Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse de domnul Constantin Niţă, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Tudor Mohora şi Gheorghe Albu, secretari.

Domnul Constantin Niţă:

Stimaţi colegi,

Începem programul nostru de astăzi. Până vin colegii noştri secretari, o să vă prezint câteva probleme.

În primul rând, din totalul de 345 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 282, sunt absenţi 63, participă la alte acţiuni parlamentare 17.

Vă prezint o informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul permanent şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente, şi anume:

2. Proiectul de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Cu acest proiect au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru muncă şi protecţie socială.

Termenul de depunere a raportului: 20 mai 2004.

Cameră decizională: Senatul.

2. Propunerea legislativă pentru înfiinţarea comunei Buciumi, judeţul Bacău, prin reorganizarea comunei Ştefan cel Mare, iniţiată de domnii deputaţi Miron Vasile, Cliveti Minodora, Moldovan Carmen, Bereczki Endre şi Sersea Nicolae, membri ai Grupului parlamentar al PSD.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 14 mai 2004.

Cameră decizională: Senatul.

3. Propunerea legislativă pentru înfiinţarea comunei Prăjeşti, judeţul Bacău, prin reorganizarea comunei Traian, iniţiată de domnii deputaţi Miron Vasile, Cliveti Minodora, Moldovan Carmen, Bereczki Endre şi Sersea Nicolae, membri ai Grupului parlamentar al PSD.

Cu acest proiect au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi;

Termenul de depunere a raportului: 14 mai 2004.

Cameră decizională: Senatul.

4. Propunerea legislativă pentru înfiinţarea comunei Odobeşti, judeţul Bacău, prin reorganizarea comunei Secuieni, iniţiată de domnii deputaţi Miron Vasile, Cliveti Minodora, Moldovan Carmen, Bereczki Endre şi Sersea Nicolae, membri ai Grupului parlamentar al PSD.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 14 mai 2004.

Cameră decizională: Senatul.

5. Propunerea legislativă pentru înfiinţarea comunei Gioseni, judeţul Bacău, prin reorganizarea comunei Tamaşi, iniţiată de domnii deputaţi Miron Vasile, Cliveti Minodora, Moldovan Carmen, Bereczki Endre şi Sersea Nicolae, membri ai Grupului parlamentar al PSD.

Cu acest proiect au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 14 mai 2004.

Cameră decizională: Senatul.

6. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.215/2001 - Legea administraţiei publice locale, iniţiată de un număr de 22 de deputaţi, membri ai Grupului parlamentar al PNL.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 14 mai 2004.

Cameră decizională: Senatul.

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.15/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare, adoptat de Senat în şedinţa din data de 19 aprilie 2004.

Cu acest proiect au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 10 mai 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

8. Proiectul de Lege privind securitatea generală a produselor, adoptat de Senat în şedinţa din 29 aprilie 2004.

Cu acest proiect au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru industrii şi servicii; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 10 mai 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

9. Propunerea legislativă privind trecerea unor imobile concesionate din proprietatea publică a statului în proprietatea privată a statului şi vânzarea acestora, iniţiată de domnii deputaţi Ion Bozgă, Florin Iordache, Elena Liana Naum şi Tiberius Sbârcea, membri ai Grupului parlamentar al PSD, respinsă de Senat în şedinţa din data de 29 aprilie 2004.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize: Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Termenul de depunere a raportului: 10 mai 2004.

Camera decizională: Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

10. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.84/1992 privind regimul zonelor libere, adoptat de Senat în şedinţa din data de 29 aprilie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 27 mai 2004.

Camera decizională: Camera Deputaţilor.

11. Propunerea legislativă pentru completarea alin.2 al art.39 din Legea nr.53/2003 - Codul Muncii, iniţiată de domnul deputat Ion Florescu, membru al Grupului parlamentar al PSD, respinsă de Senat în şedinţa din data de 29 aprilie 2004.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 25 mai 2004.

Camera decizională: Camera Deputaţilor.

12. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, iniţiată de 31 senatori, membri ai Grupului parlamentar al PRM, 6 senatori, membri ai Grupului parlamentar al PNL, şi 3 senatori, membri ai Grupului parlamentar al PD, respinsă de Senat în şedinţa din data de 29 aprilie 2004.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 25 mai 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

13. Propunerea legislativă pentru modificarea art.47 alin.1 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, iniţiată de 7 deputaţi, membri ai Grupului parlamentar al PRM, şi 2 deputaţi, membri ai Grupului parlamentar al PSD, respinsă de Senat în şedinţa din data de 29 aprilie 2004.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 25 mai 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

14. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.28/2004 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.11/2004 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare privind finanţarea Proiectului de închidere a minelor şi de atenuare a impactului social, în valoare de 44,5 milioane dolari SUA, semnat la Bucureşti la 13 octombrie 1999, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize - Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 13 mai 2004.

Cameră decizională: Senatul.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

15. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.30/2004 privind trecerea satului Bichigiu din componenţa comunei Coşbuc, în componenţa comunei Telciu, judeţul Bistriţa-Năsăud, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 13 mai 2004.

Cameră decizională: Senatul.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

16. Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului adiţional la Convenţia penală a Consiliului Europei privind corupţia, adoptat la Strasbourg, 15 mai 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru aviz - Comisia pentru politică externă.

Termenul de depunere a raportului: 13 mai 2004.

Cameră decizională: Senatul.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

17 Proiectul de Lege pentru modificarea art.4 lit.a) alin.2 din Legea nr.80/1995 privind Statutul cadrelor militare.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 25 mai 2004.

Cameră decizională: Senatul.

18. Propunerea legislativă pentru declararea ca oraş a comunei Dragomireşti, judeţul Maramureş, iniţiată de domnii deputaţi Petre Moldovan, Radu Vasile Roşca, Petru Godja, Luca Ştefănoiu, membri ai Grupului parlamentar al PSD.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 20 mai 2004.

Cameră decizională: Senatul.

19. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.22/2004 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.95/2002 privind industria de apărare, adoptat de Senat în şedinţa din data de 3 mai 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 13 mai 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

20. Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, adoptat de Senat în şedinţa din data de 3 mai 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond - Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 13 mai 2004

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

21. Proiectul de Lege privind răspunderea producătorilor pentru pagubele generate de produsele cu defecte, adoptat de Senat în şedinţa din data de 3 mai 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru aviz - Comisia pentru industrii şi servicii.

Termenul de depunere a raportului: 20 mai 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

22. Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.96/2000 privind organizarea şi funcţionarea Băncii de Export-Import a României EXIMBANK SA şi instrumentele specifice de susţinere a comerţului exterior, adoptat de Senat în şedinţa din data de 3 mai 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 20 mai 2004

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

23. Proiectul de Lege privind acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulării achiziţionării de calculatoare, adoptat de Senat în şedinţa din data de 3 mai 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond - Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 27 mai 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art.17 alin.2 şi 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:

• Legea pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Slovacia privind cooperarea în combaterea criminalităţii organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substanţe psihotrope şi precursori, a terorismului şi a altor infracţiuni grave, semnat la Bucureşti la 16 octombrie 2003;
• Legea pentru ratificarea Acordului de comerţ liber între România şi Serbia şi Muntenegru, semnat la Bucureşti la 23 decembrie 2003;
• Legea pentru acceptarea unor amendamente adoptate prin rezoluţii de către Organizaţia Maritimă Internaţională la Londra la 24 mai 2002 şi, respectiv, la 12 decembrie 2002 la anexa la Convenţia internaţională din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, amendată;
• Legea pentru acceptarea amendamentelor la apendicele anexei la Protocolul din 1988 privind Convenţia internaţională din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, adoptate de Organizaţia Maritimă Internaţională prin Rezoluţia MSC.124(75) a Comitetului Securităţii Maritime, la Londra la 24 mai 2002;
• Legea pentru declararea ca oraş a comunei Pătîrlagele, judeţul Buzău;
• Legea pentru înfiinţarea comunei Florica, prin reorganizarea comunei Mihăileşti, judeţul Buzău.

Avem câteva comisii de mediere.

Comisia de mediere privind Proiectul de Lege privind modificarea Legii nr.61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice: Florin Iordache, Cornel Bădoiu, Cristian Sorin Dumitrescu, Angela Bogea, Mircea Stoian, Cornel Ştirbeţ, Sali Negiat.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Adoptată.

Comisia de mediere la Proiectul de Lege privind unele măsuri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acţiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a funcţiei: Florin Iordache, Marin Cristea, Ioan Timiş, Vasile Moiş, Mircea Stoian, Emil Boc, Tamas Sandor.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Adoptată.

Comisia de mediere privind Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.165/2002 pentru modificarea art.138 şi art.139 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investiţii financiare şi pieţele reglementate: Gheorghe Marin, Lucia Lepădatu, Gheorghe Marcu, Ştefan Păşcuţ, Vasile Bran, Napoleon Pop, Iuliu Vida.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Votată.

Stimaţi colegi,

O să începem dezbaterea proiectelor existente pe ordinea de zi. O să începem cu punctul 8, având în vedere că, până la punctul 8, toate rapoartele se dezbat mâine, şi anume Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.38/2004 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică.

Iniţiatorul, dacă este? Nu mai este.

Comisia trebuie să prezinte un supliment la raport pentru reexaminarea art.33 alin.2.

Aş ruga comisia să prezinte.

Domnul Napoleon Niculae Antonescu:

Domnule preşedinte, am căzut de acord ca să rămână aşa cum a fost acest alineat. Avem modificare doar la alin.3.

Domnul Constantin Niţă:

Deci punctul 2 din raport, art.31 alin.1..., alin.2 din raport. Aici era toată discuţia. Deci comisia a stabilit să rămână în varianta iniţială, da?

Domnul Napoleon Niculae Antonescu:

Da. Deci până la poziţia 5 rămâne în varianta iniţială.

Domnul Constantin Niţă:

De acord.

Domnul Napoleon Niculae Antonescu:

Varianta comisiei, până la punctul 5.

Domnul Constantin Niţă:

Bun.

Domnul Napoleon Niculae Antonescu:

Deci, până la poziţia 4, inclusiv, rămâne varianta comisiei.

Domnul Constantin Niţă:

Am înţeles. Deci sunt obligat să supun la vot varianta comisiei.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? Adoptat cu mare majoritate de voturi.

Mergem mai departe. La pag.6 din raport, punctul 3, art.34 alin.1. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

La alin.2, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

La punctul 4, alin.2 şi 3, art.36, varianta comisiei, urmăriţi, la punctul 7, alin.3. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

La punctul 5.

Vă rog.

Domnul Napoleon Niculae Antonescu:

La punctul 5, comisia propusese eliminarea. Deci la art.43, text ordonanţă, alin.3, am convenit să aibă următoarea formulare: "La elaborarea, evaluarea şi detalierea planului naţional, Autoritatea de Stat pentru Cercetare-Dezvoltare consultă Colegiul consultativ", până aici era şi în varianta iniţială, la care am adăugat - "consultă Colegiul consultativ, Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior, Academia Română şi Academiile de ramură, precum şi alţi factori interesaţi".

Domnul Constantin Niţă:

Iniţiatorul are observaţii? Sunteţi de acord.

Întreb sala: dacă sunteţi de acord cu varianta comisiei?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Votat, în varianta comisiei, punctul 5 alin.2 şi 3.

La punctul 6, comisia nu a avut observaţii...

Domnul Napoleon Niculae Antonescu:

Nu, am căzut de acord acum, ca... Art.67, da?

Domnul Constantin Niţă:

Deci la punctul 6, alin.3 al art.44. Aveţi observaţii? Nu la art.67, noi vorbim de punctul 6.

Domnul Napoleon Niculae Antonescu:

Da, punctul 6, la noi este articolul...

Domnul Constantin Niţă:

Deci rămâne în varianta iniţiatorului.

Domnul Napoleon Niculae Antonescu:

Varianta comisiei.

Domnul Constantin Niţă:

Iniţiatorului. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în varianta iniţiatorului.

La punctul 7, art.67.

Domnul Napoleon Niculae Antonescu:

Domnule preşedinte, nu ne înţelegem.

Domnul Constantin Niţă:

Nu vă înţelegeţi, pentru că...

Domnul Napoleon Niculae Antonescu:

La punctul 6, la noi, este altceva. La punctul 6, la noi, este art.67.

Domnul Constantin Niţă:

Art.67 este la punctul 7.

Domnul Napoleon Niculae Antonescu:

6!

Domnul Constantin Niţă:

Nu e adevărat. V-aş ruga să veniţi să-mi arătaţi.

Domnul Napoleon Niculae Antonescu:

De ordonanţă, discutăm.

Domnul Constantin Niţă:

Discut pe ordonanţă, normal. (Domnul ministru Acsinte Gaspar se consultă cu domnul preşedinte de şedinţă.)

Domnul Napoleon Niculae Antonescu:

E în regulă, până la 66 e în regulă.

Domnul Constantin Niţă:

Exact.

La punctul 7, art.67, urmăriţi pag.8, punctul 6 din raport.

Domnul Napoleon Niculae Antonescu:

Aici am propus următoarea modificare, de comun acord cu iniţiatorul. Deci textul pe care l-a propus comisia devine alin.1 şi s-a propus introducerea alin.2, şi anume: "Fac excepţie de la prevederile alin.1 unităţile de drept public care beneficiază de finanţare integrală de la bugetul de stat".

Domnul Constantin Niţă:

Deci asta este suplimentar faţă de raport, domnule deputat.

Domnul Napoleon Niculae Antonescu:

Exact. În loc de un singur alineat, avem două alineate.

Domnul Constantin Niţă:

Am înţeles.

Dacă iniţiatorul este de acord cu această propunere? De acord.

Dacă sala este de acord. Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt. Votat varianta comisiei, cu adăugarea domnului deputat Antonescu.

La punctul 8 din ordonanţă, urmăriţi, la pag.8, punctul 7, varianta comisiei. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

La punctul 9, comisia propune abrogarea. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta comisiei, de abrogare.

Punctul 10. Urmăriţi pag.10, punctul 9 din raport. De asemenea, comisia propune eliminarea. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

Art.II a fost votat, la fel şi art.III.

Vom supune proiectul de lege votului final de mâine.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

Din partea iniţiatorului, dacă există cineva?

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea unor acte normative a fost examinat în plenul Camerei Deputaţilor şi, la cererea Guvernului, ca urmare a unui amendament introdus de către Comisia juridică, s-a cerut punctul de vedere, avizul Consiliului Legislativ. s-a discutat în cadrul comisiei, şi comisia a întocmit un raport suplimentar în legătură cu amendamentele respective care se refereau, pe de o parte, la formula de atestare a legalităţii adoptării proiectelor de lege şi a celorlalte acte normative.

iar al doilea aspect pe care comisia l-a luat în dezbatere era legat de proiectul de lege care figurează la punctul 10. Era vorba de aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.6/2003 pentru modificarea art.31 alin.5 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative şi comisia, de comun acord cu Guvernul, a ajuns la concluzia ca acest text modificat să fie preluat în legea precedentă, astfel încât să se asigure un singur act normativ, urmând ca Ordonanţa de urgenţă nr.6/2003 să fie, în consecinţă, respinsă, ca fiind rămasă fără obiect.

Deci acestea sunt cele două modificări care se referă atât la proiectul de lege înscris la poziţia 9 pe ordinea de zi, cât şi proiectul de lege înscris la poziţia 10 pe ordinea de zi.

Domnul Constantin Niţă:

Comisia, v-aş ruga.

Domnul Florin Iordache:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au analizat şi examinat Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative în data de 14 aprilie 2004, când s-a întocmit un prim raport iniţial, apoi a fost restituit comisiei noastre şi a fost dezbătut în data de 28 aprilie 2004.

La lucrările comisiei au participat reprezentanţii Ministerului Justiţiei şi reprezentanţii Consiliului Legislativ. În urma dezbaterilor şi a punctelor de vedere exprimate de membrii comisiei, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, prezentul raport suplimentar asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, cu amendamentele admise redactate în anexă.

La lucrările comisiei au participat 22 din cei 24 de membri ai Comisiei juridice.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Constantin Niţă:

Mulţumesc.

La dezbateri generale, dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte nimeni.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Titlul legii. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.I. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Punctul 1. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Punctul 2 din lege. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Punctul 3. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Punctul 4. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Punctul 5. Dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Punctul 6. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Punctul 7. Dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Punctul 8. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Punctul 9. Dacă sunt observaţii? Urmăriţi pag.3, punctul 1 din amendamentele admise. Comisia a propus modificarea amendamentelor, respectiv 3 şi 4, la art.31 şi introducerea unui punct suplimentar, 5. Dacă sunt observaţii la propunerea comisiei? Nu sunt. Votat în unanimitate propunerea comisiei.

Punctul 10. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Punctul 11. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Punctul 12. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Punctul 13. Nu sunt observaţii. Votat în unanimitate.

Punctul 14. Dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Punctul 15. Urmăriţi, la pag.4 din raport, punctul 2. Comisia propune modificarea alin.6 al art.42, împărţindu-l în două subpuncte, deci alin.6 cu subpunctele a) şi b). Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate varianta comisiei.

De asemenea, comisia propune, după alin.6 al art.42, introducerea de noi alineate, şi anume 7, 8, 9 şi 10. Dacă sunt observaţii la propunerea comisiei? Nu sunt. Votat în unanimitate varianta comisiei.

Punctul 16. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Punctele 17 şi 18. Dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Votate în unanimitate.

Punctele 19 şi 20. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votate în unanimitate.

Punctele 21, 22. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votate în unanimitate.

Art.II. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final de mâine.

Vă rog.

O problemă de procedură?

Vă rog.

Domnul Dan Brudaşcu:

Trebuie să mulţumim iniţiatorilor pentru că doresc perfecţionarea normelor de tehnică legislativă, dar în acelaşi timp aş vrea să vă rog respectuos şi pe dumneavoastră când ne supuneţi spre votare articolele, alineatele din aceste texte să nu mai folosiţi formula "Dacă sunt observaţii?", ci formula consacrată "Cine este pentru?" "Împotrivă?" sau "Abţineri?", pentru că, chiar dacă nu avem observaţii, nu întotdeauna suntem în favoarea unuia sau altuia dintre articolele sau alineatele pe care le supuneţi aprobării. Mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Vă mulţumesc pentru observaţia dumneavoastră. Sigur că acesta este un element de tergiversare a procesului de votare şi de..., dar, sigur, îl respectăm, domnule deputat. Am înţeles. Întotdeauna aveţi excelente intervenţii, apreciem foarte mult treaba asta.

La pct.10, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.6/2003 pentru modificarea art.31 alin.5 din Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Legea a fost preluată în proiectul discutat înainte, îl rog pe domnul preşedinte al comisiei să ne propună modul de abordare.

Domnul Florin Iordache:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cu ocazia dezbaterilor, membrii comisiei au constatat că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.6/2003 pentru modificarea art.31 alin.5 din Legea nr.24 privind normele de tehnică legislativă a rămas fără obiect, întrucât prevederile acesteia au fost preluate ca amendamente în raportul suplimentar asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

Faţă de aceste considerente, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, să supună plenului respingerea ordonanţei.

Domnul Constantin Niţă:

Da. La dezbateri generale dacă sunt intervenţii? Nu sunt. Fiind propunere de respingere o vom supune votului final de mâine.

Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată. Iniţiatorul dacă este aici? Vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Intervin în calitate de deputat. Proiectul de lege care este supus dezbaterii plenului provine dintr-o propunere legislativă aparţinând la 3 senatori din cadrul Comisiei juridice a Senatului. Proiectul a fost dezbătut şi adoptat de Senat, a fost examinat în cadrul comisiei, s-au formulat foarte multe amendamente asupra acestui proiect de lege. Întrucât iniţiatorii nu pot participa la dezbatere, vă propun ca, potrivit Regulamentului, să fie amânată discuţia la o dată când, pe baza comunicării făcute de către Secretariatul tehnic, vom cunoaşte când pot să participe cei trei senatori sau unul dintre dânşii pentru a-şi susţine proiectul în plenul Camerei Deputaţilor.

Domnul Constantin Niţă:

Da. Comisia este de acord cu această propunere? Sunteţi de acord. Supun votului dumneavoastră cine este pentru reprogramarea pe ordinea de zi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

1 vot împotrivă.

Abţineri dacă sunt? Nu sunt.

Adoptat propunerea de retrimitere pe ordinea de zi la o altă zi.

Proiectul de Lege privind instituirea Zilei presei române. Din partea comisiei, domnul Mihai Mălai Mare.

Domnul Mihai-Adrian Mălaimare:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

În legătură cu Proiectul de Lege privind instituirea Zilei presei române, comisia noastră a dat un vot de respingere, din mai multe motive: întâi pentru faptul că se serbează la 3 mai Ziua mondială a libertăţii presei fără ca această zi să fie instituită printr-un act normativ special; pentru că, în afară de costurile publice de radiodifuziune şi televiziune şi Agenţia Naţională de Presă Rompres, întreaga presă din România este privată şi ca atare, o eventualitate de acest gen ar trebui să o privească direct şi, în al treilea rând, pentru că noi am reţinut la comisie faptul că majoritatea reprezentanţilor organizaţiilor profesionale din presă nu susţin această iniţiativă legislativă. În plus, am primit şi din partea iniţiatorilor acordul pentru respingere, aşa că noi vă rugăm să aprobaţi raportul comisiei aşa cum a fost el redactat. Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc. La dezbateri generale dacă doreşte cineva? Vă domnule deputat Brudaşcu.

Domnul Dan Brudaşcu:

Profit de precedentul creat de domnul ministru care spunea că se adresează în calitatea de deputat distinsei adunări. De data aceasta, mă adresez în calitate de membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România şi îmi însuşesc întru totul punctul de vedere exprimat de către Comisia noastră de cultură. Este cu adevărat justificat punctul său de vedere, cu atât mai mult cu cât toate marile cotidiene sau marile publicaţii cu semnificaţie în istoria culturii şi presei şi-au constituit propriile lor date pentru marcarea diverselor aniversări. De asemenea, inclusiv instituţiile care aparţin sistemului public, radiourile teritoriale, posturile de televiziune teritoriale îşi marchează împlinirea unor cifre rotunde prin manifestări specifice. Nu se justifica constituirea acestei aşa-zise Zile a presei române, chiar dacă aparent ea este tentantă şi ar fi mimat un respect pe care autorităţile îl acordă reprezentanţilor distinsei prese a oamenilor de presă.

Ţin să apreciez că văd în această tentativă încă o încercare de a-şi subordona presa prin acesta captatio benevolentiae pe care l-ar fi reprezentat adoptarea unei asemenea legi pentru marcarea Zilei presei.

Constatăm, din păcate, la unii dintre colegii noştri, o tentativă destul de nejustificată pentru festivisme. S-a încercat aici să se introducă Ziua NATO, acum Ziua presei, mâine-poimâine "Ziua stâlpului de telegraf" ş.a.m.d.

Cred că este nevoie, din acest punct de vedere, de mai multă decenţă, să nu cădem în ridicol inventând tot felul de proiecte de lege fără nici un fel de utilitate în plan politic sau în planul profesional al celor pe care ne facem că îi omagiem.

Dacă, într-adevăr, autorităţile ar fi dorit să-şi reglementeze relaţiile cu presa, atunci s-ar fi dezbătut şi s-ar fi exprimat un punct de vedere final în legătură cu acea ordonanţă de urgenţă de prin 1999 de respingere a eliminării datoriilor pe care unele agenţii particulare de presă şi trusturi de presă le au la bugetul de stat. Aceasta ar fi fost, într-adevăr, o atitudine responsabilă care nu ar fi privat bugetul public de sumele pe care aceste obediente posturi de radio şi televiziune le au faţă de actuala putere.

Oricum şi eu voi vota cu ambele mâini împotriva acestui simulacru de omagiere a oamenilor de presă.

Domnul Constantin Niţă:

Mai doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Nu mai doreşte nimeni. Voi supune proiectul de lege votului final de mâine.

Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurare socială. Doamna deputat Smaranda Dobrescu, preşedintele Comisiei pentru muncă şi protecţie socială dacă este aici.

Vă rog, doamna preşedinte.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru muncă şi protecţie socială vă propune respingerea acestei iniţiative, întrucât, potrivit art.7 alin.3 din Legea 19, în sistemul public asiguraţii nu pot beneficia concomitent de două sau mai multe prestaţii de asigurări sociale pentru acelaşi risc asigurat, în cazul de faţă, cel al bătrâneţii, cu excepţia celor pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă, iar alăturarea la aceste excepţii a cumulului pensiei proprii cu o fracţiune din pensia altui asigurat, în speţă soţul decedat, nu poate fi admisă, deoarece natura prestaţiilor respective este diferită.

Această propunere legislativă a fost respinsă cu majoritatea voturilor comisiei, ceea ce vă propunem şi dumneavoastră. Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc. La dezbateri generale dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte nimeni. Fiind proiect cu propunerea de respingere vom supune votului final de mâine propunerea legislativă.

Propunerea legislativă pentru abrogarea şi modificarea unor dispoziţii din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal. Din partea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, vă rog, domnule deputat.

Domnul Tudor Baltă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prezenta propunere legislativă care are ca obiect de reglementare abrogarea şi modificarea unor dispoziţii din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, în sensul anulării aplicării cotei de taxă pe valoarea adăugată la livrare de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, precum şi aplicarea scutirii fără drept de deducere pentru aceasta, în şedinţa din 1 aprilie 2004, Senatul a respins această propunere legislativă. Având în vedere acest lucru şi ţinând cont şi de faptul că Guvernul a dat aviz negativ, în urma examinării propunerii legislative pentru abrogarea şi modificarea unor dispoziţii din Legea 571, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, în data de 31 aprilie 2004, a hotărât respingerea acestei propuneri legislative.

Propunem respingerea ei în plenul Camerei Deputaţilor.

Domnul Constantin Niţă:

Mulţumesc. La dezbateri generale doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte. Vom supune proiectul de lege votului final de mâine.

Propunerea legislativă privind completarea art.15 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal. Iniţiatorul este aici? Vă rog.

Domnul Petre Naidin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Impozitele reinvestite pentru cei care girează 40% din p.i.b. creează 40% din locurile de muncă, argumente economice care trebuie să ne convingă că avem nevoie de această iniţiativă legislativă. Dorim stimuli pentru noi investiţii şi dezvoltarea capitalului autohton, dorim să creştem volumul de activitate şi de competitivitate şi stimuli la concurenţă, dorim venituri suplimentare la buget provenite din taxele şi impozitele directe datorate de noii angajatori, circa 10%, dorim reducerea inflaţiei, dorim creşterea transparenţei şi corectitudinii în operaţiile financiar-contabile, argumente pentru această iniţiativă.

De altfel, şi domnul premier Năstase s-a exprimat că nu putem să mergem la infinit ca o piaţă, acolo unde se cumpără produse fabricate în alte părţi şi răspunsul la o interpelare adresată domnului Eugen Nicolăescu susţine profitul reinvestit în anumite condiţii, amendament pe care l-am introdus la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi neacceptat, elemente pe care eu le-am enumerat, suficient ca dumneavoastră să reflectaţi. Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc. Din partea comisiei, vă rog domnule deputat Baltă.

Domnul Tudor Baltă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prezenta propunere legislativă are ca obiect de reglementare completarea art.15 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal cu un alineat care să reglementeze scutirea societăţilor comerciale de la plata impozitelor pe profit, a cotei părţi din profitul reinvestit.

Această chestiune a fost respinsă de plenul Senatului în data de 25.03.2003 şi având în vedere faptul că Guvernul a dat un aviz negativ din acest punct de vedere, urmând ca respectiva reglementare să fie analizată după 1 ianuarie 2005, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, în data de 20 aprilie 2003, a hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea acestei propuneri legislative. Mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Mulţumesc. La dezbateri generale dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte nimeni. Propunerea comisiei fiind de respingere, vom supune proiectul de lege votului final de mâine.

Propunere legislativă privind completarea art.15 din Legea 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale. Iniţiatorul este aici? Vă rog.

Domnul Costel-Eugen Popescu :

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sunt surprins de respingerea acestei iniţiative şi pentru a o cunoaşte mai bine o enunţ la microfon. Iniţiativa spune Comisia de mediere în felul următor: sumele rezultate din amenzi privind contravenţiile prevăzute la art.13 din prezenta lege, se colectează într-un subcont distinct, amenzi din evaziunea fiscală al cărei sold se comunică lunar populaţiei prin mijloace mass-media. Această propunere legislativă nu cerea bani, nu modifica bugetul, nu structura bugetului, deci şi raportul de respingere care l-am citit nu da informaţii suficiente pentru..., chiar unele erau confuze, ceea ce, domnule preşedinte, vreau să vă rog dacă comisia este de acord, ca să fie retrimis comisiei pentru o nouă analiză.

Vreau să menţionez faptul că o inspecţie făcută la Complexul Europa s-a soldat cu amenzi de aproape jumătate de milion de dolari, cei 17 miliarde de lei, şi a fost comunicat prin mass-media. Nu văd pe cine deranjează ca toate amenzile care se colectează pe ţară să fie anunţate populaţiei lunar prin mijloace de mass-media.

Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc. Comisia v-aş ruga punctul de vedere la dezbateri generale. Comisia are întâietate. Regulamentul domnule deputat.

Domnul Tudor Baltă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prezenta propunere legislativă are ca obiect de reglementare completarea art.15 cu un nou alineat, astfel ca sumele rezultate din amenzile pentru contravenţiile prevăzute la art.13 din prezenta lege, se colectează într-un cont distinct, "amenzi din evaziune fiscală", al cărui sold se comunică lunar populaţiei prin mijloace mass-media.

În primul rând aş vrea să comunic plenului Camerei Deputaţilor că Senatul a respins, în şedinţa din 27 martie 2004, această propunere legislativă. În acelaşi timp, vreau să spun că Guvernul a dat un aviz negativ acestei propuneri, ţinând cont de faptul că în Legea bugetului nu se pot prevede capitole distincte cu aceste amenzi, acestea toate fiind centralizate în bugetul de stat.

În urma examinării propunerii legislative, în şedinţa din 21 aprilie 2004, comisia a hotărât să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea acestei propuneri legislative. Mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Vă mulţumesc. La dezbateri generale dacă doreşte cineva să ia cuvântul? La dezbateri generale vă amintesc că numai un singur reprezentant al grupului parlamentar poate lua cuvântul. Vă rog.

Domnul Dan Brudaşcu:

Domnule preşedinte,

Noi, cei din partidele de opoziţie, am încercat în aceşti peste 3 ani de zile de când ne confruntăm la această tribună şi nu numai, să venim adeseori în sprijinul programului pe care Guvernul şi l-a anunţat de a-şi onora titulatura de partid social democrat, de a fi un partid deschis, transparent, de a asigura o informare corectă, la timp, a cetăţenilor în legătură cu faptele şi acţiunile pe care le întreprind.

Constatăm însă că, în mod surprinzător, partidul de guvernământ doreşte să facă totul în umbra zidurilor, cum spunea un poet naţional, nu doreşte ca aceste lucruri să fie cunoscute populaţiei, probabil pentru ca destinaţia pe care aceşti bani urmează să o primească să fie alta decât cea de a sluji interesele comunităţilor respective. Nu văd de ce se creează o dificultate în plus pentru identificarea acestor sume rezultate din amenzile aplicate pentru evaziune fiscală şi nu văd de ce aceste sume să nu fie aduse la cunoştinţa populaţiei. Cred că este în interesul unui partid care se doreşte deschis, transparent, credibil să profite de aceste iniţiative, de aceste mingi ridicate la fileu de către partidele opoziţiei şi să acţioneze pe cale de consecinţă.

Eu susţin punctul de vedere al colegului iniţiator, al colegilor iniţiatori şi solicit comisiei să rediscute această problemă şi să nu submineze credibilitatea acestui Guvern pe ultima sută de metri a menţinerii sale la putere. De aceea, vă rog să supuneţi la vot retrimiterea la comisie şi rediscutarea din această perspectivă a acestei propuneri legislative care, aşa cum spuneam, vine în interesul politicii anunţate de către Guvernul prezidat de domnul Adrian Năstase.

Domnul Constantin Niţă:

Mulţumesc. Domnul deputat Haşotti din partea Grupului PNL.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor colegi,

La propunerea legislativă anterioară şi la această propunere legislativă, domnul deputat Tudor Baltă, reprezentând Comisia de buget, a venit cu nişte argumente care, după părerea mea, nu stau în picioare. Faptul că Senatul a respins o propunere legislativă, faptul că Guvernul are un alt punct de vedere nu sunt argumente destul de solide, suficient de solide pentru ca noi să nu luăm în dezbatere o propunere legislativă. Argumentaţia domnului deputat Tudor Baltă nu mi se pare convingătoare şi nu a domniei sale, cât a comisiei.

Încă o dată vă repet, dacă Senatul a votat într-un fel, nu înseamnă că noi nu putem vota altfel sau dacă Guvernul are de gând ca de la 1 ianuarie să aibă o propunere legislativă nu înseamnă că noi nu putem să hotărâm altfel decât Guvernul. Este o mentalitate şi o atitudine politică pe care de nenumărate ori am criticat-o de la acest microfon, nu numai eu, ci colegii din întreaga opoziţie.

Domnul Constantin Niţă:

Din partea Grupului PD. Numai puţin domnule Baltă, să vedem domnul Toader...

Domnul Mircea Nicu Toader:

Referitor la această iniţiativă legislativă vreau să fac o singură remarcă care pentru mine este de neînţeles. Dacă Guvernul a dat un răspuns negativ, un aviz negativ pentru această lege, mă întreb de ce acum o săptămână sau 10 zile, într-o discuţie între domnul Năstase şi Voiculescu, s-a hotărât ca profitul reinvestit să nu mai fie impozabil. Deci, când spune adevărul, acuma sau probabil este o chestiune electorală? Eu cred că ar trebui dezbătut şi poate reîntors în comisie şi ţinut un nou punct de vedere al Guvernului, deoarece premierul Năstase a declarat clar că este de acord ca profitul reinvestit să nu fie impozabil şi cred că ar fi aşa corect ca să nu respingem de la început acest proiect de lege.

Domnul Constantin Niţă:

Da. Nu ştiu, aceasta este o altă chestiune care aţi spus-o dumneavoastră, cred că nu aţi citit proiectul de lege. Vă rog domnule deputat.

Domnul Tudor Baltă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Încă o dată, vreau să-l informez pe domnul coleg Puiu Haşotti că această iniţiativă legislativă a fost bine analizată în cadrul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, s-a luat în vedere absolut toate actele normative care reglementează acest lucru şi am spus o singură chestiune, că această propunere legislativă, acest mod de a discuta, cred că nu îl caracterizează pe dânsul să-mi dea mie numele de Radu Baltă, eu mă numesc Tudor Baltă.

Comisia îşi menţine punctul de vedere, domnule preşedinte, şi în continuare îşi susţine punctul de vedere.

Domnul Constantin Niţă:

Da. Bun. Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie.

Cine este pentru?

27 de voturi pentru.

Împotrivă? Vă rog să votaţi.

40 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Votat respingerea.

Vom supune proiectul de lege votului final de mâine.

Propunerea legislativă privind modificarea art.15 alin.2 din Legea 87/1994 privind combaterea evaziunii fiscale. Iniţiatorul dacă este. Da, vă rog, iniţiatorul.

Domnul Costel Eugen Popescu:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Aceasta a fost prima propunere pe care am făcut-o şi datorită destinaţiei sociale, răspunsul comisiei a fost că dacă nu era destinaţia socială, totul era în regulă şi se putea aproba. La scurt timp am făcut a doua propunere, am scos destinaţia socială şi ne-am conformat cu ceea ce a cerut comisia şi spre surprinderea noastră şi a doua propunere, deci, propriile decizii au fost anulate, deoarece eu, şi repet, nu înţeleg ce se colectează din evaziunea fiscală nu se anunţă populaţia? Care ar fi motivele? S-a venit la microfon şi nu s-au spus motivele care sunt. Noi cerem motivele care sunt. Înţeleg că destinaţia socială face parte..., această evaziune intră în bugetul de stat şi nu acceptă bugetul o altă destinaţie sau o destinaţie aparte, am înţeles lucrul acesta, dar nu înţeleg motivele de ce, chiar Guvernul şi comisia a respins anunţarea populaţiei de suma care se ia din evaziunea fiscală şi rog pe domnul coleg să explice motivele. Nici în raportul care s-a dat, au fost atât de evaziv motivele încât n-au fost înţelese. Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc. Comisia, vă rog punctul de vedere.

Domnul Tudor Baltă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Deci, prezenta propunere legislativă care are ca obiect de reglementare completarea art.15 cu un nou alineat, alin.2: "astfel ca sumele rezultate din amenzile pentru contravenţiile prevăzute la art.13 din lege să se colecteze într-un cont distinct, amenzi din evaziunea fiscală al cărui sold şi destinaţie, exclusiv socială, să se comunice lunar populaţiei prin mijloacele mass-media", a fost analizată în plenul comisiei din 21 aprilie 2004, iar comisia a hotărât respingerea acestei propuneri legislative, având în vedere faptul că potrivit art.8 alin.3 din Ordonanţa Guvernului nr.2 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobat cu modificările prin Legea 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, sumele provenite din amenzi se fac venit la bugetul de stat, cu excepţia expresă instituită prin acelaşi act normativ.

În acest sens, sigur că da, avem şi avizul negativ al Guvernului. Mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Mulţumesc. La dezbateri generale dacă doreşte cineva să ia cuvântul?

Doamna Maria Apostolescu (din bancă):

Dar motivele?!

Domnul Constantin Niţă:

Nu doreşte nimeni. Vom propune votarea proiectului de lege votului final de mâine.

Trecem la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.13/2004 privind aprobarea Actului adiţional la Contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni nr.1479/1997 şi pentru soluţionarea amiabilă a litigiului arbitral iniţiat de Pol Am Pack S.A. Polonia în faţa Curţii permanente de arbitraj de la Haga. Comisia pentru buget, finanţe şi bănci v-aş ruga. Este procedură de urgenţă, v-aş ruga timpii să-i propuneţi.

Domnul Victor Bercăroiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunem 10 minute pe total şi câte două minute pentru fiecare articol.

Domnul Constantin Niţă:

Vă mulţumesc.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi.

Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Votat timpii.

Vă rog să prezentaţi raportul comisiei.

Domnul Victor Bercăroiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Cu adresa PLX/265 din 30.IV.2004, Biroul permanent, conform art.89 şi art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, a sesizat în procedură de urgenţă, pentru examinare şi avizare în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.13/2004 privind aprobarea Actului adiţional la Contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni nr.1479/1997 şi pentru soluţionarea amiabilă a litigiului arbitral iniţiat de POL AM PAK S.A. Polonia în faţa Curţii Permanente de Arbitraj de la Haga.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Actului adiţional la Contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni nr.1479/1997. Această aprobare atrage după sine soluţionarea amiabilă a litigiului arbitral iniţiat de POL AM PAK S.A. Polonia în faţa Curţii Permanente de Arbitraj de la Haga împotriva statului român, partenerul polonez susţinând că autorităţile române au încălcat prevederile Acordului încheiat între Guvernul României şi Guvernul Republicii Polone pentru promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor.

În opinia POL AM PAK, statul român se făcea vinovat de exproprierea investiţiei sale în România şi, drept urmare, se considera îndreptăţită la despăgubiri evaluate cu titlu provizoriu la 10 milioane de dolari.

Ulterior, în urma negocierilor în vederea reinstaurării unor soluţii de normalitate cu Societatea Comercială AMET S.A. Tecuci, unde societatea poloneză deţine 90% din capitalul social, s-a semnat, la 2 februarie 2004, un act adiţional între Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiunilor Statului şi investitorul polonez, act în care sunt incluse o serie de angajamente, având ca finalitate stingerea amiabilă a litigiului arbitral de la Haga.

Potrivit art.75 din Constituţie şi art.86 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, camera decizională este Camera Deputaţilor.

Propunem plenului Camerei Deputaţilor votarea în forma adoptată de Senat.

Domnul Constantin Niţă:

Nu sunt dezbateri generale.

Este o procedură de urgenţă. Interveniţi numai pe parcurs.

Vă rog.

Domnul Dan Brudaşcu:

Domnule preşedinte,

Haideţi să respectăm totuşi regulamentul.

Eu am ascultat cu foarte mare atenţie raportul prezentat de comisia de specialitate. Nu a rezultat, conform modificărilor aduse Constituţiei, justificarea adoptării de către Guvern a unei ordonanţe de urgenţă în această materie.

Dacă iniţiatorul nu este capabil să justifice urgenţa, solicit să se returneze la comisie, întrucât încalcă prevederile Constituţiei revizuite.

Domnul Constantin Niţă:

Domnule deputat, aceasta este procedură de urgenţă şi nu aveţi această ...

Domnul Dan Brudaşcu:

Domnule preşedinte,

Este foarte clar, în Constituţia României s-a prevăzut clar că acest heirupism al adoptării de ordonanţe de urgenţă trebuie să fie ponderat. Atâta vreme cât Guvernul nu este capabil să justifice motivaţiile pentru care a adoptat ordonanţe de urgenţă, nu ne puteţi forţa mâna.

De asemenea, documentul respectiv nu prevede cine suportă aceste oale sparte făcute din incompetenţa celor care au semnat aceste contracte.

Domnul Constantin Niţă:

Nu. Dumneavoastră nu aveţi dreptate, însă, eu, ca să vă fac pe plac, voi supune votului, ca să nu avem nici un fel de problemă. Acesta nu era un element de procedură, în primul rând. Aceasta este chestiune de fond, ca să ne înţelegem foarte clar.

Vă supun aprobării propunerea de retrimitere la comisie, de respingere, mai bine spus.

Cine este pentru retrimiterea la comisie? 6 voturi pentru.

Împotrivă? Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

Majoritatea voturilor împotrivă.

Respinsă, deci, propunerea.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii.

Dacă sunt observaţii la titlul legii?

Vă rog.

Domnul Mircea Nicu Toader:

Practic, observaţia pe care vreau s-o fac se referă la timpul foarte lung care a durat privind stingerea acestui litigiu, care, la Tecuci a avut foarte mari probleme sociale şi cred că trecerea în text a explicaţiei foarte clare a contractului de vânzare-cumpărare mi se pare fără sens. Putea să spună foarte clar: Ordonanţa Guvernului privind stingerea litigiului iniţiat de POL AM S.A. Polonia.

Dar, vreau să subliniez încă o dată că acest litigiu a durat peste 5 ani de zile, cu efecte catastrofale asupra muncitorilor care au lucrat la această întreprindere şi asupra foarte multor activităţi ale acestei fabrici, de acum cunoscută, - Fabrica de conserve şi de producere a cutiilor -, care s-au dus spre altă zonă economică. Şi cred că, aşa cum a spus şi colegul meu, cineva trebuie să plătească oalele sparte, care nu au fost altceva decât o influenţă mai mult a politicului, decât influenţa reală - cea economică.

Domnul Constantin Niţă:

Vă mulţumesc.

Comisia, dacă sunteţi de acord cu modificarea titlului? Nu sunteţi de acord.

Supun votului dumneavoastră titlul legii, în varianta comisiei, aşa cum a fost el stabilit de comisie.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? 11 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Votat cu majoritate de voturi.

Articolul unic.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Titlul ordonanţei de urgenţă.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.1. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.2. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.3. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final de mâine.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.20/2004 pentru completarea Anexei nr.1 la Ordonanţa Guvernului nr.41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte şi pentru aprobarea plăţii cotizaţiei României ca membru fondator la reţeaua internaţională pentru întreprinderi mici şi mijlocii.

Este un proiect de lege în procedură de urgenţă.

Rog comisia să propună timpii.

Domnul Victor Bercăroiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunem 10 minute şi câte două minute pentru fiecare articol.

Domnul Constantin Niţă:

Cine este pentru? Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abţineri, dacă sunt? Nu sunt.

Votat timpul propus.

Fiind în procedură de urgenţă, iniţiatorul, dacă are, pe scurt, câteva elemente.

Vă rog.

Domnul Florin Ivan Roşu (director, Agenţia Naţională pentru I.M.M.C.):

Domnule preşedinte,

Onorată asistenţă,

Iniţiatorul propune adoptarea proiectului de lege în forma aprobată de Senat, formă care a fost, de altfel, avizată de către Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor.

Prezentul act normativ a fost iniţiat pentru completarea pct.2 din Anexa nr.1 la Ordonanţa Guvernului nr.41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte, cu o nouă poziţie intitulată reţeaua internaţională pentru întreprinderi mici şi mijlocii, întrucât, o dată cu semnarea, în data de 18 februarie 2004 a Statutului de constituire a acestei reţele, România, prin Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie, a devenit membru fondator cu drepturi depline al acestei asociaţii. Tot atunci a fost votată în unanimitate şi admisă România, prin Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie, ca singura ţară candidată europeană în board-ul acestei asociaţii.

Totodată, prezentul act normativ reglementează cazul legat pentru plata cotizaţiei anuale a României ca membru fondator cu drepturi depline, având în vedere că, potrivit art.13 din statut, plata cotizaţiei se face în avans, până la finele trimestrului I al fiecărui an, iar, potrivit art.14, plata cu întârziere sau neplata cotizaţiei anuale poate atrage după sine pierderea calităţii de membru.

În acest sens, s-a prevăzut că plata cotizaţiei României se suportă integral din bugetul de stat, prin bugetul Agenţiei Naţionale a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi a Cooperaţiei, pentru anul 2004 plata cotizaţiei asigurându-se prin redistribuirea creditelor bugetare în cadrul bugetului aprobat al instituţiei noastre.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Din partea comisiei, pe scurt, dacă sunt alte observaţii?

Domnul Victor Bercăroiu:

Nu sunt, domnule preşedinte.

Cu unanimitate de voturi, comisia a aprobat forma adoptată de Senat.

Vă propunem să adoptăm forma aprobată de Senat.

Domnul Constantin Niţă:

Da. Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dan Brudaşcu:

Din câtă limbă română ştiu eu, ştiu că cineva este membru fondator "al" sau "a", şi nu membru fondator "la".

Prin urmare, doresc să faceţi modificarea cuvenită şi justificată gramatical în titlul acestei legi.

Domnul Constantin Niţă:

Cred că este corectă propunerea.

De acord şi iniţiatorul, presupun. Da?

Deci, titlul legii, cu modificarea domnului deputat Brudaşcu, dacă sunt alte observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Articolul unic.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La titlul ordonanţei de urgenţă.

Nu sunt observaţii la titlul ordonanţei de urgenţă. Probabil că aveţi aceeaşi observaţie.

Comisia? Iniţiatorul? Aveţi observaţii la propunerea domnului deputat Brudaşcu? Nu.

Votat în unanimitate.

Art.I, alin.1 şi alin.2.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.II, alin.1 şi alin.2.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Anexa.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final de mâine.

Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.5/2004 privind autorizarea unor împrumuturi.

Este procedură de urgenţă.

Comisia, v-aş ruga să propuneţi timpii.

Domnul Victor Bercăroiu:

Domnule preşedinte, propunem 10 minute pe total şi câte două minute pentru fiecare articol.

Domnul Constantin Niţă:

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Admis timpul propus de comisie.

Iniţiatorul este aici, cumva?

Vă rog, pe scurt, să prezentaţi.

Domnul Dan Banciu (consilier, Ministerul Transporturilor, Locuinţei şi Turismului):

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prezenta propunere legislativă ţine cont de faptul că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.19 din 17 aprilie 2004, prin art.8, a abrogat Ordonanţa nr.5/2004. Deci, în momentul de faţă, aceasta este lipsită de obiect de activitate.

Ca urmare, vă rugăm să fiţi de acord cu propunerea noastră.

Domnul Constantin Niţă:

Da. Comisia, vă rog, tot pe scurt.

Domnul Victor Bercăroiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aşa cum s-a arătat, nu mai este obiect la această reglementare.

Ca atare, propunem forma adoptată de Senat - deci, respingerea.

Domnul Constantin Niţă:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea legii.

Titlul legii.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Articolul unic.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final de mâine.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.36/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr.137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării.

Iniţiatorul, dacă este aici?

Vă rog să prezentaţi pe scurt proiectul de lege.

Domnul Adrian Grigorescu (secretar de stat, Ministerul Economiei şi Comerţului):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Propunerea de modificare a Legii nr.137 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările şi completările ulterioare, porneşte de la necesitatea aplicării principiilor libertăţii investitorilor şi liberei circulaţii a capitalurilor, în cadrul procesului de privatizare, luând în considerare atât beneficiile investiţiilor străine în domeniu, cât şi obligaţiile de liberalizare a regimului investiţiilor.

Prezentul act normativ modifică şi completează cadrul juridic care reglementează procesul de privatizare, respectiv Legea nr.137/2002, şi se referă la: asigurarea accesului direct al salariaţilor la privatizare, faţă de cadrul legislativ existent care reglementează vânzarea acţiunilor doar către asociaţiile salariaţilor; aplicarea aceluiaşi regim juridic filialelor societăţii; posibilitatea restructurării - în vederea rentabilizării - a societăţilor comerciale de interes strategic, prin decizii directe ale adunării generale, fără acordarea de mandat special din partea Guvernului; crearea cadrului legal în ceea ce priveşte realizarea unui parteneriat public privat cu bunuri aflate în proprietatea societăţilor comerciale.

Faţă de cele de mai sus, propunem plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.36/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr.137 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu amendamentele propuse de comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea comisiei, vă rog, raportul.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a fost sesizată spre dezbatere şi avizare în fond cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.36/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr.137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării.

Proiectul de lege a fost adoptat şi de Senat.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, avizul Consiliului Economic şi Social, avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, avizul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Proiectul de lege are ca obiect îmbunătăţirea unor aspecte ale reglementărilor privind procesul de privatizare.

Menţionez că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma dezbaterii, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, această lege cu amendamentele admise, prezentate în anexă.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale, dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte nimeni.

Trecem la dezbaterea legii.

Titlul legii.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Articolul unic.

La articolul unic, v-aş ruga să urmăriţi pag.3, pct.1 din raport. Comisia propune două articole - art.I şi art.II.

La art.I, prin modificarea articolul unic, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în varianta comisiei.

La pct.1 al art.I, urmăriţi la pag.5, pct.5, comisia propune eliminarea.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

De asemenea, la pct.7, pag.6, comisia propune introducerea art.II.

Dacă sunt observaţii la propunerea comisiei? Nu sunt.

Votat în unanimitate varianta comisiei.

De asemenea, tot la pag.7, pct.8, comisia propune introducerea art.III al legii.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Trecem la dezbaterea ordonanţei.

La titlul ordonanţei, dacă sunt observaţii? Nu sunt observaţii.

Votat în unanimitate.

Art.I. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct.1 al ordonanţei, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct.2 al ordonanţei.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct.3 al ordonanţei.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct.4. V-aş ruga să urmăriţi pag.3, pct.2 din raport. Comisia propune modificarea alin.3 al art.10.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

Alin.4 al art.10 rămâne în varianta iniţiatorului.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat varianta iniţiatorului.

La pct.5 al ordonanţei de urgenţă, urmăriţi pag.4, pct.3. Comisia propune, după alin.5 al art.12, introducerea a două noi alineate - alin.5.1¹ şi alin.5.2¹.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

La pct.6 al ordonanţei, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct.7, respectiv urmăriţi pag.5, pct.4. Comisia propune modificarea alin.1 al art.14.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în varianta comisiei.

Alin.2, alin.3, alin.4, alin.5, alin.6 rămân în varianta iniţiatorului.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în varianta iniţiatorului.

Pct.8. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct.9. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct.10, pct.11 şi pct.12.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct.13 şi pct.14.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct.15 şi pct.16.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct.17. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct.18. Urmăriţi, la pag.5, pct.6. Comisia propune ca, după pct.17, să se introducă un punct nou - pct.17¹.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

La pct.18, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat varianta iniţiatorului.

Pct.19 şi pct.20.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

Pct.20, pct.21.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

Art.II. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.III. Comisia propune introducerea art.III.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final de mâine.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.116/2003 privind privatizarea Societăţii Comerciale Siderurgica S.A. Hunedoara.

Iniţiatorul este aici? Comisia?

Este procedură de urgenţă. V-aş ruga pe scurt.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a fost sesizată în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.116/2003 privind privatizarea Societăţii Comerciale Siderurgica S.A. Hunedoara.

Proiectul de lege a fost adoptat şi de Senat.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi avizul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Proiectul de lege are ca obiect îmbunătăţirea unor aspecte ale reglementărilor privind procesul de privatizare a Societăţii Comerciale Siderurgica S.A. Hunedoara.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma dezbaterii, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor acest proiect de lege, cu amendamentele admise, prezentate în anexă.

Fiind procedură de urgenţă, propun un timp total de 5 minute şi un minut de intervenţii.

Domnul Constantin Niţă:

Vă mulţumesc.

Cine este pentru timpul propus?

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Votat timpul propus.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Articolul unic.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct.1 al articolului unic.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Trecem la dezbaterea ordonanţei de urgenţă.

Titlul ordonanţei de urgenţă.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La art.1, alin.1, vă rog să urmăriţi pag.3, pct.1 din raport. Comisia a modificat acest punct.

Dacă dumneavoastră aveţi observaţii la această modificare? Nu aveţi.

Votat în varianta comisiei.

La lit.a) a pct.1, comisia propune eliminarea.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

Lit.b), respectiv alin.2, alin.3, alin.4, alin.5, alin.6 şi alin.7 rămân în varianta iniţiatorului.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat aceste puncte în varianta iniţiatorului.

Art.2. V-aş ruga să urmăriţi, la pag.4, pct.2. Comisia a modificat acest articol.

Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu aveţi.

Votat varianta comisiei, inclusiv cu lit.a) şi lit.b).

La art.3, urmăriţi pag.4, pct.3 din raport. Comisia propune abrogarea acestui articol.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate varianta comisiei.

Art.4, alin.1, alin.2, alin.3, alin.4, alin.5, alin.6, alin.7, alin.8.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.5, alin.1, alin.2, alin.3, alin.4, alin.5, alin.6, alin.7.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.6, alin.1, alin.2, alin.3, alin.4, alin.5, alin.6, alin.7.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.7, alin.1, alin.2, alin.3, alin.4, alin.5, alin.6, alin.7.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.8 şi art.9. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.10, art.11 şi alin.13.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.13, art.14 şi art.15.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final de mâine.

Ultimul proiect de lege: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.14/2004 pentru declararea zilei de 2 aprilie 2004 ca zi liberă.

Este procedură de urgenţă.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială, vă rog timpii şi, pe scurt, prezentarea.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Vă propunem, stimaţi colegi, 5 minute total dezbateri şi un minut luări de poziţie.

Domnul Constantin Niţă:

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat.

V-aş ruga, doamnă preşedinte, să expuneţi pe scurt, un minut.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este vorba de declararea ca zi liberă a zilei de 2 aprilie 2004.

Este un proiect de lege cu acţiune temporară. A fost o zi liberă, a trecut.

Proiectul de lege face şi distincţiile domeniilor de lucru, unde nu s-a aplicat şi unde nu poate fi aplicată această zi liberă.

Vă propunem, în consecinţă, să adoptaţi acest proiect de lege.

Domnul Constantin Niţă:

Vă mulţumesc.

Vom trece la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Articolul unic.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Titlul ordonanţei de urgenţă.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.1 şi 2. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votate în unanimitate.

Art.3 alin.1 şi 2. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.4 alin.1 şi 2 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Voi supune proiectul de lege votului final de mâine.

Închidem şedinţa acum şi trecem la şedinţa consacrată răspunsurilor orale la interpelări.

Pentru domnul Adrian Moisoiu, dacă domnul secretar de stat Iulian Iancu a venit aici? Este cineva din partea Ministerului Industriei? Nu este.

Da, vă rog, domnule deputat, procedură la interpelări, nu am auzit până acum, dar ...

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Doresc să-mi exprim o nemulţumire. Am adresat o interpelare domnului prim-ministru, în urmă cu peste o lună de zile. A fost înregistrată cu nr.1421 B. din 6 aprilie 2004. Nemulţumirea mea are două aspecte. 1. Nici până acum nu am primit răspunsul. 2. Este posibil ca în perioada următoare să primesc doar un răspuns în scris, deşi eu am cerut ca răspunsul să fie atât în scris cât şi oral, astfel încât să pot da o replică.

Vă rog, domnule preşedinte, să interveniţi pentru respectarea regulamentului. Eu zic că respectarea regulamentului e problemă de procedură. Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Da. Am luat act de...

Vă rog, domnule Moisoiu, dar nu are cine să vă răspundă, îmi pare rău. De aceea, regret, dar din păcate, mai aşteptăm poate că vine domnul Iancu.

Domnul Adrian Moisoiu:

Bine, aştept, domnule preşedinte, dar până atunci şi eu vreau să exprim un protest în sensul că la data de 8 martie am făcut o interpelare către domnul ministru Popescu - ministrul economiei şi comerţului, la data de 5 aprilie domnului ministru Athanasiu - ministrul educaţiei şi cercetării, solicitând răspunsuri de fiecare dată şi în scris şi oral. Dânşii s-au eschivat, mi-au dat numai răspunsuri în scris, nu sunt mulţumit de răspunsurile primite, doresc să poftească dânşii la microfon şi să dea răspunsurile aşa cum am solicitat.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Rugăm pe cei care se ocupă de acest lucru să ia act de cererea dumneavoastră.

Pentru domnul Ioan Miclea, domnul Traian Panait, secretar de stat în Ministerul Transporturilor. Este aici, da?

Vă rog, domnule Panait.

Domnul Traian Panait (secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Referitor la interpelarea dumneavoastră adresată domnului ministru Miron Tudor Mitrea şi înregistrată la Camera Deputaţilor, domnule deputat Ioan Miclea, vă comunicăm următoarele. În conformitate cu prevederile Legii nr.38 din 2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, taximetriştii independenţi vor primi licenţa taxi eliberată de Autoritatea Rutieră Română în condiţiile prezentării certificatului valabil de atestare a pregătirii profesionale, eliberat de agenţiile autorităţii rutiere române, a actelor ce dovedesc proprietatea asupra autovehiculului utilizat, precum şi a cazierului judiciar.

În sensul legii, prin taximetrist independent se înţelege "persoana fizică autorizată, conform legii, care desfăşoară transportul de persoane sau bunuri în regim de taxi, cu un singur autovehicul, aflat în proprietatea sa".

Urmare a prevederilor art.14 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr.38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului, "licenţa taxi se eliberează taximetriştilor independenţi, persoane fizice autorizate să execute o activitate economică în conformitate cu prevederile Legii nr.507/ 2002 privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice de către persoane fizice".

Faţă de cele prezentate anterior, considerăm că normele metodologice nu contravin Legii nr.38/2003. Pentru rezolvarea favorabilă a solicitării taximetriştilor, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, împreună cu Ministerul Administraţiei Publice vor studia în cel mai scurt timp posibilităţile de modificare a legislaţiei în sensul de a permite unei asociaţii familiale să desfăşoare activitatea de taximetrie cu un singur autovehicul, caz în care acesta va obţine o singură licenţă taxi şi o singură licenţă de execuţie pentru vehicul, şi la două persoane fizice autorizate, soţ şi soţie, pot să desfăşoare activitate de taximetrie cu un singur autovehicul, caz în care acestea vor obţine două licenţe taxi şi două licenţe de execuţie pentru vehicul.

Menţionăm că cel de-al doilea caz implică montarea pe vehicul a două aparate de taxat distincte.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat, dacă aveţi observaţie la cele spuse?

Domnul Ioan Miclea:

Ţin să mulţumesc domnului ministru pentru că s-a aplecat la această problemă, trebuie studiată problema contorului, nu văd necesară montarea pe autoturism a două contoare, poate există o altă soluţie tehnică, ca să se poată face contorizarea separată pe ture. Oricum, răspunsul Ministerul Transporturilor corespunde cu nevoile oamenilor care se încadrează în această situaţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Pentru domnul deputat Mircea Costache, Grupul parlamentar al PRM, răspunde domnul Florin Sandu, secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Florin Sandu (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La interpelarea nr.1443 din 26 aprilie 2004 privind semnalarea familiei Voica Dumitru şi Voica Steluţa din Buzău, nemulţumită de modul de soluţionare a unei petiţii adresate Inspectoratului de Poliţie a judeţului Buzău prin care au solicitat cercetarea lui Miron Fănel Costin, administratorul Societăţii Comerciale NIVA - COM. SRL pentru infracţiunea de înşelăciune în convenţie, vă informăm următoarele.

La 17 februarie, s-a prezentat în audienţă la conducerea Inspectoratului de Poliţie a judeţului Buzău numita Voica Steluţa din Buzău, cartier micro 14, bloc 4, apart.11 care a reclamat faptul că a fost înşelată de către administratorul S.C. Niva Com.SRL Buzău şi a fost deposedată de apartamentul proprietate personală.

Urmare a verificării sesizării s-a stabilit că soţii Voica, la 29 ianuarie 2000, prin contractul de amanet nr.336 au împrumutat de la S.C. Niva com.SRL Buzău suma de 30 de milioane de lei, urmând să restituie în termen de 30 de zile suma totală de 37 de milioane de lei. Cei doi au gajat împrumutul cu apartamentul proprietate personală.

La 25 aprilie 2000, Voica Steluţa a legalizat la biroul notarial individual Vergu Ştefan din Buzău str. Sava Gotul nr.10 o promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare a apartamentului proprietate personală către Miron Fănel Constantin, din conţinutul actului rezultând că a primit de la acesta suma integrală de 60 de milioane de lei, urmând ca la 25 iunie 2000 să încheie contract de vânzare-cumpărare. Încheiat în aceste condiţii, contractul este unul de tip sinalagmatic perfect, exprimând voinţa liberă a părţilor, şi are putere de lege, conform principiului pacta sunt servanta.

Întrucât la data scadentă nu a încheiat contract de vânzare- cumpărare, administratorul S.C. Niva com. SRL Buzău a acţionat-o în instanţă, iar prin sentinţa civilă 5769 din 14 iunie 2002, a Judecătoriei Buzău, s-a constatat că promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare dintre cei doi, intervenită la 25 aprilie 2000, are valoare de contract de vânzare-cumpărare şi că Miron Fănel Costin este proprietarul apartamentului respectiv.

La cererea cumpărătorului, prin sentinţa civilă nr. 9251 din 7 octombrie 2002, judecătoria Buzău a dispus evacuarea numitei Voica Steluţa din apartament, iar la 19 aprilie 2004, în prezenţa executorului judecătoresc Popescu Adrian Gabriel a fost adusă la îndeplinire respectiva hotârâre, în sensul că Miron Fănel Costin a fost pus în drept, întocmindu-se cu această ocazie procesul-verbal.

În timpul verificărilor reprezentantul S.C.Niva com.SRL Buzău a pus la dispoziţia poliţistului însărcinat cu verificarea reclamaţiei contractul de amanet nr.5158 din 13 februarie 2001 din care rezultă că doamna Voica Steluţa a mai contractat un alt împrumut, în valoare de 250 milioane de lei, urmând să restituie în termen de 30 de zile suma totală de 275 de milioane de lei, reprezentând suma împrumutată plus comisionul. Şi de această dată, petenta a angajat împrumutul cu apartamentul deţinut la adresa de domiciliu.

Întrucât Voica Steluţa nu şi-a achitat obligaţiile contractuale asumate în mod liber, a fost din nou acţionată în instanţă, iar prin sentinţa civilă nr.202 din 24 ianuarie 2002 a Tribunalului Buzău a fost obligată să plătească la Societatea Comercială Niva com. SRL Buzău suma de 275 milioane de lei.

Familia Voica s-a adresat domnului deputat Mircea Costache, contestând legalitatea contractului de vânzare-cumpărare şi a hotărârilor judecătoreşti. Verificarea legalităţii şi temeiniciei acestor acte nu este de competenţa poliţiei şi nici a Parlamentului României, iar conform art.162 din Regulamentul Camerei Deputaţilor nu poate face obiectul unei interpelări.

Precizăm că Ministerul Administraţiei şi Internelor, în general, şi Poliţia Română în special nu are dreptul constituţional să verifice legalitatea hotărârilor judecătoreşti sau plângerile formulate de cetăţeni împotriva acestor hotărâri, pentru că se încalcă principiul separaţiei puterilor în stat. Petenta putea contesta legalitatea actelor cu ocazia proceselor în instanţă la care a fost citată legal, dar nu a formulat întâmpinări şi nici nu s-a prezentat, aşa cum rezultă din conţinutul sentinţelor civile menţionate mai sus.

Prin urmare, afirmaţii din interpelare, că poliţia a verificat în mod parţial şi superficial sesizări de acest fel şi că punem oamenii pe drumuri, nu au nici un temei legal.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat Costache, vă rog, dacă aveţi un scurt comentariu?

Domnul Mircea Costache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Special nu am intervenit pentru a-mi prezenta obiectul interpelării, să las timp suficient domnului ministru secretar de stat pentru răspuns şi, de asemenea, să-mi rezerv şi eu timp pentru a-mi spune părerea despre răspunsul primit.

Chiar dacă la o primă vedere, verificarea documentelor arată că familia în cauză, Voica Dumitru şi Voica Steluţa au greşit semnând convenţii înrobitoare care i-au adus în situaţia de a fi evacuaţi din apartament şi de a fi traşi la răspundere pentru a mai plăti încă o sumă de 275 de milioane de lei, chiar dacă aceste verificări ar arăta că totul s-a desfăşurat legal, din punct de vedere pur şi simplu uman şi cetăţenesc, ne dăm seama că ceva nu e în regulă, nu am nimic împotriva, ştiu eu, funcţionării caselor de amanet sau a altor societăţi comerciale de acest tip, dar a ajunge de la un împrumut de 5 milioane de lei, dator cu apartamentul plus 275 de milioane de lei, înseamnă că ceva, undeva nu este în regulă. Şi, dacă toţi ne delimităm că am separat puterile şi putem să le separăm cât vrem noi, dacă se petrec asemenea anomalii, înseamnă că nu ne-am făcut pe deplin datoria nici unii, e vorba de oameni, e vorba de familii, e vorba de oameni care, ajunşi la strâmtoare financiară, apelează la fel de fel de subterfugii, mai mult sau mai puţin avizaţi în legătură cu ceva urma.

Au ajuns oamenii să împrumute suma de 5 milioane, pentru care, realmente, au fost deposedaţi de apartament. Mi se pare că din punct de vedere legislativ cineva trebuie să facă ceva. Din punct de vedere al instituţiilor fundamentale ale statului, pentru că un cetăţean care apelează la instanţă şi nu i se face dreptate, care apelează la organul de poliţie şi de la o primă răsfoire a documentelor se constată că au greşit semnând, nu ne putem considera absolviţi întru totul de faptul că se întâmplă în societatea noastră asemenea anomalii. Repet, dintr-un împrumut de 5 milioane iniţial, s-a ajuns la pierderea apartamentului şi la o datorie de 275 de milioane de lei. Eu am încercat să readuc în atenţia Ministerului de Interne şi a Ministerului Justiţiei un astfel de caz care nu cred că este singular, pentru a ajunge cu toţii la concluzia că trebuie să facem ceva şi din punct de vedere legislativ şi din punct de vedere executiv ca cetăţenii acestei ţări să fie totuşi protejaţi; dintr-o simplă necunoaştere sau dintr-o simplă strâmtorare de moment să ajungă în situaţii cu totul şi cu totul dramatice, cu copiii pe drumuri, fără apartament, fără locuinţă şi datori cu bani pe care n-or să-i aibă niciodată.

ca reprezentant ales al cetăţenilor din municipiul şi judeţul Buzău nu mă puteam delimita şi să mă mulţumesc cu răspunsul pe care mi-l dă în final domnul ministru care, până la un loc, a mers din punct de vedere tehnic şi rezonabil în tonul condescendent pe care eu îl apreciez. Dar, ca să mi se spună că nu aveam calitatea să mă implic, să ascult şi să fac demersurile care îmi stau în putinţă pentru asemenea cazuri, nu cred că este fair play. Şi nici mulţumitor şi, nici domnia sa nu cred că trebuie să doarmă liniştit din acest punct de vedere. Eu pentru partea serioasă a răspunsului îi mulţumesc, pentru cea care îmi taie aşa elanul de a mai asculta păsurile cetăţenilor, de această parte a răspunsului mă delimitez şi mă consider obstrucţionat în raporturile cu cetăţenii.

Eu sper ca din acest semnal tras toate instituţiile statului, inclusiv Parlamentul, să găsească modalitatea de a proteja cetăţenii, în măsura posibilităţilor, chiar când aceştia, în necunoştinţă de cauză sau forţaţi de împrejurări, greşesc semnând contracte, convenţii care să-i aducă apoi în situaţii dramatice. Aştept un răspuns şi de la Ministerul Justiţiei pe aceeaşi temă.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule ministru, mai doriţi să faceţi vreo precizare la cele ce s-au spus? Nu.

Domnule deputat Costache, v-aş ruga dacă doriţi să dezvoltaţi interpelarea privitoare la Ministerul Justiţiei, referitor la memoriul familiei Voica din Buzău.

Domnul Mircea Costache:

Domnule preşedinte, este vorba de acelaşi caz, care, aşa cum afirma şi domnul ministru secretar de stat de la Ministerul de Interne, a ajuns în această situaţie, a adus familia respectivă, respectiv Voica Dumitru şi Voica Steluţa, în această situaţia disperată şi prin manevre ale instanţei. Acolo sunt hotărâri judecătoreşti, unele după altele, care demonstrează că părţile n-au fost citate legal, că nu li s-a oferit dreptul la apărare şi că în judecata în sine nu a luat în discuţie şi nu a reţinut instanţa, aşa cum ar fi fost normal, folosindu-se de rolul activ al instanţei, toate datele pentru a da o judecată mai dreaptă în acest caz. Aştept răspunsul doamnei ministru de la Justiţie, după care o să-mi spun punctul de vedere în legătură cu răspunsul primit.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna secretar de stat Rodica Constantinovici.

Doamna Rodica Constantinovici (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule deputat, la interpelarea formulată de dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr.1444 din 2004, care vizează acelaşi subiect, vă comunicăm următoarele. Aspectele prezentate în interpelare se referă la o cauză care s-a aflat pe rolul instanţelor de judecată şi care a fost soluţionată definitiv şi irevocabil.

Conform prevederilor art.123 din Constituţia României, în calitatea sa de instituţie a administraţiei publice centrale, Ministerul Justiţiei nu se poate pronunţa asupra problemelor de drept sau cu privire la situaţia de fapt din cauzele deduse judecăţii. Activitatea de judecată este atributul exclusiv al instanţelor, iar potrivit dispoziţiilor din Legea nr.92/1992 pentru organizare judecătorească, în nici o împrejurare, verificările efectuate de ministrul justiţiei nu pot conduce la imixtiuni în desfăşurarea proceselor în curs de judecată şi nici nu pot repune în discuţie ceea ce a fost deja judecat sau să dispună punerea în executare a hotărârilor definitive şi irevocabile. Controlul egalităţii şi temeiniciei hotărârilor judecătoreşti se poate face doar prin intermediul căilor legale de atac, ordinare şi extraordinare, exercitate în termenul şi pentru motivele prevăzute de lege. Aşa cum, de altfel, precizaţi şi domnia-voastră în interpelare casele de amanet funcţionează în baza unor prevederi legale privind activităţi comerciale către persoane fizice, iar condiţiile impuse de acestea se prezumă că sunt cunoscute de către cei care apelează la astfel de servicii.

Din memoriul anexat, rezultă că şi partea şi-a asumat un risc la momentul scadenţei împrumutului, neavând banii necesari pentru a-l achita. Ulterior, aceasta s-a prezentat la un notar, unde a încheiat un alt act, intitulat promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare, de unde rezultă că a avut în vedere eventualele consecinţe ce ar fi putut decurge din nerespectarea clauzelor contractuale.

Din considerentele sentinţei civile nr.202 din 24 ianuarie 2003, pronunţată de Tribunalul Buzău - secţia comercială în dosarul 206/2003, rezultă că debitoarea Voica Steluţa a beneficiat de un împrumut de 250 de milioane lei, în baza contractului de amanet nr.51-58 din 13.02.2001, care urma să fie restituit în termen de 30 de zile, cu un comision de 10% pe zi, având de restituit în total suma de 275 de milioane de lei. Contractul a fost semnat de debitoare, care a luat cunoştinţă de prevederile lui şi de termenul la care era obligată să-şi achite datoria. Această materie a contractului de amanet este reglementată în codul civil şi în codul comercial, precum şi în dispoziţiile legii nr.507 din 2002 privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice de către persoane fizice.

Din analiza actelor anexate, rezultă că nu au fost încălcate prevederile legale în această materie. Diversele situaţii regretabile apărute în practică în legătură cu aplicarea cestor dispoziţii sunt determinate în parte şi de conduita părţilor şi ne propunem să le avem în vedere pentru îmbunătăţirea cadrului legislativ actual.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat, dacă sunt observaţii?

Domnul Mircea Costache:

Da. Aşa cum spuneam, din verificare se constată că toate demersurile în justiţie ar fi fost în regulă, dar familia în cauză contestă semnătura, considerând-o falsă, aplicată pe cel de-al doilea contract, în valoare de 250 de milioane, cu o returnare de 275 de milioane. Se pare că atât apărătorii titularului casei de amanet, cât şi instanţa, au favorizat una din părţi în modul de a judeca. Eu ştiu că oamenii cu bani puţini, şi strâmtoraţi şi cu o poziţie socială precară nu prea au întâietate şi mă întreb dacă cumva se întâmplă ca o instanţă să dea o judecată în astfel de situaţii foarte dramatice, o sentinţă eronată cine răspunde, pentru că la căile de atac la care ne îndrumă doamna ministru înseamnă să ne întoarcem tot la instanţe, să ne întoarcem tot acolo. pentru orice lucru din lumea asta, un muncitor, dacă rebutează o piesă, răspunde, pentru orice lucru, cineva trebuie să răspundă. pentru o judecată eronată, care aduce oamenii în stare disperată, cine răspunde? Care este cadrul legal în acest sens?, mă întreb eu.

Nu cred că este cazul să ne delimităm atât de uşor şi să ne spălăm pe mâini, cum se spune româneşte, de astfel de situaţii, pentru că aceştia sunt cetăţeni ai acestei ţări care găsesc şi ei o uşă deschisă la instanţă, unde nu li se face dreptate sau unde se judecă parţial şi uneori eronat, pentru că nu este singura situaţie, de departe, de astfel de sentinţe acordate în cauze extrem de complicate. De asemenea, cetăţenii, în momentul în care la poliţie, justiţie, la alte organisme, la alte instituţii nu au găsit audienţa necesară se adresează, bineînţeles, unui om pe care ei îl creditează cu o formulă de sprijin, care îi este la îndemână în cadrul legal, unui reprezentant ales din judeţul respectiv.

În măsura în care doamna ministru a prezentat un răspuns până la un loc oficial, rece şi tehnic, în partea finală, totuşi lasă să se întrevadă că este posibil să se strecoare erori şi că într-adevăr avem cu toţii o responsabilitate în a găsi căile ca pe viitor astfel de situaţii să nu se mai petreacă în societatea românească. Eu îi mulţumesc pentru răspuns.

Domnul Constantin Niţă:

Da. Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Adrian Moisoiu, dacă pentru Ministerul Economiei şi Comerţului doriţi să vă dezvoltaţi interpelarea?

Domnul Adrian Moisoiu:

Dacă a venit de la minister.

Domnul Constantin Niţă:

V-aş ruga să respectaţi regulamentul. Aveţi 3 minute pentru dezvoltarea interpelării.

Domnul Adrian Moisoiu:

Deci domnul Laszlo Mihai din Tg.Mureş mi s-a adresat mie în sensul că s-a plâns că hotărârea de guvern nr.1041 din 28 februarie prin care pensionarii foşti salariaţi ai sectorului energiei electrice beneficiază de acordarea unei cote gratuite de 1200 de kw pe an nu este respectată. în consecinţă, având în vedere că această hotărâre nu este abrogată, am solicitat ca Ministerul Economiei şi Comerţului să dea un răspuns. M-am încadrat în 3 minute?

Domnul Constantin Niţă:

Da. Domnul secretar de stat Iulian Iancu, vă rog să răspundeţi la interpelarea domnului deputat.

Domnul Iulian Iancu (secretar de stat, Ministerul Economiei şi Comerţului):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat, aş vrea mai întâi să vă mulţumesc pentru întrebare, pentru că aş profita de acest prilej să dăm o explicaţie completă pentru a lămuri cu acest prilej şi pe acei pensionari care, probabil, nu au reuşit să intre în posesia tuturor informaţiilor, şi aş vrea să împart răspunsul meu în două părţi: respectiv, un scurt istoric al modului în care au fost dobândite aceste facilităţi şi stadiul la zi al modului de aplicare a hotărârii de guvern la care făceaţi referire.

În consecinţă, începând cu anul 1990, la solicitarea sindicatelor din sectorul energetic s-a promovat baza legală pentru acordarea unei cote gratuite de energie electrică salariaţilor şi pensionarilor din sectorul energetic. Astfel, a fost iniţiată Hotărârea de Guvern nr.279 din 1990 care a acordat unele facilităţi la consumul casnic de energie electrică salariaţilor şi pensionarilor proveniţi din unităţi aparţinând fostului minister al energiei electrice. Având în vedere că actul sus-menţionat nu a fost publicat în Monitorul Oficial, fiind astfel lovit de nulitate, acordarea facilităţilor a fost prevăzute în contractele colective de muncă ale RENEL şi ulterior CONEL. Prin Hotărârea de Guvern nr. 627 din 2000, CONEL s-a reorganizat în 4 unităţi independente, respectiv Termoelectrica, Hidroelectrica, Electrica, Transelectrica, cu bugete de venituri şi cheltuieli proprii, care şi-au desfăşurat activitatea pe principii strict comerciale.

În data de 15.08.2001 a fost semnată de către Termoelectrica, Hidroelectrica, Electrica şi Transelectrica o notă comună în vederea acordării acestui drept deja dobândit, respectiv a unei cote gratuite de energie electrică de până la 1600 kw/h, începând cu luna august 2001, pensionarilor proveniţi din unităţile desprinse din fostul Minister al Energiei Electrice, inclusiv RENEL, CONEL şi unităţile subordonate acestora. Pentru acordarea acestei facilităţi, pensionarii trebuiau să fi avut o vechime de minim 15 ani în acest sector.

De asemenea, de acest drept putea beneficia şi soţia sau soţul titularului de drept decedat, dacă acesta a lucrat minim 20 de ani într-una din aceste unităţi şi nu s-a recăsătorit. Având în vedere cele de mai sus, Ministerul Economiei şi Comerţului a venit în sprijinul pensionarilor elaborând şi promovând Hotărârea de Guvern nr. 1041 din 2003 privind unele măsuri de reglementare a facilităţilor acordate pensionarilor din sectorul energiei electrice. Totodată, pentru o mai uşoară aplicare a acestui act normativ şi pentru a nu fi private de aceste facilităţi anumite categorii de persoane pensionate din unităţi ce au aparţinut fostului minister al energiei electrice, s-a elaborat o nouă Hotărâre de Guvern, nr. 1461 din 2003, cea la care faceţi referire.

Având în vedere că prevederile Hotărârii de Guvern nr. 1041 se referă în mod expres la reglementări privind acordarea facilităţilor pensionarilor din sectorul energiei electrice, vă informăm că: prima etapă de verificare a dosarelor s-a finalizat în data de 1.IV.2004, ocazie cu care s-a convenit şi repartizarea pe societăţi a numărului beneficiarilor de această cotă gratuită de energie electrică. În urma analizei făcute, dosarele depuse până la 31.I.2004 au fost împărţite în trei categorii, după cum urmează: 1. lista beneficiarilor de cotă gratuită de energie electrică, listă ce cuprinde solicitările celor care îndeplinesc toate condiţiile din Hotărârea de Guvern nr.1041 şi care cuprind toate documentele care să ateste aceasta; 2. lista potenţialilor beneficiari de cotă gratuită de energie electrică, listă ce cuprinde potenţialii beneficiari în sensul că solicitanţii pot beneficia de cotă dacă îşi completează dosarul cu anumite documente, exemplu, carte de muncă incompletă, etc.; 3. lista persoanelor care nu beneficiază de cotă gratuită de energie electrică întrucât nu îndeplinesc condiţiile din Hotărârea de Guvern nr.1041 din 2003. Exemple: o vechime de minimum 15 ani, nu sunt pensionate dintr-o unitate a sistemului energetic, sunt pensionate după 30.IX.2000 etc.

Listele nominale au fost trimise în prima săptămână a lunii aprilie 2004 la filialele, respectiv sucursalele de distribuţie aparţinând "Electrica" în vederea: 1. identificării persoanelor de pe lista 1, respectiv persoanele care îndeplinesc toate condiţiile şi au avut actele care să dovedească aceasta şi emiterea facturilor cu cotă de energie electrică inclusă. 2. identificării persoanelor de pe lista nr.2 şi anunţarea acestora în vederea completării dosarului; şi 3. anunţării persoanelor ce nu beneficiază de această cotă având în vedere că nu îndeplinesc condiţiile din hotărârea de Guvern.

Precizăm că această facilitate se acordă începând cu 1.I.2004 pentru cei ce au depus dosarul complet, în termen, conform Notei nr.160.535 din 11.II.2004, aprobată de domnul ministru de stat, domnul Dan Ioan Popescu, ceilalţi potenţiali beneficiari, lista 2, urmând să beneficieze de cota gratuită de energie electrică începând cu luna următoare a completării dosarului. În cursul lunii mai urmează să se încheie contractele între societăţile de distribuţie şi furnizare aparţinând "Electrica" şi societăţile plătitoare prevăzute în Hotărârea de Guvern nr.1041.

"Electrica" îşi va recupera contravaloarea energiei electrice consumate de beneficiar de la aceştia.

Acţiunea privind Hotărârea de Guvern nr.1041 din 2003 continuă deoarece la centrele de relaţii cu clienţii ale "Electrica" au continuat să se depună dosare şi după 31.I.2004. Aceste dosare se vor analiza în luna iunie conform notei sus-menţionate privind aprobarea metodologiei de acordare a cotei gratuite de energie electrică pensionarilor proveniţi din sectorul energiei electrice.

Sper că prezentând astfel răspunsul pe cele două părţi, cu scurta introducere privind modalitatea în care a obţinut acest drept şi faptul că astăzi, în timp ce vorbim, se aplică, se acordă acest drept deja, să fie un răspuns complet care să vă mulţumească.

Mulţumesc şi eu.

Domnul Constantin Niţă:

Da. Vă mulţumesc.

Poftiţi, domnule deputat, dacă aveţi observaţii la răspunsul dat.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc, domnule secretar de stat, pentru răspunsul dat. Numai o să-mi permiteţi să citez din adresa "Electrica Transilvania Sud", Sucursala Târgu-Mureş, de la data de 24 septembrie 2003, domnule secretar de stat: "Domnului Laszlo Mihai, din evidenţele noastre rezultă că în baza reglementărilor din perioadele anterioare, aţi beneficiat de o cotă gratuită de energie electrică." Deci se încadrează în istoric, aşa cum spuneaţi dumneavoastră. "Considerăm că puteţi beneficia în continuare de această facilitate - deci, să beneficieze omul în continuare, respectiv de o cotă gratuită de energie electrică de 1200 kw/oră pe an. Pentru a beneficia de această cotă, vă rugăm să vă prezentaţi până la data de 15 octombrie 2003 la sediul nostru cu actele doveditoare pentru..." şi aşa mai departe.

Ce vreau eu să spun: operativitatea în cazul dumneavoastră lasă de dorit, pentru că dacă la 24 septembrie i s-a spus că va primi, omul a fost de n ori, altfel nu ajungea la un birou parlamentar ca să-şi apere sau să-şi ceară un drept, ca pe urmă să vin eu încoace şi să vă solicit dumneavoastră acest lucru.

Sper să fie în prima tranşă şi, aşa cum spuneţi dumneavoastră în clipa de faţă, de la 1 aprilie ar fi intrat în aceasta, dar dânsul a fost la mine undeva în jurul datei de 15 aprilie, ultima oară. Rămâne de văzut.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Da. Şi eu vă mulţumesc.

Tot pentru domnul Adrian Moisoiu, răspunde domnul Florin Sandu, secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor.

Domnule deputat, dacă doriţi să vă dezvoltaţi interpelarea. Pe scurt, trei minute.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea de fapt avea două aspecte: un aspect în legătură cu doamna Munteanu Alexandrina din Sighişoara care a solicitat o extindere a locuinţei sale, nu ştiu la aceasta a venit pregătit domnul secretar de stat sau la cea de-a doua. Şi la cea de-a doua. Bun! Şi care a considerat că este ilegală Hotărârea nr.8 din 2004 a Consiliului local Sighişoara privind vânzarea prin licitaţie directă a acestui spaţiu pe care dânsa îl solicită, în condiţiile în care însuşi prefectul judeţului Mureş a dispus ca spaţiul respectiv să se vândă şi hotărârea respectivă să fie completată că se vinde prin licitaţie.

Problema pe care doamna Munteanu Alexandrina o prezintă este următoarea: adică o locuinţă unde dânsa cere extindere şi care este solicitată în acelaşi timp şi de Parohia reformată din Sighişoara, care este şi rău platnic, pentru că timp de 11 luni nu şi-a plătit spezele, deci întreţinerea şi celelalte cheltuieli pe care ar fi fost datoare să le plătească, primeşte această facilitate de a cumpăra direct, prin cumpărare directă acest spaţiu, mai ales în condiţiile în care, subliniez o idee, şi nu ştiu dacă cu asta a fost informat domnul secretar de stat, şi anume că parohia nu locuieşte acolo şi după 1990 au înstrăinat, au vândut spaţii în acest imobil. Şi, bineînţeles, doamna spune că în acest caz apreciază că de fapt este un troc politic între P.S.D. şi U.D.M.R. şi ca atare, îşi doreşte ca dacă nu i se face dreptate, să se adreseze la Strasbourg.

Eu sper că răspunsul de astăzi al domnului secretar de stat, nu-l cunosc, dar cred că este corespunzător.

Vă mulţumesc. Îl aştept.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule secretar de stat Sandu, v-aş ruga să răspundeţi la interpelare.

Domnul Florin Sandu (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Vă mulţumesc frumos.

Domnule deputat,

Cu privire la solicitarea doamnei Munteanu Alexandrina din Municipiul Sighişoara, prin Hotărârea nr.8 din 29 ianuarie 2004, Consiliul local Sighişoara a aprobat vânzarea imobilului din strada Andrei Şaguna nr.2 în baza prevederilor alin.3 al art.43 din Legea nr.10 din 2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, întrucât spaţiul deţinut de către Parohia reformată Sighişoara, în baza contractului de închiriere nr.2 din 27.II.2002, la parterul imobilului, se încadrează în prevederile legii şi poate fi vândut actualului chiriaş având destinaţia de locuinţă.

În ceea ce priveşte spaţiul deţinut de Parohia reformată Sighişoara în acelaşi imobil, în baza contractului de închiriere nr.12 din 27.II.2002, compus din demisol şi pivniţă având destinaţia de spaţiu pentru activităţi social-culturale, menţionăm că nu poate fi vândută actualului chiriaş în condiţiile prevederilor alin.3 al art.43 din Legea nr.10 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, având altă destinaţie decât cea de locuinţă şi, prin urmare, vânzarea se poate face numai prin licitaţie publică.

Întrucât doamna Munteanu Alexandrina a atacat în contencios-administrativ hotărârea Consiliului local nr.8 din 2004, procesul fiind pe rolul instanţei de judecată, Prefectura judeţului Mureş i-a transmis petentei la data de 11 martie 2004 că are posibilitatea să solicite instanţei suspendarea punerii în aplicare a acestei hotărâri până la soluţionarea litigiului.

De asemenea, precizăm că obiectul interpelării de la pct.1 nu vizează competenţele Ministerului Administraţiei şi Internelor, în conformitate cu dispoziţiile cuprinse în art.120 alin.1, art.121 alin.2 din Constituţia României şi în conţinutul art.2 alin.1 din Legea 215 privind administraţia publică locală, întrucât între puterea executivă centrală, respectiv Guvernul, şi autorităţile publice locale, respectiv primăria şi consiliul local, nu există raporturi de subordonare, astfel încât ministrul administraţiei şi internelor nu are competenţa să intervină în sensul celor semnalate, mai ales că litigiul a fost transpus instanţelor de judecată care urmează a se pronunţa.

Prin urmare, întrebarea dacă în România se respectă legea nu poate avea decât un singur răspuns, cel afirmativ.

Vă mulţumesc.

Dau răspunsul şi cu privire la a doua parte?

Domnul Adrian Moisoiu:

Da.

Domnul Florin Sandu:

Cu privire la motivele eliberării din funcţia de şef al Poliţiei Municipiului Sighişoara a domnului comisar şef Corman Ioan, precizăm că urmare a sesizărilor înaintate conducerii Ministerului Administraţiei şi Internelor de doi localnici în perioada 2-5 mai 2004, un colectiv de ofiţeri din corpul de control al ministrului administraţiei şi internelor a efectuat verificări punctuale şi un control profesional asupra activităţii manageriale desfăşurate de comisarul şef Corman Ioan.

Activităţile specifice derulate au evidenţiat gestionarea ineficientă a stărilor conflictuale create pe raza Municipiului Sighişoara de grupări ale lumii interlope, fapt ce a permis escaladarea conflictelor şi a manifestărilor violente.

Pe raza localităţii s-a desfăşurat o activitate infracţională timp îndelungat, de către persoane cunoscute pentru comiterea infracţiunilor de trafic de autoturisme de lux furate, trafic şi consum de droguri, schimburi ilegale de valută, ultraj la adresa poliţiştilor sau ultraj contra bunelor moravuri.

S-a constatat că activităţile de cercetare în lucrările şi cauzele penale cu autori neidentificaţi privind furturile din locuinţe sunt ineficiente, fapt de natură a genera neîncrederea cetăţenilor în instituţia poliţiei.

Totodată, s-a reţinut în sarcina şefului Poliţiei Municipiului Sighişoara că nu a respectat metodologia de lucru privind înregistrarea tuturor sesizărilor depuse de victimele unor infracţiuni, fiind identificate lucrări cu autori necunoscuţi şi au fost înregistrate cu mari întârzieri.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Mai doriţi să faceţi un comentariu la răspunsul domnului ministru? Da. Două minute.

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulţumesc.

În legătură cu doamna Munteanu Alexandrina, pentru că pct.2 este clar şi mulţumesc domnului secretar de stat, aici problema este următoarea, să înţeleg din cele spuse de domnia sa: doamna Munteanu a atacat în instanţă Hotărârea nr. 8 din 2004 a Consiliului local. E adevărat. Dar de ce a atacat-o? Pentru că e necorespunzătoare. Să înţelegem atunci, domnule secretar de stat, că dacă doamna îşi retrage plângerea de la tribunal, imediat locuinţa va fi pusă în vânzare prin licitaţie? Acesta este obiectul. Deci, asta este problema. Cunosc faptul că Primăria Sighişoara în clipa de faţă se opune vânzării prin licitaţie şi doreşte ca să atribuie această locuinţă prin vânzare directă către Parohia reformată. Ăsta este aspectul în sine. Asta trebuie să lămurim.

Cel mai simplu, că eu pot să-i comunic petentei şi care poate că în clipa de faţă ascultă această discuţie, "Domnule, retrag plângerea de la tribunal." Şi cu asta mâine sau în câteva zile, consiliul local poate să-i vândă prin licitaţie locuinţa pe care o solicită.

Domnul Constantin Niţă:

Domnule secretar de stat, trebuie să faceţi o ultimă precizare.

Domnul Florin Sandu:

Da. Conform legii, având destinaţia de alt spaţiu decât de locuinţă, în speţă activităţi social-culturale, conform legii, această vânzare se poate face numai prin licitaţie publică.

Referitor dacă doamna îşi retrage sau nu-şi retrage acţiunea în instanţă, asta este dreptul dânşii de a face sau nu acest lucru.

În condiţiile în care se face altfel decât prin licitaţie, se încalcă legea.

Domnul Adrian Moisoiu (din bancă):

Dânsa a ajuns la această soluţie când nu s-a vrut să se vândă prin licitaţie.

Domnul Constantin Niţă:

Mai discutaţi la bilaterale, ca să putem să trecem mai departe.

Mulţumesc.

Pentru domnul deputat Dan Brudaşcu răspunde doamna secretar de stat Rodica Constantinovici, Ministerul Justiţiei.

Domnule deputat, doriţi să dezvoltaţi interpelarea? Nu doriţi.

Doamna secretar de stat, vă rog să răspundeţi la interpelare.

Pentru domnul Dan Brudaşcu, nr.1459. Da.

Doamna Rodica Constantinovici:

Mulţumesc.

Domnule deputat, la interpelarea formulată de dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr.1459 din 2004, adresată ministrului justiţiei, referitoare la memoriul doamnei Safta Ana din Cluj-Napoca, vă comunicăm următoarele.

Analizând memoriul, am constatat că, prin sentinţa civilă nr.9574 din 1998, pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca, irevocabilă, a fost admisă acţiunea reclamantei Safta Ana, astfel cum a fost formulată, deci iată, justiţia a dat satisfacţie, în contradictoriu cu pârâta, Societatea Comercială "Carpimes" SA Cluj-Napoca şi a obligat-o pe aceasta din urmă să îndeplinească formele necesare încheierii contractului de vânzare-cumpărare cu privire la locuinţa petiţionarei.

Prin hotărârea judecătorească se instituie aşadar o obligaţie de afaceri în sarcina pârâtei, Societatea Comercială "Carpimes" SA Cluj-Napoca. Din păcate, o astfel de obligaţie nu poate fi executată silit cu ajutorul executorului judecătoresc, ci doar prin aplicarea dispoziţiilor art.580² din Codul de procedură civilă.

Astfel, dacă debitorul refuză să îndeplinească o obligaţie de afaceri, cum procedează abuziv, în opinia noastră, societatea comercială pârâtă în cauză, acesta poate fi constrâns la îndeplinirea ei prin aplicarea unei amenzi civile. Instanţa de judecată sesizată de creditor poate obliga debitorul să plătească în favoarea statului o amendă civilă de la 200.000 la 500.000 de lei pe zi de întârziere, până la executarea obligaţiei prevăzute în titlul executoriu.

De asemenea, pentru acoperirea prejudiciului cauzat prin neîndeplinirea obligaţiei de afaceri, creditoarea, deci, doamna Safta Ana, poate cere obligarea debitorului la daune interese.

Am reţinut din memoriu că petiţionara a urmat o cale procedurală pentru valorificarea dreptului său consfinţit şi printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, însă nu precizează ce obiect are această acţiune. Fiind vorba de o cauză în curs de judecată, verificările efectuate de ministrul justiţiei pe cale administrativă nu pot conduce la imixtiuni în desfăşurarea acesteia, iar partea trebuie să depună toate diligenţele şi să prezinte probele în susţinerea pretenţiilor sale în faţa instanţei de judecată, singura care este abilitată legal să se pronunţe cu privire la cererea cu care a fost învestită.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat, doriţi să faceţi vreo remarcă la răspuns? Nu. Mulţumesc şi eu.

Pentru domnul deputat Paul Magheru, de asemenea răspunde doamna Rodica Constantinovici, Ministerul Justiţiei.

Domnule deputat, doriţi să comentaţi, să adăugaţi în plus la interpelare? Nu.

Vă rog să răspundeţi, doamna secretar de stat.

Doamna Rodica Constantinovici:

Domnule deputat,

La interpelarea formulată de dumneavoastră, înregistrată cu nr.1465 din 2004, referitoare la incompatibilitatea magistraţilor cu funcţii de conducere în instituţiile de învăţământ superior, vă comunicăm următoarele.

În conformitate cu dispoziţiile art.111 din Legea nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească, astfel cum a fost modificată şi completată, funcţia de magistrat este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.

Legea pentru organizarea judecătorească nu face nici un fel de distincţie între funcţiile didactice din învăţământul superior, fie că acestea sunt de execuţie sau de conducere.

Din perspectiva dispoziţiilor Legii nr.92/1992, funcţia de magistrat nu este incompatibilă cu nici una dintre funcţiile de conducere din învăţământul superior, rector, prorector, decan, prodecan, director de departament, director de colegiu sau şef de catedră.

Potrivit dispoziţiilor art.72 alin.1 din Legea nr.128/1997 privind statutul personalului didactic, modificată şi completată, structurile şi funcţiile de conducere din instituţiile de învăţământ superior sunt alese prin vot secret pe o perioadă de patru ani, conform Cartei universitare şi în condiţiile legii, iar cadrele didactice din aceste structuri şi funcţii trebuie să fie titulare în instituţia de învăţământ superior respectivă.

Din perspectiva Legii nr.128/1997, se constată imposibilitatea ocupării unei funcţii de conducere de către o persoană care nu are funcţia de bază, nu este titular la universitatea respectivă. Pe de altă parte, conform art.74 din acelaşi act normativ, funcţiile de conducere din instituţia de învăţământ superior, cu excepţia rectorului, se confirmă de către senatul universitar.

Având în vedere dispoziţiile legale invocate, competenţa verificării îndeplinirii condiţiilor legale necesare numirii într-o funcţie de conducere revine în exclusivitate senatului universitar, respectiv consiliului facultăţii.

De asemenea, trebuie subliniat faptul că, potrivit art.89 din Legea nr.84/1995, cu modificările şi completările ulterioare, autonomia universitară constă în dreptul comunităţii universitare de a se conduce, de a-şi exercita libertăţile academice fără nici un fel de ingerinţe ideologice, politice sau religioase, de a-şi asuma un ansamblu de competenţe şi obligaţii în concordanţă cu opţiunile şi orientările strategice naţionale ale dezvoltării învăţământului superior stabilite prin lege.

În condiţiile în care un magistrat cu funcţia de bază la instanţă, ocupă şi o funcţie de conducere la o instituţie de învăţământ superior, ministrul justiţiei nu are abilitatea de a constata această stare şi nici de a dispune luarea unor măsuri în acest sens, nefiind încălcate dispoziţiile imperative ale Legii nr.92/1992, astfel cum a fost modificată şi completată.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Aveţi vreun comentariu la răspunsul primit? Vă rog, pentru două minute.

Domnul Paul Magheru:

Domnule preşedinte,

Domnule secretar de stat,

Răspunsul dumneavoastră mă dezamăgeşte. Îl consider din păcate părtinitor pentru câteva funcţii care sunt în subordinea ministerului pe care-l reprezentaţi.

Situaţia de incompatibilitate a magistraţilor cu funcţiile de conducere în învăţământul superior este limpede ca apa de izvor. Pentru aceasta aveam doar nevoie de răspunsul dumneavoastră monosilabic, da au ba, este compatibil sau nu este compatibil şi văd că, eventual, ne trimiteţi în competenţa altor ministere sau altor instituţii, cum sunt senatele universitare.

Noi ne-am adresat pentru aceasta, pentru că voiam să fim mai bine informaţi, Consiliului Legislativ, care, se ştie foarte bine, are doar un rol consultativ, înainte de a face lucrul acesta. Având acest rol consultativ, ei ne-au comunicat exact ceea ce ştiam noi din coroborarea Legii de organizare judecătorească cu Legea învăţământului. Pentru că trebuie făcută o coroborare. Altminteri, dumneavoastră o să ne trimiteţi la Ministerul Educaţiei şi Cercetării, dumnealor o să ne trimită la dumnealor.

Am făcut această solicitare şi ni s-a răspuns, din partea Consiliului Legislativ şi aveam nevoie de la dumneavoastră numai de greutatea şi autoritatea răspunsului Ministrului Justiţiei având în vedere că, aşa cum vă spuneam Consiliul Legislativ este doar consultativ. Uitaţi ce ne răspund dumnealor: "În conformitate cu...

Domnul Constantin Niţă:

Pe scurt, v-aş ruga, nu citiţi toată...

Domnul Paul Magheru:

Nu, nu, numai atât! O singură frază.

Domnul Constantin Niţă:

Vă rog!

Domnul Paul Magheru:

"În conformitate cu dispoziţiile de mai sus, art.85 din Carta universităţii din Oradea, anexată de dumneavoastră în extras, precizează că funcţiile de rector, de prorector, de decan, de prodecan şi de şef de catedră pot fi ocupate numai de profesori universitari sau de conferenţiari universitari titulari ai instituţiei, care desfăşoară activitatea în universitate şi care au funcţia de bază în universitate."

Dumneavoastră ştiţi foarte bine că aceşti magistraţi la care mă refer eu, aţi avut posibilitatea să verificaţi, nu au funcţia de bază în universitate. Neavând funcţia de bază la universitate, ei nu pot ocupa funcţii de conducere în instituţia de învăţământ superior, ei nu pot fi magistraţi, judecători, arbitrii şi în acelaşi timp să fie şi jucători, adică să aibă funcţii de conducere în instituţiile de învăţământ superior.

Ne-am adresat şi Direcţiei legislative...tot aşa, şi oficial prin Comisia de învăţământ, pentru că am vrut să facem ordine în legătură cu acest lucru. Ne-a răspuns exact la fel. Uitaţi-vă: "Având în vedere faptul că autonomia universitară pe care o invocaţi şi dumneavoastră, şi toată lumea ţine cont de ea, este reflectată în Carta universităţii, stipularea în Cartă a obligaţiei persoanelor alese în funcţii de conducere de a avea funcţia de bază şi carte de muncă la acea universitate, este în concordanţă cu dispoziţiile art.72 din Legea nr.128.

Deci, dacă se coroborează cele două legi, categoric, funcţiile de conducere ale magistraţilor în instituţii de stat, în instituţii de învăţământ superior sunt absolut incompatibile. Deci, aş fi avut nevoie din partea dumneavoastră de precizarea aceasta, pentru ca, mă rog...cu răspunsul autoritar în mână, să putem...cu atât mai mult cu cât aş vrea să vă precizez...

Domnul Constantin Niţă:

Domnule deputat, nu faceţi dialog. Vă rog, v-aţi exprimat punctul de vedere, lăsaţi-o pe doamna secretar de stat să răspundă.

Domnul Paul Magheru:

Nu, deocamdată n-am terminat, mai am o singură frază. N-am terminat că dumneaei a intervenit, şi vroiam să termin. Cu atât mai mult cu cât pentru funcţiile de conducere în învăţământul superior la această universitate, au pornit şase inşi. Patru dintre ei au înţeles această incompatibilitate, s-au retras, iar ceilalţi doi nu. Ei s-au încăpăţânat să invoce Codul muncii care este lege generală şi dumneavoastră ştiţi foarte bine că legea de organizare judecătorească o derogă pe cea generală, specialis derogă generalis.

Şi i-am rugat să înţeleagă lucrul acesta. Or, din păcate, răspunsul dumneavoastră, din păcate, va încuraja incompatibilităţi în învăţământul superior, adică în conducere, în ceea ce priveşte chiar subalternii dumneavoastră.

Domnul Constantin Niţă:

Da. Doamna secretar de stat, aveţi posibilitatea să răspundeţi, să precizaţi anumite elemente ridicate de domnul deputat.

Doamna Rodica Constantinovici:

Exact acelaşi lucru am susţinut şi noi, cadrele didactice din aceste structuri şi funcţii trebuie să fie titulare în instituţia de învăţământ superior respectivă. Potrivit Legii nr.92/1992, funcţia de magistrat este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.

Domnul Constantin Niţă:

Doamna secretar de stat, mai aveţi alte comentarii? Nu mai aveţi alte comentarii. Atunci închidem răspunsul. Dacă mai sunt observaţii, domnul deputat poate să discute cu dumneavoastră...

Doamna Rodica Constantinovici:

Nu. Din perspectiva Legii nr.92/1992, nu poate fi sancţionat magistratul care are o funcţie didactică în învăţământul superior.

Domnul Constantin Niţă:

V-aş ruga să închideţi răspunsul dacă intraţi în dialog cu sala. Mulţumesc.

Domnul Metin Cerchez lipseşte, este absent, nu se pot da răspunsurile. Pentru domnul Marian Ionescu şi domnul Ştefan Baban, domnul secretar de stat Predilă a predat răspunsurile în scris. Domnul deputat Eugen Nicolăescu lipseşte.

Pentru domnul Dan Brudaşcu va răspunde domnul secretar de stat Ion Giurescu de la Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.

Domnule deputat, doriţi să dezvoltaţi interpelarea. Nu doriţi.

Domnule secretar de stat, văl rog să răspundeţi la interpelare. Aţi primit răspunsul în scris şi sunteţi satisfăcut, domnule Brudaşcu? Da.

Pentru domnul Ştefan Baban, de asemenea, aţi primit în scris? Nu. Doriţi să dezvoltaţi interpelarea? Nu doriţi.

Domnule secretar de stat, vă rog să răspundeţi domnului Ştefan Baban.

Domnul Ion Giurescu (secretar de stat, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei) :

Domnule preşedinte,

Domnule deputat,

Răspunsul este pe nouă pagini, am să încerc să-l sintetizez pentru că altfel va fi...

Domnul Constantin Niţă:

Trei minute aveţi pentru asta.

Domnul Ion Giurescu:

Da. Vă mulţumesc.

Combaterea fenomenului de muncă la negru se înscrie printre obiectivele prioritare ale strategiei inspecţiei muncii pe perioada 2001-2006, iar campania naţională privind identificarea şi combaterea cazurilor de muncă fără forme legale constituie una dintre principalele acţiuni stabilite prin programul-cadru al inspecţiei muncii.

De asemenea, inspecţia muncii participă la implementarea planului de acţiuni pentru ocuparea forţei de muncă aprobat prin HG nr.759/2002, obiectiv prioritar al alinierii la strategia europeană în domeniul ocupării forţei de muncă, în contextul pregătirii României pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Controalele pentru identificarea angajatorilor care au folosit personal fără forme legale de angajare s-au efectuat inopinat atât ziua cât şi noaptea în zilele lucrătoare, dar şi în zilele de repaus săptămânal şi sărbătorile legale.

Au fost efectuate controale, deopotrivă în unităţile cu capital de stat, privat sau mixt, precum şi la organizaţiile cooperatiste sau asociaţiile fără scop lucrativ, atât unităţile mici, cât şi unităţile mari şi mijlocii.

Din constatările noastre rezultă că incidenţa muncii la negru este mai mare în societăţile comerciale mici şi foarte mici. Profilul angajatorilor depistaţi că folosesc muncă la negru fără forme legale de angajare este diversificat: agricultură, pomicultură, viticultură, silvicultură etc.

Acest fenomen este prezent şi în domeniul serviciilor pază şi protecţie, service auto, spălătorie auto, frizerie-coafură, în depozite angro, supermarketuri, precum şi în industria confecţiilor textile, marochinărie, încălţăminte.

Datele sintetice ale activităţii desfăşurate de inspecţia muncii pentru depistarea şi combaterea muncii fără forme legale în perioada 2001-2003 şi trimestrul I 2004 relevă următoarele.

Există aici un tabel unde spune numărul de angajaţi, spre exemplu numărul de angajaţi controlaţi: în 2001 a fost de 69.000; în 2002 - 78.000; în 2003 - 80.000, iar pe trimestrul I 2004 - 16.744.

Valoarea sancţiunilor porneşte de la 2001 - 60 de miliarde; în 2003 - 73 de miliarde; în trimestrul I 2004 - 18.000 aproape 19.000 de miliarde.

În anul 2002 s-au desfăşurat trei campanii naţionale direcţionate exclusiv pe depistarea şi combaterea cazurilor de muncă fără forme legale la angajatori în domeniul confecţiilor textile, construcţii, unităţi de alimentaţie publică şi turism.

În 2003, la nivel naţional s-au desfăşurat trei campanii direcţionate exclusiv pe depistarea combaterii cazurilor de muncă la negru, de muncă fără forme legale, la angajatorii din domeniul construcţiilor, silvicultură, exploatare forestieră, prelucrarea lemnului şi fabricarea mobilei, morărit şi panificaţie.

În anul 2004, inspecţia muncii a crescut frecvenţa campaniilor naţionale sectoriale, astfel încât în trimestrul I. 2004, la nivel naţional, s-au desfăşurat trei campanii direcţionate exclusiv pe depistarea şi combaterea cazurilor de muncă fără forme legale la angajatori din domeniul confecţiilor textile, sanitar (clinici şi policlinici private, cabinete de medicină), comerţul cu ridicata şi cu amănuntul.

Eficienţa activităţii de control desfăşurate de inspectorii de muncă în vederea identificării angajatorilor care folosesc muncă fără forme legale, s-a concretizat la sfârşitul trimestrului I 2004, prin încheierea unui număr de 1.618 contracte individuale de muncă pentru persoanele depistate fără forme legale la angajare.

Menţionăm că în anul 2004, un obiectiv prioritar al inspectorilor de muncă este acela de a urmări nominal încheierea contractului individual de muncă pentru persoanele depistate fără a avea forme întocmite de către angajator.

În unităţile în care s-au constatat încălcările prevederilor legale, pe lângă sancţiunile contravenţionale, aplicate pentru munca la negru, inspectorii de muncă au dispus măsuri pentru încheierea în formă scrisă a contractelor individuale de muncă.

După caz, se aplică amenzi contravenţionale pentru neînregistrarea în termen a contractelor individuale de muncă, pentru nedepunerea în termenul prevăzut de lege a actelor privind plata salariilor.

Subliniem că în activitatea de control privind depistarea cazurilor de muncă fără forme legale, inspectorii de muncă se confruntă cu obstacole importante, şi anume complicitatea, în anumite cazuri, între angajaţi şi angajatori manifestată prin reticenţa sau refuzul angajaţilor de a recunoaşte că muncesc la negru, din teama de a nu pierde această sursă de venituri.

Pe lângă amenzile contravenţionale, aplicate conform prevederilor legale, inspectorii de muncă dispun măsuri obligatorii cu termene concrete de aducere la îndeplinire pentru încheierea contractelor, determinarea angajatorilor de a înscrie în contractele individuale de muncă datele reale ale începerii activităţii, efectuarea plăţilor ş.a.m.d.

Prezentarea, v-am spus, este făcută în continuare şi cu reducerea fiscalităţii şi cu modul în care se dau anumite facilităţi pentru angajarea şomerilor, şi în general pentru a se crea muncă cu forme legale. De altfel, aţi văzut că totuşi, în ultima vreme şi prin desfiinţarea convenţiilor de muncă, a crescut numărul celor care au contracte individuale de muncă. Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Aveţi vreun comentariu? Vă rog, domnule deputat Baban, aveţi cuvântul.

Domnul Ştefan Baban:

Îi mulţumesc domnului secretar de stat pentru răspunsul dat. Totuşi, aş ruga, nu ştiu ce conţine, sper să-mi dea scris răspunsul, eu făcând precizarea în interpelare că doresc să fac o centralizare a controalelor efectuate în ultimele 12 luni la nivelul judeţelor, şi să o comparăm cu o listă a firmelor care sunt înregistrate la fiecare judeţ, pentru a vedea ce surprize de proporţii vom avea, şi una dintre ele v-o pot spune chiar eu acum: unele firme sunt prea controlate, iar altele deloc. Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Constat că toate răspunsurile au fost date.

Închidem şedinţa consacrată interpelărilor.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,05.