|
|
|
Domnul Valer Dorneanu: Daţi-mi voie să declar deschisă şedinţa Camerei Deputaţilor de astăzi. Ea este destinată în special răspunsurilor la întrebări şi interpelări. Înainte de a parcurge această procedură, daţi-mi voie să vă prezint iniţiativele legislative care au fost înregistrate la Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente: Proiectul de Lege pentru aderarea României la Acordul între statele părţi la Tratatul Atlanticului de Nord cu privire la statutul forţelor lor, semnat la Londra la 19 iunie 1951, şi la Protocolul privind statutul comandamentelor militare internaţionale, înfiinţate în temeiul Tratatului Atlanticului de Nord, semnat la Paris la 28 august 1952, primit de la Guvern. Cu acest proiect a fost sesizată în fond Comisia pentru apărare, iar pentru avize, Comisia pentru politică externă şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen pentru depunerea raportului: 24 iunie 2004. În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei dintre România şi Republica Macedonia privind asistenţa juridică în materie civilă, semnată la Bucureşti la 12 noiembrie 2003, primit de la Guvern. A fost sesizată, în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, iar pentru aviz, Comisia pentru politică externă. Termen pentru depunerea raportului: 28 iunie 2004. Cameră decizională: Senatul. Propunerea legislativă pentru modificarea art.15 al Legii Concurenţei nr.21/1996, iniţiată de doamna deputat Amalia Bălăşoiu, membră a Grupului parlamentar al P.S.D. Această propunere a fost trimisă Comisiei pentru industrii şi servicii să întocmească raportul în fond, iar pentru aviz, Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Termen pentru depunerea raportului: 28 iunie 2004. Cameră decizională: Senatul.
|
|
|
|
|
|
Doamna Sonia Botezatu (vicepreşedinte, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Copilului şi Adopţie): Având ca elemente principale de reper pentru intervenţie, programul de guvernare şi strategia guvernamentală în domeniul protecţiei copilului în dificultate în perioada 2001-2004, Guvernul României a demonstrat prin măsurile legislative, administrative şi financiare întreprinse pe tot parcursul, angajamentul politic ferm de a rezolva problema copiilor instituţionalizaţi. În acest sens, raportul periodic pe anul 2003 al Comisiei europene afirmă că în domeniul protecţiei copilului, România a continuat să înregistreze progrese semnificative. Aceste rezultate sunt consecinţa concentrării intervenţiilor în domeniu pe următoarele arii prioritare: prevenirea instituţionalizării şi abandonului şi, respectiv, dezinstituţionalizarea copiilor aflaţi în sistemul rezidenţial de îngrijire, întărirea capacităţii instituţionale la nivel local pentru asigurarea unei aplicări unitare a cadrului legislativ existent, informarea asupra sistemului de protecţia copilului, trecerea de la o rezolvare punctuală a problemelor, la o abordare sistemică în domeniul protecţiei copilului, schimbarea regimului juridic al adopţiei pentru eliminarea practicilor identificate ca piedică în procesul de reformă, asigurarea calităţii serviciilor de protecţie a copilului prin introducerea unui mecanism de reglare a modului în care funcţionează sistemul de protecţie a copilului şi extinderea ariei de intervenţie de la protecţia copilului aflat în dificultate, la protecţia drepturilor copilului. Dezinstituţionalizarea copiilor a reprezentat un proces continuu iniţiat în perioada 1997-1998 şi care a câştigat în amploare începând cu anul 2001. Activităţile desfăşurate pentru atingerea acestui obiectiv au vizat, în principal, reducerea numărului de copii protejaţi în instituţii de tip vechi, închiderea instituţiilor de tip vechi, inclusiv a căminelor-spital, dezvoltarea reţelei de asistenţă maternală, dezvoltarea şi diversificarea gamei de servicii alternative pentru a răspunde nevoilor beneficiarilor, case de tip familial, apartamente pentru adolescenţi şi tineri, centre maternale, centre de zi, integrarea unor copii care frecventau învăţământul special în învăţământul de masă, integrarea socio-profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie şi reducerea numărului de copii care trăiesc în stradă. Rezultatele concrete obţinute pot fi cuantificate astfel: numărul de copii instituţionalizaţi a scăzut de la 57.181 la 37.000, a crescut numărul de servicii alternative de la 131 la 559, a crescut numărul de asistenţi maternali profesionişti de la 3228 la 11226 şi totodată a crescut numărul de copii protejaţi în familii substitutive, asistenţi maternali, rude de gradul patru, de la 30.572 la 47.406. Totodată, din punct de vedere al instituţiilor de tip vechi, la sfârşitul lunii martie 2004, erau deja închise un număr de 160 de instituţii: 36 foste internate ale şcolilor speciale, 11 foste cămine spital şi 6 instituţii transferate de la Ministerul Sănătăţii şi 107 centre de plasament preluate în perioada 1997-1998. Astfel, numărul instituţiilor cu peste 100 de copii protejaţi a scăzut de la 205 instituţii, la începutul anului 2001, la 85 de instituţii la sfârşitul lunii martie 2004, urmând ca şi acestea să fie închise sau restructurate în perioada următoare. Soluţiile identificate şi dezvoltate pentru închiderea instituţiilor de tip vechi au fost: reintegrarea copiilor în familiile naturale, protecţia copiilor prin alternativă de tip familial. Totodată, în funcţie de nevoile copilului şi ale familiei, aceştia au beneficiat şi de servicii de suport, consiliere, îngrijire de zi, servicii de recuperare pentru copiii cu handicap. Ca urmare a eforturilor depuse, pentru asigurarea unui nivel corespunzător de îngrijire, dintre cei 37.000 de copii care mai sunt protejaţi astăzi în sistem rezidenţial, 4500 se află în unităţile de tip familial, şi mă refer la căsuţe, apartamente, dintre care o parte sunt dezvoltate şi de organizaţiile private autorizate care desfăşoară activitate în domeniul protecţiei copilului. Referitor la câteva direcţii, intervenţii specifice, am să menţionez: în domeniul protecţiei copilului împotriva abuzului, neglijării şi exploatării, au fost aprobate standarde minime obligatorii pentru anumite tipuri de servicii şi mă refer la Centrul de consiliere pentru copiii abuzaţi, neglijaţi, exploataţi, Centrul de resurse comunitare pentru prevenirea abuzurilor, neglijării şi exploatării copilului şi, totodată, a fost aprobat planul de acţiuni prioritare în domeniul protecţiei copilului împotriva abuzului, neglijării şi exploatării, prin hotărâre de Guvern. În ceea ce priveşte protecţia copilului împotriva exploatării prin muncă, a fost oficializat, prin Hotărâre de Guvern, Comitetul Naţional Director pentru eliminarea muncii copilului şi totodată a fost elaborat proiectul planului naţional de acţiune pentru eliminarea muncii copilului. În vederea prevenirii emigraţiei copiilor, protecţiei şi repatrierii acestora, suntem direct implicaţi în realizarea obiectivelor, acordurilor bilaterale încheiate cu Franţa şi Italia, precum şi în desfăşurarea unor proiecte specifice vizând evaluarea fenomenului de migraţie a copiilor neacompaniaţi. Alte iniţiative ale autorităţii referitoare la protecţia copilului repatriaţi, s-au concretizat în aprobarea desfăşurării unui program de interes naţional, reintegrarea şi sprijinirea minorilor repatriaţi. Activitatea în domeniul prevenirii şi combaterii traficului de copii şi a reintegrării sociale a victimelor, s-a concretizat până în prezent prin participarea la lucrările Grupului interministerial de lucru pentru coordonarea şi evaluarea activităţii de prevenire şi combatere a traficului de persoane, constituit în baza regulamentului de aplicare a Legii nr.778/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane. Totodată, a fost elaborat planul naţional de acţiune pentru prevenirea şi combaterea traficului de copii şi reintegrarea socială a victimelor prezentat în cadrului Reuniunii Pactului de stabilitate de la Belgrad. Un rol important în obţinerea acestor rezultate în domeniul protecţiei copilului a revenit programelor de interes naţional finanţate de la bugetul de stat şi a celor cu finanţare externă implementată de autoritate în toată această perioadă. Referitor la programele de interes naţional, am să le menţionez pe cele mai importante, şi anume: închiderea instituţiilor...
|
|
|
|
|
|
Doamna Rodica Constantinovici, secretar de stat în Ministrul Justiţiei, este invitată să răspundă domnului Paul Magheru. Domnul Paul Magheru este? Nu este. Vă rog să-i transmiteţi răspunsul în scris. Domnul deputat Ion Bozgă este? Vă rog, domnule Dogaru să-i răspundeţi în scris. Domnul Tiberiu Sbârcea. Nu este. Şi dumnealui vă rog să-i transmiteţi răspunsul în scris. De asemenea, de la Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, să-i transmiteţi răspunsul, în scris, domnului Tiberiu Sbârcea, cu privire la Asociaţia utilizatorilor de apă pentru irigaţii Coşereni, Ialomiţa. Domnul Mircea Alexandru, secretar de stat din partea Ministerului Administraţiei şi Internelor, să răspundă în scris domnului Ion Bozgă cu privire la dezvoltarea poliţiei româneşti, strategia Ministerului Administraţiei şi Internelor privind dezvoltarea poliţiei române. Cu aceasta, prima parte a şedinţei de astăzi s-a încheiat.
|
|
