Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Corneliu Ciontu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi, în a doua parte de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Tudor Mohora şi Gheorghe Albu, secretari.

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineaţa!

Începem şedinţa noastră de astăzi dedicată intervenţiilor deputaţilor.

Dau cuvântul domnului deputat Dumitru Bentu.

Va urma domnul deputat Napoleon Pop.

Domnul Dumitru Bentu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi am intitulat-o "Ianuarie 2007".

În pofida unor premoniţii avansate, în special din partea Opoziţiei, precum că anul 2007 ar fi un an iluzoriu pentru aderarea României la Uniunea Europeană, de la Bruxelles a venit o reconfirmare unanimă. Consiliul European a reafirmat faptul că obiectivul comun al Uniunii este ca România şi Bulgaria să obţină statutul de membri ai Uniunii Europene în ianuarie 2007.

Premierul Adrian Năstase a precizat că "angajamentele şi agenda asumate în decembrie 2003 au fost reconfirmate, existând şi reiterarea oficială a sprijinului pentru ca România să încheie negocierile în anul 2004".

În ansamblul deciziilor luate la Bruxelles este relevantă hotărârea că procedurile de elaborare a Tratatului de aderare la Uniunea Europeană pentru România şi Bulgaria vor începe luna viitoare, în iulie 2004, iar documentul va fi semnat în 2005, cât mai curând posibil.

Şeful Executivului de la Bucureşti a reliefat faptul că aceste elemente au demonstrat "încrederea în capacitatea României de a respecta calendarul de aderare, în contextul menţinerii unei dinamici accentuate a reformelor adoptate. Este evident că aceste decizii sunt încurajatoare, şi eforturile Guvernului vor fi canalizate spre reforma justiţiei, administraţiei publice, mediului, economiei în ansamblul său.

În ciuda anului electoral, suntem capabili să ne respectăm promisiunile, şi chiar dacă Uniunea Europeană ar putea institui o clauză asiguratorie, ca în cazul Bulgariei, aceasta ar oferi o mai mare siguranţă asupra derulării negocierilor de aderare", a mai precizat domnul Adrian Năstase.

România va finaliza negocierile de aderare la Uniunea Europeană, doar la patru luni distanţă - în timp - după ce Bulgaria a reuşit această performanţă, deşi adevăratele reforme au început în România doar în urmă cu patru ani, după cum aprecia cu onestitate comisarul european pentru extindere, domnul Günter Verheugen.

Deci, în ceea ce ne priveşte Consiliul European a reafirmat: "România în Uniunea Europeană în anul 2007". Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Napoleon Pop.

Va urma domnul deputat Petru Mirciov.

Domnul Napoleon Pop:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vreau să fac o declaraţie politică în legătură cu legiferarea în domeniul pieţei de capital din România.

Cred că mulţi dintre colegii parlamentari s-au informat deja asupra conţinutului ultimului raport de ţară elaborat de Banca Mondială în această lună, iunie, a.c. De asemenea, cred că contacte sau scrisori primite de la actori ai pieţei de capital au fost citite cu atenţie de colegii noştri.

În secvenţa privind serviciile financiare non-bancare, aprecierea că pieţele de capital din România sunt disproporţionat de mici, ca o consecinţă a lipsei de încredere a investitorilor, ne duce cu gândul la un fapt evident, că unul din principalele instrumente de funcţionalitate a economiei de piaţă nu-şi îndeplineşte sau nu este lăsat să-şi îndeplinească rolul pentru care a fost creat.

Am asistat în ultimii doi ani la numeroase modificări legislative privind piaţa de capital, iniţiate poate de bună-credinţă şi sub imperiul necesităţii armonizării legislative, dar din păcate consecinţele se văd.

Pe lângă ceea ce spune Banca Mondială, apreciez că aceste modificări, inclusiv actualul proiect de lege introdus în Parlament, nu fac decât să afecteze sau să reflecteze modificări în balanţa intereselor unor grupuri şi actori de pe piaţă, argumentate din nou, poate chiar în mod abuziv, de necesitatea armonizării urgente a legislaţiei Uniunii Europene.

După doi ani constatăm că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.28/2002, care a modificat neconstituţional o lege organică, s-a dovedit a fi o inducere în eroare, aproape grosolană, a noastră, deoarece acum ni se propune o modificare majoră a legii, la care multitudinea observaţiilor de fond şi de formă, venite din partea unor specialişti, le depăşeşte pe cele din 2002.

Ceea ce Guvernul numeşte astăzi o lege consolidată, reprezintă o traducere, din păcate neprelucrată şi pe alocuri greşită şi confuză, a unor directive ale Uniuni Europene din 1985 şi 1993, modificate nesemnificativ în perioada 2000-2003, fără ca acesta să probeze într-un fel necesitatea adoptării unei noi legi după numai doi ani.

Nu cred că Uniunea Europeană a cerut o simplă traducere, dar ştiu că a solicitat imperios ca legislaţia adoptată să fie aplicabilă, să concorde cu condiţiile reale din ţară.

Mai mult, Uniunea Europeană a fost de acord ca unele măsuri să se aplice pe parcurs, chiar şi pentru ţările care au aderat, stabilind termene de la care anumite măsuri se vor introduce în practică.

Investitorii români sunt alarmaţi de lipsa de reprezentare şi de protejare a intereselor lor. În această situaţie se află acţionarii minoritari, a căror protecţie este mai slabă decât în legea anterioară, deşi România s-a angajat faţă de OCDE să respecte principiile de guvernanţă corporativă.

Asociaţiile investitorilor şi acţionarilor români ne-au semnalat carenţe grave, cum ar fi: lipsa oricărei continuităţi şi responsabilităţi în legătură cu cetăţenii care au primit certificate de proprietate, ca urmare a privatizării.

Uniunea Europeană a cerut permanent Guvernului să se consulte real, şi nu formal, cu segmentele economice şi sociale afectate de modificările legislative privind integrarea.

Se impun cel puţin patru cerinţe majore: restabilirea egalităţii între stat şi afacerile private, prin obligarea societăţilor privatizate sau privatizabile de a respecta regulile pieţei de capital, întrucât nu putem să continuăm să avem o lege pentru stat şi alta pentru sectorul privat.

Proiectul de lege, prin excepţiile pe care le instituie, perpetuează un tratament discriminatoriu al acţionarilor. Este nevoie de actualizarea capitalului, să se facă atunci când se fac măriri de capital, şi să se respecte toate regulile de evaluare.

Este nevoie de creşterea şi asigurarea transparenţei, întrucât o societate, şi mai ales una publică, are obligaţia să prezinte tuturor acţionarilor acele informaţii care pot conduce la modificarea semnificativă a societăţii.

Şi, nu în ultimul rând, este nevoie să se stabilească un preţ corect pentru o ofertă publică de cumpărare, întrucât metodologia duce la păgubirea a milioane de investitori din România.

Menţionăm că aceste cerinţe au fost semnalate în repetate rânduri şi de către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, şi că rezolvarea reglementării acestor aspecte nu contravine directivelor europene. Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Petru Mirciov.

Va urma domnul deputat Petre Posea.

Domnul Petru Mirciov:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Doresc să vă readuc în memorie una din cele mai cumplite tragedii petrecute pe pământul românesc în anii totalitarismului comunist: deportarea în Bărăgan a peste 40.000 de persoane, cetăţeni ai României, repet, cetăţeni ai României care locuiau în zona de vest a ţării, la graniţa cu Iugoslavia, petrecută în urmă cu 53 de ani.

Mai precis, în noaptea de 17-18 iunie 1951, a doua zi de Rusalii, în numele luptei de clasă, autorităţile comuniste ale vremii au deportat în Bărăgan 12.791 de familii, totalizând 40.320 de persoane din actualele judeţe: Timiş, Caraş-Severin şi Mehedinţi. Aceştia proveneau din 297 de localităţi situate într-o fâşie lată de 25 km de-a lungul graniţei cu Iugoslavia.

La operaţiune, coordonată şi supravegheată de activiştii de partid, au participat peste 12.000 de militari. Practic, în toiul nopţii, oamenii au fost somaţi de către militari înarmaţi să-şi părăsească locuinţele şi întregul avut. Aveau dreptul să-şi ia cu ei lucruri care încăpeau într-o căruţă. Au fost încărcaţi împreună cu vitele în vagoane de marfă şi, după circa o săptămână, au fost debarcaţi sub cerul liber în Bărăgan, într-un mediu ostil lor, unde li s-a fixat domiciliu obligatoriu. Aici au întemeiat 18 sate, iniţial din bordeie, ulterior fiind obligaţi să-şi construiască case din pământ bătut, acoperite cu stuf sau papură. Au rămas aici 5 ani, fiind lăsaţi să se întoarcă acasă abia în 1956, după moartea lui Stalin şi dezgheţul din timpul lui Hruşciov.

De altfel, deportarea era de inspiraţie stalinistă, numai că noi neavând o Siberie, a fost inventat Bărăganul, care pentru ţăranii bănăţeni deportaţi a fost o adevărată Siberie. Prin numărul foarte mare al celor deportaţi, dar şi prin forţele desfăşurate pentru realizarea acestei operaţiuni, în care au fost implicaţi, după cum am mai spus, peste 12.000 de militari coordonaţi şi supravegheaţi de activiştii de partid, deportarea în Bărăgan a constituit un adevărat cutremur pentru satele bănăţene, din care nu şi-au revenit complet nici acum.

Dacă înainte de deportare ţăranii erau înfricoşaţi prin impunerea unor cote înrobitoare, bătăi, arestări, acum, oamenii erau şi mai înspăimântaţi, cei mai gospodari, cei mai destoinici, cei mai harnici dintre ei, categorisiţi drept chiaburi, exploatatori ai satelor, fiind smulşi de la casele lor şi mutaţi sub cerul liber, la sute de kilometri. Aici li s-a aplicat ştampila d.o" - "domiciliu obligatoriu", fapt care nu le permitea să se depărteze mai mult de câţiva kilometri de noile lor sate. Cei rămaşi acasă erau supuşi în continuare unor cote imposibil de achitat, dar şi ameninţării cu deportarea.

Suferinţa deportaţilor, rupţi de satele lor, care pentru ei reprezentau întregul univers, în care până atunci s-a scurs întreaga lor viaţă, nu poate fi descrisă în cuvinte. Este suferinţa însumată a peste 40.000 de suferinţe individuale. Să nu uităm că şi după întoarcerea acasă, ei şi copiii lor au purtat ca un stigmat eticheta deportării. Cei mai în vârstă nu puteau fi promovaţi, pentru că autorităţile comuniste ţineau foarte mult la originea sănătoasă, iar copiii - ca să aibă acces la studii trebuiau să omită din biografia lor episodul deportării.

De altfel, mai târziu, şi autorităţile comuniste au încercat să ascundă fenomenul deportării, despre acesta putându-se discuta liber abia după Revoluţia din 1989. Cei mai mulţi dintre deportaţi erau aşa-zişii "chiaburi", fruntaşii satelor. Lor li s-au adăugat refugiaţii basarabeni, bucovineni şi macedoneni, precum şi foşti colaboratori ai armatei germane, cetăţeni străini de etnie germană refugiaţi în satele bănăţene, titoişti etc.

Pentru basarabeni, bucovineni şi macedoneni deportarea era doar o nouă etapă în peregrinările lor, la care au fost supuşi din 1940, când s-au refugiat din calea armatei sovietice. De altfel, foarte mulţi dintre ei, neavând unde să se întoarcă în Banat, au rămas definitiv să-şi trăiască viaţa în satele din Bărăgan.

Poate nu aş fi făcut această evocare dacă anul acesta, întâmplător sau nu, au avut loc alegerile locale, chiar în această perioadă când comemorăm deportarea în Bărăgan. Cred că alegerile din anul acesta au dovedit că, totuşi, cu toate neajunsurile şi imperfecţiunile ei, în ţara noastră democraţia funcţionează; avem un stat de drept în care fiecare cetăţean îşi poate exprima liber opţiunile politice, fapt care în acele vremuri era de neimaginat.

De aceea, sunt convins că, deşi iertăm, nu trebuie să uităm aceste întâmplări întunecate din istoria noastră recentă. Este de datoria noastră să veghem ca astfel de lucruri să nu se poată repeta niciodată. Pentru aceasta, cred că este de datoria noastră să facem cunoscute aceste lucruri generaţiilor tinere, pentru că victimele deportării au dreptul la memorie, şi pentru că astfel, prin cunoaşterea suferinţelor şi tragediilor generate de regimurile totalitare, putem înţelege mai bine valorile democraţiei adevărate.

Adaug că, în acest sens, există Asociaţia Foştilor Deportaţi din Bărăgan, cu sediul în Timişoara, care sprijină editarea diferitelor cărţi legate de aceste evenimente tragice, şi în decursul anilor au apărut mai multe cărţi care evocă aceste lucruri, în care este studiat şi analizat fenomenul deportării. Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul domnului deputat Petre Posea.

Va urma domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman.

Domnii deputaţi Florin Ioradache, Ioan Timiş, Virgil Popescu şi Tiberiu Sbârcea au depus la secretariat declaraţiile.

Domnul Petre Posea:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Stimaţi colegi prezenţi,

Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată: "115 ani de la trecerea în eternitate a poetului nepereche!".

Într-o zi nefastă de joi, 15 iunie 1889, într-un sanatoriu din Bucureşti, ros de boală şi mizerie, se stingea din viaţă Mihai Eminescu, luceafărul poeziei româneşti.

Locul naşterii, spun unii, la 15 ianuarie 1850, la Ipoteşti, alţii la 20 decembrie 1849, la Botoşani, unde a şi fost botezat creştin ortodox, pot fi date contestabile, însă principalul este că, dintre acestea, una - sigur - este ziua de naştere a lui Mihai Eminovici, nume schimbat de Iosif Vulcan în Eminescu, în 1866.

Sinteză a spiritualităţii româneşti din toate timpurile şi din toate locurile locuite de români - "de la Nistru pân'la Tisa", Eminescu, poetul naţional, venea mult mai de demult şi mai de departe, de pe toate coordonatele de timp şi de spaţiu ale istoriei noastre naţionale, aşezată în context universal.

Cu poezia care a cuprins toată românitatea, ne-a mărturisit lumii aşa cum am fost şi am vrut să fim: oameni de omenie, demni în suferinţă, însetaţi de dreptate şi libertate, conştienţi că "vreme trece, vreme vine", fraţi cu codrul, cu râul, cu ramul, apărându-ne cu un eroism legendar sărăcia şi neamul".

Personalitate genială de dimensiuni intelectuale neobişnuite, de la imnurile vedice la literatura şi filosofia greco-romană, până la Kant şi Schopenhauer, ţinând, precum savantul din Scrisoarea I., "tot universul la degetul mic", Eminescu se identifică în conştiinţa literară cu însăşi ideea de poezie.

Aparţinând organic fiinţei noastre naţionale, Eminescu a exprimat întregul univers cu gânduri şi simţiri ale oamenilor de pe aceste plaiuri româneşti, concepţia lor despre lume şi viaţă, felul lor de a iubi şi urî, atitudinea lor în faţa vieţii şi a morţii, omenia lor specifică, ca forma cea mai înaltă de umanism românesc, dragostea lor de frumos şi de adevăr, sentimentul viu al naturii care, în viziunea lui, gândeşte şi simte ca omul acestor pământuri; dorul şi jalea, simţul umorului, sentimentul patriotic şi al echităţii sociale, încrederea nemărginită în destinul nostru istoric.

Eminescu a ridicat limba poetică românească pe culmi nebănuite, imprimându-şi uimitoarea lui personalitate în fiecare articulaţie a ei. Românii rostesc şi astăzi cuvintele limbii materne, cu sporul de expresivitate pe care li l-a dat Eminescu.

În armonia gravă şi vrăjită a limbajului său poetic, el a exprimat pentru toate generaţiile de români, întreaga gamă de sentimente ale sufletului românesc, de la farmecul curat al copilăriei şi setea de viaţă, brăzdată adesea de fulgerele durerii, de la aspiraţii luminoase şi căderi triste, la misterele lumii şi taina neliniştitoare a morţii.

A recreat, în armonii de o muzicalitate desăvârşită, frumuseţile naturii patriei, proiectând cu rezonanţe prelungi pe tulburătoare spaţii cosmice dealurile moldovene, în melancolia dulce a serii lăsând, pe de altă parte, marea cu corăbiile ei să sugereze scurgerea ireversibilă a timpului, cu tot ceea ce aceasta provoacă în conştiinţa omului.

Pentru români, natura ţării noastre poartă în ea o parte din sufletul lui Eminescu; la noi se poate spune că luna răsare ca-n poezia eminesciană "liniştit şi tremurând în ape", sau "ca o vatră de jeratic luminând străvechii codrii", ploaia florilor de tei peste creştetele îndrăgostiţilor cade, pentru generaţiile de după el, ca în Luceafărul, sau păsările călătoare se duc toamna când cade bruma, însoţite, parcă, de o mişcătoare elegie eminesciană.

Înzestrat cu geniu, Eminescu a intuit, în scurta şi tragica sa viaţă, o serie de teme poetice şi de direcţii ale poeziei româneşti, pe care nu a avut însă timp să le dezvolte.

Deşi s-a scris mult, s-a spus totuşi prea puţin, şi adeseori denaturat, despre idealurile politice ale lui Eminescu. Prin scrisul lui, Eminescu a susţinut ideea integralităţii naţionale, cu toate atributele ei logice.

Pentru toate acestea şi pentru multe altele, neamintite, la mormântul lui Eminescu de la cimitirul Bellu, se cade să mergem ca la un loc sfânt, îndeosebi tineretul, care ar avea multe de învăţat din acea istorie literară, culturală şi politică, scrisă în fond, pe pietre funerare.

Fie-i amintirea vie în memoria fiecăruia şi în cea colectivă a neamului, pentru a-l cinsti cum se cuvine. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu, inclusiv pentru temă.

Dau cuvântul domnului deputat Becsek-Garda Dezideriu Coloman.

Va urma domnul Ştefan Baban.

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În timpul regimului comunist ne-am obişnuit cu cenzura, precum şi cu restricţiile ideologice impuse de către propaganda comunistă faţă de valorile intelectuale.

În perioada totalitarismului exista o singură părere, iar mass-media era organizată pentru susţinerea şi popularizarea acestei păreri.

Credeam că după schimbările din 1989 blocarea gândirii intelectuale va fi de domeniul trecutului. M-am înşelat însă. Cazul cel mai concret îl reprezintă atitudinea restrictivă a Societăţii de cablu TVS "Holding" SRL-Braşov, cât şi a CNA-ului, cu televiziunea "Obiectiv" din Gheorgheni.

Această televiziune a început să funcţioneze, începând cu data de 16 februarie 2004, pe o frecvenţă corespunzătoare în reţeaua de cablu a TVS "Holding" SRL din Braşov.

După 3 zile de funcţionare, li s-a comunicat din partea societăţii de cablu că vor fi puşi pe o frecvenţă de 399 MHz, care nu poate fi văzută în televizoare vechi, ci numai în cele performante, cu toate că s-ar putea acorda lor frecvenţe între 167 şi 223 MHz.

Frecvenţele posibile ar putea să stea la baza mai multor studiouri de televiziune. Şi, cu toate acestea, ei au fost puşi pe o bandă care nu permite, pentru majoritatea locuitorilor din Gheorgheni, să beneficieze de emisiunile lor. Se pare că ei au fost puşi pe această frecvenţă, la solicitarea televiziunii concurente, "Fény TV".

La emisiunile acestei televiziuni au fost popularizaţi unii reprezentanţi ai mafiei lemnului, iar Partidul Naţional Liberal era numit "o organizaţie politică diletantă".

Cei de la "Obiectiv TV" s-au adresat CNA-ului, unde a fost respinsă cererea lor. Mai mult chiar, după prezentarea acestei discriminări la "Realitatea" TV, reprezentanţii acestui post de televiziune au fost avertizaţi de CNA pentru prezenţa mea la această emisiune, afirmându-se că s-a încălcat Legea alegerilor locale.

Stimate domnule Radu Filip,

În emisiunea de vineri seara nu era vorba de campania electorală, ci de un abuz grav al societăţii de cablu, la care CNA-ul nu a luat nici o măsură. Este încălcată Legea concurenţei nr.21/1996, pentru că se impune uneia dintre societăţi o poziţie dominantă şi o discriminare negativă faţă de un grup de consumatori, care nu sunt alţii decât populaţia municipiului Gheorgheni. Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul domnului deputat Ştefan Baban.

Va urma doamna deputat Liana Naum.

Domnul Motoc a depus la secretariat declaraţia.

Domnul Ştefan Baban:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea politică este intitulată "Indexarea pensiilor - între procente şi adevăr".

Pensiile din sistemul public au fost majorate de la 1 iunie cu 2%. Cât reprezintă acest proces la o pensie medie din sistemul de stat? Circa 44.000 lei, adică un sfert de kilogram de carne în plus, un kilogram de căpşuni, pentru că tot este sezonul lor, sau 10 pâini amărâte, care toate la un loc nu pot să susţină nici într-un caz o viaţă de pensionar în ziua de astăzi.

Indexarea este un cuvânt care de la Revoluţie încoace provoacă dureri de cap şi palpitaţii celor care beneficiază de acest fenomen: bugetarii cu salariilor lor, şi pensionarii cu pensiile lor. Bucurie amară, deoarece la numărarea banilor, după aplicarea indexării şi la corelarea lor cu preţurile de vânzare, beneficiarii celor două categorii îşi dau seama că au câştigat infim, sumele neputând acoperi găurile din coşul zilnic şi din familia lor, iar caracterul laudativ şi de binefacere al acestei acţiuni nu-şi mai găseşte rostul.

Este trist că, totuşi, după atâtea etape de recorelare a pensiilor (ultima va avea loc în luna iulie a.c.) şi după atâtea indexări care anunţau traiul bun care îi aşteaptă pe pensionari, realitatea cotidiană le demonstrează adevărul crud, adevăr care iese la iveală atunci când această categorie socială încearcă să-şi acopere cheltuielile curente cu întreţinerea şi utilităţile, când încearcă să-şi facă rost de medicamente care să le mai ostoiască durerile şi bolile, dar mai ales atunci când colindă pieţele şi magazinele pentru a-şi cumpăra cele necesare unei alimentaţii decente.

Este tragic când constată că, în ciuda tuturor indexărilor trimestriale, se întorc de la piaţă cu sacoşa din ce în ce mai goală, pentru că veniturile bat pasul pe loc, în timp ce preţurile cresc lunar. De aceea, nu este de mirare că sunt total resemnaţi atunci când li se mai comunică în mass-media că vor mai primi 2% sau maximum 3% la pensiile mizere pe care le au.

Declaraţiile primului-ministru de dublare a pensiilor nu şi-au avut nici locul şi nici rostul, după cum s-a văzut în zilele ce au urmat primului tur de scrutin al alegerilor locale. Rectificarea făcută ulterior, şi anume că acest lucru va avea loc până în anul 2007/2008, arată de fapt că actualii guvernanţi sunt perfect conştienţi de criza sistemului de asigurări sociale, de faptul că promisa reformă economică nici măcar nu a fost aplicată punctual şi că, deşi în concepţia lor, economia naţională duduie, o analiză reală şi corectă, făcută de profesioniştii Uniunii Europene, arată că de fapt economia românească este un şvaiţer, plină de găuri negre, care cu greu pot fi acoperite.

În aceste condiţii, lipsa acută a locurilor de muncă, migrarea în străinătate a forţei de muncă calificată şi tânără arată că în următorii cinci ani, dacă reformele nu ar fi înfăptuite, în România va domina populaţia bătrână, bolnavă şi pensioară, astfel încât sistemul asigurărilor sociale de sănătate va intra într-un adevărat colaps.

Bugetul asigurărilor sociale, la ora actuală, nu pare să se redreseze şi nici nu va avea prea multe şanse, dacă se aşteaptă doar ca alimentarea lui să fie asigurată de buni platnici, în special firmele private mici şi mijlocii, în timp ce dinozaurii din proprietatea statului, pe lângă faptul că sunt şi răi-platnici, consumă şi cele mai mari sume, beneficiind apoi fie de ştergerea datoriilor, în an electoral, sau de acordarea de facilităţi fiscale, care le încetăţeneşte convingerea că pot neglija aceste plăţi ale contribuţiilor, dar în schimb se pot dota cu maşini ultramoderne, celulare de ultimă oră, aparate de aer condiţionat de ultimă modă etc.

Ruşinoasa indexare de 2% din luna iunie a.c., ne atrage atenţia că viaţa pensionarilor devine din ce în ce mai grea. Nu ştiu ce să aleagă, între medicamente, alimente sau produse de strictă igienă. 40.000 de lei în plus la pensie nu le rezolvă această problemă, mai ales acum, în această perioadă când au apărut fructele şi legumele de sezon, iar bătrânii preferă să se uite cu jind la ele, decât să rămână fără pâine. Poate oprindu-ne din tumultul cotidian şi uitându-ne la ei şi la demnitatea cu care-şi trăiesc viaţa, ar fi cazul să ne gândim că şi pe noi ne aşteaptă pensionarea şi bătrâneţea, şi să încercăm - dincolo de sloganurile electorale şi promisiunile neonorate - să facem ceva mai mult pentru cei care sunt părinţii noştri, rudele noastre sau chiar înaintaşii acestui popor. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul doamnei deputat Liana Naum.

Va urma domnul deputat Dan Brudaşcu.

Doamna Liana Elena Naum:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Altă faţă a alegerilor".

Turul al doilea al alegerilor locale s-a încheiat. A fost o campanie care a adus multe demascări şi multe forme de manifestare a sentimentelor politice ale tuturor partidelor. A fost o perioadă plină de mesaje politice, de slogane, de promisiuni. Confruntarea electorală a luat, uneori, şi forme mai puţin plăcute, exagerându-se cu unele atacuri. Toate acestea, însă, au trecut, s-au terminat o dată cu închiderea urnelor.

Fiecare lider politic a avut ocazia să se manifeste şi să-şi afirme intenţiile de a face cât mai multe pentru populaţia din localităţile ţării. Din păcate, însă, nici chiar în acest an nu s-a ajuns la o campanie civilizată şi corectă. Mulţi dintre candidaţii la funcţiile de primari şi consilieri au avut un comportament agresiv, procedând la tot felul de metode degradante pentru a "cerşi" voturile alegătorilor.

Oricum, din această campanie s-a înţeles foarte clar că Partidul Social democrat se bucură în continuare de cel mai mare sprijin, ceea ce demonstrează o situaţie fără precedent. Apreciem şi ne bucurăm de sprijinul pe care l-am primit în sutele de localităţi ale ţării, dar înţelegem şi avertismentul, acolo unde rezultatele noastre au fost mai slabe.

Campania a fost şi un bun prilej, totuşi, de a ne perfecţiona, de a ne da de ştire care sunt doleanţele românilor, aceasta fiind încă un mijloc de a ne apropia de oameni, de a-i cunoaşte îndeaproape şi de a-i ajuta, acolo unde au cea mai mare nevoie. De acum înainte vom şti că trebuie să ne continuam activitatea bună pe care am început-o în urmă cu patru ani, ţinând cont, însă, şi de faptul că, în toate acţiunile noastre de guvernare, va trebui să ascultăm mai atent dorinţele oamenilor, aşteptările lor, să ne apropiem mai mult de problemele acestora.

Confruntarea electorală s-a încheiat. Ne aşteaptă o perioadă în care toţi oamenii politici din România vor trebui sa dialogheze unii cu alţii. Va trebui sa punem interesul ţării şi al românilor deasupra intereselor de partid, să muncim împreună pentru ca nivelul de trai în ţară să crească. Dacă nu vom înţelege acest lucru, dacă nu vom pune punct campaniei electorale şi atacurilor de orice fel, cei care vor pierde cel mai mult vor fi românii, pentru că nu vor înţelege de ce oamenii pe care i-au ales, în loc să-şi pună în practică promisiunile, sunt mai ocupaţi de lupte şi de certuri.

Partidul Social Democrat şi-a urmat, dar şi şi-a îndeplinit promisiunile. Românii au primit asigurarea oficială de intrare în Uniunea Europeană în anul 2007. Vom obţine acest rezultat, la care am muncit împreună, prin eforturi, prin sacrificii, prin progrese.

Campania electorală tinde să se întindă, însă noi sperăm ca ea să nu mai ia forma agresivă pe care a urmat-o în săptămânile ce au trecut. Trebuie să fim mai uniţi, mai toleranţi şi să muncim împreună pentru scopurile exacte pe care ni le-am propus şi pentru care milităm.

Nu trebuie să ne amintim de succese şi de aspiraţii numai în campanie, căci integrarea europeană nu este un proces care poate fi îndeplinit în câteva luni de campanie electorală. Avem mult de lucru şi avem datoria să finalizăm obiectivele pe care ni le-am propus. Sute de candidaţi P.S.D. au câştigat alegerile în localităţile lor şi suntem siguri că aceştia îşi vor îndeplini cu demnitate atribuţiile. Vor fi aproape de populaţie şi vor urma cu succes calea spre binele tuturor.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul domnului Dan Brudaşcu, va urma domnul Gheorghe Dinu. Domnul Iriza Scarlat a depus la secretariat declaraţia.

Domnul Dan Brudaşcu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică se intitulează "Intimidarea, şantajul şi teroarea - practici ale P.S.D. şi în turul II al alegerilor locale".

După cum se ştie, campania electorală a continuat săptămânile din urmă într-un mare număr de localităţi din judeţul Cluj, mai precis acolo unde a fost programat cel de-al doilea tur al alegerilor pentru funcţiile de primar.

Partidul România Mare a fost înscris în această cursă în localităţile Câţcău, Palatca, Poieni şi Triteni. În ultima săptămână, conducerea filialei Cluj a P.R.M. a programat în aceste localităţi întâlniri cu electoratul pentru a dialoga cu acesta pe probleme de larg interes privind proiectele de dezvoltare social-economică şi priorităţile de avut în vedere în următorul mandat 2004 - 2008. În trei din aceste localităţi, întâlnirile s-au putut desfăşura, la ele participând numeroşi cetăţeni, atât din rândul membrilor şi simpatizanţilor P.R.M., cât şi al altor categorii socio-profesionale, dornici să ofere sprijinul lor candidaţilor partidului nostru.

Din păcate, o astfel de întâlnire nu a putut avea loc duminică, 13 iunie a.c., şi în comuna Câţcău. Motivul esenţial şi hilar l-a constituit teroarea, ameninţările, şantajul şi presiunile exercitate asupra candidatului P.R.M. Acesta a fost ameninţat direct de directorul general al S.C. Romsilva S.A. Cluj că, în cazul în care va îndrăzni să participe la turul doi al acestor alegeri (având ca şi contracandidat un reprezentant al P.S.D.), îl va demite din funcţia de brigadier silvic pe care o deţine actualmente în cadrul acestei instituţii de stat. Precizăm că directorul S.C. Romsilva S.A Cluj nu se află la prima ispravă infracţională de acest fel. Pe parcursul legislaturii recent încheiate, având în vedere atitudinea plină de demnitate şi refuzul constant şi categoric al domnului Ioan Neag, consilierul P.R.M. din comuna Beliş, de a trece la P.S.D., l-au determinat pe director, inginer victor Cherecheşiu, să îl retrogradeze din funcţie şi să îl ameninţe inclusiv cu desfacerea contractului de muncă.

De astfel de ameninţări, presiuni, şantaje au avut parte şi ceilalţi candidaţi ai P.R.M. rămaşi în turul al doilea al acestor alegeri, din partea celui atât de democratic partid despre care a făcut vorbire antevorbitoarea.

Reamintim, totodată, că P.S.D. a desfăşurat şi o cruntă campanie de presiuni şi intoxicări în marea majoritate a localităţilor judeţului Cluj pentru a determina electoratul să opteze neapărat pentru candidaţii săi. Între metodele folosite nu numai în localităţile în cauză, ci în întregul judeţ, aşa cum spuneam (metode care ne reamintesc de teroarea întâlnită la alegerile din 1946, cu prilejul instaurării dictaturii regimului comunist), sunt ameninţările potrivit cărora, în cazul în care nu va fi ales candidatul P.S.D., comunele respective nu vor mai beneficia de nici un fel de fonduri din bugetul Consiliului judeţean Cluj, iar noului primar nu-i vor fi recunoscute atribuţiile şi competenţele legale atunci când va părăsi comuna în care a fost ales.

O intensă activitate de intimidare şi ameninţare a fost orientată inclusiv spre populaţia de etnie rromă, ca şi spre persoanele cu venituri mici şi foarte mici. Aceştia au fost atenţionaţi şi ameninţaţi că îşi vor pierde drepturile ce le revin potrivit Legii venitului minim garantat, ca şi orice ajutoare sociale stabilite prin lege. La acestea se adaugă ameninţarea că nu vor mai fi eliberate bonuri pentru lemne de foc şi vor fi sistate orice fel de subsidii şi ajutoare pentru agricultori, pentru producătorii de carne şi lapte.

Pentru orice om civilizat, asemenea ameninţări reprezintă infracţiune şi s-ar impune luarea de măsuri urgente pentru pedepsirea lor potrivit legii. Tolerarea lor reprezintă un grav şi real pericol la adresa democraţiei şi instituţiilor statului de drept. Mai mult, neluarea nici unui fel de măsuri va încuraja punerea în operă a marii fraude pregătite pentru alegerile parlamentare şi prezidenţiale din luna noiembrie a anului curent.

Iată de ce, aducem la cunoştinţa opiniei publice, precum şi a ambasadelor statelor membre NATO şi Uniunea Europeană pentru a conştientiza nivelul ridicat de nocivitate pe care îl reprezintă P.S.D. pentru politica românească în ansamblul ei şi pentru obiectivele de integrare euro-atlantică a României.

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Gheorghe Dinu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică se intitulează "Mai este drapelul României simbolul nostru sacru?"

Este un adevăr istoric elementar că tricolorul românesc a constituit în decursul timpului flamura mobilizatoare a tuturor sentimentelor şi trăirilor patriotice ale celor din neam. Modul cum ne comportăm cu acest simbol exprimă o anumită atitudine, din păcate. Am primit multe sesizări şi constat şi eu personal cum, voit sau nu, tricolorul românesc este murdărit la propriu în fiecare zi. Pângărirea culorilor naţionale se produce în văzul tuturor şi cel puţin până acum simţirea românească nu a dat semne decât palide în unele publicaţii de împotrivire. Este inexplicabil cum de retina celor care au un cuvânt de spus în administrarea căilor ferate nu a fost lezată, cel puţin o dată, de asocierea existentă pe vagoanele ce transportă marfă pe C.F.R., unde ca o crudă ironie tricolorul românesc a devenit marfă, prin asocierea celor trei culori cu sigla "C.F.R. marfă" a societăţii proprietare. Şi cum vagoanele pictate astfel pe fiecare parte transportă diverse produse, de la cherestea, piatră spartă şi cărbune până la produsele petroliere şi chiar acid uric sau uree, cu toată mizeria, praful şi restul reziduurilor fireşti ce se depun în timpul transporturilor, este lesne de înţeles cum arată culorile naţionale devenite marfă pe bandă galbenă, inclusiv în circulaţia lor internaţională.

Nu se poate ca unui cetăţean român, onest şi loial, să nu se ducă cu gândul la cei ce nu mai au cu adevărat nimic sfânt. Şi, culmea, nefericita opţiune de pângărire a tricolorului, de asociere a drapelului cu marfă, este legiferată, a fost "bătută în cuie" prin hotărâre de Guvern în 1998, la "spargerea" fostului S.N.C.F.R.

Dar C.F.R. marfă nu este singura care aruncă în derizoriu culorile naţionale. Avem şi alţi "binevoitori" care în diverse formule agresează şi întinează drapelul naţional. Fie că devine suport pentru diverse texte, prin care multe firme îşi fac reclamă, fie ambalajele diferitelor produse folosesc tricolorul, fie pe culorile naţionale sunt plasate diferite portrete, cum ar fi cele ale unor sportivi, fie pur şi simplu drapelul este plasat în cele mai neaşteptate locuri. Este bine de reamintit că pe cele trei culori ale tricolorului nu este admis a se inscripţiona nimic. Din păcate, şi în cazul televiziunii naţionale TVR 1, adeseori inconştient sau poate conştient, problema tricolorului este tratată cu o condamnabilă neglijenţă. Mă refer la felul cum retraoctiv, privind în ultimii 15 ani, prezenţa tricolorului la emisiunile televiziunii române a cunoscut ca siglă o manifestare involuntivă, ajungându-se la o prezentare care poate fi calificată drept o blasfemie la adresa componentelor tricolorului. De la prezenţa panglicii încadrând iniţialele TVR în diverse variante s-a ajuns la 1TV, fiecare porţiune a cifrei fiind redată în culorile albastru, galben, roşu. Un timp, această siglă a fost prezentată ca simbolul definitoriu al postului naţional, dar, în ultimul timp, componentele cifrei 1, tricolore, au început să ţopăie haotic, să se adulmece unele pe altele, sugerând o vietate nedefinită, îmbrăcată în culorile naţionale, fără a avea nimic simbolic şi patriotic.

Am semnalat aceste cazuri, întrucât agresivitatea la simbolurile naţionale, în primul rând la drapel, are la ora actuală forme persuasive şi obligă la o atentă monitorizare şi înlăturare, orice acceptare din comoditate sau indiferenţă având un efect distructiv asupra moralului patriotic şi a respectului faţă de simbolurile României, ce tinde să ne transforme într-o masă amorfă, fără trecut, naţiune, patrie. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Ştefan Lăpădat:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În cartierul Gura Văii, al municipiului Drobeta-Turnu Severin, funcţionează Spitalul de bolnavi psihic. Situaţia celor aproape 100 de bolnavi este dezastruoasă şi inumană, ceea ce determină evadări repetate ale acestora în cartier şi chiar la distanţe mai mari, îngreunând serios recuperarea lor.

Supravegherea bolnavilor de către personalul angajat este superficială, datorită lipsurilor materiale şi medicale. Ceea ce este josnic, însă, este că salariaţii îşi permit luxul de a trimite după cumpărături de ţigări, cafea şi alte produse chiar pe bolnavi.

Lipsa de alimente determină incursiunile bolnavilor în localitate, care răcnesc şi aruncă cu pietre în geamurile localnicilor, generând teroare. Clădirea spitalului, situată la o distanţă de 2 Km de cea mai apropiată locuinţă, este înăbuşită de gunoaiele menajere.

Paza spitalului este asigurată doar prin faţă, dar prin spate poate trece orice bolnav, pentru a cerşi mâncare, ţigări şi bani.

Dacă nu primesc mâncare atacă gunoaiele, de unde procură resturi de alimente, resturi de fructe şi chiar râme, după cum relatează un cetăţean locatar.

Se ridică următoarele întrebări:

• Cu ce se ocupă personalul medical angajat?
• Ce face conducerea spitalului pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a acestor vitregiţi de soartă?
• Cu ce se ocupă Direcţia de sănătate publică a judeţului Mehedinţi?

Cu respectul de rigoare, rog Ministerul Sănătăţii să intervină cu promptitudine pentru reglementarea situaţiei dezastruoase de la Spitalul de bolnavi psihic din Gura Văii.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu. Stăm în aşteptare.

Domnul Ion Bozgă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică se intitulează "România va finaliza negocierile cu Uniunea Europeană pentru încă două capitole grele - energia şi libera circulaţie a serviciilor"

Încheind aceste capitole, înseamnă că am rezolvat pachetul "Piaţa internă", fapt ce va deschide calea pentru recunoaşterea neechivocă a statutului de economie de piaţă funcţională pentru România, în raportul de ţară al comisiei ce va fi dat publicităţii în luna octombrie a acestui an.

Este un efort foarte mare pe care Guvernul României îl face pentru realizarea acestui deziderat.

Pentru finalul acestui an este prevăzută finalizarea negocierilor şi pentru capitolele "Mediu şi justiţie" şi "Afaceri interne". Guvernul depune eforturi foarte mari pentru încheierea acestor două capitole. Domnul prim-ministru Adrian Năstase a atras atenţia şi a rugat reprezentanţii administraţiei centrale şi locale ca să depună eforturi mari pentru realizarea acquis-ului comunitar, iar procesul electoral să nu influenţeze negativ acest ritm de pregătire.

Felicit pe toţi cei care s-au implicat în realizarea acestui proces.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Smaranda Ionescu.

Doamna Smaranda Ionescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

alegerile locale s-au încheiat, toate socotelile sunt în curs de definitivare, dar e bine să ştim cum au decurs, într-adevăr, aceste alegeri şi am să vă dau un simplu exemplu dintr-o comună de lângă Bucureşti, unde văzând că candidatul P.S.D.-ului nu are şanse prea mari de reuşită ca să iasă primar a fost chemată reţeaua de distribuţie electrică şi oamenii au fost ameninţaţi că toţi cei care nu-şi plătiseră cu o lună în urmă lumina li se va tăia.

La această ameninţare oamenii au reacţionat diferit, dar până la urmă rezultatul a fost cel dorit: adică cei care nu au reuşit să plătească pe loc şi nici a doua zi li s-a tăiat lumina. Aceste ostilităţi au continuat şi după ce s-a terminat primul tur de alegeri, în turul II fiind un reprezentant al P.R.M.-ului şi unul al P.S.D.-ului. Rezultatul a fost că deşi aproape jumătate din comună a rămas cu lumina tăiată, tot n-a reuşit să iasă reprezentantul P.S.D.-ului şi a ieşit primar reprezentantul P.R.M.-ului.

Iată, deci, cum s-a desfăşurat campania "civilizat, liniştit, corect şi normal". Este bine ca aceste lucruri să fie consemnate. Este vorba de comuna Petrăchioaia de lângă Bucureşti şi atât opinia publică, cât şi cea internaţională să ştie, de fapt, cum un singur partid doreşte să aibă o guvernare veşnică.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu (din sală):

Direct depusă.

Domnul Corneliu Ciontu:

Direct depusă, domnule Nicolaescu.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu (din sală):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Corneliu Ciontu:

Cu plăcere.

Vă mulţumesc şi vă urez o zi bună.

(Următoarele intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de către deputaţi la secretariatul de şedinţă)

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Domnule preşedinte,

Alegerile locale au trecut şi au rămas rezultatele, dar şi constatările de natură politică, care au rolul lor în viaţa publică, atât pentru cetăţeni, cât şi pentru politicieni.

O primă constatare este că aceste alegeri au fost atipice faţă de o campanie electorală, refuzându-se dialogul, dezbaterea publică, reprezentanţii PSD ocolind cu ostentaţie orice implicare în relaţia directă cu adversarii politici. Poate, de aceea, cetăţenii au sancţionat în marile oraşe, atât de drastic, candidaţii din partea PSD. Să subliniem că în Ardeal, PSD nu a reuşit în nici un municipiu reşedinţă de judeţ.

Cetăţenii nu au avut parte de o confruntare de idei, de programe, chiar şi de promisiuni electorale, ceea ce a făcut ca recenta campanie electorală să fie anostă, să nu cuprindă elemente concrete şi să nu implice responsabilităţi din partea celor care au intrat în jocul electoral.

O altă constatare se referă la costurile uriaşe, depăşite în mai toate cazurile, de majoritatea participanţilor, cu un accent mare pus pe mediatizarea unui singur candidat sau a unei pretinse echipe. Adoptarea unei asemenea atitudini a permis candidaţilor să spună vrute şi nevrute, însă a scăzut interesul electoratului, lipsind dezbaterea vie, legătura cu realitatea cotidiană.

De asemenea, în multe localităţi, s-a întâmplat ceea ce anticipam cu multe luni în urmă: utilizarea fără discernământ a unor informaţii adevărate sau false. Aceasta a degenerat într-o campanie murdară, agresivă, cu înscenări, cu folosirea de cazuri expirate şi închise de justiţie, de situaţii închipuite.

Electoratul românesc a sancţionat, pentru prima oară de când există democraţie în România, spiritul ciocoiesc, aroganţa şi nesimţirea, minciuna şi nepăsarea politicienilor. Probabil că îndepărtarea în fapt a aleşilor de cetăţeni este principalul mesaj pe care l-au transmis alegătorii clasei politice.

O concluzie aparte se referă la implicarea instituţiilor publice, a funcţionarilor publici şi a fondurilor bugetare în campania electorală. Şi de această dată s-a încercat cumpărarea voturilor prin alocarea de resurse bugetare pentru diverse lucrări de infrastructură amânate patru ani de zile şi începute în timpul campaniei electorale.

Aplicarea legii alegerii administraţiei publice locale impusă de maşina de vot pesedistă a fost deseori deficitară, prin înseşi prevederile contradictorii sau neclare ale acesteia. Pentru viitor este necesar ca legea să fie modificată, iar toate neajunsurile semnalate să fie înlăturate şi adoptate prevederi care să facă legea să fie clară şi uşor de aplicat.

Alegerile locale au demonstrat că cetăţenii prin votul lor liber au depesedizat administraţia publică locală şi că au sancţionat nerespectarea voinţei lor şi sperăm că această situaţie va rămâne pentru cei patru ani de mandat.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

"PSD - câştigător detaşat al alegerilor în judeţul Olt"

În judeţul Olt sunt 111 unităţi administrative, adică două municipii, 6 oraşe şi 103 comune.

Alegerile locale, aşa cum ştim cu toţii, s-au desfăşurat în două tururi de scrutin, în 6 şi 20 iunie. Ca urmare a votului cetăţenilor judeţului Olt, PSD a câştigat alegerile într-un municipiu, în 5 oraşe şi în 63 de comune, PD - în 12 localităţi, PRM - în 10, P.N.L. - în 12, PUR - în 4, PND în două localităţi, iar FD şi PNŢCD - într-o localitate.

Tot în urma votului din 6 iunie, PSD a obţinut 16 mandate de consilier judeţean, 17 mandate de consilier municipal, 40 de mandate de consilier orăşenesc şi 574 de mandate de consilier comunal.

Aşa cum se poate vedea din analiza acestor cifre, putem lesne să ne dăm seama că la nivelul judeţului Olt, PSD a câştigat simpatia şi încrederea oamenilor şi, prin numărul de mandate obţinute, va putea ca şi pe viitor să realizeze promisiunile făcute în campania electorală.

Numai aşa, prin realizări concrete, populaţia va avea încredere în clasa politică şi va putea să-şi vadă dorinţele îndeplinite.

Domnul Tiberiu Sergius Sbârcea:

"Proiectul de lege privind fondurile de pensii administrate privat vor aduce avantaje"

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege a fost aprobat de Guvernul României şi a fost transmis spre dezbatere şi adoptare Parlamentului.

Prin apariţia acestei legi, sistemul de pensii va avea trei componente:

1. O componentă obligatorie redistributivă, administrată public.
2. O componentă obligatorie, bazată pe capitalizare, administrată privat, cadrul urmând să fie reglementat, după promulgare, prin Legea privind fondurile de pensii administrate privat.
3. O componentă facultativă, bazată pe capitalizare, administrată privat, cadrul juridic fiind conturat prin Proiectul de Lege privind pensiile ocupaţionale.

Contribuţia la un fond de pensii administrat privat este parte din contribuţia individuală de asigurări sociale la sistemul public de pensii şi urmează regimul de deductibilitate al acesteia, neimpozabilă. Baza de calcul a contribuţiei este plafonată în condiţiile legii.

Fondurile private vor fi administrate de o societate comercială pe acţiuni, care are ca obiect exclusiv de activitate administrarea fondului, calculul şi plata pensiilor administrate privat. Administrarea fondurilor se realizează în schimbul unui comision suportat de participanţi.

Comisia de supraveghere a fondurilor de pensii, autoritate administrativă autonomă cu personalitate juridică, aflată sub controlul Parlamentului, îşi exercită autoritatea pe întreg teritoriul ţării, funcţionează în conformitate cu prevederile legii şi este desemnată pentru controlul şi reglementarea domeniului.

Dreptul la pensia privată se realizează în momentul îndeplinirii condiţiilor de pensionare pentru limită de vârstă în sistemul public, prestaţia fiind constituită dintr-o pensie privată sau o plată unică, după caz. Termenul preconizat pentru intrarea în vigoare a proiectului de lege este de 1 iulie 2006.

Proiectul de Lege privind fondurile de pensii administrate privat va avea fonduri la care vor avea obligaţia de a participa toate persoanele în vârstă de până la 35 de ani, nou intrate pe piaţa forţei de muncă. Participarea la acest tip de fond de pensii este facultativă pentru celelalte categorii de persoane în vârstă de până la 45 de ani.

Prin acest proiect de lege se vor asigura pensii suplimentare celor care beneficiază de sistemul public de pensii şi nu numai.

Vă mulţumesc.

Domnul Tudor Mohora:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Intervenţia mea de astăzi are ca temă "Semnificaţia alegerilor locale din iunie 2004".

Alegerile locale, prin însăşi esenţa lor, au ca scop promovarea în funcţiile eligibile ale administraţiei publice a unor buni gospodari, cunoscători ai problemelor specifice ale localităţilor, în măsură să corespundă cerinţelor legitime ale electoratului.

Încă de la începutul campaniei electorale, partidele din opoziţie s-au orientat în direcţia politizării excesive a acestor alegeri. Un exemplu concludent l-a oferit Partidul Democrat, care, pentru alegerile din municipiul Bucureşti, l-a delegat pe preşedintele acestuia, iar la Cluj a fost propus preşedintele lui executiv.

În aceste condiţii, la Bucureşti şi la Cluj, votul acordat pentru primar, iar la Bucureşti şi pentru primarii de sector, s-a produs oarecum "automat", mulţi votanţi punând ştampila mecanic pe candidaţii D.A. S-a ajuns astfel la un vot politic pentru candidaţi, în locul unei confruntări civilizate şi a dezbaterii unor programe concrete destinate să contribuie la soluţionarea numeroaselor probleme locale, prin care să se poată explica de către fiecare candidat în direct ce a făcut şi ce poate să facă.

Sunt convins că în cazul primarilor care s-au prezentat pentru reconfirmare, ar fi trebuit să se aibă în vedere personalitatea candidaţilor, caracterizată prin ceea ce au realizat sau prin ceea ce pot să realizeze. Aceste elemente conceptuale ar fi putut să fie judecate şi apreciate de către electorat pentru a se putea prezenta la vot în cunoştinţă de cauză.

Astfel de criterii ar fi trebuit să fie avute în vedere şi pentru candidaţii care veneau pentru prima oară la o astfel de confruntare.

Imediat după primul tur al alegerilor locale, partidele din opoziţie s-au grăbit să clameze că au câştigat alegerilor, iar partidul de guvernământ a fost înfrânt întrucât nu a obţinut majoritatea voturilor. Rezultatele finale au demonstrat însă că Partidul Social Democrat a obţinut cele mai multe voturi şi mandate atât la consiliile judeţene, cât şi la consiliile locale.

Rezultatele scrutinului din 6 iunie a.c. au demonstrat că electoratul a acordat cel mai mare număr de voturi şi de mandate candidaţilor Partidului Social Democrat, în comparaţie cu cele obţinute de partidele din opoziţie, iar voturile exprimate pe ansamblul ţării nu trebuie să se confunde cu cele din Capitală.

Astfel, la consiliile judeţene, Partidul Social Democrat a obţinut 37,8% din totalul mandatelor, la consiliile locale 37,5%, iar la primari, după primul tur de scrutin, 69,9%, spre deosebire de Partidul Naţional Liberal care a obţinut numai 19,6%, respectiv 17,6% şi 8,3% sau Partidul Democrat care a obţinut 16,0%, respectiv 7,2% şi 5,5%.

După al doilea tur de scrutin, potrivit rezultatelor parţiale comunicate, pentru peste 90% din totalul mandatelor de primar, 55% din totalul acestora au revenit P.S.D., 14% P.N.L. şi 12% P.D.

Orice fel de speculaţii, promovate de partidele din opoziţie, prin adunarea numărului de voturi sau a mandatelor atribuite reprezentanţilor P.N.L. şi P.D., rămân simple încercări de a arunca praf în ochii electoratului şi de a încerca să convingă pe cei ce votează de necesitatea unei schimbări. Aceste speculaţii, în ultimă instanţă evidenţiază un fapt de netăgăduit: Partidul Social Democrat este şi rămâne cel mai puternic în această confruntare electorală şi mai ales în cea care urmează.

Evident, aceasta nu înseamnă că partidul de guvernământ nu s-a confruntat şi nu se confruntă încă cu un anumit proces de eroziune, datorită într-o oarecare măsură şi alegerii unor candidaţi care nu au întrunit susţinerea electoratului, dar şi datorită folosirii, în unele cazuri, a unor metode inadecvate de comunicare şi apropiere de cerinţele electoratului în cursul campaniei electorale. Este însă un fapt indubitabil că P.S.D. a înţeles şi în prezent înţelege şi mai mult mesajul electoratului rezultat din aceste alegeri. El s-a angajat ferm într-un proces de modernizare a partidului, înlocuind mai mult de jumătate din conducerile organizaţiilor sale judeţene, promovând într-un număr sporit şi semnificativ tinerii şi femeile pe listele de candidaţi, precum şi prin efortul de a înlocui cu hotărâre şi consecvenţă acei conducători care au creat greutăţi de imagine partidului prin comportamentul lor.

Nu se poate trece cu vedere că, prin eforturile partidului de guvernământ şi ale guvernului Adrian Năstase, în ţara noastră s-a realizat macrostabilizarea economică pe fondul unei creşteri economice cu o medie anuală de 5% şi a început să se simtă creşterea puterii de cumpărare a veniturilor băneşti ale populaţiei, prin creşterea salariului mediu real pe economie cu 13,9% în aprilie 2004, faţă de decembrie 2004, respectiv a pensiei medii reale de asigurări sociale de stat cu 13,7%, iar, potrivit datelor prezentate de Banca Mondială, în primii doi ani de guvernare gradul de sărăcie a scăzut de la 35% la 28%.

Partidul Social Democrat va continua cu eforturi sporite modernizarea activităţilor sale, dar şi concentrarea tuturor forţelor sale pentru îndeplinirea obiectivelor pe care şi le-a propus prin programul său de guvernare atât în domeniul politicilor economice şi financiare, cât şi în domeniul politicilor sociale, de solidaritate şi de protecţie sociale.

În acest context, am convingerea că cei care se amăgesc că anul 2004 se aseamănă cu 1996 sau cu anul 2000 în care a prevalat nevoia de schimbare, vor avea o mare dezamăgire în viitoarele alegeri parlamentare şi vor trebui să constate că cetăţenii României vor aprecia efortul pe care P.S.D. l-a depus în aceşti patru ani şi se vor pronunţa pentru continuitate, cu personalităţi competente care s-au rodat în procesul complex de guvernare, în locul unei schimbări care să conducă la întârzierea progresului economiei româneşti datorită, fără îndoială, unei perioade de tranziţie mai mult sau mai puţin prelungite, până la eventuala rodare a unei echipe formate din mai multe partide.

Domnul Scarlat Iriza:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În cadrul intervenţiei mele voi trata tema: "Cui foloseşte tergiversarea constituirii Consiliului judeţean Gorj"?

Eu cunoscut faptul că, în judeţul Gorj, din 33 mandate de consilieri judeţeni, 16 (48,5%) au revenit Partidului Social Democrat, 7 (21,2%) Partidului România Mare, 6 (18,2%) Partidului Democrat şi 4 (12,1%) Partidului Naţional Liberal.

Aceste rezultate evidenţiază încrederea electoratului faţă de realizările Partidului Social Democrat şi ale Guvernului Adrian Năstase cu privire la: creşterea economică de peste 5% în medie pe an, a ridicării nivelului de trai, precum şi a măsurilor de protecţie socială. Ele reprezintă totodată manifestarea acordului cetăţenilor faţă de măsurile adoptate de Partidul Social Democrat pe plan local pentru modernizarea activităţii şi structurilor sale, pentru promovarea pe listele de candidaţi a tinerilor şi femeilor, precum şi pentru înlăturarea acelor conducători care au creat greutăţi de imagine partidului prin comportamentul lor. Un exemplu concludent este cazul specific pentru judeţul Gorj al domnului Mischie, care nu a mai candidat pe listele P.S.D., plătind astfel pentru greşelile sale, chiar dacă a făcut şi lucruri bune în judeţ.

Probleme de rezolvat sunt multe în judeţul Gorj. Ele sunt clar consemnate în programele supuse judecăţii electoratului de către candidaţii Partidului Social Democrat. Pentru realizarea acestor obiective de program este necesar ca principala structură a puterii locale, Consiliul judeţean, să devină funcţional şi să decidă cu operativitate asupra măsurilor corespunzătoare.

Cu toate acestea, după două convocări, Consiliul judeţean nu s-a putut constitui până în prezent datorită lipsei de cvorum şi îndeosebi a obstrucţiei manifestate de consilierii aleşi pe listele Partidului Democrat. Pe bună dreptate, ne punem întrebarea: cui foloseşte o astfel de obstrucţie? Cui poate folosi manifestarea dispreţului faţă de verdictul dat cu claritate de către electorat? În orice caz, astfel de atitudini nu folosesc intereselor şi preocupărilor gorjenilor.

Îmi exprim încrederea că electoratul din judeţul Gorj va sancţiona în viitoarele alegeri parlamentare aceste atitudini obstrucţioniste care neagă dorinţa unei colaborări constructive în folosul soluţionării numeroaselor probleme pe care cetăţenii le aşteaptă din partea administraţiei publice locale, respectiv din partea unor buni gospodari.

Oricum, scrutinul din 6 iunie, ca şi cel din 20 iunie 2004, a demonstrat că Partidul Social Democrat este cel mai puternic în judeţ. Faptul că din totalul mandatelor de primar pe judeţ, 47, respectiv 67%, au fost adjudecate de reprezentanţii P.S.D., confirmă cu prisosinţă această concluzie.

Votul pozitiv primit din partea electoratului înseamnă, totodată, o datorie sporită pentru toţi reprezentanţii Partidului Social Democrat în organismele administraţiei publice locale, să depună maxim de efort pentru îndeplinirea obiectivelor din programele supuse aprobării electoratului, să contribuie la o bună conlucrare cu toate forţele politice şi organizaţiile neguvernamentale în folosul şi binele gorjenilor.

Domnul Ioan Timiş:

Domnule preşedinte

Stimaţi colegi

Summitul de la Bruxelles, prin declaraţia finală semnată de şefii de state şi de guverne prezenţi, confirmă cu tărie faptul că eforturile guvernului Adrian Năstase în domeniul integrării au fost apreciate la justa valoare de oficialii europeni. Reprezentanţii cei mai de vază ai Europei şi-au reafirmat, cu această ocazie, intenţia de a admite România şi Bulgaria în UE în 2007 şi, mai mult decât atât, au decis începerea încă din luna iulie 2004 a redactării tratatelor de aderare pentru cele două ţări.

Până la sfârşitul lunii iunie, România va încheia încă două capitole de negociere cu Uniunea Europeană. Aceste capitole se referă la sectorul energetic şi la libera circulaţie a serviciilor. Guvernul României a încheiat deja 24 de capitole de aderare şi anul acesta va finaliza negocierile pentru toate cele 31 de capitole.

În acelaşi timp, pentru susţinerea eforturilor noastre externe, Guvernul va continua seria măsurilor de reformă internă, răspunzând astfel aşteptărilor pe care oficialii europeni le au faţă de România. Stabilitatea internă, politică şi economică, este, în acest moment, deosebit de importantă şi vom face tot ceea ce este posibil, la nivel local şi central, să obţinem liniştea de care avem nevoie pentru finalizarea negocierilor de aderare cu Uniunea Europeană.

Încercările opoziţiei de a invoca o anumită întârziere în procesul de încheiere a negocierilor cu UE nu fac decât să dovedească încă o dată lipsa de pregătire a reprezentanţilor acesteia. Prin anumite declaraţii iresponsabile, anumiţi lideri ai opoziţiei au adus multe prejudicii imaginii României pe plan intern şi internaţional. Sunt convins că aceste manifestări antinaţionale vor fi aspru taxate de electorat la alegerile parlamentare şi prezidenţiale din toamna acestui an.

Vă mulţumesc pentru atenţie

Domnul Iosif Armaş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În intervenţia mea politică de astăzi vreau să mă refer la un eveniment care a întregit marea bucurie naţională a unirii provinciilor române sub acelaşi drapel, înfăptuită la Alba Iulia, la 1 decembrie 1918.

Evenimentul la care mă refer este semnarea Tratatului de pace cu Germania, cunoscut sub numele de "Tratatul de la Versailles". Anul acesta, la data de 28 iunie, sărbătorim 85 de ani de la încheierea oficială a primului război mondial.

Tratatul de la Versailles face parte dintr-un sistem de tratate care, practic, au consemnat, din punct de vedere diplomatic încheierea războiului. România, ca ţară învingătoare, a fost reprezentată de o delegaţie formată din personalităţi marcante ale vieţii politice de atunci, dintre care îi amintesc aici pe Ion I.C.Brătianu şi pe generalul Constantin Coandă.

Importanţa acestui tratat rezidă şi din faptul că două dintre prevederile acestuia fac referire expresă la România. Astfel, articolul nr.224 prevedea încetarea tuturor drepturilor, titlurilor şi privilegiilor de orice natură asupra cablului Constanţa-Istanbul, care intra astfel în posesia statului român.

A doua prevedere avea în vedere renunţarea de către Germania la Tratatul de la Bucureşti din 24 aprilie/7 mai 1918, tratat care, prin conţinutul său, aservea economic România celui de-al doilea Reich. Germania era obligată să plătească "toate pagubele cauzate populaţiei civile a fiecăreia dintre Puterile aliate şi Asociate", cuantumul urmând a fi stabilit de o comisie.

Din nefericire, România nu a beneficiat din partea Germaniei de nici o sumă în contul pierderilor sale de război deşi problema reparaţiilor de război a făcut obiectul mai multor întâlniri şi aranjamente internaţionale în perioada interbelică.

Tratatul cu Germania includea şi Statutul Societăţii Naţiunilor, primul organism internaţional care urma să vegheze la menţinerea păcii. Prin semnarea tratatului, România recunoştea şi această organizaţie a cărei membru fondator va fi.

Contribuţia importantă a României la pacea şi ordinea mondială a făcut ca prestigiul internaţional de care se bucura ţara noastră să atingă cele mai înalte niveluri. De aceea, acum, în efortul nostru comun de integrare în structurile europene, trebuie să aducem un omagiu celor care au dus România pe nişte culmi nemaiatinse până în acel moment.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Marian Adrian Motoc:

Declaraţie politică: " Acord istoric privind Constituţia europeană".

Liderii statelor Uniunii Europene au pus capăt, la Bruxelles, celor doi ani de tratative şi celor două zile de negocieri intense printr-un acord istoric privind prima Constituţie europeană, care mai urmează încă să fie ratificată de către cele 25 de state membre ale UE. "Consiliul European a căzut de acord asupra Constituţiei".

S-a apreciat că din acordul referitor la Constituţia europeană "toată lumea câştigă"; iar pentru preşedintele francez Jacques Chirac, acordul celor 25 de ţări membre ale UE privind prima Constituţie europeană marchează "o zi importantă pentru Europa", într-adevăr o zi istorică pentru toţi europenii.

Acordul asupra Constituţiei "va permite Europei să funcţioneze mai bine, datorită desemnării unui preşedinte stabil al Consiliului european şi a unui ministru al afacerilor externe, pe scurt un succes pentru Marea Britanie şi un succes pentru Europa" - a menţionat şi premierul Marii Britanii, Tony Blair.

Acest merit deosebit privind adoptarea Constituţiei europene revine în mare măsură unei preşedinţii a Consiliului Europei care a desfăşurat în şase luni o muncă imensă de consultare, analiză şi convingere.

Chiar dacă suntem conştienţi de lovitura enormă pe care a reprezentat-o acest nou eşec, în condiţiile în care recentele alegeri pentru Parlamentul European, marcate printr-un absenteism record, au subliniat deficienţa democratică ce domneşte în UE a celor 450 de milioane de cetăţeni.

Însă, în cazul în care Constituţia va fi ratificată, ea nu va intra în vigoare mai devreme de 2009, iar anumite dispoziţii ale sale ar putea fi anticipate. Pentru a pune bazele acestui tratat constituţional, UE s-a dotat cu o Convenţie, condusă de fostul preşedinte francez, Valery Giscard d'Estaing. Astfel, textul adoptat diferă într-o mică măsură de proiectul elaborat de Convenţie. Dar după cum menţionează Giscard d'Esstaing, cu un document fundamental pentru următorii 50 de ani, UE ar trebui să se concentreze acum pe chestiuni mai stringente: să reuşească o extindere de durată, să găsească mijloacele pentru o creştere economică mai viguroasă, să relanseze "Strategia de la Lisabona", care are drept ambiţie transformarea economiei europene în cea mai dinamică economie din lume până în 2010.

Din păcate, liderii celor 25 de ţări ale noii Europe au eşuat în tentativa de a se înţelege cu privire la numele viitorului preşedinte al Comisiei Europene şi au amânat desemnarea acestuia pentru o dată ulterioară. Divizaţi în două tabere, liderii nu s-au putut înţelege în cursul Summitului asupra nici unuia dintre cei doi candidaţi principali: preşedintele francez Jacques Chirac şi cancelarul german Gerhard Schroeder au susţinut candidatura primului-ministru belgian Guy Verhofstadt (liberal); premierul britanic Tony Blair l-a sprijinit pe compatriotul său Chris Patten, actual comisar european al Relaţiilor externe şi candidat al conservatorilor Partidului Popular European (PPE, de dreapta). Au mai fost vehiculate numele unor potenţiali candidaţi - cel al ministrului afacerilor externe francez, Michel Barnier, fost membru al Comisiei Europene, şi cel al premierului portughez, Jose Manuel Durao Barroso - fără însă a fi reţinute.

În faţa perspectivei de a nu întruni majoritatea voturilor, premierul belgian Guy Verhofstadt a anunţat că îşi retrage candidatura la preşedinţia Comisiei Europene. Preşedintele Franţei şi-a exprimat regretul pentru această decizie. La rândul său, nici comisarul european Chris Patten nu mai candidează la succesiunea lui Romano Prodi în fruntea executivului european, a comunicat premierul irlandez Bertie Ahern, care a adăugat că ar dori ca desemnarea viitorului preşedinte al Comisiei Europene să se facă până în 30 iunie, dată la care se încheie preşedinţia irlandeză a UE.

Domnul Virgil Popescu:

Declaraţie politică "Deontologia profesională între afirmaţie şi campanie electorală".

Eforturile ţării noastre din ultimii patru ani, pentru a parcurge toate etapele necesare integrării euro-atlantice, s-au conjugat cu numeroase reforme şi acţiuni pe plan intern menite să transforme statutul de aspirant perioada 1997-2000, în certitudinea statului de membră a NATO şi viitoare membră a UE în 2007.

Cu această strategie, PSD, care a finalizat aderarea României la NATO, continuă aplicarea fermă a prograului de guvernare şi realizarea angajamentelor asumate în procesul de finalizare până în toamnă a negocierilor cu UE.

În acest context, acceptarea de către o ţară vecină a "clauzei de siguranţă" (amânarea cu un an a integrării în UE dacă nu sunt îndeplinite angajamentele) la încheierea negocierilor, a prilejuit şi exprimarea poziţiei oficiale a României, de către domnul ministru de externe: "România nu va accepta în mod pripit o clauză atât de constrângătoare".

Situaţia acceptată de către o altă ţară, în alte împrejurări, în alte condiţii şi cu alte semnificaţii, este în mod surprinzător, comentată defavorabil de un cotidian care, se pare, s-ar ocupa de evenimentele zilei.

Dincolo de "decenţa" cu care ziarul găseşte de cuviinţă să comenteze o situaţie pe care nu o stăpâneşte cu exactitate, apare şi adevărata sa intenţie, de fapt, extrapolarea şi amplificarea aprecierilor negative la stadiul negocierilor ţării noastre cu UE.

Contrar poziţiei oficiale a MAE, exprimată mai sus, respectivul ziar afirmă, fără jenă, că: "Bucureştiul va accepta fără să crâcnească", "executivul nu-şi poate permite altceva" şi "Guvernul PSD şi-a propus să încheie cu orice preţ negocierile în 2004".

În condiţiile în care însuşi comisarul european G.Verheugen şi-a exprimat speranţa că "negocierile cu România se vor încheia până în luna octombrie", iar Guvernul PSD a declarat că se vor încheia în actualul mandat al Comisiei Europene, ziarul respectiv acuză că se doreşte "un atu european la alegerile din toamnă".

Ziarului îi mai vine o idee de aceeaşi factură şi trage concluzia că "PSD este nevoit să negocieze în genunchi, cu ochii la ceasul electoral, cu heirupism".

Toate afirmaţiile ziaristice sunt circumscrise participării la campania electorală, de partea căror formaţiuni politice nemaifiind necesare alte precizări.

Faptul că se fac afirmaţii nejustificate, nefondamentale, ilogice, nu provoacă nici o reţinere în avântul ziaristic de apărare a unor poziţii chiar potrivnice intereselor ţării noastre.

Despre deontologia profesională care ar trebui să fie practicată din moment ce este acceptată teoretic, cred că nu suntem în situaţia s-o asociem cu afirmaţiile ziaristice publicate, prezentate mai sus. Vă mulţumesc.

(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnul Tudor Mohora, secretar).

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă luaţi locurile în primire şi să-mi permiteţi să declar deschise lucrările şedinţei de astăzi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că şi-au înregistrat prezenţa 274 de colegi, 71 sunt absenţi, 16 participă la alte acţiuni parlamentare.

Vă rog să-mi permiteţi să începem cu un moment de procedură care probabil va mai fi repetat în zilele următoare; un coleg de-al nostru, domnul deputat Holtea Iancu, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 27 Mehedinţi ne roagă să luăm act de demisia domniei sale începând cu data de 25 iunie, întrucât a fost ales vicepreşedinte al Consiliului judeţean Mehedinţi, funcţie care intră în incompatibilitate cu calitatea de deputat.

Primul proiect înscris pe ordinea de zi de astăzi: Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre România şi Regatul Spaniei privind protecţia informaţiilor clasificate din domeniul apărării.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Nu e primul punct!

Domnul Valer Dorneanu:

Staţi puţin! Din partea Guvernului cine este? Nu s-a prezentat, o să-l amânăm când se prezintă reprezentantul Guvernului.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Comisia Pregătitoare a Organizaţiei Tratatului de interzicere totală a experienţelor nucleare privind desfăşurarea activităţilor referitoare la instalaţiile de monitorizare internaţională în aplicarea Tratatului de interzicere totală a experienţelor nucleare, inclusiv a activităţilor ulterioare certificării, semnat la Viena la 13 iunie 2003.

Din partea Guvernului cine prezintă raportul? Poftiţi, domnule ministru.

Domnul Lucian Leonida Biro (preşedinte, Comisia Naţională pentru controlul Activităţilor Nucleare):

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În susţinerea acestui demers al Guvernului vreau să vă precizez câteva elemente, şi anume, faptul că România a ratificat Tratatul de interzicere totală a experienţelor nucleare prin Legea nr. 152 din 1999. Părţile semnatare la tratat se angajează să nu efectueze şi să interzică orice explozii cu arme nucleare, monitorizarea respectării prevederilor constituite în tratat se realizează printr-un regim global de verificare. Modalitatea de încheiere a acestui sistem de verificare este sistemul privind monitorizarea cu cele 337 de staţii răspândite pe întreg globul. Conform prevederilor anexei la protocolul de tratat, România participă la activităţi de verificare din cadrul Tratatului de interzicere totală a experienţelor nucleare cu staţia seismică amplasată la Cheia, Muntele Roşu, staţie care face parte din sistemul auxiliar de monitorizare seismică la nivel internaţional.

Tratatul de interzicere totală a experienţele nucleare exclusiv a activităţilor ulterioare certificării a fost semnat la 13 iunie 2003 şi stabileşte cadrul legal de cooperare bilaterală. Până în prezent acest tratat a fost semnat de 26 de state, dintre care 18 l-au ratificat.

Faţă de cele menţionate, prezentăm spre aprobare acest tratat, ca un element deosebit de important pentru primirea de asistenţă tehnică în vederea perfecţionării şi ridicării la nivelul standardelor internaţionale a Staţiilor seismice de la Muntele Roşu şi din Bucureşti. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, domnule Marcu Tudor, prezentaţi raportul comisiei.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată spre dezbatere şi avizare în fond, în procedură obişnuită, cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Comisia Pregătitoare a Organizaţiei Tratatului de interzicere totală a experienţelor nucleare privind desfăşurarea activităţilor referitoare la instalaţiile de monitorizare internaţională, care a fost semnat la Viena, în urmă cu exact un an.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege, cu unele observaţii şi propuneri de care s-a ţinut cont.

De asemenea, Comisia pentru politică externă a avizat favorabil acest proiect de lege, în forma prezentată.

Proiectul stabileşte cadrul legal de cooperare bilaterală, în vederea modernizării şi certificării Staţiei seismice de la Cheia, Muntele Roşu, şi specifică procedurile de lucru generale.

El face parte din categoria legilor ordinare şi se adoptă în conformitate cu art. 76 alin. 2 din Constituţia României.

La lucrări au fost prezenţi18 deputaţi.

Proiectul de lege este de competenţa decizională a Senatului, iar în urma dezbaterilor comisia a hotărât, în unanimitate, să propună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi aprobare acest proiect de lege, în forma prezentată de către iniţiator. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Trecem la dezbateri generale.

Dacă doreşte cineva să intervină? Nu.

În aceste condiţii, trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlul acestuia, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Textul articolului unic, care conţine dispoziţia de ratificare a acordului, acord pe care îl aveţi anexat proiectului de lege.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Vom supune votului final acest proiect de lege joi.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între România şi Regatul Spaniei privind protecţia informaţiilor clasificate din domeniul apărării.

Din partea Guvernului, cine îl prezintă? Domnul ministru Şerban. Poftiţi.

Domnul Şerban Nicolae (ministru, Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

la 3 martie 2004 a fost semnat la Bucureşti Acordul între România şi Regatul Spaniei privind protecţia informaţiilor clasificate în domeniul apărării, act care a intenţionat să creeze cadrul juridic necesar privind protejarea informaţiilor clasificate la nivel bilateral, fiind, de asemenea, un element important în dezvoltarea şi consolidarea relaţiilor dintre cele două state.

Iniţiat ca un acord la nivel departamental, la solicitarea părţii spaniole, el a fost încheiat la nivelul statului, sub forma unui tratat. Este conform cu principiile dreptului internaţional şi cu legislaţia internă a fiecărui stat şi cuprinde prevederi referitoare la scop, definiţie, echivalenţa nivelurilor de clasificare, autorităţile responsabile şi punctele de contact, restricţiile de utilizare şi divulgare a informaţiilor clasificate, măsuri practice pentru protecţia acestor informaţii.

Vă adresez rugămintea de a da vot favorabil acestui proiect de lege. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Marcu Tudor, vă rog să prezentaţi raportul Comisiei de apărare.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Acest proiect a fost semnat la 3 martie a.c., deci, în urmă cu 3 luni, iar, în conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, a fost sesizată spre dezbatere şi avizare în fond, în procedură obişnuită, cu acest Proiect de Lege privind protecţia informaţiilor clasificate din domeniul apărării.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege, cu unele observaţii şi propuneri, de care, de asemenea, s-a ţinut cont.

El face parte din categoria legilor ordinare şi se adoptă în conformitate cu art. 76 alin. 2 din Constituţia României.

La lucrări au fost prezenţi acelaşi număr de deputaţi, 18 din 27. Acest proiect urmează să fie în decizia Senatului.

În urma dezbaterii în şedinţa din 15 iunie 2004, cu unanimitate de voturi, comisia a hotărât să supună proiectul de lege spre dezbatere şi adoptare în forma prezentată de Guvern.

Am scurtat puţin. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc foarte mult pentru sinteză.

Trecem la dezbaterea proiectului, stimaţi colegi.

Dacă doreşte cineva să intervină la dezbateri generale? Nu.

Pe textele acestuia, atunci, vă rog să participaţi.

La titlul proiectului, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care conţine o dispoziţie de ratificare a acordului, acord pe care îl aveţi anexat? Nu sunt obiecţiuni.

Votat şi acesta în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final joi.

La pct. 4 - Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2004 pentru ratificarea Memorandumului de Finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană.

Suntem în procedură de urgenţă, Comisia pentru buget, vă rog să propuneţi timpii de dezbatere.

Domnul Tudor Baltă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Propunem 10 minute pentru întreaga lege, cu 2 minute pentru fiecare intervenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu aceşti timpi? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Din partea Guvernului? Vă rog, pe scurt, să prezentaţi obiectul acestui acord, pentru că suntem în procedură de urgenţă.

Domnul Enache Jiru (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Acest proiect de lege are ca obiect ratificarea Memorandului de Finanţare între Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul PHARE 2003 pentru România. Programul asigură finanţarea nerambursabilă din partea Comisiei Europene cu suma de 265 de milioane de euro, cu posibilitatea de contractare până în noiembrie 2005. La această alocare de 265 de euro se adaugă aproximativ 78 de milioane de euro cofinanţare naţională de la bugetul de stat pentru investiţii.

Sistemul de cofinanţare a acestor contracte va fi comun, prin care cofinanţarea se va adăuga la Fondurile PHARE şi va urma regulile şi procedurile PHARE, cu excepţia cazului în care memorandumul prevede alte proceduri specifice pentru anumite proiecte.

Ministerul de Finanţe, în numele Guvernului, susţine adoptarea prezentului act normativ, în forma rezultată din raportul comisiei de specialitate. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Comisia pentru buget?

Domnul Tudor Baltă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a analizat Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2004 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul naţional PHARE 2003 pentru România, semnat la Bucureşti, la data de 2 decembrie 2003.

În unanimitate, comisia a aprobat forma prezentată de Guvern şi o supune spre aprobare plenului Camerei Deputaţilor. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

La proiectul de lege, dacă doreşte cineva să intervină?

Dacă sunteţi de acord cu titlul acestuia? Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care conţine dispoziţia de aprobare a Ordonanţei de urgenţă nr. 43/2004? Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Titlul ordonanţei de urgenţă? Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Art. 1, 2, 3? Nu sunt obiecţiuni.

Votate în unanimitate.

Art. 4, 5 şi 6, care este ultimul?

Votate în unanimitate.

Vă rog să constataţi că am parcurs textul acestui proiect de lege, pe care îl vom supune votului final joi.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului între România şi Ucraina privind asistenţa juridică şi relaţiile juridice în cauzele civile.

Din partea Guvernului, cine îl prezintă? Poftiţi, doamnă ministru.

Doamna Rodica Constantinovici (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

După recunoaşterea independenţei de stat şi stabilirea relaţiilor diplomatice cu statele apărute ca urmare a dezintegrării fostei URSS, România a iniţiat negocieri cu aceste state, în vederea creării bazei juridice bilaterale în domenii de interes comun.

Prin Memorandumul din 3 decembrie 1999, Preşedintele României a aprobat negocierea tratatului între România şi Ucraina privind asistenţa juridică în materie civilă.

Pe această bază, în cadrul a două runde de negocieri, desfăşurate la Bucureşti, în decembrie 1999, respectiv, Kiev, în septembrie 2000, între delegaţiile română şi ucraineană, a fost negociat şi parafat textul Tratatului privind asistenţa juridică şi relaţiile juridice în cauzele civile.

În baza memorandumului din 17 ianuarie 2002, Preşedintele României a aprobat semnarea tratatului, eveniment care a avut loc la Bucureşti, la 30 ianuarie 2002. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Florin Iordache, prezentaţi raportul Comisiei juridice.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţie, Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată în cazul acestui proiect de lege, competenţa decizională aparţinând Senatului.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, ţinând cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, a analizat în plenul său şi a hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului dintre România şi Ucraina privind asistenţa juridică şi relaţiile juridice în cauze civile, în forma prezentată de iniţiator.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă, din partea dumneavoastră, doreşte cineva să intervină în dezbateri? Domnul Lucian Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sunt nevoit să vă reamintesc punctul de vedere al Partidului România Mare cu privire la acest tratat ruşinos încheiat cu Ucraina, care duce interesele ţării dincolo de limita suportabilului.

În aceste condiţii, noi am considerat că nu evocarea tratatului de bază trebuia să servească la promovarea acestui proiect de lege, ci existenţa unui tratat pe un segment distinct, care trebuie reglementat.

Având în vedere, însă, conexiunea care a fost făcută aici de doamna ministru în susţinerea proiectului de lege, noi ne vom abţine de la vot. Vă mulţumim.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai doreşte cineva să comenteze?

L-aş ruga pe distinsul meu coleg să citească şi expunerea de motive, care, în mod corect, se raportează la cuprinsul Tratatului privind asistenţa juridică şi relaţiile juridice în cauze civile.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule ministru. Poate nu trebuia să fac acea referire, este o poziţie politică, pe care trebuie să ne-o exprimăm ca atare: pe de o parte, este necesar acest tratat, care reglementează raporturile civile, dar nu este necesar acest tratat, în contextul tratatului încheiat cu Ucraina, pe care noi nu îl putem accepta.

Nu ne putem da acceptul pe această felie componentă. E un punct de vedere politic, vi l-am expus cu toată sinceritatea.

Domnul Valer Dorneanu:

Trecem la dezbaterea textelor proiectului.

La titlul acestuia, dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La cuprinsul articolului unic, dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Noi ne abţinem, iertaţi-mă!

Domnul Valer Dorneanu:

Păi, m-am uitat la dumneavoastră şi nu v-aţi abţinut!

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Pentru că nu aţi întrebat dacă se abţine cineva!

Domnul Valer Dorneanu:

Nu! Eu am întrebat întâi, potrivit regulamentului, dacă sunt obiecţiuni, dacă nu sunt obiecţiuni la un text, atunci se consideră, potrivit Regulamentului Camerei, votat! Doar dacă sunt obiecţiuni se supune votului!

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule preşedinte,

Iertaţi-mă, aşa cum dumneavoastră, generic, întrebaţi dacă sunt obiecţiuni, aşa şi eu, generic, am cantonat punctul nostru de vedere. Eu vă înţeleg economia de timp ce vreţi să o faceţi, din păcate, nu a reuşit acum, dar vă rog să luaţi act că, dacă ne abţinem, înseamnă că ne abţinem pe fiecare text în parte. Este simplu!

Domnul Valer Dorneanu:

Am luat act că aţi făcut obiecţiuni la articolul unic şi îl supun votului.

Cine este pentru articolul unic? 51 de voturi pentru.

Împotrivă, dacă sunt voturi? 1 vot împotrivă.

Abţineri? 16 abţineri.

Textul articolului unic a fost votat cu 51 voturi pentru, 1 vot contra şi 16 abţineri.

Vom supune votului final acest proiect joi.

La pct. 6 este Reexaminarea, la cererea preşedintelui, a Legii privind exercitarea profesiei de medic precum şi organizarea şi funcţionarea Colegiului Medicilor din România.

Dau cuvântul Comisiei pentru sănătate. Domnule profesor Ifrim, aveţi cuvântul.

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia a realizat examinarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii privind exercitarea profesiei de medic la articolele punctuale la care s-au ridicat probleme. Într-adevăr, reexaminarea a fost justificată de o serie de inadvertenţe de ordin juridic privind domiciliul şi stabilire de domiciliu.

Suntem cu această procedură realizată, în acord cu Ministerul Sănătăţii, total, şi vă rugăm să aprobaţi această lege în forma reexaminată. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă cineva dintre dumneavoastră doreşte să comenteze punctul de vedere al comisiei? Nu.

Vom supune, atunci, proiectul de lege, în forma propusă de către comisie, în urma aprobării de către aceasta a cererii preşedintelui, votului final joi.

A doua cerere de reexaminare a Preşedintelui României vizează Legea privind exercitarea profesiei de farmacist, precum şi organizarea şi funcţionarea Colegiului Farmaciştilor din România.

Aveţi cuvântul, domnule preşedinte al Comisiei pentru sănătate şi familie.

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Este o situaţie similară cu legea precedentă, am efectuat cele ce trebuiau realizate pentru a fi o lege mai bună şi vă rugăm să o acceptaţi în forma în care v-am propus-o la comisie, de comun acord cu Ministerul Sănătăţii.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să comenteze raportul comisiei? Nu.

Vom supune legea votului dumneavoastră final în forma solicitată de către Preşedintele României.

Pct. 8 - Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii privind exercitarea profesiei de asistent medical şi a profesiei de moaşă, precum şi organizarea şi funcţionarea Ordinului Asistenţilor Medicali şi Moaşelor.

Domnule profesor?

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulţumesc.

Întrucât privind această reexaminare mai avem unele lucruri de pus în acord, de comun acord cu Ministerul Sănătăţii, cu Ministerul Integrării şi comisia, vă rugăm să ne permiteţi să o amânăm până joi.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu propunerea comisiei? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vă rog să vă străduiţi, stimate domnule preşedinte, să definitivaţi textele, pentru a face compatibilă această lege cu legislaţia comunitară.

La pct. 9 - Proiectul de Lege privind exercitarea profesiei de medic dentist, precum şi înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Medicilor Dentişti din România.

Să prezinte, mai întâi, iniţiatorul proiectul de lege. Domnule secretar de stat Pavelescu, vă rog să prezentaţi proiectul Guvernului.

Domnul George Pavelescu (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Acest proiect de lege face parte din pachetul general care să reglementeze activităţile specifice domeniului medical. Este o reglementare sectorială a exercitării profesiilor în domeniul medical.

Proiectul de lege defineşte exerciţiul profesiei, defineşte profesia de medic, dreptul de exerciţiu al profesiei, obligaţiile şi drepturile pe care medicii dentişti le au. Totodată, reglementează, în acordul cu acquis-ul comunitar şi cu documentele de poziţie reprezentând angajamentul României, curricula de formare şi pentru exerciţiul profesiei. Asigură libera circulaţie a profesiei, precum şi a celor care o profesează.

Face parte din categoria legilor organice.

Suntem de acord cu raportul întocmit de comisie şi cu amendamentele care sunt în cuprinsul acestuia.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnule profesor Ifrim, vă rog să prezentaţi raportul comisiei.

Domnul Mircea Ifrim:

În legătură cu proiectul Legii privind exercitarea profesiei de medic stomatolog, precum şi organizarea şi funcţionarea Colegiului Medicilor Dentişti din România, comisia consideră că această lege reglementează într-un mod optim această profesie, în spiritul documentelor Uniunii Europene, astfel încât va realiza condiţiile pentru ca profesia de medic dentist să poată să înregistreze cote calitative superioare.

Comisia vă roagă să o votaţi în forma pe care a aprobat-o.

Şi mai fac menţiunea, întrucât, de la Ministerul Integrării, au venit câteva observaţii pertinente, pe care am dori să le includem în această lege, domnul ministru Pavelescu le va prezenta ca şi amendamente ale ministerului, comisia fiind de acord cu ele.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să se înscrie la dezbateri generale?

Trecem la dezbaterea proiectului. Vă rog să urmăriţi în paralel raportul comisiei şi proiectul de lege şi rog şi reprezentantul Guvernului să vadă unde intervine cu amendamentele însuşite de către comisie.

La titlul proiectului, dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate.

Art. 1 şi 2? Nu sunt obiecţiuni...

Vă rog. V-am spus să fiţi atenţi!

La art. 2, există un amendament.

Domnul George Pavelescu:

Domnule preşedinte,

Propunem ca art. 2 lit. c) să se modifice cu următorul conţinut: "Soţul şi descendenţii de gradul I aflaţi în întreţinerea unui cetăţean al unuia din statele prevăzute la lit. b), care desfăşoară legal activităţi salariate sau nesalariate pe teritoriul României, indiferent de cetăţenia lor".

Modificarea este în concordanţă şi cu dreptul comunitar şi cu celelalte modificări care au fost solicitate în cererile de reexaminare a celorlalte profesii din domeniul medical.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte al comisiei, vă rog să vă pronunţaţi.

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulţumesc.

Comisia este de acord cu acest amendament şi, în acelaşi timp, permiteţi-mi să completez cele spuse anterior, privind Propunerea legislativă referitoare la exercitarea profesiei de medic dentist nr. 369/2003, comisia a preluat, împreună cu Ministerul Sănătăţii, tot ceea ce era bun din această propunere, astfel încât ceea ce vă prezentăm reprezintă o sinteză. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră modificarea art. 2, la lit. c), potrivit amendamentului propus de minister şi însuşit de comisie.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art. 3, vă rog să urmăriţi amendamentul nr. 1 al Comisiei de sănătate.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt obiecţiuni.

Adoptat amendamentul, modificat corespunzător art. 3.

Art. 4, 5, 6 şi 7? Nu sunt obiecţiuni.

Votate în unanimitate în formula prezentată de iniţiator.

Art. 8 şi 9? Votate în unanimitate.

La art. 10, urmăriţi amendamentul nr. 2.

Admis amendamentul, modificat art. 10.

Tot la art. 10?

Domnul George Pavelescu:

Domnule preşedinte,

La art. 10 alin. 1 lit. a), vă propunem modificarea textului cu următorul conţinut: "Medic dentist pentru posesorii diplomei de medic stomatolog cu minimum 3 ani experienţă profesională, pentru posesorii diplomei de medic dentist, pentru posesorii certificatului de medic specialist stomatologie generală şi, respectiv, ai certificatului de medic primar stomatologie generală".

Iar la alin. 2 vă propunem următorul conţinut: "Până la însuşirea experienţei profesionale de minimum 3 ani..."

Domnul Valer Dorneanu:

Staţi puţin, domnule ministru, să le luăm pe rând.

Deci, revenim, stimaţi colegi, la art. 10 alin. 1 lit. a), unde s-a propus această modificare.

Întreb comisia dacă e de acord? Comisia e de acord.

Ministerul Integrării? Şi Ministerul de Integrare e de acord.

Supun votului dumneavoastră alin. 1 lit. a) în formula prezentată de domnul ministru.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La lit. b), dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt obiecţiuni la lit. b).

Votată în unanimitate în formula prezentată.

Lit. c)? Votată în unanimitate.

La alin. 2, faţă de amendamentul comisiei, domnule ministru.

Domnul George Pavelescu:

Faţă de amendamentul comisiei, consultându-ne cu Ministerul Integrării, Ministerul Educaţiei şi pentru a asigura exerciţiul profesiei medicilor stomatologi până la îndeplinirea unui standard de vechime în profesie, vă propunem următorul conţinut: "Până la însuşirea experienţei profesionale de minimum 3 ani, posesorii diplomei de medic stomatolog, care, la data intrării în vigoare a prezentei legi nu se află în pregătire de rezidenţiat, exercită activităţile profesionale în calitate de medici stomatologi".

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

E prima oară când vă aud utilizând formula "medici stomatologi", până acum aţi protestat şi nu v-aţi însuşit-o. Vă rog să explicaţi de la tribună.

Din câte ştiu, organizaţia dumnealor profesională revendică această denumire. Dumneavoastră până acum aţi utilizat "medic dentist", "medic dentist specialist", "medic dentist primar" şi acum utilizaţi formula "medic stomatolog".

Domnul George Pavelescu:

În sistemul de învăţământ pentru formarea medicilor stomatologi a funcţionat Facultatea de Stomatologie Generală. Respectivul era absolvent al Facultăţii de Stomatologie Generală, îşi dobândea titlul profesional de medic specialist stomatolog prin promovarea şi susţinerea concursului de rezidenţiat şi al doilea titlu profesional era medic primar stomatolog, potrivit Nomenclatorului specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice.

România s-a angajat ca această profesie să fie denumită "profesia de medic dentist", cu aceeaşi durată de pregătire, cu curiculă similară, schimbând structura cursurilor prin creşterea ponderii activităţii practice.

Medicii stomatologi, în 2003, Uniunea Naţională a Medicilor Stomatologi şi Asociaţia Medicilor Stomatologi cu drept de liberă practică au iniţiat un proiect de act normativ, de lege, privind exercitarea profesiei de medic dentist acceptată, cu organizarea şi funcţionarea Colegiului Medicilor Dentişti, ca organism profesional. Ea a fost luată în dezbatere la şedinţele Comisiei de sănătate din această săptămână împreună cu proiectul de lege prezentat de noi. Foarte multe din amendamentele înscrise în Proiectul de Lege al medicilor stomatologi au fost preluate în legea pe care noi o dezbatem astăzi.

Domnul Valer Dorneanu:

Rog Comisia să se pronunţe cu privire la acest amendament.

Alin.2 de la art.10. Supun votului dumneavoastră forma prezentată de către minister şi însuşită de către comisie.

Ministerul Integrării este de acord cu ea? Este de acord.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, s-a adoptat alin.2 în formula prezentată.

Alin.3 şi 4. Dacă mai sunt obiecţiuni la amendamentul comisiei, amendamentul de la pct.2. Nu. Votat alin.3 şi 4 în formularea comisiei din amendamentul de la pct.2.

Art.11, 12 şi 13. Nu sunt obiecţiuni. Votate în formularea iniţială.

Art.14 şi 15. Votate în unanimitate.

La art.16, urmăriţi amendamentul de la pct.3. Admis amendamentul de la pct.3 şi se modifică art.16.

Art.17. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Cap.II, art.18, 19 şi 20. Votate în unanimitate în formula iniţiatorului.

Art.21 şi 22. Votate în unanimitate.

Art.23, 24 şi 25. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Art.26. Votat în unanimitate.

Art.27, 28 şi 29. Votate în unanimitate.

Titlul cap.III şi art.30 şi 31. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Art.32, 33, 34, 35 şi 36. Votate în unanimitate.

La art.37, urmăriţi amendamentul de la pct.4. Comisia propune prin acest amendament adăugarea unei litere noi, respectiv lit.h). Dacă aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul de la pct.4 şi art.37 se completează cu lit.h).

Art.38, 39 şi 40. Votate în unanimitate.

Art.41, 42, 43, 44 şi 45. Votate în unanimitate.

Art.46 şi 47. Votate în unanimitate.

Art.48, 49, 50 şi 51. Votate în unanimitate.

Art.52, 53 şi 54. Votate în unanimitate.

Art.55, 56, 57 şi 58. Votate în unanimitate.

Art.59 şi 60. Votate în unanimitate.

Art.61, 62 şi 63. Votate în unanimitate.

Art.64, 65, 66, 67 şi 68. Votate în unanimitate.

Titlul cap.IV şi art.69 şi 70. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Art.71, 72, 73 şi 74. Votate în unanimitate.

La art.75, urmăriţi amendamentul de la pct.5, pag.12 din raport. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul şi se modifică art.75.

Prin amendamentul de la pct.7, pag.13, după art.75 comisia propune un text nou pe care îl urmăriţi la pag.13 a raportului. Dacă aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul de la pct.6? şi se introduce art.76.

Art.76 actual, care se va renumerota. Admis conţinutul acestui text renumerotat.

La art.77, urmăriţi amendamentul de la pct.8. Dacă aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul de la pct.8 şi se modifică art.77.

Înainte de anexe, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.9, în care comisia propune ca în tot cuprinsul legii sintagmele "domiciliaţi", "cu domiciliul", "care au domiciliul" şi "cu domiciliul stabil" să se înlocuiască cu sintagmele "stabiliţi", "care sunt stabiliţi". Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.9. Admis amendamentul şi se înlocuiesc toate aceste sintagme.

Cuprinsul anexei. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Am parcurs textele acestui proiect de lege. Vom supune proiectul votului final joi.

Pct.10. Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.458/2002 privind calitatea apei potabile.

Suntem în procedură de urgenţă.

Domnul profesor Ifrim.

Vă rog să propuneţi timpii de dezbatere.

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulţumesc.

Vă propun ca timpi de dezbatere 5 minute, un minut pentru fiecare luare de cuvânt.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu aceşti timpi de dezbatere. Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vă rog să urmăriţi în paralel raportul comisiei şi textul adoptat de către Senat.

La titlul legii dacă aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Preambulul art.I. Votat în unanimitate.

Pct.1 şi 2. Votate în unanimitate.

Pct.3. Votat în unanimitate.

La pct.4, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.1. Admis amendamentul de la pct.1 şi se modifică pct.4.

La pct.5 dacă aveţi obiecţiuni. Votat în forma Senatului.

La pct.6, urmăriţi amendamentul de la pct.2. Nu sunt obiecţiuni la amendamentul de la pct.2. Se modifică pct.6.

Pct.7. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

La pct.8, urmăriţi amendamentul de la pct.3. Admis amendamentul de la pct.3 şi se modifică pct.8.

După pct.8, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.4. Comisia propune introducerea unui punct nou, respectiv pct.9, al cărui conţinut îl găsiţi la pag.6-7: introducerea art.14¹, art.14² şi art.14³. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.4. Admis amendamentul şi se introduc cele trei articole noi.

La pct.9 din proiectul de lege de modificare, urmăriţi amendamentul de la pct.5. De fapt, nu este un amendament, ci se precizează că pct.9 va fi renumerotat în pct.10.

La pct.10, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.6. Admis amendamentul şi se modifică pct.10.

La anexa nr.1, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.6 din nou, pentru a vedea tabelul nr.1. Dacă aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul şi se modifică anexa în mod corespunzător.

La anexa nr.2 dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Nici comisia nu a avut. Aţi avut obiecţiuni la anexa nr.2, domnule profesor? Nu. Votată anexa nr.2 în formula prezentată.

La anexa nr.3, vă rog să urmăriţi raportul comisiei de la pag.19 până la pag.20. Admisă această anexă în formularea prezentată în raport.

Nu mai sunt alte anexe.

Domnul profesor Ifrim doreşte să intervină.

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vroiam să spun că, odată cu dezbaterea acestei legi, Comisia a luat în discuţie şi Propunerea legislativă nr.517/2002, luând ceea ce este foarte bun din această propunere şi incluzând în această lege.

Şi o problemă de procedură, domnule preşedinte, dacă îmi permiteţi: comisia v-ar ruga, întrucât suntem la probleme de sănătate, dacă am putea continua dezbaterea cu pct.16, 25 şi 26, care sunt tot ale Comisiei de sănătate.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu. Întâi, trebuie să supun dezbaterii propunerea dumneavoastră de respingere.

Domnul Mircea Ifrim (din banca rezervată comisiei):

Noi le-am combinat.

Domnul Valer Dorneanu:

Aţi integrat. Bun.

Vom supune Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.458/2002 privind calitatea apei potabile votului final joi.

În ceea ce priveşte următoarea propunere, nu am cum să o supun votului pentru că ordinea de zi a fost stabilită de către Biroul permanent şi Comitetul ordinii de zi, astfel încât v-aş ruga să aveţi răbdare pentru ora la care vă va veni rândul.

Pct.11. Proiectul de Lege privind regimul armelor şi muniţiilor.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională să ia loc.

Din partea Guvernului, va prezenta proiectul domnul secretar de stat Alexandru.

Domnul Mircea Alexandru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Potrivit obligaţiei asumate de România prin Documentul de poziţie, la cap.I de negociere - "Libera circulaţie a mărfurilor", Ministerul Administraţiei şi Internelor a elaborat Proiectul de Lege privind regimul armelor şi muniţiilor, act normativ care asigură, pe de o parte, implementarea în legislaţia românească a Directivei Uniunii Europene nr.477/1991 cu privire la controlul achiziţionării şi deţinerii de arme şi, pe de altă parte, asigură protecţia persoanelor şi a proprietăţii în condiţii de normalitate.

Prin acest proiect de act normativ s-a urmărit armonizarea legislaţiei în materie de referinţă şi cu alte acte internaţionale la care România a aderat, ca de exemplu: "Protocolul împotriva producerii şi traficului de arme de foc, a părţilor şi componentelor lor, şi a muniţiilor", "Convenţia de aplicare a Acordului de la Schengen de la 14 iunie 1985 privind eliminarea graduală a controalelor la frontierele comune" şi alte documente juridice internaţionale.

În textul proiectului de referinţă se propune o nouă definiţie pentru arme şi o nouă clasificare a acestora în conformitate cu documentele juridice internaţionale amintite şi, în special, cu Directiva nr.477.

De asemenea, au fost prevăzute modalităţile prin care o persoană fizică sau juridică poate achiziţiona arme, stabilindu-se condiţiile necesare pentru aceste operaţii.

Totodată, în textul noii propuneri de reglementare se consacră în plan legislativ o distincţie mai clară între dreptul de a deţine şi dreptul de a purta, respectiv de a folosi arme de foc şi muniţii sau, după caz, arme neletale.

În ceea ce priveşte deţinerea de arme de către persoanele juridice, este reglementat în mod expres dreptul acestora de a deţine şi folosi arme de foc şi muniţii, de a vinde, de a repara sau de a efectua operaţiuni cu acestea, stabilindu-se totodată şi măsurile ce vor fi luate pentru securitatea operaţiunilor respective.

Uzul de armă de către persoanele fizice se limitează la situaţia legitimei apărări şi, după caz, a forţei majore, aşa cum sunt prevăzute şi definite aceste noţiuni în Legea penală.

Textul a fost adoptat de Senat şi a fost discutat în Comisia de specialitate.

Sunt de acord cu toate amendamentele admise de comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Marcu Tudor.

Vă rog să prezentaţi raportul comisiei.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Voi citi tot raportul deoarece este o lege importantă.

Domnul Valer Dorneanu:

Aţi dobândit deja o vastă experienţă în materie de sinteză şi le reuşiţi pe cele mai bune.

Domnul Marcu Tudor:

Am înţeles.

Vreau însă să atrag puţin atenţia că este o lege ordinară care este foarte importantă, aşteptată de mulţi, care a necesitat multe discuţii şi, ca atare, v-aş ruga ceva mai multă atenţie, dacă îmi permiteţi, şi în sensul acesta voi face şi eu referirile mai riguros.

Domnul Valer Dorneanu:

Ca să nu reţină lumea un lucru greşit, aceasta este o lege organică, după cum aţi precizat şi dumneavoastră.

Domnul Marcu Tudor:

Da, aveţi dreptate, nu este ordinară. Gândesc ceva şi vorbesc altceva. Mă inhibaţi, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Eu ştiu ce gândiţi.

Domnul Marcu Tudor:

Da. Vă mulţumesc.

Raport asupra Proiectului de Lege privind regimul armelor şi muniţiilor:

În conformitate cu prevederile art.89 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera, prin Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, a fost sesizată în procedură obişnuită, spre dezbatere şi avizare de fond cu acest proiect de lege.

Potrivit prevederilor art.75 din Constituţie, Camera Deputaţilor este decizională în cazul acestui proiect de lege. Iniţial, Senatul a luat în discuţie acest proiect, pe care l-a adoptat în urmă cu trei luni.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic au avizat favorabil proiectul de lege în forma adoptată de Senat.

De asemenea, Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil proiectul de lege.

Consiliul Legislativ, de asemenea, l-a avizat favorabil, cu unele observaţii şi propuneri de care comisia a ţinut cont.

Proiectul de lege are ca obiect reglementarea regimului achiziţionării şi deţinerii armelor şi muniţiilor, precum şi folosirea acestora în scopul creşterii nivelului de protecţie a cetăţenilor, instituind un sistem modern de reglementare, armonizat cu prevederile comunitare în domeniu.

Am greşit iniţial, cu toate că acest lucru am vrut să îl spun: este o lege organică.

Comisia a luat în discuţie acest proiect timp de patru şedinţe, cu invitaţi de marcă din domeniile competente.

Din totalul de 27 de membri, au participat 19 deputaţi.

După dezbateri, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au hotărât cu unanimitate de voturi ca Proiectul de Lege privind regimul armelor şi muniţiilor să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor cu 20 de amendamente pe care comisia le-a aprobat şi cu unul, al senatorului Sergiu Nicolaescu, pe care comisia l-a respins.

În acest sens, domnule preşedinte, dacă îmi permiteţi, ca o procedură în afara regulii obişnuite, cu toate că nu am însuşit acest amendament respins, vă rog să îl citesc şi să îl susţin la timpul potrivit. Poate domniile voastre vor găsi aplecare şi asupra lui.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

La dezbateri generale, dacă doreşte cineva să se înscrie. Nu.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului. Vă rog să urmăriţi în paralel proiectul adoptat de Senat şi raportul cu amendamente admise al comisiei.

La titlu şi la titlul cap.I dacă aveţi obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Art.1. Votat în unanimitate.

La art.2, urmăriţi amendamentul de la pct.1. De fapt, prin amendamentul de la pct.1, comisia propune un text nou, prin care ne sugerează să adăugăm celor patru puncte de la art.2, cap.I, pe al cincilea. Deci, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.1. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul de la pct.1 şi art.2 se modifică în mod corespunzător, prin introducerea pct.5.

Tot la art.2 - "Definiţii", la cap.II şi III comisia nu a mai avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni la cap.II şi III.

Domnul deputat Oltei. Vă rog.

La care capitol aveţi obiecţiuni?

Domnul Ion Oltei:

La pct.2 din raport.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

Domnul Ion Oltei:

Domnule preşedinte,

În cărţile tehnice ale armamentului individual, precum şi în instrucţiunile, principiile şi regulile de tragere cu armamentul individual, ca şi în "Dicţionarul cu termeni operativi militari" nu se întâlneşte termenul de "rafală". De aceea, am propus şi la Comisie, care a scăpat acest lucru, să se înlocuiască "rafală" cu "serie".

Domnul Valer Dorneanu:

Spuneţi exact la care din punctele cap.II vă referiţi.

Domnul Ion Oltei:

La pct.4 al art.2, pct.4 şi 5, la definire: "Arme de foc automate" - "Armele de foc care după fiecare cartuş tras se reîncarcă automat şi trag o serie de mai multe cartuşe prin apăsarea continuă pe trăgaci."

La fel, la pct.5, la "Armele de foc semiautomate", se înlocuieşte termenul de "rafală" cu "serie".

Domnul Valer Dorneanu:

Art.2 are mai multe definiţii încadrate la puncte romane. La care punct roman vă referiţi?

Domnul Ion Oltei:

La pct.IV.

Domnul Valer Dorneanu:

Dar nu am ajuns încă acolo. De ce nu urmăriţi?

Eram la pct.II şi III. Aici dacă sunt obiecţiuni. Nu sunt. Votate în unanimitate în formula iniţiatorului.

La pct.IV avem în primul rând un amendament al comisiei - amendamentul de la pct.2, cu privire la pct.4 şi 5.

Domnul Ion Oltei:

Deci, la pct.4 propun să se înlocuiască termenul de "rafală" cu "serie".

Domnul Valer Dorneanu:

Vă referiţi la pct.4 din amendamentul comisiei sau din textul iniţial?

Domnul Ion Oltei:

Al comisiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Bun.

Vă rog să vă pronunţaţi, şi iniţiatorul, şi comisia.

Domnul Mircea Alexandru:

La pct.4, textul a fost analizat şi este un amendament la "Arme de foc automate". Suntem de acord cu forma care a fost adoptată de comisie care este trecută în raport. Fac precizarea că în comisie s-a discutat să se înlocuiască şi termenul de "rafală" cu termenul de "serie", care nu s-a prins în raport. Domnul deputat acest lucru cere, şi noi suntem absolut de acord cu propunerea.

Deci, textul va fi: "Arme de foc automate egal arme de foc care după fiecare foc tras se reîncarcă automat şi trag o serie...". Aşa s-a discutat în comisie, dar nu s-a prins această formulă.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Amendamentul de la pct.2, pag.2, la pct.4, ultimul rând: "...şi trag o serie de mai multe cartuşe...". Atât este la pct.4?

Supun votului pct.4 în această reformulare.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.5 sunt observaţii?

Domnul Marcu Tudor (din banca rezervată comisiei):

Se propune acelaşi lucru.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun şi pct.5 votului dumneavoastră prin această modificare - înlocuirea "rafalei" cu "seria".

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Aţi avut o serie de intervenţii folositoare, domnule coleg.

Pct.6 şi 7. Dacă sunt obiecţiuni. Nu. Votate în formula iniţiatorului.

La pct.V, urmăriţi amendamentul de la pct.3, care vizează eliminarea pct.4 şi 6. Dacă aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul şi se elimină pct.4 şi 6 din cap.V.

Celelalte numere - pct.1, 2, 3, 5 şi 7 rămân. De acord comisia şi iniţiatorul?

Domnul Marcu Tudor (din banca rezervată comisiei):

Da, cu altă numerotare.

Domnul Valer Dorneanu:

În altă numerotare, bineînţeles.

Cap.VI - "Tipuri de documente". Urmăriţi amendamentul de la pct.4, care modifică doar pct.1. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.4. Admis amendamentul de la pct.4 şi se modifică pct.VI cu privire la pct.1.

Celelalte puncte - de la pct.2 până la 7 rămân în formularea iniţiatorului, da? Aşa spune şi iniţiatorul şi comisia.

Art.3, 4 şi 5. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Art.6 şi 7. Votate în unanimitate.

Art.8 şi 9. Votate în unanimitate.

Titlul cap.II. Votat în unanimitate.

Art.10, 11, 12 şi 13. Votate în unanimitate.

La art.14, urmăriţi amendamentul de la pct.5, care se referă la lit.b). Dacă aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul de la pct.5 şi se modifică alin.2 lit.b).

Lit.a) şi c) rămân în continuare în formularea iniţiatorului.

La lit.d), urmăriţi amendamentul de la pct.6. Comisia propune eliminarea acesteia. Dacă aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul şi se elimină lit.d).

De la alin.3 până la alin.6, comisia nu mai are amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră. Votate textele iniţiatorului.

Art.15. Votat în unanimitate.

Art.16. Urmăriţi amendamentul de la pct.7.

Domnul Marcu Tudor (din banca rezervată comisiei):

La art.15 dacă îmi permiteţi. Este vorba de acea procedură.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă permit, dar vă rog ca altă dată să vă pronunţaţi când anunţ eu articolul, nu după ce trec la altul.

La care literă vă referiţi?

Stimate coleg, este o procedură ciudată cea pe care o propuneţi dumneavoastră.

Înţeleg că dumneavoastră vă însuşiţi amendamentul respins, da?

Dacă vă însuşiţi amendamentul respins de comisie, vă rog.

Domnul Marcu Tudor:

Domnule preşedinte,

Cer clemenţa Adunării, prin bunăvoinţa dumneavoastră, informându-vă totuşi că, atunci când am ţinut şedinţa, noi am ţinut-o forţaţi şi de termenul scurt pe care l-am avut la dispoziţie şi de amploarea acestei legi. Astfel, cu toate că eu am anunţat prin sms-uri, personal, şi prin secretarele noastre pe toţi cei care trebuiau să vină la şedinţă, la domnul Sergiu Nicolaescu nu a ajuns anunţul făcut de noi, s-a oprit la biroul domniei sale, lucru care a generat discuţii în Senat. De aceea, domnia sa m-a rugat, dacă pot, şi încă odată spun: dacă dumneavoastră găsiţi să fiţi de acord, să îi susţin eu punctul de vedere, cu toate că nu mi l-am însuşit. Este o reparaţie a unui viciu de procedură, prin neanunţarea domniei sale ca autor al amendamentului, pe care noi l-am luat în discuţie şi l-am respins.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu am înţeles nimic. Ne-aţi spus o poveste în afara Regulamentului şi în afara textului de lege.

Dacă dumneavoastră aveţi un amendament care a fost respins şi pe care doriţi să îl susţineţi şi să îl prezentaţi plenului, vă rog să îl prezentaţi. Dacă nu, am înţeles, şi mergem mai departe.

Domnul Marcu Tudor:

Procedura la care vă solicitam eu bunăvoinţa era următoarea: o modificare oarecum de cutumă: dintr-un viciu de anunţare de la noi...

Domnul Valer Dorneanu:

Dumneavoastră aţi vrut să fiţi elegant, şi eu am vrut să fiu elegant să vă dau cuvântul să susţineţi textul. Deci, nu mai spuneţi atâta poveste.

Domnul Marcu Tudor:

Deci pot să citesc, da?

Domnul Valer Dorneanu:

De ce aţi venit acolo, stimate coleg? Nu să citiţi un text?

Domnul Marcu Tudor:

Întâi, am venit pentru procedură, ca să acceptaţi, şi după aceea să îl citesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mă luaţi după procedură, nu am cum să vă dau cuvântul.

Domnul Marcu Tudor:

Bine, am înţeles.

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru că este amendamentul unui senator.

Domnul Marcu Tudor:

Da, am înţeles. Vă mulţumesc. Îl voi citi.

Este vorba de o modificare, de o completare a art.15: " "..care permite ca să fie îndreptăţit să poarte arme de foc pentru protecţia în domiciliu sau la reşedinţă a unor persoane care cumulativ îndeplinesc opt condiţii.", şi pe care domnia sa le enunţă. Este inutil să citesc aceste condiţii. Ele au fost analizate de către comisie, şi noi am socotit că nu putem extinde încă dreptul de a purta arme pentru apărare, chiar cu bunele intenţii pe care sunt convins că le-a avut domnul Sergiu Nicolaescu la acest amendament, deoarece, încă, în societatea noastră nu este posibil, după părerea noastră, să se extindă dreptul de a purta arme de foc chiar pentru apărare.

În afară de aceasta, domnul general de la Ministerul de Interne a confirmat că, în anul trecut, ca şi în anii anteriori, cele mai multe atacuri urmate cu moarte sau cu răniri grave nu au fost făcute cu arme de foc şi s-au datorat armelor albe, despre care nu este vorba în această lege. Ca atare, noi am găsit de cuviinţă că încă nu este pregătită societatea românească să copieze societatea americană care şi aşa doreşte, în mass media am citit de multe ori, să restrângă şi acolo dreptul de a purta armament, pentru că tot timpul ni se dă exemplul cu Statele Unite. Alte ţări nu au asemenea drept. De asemenea, cum zic şi eu pentru noi, mai târziu, poate îl vom lua în discuţie. Mi-am făcut datoria aceasta, nu mi-am însuşit acest amendament, dar vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Întreb iniţiatorul care îi e părerea cu privire la acest amendament.

Domnul Mircea Alexandru:

Domnule preşedinte,

Guvernul nu a susţinut acest amendament. Fac precizarea că a fost discutat art.15¹ introdus ca amendament al domnului senator Sergiu Nicolaescu în două şedinţe de Senat, a fost respins într-o primă şedinţă în plen...

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, v-am întrebat, pe fond, dacă sunteţi de acord sau nu cu amendamentul. Nu mai povestiţi ce a făcut Senatul, ce... Spuneţi de ce nu sunteţi de acord.

Domnul Mircea Alexandru:

Nu suntem de acord, pentru că admiterea acestui amendament ar aduce un risc major de agravare a insecurităţii persoanelor şi patrimoniului. Nu este momentul acum să permitem, practic, accesul liber al persoanelor fizice la armele letale.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Pentru că am acceptat această formulă de prezentare a amendamentului, să-l supunem şi votului. Aţi auzit amendamentul, aţi auzit părerea comisiei şi a Ministerului de Interne.

Cine este pentru? Nimeni. Mulţumesc.

La art.15, dacă mai sunt obiecţiuni? Votat în unanimitate, în formula iniţiatorului.

Art.16. Urmăriţi amendamentul 7. Comisia propune modificarea lit.a) şi b). Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul 7, modificat lit.a) şi b). Restul textului rămâne în formula iniţiatorului.

Art.17, 18, 19. Votate în unanimitate.

Art.20 până la 23. Votate în unanimitate.

Art.24. Votat în unanimitate.

La art.25, urmăriţi amendamentul 8, care se referă la modificarea alin.4. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, modificat alin.4. Celelalte alineate de la art.25 rămân în formula iniţiatorului.

Art.26, 27, 28, 29, 30. Votate în unanimitate.

Art.31, 32. Votate în unanimitate.

Art.33. Urmăriţi amendamentul 9, care se referă doar la alin.1. Admis amendamentul, modificat art.33, alin.1. Celelalte rămân în formula iniţiatorului.

De la art.34 până la 36 inclusiv, votate în unanimitate.

De la art.37 până la 42, votate în unanimitate.

Art.43. Votat în unanimitate.

Art.44. Urmăriţi amendamentul 10. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul 10, modificat alin.5 de la art.44. Celelalte texte rămân în formula iniţială.

Art.45, 46. Votate în unanimitate, în formularea iniţială.

Art.47. Urmăriţi amendamentul 11, pag.6 din raport. Admis amendamentul, modificat lit.c). Celelalte texte ale art.47 rămân în formularea iniţiatorului.

De la art.47 până la 50, votat în unanimitate, în formularea iniţiatorului.

De la art.51 până la 54, votat în unanimitate.

De la art.55 până la 57 inclusiv, votat în unanimitate.

Art.58. Urmăriţi amendamentul 12, îl găsiţi la pag.6 din raport, se referă la alin.1 de la art.58. Admis amendamentul, modificat alin.1. Alin.2 rămâne în formularea iniţiatorului.

La art.59, urmăriţi amendamentul 13, pag.7; se referă la alin.4. Admis amendamentul, modificat alin.4. Celelalte texte, alin.1 - 3 ale art.59 rămân în formularea iniţiatorului.

Art.60 până la 63. Votate în unanimitate.

La art.64, urmăriţi amendamentul 14, pag.7. Admis amendamentul, modificat art.64.

Art.65. Votat în unanimitate în formula adoptată de Senat. V-aş ruga să se corecteze în stenogramă: de câte ori am vorbit de iniţiator, să se înţeleagă că e formula adoptată şi de Senat, care poate fi aceeaşi cu formula iniţiatorului.

Capitolul III, titlul. Votat în unanimitate.

Art.66. Urmăriţi amendamentul 15. Se referă la alin.1. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, modificat alin.1.

Art.66, alin.2, 3. Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut amendamente. Votate în formularea Senatului.

La alin.4, urmăriţi amendamentul 16. Admis amendamentul, modificat alin.4.

La alin.5, dacă aveţi obiecţiuni? Votat în formularea Senatului.

Art.67, 68. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votate în unanimitate.

Art.69. Urmăriţi amendamentul 17, se referă la alin.8. Admis amendamentul, modificat alin.8. Celelalte 7 alineate de la art.69 rămân în formularea Senatului.

Art.70, 71, 72, 73. Dacă aveţi obiecţiuni? Votate în unanimitate.

Art.74, 75, 76, 77, 78. Votate în unanimitate.

Art.79, 80, 81. Votate în unanimitate.

Art.82, 83. Votate în unanimitate.

Art.84, 85, 86, 87...

Domnul Marcu Tudor (din loja comisiei):

Permiteţi, domnule preşedinte!

Domnul Valer Dorneanu:

La care?

Domnul Marcu Tudor:

La 80.

Domnul Valer Dorneanu:

Revenim la 80, pentru cuvântul domnului Marcu Tudor.

Domnul Marcu Tudor:

Domnule preşedinte,

Pentru corelarea corectă, dacă nu fac un pleonasm, a textului, eu aş supune aprobării dumneavoastră să trecem, în sintagma "armelor şi a muniţiei", "armelor letale şi a muniţiei". Despre ele este vorba, s-a omis cuvântul "letale", nu şi de cele neletale. În tot textul, este clar că despre ele e vorba, dar am vrut să fie specificat, pentru că, dacă se întâmplă cumva să facă cineva referire numai la acest articol, s-ar înţelege "şi armele neletale". De aceea vă rog să treceţi, după cuvântul "armelor", cuvântul "letale şi a muniţiei" şi textul va fi "armelor letale şi a muniţiei".

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Guvernul e de acord.

Supun votului dumneavoastră această precizare la art.80.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri? Unanimitate.

Revenim la art.81, 82, 83, 84. Votate în unanimitate.

Art.85. Votat în unanimitate.

Art.86, 87. Votate în unanimitate.

Titlul capitolului IV. Votat în unanimitate.

De la art.88 până la 102, inclusiv, dacă aveţi obiecţiuni la vreunul din aceste texte? Votate în unanimitate în formularea Senatului.

Titlul capitolului V. Votat în unanimitate.

Art.103 până la 113, inclusiv. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Titlul capitolului VI. Votat în unanimitate.

Art.114 până la 128, inclusiv. Votate în unanimitate, în formularea Senatului.

Titlul capitolului VIII. Votat în unanimitate.

De la art.131 până la 132, inclusiv, votate în unanimitate, în formularea Senatului.

La art.133, urmăriţi amendamentul 18. Îl găsiţi la pag.8. Admis amendamentul, modificat, la art.133 alin.1 lit.b). Celelalte texte rămân nemodificate.

Art.134, 135. Votate în unanimitate.

De la art.136 până la 138, inclusiv, votate în unanimitate.

Titlul capitolului IX. Votat în unanimitate. Împotrivă?

La art.139, urmăriţi amendamentul 19. Admis amendamentul, modificat alin.4 de la art.139. Celelalte alineate rămân în formularea votată şi de către Senat.

Art.140, 141, 142, 143, 144, 145, care este şi ultimul. Votate, toate, în formula prezentată, a Senatului şi adoptată de Senat.

Anexa care cuprinde clasificarea armelor. Dacă aveţi obiecţiuni, până la pag.4, punctul III? Votate, toate textele, în formula adoptată de către Senat.

La capitolul III, urmăriţi punctul 26. Acolo, comisia prezintă un amendament, amendamentul 20, pe care-l găsiţi la pag.9. Admis amendamentul, modificat punctele 26 şi 27.

La celelalte texte de la capitolul III, nu mai sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Vă rog să constataţi că am parcurs această lege.

Domnul deputat Marcu Tudor doreşte o intervenţie.

Domnul Marcu Tudor:

Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Ţin să vă rog să aducem o mică completare care s-a întâmplat datorită erorii Secretariatului nostru. Iată, la punctul 12 de la amendamentele respinse, la art.58 pe care l-aţi votat domniile voastre, printre autori sunt Cornel Boiangiu, Radu Stroe, Marcu Tudor, dar iniţiativa a fost a lui Drăgănescu Ovidiu. Deoarece domnia sa face parte din două comisii, în timpul ăla a plecat la cealaltă comisie, secretarul nostru a uitat să-l nominalizeze, să treacă şi numele domniei sale. Vă rog să aprobaţi ca printre autorii amendamentului 12 din art.58 să fie trecut şi domnul Ovidiu Drăgănescu.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Este problema comisiei, vă rog să operaţi această corectură.

Vom supune votului final, joi, acest proiect.

Trecem în continuare la următorul: Statutul Băncii Naţionale a României.

Comisia pentru buget să-şi ia locul. Şi, din partea iniţiatorului, cine este prezent, din partea Guvernului? (Domnul secretar de stat Enache Jiru vine la tribună)

Numai puţin. Suntem în procedură de urgenţă, am vrut să văd dacă sunteţi aici, stimate coleg. Propunem timpii de dezbatere întâi, pentru că suntem în procedură de urgenţă şi pe urmă vă dau cuvântul ca foarte pe scurt să prezentaţi proiectul.

Domnul Tudor Baltă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Propunem ca timp de dezbatere 30 de minute, cu 2 minute de intervenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu această propunere?

Împotrivă?

Abţineri? Mulţumesc. Unanimitate.

Vă rog, stimate coleg, prezentaţi, pe scurt, proiectul de lege.

Domnul Enache Jiru:

Vă mulţumesc.

Prin acest act normativ, se armonizează legislaţia în domeniu, cu scopul transpunerii acquis-ului comunitar privind politica monetară şi a cursului de schimb din cadrul capitolului 11 "Uniunea economică şi monetară", respectiv alinierea Statutului BNR la prevederile acestuia. Principalele modificări şi completări aduse Legii nr.101/1998 privind Statutul BNR vizează statuarea unicităţii obiectului şi întăririi independenţei funcţionale a băncii centrale, consolidarea independenţei instituţionale a băncii centrale, asigurarea independenţei personale a băncii centrale, interzicerea oricărei posibilităţi de finanţare directă de către banca centrală a instituţiilor publice şi eliminarea accesului privilegiat al instituţiilor publice la resursele financiare. Totodată, sunt stabilite şi anumite prevederi care intră în vigoare începând cu data aderării României la eurosistem, acestea se referă, în principal, la participarea BNR la organizaţia internaţională cu caracter financiar.

Ministerul de Finanţe susţine forma adoptată comisia de specialitate a Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Comisia.

Domnul Tudor Baltă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a aprobat în unanimitate Proiectul de Lege privind Statutul Băncii Naţionale a României, examinând întregul proiect de lege.

Supunem spre aprobare şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor acest proiect de lege, cu amendamentele din anexele prevăzute la lege.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului.

La titlul legii şi titlul capitolului I, nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Art.1, 2 şi 3. Votate în unanimitate.

La art.3?

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

La art.2.

Domnul Valer Dorneanu:

Art.1. Votat în unanimitate.

La art.2, domnul Nicolăescu are o intervenţie.

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

La art.2 alin.3, la amendamente respinse, poziţia 1, doream să îmbunătăţim formularea din textul iniţial al legii, în sensul în care să preluăm formula din Tratatul privind înfiinţarea Comunităţii Europene, şi anume "Banca Naţională a României sprijină politica economică generală a statului" şi acum vine propunerea: "În conformitate cu principiul unei economii de piaţă deschise, bazate pe libera competiţie..." şi continuă textul "fără prejudicierea îndeplinirii obiectivului său fundamental" ş.a.m.d. Cred că, în acest fel, punem de acord textul de lege şi cu textul constituţional de la art.135 alin.1, care spune că, în România, există economie de piaţă bazată pe competiţie şi concurenţă.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Iniţiatorul.

Domnul Enache Jiru:

Mulţumesc.

Amendamentul a fost studiat, noi nu suntem de acord cu el, deoarece toate celelalte sunt...

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să vorbiţi în microfon.

Domnul Enache Jiru:

Amendamentul propus este acoperit de Legea privind Consiliul Concurenţei şi Legea competiţiei şi fundamentul este dat prin celălalt cadru normativ.

Domnul Valer Dorneanu:

Nici comisia nu este de acord cu acest amendament.

Supun votului dumneavoastră art.2, în formularea iniţiatorului.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu 4 voturi împotrivă, art.2 a fost adoptat în formularea votată şi de către Senat.

Art.3. Votat în unanimitate.

Art.4. Votat în unanimitate.

Titlul capitolului II. Votat în unanimitate.

Art.5, 6, 7, 8, 9. Votate în unanimitate.

Art.10, 11. Votate în unanimitate.

Titlul capitolului III. Votat în unanimitate.

Art.12, 13. Votate în formularea Senatului.

La art.14.

Domnul Tudor Baltă:

Art.14 alin.3.

Textul iniţial suna: "Falsificarea sau contrafacerea bancnotelor şi monedelor constituie infracţiune şi se pedepseşte conform legii". Vă propunem, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, ca acest alineat să sune: "Falsificarea sau contrafacerea bancnotelor şi monedelor se pedepseşte conform legii". Sintagma "constituie infracţiune" induce schimbarea caracterului legii din lege ordinară în lege organică. Proiectul de lege nu stabileşte care sunt infracţiunile şi ce pedepse se aplică, astfel că se impune eliminarea sintagmei respective, pentru eliminarea confuziilor.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră această propunere cu privire la alin.3.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri? Unanimitate.

Deci art.14, la celelalte alineate dacă mai sunt obiecţiuni - 1, 2, 4, 5? Votate în unanimitate în formularea Senatului. Alin.3 a fost modificat potrivit votului dumneavoastră.

Art.15, 16. Votate în unanimitate.

Art.17, 18. Votate în unanimitate.

Titlul capitolului IV. Votat în unanimitate.

Art.19, 20, 21, 22. Votate în unanimitate.

Art.23, 24. Votate în unanimitate.

Titlul capitolului V. Votat în unanimitate.

Art.25. Votat în unanimitate.

Art.26. Votat în unanimitate.

Titlul capitolului VI. Votat în unanimitate.

Art.27, 28, 29. Votate în unanimitate.

Titlul capitolului VII. Votat în unanimitate.

Art.30 şi 31. Votate în unanimitate.

Titlul capitolului VIII. Votat în unanimitate.

Art.32. Votat în unanimitate.

La art.33, alin.1, 2 şi 3. Dacă aveţi obiecţiuni? Votate în formularea adoptată de Senat.

La alin.4, urmăriţi amendamentul 1, pag.4. Admis amendamentul, modificat alin.4.

La alin.5 de la acest articol, urmăriţi amendamentul 2. Votat amendamentul, modificat alin.5.

Alin.6, 7, 8. Dacă aveţi obiecţiuni? Votate în unanimitate.

După alin.8, comisia propune un text nou. Îl găsiţi la amendamentul 3. Admis amendamentul 3, introdus noul text.

La alin.9 de la acelaşi articol, votat textul iniţial.

La art.34, votat textul iniţial.

Art.35, alin.1 şi 3, comisia nu a avut amendamente.

La art.35, domnul Nicolăescu. Vă rog.

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Art.35 alin.4, este o formulare la amendamente admise şi mai este o altă formulare la amendamente respinse. V-aş propune să vă aplecaţi asupra amendamentului respins, pentru că eu consider că este mult mai acoperitor, pe de o parte, iar pe de altă parte vine să respecte procedurile parlamentare, atunci când se analizează raportul unei instituţii autonome din subordinea Parlamentului, aşa cum este Banca Naţională. Şi eu cred că raportul anual al Băncii, ca şi raportul de audit financiar asupra situaţiilor financiare întocmite de Banca Naţională trebuie să fie discutate în prealabil în comisiile de specialitate reunite ale celor două Camere şi după aceea raportul comisiilor reunite să fie supus dezbaterii plenului şi sunt de acord cu formularea din amendamentul admis, ca acest raport să nu mai fie supus votului.

Cred că, în felul acesta, întărim, dacă vreţi, un control şi o supraveghere asupra Băncii Naţionale, din punct de vedere profesional şi, în acelaşi timp, respectăm şi imperativul ca Parlamentul să asculte un raport prezentat de Banca Naţională.

Aş dori să înţelegeţi această motivaţie şi să consideraţi că este mult mai corectă formularea propusă.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Iniţiatorul.

Domnul Enache Jiru:

Constatăm că rapoartele de activitate şi de audit financiar au caracter foarte tehnic şi profesional şi ele se vor analiza în comisia de specialitate, vor fi dezbătute în plenul reunit al Parlamentului şi astfel se îndeplineşte şi criteriul de independenţă al băncii centrale, în sensul că ele nu vor fi supuse votului. Banca centrală va prezenta raportul aici.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia îşi însuşeşte acelaşi punct de vedere.

Supun, totuşi, votului dumneavoastră alin.4 din art.35, în formularea cuprinsă în amendamentul comisiei, amendamentul 4 de la pag.5 din raport.

Cine este pentru amendamentul 4? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Voturi împotriva amendamentului comisiei? 4 voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu 4 voturi împotrivă, nici o abţinere, majoritatea pentru, s-a adoptat alin.4 de la art.35, în formularea cuprinsă în amendamentul 4 al comisiei. Restul textului rămâne în formularea adoptată de către Senat.

Art.36.

La art.36, domnul Nicolăescu. Aveţi cuvântul.

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Domnule preşedinte,

La art.36 - 1, e vorba de amendamente respinse. Măcar aici să accepte reprezentantul Ministerului Finanţelor, al Guvernului, formularea noastră, care este în spiritul Legii auditului financiar. După opinia mea, formularea făcută în textul iniţial al legii este departe de textul Legii auditului financiar şi cred că măcar în această situaţie să ţină cont că cei care am făcut acest amendament chiar vorbim din interiorul profesiei şi considerăm că este corectă această formulare.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Guvernului.

Domnul Enache Jiru:

În prezentul articol, se propune ca procedură de achiziţie - licitaţie. Este reglementată de legislaţia în vigoare şi, ca urmare, aici, legiuitorul doreşte exact procedura de licitaţie, nu cealaltă, întreaga procedură a achiziţiilor publice. Deci ne referim distinct, pentru a uşura însăşi achiziţia acestui serviciu care este auditul. Şi noi considerăm că procedura de licitaţie este deja reglementată de lege, deci este conformă cu legislaţia în vigoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia îşi însuşeşte punctul de vedere al Guvernului.

Supun votului dumneavoastră art.36, în formularea votată de către Senat şi susţinută de către reprezentantul Guvernului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu 2 voturi împotrivă şi 1 abţinere şi majoritatea pentru, s-a adoptat art.36 în formularea adoptată de Senat.

Capitolul IX. Votat titlul în unanimitate.

Art.37. Urmăriţi amendamentul 5.

Domnul Nicolăescu.

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Art.37 alin.1 punctul 4, la amendamente respinse, este o chestie numai de gramatică. Dacă am scris peste tot, "bilanţul", "contul", să scriem şi "notele explicative", "notelor" "notele", ca să fie textul corect, pentru că vorbim de 3 componente ale situaţiilor financiare care se prezintă.

Domnul Valer Dorneanu:

Este evident că trebuie folosit corect articolul.

Deci, la art.37, alin.1, se sfârşeşte cu "şi notele explicative".

Supun votului dumneavoastră alin.1, în această reformulare propusă de domnul Nicolăescu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Unanimitate.

Alin.2. Votat textul Senatului în unanimitate.

La alin.3, urmăriţi amendamentul 5. Admis amendamentul 5, modificat alin.3.

Art.38 şi 39. Votate în formularea Senatului.

Art.40. Urmăriţi amendamentul 6. Admis amendamentul, modificat art.40.

Art.41, amendamentul 7. Admis amendamentul, modificat art.41.

Art.42. Votat în unanimitate, în formularea Senatului.

Art.43. Întâi vă întreb dacă la alin.1 şi 2 aveţi obiecţiuni. Comisia nu a avut amendamente. Votate în unanimitate, în formularea Senatului.

Art.43. Urmăriţi amendamentul 8. Admis amendamentul, modificat alin.3.

Alin.4. Nu sunt amendamente. Votat în formularea Senatului.

Alin.5. Urmăriţi amendamentul 9, pentru lit.a). Admis amendamentul, modificat lit.a).

La lit.b), urmăriţi amendamentul 10. Admis amendamentul 10, modificat lit.b).

Lit.c), nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea Senatului.

La lit.d), urmăriţi amendamentul 11. Admis amendamentul, modificat lit.d).

Art.44. Votat în unanimitate în formularea Senatului.

Art.45. Urmăriţi amendamentul 12. Admis amendamentul 12, modificat art.45.

Art.46. Votat în unanimitate.

Titlul capitolului X. Votat în unanimitate.

La art.47, urmăriţi amendamentul 13. Votat amendamentul 13, modificat alin.2.

Alin.1 rămâne în formularea adoptat de Senat.

Art.48, 49, 50, 51. Votate în formularea Senatului.

Art.52, 53. Votate în formularea Senatului.

Art.54, 55, 56, 57, 58, 59, care e şi ultimul. Votate în unanimitate în formularea adoptată de către Senat.

Vă rog să constataţi că am parcurs şi adoptat textele acestui proiect de lege. Vom supune proiectului votului final joi.

Proiectul Legii datoriei publice. Reprezentantul Ministerului Finanţelor să prezinte acest proiect.

Domnul Enache Jiru:

Vă mulţumesc.

Prezentul act normativ creează cadrul reglementar pentru un management eficient al portofoliului datoriei publice a României, pentru gestionarea resurselor financiare ale statului privind atacarea resurselor în exces pentru o anumită perioadă, cât şi ca datorii, realizându-se în acest fel şi armonizarea legislaţiei cu practicile şi prevederile legislaţiei europene.

Astfel, legea este restructurată pe cele două componente ale datoriei publice, şi anume datorie directă şi garantată şi prevede expres etapele şi atribuţiile legate de procesul contractării derulării şi plăţii datoriei. Totodată, se realizează şi administrarea propriu-zisă a portofoliului datoriei publice, respectiv sunt introduse noi instrumente financiare din domeniu.

Proiectul de lege urmăreşte armonizarea în special cu capitolul 11 - Uniunea economică şi monetară - şi capitolul 4 - Libera circulaţie a capitalului. Ministerul de Finanţe susţine, în numele Guvernului, forma adoptată de comisia de specialitate a Camerei Deputaţilor. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Raportul comisiei.

Domnul Tudor Baltă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În urma examinării proiectului de lege cu privire la Legea datoriei publice, în şedinţa din 16 iunie 2004, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, supunerea spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor a proiectului de lege în forma adoptată de Senat. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

La dezbateri generale dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Domnul Napoleon Pop din partea Partidului Naţional Liberal.

Domnul Napoleon Pop:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Desigur, o nouă lege a datoriei publice este absolut necesară în raport cu necesitatea administrării eficiente şi a clarificărilor legate de modul de integrare a datoriei publice locale, subcontractarea datoriei publice directe, acoperirea riscurilor şi, evident, cu procesul de armonizare legislativă.

Constatăm, totuşi, faţă de preocupările de acurateţe al iniţiatorului, cel puţin două scăderi. Prima este definirea vagă în ceea ce priveşte ce se finanţează din datoria externă, art.3, lit.c) prevăzând: "proiecte sau alte necesităţi". Precizări cum sunt: proiecte şi programe de dezvoltare sau necesităţi de utilitate publică erau binevenite, întrucât contractarea de datorie publică atrage necesitatea asigurării surselor de rambursare a acesteia, adică crearea bazei de formare sau de susţinere a unor asemenea surse.

A doua scădere ar fi că, deşi legea stabileşte obiective şi operaţiuni ale administrării datoriei publice, vezi art.18 şi 19, apreciem că ar fi fost necesar şi un articol special dedicat principiilor contractării şi administrării datoriei publice, cu atât mai mult cu cât legea se doreşte să fie completă.

Printre aceste principii aş fi amintit: principiul sustenabilităţii datoriei publice, cel a finanţării noninflaţioniste, armonizării fiscale cu prevederile Uniunii Europene în materie, în dinamica acesteia, principiul echităţii intergeneraţionale în contractarea şi rambursarea datoriei publice şi altele, bineînţeles.

Considerăm că o activitate atât de importantă ca managementul datoriei publice guvernamentale nu poate să se desfăşoare în afara unor principii clar explicite definite şi care să se încadreze în acquis-ul comunitar în materie.

Desigur că, per ansamblu, apreciem că legea este bună, dar aceste două mici scăderi, am fi vrut totuşi să le menţionăm şi de la această tribună. Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai doreşte cineva să intervină? Trecem la dezbaterea textelor acestui proiect de lege.

Titlul proiectului. Votat în unanimitate.

Titlul capitolului 1. Votat în unanimitate.

Art.1. Votat în unanimitate.

Art.2 care cuprinde definiţiile. Votat în unanimitate în formula adoptată şi de către Senat.

Art.3 şi 4. Votate în unanimitate.

Art.5. Votat în unanimitate.

Titlul cap.2. Votat în unanimitate.

Art.6, 7, 8, 9. Votate în unanimitate.

Titlul cap.3. Votat în unanimitate.

Art.10, 11, 12, 13, 14. Votate în unanimitate.

Art.15, 16, 17. Votate în unanimitate.

Titlul cap.4. Votat în unanimitate.

Art.18, 19 şi 20. Votate în unanimitate.

Art.21, 22 şi 23. Votate în unanimitate.

Titlul cap.5. Votat în unanimitate.

Art.24, 25, 26, 27, 28, 29, care este şi ultimul, votate toate în unanimitate.

Vă rog să constataţi că am parcurs textele acestui proiect de lege. Vom supune joi votului final.

La pct.14, proiectul de Lege privind răspunderea penală a persoanelor juridice pentru infracţiuni de falsificare de monede sau de alte valori. Reprezentantul Ministerului Justiţiei rog să prezinte, în numele Guvernului, acest proiect de lege.

Doamna Rodica Constantinovici:

Mulţumesc domnule preşedinte.

Prezentul proiect de lege îşi propune reglementarea imediată în legislaţia internă a răspunderii penale a persoanei juridice pentru infracţiunile de falsificare de monedă sau de alte valori, răspunzând astfel uneia dintre exigenţele definitivării negocierilor pentru aderarea României la Uniunea Europeană.

Infracţiunile de falsificare de monede sau de alte valori naţionale sau străine, deci, inclusiv falsificarea monedei euro, sunt incriminate de Codul Penal în art.282 şi 284, iar în art.285 este prevăzută infracţiunea de fabricare ori deţinere de instrumente în vederea falsificării acestor monede sau a altor valori.

Proiectul de Lege privind răspunderea penală a persoanelor juridice pentru infracţiunile de falsificare de monede sau de alte valori conţine dispoziţii care stabilesc sancţiuni penale în cazul în care astfel de infracţiuni sunt comise de persoanele juridice, respectiv amenda ca pedeapsă principală şi suspendarea activităţii sau a uneia dintre activităţile persoanei juridice ca pedeapsă complementară.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, suntem de acord cu toate amendamentele Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Florin Iordache, vă rog să prezentaţi raportul Comisiei juridice.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Potrivit prevederilor art.75 din Constituţia României, competenţa decizională în cazul acestui proiect de lege aparţine Camerei Deputaţilor. Acest proiect de lege, aşa cum preciza şi doamna ministru, a fost adoptat în Senat în şedinţa din 4 iunie 2004. Vreau să vă spun în plus faptul că am primit avizul favorabil şi din partea Consiliului Legislativ. Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, ca proiectul de Lege privind răspunderea penală a persoanelor juridice pentru infracţiunea de falsificare de monedă sau alte valori să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor, cu amendamentele admise, aşa cum sunt în prezenta anexă.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc. Dacă doreşte cineva să intervină în dezbateri generale?

Trecem la dezbaterea textelor acestui proiect de lege.

La titlul legii dacă sunt obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Art.1. Votat în unanimitate.

La art.2 urmăriţi amendamentul 1 de la pag.3. Admis amendamentul, modificat art.2.

La art.3, alin.1 dacă sunt obiecţiuni la formula adoptată de Senat? Nu. Votat în unanimitate.

La alin.2 urmăriţi amendamentul 2. Admis amendamentul 2, modificat alin.2 al art.3.

Deci, prin amendamentul 2 s-a modificat şi alin.2 şi 3, potrivit acestuia şi voinţei dumneavoastră.

La art.4 urmăriţi amendamentul 3. Admis amendamentul 3, modificat art.4.

Art.5 nu sunt amendamente. Votat textul Senatului.

Art.6 urmăriţi amendamentul 4. Admis amendamentul, modificat alin.1 de la art.6, restul rămâne în formularea adoptată de Senat.

Art.7. Nu sunt amendamente. Votat în unanimitate textul Senatului.

Vă rog să constataţi că am parcurs acest proiect de lege, adoptând textele acesteia. vom supune proiectul în ansamblu votului dumneavoastră final mâine.

Proiectul de Lege privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi spaţiul economic european. Suntem în procedură de urgenţă. Comisia pentru administraţie, domnule Pleşa, vă rog să propuneţi timpii de dezbatere.

Domnul Lucian Eugen Pleşa:

Mulţumesc domnule preşedinte.

Este vorba de 17 articole, 1 minut la fiecare. Pot să citesc raportul?

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu aceşti timpi de dezbatere. Mulţumesc.

Vă rog să prezentaţi pe scurt şi raportul.

Domnul Lucian Eugen Pleşa:

Raport asupra proiectului de Lege privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi spaţiului economic european.

Deci, aceasta prevede, printre altele, reglementarea drepturilor şi obligaţiilor cetăţenilor acestor state pe teritoriul României, condiţii de intrare pe teritoriul României a cetăţenilor acestor state ş.a.m.d. Având în vedere importanţa acestui proiect de lege, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic propune aprobarea acestuia. Este vorba de o lege din categoria legilor ordinare. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc. Trecem la dezbaterea textelor acestui proiect de lege.

La titlul acestuia, în formula adoptată de Senat, dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate.

Titlul cap.1. Votat în ...

Domnul Dan Brudaşcu (din bancă):

Am eu obiecţiuni la titlu.

Domnul Valer Dorneanu:

Aveţi obiecţiuni la titlul? Vă rog. Domnul Dan Brudaşcu.

Domnul Dan Brudaşcu:

Domnule preşedinte, există o diferenţă între ideea pe care o sugerează acest titlu şi conţinutul acestui act normativ. Dacă ne-am lua după formularea pe care a avut-o iniţiatorul, ar rezulta că cei în cauză, respectiv cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene şi spaţiului economic european au doar dreptul de liberă circulaţie pe teritoriul României, pe când în cuprinsul acestei legi este vorba şi de alte noţiuni foarte importante, deci, este vorba de intrarea în România, de şederea în România şi de libera circulaţie în România.

Prin urmare, cred că se impune ca şi titlul să evidenţieze aceste valori.

Prin urmare, aş sugera o modificare de redactare în sensul ca legea să se numească Lege privind intrarea, dreptul de şedere şi libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi spaţiului economic european.

În felul acesta, nu există diferenţe în privinţa titlului şi conţinutului legii pe care o supuneţi dezbaterii plenului.

Domnul Valer Dorneanu:

Dar legea, să ştiţi, stimate coleg, nu trebuie să cuprindă în titlul ei tot conţinutul, că atunci am face o poveste din titlu.

Domnul ministru.

Domnul Mircea Alexandru:

Deci, însăşi Uniunea Europeană foloseşte sintagma "libera circulaţie a cetăţenilor" şi prin această circulaţie incluzând, se înţelege, şi dreptul de şedere şi dreptul de a desfăşura alte activităţi pe teritoriul nostru. Mulţumesc.

Domnul Dan Brudaşcu (din bancă):

Îmi pare rău că trebuie să vă contrazic.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule profesor, nu este o chestiune de lingvistică, este o treabă de tehnică legislativă.

Domnul Dan Brudaşcu:

Îmi pare rău, domnule preşedinte, nu este o chestiune lingvistică, aşa cum încercaţi dumneavoastră să-mi subapreciaţi intervenţia.

Domnul Valer Dorneanu:

Niciodată nu am subapreciat-o, dar acum...

Domnul Dan Brudaşcu:

Dar în cazul în speţă, trebuie să-l contrazic pe reprezentantul Ministerului Administraţiei şi Internelor, întrucât potrivit reglementărilor proprii, pentru cetăţenii români, libera circulaţie şi şedere este limitată în timp la 3 luni de zile în momentul de faţă. Dacă ar exista o situaţie similară şi în condiţiile prevăzute de actuala lege nu aş avea nimic împotrivă, pentru că ar fi vorba de libera circulaţie şi nu de şederea, de aşezarea aici pe o perioadă de până la 5 ani cu posibilităţi de prelungire.

Deci, acest document vine cu elemente mult mai complexe decât practica de până acum şi trebuie să se evidenţieze că nu este vorba de o activitate mai mult turistică, de deplasare în scopuri limitate în timp şi pe direcţii şi coordonate limitate. Aici, acest proiect de lege vrea să ne aducă în spaţiul european şi să ne introducă aceleaşi norme şi aceleaşi interpretări noţiunii de "liberă circulaţie".

Cred că este vorba... nu se aduce nici o atingere nici textului legii şi nici altor formulări dacă se precizează şi acest drept de şedere şi liberă circulaţie pe teritoriul României, legea este mai completă.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, încă o dată vă spun, fără a contesta conţinutul spuselor dumneavoastră, ele se referă la conţinutul legii, ar putea face obiectul unui articol care să spună obiectul, scopul. Titlul trebuie să fie, potrivit legii privind normele de tehnică legislativă, foarte succint.

Supun totuşi, pentru că au fost obiecţiuni la titlu, supun titlul legii votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

1 vot împotriva altcuiva decât titularul obiecţiei.

Abţineri?

Cu majoritatea de voturi s-a adoptat titlul adoptat de către Senat, titlul în formula adoptată şi de către Senat.

Titlul cap.1. Votat în unanimitate.

Art.1. Votat în unanimitate.

Art.2. Votat în unanimitate.

Art.3. Votat în unanimitate.

Art.4.

Domnul Dan Brudaşcu (din bancă):

Am nişte precizări, dacă îmi permiteţi?

Domnul Valer Dorneanu:

La ce articol?

Domnul Dan Brudaşcu:

La toate, dar ca să nu mai vin de fiecare dată, domnule preşedinte,...

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să vă fixaţi la care din articole, pentru că eu m-am uitat la dumneavoastră până la 3 şi nu v-aţi manifestat.

Domnul Dan Brudaşcu:

Art.1, art.2, art.3, art.4, art.5, 6, 7 ş.a.m.d., ca să nu vin de fiecare dată la microfon ca să vă mănânc din preţiosul timp al dezbaterii, daţi-mi voie să ofer ori iniţiatorului, ori comisiei, însemnările pe care mi le-am făcut şi acolo unde ei sunt de acord, să şi le însuşească pentru economie de timp.

Domnul Valer Dorneanu:

La art.4, atât.

E vorba de rectificări materiale sau de corecturi de exprimare. Vă rog. Dacă ele nu afectează fondul textelor, vă rog să operaţi corecturile şi erorile materiale semnalate de către domnul nostru coleg. (Domnul deputat Dan Brudaşcu oferă însemnările făcute de dânsul comisiei.)

La art.4 dacă sunt altele? Votat în unanimitate.

Titlul cap.2. Votat în unanimitate.

Art.5. Votat în unanimitate.

Titlul cap.3. Votat în unanimitate.

Art.6 şi 7. Votate în unanimitate.

Art.8, 9. Votate în unanimitate.

Art.10 şi 11. Votate în unanimitate.

Art.12. Votat în unanimitate.

Titlul cap.4. Votat în unanimitate.

Art.13, 14, 15. Votate în unanimitate.

Art.16 şi 17. Votate în unanimitate.

Art.18 şi 19 care este şi ultimul. Votate în unanimitate.

Vă rog să constataţi că am parcurs textele acestui proiect de lege, îl vom supune votului final joi.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii 98/1994 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele legale de igienă şi sănătate publică, procedură de urgenţă. Comisia pentru sănătate şi familie, domnule profesor Ifrim, vă rog să propuneţi timpii de dezbatere.

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulţumesc domnule preşedinte. Propun 4 minute, 1 minut pentru fiecare intervenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord?

Este cineva împotrivă?

Se abţine cineva? Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea acestui proiect. Vă rog să urmăriţi în paralel textul acestuia cu raportul comisiei.

La titlul proiectului de lege dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate.

Preambulul art.I. Votat în unanimitate.

Pct.1, 2, 3 şi 4. Votate în unanimitate.

Pct.5, 6 şi 7, 8. Votate în unanimitate.

Pct.9, 10. Votate în unanimitate.

Pct.11, 12, 13, 14. Votate în unanimitate.

Pct.15, 16. Votate în unanimitate.

Pct.17. Votat în unanimitate.

Pct.18, 19, 20, 21. Votate în unanimitate.

Pct.22, 23. Votate în unanimitate.

Pct.24, 25, 26. Votate în unanimitate.

Pct.27, urmăriţi amendamentul 1. Admis amendamentul 1, modificat pct.27 în mod corespunzător.

La pct.28 urmăriţi amendamentul 2. Admis amendamentul 2, modificat pct. 28.

Pct.29, 30, 31, 32. Votate în unanimitate.

Pct.33. Votat în unanimitate.

Pct.34 urmăriţi amendamentul 4. Votat amendamentul 4, modificat pct.34.

Pct.35, 36, 37. Votate în unanimitate.

Pct.38, 39, 40, 41, 42. Votate în unanimitate.

Pct.43, 44. Votate în unanimitate.

Pct.45 urmăriţi amendamentul 6. Admis amendamentul 6, modificat pct.45.

La pct.46 urmăriţi amendamentul 7. Admis amendamentul 7, se modifică pct.46.

Pct.47, 48. Votate în unanimitate în formula Senatului.

Pct.49. Urmăriţi amendamentul 9. Admis amendamentul 9, modificat pct.49.

Urmăriţi în continuare amendamentul 10. Comisia propune introducerea a două noi puncte după pct.47, respectiv pct.48, 49. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul 10, se introduc cele două noi puncte.

La punctul actual 50 dacă aveţi obiecţiuni? cel cu privire la anexă. Votat în unanimitate.

La anexă dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt obiecţiuni. Votat anexa în unanimitate.

Art.II. Votat în unanimitate.

Art.III. Votat şi acesta în unanimitate.

Am parcurs textele proiectului de lege, vom supune proiectul votului final joi.

Propunere legislativă privind cooperativele agricole. Din partea Ministerului Agriculturii, domnul secretar de stat Predilă. Aveţi cuvântul.

E propunerea legislativă! A cui este propunerea? Este vorba de o propunere legislativă, nu este proiect de lege. Dintre domnii Bozgă, Ianculescu, Lăpuşan, Ionel Adrian... domnul profesor Ionel Adrian sau domnul Posea. Vă rog să trageţi la sorţi care dintre dumneavoastră prezintă proiectul.

Dacă nu vă înţelegeţi între dumneavoastră, îi dau cuvântul domnului deputat Ionel Adrian, este de la mine de la Iaşi şi trebuie să mă asculte. Pe scurt, domnule deputat.

Domnul Ionel Adrian:

Domnule preşedinte,

Acest proiect de Lege al cooperaţiei agricole are rolul de a armoniza legislaţia românească cu legislaţia Uniunii Europene. Pentru discutarea lui vă propun un timp de 4 minute, câte 1 minut pentru cei care intervin. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Raportul Comisiei de mediere, vă rog. Pardon! Raportul comisiei de fond, am spus mediere, mă gândesc la cât aţi mediat ca să ajungeţi la forma finală a acestei legi. Deci, Comisia pentru agricultură, domnul preşedinte Bâldea.

Domnul Ioan Bâldea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industria alimentară şi servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere şi avizare în fond cu propunerea legislativă privind cooperativele agricole, transmisă cu adresa 329 din 24 septembrie 2001. La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, avizul Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi avizul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Propunerea legislativă analizată are ca obiect reglementarea înfiinţării, organizării şi funcţionării cooperativelor agricole ca asociaţii autonome ale producătorilor agricoli, constituite prin libera asociere a persoanelor fizice sau juridice în scopul întrajutorării pentru aprovizionarea cu echipamente şi materiale necesare producţiei agricole, depozitare, prelucrare şi vânzare a produselor, precum şi pentru realizarea de investiţii şi prestare de servicii necesare producţiei agricole.

Propunerea legislativă privind cooperativele agricole face parte din categoria legilor ordinare potrivit prevederilor art.73 din Constituţia României, republicată.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 33 de deputaţi, membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate în şedinţa din 15 iunie 2004. În urma dezbaterii, comisia propune admiterea, cu modificări şi completări a proiectului de lege. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să ascultaţi şi punctul de vedere al Ministerului Agriculturii, mai exact al Guvernului.

Domnul Gheorghe Predilă:

Domnule preşedinte, în sfârşit, avem o lege de acum înainte, chiar dacă este deocamdată în proiect care va veni să pună în valoare mai bine agricultura şi baza materială care o mai avem în această importantă ramură economică. Legea cooperaţiei ne-a demonstrat, încă o dată, că era o structură care ne-a lipsit din lanţul tuturor organizaţiilor instituţionale şi a cadrului legislativ, pentru că era cea mai importantă verigă care trebuia să închidă acest lanţ, respectiv asigurarea serviciilor fără de care nu putem să concepem dezvoltarea agriculturii, pentru că în momentul de faţă noi, aşa cum funcţionăm astăzi, vrem ca acest agricultor să fie de toate: de la manager, economist, om care să prospecteze piaţa, om care să ştie să valorifice şi deci, nu se ştie când mai are timp să şi lucreze, că el trebuie să facă de toate.

Această lege vine să completeze acest gol, această verigă care lipsea acestui lanţ de organizare şi funcţionare a agriculturii.

Cooperaţia, domnule preşedinte, are vechi state de servicii în România şi, pentru informarea doamnelor şi domnilor deputaţi, vreau să vă spun că în 1952, primul preşedinte de onoare al Alianţei Cooperatiste Internaţionale la creare a fost un român, respectiv Dimitrie Butculescu, care a fost reales, iar primele forme de cooperative, sigur, ele au fost mai complexe, nu s-au referit direct la agricultură.

Noi suntem convinşi că vom realiza, prin această lege, creşterea de ansamblu a economiei noastre şi nu numai a celei agricole, vom asigura securitatea alimentară şi vom crea disponibilităţi şi pentru valorificare externă.

Era nevoie de această lege pentru că situaţia actuală, structura de proprietate nu ne permitea să formăm exploataţii viabile, dar mai ales nu puteam să realizăm investiţii care să valorifice superior producţia acestor oameni, situaţie cu care ne confruntăm şi astăzi, deşi noi, cu sprijinul Parlamentului, am elaborat şi aprobat până acuma peste 200 de legi care vin să pună în valoare mai bine structurile agricole şi mai ales să creăm un cadru instituţional şi legislativ.

Vreau să vă informez că noi ne-am însuşit amendamentele care au fost formulate de comisie, de aceea, propun plenului Camerei să aprobăm proiectul de lege cu propunerile de îmbunătăţire care s-au făcut.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi, pentru că în realitate comisia aproape că a construit o nouă lege, vă propun să urmăm în dezbatere doar raportul şi, în consecinţă, nu mă voi referi la amendamente, ci la punctele marginale care prevăd şi vechiul text rămas nemodificat sau textele modificate, cele completate, toate amendamentele.

Deci, la pct.1 care prevede titlul legii. Votat în unanimitate.

Pct.2. Votat în unanimitate.

Pct.3. Votat în unanimitate.

Pct.4. Votat în unanimitate.

Pct.5. Votat în unanimitate.

Pct.6 care introduce un art.4 nou. Votat în unanimitate. Nu un art.4, a introdus mai multe: 4, 5, 6.

Pct.7 din raport. Votat în unanimitate.

Pct.8. Votat în unanimitate.

Pct.9. Votat în unanimitate.

Pct.10. Votat în unanimitate.

Pct.11. Votat în unanimitate.

Pct.12, 13. Votate în unanimitate.

Pct.14, 15. Votate în unanimitate.

Pct.16, 17, 18. Votate în unanimitate.

Pct.19, 20. Votate în unanimitate.

Pct.21. Votat în unanimitate.

Pct.22, 23, 24. Votate în unanimitate.

Pct.25, 26, 27. Votate în unanimitate.

Pct.28, 29. Votate în unanimitate.

Pct.30, 31. Votate în unanimitate.

Pct.32, 33. Votate în unanimitate.

Pct.34, 35, 36. Votate în unanimitate.

Pct.37, 38. Votate în unanimitate.

Pct.39, 40, 41, 42. Votate în unanimitate.

Pct.43, 44, 45. Votate în unanimitate.

Pct.46, 47. Votate în unanimitate.

Pct.48, 49, 50, 51. Votate în unanimitate.

Pct.52, 53, 54. Votate în unanimitate.

Pct.55, 56, 57. Votate în unanimitate.

Pct.58, 59, 60. Votate în unanimitate.

Pct.61, 62, 63. Votate în unanimitate.

Pct.64, pct.65, pct.66, pct.67. Votat în unanimitate.

Pct.68, pct.69. Votat în unanimitate.

Pct.70, pct.71, pct.72, pct.73. Votat în unanimitate.

Pct.74. Votat în unanimitate.

Pct.75, pct.76. Votat în unanimitate.

Pct.77, pct.78, pct.79. Votat în unanimitate.

Pct.80, pct.81, pct.82. Votat în unanimitate.

Pct.83. Votat în unanimitate.

Pct.84 şi pct.85. Votat în unanimitate.

Pct.86. Votat în unanimitate.

Pct.87, care este şi ultimul. Votat în unanimitate.

Vă rog să constataţi că am parcurs textele acestui proiect de lege. Îl vom supune joi votului dumneavoastră final.

Ultimul proiect care mai încape pe ordinea de zi de astăzi este Proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei judiciare. Suntem în procedură de urgenţă.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Cine este prezent din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională?

Comisia propune adoptarea textului.

Domnule deputat Popescu Virgil, vă rog să prezentaţi pe scurt raportul şi propuneţi şi timpii de dezbatere, pentru că suntem în procedură de urgenţă.

Domnul Virgil Popescu:

Vă mulţumesc.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată pentru dezbatere şi avizare în fond, în procedură de urgenţă cu proiectul de lege anunţat de dumneavoastră.

Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil, iar proiectul de lege are ca obiect de reglementare organizarea şi funcţionarea Poliţiei judiciare în cadrul structurilor specializate ale Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Proiectul de lege este de competenţa decizională a Senatului.

În cadrul comisiei, cu unanimitate de voturi pentru, comisia a hotărât să supună proiectul de lege spre dezbatere şi aprobare Camerei.

Propun trei minute în total, un minut de fiecare intervenţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

La titlul legii, dacă aveţi obiecţiuni?

Votat în unanimitate.

La art.1.

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat Alexandru. Vă rog, la art.1 să faceţi propunerea respectivă.

Domnul Mircea Alexandru:

Pentru o mai corectă coordonare a textului şi pentru aşezarea structurilor într-o ordine firească, propunem ca alin.2 de la art.1 să fie mutat la art.2, ca alin.5.

Domnul Valer Dorneanu:

Bun. Şi, în această situaţie, la art.1 rămâne un singur alineat, care nu se numerotează.

Domnul Mircea Alexandru:

Da, art.1 are un singur alineat.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră cuprinsul art.1, în formularea propusă, respectiv dintr-un singur alineat.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art.2, supun votului dumneavoastră acest text, în modul cum a fost completat prin propunerea domnului ministru Alexandru, respectiv fostul alin.2 de la art.1 să fie alin.5 la art.2.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.3 şi art.4. Votate în unanimitate.

Art.5, art.6. Votat în unanimitate.

Art.7, art.8. Votat în unanimitate.

Art.9 şi art.10, care este şi ultimul.

Votat în unanimitate.

Vă rog să constataţi că am parcurs textele acestui proiect de lege.

Vom supune proiectul votului final joi.

Stimaţi colegi,

Programul în plen pentru astăzi a fost până la ora 13,00. Ca atare, declar închisă şedinţa în plen a Camerei Deputaţilor de astăzi. După-amiază vor avea loc lucrări în comisii.

Lucrări în plen vom avea joi. Deci, joi vom începe cu Raportul de mediere la Proiectul Legii Codului penal, cu celelalte, şi, la final, votul final.

Miercuri, activităţi în comisii şi-i rog pe toţi preşedinţii de comisii, ca şi pe toţi membrii acestora, să dea prioritate proiectelor înscrise pe ordinea de zi a comisiilor, pentru că, altminteri, vom fi nevoiţi să convocăm o sesiune extraordinară.

Pentru joi, a rămas şi Proiectul de Lege cu privire la statutul moaşelor şi asistentelor.

Şedinţa s-a încheiat la ora 13,00.