Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Corneliu Ciontu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi, în a doua parte, de domnul Constantin Niţă, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Gheorghe Albu şi Tudor Mohora, secretari.

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineaţa! Vă doresc o zi bună.

Să începem prima parte a şedinţei de astăzi, cu intervenţiile deputaţilor

Are cuvântul domnul Radu Bara.

Domnul Radu Liviu Bara:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Titlul intervenţiei mele de astăzi este: "Domnul preşedinte Ion Iliescu şi starea naţiunii".

Aşa cum ne-a obişnuit, lunar domnul Ion Iliescu se prezintă în faţa naţiunii şi, împreună cu doi moderatori serioşi şi bine intenţionaţi, încearcă să abordeze principalele probleme interne sau internaţionale cu care s-a confruntat România în luna respectivă. De asemenea, domnia sa răspunde întrebărilor puse de cetăţeni, abordând de regulă probleme punctuale ale solicitanţilor.

Prima problemă abordată a vizat situaţia actuală din Irak şi în special atacurile localnicilor la adresa trupelor străine americane şi aliate şi dorinţa unor state de a-şi retrage trupele staţionate în Irak. S-a apreciat că România nu are motive să-şi retragă trupele şi se consideră că această retragere tot nu va conduce la normalizarea situaţiei, ba din contră. Relativ la dorinţa americanilor de suplimentare a trupelor, domnul preşedinte a afirmat că noi ne-am respectat angajamentele asumate şi am ajuns la o anumită limită peste care nu putem trece, afirmând clar că "Nu avem de gând să suplimentăm trupele, dar nici să ne retragem."

Referitor la dovezile legate de existenţa armelor de distrugere în masă şi la afirmaţia preşedintelui Poloniei - "Polonia a fost păcălită în privinţa existenţei acestora în Irak", preşedinte a afirmat că nu s-a analizat adevărul argumenelor, ci s-a considerat că este normal să acţionăm solidar şi unitar în faţa unei situaţii date.

În ceea ce priveşte posibilitatea unor acţiuni extremiste în ţara noastră, s-a apreciat că ea există ca în orice altă ţară aliată, dar că, până în prezent, organele de specialitate din România nu au semnalat astfel de informaţii.

A doua problemă abordată a fost depistarea şi distrugerea corupţiei sub orice formă. S-a considerat că toate organismele sunt chemate să facă ordine pentru a stopa fenomenul, dar nu trebuie neglijat nici aspectul social al problemei. Sunt cetăţeni care pur şi simplu se consideră obligaţi să dea ceva atunci când se adresează unor funcţionari publici, sau sunt "şarlatani" care, dându-se prieteni sau colegi cu un anume demnitar, solicită fără jenă avantaje pe care şi le însuşesc dacă rezolvă şi dacă nu rezolvă problema respectivă. Oricum, legea este una pentru toţi şi nimeni nu trebuie să profite de poziţia pe care o are în stat sau în administraţie, iar cei care se folosesc de aşa ceva trebuie stopaţi.

S-a abordat apoi problema utilizării unor zile de sărbătoare - Crăciun sau Paşti - pentru ca unii să-şi etaleze opulenţa, astfel încât de multe ori "caritatea s-a transformat în circ".

Domnul preşdinte consideră că autorităţile care cu aceste ocazii caută să facă daruri sau gesturi în sprijinul celor care au nevoie nu sunt de condamnat. Când însă aceste acte de caritate se transformă în instrumente de faţadă sau de propagandă electorală, ele trebuie dezaprobate. Una este să te duci la o casă de copii sau la o familie în nevoie şi să duci cadouri, şi alta este să provoci adevărate bătăi între oamenii care caută să prindă o bancnotă aruncată în derâdere.

În încheiere, domnul preşedinte a apreciat că sunt şi aspecte pozitive care trebuie remarcate: continua creştere economică; inflaţia în aceste trei luni de zile se situează chiar sub limita prognozată - sub 10%, ceea ce înseamnă un lucru esenţial pentru stimularea proceselor economice; din martie anul trecut şi până în prezent există o creştere de peste 43.000 de locuri de muncă la întreprinderile mici şi mijlocii. Datorită celor ce lucrează în exterior, au intrat în ţară 1.800.000.000 de euro, ceea ce reprezintă cam 3% din p.i.b. De asemenea, investiţiile străine au crescut cu 38%.

Toate acestea reprezintă elemente pozitive, care ne arată că lucrurile se mişcă în ţară şi, indiferent de disputa politică, ele trebuie apreciate ca atare, pentru că aici este înglobată munca românilor, indiferent de culoarea politică.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul domnului Adrian Moisoiu. Va urma domnul Petre Posea.

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Intervenţia mea de astăzi dimineaţă este intitulată: "Cu cine te reconciliezi şi pe cine statuezi."

Am trăit să suportăm şi această umilinţă. Dar oare aceasta să fi fost ultima? Ce mai urmează?

Duminică, 25 aprilie a.c., în aşa-zisul "Parc al reconcilierii" din Arad, premierul Ungariei, Peter Medgyessy, împreună cu ministrul român al culturii şi cultelor, Răsvan Theodorescu, cu vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Viorel Hrebenciuc, cu primarul Aradului, Dorel Popa, cu preşedintele UDMR, Markó Béla şi, din păcate, şi cu alţii, au dezvelit monumentul celor 13 generali care la 1848 au trecut prin foc şi sabie peste 300 de sate româneşti, au ars biserici şi au trimis la moarte peste 40.000 de români.

Un singur şef a lipsit de la această festivitate: premierul român Adrian Năstase, omul la picioarele căruia, în acest mod, UDMR-ul s-a hotărât să depună, chiar şi în absenţa sa, voturile comunităţii maghiare pentru preşedinţia României. Dânsul crede că în mod abil s-a eschivat de la a suporta huiduielile şi lozincile antiguvernamentale de tip "Ruşine, ruşine, ruşine", "Trădare, trădare, trădare", "Jos trădătorii!", pe care protestatarii le scandau. Omul care a regizat acest "spectacol" din umbră şi care încă odată a dovedit că nu-i pasă de românii din Transilvania şi pentru care patimile şi suferinţele acestora nu contează! Voturi să iasă şi dânsul să ajună preşedinte!

Dar unde era domnul Năstase? Dând dovadă de intuiţie şi abilitate, domnia sa s-a dat absent, lăsând altora (celor amintiţi) plăcerea (?!) de a fi huiduiţi. Probabil şi-a închipuit că va fi bombardat cu ouă (consumate însă la sărbătorile de Paşti) şi cu roşii (care nu sunt încă de sezon), motiv pentru care nu a mai respectat protocolul care cerea să îl primească dânsul pe premierul maghiar, aşa după cum acesta a fost primit la ambasada României de la Budapesta de Ziua Naţională a României.

Ce căuta şi pe cine reprezenta domnul Viorel Hrebenciuc? Este dânsul membru al Guvernului şi nu ştim noi? Răspunsul este uşor de găsit: monumentul celor 13 generali a fost reamplasat de către PSD, şi care astfel, încă odată, a demonstrat că a abandonat Transilvania.

Ce reconciliere era necesară atâta timp cât românii şi ungurii sunt reconciliaţi de mult, inclusiv la guvernare?

Apostrofările arădenilor, adresate doamnei David Ibolya, vicepreşedintă a Parlamentului Ungar, "Ibolya, Ibolya, du-ţi Statuia în Ungaria", sunt edificatoare asupra modului în care trebuia soluţionată problema monumentului.

Dragi români, Partidul România Mare vă cheamă să nu încetaţi protestele şi să nu uitaţi umilinţa la care v-a supus PSD-ul, şi, atât la alegerile locale din 6 iunie, cât mai ales la cele generale şi prezidenţiale din 28 noiembrie, să-i sancţionaţi pe trădători!

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului Petre Posea. Va urma domnul Ştefan Baban.

Domnul Petre Posea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică de astăzi este intitulată: "Oameni de ieri, dăinuie veşnic în inima şi conştiinţa urmaşilor".

Nu mai constituie o noutate faptul că multe din localităţile judeţului Buzău, ca şi din întreaga ţară, au dat culturii şi ştiinţei noastre oameni de seamă deveniţi peste timp personalităţi marcante ale acestora, iar în semn de preţuire, dar mai ales ca memoria acestora să nu fie uitată, edilii locali, familiile lor, descendenţii au făcut tot posibilul ca, prin diferite iniţiative în care au pus suflet, dăruire şi investiţii, anumite edificii sau aşezăminte de cultură să le poarte numele.

În acest context, Ioan Irineu Mihălcescu se poate situa în catalogul biografiilor de excepţie, el însuşi fiind o personalitate de excepţie pentru cultura, ştiinţa şi biserica româneacă. Iar dacă îl evocăm, prilejul ne-a fost oferit de evenimentul petrecut sâmbătă, 24 aprilie a.c., când în satul său natal, Valea Viei, comuna Pătârlagele, judeţul Buzău, a avut loc sfinţirea şi dezvelirea unui bust comemorativ pe locul în care există casa (reconstruită), devenită cu această ocazie edificiu memorial, în care Ioan Irineu Mihălcescu a văzut lumina zilei la 23 aprilie 1874.

Manifestarea a demarat printr-o slujbă de pomenire la biserica din sat, ţinută de un sobor de preoţi în frunte cu P.S. Epifanie Norocel, episcop al Buzăului, la care au participat personaităţi de marcă ale comunei, judeţului şi nu numai.

A continuat apoi într-o atmosferă deosebită, la casa memorială ce s-a inaugurat şi care îi poartă numele, unde, după dezvelirea bustului comemorativ, alături de familie au fost şi au cuvântat despre viaţa şi opera celui ce a fost Irineu Mihălcescu înalte personalităţi culturale, politice şi ştiinţifice din judeţ şi din ţară.

Este cinstea contemporanilor, descendenţi ai familiei Mihălcescu, fii ai satului Valea Viei, a edililor localităţii şi altor personalităţi locale că nu şi-au uitat înaintaşii care au făcut şi fac cinste satului în care s-au născut. Între aceştia şi Ioan Irineu Mihălcescu, care, după absolvirea şcolii primare, se înscrie la gimnaziul de băieţi din Buzău (1887-1889), coleg în primul an cu viitorul savant C.I. Parhon, iar după doi ani se transferă la seminarul teologic din oraş, dar pe care îl termină la Bucureşti (Seminarul Central).

Remarcat pentru calităţile sale sufleteşti şi inteligenţă, din clasa a VIII-a este admis ca preparator la limba greacă. Între anii 1895-1899 urmează Facultatea de Teologie din Bucureşti şi îşi dă şi licenţa cu teza "Sinodul al treilea ecumenic din Efes". În paralel, a audiat şi cursurile de filosofie susţinute de Titu Maiorescu şi Dumitrescu-Iaşi (la Bucureşti).

Între 1901-1903 se specializează la Berlin şi Leipzig, unde audiază cursurile renumiţilor profesori Paulsen şi Simmel. Îşi ia doctoratul în filosofie la Leipzig cu o teză prin care analiza o serie de probleme teologice de pe poziţiile ortodoxiei, în comparaţie cu gândirea protestantă germană ("Darlung und kritik der religions philosophie Sabatiers"), prin această valoroasă lucrare Biserica Ortodoxă Română descoperindu-şi vocaţia teologică pe care Ioan Irineu Mihălcescu o va afirma timp de peste patru decenii pe plan european şi mondial.

Din 1908 este profesor titular la catedra de Teologie Dogmatică şi Simbolică de la Facultatea de Teologie din Bucureşti, decan al facultăţii (1927-1929), între 1933-1936 decan al Facultăţii de Teologie din Chişinău (1926-1927), perioadă în care a scris cca 600 studii, manuale, traduceri, recenzii (17.500 pagini tipărite şi peste 150.000 pagini de manuscris, între care şi cel al cursului său de teologie dogmatică şi simbolică).

Studiile sale de dogmatică, apologetică şi istoria religiilor, ca şi traducerile din limbile clasice l-au impus ca pe unul din marii teologi români ai timpului său şi ca primul cercetător român al istoriei religiilor, elogiat de tânărul pe atunci Mircea Eliade. În anul 1923, la 49 de ani, Irineu Mihălcescu se preoţeşte, ceea ce i-a permis, după pensionare, o rapidă ascensiune în ierarhia bisericii.

În 1936 este arhiereu - vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, locţiitor de episcop al Râmnicului Noul Severin (noiembrie 1939) şi mitropolit al Moldovei (17 decembrie 1939 - 16 august 1947), rang ce-i deschide perspectiva alegerii sale, conform tradiţiei, ca Patriarh al României.

De asemenea, Irineu Mihălcescu a fost un remarcabil profesor, pregătind timp de 35 de ani mai multe generaţii de teologi, dar şi un prestigios om de cultură, reuşind să se impună încă de tânăr în faţa elitei culturale a capitalei printr-o lucrare premiată la Universitatea din Bucureşti ("Istoria bisericii române de la 1800 la 1850 şi a literaturii teologice din aceeaşi epocă").

Opera sa este comparabilă cu cea a unui alt titan al culturii noastre, Nicolae Iorga.

După ocuparea ţării de către trupele sovietice, se manifestă ca un adversar de temut al comunismului ateist, atitudine despre care se aminteşte în lucrarea "Cartea de aur a rezistenţei româneşti împotriva comunismului".

Pe 5 aprilie 1948 moare în condiţii suspecte (se pare, intoxicat cu ciuperci) la mănăstirea Agapia, unde fusese obligat să se retragă, victimă a bolşevismului şi marxismului ateu.

Spirit inventiv şi deschis, Irineu Mihălcescu s-a bucurat de elogii din partea Occidentului pentru studiile sale despre gândirea protestantă, iar relaţiile sale cu Masoneria, la care ulterior se va raporta critic, sunt de notorietate publică.

Prin acţiunea de prestigiu la care am făcut referire, dar şi prin faptul că Ioan Irineu Mihălcescu a devenit în urmă cu ceva timp "patron spiritual" al Bibliotecii comunale Pătârlagele, se îndeplineşte şi una din cele mai arzătoare dorinţe ale Marioarei Sburlan, şi anume ca memoria tatălui său nu va fi dată uitării.

Astfel, generaţiile viitoare vor şti cine a fost Ioan Irineu Mihălcescu, ce semnificaţie are numele său pentru localitatea Pătârlagele, respectiv pentru satul natal Valea Viei, fiind în acelaşi timp un exemplu demn de urmat pentru urmaşi.

Vă mulţumesc.

Permiteţi-mi să mai depun o declaraţie politică de-a mea.

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului Ştefan Baban. Va urma domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu.

Domnul Ştefan Baban:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

"Scurtă lecţie de istorie contemporană..."

La aproape un an de la căderea regimului lui Saddam Hussein, bilanţul întregii operaţiuni nu se prezintă deloc încurajator. În Irak se dau lupte grele între forţele coaliţiei şi insurgenţi, haosul domneşte peste tot, iar armata americană eliberatoare este văzută în acest moment de localnici ca fiind principala vinovată pentru dezordinea creată. Înseşi forţele americane sunt confruntate cu un război de gherilă, care nu a fost prevăzut nici în cele mai pesimiste scenarii ale Pentagonului.

Trist este şi faptul că mulţi soldaţi, oameni tineri mor în ambuscade sau atentate, alături de civili nevinovaţi, sau mai tragic este că rebelii au început să ia ostatici din rândul străinilor, fie ei ruşi, canadieni, japonezi sau chinezi. Cuvântul de ordine care pare să exprime realitatea cotidiană în aceste momente este căsăpirea sau măcar intimidarea străinilor, indiferent de zona de provenienţă.

Multă lume nu găseşte o explicaţie logică a acestei situaţii: într-un singur an, după eliberarea de regimul lui Saddam, această ţară se întoarce împotriva eliberatorilor ei, fiind o pradă uşoară pentru fundamentalismul religios, care poate face oricând o masă de manevră din populaţia autohtonă. De ce aceeaşi populaţie, care se bucura acum un an de liberatea adusă de forţele coaliţiei, le consideră acum inamicul numărul 1?

După declararea oficială a victoriei în Irak, foarte multă lume, avizată din punct de vedere politic, a atras atenţia că de abia de acum începe adevăratul război. Euforia primei zile de libertate, descătuşarea energiilor înlănţuite peste 25 de ani au făcut loc rapid nesiguranţei şi fricii în rândurile populaţiei. Şi este normal, deoarece oriunde în acestă lume oamenii vor să se simtă în siguranţă atunci când merg la lucru, când îşi fac cumpărăturile, când funcţionează şcolile sau spitalele. Se pare că tocmai această revenire la normalitate, care presupune trecerea la organizarea vieţii economico-sociale, durează foarte mult, fapt care duce la creşterea neîncrederii populaţiei în actul de dreptate înfăptuit, adică înlăturarea lui Saddam Hussein.

Negocierile nesfârşite pentru preluarea puterii în această ţară, negocieri care urmăresc de fapt supremaţia asupra rezervelor de petrol ale ţării, instaurarea şi funcţionarea instituţiilor administrative ale ţării, reluarea micilor şi marilor afaceri, a transporturilor, exporturilor, vieţii culturale etc., toate au făcut ca, indiferent dacă irakeienii fac parte sau nu dintr-un partid religios care să-i îndoctrineze, aceştia să-şi piardă răbdarea şi să se revolte.

Scena politică din Irak este într-o profundă mişcare şi schimbare: localnicii, când au fraternizat cu americanii şi aliaţii lor, când s-au aliat cu liderii lor radicali, angajându-se într-un război sfânt împotriva ocupanţilor.

Ultimele operaţiuni ale coaliţiei îndreptate împotriva insugenţilor n-au făcut decât să le întărească poziţiile şi să le sporească popularitatea, care, o dată cu trecerea timpului, în defavoarea democratizării ţării, se vor coaliza pentru a alunga duşmanul din ţară.

În acest joc de domino, ţara noastră şi-a plătit tributul: o viaţă omenească a fost sacrificată pe acest teatru de război. Am vrut sau nu, legal sau mai puţin legal, în acest moment nu mai contează, avem şi noi martirul nostru. Poate că doar aşa înţelegem ce simt americanii când tinerii lor soldaţi sunt victimele acestui război, dar şi irakienii, care nu mai întrevăd orizontul liniştit şi pacea mult dorită şi aşteptată.

În aceste momente de rememorare a evenimentelor, măcar cu sufletul şi mintea să fim alături de acei combatanţi care, indiferent de crezul, ambiţia şi coaliţia din care fac parte, se află în acea ţară şi în mijlocul acestor evenimente.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Domnul invit la microfon pe domnul Becsek-Garda Dezideriu. Va urma domnul deputat Pavel Târpescu.

Domnii deputaţi Napoleon Pop şi Codrin Ştefănescu au depus declaraţiile la secretariat.

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În ziarul "Naţional" din 21 aprilie 2004 a apărut un articol în care s-a relatat că o femeie, disperată de sărăcie, a furat fier vechi în cantitate de 1.400 de kilograme, prejudiciu calculat la valoarea de 5,9 milioane de lei.

Eugenia Gavrilă din Focşani, în vârstă de 35 de ani, trebuia să întreţină cinci copii minori care, din cauza foamei, erau în stare de agonie.

În cazul ei însă legea a fost aplicată, iar femeia era condamnată la şase luni de închisoare pentru furt.

Când însă se fură zeci de miliarde, iar furtul este dovedit cu acte probatorii de către instituţiile aparţinând Autorităţii Naţionale de Control, greutatea actelor doveditoare ridicându-se la 43 de kilograme, cei care au prejudiciat statul şi comunităţile locale sunt protejaţi de către instituţiile statului. Mă refer în primul rând la fosta conducere a Direcţiei silvice Harghita şi Ocolului silvic Gheorgheni, care a fost şi este protejată de către conducerea Regiei Naţionale a Pădurilor "Romsilva", de către unii angajaţi din Ministerul Agriculturii, Departamentul de păduri, ca să nu mai vorbesc de organele abilitate ale statului.

Cercetările sunt blocate atât de către Direcţia generală a Finanţelor Publice Harghita, cât şi de către unii funcţionari ai Parchetului de pe lângă Tribunalul Harghita. În acest caz însă prejudiciul se ridică la 63 de miliarde de lei, care s-a dovedit până în prezent. Aceste persoane care sunt implicate în aceste ilegalităţi sunt menţinute în funcţii importante şi sunt protejate pe linie profesională şi politică.

Domnule ministru Cristian Diaconescu,

Domnule procuror general Ilie Botoş,

Până când veţi tolera ca angajaţii dumneavoastră din teritoriu să aplice legile ţării într-un mod unilateral? Aceasta ar fi esenţa democraţiei originale din România?

Când se vor aplica legile votate în Parlament şi pentru cei care au păgubit statul şi comunitatea cu 63 de miliarde de lei, care reprezintă numai o zecime din valoarea prejudiciilor?

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului Pavel Târpescu. Va urma domnul Dan Brudaşcu.

Domnul Emil Rădulescu a depus declaraţia la secretariat.

Domnul Pavel Târpescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Intervenţia mea de astăzi se numeşte "La Paşcani, PSD-ul are prima şansă".

Sunt deputat PSD de Iaşi dar nu în ultimul rând locuiesc de zeci de ani în municipiul Paşcani, un oraş cu o veche tradiţie istorică.

Actualul primar, domnul economist Nicolae Răţoi, este unul dintre cei mai valoroşi primari gospodari la nivel naţional, nu numai prin experinţa administrativă extraordinară acumulată, ci şi prin rezultate complete obţinute.

Colegul meu de partid este în primul rând un om al faptelor, un om cu multă autoritate în Paşcani, o personalitate ambiţioasă, dinamică, plină de iniţiativă.

Pe 6 iunie 2004, el se va confrunta pentru prima dată până 1989 cu un contracandidat redutabil. Este vorba despre domnul Leonard Rusu, reprezentantul PRM-ului, un om de afaceri cu un potenţial logistic şi material deloc de neglijat. Dacă mai adaug la toate acestea şi faptul că Leonard Rusu posedă un organ de presă propriu, ne putem da seama cu toţii că sarcina domnului Nicolae Răţoi nu va fi uşoară. Totuşi, noi, PSD-iştii păşcăneni, suntem încrezători în şansa colegului şi prietenului nostru. Toate sondajele de opinie profesioniste din ultima vreme îl creditează pe Nicolae Răţoi ca fiind posesorul primului loc. Acest lucru şi popularitatea primarului PSD de Paşcani, Nicolae Răţoi, sunt însă argumente suficient de puternice pentru ca el să câştige şi de această dată, spre binele păşcănenilor.

Deşi are peste 60 de ani, Nicolae Răţoi dovedeşte o sănătate şi o vigoare fizică şi intelectuală de invidiat. Întreaga echipă a PSD-ului din judeţul Iaşi va fi alături de domnia sa, iar rezultatul nu poate fi decât cel aşteptat. Victorie pentru PSD şi pentru Nicolae Răţoi!

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului Dan Brudaşcu. Va urma domnul Dumitru Bentu.

Domnul deputat Ioan Timiş a depus declaraţia la secretariat.

Domnul Dan Brudaşcu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Cred că victoria este şi pentru vechii activişti de partid pe care domnul Răţoi îi reprezintă cu cinste.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "PSD, samsar al demnităţii româneşti".

Duminică, 25 aprilie anul curent, la Arad a avut loc unul din cele mai ruşinoase şi umilitoare evenimente din istoria postbelică a României - amplasarea unui monument dedicat nu atât celor 13 generali criminali unguri din timpul Revoluţiei de la 1848, cărora le-au căzut victime peste 60.000 de români şi peste 300 de localităţi româneşti distruse, ci a unuia din simbolurile fundamentale ale odioasei monarhii austro-ungare.

Acţiunea nu s-a petrecut la voia întâmplării, ci în prezenţa unor emisari ai actualei Puteri.

De mult nu a mai primit poporul român o palmă mai usturătoare şi mai insultătoare. După ce au vândut sau furat avuţia acestei ţări, Puterea PSD şi acoliţii săi şi-au dat acordul şi la sfidarea şi jignirea demnităţii noastre naţionale. Nicăieri în lume nu ar fi fost posibil aşa ceva. Toate popoarele pun demnitatea lor naţională mai presus de orice. Doar în România subminarea demnităţii şi încălcarea mândriei poporului reprezintă obiective înscrise în programul de guvernare al unui partid politic - al PSD - în mod concret.

Aşa-zisa "Statuie a libertăţii" vrea să readucă mereu în mintea românilor visul etern al ungurilor, de refacere a Ungariei Mari. Cei 13 generali reprezintă în realitate cele 13 provincii ale fostei monarhii bicefale. Ea nu are nimic de-a face cu libertatea pentru că, exemplul singular în istoria Europei, libertatea ungurilor, a însemnat robia tuturor celorlalte neamuri din cadrul Imperiului Austro-Ungar.

Ridicarea acestui monstruos monument s-a făcut şi cu încălcarea legilor româneşti. Guvernul Brătianu a decis prin lege înlăturarea simbolurilor opresiunii maghiare. Guvernul actual al PSD ar fi trebuit să obţină întâi abrogarea legii respective şi abia după aceea să facă încă o dată dovada, cum s-a şi întâmplat, că nu are absolut nimic de-a face cu interesul naţional, cu interesele poporului român.

Fiind amplasată ilegal, sfidând legile acestei ţări, această statuie trebuie demontată, iar cei care au ridicat-o sancţionaţi. N-o faceţi dumneavoastră, o vor face cei care vor veni la Putere foarte curând.

Nu pot să nu îmi exprim surprinderea că la acest eveniment ruşinos au participat, duşi în lesă, şi pretinşi reprezentanţi ai Guvernului român. Cât de mult a putut decade clasa politică românească! Ruşine, ruşine, ruşine!

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului Dumitru Bentu. Va urma domnul Emil Rus.

Domnul Cristian Sandache a depus declaraţia la secretariat.

Domnul Dumitru Bentu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică se numeşte "Tactician".

Aflat într-un periplu vest-european, premierul Adrian Năstase a reuşit să focalizeze atenţia presei occidentale atât prin puternica sa personalitate, cât şi prin ideile desprinse în cadrul diferitelor tipuri de intervenţii.

Astfel, aflat la Berlin, pentru a participa la seminarul "Rolul statului în secolul al XXI-lea", primul - ministru al României a arătat că procesul de extindere a Uniunii Europene va aduce beneficii de prim ordin atât noilor membri, cât şi celor deja prezenţi în structurile Uniunii Europene.

Extinderea reprezintă şansa Europei de a-şi valorifica pe deplin rolul istoric, asumându-şi în acelaşi timp şi o obligaţie morală. Continentul european poate contribui consistent la reimpunerea legii la nivel mondial într-o lume fragmentată.

La Bruxelles, premierul, în compania socialiştilor şi social-democraţilor europeni, şi-a calat intervenţia pe reliefarea sfidărilor principale care se fac simţite în lumea contemporană.

În opinia sa, Europa are acea capacitate unică de a oferi lumii un model de societate în cadrul căreia să primeze interesul cetăţeanului.

O lume mai sigură, mai justă, mai durabilă are nevoie de o Uniune Europeană aptă să ofere un singur tip de discurs politic, economic şi social.

Ca viitor membru al Uniunii Europene din 2007, România este adepta unei politici comune externe şi de securitate, subliniind totodată că relaţia transatlantică este vitală pentru securitatea mondială.

În ceea ce priveşte lupta împotriva acestui flagel planetar care a devenit terorismul, preşedintele PSD a spus că "Nici o ţară nu-şi poate asigura pe deplin securitatea acţionând individual, de una singură." Combaterea terorismului presupune neapărat solidaritate.

Aceste opinii, ca şi multe altele, în care a fost subliniată contribuţia României sau perspectivele deschise de diferitele sale tipuri de integrare în spaţiul valorilor euroatlantice, au atras aprecierile jurnaliştilor şi ale oamenilor politici occidentali, edificatoare în acest sens fiind observaţia corespondentului pentru Europa de sud-est al publicaţiei "Neue Zurcher Zeitung": "Adrian Năstase este un tactician abil, sub conducerea căruia social-democraţii români s-au poziţionat drept un partener de încredere al Statelor Unite ale Americii şi al Europei".

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Emil Rus. Va urma domnul Nicu Spiridon.

Domnii deputaţi Adrian Ionel şi Gheorghe Marcu au depus declaraţiile la secretariat.

Domnul Emil Rus:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Rezultatele unei cercetări recente a Institutului CFK în ţările din Europa Centrală şi de Est, publicate în presă în 22 aprilie anul curent, m-au determinat să fac declaraţia politică de astăzi pe tema corupţiei noastre cea de toate zilele, despre care se vorbeşte, se scrie şi, mai nou, apar cărţi de un gen aparte, cum este "Război total împotriva corupţiei în România", volumele I şi II, ale cărei autor este Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii a Camerei Deputaţilor din Parlamentul României.

Ziarele au titrat pe primele pagini faptul că 86% dintre români consideră că trăiesc într-un stat corupt şi că sănătatea este domeniul în care acest flagel face cele mai multe ravagii. Se vede că, între ţările Europei Centrale şi de Est, România nu numai că se situează pe locurile de frunte, dar are un apreciabil avans.

Cifrele cercetării reflectă o dinamică accelerată a corupţiei, în special în ultimii trei ani ai guvernării Adrian Năstase.

Nu sunt noutăţi toate acestea. Lumea le ştie şi se confruntă zilnic cu doamna "corupţie", care, vorba poetului, stă la masă cu diriguitorii ţării, şi cunoaşteţi dumneavoastră expresia proverbială "Spune-mi cu cine te însoţeşti ca să-ţi spun cine eşti". Prin urmare, pentru omul simplu luat cu atâtea chestionare în primire, atenţia lui se abate de la esenţial şi uneori cade pe aspecte secundare.

Sus şi tare o afirm că nu sănătatea este domeniul cel mai corupt. Este adevărat că acolo se aşteaptă oamenii să nu fie corupţie deloc.

Marea corupţie este mai ales la vârful Puterii care guvernează ţara de la Revoluţia din Decembrie sau de la lovitura de stat încoace.

Reprezentanţii Puterii au devenit marii baroni, greii ce fac legile şi le impun Parlamentului, prin care se ascund bogăţiile acumulate prin fraudă mai ceva ca după război: averi, fie că sunt în ţară, fie că sunt în străinătate, abordând în mod fals transparenţa şi declaraţiile de avere, care nu sunt altceva decât praf în ochii mulţimii.

În sănătate nu se devalizează bănci şi nu se şantajează prin repartiţii bugetare, nu se privatizează fraudulos la modul general, nu sunt firme - căpuşă, nu se face trafic de influenţă etc.

Iată, în prezent se pune problema să se dezbată sau nu raportul Parchetului Naţional Anticorupţie pe 2003.

Sigur, ideea este că această autoritate aparţine Justiţiei şi dă seama acesteia, nu Parlamentului.

Şi ce este rost are? Pentru că informaţiile, dezvăluirile, cazurile de corupţie nu sunt ale marilor grei, ci ale unor de pe linia a şaptea, cum este cazul consilierului guvernamental Fănel Păvălache, revelioanele, balurile şi pomenile lui Vanghelie, ori afacerile unora din baronetul local, cum ar fi Gheorghe Savu din Ialomiţa, Florin Serac din Bihor sau Csibi Istvan din Harghita.

Nimic nu se va spune, în acel raport, despre mafia petrolului, tutunului, zahărului, despre marile unităţi economice ale ţării ruinate, în vreme ce acţionarii acestora sunt baronii baronilor, nu se va spune despre falimentarea băncilor cu scopul vădit de jefuire şi altele. Şi totuşi PSD-ul a făcut multe rele şi totuşi sporeşte în sondaje false. Şi totuşi chiar toată lumea poate fi prostită?!

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului Nicu Spiridon. Va urma domnul Paul Magheru.

Domnul Vasile Miron va depune la Secretariat.

Domnul Nicu Spiridon:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Lipsa structurilor din teritoriu şi neputinţa, acoperite prin declaraţii de-a dreptul penibile".

Simţind lamentabilul eşec pe care îl vor înregistra la alegerile din 6 iunie, acest lucru datorat faptului că nu au structuri puternice în teritoriu şi nici nu pot să prezinte electoratului programe şi echipe credibile, reprezentanţii PNL,PD,PUR,PRM imaginează diferite scenarii, unul mai fantezist decât altul, privind fraudarea alegerilor. Dacă acestea nu ar aduce un mare deserviciu imaginii României, mai ales în exterior, precum şi modului cum se construieşte democraţia la noi, ele ar fi de un comic SF, fără precedent.

Am să vă supun atenţiei două dintre acestea,preluate din presă. Un liberal, domnul Orban, dacă nu mă înşel preşedintele organizaţiei municipale din capitală, s-a lăudat în faţa ziariştilor că a depistat metoda de fraudare cu ajutorul telefonului mobil, fabulând următoarele: "Se închiriază sau se cumpără de către PSD telefoane mobile cu camere digitale şi se dau alegătorilor. Aceştia pozează buletinul pe care au pus ştampila PSD şi, cu dovada în mână, vin să îşi încaseze banii sau favorurile promise".

Un alt politician, umanistul Sereş, vorbeşte de tehnica folosirii buletinelor suplimentare, dovedind o totală ignoranţă privind organizarea alegerilor, şi mai ales de "hacker-it", arătând că se poate fura şi prin spargerea softului de numărare al Institutului Naţional de Statistică. Acelaşi a prezentat şi aşa-zise metode indirecte de furt, respectiv şantajarea alegătorilor cu neplata sau întârzierea ajutoarelor sociale, narcotizarea electoratului prin asfaltări şi renovări în prag de alegeri.

La asemenea bazaconii nu ai ce comentarii să faci. Cei care le-au exprimat, dincolo de disperarea pe care o trăiesc, demonstrează că nu cunosc cum se desfăşoară procesul electoral. Nu poţi să afirmi că s-ar putea fura prin spargerea softului de numărare, atâta timp cât se poate face o numărare paralelă, prin solicitarea de fiecare reprezentant în secţiile de votare a procesului-verbal, care este oglinda rezultatelor din zona respectivă.

Se mai aduce în discuţie, tot la capitolul procedee de fraudare, şi numărarea "de-a valma" a buletinelor. Şi aceasta o problemă falsă, fiindcă dacă ai oameni cu personalitate în biroul secţiei de votare, întregul proces de numărare se va desfăşura conform prevederilor legale.

Dar, adevărul acesta este, partidele respective şi-au făcut organizaţii în multe localităţi, în perioada preelectorală, şi nu pot să acopere cu personal de supraveghere procesul electoral, şi atunci ţipă că se fură, ca astfel să-şi justifice neputinţa lor organizatorică şi lipsa de oameni.

Din aceleaşi motive şi recenta hotărâre a Guvernului - măsură absolut înţeleaptă şi cu impact mare la electorat - ca toţi candidaţii care participă la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale, să depună declaraţii de avere, le creează coşmaruri, iar declaraţiile de gen că nu trebuie să se schimbe regulile jocului în timpul desfăşurării acestuia sunt fără bază reală, fiindcă jocul nu a început încă, iar timp pentru completarea declaraţiilor respective este. Numai că, neavând structuri care să acţioneze în teritoriu, evident că li se pare foarte greu.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Paul Magheru. Va urma domnul Florin Iordache.

Domnul Paul Magheru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sub deviza "Slăviţi martirii dezrobirii şi ai întregirii Neamului" apare de 10 ani o publicaţie locală, Luna cinstirii, scoasă de Primăria municipiului Beiuş, dedicată eliberării Beiuşului, la 19 aprilie 1919, şi comemorării martirilor Ioan Ciordaş şi Nicolae Bolcaş.

Duminică, 25 aprilie, s-au împlinit 85 de ani de când, pe un afet de tun drapat cu tricolorul Patriei au fost aduse trupurile martirilor Ioan Ciordaş şi Nicolae Bolcaş spre odihnă veşnică în cimitirul din Beiuş. Protopopii bisericilor ortodoxe şi greco-catolice au ţinut o slujbă de pomenire şi veşnică recunoştinţă eroilor dezrobirii şi întregirii neamului românesc. A fost de faţă o delegaţie a PRM, condusă de deputatul Lucian Augustin Bolcaş, vicepreşedinte al PRM, lider al Grupului parlamentar al PRM din Camera Deputaţilor, care a depus o coroană de flori în nume personal, ca vrednic urmaş al acestei ilustre familii, şi alta în numele preşedintelui PRM, Corneliu Vadim Tudor, şi a reprezentanţilor PRM prezenţi la comemorare. Domnul avocat Lucian Augustin Bolcaş a ţinut să precizeze, spre mâhnirea mulţimii prezente, că în aceeaşi zi în care noi depuneam coroane de flori la mormântul martirilor români, PSD, în cârdăşie cu UDMR, a inaugurat la Arad aşa-zisul Parc al "reconcilierii" şi a dezvelit în prezenţa primului-ministru ungur Peter Medgyessy, statuia ruşinii, înfăţişându-i pe cei 13 generali care în timpul revoluţiei maghiare din 1848 au ucis 40.000 de români şi au ras de pe faţa pământului 300 de sate şi biserici ortodoxe.

Luna cinstirii, organizată în jurul datei de 19 aprilie 1919, ziua eliberării Beiuşului, în Sâmbăta Paştelui, este legată de luna patimilor şi de nădejdea învierii. Nu i-a fost dat românului, poate oamenilor în general, să aibă vreodată parte de o bucurie deplină. O spune, în numele tuturor, bătrânul părinte al unui erou naţional: "În veci nu simţi pe lume deplină desfătarea,/ În orice bucurie se-amestecă-ntristarea". Ziua de 19 aprilie este pentru beiuşeni deopotrivă o zi aniversară, dar şi comemorativă, de bucurie a eliberării, dar şi de îndurerare, de reflecţie şi de cinstire a eliberatorilor.

Iată, pentru contemporaneitate, pe scurt cum s-au desfăşurat evenimentele acum 85 de ani: După 1 decembrie 1918, Unirea cerută la Alba Iulia de peste o sută de mii de români, în condiţiile favorabile ale sfârşitului primului război mondial şi începutul tratativelor de pace, trebuia transpusă în realitate prin trecerea efectivă a Ardealului sub administraţia românească. Armata română, cu încuviinţarea regelui Ferdinand I Întregitorul, primeşte ordin să treacă linia de demarcaţie stabilită între Ciucea şi Zam. Trupele secuieşti de sub comanda căpitanului Verböczy, încurajate de guvernul bolşevicilor maghiari al lui Belá Kun, instaurat vremelnic la Budapestea, s-au dedat la atrocităţi, la toate formele de fărădelegi, de la tâlhării până la masacre odioase, ca cele de la Sighiştel, Lunca şi Vaşcău. În noaptea de 3-4 martie sunt ridicaţi de la casele lor avocaţii Ioan Ciordaş şi Nicoale Bolcaş, militanţi activi pentru înfăptuirea României Mari, sfârtecaţi cu bestialitate şi îngropaţi de vii într-o groapă comună. La 25 aprilie, după cum spuneam, pe un afet de tun drapat cu tricolorul Patriei trupurile celor doi martiri sunt depuse pentru odihnă veşnică în cimitirul din Beiuş.

La 19 aprilie 1919, la ora 15,00, trupele române de sub comanda colonelului G. Rascoviceanu îşi făceau intrarea în Beiuş, fiind primite cu entuziasm greu de imaginat de către populaţia oraşului.

Glorificând pe cei doi luptători martiri, pe toţi cei care şi-au dat viaţa pentru întregirea Neamului, Beiuşul, acest vajnic centru de cultură şi conştiinţă naţională, îşi împlineşte o mare şi sfântă datorie. În 1935, în centrul oraşului Beiuş, a fost fixat un monument din bronz, reprezentând Mama România care primeşte la sânul ei eroul jertfit pentru întregirea neamului, învăluit de faldurile patriei, cu care îl ocroteşte ţinându-le desfăşurate cu ambele mâini. În 1944, monumentul a fost "doborât şi topit pentru fabricarea de armament de către armatele horthisto-hitleriste în retragere". După ani şi ani, când speranţele se stinseră de mult, s-a descoperit placa de bronz originală cu chipul celor doi martiri: avocaţii dr. Ioan Ciordaş şi dr. Nicolae Bolcaş. În 1996, colegul nostru sculptorul Cornel Durgheu, cu sprijinul Despărţământului Beiuş al Astrei şi Primăriei oraşului, a dat o replică exactă în bronz a monumentului original ce domină parcul din centrul Beiuşului istoric, cultural şi revoluţionar.

Non omnis moriar. Oamenii nu mor cu totul. Iar ceea ce ne aminteşte de veşnicia eroilor noştri turnată în bronz sunt dragostea de ţară, dragostea de oameni, dragostea de dreptate şi adevăr.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului Florin Iordache. Va urma domnul Gheorghe Dinu.

Domnul Ioan Oltean a depus la Secretariat.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Intervenţia mea de astăzi se intitulează "Prezenţă românească la adunarea Uniunii Interparlamentare".

În perioada 15 - 23 aprilie 2004, a avut loc, în capitala Mexicului, Mexico-City, cea de a 110-a Adunare a Uniunii Interparlamentare. La această importantă reuniune, România a fost reprezentată de senatori şi deputaţi membri ai Grupului român al Uniunii interparlamentare. Aceşti reprezentanţi ai întregului spectru politic au avut o prestaţie foarte bună, atât în cadrul plenului, dar şi în cadrul Comisiei pentru pace şi securitate internaţională, Comisiei pentru dezvoltare durabilă, finanţe şi comerţ, Comisiei pentru democraţie şi drepturile omului, dar şi în cadrul Reuniunii femeilor parlamentare, membrii delegaţiei române au avut intervenţii de înaltă ţinută. S-a demonstrat, încă o dată, că reprezentanţii României sunt bine pregătiţi, prezintă problemele interne şi internaţionale într-o manieră profesionistă, fiind printre semnatarii documentului reuniunii. Este o dovadă în plus că România este pe un drum bun, iar o dată cu aderarea la Uniunea Europeană parlamentarii români au demonstrat că pot sta la aceeaşi masă cu colegii lor din Uniunea Europeană, în condiţii de competenţă şi egalitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Gheorghe Dinu. Va urma domnul Tamas Sandor.

Domnii deputaţi Ion Bozgă, Anton Miţaru, Nicolae Vasilescu au depus declaraţiile la secretariat.

Domnul Gheorghe Dinu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor deputaţi,

Declaraţia mea politică se intitulează "România murdară nu va intra în Uniunea Europeană".

Primele vânticele călduţe de început de primăvară au învăluit centrul Braşovului, la fel, suntem siguri, ca şi în alte oraşe, inclusiv capitala, într-un nor de praf condimentat cu hârtii, pungi de plastic şi tot felul de resturi, de parcă te-ai afla într-un sat uitat de lume, undeva la marginea unui deşert african sau asiatic.

La aproape 15 ani de la Revoluţie, ţara arată mai mizerabil ca oricând. Pădurile şi zonele verzi s-au diminuat dramatic, mult sub limita minimă din oricare altă ţară din vestul Europei, fiind decimate prin defrişări haotice. Ca şi cum topoarele şi fierăstraiele celor puşi pe căpătuială rapidă nu au făcut destul rău codrilor carpatini, parcă şi vremea vrea să se răzbune pe inconştienţa noastră.

În ultimii ani, şi chiar în iarna aceasta, furtuni cu putere de uragan au făcut prăpăd în multe locuri din munţii noştri, doborând la pământ sute de mii de arbori. Nu mai departe pe Valea Prahovei, între Comarnic şi Sinaia, se pot vedea, din tren sau de pe şosea, coaste de munte dezgolite, acoperite de cioate, arbori rupţi, căzuţi unul peste altul, putregaiuri, toate într-un infern al distrugerii, oferind un peisaj apocaliptic. Sunt informat că şi în judeţele învecinate, Covasna şi Harghita, sunt foarte multe locuri ce oferă privelişti asemănătoare, semn al dezinteresului şi neputinţei celor ce sunt plătiţi din banul public să aibă grijă de păduri. Toate aceste doborâturi însumând sute de mii de arbori nu pot fi valorificate, nu pot fi exploatate? Este nevoie, oare, numai de pădure tânără şi viguroasă pentru exportul de lemn brut care i-a îmbogăţit peste noapte pe unii? Aceşti arbori doborâţi de furtuni şi zăpezi nu pot fi folosiţi în industria lemnului sau chiar oferiţi gratis populaţiei, realizându-se astfel o igienizare a pădurilor, o eradicare a focarelor de infecţie vegetală? Ce părere au domnii miniştri Ilie Sârbu şi Speranţa Ianculescu?

S-ar putea să mi se răspundă că nu sunt posibilităţi de exploatare, că lipsesc căile de acces, dar, atunci, de ce au fost desfiinţate cea mai mare parte a căilor ferate forestiere şi acum se preconizează şi închiderea unor linii ale CFR-ului, chiar în zonele de munte vizate, cum ar fi liniile forestiere din Covasna şi linia ferată normală Sfântu Gheorghe - Breţcu. Dar şi apele noastre, râurile şi lacurile au devenit bălţi puturoase, canale de scurgere cu malurile sufocate de gunoaie. Chiar şi pe Valea Prahovei, de o parte şi de alta a râului, se înalţă grămezi de tot felul de deşeuri, fiecare aruncă gunoiul unde se nimereşte, peste tot pet-uri şi pungi folosite, ambalaje, gunoaie de tot felul. Chiar nu se poate face nimic, nici măcar în această zonă intens circulată şi de străini?

Nu mai spun cum arată cartierele oraşelor, chiar centrele vechi, care se degradează pe zi ce trece, cu faţadele clădirilor şi blocurilor jupuite şi înnegrite. Până şi locurile de joacă ale copiilor au ajuns periculoase din cauza resturilor ruginite şi ascuţite aruncate la întâmplare. Nu doar în oraşe, dar şi pe câmpuri, acelaşi peisaj dezolant cu gunoaie risipite peste tot, fie de o parte şi de cealaltă a drumului, în funcţie de cum bate vântul. Uneori, foarte rar şi numai într-un an electoral, când premierul Năstase se aventurează în afara traseelor stabilite, mai iese ceva scandal, se mai lasă cu ceva ameninţări la adresa edililor locali, se mai bagă gunoiul sub preş, după care mizeria redevine atotstăpânitoare. Nu mai spun de şoselele care arată ca după bombardament, asfaltul turnat până în toamnă fiind spulberat de primul dezgheţ. Chiar şi drumurile către zonele de o frumuseţe de basm sunt total distruse. Rezervaţiile şi parcurile naţionale sunt agresate de case de vacanţă ale diverşilor îmbogăţiţi de tranziţie, iar foste oraşe muncitoreşti au ajuns adevărate ghetto-uri ale mizeriei.

Se spune că pentru ecologizarea României ar fi necesare acum vreo 20 de miliarde de euro. Este posibil. Dar ce s-a făcut, până în acest moment, pentru a restrânge sau preîntâmpina poluarea agresivă? Cât reprezintă această sumă în comparaţie cu cât se fură, cu cât se iroseşte sau se distruge din cauza indolenţei?

Nu se ţine cont că multe miliarde de euro s-ar putea câştiga anual numai din turism, dacă România ar fi o ţară curată, cu drumuri bine întreţinute şi staţiuni decente. Nu există o viziune coerentă şi complexă de dezvoltare durabilă a localităţilor şi a ţării, în totalitatea ei, dar nu există nici interes pentru aşa ceva, pentru că ordinea ar reduce drastic posibilităţile de jaf şi de căpătuială. Rezultatul este tragic: mizeria propriu-zisă fizică, dublată de cea morală, a cufundat România într-o mlaştină urât mirositoare. Aşa nu vom intra cu fruntea sus în rândul ţărilor civilizate şi dezvoltate, nu vom intra în Uniunea Europeană!

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului Tamas Sandor. Va urma domnul Virgil Popescu.

Deputaţii Ion Mocioalcă, Marian Motoc, Eugenu Arnăutu, Mihai Tudose, Tiberiu Sbârcea, Rodica Nassar şi Maria Lazăr au depus, la Secretariat, declaraţiile.

Domnul Tamas Sandor:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Recent, am votat, în plenul Camerei Deputaţilor, modificarea Legii nr.290/2002 privind organizarea şi funcţionarea unităţilor de cercetare-dezvoltare în domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare. Cu satisfacţie, am constatat că suprafeţele de teren agricol necesare desfăşurării activităţii instituţiilor publice de cercetare-dezvoltare aparţin domeniului public al statului şi se dau în administrarea acestora prin Hotărârea Guvernului, iniţiată de ministerul de resort.

Am folosit sintagma "cu satisfacţie am constatat", pentru că, în sfârşit, sper că se vor finaliza, la nivel naţional, retrocedările de terenuri agricole, folosite, în mod nefondat, de unităţile de cercetare-dezvoltare. În speţă, aş vrea să vă atrag atenţia asupra Staţiunii de cercetare şi producţie a cartofului din municipiul Târgu Secuiesc, judeţul Covasna. Această aşa-zisă staţiune de cercetare şi producţie a cartofului, sub masca cercetării, nu face altceva decât produce cartofi de consum pe o suprafaţă de 607 ha, teren revendicat de cetăţenii din oraşul Târgu Secuiesc şi din comunele din regiune, cum ar fi comunele Sânzieni, Turia, Cernat, Cătălina, Mujdula şi altele. 607 ha de teren agricol din prima categorie de folosinţă, folosit abuziv de o instituţie care nu-şi are menirea în zonă. De ce am afirmat acest lucru? Pentru că terenul folosit este revendicat de sute de cetăţeni cu acte în regulă, pentru că staţiunea foloseşte o suprafaţă nejustificat de mare pentru cercetare şi pentru că, la SCPC Târgu Secuiesc se produc cartofi pentru consum şi se vând. Staţiunea nu deserveşte nevoile de cartofi de sămânţă ale cetăţenilor din judeţul Covasna.

De mai bine de un deceniu, atât cetăţenii judeţului Covasna, cât şi autorităţile locale şi judeţene au formulat nenumărate cereri de revendicare a terenului, cereri de diminuare a suprafeţei folosite de staţiune, însă, până acum, ne-am împiedicat de un zid prea puternic. Acum, după modificarea legislaţiei şi deschiderea posibilităţii de revenire la normalitate, fac un apel la ministrul de resort că legislaţia în vigoare prevede posibilitatea ca: "În cazul în care terenurile agricole care fac obiectul reconstituirii dreptului de proprietate se află în administrarea instituţiilor şi staţiunilor de cercetare şi producţie agricole, restituirea în natură", subliniez - "în natură", "se face din suprafeţele de teren agricol care vor fi delimitate pentru producţie din terenurile proprietate privată a statului, prin hotărâre de Guvern". Nemaivorbind de faptul că, în programul Guvernului Adrian Năstase, figurează cu prioritate retrocedarea terenurilor agricole şi celor forestiere.

E de notorietate că UDMR-ul susţine Guvernul PSD şi pot să subliniez că o să fim consecvenţi şi în continuare în problematica retrocedărilor de terenuri. Nu vom lăsa nici autorităţile guvernamentale, cum ar fi Prefectura judeţului Covasna, să se împotrivească voinţei cetăţenilor şi legislaţiei în vigoare.

Vă mulţumesc pentru atenţia acordată.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul domnului deputat Virgil Popescu. Va urma domnul Iulian Mincu.

Domnul Virgil Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Subiectul declaraţiei politice pe care o fac astăzi îl constituie "Atacurile concertate asupra imaginii Parlamentului".

Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării, aşa cum statuează Constituţia - legea noastră supremă.

Într-o abordare civilizată a relaţiilor dintre celelalte componente ale societăţii şi Parlament, am putea să ne aşteptăm la analize corecte şi profesioniste asupra activităţilor din Camerele legiuitoare, asupra îndeplinirii atribuţiilor privind natura efectelor determinate de legislaţie în viaţa societăţii, capacitatea de reprezentare, transparenţa acţiunilor.

Constatăm, însă, că spiritul lucid în afirmaţiile care se fac asupra activităţii din Parlament şi, în mod deosebit, asupra Camerei Deputaţilor este absent, aprecierile care se aduc la cunoştinţa publicului sunt cel mai adesea atitudini şi viziuni personale, nelipsite de o tentă negativă, se scot în evidenţă ca semnificative amănunte şi particularităţi absolut fireşti ale acţiunilor parlamentare, se prezintă informaţii incomplete sau trunchiate, care deformează imaginea instituţiei.

Este interesant de analizat care sunt resorturile ce determină atitudini subliminal ostile şi de evaluat efectele pe termen lung la nivel social.

Este evident că nu suntem în faţa unei neînţelegeri a mecanismelor parlamentare, unor interpretări eronate, aprecieri nefundamentate pe analize sau manifestări neprofesioniste, deşi o anumită doză de mimetism al abordărilor se poate observa şi asupra formatorilor de opinie din provincie.

În mod clar, încercările de minimalizare a importanţei activităţilor parlamentare au ca ţintă crearea şi menţinerea unui climat de neîncredere a electoratului. Această atitudine trebuie însă corelată cu faptul că Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi, în acelaşi timp, că atitudinile sunt în mare parte aceleaşi, indiferent de legislatură.

Membrii Parlamentului sunt aleşi prin vot universal, egal, direct, secret, aşa cum prevede Constituţia. Negarea eficienţei proceselor electorale pune sub semnul îndoielii cele câteva scrutinuri electorale la care cetăţenii ţării şi-au exprimat convingerile, procedurile democratice prin care s-au desfăşurat, capacitatea de organizare a organismelor corespunzătoare ale statului.

În egală măsură, alegerea Parlamentului se face prin vot liber exprimat. Insistenţa în prezentarea unor situaţii care trezesc îndoiala în seriozitatea activităţii parlamentare induce concluzii privind dirijarea votului către personalităţi necorespunzătoare şi lipsa unei depline libertăţi în exercitarea acestui drept.

Având în vedere depunerea, de către parlamentari, a jurământului faţă de ţară la începutul fiecărei legislaturi, orice observaţie asupra neîndeplinirii activităţilor parlamentare poate fi interpretată drept o acuză privind nerespectarea jurământului, fapt care are evident o influenţă imediată în planul imaginii instituţiei.

Nu trebuie să omitem nici influenţele care pot apărea prin admiterea informaţiilor de acest fel ca reale, în planul imaginii internaţionale pe care o are Parlamentul, caz în care consecinţele sunt multiple şi cu efecte, uneori, neaşteptate.

Desigur că aceste aspecte pot fi analizate în mod profesionist, aprecierile se pot transforma în concluzii beneficiind de fundamentare ştiinţifică, analiza poate fi completă.

În acelaşi timp, trebuie recunoscut, ar putea fi reliefate mai clar anumite disfuncţionalităţi din viaţa parlamentară şi s-ar putea stabili măsuri eficiente de îmbunătăţire.

În acest mod s-ar putea desprinde concluzii utile pentru viitor şi, în mod necesar, pentru oprirea tendinţei de disoluţie a imaginii şi reprezentativităţii Parlamentului, în folosul ţării noastre.

mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul domnului Iulian Mincu. Va urma doamna Liana Naum.

Domnii deputaţi Aurel Daraban, Ştefan Ion, Ştefan Lăpădat, Eugen Nicolăescu şi Anton Marin au depus la secretariat declaraţiile.

Domnul Iulian Mincu:

Domnule preşedinte,

Declaraţia mea politică de astăzi are un titlu particular, şi anume: "Cum se explică atitudinea pesimistă a românilor în viziunea mass-media internaţională?"

Sărăcia din România explică pesimismul populaţiei, vizibil transparent în opinia publică internaţională. Românilor le lipsesc multe, de la condiţiile decente de locuit până la medicamente, alimente şi haine. Acest lucru determină pesimismul românilor, dar este pus în discuţie, foarte recent şi sub o formă particulară, de Euro observer, organism creat în 1989 de Comisia Europeană pentru studiul situaţiei economice din Europa.

Din cele 46 de state analizate, România ocupă locul 39, conform studiului acestei comisii. Salariul unui român reprezintă 4% din salariul unui danez. Un danez este plătit cu 27,89 euro/ora de muncă, în timp ce un român primeşte 1,11 euro pentru aceeaşi perioadă de lucru. Din raportul publicat de Banca Mondială la 17 martie 2004, reiese că 1,85 milioane de români, circa 8% din populaţie, trăiesc sub pragul sever de sărăcie. Aceasta se traduce faptic prin imposibilitatea de a-şi asigura mijloacele de supravieţuire. Iar 5,4 milioane persoane se descurcă cu mai puţin de 1,7 milioane lei lunar, ceea ce se traduce prin pragul sărăciei. 25%, nivelul maxim de sărăcie, a fost în anul 2000, când 36% din populaţie se găsea într-o stare de sărăcie generală, iar 13,8% sub pragul sărăciei, fapt ce echivalează cu peste 8.600.000 de persoane. Dar veniturile nu sunt singurul motiv pentru starea de insatisfacţie a românilor, spune Comisia Europeană.

Letonia e mai săracă decât România, dar locuitorii statului baltic sunt mai fericiţi decât populaţia noastră. Unui portughez mediu îi lipsesc adesea cam tot atâtea lucruri cât îi lipsesc unui român şi, totuşi, satisfacţia portughezului este cu 2,5 mai mare decât a românului. Explicaţia acestei stări psihologice de masă, exprimată adesea prin creşterea stărilor depresive, este rapida stratificare socială survenită în România şi greu de suportat.

România nu este o societate aşezată, iar românii nu sunt amnezici. Ei nu au uitat că, înainte de 1989, fiecare avea un apartament şi putea visa la o maşină sau un video. Eurosondajul arată că, în toate ţările estice, oamenii se plâng de inechităţile sociale nou apărute.

Ele sunt însă cu mult mai profunde în România. De ce? Pentru că în Polonia nu vei vedea maşini de lux defilând pe străzile principale, în timp ce majoritatea românilor nu au cu îşi plăti întreţinerea apartamentului. Codurile interne de conduită în aceste ţări interzic afişarea ostentativă a luxului celor care au acumulat averi, adesea, în mod nemeritat. Nu este greu de ghicit deci ce gândeşte un şomer cu 43 euro pe lună la un salariat cu salariul minim pe lună de 68 de euro, cele mai mici din Europa când vede luxul în care trăiesc unii din conaţionalii lor.

Cercetătorii au împărţit veniturile de la vârful piramidei la veniturile celor mai săraci europeni. Raportul este de 2,9 în Cehia, puţin peste 2 în Slovacia, aproape 4 în Polonia, doar 2,7 în Germania. Raportul acesta în România depăşeşte cifra de 7, arătând cât de polarizată este societatea. Este un rezultat care aproape a surprins şi pe experţii europeni şi care arată că populaţia care suferă de insecuritate economică şi deprecierea standardelor de viaţă are toate motivele să se simtă nemulţumită şi nefericită.

Lipsa de căldură, de alimente, de medicamente şi îngrijire medicală, dar mai ales nesiguranţa zilei de mâine pentru cei mai mulţi dintre ei a dus adesea la stări depresive psihice, dar mai ales la o nemulţumire profundă în rândurile marii mase a populaţiei. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Doamna Liana Elena Naum:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Femeile social-democrate în competiţie deschisă".

Rolul femeii în societatea românească devine din ce în ce mai important. Ascensiunea pe scara ierarhică a atins nivelul de normalitate. Totuşi, şi în zilele noastre, mai există însă femei care sunt uneori discriminate din cele mai diferite motive, printre care şi politic.

Procentual vorbind, în România, bărbaţii ocupă cel mai mare număr în posturile de conducere ale ţării. Este o problemă care nu a lăsat indiferent Partidul Social Democrat care, prin preşedintele Adrian Năstase, şi-a exprimat încă de la început intenţia de a promova femeile în rândul clasei politice româneşti şi, precum a demonstrat-o întotdeauna partidul de guvernământ, materializarea promisiunilor este unul dintre principiile care generează încrederea cea mai puternică şi care trebuie obligatoriu de finalizat.

În realitate însă, programele de încurajare a femeilor privind implicarea şi accederea acestora în funcţii de decizie, ca şi pregătirea lor pentru ocuparea unor funcţii de conducere au demarat mult înainte.

Organizaţia de femei a Partidului Social Democrat a manifestat o deschidere şi o grijă continuă faţă de egalitatea în drepturi a tuturor cetăţenilor, indiferent de rasă, religie, etnie şi sex. Această idee a fost prezentă tot mai mult în activităţile organizaţiei pe care le-am sprijinit întotdeauna şi le-am considerat binevenite, deoarece depinde doar de noi, femeile, dacă ne prăbuşim sub loviturile soartei sau le suportăm cu mai mult curaj.

Respectarea drepturilor femeilor şi eliminarea totală a discriminării este o miză pentru care trebuie să pledăm în orice situaţie.

Femeile trebuie să demonstreze că acest lucru este posibil, indiferent de conjunctură, deoarece tindem cu toţii spre o lume mai bună, plină de înţelegere şi prosperitate, dar mai ales lipsită de discriminare.

Fenomenul de emancipare a femeilor nu este întotdeauna privit şi apreciat obiectiv, motiv pentru care alte partide din România au întârziat să participe şi să propună legi care să protejeze discriminarea.

Strategiile care se impun trebuie să prevadă măsuri adecvate, inclusiv măsuri temporare speciale, urmând să accelereze instalarea unei egalităţi între sexe, în special cu privire la protecţia drepturilor individuale, participarea la viaţa politică, economică, socială şi culturală, accesul la toate nivelurile funcţiilor publice, accesul la educaţie şi libera alegere a tipului de învăţământ şi a formării profesionale.

Principiul egalităţii femeilor şi bărbaţilor este o condiţie esenţială a democraţiei şi o cerinţă a justiţiei sociale. Prin urmare, trebuie să se opteze pentru realizarea de politici sociale care să încurajeze anihilarea totală a discriminării pe motive de sex, nemarginalizând femeile şi acordându-le mult mai multe perspective de a se forma şi afirma. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Costache Mircea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Am fost plăcut impresionat să constat să ceea ce intenţionam eu să spun astăzi, tema pe care vroiam să o abordez se mai află şi în atenţia altor colegi, şi anume vreau să mă refer la modul de a face presă în România, la prestaţia unor televiziuni şi, în general, la opera de intoxicare şi manipulare a opiniei publice din România pe toate canalele. Mi-am intitulat sau intenţionam, dacă reuşeam să o finalizez, să-mi intitulez intervenţia de astăzi "Un deputat la curtea regelui umilinţa". Dacă voi spune din nou că majoritatea instituţiilor media româneşti comit o adevărată crimă cotidiană împotriva intereselor majore ale poporului român, prin intoxicare, manipulare, minciună perpetuă, prin omisiune în special, nu ar fi o noutate şi nici nu ar mai impresiona pe nimeni.

Este evident faptul că unii au strâns mari averi şi mari sume de bani negri, iar pentru a-şi proteja agoniseala prin jaf, investesc sume uriaşe nu numai în cultivarea imaginii proprii, ci şi în protejarea afacerilor oneroase şi în bombardarea mentalului colectiv cu informaţii contrafăcute, ocult selectate, trunchiate, mixate în fel şi chip pentru a ultragia sensibilitatea noastră tipic latină, pentru a abate atenţia de la adevăratele probleme ale societăţii româneşti.

Presa şi televiziunile asaltează zilnic conştiinţa publică, selectând violenţa, morbidul, sordidul moral, promovând tot ceea ce este macabru, descurajant, demobilizator, ocolind cu premeditare filonul culturii naţionale care încă mai pulsează.

Personal, coborând de la aceste generalităţi arhicunoscute fiecăruia, personal, mă bucur de un tratament cu totul şi cu totul ieşit din comun. Aş da doar câteva exemple. Mi s-au luat pe holurile Parlamentului, cu diferite prilejuri, zeci de interviuri, pe o temă sau alta, unele mai importante, altele mai puţin importante. Nici o secvenţă nu a încăput pe nici unul din posturile de televiziune care mi se adresau cu întrebări. Probabil că nu sunt suficient de interesant şi nici nu doresc să fiu, dar constat că există o unitate de vederi în ceea ce mă priveşte.

Vinerea trecută am participat, la Palatul Şuţu, la lansarea volumului al doilea al lucrării "Război total împotriva corupţiei", un studiu de caz în legătură cu falimentarea premeditată a Băncii Internaţionale a Religiilor şi după acelaşi model se poate demonstra că aşa a fost pulverizat întregul sistem bancar românesc. Au participat importante personalităţi ale vieţii politice, culturale, economice. Nici o televiziune nu a făcut public acest eveniment! Probabil că nu interesează de cetăţenii României, ceea ce lucreză intens Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii, fostul "dormitor", cum era numit în legislaturile anterioare.

În teritoriu există suficient de multe exemple de conferinţe de presă la care ori reprezentanţii presei participă şi nu relatează absolut nimic, nici măcar subiectiv sau trunchiat sau cu rea intenţie, ori nu se prezintă deloc. Particip la evenimente culturale, acord premii la festivaluri naţionale de epigramă, la manifestări ale cântului coral, la fel de fel de manifestări de la festivaluri de teatru, în nici o împrejurare, subsemnatul nu se regăseşte în nici o secvenţă nici de presă, nici de televiziune. Procedeul mi s-a spus că este chinezesc. În Dreptul chinez există condamnarea la moarte civilă; i se iau actele de naştere, se vorbeşte cu rudele, prietenii şi cercul de apropiaţi să nu fie amintit, pomenit niciodată şi omul, realmente, poate să trăiască, dar el nu există.

În ziua de marţi, 6 aprilie, plenul Camerei noastre a avut o ordine de zi destul de încărcată, s-a lucrat continuu 4 ore, după cele 4 ore în plen a urmat la Comisia de abuzuri două audieri a câte 3 ore, deci, încă 6 ore. În cadrul audierilor, în prima parte au fost audiat un grup de membri ai Colegiului Consiliului pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în frunte cu preşedintele colegiului, Onişoru, Patatievici şi ceilalţi. După această audiere a urmat audierea unui grup de piloţi de la TAROM aflaţi în grevă într-o situaţie cu totul şi cu totul deosebită.

În acea zi, când am ieşit din această sală, am fost întrebat de reprezentantul televiziunii române, care nu poate avea scuza că îşi face politica proprie de informare sau de dezinformare a opiniei publice, întrucât prestaţia acestui post de televiziune se face pe bani publici, deci şi pe banii mei, reprezentantul televiziunii române mi-a adresat o întrebare, văzând că nişte colegi se grăbesc să plece pentru a-şi pregăti sărbătorile de Sfântul Paşte, m-a întrebat dacă mă simt eliberat de faptul că am terminat cele 4 ore de plen şi de acum încolo dacă zburd şi eu în continuare pentru cele necesare sărbătorilor Paştelui. Am spus că situaţia face că noi avem mult de lucru la comisie, lucrăm intens, avem audierea Consiliului pentru Studierea Arhivelor Securităţii, apoi TAROM-ul, avem un bilanţ, avem un program, un proiect de program pentru perioada de după sărbători care va urma, că lucrăm intens la comisie. Seara, la telejurnal, a apărut imaginea subsemnatului şi pe cuvintele pe care spuneam de fapt cinstit că lucrăm intens la comisie după cele 4 ore de plen, că avem cele două audieri şi că avem un program foarte încărcat, pe aceste cuvinte se filma şi se arăta ţării sala de şedinţe a Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii, sala goală, filmată probabil într-o altă zi special pentru a face acest montaj criminal.

Eu nu sunt singurul care constat că cineva, undeva, nu ne iubeşte, dar nu ştiu ce are cu întreg poporul român de a-l supune unor asemenea chinuri incalificabile. Pentru că dezinformarea din această zi s-a făcut şi pe banii mei, am să cer forurilor Camerei Deputaţilor, inclusiv preşedintelui Comisiei de abuzuri să includă pe ordinea de zi audierea domnului Valentin Nicolau care primeşte un salariu cât 4 deputaţi sau cât 4 senatori, probabil că aceasta este importanţa socială a muncii domniei sale, aşa este ea evaluată în contrast cu a celorlalţi, să fie audiat la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, pentru că stricto-sensu, v-am dat exemplu că s-a comis un abuz incalificabil.

Cine crede că va construi în România un stat democratic, cine mai vorbeşte aici de democraţie, când sculele de intoxicare şi manipulare şi bombardare a opiniei publice se petrec cotidian şi ne duc în cu totul şi cu totul alte direcţii, înseamnă că nu are simţul măsurii.

În ceea ce mă priveşte, nu doresc să fiu nici popularizat, nici luat în atenţie de presă în nici un fel. Doresc ca, pe banii publici, postul naţional să facă ceea ce trebuie. Şi chem şi Comisia pentru cultură şi toţi cei care au atribuţii în această direcţie să reglementeze prestaţia postului naţional de televiziune la care putem vedea tot felul de surprize-surprize, numai imaginea reală a României şi efortul unora care se mai încumetă să creadă că mai putem face ceva pentru reaşezarea ţării pe temelii de stabilitate şi să o îndreptăm spre lumea civilizată, cred că efortul acesta este dinamitat şi prin principalul canal public de televiziune.

Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Ultimul vorbitor, domnul deputat Dumitru Bălăeţ.

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Unul din aspectele politico-economice actuale dintre cele mai dureroase este falimentarea ţărănimii române. Am spus nu falimentul, ci falimentarea pentru a face o necesară distincţie. Aceasta constă în faptul că falimentul, principial, oricând şi oriunde, vine din interior, adică din vina celui care o produce, din managementul prost al întreprinderii sale, ceea ce nu este cazul în speţa de care ne ocupăm acum.

Aici este vorba de cu totul altceva, de o falimentare pusă la cale de alţii, adică de o crimă organizată. Rezultatele acestei crime organizate se văd pe toate drumurile ţării şi numai inimile de piatră ale guvernanţilor noştri se fac că nu văd cum ţărănimea noastră, adusă în sapă de lemn, este nevoită să-şi vândă pământurile bucată cu bucată pentru a mai putea trăi. Dar cum să vadă aceşti guvernanţi cu inimă de piatră starea în care a ajuns ţărănimea română când ei sunt principalii vinovaţi de această stare. Ei au adus ţărănimea română la sapă de lemn, adică la cea mai proastă stare economică, adică la imposibilitatea de a-şi mai păstra mijlocul de existenţă tradiţional, pământul pe baza căruia a subzistat mii de ani pe aceste meleaguri, aducându-ne şi nouă salvarea ca popor.

Astăzi, totul, cu o expresie populară, "se duce dracului", ne prăbuşim, ne prăbuşim, devenim culegători de căpşuni în Spania, de când pământul nostru se vinde pe capete sau se concesionează pe 99 de ani, ceea ce este acelaşi lucru dacă nu chiar mai grav că se dă pe degeaba. Şi cui se dă? Se dă la străini, asta-i culmea paradoxului; noi ne trimitem muncitorii şi ţăranii noştri la străini pentru a-i face acolo culegători de căpşuni, mulgători, vidanjori, servitori şi alte ocupaţii de la periferia existenţei umane; pe când străinii sunt aduşi aici pentru a deveni, prin afaceri dubioase, stăpâni de întreprinderi, de magazine, de locuri, de locuinţe, de pământuri şi nu pentru a le înflori, ci pentru a le distruge. Acum sunt urmărite mai ales pământurile.

A ocupa pământ aproape pe degeaba în România a devenit o politică de stat prin alte părţi, un străin care deja ocupă mii de hectare pe undeva pe la periferia Bucureştiului, a avut cinismul să afirme într-o discuţie particulară că el a fost trimis în România să ocupe pământ, nu să-l muncească.

Asta-i domnilor, realitatea, realitatea crudă în care ne aflăm şi noi ne îmbătăm cu apă de ploaie, ascultăm pe cei ce ne sfătuiesc să oferim muncitorilor concediaţi aşa-zisele salarii compensatorii, să dăm ţăranilor pomeni, în loc să le valorificăm produsele şi guvernanţii noştri, darnici cum sunt, le oferă toate acestea din bugetul secătuit al ţării, mai ales în acest an electoral ei se arată deosebit de generoşi, ei au împins deja către agricultură mii de miliarde sub formă de un aşa-zis ajutor pentru înfiinţarea de culturi agricole şi alte ajutoare date ţărănimii. Dar astea sunt pomeni, domnilor! Ţărănimea noastră nu poate trăi, nu trebuie să trăiască din pomeni la drumul mare, ea care a hrănit această ţară prin milenii şi a mai dat şi altora să mănânce.

Interesele ţării şi ale ţărănimii noastre cer cu stăruinţă o mai dreaptă valorificare şi promovare a produselor noastre ţărăneşti pe o piaţă ecologică, internă şi internaţională, sprijinită şi apărată cu cinste şi demnitate de către autorităţile noastre statale; asta până nu este prea târziu. Deci, dacă moare oaia, vor muri cu siguranţă şi căpuşile domnilor.

Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

(Următoarele intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la secretariatul de şedinţă.)

Domnul Nicolae Vasilescu:

Declaraţie politică: "Corupţia - emblema generică a guvernării PSD".

Considerăm pertinente şi justificate semnalele critice trase de nenumărate ori de forurile europene cu privire la activităţile Guvernului. Ar trebui acţionat cu toată fermitatea pentru redresarea economiei româneşti, adusă aproape de pragul colapsului şi având ca efect imediat scăderea drastică a nivelului de trai al populaţiei. Prin contrast cu ţările vecine, Bulgaria şi Ungaria, România rămâne cu un handicap regional. Calitatea României de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană a fost pusă de nenumărate ori sub semnul întrebării, existând oricând posibilitatea schimbării calendarului şi atitudinii europene faţă de noi. Cei aflaţi la guvernare s-au folosit de mijloacele puterii de stat, de poziţiile oficiale, pentru dobândirea ilegală de privilegii şi profit personal, uitând de promisiunile deşarte din timpul campaniilor electorale. PSD a devenit o citadelă pentru membrii săi corupţi, neţinându-se cont că banii aduşi la puşculiţa partidului provin din falimentarea economiei. Indolenţa guvernanţilor faţă de susţinerea şi aplicarea reformelor, accentuarea corupţiei, traficul de copii fac ca actuala guvernare să piardă şi bruma de credibilitate pe care o mai avea în faţa Europei (Comisiei şi Parlamentului European). Guvernările din România au arătat, în mod repetat şi consecvent, că ori nu doresc ori nu sunt capabile să lupte cu problema corupţiei. În intervenţia avută la forumul Comisiei Europene la Bucureşti, "Romanian Rediness for the UE", şeful delegaţiei Comisiei Europene, Jonathan Scheele, a accentuat problema corupţiei ca principal obstacol în calea aderării.

Economia stagnează, corupţia evoluează, tot mai mulţi tineri pleacă din ţară pentru a câştiga banii necesari unui trai decent, de multe ori cu preţul pierderii vieţii. Cu toate acestea, Guvernul Năstase se laudă pe toate posturile de radio şi televiziune că în România poţi să trăieşti foarte bine. Sărăcia reprezintă o problemă uriaşă pentru ţara noastră, instaurată datorită comportamentului imoral al celor ce conduc economia ţării. Peste 30% din populaţie este afectată de sărăcie, după cum notează Parlamentul European. Dacă unii copii ai baronilor aflaţi la guvernare merg la şcoală cu Hammer-ul, nu înseamnă că românii sunt bogaţi. Situaţia nu este roz, iar românii nu se sinucid din plictiseală...

În timp ce Năstase afirmă că România este prosperă, în timpul guvernării sale crizele din societatea românească, cauzate de influenţa politicului, continuă să bântuie ţara mai rău ca mitul lui Dracula. Eşecul domnului Năstase în gestionarea economiei româneşti, se va regăsi în rezultatul viitoarelor alegeri. John H.Dunning, profesor la Rutgers University (USA), menţiona într-una din lucrările sale că eşecurile sistemului de piaţă trebuie căutate în trei domenii, din păcate, toate fiind preferatele guvernanţilor noştri: 1) eşecul economiei: o politică economică inadecvată, specula excesivă pe piaţa bursieră, datorii cu termene nerespectate etc.; 2) eşecul instituţiilor: funcţionarea defectuoasă a sistemului de reglementare şi supraveghere a aplicării legilor, lipsa de transparenţă etc.; 3) eşecul moralei: extinderea cazurilor de corupţie şi escrocherie, setea de câştig pe orice cale, lipsa de responsabilitate socială etc. Cauza amplificării corupţiei, în timp ce toate formaţiunile politice interne şi externe cer cu insistenţă stoparea acesteia, o reprezintă în primul rând slăbiciunea instituţiilor chemate să o combată. Atâta timp cât aceste instituţii sunt coordonate sau influenţate de capii lumii politice, care îşi întind tentaculele în toate sferele economicului, corupţia rămâne la stadiul de leit-motiv.

Guvernanţii mizează pe acceptarea României în Uniunea Europeană ca fiind un proces inevitabil şi ireversibil, indiferent de starea ei economică, la fel cum s-a întâmplat şi cu admiterea în NATO. Domnii guvernanţi uită însă că fraze ca: importanţă geo-strategică, poziţia geopolitică bună a României, au fost repetate atât de des, încât s-ar putea ca ele să nu mai însemne mare lucru pentru cei care vor decide integrarea României în UE. Nu trebuie să uităm cuvintele memorabile ale lui Gh.I.Brătianu: "Noi trăim aici la o răspântie de drumuri, la o răspântie de culturi şi, din nefericire, la o răspântie de năvăliri şi imperialisme". Se pare că suntem, paradoxal, prizonierii determinismului geografic, fapt care imprimă celor ce conduc destinele acestei ţări credinţa că Patria poate fi lăsată mereu în mâna destinului istoric...

Mahatma Gandhi arăta care sunt cele şapte păcate sociale ale lumii de azi şi care sunt parcă reguli de viaţă pentru unii guvernanţi PSD: bogăţie fără muncă; plăcere fără conştiinţă; cunoaştere fără caracter; câştig fără morală; ştiinţă fără umanism; religie fără sacrificiu; politică fără principii.

Ne vedem în alegeri!

Domnul Mihai Tudose:

Declaraţie politică: "Frici electorale, din nou despre fraudă"

De două săptămâni, opoziţia românească trăieşte la unison simptomul fricii fraudării alegerilor electorale. Theodor Stolojan se teme că PSD ar putea frauda alegerile din acest an, Corneliu Vadim Tudor se teme şi el de fraudarea alegerilor, dar la el această paranoia e oarecum justificată. Cazul lui Vadim are şi un precedent: în 2000, paranoia electorală a preşedintelui PRM s-a concretizat printr-o scrisoare adresată Consiliului Europei, prin care informa despre aşa-zisul furt ce s-ar fi comis la alegerile prezidenţiale.

Imediat, fruntaşi ai opoziţiei, precum Emil Boc, n-au mai prididit cu exemplificarea modalităţilor de fraudare a alegerilor, fie prin mită electorală, fie prin folosirea abuzivă a urnelor volante.

Dacă este să ne raportăm la ultimele sondaje, PSD nu ar avea de ce să aibă temeri legate de alegeri. De ce crede opoziţia că este nevoie să furi pentru o victorie, când ultimele sondaje arată clar că PSD-ul deţine un scor aproape dublu decât cel al PD-ului şi PNL-ului împreună.

Este oarecum îndreptăţită frica celor din opoziţie, dat fiindcă, până acum, alegerile au fost câştigate prin vot negativ, prin lovirea în partidul aflat la putere şi prin îndemnarea populaţiei să îl sancţioneze la vot.

Această situaţie, fără precedent, sporeşte stările de nelinişte ale unei opoziţii nepregătite pentru o competiţie electorală, lipsită de programe politice, sau de existenţa unor mesaje politice coerente.

Pe de altă parte, apelul premierului Adrian Năstase către forţele politice - la seriozitate şi responsabilitate politică, alăturate avertismentului conform căruia, în cazul în care, afirmaţiile de fraudare a alegerilor, neînsoţite de probe corespunzătoare, vor continua, se va recurge la acţiunea în judecată - au stârnit şi mai tare apele tulburi ale opoziţiei, care se simte de acum şi intimidată.

Dar ofertele pentru statutul de victime încep să fie generoase: Emil Boc, Ludovic Orban se oferă drept victime ale avocaţilor Guvernului. Victimizarea, însă, nu este un lucru străin românilor şi tocmai din această stare se străduieşte actualul guvern să scoată România.

Domnul Ioan Oltean:

Adoptată în toamna anului trecut, Legea de modificare a Constituţiei a fost precedată de discuţii aprinse în cadrul Comisiei însărcinată cu redactarea sa, discuţii iniţiate de opoziţia democrată formată din reprezentanţii PD şi PNL, asupra câtorva articole din Constituţie, prin care se dorea instituirea unei responsabilităţi sporite a celor aleşi faţă de cei care i-au ales. Astfel, reprezentanţii Partidului Democrat au insistat pentru introducerea în Constituţie a unor prevederi care să combată şi să sancţioneze traseismul politic şi migraţia politică a unor politicieni, fenomen ce a cunoscut o amploare deosebită după 2000, însă reprezentanţii PSD, majoritari de altfel, am respins cu vehemenţă introducerea în Constituţie a unor asemenea texte considerate ca nedemocrate.

După ce partidul de guvernământ s-a văzut cu sacii în căruţă, adică după ce, sub ameninţarea şantajului bugetar sau de altă natură, a racolat reprezentanţii opoziţiei atât la nivel local, cât şi parlamentar, brusc a avut revelaţia stopării traseismului politic prin promovarea, săptămâna trecută, a unui proiect de lege privind combaterea migraţiei politice. Potrivit acestui proiect normativ, migraţia politică se sancţionează cu pierderea calităţii de parlamentar sau de ales local, dar, şi mai grav, respectivul este la dispoziţia şefului său pe linie de partid, care ar dobândi, astfel, drepturi nelimitate asupra acestora.

În acest mod, fie el parlamentar, ales local sau primar, devine lesne şantajabil sau la cheremul şefului său politic, legea devenind o adevărată mană cerească pentru corupţia instituţionalizată, demnă de un regim fanariot.

Nu că i-aş acuza pe reprezentanţii partidului de guvernământ sau Guvernul de furt intelectual, deşi nu ar fi pentru prima oară când guvernanţii promovează acte normative ce au îmbrăcat iniţial forma unor propuneri legislative ale parlamentarilor PD, dar promovarea, acum, a unui asemenea proiect normativ este contrar Constituţiei, spre exemplu art.70 care statuează în ce condiţii încetează calitatea de deputat sau de senator, migraţia politică nefiind menţionată drept cauză a pierderii calităţii de parlamentar.

Mă întreb ce Constituţie sau lege occidentală a studiat domnul Adrian Năstase - profesor universitar doctor în drept internaţional public - dacă a admis un asemenea proiect de lege care, pe mine, unul, mă duce cu gândul la plata birului plătit odinioară de Ţările române Înaltei Porţi Otomane.

Dacă la momentul potrivit, majoritatea PSD-istă n-a dorit combaterea şi sancţionarea traseismului politic, prin introducerea ca atare a unor texte constituţionale, acum, nu numai că este prea târziu, dar mai este şi neconstituţional, deoarece Legea fundamentală stabileşte că, pe durata mandatului, parlamentarii sunt în slujba poporului şi orice mandat imperativ este nul.

Domnul Marian Motoc:

Unele lucruri pot fi morale sau imorale, însă întotdeauna contează şi interesează motivul sau modul în care sunt săvârşite.

De trei ani încoace, fără a exagera, Partidul Social Democrat a depus toate eforturile pentru a se respecta şi pentru a întări drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului în societatea românească. În special, presa a fost pe deplin susţinută şi încurajată în eforturile ei de a păstra valorile democraţiei şi libertăţii de exprimare. Dovadă este şi faptul că în România, în prezent, activează câteva zeci de posturi de televiziune independente şi sute de publicaţii naţionale şi teritoriale, care relevă obiectiv şi competent situaţia la zi, fără a se împiedica de barierele cenzurii politice sau de orice altă natură. Încercarea unor partide din ţară, aflate în opoziţie, de a demonstra că libertatea presei este îngrădită a eşuat. Şi acest lucru s-a întâmplat din lipsă de probe.

Partidul Social Democrat şi-a asumat responsabilitatea de a conduce o ţară, de a guverna; drept urmare, şi-a asumat şi riscul de a fi pe deplin criticaţi şi comentaţi de toată mass-media. Pentru opoziţie, criticile sunt mult mai uşor de suportat, atunci când, eventual, mai este băgată în seamă, deoarece nu ia prea multe atitudini elocvente pentru a merita comentarii. Totuşi, se pare că fiecare om are câte o ambiţie, dacă nu pentru înţelepciune, cel puţin pentru nimicuri, căutând să se facă faimos, dacă nu prin bunul simţ, atunci prin orice. Mi se pare că ar fi just ca partidul cu cel mai mare procent în Parlament să capteze mai mult atenţia presei decât orice alte partide nereprezentative.

Consider că dacă Partidul Social Democrat este pe deplin mediatizat, acest lucru se datorează numai activităţii pe care o desfăşoară. Nu cred că vreun membru PNL sau PD sau din orice alt partid ar avea ceva de reproşat posturilor private din România în ceea ce priveşte neprezentarea activităţii lor în cadrul emisiunilor sau articolelor prezentate de media, deoarece... nu au activitate care să trezească interes. În acest caz, se recurge la cea de-a doua regulă a opoziţiei: calomnia. Nu mai interesează regulile presei democratice, nu se mai respectă dreptul la replică, nu sunt citate sursele documentării şi nici nu e respectată regula deontologiei jurnalistice care presupune şi reflectarea punctului de vedere a celui căruia i se aduc acuzaţiile. Mă întreb dacă denigrările la adresa Partidului Social Democrat fac parte din "programul" de acuzaţii ale Partidului Naţional Liberal, deoarece colegii noştri din opoziţie văd ceva normal în "a critica" şi "a comenta" partidul de guvernământ, în lipsa oricărui punct de vedere obiectiv sau cel puţin mediat.

Cu certitudine, imaginea PSD nu se creează şi nici nu se bazează pe minciunile şi acuzaţiile susţinute de liberali. Imaginea partidului de guvernământ se bazează pe acţiunile, pe programele şi pe strategia pe care şi-a propus-o şi care a reuşit, obţinând succes şi menţinându-se în sondaje, constant, de mai mulţi ani.

Mă întreb ce ar avea de spus, în fiecare zi, la ştiri, de exemplu, PNL? Poate tot să comenteze activitatea Partidului Social Democrat sau să continue să denigreze ceea ce se face şi se construieşte productiv în ţară.

Până la urmă, tot la critică se va ajunge din partea partidelor de opoziţie, căci critica este de obicei un fruct al invidiei sau efectul unei ridicole păreri bune despre propria sa capacitate şi această "virtute" a oamenilor însoţeşte toate acţiunile. Însă adevărul obişnuieşte să biruie, iar timpul care supune totul măreşte mereu o înfăptuire frumoase.

Doamna Rodica Nassar:

"Miza pe capitală"

Este binecunoscut faptul că alegerile din Bucureşti reprezintă cele mai importante alegeri din ţară, aici fiind cel mai numeros electorat din România, după cel al preşedintelui ţării. De asemenea, în ţările civilizate, nu de puţine ori, primarul capitalei poate ajunge prim-ministru la alegerile parlamentare următoare.

Totodată, alegerile primarului general al capitalei reprezintă un important moment de percepere a forţei unui partid, încrederea populaţiei în acel partid, ceea ce reprezintă un puternic semnal dat întregii ţări înaintea alegerilor parlamentare şi prezidenţiale.

De cele mai multe ori, la alegerile locale contează mai puţin partidele pe care le reprezintă, contând foarte mult alte calităţi, spre exemplu a fi un bun gospodar. Acest lucru nu este valabil însă în Bucureşti. Bucureşti-ul are un electorat atipic, aşa cum s-a demonstrat în 2000, când au ales Primarul General de o anumită culoare politică şi pe cei 6 primari de sector în general de o altă culoare politică.

Aşadar, votul din Bucureşti este un vot cu un pronunţat caracter politic. Având în vedere importanţa acestui vot, partidele au căutat şi şi-au desemnat candidaţii care consideră că reprezintă cel mai bine partidele respective sau care să poată atrage cât mai mult electorat indecis.

Au fost aleşi ca viitori candidaţi oameni cu charismă, oameni mai gălăgioşi sau mai puţin gălăgioşi, oameni care au reuşit în afaceri, oameni care sunt cunoscuţi electoratului prin faptul că au mai avut funcţii publice sau pur şi simplu oameni care deocamdată nu spun nimic electoratului, dar care ar putea constitui o surpriză.

Unele partide sunt convinse că cei care-i reprezintă nu au şanse reale de a câştiga, dar speră ca, prin prezenţa lor, să realizeze un impact care să le permită obţinerea celor 5%, procente suficiente accederii în consiliile locale şi, de ce nu, dătătoare de speranţe pentru alegerile parlamentare.

Cunoscând o mare parte a candidaţilor lansaţi până în prezent, prevăd o bătălie politică dură, cu multe atacuri la persoană, cu invective, cu vorbe care vor viza mai mult partidele din care fac parte sau interesele personale şi mai puţin programe concrete de gospodărire a oraşului, programe care vor fi abordate de candidaţii ce concurează la funcţia de primar de sector. De altfel, săptămâna trecută, la un post de televiziune, am văzut doi dintre candidaţi care au avut o confruntare - departe de a fi un dialog politic, confruntare presărată cu multe atacuri la persoană.

PSD-ul şi-a desemnat un candidat care nu e gălăgios, nu e om de afaceri, dar care are charismă şi este un intelectual rasat, arhitect de meserie, ceea ce ar putea fi un atu în plus pentru cei care doresc ca într-adevăr Bucureştiul să fie condus de un bun gospodar, şi nu în ultimul rând un om care ştie bine viaţa politică, fiind parlamentar din 1990 până în prezent, iar o anumită perioadă a fost chiar şi ministru.

Eu nu cred în reuşita în alegeri a unei femei, indiferent de eforturile pe care le va face presa sau postul de televiziune ce deservesc partidul respectiv, după cum nu cred în reuşita candidatului unui partid neparlamentar.

Analizând şansele fiecăruia şi partidele care îi susţin, consider că trei pot fi candidaţi serioşi, pentru că au în spate partide puternice, respectiv candidaţii PSD, PD şi PRM.

Având în vedere că sunt convinsă de reuşita candidaţilor PSD la cele 6 sectoare ale Bucureştiului, consider că este bine pentru bucureşteni ca şi primarul general să fie din acelaşi partid, pentru a se face o echipă care să elimine orice disensiuni şi disfuncţionalităţi, astfel încât Bucureşti-ul să redevină cu adevărat "Micul Paris".

Domnul Adrian Ionel:

În ceea ce priveşte complexul şi extrem de important domeniu al agriculturii, numai cei răuvoitori nu doresc a recunoaşte faptul că, în perioada 2001-2003 s-au realizat o serie de incontestabile progrese, astfel încât agricultura românească este mai aproape de agricultura europeană, chiar dacă decalajele sunt încă semnificative. Voi exemplifica apelând la câteva cifre care aparţin statisticilor neutre şi, în nici un caz, cum poate ar crede unii, PSD-ului.

Astfel, producţia agricolă este în prezent cu 25% mai mare decât în anul 2000, în timp ce perioada guvernării CDR-PNL-PD scăzuse cu anii 15%. Reuşim ca în acest an să atingem în sectorul zootehnic nivelul din 1989, desigur, într-o altă structură favorabilă dezvoltării acestui sector şi în condiţii sporite de eficienţă.

În programele de susţinere a agriculturii s-au alocat de la buget 9.175 miliarde în anul 2001; 9.483 miliarde în anul 2002; 13.797 miliarde în anul 2003, iar pentru anul 2004 este prevăzută în buget suma de 20.300 miliarde de lei. Dacă la această sumă adăugăm şi cele peste 8.000 miliarde de lei care sunt prevăzute prin diferite, prgorame comunitare pentru modernizarea agriculturii, suntem convinşi că se va accelera reforma în agricultură, concomitent cu dezvoltarea generală a statului românesc.

S-au creat şi şmodernizat structurile agrare, iar măsurile privind exploataţiile agricole urmăresc sprijinirea organizării de exploataţii performante şi creşterea dimensiunii acestora prin: asociere, arendare, concesiuni şi vânzare-cumpărare. La ora actuală, o suprafaţă de peste 6,3 milioane de ha este exploatată în forme asociative.

Nu în ultimul rând, a fost pus în aplicare un program de îmbunătăţiri funciare în scopul combaterii secetei, eroziunii solului şi inundaţiilor, ţinând cont de protecţia mediului, astfel încât să se diminueze suprafeţele agricole aflate sub influenţa negativă directă a factorilor climatici.

Vă mulţumesc.

Domnul Aurel Daraban:

Stimaţi colegi,

După cum foarte bine cunoaşteţi, în strategia Guvernului Adrian Năstase privind dezvoltarea economică şi socială a României, reforma învăţământului reprezintă o componentă esenţială. Este şi firesc, doarece, în perspectiva integrării ţării noastre în Uniunea Europeană, obiectivele strategice pentru perioada 2000-2010 în domeniul educaţiei şi, cu deosebire, în ceea ce priveşte ridicarea calităţii procesului de învăţământ, reprezintă priorităţi.

Mai mult, suntem conştienţi că reformarea acestui domeniu vital pentru evoluţia societăţii noastre este şi va fi orientată către adoptarea unor măsuri care să asigure îmbunătăţirea învăţământului, în special la nivelul comunităţilor rurale. Deja, faptele vorbesc: în cei trei ani de guvernare, Cabinetul Adrian Năstase a reuşit să promoveze o serie de măsuri care să contureze acest vast proiect.

Şi în judeţul Constanţa au fost modernizare peste 300 de şcoli, în mediul urban şi rural, se construiesc şi se modernizează peste 30 de săli de sport, se desfăşoară cu succes Programul "Cornul şi laptele" în învăţământul preşcolar şi şcolar, au fost dotate aproape trei sferturi din unităţile şcolare cu calculatoare.

Cum este şi firesc, materializarea acestor măsuri a presupus şi presupune un efort financiar sporit, dar necesar, pentru continuitatea procesului de reformă. Orice om de bună credinţă poate constata, repet, pe baza faptelor, că, de când gestionează treburile ţării, Guvernul Adrian Năstase a demonstrat şi demonstrează o preocupare constantă în ceea ce priveşte asigurarea condiţiilor fireşti de desfăşurare a procesului educaţional. De altfel, putem spune că este pentru prima dată în anii care au trecut de la Revoluţie şi până în prezent când există o strategie clară pentru această problemă.

Din perspectiva acestor eforturi, trebuie privite şi actele normative care vizează ratificarea unor acorduri de împrumut dintre România şi diverse organisme financiare internaţionale, adoptate chiar de Parlament. Asemenea acorduri se referă nu numai la continuarea procesului de reabilitare a infrastructurii şcolare, ci şi la finanţarea proiectului privind învăţământul rural.

Având în vedere obiectivele actuale ale sistemului de învăţământ privind necesitatea asigurării egalităţii şanselor de acces la educaţie în mediul urban şi rural, prin desfăşurarea unui proces educaţional de calitate, minisaterul de resort a stabilit activităţi prioritare în domeniul învăţământului rural. Vă reamintesc că întregul cost al acestui proiect se ridică la 91 de milioane de dolari, din care 60 de milioane provin de la BIRD, iar alte 30 de milioane sunt asigurate de Guvernul României, urmând ca şi comunităţile locale să asigure 1 milion de dolari. Programul în sine este destul de generos şi vizează pregătirea profesorilor, asigurarea utilităţilor de bază în şcoli, cumpărarea de mobilier, asigurarea unui minim de materiale didactice pentru unităţile şcolare, dezvoltarea unor activităţi comune, specifice comunităţilor respective, reabilitarea căminelor studenţeşti, modernizarea taberelor şcolare.

Consider că nu mai este nevoie să insist asupra amplitudinii şi importanţei acestor programe, mai ales pentru mediul rural. Faptele vorbesc de la sine.

Doamna Daniela Bartoş:

"Frauda de conştiinţă a Opoziţiei"

Problema pe care Opoziţia a transformat-o în subiect cntral de precampanie electorală - problema fraudării alegerilor de către PSD - cred că trebuie, în mod necesar, citită drept fraudă de conştiinţă. Lideri de partid ai Opoziţiei din partide şi poziţii de conducere diferite au inventat o temă de precampanie şi campanie, prin care să încerce să atenueze eşecul previzibil pe care îl indică toate sondajele de opinie, în alegerile locale şi generale.

Două mi se par motivele care pot explica înverşunarea cu care Opoziţia s-a cramponat de o prezumţie de vinovăţie, fără nici un fel de argument real.

1. Când ai siguranţa eşecului, nu-ţi rămâne decât barca de salvare, pe care copiii o folosesc încă de la grădiniţă: în astfel de situaţii de eşec previzibil, celălalt e vinovat. Nu vreau să spun prin aceasta că liderii din Opoziţie se comportă precum nişte copii de grădiniţă şi vreau să accentuez cât se poate de clar că nu aceasta este problema. Vreau să spun, însă, că înţelegem acuza de fraudă ca fiind parte a unui comportament normal, comportament uman, uşor de prevăzut în situaţii de eşec sigure: nevoia de ţap ispăşitor.
2. Al doilea motiv pentru care Opoziţia s-a cramponat de o idee ce nu-şi găseşte corespondentul în realitate mi se pare a fi legat de eficienţa programului anticorupţie al Guvernului României. Eficienţa acestui program a lăsat Opoziţia fără arma de atac pe care conta în campanie. De aici, nevoia de a inventa şi de a crea false probleme.

În încheiere, aş vrea să folosesc o formulă potrivită pentru o demonstraţie care se bazează pe adevăruri-evidenţă, care ne duc înspre o fraudă de conştiinţă a Opoziţiei: Quod erat demonstradum!

Vă mulţumesc.

Domnul Iosif Armaş:

În fiecare an, la 8 aprilie, se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Rromilor. Un scurt istoric al acestei date, importante pentru comunitatea rromă, este, cred, relevant, deşi au trecut mai bine de două săptămâni de atunci.

La Congresul Mondial al Rromilor, desfăşurat la Londra, în anul 1971, s-a luat decizia ca ziua de 8 aprilie să devină Ziua Internaţională a Rromilor din întreaga lume. Tot atunci a fost adoptat, ca imn internaţional al rromilor, cântecul "Gelem, gelem", de cântăreaţa şi actriţa Olivera Vuco, în cunoscutul film iugoslav "Am întâlnit şi ţigani fericiţi", peliculă ce datează din 1967. De asemenea, a fost adoptat şi steagul internaţional al rromilor, având jumătatea de jos verde, simbol al câmpurilor înverzite, şi jumătatea de sus albastră, simbol al cerului senin, iar la mijloc o roată, simbolizând, pe de o parte, soarta, roata succesiunii vieţilor, iar pe de alăt parte nomadismul, în relaţie cu spaţiul originar al Indiei.

Două decenii mai târziu, la Congresul Mondial al Rromilor din aprilie 1990, Comisia Lingvistică a Uniunii Internaţionale a Rromilor a oficializat alfabetul internaţional standardizat al limbii rromani, decizia fiind semnată de 17 specialişti în domeniu, din diferite ţări, în prezenţa unui observator al UNESCO.

În anul 2002, de 8 aprilie, s-a sărbătorit jubileul milenar, reprezentând 1000 de ani de atestare a rromilor în Europa. Cu acest prilej unic, în numeroase ţări de pe toate continentele s-a desfăşurat Ceremonia Râului. Lumânări aprinse şi flori au fost aruncate pe ape, în memoria strămoşilor rromi care şi-au început, acum un mileniu, drumul către Europa, apoi către cele două Americi şi mai departe.

În anul 2003, în semn de solidaritate cu etnia rromilor, însuşi Dalai Lama, liderul spiritual al Tibetului, laureat al Premiului Nobel pentru pace, a ţinut să participe, pe 8 aprilie, la ceremonia aprinderii lumânărilor, la Catedrala Centrală din Dharamsala şi să înalţe rugăciuni pentru pacea şi unitatea rromilor de pretutindeni.

În România, ziua de 8 aprilie 2004 a fost marcată printr-o expoziţie de desen a copiilor rromi şi un concert susţinut de copiii rromi de la Liceul de muzică "Dinu Lipatti", la sediul UNESCO de la Bucureşti.

Schimbarea socială de după 1989, prin combaterea sărăciei rromilor, în contextul socio-economic al României actuale, este un imperativ urgent al viitorului. În asemenea situaţie, viziunea actorilor sociali implicaţi (instituţii internaţionale, instituţii guvernamentale, finanţatori, asociaţii ale rromilor) ar trebui să se axeze pe programe de prevenire şi combatere a rasismului, de atenuare a efectelor discriminării, de reconstrucţie a capitalului cultural rrom, prin revalorizarea patrimoniului de identitate al rromilor, ţinându-se cont de diversitatea şi stratificarea socială a acestora.

Domnul Codrin Ştefănescu:

"Liderul PD, Traian Băsescu, este, într-adevăr, de domeniul trecutului"

Poziţiile sale politice, atât de mult influenţate de noua echipă condusă de Guşă, l-au adus pe Traian Băsescu în postura de marionetă politică, perfect dirijată de către noii săi "păpuşari".

Ultimele sale acuzaţii la adresa premierului Adrian Năstase, prilejuite de lansarea candidatului PD la Primăria Iaşi, dovedesc pe deplin faptul că Băsescu este amorţit de urzelile din interiorul partidului, complet şi iremediabil virusat politic. El se lansează în declaraţii pe cât de nejustificate, pe atât de absurde şi hazardate, care se traduc în calomnie, ofensă şi ".. în final, în ".. sancţiuni electorale.

Dacă până în prezent liderul PD a afişat o imagine malefică, determinată de declaraţii lipsite de scrupule şi pline de ură faţă de rivalii politici, iată că acum asistăm la o imagine jalnică, patetică, a unui lider depresiv, pe care nu îl mai interesează faptul că declaraţiile sale intră sub incidenţa penalului.

Nu putem considera decât că atitudinea bahică a liderului PD este rodul incapacităţii de a mai acţiona individual pe plan politic, prin propria-i personalitate, cedând influenţelor tot mai acaparatoare ale noii echipe de campanie.

Domnul Ioan Timiş:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Timp de aproximativ două săptămâni, Guvernul a fost pus într-o situaţie delicată, după ce ambasada britanică din România a suspendat temporar acordarea tuturor tipurilor de vize, ceea ce a însemnat că accesul cetăţenilor români în Marea Britanie a fost practic interzis, cu excepţia urgenţelor medicale sau a cazurilor de deces.

Hotărârea, fără precedent, identică cu cea luată de ambasada britanică de la Sofia, a fost explicată de ministrul britanic de interne, David Blunkett, ca fiind o măsură absolut necesară în timpul anchetei declanşate în scandalul privind procedurile de verificare a dosarelor de viză depuse de persoane din aceste state. Mai mult, consulul britanic de la Bucureşti, James Cameron, a fost suspendat după ce a dat publicităţii faptul că imigranţilor li se permite şederea pe teritoriul britanic în pofida avertismentelor referitoare la folosirea de documente false în vederea obţinerii vizelor.

Evident, atât Ministerul de Externe, cât şi Preşedinţia şi Guvernul au protestat faţă de acest tratament discriminatoriu, mai ales în condiţiile în care cetăţenilor români le este garantată în momentul de faţă intrarea fără viză pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene.

Şeful diplomaţiei de la Bucureşti, domnul Mircea Geoană, a declarat că România şi Bulgaria nu merită să fie tratate astfel din moment ce nu au nici o vină. "Este vorba de o problemă a birocraţiei britanice, un scandal politic în această ţară pe tema imigraţiei, o temă mereu sensibilă pentru ţările vest-europene. Este nefiresc şi nedrept ca pentru o problemă de birocraţie să plătească cetăţeni români şi bulgari", a spus domnul Mircea Geoană.

Pornind de la această realitate, presa engleză a lansat o supoziţiei conform căreia între guvernele de la Bucureşti şi Londra există "înţelegeri secrete" privitoare la regimul vizelor în Marea Britanie pentru cetăţenii români şi că premierul Tony Blair i-ar fi promis omologului său Adrian Năstase eliminarea vizelor în primăvara acestui an. Cabinetul de la Londra a recunoscut existenţa unei colaborări cu autorităţile române în acest sens, dar a negat că această măsură ar avea legătură cu o scădere a numărului solicitanţilor de azil, în timp ce guvernanţii de la Bucureşti au infirmat la rândul lor existenţa oricăror astfel de înţelegeri.

În urmă nu cu multe zile, decizia de suspendare a vizelor a fost anulată, serviciile consulare fiind reluate în mod normal.

"Criza vizelor", cum a fost denumită, importantă mai ales în planul imaginii României în exterior, a fost soluţionată destul de repede, însă semnalul de alarmă care a sunat cu acest prilej la Bucureşti nu trebuie trecut cu vederea.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Eugen Arnăutu:

Declaraţie politică: "Uniunea Europeană şi România".

Alianţa PNL-PD, prin vocea domnului Călin Popescu Tăriceanu, şi-a exprimat neliniştile în ceea ce priveşte momentul integrării României în Uniunea Europeană, solicitând documentul referitor la stadiul negocierilor cu Uniunea Europeană. Conform domnului Călin Popescu Tăriceanu, există semnale puternice externe că România mai are de aşteptat.

Ceea ce pentru Opoziţie nu apare ca evident este că paşii cei mai importanţi au fost deja făcuţi. România nu mai este blocată din cauza vizelor, iar românii au libertatea de a circula şi de a munci în Europa. România, din 2001, are cea mai mare creştere economică din regiune. Aceasta a dus la venituri mai mari, la investiţii mai mari, la posibilităţi mai mari de a finanţa programele sociale şi la scăderea sărăciei. Cornul şi laptele, dublarea pensiilor agricultorilor, introducerea venitului minim garant se pare că nu reprezintă şi pentru Alianţă semne ale unei redresări la nivel social.

Opoziţia, în schimb, nu conteneşte cu lamentările. Începând cu desfăşurarea viitoarelor alegeri electorale şi încheind cu procesul de accesiune în Uniunea Europeană, ea îşi exprimă nemulţumirile şi acuzele nefondate, dar mai ales se simte permanent atacată şi în pericol.

Sigur, criticile aduse de către diverse organizaţii internaţionale îşi au propriul rost, ele reprezintă şi un barometru, iar faptul că România a intrat într-un proces clar de redresare economică şi pe un făgaş normal al negocierilor cu Uniunea Europeană ar trebui să reprezinte un motiv de optimism.

Domnul Marin Anton:

Am ajuns în al patrulea an de guvernare si constatam ca in materie de reforma in zona utilităţilor nu s-a făcut nimic sau ceea ce s-a mai mişcat, pe ici pe colo, se poate chema fără doar si poate "reforma mimata". S-a acţionat doar cat sa nu fie iritaţi irecuperabil votanţii săraci; se pompează ajutoare sociale si tot felul de paliative pe măsură ce preţul utilităţilor a crescut simţitor si apasă tot mai greu chiar si asupra celor cu venituri medii.

Nici pe departe nu putem vorbi de tinerea unor angajamente pe care actualul partid de guvernământ si le-a luat in 2000; optimismul afişat în discursurile primului ministru referitor la îmbunătăţirea vieţii cetăţenilor este total deplasat si dăunător chiar domniei sale, care, în mod sigur, nu are probleme de genul acesta. Sa spui ca, in anul 2000, românii o duceau prost iar acum o duc foarte bine, nu este nimic altceva decât cinism pe socoteala populaţiei care are de suportat un management politic si administrativ neadecvat perioadei de tranziţie pe care o traversam.

In schimb, populaţia trebuie sa facă fata unui delir de informaţii "pozitive" despre cat de bine trăieşte, fără ca ea sa ştie si sa simtă acest lucru; lipsesc deocamdată aplauzele înregistrate pe banda, dar la stilul aproape paranoic al PSD, de a controla totul, in curând vom avea parte si de asta.

Poate ca mai avem o singura speranţa: organismele europene sa ne împingă în continuare de la spate ca sa facem reforma, ca sa eliminam pierderile, sa diminuam risipa in scopuri electorale, sa scăpam cetăţenii sa mai plătească incompetenta guvernamentala si perversitatea unui guvern care nu urmăreşte decât sa se menţină la putere pe banii cetăţenilor.

Anul 2004 va fi probabil anul in care oamenii nu vor mai putea fi minţiţi, mituiţi, manipulaţi pentru ca ei trăiesc zilnic neajunsurile unui trai din ce in ce mai greu, unei vieţi frumoase numai la televizor si in discursurile politicienilor PSD.

Domnul Ion Bozgă:

Dezvoltarea fără precedent a comunităţii de afaceri din municipiul Slatina, reşedinţa judeţului Olt.

Potrivit statisticilor de la Registrul Comerţului de pe lângă Tribunalul Olt, comunitatea de afaceri din Slatina a cunoscut o dezvoltare ritmică fără precedent în ultimii ani.

În prezent, în municipiul Slatina funcţionează 5182 firme, din care 1785 sunt înfiinţate în ultimii ani ca rezultat al intensificării activităţii de privatizare şi a susţinerii sectorului IMM de către Guvernul Adrian Năstase.

În Slatina, pe tipuri de comercianţi, domenii de activitate şi sursa provenienţei capitalului social se prezintă astfel: persoane fizice 1527, din care 541 în ultimii patru ani; societăţi în nume colectiv 643, din care trei în ultimii ani; societăţi cu răspundere limitată 2807, din care 121 înfiinţate în ultimii ani; societăţi pe acţiuni 188, din care 28 înfiinţate în ultimii ani; organizaţii cooperatiste 13, din care, două înfiinţate în perioada 2000-2004. Comunitatea de afaceri slătineană a investit un capital social de peste 24000 miliarde lei, din care marea majoritate sunt investiţii în ultimii patru ani, 96% reprezentând capitalul societăţilor cu răspundere limitată.

Ca surse de provenienţă a capitalului social s-au identificat 2782 miliarde lei, proveniţi de la investitorii străini, prezenţi în 154 firme din Slatina, capitalul social străin provenind din 23 de ţări, Italia clasându-se pe primul loc cu 58 de firme, urmată de Germania cu 25 firme şi alte ţări cu 20 de firme.

În perioada 2001-2004 în Slatina s-au înfiinţat 50% din firmele existente, dovadă că reşedinţa judeţului Olt a devenit mult mai atractivă pentru investitorii străini. Cea mai mare valoare a capitalului social o deţine Germania, urmată de Italia.

Firmele cu profil de construcţii şi confecţii textile au cea mai mare cifră de faceri. La numai şase firme din Slatina, statul mai deţine acţiuni, capitalul privat fiind covârşitor, dată ce atestă amploarea activităţii modului de afaceri slătinean, precum şi faptul că economia de piaţă este în plină efervescenţă.

Toate acestea au loc şi se datorează unei politici propice dezvoltării mediului de afaceri, politică ce caracterizează Guvernul Adrian Năstase.

Domnul Tiberiu Sergius Sbârcea:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ne cred că este cazul să vă prezint municipiul Sighişoara din judeţul Mureş, traversat de râul Târnava Mare, respectiv Cetatea Sighişoara, aşa cum ne place nouă celor din acea zonă să o numim, cu deosebită satisfacţie, prin faptul că este unul din cele mai bine conservate oraşe medievale din Europa şi nu numai.

Ca o recunoaştere a valorilor europene promovate şi pentru relaţiile pe care Sighişoara le întreţine cu localităţi membre sau nu ale Consiliului Europei (în data de 24 aprilie 2004) au fost prezente personalităţi de seamă în Piaţa Cetăţii ca: domnul parlamentar Arpad Duka Szolony din partea Consiliului Europei; Burchard Arpad - suprepfectul de Mureş; deputaţi şi senatori de Mureş; delegaţi din oraşele Castel Viscardo din Italia şi Kiskunfelegyhazo din Ungaria.

De asemenea, din partea Guvernului României a fost prezent domnul Alexandru Farcaş, ministrul integrării europene.

Ceremonia de înmânare a Plachetei a început cu un marş de întâmpinare, intonarea Imnului de stat al României, un serviciu religios ecumenic, alocuţiuni ale oficialităţilor şi în încheiere un program artistic.

Pentru merite deosebite în intermedierea relaţiilor de prietenie şi colaborării cu localităţi înfrăţite cum sunt Blois - Franţa, sau Citta del Castilio - Italia, au fost medaliaţi: Constantin Ştefănescu; Carmen Gligor, Stelian Larga, Gall Erno, context în care trebuie să amintim şi celelalte oraşe cu care Sighişoara colaborează: Baden, Dinkelsbuhl, Castel Vicard, Wuezburg şi Tabor, deci cu o deschidere deosebită la colaborare.

Putem să afirmăm fără să greşim că Sighişoara a fost o perlă a oraşelor din Transilvania, iar de la această dată a devenit şi o perlă a oraşelor europene.

Mândria sighişorenilor şi a judeţului Mureş este şi mai mare odată cu premierea Sighişoarei cu Placheta de onoare a Consiliului Europei şi că vor urma şi beneficiile.

Sighişoara este recunoscută la nivel European ca model de administrare, model de viaţă comunitară şi spirituală. Să auzim de bine.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion Mocioalcă:

În vârtejul vântoaselor politice care, vrând-nevrând, ne marchează existenţele, se cuvine să facem azi un plăcut popas. Iată, parcă pe nesimţite, se insinuează primăvara. Deocamdată - primăvara calendaristică. Să zăbovim o clipă şi să nu uităm că, dincolo de toate, se cuvine azi să dăruim, după bună tradiţie, soţiilor, mamelor, fiicelor, iubitelor, tuturor celor fără de care viaţa noastră ar fi atât de cenuşie, un tandru mărţişor de gânduri. Măcar atât!

Cu sincer regret, pentru că, în locul unui poem în proză sau un vers, meritat de domnişoarele şi doamnele toate, din viaţa noastră, destinaţia prezentei declaraţii ne readuce în vadul aspru al realităţilor. Păcat!

Păcat, pentru că în loc ca atmosfera politică generală să dea măcar semne de înseninare, în acord cu maica natură, ea se încarcă mai puternic cu tensiune electorală. Din când în când, răzbesc şi fulgere. Din păcate, în clipele acestor furioase şi interesate descărcări, ţara şi neamul rămân puternic în umbră. Contează doar lupta directă care, culmea culmilor, ar fi bunăstarea ţării şi a neamului.

Cel care, în repetate rânduri, a îndemnat la o minimă delicateţe şi decenţă, respectiv partidul de guvernământ, este plin de vânătăi produse de adversarii politici ai opoziţiei şi de suporterii nesatisfăcuţi ai acesteia. "Jos Guvernul chiar acum!", se strigă în corul alianţei PNL-PD, reunit cu stridenta fanfară a PRM.

Foloseşte aceasta acum României? Da, de unde! Vede oricine, este doar un nedemn subterfugiu electoral. Nici cei care strigă nu cred, dar aceasta este "vocaţia" lor: pescuitori în ape tulburi! Ei nu pot răzbate fără mâlul confuziei şi al denigrărilor.

Foarte pe scurt, astăzi voi face apel la câteva aspecte - din judeţ şi din ţară, referitor la strădaniile Acţiunii Populare de a ne capta cumva atenţia.

Poate n-ar fi meritat o preocupare anume, dar reprezentanţii acestui partid, în special preşedinţii organizaţiilor din Reşiţa şi din judeţ, ne potopesc, de câtăva vreme, cu frecvente şi căutate "apariţii" şi declaraţii în presa locală. Am spune, deranjant, ca o pendulă care bate la fiecare minut... Ca în cântecul dâmboviţean "Dă-i înainte cu tupeu / şi-ai să vezi că nu e greu..." Pentru că, veţi fi de acord, tot ce au mai mult este tupeul!

Ni se scoate pe post de salvator naţional, un adevărat, "reşapat" politic, iar noi să şi credem că este un neprihănit. Domnul Emil Constantinescu! Evident, trebuie să înţelegem că toţi cei care - în lipsă de altceva - aderă la acest partid, sunt şi ei nişte mucenici, dacă nu chiar un fel de arhangheli - iertată fie-mi expresia.

În zilele acestea, în loc de mărţişoare, domnii de la Acţiunea Populară sunt ocupaţi cu strângerea de semnături pentru demiterea urgentă a Guvernului Năstase, evident. Un apel patetic şi mincinos către toţi cetăţenii României, invocând jaful, minciuna, sărăcirea poporului de către actuala Putere.

Să ne amintim ce spunea Nicolae Iorga: "Cel mai nedrept nu este să-i ceri cuiva să fie umil, pentru că tu eşti obraznic".

Şi ce credeţi că cer ei? Dacă n-ar fi fost , ar fi demn de un text umoristic! Ei cer înlocuirea Guvernului Năstase cu un guvern independent, format din experţi capabili! Adevărată bătaie de joc la adresa memoriei colective a cetăţenilor care, cu aceeaşi găselniţă gogonată au fost ademeniţi şi acum aproape 8 ani: cei 15.000 de specialişti care urmau să ne scoată pe noi, neştiutorii, din ceaţă!

Culmea, apelul cu pricina, de a semna pentru "Jos Guvernul" şi "Sus specialiştii noştri", este adresat tuturor simpatizanţilor partidelor democratic trădaţi de liderii lor. Să vină şi ei, nemulţumiţii de la compromişii Băsescu, Stolojan, Ciorbea şi mulţi alţii, alături de purul Constantinescu! Să credem noi în ei, un fel de haiduci moderni, despre care să se spună, ca despre Iancu Jianu, că "poartă mânie cu anul şi dau banii cu găvanul!"

"Purul" Constantinescu Emil, cel care - credeam - are măcar atât bun simţ încât să rămână acolo, în istoria tristă a anilor 1996-2000, care l-au descalificat definitiv, atât moral cât şi politic.

Să evocăm numai câteva din perlele gândirii şi acţiunilor lui politice:

• În 1992, declară că, dacă va fi ales preşedinte, va fi onorat să predea şefia statului fostului suveran, iar peste 4 ani, când a fost preşedinte, s-a ferit până şi să-i rostească numele! În fond, laşitate.
• Greşeli grave în politica externă, cunoscute prea bine. Când statele lumii întăreau relaţiile economice cu China, el curta Taiwanul.
• Amestecul grosolan şi influenţarea directă a justiţiei ca, de pildă, crearea acelor comitete de luptă anticorupţie sub conducerea, numirea, "omului său" - Sorin Moisescu.
• Să vă mai reamintim cum acelaşi domn Emil declara senin că sub conducerea lui s-a eliminat marea corupţie în România, că tot sub el s-a încheiat perioada de tranziţie în ţara noastră, afirmaţii uşuratice care-i subliniază superficialitatea şi îngâmfarea.

Acesta este omul ce ni se propune. Un intrigant ce nu se dă în lături nici când, în interesul lui, "muşcă" şi pe cei din barca lui, vezi dezvăluirile despre informatorul securist care ar fi fostul lui coleg Băsescu... vezi aprecierile jignitoare la adresa foştilor demnitari cu care a colaborat în defuncta Convenţie Democratică, publicate în memoriile lui. În memorii, i-a defăimat, acum îi vrea aliaţi! Cât despre sinceritatea şi moralitatea liderilor reşiţeni şi din judeţ ai Acţiunii Populare, care ne invadează gălăgios cu răsuflate şi străvechi gogoşi electorale, să-mi fie permis doar să observ: Cum le este şeful aşa sunt şi ei. Sacul şi petecul! Născută din practic defunctul PNŢCD, Acţiunea Populară va apune şi ea după alegeri, ca şi vajnicul ei lider.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

PSD, Ion Iliescu şi Adrian Năstase continuă să promoveze în România o democraţie originală, o democraţie a parului, a ameninţării cu justiţia pesedistă dacă cineva are o altă părere.

După atâţia ani de zbateri pe drumul educării în spiritul valorilor democratice suntem puşi să vedem cu o mare dezamăgire că doi politicieni şi un partid ne întorc din acest drum şi ne împing la marginea istoriei.

Contradicţiile permanente dintre vorbele şi faptele reprezentanţilor cei mai înalţi ai PSD şi mentorului acestui partid au darul să introducă numai propagandă periculoasă şi să le inducă oamenilor aceleaşi sentimente de teamă dacă vor spune ceea ce gândesc.

Aducerea la lumină a practicilor securiste şi ale statului totalitar înseamnă că PSD nu mai are altă alternativă de a se menţine la putere decât utilizând lipsa de argumente, introducând forţa, presiunea psihologică, şantajul, teama şi frica de statul despotic.

Asta înseamnă târârea opoziţiei în justiţia controlată politic de PSD a celor care vor avea curajul să atenţioneze că alegerile din acest an vor putea fi fraudate pentru perpetuarea puterii pesediste.

Din experienţa tristă pe care o trăim de peste trei ani de guvernare pesedistă nu putem să nu luăm în consideraţie o asemenea ipoteză, mai ales că alegerile parţiale locale şi votul pentru modificarea Constituţiei au scos în evidenţă practici care au caracter de fraudă electorală.

Deoarece Uniunea Europeană a reliefat grave deficienţe la îndeplinirea criteriului politic este nevoie să pregătim în România alegeri libere prin care puterea aleasă să reprezinte voinţa poporului şi nu a unei clase politice corupte, oligarhice şi care este tot mai departe de nevoile cetăţenilor.

Actuala putere va căuta orice mijloc pentru a obţine victoria pentru că este conştientă că nu mai aşa poate să scape de închisoare, ţinând cont că este campioană la încălcarea legilor ţării.

Domnul Ion Ştefan:

"Conştiinţa eşecului"

În ultimul timp, cea mai frecventă temă de discuţie în mediul politic al Opoziţiei a fost fraudarea alegerilor de către partidul de guvernământ. Departe de a fi o certitudine, prezumţia de vinovăţie pe care partidele din opoziţie o pun pe seama PSD, este doar o temă de campanie electorală care urmăreşte să suplinescă lipsa de substanţă a mesajului lor.

Atunci când ai certitudinea unui eşec sigur, tinzi să pui nereuşita în cârca unei cauze exterioare, doar pentru că este foarte greu să admiţi o înfrângere. Aşa procedează, în acest moment, şi partidele din opoziţie pentru care un nou eşec reprezintă o certitudine în acest moment.

Opoziţia nu va avea şansa să câştige alegerile, nu din cauză că PSD va frauda alegerile, ci pentru că actuala guvernare va primi votul de încredere al populaţiei care conştientizează că România se îndreaptă într-o direcţie bună şi că numai o continuitate la guvernare va putea să asigure ducerea mai departe a reformelor începute.

Suntem conştienţi că avem forţa de a câştiga din nou alegerile pentru că această şansă ne-am creat-o noi, prin ceea ce s-a făcut în România în ultimii patru ani şi, prin urmare, nu vom fi nevoiţi să recugem la gestul de a frauda alegerile. Campania pe care ne-am propus-o se va axa pe un mesaj pozitiv, ne vom respecta adversarii politici, iar spiritul critic nu se va transforma în denigrare.

Campania pe care PSD şi-o propune va fi de departe una civilizată, bazată pe respect faţă de oponenţii noştri, care demonstrează încă de pe acum că eşecul sigur îi face să acorde prezumţia de vinovăţie actualei guvernări. Acestă atitudine a Opoziţiei nu poate decât să ne determine să fim şi mai încrezători în succesul nostru la scrutinul de anul acesta. Şi spun asta pentru că noi ne bazăm pe votul pe care populaţia îl va acorda direcţiei corecte spre care România s-a îndreptat în timpul guvernării PSD.

Vă mulţumesc.

Doamna Maria Lazăr:

"Fraudarea alegerilor" este sloganul partidelor de opoziţie, care consumă multă energie, ce le-ar putea folosi pentru o cauză mai bună în această perioadă de pregătire şi desfăşurare a alegerilor locale din 6 iunie a.c.

Temerile opoziţiei reprezintă o încercare de justificare anticipată a insuccesului pe care îl intuiesc deja, privind rezultatul votului şi, din timp, caută vinovaţii, nu în propria ogradă, cum ar fi firesc, ci în curtea guvernanţilor.

Dar, scopul unui asemenea demers propagandistic, este încercarea de a induce, prin orice mijloace, în electorat, ideea că, la 6 iunie, votul exercitat, în mod liber, democratic, va fi deturnat, în favoarea partidului aflat la putere. Este o practică, un mod de a face campanie dăunător şi periculos, ceea ce determină Guvernul, principalul organizator al procesului electoral, să ia măsuri pentru respectarea legii, şi pentru sancţionarea, tot pe baza legilor, a celor care, fără dovezi, aduc acuzaţii nefondate şi care perturbă bunul mers al campaniei electorale.

Prevederile cuprinse în legea alegerilor locale, care a fost votată de toate partidele parlamentare, fac inutilă o asemenea atitudine din partea celor menţionaţi. Articolul 99 din legea menţionată prevede sancţiuni drastice pentru oricine ar încerca, sub o formă sau alta, să vicieze rezultatul votului. Este vorba nu doar de aplicarea amenzilor care ajung până la 15 milioane de lei, dar se prevede pedeapsa cu închisoarea de până la 10 ani, pentru faptele deosebit de grave ce ar afecta desfăşurarea în condiţii normale a alegerilor.

Prin urmare, această propagandă gălăgioasă şi agresivă, realizarea unor "înţelegeri" între partidele de opoziţie cu scopul vădit şi declarat de a înlătura de la putere, în viitoarea legislatură, PSD-ul, ne atrage atenţia că este posibil că tocmai opoziţia se pregăteşte, în mod mascat, să pună în pericol integritatea votului. Acest lucru va determina guvernul şi autorităţile publice locale să ia măsuri pentru ca legea să se respecte pentru ca cetăţenii să participe cu încredere la vot, convinşi de asigurarea securităţii depline a opţiunii exprimate.

Domnul Gheorghe Marcu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Chiar în contextul tot mai agitat al apropierii bătăliilor electorale, mi se pare firesc şi de bun simţ să ne amintim că în jurul nostru s-a instalat ferm şi generos primăvara şi că peste câteva zile intrăm cu toţii, volens-nolens, în luna Florar.

1 Mai simbolizează pregnant triumful începutului de rod, un nou ciclu de vegetaţie şi renaştere, avându-l complice fericit pe Omul care munceşte şi care prin truda sa face posibilă perpetuarea vieţii.

De aceea, sărbătorirea Zilei de 1 Mai depăşeşte cu mult stricta şi hulita conotaţie politică de stânga, devenind aşa cum a fost în vremuri, prilejul de bucurie şi prăznuire nu doar pentru muncitorul din industrie, ci şi pentru oricine vrea să salute victoria deplină a primăverii.

Nu întâmplător, tradiţia populară românească a consemnat şi consfinţit prima zi de mai ca pe un moment de înălţare sufletească.

Mai peste tot, în această zi, românii - ca o formă de comunicare cu Dumnezeu - aşează la porţi sau la ferestre ramuri verzi, amintind pe filieră slavă că arminden înseamnă, de fapt, Ziua Sfântului Ierimia.

Şi, care dintre noi nu şi-a simţit sufletul atins de aripa invizibilă a geniului lui Ciprian Porumbescu, ascultând aproape pios celebrul său cântec închinat Întâiului de Mai?

Acest cântec era compus şi înflăcăra simţirea românească înainte ca Ziua de 1 Mai să fie consacrată ca zi de solidaritate internaţională a muncitorilor.

Aşadar, există un temei puternic ca noi, cei de azi, trăind într-o democraţie care aspiră la performanţe europene, să nu ignorăm o tradiţie cu adânci rădăcini populare naţionale şi să ne bucurăm împreună, omagiind munca fiecăruia şi a tuturor, efortul care creează valoare.

Ce altceva ne trebuie de fapt pentru a fi admişi în structurile europene, decât foarte, foarte multă muncă, transparenţă pe toate planurile în valoarea competitivă?

Vă doresc, stimaţi colegi, dumneavoastră şi, prin dumneavoastră, tuturor cetăţenilor noştri, să trăim curat, în pofida tensiunilor electorale, frumuseţea Zilei de 1 Mai, zi de multiplă renaştere românească. Vă mulţumesc.

Domnul Iosif Armaş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

S-au împlinit, săptămâna trecută, 175 de ani de la apariţia primelor ziare în limba română: "Albina Românească" şi "Curierul Românesc".

Cu acest prilej, vineri, 16 aprilie, la Palatul Parlamentului, a avut loc o şedinţă festivă, sub înaltul patronaj al preşedintelui Ion Iliescu şi al premierului Adrian Năstase.

Cu o zi în urmă, la Biblioteca Academiei Române, cu ocazia aceleiaşi manifestări, s-a vernisat Expoziţia "175 de ani de presă românească". Un simpozion pe aceeaşi temă s-a desfăşurat la sediul instituţiei de pe Calea Victoriei.

Deşi primele publicaţii au părut pe teritoriul ţării, încă din 1721, promotorii presei româneşti situează naşterea acesteia la începutul anului 1829, odată cu apariţia publicaţiei "Curierul Românesc", la Bucureşti, sub îngrijirea lui Ion Heliade Rădulescu.

"Albina Românească", al cărei prim număr a apărut în acelaşi an, câteva luni mai târziu, sub îngrijirea lui Gheorghe Asachi, a fost urmată de diverse publicaţii, culminând cu "Gazeta de Transilvania" şi "Foaie pentru minte, inimă şi literatură", ambele din 1838, de la Braşov, apărute sub îngrijirea lui Gheorghe Bariţiu.

La şedinţa festivă de la Palatul Parlamentului, organizată de Uniunea Ziariştilor Profesionişti, şi pusă sub semnul dictonului "Cinste şi gramatică", preşedintele României, domnul Ion Iliescu, a făcut o scurtă istorie a presei româneşti şi i-a felicitat pe reprezentanţii presei pentru efortul şi corectitudinea cu care informează marele public.

De asemenea, şeful statului i-a înmânat domnului Corneliu Leu, redactor şef al revistei "Albina Românească", ordinul "Meritul Cultural", cu ocazia aniversării celei mai vechi publicaţii periodice în limba română.

În afara celor două manifestări deja menţionate, expoziţia de la Academie şi şedinţa festivă de la Palatul Parlamentului, proiectul cultural intitulat "175 de ani de presă românească" mai cuprinde o sesiune de comunicări a Comisiei Naţionale pentru UNESCO cu tema "Rolul presei, al informaţiei şi al culturii în dezvoltarea durabilă a satului românesc", sesiuni de comunicări ale organizaţiilor Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, şi instituţiilor culturale din diferite oraşe ale ţării, organizarea unei expoziţii, editarea unui album tematic şi apariţia numerelor festive ale revistei "Albina Românească". Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Anton Miţaru:

Declaraţie politică: "Demagogie şi iar demagogie"

Recentele declaraţii ale reprezentanţilor partidelor din opoziţie pe marginea proiectului de lege privind stoparea migraţiei politice, surprinde şi, în acelaşi timp, şochează opinia publică, oamenii întrebându-se, pe bună dreptate: "ce mai doresc, ăştia, domnilor ?". Până mai ieri prin toate mijloacele de comunicare în masă cereau stoparea acestui fenomen, iar acum când Executivul a propus un astfel de proiect, sunt împotrivă. Preşedintele PNL, domnul Theodor Stolojan, aflat într-un evident con de umbră, încearcă să mai iasă la suprafaţă şi să mai câştige ceva la capitolul vizibilitate, asumându-şi, pentru domnia sa şi PNL, paternitatea acestui proiect de lege. Nimeni nu spune că respectiva formaţiune politică nu a avut o asemenea idee, dar nu a transpus-o în realitate, deşi putea să facă acest lucru, atunci când s-a aflat la guvernare. Dar nu a avut nici un interes fiindcă, în colaborare cu celelalte partide din coaliţia de tristă amintire, CDR, a colectat tot ce a putut din zona migraţiei politice. Liberalii, şi aceasta este marea lor frustrare care-i face să fie atât de vehemenţi împotriva legii, se gândesc că, după adoptarea ei, nu vor mai putea culege, după alegeri, migratorii de la PD, sau de la alte partide din zona centru dreapta. O atitudine similară are şi Traian Băsescu, liderul PD, care contestă cu îndârjire proiectul respectiv, deşi subordonaţii săi anunţaseră că pregătiseră unul pe aceeaşi temă. Modul cum cei doi lideri au abordat subiectul dovedeşte că şi-au însuşit foarte bine tehnica demagogiei, fapt perceput şi de opinia publică din România.

Considerând că o lege care pune capăt migraţiei de la un partid la altul a celor care a obţinut o demnitate publică în urma votului pe liste, este un semn de maturitate politică şi apreciem că proiectul promovat de Guvern răspunde acestui obiectiv, propunând în acelaşi timp soluţii compatibile cu principiile democraţiei şi prevederile constituţionale. Apariţia acestei legi în preajma alegerilor va avea un efect benefic asupra electoratului, fiindcă i va da certitudinea că opţiunea exprimată prin vot, nu va mai fi ignorată şi fenomenul migraţiei politice nu va mai continua în viitorul mandat. Este datoria noastră, a tuturor parlamentarilor responsabili să susţine acest proiect, ca el să devină realitate chiar în această sesiune.

Vă mulţumesc.

Domnul Napoleon Pop:

"Acţiuni guvernamentale de imagine şi fără rezultate în mediul economico-social"

În acest an electoral, Guvernul nu se sfiieşte să utilizeze bani publici, parcă mai mulţi ca în anii precedenţi, în acţiuni de imagine şi care nu au nici o finalitate în mediul economico-social al ţării. Mă refer aici la ultim eveniment organizat de Agenţia Naţională de Ocupare şi Formare Profesională prin care se încearcă a se rezolva problema şomajului şi a celor asistaţi social fără un loc de muncă.

Paleativele însă nu rezolvă pe fond problema şomajului dacă nu se face apel şi la politici economice coerente, care să conducă la crearea de locuri de muncă sustenabile.

Piaţa muncii nu poate fi stimulată numai bani publici cheltuiţi de Guvern organizând întâlniri, chiar şi periodice, între angajatori şi potenţiali angajaţi.

Nu negăm importanţa bursei forţei de muncă şi stimularea funcţionării acesteia în mod permanent şi nu ocazional, dar o adevărată politică de creare de locuri de muncă excede simplul exerciţiu de imagine, aceasta având nevoie de foarte multe răspunsuri care încă întârzie chiar într-un an electoral.

Astfel, Codul Muncii aprobat prin asumarea răspunderii Guvernului rămâne nemodificat la toate insistenţele patronatelor şi investitorilor, rămânând un act departe de a stimula noi locuri de muncă în sectorul privat.

Fiscalitatea rămâne ridicată pe umerii angajatorilor, în ciuda unor mici reduceri ale acesteia, iar cota unică de impozitare a fost tratată din considerente populiste care ar trebui evitate cu desăvârşire atunci când este vorba de necesitatea motivării muncii, modernizării întreprinderii şi creşterii productivităţii muncii.

Nivelul impozitării profitului rămâne şi el nemodificat atât faţă de interesele angajatorilor şi investitorilor, cât şi faţă de nivelurile practicate de către ţările din jur.

Tocmai lipsa de soluţii în domeniile menţionate reduce oferta de produse naţionale, iar responsabilitatea deficitului balanţei comerciale o transferăm cu multă uşurinţă pe spinarea consumatorului român.

Conform modificărilor din Constituţie privind iniţiativa privată şi competiţia, Guvernul trebuia să fie preocupat de realizarea unui nou parteneriat între stat şi mediul de afaceri, parteneriat care să conducă la stimularea creării de noi locuri de muncă bazate pe o convergenţă de interese.

Agenţii economici trebuie stimulaţi să-şi asume rolul lor social important în societate, crearea de locuri de muncă fiind urmată în mod natural de asigurarea veniturilor angajaţilor şi condiţiilor îmbunătăţite de muncă şi de viaţă.

Într-o perioadă în care România se pregăteşte să adere la Uniunea Europeană, politica guvernamentală în ceea ce priveşte scăderea şomajului şi formarea profesională trebuie să fie îndreptată spre stimularea liberei iniţiative, ca motor al dezvoltării economice a României, şi spre formarea unei adevărate pieţe a muncii flexibile şi un mediu de afaceri atractiv, stabil, profitabil şi predictibil este singurul garant pentru investitori de a crea noi locuri de muncă şi de a se implica activ în realizarea politicilor sociale ale guvernului în cadrul unui nou parteneriat.

Un astfel de mediu de afaceri în România nu se poate obţine decât prin îmbinarea democraţiei politice cu democraţia economică în aplicarea principiilor economiei de piaţă funcţionale, garantării proprietăţii private, liberei iniţiative şi competiţiei.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Grigore Emil Rădulescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Potrivit unui raport făcut public în 17 aprilie 2004 privind compatibilitatea cu Agenda de la Lisabona, România mai are multe de făcut pentru a ajunge la stadiul de competitivitate în condiţiile în care nici statele membre ale Uniunii Europene nu au atins acest nivel.

Mediul de afaceri din România a obţinut unul dintre cei mai stabili indicatori privind dezvoltarea social-economică în contextul Agendei de la Lisabona, prezentat de Mircea Geoană, ministrul afacerilor externe, şi Quiton Quayle, ambasadorul britanic la Bucureşti, în cadrul unei întâlniri a Consiliului Economic şi Social (C.E.S.).

Agenda de la Lisabona (introdusă în 2000) urmăreşte ca Uniunea Europeană să devină, până în 2010, cea mai competitivă şi dinamică economie din lume.

Ţintele agendei se referă la consolidarea şi unificarea mediului de afaceri, stimularea creării şi îmbunătăţirea protecţiei şi coeziunii sociale.

Astfel, pe o scală de evaluare de la A (maximum) la E (minimum), mediul românesc de afaceri atinge doar indicativul "D". Nivelurile cele mai ridicate atinse de România sunt în cazurile angajării şi coeziunii sociale şi al dezvoltării sustenabile, amândouă coordonatele obţinând indicele "C".

Aspectele pozitive relevate în raport sunt dublarea numărului utilizatorilor de Internet (4,5% din gospodării au acces la Internet), o mai bună promovare a exporturilor intensive de tehnologie.

Pentru că ne aflăm totuşi departe de ţintele fixate la Lisabona, scorurile României au fost raportate la performanţele Uniunii extinse, adică ţinând cont şi de realizările celor 10 ţări ce vor adera la 1 mai plus Bulgaria.

Din studiul efectuat după o metodologie a Centrului de Reformă Europeană din Londra, reiese că investiţiile în cercetare-dezvoltare sunt extrem de reduse faţă de cele din Uniunea Europeană, fie actuală, fie extinsă.

Astfel, în România, cercetarea, un domeniu prioritar în Agenda de la Lisabona, primeşte doar 23% din pib (faţă de o ţintă de 3 procente fixată în Agendă), cele 15 ţări membre cheltuie 21% din pib în acest domeniu, iar nouă membri se apropie de un procent.

Citând din Raport, ambasadorul Quayle a declarat că "eforturile Guvernului pentru încurajarea antreprenoriatului sunt slabe, progrese fiind realizate doar în ce priveşte facilitarea intrării pe piaţă".

Tot în raport se mai menţionează că "legislaţia trebuie simplificată deoarece încă mai împiedică dezvoltarea afacerilor şi încurajează practicile oficiale".

Aşadar, domeniile în care România mai are multe de făcut sunt: inovare şi cercetare, liberalizare, medii de afaceri, nivelul angajării şi coeziunii sociale şi dezvoltarea durabilă.

Domnul Ştefan Lăpădat:

"Reforma învăţământului şi tradiţia românească"

Reforma învăţământului trebuie efectuată în concordanţă cu interesele culturale, sociale, economice ale ţării, să ţină cont de specificul românesc, dar şi de dezvoltarea învăţământului european, să valorifice tradiţia şi experienţa pozitivă înregistrate de învăţământul nostru în perioada dintre cele două războaie mondiale care devenise unul din cele mai performante în Europa, atât ca organizare, cât şi ca structură.

Deşi învăţământul este declarat, prin lege, "prioritate naţională", s-a făcut prea puţin pentru a avea strălucirea de altă dată.

Pentru a realiza acest deziderat se impune: aprofundarea reformei de învăţământ; restructurarea şi modernmizarea întregului sistem; realizarea concordanţei dintre tradiţia românească şi învăţământul european; alocarea a cel puţin 6% din pib pentru început; renunţarea la şabloane şi improvizaţii de moment; pregătirea managerilor şcolari pe toate treptele; racordarea şcolii la cerinţele pieţei economice interne şi internaţionale; renunţarea la algoritmul politic în promovarea cadrelor de conducere; asigurarea resurselor materiale şi financiare pentru a împrumuta modelul european; eliminarea deosebirilor dintre învăţământul rural şi cel urban; asigurarea unui cadru legislativ adecvat; dublarea salariilor personalului din învăţământ.

Nu pot să fiu de acord cu faptul că în învăţământul românesc, ca de altfel şi în alte domenii, elementele pozitive au fost abandonate sau minimalizate după revoluţia din decembrie 1989.

Faptul că mai puţin de 50% dintre elevi au obţinut note de trecere la simulările de examen, demonstrează dezinteres atât din partea elevilor, cât şi a cadrelor didactice.

Atât timp cât lecţiile de predare-învăţare sunt rupte de nevoile reale ale economiei, elevii nu au nici o şansă de a se integra în societate numai cu volumul mare de cunoştinţe teoretice. Aportul dintre teorie şi practică trebuie schimbat în favoarea ultimei activităţi. O nepăsare generală bântuie în învăţământul preuniversitar de la MECT în jos şi invers.

Domnul Petre Posea:

"Conu Miluţă, între înţelegeri de mucava şi pacturi diabolice"

Încercând să insufle oarece viaţă unui partid născut diform, Acţiunea Populară, Emil Constantinescu se arată deschis celor mai nepotrivite alianţe. Iar cum un sprijin însemnat pentru dimensiunea formaţiunii sale, i-a venit tocmai din Ardeal, din partea unei organizaţii regionaliste, Liga Pro-Europa din Târgu-Mureş, fostul preşedinte nu a stat prea mult pe gânduri şi, în concordanţă cu un vechi proverb, a purces la radicalizarea discursului său politic.

Bunăoară, cu o seninătate îngrijorătoare (aceeaşi seninătate de care a dat dovadă şi cu ocazia unor momente politice dificile), el a început nu doar să cocheteze cu ideea regionalizării (frecând dincolo de limitele acceptării formale, datorate deplasatei alianţe), ci s-a transformat chiar într-un susţinător înfocat al necesităţii acesteia.

Desigur, pentru a nu se aşeza de-a dreptul împotriva firescului (mai ales că se presupune că apărarea unităţii naţionale este literă de lege pentru un om care a fost preşedintele unui Stat Unitar), Constantinescu şi-a nuanţat totuşi opinia, precizând că nu ar fi vorba în mod automat de împărţirea administrativă a ţării, ci doar de acordarea unor autonomii mai largi unităţilor administrative locale, o teză binecunoscută, o capcană în care era cât pe ce să cădem şi noi, din care s-au hrănit vârtos şacalii românismului, care aveau să ceară, în umbra sondajelor politice instaurarea unor autonomii regionale bazate pe criterii "mai largi" de tipul celor etnice.

Oricum, dacă disperarea fostului preşedinte de a se iţi cumva pe eşichierul politic este de înţeles, disponibilitatea sa de a accepta asemenea trocuri nu poate avea nici o scuză. Chiar dacă prin promovarea programului de factură regională, preşedintele Acţiunii Populare speră să recâştige tocmai electoratul ardelean. De fapt, cum tema regionalizării este îmbrăţişată doar de anumiţi (şi presupuşi) intelectuali ardeleni, fiind de departe respinsă de simplii oameni, şansele sale de a se impune printr-o asemenea temă sunt cu adevărat iluzorii.

În plus, uşurinţa preluării discursului proregionalist doar ca urmare a alianţei cu o fantomatică formaţiune (iar alianţă este mult spus, fiind vorba de preluarea unei funcţii din partid de către preşedintele Ligii Pro-Europa), arată cât de lipsită de personalitate este Acţiunea Populară.

În plus, luarea sub aripă a unor asemenea organizaţii (indiferent de reuşita politică proprie) va determina înmulţirea sub un fals caracter oficial a numărului de revendicări anticonstituţionale.

În acest fel, Acţiunea Populară riscă să se transforme într-o locomotivă în spatele căreia formaţiunile anti-româneşti, aflate astăzi în afara legii, să-şi desfăşoare acţiunile antistatale.

Atunci ce mai poţi înţelege, când liderul acesteia spune că "Acţiunea Populară lansează în această campanie cea mai cinstită şi cea mai competentă echipă", Emil Constantinescu uitând că în urmă cu patru ani, cu aceeaşi echipă a ajuns la concluzia că nu şi-a putut respecta promisiunile electorale.

Cu alte cuvinte, conu Miluţă se vrea din nou "locomotiva politicii româneşti" râvnind la postul de preşedinte. A uitat ce-a promis şi pentru el mirajul Cotrocenilor e prea mare. Numai că electoratul nu doarme...

Domnul Vasile Miron:

"Popor de proşti? S-o creadă ei, acei domni care au guvernat ţara în legislatura 1996-2000"

După ce s-au dat şi se mai dau încă în spectacol cu Catedrala mântuirii neamului, constatând că pierd voturile milioanelor de credincioşi ortodocşi, s-au gândit domniile lor că ţara are circa 6 milioane de pensionari şi dintr-odată au zis că acu-i de ei. Au mobilizat rapid la Palatul Parlamentului pe pensionarii formaţiunii lor politice şi prin discursuri ca pe vremea ui "nenea Iancu" au trecut în revistă principii şi iar principii.

Principiul principiilor "la condiţii de muncă egale şi vechime egală, pensii egale". Curat logic, domnule lider P.D. V-au trebuit câţiva ani buni să vă însuşiţi cunoştinţe de logică matematică din moment ce pensiile discriminatorii au apărut în perioada 1996-2000. Când trebuia să fiţi logici, domnilor? În opoziţie sau în perioada în care aţi fost la guvernare? Dacă vă imaginaţi cumva că pensionarii vor mai merge la vot ca în duminica orbului, strigând în stânga şi în dreapta "Schimbare, Schimbare!", vă înşelaţi amarnic.

Tot după logica matematică, oamenii ştiu că cei ce i-au minţit odată, cu neruşinare, îi vor minţi şi în continuare.

Cât despre repararea nedreptăţii făcute milioanelor de pensionari, P.S.D.-ul a trecut de mult la recorelarea pensiilor şi va trece cât de curând la recalcularea lor.

Domnul Cristian Sandache:

Preşedintele P.D., domnul Traian Băsescu, traversează o perioadă extrem de dificilă în ceea ce priveşte capacitatea sa de a gestiona "destinul" propriei formaţiuni politice. Asemenea unui sloi de gheaţă expus brusc unor temperaturi tropicale - Partidul Democrat se micşorează văzând cu ochii, o serie de lideri sau membri ai săi dezertând pur şi simplu.

Din 2001, de când a cucerit şefia formaţiunii trandafirului solitar detronându-l pe "eternul" Petre Roman, domnul Băsescu nu şi-a atins practic nici un obiectiv politic din cele pe care şi le-a propus. Totul ar fi culminat cu o creştere spectaculoasă în sondaje a P.D.-ului, în sensul unor cifre variind între 22-25% în preajma alegerilor locale şi generale.

Iată că nimic nu se leagă, în ciuda mediatizării bune şi a vizibilităţii pe măsură pe care Traian Băsescu le tot trece în contul imaginii proprii. Cu excepţia lui Emil Boc, nici un alt lider al P.D. nu a reuşit să se impună în atenţia opiniei publice.

Preşedintele P.D. cultivă o totală lipsă de tact încercând să conducă prin măsuri de mână forte. Lipsit de cultura unui Vadim Tudor, domnia sa jigneşte adesea prin grimase ori ridicarea vocii. Are atitudini de matroz sovietic, nicidecum de căpitan de vas-altminteri o meserie vrednică de tot respectul.

Deşi se bucură în continuare de prima şansă în opţiunile bucureştenilor în ceea ce priveşte susţinerea pentru primăria generală a Capitalei, nici în această privinţă Băsescu nu mai are susţinerile record de mai ieri. La Iaşi, organizaţia P.D. este desfigurată de plecări şi de atitudini contradictorii. Practic, foştii liberali Mogoş şi Cârlan încearcă să mai salveze ceva din amintirea P.D.-ului de altădată al lui Vasiliu şi Baciu. Partenerii liberali sunt mult mai puternici, ceea ce adaugă noi frustrări subconştientului lui Traian Băsescu.

Acesta seamănă tot mai mult cu un naufragiat care cu vesta de salvare pe corp încearcă să dea indicaţii, să calculeze coordonatele de navigaţie, să mai dinamizeze pe ici pe colo. Numai că, totul e sinonim cu "a cârpi pe ici pe colo". Exemplul lui Băsescu este antologic pentru ce înseamnă portretul unui fals lider sau despre cum nu trebuie să fie un lider politic.

În ciuda dârzeniei, verbiajului şi energiei sale, Traian Băsescu nu are nici tact, nici diplomaţie, nici acea minimă pătrundere psihologică care să-i dea posibilitatea a intui oamenii şi a anticipa evoluţiile evenimentelor. Omul e de o opacitate dezarmantă, trăitor doar în imediat, incapabil de a vedea pădurea din cauza copacilor. Populismul lui, altădată chiar simpatic, s-a decojit aproape total. Nervii îl lasă tot mai mult, discursul îi devine aproape cu fiecare ocazie repetitiv şi tern. Greu de prevăzut cum va evolua. Mai curând, ar putea să involueze. Partidul Democrat e victima pe care o va avea întotdeauna pe conştiinţă...

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc tuturor pentru participare şi o zi după voia dumneavoastră.

(În continuare, şedinţa este condusă de domnulConstantin Niţă, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Gheorghe Albu şi Tudor Mohora, secretari.)

Domnul Constantin Niţă:

Dragi colegi,

Începem şedinţa noastră de astăzi, informându-vă că din totalul de 345 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa 264 din care absenţi 81, participă la alte acţiuni parlamentare 23.

Începem dezbaterea noastră cu pct.15. Ieri am finalizat dezbaterile generale la proiectul de Lege privind exercitarea profesiei de psiholog, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România. Vom trece la dezbaterea pe articole, având în vedere că ieri s-au încheiat dezbaterile generale.

La titlul legii dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La cap.I, un text nou. Comisia ne propune art.1.

Titlul cap.I dacă sunt observaţii? Comisia a modificat textul adoptat de Senat. Dacă sunteţi de acord cu acest lucru, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

Comisia propune un text nou la art.1. Dacă aveţi observaţii? Nu. Votată varianta comisiei.

Art.1 din varianta Senatului devine astfel art.2 cu alin.1 şi 2. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în varianta comisiei.

La art.2 din varianta Senatului, comisia propune eliminarea; urmăriţi pct.5 din raport. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat varianta comisiei.

La art.3 - comisia a modificat varianta Senatului. Sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

La art.4, de asemenea, comisia a modificat varianta Senatului cu două alineate 1 şi 2. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în varianta comisiei.

De asemenea, art.5, text nou propus de comisie cu alin.a), b), c), d), e). Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în varianta comisiei.

Art.5 din varianta Senatului devine art.6 cu alin.a), b). Dacă sunt observaţi? Nu sunt. Votat în varianta comisiei.

Secţiunea a II-a din varianta Senatului devine cap.II.

Titlul cap.II - varianta comisiei. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

Art.7, fost art.6 din varianta Senatului, deci, art.7, comisia propune două alineate 1 şi 2. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat art.7 în varianta comisiei.

Art.7 din varianta Senatului devine art.8 în varianta comisiei cu alin.1, 2, 3. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în varianta comisiei.

La pct.13 din raport observaţi, comisia propune un text nou, art.9. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în varianta comisiei.

De asemenea, comisia propune art.10 cu alin.a), b), c) text nou faţă de varianta Senatului. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta Camerei.

Art.11, de asemenea, text nou, varianta comisiei. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

Art.8 din varianta Senatului devine art.12, modificată de către comisie. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta comisiei. Comisia propune secţiunea a II-a.

Titlul secţiunii a II-a dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Se propune text nou la art.13, alin.1 şi 2. Dacă sunt observaţii? Vă rog. Vă rog domnule deputat.

Domnul Petru Andea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Faţă de textul iniţial propus de iniţiatori în urmă cu circa un an şi jumătate, modificările între timp ale legislaţiei au eliminat convenţiile civile. Ca atare, la art.13 propunem să se elimine "sau a unor convenţii civile" din textul prezent.

Deci, eliminarea "sau a unor convenţii civile". Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Sunteţi de acord cu această eliminare? Dacă sunt observaţii la acestea? Nu sunt. Votat alin.1 din art.13 în varianta nouă a comisiei.

Alin.2 dacă sunt observaţii la art.13? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

La art.14, de asemenea, text nou, alin.1, 2 şi 3. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.15, de asemenea, articol nou cu alin.1, 2, 3. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Comisia propune secţiunea a III-a. Titlul secţiunii a III-a. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Text nou la art.16 cu alin.a), b). Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în varianta comisiei.

De asemenea, art.17 text nou cu alin.a), b), c), d), e), f). Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate în varianta comisiei.

Comisia propune secţiunea a IV-a. Dacă la titlul secţiunii a IV-a aveţi observaţii? Nu aveţi. Votat în varianta comisiei.

Text nou, art.18, alin.a), b), c), d). Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate varianta comisiei.

De asemenea, art.19, text nou cu alin.1 şi 2. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate varianta comisiei.

De asemenea, comisia propune secţiunea a V-a. Titlul secţiunii a V-a dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Comisia propune un text nou, art.20 cu alin.a), b), c). Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

De asemenea, art.21 text nou cu alin.a), b), c). Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Text nou, de asemenea, la art.22. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Cap.II din varianta Senatului devine cap.III. Dacă sunteţi de acord cu titlul capitolului, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Secţiunea a I, de asemenea, titlul secţiunii a I dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.9 devine art.23 cu alin.1, 2, 3, 4 şi 5. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

Art.24 cu alin.a), b), c), d), e), f). Dacă sunt observaţii în varianta comisiei? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

Secţiunea a II-a. Titlul secţiunii a II-a dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.25. Art.10 din varianta Senatului devine art.25 cu alin.1, 2, 3 şi 4. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

La art.11 din varianta Senatului comisia propune eliminarea. Dacă aveţi observaţii la acest lucru? Nu aveţi. Votată varianta comisiei.

La art.12, de asemenea, comisia propune eliminarea. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi. Votat varianta comisiei.

De asemenea, comisia propune un text nou la art.26, alin.1, 2, 3, 4 şi 5. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi. Votat varianta comisiei.

Art.13 din varianta Senatului, comisia propune eliminarea. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi. Adoptată eliminarea.

Comisia propune la art.27 un text nou, art.27 cu alin.a), b) şi c). Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate varianta comisiei.

Art.14 din varianta Senatului, comisia propune eliminarea. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate varianta comisiei.

Art.15, de asemenea, comisia propune eliminarea din varianta Senatului. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

Art.16 din varianta Senatului. Comisia propune eliminarea. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La pct.44 din raport comisia propune un text nou şi anume art.28. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat art.28 în unanimitate.

Art.29 cu alin.1 şi 2 dacă sunt observaţii, tot text nou? Nu sunt. Votat în unanimitate varianta comisiei.

Art.30, de asemenea, text nou cu alin.a), b), c), d), e), f). Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate varianta comisiei.

Art.17 din varianta Senatului. Comisia propune eliminarea. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta comisiei. Comisia propune un text nou pentru art.31. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta Comisiei.

Cap.III din varianta Senatului. Comisia propune eliminarea. Dacă sunt observaţii la acest lucru? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

De asemenea, la art.18 din varianta Senatului, comisia propune eliminarea. Dacă sunt observaţii? În întregime art.18. Nu sunt observaţii. Se admite eliminarea propusă de comisie.

Art.19. De asemenea, comisia propune eliminarea.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.20 din varianta Senatului; de asemenea se propune eliminarea.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Admis eliminarea.

Comisia propune introducerea unui text la nou la art.32.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate art.32.

De asemenea, text nou şi pentru art.33, cu alineatele: lit.a), lit.b), lit.c), lit.d), lit.e), lit.f), lit.g), lit.h), lit.i), lit.j), lit.k), lit.l).

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate varianta comisiei.

De asemenea, un text nou pentru art.34.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat art.34 în varianta comisiei.

De asemenea, art.35 - text nou, cu alin.1, alin.2 şi alin.3.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Text nou şi pentru art.36, cu alineatele: lit.a), lit.b) şi lit.c).

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate varianta comisiei.

La art.37, art.38, art.39 şi art.40, de asemenea, sunt texte noi introduse de comisie.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

Art.41 - text nou -, cu alineatele: lit.a), lit.b), lit.c) şi lit.d).

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Secţiunea a 3-a, propusă de comisie.

Titlul Secţiunii a 3-a.

Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.42 - articol nou -, cu alin.1 şi alin.2.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

De asemenea, textul art.43, cu alineatele: lit.a), lit.b) şi lit.c).

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

Art.44, cu alineatele: lit.a, lit.b), lit.c), lit.d) şi lit.e).

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate varianta comisiei.

Text nou şi pentru art.45.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate varianta comisiei.

Text nou şi la art.46, cu alin.1, alin.2 şi alin.3, iar la alin.3, cu subpunctele: lit.a), lit.b), lit.c), lit.d), lit.e), lit.f).

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate în varianta comisiei.

Art.47 - text nou, de asemenea propus de comisie.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

Titlul Secţiunii a 4-a.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în varianta comisiei.

Art.48 - text nou -, cu alin.1, alin.2 şi alin3.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate varianta comisiei.

Cap.IV. Titlul Cap.IV. Comisia nu a avut nici o modificare.

Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu.

Votat în varianta Senatului.

Art.21 din varianta Senatului devine art.49, cu alineatele: lit.a), lit.b), lit.c), lit.d).

Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Votat varianta comisiei.

Comisia propune introducerea art.50 - text nou.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

Art.22 din varianta Senatului devine art.51.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat varianta comisiei în unanimitate.

Art.23 devine art.52 în varianta comisiei, textul rămânând nemodificat.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat varianta Senatului.

Cap.V. Titlul Cap.V.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Comisia a modificat titlul capitolului.

Nu sunt observaţii.

Votat varianta comisiei.

Art.24 devine art.53, modificat.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat art.53 în varianta comisiei.

Art.25 în varianta Senatului devine art.54, cu alin.1 şi alin.2, iar alin.1, cu subpunctele: lit.a), lit.b), lit.c) şi lit.d).

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Alin.2 şi alin.3 din art.25 varianta Senatului.

Comisia propune eliminarea.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Admis eliminarea.

Art.55, text nou.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

Art.26 din varianta Senatului devine art.56.

Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Votat varianta comisiei.

Art.27 din varianta Senatului devine art.57 în varianta comisiei.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat art.57 în varianta comisiei.

Art.28 devine art.58, de asemenea modificat.

Vă rog.

Domnul Petru Andea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ieri am convenit la dezbaterea generală a legii că, datorită faptului că sunt prevăzute sancţiuni penale, această lege devine lege cu caracter organic.

Ca atare, la art.58 comisia propune următoarea modificare: "Practicarea profesiei de psiholog în condiţii de liberă practică de către o persoană care nu are această calitate constituie infracţiune şi se pedepseşte conform Codului penal".

Domnul Constantin Niţă:

Iniţiatorul este de acord cu această propunere? Da.

Dumneavoastră, sala, sunteţi de acord cu această propunere? De acord.

V-aş ruga să modificăm şi să se consemneze în stenogramă.

Art.58, în varianta comisiei, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

În varianta modificată a comisiei, adoptat art.58.

Cap.VI. Titlul Cap.VI.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în varianta Senatului.

Art.29 din varianta Senatului devine art.59, modificat de către comisie.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat art.59, în varianta comisiei.

Text nou la art.60, art.61, art.62, art.63, art.64 şi art.65.

Sunt articole noi, introduse de către comisie.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

Art.30 din varianta Senatului.

Comisia propune eliminarea.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat eliminarea.

Art.31 din varianta Senatului devine art.66 în varianta comisiei.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în varianta comisiei.

Vom supune legea votului final.

Vă rog. Aveţi o problemă de procedură.

Domnul Iulian Mincu:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Vreau să insist pe un fapt deosebit. Faptul că astăzi noi votăm Legea psihologilor în România, organizarea psihologilor în România corespunde situaţiei internaţionale: toate ţările din lume au această problemă. În Comunitatea europeană 13 ţări au Asociaţia Psihologilor.

Vreau să insist pe o anumită latură a situaţiei din România. Recent, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a publicat situaţia stărilor depresive din întreaga lume şi a catalogat că în România, deşi ţară de origine latină, - şi, genetic, popoarele de origine latină nu au tendinţă spre stări depresive -, stările depresive au crescut de la 1,33%, cât era în urmă cu 20 de ani, la peste 20%, în momentul de faţă. Or, stările depresive, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în următorii peste 25 de ani, vor deveni de fapt patologia primară cardinală din întreaga lume, ceea ce va duce mai departe la bolile care derivă de la ele, printre care şi bolile cardiovasculare.

Acesta a fost motivul pentru care am luat cuvântul la sfârşitul dezbaterii acestei legi şi am insistat pe faptul pozitiv pe care l-am făcut noi astăzi, când aprobăm şi discutăm această lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Vă mulţumesc şi eu.

Trecem la Proiectul de Lege privind unele măsuri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acţiuni de protocol, în exercitarea mandatului sau a funcţiei.

Din partea iniţiatorului. Domnul ministru Gaspar. Vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În vederea asigurării unei mai mari transparenţe în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, persoanele care au obligaţia declarării averii au şi obligaţia de a declara şi bunurile, a căror valoare depăşeşte fiecare echivalentul a 300 de euro, primite cu titlu gratuit în cadrul unor activităţi de protocol, în exercitarea mandatului sau a funcţiei.

Primirea de bunuri cu titlu gratuit în cadrul unor activităţi de protocol, în exercitarea mandatului sau a funcţiei, a căror valoare depăşeşte echivalentul a 300 de euro, nu poate fi considerată ca gest simbolic, uzual practicat în cadrul unor activităţi de protocol, motiv pentru care persoanele care le-au primit nu le pot păstra pentru sine. Aceasta este o practică curentă în ţările cu mare tradiţie democratică, cum ar fi Germania, sau Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.

Proiectul de lege pe care-l prezint din partea Guvernului prevede constituirea, de către conducătorul autorităţii, instituţiei publice sau persoanei juridice, a unei comisii care va inventaria, evalua şi dispune măsurile de conservare a tuturor bunurilor primite cu titlu gratuit, în cadrul unor activităţi de protocol.

În situaţia în care bunurile au o valoare de până la 300 de euro, acestea vor fi restituite persoanelor care le-au primit.

Dacă aceste bunuri au o valoare mai mare de 300 de euro, persoanele care le-au primit au posibilitatea de a intra în posesia lor, dacă vor plăti o sumă reprezentând diferenţa dintre valoarea stabilită de comisie şi suma de 300 de euro; în cazul în care nu solicită restituirea bunurilor, acestea vor fi valorificate, transmise cu titlu gratuit unor instituţii de ocrotire socială, ori păstrate în patrimoniul autorităţii, instituţiei publice sau persoanei juridice din care face parte persoana care a primit aceste bunuri.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege a fost dezbătut şi adoptat de Senat, a fost avizat de către Consiliul Legislativ şi de către Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Vă rugăm, domnule preşedinte, să supuneţi plenului dezbaterea proiectului şi adoptarea lui.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Raportul comisiei, vă rog.

Domnul Florin Iordache:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a luat în dezbatere Proiectul de Lege privind unele măsuri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acţiuni de protocol, în exercitarea mandatului sau a funcţiei. A ţinut cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, precum şi de cel al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci care, de asemenea, a avizat favorabil.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au avizat prezentul proiect de lege, cu amendamentele admise cuprinse în Anexa nr.1. Menţionăm că în timpul dezbaterilor au fost şi amendamente respinse care au fost redate în Anexa nr.2 din prezentul raport.

Domnul Constantin Niţă:

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul deputat Boc.

Vă rog.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În primul rând, două probleme:

1. La şedinţa anterioară a Camerei Deputaţilor, când acest proiect a fost pe ordinea de zi, la solicitarea Guvernului acest proiect de lege a fost amânat dezbaterii, pentru ca Guvernul să compatibilizeze prevederile acestei legi cu intenţia de a modifica Legea privind declararea averilor demnitarilor. Adică, s-a spus că mai bine aşteptăm să vedem ce are în gând Guvernul şi să punem de acord cele două prevederi legislative. Acesta a fost motivul pentru care s-a amânat. N-am auzit astăzi nici un cuvinţel spunându-ni-se ce s-a întâmplat între timp, de ce s-a amânat atunci, de ce atunci nu s-a putut discuta şi acum se poate discuta, în condiţiile în care nu s-a modificat absolut nimic din concepţia Guvernului.

2. În stilul caracteristic, Guvernul bulversează actul legislativ prin ordonanţe de urgenţă.

Vreau să menţionez faptul că, în legătură cu acest act normativ, ieri, am înţeles, aseară, a apărut în Monitorul oficial ordonanţa de urgenţă care modifică Legea declarării averilor demnitarilor, instituind şi obligaţia declarării averilor candidaţilor la funcţiile pentru alegerile locale şi alegerile parlamentare. Printre altele, se modifică şi plafonul valorii cadourilor.

Şi, atunci, iar nu înţeleg un lucru, ca expresie a inconsecvenţei Guvernului în această materie: astăzi dezbatem în Camera Deputaţilor un proiect de lege la care plafonul cadourilor este de 300 de euro şi tot astăzi a intrat în vigoare, prin publicarea în Monitorul oficial, ordonanţa care spune că valoarea plafonului pentru cadourile demnitarilor este de 200 de euro. Ce să înţelegem din această inconsecvenţă legislativă? Nu înţelegem decât ceea ce se întâmplă în realitate, şi anume că Guvernul nu stăpâneşte acest demers şi-l face în funcţie de aprecierile de moment, fără a exista o viziune clară, coerentă asupra acestui demers.

În consecinţă, aici trebuie rezolvată această problemă: fie amânăm dezbaterea acestui proiect şi-l dezbatem împreună cu ordonanţa de urgenţă cu privire la modificarea Legii declarării demnitarilor, pentru a compatibiliza prevederile, fie coborâm aici, în această lege, plafonul valorii cadourilor, dar nu la 200 de euro, cât ne propune Guvernul; noi am propus o valoare mult mai mică. Noi am propus ca valoarea totală a cadourilor pe care un demnitar le poate primi, într-un an, în cadrul acţiunilor de protocol, să nu depăşească 300 de euro - deci totalul valorii -, iar valoarea individuală să fie de 70 de euro; în timp ce Guvernul ne propune - cel puţin prin acest proiect de lege - ca valoarea individuală a fiecărui cadou pe care-l poate primi, fără să-l declare, - şi, în consecinţă, poate să-l păstreze -, să fie de 300 de euro. Asta înseamnă de cel puţin patru ori valoarea salariului minim pe economie.

Credem că nu este corect acest lucru, având în vedere şi legislaţia comparată. Reamintesc faptul că în Statele Unite ale Americii valoarea individuală a unui cadou de protocol este de 50 de euro, fără ca în total, într-un an de zile, un demnitar să poată primi mai mult de 300 de dolari.

La noi, poţi primi oricâte cadouri de 300 de euro, pe care le declari, dar fără să fii nevoit după aceea să plăteşti contravaloarea acestora; deci, le poţi păstra.

Din acest punct de vedere, solicităm Guvernului un punct de vedere clar şi coerent cu privire la această politică, după care să vedem dacă se impune trecerea şi abordarea lui în plenul Camerei.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Domnul ministru Gaspar. Vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vreau să-l liniştesc pe colegul Boc şi să-i spun că nu există nici un fel de inconsecvenţă din partea Guvernului. Însă, dânsul are nişte inconsecvenţe în ce priveşte stăpânirea regulamentului.

La şedinţa anterioară, într-adevăr eu am fost cel care am solicitat amânarea dezbaterii, având în vedere că în şedinţa de Guvern de joi urma să fie adoptată o ordonanţă cu privire la această problemă - declararea cadourilor sau bunurilor primite, ca chestiuni de protocol, în timpul unor acţiuni oficiale.

Faptul că în prezentarea generală nu am făcut nici o referire la valoarea acestor bunuri, se datorează împrejurării că, potrivit regulamentului, în cadrul dezbaterilor generale nu se pot face amendamente - şi de aceea m-am abţinut.

Deci, când se va trece la dezbaterea pe texte, atunci, sigur că voi interveni şi voi motiva care este valoarea acestor bunuri, ca urmare a adoptării Ordonanţei nr.24, care a fost publicată în Monitorul oficial nr.365 din data de astăzi.

Acestea sunt considerentele pentru care nu am făcut nici o referire, şi nu că ar exista vreo inconsecvenţă în ceea ce priveşte promovarea actelor normative şi relaţiile dintre aceste acte.

Domnul Constantin Niţă:

Vă rog.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, pentru acest scurt drept la replică.

Domnul ministru cred că ştie - şi nu cred că-i cazul să-i reamintim domniei sale - prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, prevederi care interzic expres formularea de amendamente de fond în şedinţa Camerei. Or, ceea ce domnia sa propune, este un amendament de fond, şi anume, să coborâm plafonul aşa cum există el în proiectul de lege la un alt plafon. Pentru aceasta, proiectul trebuie să fie retrimis la comisie şi la comisie să formuleze Guvernul acest amendament, sau să-l dezbată împreună cu ordonanţa simplă.

Deci, din acest punct de vedere, dacă se doreşte modificarea, ea nu se poate face în plen - aşa cum dumneavoastră ştiţi foarte bine că în plen pot fi formulate doar amendamente de tehnică legislativă, şi nu amendamente de fond. Iar, dacă doriţi să compatibilizăm soluţia, evident că o trimitem la comisie şi o discutăm cu ordonanţa care astăzi a apărut în Monitorul Oficial, care demonstrează inconsecvenţa Guvernului: că, pe de o parte, într-un anumit loc, a avut 300 de euro, iar acum - 200 de euro. Probabil că în plen vom avea 100 de euro; vom vedea.

Domnul Constantin Niţă:

Domnul deputat Brudaşcu.

Domnul Dan Brudaşcu:

Am nimerit, se pare, în tirul necruţător al democraţiei româneşti.

Eu nu vreau să mă refer la disputele dintre cele două partide social-democrate, ci aş vrea să mă refer la lege. Lecturând-o, am constatat că se face această limitare în privinţa plafonului cadourilor pe care demnitarii le pot obţine cu prilejul acţiunilor de protocol, dar această transparenţă este pe jumătate, sau această legalizare este doar pe jumătate, după părerea mea.

Dacă acest proiect de lege şi-ar fi propus cu adevărat să rezolve o problemă importantă, poate că ar fi trebuit să cuprindă încă o prevedere cât se poate de clară, specifică, de altfel, tuturor democraţiilor. Când obţii un profit, el trebuie să producă şi efecte asupra bugetului statului. Poate că n-ar fi fost lipsit de interes şi utilitate ca toţi care obţin asemenea cadouri, la sfârşitul anului, în baza legii care se referă la câştigul global, să fie impozitate valorile obţinute de aceste persoane, pentru că sunt bunuri de care se folosesc, sau bunuri care sunt bunuri de patrimoniu pentru familiile respective.

Din acest punct de vedere, mi se pare că legea este imperfectă şi nu rezolvă o problemă, creând această discriminare pozitivă pentru cei care deţin demnităţi publice, sau deţin temporar funcţii publice.

Domnul Constantin Niţă:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule preşedinte,

Permiteţi-mi să sprijin propunerea colegului, domnul deputat Boc. Întrucât esenţa legii este stabilirea plafonului la care se declară aceste cadouri şi întrucât astăzi a apărut o ordonanţă de urgenţă care prevede un alt plafon, mi se pare absolut normal şi firesc ca proiectul de lege să fie retrimis la comisie, pentru compatibilizare.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Da. Sigur, sunt aici câteva propuneri. Eu voi supune votului retrimiterea la comisie, aşa cum a propus domnul Boc, după care vom relua lucrările.

Cine este pentru trimiterea acestui proiect de lege la comisie, pentru reanalizare? Vă rog să votaţi. 19 voturi pentru.

Împotrivă? Vă rog să votaţi. 46 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Prin urmare, vom continua să dezbatem astăzi proiectul de lege.

Titlul legii.

Dacă sunt observaţii la titlul legii?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dan Brudaşcu:

Întrucât, în formularea sa, titlul conţine unele formulări aparent redundante, eu aş propune să-l facem mai simplu şi mai pe înţeles.

Astfel, formularea pe care v-o supun atenţiei este următoarea: "Lege privind cadourile primite cu prilejul unor acţiuni de protocol". Este evident că "bunuri primite cu titlu gratuit" înseamnă cadouri, iar în acţiuni de protocol nu pot lua parte decât persoane care îşi exercită un mandat sau deţin anumite funcţii.

Printr-o asemenea formulare, dăm câştig de cauză clarităţii titlului acestei legi.

Domnul Constantin Niţă:

Da. Iniţiatorul?

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Titlul proiectului de lege este în concordanţă cu anexa la Legea nr.115/1996 privind declararea unor bunuri, privind declararea averilor, în sensul că bunurile sunt primite cu titlu gratuit în cadrul unor activităţi de protocol. La acestea se referă. Deci, nu alte bunuri, nu regimuri, şi aici se stabilesc nişte măsuri, în sensul că se instituie acea comisie de evaluare şi, în raport de valoarea bunurilor primite, acestea se păstrează sau cel care vrea să le păstreze plăteşte diferenţa de la 300 de euro la cât stabileşte comisia respectivă.

Deci, Guvernul îşi menţine titlul legii, de altfel, aşa cum a fost adoptat şi de către Senat.

Domnul Constantin Niţă:

Eu sunt obligat să supun votului propunerea domnului Brudaşcu, de modificare a titlului legii.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 19 voturi.

Împotrivă? 46 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Deci, supun aprobării titlul legii, conform formulării iniţiatorului.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. 46 de voturi pentru.

Împotrivă? 19 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Adoptat titlul legii.

Art.1, alin.1. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în varianta Senatului.

Alin.2.Urmăriţi în raport, Anexa nr.1, alineatele: lit.a), lit.b) şi lit.c).

Comisia propune modificarea textului iniţial votat în Senat.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate propunerile comisiei, adică alin.2 cu lit.a) şi eliminarea lit.b) şi a lit.c).

Art.2, alin.1. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat alin.1.

Alin.2. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Alin.3.Vă rog, domnule ministru.

Domnul Acsinte Gaspar:

În cadrul dezbaterilor generale, colegul Boc a introdus acel amendament în discuţie, raportat la valoarea bunurilor primite cu titlu gratuit, şi, în felul acesta, considerând că este un amendament de fond, a solicitat retrimiterea la comisie.

Cred că nu în cadrul dezbaterilor generale, ci acum, în cadrul dezbaterilor pe articole, urmează să vedem care este modificarea şi apoi plenul să se pronunţe dacă amendamentul propus este sau nu este de fond şi, ca atare, să fie retrimis la comisie; deci, nu în faza dezbaterilor generale.

Domnule preşedinte,

Aşa cum am menţionat în prezentarea generală, la alin.3 Guvernul propune, ţinând seama de Ordonanţa nr.24, care a fost publicată în Monitorul oficial al României, Partea I-a, nr.365, cu data de astăzi, valoarea să fie scăzută de la 300 la 200 de euro.

Deci, aceasta este modificarea pe care v-o propunem şi urmează ca plenul, prin votul său, să aprecieze, să se exprime dacă, fiind un amendament de fond sau cum îl consideraţi, să fie retrimis comisiei, sau să continuăm dezbaterea asupra proiectului de lege.

Domnul Constantin Niţă:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Boc. Vă rog.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În primul rând, Guvernul ar trebui să ne mulţumească - deşi nu are obiceiul s-o facă - pentru faptul că s-a inspirat, şi de această dată, din propunerile noastre, dar se pare că nu este un obicei prea bun pe la Guvern să mulţumească altor iniţiatori din propunerile cărora s-a inspirat; se trece cu vederea acest lucru.

Doi. Oricum am lua-o, domnule ministru, oricum am întoarce-o, oricum am citi regulamentul de la cap la coadă, de la coadă la cap, ceea ce dumneavoastră propuneţi aici în plen este un amendament de fond. Aveaţi posibilitatea, domnule ministru, în calitate de membru al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi să formulaţi un amendament la acest proiect de lege în comisie, dacă era respins să figureze, aşa cum figurează am meu în cadrul amendamentelor respinse şi astăzi să-l puneţi în discuţie.

Dumneavoastră, potrivit regulamentului, domnule ministru, nu aveţi dreptul să propuneţi un amendament de fond în plen. Singurul amendament depus este cel care îmi aparţine şi aceasta se poate admite sau respinge. Dacă dumneavoastră doriţi să aveţi o altă viziune, soluţia pe care v-am propus-o, absolut regulamentară, este de a trimite acest proiect de lege la comisie şi să fie discutat concomitent cu dezbaterile care vor avea loc pe marginea Ordonanţei nr.9 care, astăzi, am înţeles că a apărut în Monitorul Oficial. Altă soluţie din punct de vedere legal nu există, oricum am interpreta regulamentul şi l-am citi.

În ceea ce priveşte conţinutul amendamentului, singurul, repet, care poate fi pus în discuţie şi admis sau respins ne aparţine, aparţine Grupului parlamentar al PD şi el are următorul conţinut: "În cazurile în care valoarea bunurilor stabilite de comisie este mai mare decât echivalentul a 70 de euro, persoana care a primit bunurile poate solicita păstrarea lor plătind diferenţa de valoare. În cazurile în care valoarea bunurilor stabilite de comisie este sub echivalentul de 70 de euro, acestea se păstrează de către primitor fără ca anual valoarea totală a bunurilor primite să depăşească 300 de euro." Comparaţi cu textul iniţial propus de către Guvern: "În cazurile în care valoarea bunurilor stabilite de comisie este mai mare decât echivalentul a 300 de euro, persoana care a primit bunurile poate solicita păstrarea lor plătind diferenţa de valoare. În cazurile în care valoarea bunurilor stabilite de comisie este sub echivalentul a 300 de euro, acestea se păstrează de către primitor."

Ce ne propune Guvernul, într-o formă mai voalată spunând: "Fraţilor, împărţiţi şpaga pe care doriţi să ne-o daţi în plicuri de până la 300 de euro. Şi daţi-ne câte doriţi, fără nici o problemă, nu trebuie să le declarăm, le păstrăm fără probleme". Acum, după ce a mai analizat puţin, Guvernul a spus: "totuşi, e prea mare şpaga, o reducem la 200 de euro. Fraţilor, împărţiţi în plicuri de 200 de euro şi cu asta am rezolvat problema". Asta repet, în condiţiile în care valoarea salariului minim pe economie este de 2.800.000 lei, adică aproximativ 70 de euro. Adică de 4 ori valoarea mai mare pentru cadouri. Soluţia pe care o propunem, una de decenţă şi de bun simţ este ca în cazul unui cadou de protocol, care are o valoare până la 2.800.000 lei, poate fi o medalie, poate fi o insignă, poate fi, ştiu eu, lucruri care se pot încadra în această sumă, să le păstreze demnitarul, dar în condiţiile în care depăşeşte această valoare de 70 de euro, el trebuie să le prezinte instituţiei, comisiei de specialitate; dacă are o valoare de 200 de euro acel bun, el plăteşte diferenţa de 130 de euro şi îl păstrează. Dacă nu, rămâne la instituţie, iar instituţia îl valorifică prin licitaţie şi se realizează venit la bugetul instituţiei respective.

Repet, pentru a împiedica multiplicarea acestor cadouri la infinit, în toate legislaţiile contemporane este o limită a valorii totale pe care un funcţionar public sau un demnitar le poate primi. În America, am menţionat că această valoare se ridică la 300 de dolari, nu mai mult de 50 de dolari per cadou şi valoarea totală într-un an de 300 de euro. Acolo sistemul fanariot n-a funcţionat şi nu funcţionează şi nu va funcţiona niciodată, adică acel sistem în care funcţia să fie privită ca o modalitate de obţinere a unor venituri personale; în democraţii, şi România sper că este o democraţie, funcţia publică nu este o sursă de obţinere a unor venituri personale în afara salariului cu care trebuie să fii retribuit. Evident, că acest salariu trebuie să fie decent şi care să corespundă unui standard de viaţă ridicat. Dar nu, veniturile care să fie pe lângă slujbă trebuie să completeze veniturile pe care statul ar trebui să ţi le garanteze printr-un salariu decent.

Deci v-aş propune, domnilor colegi, să renunţăm la acest sistem fanariot prin care să privim slujba publică ca o modalitate de obţinere a unor venituri suplimentare şi să mărim salariile decente ale funcţionarilor publici, ale demnitarilor, în aşa măsură încât ei să nu fie tentaţi la aceste cadouri care să completeze veniturile şi resursele. Deci, în consecinţă, vă solicităm să acceptaţi amendamentul nostru pe care îl avem la poz. 2 din cadrul amendamentelor, poz.1 din cadrul amendamentelor respinse şi să-l adoptaţi în consecinţă. Orice altă soluţie în acest moment de a discuta un amendament al Guvernului nu are un temei legal.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Da. Domnule Brudaşcu, vă rog.

Domnul Dan Brudaşcu:

Nu vreau să mă joc de-a bâza între cele două componente ale democraţiei autentice româneşti, dar sunt nevoit să susţin pe cea din urmă, întrucât mi se pare că este şi moral şi potrivit cutumelor pe care ţările civilizate le au de a se limita aceste câştiguri. În caz contrar, imaginaţi-vă că oricare dintre membrii Guvernului participă pe parcursul unui an de zile, în mod teoretic, la cel puţin 52 de acţiuni de protocol. Înmulţiţi aceste acţiuni de protocol cu 300 de euro şi veţi afla că un demnitar poate să-şi rotunjească veniturile cu cel puţin 15-16 mii de euro, ceea ce reprezintă o sfidare la sărăcia generalizată a populaţiei.

Drept pentru care eu pledez pentru a se accepta amendamentul de la "amendamente respinse", mi se pare că este şi logic şi firesc, această limitare va duce şi la creşterea credibilităţii demnitarilor şi a celor care deţin funcţii publice, va duce şi la modificarea imaginii unei Românii corupte, a unei Românii ciubucare, atât la nivelul funcţionarilor mărunţi, cât şi la nivelul demnitarilor. În caz contrar, vom perpetua această imagine nefirească şi nefericită care prin ea însăşi poate aduce prejudicii intereselor noastre de integrare în elita ţărilor civilizate.

Pe de altă parte, insist pe elementul pe care l-am subliniat, absenţa grosolană a acestei legi, modalitatea ca şi demnitarii pentru aceste bunuri primite cu titlu gratuit să plătească drepturile pe care le plăteşte orice cetăţean pentru veniturile câştigate în afara obişnuitelor surse de câştig. Venitul global ar trebui să includă şi pentru demnitari obligativitatea plăţii echivalentului la impozitul ce li se cuvine.

Domnul Constantin Niţă:

Domnule Marton, vă rog.

Domnul Marton Arpad:

Domnule preşedinte,

Am o observaţie procedurală. Art.102 din regulamentul pe care îl avem sună astfel: când dezbaterea amendamentelor relevă consecinţe importante asupra proiectului sau propunerii legislative, preşedintele Camerei Deputaţilor poate trimite textele în discuţie comisiei sesizate în fond.

Ne aflăm în această situaţie, domnule preşedinte, vă rog să retrimiteţi la comisie acest text.

Domnul Constantin Niţă:

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Pentru că sunt asemenea discuţii legate de valoarea bunurilor care pot fi păstrate sau pentru care se poate plăti o diferenţă ca bunul să poată fi reţinut de către cel care l-a primit în cadrul unor acţiuni de protocol, nu cred că bunurile care sunt primite, - pentru că fiecare dintre dumneavoastră care aţi participat în delegaţiile parlamentare în cadrul acţiunilor aţi primit un mic obiect sau orice însemn care să fie păstrat ca o amintire în legătură cu acţiuni la care aţi participat, nu cred că asta poate fi numită şpagă şi tot felul de expresii care au fost vânturate aici şi cu adresă la cei care participă şi, în special, văd că domnul deputat Brudaşcu face şi calcule legate cum s-ar putea îmbogăţi cineva de pe urma acestor cadouri. eu pot să spun şi următorul lucru, că din punct de vedere al tehnicii legislative, aici este o problemă de corelare între două acte. Deci un act care a fost promovat anterior şi un act care a survenit. Şi, din punct de vedere al normelor de tehnică legislativă, Parlamentul poate asigura corelarea între texte.

Întrucât să nu se creadă că ţinem neapărat ca acest proiect să treacă astăzi, sunt de acord ca el să fie trimis la comisie, o să depunem şi în formă scrisă, dacă este cazul, amendamentul respectiv ca să nu existe nici un fel de discuţie, dar repet că ne găseam în faţa unei corelări între două acte normative şi, ca atare, domnule preşedinte, vă rog să supuneţi plenului Camerei retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege, urmând ca în cadrul comisiei să discutăm în legătură cu valoarea pe care trebuie să o aibă aceste bunuri, ţinând seama că Ordonanţa nr.24 care a fost adoptată de Guvern, potrivit Constituţiei, a fost îndreptată la Senat ca prima Cameră sesizată, urmând ca să avem decizia finală în cadrul plenului Camerei Deputaţilor.

Domnul Constantin Niţă:

Da. Domnule Boc, un minut, dacă este posibil.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu contest soluţia, evident, vă mulţumim că aţi ajuns la concluzia noastră în cele din urmă, dar doream numai să fac o precizare cu privire la afirmaţia domnului ministru că am fi în prezenţa unui text de corelare legislativă.

Domnule ministru, putem fi în prezenţa unui text de corelare când avem acte de aceeaşi dimensiune, acte pe acelaşi palier. Dacă ar fi două legi, una în vigoare şi una în dezbatere le-am corela. Dar acum noi avem o ordonanţă de urgenţă şi avem un proiect de lege. Ordonanţa de urgenţă, domnule ministru, va veni la Parlament spre aprobare şi noi dacă modificăm ordonanţa de urgenţă prin legea de aprobare şi nu mai corespunde cu ceea ce discutăm astăzi în proiectul de lege, ce corelare mai realizăm? Se poate realiza o corelare legislativă atunci când avem un act normativ în vigoare cu putere de lege şi care conţine un anumit lucru, iar un proiect de lege care se află în dezbatere acum vine şi stabileşte altceva. Le putem corela, dar nu putem corela mere cu pere. Putem corela mere cu mere, dar nu mere cu pere. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului va intra în dezbaterea Parlamentului şi teoretic ea poate fi modificată fără nici un fel de problemă. Deci din acest punct de vedere nu cred că se susţine afirmaţia de corelare, dar evident că susţinem la comisie.

Domnul Constantin Niţă:

Spuneţi-i altfel, vă rog.

Domnul Emil Boc:

Nu putem să-i spunem altfel că regulamentul aşa ne spune, corelare legislativă, nu altceva.

Domnul Constantin Niţă:

Am înţeles. Oricum trebuie să apreciez...

Domnul Emil Boc:

Pentru că ordonanţa trece şi vine, ordonanţa de urgenţă vine la Parlament pentru a fi aprobată sau respinsă, ocazie cu care poate fi modificată.

Domnul Constantin Niţă:

Domnule deputat, haideţi să finalizăm. S-a propus retrimiterea acestui punct la comisie, supun votului dumneavoastră retrimiterea alin.3 din art.2 la comisie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? O abţinere.

Trecem la alin.4 şi 5 ale art.2. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

Art.3. Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.4. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Dăm termen comisiei până luni, raport suplimentar pentru alin.3 din art.2.

Trecem mai departe. Propunerea legislativă privind consilierea obligatorie în cazul întreruperii de sarcină.

Comisia, domnule Ifrim, v-aş ruga, aici avem două puncte, au rămas în suspensie, art. 17şi 18.

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Pe scurt, suntem de acord cu art.17 şi 18 care au primit şi avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi vă rugăm ca să le supuneţi votului şi vă rugăm, stimaţi colegi, să le votaţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Da. Art.17. Dacă sunt obiecţiuni la propunerea comisiei? Vă rog, domnule profesor.

Domnul Iulian Mincu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Îmi permiteţi să susţin de la acest pupitru proiectul de Lege privind unele măsuri referitoare la cazul întreruperii de sarcină. Vreau să vă spun că suntem, din păcate, în situaţia că avem cea mai mică natalitate din istoria României. În anul 2003 avem 9,7 la mie. Aş vrea să vă spun că avem cea mai mare mortalitate din Europa în ceea ce priveşte copii 0-1 an. Dar aş vrea să termin prin faptul că avem cea mai mare mortinatalitate şi cea mai mare mortalitate în domeniul femeii care naşte, deci în domeniul femeilor gravide. Eu consider că este o lege care trebuia introdusă de mult şi că e o lege necesară pentru viitorul naţiunii noastre.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Da şi eu vă mulţumesc. Deci la art.17 dacă sunt observaţii cu subpunctele a), b), c), d). Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.18, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege în totalitate votului final.

Proiectul de Lege privind modificarea art.1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2001 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, stagiaturii şi activităţii de cercetare medicală în sectorul sanitar.

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, dacă este aici? Iniţiatorul este aici? Da. Vă rog, doamna Bartoş.

Doamna Daniela Bartoş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Prin propunerea legislativă pe care o prezentăm astăzi plenului Camerei Deputaţilor se urmăreşte ca preparatorii şi asistenţii universitari care deja au susţinut un concurs, conform Legii învăţământului, pentru a deveni preparatori, să devină rezidenţi în specialităţile corespondente disciplinei didactice în care activează. Vreau să fac menţiunea că examenul de preparatori este un examen extrem de riguros în care candidatul este obligat să parcurgă aceeaşi bibliografie ca şi pentru examenul de rezidenţiat, în acest fel făcându-se o selecţie eficientă a candidaţilor. Propunerea legislativă face în acest fel mai atractivă obţiunea tinerilor medici pentru cariera universitară, dat fiind că la ora actuală pentru mulţi dintre ei aceasta este o idee care nu-i atrage.

Întrucât o mai bună funcţionare a învăţământului medical universitar şi activităţii clinice per ansamblu ar contribui la rezolvarea rapidă a unora dintre problemele sociale de sănătate din România am solicitat ca acest proiect de lege să fie adoptat de plenul celor două Camere.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Da. Comisia?

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art.89 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cu modificările şi completările intervenite prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.23 din 2003, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a primit spre dezbatere proiectul de Lege pentru modificarea art.1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58 din 2001 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, stagiaturii şi activităţii de cercetare medicală în sectorul sanitar.

Proiectul de lege a fost avizat de Comisia pentru sănătate şi familie şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. De asemenea, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ şi punctul de vedere al Guvernului.

Potrivit Legii nr.41 din 2002 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58 din 2001 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, stagiaturii şi activităţii de cercetare medicală în sectorul sanitar, confirmarea în rezidenţiat a preparatorilor universitari se face după ocuparea postului prin concurs. Prin proiectul de lege se urmăreşte ca preparatorii şi asistenţii universitari care deja au susţinut un concurs, conform Legii învăţământului nr.84/1995 să devină rezidenţi în specialităţile corespondente disciplinei didactice în care activează. Examenul de preparatori obligă candidatul să parcurgă aceeaşi bibliografie ca şi pentru rezidenţiat permiţând astfel un sistem de selecţie eficient.

De asemenea, propunerea legislativă face mai atractivă obţiunea tinerilor medici spre carieră universitară. În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

La lucrările comisiei au fost prezenţi un număr de 19 deputaţi din totalul de 26 membri ai comisiei. La dezbaterea proiectului de lege au participat ca invitaţi, în conformitate cu prevederile art.51 şi 52 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, domnul Ovidiu Brînzan, ministrul sănătăţii, şi domnul Radu Damian, secretar de stat în Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 11 martie 2004. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. În urma dezbaterilor în şedinţa din 20 aprilie 2004 comisia cu 14 voturi pentru aprobă proiectul de lege şi vă roagă să votaţi amendamentele formulate de comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

La discuţii generale, dacă doreşte cineva?

Domnule Năstase, vă rog.

Domnul Ioan Mihai Năstase:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Întrucât tematica concursului de preparatori şi asistenţi universitari în domenii medicale este mult mai pretenţioasă decât aceea de rezidenţiat, este total îndreptăţită această măsură legislativă de a recunoaşte preparatorului şi asistentului statutul de rezidenţiat în specialitatea în care îşi desfăşoară activitatea. Cu atât mai mult cu cât preparatorul, rezidentul este solicitat în cadrul catedrei locului de desfăşurare a activităţii la o serie de alte activităţi şi aceasta nu ar fi decât o recunoaştere a prestigiului de care trebuie să se bucure preparatorul respectiv, asistentul universitar în condiţiile în care este echivalat cu statutul de rezident în specialitatea în care îşi desfăşoară activitatea.

Consider că această măsură este foarte bine venită şi trebuie, ca atare, susţinută de către toată lumea.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Vă mulţumesc şi eu.

Vă rog, domnule Mincu.

Domnul Iulian Mincu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu aş fi venit să susţin ceea ce susţin dacă nu aş fi fost un cadru universitar care funcţionează în învăţământul universitar ca profesor de peste 30 de ani, care nu ar fi înfiinţat prin decizie rezidenţiatul în 1993 şi care nu ar crede în învăţământul medical românesc că este cel formator de medici, al tuturor medicilor din România şi dintre ei se pot recruta oameni care ne-au adus renumele în străinătate.

Vreau să aduc nişte probleme de discuţii generale înainte de începerea discuţiilor pe baza raportului prezentat.

În primul rând, dintr-o cauză care nu a depins de mine, şi pentru că am fost chemat de urgenţă într-o problemă medicală, ca preşedinte al subcomisiei, nu am participat la dezbaterea raportului. Raportul care era format şi discutat de toţi cei 4 membri ai subcomisiei şi semnat de doi dintre ei, punea o serie de condiţii şi de probleme. Printre condiţiile şi problemele pe care le-am ridicat, erau acelea în care preparatorii şi asistenţii universitari trebuie ca înainte de a deveni preparatori şi asistenţi universitari să fie cel puţin ultimul clasat pe examenul de rezidenţiat. De ce susţinem asta? Rezidenţiatul care a fost introdus în 1993 este unul dintre cele mai serioase examene şi ar trebui să fie unul dintre cele mai serioase concursuri. Dovadă că la ultimul concurs din 2003 s-au înscris 8450 de candidaţi pe 2300 de locuri. Examenul de preparatori cum decurge? Din păcate, acest examen de preparator şi de asistent decurge cu un singur candidat pe un singur loc şi rareori există mai mulţi candidaţi pe un loc pentru că se ştie dinainte cine va fi preparatorul ales.

Domnule preşedinte, am să vă dau rezultatele unor anchete, unele publicate, altele nepublicate şi care arată că în această cauză o serie de oameni nepregătiţi pentru faptul că sunt fii, gineri, nepoţi, strănepoţi, naşi ai unuia dintre conferenţiarii sau profesorii universitari şefi de catedră, ajung preparatori şi asistenţi şi merg chiar mai departe în cariera universitară fără să fi susţinut vreodată examenul de rezidenţiat.

Nu acuz şi vin cu premeditare aici, să nu uităm că în străinătate, adeseori, fiul unui profesor, vă dau exemplul profesorului Baque, am lucrat mult în Franţa, a ajuns unul din străluciţii dermatologi pe care îi are Franţa pe un sistem de pregătire care ţine de sistemul de educaţie pe care îl au profesorii universitari din ţările din Uniunea Europeană şi din America. Acela de a face din fiul lui, din fiica lui, unul dintre cei mai pregătiţi candidaţi la un post, pentru că lupta este acerbă. posibilitatea ca unii dintre preparatori, v-am spus, nu merg cu premeditare, sunt profesor universitar şi am copiii medici,... lipsa de pregătire, condiţia că are în spate un tată care este sau o mamă care este profesor universitar a făcut din mulţi, din foarte mulţi, din păcate, preparatori şi asistenţi, fără ca ei să merite aceste lucruri.

Domnul Constantin Niţă:

Domnule profesor, vă rog să treceţi la subiectul...

Domnul Iulian Mincu:

Având în vedere situaţia foarte gravă, am să cer ancheta asupra acestor probleme. De exemplu, vă pot cita 18 catedre cu cadre didactice de frunte de la Timişoara care şi-au băgat 29 de nepoţi, fii şi strănepoţi vi citez pe toţi, dacă vreţi acum. Lucru şi mai grav, la Craiova unde copilul rectorului care a căzut şi la examenul de admitere de două ori, a fost trimis la Chişinău şi readus, după ce a făcut facultatea acolo, şi băgat direct preparator şi băgată şi soţia lui, şi nepotul lui etc.

Toate acestea, dacă vreţi, vi le citesc acum. Am de la Craiova, am 41 de membri, de la Timişoara am 18 membri ai corpului didactic, eu vorbesc de cei care nu şi-au dat rezidenţiatul, nu vorbesc de ceilalţi, indiferent ce sunt, de la Bucureşti am 32, nu vorbesc de la alte universităţi, vreau să vă spun că la Craiova nu am găsit până în momentul de faţă... nu la Craiova, la Oradea, nu am găsit în momentul de faţă pe raport un candidat care să nu-şi fi dat examenul de preparator.

Vă pun la dispoziţie aceste liste, domnule preşedinte, şi consider că trebuie să gândiţi foarte serios la ziua de mâine, dumneavoastră, copii dumneavoastră, fiica dumneavoastră, va fi operată într-o zi de cel care e preparat astăzi de un om care nu ştie să ţină bisturiul în mână sau să pună un diagnostic.

Să nu uităm că acum 4 zile la Iaşi, iertaţi-mă, a murit o femeie pentru că a fost operată de un om care nu era calificat pentru operaţia respectivă.

Interesaţi-vă cine este şi veţi vedea că este promovat în genul pe care vi l-am spus.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Domnule deputat, vă rog pe scurt.

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Desigur voi fi scurt, însă, în calitate de vicepreşedinte şi în calitate de conducător al şedinţei din ziua de 20 aprilie când s-a adoptat acest proiect de lege în comisie, vreau să vă spun că noi nu am fost în posesia acelor liste care v-au fost prezentate de domnul Mincu. În dosarul nostru era proiectul de lege iniţiat de fostul ministru al Guvernului României, doamna Bartoş, de prezentul ministru al Guvernului României, domnul Ovidiu Brînzan şi printre iniţiatori se află şi domnul senator Sorin Oprescu, directorul spitalului din Bucureşti. Deci oameni de specialitate.

Şi aşa cum v-am citit în raport, am avut avizul pozitiv al Comisiei de sănătate, al Comisiei juridice şi al Consiliului Legislativ. Şi având în vedere faptul că acest proiect, dezbaterea în comisie, a fost amânat de cel puţin de patru ori şi termenul de depunere a raportului a expirat pe data de 29 martie, eram obligaţi să punem pe primul loc pe ordinea de zi.

Şi, conform regulamentului, s-a procedat absolut legal.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Constantin Niţă:

Domnule profesor, lăsaţi-l pe domnul Ifrim, pentru că şi-a exprimat dorinţa de a lua cuvântul.

Domnul Iulian Mincu:

Îmi permiteţi, două secunde!

Iertaţi-mă! În ziua respectivă a survenit o problemă de urgenţă medicală care necesita prezenţa mea acolo. Ca un deputat disciplinat, ca preşedinte al subcomisiei, fiindcă nu s-a dezbătut raportul meu, vreau să vă spun că am făcut o cerere pe care am lăsat-o şi am spus să se amâne, eventual pentru sfârşitul aceleiaşi şedinţe să se amâne discuţia raportului. Nu a fost amânată. Nu am zis pentru a doua zi, ci pentru sfârşitul aceleiaşi şedinţe.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Domnule profesor Ifrim, vă rog!

Domnul Mircea Ifrim:

Stimaţi colegi,

Cu tot respectul pe care-l am faţă de tot ceea ce reprezintă Parlament, aş dori să vă spun câteva cuvinte, pe de o parte, în calitate de preşedinte al Comisiei de sănătate, care cu toată răspunderea a dat avizul în acest caz, şi în al doilea rând, în calitate de conducător actual de învăţământ medical şi persoană care de peste doi ani jumătate mă lupt ca preparatorii să poată fi admişi în rezidenţiat.

Stimaţi colegi, unul din drepturile elementare ale profesorului universitar care s-a respectat înainte de '45 şi după '45, a fost să-şi aleagă colaboratorii.

Profesorul Reiner când lua un preparator îl punea să-şi scrie demisia pe care i-o înainta la rectorat în momentul în care dânsul nu-l mai dorea. Şi aşa s-a format o şcoală şi dacă ar fi să-l citez numai pe Palade, laureatul Premiului Nobel, care a fost elevul lui Reiner, vă pot spune despre eficienţa ei.

Deci, în aceste condiţii, examenul de preparator, după mine, este cel mai serios examen. În calitate de profesor universitar, am ţinut "n" asemenea examene şi vreau să vă spun că nu este un examen doar pe baza unei verificări a noţiunilor teoretice, pe care o facem după tematică de rezidenţiat, ci este o verificare a omului în timp.

De asemenea, aş vrea să vă mai spun, să nu generalizăm chestiunea cu rudele. Dacă eşti fiul unui profesor, sau dacă eşti rudă cu cineva din zona medicală, trebuie să fii sortit să rămâi medic de circumscripţie? Sunt oameni valoroşi şi refuz să cred că la nivelul corpului medical universitar există oameni care fac rabat la calitate. Un procent de rabat există în tot şi acesta poate fi până la 5-6% cu exemple sporadice, dar să nu generalizăm. Cine ţine examenul de rezidenţiat? Tot noi, profesorii universitari! Şi prin multitudinea candidaţilor, cine a fost cu cele mai mari scandaluri ajunse până la tribunal? Examenele de rezidenţiat! Pentru că prin volumul lor ele duc la o serie de iregularităţi.

Examenul de preparator se ţine cu seriozitate şi vorbesc cu toată răspunderea în numele corpului medical universitar. Această lege ne-a fost cerută de către toţi rectorii institutelor de învăţământ superior şi de către cadrele didactice. Ne luptăm să o avem de trei-patru ani. Şi vreau să vă mai spun un lucru: aşa a fost, doar o scurtă perioadă preparatorul n-a fost pus în rezidenţiat. Pe vremea ministeriatelor anterioare şi mă abţin să dau nume, inclusiv înainte de anul 1945, preparatorul avea dreptul să intre în rezidenţiat.

Vă rog, stimaţi colegi, atât în numele comisiei pe care o reprezint, şi care cu toată răspunderea a dat acest aviz şi l-a susţinut, cât şi în numele meu personal, ca şi actual conducător de şcoală medicală românească, vă rog să votaţi cu toată încrederea această lege.

Domnul Constantin Niţă:

Domnul deputat Antonescu.

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Eu nu vreau să intru în argumente de ordin medical, dar vreau să spun că sunt de acord total cu ce a spus domnul profesor Ifrim, şi cu tot respectul pe care-l am pentru domnul profesor Mincu, nu pot să fiu de acord cu propunerea dânsului pentru că aceasta pleacă de a acuza anticipat comisiile de concurs, deci se elimină prezumpţia de nevinovăţie, de corupţie, de organizare de concursuri ilegale şi aşa mai departe.

Mai mult, dacă dânsul crede că e aşa, ne întoarcem înapoi în trecut, să propunem o lege în care copiii cadrelor didactice nu au voie să ocupe posturi în învăţământ, ceea ce mi se pare absurd. Înainte nu puteau să ocupe posturi din alte motive, dacă părinţii lor au fost altceva.

Deci, propunerea dânsului oarecum ne întoarce înapoi, dacă vreţi. Un copil trebuie să aibă dreptul să se dezvolte normal şi în mod corect, indiferent cine e tatăl lui. Sigur că pot exista cazuri de subiectivism şi nu contest că s-ar putea să existe şi nereguli, dar neregulile alea punctuale trebuie semnalate şi există organe competente care să ancheteze, să anuleze concursurile, eventual şi să ia măsurile care se impun.

Nu mai insist pe concursul acesta de asistent şi de preparator care este foarte serios. El constă într-o probă scrisă, o probă orală şi o probă practică. Păi, la rezidenţiat nu este decât un test-grilă. Eu cred că cel puţin sunt egale sau echivalente şi că această, ştiu eu, lege vine, în fond, în sprijinul instituţiilor de învăţământ, pentru că şi aşa cadrele didactice tinere, ştiţi dumneavoastră şi din ce motive, nu prea se, ştiu eu...nu-mi vine un cuvânt mai academic, se îngrămădesc să ocupe aceste posturi.

Sigur, am de făcut o corelare când ajungem la lege cu care comisia este de acord, dar în fond şi la urma urmei, esenţa este asta: nu pot să acuz premeditat de incorectitudine nu numai comisiile de concurs, consiliile profesorale şi senatele care validează concursurile şi nu pot să cred că copiii cadrelor didactice din învăţământul medical nu au dreptul dacă merită să ocupe aceste posturi.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule deputat, şi închidem dezbaterile generale, după domnul deputat. (Domnul deputat Adrian Moisoiu solicită cuvântul) Nu, îmi pare rău! A luat cuvântul la dezbateri generale câte un reprezentant din partea fiecărui grup parlamentar. Îmi pare rău!

Vă rog!

Domnul Cornel Boiangiu:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc.

Vreau să spun cu tot respectul pe care i-l port domnului preşedinte al Comisiei de sănătate că, aici, face o mare greşeală şi dacă dumneavoastră votaţi acest lucru, faceţi un act de nedreptate faţă de medicii din ţara asta care învaţă şi faţă de piloşii pe care dumnealor vor să-i oficializeze. Are perfectă dreptate domnul academician Mincu, pentru că este o situaţie dezastruoasă. Am ajuns să avem familii cu copii care nu au nici o valoare să ocupe posturi universitare şi, dând acest gir, jigniţi munca celor care concurează cu 4-5 pe loc cel puţin, şi mă şi surprinde că au iniţiat această lege. De fapt, cadrele didactice o să ajungem să avem un profesor universitar la trei români.

Vă mulţumesc şi vă rog din tot sufletul să nu admiteţi această lege pentru că creează pentru toţi medicii din ţară, vă spun ca medic primar, într-o clinică universitară, creează un mare act de nedreptate.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole a legii. (Domnul deputat Adrian Moisoiu insistă să i se dea cuvântul) Am închis dezbaterile generale, am spus treaba aceasta.

Stimaţi colegi, la titlul legii, dacă sunt observaţii.

Domnule deputat, ce procedură aveţi?

Domnul Adrian Moisoiu:

Procedura în legătură cu raportul la care nu s-a făcut nici o referire.

Domnul Constantin Niţă:

Dar nu se discută procedura comisiei în plenul Parlamentului.

Domnul Adrian Moisoiu:

Raportul comisiei. Eu consider că nu a respectat...

Domnul Constantin Niţă:

Stimate coleg, mă faceţi să supun aprobării plenului dacă închidem dezbaterile generale.

Stimaţi colegi, vă rog să votăm închiderea dezbaterilor generale.

Cine este pentru închiderea dezbaterilor generale? Mulţumesc. 70 voturi pentru.

Dacă sunt voturi împotrivă. Vă rog să număraţi. 14 voturi împotrivă.

S-au sistat dezbaterile generale.

(Domnul deputat Adrian Moisoiu continuă să vorbească)

Dacă aveţi probleme la titlul legii. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Art.unic. Vă rog să observaţi pct.1 din raport. Comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La pct.2 din lege, urmăriţi pag.3 pct.2. Dacă sunt observaţii. Vă rog, domnule profesor!

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Pentru claritate, pentru că ne-a scăpat la comisie, ne-am consultat, propun formularea următoare pentru alin.3: "Medicii, medicii dentişti şi farmaciştii care au ocupat prin concurs, organizat conform legii... - pentru că sunt mai multe legi - posturi de preparator sau asistent universitar, pot fi confirmaţi prin ordin al ministrului sănătăţii, medici, medici dentişti şi farmacişti rezidenţi în una din specialităţile corespondente disciplinei didactice prevăzute în nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice..." şi adăugăm "...peste numărul de locuri ocupate prin concurs". Să nu se înţeleagă cumva că iau locul celor care au ocupat prin concurs.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Dacă iniţiatorul este de acord cu această propunere. Aveţi şi dumneavoastră.

Vă rog, domnule deputat!

Domnul Dan Brudaşcu:

Nu se foloseşte termenul "corespondent". Corespondent este cineva care corespondează, ci "corespunzător". Deci, dacă se admite amendamentul, cu această precizare.

Domnul Constantin Niţă:

Corect. Vă rog să modificaţi.

Iniţiatorul este de acord cu propunerea domnului Antonescu, da? Da. Mai aveţi şi dumneavoastră la acest articol? Dacă e la articol, vă rog!

Domnul Iulian Mincu:

Aş vrea în legătură cu acest articol să pun de la început problema că el nu corespunde nomenclatorului pe specialităţi medicale pentru toţi care vor intra ca preparatori în institutele...alin.3¹.

Domnul Constantin Niţă:

Dar n-am ajuns la alin.3.1.

Domnul Iulian Mincu:

Este la art.1, după alin.3, se introduc alin.3¹ - 3⁴.

Aş vrea să vă spun că nu există de exemplu un biochimist care intră ca preparator la biochimie să poată intra să facă rezidenţiatul la biochimie, pentru că nu există. La fizică, nu există. Şi aş putea să dau alte exemple.

În ceea ce priveşte anatomia, poate să facă chirurgia fără să treacă măcar prin chirurgie că nu are timpul respectiv, că el face anatomie şi aş vrea să spun mai departe că, de fapt, preparatorul nu face programa analitică a rezidenţiatului care e o programă analitică întinsă între 3 şi 7 ani după specialitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

La art.1 din lege, pct.2 din raport, dacă sunt observaţii în legătură cu amendamentul domnului Antonescu şi completarea domnului Brudaşcu. Nu sunt. Votat art.1.

La art.2, pct.3¹, 3³. Iniţiatorul a propus 3¹, 3³. Comisia a propus 3¹, 3⁴.

La 3¹ dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

La 3², dacă sunt observaţii. Varianta comisiei. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

La 3³, de asemenea, comisia a modificat. Dacă sunt observaţii. Nu sunt.

Alin. 3⁴ este text nou propus de comisie. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală.

Iniţiatorul, pe scurt, v-aş ruga să prezentaţi...Este aici iniţiatorul? Este. Doamna secretar de stat Manolescu.

Doamna Maria Manolescu (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Codul de procedură fiscală corespunde principiilor juridice valabile în toate statele Uniunii Europene, iar obiectivele urmărite de acesta vizează în principal următoarele: în primul rând degrevarea legislaţiei fiscale cuprinse în codul fiscal de prevederile procedurale, evitându-se pe această cale repetarea procedurilor în fiecare din aceste legi, simplificarea şi eficientizarea activităţii de administrare întrucât toate prevederile procedurale se află într-o singură lege.

Totodată, prin Codul de procedură s-a creat un act normativ nou prin care procedura fiscală, ca subramură a dreptului fiscal, să fie reglementată într-o formă sistematică, într-un act unic, asigurându-se un cadru unitar pentru procedurile de impozitare cu privire la toate categoriile de impozite şi taxe.

Codul de procedură fiscală reglementează totodată raporturile juridice fiscale între contribuabili şi organul fiscal, inclusiv drepturile şi obligaţiile contribuabililor în legătură cu stabilirea şi stingerea impozitelor şi taxelor care, potrivit legii, se datorează bugetului consolidat.

Comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor au întocmit raportul de adoptare a acestui act normativ cu amendamente cu care Ministerul Finanţelor este de acord, motiv pentru care, în numele Guvernului, propune şi susţine aprobarea actului normativ în forma rezultată din raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Da. Raportul comisiei, v-aş ruga.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a examinat proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, a întocmit raport favorabil, a reţinut o serie de amendamente.

Propunem dezbaterea şi adoptarea în forma prezentată de către Senat şi cu amendamentele reţinute de către comisia noastră.

S-a avut, de asemenea, în vedere avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, respectiv avizul Consiliului Legislativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Da. La dezbateri generale dacă sunt luări de cuvânt. Nu sunt.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.I. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

La pct.1 din lege, dacă sunt observaţii. Modificarea alin.3 din art.1, evident cu subpunctele a, b, c. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votate în unanimitate.

Pct.2. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Pct.3. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Pct.4. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Pct.5. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Pct.6. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Pct.7. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Pct.8. V-aş ruga să urmăriţi la pct.1 din raport, comisia a modificat alin.2 din art.15. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Alin.3 din pct.8 rămâne nemodificat în varianta iniţiatorului.

Pct.9. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Pct.10. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

La art.16, după alin.2, se propune introducerea unui nou alineat 2¹. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în varianta comisiei.

Pct.11. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Pct.12, 13. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votate în unanimitate.

Pct.14. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Pct.15. V-aş ruga să vă uitaţi la pag.1 pct.3 din raport. Comisia propune eliminarea alin.3 la art.23. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Pct.16. Dacă sunt observaţii. Nu sunt.

Pct.17, 18. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votate în unanimitate.

Pct.19, 20 şi 21. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votate în unanimitate.

Pct.22, 23. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votate în unanimitate.

La pct.24, vă rog să urmăriţi pag. 1, pct.5. De asemenea, aici comisia propune o nouă modificare a art.36¹. Dacă sunt observaţii. Nu sunt.

La pct.4 din raport, la art.32, comisia propune un nou text. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate, în varianta comisiei.

La pct.24, se introduc două noi articole 36¹ şi 36², în varianta comisiei. Art.36¹ cu subpunctele a, b, c, d. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

La art.36², comisia nu are observaţii la alin.1, 2, 3 şi 4. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta iniţiatorului.

La pct.5, alin.5, comisia modifică acest punct. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

La pct.25, la art.38, la alin.2, după lit.b), se introduce o nouă literă, lit.b¹, comisia a modificat varianta iniţială. Dacă sunt observaţii. Nu aveţi. Votată varianta comisiei.

La pct.26, comisia n-a avut observaţii. Votată varianta iniţiatorului.

La pct.27, urmăriţi la pag.4 pct.7. Comisia a modificat alin.3 din art.38. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

La pct.28, 29, 30, comisia n-a avut observaţii. Votate în unanimitate în varianta iniţiatorului.

La pct.31, urmăriţi pag.4, pct.8. Se introduce un nou art.40¹. Comisia a modificat acest articol. Dacă sunt observaţii. Nu. Votată varianta comisiei.

La pct.32, 33, 34, 35, comisia n-a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi. Nu. Votat varianta iniţiatorului.

Pct.36, de asemenea, comisia n-a avut observaţii. Votată varianta iniţiatorului.

La pct.37, urmăriţi la pag.6 pct.11. Dacă sunt observaţii. Comisia a modificat alin.1 cu subpunctele a, b, c, d, precum şi alin.2. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii. Nu aveţi. Votată varianta comisiei.

De asemenea, la alin.5 din acelaşi articol, 64, cu subpunctele a, b şi c, comisia a modificat aceste subpuncte. Dacă sunt observaţii. Nu. Votat în varianta comisiei.

La alin.6 şi 7, comisia n-a avut observaţii. Rămân în varianta iniţiatorului.

La pct.38, comisia n-a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi. Nu. Votată varianta iniţiatorului.

De asemenea, la punctele 39, 40, 41, 42, 43, comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii la aceste puncte. Nu aveţi. Votate în varianta iniţiatorului.

La pct.44, urmăriţi pag.9, pct.12 din raport, după alin.4 se introduc alin.5-8.

Alin.5, comisia a avut observaţie. Dacă dumneavoastră aveţi. Dacă nu aveţi, votată varianta comisiei.

Alin.6, 7, 8, rămân nemodificate. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii. Nu aveţi. Votată varianta iniţiatorului.

De asemenea, la pct.45, dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în varianta iniţiatorului.

Pct.46, 47, 48, 49, 50. Dacă sunt observaţii. Nu aveţi. Votată varianta iniţiatorului.

Pct.51, 52, 53, 54. Dacă sunt observaţii. Nu aveţi. Votată varianta iniţiatorului.

La pct.55, urmăriţi pag.13, pct.21 din raport. Comisia a modificat alin.1. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii. Nu. Votată varianta comisiei.

Pct.56, 57, comisia n-a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii. Nu aveţi. Votate în unanimitate, în varianta iniţiatorului.

Pct.58, urmăriţi la pag.16, pct.25 din raport. Comisia a modificat alin.2 de la art.98. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii. Nu aveţi. Votată varianta comisiei.

Pct.59 cu alin.1, 2, 3, 4, 5, 6. Dacă sunt observaţii. Comisia n-a avut. Votată varianta iniţiatorului.

Pct.60, de asemenea, comisia n-a avut observaţii. Votată varianta iniţiatorului.

La pct.61, urmăriţi la pag.18, pct.29 din raport. Comisia propune eliminarea acestuia. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Pct.62, 63, 64, 65. Dacă sunt observaţii. Nu aveţi. Votată varianta iniţiatorului.

La pct.66, urmăriţi la pag.22, pct.34 din raport. Comisia propune modificarea alin.2 al art.109, cu subpunctele a, b şi c. Subpunctul a) modificat conform propunerii comisiei. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Pct.b şi c, comisia n-a avut observaţii. Votată varianta iniţiatorului.

La pct.67 din lege dacă aveţi observaţii. N-aveţi. Votat în varianta iniţiatorului.

Pct.68, 69. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta iniţiatorului.

La pct.70, urmăriţi la pag.22, pct.35. Comisia propune o nouă redactare la cele două alin.1 şi 2. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii. Nu aveţi. Votată varianta comisiei.

Pct.71, cu alin.1, 2, 3, 4, 5, 6. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votate în varianta iniţiatorului.

La pct.72, urmăriţi pag.24, pct.37 din raport, alin. 2 rămâne nemodificat, în varianta iniţiatorului.

Dacă aveţi observaţii? Nu.

Votat varianta iniţiatorului.

Alin.3. Comisia propune modificarea acestuia.

Dacă aveţi observaţii? Nu.

Votat varianta comisiei.

Alin.9. Comisia nu are observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu aveţi.

Rămâne votată varianta iniţiatorului.

Pct.73. Dacă sunt observaţii? Nu.

Votat varianta iniţiatorului.

Pct.74, 75, 76, 77, 78. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Votat varianta iniţiatorului.

Pct.79, 80, 81, 82, 83. Dacă aveţi observaţii? Nu.

Votat varianta iniţiatorului.

La pct.84, urmăriţi pag.25, pct.39. La alin.1, Comisia propune modificarea acestuia. Dacă aveţi observaţii? Nu.

Votat varianta comisiei.

La alin.8, de la acelaşi articol, dacă aveţi observaţii? Comisia nu a avut.

Votat varianta iniţiatorului.

Pct.85, 86 şi 87. Dacă aveţi observaţii? Nu.

Votat varianta iniţiatorului.

Pct.88, 89, 90, 91 şi 92. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi. Comisia nu a avut.

Votat varianta iniţiatorului.

Pct.93, 94, 95, 96, 97, 98. Dacă aveţi observaţii? Nu.

Votat varianta iniţiatorului.

Pct.99, 100, 101, 102, 103, 104, 105, 106. Dacă aveţi observaţii? Nu.

Votat varianta iniţiatorului.

Pct.107, 108, 109, 110, 111, 112. Dacă aveţi observaţii? Nu. Comisia nu a avut.

Votat varianta iniţiatorului.

Art.II. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Trecem la titlul ordonanţei. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Titlul I. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Titlul Cap.1. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.1 al ordonanţei, cu alin.1, 2, 3. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.2, cu alin.1, 2, 3. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Titlul Cap.2. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.3. Dacă aveţi observaţii? Nu.

Votat în unanimitate în varianta iniţiatorului.

Art.4. Dacă aveţi observaţii? Nu.

Votat varianta iniţiatorului.

Art.5, cu alin.1, 2, 3, 4 şi 5. Dacă sunt observaţii? Comisia nu a avut.

Votat varianta iniţiatorului.

Art.6, cu alin.1, 2 şi 3. Dacă aveţi observaţii? Nu.

Votat varianta iniţiatorului.

Art.7, cu alin.1 şi 2. Dacă sunt observaţii? Nu.

Votat varianta iniţiatorului.

Art.8, 9 şi 10. Dacă aveţi observaţii? Nu. Comisia nu a avut.

Votat varianta iniţiatorului.

Titlul Cap.3. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Votat titlul Cap.3 în unanimitate.

Art.11. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.12, 13. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate, în varianta iniţiatorului.

Titlul Cap.4. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.14. Dacă aveţi observaţii? Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

Art.15, cu alin.1, 2 şi 3. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate, în varianta iniţiatorului.

Art.16, cu alin.1, 2, 3 şi 4. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în varianta iniţiatorului.

Art.17, cu alin.1 şi 2. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat varianta iniţiatorului.

Art.18, cu alin.1 şi 2. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în varianta iniţiatorului.

Titlul II. Dacă sunt observaţii la titlul II? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Titlul Cap.1 - dacă sunt observaţii? - din titlul II. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.19, cu alin.1, 2, 3 şi 4. Dacă sunt observaţii? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.20, cu alin. a), b), c), d), e), f). Dacă sunt observaţii? Comisia nu a avut observaţii.

Votat în unanimitate, în varianta iniţiatorului.

Art.21, alin.1 şi 2. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.22 şi 23. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat varianta iniţiatorului.

Art.24, cu alin.1 şi 2. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.25, cu alin.1 şi 2. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.26, cu alin.1, 2, 3, 4, 5 şi 6. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.27, cu alin.1 şi 2. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.28, cu alin.1, 2 şi 3. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Titlul Cap.2. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.29, cu alin.1, 2 şi 3. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Titlul III, Cap.1. Titlul Cap.1 - dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.30, cu alin.1, 2 şi 3. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.31, cu alin.1, 2 şi 3. Dacă aveţi observaţii? Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

Art.32. V-aş ruga să urmăriţi pag.1 din raport, pct.4. Comisia a modificat acest articol. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

Art.33, 34, 35 şi 36. Dacă sunt observaţii? Comisia nu a avut.

Votate în unanimitate, în varianta iniţiatorului.

Titlul Cap.2. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.37. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.38, 39, 40, 41 şi 42. Dacă aveţi observaţii? Comisia nu a avut.

Votat varianta iniţiatorului.

Titlul Cap.3. Dacă sunt observaţii? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Titlul Secţiunii 1. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.43, 44 şi 45. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

Titlul Secţiunii a 2-a. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.46 - dacă sunt observaţii? - alin.1, 2, 3 şi 4. Nu sunt observaţii.

La art.47, urmăriţi pag.5, pct.9 din raport. Comisia propune modificarea alin.1 al art.47. Dacă aveţi observaţii? Nu.

Votat în varianta comisiei.

Alin.2 rămâne în varianta iniţiatorului.

Votat în unanimitate.

Art.48, cu alin.1, 2, 3 şi 4. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Titlul Secţiunii a 3-a. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.49, cu alin. 1 şi 2. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat varianta iniţiatorului.

Art.50, cu alin.1, 2, 3, 4 şi 5. Dacă sunt observaţii? Nu aveţi.

Votat varianta iniţiatorului.

Titlul Secţiunii a 4-a. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.51, cu alin.1, 2 şi 3. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.52, cu alin.1, 2 şi 3. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Titlul Secţiunii a 5-a. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.53. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.54, 55 şi 56. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

Titlul Secţiunii a 6-a. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat varianta iniţiatorului.

Art.57, 58, 59 şi 60. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Votat varianta iniţiatorului.

Titlul Cap.4. Dacă sunt observaţii? Nu aveţi.

Votat varianta iniţiatorului.

Art.61. Urmăriţi pag.5, pct.10. Comisia propune modificarea art.61. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

Art.62. Dacă sunt observaţii? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Titlul IV. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.63, cu alin.1, 2, 3, 4 şi 5. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.64. Urmăriţi pag.7, pct.11 din raport, alin.2. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate, în varianta comisiei.

Alin.3 şi 4 rămân în varianta iniţiatorului.

Alin.5. De asemenea, comisia propune modificarea la subpunctele a), b) şi c). Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

La alin.6 şi 7, comisia nu a avut observaţii. Rămân în varianta iniţiatorului.

Art.65 - dacă sunt observaţii? - cu alin.1 şi 2. Nu aveţi.

Votat varianta iniţiatorului.

Art.66, cu alin.1 şi 2. Dacă sunt observaţii? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.67, cu alin.1 şi 2. Nu sunt observaţii.

Votat în unanimitate.

Art.68, cu alin. 1, 2, 3 şi 4. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.69, cu alin.1 şi 2. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.70, alin.1, 2, 3 şi 4. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.71. Dacă sunt observaţii? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.72. Vă rog să urmăriţi, la pag.10, pct.13, alin.1. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

Alin.2, 3, 4, 5 şi 6 rămân în varianta iniţiatorului. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat varianta iniţiatorului.

Votat varianta comisiei.

La Titlul V, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.73. Urmăriţi pag.10, pct.14. Alin.1, 2 şi 3 rămân în varianta iniţiatorului. La alin.4, comisia modifică acest alineat. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Votat varianta comisiei.

Art.74, cu alin.1, 2, 3, 4 şi 5. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Votat varianta iniţiatorului.

Art.75, urmăriţi pag.11 din raport, pct.15. Alin.1, 2 şi 3 rămân în varianta iniţiatorului. La alin.4 comisia modifică, propune modificarea acestuia. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat varianta comisiei la alin.4.

Art.76. Dacă aveţi observaţii? Comisia nu a avut.

Titlul VI. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Cap.1 al Titlului VI. Titlu. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.77, cu alin.1 şi 2. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.78. Urmăriţi raportul, pag.11, pct.16. La alin.1 comisia nu a avut nici un fel de modificare. Dacă aveţi observaţii dumneavoastră? Nu.

Votat alin.1.

După alin.1, comisia propune pct.1¹. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Votat varianta comisiei pentru pct.1¹.

Alin.2 şi 3. Comisia nu avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu aveţi.

Votat varianta iniţiatorului.

Art.79, 80, 81 şi 82. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Votate în unanimitate, în varianta iniţiatorului.

Cap.2. Titlu. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.83, cu alin.1, 2, 3 şi 4. Dacă sunt observaţii? Nu aveţi.

Votat în varianta iniţiatorului.

Art.84. Dacă aveţi observaţii? Urmăriţi la pag.12, pct.17. Comisia propune un alineat nou, 2, la art.84. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

Art.85. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Titlul VII. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Cap.1 al Titlului VII. Titlu. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.86, cu alin.1, 2 şi 3. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.87, 88. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Votate în unanimitate.

Art.89, alineatele a), b), c). Dacă aveţi observaţii? Comisia nu a avut.

Votat în varianta iniţiatorului.

La pag.12, pct.18, art.89 se completează cu un alineat nou, 2. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Aprobat varianta comisiei.

La art.90 alin.1 comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu.

Votat varianta iniţiatorului.

La alin.2, urmăriţi pct.19, de la pag.13. Comisia propune modificarea alin.2. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Votat alin.2 în varianta comisiei.

Alin.3. Nu sunt observaţii din partea comisiei. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu.

Votat în unanimitate.

La pag.3, pct.20, alin.3 al art.90 se completează cu o nouă literă, c), deci după a) şi b). Dacă aveţi observaţii? Nu.

Votat pct.c) al art.90, în varianta comisiei.

La titlul Cap.2 - dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

la art.91 alin.1, comisia propune modificarea. Urmăriţi pct.21 din raport. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

După acest punct, la art.91 se introduce un alineat nou, nr.1¹. Dacă sunt observaţii? Nu.

Votat varianta comisiei.

La alin.2 al art.91, comisia nu a avut observaţii.

Votat varianta iniţiatorului.

Art.92, 93, 94 şi 95. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Votat varianta iniţiatorului.

Art.96, alin.1, 2 şi 3. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Votat varianta iniţiatorului.

Urmăriţi la pag.14, pct.23. La art.96, după alin.3, se introduce alin.3¹. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Votat alin.3¹ în varianta comisiei.

Alin.4, 5, 6, 7 şi 8 rămân în varianta iniţiatorului. Dacă sunt observaţii? Nu.

Votat varianta iniţiatorului.

Art.97, alin.1 şi 2. Dacă aveţi observaţii? Nu.

Votat varianta iniţiatorului.

Comisia propune modificarea alin.3, într-o variantă nouă. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

Alin.4 rămâne în varianta iniţiatorului.

Art.98, alin.1 şi 2. Dacă sunt observaţii? Comisia nu a avut.

Votat varianta iniţiatorului.

Art.98 alin.3. Urmăriţi pag.16, pct.26.

Aprobat varianta comisiei.

La alin.4 al art.98, rămâne varianta iniţiatorului.

La art.99, alin.1 şi 2, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat varianta iniţiatorului.

Art.100, alin.1 şi 2. Comisia nu a avut observaţii. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi.

Votat varianta iniţiatorului.

La pag.16, pct.27, la art.100 se introduce, după alin.2, un alineat nou 2¹. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

Titlul VIII, Cap.1. La titlul acestui capitol dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.101, 102. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

Titlul Cap.2. Nu sunt observaţii. Votat în unanimitate.

Art.103, alin.1 şi 2. Comisia nu a avut observaţii.

Votat varianta iniţiatorului.

La alin.3, urmăriţi pag.17, pct.28. Alin.3 va avea un nou cuprins. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

Alineatele a) şi b) se modifică, de asemenea: a), b), c) şi d). Se introduc, deci, subpunctele c) şi d). Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

La art.104, urmăriţi pag.19, pct.30. După alin.1 se introduce un alineat nou, 1¹. Aici comisia propune eliminarea acestuia.

Art.104, în varianta comisiei, va avea un nou cuprins, cu alineatele 1, 2.

La alin.1, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

Alin.2, punctele a), b), c), d) şi e). Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

Alin.3, 4 şi 5. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

La art.105, alin.1 şi 2, comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi.

Votat varianta iniţiatorului.

La alin.3, comisia propune introducerea unui nou alineat, 3¹. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

La alin.4, comisia nu a avut observaţii.

Votat varianta iniţiatorului.

La alin.5, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat varianta iniţiatorului.

Art.106, cu alin.1, 2, 3, 4 şi 5. Comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi.

Votat varianta iniţiatorului.

După pct.5, comisia propune introducerea unui alineat nou, 6. Urmăriţi pct.33, de la pag.21. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

Art.107. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Titlul Cap 3. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.108, alin.1 şi 2, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta iniţiatorului.

Art.109 alin.1. Comisia nu a avut observaţii. La alin.2 comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în varianta comisiei.

Subpunctele a), b), c) de la alin.2 rămân nemodificate. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii?

Votate în unanimitate.

Alin.3, 4 şi 5, de la art.109, rămân nemodificate.

Art.110, 111, 112, 113. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

Art.113. Comisia propune modificarea acestuia, cu cele două alineate, 1 şi 2. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

La art.114, alin.1, 2, 3 şi 5. Varianta iniţiatorului. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat varianta iniţiatorului.

Alin.4, urmăriţi pct.36 din raport. Comisia propune modificarea. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Votat varianta comisiei.

Titlul Cap.4. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.115. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Titlul Cap.5. Dacă aveţi observaţii?

Votat în unanimitate.

Art.116, 117, 118. Dacă sunt observaţii? Comisia nu a avut. Nu sunt observaţii.

Votate în unanimitate.

Titlul Cap.6. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.119, 120. Dacă aveţi observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Titlul Cap.7. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.121, 122, 123, 124 şi 125. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

Titlul Cap.8. Titlul Secţiunii 1. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.126, 127, 128, 129 şi 130. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Votate în unanimitate.

Art.131, 132, 133, 134. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Votate în unanimitate.

Art.135. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.136. Urmăriţi pag.25, pct.38. Comisia propune modificarea alin.1. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat varianta comisiei la alin.1.

Alin.2 şi 3 rămân în varianta iniţiatorului.

Art.137. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Titlul Secţiunii a 2-a. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.138, cu alin.1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13 şi 14. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.139, cu alin.1, 2 şi 3. Aveţi observaţii? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Titlul Secţiunii a 3-a. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.140. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.141. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.142. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Titlul Secţiunii a 4-a. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.143, 144 şi 145. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Titlul Secţiunii a 5-a. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.146 şi 147. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

Titlul Secţiunii a 6-a. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.148, 149, 150, 151. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

La art.152, urmăriţi la pag.26, pct.40 din raport. După alin.1, comisia propune introducerea a trei alineate noi, 1¹, 1², 1³. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate varianta comisiei.

Alin.2, 3, 4, 5, 6, 7 şi 8 din art.152 rămân în varianta iniţiatorului.

Art.153, 154, 155 şi 156. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

Art.157. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Titlul Cap.9. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.158 din Cap.9. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Titlul Cap.10. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.159, 160, 161. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

Titlul Cap.11. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.162, 163, 164, 165. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

Cap.12. Titlul Cap.12. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.166, 167, 168. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

Titlul IX, Cap.1. Titlu. Dacă sunt observaţii la titlul Cap.1 din titlul IX? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La art.169, urmăriţi pag.27 din raport, pct.41. Comisia propune modificarea alin.1. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

Alin.2, 3, 4 şi 5 ale art.169 rămân în varianta iniţiatorului.

Art.170, 171 şi 172. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votate în varianta iniţiatorului.

Titlul Cap.2. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.173 alin.1, după lit.a), comisia propune introducerea lit.a)¹. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

Alin.2 şi 3 rămân în varianta iniţiatorului. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

Art.174, 175. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

Titlul Cap.3. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.176 şi 177. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

Art.178 alin.1 cu subpunctele a) şi b) în varianta iniţiatorului. Dacă sunt observaţii? Nu.

Votat varianta iniţiatorului.

urmăriţi la pag.28, pct.43. Comisia propune modificarea celor două alineate, 2 şi 3. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

Art.179. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Titlul Cap.4. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.180, 181 şi 182. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

Art.183, cu alin.1, 2, 3. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votată în unanimitate varianta iniţiatorului.

După art.183, comisia propune introducerea unui articol nou, 183¹, cu alin.1 şi 2. Dacă sunt observaţii? Nu aveţi.

Votat varianta comisiei.

La art.184, urmăriţi pag.35, pct.45 şi 46, alin.1 şi 2. Se propune ca, după alin.1 al art.184, să se introducă un nou alineat, 1¹. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

După alin.2 al art.184, se introduce un alineat nou, 3. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

La art.185, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Articolul 186. Vă rog să urmăriţi dacă sunt observaţii. Comisia a propus modificarea acestuia. Se introduce un nou articol, 186¹, după art. 186. Dacă sunt observaţii? Vă rog.

Aş ruga pe şefii grupurilor parlamentare să-i invite pe colegii noştri în sală, pentru votul final.

Domnul Neculai Grigoraş:

La art. 186¹ să-i formulăm şi un titlu, şi anume: "Dispoziţii privind regimul vamal". Este o completare necesară şi v-aş ruga să fiţi de acord cu ea.

Domnul Constantin Niţă:

Dacă iniţiatorul este de acord? De acord. Sala este de acord? De acord. Facem modificarea de cuviinţă în acest moment.

La titlul acestui capitol dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La art. 187 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La art. 188 v-aş ruga să urmăriţi la pagina 36 pct. 48. Dacă sun observaţii? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

Alineatele 2 şi 3 rămân în varianta iniţiatorului.

După alin. 3 al art. 188 comisia propune introducerea unui nou alineat, 4. Dacă sunteţi de acord cu aceasta? Dacă nu, votat varianta comisiei.

La art. 189 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La art. 190 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La art. 191 dacă aveţi observaţii? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La art. 192, vă rog.

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

La art. 192 alin. 1, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor vă propune completarea acestuia în următoarea formulare: "Confiscările dispuse potrivit legii se duc la îndeplinire de către organele care au dispus confiscarea. Confiscările dispuse de procurori sau de instanţele de judecată se duc la îndeplinire de către Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Administraţiei şi Internelor sau, după caz, de către alte autorităţi publice abilitate de lege, prin organele competente, stabilite prin ordin comun al conducătorilor instituţiilor în cauză, iar valorificarea se face de către organele competente ale Ministerului Finanţelor Publice, conform legii".

Vă mulţumesc.

Alineatul 2 rămâne nemodificat.

Domnul Constantin Niţă:

Iniţiatorul este de acord? De acord.

Deci, la art. 192 alin. 1 votat varianta comisiei, cu modificarea adusă de domnul deputat Gubandru. Alineatul 2 rămâne în varianta iniţiatorului. Votat în unanimitate.

Articolele 193, 194, 195. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat varianta iniţiatorului.

La art. 196 v-aş ruga să urmăriţi la pagina 37 pct. 50. Dacă sunt observaţii? După alin. 1 al art. 196 comisia propune un alineat nou, 2.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

Articolele 197, 198, 199, 200. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

După lit. g) a art. 200, comisia propune introducerea lit. h), i), j), k), litere noi.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

Stimaţi colegi,

Am parcurs acest proiect de lege. Îl vom supune votului final.

Stimaţi colegi, constatând că nu avem cvorumul necesar în sală, vom face un apel nominal. Şi aş ruga, dacă este posibil, ca liderii grupurilor parlamentare să purtăm o discuţie... Mulţumesc.

Domnul Tudor Mohora:

- Abiţei Ludovic - prezent
- Afrăsinei Viorica - prezentă
- Albu Gheorghe - prezent
- Ana Gheorghe - prezent
- Andea Petru - prezent
- Andrei Ioan - absent
- Andronescu Ecaterina - absentă
- Antal Istvan - prezent
- Anton Marin - prezent
- Antonescu George Crin Laurenţiu - absent
- Antonescu Niculae Napoleon - prezent
- Apostolescu Maria - prezentă
- Arghezi Mitzura Domnica - absentă
- Ariton Gheorghe - absent
- Armaş Iosif - absent
- Arnăutu Eugenu - prezent
- Asztalos Ferenc - prezent
- Avramescu Constantin Gheorghe - prezent
- Baban Ştefan - absent
- Babiuc Victor - absent
- Baciu Mihai - absent
- Bahrin Dorel - absent
- Baltă Mihai - absent
- Baltă Tudor - absent
- Bar Mihai - prezent
- Bara Radu Liviu - prezent
- Barbu Gheorghe - prezent
- Bartoş Daniela - prezentă
- Bădoiu Cornel - prezent
- Bălăeţ Mitică - absent
- Bălăşoiu Amalia - prezentă
- Băncescu Ioan - prezent
- Bâldea Ioan - prezent
- Becsek-Garda Dezideriu Coloman - prezent
- Bentu Dumitru - prezent
- Bercăroiu Victor - prezent
- Berceanu Radu Mircea - absent
- Bereczki Endre - prezent
- Birtalan Ákos - absent
- Bivolaru Ioan - prezent
- Bleotu Vasile - prezent
- Boabeş Dumitru - prezent
- Boagiu Anca Daniela - absentă
- Boajă Minică - prezent
- Boc Emil - prezent
- Bogea Angela - absentă
- Boiangiu Cornel - prezent
- Bolcaş Augustin Lucian - absent
- Böndi Gyöngyike - prezentă
- Borbely Laszlo - absent
- Bozgă Ion - prezent
- Bran Vasile - prezent
- Brînzan Ovidiu - absent
- Brudaşca Damian - prezent
- Bucur Constantin - absent
- Bucur Mircea - absent
- Buga Florea - absent
- Burnei Ion - prezent
- Buruiană Aprodu Daniela - absentă
- Buzatu Dumitru - absent
- Buzea Cristian Valeriu - absent
- Calcan Valentin Gigel - prezent
- Canacheu Costică - absent
- Cazimir Ştefan - prezent
- Căşunean-Vlad Adrian - absent
- Cerchez Metin - absent
- Cherescu Pavel - prezent
- Chiliman Andrei Ioan - prezent
- Chiriţă Dumitru - prezent
- Ciontu Corneliu - prezent
- Ciuceanu Radu - prezent
- Ciupercă Vasile Silvian - prezent
- Cîrstoiu Ion - absent
- Cladovan Teodor - prezent
- Cliveti Minodora - absentă
- Coifan Viorel-Gheorghe - absent
- Cojocaru Nicu - prezent
- Crăciun Dorel Petru - prezent
- Creţ Nicoară - absent
- Cristea Marin - prezent
- Crişan Emil - prezent
- Daraban Aurel - prezent
- Dăianu Dorin - prezent
- Dinu Gheorghe - prezent
- Dobre Traian - prezent
- Dobre Victor Paul - prezent
- Dobrescu Smaranda - prezentă
- Dolănescu Ion - prezent
- Dorian Dorel - prezent
- Dorneanu Valer - absent
- Dragomir Dumitru - prezent
- Dragoş Liviu Iuliu - absent
- Dragu George - prezent
- Drăgănescu Ovidiu-Virgil - prezent
- Dreţcanu Doina-Micşunica - prezentă
- Dumitrescu Cristian Sorin - prezent
- Dumitriu Carmen - absentă
- Duţu Constantin - absent
- Duţu Gheorghe - absent
- Enescu Nicolae - absent
- Erdei Doloczki Istvan - prezent
- Eserghep Gelil - absent
- Fâcă Mihail - prezent
- Firczak Gheorghe - absent
- Florea Ana - prezentă
- Florescu Ion - prezent
- Fotopolos Sotiris - absent
- Frunzăverde Sorin - absent
- Gaspar Acsinte - prezent
- Georgescu Filip - prezent
- Georgescu Florin - prezent
- Gheorghe Valeriu - absent
- Gheorghiof Titu Nicolae - absent
- Gheorghiu Adrian - prezent
- Gheorghiu Viorel - prezent
- Gingăraş Georgiu - prezent
- Giuglea Ştefan - prezent
- Godja Petru - absent
- Grădinaru Nicolae - absent
- Grigoraş Neculai - prezent
- Gubandru Aurel - prezent
- Gvozdenovici Slavomir - prezent
- Haşotti Puiu - absent
- Hogea Vlad Gabriel - absent
- Holtea Iancu - prezent
- Hrebenciuc Viorel - absent
- Ianculescu Marian - prezent
- Ifrim Mircea - prezent
- Ignat Miron - prezent
- Iliescu Valentin Adrian - absent
- Ionel Adrian - prezent
- Ionescu Anton - prezent
- Ionescu Costel Marian - prezent
- Ionescu Dan - absent
- Ionescu Daniel - prezent
- Ionescu Mihaela - absentă
- Ionescu Răzvan - prezent
- Ionescu Smaranda - absentă
- Iordache Florin - prezent
- Iriza Marius - absent
- Iriza Scarlat - prezent
- Ivănescu Paula Maria - absentă
- Jipa Florina Ruxandra - absentă
- Kelemen Attila Bela Ladislau - absent
- Kelemen Hunor - prezent
- Kerekes Károly - prezent
- Kónya-Hamar Sandor - prezent
- Kovács Csaba-Tiberiu - prezent
- Kovács Zoltan - absent
- Lari Iorga Leonida - prezentă
- Lazăr Maria - prezentă
- Lăpădat Ştefan - prezent
- Lăpuşan Alexandru - prezent
- Leonăchescu Nicolae - absent
- Lepădatu Lucia Cornelia - prezentă
- Lepşa Victor Sorin - prezent
- Longher Ghervazen - prezent
- Loghin Irina - absentă
- Luchian Ion - absent
- Magheru Paul - absent
- Maior Dorin Lazăr - absent
- Makkai Grigore - prezent
- Man Mircea - absent
- Manolescu Oana - absentă
- Marcu Gheorghe - prezent
- Mardari Ludovic - absent
- Marin Gheorghe - prezent
- Marineci Ionel - prezent
- Márton Árpád Francisc - prezent
- Mălaimare Mihai-Adrian - absent
- Mărăcineanu Adrian - prezent
- Mândrea-Muraru Mihaela - prezentă
- Mândroviceanu Vasile - prezent
- Mera Alexandru Liviu - absent
- Merce Ilie - prezent
- Meşca Sever - absent
- Miclea Ioan - prezent
- Micula Cătălin - absent
- Mihalachi Vasile - prezent
- Mincu Iulian - prezent
- Mircea Costache - prezent
- Mirciov Petru - prezent
- Miron Vasile - prezent

Domnul Constantin Niţă:

Domnule secretar, constatăm că colegii noştri au venit mai mult decât trebuie... Haideţi să începem votul final.

Domnul Tudor Mohora:

Vă rog, domnilor colegi, întrucât apelul este nefinalizat, cei care au lipsit până în acest moment să nu mai vină să completăm acest tabel, pentru că este inutil, da? Mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Dacă va fi cazul, reluăm apelul.

Stimaţi colegi,

Domnule secretar Albu, v-aş ruga frumos...

Începem cu pct. 1 - Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 74/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 122/1996 privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc al salariaţilor şi al uniunii acestora.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog să număraţi.

201 voturi pentru.

Împotrivă? 29.

Abţineri? 2 abţineri.

Votat.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2003 privind modificarea Codului de procedură penală. Lege cu caracter organic.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi. Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

181 voturi pentru, 60 împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Votat.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Emil Boc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat a votat împotriva acestui raport de mediere, întrucât el reprezintă un regres în ceea ce priveşte modernizarea actului de justiţie. Dacă până acum Parlamentul votase, prin modificarea Codului de procedură penală obligativitatea înregistrării pe bandă audio a tuturor şedinţelor de judecată şi posibilitatea utilizării acestor înregistrări în căile superioare de atac, acum acest lucru este drastic diminuat. Practic, privează justiţiabilul de dreptul de a utiliza înregistrările efectuate în instanţă, în căile superioare de atac, rămânând doar notele grefierului. Cu alte cuvinte, ceea ce declară el acolo, nu mai poate fi probat în etapele următoare prin banda magnetică. Este păcat că Ministerul Justiţiei şi Guvernul nu au reuşit să pună la dispoziţia aparatului puterii judecătoreşti aceste mijloace audio capabile să înregistreze, aceste mijloace de înregistrare capabile să facă din România o ţară care să respecte exigenţele europene în privinţa puterii judecătoreşti.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Trecem mai departe.

Proiectul de Lege privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Vă rog să număraţi.

205 voturi pentru, 29 împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Votat proiectul.

Proiectul de Lege pentru completarea art. 325 din Codul Penal; caracter organic. Se propune respingerea proiectului.

Cine este pentru respingere? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

205 voturi pentru, 29 împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

Votat respingerea.

Propunerea legislativă pentru modificarea prevederilor art. 4 alin. 1 al Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români, pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar, în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria. Se propune respingerea propunerii.

Cine este pentru respingere? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

181 voturi pentru, 60 împotrivă.

Abţineri? Nu avem abţineri.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Iniţiatorii acestei propuneri legislative au dorit să ofere încă o şansă în obţinerea de compensaţii de către cetăţenii refugiaţi din Cadrilater, care n-au reuşit să-şi depună documentaţiile în conformitate cu Legea nr. 9/1998.

Respingerea a fost argumentată, afirmându-se că nu se poate prelungi termenul de aplicare a unei legi, dacă acesta a expirat.

Vă informăm că la sugestia specialiştilor din Comisia juridică, a fost depusă o altă propunere legislativă, la data de 2 martie a.c., având acelaşi obiect, dar altfel formulată. În loc de "prelungirea termenului", am solicitat "instituirea unui nou termen de aplicare a Legii nr. 9/1998". S-a primit deja un aviz favorabil din partea Consiliului legislativ.

În textul avizului apare, însă, observaţia că în loc de "instituirea unui nou termen", ar fi fost de preferat să propunem "prelungirea termenului existent în Legea nr. 9/1998", aşa cum am solicitat în propunerea legislativă respinsă anterior.

Nu mai ştim ce să înţelegem. Din această cauză, Grupul P.R.M. a preferat să voteze împotriva respingerii acestei propuneri legislative. Vă mulţumesc.

Doamna deputat Mona Muscă.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

La dezbaterile generale am discutat despre nedreptatea care se face pentru a doua oară acestor oameni. Şi atunci, am rugat trimiterea acestui proiect de lege înapoi la comisie, în speranţa că se va hotărî prelungirea termenului, aşa cum a cerut proiectul de lege.

Liberalii au votat împotriva respingerii acestui proiect, pentru că sunt nenumăraţi oameni - probabil că aţi primit şi dumneavoastră memorii, scrisori pe această temă, nenumăraţi oameni - care nu au fost îndreptăţiţi până acum, nu au fost compensaţi şi, mai mult, prin respingerea acestui proiect de lege dumneavoastră nu daţi ocazia statului român de a-şi îndeplini datoria până la capăt.

Se va întâmpla următorul lucru: aceşti oameni vor apela la justiţie şi vom presa iarăşi asupra justiţiei, cu o groază de procese, inclusiv la Strasbourg.

Nu cred că a fost înţelept să respingeţi acest proiect de lege, el a fost binevenit şi trebuia prelungit termenul, pentru a da posibilitatea statului român să-şi ducă datoria până la capăt.

Pentru că nu aţi vrut acest lucru, noi am votat împotriva respingerii, de dragul celor care, iacătă, vor fi nedreptăţiţi pentru a doua oară, faţă de ce li s-a întâmplat în 1940.

Mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Îi rog pe colegii noştri să nu mai părăsească sala. Vom reface apelul. Să ştiţi că o fac fără nici un fel de problemă.

Propunerea legislativă privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea instanţelor pentru minori; caracter organic.

Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru respingere? Mulţumesc.

Împotrivă?

181 voturi pentru, 38 împotrivă.

Abţineri? 1 abţinere.

Votat respingerea.

Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească cu modificările şi completările ulterioare; caracter organic.

Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru respingere? Vă rog să votaţi. 182 de voturi pentru.

Împotrivă? 54.

Abţineri? 1 abţinere.

Votat respingerea.

Propunerea legislativă privind modificarea art. 169 şi 298 din Codul Penal; caracter organic.

Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru respingere? Mulţumesc. 182 pentru.

Împotrivă? 28 voturi.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Votat respingerea.

Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Codului Penal; caracter organic.

Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru respingere? Vă rog să votaţi. 181 voturi pentru.

Împotrivă? 54.

Abţineri? 1 abţinere.

Votată respingerea.

Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 115/1996 privind declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţii de conducere; caracter organic.

Se propune respingerea proiectului de lege.

Cine este pentru respingere? Vă rog să votaţi. 183 voturi pentru.

Împotrivă? 54 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu avem abţineri.

Votat respingerea.

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 115/1996 privind declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţii de conducere.

Cine este pentru respingere? 183 voturi pentru.

Împotriva respingerii? 54.

Abţineri? Nu avem abţineri.

Votat respingerea.

Propunerea legislativă privind declaraţiile de avere şi controlul veridicităţii acestora; caracter organic.

Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 183 voturi pentru.

Împotrivă? 54.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Votat respingerea.

Propunerea legislativă privind reforma activităţii de consultanţă, asistenţă şi reprezentare judiciară.

Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru respingere? 183 voturi pentru.

Împotrivă? 54 voturi împotrivă.

Abţineri? 1 abţinere.

Votat respingerea.

Propunerea legislativă privind asistenţa judiciară gratuită.

Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 184 voturi pentru.

Împotrivă? 74 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu avem abţineri.

Votat respingerea.

Propunerea legislativă privind reglementarea datoriilor la bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale, inclusiv a penalităţilor cumulate de unităţile şi instituţiile de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică.

Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru respingere? Vă rog să votaţi! 184 de voturi pentru.

Împotrivă? 55 de voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Proiect adoptat.

Poftiţi, domnule deputat, explicarea votului.

Domnul Dan Brudaşcu:

Domnule preşedinte,

Se pare că lucrurile nu funcţionează cum trebuie. Această propunere legislativă a aparţinut unor deputaţi ai Partidului România Mare, ea a fost retrasă, ca urmare a faptului că, după stilul specific, onor' Guvernul României a calchiat, ca să nu zicem "furat", ideile din textul acestei propuneri, în Ordonanţa nr. 38/2004. Ţinem să aducem la cunoştinţa opiniei publice încă o dovadă concretă a modului în care Guvernul îşi însuşeşte ideile Opoziţiei.

Domnul Constantin Niţă:

Proiectul de Lege privind înfiinţarea comunei Dorobanţi, prin reorganizarea oraşului Curtici, judeţul Arad.

Caracter organic, se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 197 de voturi pentru.

Împotrivă? 7 voturi împotrivă.

Abţineri? 6 abţineri.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 362/2003 privind regimul metalelor preţioase în România.

Caracter organic, se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru respingere? 194 de voturi.

Împotrivă? 54 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Vă rog să explicaţi votul, domnule deputat.

Domnul Dan Brudaşcu:

Sunt unul dintre iniţiatorii acestei propuneri legislative, am încercat să introducem normalitatea, să nu dăm posibilitatea ca o serie de obiecte de patrimoniu, sustrase într-o anumită perioadă, să îmbogăţească necuvenit o serie de persoane. De asemenea, prin respingere, se dă avizul categoric favorabil continuării procesului de sărăcire a patrimoniului naţional, de furturi ş.a.m.d.

În aceste condiţii, parlamentarii aparţinând Grupului parlamentar al PRM îşi exprimă votul negativ faţă de ideea respingerii acestei propuneri legislative.

Domnul Constantin Niţă:

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 94/2003 pentru prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legii spitalelor nr. 270/2003.

Adoptare.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi! 194 de voturi pentru.

Împotrivă? Vă rog să votaţi! 54 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Votat.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 40/2004 pentru modificarea şi completarea Legii spitalelor nr. 270/2003.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi! 205 voturi pentru.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Votat.

Propunerea legislativă privind organizarea şi funcţionarea centrelor de permanenţă pentru asigurarea asistenţei medicale în regim de continuitate.

Cine este pentru? 215 voturi pentru.

Împotrivă? un vot împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Proiect votat.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2004 privind abrogarea unor dispoziţii din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 121/2001 pentru suspendarea temporară a tuturor procedurilor referitoare la adopţiile internaţionale.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi! 197 de voturi pentru.

Împotrivă? 11 voturi împotrivă.

Abţineri? 10 abţineri.

Proiect adoptat.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 85/2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice.

Cine este pentru? 189 voturi pentru.

Împotrivă? 54 voturi împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

Proiect adoptat.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului şi a altor acte normative cu incidenţă asupra acestei proceduri.

Caracter organic.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi! 205 voturi pentru.

Împotrivă? 20 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Proiect votat.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecţie în România.

Cine este pentru? 194 de voturi pentru.

Împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abţineri? 44 de abţineri.

Proiect adoptat.

Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă.

Caracter organic.

Cine este pentru? 205 voturi.

Împotrivă? 24 de voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Proiect adoptat.

Vă rog să explicaţi.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul parlamentar al PD şi evident că, având în vedere protocolul parlamentar pe care îl avem, împreună cu colegii noştri liberali, am votat acest proiect de lege, dar solicităm public Guvernului României să-şi ceară scuze tuturor cetăţenilor României, care, în intervalul august 2003 şi până la intrarea în vigoare a prezentei legi, au fost şi sunt obligaţi să parcurgă sute de kilometri la Bucureşti, pentru a judeca un recurs pentru o pensie de întreţinere sau pentru o altă chestiune măruntă, datorită incapacităţii Guvernului României de a prezenta un program coerent de reformă a sistemului judiciar. S-a făcut în pripă, prin Ordonanţa nr. 58/2003, care a intrat în vigoare în 28 august 2003, ordonanţă prin care toate recursurile au fost transferate de la tribunale şi curţi de apel la Curtea Supremă de Justiţie, în acea vreme, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, acum. Ca o consecinţă a acestui demers absolut iraţional, în acest moment, Curtea Supremă de Justiţie este blocată, termenele de judecată sunt pentru 2006, iar cetăţenii vor ajunge să-şi poate vedea o sentinţă definitivă la sfârşitul anului 2006.

Cum mai putem privi, în acest context, textul constituţional pe care noi l-am adoptat la revizuirea Constituţiei, potrivit căruia "părţile au dreptul la un proces echitabil şi la judecarea cauzelor într-un termen rezonabil". Dacă pentru Ministerul Justiţiei şi pentru Guvern "termen rezonabil" înseamnă 2006, aceasta nu înseamnă justiţie şi rezonabilitate, în orice doctrină juridică.

Prin acest proiect de lege am încercat, acum, să corectăm greşelile făcute de Guvern, am redus oarecum competenţele Curţii Supreme de Justiţie, lăsând la nivelul curţilor de apel şi al tribunalelor o parte din cauzele, care, până acum, trebuia să meargă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sperând că, pe această cale, vom reuşi să deblocăm funcţionarea instituţiei supreme în materia puterii judecătoreşti.

Iată de ce, încă o dată, insistăm în numele celor două formaţiuni politice, ca Guvernul să-şi ceară public scuze tuturor cetăţenilor care au fost afectaţi de acest aberant act normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 123/2003 privind creşterile salariale ce se vor acorda personalului din sectorul bugetar.

Cine este pentru? Toată lumea. 232 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Proiect votat.

Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România.

Caracter organic.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi! 195 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu avem voturi împotrivă.

Abţineri? 30 abţineri.

Proiect votat.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2004 privind modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 102/2000 privind statutul şi regimul refugiaţilor în România.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi! 210 voturi pentru.

Împotrivă? Nu avem voturi împotrivă.

Abţineri? Nu avem abţineri.

Proiect votat.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/2004 privind producerea, comercializarea şi utilizarea materialelor forestiere de reproducere.

Caracter organic.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi! 195 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu avem voturi împotrivă.

Abţineri? 7abţineri.

Proiect votat.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 95/2003 privind modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi! 215 voturi pentru.

Împotrivă? Nu avem voturi împotrivă.

Abţineri? Nu avem.

Proiect votat.

Vă rog, doamnă Muscă.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Stimaţi colegi,

Din păcate, a venit foarte târziu, cu o întârziere de un an de zile! Comisia juridică ştie cât efort formidabil a făcut şi mulţumim Comisiei juridice pentru efortul pe care l-a făcut, ca această lege să apară în termenul care era stabilit.

Din păcate, însă, ministerul ne-a ţinut în loc, şi cu înfiinţarea Agenţiei pentru Protecţia Familiei, şi cu aceste norme, care erau obligatorii prin lege, la un termen de 45 de zile de la apariţia legii.

Am votat, totuşi, şi liberalii, şi Partidul Democrat, pentru că e bine că a apărut. Măcar de acum încolo, poate, încetul cu încetul, să funcţioneze legea.

Nu este, însă, normal ca un Parlament întreg să facă eforturi pentru a apărea o lege, iar, după aceea, să ne trezim că legea nu poate intra în aplicare (iacă-tă, un an de zile!), pentru că nu şi-a făcut ministerul de resort datoria.

Domnul Constantin Niţă:

Da, mulţumesc.

Proiectul de Lege pentru modificare Ordonanţei Guvernului nr. 59/1994 pentru reglementarea operaţiunilor de import-export care se derulează prin cliring, barter şi cooperare economică internaţională, în baza acordurilor comerciale şi de plăţi guvernamentale.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi! 215 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Proiect votat.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 290/2002 privind organizarea şi funcţionarea unităţilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare şi a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti".

Caracter organic.

Cine este pentru? 215 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Proiect votat.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 5/2004 pentru completarea art. 41 din Legea nr. 98/1994 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele legale de igienă şi sănătate publică.

Cine este pentru? 215 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Proiect votat.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 122/2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2003 privind privatizarea Societăţi comerciale "Roman" - S.A. Braşov şi constituirea mparcului industrial pe platforma Societăţi comerciale "Roman" - S.A.

Cine este pentru? 195 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abţineri? 7 abţineri.

Proiect votat.

Proiectul de Lege pentru aprobara Ordonanţei Guvernului nr. 35/2004 privind unele măsuri de unficare a activităţii de transport al ţiţeiului şi produselor petroliere, precum şi instituirea drepturilor cuvenite acţionarilor societăţilor comerciale deţinute public cu capital majoritar de stat, aflate în portofoliul Ministerului Economiei şi Comerţului.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi! 205 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Proiect votat.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 14/2004 privind autorizarea Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie pentru alocare sumei de 10,8 miliarde lei Societăţi comerciale "Melana IV" - S.A. Săvineşti.

Cine este pentru? 189 voturi pentru.

Împotrivă? 32 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Proiect votat.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Constantin Avramescu:

Îmi pare rău că trebuie să o spun, dar această ordonanţă a Guvernului este un model de superficialitate şi iresponsabilitate. Se cere puţin, e drept, numai 10 miliarde de lei, fără să se precizeze care sunt şansele acestei întreprinderi de a se privatiza. O întreprindere care s-a desprins, la un moment dat, dintr-o întreprindere-mamă, în ideea de a se rentabiilza, de a se găsi investiţii. De 8 luni de zile nu s-a făcut nimic şi, acum, se cer 10 miliarde pentru salarii şi întreţinere, fără să se spună când se va privatiza şi dacă se va privatiza.

Banii aceştia ajung până în iunie. Ce se întâmplă în iunie, se mai vine cu încă o ordonanţă de Guvern?

Pentru acest motiv, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal a votat împotrivă.

Domnul Constantin Niţă:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mircea Nicu Toader:

Vreau să justific votul împotrivă al Partidului Democrat, susţinând că acest proiect de aprobare a Ordonanţei Guvernului referitor la "Melana IV" intervine după o altă ordonanţă a Guvernului, aprobată anul trecut, prin care eu, personal, am arătat că nu se face altceva decât se mănâncă din banii statului, trebuind să se aloce o sumă foarte mare de bani pentru modernizarea unei instalaţii care niciodată nu a funcţionat. Şi acordarea a 10,8 miliarde nu salvează, sub nici o formă, Societatea "Melana IV", nu este altceva decât o formă prin care se consumă în continuare bani, fără a se găsi o soluţie economică, indiferent de ceea ce s-a făcut până acum.

Domnul Constantin Niţă:

Mulţumesc.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 31/2004 privind unele măsuri pentru derularea procesului de privatizare a Societăţii Comerciale de Distribuţie a Gazelor Naturale Distrigaz Sud S.A. Bucureşti şi a Societăţii Comerciale de Distribuţie a Gazelor Naturale Distrigaz Nord S.A. Târgu Mureş şi a societăţilor comerciale filiale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice.

Cine este pentru? 194 voturi pentru.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri? 8 abţineri.

Proiect votat.

Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 106/2002 privind acordarea unui ajutor cu titlu gratuit producătorilor agricoli din judeţele Dolj şi Mehedinţi, ca urmare a fenomenelor meteorologice nefavorabile din perioada octombrie 2001-iulie 2002.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi! 194 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Proiect votat.

Doriţi să vă spuneţi punctul de vedere? Păi, nici pentru, nici împotrivă, n-aţi spus nimic...

Domnul Dan Brudaşcu:

Nu, am fost pentru, domnule preşedinte, îmi pare rău că, ocupat cu alte lucruri, nu aţi observat mâna mea ridicată. Am fost pentru, pentru că, într-adevăr, este necesar un sprijin pentru cei care au avut de suferit de pe urma calamităţilor care s-au produs în perioada indicată în textul acestui proiect de lege, dar, în acelaşi timp, vreau să readuc în atenţia dumneavoastră că, în aceeaşi perioadă, şi alte zone ale ţării au avut de suferit. Este evident caracterul politic al acestui act normativ şi este oarecum şi justificat, în contextul propagandei pe care, pe bani publici, şi-o face, în general, Guvernul.

Domnul Constantin Niţă:

Mulţumesc.

Proiectul de Lege privind stimularea privatizării şi dezvoltării societăţilor comerciale din domeniul agriculturii.

Vă rog, domnule deputat, procedură.

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am impresia că este o eroare materială, o scăpare, la art. 1 alin. 1, trebuie eliminată sintagma: "În baza Legii nr. 268/2001", care creează confuzie în aplicarea legii. Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Păi, şi ce propuneţi?

Domnul Marian Ianculescu:

Am propus să fie eliminată sintagma respectivă.

Domnul Constantin Niţă:

Păi, atunci, trimitem la comisie, că nu putem acum să...

Vă propun să retrimitem la comisie acest proiect de lege, sunteţi de acord?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Nu sunt.

Retrimis comisiei.

Proiectul de Lege pentru modificarea alin. 1 al art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 142/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei SAPARD pentru implementarea tehnică şi financiară a Instrumentului special de preaderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală.

Cine este pentru? 205 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? O abţinere.

Proiect votat.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2004 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 17/2002 privind stabilirea perioadelor de conducere şi a perioadelor de odihnă ale conducătorilor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere.

Cine este pentru? 215 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Proiect votat.

Proiectul de Lege pentru aprogarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2004 privind transferul cu titlu gratuit al pachetului integral de acţiuni la Societatea comercială "Aviaţa Utilitară" S.a. Iaşi din proprietatea statului şi din administrarea Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului în proprietatea privată a judeţului Iaşi şi în administrarea Consiliului Judeţean Iaşi.

Cine este pentru? 195 de voturi pentru.

Împotrivă? 20 de voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Proiect votat.

Proiectul de Lege privind declararea ca abrogate a unor acte normative.

Cine este pentru? 220 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Proiect votat.

Propunerea legislativă pentru instituirea "Ziua NATO în România".

Cine este pentru? 220 de voturi pentru.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Proiect votat.

Doriţi să explicaţi votul? Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dan Brudaşcu:

Neîndoielnic, domnule preşedinte, accederea României în această alianţă militară ese un lucru extraordinar, dar cred că s-a creat un precedent care ar putea să ne pună şi într-o situaţie ridicolă, în perspectivă. Nici una dintre ţările membre, până în acest moment, în acest organism militar, nu a marcat, într-o formă distinctă, această zi a NATO. Este un fel, dacă vreţi..., care ne reaminteşte de 7 Noiembrie, Ziua Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie.

Este o chestiune de demnitate, nimeni nu-şi aduce aminte data la care a intrat România în Tratatul de la Varşovia. Nici această sărbătoare, absolut artificială, nu va produce decât, eventual, zâmbete condescendente din partea celor care ne privesc şi ne monitorizează.

Domnul Constantin Niţă:

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 116/1998 privind instituirea regimului special pentru activitatea de transport maritim internaţional.

Cine este pentru? 205 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Proiect votat.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mircea Nicu Toader:

Pe lângă justificarea votului pentru al Partidului Democrat, vreau să arăt că după 4 ani de zile, aproape 5 ani de zile, există o lege care va permite salvarea şi, apoi, dezvoltarea sistemului de transport naval. Şi, totodată, aş avea rugămintea şi atenţionez mai departe Guvernul, să introducă în proiectul de buget pe anul viitor acel program de modernizare şi dezvoltare a navelor, fără de care această lege este fără sens. Mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu mulţumesc.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României.

Caracter organic.

Cine este pentru? 220 voturi pentru.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Proiect votat.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2004 pentru completarea art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare şi privatizare a unor societăţi naţionale, companii naţionale şi societăţi comerciale cu capital majoritar de stat.

Cine este pentru? 195 de voturi pentru.

Împotrivă?

Abţineri? 17 abţineri.

Proiect adoptat.

Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 586/2002 pentru modificarea art. 1 lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice.

Cine este pentru? 225 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Proiect votat.

Proiectul de Lege privind siguranţa alimentelor.

Cine este pentru? 225 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? O abţinere.

Proiect votat.

Proiectul de Lege pentru abrogarea art.8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.32/2002 privind comasarea prin absorbţie a Regiei Autonome "Locato" de către Regia "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat".

Cine este pentru? 194 de voturi pentru.

Împotrivă? 20 de voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Proiect adoptat.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Dinu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aţi făcut o mare greşeală. Prin abrogarea acestui articol, art.8, nu se face altceva decât se înstrăinează totalmente patrimoniul Regiei "Locato", asta însemnând vilele de protocol, toate terenurile de vânătoare şi aşa mai departe. Şi la ce valoare? La valoarea lor contabilă, adică aproape pe nimic!

Să ştiţi că aţi făcut o mare greşeală.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Proiectul de Lege privind semnul onorific "Vulturul României".

Vă rog.

Domnul Dorel Bahrin:

Domnule preşedinte,

Stimate şi stimaţi colegi,

După votarea în plen pe articole a legii s-au sesizat nişte neconcordanţe la echivalările de secretar şi vicepreşedinţi, şi solicităm retrimiterea la comisie pentru a le pune de acord.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Cine este de acord cu propunerea?

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Un vot împotrivă.

Retrimis la comisie.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.15/2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuinţe proprietate personală.

Lege cu caracter organic.

Cine este pentru? 225 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Proiect votat.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.6/2004 privind completarea Anexei nr.V/1b la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.191/2002 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2003 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.24/2000.

Cine este pentru? 205 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Proiect votat.

Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Codului penal în domeniul infracţiunilor în ciberspaţiu.

Lege cu caracter organic.

Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru respingere? Vă rog să votaţi. 210 voturi pentru.

Împotrivă? 12 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Proiect respins.

Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.

De asemenea, se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru respingere? 195 de voturi pentru.

Împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Proiect respins.

Proiectul de Lege pentru modificarea Anexei nr.7 la Ordonanţa Guvernului nr.36 privind taxele şi impozitele locale.

Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 205 voturi pentru.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? 15 abţineri.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.75/2002 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional.

Se propune respingerea.

Cine este pentru? 205 voturi pentru.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? 9 abţineri.

Proiect respins.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.109/1997 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social.

Lege cu caracter organic.

Se propune respingerea.

Cine este pentru respingere? 215 voturi pentru.

Împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Proiect respins.

Propunerea legislativă pentru modificarea art.74 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

Se propune respingerea.

Lege cu caracter organic.

Cine este pentru? 197 de voturi pentru.

Împotrivă? 27 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Da, vă rog, doamna deputat.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Voi fi foarte concisă.

Având în vedere că mai există un proiect de lege privind pensiile, având în vedere că primul-ministru a anunţat un proiect privind recalcularea pensiilor sau reevaluarea, cum vrea să îl numească, nu cred că este normal să respingem asemenea iniţiative legislative pentru că, în mod firesc şi logic, ele ar trebui să se discute împreună cu celelalte iniţiative. Acesta a fost motivul pentru care, dacă ţineţi bine minte, noi am retrimis la comisie aceste iniţiative.

Drept urmare, Grupul parlamentar liberal a votat împotriva respingerii pentru că, încă odată spun, ni se pare normal ca ele să mai aştepte în comisie până se adună toate iniţiativele pe acest subiect, într-o discuţie comună.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Propunerea legislativă pentru modificarea art.180 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurare socială.

Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 197 de voturi pentru.

Împotrivă? 27 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Da, vă rog.

Domnul Gheorghe Dinu:

Mie îmi pare rău că aţi respins-o şi pe aceasta. De fapt, la ora actuală, la Legea pensiilor funcţionăm într-o fărădelege. Nu se respectă nici legea veche, dar nici măcar Legea nr.19 din 2000, aplicabilă sau care a intrat în funcţiune în aprilie 2001.

Prin modificarea art.180 am propus tocmai a intra măcar pe Legea nr.19/2000.

La ora actuală, funcţionăm în fărădelege.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Da, poftiţi, doamna deputat.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Vă mulţumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal a votat împotriva respingerii din acelaşi motiv ca la cealaltă propunere.

Noi am retrimis la comisie, şi am avut o discuţie aici, în plenul Camerei Deputaţilor, că acea retrimitere la comisie are ca raţiune ca aceste iniţiative să se discute împreună cu celelalte.

Nu am retrimis la comisie ca să ne fie adus înapoi şi să existe un circuit formal între noi şi comisie.

Ne pare rău că nu a înţeles comisia rostul retrimiterii la comisie. Drept urmare, Partidul Naţional Liberal a votat împotriva respingerii.

Domnul Constantin Niţă:

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.3/2004 privind finalizarea investiţiei Turnătoria de tuburi de presiune din fontă ductilă pe platforma Sidermet Călan.

Cine este pentru? 215 voturi pentru.

Împotrivă? 7 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Proiect adoptat.

Da, vă rog.

Domnul Constantin-Gheorghe Avramescu:

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal a votat pentru această ordonanţă de urgenţă nu în sprijinul Guvernului, ci din compasiune faţă de un investitor german, care a venit de bună credinţă aici, în ţară, s-a asociat cu o întreprindere românească, obţinând 64% din acţiuni, a investit 8.000.000 de dolari pentru ca, în final, să constate că acea întreprindere românească era falimentară şi, drept urmare, a urmat o hotărâre judecătorească prin care bunurile ei se vând mai departe, şi acum se caută o soluţie, şi folosesc o expresie a mass-mediei, tipic dâmboviţeană care să îl salveze pe bietul neamţ, ca să rămână în continuare, prin constituirea altei întreprinderi, şi pentru ca el să rămână aici.

Este trist că se întâmplă aşa, dar v-am explicat de ce am votat pentru, şi repet: din compasiune pentru acest investitor, dar nu pentru Guvern, care a emis această ordonanţă.

Domnul Constantin Niţă:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Barbu:

Noi, Partidul Democrat, am votat împotrivă de această dată, şi eu voi da explicaţia aici, spunându-vă următorul lucru: cred că oraşul Călan este polul sărăciei din România în acest moment. Toate locurile de muncă, de la ultimul om de serviciu până la cel mai mare responsabil, sunt sub 2.000 în acest oraş.

Domnul Constantin Niţă:

Vă rog să nu părăsiţi sala. Facem apel nominal.

Domnul Gheorghe Barbu:

Vă voi explica în două cuvinte că, în loc ca această investiţie să funcţioneze din anul 2001 sau din anul 2002, actualul Guvern a tot amânat privatizarea acestei societăţi timp de doi ani şi jumătate. După privatizare, după un an şi ceva, deprivatizează această societate şi o revinde prin negociere directă cu minimum 65% din valoarea activelor pentru ca acel investitor, de care vorbea domnul deputat Avramescu, să îşi poată continua activiatea.

Domnul Radu Liviu Bara (din bancă):

Vă mulţumim.

Domnul Gheorghe Barbu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat, dar chiar vreau să spun despre acest lucru: că se ajunge la peste 4 ani de când investiţia putea să funcţioneze şi 600 de oameni să aibă loc de muncă, şi astăzi reprivatizăm.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Vă mulţumesc.

Poftiţi.

Domnul Dan Brudaşcu:

Trebuie să remarc eleganţa deosebită a unora dintre colegi care mulţumesc atât de ceremonios celor care încearcă să-şi explice votul. Este o dovadă de maturitate politică.

Domnul Constantin Niţă:

Este o chestiune de civilizaţie, de normalitate.

Domnul Dan Brudaşcu:

Eu vreau să îmi exprim o altă nedumerire: în general, ştiu că actualul Guvern nu face nimic pe gratis. Aş vrea să ne spună Guvernul ce comision a luat pentru emiterea acestei ordonanţe.

Domnul Constantin Niţă:

Sunteţi glumeţ astăzi.

Proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei.

Lege cu caracter organic.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi. 187 de voturi pentru.

Împotrivă? 32 de voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Proiect adoptat.

Vă rog să explicaţi votul.

Domnul Constantin-Gheorghe Avramescu:

Trebuie să recunoaştem că această lege este o lege muncită, poate cea mai muncită lege din actuala legislatură, în sensul că ea se află la Camera Deputaţilor încă din luna iunie anul trecut. S-a muncit mult într-o subcomisie, şi trebuie să recunosc faptul că s-au făcut multe lucruri bune, în sensul de a face o lege corespunzătoare activităţii cooperatiste de la noi din ţară. Dar sunt câteva lucruri asupra cărora am atras atenţia şi la discuţiile generale.

Nu se poate, în virtutea unei tradiţii, în virtutea unor cutume, în virtutea unor experienţe din alte ţări, să se calce caracterele generale ale dreptului de proprietate, ale dreptului de posesie, ale dreptului de folosinţă şi ale dreptului de dispunere. Astfel, după cum ştiţi şi dumneavoastră, s-a votat aici imposibilitatea pentru o societate cooperatistă de a se transforma în societate comercială. Aceasta, în primul rând, aşa după cum scrie. Este adevărat, după aceea se modelează şi se spune: "Dacă Adunarea generală hotărăşte altfel." Mult mai grav este însă altceva: la lichidarea unei societăţi, partea indivizibilă, prin hotărârea judecătorească sau, mai bine spus, prin hotărârea Adunării generale, se transferă la o altă cooperativă. Mă iertaţi, dar aceasta este o încălcare flagrantă a dreptului de dispunere asupra proprietăţii pentru că partea indivizibilă care a mai rămas este tot proprietatea membrilor cooperatori, care dispun pentru ceea ce a mai rămas la lichidare să facă ceea ce vor cu ea.

Şi, în fine, ultima treabă este acel principiu "un om, un vot" indiferent de valoarea părţilor sociale pe care le aduce fiecare.

Am atras atenţia că este posibil ca în acest fel să se mişcoreze interesul pentru a intra într-o cooperativă.

Şi, în final, mai atrag atenţia asupra unui lucru: în privinţa acestor două puncte - "un om, un vot" şi în legătură cu transformarea cooperativelor în societăţi comerciale, avem şi o sesizare de la Preşedinţia României, ca urmare a unor sesizări făcute acolo, prin care şi dânşii propun rezolvări în sensul celor arătat de mine.

Pentru acest motiv, cu toate că este o lege bună luată în ansamblul ei, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal a votat împotrivă.

Domnul Constantin Niţă:

Poftiţi, domnule Toader.

Domnul Mircea Nicu Toader:

Şi eu voi încerca să explic votul negativ dat de Partidul Democrat.

Cu toate că această lege a fost în dezbatere mai multe luni de zile şi s-au făcut destul de multe amendamente, dintre care o parte au fost admise, marea problemă a acestei legi este că vrea să fie o lege- cadru care totuşi obligă cele două forme cooperatiste din România - cooperaţia meşteşugărească şi cooperaţia de consum - să se reorganizeze aşa cum prevede această lege, având o imixtiune foarte clară atât în forma lor de organizare, cât în primul rând asupra proprietăţii, mai ales că am susţinut un amendament privind modificarea unui articol care este total neconstituţional - obligând aceste forme cooperatiste să nu înstrăineze şi să nu vândă, deci să nu facă absolut nimic cu patrimoniul acesteia timp de 18 luni până când se reorganizează, încălcând flagrand dreptul constituţional, motiv pentru care Partidul Democrat, dacă acest articol va trece prin medierea de la Senat, va ataca constituţional această lege.

Domnul Constantin Niţă:

Mai doreşte cineva să ia cuvântul?

Da, dar vă rog foarte pe scurt. Un minut.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Partidul Social Democrat susţine acest proiect de lege.

Aşa cum au subliniat şi colegii mei, s-a lucrat foarte mult.

Având în vedere că au existat trei propuneri legislative, s-a lucrat într-o comisie de raportori, au fost două comisii sesizate în fond - Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, şi vreau să vă spun că o mare parte dintre articolele acestei legi au fost votate prin consens.

Ceea ce v-au sesizat colegii de la PNL şi de la PD sunt câteva puncte în care noi nu am ajuns la o concluzie unanimă, dar în mare parte această lege a fost discutată şi aprobată în consens.

Tocmai faptul că această lege se constituie într-o lege-cadru, ea vine să creeze un cadru unitar pentru organizarea şi funcţionarea cooperaţiei în România, şi nu numai aceasta: ci are ca intenţie crearea condiţiilor pentru înfiinţarea şi dezvoltarea de societăţi cooperative în alte domenii de activitate, ştiindu-se că la noi, la ora actuală, există două domenii în care se manifestă foarte puternic cooperaţia - cooperativele de consum şi cooperaţia meşteşugărească.

În ceea ce priveşte principiile care au stat la baza elaborării acestei legi, vreau să vă spun că acestea sunt principiile care stau la baza funcţionării cooperaţiei în întreaga lume, şi de aceea s-a simţit nevoia să se facă această lege-cadru - tocmai pentru a se institui şi la noi aceste principii.

Nu se poate transforma, aşa cum doresc membrii Partidului Naţional Liberal, proprietatea privată cooperatistă într-o proprietate privată de genul celor care funcţionează pe baza Legii nr.31.

Iar în ceea ce priveşte principiile consacrate ale cooperaţiei, acestea au fost, sunt şi vor rămâne cele care înseamnă "un om, un vot", care dau substanţă caracterului democratic al conducerii în cooperaţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Vă mulţumesc.

Un minut, vă rog.

Domnul Antal István:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul nostru a votat pentru această lege, cu speranţa că la Senat mai există posibilitatea îmbunătăţirii acestui cadru legislativ, care este solicitat de foarte multă lume.

În sfârşit, organizaţiile cooperatiste, scăpând de cătuşa "Ucecom"-ului, au început să ne trimită documente prin care se demască aplicarea frauduloasă a legislaţiei existente şi ne solicită expresis verbis ca prin acest cadru legislativ într-adevăr să facem dreptate celor peste 6.000.000 de membri cooperatori, a căror avere în timpul celor 14 ani scurşi de la schimbările din ţara noastră a fost confiscată de cele două redute puternice ale centralismului democratic, respectiv "Ucecom"-ul şi "Centrocoop"-ul.

Vă citesc doar o singură frază din acest document pe care întâmplător l-am primit pe data de 19, după votul final, de fapt după votarea pe articole a acestei legi, în cursul săptămânii trecute, şi acest comunicat de presă redactat pe 23 aprilie, din nou, de această redută numită "Ucecom", care dezinformează în continuare opinia publică.

Domnul Constantin Niţă:

Stimaţi colegi,

Fac apelul nominal. Vă promit treaba aceasta.

Domnul Antal István:

Deci, o singură frază: "Să fiţi de acord că într-adevăr instituţia noastră este rugată să stopeze abuzurile care afectează existenţa şi viaţa de zi cu zi şi să asigure un cadru legislativ adecvat prin care să recunoască că proprietatea privată, fosta proprietate cooperatistă şi dreptul de posesie, folosinţă şi dispoziţie asupra acestei proprietăţi să revină exclusiv celor care, prin contribuţia lor, au constituit şi au dezvoltat în timp cooperativele şi, prin aceasta membrilor cooperatori asociaţi."

Cu speranţa că în Senat, în cursul lunii mai, această lege va fi îmbunătăţită şi la mediere va trece până la finele acestei sesiuni, vă mulţumesc, şi mulţumesc tuturor celor care au contribuit la dezbaterea acestui proiect de lege foarte important.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Propunerea legislativă privind Legea cooperaţiei.

Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 183 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abţineri? 4 abţineri.

Propunerea legislativă privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei.

De asemenea, se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 183 de voturi pentru.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Proiect respins.

Proiectul de Lege privind instituirea bursei speciale "Guvernul României" pentru formarea viitorilor manageri din sectorul public.

Cine este pentru? 183 de voturi pentru.

Împotrivă? 10 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur că este lăudabilă iniţiativa înfiinţării acestor burse, este un lucru extraordinar; cred însă că nu este normal ca această bursă să se cheme "Guvernul României". Putea să i se găsească numele unui om care a făcut multe lucruri pentru administraţia publică din România, numele unui profesor universitar. Putea să i se găsească o altă denumire acestei burse, care, sigur, ca iniţiativă, rămâne meritorie, şi sper să ducă la rezultatele pe care le vrem toţi - o administrare mai bună şi mult mai corectă.

Domnul Constantin Niţă:

Poftiţi, domnul deputat. Nu pot să vă refuz.

Domnul Dan Brudaşcu:

Vă mulţumesc pentru gestul de amabilitate distins pe care l-aţi dovedit.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu, personal, am votat pentru această lege, deşi o bună parte din membrii Grupului parlamentar al PRM s-au abţinut sau au fost împotrivă. Şi vă spun de ce: în primul rând, eu consider că este necesar să avem manageri adecvaţi intenţiilor noastre de integrare europeană, care să cunoască cerinţele şi legislaţia în materie. Singura mea obiecţiune este faţă de modul de selecţie, care este părtinitor şi care este şi partinic, pentru că, dacă ne uităm la cei care au beneficiat până acum de asemenea burse la diverse instituţii universitare străine, constatăm că nu au fost trimişi decât cei care şi-au declarat aderenţa sau suportul faţă de partidul de guvernământ.

Dacă doriţi, pot veni şi cu exemple concrete.

Domnul Constantin Niţă:

Vă mulţumesc.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.39/1996 privind înfiinţarea şi funcţionarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. 205 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Proiect adoptat.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind pensiile de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale poliţiştilor.

Lege cu caracter organic.

Cine este pentru? 205 voturi pentru.

Împotrivă? 10 voturi împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

Proiect votat.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.15/2003 pentru completarea Legii nr.26/1990 privind registrul comerţului.

Cine este pentru? 195 voruri pentru.

Împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abţineri? 8 abţineri.

Proiect adoptat.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind cooperarea dintre România şi Oficiul European de Poliţie, semnat la Bucureşti la 25 noiembrie 2003.

Cine este pentru? 205 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Proiect adoptat.

Proiectul de Lege privind modificarea art.4 din Legea nr.157/1998 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Fondul pentru Cooperare Economică Internaţională - Japonia, privind Proiectul de dezvoltare a portului Constanţa-Sud, semnat la Tokyo la 27 februarie 1998.

Cine este pentru? 205 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Proiect adoptat.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Macedonia privind readmisia propriilor cetăţeni şi a străinilor, semnat la Bucureşti la 12 noiembrie 2003.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. 205 voturi.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Proiect votat.

Propunerea legislativă pentru reînfiinţarea satului Dămileni din comuna Cristineşti, judeţul Botoşani.

Lege cu caracter organic.

Cine este pentru? 185 de voturi pentru.

Împotrivă? 14 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Proiect votat.

Propunerea legislativă pentru reînfiinţarea satului Slobozia din comuna Cordăreni, judeţul Botoşani.

Lege cu caracter organic.

Cine este pentru? 185 de voturi pentru.

Împotrivă? 14 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Proiect adoptat.

Propunerea legislativă pentru înfiinţarea satelor Vatra şi Başeu din comuna Hudeşi, judeţul Botoşani.

Lege cu caracter organic.

Cine este pentru? 185 de voturi pentru.

Împotrivă? 14 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Proiect votat.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.64/2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înfiinţarea, organizarea, reorganizarea sau funcţionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului.

Lege cu caracter organic.

Cine este pentru? 185 de voturi pentru.

Împotrivă? 22 împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Proiect adoptat.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă şi Propunerea legislativă privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă.

Lege cu caracter organic.

Cine este pentru? 205 voturi pentru.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Proiect adoptat.

Proiectul de Lege privind exercitarea profesiei de psiholog, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului psihologilor din România şi Propunerea legislativă privind organizarea şi exercitarea profesiei de psiholog.

Cine este pentru? 205 voturi pentru.

Împotrivă? 8 voturi împotrivă.

Abţineri? 10 abţineri.

Proiect adoptat.

Propunerea legislativă privind consilierea obligatorie în cazul întreruperii de sarcină.

Cine este pentru? 205 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Proiect adoptat.

Proiectul de Lege pentru modificarea art.1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.58/2001 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, stagiaturii şi activităţii de cercetare medicală în sectorul sanitar.

Cine este pentru? 205 voturi pentru.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Proiect adoptat.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală.

Lege cu caracter organic.

Cine este pentru? 205 voturi pentru.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abţineri? 10 abţineri.

Proiect adoptat.

Stimaţi colegi,

Am finalizat şedinţa de vot final.

Miercuri şi joi, comisii.

Închidem şedinţa.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 13,40.