Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Corneliu Ciontu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi, în a doua parte, de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Tudor Mohora şi Gheorghe Albu, secretari.

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineaţa!

Începem prima parte a şedinţei cu intervenţiile deputaţilor.

Poftiţi, domnule Posea! Domnul Posea depune la secretariat declaraţia.

Sunt 40 de înscrieri la cuvânt. Oricum, la 9,30 am şedinţă de birou.

Domnule Antonescu, aveţi cuvântul! Nu doriţi? Depuneţi la secretariat. Văd că sunteţi pe listă.

Are cuvântul domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman.

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În ziua de 5 iunie 2004, a avut loc Ziua mondială a protecţiei mediului. Ne-am obişnuit cu asemenea ocazii, să organizăm acţiuni festive şi simpozioane în cadrul cărora oficialităţile se laudă cu realizările din acest domeniu.

Cazul cel mai concret îl putem constata la Parcul Naţional Cheile Bicazului - Hăşmaş, care înglobează şi renumita rezervaţie naturală "Lacul Roşu". Acest parc naţional este administrat de către angajaţii Direcţiei silvice Miercurea Ciuc, iar Agenţia pentru protecţia mediului şi organizaţiile neguvernamentale au un rol de consultanţă, cu toate că aceste organisme au depus eforturi deosebite pentru ocrotirea acestor valori naturale.

Astfel, în anul 2002, inginerii silvici de la Ocolul silvic Gheorgheni erau în stare să distrugă peisajul caracteristic al Lacului Roşu construind un baraj la coada lacului, după care s-a ridicat nivelul apei, iar cioatele care dau un aspect unic peisagistic lacului au dispărut. Era nevoie de intervenţia organismelor neguvernamentale pentru înlăturarea digului, după care s-a revenit la aspectul estetic caracteristic lacului.

Recent, au fost numiţi în funcţii importante în administrarea Parcului Naţional inginerii silvici care au contribuit la distrugerea fondului forestier naţional, în special a vegetaţiei din zona lacului. Printre ei se numără domnişoara inginer Lasko Teresa care, după nota de control a gărzii de mediu, a contribuit la ilegalităţile săvârşite de către angajaţii Direcţiei silvice Miercurea Ciuc şi Ocolul silvic Gheorgheni, iar cu ocazia verificărilor pe teren de către comisarii Gărzii financiare Arad, aceştia i-au considerat pe ei adevăraţi exterminatori ai naturii. Motiv pentru care comisia de disciplină a Regiei naţionale a pădurilor a destituit-o din funcţia de director tehnic.

Doamna ministru, Speranţa Ianculescu, n-ar fi mai eficientă pentru protecţia acestor parcuri naţionale în perspectiva aderării noastre la Uniunea Europeană, o administrare directă a agenţiilor pentru protecţia mediului în colaborare cu organizaţiile neguvernamentale, în locul direcţiilor silvice, a căror activitate a contribuit la distrugerea vegetaţiei forestiere în aceste parcuri naţionale?

Doamna ministru, după dumneavoastră, în administrarea acestor parcuri naţionale pot lucra şi persoane care au fost sancţionate pentru ilegalităţi în domeniul forestier?

Eu cred că ocrotirea parcurilor naţionale se poate realiza numai cu oameni cinstiţi care n-au contribuit în perioada anterioară la distrugerea valorilor naturale.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Domnul Ştefan Baban care e proaspăt sosit şi care a obţinut şi el rezultate bunicele pe acolo pe meleagurile lui.

Domnul Ştefan Baban:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Nefiind încă închise socotelile cu alegerile, mi-am îndreptat atenţia la fiscalitatea din România. Chiar aşa se şi cheamă intervenţia mea de astăzi "Atenţie la fiscalitatea din România".

După ani de zile în care s-a tot vorbit despre nivelul ridicat al fiscalităţii din România, care în nici un caz nu reprezintă o atracţie pentru investitorii străini, sau o cale prioritară de dezvoltare a afacerilor întreprinzătorilor autohtoni şi de menţinere în viaţă a sectorului privat românesc, din ce în ce mai multe voci, pertinente, atrag atenţia că a venit timpul ca guvernul să adopte cât mai urgent măsuri drastice şi viabile pentru reducerea taxelor şi impozitelor din această ţară.

De la oameni de afaceri români şi străini, reprezentanţi ai unor instituţii financiare internaţionale şi terminând cu analiştii economici, toţi sunt de acord că guvernul actual trebuie să înţeleagă că flexibilizarea sistemului fiscal este vitală, mai ales acum, în situaţia în care se află România, care este întrecută la acest capitol de mai toate ţările din Europa de Est.

Că acest lucru este necesar şi imperativ o demonstrează şi declaraţiile făcute de oficialităţile române în legătură cu acest subiect în ultimele două săptămâni, şi să sperăm că ele nu au fost făcute pentru campania electorală ce s-a derulat sau pentru a impresiona reprezentanţii institutelor financiare internaţionale care s-au aflat în România în ultimul timp.

Rămâne de văzut când se va proceda la aplicarea efectivă a acestor decizii. Relevante sunt din acest punct de vedere numeroasele promisiuni de reducere a taxelor asupra forţei de muncă sau pe profit, care vor fi aplicate începând cu 2005 şi într-un procent prea timid de 2-3%, fapt care face ca, abia prin 2006-2007, aceste facilităţi să fie simţite de principalii beneficiari. Iar politica stimulentelor fiscale, acordate pe alese şi nu întotdeauna pe criterii strict economice, nu va avea efectul scontat dacă fiscalitatea sufocantă, prin sumedenia de taxe şi impozite, care grevează deopotrivă societăţile de stat şi private, se va păstra în continuare la acelaşi nivel.

Chiar dacă la acest moment nu s-ar ţine cont de declaraţiile şi avertizările cunoscătorilor în domeniu, precum şi de datele pe care le oferă economia reală, nu avem ce face când pentru reducerea taxelor militează şi condiţiile de preaderare la Uniunea Europeană. Dacă ne uităm, măcar cu coada ochiului, la ce s-a întâmplat în această perioadă cu cele 10 noi membre ale Uniunii Europene, constatăm că au mizat, fără excepţie, exact pe fiscalitatea redusă pentru atragerea oamenilor de afaceri străini.

S-a creat o adevărată competiţie în zona Europei Centrale şi de Est pentru crearea unui cadru investiţional cât mai favorabil, noile membre urmărind să-şi sporească gradul de atractivitate prin reducerea taxelor aplicate activităţii economice, iar impozitul pe profit, de 20% faţă de 31,32%, cât este în Uniunea Europeană spune totul. Nu mai vorbim de taxele aplicate asupra forţei de muncă, care prin diminuarea lor au făcut această zonă să devină favorabilă creării de noi locuri de muncă reale, şi nu ca în ţara noastră, unde pentru fiecare angajat firma plăteşte taxe egale cu venitul acestuia şi deci existenţa muncii la negru, a economiei subterane devine rentabilă pentru ambele părţi, firmă şi angajat, dar în detrimentul economiei reale, a întreprinzătorilor mici şi mijlocii corecţi şi a investiţiilor străine.

Poate că analizând aceste date şi procente, autorităţile româneşti vor considera că semnalul de alarmă tras este foarte puternic şi că este timpul ca politica fiscală românească în raport cu investitorii, să sufere o schimbare esenţială.

Dacă nici în acest ceas, aproape de cel de-al doisprezecelea, nimeni nu reacţionează pozitiv, propunând şi aplicând un plan de măsuri eficiente de reducere a fiscalităţii, atunci nimic nu va mai servi la redresarea economiei naţionale şi la scoaterea ei la liman: nici ştergerea datoriilor de mii de miliarde pentru firmele aflate în prag de privatizare, nici stimulentele punctuale acordate cu dedicaţie anumitor companii. Iar în acest caz, nici România nu se va putea număra printre membrele Uniunii Europene, indiferent cât de multă bunăvoinţă ne-ar arăta aceasta.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnul Florin Iordache depune declaraţia la secretariat.

Are cuvântul domnul Dumitru Bentu.

Domnul Dumitru Bentu:

Declaraţia mea politică se numeşte "Muzeul Vasile Pârvan din Bârlad la 90 de ani de la înfiinţare."

În urmă cu 90 de ani, elita intelectualilor bârlădeni a pus bazele actualului muzeu, cu dorinţa declarată în actul de constituire, datat 10 aprilie 1914, ca acest muzeu să... fie "pus la dispoziţia publicului". Totodată, urma să adune "documente, felurite obiecte vechi şi de artă, în genere tot ce interesează trecutul nostru istoric".

Semnatarii actului de înfiinţare au fost: econ. I.Antonovici, primarul N.Simionescu, profesorii Gheorghe Constantinescu Râmniceanu, D.Petrescu Tocineanu, Gh.Alexandrescu şi colonelul I.Em.Pallady, proprietar şi deputat. Acestora li s-a adăugat "sprijinul tuturor oamenilor luminaţi şi de bine din oraşul Bârlad".

De la o etapă la alta, muzeul a avut o traiectorie ascendentă, îndeosebi sub aspectul patrimoniului muzeal, tezaurizat cu multă ştiinţă, dăruire şi devotament de către generaţiile de specialişti care au lucrat în acest muzeu.

La perioade aproape ciclice, 1977, 1986, 1990, natura dezlănţuită a provocat pagube deosebite. Începând cu anul 1997, muzeul a fost dotat cu tot ceea ce înseamnă elemente de securitate şi conservare a patrimoniului. S-a deschis, în această etapă, Expoziţia de artă contemporană românească.

Sculptorul Marcel Guguianu a făcut o importantă donaţie, adăpostită în prezent de complexul muzeal ce-i poartă numele, vizitat recent de premierul Adrian Năstase.

Clădirea şi spaţiul adiacent au devenit astfel expresii concrete ale unei pilde care se converteşte într-o lecţie permanentă de estetică.

În incinta muzeului există mai multe expoziţii cu caracter permanent care îi conferă acestuia o puternică personalitate: "Alexandru Ioan Cuza şi epoca sa"; "Cabinetul numismatic", "Bârladul cultural la sfârşitul mileniului II", "Flora şi fauna judeţului Vaslui".

Acestea, împreună cu toate colecţiile existente - colecţia dr.Chiricuţă, colecţia dr.Teodorescu etc. fac din muzeul bârlădean "Vasile Pârvan", acum la împlinirea a 90 de ani de la întemeiere, un reper de largă respiraţie culturală în această parte de ţară.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Domnule Daraban, aveţi pregătită intervenţia? Pe listă nu v-au trecut colegii, dar vă trecem noi.

Domnul Aurel Daraban:

Stimaţi colegi,

Orice om de bună credinţă poate observa, fără putinţă de tăgadă, că politica economică a Guvernului Năstase înregistrează succese tot mai concludente. Astfel, potrivit datelor statistice furnizate de instituţiile de specialitate, în trimestrul I al anului în curs, creşterea produsului intern brut a înregistrat cea mai mare creştere de după Revoluţie, aceasta fiind de 6,1%.

Şi ceea ce este demn de remarcat, este faptul că din punct de vedere al utilizării p.i.b.-ului, pe lângă majorarea semnificativă a investiţiilor, se înregistrează o sporire a consumului populaţiei, susţinută de creşterea semnificativă a puterii de cumpărare.

Trebuie să remarcăm că această creştere nu este de loc întâmplătoare, nici conjuncturală. Anul 2004 vine după perioada 2001-2003, când sub actuala guvernare a fost realizată o creştere economică de 16,4 %, respectiv un ritm mediu anual de 5,2%, ceea ce demonstrează cu claritate că Guvernul Năstase gestionează aplicarea unei politici economice realiste şi bine fundamentate.

De altfel, toate datele converg către ideea că trăsătura caracteristică a trimestrului I din acest an este continuarea, sporirea eficienţei economice. Astfel, evoluţia producţiei industriale s-a realizat în condiţiile majorării productivităţii muncii cu 14,5% în ramurile producătoare şi a avut la bază creşterea cererii pentru export a produselor industriale, cu 14,6%.

Dinamici constructive au fost realizate şi în producţia sectorului zootehnic şi în investiţii. Totodată, trebuie să menţionez că s-a reuşit pentru prima dată ca dinamica exporturilor să fie superioară dinamicii importurilor.

Toate acestea s-au reflectat pozitiv, cum este şi firesc, şi în domeniul social. Creşterea producţiei industriale a determinat o sporire corespunzătoare a câştigurilor salariale, astfel că salariul real a crescut cu 9,1% faţă de perioada corespunzătoare a anului 2003.

Pe baza creşterii puterii de cumpărare, vânzările de mărfuri s-au majorat cu 15%, iar serviciile prestate pentru populaţie, cu 28,9%.

În aceeaşi perioadă, economiile populaţiei au sporit în termen real cu 5,3%. De asemenea, faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut, a continuat creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă. Numărul salariaţilor la sfârşitul lunii martie 2004 a fost de peste 4,4 milioane persoane, cu 71.000 mai mare decât în decembrie 2003, ca urmare a creşterii economice.

Stimaţi colegi, chiar din aceste date, foarte sintetice, se dovedeşte că în ciuda mersului destul de dificil a reformelor economice, Guvernul Năstase a dovedit şi dovedeşte pragmatism, realism şi multă preocupare pentru ca reforma economică să intre în ritmuri şi mai performante.

Evident, reforma a însemnat şi înseamnă şi sacrificii şi nemulţumiri din partea populaţiei, dar realizarea programelor economice de până acum dovedesc preocupări constante şi fireşti pentru modernizarea economiei şi a societăţii româneşti, în paralel cu eforturile de a intra în Uniunea Europeană.

Pentru că nu este numai un obiectiv de aderare la Comunitatea Europeană, acest obiectiv nu este urmărit doar formal, ci prin realizarea unui nivel de dezvoltare comparabil cu cel al ţărilor europene.

Faptele dovedesc că Guvernul Năstase a tratat şi tratează cu maximă responsabilitate aceste probleme, iar cei din opoziţie care mai cârcotesc ar trebui să se trezească şi să propună eventual soluţii mai bune pentru că accederea în structurile europene se face cu fapte şi nu cu vorbe goale.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat Cristian Dumitrescu, aveţi pregătită vreo declaraţie, că aici nu aveţi trecut, dar poate aveţi pregătită. Aveţi posibilitatea să vă afirmaţi acum. (Râsete.)

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia mea este o declaraţie, care vă spun sincer, mă preocupă de mult, legată de un aspect esenţial al procesului pe care îl parcurge România în acest moment, referindu-mă, în mod special, la integrarea europeană.

Constat cu satisfacţie şi cu bucurie că un proiect pe care l-am văzut început în urmă cu mulţi ani, începe să prindă contur în liniile sale ferme, definitive, respectiv integrarea României în Uniunea Europeană.

Vreau să vă spun că această prioritate a României în ultimii - să zicem 10 ani - a integrării în lumea europeană, în Europa, nu a încetat să fie pentru fiecare dintre noi, şi cred că pentru toţi oamenii politici un fel de idee fundamentală, care revine de fiecare dată în discursurile noastre, în acţiunea noastră. Unii au făcut-o cu sinceritate în susţinerea acestei idei, alţii cu mai puţină sinceritate, dar nu există - cred eu - om politic pe tot eşichierul politic românesc care să nu fi constatat necesitatea acestui proces.

Acest lucru este, în opinia mea, esenţial. În România nu există eurosceptici, şi acest lucru este definitoriu, pentru că România se află la intersecţia, la confluenţa unor interese, la confluenţa unor culturi, aici, spunem noi, în Europa Centrală, dar în imediata vecinătate a unor influenţe istorice.

Din această perspectivă, lucrul la care vreau să mă refer este nevoia de a ne prezerva toată tăria, identitatea culturală, identitatea noastră culturală ca şi valoare proprie creativă. Sigur că integrarea în Uniunea Europeană nu înseamnă pierderea identităţii naţionale. Vorbim despre naţiuni în interiorul Uniunii Europene, dar identitatea noastră culturală este cu totul altceva. Acesta este un proces creativ, este un proces permanent, este un proces în care fiecare generaţie adaugă câte ceva pentru un edificiu care în permanenţă reprezintă poporul român, reprezintă idealurile sale, reprezintă fiinţa sa naţională.

Am investit foarte mulţi bani în procesul de integrare şi vom mai investi. Am spus că dintre valorile noastre fundamentale, cele mai importante, printre cele mai importante, şi, dacă vreţi, cele mai bogate în resurse este cultura. Este, dacă vreţi, resursa aceasta pe care o are poporul român, pe care vă spuneam, şi în care cred, că a fost constituită de generaţii şi în generaţii, prin aportul fiecăreia dintre ei.

Iată, însă, că acum, sub incidenţa integrării în Uniunea Europeană, efortul nostru de cultură trebuie să fie mult mai mare. Pentru că, Uniunea Europeană nu înseamnă numai bunăstare, nu înseamnă numai un nou sistem de valori, dar înseamnă şi o circulaţie a culturii dintre ţări, între ţări, în spiritul unui europenism pe care-l susţinem cu toţii.

Pentru ca această circulaţie să fie conform principiului vaselor comunicante, egală, trebuie ca presiunea exercitată în aceste vase să fie egală.

Iată de ce, în contactul cu celelalte culturi, România trebuie să-şi prezerve acest atu. Pentru aceasta trebuie bani, pentru aceasta trebuie un program, pentru aceasta trebuie gândită.

Binefacerile integrării în Uniunea Europeană trebuie privite şi ca idee a prezervării unor atuuri pentru care România a fost integrată în Uniunea Europeană, şi nu economia a fost cea care a fost prioritară, ci statutul României, inteligenţa poporului român, cultura poporului român, valorile sale naţionale.

Iată de ce cred că oamenii politici ar trebui să se gândească foarte clar în aceste momente, când suntem foarte aproape de atingerea acestui deziderat. Ar trebui să dăm mai multă importanţă culturii, va trebui să dăm mai multe fonduri culturii, va trebui să facem un program naţional de încurajare a culturii, în aşa fel încât cu aceste schimburi benefice, noi ne-am protejat din toate punctele de vedere, însăşi procesul de integrare este un proces de negociere pentru protejarea fiecărei economii naţionale la impactul cu Uniunea Europeană; în domeniul culturii însă, acest lucru nu s-a făcut, pentru că nu se face şi nu este un capitol special de negociere, este un singur capitol care se referă la educaţie, şi aceasta este extrem de importantă.

Cultura, însă, prezervarea culturii se poate face numai printr-o politică naţională, şi cred că a sosit momentul ca, începând de acum şi în perioada imediat următoare, când România va atinge acel nivel de dezvoltare şi de capacitate economică de a finanţa cultura naţională, aşa cum se întâmplă în ţările Uniunii Europene, să facem un efort pentru ca să nu fim prinşi pe picior greşit, am putea spune aşa, ceea ce ar însemna la nivelul unei generaţii crearea unei disfuncţii ce ar putea să aibă repercusiuni în prezervarea capacităţii noastre de a fi, şi din punct de vedere cultural, ceea ce am fost din totdeauna, şi să rămânem în Uniunea Europeană, adică o ţară a cărei forţă culturală a fost apreciată prin inteligenţa actului creativ susţinut prin şcoală, pentru că şi aceasta este extrem de importantă, şi mai ales prin voinţa politică.

Geniul unui popor s-a manifestat din totdeauna, vrem, nu vrem, prin aşa numita concepţie "a principelui", care întotdeauna - cum se spune în istorie - au dorit şi doresc să construiască pentru a lăsa ceva în urmă. Acest principiu, care este puţin egocentrist, specific perioadei premoderne şi clasice a dezvoltării culturale, nu a încetat să existe. De data aceasta, însă, "principele" trebuie să fie însuşi statul, trebuie să fie însuşi poporul român, să finanţeze, să susţină cultura.

Fac această declaraţie în faţa unei săli goale, cu convingerea însă că ea va avea reverberaţiile şi considerarea ei, într-un timp cât mai scurt, atunci când ne vom da seama, după ce obiectivul acesta atât de palpabil al anului 2007, al integrării în Uniunea Europeană, va deveni realitate, că va trebui să ne preocupe şi că este o realitate la care trebuie să ne gândim. Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.

Mai stăm până la ora 9,20 - că aşa este programul - apoi mergem la şedinţă de Birou permanent. Dumneavoastră staţi că aveţi de dezbătut proiecte de legi.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu (din sală):

La ce oră va fi votul final?

Domnul Corneliu Ciontu:

La ora 11,30 - 12,00 - dar depinde de ..., şi cred că nu va fi astăzi, că o să discutăm la Birou să fie joi, că nu prea sunt speranţe să ... nu s-au terminat încă toate calculele ...

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu (din sală):

Şi când mergem în teritoriu?

Domnul Corneliu Ciontu:

Săptămâna viitoare, în teritoriu. Vă mulţumesc.

(Următoarele declaraţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la secretariatul de şedinţă.)

Doamna Amalia Bălăşoiu:

"Alegeri - 2004"

Tânăra noastră democraţie şi-a intrat în drepturi şi acţionează. Poate că reprezintă unul dintre cele mai de seamă drepturi înregistrate după anul 1989. Măcar o dată la 4 ani, poporul are posibilitatea să-şi spună cuvântul alegând sau trimiţându-şi reprezentanţii în forurile legislative, iar în unele cazuri şi executive.

Dacă electoratul nostru, după o lungă perioadă de dictatură a reuşit să-şi exercite acest drept, nu întotdeauna până acum a dovedit şi inspiraţia necesară pentru că nu puţine au fost cazurile în care aleşii nu şi-au onorat angajamentele luate cu prilejul diferitelor campanii electorale în care a făcut promisiuni fără acoperire.

Totuşi se constată şi un lucru bun cu repercusiuni pozitive pentru viitor. Este vorba de alternanţa la putere, la guvernare, la luarea deciziilor. Îndeobşte forţele politice aflate la putere pe parcursul unui mandat se erodează şi electoratul sancţionează fenomenul cu promptitudine, ceea ce în cazul nostru s-a dovedit cu prisosinţă. Experienţa electorală de până acum a dovedit-o. În România, din multitudinea de partide politice, până la urmă, s-au conturat două forţe concludente: social-democraţia reprezentată de Partidul Social Democrat şi opoziţia - urmaşa în bună măsură a Convenţiei şi liberalismului.

În 1992 - 1996 a guvernat social-democraţia ale cărei efecte s-au dovedit benefice, dar s-au făcut şi unele greşeli inerente exercitării oricărui act de conducere fie că a fost vorba de puterea locală, fie centrală. Electoratul în 1996 a sancţionat nerealizările perioadei anterioare aducând Convenţia la putere atât în cazul alegerilor locale, cât şi legislative şi prezidenţiale.

Dar această experienţă a perioadei 1996 - 2000 avea să ne coste, concretizându-se nu numai în stagnare, dar şi într-o cădere cu totul nedorită.

Fenomenul a dus cu prilejul alegerilor din anul 2000 la scoaterea în afara Parlamentului a principalei forţe politice, a Convenţiei - PNŢCD.

Deşi când prezentăm aceste rânduri, informaţiile referitoare la recentele alegeri locale nu sunt complete, constatăm o situaţie oarecum imprevizibilă cu tendinţa de sancţionare a P.S.D de care totuşi se leagă anumite realizări care cel puţin în plan extern (înlăturarea vizelor, primirea României în NATO, înregistrarea unor paşi semnificativi pe linia aderării la U.E.) nu pot fi contestate. Aceste realizări, într-o anumită măsură se leagă şi de numele candidatului P.S.D la primăria Capitalei.

Ar fi fost de aşteptat o analogie între realizările externe şi transpunerea unei părţi a acestora şi în planul intern administrativ în ce priveşte Capitala. N-a fost să fie. Totuşi, demonstraţia a acţionat. Poporul dacă a greşit îşi va suporta gestul politic. Mircea Geoană, pare-se că n-a fost receptat - aşa cum sublinia un bine cunoscut ziarist - ca un reprezentant "pur sânge" al partidului aflat la putere. Dacă ne menţinem în zona de analiză a Capitalei ar mai fi de subliniat faptul că au existat primari de sector cu realizări evidente pe parcursul mandatului, creditaţi cu reuşita din primul tur, dar între realizările lor evidente, palpabile şi promisiunile de viitor, electoratul optând pentru această a doua categorie. S-ar putea să regrete, dar deocamdată aceasta este situaţia.

Cât priveşte prezenţa redusă la vot - circa 38% pe ţară şi 28% pe Capitală - duminică 6 iunie, orele 17,00, acest lucru îşi are semnificaţia lui în ce priveşte interesul faţă de politică al populaţiei. Absenteismul este şi el democratic, în condiţiile în care s-a renunţat la validarea scrutinului doar prin prezenţa a 50% din alegătorii la urne. Dacă prezenţa la vot ar fi fost de 70-80%, poate rezultatele ar fi fost cu totul altele.

Până când democraţia va fi însuşită de marea majoritate a electoratului va trebui să ne mulţumim cu rudimente ale acesteia, iar oamenii vor suporta consecinţele propriilor decizii.

Un alt lucru rezultat din alegerile actuale a mai fost acela că estimările de la închiderea urnelor au dovedit o mare apropiere de realitate, cu toate că nici acestea din urmă nu sunt încă definitive. O altă concluzie care se desprinde este aceea că la alegerile din toamnă se previzionează o competiţie dură, cea ce dintr-un anumit punct de vedere, fenomenul este benefic. Astfel, forţele politice aflate la putere, pentru a se menţine, vor trebui să facă totul în intervalul de timp care a mai rămas, în interesul oamenilor, al populaţiei de care depinde prin vot situaţia lor. Să sperăm că democraţia va înregistra noi succese şi pe această linie şi va fi receptată corespunzător.

Domnul Codrin Ştefănescu:

"6 iunie 2004 sau...paharul plin, nici măcar pe jumătate."

Cuprins de entuziasmul comandantului scăpat de furtuna din pahar, dar lipsit de capacitatea de a privi oceanul în ansamblul său, Traian Băsescu funcţionează la acelaşi nivel al satisfacţiilor mărunte.

Dacă pentru mulţi dintre bucureşteni, această zi a fost una a speranţei, pentru reprezentanţii Alianţei aceasta nu este decât un moment de efemeră bucurie.

Iată diferenţa între aşteptările locuitorilor Capitalei şi starea de spirit a lui Traian Băsescu. Participarea scăzută la urne a bucureştenilor, rezultatul firesc, dar negativ al unui mandat neonorat, al certurilor interminabile ori confruntărilor distructive, demonstrează, fără nici un dubiu, că multora dintre bucureşteni li s-a făcut lehamite de un primar care încearcă să ne înveţe că atunci când greşeşte, numai alţii sunt de vină.

Superficialitatea cu care Traian Băsescu interpretează rezultatele acestui scrutin dovedeşte o dată în plus ignorarea voită a realităţii. Un simplu calcul matematic arată că opţiunile electoratului bucureştean, în situaţia unei prezenţe consistente, se îndreaptă doar în proporţie de 15% în favoarea acestuia.

Aşa a devenit Partidul Democrat un fel de ".."partid de Bucureşti", care, pe plan naţional, nu a reuşit împreună cu partidul aliat nici măcar la nivelul consiliilor locale, să realizeze jumătate din procentul obţinut de P.S.D.

Şi dacă tot am început cu furtuna într-un pahar de apă, aş mai face o remarcă: bărbaţii adevăraţi nu se "bucură" niciodată în faţa unui pahar cu apă, de îmbătat...nici măcar.

Domnul Florin Iordache:

"Alegerile locale, un test pentru alegerile generale."

În toată ţara, la 6 iunie, au avut loc alegerile locale pentru desemnarea primarilor, consilierilor locali, generali şi judeţeni.

Şi din cauza condiţiilor meteorologice care nu au fost tocmai favorabile, dar mai ales unei campanii electorale foarte agresive din partea opoziţiei, populaţia nu s-a prezentat la vot.

Nu trebuie venit în faţa oamenilor numai cu promisiuni fără acoperire şi nu trebuie negat tot ce-a fost făcut bun.

În perspectiva alegerilor generale trebuie o companie decentă, cu promisiuni şi fapte concrete pentru ca populaţia să aibă o încredere mai mare în clasa politică.

Numai aşa putem câştiga o mai mare credibilitate, numai aşa indiferent de vreme populaţia va veni la vot într-un număr suficient de mare pentru a da legitimitate alegerilor.

Domnul Ioan Timiş:

Domnule preşedinte,

Doamnelor si domnilor deputaţi,

In timpul care-mi este alocat pentru aceasta interventie politica as dori sa aduc un omagiu celui care a fost Ion Creanga, erudit al intelepciunii populare si unul dintre marii clasici ai literaturii romane. Sarbatorim saptamana aceasta 165 de ani de la nasterea marelui povestitor care ne-a luminat copilaria cu" Amintirile din copilarie" si cu nuvelele sale pline de intelepciune.

A fost pe rand diacon, invatator, institutor si scriitor. Anul 1875 este un an de referinta in activitatea si viata lui Ion Creanga - este anul in care il cunoaste pe Mihai Eminescu, pe atunci revizor scolar la Iasi si Vaslui, care-l va introduce in cenaclul "Junimii".

Ca pedagog, Ion Creanga, impreuna cu alti colegi, publica manuale pentru clasele primare, in paginile carora i-au aparut primele povestiri, incepand cu edita din 1874. Opera sa capitala "Amintiri din copilarie " - considerata "primul roman al copilariei taranesti " din literatura romana-este publicata incepand cu 1881 de revista "Convorbiri literare " la care marele scriitor debutase in 1875.

Ion Creanga a prezentat in povestirile sale o umanitate echilibrata, lipsita de teroare si mister, familiara omului simplu. Povestile sale seamana cu cele universale fiind totodata creatii originale, puternice si culte.

Prin tot ceea ce a facut pentru literatura romaneasca, Ion Creanga,"marele invatator al poporului roman", va ramane pentru totdeauna un simbol de modestie si bunatate.

Doamnelor si domnilor colegi, ma folosesc de acest prilej si pentru a-mi exprima cele mai calde urari de sanatate si viata lunga pentru cel de-al 41-lea presedinte al Statelor Unite ale Americii, domnul George H.W. Bush, cu ocazia implinirii, la data de 12 iunie, a frumoasei varste de 80 de ani. Nu trebuie sa uitam faptul ca traditia bunelor relatii ale Romaniei cu SUA a fost restabilita in timpul mandatului prezidential al lui George H.W. Bush, un prieten adevarat al poporului roman.

Va multumesc pentru atentie.

Domnul Iosif Armaş:

Domnule presedinte,

Stimati colegi

Maine se implinesc 5 ani de la semnarea acordului militar referitor la retragerea fortelor iugoslave din provincia Kosovo. Tratatul a fost semnat de reprezentantii Iugoslaviei si cei ai NATO si a reprezentat, in acelasi timp, incheierea ostilitatilor din Balcani.

Dupa 1990, in urma destramarii Iugoslaviei, in regiunea Balcanilor s-au inregistrat o serie de puternice crize si conflicte etnice care au afectat mediul de securitate european. Criza aparuta in regiunea Kosovo, provincie cu o mare importanta istorica si economica pentru poporul sarb, a reprezentat o noua provocare pentru Alianta Nord-Atlantica.

Incepand cu anul 1998, Consiliul Nord-Atlantic a emis o serie de documente prin care cerea incetarea imediata a ostilitatilor si adoptarea de masuri pentru detensionarea situatiei din zona Balcanilor.

Conflictul militar dintre Alianta Atlanticului de Nord si trupele iugoslave a inceput la 23 martie 1999 ca umare a suspendarii unilaterale a negocierilor de la Paris. La 9 iunie 1999, a fost semnat acordul dintre oficiali ai Aliantei si cei ai Serbiei privind retragerea fortelor iugoslave din Kosovo.

Operatiunile militare aeriene ale NATO au incetat efectiv la 10 iunie, dupa 78 de zile de intense bombardamente aeriene. In prezent, NATO desfasoara in provincia Kosovo contingente militare destinate apararii ordinii publice reunite sub titulatura KFOR. Din 2 aprilie 2004, Romania este parte integranta a NATO si continua sa mentina trupele de militari si politisti pentru incheierea cat mai rapida a procesului de pace din Balcani. Sustinerea militara si logistica pe care Romania o pune la dispozitia NATO este deosebit de importanta pentru securizarea zonei. Militarii romani si-au facut datoria in momente grele si nu vor pleca din Kosovo pana cand situatia politica si economica a zonei nu va fi restabilita.

Nu pot decat sa sper ca evenimetele izolate care tulbura in continuare zona balcanica vor fi solutionate cu succes in cel mai scurt timp. Poporul roman are nevoie de linistea specifica perioadelor de pace pentru a se putea concentra spre atingerea celui mai important obiectiv care ne-a ramas de infaptuit - integrarea Romaniei in Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007.

Va multumesc pentru atentie.

Domnul Petre Posea:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

"Vulgaritatea şi prostul gust - inamici periculoşi ai micului ecran!"

Urmărind majoritatea programelor de televiziune, uitându-te la televizor, nu poţi spune nicidecum că te fac praf, ele fiind destul de stereotipe şi vulgărele. De când micul ecran s-a transformat în prieten de nedespărţit al familiilor de români, sondajele de opinie marchează o creştere a audienţei diferitelor programe.

Sociologi şi psihologi au elaborat chiar diferite studii de specialitate prin care unii înclină să folosească doar superlativele iar alţii, respectând realitatea şi opinia telespectatorilor, păstrează rezerve, avertizând asupra pericolului de provocare a stresului, de influenţare negativă a factorului educativ, mai ales la generaţia tânără.

Societatea de consum, tributară proliferării din raţiuni comerciale a unor noi posturi de televiziune ca şi a unor programe alcătuite fără noimă, se supune tot mai mult regulilor economiei de piaţă, renunţând tot mai frecvent la obligativitatea morală de a contribui la formarea caracterelor.

În faţa primejdiei tot mai mari pe care o prezintă ofensiva violenţei, apologia sexului, popularizarea consumului de droguri şi alcool s-a născut ideea înfiinţării unui organism de stat - Consiliul Naţional al Audiovizualului - chemat să vegheze la respectarea legilor moralei cel puţin, organism capabil să devină o stavilă în calea vulgarităţii şi prostului gust.

Iată de ce au devenit tot mai frecvente în ultima vreme atenţionările publice adresate diferitelor posturi - nu numai private - amenzile aplicate pentru încălcarea grosolană a bunului simţ şi a eticii.

Nu ştim în ce măsură bulinele aplicate diferitelor pelicule pentru a atrage atenţia asupra pericolului reprezentat, pentru educaţia tineretului a vizionării acestora îşi ating sau nu scopul. Este greu de presupus că părinţii închid aparatul sau scot din încăpere copiii numai pentru că CNA-ul avertizează nocivitatea respectivului program. Decât nimic însă, e bine totuşi că s-a recurs la o asemenea practică.

În goana după câştiguri facile şi după obţinerea galoanelor de "rating", aproape toate posturile de televiziune (atât centrate cât şi locale) au trecut la un adevărat asalt, întrecându-se în a oferi telespectatorilor programe cât mai deşucheate.

Nu numai că nu s-a renunţat la vechile emisiuni criticate de cronicari ca şi de masa telespectatorilor pentru conţinutul lor suburban, dar s-a recurs la programe noi, în care totul este permis. Este absolut penibilă prestaţia faimosului Gheorghe, un exchibiţionist suportat doar de "telespectatorii" plătiţi să vină în studio şi să aplaude.

După cum şi prestaţiile lui Florin Călinescu şi ale trupei sale depăşesc orice limite ale bunului simţ, făcând concurenţă neloială limbajului golănesc, de mahala. Este de neînţeles de ce au trebuit plătiţi atâţia dolari pentru copierea unor programe aduse din străinătate de genul "Big Brother" sau "Ciao Darwin", adevărate colecţii de stupidităţi?!

Deşi presa a scris pe larg despre falimentul unor programe al căror erou este aşa-zisul poliţai Garcea, iar mai recent Leana lui Pârţag, totuşi ele continuă nestingherite. Cui folosesc?

Culmea este că acum şi unele programe prezentate de femei sau consacrate sexului slab, abundă şi ele în vulgarităţi, într-un verbiaj de mahala.

Prezentând această situaţie îngrijorătoare, nu pledăm desigur pentru introducerea cenzurii de altădată. Ceea ce trebuie să se schimbe însă în peisajul mult prea libertin acum la televizoarelor este necesitatea eliminării prostului gust şi al vulgarităţii.

Rolul de vidanjor nu revine doar Consiliului Naţional al Audiovizualului, ci în primul rând conducerilor respectivelor posturi de televiziune şi nu în ultimul rând, chiar şi telespectatorilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Virgil Popescu:

"Securitatea şi apărarea în Europa - o problemă a parlamentelor naţionale"

Ţara noastră, ca viitoare membră a UE, este reprezentată şi participantă la structurile europene actuale a căror preocupare este susţinerea dezvoltării securităţii şi creşterea capacităţii de apărare pentru zona europeană.

În calitatea sa de membră a NATO cu drepturi depline, România are, odată în plus, o recunoaştere a posibilităţilor şi capacităţilor de contribuţie la crearea şi menţinerea unui climat de securitate în zona sud - estică a continentului.

Recent, România ca participantă la Adunarea Uniunii Europene Occidentale - organismul care girează securitatea şi apărarea pentru ţările europene - a primit statutul de ,, membru asociat", ca o evoluţie meritată de la calitatea de ,, observator".

Adunarea UEO oferă o tribună de dezbateri asupra tuturor aspectelor securităţii şi apărării; în acest moment, principalul pol de interes îl reprezintă politica europeană de securitate şi apărare - PESD - a UE şi dezvoltarea activităţilor de gestionare a crizelor din mediul civil şi militar internaţional.

Parlamentele naţionale europene sunt reprezentate de delegaţii la UEO care numără în prezent 370 membri, al căror statut privind puterile consultative sunt determinate de Tratatul de la Bruxelles din 1954.

Conform acestui tratat, guvernele ţărilor UE sunt solicitate să prezinte parlamentarilor reprezentanţi în UEO un raport privind activităţile lor în domeniul securităţii şi apărării, a căror examinare în cadrul Adunării UEO determină emiterea unor recomandării către guverne.

O adevărată cultură europeană de securitate şi apărare se dezvoltă astfel printre ţările membre ale UEO, ca membre ale UE şi ( sau) ale NATO:

Din această consideraţie rezultă şi necesitatea intensităţii schimbului de vederi între guverne şi propriile parlamente naţionale în problemele privind interesele comune europene.

Transparenţa politicilor privind securitatea şi apărarea trebuie să cuprindă: cheltuielile privind apărarea, achiziţiile armatei, gestionarea trupelor, utilizarea spaţiului la apărarea mutuală.

Este necesar să menţionăm că România se regăseşte în toate aceste preocupări europene, cu aplicaţii, proceduri şi reglementări naţionale care dovedesc o concepţie europeană modernă partea guvernului şi parlamentului; asocierea disponibilităţii şi transparenţei mediului politic din ţara noastră cu îndeplinirea multora dintre criteriile europene în materie dovedeşte parcursul lucid şi ferm al ţării noastre către integrarea europeană.

Continuarea şi dezvoltarea poziţiilor politice actuale ale ţării noastre pe plan internaţional, integrarea şi participarea constructivă în organismele UE, precum şi în alte structuri europene constituie deja o asumare şi exercitare a recomandărilor, reglementărilor şi obligaţiilor României ca membră, în viitorul apropriat a UE.

Partidul Social Democrat, prin guvernul său, a iniţiat şi realizat mediul politic favorabil care va asigura realizarea acestui obiectiv.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu, vă urez o zi bună în continuare.

(Lucrările au fost conduse în continuare de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Tudor Mohora şi Gheorghe Albu, secretari).

Domnul Valer Dorneanu:

Daţi-mi voie să declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor. Vă anunţ că din cei 345 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa 272, 73 sunt absenţi, 16 participă la alte acţiuni parlamentare.O să vă rog să-mi permiteţi ca, înainte de a intra în dezbaterea proiectelor înscrise pe ordinea de zi, să vă prezint o Informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul permanent şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.25/2004 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.88/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă, adoptat de Senat în şedinţa din data de 26.05.2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 4 iunie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.29/2004 pentru completarea Legii nr.138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii, adoptat de Senat în şedinţa din data de 26.05.2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 4 iunie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

3. Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.178/1997 pentru autorizarea şi plata interpreţilor şi traducătorilor folosiţi de organele de urmărire penală, de instanţele judecătoreşti, de birourile notarilor publici, de avocaţi şi de Ministerul Justiţiei, adoptat de Senat în şedinţa din data de 26.05.2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Termenul de depunere a raportului: 15 iunie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

4. Propunerea legislativă pentru abrogarea alin (8) al art.9 din Legea nr.112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, iniţiată de domnul deputat Eugen Lucian Pleşa, membru al Grupului parlamentar al PRM, respinsă de Senat în şedinţa din data de 26.05.2004.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond,Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru aviz: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

Termenul de depunere a raportului: 18 iunie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

5. Propunerea legislativă pentru modificarea art.11 lit.a) din Legea privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic nr.514/2003, iniţiată de domnul deputat Constantin Niculescu, membru al Grupului parlamentar al PSD, respinsă de Senat în şedinţa din data de 26.05.2004.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru aviz: Comisia pentru muncă şi protecţie socială.

Termenul de depunere a raportului: 18 iunie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

6. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice şi Legii notarilor publici şi a activităţii notariale, iniţiată de un număr de 9 deputaţi, membri ai Grupului parlamentar al PRM, respinsă de Senat în şedinţa din data de 26.05.2004.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond,Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 18 iunie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

7. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.21/2002 privind gospodărirea localităţilor urbane şi rurale, iniţiată de domnul deputat Petre Naidin, fără aparteneţă la grup parlamentar, respinsă de Senat în şedinţa din data de 26.05.2004.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond,Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize,Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 18 iunie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

8. Proiectul de Lege pentru instituirea "Ziua NATO" în România, iniţiat de domnii deputaţi Armaş Iosif, Cliveti Minodora, Timiş Ioan, membri ai Grupului parlamentar al PSD şi domnul deputat Tamas Sandor, membru al Grupului parlamentar al UDMR, respins de Senat în şedinţa din data de 26.05.2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii în vederea reexaminării: în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Termenul de depunere a raportului: 18 iunie 2004.

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.43/2004 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul naţional PHARE 2003 pentru România, semnat la Bucureşti la 2 decembrie 2003, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize, Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 11 iunie 2004.

Cameră decizională: Senatul.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

10. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între România şi Regatul Spaniei privind protecţia informaţiilor clasificate din domeniul apărării, semnat la Bucureşti la 3 martie 2004, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; pentru avize, Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 23 iunie 2004.

Cameră decizională: Senatul.

11. Proiectul de Lege privind Codul consumatorului, adoptat de Senat în şedinţa din data de 31 mai 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond,Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize,Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

Termenul de depunere a raportului: 11 iunie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

12. Proiectul de Lege privind cazierul judiciar, adoptat de Senat în şedinţa din data de 31 mai 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond:Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize,Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Termenul de depunere a raportului: 11 iunie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

13. Proiectul de Lege privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European, adoptat de Senat în şedinţa din data de 31 mai 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond:Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize,Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 11 iunie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

14. Proiectul de Lege "Legea datoriei publice", adoptat de Senat în şedinţa din data de 31 mai 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond:Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru aviz,Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 23 iunie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

15. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.26/1990 privind registrul comerţului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.49 din 4 februarie 1998, cu modificările şi completările ulterioare, iniţiată de domnul deputat Constantin Niţă, membru al Grupului parlamentar al PSD, respinsă de Senat în şedinţa din data de 31 mai 2004.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond,Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 24 iunie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art.17 alineatele (2) şi (3) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:

• Legea privind modificarea şi completarea Legii nr.51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat;
• Legea pentru ratificarea Convenţiei internaţionale pentru reprimarea atentatelor teroriste cu explozibili, adoptată la New York la 15 decembrie 1997.

Vă mai supun atenţiei şi votului, de data aceasta, componenţa a două Comisii de mediere:

Prima priveşte proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, unde au fost propuşi domnii deputaţi: Mihai Mălaimare, Alexandru Sassu, Eugen Nicolicea, Mitică Bălăeţ, Ioan Onisei, Monica-Octavia Musca, Varujan Pambuccian.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere la proiectul de Lege privind organizarea judiciară şi la proiectul de Lege privind statutul magistraţilor (deci aceeaşi comisie pentru ambele legi): Florin Iordache, Ioan Timiş, Cristian Dumitrescu, Văsălie Moiş, Emil Boc, Cornel Ştirbeţ, Szekely Zoltan.

Şedinţa va avea loc astăzi la Senat, orele 16,00, sala nr.535.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectelor înscrise pe ordinea de zi de astăzi, începând cu două rapoarte de mediere.

Primul se referă la proiectul de Lege privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă. Sunt două puncte în raportul de mediere.

La primul - comisia ne propune textul Camerei Deputaţilor. În consecinţă, nu se fac dezbateri, nici vot.

La pct.2 - textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni?

Vreau să vă semnalez încă o dată că este vorba de textul Camerei Deputaţilor. Deci, nu avem ce să corectăm aici. Trebuia atunci să semnalaţi ce vreţi să semnalaţi acum.

Dacă este vorba de greşeală materială, vă rog semnalaţi staff-ului tehnic.

Vom supune votului final raportul.

vă anunţ cu acest prilej că Biroul permanent şi Comitetul ordinii de zi au decis cu privire la programul de săptămâna aceasta: astăzi avem şedinţă în plen până la ora 13,00; mâine este pe comisii; joi, plen şi vot final.

Vreau să vă atrag atenţia că sunt câteva rapoarte de mediere pentru joi foarte importante pentru încheierea Cap.24: "Justiţia, afaceri interne".

Al doilea raport de mediere se referă la proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Medicale.

Pct.1, varianta Camerei Deputaţilor: nu se dezbate, nu se supune votului.

Pct.2, tot varianta Camerei Deputaţilor: nu se dezbate, nu se supune votului.

Pct.3, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni la acest text? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Pct.4, varianta Camerei Deputaţilor: nu se dezbate.

Varianta Camerei Deputaţilor, de la pct.4, v-aş ruga să urmăriţi, este pentru lit.a), c), d), g), h) şi j): acestea nu se dezbat, nu se supun votului dumneavoastră.

Supun, însă, atenţiei dumneavoastră lit.e), unde comisia ne propune text comun. Dacă aveţi obiecţiuni la lit.e)? Nu.

Votat în unanimitate.

Dacă aveţi obiecţiuni la lit.i), unde de asemenea comisia ne-a propus un text comun. Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Literele k), l), m) sunt iarăşi variantele Camerei Deputaţilor: nu se supun dezbaterii.

La lit.o) - comisia ne propune textul Senatului.

Dacă la textul Senatului aveţi obiecţiuni? Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

La lit.q) - tot textul Senatului.

Domnul Napoleon Niculae Antonescu:

Aici este o modificare de formă. Deci, nu se mai face mediere, dar trebuie scos, pentru că a rămas textul Senatului, în care scrie: "Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului". Deci, este o greşeală de gramatică, şi eu zic că trebuie să o corectăm, pentru că în toată legea este "Ministerul Educaţiei şi Cercetării", adică fără să mai facem încă o mediere.

Domnul Valer Dorneanu:

Rog staff-ul tehnic să ia această greşeală materială şi să semnalaţi Senatului, pentru a opera acelaşi lucru şi în textul lor.

La pct.4 - nu mai sunt alte obiecţiuni, iar la lit.q), nefiind obiecţiuni de fond, se votează în unanimitate.

Pct.5 din raportul de mediere - varianta Senatului pentru prima parte, pentru alin.1 de la art.10. Dacă aveţi obiecţiuni?

Votat în unanimitate.

Pentru alin.2, varianta Camerei Deputaţilor: nu se supune dezbaterii.

La pct.6, varianta Camerei Deputaţilor: nu se dezbate.

La pct.7, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La pct.8, pentru lit.a), text comun ne propune Comisia de mediere. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate textul comun.

Pentru lit.c) şi e), variantele Camerei Deputaţilor: nu se supun dezbaterii, după Regulamentul Camerei.

La pct.9 şi 10, variantele Camerei Deputaţilor: nu se dezbat, nu se supun votului.

Pct.11, tot variantele Camerei Deputaţilor: aceeaşi soluţie.

Pct.12 şi 13, tot variantele Camerei Deputaţilor: aceeaşi soluţie.

Pct.14 şi 15, variantele Camerei Deputaţilor: nu se dezbat.

La pct.16 pentru art.26, lit.c) de la alin.1 şi alin.2 - comisia propune textele Camerei Deputaţilor: deci nu se dezbat şi nu se supun votului.

La lit.g), comisia ne propune textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La pct.17, text comun propune Comisia de mediere. Dacă aveţi obiecţiuni?

Votat în unanimitate.

Pct.18, varianta Camerei Deputaţilor: nu se dezbate, nu se supune votului.

Vom supune raportul votului final, ca şi pe celălalt, joi.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.128/1997 privind statutul personalului didactic.

Comisia pentru învăţământ să-şi ocupe locul.

Din partea ministerului, cine este prezent?

Doamna ministru, vă rog să prezentaţi punctul de vedere al iniţiatorului. Vă rog.

Doamna Irinel Chiran (secretar de stat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi, s-a prezentat în şedinţa trecută punctul de vedere al comisiei pentru învăţământ, în legătură cu modificările şi completările aduse Legii nr.128/1997 privind statutul personalului didactic.

Eu vreau să fac de la bun început precizarea că, o dată cu adoptarea de către dumneavoastră a modificărilor la Legea învăţământului nr.84/1995, s-au luat în discuţie doar acele articole care se referă la ocuparea funcţiilor de conducere, îndrumare şi control, indemnizaţiile aferente acestor poziţii, şi urmează ca în dezbaterile următoare ale Comisiei pentru învăţământ să se ia în discuţie şi alte modificări pe care noi le-am propus comisiei.

Desigur că noutatea pe care o aduce Legea învăţământului o reprezintă un nou sistem de finanţare a învăţământului preuniversitar, şi desigur şi de administrare.

Deci, în legătură cu aceste două elemente de noutate sunt propunerile de la Legea nr.128. Ele au fost dezbătute de către Comisia pentru învăţământ şi adoptate în forma în care Ministerul Educaţiei şi Cercetării a făcut propuneri de modificare.

Vreau să folosesc acest prilej pentru a mulţumi domnului preşedinte Stanciu, domnului vicepreşedinte Asztalos, tuturor membrilor Comisiei pentru învăţământ pentru faptul că am fost noi înşine ajutaţi în legătură cu adoptarea formei finale, profitabilă pentru un învăţământ modern. Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă cineva doreşte să se înscrie la dezbateri generale?

Domnul profesor Stanciu. În numele comisiei, în numele grupului sau în nume personal?

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

În numele comisiei rugăm şi adresăm rugămintea distinşilor colegi s-o aprobe sub această formă - modificarea la statut - ea cuprinzând de fapt numai acele articole care armonizează prevederea actualului statut cu legea pe care am votat-o acum două săptămâni.

Deci, este necesară această abordare, tocmai spre a face aplicabilă Legea privind învăţământul preuniversitar, pe care noi am aprobat-o.

Şi noi dorim să mulţumim ministerului, pentru că, practic, aceste două legi au fost rodul unei colaborări între comisie şi minister, şi s-au găsit formele, care, zicem noi, corespund cel mai bine în momentul de faţă dezvoltării învăţământului preuniversitar.

Închei, rugându-vă s-o votaţi sub această formă. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai sunt intervenţii? Nu.

Trecem la dezbaterea textelor.

V-aş ruga şi pe dumneavoastră, şi ministerul, să fiţi foarte atenţi, pentru a nu fi puşi din nou în situaţia de a apela la procedura reexaminării, pentru că am fi votat un text neconform.

La titlul legii nu sunt obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră?

Votat în unanimitate.

Preambulul articolului unic. Dacă aveţi obiecţiuni?

Votat în unanimitate.

La pct.1 al proiectului de lege - urmăriţi amendamentul nr.2. Comisia propune eliminarea. Dacă aveţi obiecţiuni?

Admis amendamentul şi se elimină pct.1.

La pct.2, comisia nu are amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră?

Vă rog, la pct.2, deci cu privire la alin.2 al art.5.

Domnul Petru Andea:

Domnule preşedinte,

În numele Secretariatului general al comisiei, doresc să propun la câteva greşeli materiale să fie corectate.

Deci, la alin.2 art.5, la lit.a) "în centrele de plasament de copii", scrie în raport, trebuie corectat "în centrele de plasament", fără "de copii". Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Păi, staţi puţin, că asta nu este eroare materială.

Domnul Petru Andea:

Deci, denumirea "centrului de plasament", mai nou este "centrul de plasament", fără "de copii".

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să vă puneţi de acord, şi consultaţi-vă!

Doamna ministru, veniţi la comisie şi consultaţi-vă exact, care este denumirea exactă.

Domnul preşedinte Stanciu.

V-aş ruga, între timp, cineva să se uite pe textul legii care înfiinţează şi organizează centrele de plasament, să vedem cum le spunem.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Eu cred că este bine aşa, pentru că mai sunt şi alte centre de plasament: a forţei de muncă, mai ştiu eu ce şi se poate confunda, Doamne fereşte, şi cu altceva.

De aceea, nu văd să strice dacă lăsăm "centre de plasament pentru copii". Deci, avem termenul generic "centre de plasament" şi noi ne referim la acestea pentru copii şi rămân sub această formă: "centre de plasament pentru copii". Rămânem la această formă. Este foarte clar textul, nu are sens să introducem ambiguităţi. Iar dumneavoastră, ca distinşi jurişti, ştiţi foarte bine că ştiinţa aceasta juridică naşte atâtea complicaţii; să ne mai complicăm şi cu aceasta? Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule profesor, este foarte logic ce spuneţi dumneavoastră. Şi mie aşa mi se pare corect: "centre de plasament pentru copii", dar vreau să ştiu cum îi spune în legea de organizare.

Stimaţi colegi, să fiţi de acord să se preia exact denumirea din legea de organizare, pentru că textele care mi s-au prezentat sunt texte de trimitere, din altă lege. Este o chestiune de denumire şi nu cred că trebuie să ne împiedicăm de ea.

Rog comisia, împreună cu ministerul şi cu staff-ul tehnic să vadă exact care este denumirea exactă şi pe aceea să o folosească în tot cuprinsul legii.

Textul rămâne, în aceste condiţii, nemodificat, cu rezerva de a se folosi exact denumirea.

La pct. 3 comisia propune, prin amendamentul 4, eliminarea. Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate amendamentul.

La pct. 4 comisia propune eliminarea. Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Eliminat textul.

La pct. 5 comisia propune eliminarea. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 6? Admis amendamentul, eliminat pct. 5.

La pct. 6 comisia propune, prin amendamentul 7, eliminarea celor două alineate ale art. 9. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul 7, eliminate cele două texte.

Punctul 7. Comisia propune, prin amendamentul 8, eliminarea. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, eliminat textul.

Punctul 8. Urmăriţi amendamentul 9. Comisia propune eliminarea. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, eliminat textul.

La pct. 9, prin amendamentul 10, de asemenea, comisia propune eliminarea. Nu sunt obiecţiuni, eliminat textul.

La pct. 10 comisia propune, prin amendamentul 11, eliminarea textului. Admis amendamentul, eliminat textul.

Punctul 11, prin amendamentul 12 comisia propune eliminarea textului. Eliminat.

Punctul 12, de asemenea, comisia propune eliminarea, prin amendamentul 13. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, se elimină textul.

Punctul 13. Comisia propune eliminarea acestuia, de asemenea, prin amendamentul 14. Admis amendamentul, eliminat textul.

La pct. 14, comisia propune modificarea textului, respectiv a alin. 2 şi 4 din art. 21. Dacă sunt obiecţiuni la amendamentul 15? Nu sunt. Admis. Modificat textul pct. 14.

La pct. 15 urmăriţi amendamentul 16. Comisia propune eliminarea alin. 4¹, menţinerea alin. 4². Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 16? Admis, operat modificările propuse de comisie.

La pct. 16, comisia nu are obiecţiuni, rămâne textul iniţial.

La pct. 17 comisia propune, prin amendamentul 18, eliminarea întregului text de la acest punct, care vizează alin. 2, 3, 4, 5 de la art. 37. Sunt obiecţiuni? Nu sunt. Eliminate textele respective.

La pct. 18, comisia propune, prin amendamentul 19, eliminarea acestuia. Admis amendamentul, eliminat textul.

La pct. 19, comisia propune modificarea acestuia, prin amendamentul 20. Urmăriţi amendamentul 20. Admis, modificat pct. 19.

La pct. 20, comisia propune eliminarea alin. 2 al art. 49 şi păstrarea alin. 3. Urmăriţi amendamentul 21. Admis amendamentul, operat modificările propuse de comisie.

La pct. 21, comisia nu are obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi. Votat textul iniţial.

La pct. 22, comisia nu are obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră? Votat textul iniţial.

La pct. 23 dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut amendamente. Votat textul iniţial.

La pct. 24 dacă aveţi obiecţiuni? Votat textul iniţial.

La pct. 25 nu sunt obiecţiuni. Votat textul iniţial.

La pct. 26 nu aveţi obiecţiuni, nici comisia nu a avut. Votat textul iniţial.

La pct. 27 urmăriţi amendamentul 28. Admis amendamentul, modificat pct. 27.

La pct. 28 urmăriţi amendamentul 29. Admis amendamentul, modificat pct. 28.

La pct. 29 urmăriţi amendamentul 30. Admis amendamentul, modificat pct. 29.

La pct. 30 urmăriţi amendamentul 31. Admis amendamentul, modificat pct. 30, cu privire la art. 135.

Prin amendamentul 32, comisia propune un art. II nou. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, introdus acest text.

Amendamentul 33. Comisia propune modificarea actualului art. II şi renumerotarea lui în III. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul.

Actualul art. III. Comisia propune pentru acest articol eliminarea, prin amendamentul 34. Dacă aveţi obiecţiuni la amendament? Admis, se elimină art. III.

Am parcurs textele acestui proiect de lege. Îl vom supune votului final joi.

Propunerea legislativă privind Legea meseriilor. Comisia pentru industrii a propus respingerea acestei propuneri.

Cine este din partea comisiei să susţină acest proiect? Comisia pentru industrii? Domnule preşedinte, nu vă sustrageţi îndatoririlor pe care le aveţi în calitate de preşedinte al Comisiei pentru industrii. Propunerea privind Legea meseriilor. Vă rog să vă susţineţi argumentele pentru care aţi propus respingerea iniţiativei.

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Chiar făceam un lobby, ţin să vă informez, ca un grup din partea iniţiatorilor să accepte punctul de vedere al comisiei. Îmi cer scuze că am întârziat puţin.

Propunerea legislativă în discuţie, respectiv Legea meseriilor, a fost avizată favorabil de Consiliul legislativ, dar Senatul, în şedinţa din 1 aprilie 2004, a respins propunerea legislativă menţionată, având în vedere faptul că prevederile acestei propuneri legislative încalcă Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, deoarece aceasta instituie, prin dispoziţii cu caracter general, dubla reglementare.

N-aş dori să vă enumăr toate actele normative care există la ora actuală, cu reglementarea privind ucenicia la locul de muncă sau Legea învăţământului, respectiv Legea nr. 507 privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice de către persoane fizice, pentru că în aceste acte normative problemele stipulate de iniţiatori sunt reglementate.

Dar v-aş cita din Capitolul V, respectiv "formarea profesională" care se regăseşte în cadrul general stabilit de Ordonanţa Guvernului nr. 129 din 2000 privind formarea profesională a adulţilor, şi anume: "Controlul activităţii la ucenicia la locul de muncă, statutul ucenicului, modul de încheiere şi de executare a contractului de ucenicie la locul de muncă, autorizarea angajatorilor pentru încheierea contractelor de ucenicie la locul de muncă, atestarea maistrului de ucenicie, verificarea finală a aptitudinilor ucenicului, precum şi orice alte aspecte legate de contractul de ucenicie şi la locul de muncă, urmează să fie reglementate prin lege specială".

Pe lângă dubla reglementare amintită, dispoziţiile art. 49, art. 55 şi art. 64 din propunerea legislativă sunt lacunare în raport cu accesul cetăţenilor Uniunii Europene la meseriile precizate în anexă sau prestarea în mod temporar a unor servicii având o sferă de aplicare restrânsă.

De asemenea, modul de definire a unor noţiuni este ambiguu şi poate crea confuzii. De exemplu, meserie, întreprindere meşteşugărească, proprietar. Iar unele prevederi, de exemplu, cele din art. 5, încalcă dispoziţiile art. 41 din Constituţia României, care reglementează munca şi protecţia socială a muncii.

În raport de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 21 de deputaţi din totalul de 25 de membri ai comisiei, iar în urma examinării propunerii legislative, a avizelor nefavorabile şi audierii reprezentanţilor ministerelor interesate, membrii comisiei prezenţi la lucrări au hotărât în unanimitate să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative privind Legea meseriilor.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă iniţiatorul sau cineva dintre dumneavoastră doreşte să intervină la dezbateri, cu privire la această propunere? Nu. Vom supune propunerea de respingere votului final joi.

Pct.6 de pe ordinea de zi. Proiectul de Lege privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăţi şi în sistemele de decontare a operaţiunilor cu instrumente financiare.

Comisia pentru buget să vină să-şi susţină proiectul.

Cine este din partea Comisiei pentru buget? Domnule Grigoraş? V-aş ruga foarte mult să chemaţi de urgenţă pe cineva din partea Comisiei pentru buget.

Până atunci luăm propunerea următoare. Propunerea legislativă privind controlul surselor de apă din mediul rural. Comisia pentru sănătate este aici? Iniţiatorul cine este?

Domnul Mircea Ifrim:

Iniţiatorul nu este aici, însă aş vrea să vă fac o propunere în numele comisiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

Domnul Mircea Ifrim:

Întrucât noi suntem în situaţia de a discuta peste foarte scurt timp, venită de la Guvern, Legea nr. 458/2002 privind apa potabilă, şi care pune în acord toată această problematică cu normele Uniunii Europene, v-aş ruga să fiţi de acord să retragem la comisie această propunere legislativă şi după aceea să o putem discuta împreună cu modificarea legii de care vă spuneam, astfel încât să realizăm un acord şi să facem un act aşa cum trebuie.

Domnul Valer Dorneanu:

Aţi ascultat propunerea domnului preşedinte Ifrim.

Stimaţi colegi,

Dacă sunteţi de acord cu această propunere?

Dacă sunt obiecţiuni?

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Se trimite propunerea comisiei pentru a analiza în contextul evocat de domnul preşedinte Ifrim.

Revenim la pct.6 de pe ordinea de zi.

Ca să câştigăm puţin timp, rog iniţiatorul să prezinte foarte pe scurt proiectul de lege.

Reprezentantul Guvernului, aţi venit pentru convorbiri telefonice sau aţi venit pentru a participa la dezbaterea proiectului?! Vă rog.

Domnul Enache Jiru (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare transpunerea legislaţiei interne la normele Directivei din 1998 nr. 26 a Consiliului European, în scopul asigurării riscului sistemic, astfel încât după aderarea României la Uniunea Europeană să fie implementate condiţiile de egalitate de tratament a sistemelor de plăţi naţionale cu sistemele uniunii şi ale spaţiului economic european.

Dispoziţiile proiectului de lege vor asigura operarea eficientă şi cu costuri reduse a aranjamentele transfrontaliere de plăţi şi de decontare a operaţiunilor cu instrumente financiare, întărind libertatea de mişcare a capitalului şi libertatea de furnizare a serviciilor în cadrul pieţei unice din Uniunea Europeană.

Ministerul Finanţelor, ca iniţiator, propune şi susţine adoptarea actului normativ, în forma rezultată din raportul comisiei de specialitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Nu este nimeni din partea Comisiei pentru buget? De fapt, comisia n-ar trebui decât să propună timpii de dezbatere, pentru că raportul este făcut pentru adoptarea legii în formula votată de către Senat.

Vă propun, în aceste condiţii, să trecem la dezbaterea proiectului, presupunând că nu va fi nevoie de stabilirea unor timpi de dezbatere.

La titlul legii dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Articolul 1. Votat în unanimitate.

Articolul 2. Votat în unanimitate în formula Senatului.

Articolul 3. Votat în unanimitate.

Articolele 4 şi 5. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Articolul 6. Votat în unanimitate.

Articolele 7 şi 8. Votate în unanimitate.

Titlul Capitolului IV şi art. 9. Votate în unanimitate în formula votată de către Senat.

Articolul 10. Votat în unanimitate.

Articolele 11 şi 12 din Capitolul V. Votate în unanimitate.

Articolele 13, 14, 15, 16 şi 17. Votate în unanimitate.

Anexa, care cuprinde serviciile de investiţii financiare. Nu sunt obiecţiuni. Votată şi anexa în unanimitate.

Dacă mai sunt alte intervenţii? Nu sunt. Dezbătut proiectul de lege. Urmează să-l supunem votului final joi.

Vă rog să constataţi, stimaţi colegi, faptul că celelalte puncte înscrise pe ordinea de zi de astăzi 8, 9, 10, 11, 12 nu au încă depuse rapoartele suplimentare, le aşteptăm pe joi. În aceste condiţii, declar închisă şedinţa în plen pentru astăzi şi vă invit să participaţi şi astăzi şi mâine la lucrările comisiilor, pentru că sunt foarte multe proiecte de lege cu rapoarte restante, multe dintre ele aflându-se în procedură de urgenţă, iar unele dintre acestea având o mare importanţă pentru închierea procesului de armonizare a legislaţiei, în vederea închiderii capitolelor acquis-ului comunitar.

Vă rog să fiţi prezenţi în comisii.

Şedinţa s-a încheiat la ora 11,35.