Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of May 26, 2004
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.80/2004
Video - Flash & IOS
| You are here:: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of May 26, 2004 |
Sittings of the Chamber of Deputies of May 26, 2004
|
Şedinţa a început la ora 9,40. Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Nicolae Leonăchescu şi Gheorghe Albu, secretari. |
|
|||
|
|
Stimaţi colegi, Continuăm lucrările la dezbaterea Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii, nu înainte însă de a vă anunţa prezenţa de astăzi: din cei 345 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa 232, sunt absenţi 113. Am ajuns la art.44. Urmăriţi vă rog amendamentul 55. Nu sunt obiecţiuni, adoptat în formularea comisiei. La art.45 urmăriţi amendamentul 56. Adoptat amendamentul, modificat art.45. La art.46 urmăriţi amendamentul 57. Votat amendamentul, modificat textul. Art.47, urmăriţi amendamentul 58. Votat amendamentul, modificat textul. Art.48, urmăriţi amendamentul 59. Admis amendamentul, modificat textul. Art.49, urmăriţi amendamentul 60. (În continuare, conduce şedinţa domnul Viorel Hrebenciuc, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.) |
||||
|
|
Suntem la pct.60, la art.49 dacă aveţi obiecţii? Dacă nu supun votului dumneavoastră la alin.1 textul adoptat de comisie. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. Dacă la alin.2 aveţi obiecţii? Nefiind, text adoptat. Alin.3 este text nemodificat. Alin.4 textul nemodificat. La pct.61, art.50 dacă aveţi obiecţii? Text nemodificat. Pct.62 titlul capitolului, text nemodificat. Pct.63 dacă aveţi obiecţii? Adoptat. La alin.2 text nemodificat. Alin.3 text nemodificat. Pct.64 dacă aveţi obiecţii? Adoptat. Alin.2 dacă aveţi obiecţii? Adoptat. Pct.65, text nemodificat. La pct.66 dacă aveţi obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Alin.2 adoptat. Alin.3 adoptat. La pct.67, text nemodificat. La pct.68 dacă aveţi obiecţii? Adoptat. La pct.69 dacă sunt obiecţii? Adoptat. Pct.70, text nemodificat. La pct.71 dacă aveţi obiecţii? Vă rog. |
||||
|
|
Domnule preşedinte, la pct.70 care vizează art.57, am avut la "amendamente respinse" un amendament la alin.4 pe care aş dori să-l susţin. Amendamentul sună în felul următor: "Bugetul pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii este gestionat de Consiliul Superior al Magistraturii, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii având calitatea de ordonator principal de credite". După opinia mea, acest text ar garanta independenţa curţilor de apel, a tribunalelor şi a justiţiei, în general, pentru că o pârghie importantă prin care Guvernul poate să influenţeze din punct de vedere politic mersul justiţiei este tocmai distribuirea bugetului. De aceea, eu cred că pentru a scuti de orice suspiciune Ministerul Justiţiei din acest punct de vedere, vă rog să adoptaţi acest amendament. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Vă mulţumesc. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Vă mulţumesc. Abţineri? Cu 6 voturi pentru şi celelalte împotrivă amendamentul a fost respins. La pct.71 dacă aveţi obiecţii? Nefiind, adoptat. La pct.72 dacă aveţi obiecţii? Nefiind, adoptat. La pct.73 dacă aveţi obiecţii? Adoptat. Pct.74 adoptat. Pct.75 adoptat. Pct.76 adoptat. Pct.77 adoptat. Pct.78 adoptat. Pct.79 adoptat. Pct.80 adoptat. Pct.81 adoptat. Pct.82 adoptat. Pct.83 adoptat. Vă mulţumesc. Textul de lege este pregătit pentru votul final. Vă supun atenţiei proiectul de Lege privind organizarea judiciară. Dau cuvântul domnului preşedinte Neagu. |
||||
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din bancă): O problemă de procedură! |
|||||
|
|
Vă rog, domnule Bolcaş. |
||||
|
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Am acceptat ieri discutarea Proiectului de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii în prezenţa unui secretar de stat, dar domnul ministru al justiţiei nu înţelege să ne onoreze nici astăzi în calitate de iniţiator. |
||||
|
|
Bine, bine, domnule Bolcaş. |
||||
|
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Noi refuzăm să discutăm acest proiect de lege în lipsa iniţiatorului, vă rog să dispuneţi să fie prezent. |
||||
|
|
Domnule Bolcaş, dispunem să fie prezent şi în următorul sfert de oră va fi în sală. |
||||
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din bancă): Să discutăm altceva, să fie prezent, îl aşteptăm. |
|||||
|
|
|
Bun. Mergem cu completarea Legii învăţământului şi reluăm apoi, că domnul ministru vine acum, este la domnul Preşedinte Iliescu. Vine acum. Trecem la Proiectul de Lege privind completarea Legii învăţământului nr. 84/1995. (Domnul deputat Ion Neagu se consultă cu prezidiul.) Are cuvântul domnul Asztalos din partea comisiei. |
|
||
|
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a fost sesizată spre dezbatere şi avizare pe fond cu proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr.84 din 1995. Proiectul de lege a fost avizat de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Consiliul Legislativ şi Consiliul Economic şi Social. Proiectul de lege are în vedere o serie de modificări menite să asigure creşterea capacităţii de decizie a consiliilor locale în legătură cu formarea, repartizarea şi folosirea eficientă a fondurilor necesare unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, stimularea preocupărilor pentru creşterea calităţii în managementul unităţilor de învăţământ preuniversitar, creşterea eşalonată până în anul 2007 a procentului din p.i.b. alocat învăţământului, ţinând seama de generalizarea învăţământului obligatoriu de 10 ani, de necesitatea diminuării gradului de subfinanţare a învăţământului şi de stimularea materială a personalului didactic şi de conducere, precum şi a unităţilor cu performanţe deosebite. Prin aprobarea acestor modificări se realizează următoarele deziderate: reorganizarea reţelei şcolare în sensul micşorării numărului de unităţi ca personalitate juridică. Fiecare unitate de învăţământ, cu minimum 200 de elevi, 100 de preşcolari va avea buget propriu de venituri şi cheltuieli întocmit şi aprobat conform legii. Alocarea fondurilor de la bugetul de stat şi de la bugetele locale se va face pe baza principiului finanţării în raport cu numărul de elevi pe bază de costuri standard elevi sau preşcolari, corectate prin coeficienţi de diferenţiere în funcţie de mediul rural, urban, nivelul şi tipul de învăţământ şi condiţiile social-economice ale zonei. Sistemul de finanţare de bază este în raport cu numărul de elevi şi finanţare complementară pe bază de programe. Învăţământul liceal, şcolile de artă şi meserii şi şcolile din localităţile defavorizate din punct de vedere social-economic vor primi un sprijin financiar mai consistent din partea consiliilor judeţene, din fondurile de echilibrare constituite la dispoziţia acestora. Directorul şi consiliul de administraţie al comunităţii vor primi atribuţii sporite în execuţia bugetelor şi stabilirea ordinii de priorităţi în orientarea fondurilor puse la dispoziţie. Fondurile rămase nefolosite la sfârşitul anului, ca urmare a folosirii raţionale a lor sau a atragerii de surse suplimentare, vor rămâne la dispoziţia şcolilor pentru anul financiar următor fără diminuarea fondurilor alocate de la bugetul de stat şi bugetele locale la care au dreptul conform criteriilor de finanţare prevăzute de lege. Consiliul de administraţie al şcolii va avea în componenţa sa reprezentanţi ai consiliilor comunale, orăşeneşti, municipale sau judeţene, după caz, ai părinţilor şi agenţilor economici. Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi inspectoratele şcolare îşi vor asuma cu precădere responsabilităţi care privesc elaborarea strategiilor de dezvoltare a învăţământului, planificarea şcolară, monitorizarea şi evaluarea conţinutului şi calităţii procesului instructiv-educativ. Pentru evitarea unor disfuncţionalităţi grave în sistemul de finanţare şi administrare a unităţilor de învăţământ generate de lipsa de pregătire managerială a directorilor de şcoli, de lipsa de profesionalism a unor responsabili, compartimente din domeniul financiar-contabil din şcoli şi de la consiliile locale şi primării, dispoziţiile proiectului prezentului proiect de lege sunt prevăzute a se aplica eşalonat în perioada 2005-2007 într-un număr limitat de judeţe, începând cu acele unităţi de învăţământ care îndeplinesc condiţiile să asigure aplicarea integrală cu riscuri minime a noului sistem de finanţare şi administrare. Aceste unităţi vor fi selectate de către inspectoratele şcolare judeţene, consiliile judeţene şi direcţiile judeţene ale finanţelor publice cu avizul consiliilor locale. Trecerea treptată la noul sistem de finanţare şi administrare se va realiza începând cu 1 ianuarie 2005. În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice potrivit prevederilor art.73 din Constituţia României. La lucrări au fost prezenţi 25 de deputaţi din totalul de 26 membri ai comisiei. La dezbaterea proiectului de lege au participat ca invitaţi în conformitate cu prevederile art.51 şi 52 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Irinel Chiran - secretar de stat Ministerul Educaţiei şi Cercetării, însoţită de directori generali şi consilieri: Maria Manolescu - secretar de stat Ministerul Finanţelor Publice, însoţită de consilieri, precum şi reprezentanţi ai Federaţiilor sindicale din învăţământ. În urma dezbaterii, în şedinţele din zilele de 12, 18 şi 19 mai, comisia, cu unanimitate de voturi, a aprobat proiectul de lege cu amendamentele care sunt cuprinse în raportul comisiei. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Vă mulţumesc şi eu. Trecem să lucrăm pe raportul comisiei. Dacă la pct. 1 aveţi obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Pct.2 dacă aveţi obiecţii? Vă mulţumesc. Adoptat. Dacă la pct.3 aveţi obiecţii? Vă mulţumesc. Adoptat. Pct.4. Vă mulţumesc. Adoptat. Da, vă rog domnule Bentu. |
||||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. La pct.4 o intervenţie pentru corectitudine gramaticală la alin.9: "unităţile de învăţământ cu un număr mai mic de 200, 100 elevi preşcolari se organizează, reorganizează în cadrul unor unităţi de învăţământ cu personalitate juridică aflate în subordinea aceluiaşi ordonator principal de credite". Textul precizează personalitatea juridică. Deci, "cu personalitate juridică". |
||||
|
|
Mulţumesc. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Dacă la pct.5 aveţi obiecţii? Nu sunt. Vă mulţumesc. Pct.6 dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Vă mulţumesc. Pct.7 - adoptat. Pct.8 - adoptat. Pct.9 - adoptat. Pct.10 - adoptat. Pct.11 - adoptat. Pct.12 - adoptat. Pct.13 - adoptat. Pct.14 - adoptat. Pct.15, vă rog, domnule Bentu. |
||||
|
|
Domnule preşedinte, la pct.15 care se referă la consiliul de administraţie a unităţii de învăţământ, consider că ar putea fi completat şi cu prezenţa contabilului unităţii. Deci, textul ar suna astfel: "Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ cu rol de decizie în domeniul administrativ este format din: director, director adjunct, contabilul unităţii..." şi textul curge aşa cum a fost redactat. Mulţumesc. |
||||
|
|
Comisia, vă rog. |
||||
|
|
Domnul Nicolae Napoleon Antonescu: De acord cu "contabilul şef", dar formularea să fie aşa: după "reprezentantul primarului, reprezentanţi ai părinţilor, 1-5 reprezentanţi ai cadrelor didactice, un reprezentant al elevilor pentru ciclul secundar superior şi, după caz, reprezentanţi ai agenţilor economici". De ce? Pentru că s-ar putea să nu fie agenţi economici obligatoriu. |
||||
|
|
Staţi puţin, că nu înţeleg, ce să nu fie? |
||||
|
|
Domnul Nicolae Napoleon Antonescu: Deci: "după caz, reprezentanţi ai agenţilor economici", să nu fie obligatoriu, că s-ar putea să nu fie vreunul care să fie interesat. |
||||
|
|
Păi, dacă e contabilul unităţii din învăţământ, cum să nu fie...? |
||||
|
|
Domnul Nicolae Napoleon Antonescu: Nu, nu, reprezentanţi ai agenţilor economici din localitate care sprijină şcoala, domnule preşedinte. |
||||
|
|
Da, bine. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. Vă rog, domnule Bentu. |
||||
|
|
Tot aici un acord gramatical pentru şcolile cu predare în limbile minorităţilor naţionale, reprezentanţii cadrelor didactice din consiliul de administraţie "cuprind", nu "cuprinde". Mulţumesc. |
||||
|
|
Am înţeles. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Pct.16 dacă aveţi obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Pct.17 dacă aveţi obiecţii? La pct. 16 aveţi obiecţii? Vă rog. |
||||
|
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Am avut foarte multe legi în această perioadă, s-a lucrat până la ora 1.00 noaptea, s-a scăpat un sfârşit de frază. Alin.13: "Alin.3 al art.166 se modifică şi va avea următorul cuprins: Baza materială..., nu mai dau citire la tot, "..oraşelor, municipiilor, respectiv a sectoarelor municipiului Bucureşti, al consiliilor judeţene şi al consiliului general al municipiului Bucureşti, cu excepţia bunurilor care au intrat în proprietatea agenţilor economici privatizaţi. Se transferă această frază "după municipiul Bucureşti". Aceasta este propunerea noastră şi mai departe: "Predarea-preluarea se face pe bază de protocol", deci, mai departe curge în sensul normal al textului. Aceasta este propunerea. |
||||
|
|
Comisia, vă rog. |
||||
|
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Îmi pare rău să nu este prezent reprezentantul Ministerul Educaţiei Naţionale referitor la amendamentul propus de colegul Ionescu. Aş avea o scurtă observaţie. Aceste texte care sunt în faţa dumneavoastră, după multe şi lungi dezbateri principiale, au fost adoptate în comisie, nu pe baza unor decizii luate prin vot, ci prin consens. Deci, în momentul de faţă, eu personal care reprezint în lipsa domnului preşedinte comisia, nu am un mandat de a schimba acele texte în mod esenţial care au fost acceptate de comisie prin consens, mai ales, având în vedere faptul că de fapt este vorba de un amendament care nu a fost depus la comisie şi nu se află în rândul amendamentelor respinse. Deci, în plenul comisiei, cred că nu putem face nişte modificări esenţiale, mai ales dacă nu cunoaştem punctul de vedere al iniţiatorilor. Vă mulţumesc. (Domnul deputat Costel-Marian Ionescu se consultă cu membrii prezidiului.) |
||||
|
|
Deci, ceea ce am propus eu adineauri, nu este propunerea mea personală şi nici a grupului parlamentar din care fac parte, este a Guvernului, este un text de lege propus de Guvern, cu atât mai mult cu cât acest text de lege, iată, vine şi completează în jurisdicţia art.44 dreptul la proprietate privată, care spune că proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege. Deci, sunt câţiva care au cumpărat, nu putem să facem naţionalizare după 14 ani. Asta ar fi culmea, la câteva bunuri care au intrat în patrimoniul unor societăţi comerciale şi au fost cumpărate de acestea, unele au fost cumpărate prin licitaţii normale, corecte de 10-12 ani, venim acuma şi ce facem noi? Şcoala nu are nevoie şi venim şi naţionalizăm, efectiv, încălcăm Constituţia şi încălcăm orice drept la proprietate privată. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Aveţi dreptate, domnule Ionescu. |
||||
|
|
Domnule preşedinte, ne-am consultat cu colegii şi am ajuns la concluzia că amendamentul se poate accepta, desigur dacă acceptă şi plenul Camerei. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Vă mulţumesc. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Domnul Wittstock, la pct. 17. Pct. 16 adoptat cu modificările votate. Pct.17, vă rog. |
||||
|
|
Domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock: Domnule preşedinte, Stimate colege, Stimaţi colegi, La pct.17 am o propunere de amendare redacţională. Pct.17 se referă la alin.4, 41 şi 42 al art.166. Vedeţi că la alin.41, de fapt, sunt cuprinse 2 alineate. Deci, este amendamentul de completare, teza finală. Propun ca această teză finală să fie numerotată cu 42, iar următoarele să fie renumerotate. |
||||
|
Domnul Asztalos Ferenc (din loja comisiei): Nu are sens. |
|||||
|
|
Domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock: Păi, nu poate exista un alineat care să aibă două alineate. Vedeţi, deci, teza care începe cu "nu fac parte din domeniul public..." ş.a.m.d. ar trebui să primească numărul 42 şi restul, pe urmă, să fie renumerotate. Este o chestie elementară. |
||||
|
|
A..., nu fac parte, ce este trecut cu litere ronde. |
||||
|
|
Domnule preşedinte, se poate accepta, fiindcă aşa cum spune domnul Wittstock este mai clară. |
||||
|
|
Da. De acord. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Pct.17 adoptat. Pct.18, domnul Bentu. |
||||
|
|
O intervenţie de redactare, domnule preşedinte. La 43 "schimbarea destinaţiei bazei materiale a instituţiilor şi unităţilor de învăţământ preuniversitar se poate realiza numai cu avizul ministrului educaţiei şi cercetării", cu minuscule, nu cu majuscule, dacă ar fi fost Ministerului Educaţiei şi Cercetării. |
||||
|
|
De acord, da. Eu mă mir că vă scapă de la comisie chestiuni de genul acesta. Pct.19 dacă aveţi obiecţiuni. De acord, domnule Bentu. Aveţi la pct.19? |
||||
|
|
Nu, la pct.20, aceeaşi intervenţie. |
||||
|
|
La pct.20 aceeaşi chestiune, se aprobă. Pct.21 dacă aveţi obiecţii? Adoptat. Pct.22 adoptat. Pct.23 adoptat. Pct.24 adoptat. Pct.25 adoptat. Pct.26. Vă rog domnule Bentu. |
||||
|
|
La pct. 26 alin. 8, domnule preşedinte: "Determinarea costului standard se face pe baza indicatorilor... cu consultarea partenerilor sociali, "..aprobate prin hotărâre a Guvernului". Hotărâre cu "h", se scrie cu majuscule atunci când apare Hotărârea de Guvern nr. ...din data de... |
||||
|
|
Da. Vă mulţumesc. Aprobat. Cine este pentru? Pentru gramatică? Pct. 26 ce problemă mai aveţi? Aceeaşi treabă, da. |
||||
|
|
La pct. 26 alin. 23, cheltuieli ocazionate de desfăşurarea activităţii Consiliului naţional pentru finanţarea învăţământului preuniversitar. Mulţumesc. |
||||
|
|
Se aprobă. Vă mulţumesc. Pct.26 adoptat. Pct.27 dacă aveţi obiecţii? Adoptat. Pct.28 adoptat. Pct.29 adoptat. Pct.30 adoptat. Pct.31 adoptat. Pct.32 adoptat. Pct.33 adoptat. Pct.34 adoptat Pct.35 adoptat. Pct.36. Vă rog. La 36, dar e text nemodificat. |
||||
|
|
Da, dar în cadrul textului, "... beneficiază de aceeaşi"; "aceeaşi", nu "aceiaşi"; aceiaşi este masculin plural; "aceeaşi gratuitate". |
||||
|
|
Sunteţi de acord, comisia, cu doi de "e"? Da, adoptat. Pct.37. Adoptat. Pct.38. Avem consens aici. Adoptat. Am finalizat legea. O pregătim pentru votul final. Mulţumim membrilor comisiei, care sunt foarte activi. Domnule ministru, bine aţi venit! Am rugămintea să luaţi loc. (Se adresează domnului Cristian Diaconescu, ministrul justiţiei.) |
||||
|
|
|
Trecem la dezbaterea Proiectului de Lege privind organizarea judiciară. Rog membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi să îşi ia locul la tribună şi dau cuvântul domnului preşedinte al comisiei, domnul prof.univ.dr. Ion Neagu. |
|
||
|
|
Stimaţi colegi, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată cu dezbaterea Proiectului de Lege privind organizarea judiciară. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 8 decembrie 2003. Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege. Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat favorabil acest proiect de lege. Iniţiativa legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare organizarea judiciară şi urmează a înlocui prevederile în această materie din Legea nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească. Prin această nouă reglementare se preconizează realizarea unei reforme instituţionale a sistemului judiciar şi asigurarea unei cooperări cu instituţii din afara României, în primul rând cu instituţiile şi sistemele judiciare din Uniunea Europeană. În acest context, proiectul de lege se înscrie pe coordonatele justiţiei recomandate de Comisia Europeană, în acord cu principalele exigenţe europene în materie, constituindu-se, din punct de vedere legislativ, într-un pas important pe calea aderării României la Uniunea Europeană. La comisie au fost depuse în scris amendamente formulate de mai mulţi deputaţi. La lucrările comisiei au participat, în calitate de invitaţi, din partea Ministerului Justiţiei, doamna Cristina Tarcea - secretar de stat la acea vreme, şi doamna Adina Vlăsceanu - director. De asemenea, au mai participat, din partea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, domnul Paul Florea - preşedintele acestei instanţe, doamna Lidia Bărbulescu - vicepreşedinte al acestei instanţe, domnul Ilie Picioruş - procuror-şef la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, domnul Ion Dumitru - procuror-şef secţie la Parchetul Naţional Anticorupţie, şi doamna Viorica Costiniu - vicepreşedinte al Asociaţiei Magistraţilor din România. La dezbaterile asupra acestui proiect de lege au mai participat şi reprezentanţi ai organizaţiilor sindicale - şi sunt enunţaţi aici cei care au luat parte la aceste dezbateri. În urma supunerii la vot, unele amendamente au fost admise, altele au fost respinse, iar unele au fost retrase de către iniţiatorii acestora. Faţă de cele de mai sus, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare Proiectul de Lege privind organizarea judiciară, cu amendamentele admise, care sunt prevăzute în Anexa nr.1, şi amendamentele respinse - redate în Anexa nr.2. Din numărul total de 24 de membri ai comisiei, au fost prezenţi la dezbateri 22 de deputaţi. În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vă mulţumesc, stimaţi colegi. |
||||
|
|
Vă mulţumim şi noi, stimate domnule profesor. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Lucrăm pe raportul comisiei, pe raportul suplimentar al comisiei şi pe Anexa nr.2, cu amendamente respinse. Deci, trebuie să urmărim trei texte, concomitent. Dar, înainte de a începe, dau cuvântul domnului Bolcaş, în cadrul secţiunii de dezbateri generale, cu rugămintea de a ne mulţumi pentru amabilitatea de care dăm dovadă, la cererea domniei sale. |
||||
|
|
Domnul Augustin Lucian Bolcaş: Domnule preşedinte, Vă mulţumesc pentru că mi-aţi dat cuvântul, deoarece acest proiect de lege, în afară de reglementările de amănunt, ne pune o problemă de principiu. Şi noi considerăm că această critică a noastră trebuie să se refere, în primul rând, la aceste probleme principiale care guvernează alcătuirea unei noi legi, care să guverneze sistemul instanţelor de judecată. Vreau să spun că, din punct de vedere principial, s-a greşit. Am fost urmăriţi de realitatea politizării actului de justiţie, începută în 1997. Şi, acum, am trecut în extrema cealaltă, în care depolitizarea creează o situaţie ambiguă, care permite aceloraşi grupuri de interese care au condus administrativ justiţia în 1997, să conducă de pe alte structuri, tot în sens politic, destinele justiţiei, şi aceasta nu este bine. Ne aflăm în prezenţa unei legi care nu creează, în primul rând, un echilibru constituţional real între puterile statului. Balanţa, pentru că este vorba de justiţie, balanţa aceasta s-a înclinat grav. Ministerul Justiţiei, care rămâne organ central al administraţiei de stat, a fost golit, practic, de orice formă de activitate. Şi-l întrebam retoric pe domnul preşedinte al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi - distinsul nostru coleg, domnul profesor Neagu -, dacă domnia sa ar fi numit ministrul justiţiei acum, în afară de a face curte secretarelor, ce alte atribuţii i-ar mai reveni? Este o realitate dincolo de glumă. |
||||
|
|
Vi se pare puţin? |
||||
|
|
Domnul Augustin Lucian Bolcaş: Din punctul meu de vedere, mi se pare absolut ineficient; nu ştiu din punctul de vedere al domnului profesor. Dar este o realitate care va greva în mod negativ întreaga activitate a aparatului de justiţie. Din acest punct de vedere, există o serie întreagă de prevederi care, pentru mine, sunt zguduitoare. Mă refer la modificările aduse art.124 - nu voi mai discuta apoi pe articole -, conform dispoziţiilor căruia era posibil ca ministrul justiţiei să fie informat cu privire la desfăşurarea proceselor, la calitatea actului de justiţie, la abaterile disciplinare ce se petrec în perimetrul justiţiei; toate acestea sunt eliminate. Deci, simpla informare a ministrului justiţiei este eliminată, sub pretextul lipsei sale de atribuţii. Deci, mai întâi îl lipsim de atribuţii, apoi nu-i permitem să mai fie informat, dar îi cerem să răspundă. Pentru că eu nu voi adresa de la această tribună o interpelare preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sau preşedintelui Consiliului Suprem al Magistraturii, ci ministrului justiţiei. Aşa ceva nu se poate! Este o mare deficienţă şi în ceea ce priveşte sistemul; sistemul normativ, dacă vreţi. Este vorba de o lege care trebuie să fie lege-cadru. Dar ea s-a dovedit, prin modul în care a fost construită, că este o lege a unor conexiuni prost făcute, creând nu numai paralelisme de prevederi, dar creând ambiguităţi, contradictorialităţi şi, mai ales, o certă lipsă de stabilitate. Corelările care trebuie făcute în acest sistem - în primul rând cu codurile de procedură, care primează - fac din această lege o lege foarte instabilă, în condiţiile în care şi procedurile de-abia acum le adoptăm. Nu există reglementări unitare pentru ceea ce se regăsesc în reglementări speciale - Parchetul Naţional Anticorupţie, de exemplu, sau chiar funcţionarea instituţiei Parchetului General - şi ajungem la un haos legislativ. Se creează o situaţie cu totul specială Ministerului Justiţiei, în condiţiile în care, prin texte de lege, prin multiple texte de lege din acest proiect ce vă este înfăţişat, ministrului justiţiei i se cer anumite lucruri, fără ca atribuţiile ministrului să fie reglementate tot în corpul aceleiaşi legi. Aşa cum în Constituţie există un capitol, frumos şi bine structurat, privind relaţiile Parlamentului cu Guvernul, aşa se putea face un capitol special şi în acest proiect de lege. Există vicii multiple care dau curs unui posibil arbitrar - şi nu aş spune unei posibile supremaţii, pentru că supremaţia legii trebuie să fie asigurată prin anumite organisme, ci unei simple dictaturi puse, posibil, şi aceasta sub semnul politicului. Prin modul de structurare, ne-am îndepărtat de la scopurile propuse. Vreau să mai adaug un singur lucru. Apreciez în mod deosebit lucrările Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Aveţi în faţa domniilor voastre două rapoarte complete, care au trebuit să fie modificate pe parcurs, datorită modificărilor temporare ce au intervenit în Codul de procedură civilă şi în Codul de procedură penală. Este o ilustrare a ceea ce am spus înainte. Există această problemă a corelării, peste tot în cuprinsul textelor de lege. O lege-cadru nu reglementează până la amănunt. Poate a denumi secţiile - şi aici s-au produs modificări - Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este prea mult, în condiţiile în care noi de-abia începem să structurăm lucrările pe secţii. Termenul generic pentru o lege-cadru se putea menţine, şi anume este vorba de faptul că se organizează secţii şi că dăm autonomie Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să-şi organizeze propriile sale secţii; nu ne-ndepărtăm de scop. Există posibilităţi de structurare în alt fel a acestei legi. Am spus că apreciez lucrările Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Un bătrân croitor m-a învăţat că o haină care este croită prost de la început nu mai poate fi retuşată. Aceasta este şi situaţia acestui proiect de lege şi, de aceea, participând la dezbateri şi încercând să fim constructivi, noi ne vom abţine de la votarea sa. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Vă mulţumesc şi eu. Domnule ministru, aveţi cuvântul. |
||||
|
|
Domnul Cristian Diaconescu (ministrul justiţiei): Doamnelor şi domnilor, În primul rând, daţi-mi voie să spun că sunt deosebit de onorat de acest prilej de a veni în faţa dumneavoastră cu un pachet de legi, aş îndrăzni să spun - şi nu vreau să fiu dramatic - extrem de important pentru viaţa Puterii judecătoreşti în continuare. Nu vă reţin decât cu două-trei chestiuni generale. Ne-am străduit, pe de o parte, ca aceste trei legi privind organizarea în viitor a Puterii judecătoreşti în România să respecte cât mai adecvat posibil momentul social, momentul politic în care se află România la această dată. Deci, din acest punct de vedere, aceste legi au fost elaborate cu consultarea extrem de largă a tuturor celor care reprezintă, într-o formă sau alta, nu numai autoritatea judecătorească, dar şi corpul magistraţilor, ca atare. Sigur că această consultare largă are şi un oarecare dezavantaj. Nu am reuşit - şi probabil că ar fi chiar imposibil - să găsim un numitor comun la care toţi cei care participă la înfăptuirea actului judecătoresc să fie satisfăcuţi. Pot să vă spun că acest pachet de legi are şi o armonizare în ceea ce priveşte norma internaţională şi norma europeană. Este o chestiune importantă, de care trebuie să ţinem seama. Totodată, ne-am străduit ca acest pachet de legi să fie armonizat, în interiorul său, prin prevederile şi amendamentele introduse şi, din acest punct de vedere, după cum cunoaşteţi, cele trei legi sunt armonizate între ele, inclusiv cu acte normative adiacente, cum este cel privind organizarea şi competenţa Parchetului Naţional Anticorupţie. Vreau să vă spun că este un moment extrem de important pentru Corpul magistraţilor din România. Nu este vorba de un proces de disoluţie, sau de dezorganizare în ideea obţinerii unui corporatism al magistraţilor din România. Este, în opinia noastră, o măsură care priveşte întărirea credibilităţii şi întărirea responsabilităţii judecătorilor. Între varianta tradiţională, a participării foarte serioase a Ministerului Justiţiei sau a ministrului justiţiei, ca reprezentant al Executivului în ceea ce priveşte organizarea şi disciplinarea Corpului magistraţilor, şi ideea de a porni reforma pe baza unei autocredibilizări şi a unei autoclarificări din punctul de vedere al magistraţilor, am ales această variantă. Este varianta tuturor statelor care sunt în procesul de integrare, care au fost integrate la 1 mai, sau se află în procesul de integrare în Uniunea Europeană. Norma europeană, cum vă spuneam, a fost asimilată, sigur, ţinându-se cont de specificul dreptului românesc, fără a fi o asimilare automată, lipsită de un temei obiectiv. Noi, Ministerul Justiţiei, susţinem în continuare aceste texte şi vreau să mulţumesc foarte mult Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi pentru efortul depus în realizarea acestor legi şi în stabilirea unui cadru normativ modern privind organizarea judecătorească în România. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Vă mulţumesc. Domnul general Bădoiu, din partea Grupului parlamentar al PSD. |
||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Vreau să vă spun că, prin adoptarea acestui proiect de lege, practic, legiferăm desprinderea Justiţiei din România de politic; practic, o scoatem de sub influenţa politicului. Şi, astfel, dăm substanţă şi viaţă principiului constituţional potrivit căruia magistratul răspunde de tot ceea ce face. Aseară, în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, a fost adoptat un amendament, zic eu, istoric, şi anume justiţia se află doar sub autoritatea administrativă a ministrului justiţiei. Este un pas, zic eu, esenţial, o cotitură de 180o faţă de ce a fost până în prezent. De aceea, îmi permit să spun că, de aici încolo, nici un magistrat - fie el judecător sau procuror - nu mai poate invoca, vezi Doamne!, influenţa politicului, lipsa de independenţă în a adopta o soluţie sau alta. De data aceasta, stimaţi domni, toată responsabilitatea le apasă, acestor oameni, pe umeri. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Vă mulţumesc şi eu. Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul Székely Ervin-Zoltan. |
||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Chiar dacă, în aprecierea acestui proiect de lege, nu aş fi avut alt reper decât cel la care a făcut referire distinsul meu coleg, domnul Bolcaş, că "a zguduit" acest proiect de lege, şi numai acest aspect ar fi suficient ca noi să votăm, pentru că înseamnă că este un act normativ bine făcut. Dar, lăsând gluma, într-adevăr, după părerea noastră, este esenţial ca Justiţia să îşi desfăşoare activitatea, ferită de orice influenţă politică. Aceasta este esenţa tuturor legilor care reglementează organizarea Justiţiei, organizarea Consiliului Superior al Magistraturii, Statutul magistraţilor şi aşa mai departe. Dacă, în această direcţie, putem să facem un pas înainte, atunci UDMR va sprijini aceşti paşi. Iar proiectul de lege care se află în faţa noastră a realizat paşi chiar mari în această direcţie - şi aş aminti instituirea instanţelor specializate, aş aminti creşterea rolului Consiliului Superior al Magistraturii, care este un organ ales şi asupra căruia nu poate să planeze nici o suspiciune că ar fi sub o influenţă politică şi, în al treilea rând, limitarea rolului ministrului justiţiei - care este, totuşi, un om politic şi membru al Guvernului - şi limitarea competenţei acestuia asupra problemelor administrative în ceea ce priveşte justiţia, ceea ce a amintit colegul meu, domnul Bădoiu. De aceea, Grupul parlamentar al UDMR va vota în favoarea adoptării acestui proiect de lege. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Vă mulţumesc şi eu şi vă propun să trecem să lucrăm pe rapoarte. |
||||
|
Domnul Augustin Lucian Bolcaş (din sală): Domnule preşedinte, vă rog, o problemă de procedură! |
|||||
|
|
Vă rog, domnule Bolcaş. Cred că este ultima problemă de procedură. |
||||
|
|
Domnul Augustin Lucian Bolcaş: Este o problemă de procedură, pentru a clarifica caracterul regulamentar al dezbaterilor noastre de astăzi. În şedinţa Biroului permanent şi a Comitetului ordinii de zi, cu acordul tuturor partidelor participante, al reprezentanţilor tuturor grupurilor parlamentare, s-a stabilit înscrierea acestui proiect de lege pe ordinea de zi, urmând ca raportul suplimentar solicitat să sosească în aceeaşi zi. Nu a sosit în aceeaşi zi, ci a sosit astă-noapte; este rodul muncii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Eu nu consider că este un impediment procedural această situaţie, în a dezbate în continuare proiectul de lege, pentru că în mod formal - şi aş vrea să adoptaţi această hotărâre, domnule preşedinte, -, în mod formal, proiectul de lege a fost înscris pe ordinea de zi fără raport, ceea ce regulamentul ne permite. În aceste condiţii, singura consecinţă este că, dacă unul dintre cei prezenţi doreşte să intervină la un articol la care nu sunt amendamente, are dreptul să ia cuvântul. Dar, prin aceasta, se cantonează caracterul reglementar al dezbaterilor noastre. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Vă mulţumesc şi eu şi cred că sunteţi de acord să ne asumăm acest risc, cu toţii. Dacă la pct.1, Anexa nr.1, la capitolul de "amendamente admise", aveţi observaţii? Nu sunt. Adoptat. Pct.2. Adoptat. Pct.3. |
||||
|
Vă rog, domnule preşedinte! |
|||||
|
|
Vă rog. |
||||
|
Eu urmăresc raportul suplimentar ... |
|||||
|
|
Eu lucram pe raportul de bază, după care, în momentul în care ajung la raportul suplimentar, la pct.26, intru pe raportul suplimentar; şi mai am alături şi raportul cu amendamentele respinse. Deci, lucrăm pe trei direcţii, ca să spun aşa. Deci, acum noi suntem pe raportul de bază, la pct.3, care este titlul de fapt. Nu-mi dau seama ce obiecţii aveţi, dar, dacă aveţi, sunt de acord să le ascult. |
||||
|
Eu mă uitam pe raportul suplimentar. |
|||||
|
|
Vă rog frumos, uitaţi-vă pe ce trebuie, domnule general. Deci, adoptat. Pct.4. Adoptat. Pct.5. Adoptat. Pct.6. Adoptat. Pct.7. Adoptat. Pct.8. Adoptat. Pct.9. Adoptat. Pct.10. Adoptat. Pct.11. Adoptat. Pct.12. Adoptat. Pct.13. Adoptat. Pct.14. Adoptat. Pct.15, de asemenea, text nemodificat. Pct.16, text nemodificat. Pct.17. Dacă aveţi obiecţii? Adoptat. Pct.18, texte nemodificate. Doar la alin.6, dacă aveţi obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Pct.19, text nemodificat. Pct.20. Dacă aveţi obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Pct.21. Adoptat. Pct.22, text nemodificat. Pct.23, text nemodificat. Pct.24, text nemodificat. Pct.25. Dacă aveţi obiecţii? Nu sunt. Adoptat. La pct.26, avem raportul suplimentar. Pct.1 din raportul suplimentar. Dacă aveţi obiecţii? Nefiind, este adoptat. În continuare, la pct. 27 din raportul iniţial. Este text nemodificat. La pct.28 este text nemodificat. La pct.29 venim la raportul suplimentar. Dacă aveţi obiecţii? Nu sunt. Adoptat. La pct.30, vă rog, domnule Bolcaş. |
||||
|
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Am aşteptat parcurgerea tuturor textelor, pentru că toate se referă la funcţionarea pe secţii şi, eventual, pe complete speciale a înaltei Curţi de casaţie şi justiţie. Aţi văzut că în raportul suplimentar se limitează numărul de secţii, având în vedere că au intervenit prefaceri în codurile de procedură care stabilesc competenţele. Această situaţie se mai poate întâmpla. Legea trebuie să fie stabilă, şi atunci singura soluţie este ca, eliminând toată această enumerare care îmi creează acest deficit al instabilităţii, să rămân la menţiunea a alin.1 din art.26 - "Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se compune din preşedinte, vicepreşedinţi, 5 preşedinţi" - fără număr - "preşedinţi de secţie şi judecători. Înalta Curte de Casaţie este organizată în secţii". Şi cu asta am terminat. Nu trebuie să nominalizez nici secţiile, nici completele speciale. Deci, propun eliminarea tuturor celorlalte articole care se referă la această situaţie, păstrând articolul 16 de la pct.26, alin.1 şi alin.2 parţial. |
||||
|
|
Dumneavoastră aveţi vreun amendament respins, domnule Bolcaş? |
||||
|
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Nu, domnule preşedinte, dar v-am spus de la început şi de aceea am ridicat incidentul de procedură, mă prevalez că acest proiect de lege a fost înscris fără raport, deci putem participa la dezbaterea oricărui articol. |
||||
|
|
Vă mulţumesc. Domnul profesor Neagu. Vă rog. |
||||
|
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Eu nu am nimic împotrivă, însă aş dori să consultăm Ministerul Justiţiei, întrucât este o chestiune de organizare şi cum vedeţi dumneavoastră organizarea Curţii Supreme, care avea o lege separată, cum ştiţi, stimate coleg, a fost inclusă aici. Dacă Ministerul Justiţiei achiesează la punctul dumneavoastră de vedere, în ce ne priveşte nu am avea opunere. |
||||
|
|
Domnule ministru, vă rog. |
||||
|
|
Domnul Cristian Diaconescu: Domnule preşedinte, Întotdeauna aceste secţii au fost stabilite şi organizate prin lege. Dar, în ideea unei modificări de substanţă şi în forma în care această modificare va trebui reflectată şi la Înalta Curte, nu am avea nimic împotrivă să se realizeze această delimitare pe secţii, printr-un regulament al curţii, dacă credeţi că aceasta ar fi vrut. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Da. Vă mulţumesc. Domnule Bădoiu, în nume propriu, sau cum? |
||||
|
|
În nume propriu. Ideea domnului Bolcaş e tentantă şi seducătoare chiar. Numai că, stimaţi colegi, corpul legii a fost croit în modul acesta şi, dacă veţi observa, în continuare se vorbeşte de competenţa fiecărei secţii. Aşa stând lucrurile, e foarte greu să admitem punctul dumneavoastră de vedere, pentru că, practic, trebuie să schimbăm, să modificăm aproape toată legea, cel puţin, bineînţeles, în partea care se referă la Curtea Supremă de Justiţie. Şi, totuşi, titlul acestei legi este Legea de organizare judiciară. în mod firesc, totuşi, este să identificăm aceste secţii, pentru că fiecare secţie, la rândul ei, constituie o instanţă. Ce ne facem, domnule Bolcaş, cu completul de 9 judecători, care şi el trebuie nominalizat, pentru că, neprecizându-l, nu mai ştim ce competenţe o să-i revină acestei instanţe. De aceea, eu nu sunt de acord cu propunerea domnului Bolcaş. |
||||
|
|
Domnule Bolcaş, aveţi cuvântul. |
||||
|
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Dacă îmi permiteţi o glumă colegială, tot ce fac eu este tentant şi mă bucur că poate să fie şi seducător. Îmi pare rău că domnul general a apreciat asta, şi nu altcineva. Problema însă este foarte serioasă. Şi se induce, de fapt, o dublă logică în cadrul acestei legi. Prima logică, a domnului Bădoiu, expusă şi este valabilă, ne aflăm în prezenţa unei legi care reglementează organizarea judecătorească, domnul profesor Neagu a spus pe drept cuvânt "am inclus şi legea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie" - este perfect, dar de ce pentru unii mumă, şi asta este bine, şi pentru alţii ciumă. Pentru că, în ceea ce priveşte Parchetul Naţional Anticorupţie nu s-a procedat în acelaşi mod. Iar domnul Bădoiu aduce un argument care este fals, completul de 9 judecători este altceva decât o secţie a Curţii Supreme de Justiţie. Completul de judecători trebuie, într-adevăr, reglementat în cuprinsul acestei legi. Faptul că secţiilor li se dau atribuţii, asta este deja procedură civilă, procedură penală, procedură comercială, nu mai este organizarea instanţelor. De câte ori vom schimba regulile de procedură va trebui să schimbăm această lege-cadru. Ceea ce nu este corect. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Da. Vă mulţumesc. Domnule profesor Neagu, vă rog. |
||||
|
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Propunerea pe care o face domnul Bolcaş, am şi precizat la început, sigur că n-ar fi de respins de plano, implicaţiile sunt extraordinare însă. În întreaga economie a legii ar iradia aceste modificări, stimate şi apreciate coleg, pentru că, mai târziu, dacă veţi observa, vorbim de competenţa secţiei: civilă, penală etc. Dacă le scoatem de aici, întreaga structură, întreaga fizionomie a legii ar trebui modificată. Or, în aceste condiţii, vă rog să fiţi de acord că umblând la acest articol am paraliza întreaga organizare şi alcătuire a textelor, unde, mai departe, şi veţi observa cu uşurinţă, că sunteţi specialist, fixăm competenţa fiecărei secţii în parte. Poate de lege ferenda, mă gândesc că nici o lege nu e neperfectibilă şi definitivă, poate va fi regândită şi această manieră a organizării judecătoreşti. Deocamdată, însă, avem rugămintea faţă şi de dumneavoastră ca, ţinând seama de imperativele legate de adoptarea acestui pachet de legi, să fiţi de acord ca să mergem cu legea în această formă, pentru că am subliniat care ar fi inconvenientul şi, sigur că da, noi sau cei care vor urma după noi în acest Parlament vor putea opera aceste modificări. Dar, argumentul adus de mine este cel legat de însăşi structura legii. ceea ce ne propuneţi, poate, repet şi subliniez, ar fi corect, însă vă rog să vă uitaţi mai departe ce ar însemna în întreaga lege. Vă mulţumesc, stimaţi colegi. |
||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Vă rog, domnule Bolcaş. |
||||
|
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Domnul profesor Neagu are perfectă dreptate, dar ce am făcut eu acum a fost numai o ilustrare a faptului că legea nu este bine gândită şi-i mulţumesc că mi-a dat dreptate pe principiu, pentru că a spus că este perfectibilă. Domnule preşedinte, ca să scurtăm discuţia juridică care e frumoasă, dar prea lungă, vă rog să puneţi la vot amendamentul meu, de eliminare, şi mai departe să curgă legea aşa cum trebuie. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Îl pun oricum la vot, pentru că legătura între perfectibil şi lipsit de..., cum v-aţi exprimat dumneavoastră, nu există. Totuşi, am rugămintea să facem legăturile corecte. |
||||
|
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Există un singur lucru. Viitorul Parlament dacă va lucra prost va da vina pe noi, asta este necazul. |
||||
|
|
Nu cred eu că se pune problema aşa şi nici noi nu cred că am lucrat chiar prost. Supun votului dumneavoastră respingerea amendamentului domnului Bolcaş. Cine este pentru respingere? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Cu 15 voturi împotrivă şi 42 de voturi pentru, amendamentul a fost respins. Vă mulţumesc. Trecem mai departe la punctul 29 din raportul iniţial, uitându-ne şi la raportul suplimentar, tot la punctul 2. Dacă aveţi obiecţii? Nu sunt. Vă mulţumesc. La pct.30 din raportul iniţial. Dacă sunt observaţii? Vă rog, domnule Bădoiu. |
||||
|
|
Domnule preşedinte, Este vorba de lit.b) de la art.19. Mi-aş permite să propun o completare a acestei litere, în sensul că "secţia penală judecă recursurile şi alte căi de atac, în condiţiile prevăzute de lege". Pentru că, noi ieri, aseară lucrând în ritmul pe care vedeţi şi dumneavoastră că îl facem, ne-a scăpat. Aici ar putea fi incluse, de pildă, contestaţiile în anulare pe care nu le-am prevăzut. şi, ca atare, vă rog să fiţi de acord cu acest amendament. |
||||
|
|
Suntem de acord. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Vă rog, domnule Bolcaş. |
||||
|
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Am o completare: "recursurile şi alte căi extraordinare de atac". |
||||
|
|
Am o rugăminte. Domnule Bolcaş, nu mai completaţi dumneavoastră la amendamentul domnului general Bădoiu. Deci, am rugămintea să luaţi loc în sală... |
||||
|
|
Domnule preşedinte, Are dreptate, pentru că această contestaţie este o cale extraordinară: "şi alte căi extraordinare de atac". |
||||
|
Domnul Radu Liviu Bara (din sală): De ce n-ai spus de la început tu? |
|||||
|
|
Uite, ca să intervii tu. |
||||
|
|
Bine. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Voturi împotrivă? Unanimitate. La pct.31 din raportul de bază, dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Adoptat. Pct.32, dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Adoptat. Pct.33, dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Adoptat. Pct.34. Adoptat. Pct.35. Adoptat. Pct.36. Adoptat. Pct.37. Adoptat. Pct.38. Adoptat. Pct.39. Adoptat. Pct.40. Adoptat. Pct.41. Adoptat. Pct.42. Adoptat. Pct.43. Adoptat. Pct.44. Adoptat. Pct.45. Adoptat. Pct.46. Adoptat. Pct.47. Adoptat. Pct.48. Adoptat. Pct.48. Adoptat. Pct.49. Adoptat. Pct.50. Adoptat. Pct.51. Adoptat. Pct.52. Adoptat. Pct.53. Adoptat. Pct.54. Adoptat. Pct.55. Adoptat. Pct.56. Adoptat. Pct.57. Adoptat. Pct.58. Adoptat. Pct.59. Adoptat. Pct.60. Adoptat. Pct.61. Adoptat. Pct.62. Adoptat. Pct.63. Adoptat. Pct.64. Adoptat. Pct.65. Adoptat. Pct.66. Adoptat. Pct.67. Adoptat. Pct.68. Adoptat. Pct.69. Adoptat. Pct.70. Adoptat. Pct.71. Adoptat. Pct.72. Adoptat. Pct.73. Adoptat. Pct.74. O clipă, că aici avem o problemă în raport. Da. Adoptat. Pct.75. Adoptat. Pct.76. Adoptat. Pct.77. Adoptat. Pct.78. Adoptat. Pct.79. Adoptat. Pct.80. Adoptat. Pct.81. Adoptat. Pct.82. Adoptat. Pct.83. Adoptat. Pct.84. Adoptat. Pct.85. Adoptat. Pct.86. Adoptat. Pct.87. Adoptat. Pct.88. Adoptat. Pct.89. Adoptat. Pct.90. Adoptat. Pct.91. Adoptat. Pct.92. Adoptat. Pct.93. Adoptat. Pct.94. Adoptat. Pct.95. Adoptat. Pct.96. Adoptat. Pct.97. Adoptat. |
||||
|
Domnul Cornel Bădoiu (din banca comisiei): Mai rar, domnule preşedinte, sunt trei părţi de citit. |
|||||
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din bancă): Se face o numărătoare, vă rog nu deranjaţi. |
|||||
|
|
Am o rugăminte, dar eu cum pot să mă uit la trei părţi, şi dumneavoastră nu puteţi. Lucraţi la legea asta de un an jumate şi acum îmi spuneţi că nu puteţi s-o urmăriţi. Ce vreţi să spuneţi? Eu cum pot să o urmăresc pe loc? Suntem la pct.97, art.73, domnule general. Pct.98. Adoptat. Pct.99. Adoptat. Pct.100. Adoptat. Pct.101. Adoptat. Pct.102. Adoptat. Avem şi raportul suplimentar, domnule general, ca să ştiţi ce urmărim. Uitaţi acum, sunteţi la art.77, pct.19 din raportul suplimentar. Îl aveţi? Dar, s-a adoptat cu raportul suplimentar, că eu aşa le am, că... |
||||
|
Da. |
|||||
|
|
Păi, vedeţi, domnule general? Vedeţi? Dacă nu ştiţi, le urmărim cum trebuie, aici sus. Aşa. Nefiind obiecţii, adoptat. Pct.103. Adoptat. Pct.104. Adoptat. Pct.105. Adoptat. La pct.106 avem şi raportul suplimentar. Adoptat. Pct.107. Adoptat. Pct.108. Adoptat. Pct.109. Adoptat. Pct.110. Art.84, acum este cazul la ce spuneţi dumneavoastră, dacă vă referiţi la raportul suplimentar. Adoptat. Pct.111. Adoptat. Pct.112. Adoptat. Pct.113. Adoptat. Pct.114. Avem şi raportul suplimentar. Adoptat. Pct.115. Adoptat. Pct.116, avem şi raport suplimentar. Adoptat. Pct.117. Adoptat. Pct.118. Adoptat. La pct.119 avem şi raport suplimentar. Adoptat. Pct.120, de asemenea, avem şi raport suplimentar, adoptat. Pct.121. Adoptat. Pct.122, avem şi raport suplimentar. Adoptat. Pct.123, de asemenea, avem şi raport suplimentar. Adoptat. Pct.124. Adoptat. Şi cu aceasta a fost adoptată lege în întregime. Ce mai aveţi? Vă rog, domnule Bolcaş. |
||||
|
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Pentru că s-a adoptat legea în întregime, vreau să se consemneze că sunt profund mâhnit de penibilul acestor dezbateri. Nu aşa se construieşte un aparat de justiţie. Iar un proiect de lege privind justiţia nu este o numărătoare matematică, ci este o problemă ce poate să fie dezbătută. Regret că s-a întâmplat aşa, este unul din cele mai triste şi penibile momente trăite de mine în calitate de deputat în aula acestei camere. Nu am pentru ce să vă mulţumesc. |
||||
|
|
Vă mulţumesc. La pct.125 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Adoptat. Pct.126, dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Adoptat. Pct.127. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat. La pct.128, dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Adoptat. Pct.129, dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Adoptat. Pct.130, dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Adoptat. Pct.131, dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Adoptat. Pct.132. Dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Adoptat. Pct.133. Dacă sunt observaţii? Adoptat. Pct.134. Dacă sunt observaţii? Adoptat. Pct.135. Adoptat. Pct.136. Adoptat. Pct. 137. Adoptat. Pct.138. Adoptat. Pct. 139. Adoptat. Pct.140. Adoptat. Pct.141. Adoptat. Pct.142. Adoptat. Pct.143. Adoptat. Pct.144. Adoptat. Pct.145. Adoptat. Pct.146. Adoptat. Pct.147. Adoptat. Pct.148. Adoptat. Pct.149. Adoptat. Pct.150. Avem şi raport suplimentar. Adoptat. Pct.151. Adoptat. Pct.152. Adoptat. Pct.153. Adoptat. Pct.154. Adoptat. Pct.155. Adoptat. Pct.156. Avem şi raport suplimentar. Adoptat. Pct.157. Adoptat. Pct.158. Avem şi raport suplimentar. Adoptat. Pct.159. Avem şi raport suplimentar. Adoptat. Pct.160. Avem şi raportul suplimentar. Adoptat. Pct.161. Avem şi raportul suplimentar. Adoptat. Pct. 162. Adoptat. Pct.163. Adoptat. Pct.164. Avem şi raport suplimentar. Adoptat. Pct.165. Adoptat. Pct.165. Avem şi raport suplimentar. Adoptat. Pct.166. Text nemodificat. Adoptat. Pct.167. Text nemodificat. Adoptat. Pct.168. Avem şi raport suplimentar, cu anexa. Adoptat. Cu aceasta am încheiat aprobarea legii. O pregătim pentru votul final. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
(În continuare, şedinţa este condusă de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor.) |
|
|||
|
|
Stimaţi colegi, În Biroul permanent în care am stabilit ca astăzi să avem şedinţă în plen, am convenit ca în afara Legii de organizare judecătorească şi Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii, să luăm raportul de mediere la Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.51/1995, şi acelor proiecte, inclusiv de respingere, al căror termen constituţional expiră în următoarele zile, şi dacă nu adoptăm acele legi, sau dacă nu le respingem, ele sunt considerate adoptate tacit. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.51/1995. Vă rog să urmăriţi raportul. La punctele 1 şi 2 sunt textele Camerei Deputaţilor propuse de comisie. În consecinţă, nu se dezbat, nici nu se supun votului. Pct.3 şi 4, tot textele Camerei Deputaţilor. Acelaşi regim. Pct.5. Textul Camerei Deputaţilor. De asemenea, nu se supune dezbaterii. La pct.6 avem un text comun. Urmăriţi pct.6 de la pag.4 din raport. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu veţi. Admis textul comun. La pct.7, 8, 9, 10 şi 11, sunt textele Camerei Deputaţilor. Nu se supun votului. Pct.12. Avem, de asemenea, un text comun al Comisiei de mediere. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate. Pct.13, 14, 15, 16, 17, 18. Sunt textele Camerei Deputaţilor. Nu se supun votului. La pct.19, pentru alin.1 şi 2 ale art.82, comisia şi-a însuşit punctele de vedere ale Camerei Deputaţilor. aceste alineate nu se supun votului dumneavoastră, nici dezbaterii. La alin.3, urmăriţi pct.19, la pag.9, comisia propune un text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat textul comun în unanimitate. La pct.20, de asemenea, comisia propune textul Camerei Deputaţilor. În consecinţă, nu se dezbate. Am parcurs şi raportul, textele acestuia. Îl vom supune votului final în ziua de marţi. |
||||
|
|
|
În continuare, urmăriţi, la pct.22 de pe lista ordinii de zi, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.30/2004 privind trecerea satului Bichigiu din componenţa comunei Coşbuc, în componenţa comunei Telciu. În primul rând iniţiatorul dacă este. Nu este. Comisia pentru administraţie publică. |
|
||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a analizat propunerea legislativă privind trecerea satului Bichigiu din componenţa comunei Coşbuc, în componenţa comunei Telciu. având în vedere avizul Consiliului Legislativ şi în urma discuţiilor avute în comisie, a aprobat în unanimitate această iniţiativă, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.30 privind aprobarea trecerii satului Bichigiu în componenţa comunei Telciu. În urma discuţiilor avute, rog şi plenul Camerei să fie de acord cu propunerea făcută prin raportul respectiv de adoptare. |
||||
|
|
Mulţumesc. Dacă doreşte cineva dintre dumneavoastră să intervină la dezbateri. |
||||
|
|
|
Stimaţi colegi, permiteţi-mi să revin la raportul de mediere cu privire la Legea avocaturii. După ce am parcurs textele raportului, v-aş ruga să mă urmăriţi, la art.63 lit.n) a intervenit o eroare materială. În loc de "comisie permanentă", s-a spus "delegaţie permanentă". Deci, să fim de acord şi să cerem staff-ului tehnic şi comisiei juridice să corecteze această eroare materială. Vă mulţumesc. |
|
||
|
|
|
Revenim la proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.30/2004. Vă consult dacă la titlul proiectului de lege aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate. Cuprinsul articolului unic, care conţine dispoziţia de aprobare a Ordonanţei de urgenţă nr.30. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Titlul ordonanţei de urgenţă. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Articolul unic al ordonanţei de urgenţă. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Cu aceasta, vă rog să constataţi că am parcurs textele proiectului de lege şi îl vom supune votului final marţi. Pct.23. Proiectul de Lege privind Ordinul Meritul agricol şi Medalia Meritul Agricol. Comisia de decoraţii o rog să vină. Domnul Bahrin este? Nu este. Nu este nimeni din Comisia de decoraţii? Amânăm acest proiect, nu este afectat de vreun termen de decădere. pct.24 şi 25, acestea le vom dezbate o dată cu pachetul de legi privind adopţiile. |
|
||
|
|
|
Propunerea legislativă pentru înfiinţarea comunei Prăjeşti, judeţul Bacău. Comisia pentru administraţie propune respingerea. |
|
||
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. În urma analizei privind propunerea legislativă pentru înfiinţarea comunei Prăjeşti, ţinând cont de avizul Consiliului Legislativ şi de punctul de vedere negativ al Guvernului, şi având în vedere că mai sunt două săptămâni până la alegerile locale, pentru a nu perturba aceste alegeri, comisia propune respingerea acestei propuneri legislative privind înfiinţarea comunei Prăjeşti, având în vedere că nici condiţiile...cel puţin condiţiile de dotări nu corespund, conform secţiunii IV din Legea nr.215. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Dacă iniţiatorul sau altcineva dintre dumneavoastră doreşte să intervină cu privire la această propunere. Nu. O vom supune votului final marţi. |
||||
|
|
|
Pct.27. Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Buciumi, judeţul Buzău. Comisia propune, de asemenea, respingerea. Aveţi cuvântul! |
|
||
|
|
Ţinând cont de... (Din sală se atrage atenţia că nu este vorba de judeţul Buzău, ci de judeţul Bacău). |
||||
|
|
Da. E greşit. Este judeţul Bacău. |
||||
|
|
Deci, ţinând cont de avizul Consiliului Legislativ şi de punctul de vedere al Guvernului, care este negativ, şi din aceleaşi considerente, având în vedere că suntem în perioada de alegeri locale, şi aprobarea înfiinţării acestei comune! ar fi dereglat complet zona respectivă, alegerile, comisia propune respingerea acestei propuneri legislative. |
||||
|
|
Dacă doreşte cineva să intervină. Nu. Vom supune propunerea comisiei votului final, marţi. |
||||
|
|
|
La pct.28, Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.215/2001. Comisia propune respingerea. |
|
||
|
|
În urma analizei făcute şi în urma avizului negativ obţinut de la Guvern privind modificarea şi completarea Legii nr.215, şi având în vedere că modificarea Legii nr.215 este cuprinsă într-o propunere legislativă care la ora actuală este în discuţie la Guvern, privind şi statutul funcţionarului public, comisia a considerat că nu este oportună această modificare şi propune respingerea ei. Acest lucru s-a votat în unanimitate în cadrul comisiei. |
||||
|
|
Mulţumesc, stimate coleg. Dacă iniţiatorul sau un alt coleg doreşte să intervină în dezbateri. Nu. Vom supune propunerea de respingere votului final, marţi. |
||||
|
|
|
La pct.29, Propunerea legislativă pentru înfiinţarea comunei Gioseni, judeţul Bacău. |
|
||
|
|
Din aceleaşi considerente, ca să nu mă mai repet, domnule preşedinte, comisia propune respingerea acestei propuneri legislative, lucru care s-a votat în unanimitate. Propun plenului Camerei Deputaţilor să aprobe raportul făcut de către comisie, privind respingerea. |
||||
|
|
Dacă doreşte cineva să intervină în dezbateri cu privire la această propunere. Nu. O vom supune votului final, marţi. |
||||
|
|
|
La pct.30, Propunerea legislativă pentru înfiinţarea comunei Odobeşti, Bacău. |
|
||
|
|
Din aceleaşi considerente spuse înainte, şi în acest caz, propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Odobeşti nu a obţinut votul celor din comisie. Ţinând cont şi de punctul de vedere negativ al Guvernului şi de cele arătate în cadrul celorlalte propuneri de înfiinţare de noi comune, propunem plenului aprobarea raportului comisiei, care prevede respingerea înfiinţării acestei comune. |
||||
|
|
Mulţumesc, stimate coleg. Dacă iniţiatorul sau altcineva dintre dumneavoastră doreşte să intervină în dezbateri. Nu. Vom supune propunerea de respingere votului final, marţi. |
||||
|
|
|
Ultima propunere, cea de la pct.31, Propunerea legislativă privind declararea ca oraş a comunei Dragomireşti, Maramureş. Aveţi cuvântul, domnule deputat. |
|
||
|
|
În acest caz, pe lângă că nu era momentul acum, având în vedere condiţiile pe care le-am arătat şi la celelalte comune, pentru declararea ca oraş a comunei Dragomireşti, această comună nu îndeplineşte un criteriu esenţial, şi anume numărul de locuitori care este sub 4000, or, conform Secţiunii IV, trebuia să depăşească 5000. Acesta a fost şi unul dintre considerentele pentru care comisia a hotărât respingerea propunerii legislative. |
||||
|
|
Mulţumesc, domnule coleg. Poftiţi, domnule deputat. Sunteţi iniţiatorul? Da. Vă rog. |
||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Mă simt obligat să iau cuvântul la acest proiect de lege având în vedere faptul că, alături de alţi colegi, suntem iniţiatorii acestui proiect legislativ, pe de o parte, şi pe de altă parte, în calitate de purtător de cuvânt al populaţiei din comuna Dragomireşti, care, în proporţie de 99 virgulă nu ştiu cât la sută, a votat în favoarea upgradării localităţii de la statutul de comună la statutul de oraş, în cadrul referendumului organizat conform legii. Vreau să precizez că, într-adevăr, aşa cum a arătat domnul vicepreşedinte Bara, unul dintre criteriile prevăzute de lege nu este îndeplinit în totalitate, în sensul că această comună are o populaţie de 3300 de locuitori, faţă de cea solicitată de lege, care zice "de regulă" şi acest lucru v-aş ruga să-l aveţi în vedere "între 5000 şi 30.000 de locuitori". Dar, pe de altă parte, este vorba de o comună care are o dezvoltare economică deosebită. În raport se precizează că în comună funcţionează peste 50 de societăţi comerciale, peste 80 de asociaţii familiale, este o comună care are o infrastructură foarte bine dezvoltată, în sensul că în comună funcţionează o judecătorie, funcţionează Parchet, funcţionează un spital, funcţionează o serie de alte elemente care atestă sau denotă un grad de urbanizare suficient de ridicat. Şi, din acest punct de vedere, ea cumva se singularizează printre alte localităţi care au solicitat trecerea la statutul de oraş. De asemenea, sunt obligat să vă prezint un aspect şi anume, tot de pe Valea Izei, din judeţul Maramureş, una dintre comune, şi anume Săliştea, a fost trecut în rândul oraşelor fără ca propunerea respectivă să fie discutată în amănunt în Camera Deputaţilor, pe baza unei iniţiative care a fost adoptată practic direct de către Senat. Acest lucru creează disensiuni şi tensiuni destul de mari în zona geografică respectivă şi cred că este un argument în plus, care ar fi în favoarea adoptării acestui proiect de lege. Sigur că înţeleg că este vorba de o perioadă care este premergătoare alegerilor locale, însă, având în vedere specificul acestei localităţi, dotarea extrem de bună, cvasi-urbană, pe care o are, eu v-aş ruga totuşi, onoraţi colegi, să susţineţi ideea aprobării acestei propuneri legislative. Mai ales, având în vedere faptul că nu contravine Legii nr.351, care precizează, încă o dată, repet, "populaţia de regulă între 5000 şi 30.000". Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Mulţumesc, domnule deputat. Domnul vicepreşedinte Bara, vă rog să răspundeţi obiecţiunilor şi opiniilor iniţiatorului. |
||||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Sigur, exemplul dat de către domnul coleg arată încă o dată că noi, în Camera Deputaţilor, lucrăm bine. Această comună transformată în oraş, în urma discuţiilor avute în Cameră, şi la noi la comisie s-a respins, Senatul fiind Camera decizională, eu chiar nu ştiu cum au putut să aprobe, dacă nu a îndeplinit condiţiile. Sigur, argumentele date de către colegul nostru, eu zic să sunt destul de pertinente, dar dacă legea spune aşa, trebuie să respectăm legea. Eu i-am dat o soluţie domnului coleg, eventual, în septembrie, acum fiind şi momentul când mai avem două săptămâni până la alegeri, sigur, problemele s-ar fi bulversat în zona respectivă, şi cu promisiunea să ne aplecăm mai atent la ea, eu am zis că să revină după 1 septembrie, şi atunci, în funcţie de noile discuţii pe care o să le avem, să reanalizăm dacă într-adevăr dotările, aşa cum spune dânsul, sunt acelea, şi urmează după aceea să discutăm. Privind această propunere legislativă eu propun Camerei Deputaţilor să fie respinsă. |
||||
|
|
Dacă mai doreşte cineva să intervină. Doamna deputat Puwak. Nu vă ştiam maramureşeancă. |
||||
|
|
Doamna Hildegard-Carola Puwak: Nu, nici n-am să fiu. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate colege, stimaţi colegi, Angajamentul colegului nostru, domnul vicepreşedinte al comisiei, mă obligă să cer atunci revederea întregii documentaţii şi pentru transformarea comunei Giroc în oraş, care a fost respinsă, având 4700 de locuitori şi o infrastructură comparabilă. Deci, aş ruga comisia, cu toată solicitudinea de care dă dovadă pentru un judeţ, să trateze cu aceeaşi unitate de măsură toate celelalte. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Aţi adus un argument în plus de 1700 de locuitori. Vroiam să întreb colegii dacă mai sunt dintre cei care au avut propuneri de respingeri cu populaţii şi mai mari, pentru a-i demonstra domnului vicepreşedinte Bara, necesitatea de a revedea acele propuneri. Stimaţi colegi, Nu mai sunt alte proiecte cărora să le expire termenul, în consecinţă, declar închisă şedinţa în plen de astăzi. Vă amintesc că programul de astăzi după-amiază prevede activităţi în comisii, în funcţie de programul fiecăruia, mâine activitate în teritoriu. Vă doresc succes tuturor! Pentru programul dumneavoastră de săptămâna viitoare, vreau să vă previn că avem şedinţă în plen şi luni şi marţi. Declar şedinţa închisă şi vă doresc încă o dată succes! Marţi e vot final! |
||||
|
Şedinţa s-a încheiat la ora 11,25. |
|||||
 |
