Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Corneliu Ciontu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi, în a doua parte, de domnul Valer Dorneanu, asistat de domnii Nicolae Leonăchescu şi Puiu Haşotti, secretari.

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineaţa!

Începem prima parte a şedinţei de astăzi cu intervenţiile deputaţilor.

Domnul Bentu şi apoi domnul Baban, că am înţeles că în ordinea aceasta aţi sosit în sală.

Domnul Dumitru Bentu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică de astăzi se numeşte "Premiera".

Zilele acestea se desfăşoară în capitala economică a Turciei, Istanbul, în sălile Centrului de Expoziţii "Lufti Kirdar", cea de-a 17-a reuniune la nivel înalt a Alianţei Nord-Atlantice, prima în formatul post - Praga, când numărul membrilor a ajuns la 26.

Importanţa participării României la acest summit este de maximă evidenţă, luând în calcul doar semnificaţia momentului - este prima participare ca stat membru cu drepturi depline al NATO a României. În acest context, se aşteaptă o contribuţie substanţială a ţării noastre la buna desfăşurare a reuniunii, dominate de un ridicat şi important conţinut politic ce se referă la: stadiul actual al relaţiilor din interiorul Alianţei, problematica NATO, combaterea terorismului, parteneriatul cu Rusia şi Ucraina etc.

Participând la pregătirea lucrărilor, România demonstrează că cei 26 de membri actuali pot asigura un înalt nivel de funcţionalitate acestui organism capabil să se implice atât în interiorul propriului areal, cât şi în exteriorul acestuia.

Sunt vizate în mod deosebit Afganistanul şi zona atât de complexă a Orientului Mijlociu.

Se va reafirma şi prin vocea României politica uşilor deschise, cu referire directă la Croaţia, Macedonia şi Albania, iar Serbia, Muntenegru şi Bosnia-Herţegovina vor fi beneficiarele unor mesaje încurajatoare şi distincte, pentru a înţelege necesitatea aderării la Parteneriatul pentru Pace.

Condusă de preşedintele Ion Iliescu şi premierul Adrian Năstase, delegaţia României va reconfirma apartenenţa ţării noastre la spaţiul de valori euro-atlantice, prin implicare, demnitate, loialitate şi responsabilitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul domnului Ştefan Baban. Va urma domnul Becsek-Garda Dezideriu.

Domnul Ştefan Baban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Intervenţia mea se intitulează: "Relaxarea fiscală, între dorinţă şi realitate".

Aşteptată cu nerăbdare, mult promisa reducere a taxelor şi impozitelor, prevăzută pentru anul 2005, a provocat o reacţie reţinută a beneficiarilor, adică şi a angajatorilor şi a angajaţilor. O atitudine explicabilă, mai ales că în acest an electoral, Guvernul, şi în speţă Ministerul Finanţelor, nu a decis o scădere importantă a taxelor, care să fie sesizabilă atât de buzunarul firmelor, cât şi de cel al salariaţilor. Deşi s-a axat pe diminuarea impozitului pe profit, care va avantaja în special investitorii străini, actuala putere nu a reuşit nici prin noul Cod Fiscal, nici prin aceste artificii să-şi onoreze promisiunea de a uşura povara fiscalităţii pe muncă.

Lipsa de entuziasm manifestată la aflarea veştilor privind această reducere minoră a taxelor şi impozitelor este datorată în special faptului că, nici în ceasul al doisprezecelea al negocierii cu U.E., România nu este în stare să construiască o reformă economică care să ducă la o creştere economică favorabilă şi la o favorizare a politicilor investiţionale. Principala explicaţie poate consta în faptul că specialiştii finanţişti nu sunt racordaţi la realitatea economiei româneşti şi că nu au programe adaptate la turaţiile creşterii economice prognozate.

Principalul motiv de îngrijorare, dar în acelaşi timp şi principalul argument care vrea să susţină cele mai sus-menţionate, este reprezentat de aplicarea noului Cod Fiscal, care deşi este destul de bine întocmit, nu va reuşi să scoată la suprafaţă, într-un timp scurt, economia românească subterană. Această reducere a cotelor de impozit pe profit şi pe venituri este consistentă, dar în acelaşi timp este anulată de menţinerea unei fiscalităţi enorme pe forţa de muncă, fapt care a fost reclamat atât de investitorii străini şi autohtoni, dar şi de forurile bancare internaţionale.

Spre exemplificare, trebuie să conştientizăm că şi o rată de fiscalitate redusă, de 17,5%, asupra forţei de muncă în România, tot ne situează pe primele locuri în Europa, din acest punct de vedere. Şi atunci este absolut normal ca angajatorii să promoveze munca la negru, ca unică soluţie de supravieţuire într-un mediu concurenţial acerb, mai ales pentru acele firme care întâmpină greutăţi în obţinerea unui credit bancar sau care nu au posibilitatea unor finanţări din exterior.

Grav este că această formă de eludare a legilor financiare este receptată ca o formă de protecţie a afacerilor. La prima vedere poate părea un lucru ilegal, dar când în actualele condiţii costurile cumulate pentru un angajat legal ajung la 56%, acest lucru devine şi enorm şi ruinător pentru orice fel de afaceri şi pentru orice întreprinzător care asigură o părticică din produsul intern brut al ţării. Nu e de mirare că economia subterană înfloreşte de la o zi la alta, şi asta în condiţiile în care promisa relaxare fiscală face pe orice investitor să devină membru marcant al acesteia.

Executivul susţine că prin noile măsuri fiscale se doreşte dinamizarea mediului economic prin politici investiţionale şi creşterea interesului angajatorilor de a majora salariile propriilor angajaţi. Dar culmea ironiei, aici lipseşte tocmai una din pârghiile importante pentru realizarea acestor obiective. Pe lângă faptul că actualul Cod al Muncii a reuşit să se transforme într-o lege care a rigidizat piaţa muncii în actualele condiţii, în acest moment Codul Fiscal, cel ce reglementează la ora actulă în România politica financiară şi fiscală a firmelor, nu cuprinde nici un paragraf referitor la scutirea impozitului pe profitul reinvestit, aceasta fiind şi una dintre propunerile cele mai des stipulate de reprezentanţii sectorului privat. Explicaţia profesionistă dată de guvernanţi, şi anume că mult mai eficientă ar fi procedura amortizării accelerate este contrazisă de practica curentă, care a demonstrat că este o metodă greoaie şi ineficientă şi că doar un număr redus de firme pot recurge la aşa-zisa facilitate fiscală.

Realitatea actuală demonstrează că reducerea fiscalităţii este o idee foarte bună, dar punerea ei în practică se face lent şi cu paşi mici. Atât Guvernul, cât şi partenerii sociali sunt conştienţi că o creştere reală economică se poate realiza prin diminuarea efectelor negative produse de economia subterană. Dar pentru a reuşi acest lucru sunt necesare măsuri care să accelereze reforma economică, dar în acelaşi timp să reducă şi taxele, în special cele aplicate asupra forţei de muncă. Pentru că în caz contrar, toate acestea rămân la stadiul de intenţii, care din păcate nu vor influenţa în sens pozitiv activitatea economică din România. Şi ar fi păcat ca după patrusprezece ani de economie de tranziţie, de lipsuri şi greutăţi, să ajungem în acelaşi punct de unde am plecat...

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul domnului Becsek Grada Dezideriu. Va urma domnul Iulian Mincu.

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ne-am obişnuit că în bătălia împotriva mafiei, adevăraţii corupţi să fie susţinuţi de unele grupuri de interese, directori, directori generali sau eventuali secretari de stat din cadrul unor ministere.

Cred că o asemenea susţinere politică şi profesională există şi în cadrul silvicultorilor de la Regia Naţională a Pădurilor sau a celor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi a Dezvoltării Rurale.

Nu cred, ci ştiu că acest funcţionar pune pe masa domnului ministru Ilie Sârbu, pentru semnat, documente neconforme cu realitatea, prin care este susţinută mafia şi hoţia în pădurile din România. Numai aşa se explică faptul ca un om cinstit, cum este domnul ministru Ilie Sârbu, să trimită un asemenea răspuns la Camera Deputaţilor, cu nr. 201.998, din 9 iunie 2004, prin care să ia apărarea mafioţilor din domeniul silvic.

Domnule ministru Ilie Sârbu, având în vedere răspunsul trimis la Camera Deputaţilor, prin care precizaţi că propunerea de suspendare din funcţie a persoanelor de la Direcţia Silvică Miercurea-Ciuc şi Ocolul Silvic Gheorgheni, care sunt cercetate sau urmărite penal privind îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, nu se pot aplica sancţiuni, este contrar art. 264 alin. 2 din Legea nr. 53 din 2003, în care se specifică că pentru statutele profesionale aprobate prin lege specială se stabileşte un alt regim sancţionator şi va fi aplicat acesta.

Conform art. 51 alin. 3 din Ordonanţa de urgenţă privind statutul personalului silvic, nr. 59 din 2000: "Membrii comisiilor de disciplină se numesc prin ordin al conducătorului Autorităţii Publice Centrale care răspunde de silvicultură, pe o durată de trei ani. Nominalizarea membrilor acestor comisii se va face pe baza propunerilor conducerii direcţiilor de specialitate cu atribuţii în domeniul gospodăririi pădurilor din cadrul Autorităţii Publice Centrale care răspunde de silvicultură, respectiv ale conducerii Regiei Naţionale a Pădurilor".

Ce măsuri a luat Comisia de disciplină a Direcţiei Silvice Miercurea-Ciuc împotriva personalului silvic de la Ocolul Silvic Gheorghieni care a încălcat art. 40 alin. 1 din Legea nr. 427 din 2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59 din 2000 privind statutul personalului silvic, care prevede următoarele: "Personalului silvic aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu îi este interzis să execute lucrări sau să desfăşoare activităţi care contravin regimului silvic".

Prin controalele efectuate de Garda Naţională de Mediu, Garda Financiară şi confirmate de reprezentantul Regiei Naţionale a Pădurilor a fost demonstrat că personalul silvic de la Ocolul Silvic Gheorgheni a participat activ, în calitate de asociat, şi a avut contracte comerciale, prin Direcţia Silvică Miercurea Ciuc, cu Societatea Comercială "Compox Exim" S.A. Gheorgheni şi "Prosilve".

De asemenea, art. 48 alin. 1 din Legea nr. 427 din 2001 prevede: "Personalul care încalcă legile şi regulamentele specifice domeniului silviculturii, îndatoririle ce îi revin potrivit contractului individual de muncă, precum şi normelor de comportare, aducând astfel daune intereselor silviculturii şi prestigiului instituţiei pe care o reprezintă răspunde disciplinar, contravenţional, civil sau penal, în funcţie de natura şi gravitatea faptei săvârşite".

În ce situaţie se aplică art. 48 alin. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 care prevede: "Suspendarea din funcţie pe o durată de 1 până la 12 luni nu se ia în considerare ca vechime pentru acordarea gradaţiei".

Ce faptă ar trebui să săvârşească personalul silvic pentru a se aplica acest articol?

Pentru a nu aduce atingere prestigiului şi a nu dăuna intereselor silviculturii, nu credeţi că este necesar ca persoanele care sunt anchetate de organele de cercetare penală pentru pagube de miliarde de lei ar trebui suspendate din funcţie până la definitivarea cercetărilor? Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Domnul Iulian Mincu va lua cuvântul. Domnii deputaţi Ion Mocioalcă şi Petre Posea au depus la secretariat.

Poftiţi. Va urma domnul Virgil Popescu.

Domnul Iulian Mincu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se referă la sărăcie şi la relaţia ei cu natalitatea din România, precum şi scăderea continuă şi catastrofală a demografiei din România.

Natalitatea în România este în continuă scădere, ajungând în 2002 şi 2003 la cea mai mică rată după 1989, la 9,7 la mia de locuitori, în timp ce mortalitatea este în continuă creştere la copii, ajungând la 16,8 la 1.000 de copii vii, iar mortalitatea generală pe întreaga populaţie este cea mai mare din Europa, ajungând la 12,9 la 1.000 de locuitori în 2003.

Comisia pentru macroeconomie şi sănătate, din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, a publicat în 2003 că datorită intervenţiilor medicale s-a ajuns în Occident la salvarea a peste 8 milioane de vieţi şi la creşterea cu 330 de milioane de ani de viaţă a populaţiei.

În timp ce în România, populaţia a scăzut în ultimii 10 ani cu peste 1 milion.

România are, însă, alocat pentru sănătate 70 de dolari U.S.A. anual, pe cap de locuitor, în timp ce media alocaţiei în Uniunea Europeană este de 2.000 dolari anual pe cap de locuitor. Pentru că Occidentul consideră că sănătatea este, de fapt, productivă, şi menţinerea unui popor sănătos înseamnă, de fapt, menţinerea unei economii sănătoase.

Legat de problema natalităţii în scădere, contribuţia la scăderea ei are drept cauză şi starea economică a naţiunii. Astăzi alocaţia de stat pentru copiii până la 14 ani, şi nu până la 16 ani, este de 250.000 lei lunar, echivalentul a 6 euro, la valoarea actuală a leului, în timp ce în Occident alocaţia pentru copii în 2003 este în medie de 210 euro lunar, ceea ce reprezintă de 35 de ori mai mult decât în România.

În perioada socialistă, aşa cum arată un studiu al Institutului de Cercetare a calităţii vieţii în anul 2003, alocaţia avea atunci rolul de a compensa salariile, plasându-se între 8 şi 10% din salariul mediu pe economie.

Cuantumul alocaţiilor ajungea la 3,1% din p.i.b., înainte de 1989, în timp ce acum se găseşte sub 1%. Condiţiile de acordare erau centrate pe copii în vârstă de 0 - 16 ani inclusiv şi cu un părinte obligatoriu salariat.

Existenţa a 8,2 milioane salariaţi şi numai a 4,2 milioane pensionari înainte de 1989 permitea aceată posibilitate.

În momentul de faţă există numai 4,5 milioane salariaţi şi peste 6,3 milioane pensionari.

De asemenea, alocaţiile erau atunci în funcţie de mediul rezidenţial, fapt de care nu se mai ţine seama astăzi.

După Revoluţie, alocaţiile s-au dat indiferent de salariul părinţilor şi de zona în care trăiau copiii. Scăderea a fost substanţială. Dacă în 1990 o familie cu un salariul minim şi cu 1, 2 copii îşi putea permite un mod de viaţă decent, în 1991 aceeaşi familie cade sub minimul decent. În 1993, familia cu 3 copii scade sub minimul de subzistenţă, iar în 1994 ajunge la o situaţie asemănătoare şi cea cu un singur copil.

Funcţia de protecţie socială a alocaţiei de stat pentru copii, de fapt, a fost eliminată. Parţial, în ultima vreme, pentru cei de vârstă şcolară numai, acest lucru a fost compensat datorită unei alimentaţii dată dimineaţa la şcoală, şi numai acelora care se duc la şcoală, şi aceasta insuficientă.

Am insistat pe acest lucru pentru că este scos în evidenţă în Raportul de ţară, prezentat şi în anul 2004, de Banca Mondială, atunci când se referă la România, pe care o consideră ca una dintre cele mai sărace ţări din Europa Centrală şi de Est.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului Virgil Popescu. Va urma domnul Ioan Miclea. Deputaţii Florin Iordache şi Ioan Timiş au depus la secretariat declaraţiile.

Domnul Virgil Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi, subiectul declaraţiei politice de astăzi este "Alianţa Dreptate şi Adevăr, între teorie şi practică".

Mult popularizata alianţă între PNL şi PD, cunoscută, în funcţie de interesele de moment, uneori şi Dreptate şi Adevăr, oscilează între a-şi face cunoscută identitatea şi a săpa individual drept partide înregistrate ca PNL şi PD "

Onestitatea politică, sinceritatea platformelor electorale în recenta campanie au fost, involuntar, foarte clar exprimate printr-o duplicitate revoltătoare, dacă ne-am afla în prezenţa unor partide care ar pretinde o verticalitate politică. Dat fiind că nu suntem în prezenţa unor partide cu astfel de vise politice, rămâne să constatăm o realitate deplorabilă: cele două partide şi-au construit o propagandă electorală bazată pe afirmaţii, acuzaţii, invective absolut nejustificate, dar şi nesusţinute sau explicate, încercând să influenţeze şi să inducă în eroare un electorat care nu a conceput că sub masca încrâncenată a celor doi lideri este un vid de adevăr şi o mare de păcăleli.

Electoratul, de bun simţ şi ca întotdeauna de bună- credinţă, a considerat trâmbiţata alianţă Dreptate şi Adevăr ca fiind o entitate politică cu un program individualizat; nu a trecut foarte mult până s-a constatat că alianţa D.A. a însemnat apariţia comună la televiziuni a reprezentanţilor, care aveau de susţinut verbal acuze gratuite şi în necunoştinţă de cauză, privind activitatea administraţiei PSD.

În acelaşi timp, electoratul a trebuit să constate că în plan teritorial, dorinţa de ascensiune la ciolane individuale a determinat depunerea de candidaturi separate pentru PNL şi PD, conform proverbului " la plăcinte înainte", deci concurându-se în interiorul aceleiaşi formaţiuni care pretindea că merge strâns unită.

În realitate, o tristă şi dezamăgitoare ciupeală politică; oare cu astfel de manevre penibile intenţionează cele două partide, PNL şi PD, temporar şi împotriva naturii declarate unite, să acceadă şi în Uniunea Europeană?

Până atunci, poate, dacă se mai respectă şi din datorie faţă de electorat, ar trebui să explice cum se împacă doctrina liberală cu cea pretinsă social democrată şi care este această platformă comună.

Dacă singura lor coeziune constă în dorinţa de a se împotrivi partidului majoritar, PSD, atunci este foarte clar că ura şi neputinţa, limitarea şi lipsa de perspectivă trebuie explicate electoratului ca fiind adevăratele justificări ale atitudinii lor.

Jocul de-a dreptul murdar, dar sesizat de electorat abia după alegerile locale, de a se prezenta ca alianţă electorală, acolo unde le-a convenit, şi ca partide separate, PNL şi PD, acolo unde şi-au urmărit avantajele individuale, este descalificant pentru aceşti aşa-zişi parteneri şi ar trebui foarte clar stopat prin legea alegerilor locale şi generale.

Angajarea şi implicarea de care sunt capabili în interesul cetăţenilor s-au dovedit, în aceste zile, prin boicotarea constituirii consiliilor locale şi judeţene. Cele două partide, care se vor exponente ale cetăţenilor, au întârziat şi întârzie constituirea şi intrarea în funcţiune a consiliilor locale şi judeţene şi rezolvarea în continuare a problemelor comunităţilor, dovedind că de fapt le interesează numai acapararea puterii.

Este electoratul conştient acum de acest lucru?

Atunci va trebui să nu uite adevăratele scopuri ale acestei alianţe şi să facă într-adevăr dreptate, atunci când va mai fi chemat să aleagă!

În mod necesar, însă, viitoarea lege a alegerilor legislative şi prezidenţiale, va trebui să prevadă elementele necesare pentru ca politica duplicitară, jocul dublu - de prezentare ca alianţă şi partide separate în alegeri, practicat în alegerile locale de PNL şi PD, să nu mai fie posibil.

Electoratul trebuie să cunoască exact pe cine votează, cu ce platformă electorală se prezintă, care este doctrina politică, pe cine reprezintă fiecare dintre partide.

Adevărata fraudă electorală au gândit-o şi au pus-o în practică alianţa D.A., prezentă în mod duplicitar în alegerile locale, ca alianţă, dar şi ca partide separate, cu scopul vădit de a păcăli şi deruta electoratul, dar însuşindu-şi toate avantajele.

Ca de obicei, conform proverbului, liderii celor două partide care au gândit, acceptat şi realizat această politică duplicitară sunt primii care strigă ... hoţii!

Cine strigă, domnilor?

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul domnului deputat Ioan Miclea. Va urma domnul Cristian Dumitrescu.

Domnul Ioan Miclea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică se intitulează "O trădare previzibilă".

Am prezentat de la această tribună mai multe declaraţii politice în care mi-am exprimat puncte de vedere referitoare la şantajul pe care U.D.M.R. îl face asupra P.S.D. pentru obţinerea de avantaje sociale, dar mai ales politice pentru etnia maghiară.

În principal mă refer la faptul că pentru un sprijin efemer P.S.D. a cedat până şi în probleme ce vizau integritatea, independenţa şi suveranitatea ţării.

Exemplific aici: neluarea de măsuri ferme împotriva celor care au desfăşurat activităţi pentru obţinerea autonomiei teritoriale a Ţării Secuilor şi a Transilvaniei, acelor care au desfăşurat activităţi pentru promovarea operei literare a unui criminal de război, acelor care au îndemnat făţişa luptă armată împotriva românilor pentru obţinerea independenţei Transilvaniei, împotriva celor care au impus, respectiv au acceptat reinstalarea statuii celor 13 generali-călăi ai poporului român, la Arad.

Nu s-au luat măsuri împotriva acestora, deşi faptele lor se încadrau în prevederile Codului Penal, deoarece P.S.D. a guvernat şi guvernează cu ajutorul U.D.M.R., ai cărui membri sunt cei care au comis faptele pomenite.

P.S.D. a ştiut şi ştie că ar fi putut primi sprijin parlamentar de la partidele româneşti, dar l-a refuzat, deoarece acţiunile lor parlamentare au fost şi sunt în bună măsură împotriva intereselor generale ale ţării, lucru pe care partidele româneşti nu-l acceptau. U.D.M.R. a venit în actuala legislatură alături de P.S.D., prin trădarea partenerilor săi din C.D.R., printre care P.D. şi P.N.L. au fost printre cei mai importanţi. Astăzi, după ce P.S.D. a pierdut controlul politic asupra capitalei, îşi plânge insuccesul şi la Cluj- Napoca, unde prietenii şi partenerii lor de nădejde - mă refer la U.D.M.R. - au trădat şi s-au întors la mai vechii lor amanţi politici, P.D. şi P.N.L.

Încă o dată, s-a adeverit un vechi proverb: "cine a trădat va mai trăda", lucru pe care, însă, se pare că P.S.D. nu l-a ştiut.

Nu sunt pentru moartea caprei vecinului, dar dacă vecinul vrea cu tot dinadinsul să-i moară capra, eu nu pot decât să privesc cu deznădejde şi cu uimire tragedia lui.

La Cluj-Napoca, însă, s-a întâmplat o dublă trădare. U.D.M.R. a trădat P.S.D., aliindu-se cu P.N.L. - P.D., deşi aceştia din urmă au declarat în campanie că nu se vor alia cu U.D.M.R.

Interesant este că U.D.M.R. a sprijinit în primul tur de scrutin P.S.D.-ul, deoarece acesta a promis să-i satisfacă 7 dorinţe, printre care: subvenţionarea şcolilor confesionale maghiare şi inscripţionarea bilingvă a denumirii localităţii sunt cele mai puţin importante.

Cu toate acestea, maghiarii au trădat şi au trecut în barca alianţei D.A. ca nişte şobolani, atunci când şi-au dat seama că vaporul P.S.D. se scufundă, dar nu şi-au făcut nici o grijă. Alianţa D.A. va plăti preţul trădării şi al prostituării, satisfăcând cele 7 condiţii puse anterior P.S.D.-ului, pentru sprijinirea în campanie, deşi candidatul P.D. la primărie a jurat cu mâna pe biblie că nu se va alia cu U.D.M.R. şi nu va trăda interesele naţionale ale românilor.

Iată cât valorează promisiunile electorale şi jurămintele membrilor alianţei, cât de ieftin îşi vinde onoarea şi demnitatea şi cu cât dispreţ trădează sentimentele naţionale ale alegătorilor pe care i-a manevrat în campania electorală.

Vă asigur că nu va trece mult timp şi clujenii vor înţelege că au votat aceeaşi schimbare păguboasă pe care au votat-o şi în 1996, schimbarea trădării. Urmările acelui vot al trădării le simţim şi astăzi, iar P.S.D. munceşte din greu să-i şteargă sau măcar să-i diminueze urmările, prin dezastrul în care a dus ţara guvernarea C.D.R., în care reprezentanţii P.N.L., P.D. şi U.D.M.R. au fost actorii distrugerii economiei naţioanale, punând pe chituci marile capacităţi industriale, agricultura, flota maritimă şi fluvială, într-un cuvânt, aproape că nu există sector de activitate în care să nu se simtă efectele distrugătoare preschimbării din 1996.

Dumnezeu şi-a întors faţa de la noi. Păcatul trădării şi unirea cu trădătorul sunt de neiertat.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Îi dau cuvântul domnului Cristian Dumitrescu, va urma domnul Adrian Moisoiu.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Este foarte important ca Parlamentul şi parlamentarii să se exprime atunci când lucruri cu adevărat semnificative se întâmplă în viaţa politică românească şi internaţională. Şi acest lucru eu spun că se întâmplă şi acest lucru se face şi acest lucru este un lucru bun.

În tumultul, însă, al acestor evenimente şi al vieţii politice atât de frământate din ţară şi din străinătate se poate întâmpla să se treacă cu vederea şi lucrurile cu adevărat importante. Un astfel de lucru, iată, s-a întâmplat în urmă cu câteva zile: Tratatul cu privire la Convenţia asupra unei Constituţii privind viitorul Europei, deci, Constituţia Europeană, a ajuns într-o fază finală de acceptare de către reprezentanţii Uniunii Europene.

Se închide astfel un ciclu extrem de important, un ciclu care a început, mai întâi, printr-o mare dezbatere în cadrul Convenţiei Europene, din care au făcut parte parlamentari, miniştri, personalităţi ale vieţii politice din ţările Uniunii Europene şi ţările care urmau să intre în Uniunea Europeană, printre care şi România, această Convenţie a produs un proiect de tratat, după o dezbatere care a durat aproape 2 ani de zile, sub preşedinţia lui Valery Giscard d'Estaing, personalitate marcantă a Europei postbelice. După frământări deosebite, acest tratat cu privire la viitorul Europei, cu privire la Constituţia Europeană, a fost finalizat în urmă cu un an, prezentat Consiliului - deci, şefilor de stat şi de guvern - la Thesaloniki. După care a urmat o perioadă frământată, dificilă, care arată că inclusiv în ceea ce priveşte construcţia europeană există poziţii şi interese.

Dar iată că, până la sfârşit, până în cele din urmă, raţiunea a învins şi acest tratat cu privire la Convenţia asupra viitorului Europei, cu privire la Constituţia Europeană, a primit girul şefilor de stat şi de guvern, într-o formulă care, în măsura în care politicul este arta compromisului, a satisfăcut sau satisface aproape toate interesele naţionale ale ţărilor membre şi ale Uniunii, pe ansamblul ei. Este un enorm pas înainte! Este o uriaşă realizare a unei Europe unite! Este momentul de la care, aşa cum s-a întâmplat în urmă cu peste 50 de ani, când s-a constituit Uniunea Europeană, începe să se construiască din nou! De data aceasta, bazele construcţiei, prevăzute în actualul tratat, care devine Constituţia Europei, sunt cu mult mai solide.

Semnificativ - şi de aceea am dorit să vin la această tribună - pentru că, practic, în tumultul, cum spuneam, al vieţii interne, al alegerilor, al frământărilor sociale, al problemelor care există în România astăzi, şi nu sunt puţine acestea, acest moment semnificativ a trecut. A trecut chiar şi pentru reprezentanţii ţărilor membre ale Uniunii Europene, care s-au aplecat cu mult mai multă "asiduitate" asupra unor probleme legate de viitorul comisiei, de numărul de comisari, de cine va fi preşedintele, într-o funcţie extrem de importantă, al comisiei care urmează ca, de la sfârşitul anului acesta, să intre în funcţie pentru o perioadă de 5 ani.

Dar faptul în sine rămâne: avem o Constituţie Europeană, avem o Constituţie care creionează pentru România un viitor, spunem noi, aproape de realităţile şi mai ales de idealurile poporului român.

S-a vorbit în urmă cu puţine minute de la această tribună şi despre lucruri care sunt arzătoare pentru poporul român. Iată, este vorba despre Moldova, despre Republica Moldova: visăm şi credem că, de acum, este posibil să ne regăsim iarăşi toţi românii înlăuntrul aceleiaşi graniţe. Dacă această graniţă se va numi "graniţa Uniunii Europene", înseamnă că vom fi iarăşi împreună şi că nu ne va mai despărţi nici o graniţă teritorială, pe noi, românii, de o parte şi de alta a prutului.

Numai din acest considerent, dar sunt cu mult mai multe aceste considerente, şi pentru această semnificaţie a aprobării sau consensului asupra viitoarei noi Constituţii Europene, este semnificativ. Iată de ce am dorit să spun câteva cuvinte în legătură cu acest moment care s-a petrecut cu puţine zile în urmă şi să-l marcăm şi noi, Parlamentul României, pentru că cei care vor răsfoi în timp, în analele Parlamentului, în discursurile Parlamentului, vor vedea că un astfel de eveniment, care ne va marca viaţa pentru multe zeci de ani, dacă nu chiar sute, de acum încolo, într-un fel sau altul, l-am gândit şi noi aici. Mulţumim.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Îi dau cuvântul domnului Adrian Moisoiu, va urma domnul deputat Vasile Miron.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Intervenţia mea de astăzi este intitulată "Mai bine slugă decât stăpân?"

V-aţi întrebat vreodată care este motivul pentru care UDMR încheie alianţe cu oricare partid parlamentar, numai cu Partidul România Mare nu face acest lucru? Răspunsul este simplu: Partidul România Mare are coloană vertebrală, este singurul partid demn, care preţuieşte cu adevărat mândria de a fi român, faptul că avem o Ţară deosebit de frumoasă şi încă bogată, că am fost dăruiţi de către bunul Dumnezeu!

Acest lucru am să-l demonstrez.

După ce au obţinut conducerea Consiliului Judeţean Satu Mare, preşedinţia Consiliului Judeţean Bihor, 2 vicepreşedinţi la Consiliul Judeţean Cluj, de Harghita şi Covasna nici nu mai amintesc, UDMR a mai înregistrat o victorie, prin înzestrarea, de către PSD Mureş, cu dreptul de a conduce judeţul Mureş pentru următorii 4 ani. Astfel, întregul teritoriul care în anii 1940-1944 a fost sub stăpânire maghiară ca urmare a durerosului şi ruşinosului Diktat de la Viena, de data aceasta a fost "cedat în mod democratic" aceleiaşi etnii. Practic, în urma alegerilor locale, care au avut loc la 6 iunie 2004, Ardealul de Nord este sub stăpânire ungară!

Oare acesta să fi fost mandatul pe care românii din judeţul Mureş l-au încredinţat PSD-ului atunci când i-au votat?

Consider că am obligaţia ca de la acest microfon să aduc la cunoştinţa întregii ţări, modul în care s-a făcut acest "târg" nenorocit. Nu de altceva, dar alegerile generale şi prezidenţiale sunt numai la 5 luni distanţă şi dacă vom continua să facem asemenea "schimbări", să nu ne mirăm că în loc să se integreze în Uniunea Europeană, România se va dizolva în Europa, va dispărea de pe harta Europei!

Cunoscând prevederile protocolului PSD-UDMR, prin care udemeriştii, speculând cu dibăcie lupta pentru putere dintre partidele româneşti, au obţinut, prin o politică deosebit de pragmatică dusă în ultimii 3 ani şi jumătate, tot ce au dorit de la actualii guvernanţi, cât şi faptul cum UDMR şi-a adjudecat ambele posturi de viceprimari ai municipiului Târgu Mureş - profitând de faptul că în consiliul local sunt majoritari (fiindcă aşa au înţeles românii să se prezinte la vot), am încercat să negociez cu cei care conduc partidele din judeţul Mureş o conducere românească a acestuia. Cei 20 de consilieri judeţeni PSD, PNL, PRM, PUNR şi PD, faţă de cei 15 udemerişti, permiteau aceasta!

Am propus 3 variante:

- preşedinte PSD (ca urmare a faptului că are 7 consilieri judeţeni) şi câte un vicepreşedinte PRM şi PNL (deoarece acestea au câte 4 consilieri judeţeni);

- preşedinte PSD şi câte un vicepreşedinte PSD şi PNL (PRM renunţând);

- preşedinte PSD şi ambii vicepreşedinţi PSD (adică PSD câştigă totul).

După cum se vede PRM nu a avut ambiţii, ci a dorit ca atunci, când, la 1 ianuarie 2007, România va fi primită în Uniunea Europeană, politica conducerii judeţene Mureş să fie în totală concordanţă cu cea de la Bucureşti!

Din păcate, domnul prefect şi, în acelaşi timp, preşedinte al PSD Mureş a apreciat mai mult credibilitatea UDMR-ului - care la Cluj aşa cum acum deja se cunoaşte, a dat dovadă de cinism, laşitate şi trădare, şi nu a acceptat propunerea, neavând încredere în liberali (spunea dânsul), care prin liderii lor au declarat că încheie alianţe cu oricare partid în afară de PSD şi care la alegerile pentru primar în Târgu Mureş au încercat să spargă unitatea românilor, propunând şi susţinând cu fervoare un candidat propriu!

Modul în care a decurs şedinţa de constituire a Consiliului Judeţean Mureş a fost un spectacol dezonorant! Să-i vezi pe rând, pe fiecare dintre consilierii judeţeni ai PSD-ului refuzând propunerile de a candida pentru funcţia de preşedinte făcute de consilierii judeţeni ai PRM şi ai PUNR şi de a accepta, prin domnii Frăteanu şi Groza, candidatura pentru cele 2 funcţii de vicepreşedinţi a fost jalnic! Vai şi amar de demnitatea şi mândria noastră de a fi român! Cu alte cuvinte, mai bine slugă decât stăpân?

De aici se naşte întrebarea: cu cine să încheie Partidul România Mare o alianţă pentru alegerile generale? Cu cei care ne trădează cu UDMR-ul (este vorba de PSD), aşa după cum s-a văzut sau cu cei care au trădat înţelegerile avute privind constituirea consiliilor judeţene Gorj sau Giurgiu (este vorba de alianţa PNL - PD)?

Încă o dată, Partidul România Mare cheamă populaţia României de a veni alături de el! Este mai mult decât clar: numai PRM duce o politică cu adevărat pentru Ţară şi neam!

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Îi dau cuvântul domnului deputat Vasile Miron, va urma domnul Emil Rus.

Domnul Vasile Miron:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mi-am intitulat speech-ul de astăzi "Ştefan cel Mare şi Sfânt".

I-a fost dat Moldovei să-i aibă pe corifeii literaturii, muzicii, istoriei noastre şi nu numai, pe Eminescu, Enescu, Iorga.

Şi tot Moldovei i-a fost dat să-l aibă pe cel mai brav dintre voievozii neamului nostru, pe Ştefan cel Mare şi Sfânt, cu nimic mai prejos decât marii căpitani ai lumii: Alexandru, Cezar, Napoleon. Asemănător lor ca geniu militar şi deosebit de ei prin caracterul războaielor purtate, războaie de apărare a gliei străbune şi nu de cucerire a altor popoare, ca marea majoritate a războaielor purtate de ceilalţi.

Din dulcea Bucovină, dintr-o mirifică poiană cu miros de cetină de brad, din cripta de la Putna, răzbat către noi, acum şi de-a pururi, cuvintele lui Ştefan, care ne-a fost baci până la adânci bătrâneţe: "că Moldova n-a fost a strămoşilor mei, n-a fost a mea şi nu este a voastră, ci a urmaşilor voştri ş-a urmaşilor urmaşilor voştri, în veacul vecilor!"

Măria Ta, comemorând pe 2 iulie o jumătate de mileniu de la trecerea Ta în nefiinţă, parlamentarii României anului 2004, mulţi dintre noi urmaşi ai urmaşilor bravilor tăi oşteni, transmitem tuturor românilor din ţară şi de pretutindeni, precum şi urmaşilor şi urmaşilor lor, următorul mesaj: "Glorie eternă numelui tău, faptelor tale de arme şi credinţei tale nestrămutate în Mântuitorul nostru Iisus Hristos!"

Deputat Vasile Miron, născut în Leorda-Comăneşti, judeţul Bacău, sat răzăşesc cu înscris şi pecete de la Ştefan cel Mare.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu, inclusiv pentru temă.

Domnul deputat Emil Rus. Va urma doamna Leonida Lari.

Domnul Emil Rus:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În declaraţia mea politică de astăzi vreau să exprim un punct de vedere cu privire la colaborarea partidelor în realizarea consiliilor locale, mai ales a consiliilor judeţene, şi la alianţele politice în general.

Partidul România Mare a participat în recentele alegeri şi în ciuda unui boicot mediatic aproape total şi a unei fraudări de până la 20 % în procesul de numărătoare a voturilor, a reuşit să obţină unui procent superior celui din 2000, totuşi, sub nivelul aşteptărilor noastre.

Înainte, încă, şi pe timpul campaniei, am considerat că este necesar să colaborăm cu partidele de opoziţie, pentru a ne sprijini reciproc, în scopul stăvilirii actelor de fraudare, ceea ce nu s-a prea reuşit. Acest fapt al colaborării nu înseamnă alianţă, nu înseamnă renunţarea la convingerile doctrinare, nu înseamnă renunţarea la principiile partidului, nu înseamnă că noi, Partidul România Mare, am orietat şi orientăm critica şi dezvăluirile într-o singură direcţie, fie spre PSD, fie spre alianţă. Nu, noi îi condamnăm cu multă vehemenţă pe cei care au adus ţara în prag de faliment, au îndatorat-o aproape peste puterile ei, au adus sărăcia la cotele insuportabilităţii, au prădat fără lege avuţia naţională, au devalizat băncile şi au instituţionalizat corupţia, au ruinat industria, agricultura, întreaga economie a ţării, iar învăţământul şi sănătatea sunt într-o criză strigătoare la cer, fapte care, în loc să ne apropie, ne depărtează de Europa.

Dacă noi, în constituirea democratică a structurilor administrative de conducere pe plan local, am promovat pe drept reprezentanţii Partidului România Mare alături de alianţa Băsescu- Stolojan sau PSD, am făcut-o pentru a avea acces la conducere. E drept, s-au făcut înţelegeri de colaborare cu celelalte partide pentru stăvilirea fraudărilor, dar nu s-au făcut nicidecum alianţe bătute în cuie pentru a sprijini Alianţa D.A., nimănui nu i-a dat conducerea partidului nostru mandatul de a încheia o asemenea alianţă.

Cum fiecare partid are interesul să obţină, dacă nu conducerea, atunci cel puţin cât mai multe locuri în consiliile locale, pentru a-şi putea dezvolta activitatea politică de pe un alt plan, cel al puterii administrative, şi a răspunde în mai mare măsură problemelor electoratului, conducerea partidului nostru a dat libertatea filialelor sale să negocieze de la caz la caz cu forţele politice pe plan local, pentru a se alege oameni valoroşi, care să poată asigura şi promova interesul obştesc. Această orientare este în scopul hotărât de a înfăptui obiectivele economico-sociale incluse în programul Partidului România Mare şi de a dezvolta cu mai multă putere campania pentru alegerile parlamentare şi prezidenţiale, care urmează.

În consecinţă, noi nu avem de cerut nimic în plus de la nimeni şi nu avem de dat nimic nimănui. Partidul România Mare militează cu hotărâre pentru realizarea unei societăţi democratice româneşti cu care să intrăm în Comunitatea Europeană şi această Uniune, la rândul ei, să se regăsească şi să aibă totală încredere în România

Noi pentru aceasta milităm şi pentru acest lucru am participat în alegeri.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Îi dau cuvântul doamnei deputat Leonida Lari, va urma domnul Mircea Ifrim.

Domnii deputaţi Mircea Costache, Ştefan Lăpădat şi Eugen Nicolăescu depun la secretariat declaraţiile.

Doamna Leonida Lari Iorga:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Orice popor care cotropeşte alte popoare şi le perturbă evoluţia firească sub soare este pedepsit de soartă, pentru că popoarele lumii sunt înscrise pe faţa cerului. În iunie 1940, Imperiul Sovietic (mai bine zis, Rusia Sovietică) ne-a răpit Basarabia, iar în 2004, tot în iunie, vine cu propunerea să ne-o întoarcă înapoi, ca pe un dar din partea răpitorului. Dar să analizăm un pic faptele reale, în raporturile noastre cu Rusia.

De zeci de ani de zile, OSCE nu a reuşit să determine Rusia să retragă Armata a 14-a şi arsenalul militar din Transnistria. Între timp, experţii de la Moscova, ba au propus Planul Kozak, de federalizare a Republicii Moldova, plan respins sub presiunea SUA şi UE, ba acum, în iunie, vin cu un alt proiect, de realipire a Republicii Moldova la ţara mamă şi de recunoaştere a Transnistriei ca stat independent.

Iniţiatorul acestui proiect este politologul Stanislav Belkovski, reprezentantul Consiliului de Strategie Naţională a Rusiei, care consideră că trebuie să se ţină cont de factorul românesc din Republica Moldova şi că va fi, bineînţeles, antrenată în procesul de integrare a României în Uniunea Europeană. De asemenea, mai subliniază că autodeterminarea Transnistriei e necesară, dat fiind faptul că Ucraina deţine 3 judeţe româneşti ale Basarabiei, precum şi şi Nordul Bucovinei, Ţinutul Herţa, Insula Şerpilor. Şi, desigur, ţinteşte să vadă enclava transnistreană în componenţa sa. Stanislav Belkovski mai propune a se renunţa la logica stalinistă, a graniţelor administrative ale fostelor republici sovietice.

Totul ar părea un vis frumos, reunificarea României ar putea părea realizabilă, însă avem o întrebare esenţială: când, mă rog, i-a pălit grija pe ruşi pentru românii furaţi? Când şi-au dat seama experţii ruşi că aceste teritoriii sunt proprietăţile României, iar nu ale Rusiei? Abia la apropierea NATO şi a Uniunii Europene de hotarele din estul României? Or, cum vine asta, partea rusă abia acum un an a început să cunoască istoria pământurilor româneşti, pe care le-a sfârtecat după 1940 după cum i-a venit cheful, împărţindu-le cu partea ucraineană, în detrimentul României pe zeci de ani?

E destul să ne amintim genocidul săvârşit de fosta URSS la adresa românilor basarabeni şi bucovineni, cu deportările, colonizările de pământuri, depopulate de români, apoi războiul din Transnistria şi întemniţarea marilor patrioţi români din Basarabia.

După atâtea suferinţe pe care le-a îndurat din partea vecinilor din est, poporul român e circumspect la proiectele moscovite de aşa-zisă "întrajutorare". Şi expertul american Ariel Cohen spune fără înconjur că planul "Basarabia în schimbul Transnistriei" e un balon de încercare, o capcană pentru autorităţile române, iar recunoaşterea independenţei Transnistriei ar fi un precedent periculos, un premiu dat unei bande comuniste.

Un singur lucru recunoaştem şi noi din această avalanşă de propuneri: o prioritate a românilor este reîntregirea, dar pe cale paşnică, cu implicarea cancelariilor occidentale şi americane, întru a evita conflicte armate ca acela din 1992, când banda lui Smirnov şi-a bătut joc de tineretul basarabean, ucigând peste 1.200 de oameni.

Deocamdată, capcana întinsă de Moscova e clară, ei folosind un politolog cu diverse declaraţii, dar oficialii ruşi, deocamdată, nedeclarând nimic. Le e teamă, pur şi simplu, că odată cu intrarea României în Uniunea Europeană nu e departe şi ceasul când va intra şi Basarabia, şi atunci va fi mai greu ca Transnistria să vie cap de pod pentru interesele geostrategice ale Rusiei.

Să ne amintim istoria cu Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, formată pe teritoriul Transnistriei, care, după aceea, s-a lăţit şi s-a format, cu alt nume, şi pe teritoriul Basarabiei, numele de "Republica Sovietică Socialistă Moldovenească". Să fi fost după poftele imperialiste ale Rusiei, n-ar fi pregetat să formeze şi "Republica Sovietică Socialistă România"!

Dar iată că mai marii lumii au înţeles, în sfârşit, caracterul imperialist al Rusiei şi odată cu acceptarea României în NATO şi, sperăm, şi în UE, se mai pune o stabilă în faţa acestui imperiu nesăţios.

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Ultimul vorbitor, domnul deputat Mircea Ifrim.

Domnii deputaţi Cristian Nichifor, Adrian Ionel şi Traian Dobre au depus la secretariat declaraţiile.

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea se adresează ca un apel adresat Guvernului pentru respectarea legii.

Situaţia gravă în care se găseşte sănătatea din ţara noastră este datorită nerespectării legii. În urmă cu o săptămână a avut loc o analiză în prezenţa Curţii de Conturi, a Ministerului de Finanţe, a membrilor Comisiei pentru sănătate şi familie, a unor directori de spital din Capitală. Au rezultat câteva elemente clare:

Legea finanţelor nr. 500/2002 nu este respectată. Astfel, la sfârşitul anului 2003 exista un disponibil de 15.267,6 miliarde de lei, care nu au fost înscrise în bugetul pe anul 2004, continuând să existe datorii, unele datând din 2002. Lucrurile puteau fi foarte simplu rezolvate dacă se respecta Legea finanţelor şi aceste fonduri se utilizau pentru plata datoriilor, existând chiar un exces.

Un al doilea element care a rezultat este că pentru sistemul informatic în sănătate s-a încheiat la 3.07.2002 un contract de 119.540.000 de euro, care nu a fost onorat şi, în aceste condiţii, nu a fost înscrisă la fila de buget aprobată sursa de finanţare a acestui sistem informatic - 1,5% din veniturile colectate.

Al treilea element. Agenţia Naţională pentru Administrare Fiscală, prin care s-a reuşit pierderea identităţii Fondului de contribuţie de sănătate, nu raportează şi pune în necunoştinţă de cauză Casa de Asigurări de Sănătate privind aceste fonduri.

Al patrulea element îl reprezintă faptul că există aparatură în valoare de peste 4 milioane de dolari care nu poate fi folosită, nefiind scoasă din vamă, prin lipsă de fonduri, deşi aceste fonduri puteau să existe.

În aceste condiţii, Fondul de asigurări de sănătate, care, prin Constituţie, este stipulat să fie folosit în exclusivitate pentru sănătate, fiind fond special, este la bunul plac al Ministerului Finanţelor, care încalcă însăşi Legea finanţelor. Iar, din timp în timp, asigură o cantitate de oxigen, precum unui pacient într-o stare foarte gravă, încălcând de asemenea legea, precum prin Ordonanţa nr. 32/2004, prin care a disponibilizat un fond de 10% din trezorerie, care este absolut o măsură total ilegală.

Închei declaraţia mea, adresându-mă Guvernului şi primului ministru cu rugămintea de a respecta legalitatea, de a face ca Ministerul Finanţelor să respecte însăşi Legea finanţelor de stat, aceasta fiind unica măsură de a ieşi din criza de sănătate, banii sănătăţii trebuind să fie folosiţi exclusiv pentru sănătate şi nu în alte scopuri, aşa cum se întâmplă.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Doamna Minodora Cliveti a depus declaraţia la secretariat.

Domnul Tamas, pe ultima sută, solicită totuşi să ia cuvântul.

Domnul Tamas Sandor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Obiectul intervenţiei mele sunt taxele judiciare de timbru pe care justiţiabilii români sunt datori a le achita pentru covârşitoarea majoritate a serviciilor prestate de instanţele de judecată.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La rugămintea unui justiţiabil, alegător din Circumscripţia electorală Covasna, pe care o reprezint în Parlamentul României, am avut nefericirea să trec printr-o experienţă traumatizantă, care m-a marcat într-o asemenea măsură încât m-am decis să vă interpelez. Subiectul intervenţiei mele şi al experienţei mele sunt taxele judiciare de timbru pe care justiţiabilii români sunt datori a le achita pentru covârşitoarea majoritate a serviciilor prestate de instanţele de judecată.

Am fost, aşadar, rugat să obţin un certificat de soluţie de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Costul unui asemenea serviciu este de 7.000 de lei taxă de timbru şi 1.500 de lei timbru judiciar. Aceste taxe se pot achita, mai nou, la oficiile poştale din sectorul 2 al Municipiului Bucureşti, în contul şi pentru primăria acestui sector, oficii poştale dotate cu calculatoare programate pentru încasarea acestor taxe, fapt cât se poate de pozitiv, la prima vedere.

Din păcate, la primul oficiu poştal în care am intrat şi după ce mi-a venit rândul, am aflat că sistemul modern de calculatoare nu funcţiona. La cel de al doilea oficiu poştal se încărca greu programul, iar funcţionara era irascibilă din cauza căldurii. Aşa încât, abia după ce am căutat un al treilea oficiu poştal am reuşit să achit suma de 7.000 de lei şi să primesc în schimb chitanţa indispensabilă obţinerii certificatului necesar.

Pentru cumpărarea timbrului judiciar de 1.500 de lei, de asemenea, indispensabilă obţinerii certificatului, a trebuit să stau la un alt ghişeu, de la un alt oficiu poştal. Nu pot să înţeleg de ce nu se pot procura timbre judiciare de la acelaşi ghişeu unde se plăteşte şi taxa de timbru.

După ce am aşteptat cu răbdare să-mi vină rândul, am aflat că nu pot să-mi procur timbru judiciar de 1.500 de lei pentru simplul fapt că nu se mai găsea. Deci, trebuia să scot din buzunar 10.000 de lei pentru că se găseau numai timbre judiciare de această valoare.

Până la urmă, am ataşat cererii cele două timbre şi am intrat în sediul Înaltei Curţi, unde am stat la o coadă formată din 20 de oameni. După ce mi-a venit, în fine, rândul, iar, mi s-a înregistrat cererea şi mi s-a spus să revin după 3-4 ore, pentru a ridica certificatul.

Stimaţi colegi,

Aş vrea să vă găsiţi şi dumneavoastră timp şi, deghizaţi precum vestitul domnitor Alexandru Ioan Cuza, să repetaţi experienţa mea, pentru a vedea felul în care un om silit să apeleze la justiţie este jefuit de timpul său, traumatizat şi stresat până la epuizare, pentru a obţine un simplu certificat de soluţie.

Dar situaţia se repetă nu numai la Înalta Curte, ci şi la Curtea de Apel Bucureşti, care se găseşte undeva la marginea Capitalei, iar amatorii de justiţie trebuie să se înarmeze cu hărţi, precum Sindbad Marinarul, pentru a identifica locurile în care trebuie să obţină preţioasele taxe de timbru, uneori, subliniez, de 7.000 de lei.

Vă mulţumesc pentru atenţia acordată.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

(Următoarele intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la secretariatul de şedinţă)

Domnul Ion Bozgă:

"Reabilitarea şi reforma sistemului de irigaţii"

Guvernul României, prin Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, a lansat marţi, 22 iunie 2004, proiectul "Reabilitarea şi reforma sectorului de irigaţii".

Acest proiect va fi implementat între 2004 - 2011, de către Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, prin Unitatea de Management, iar beneficiarii vor fi fermierii români, agricultura românească în general.

Programul este finanţat în baza Acordului de împrumut semnat de către Guvernul României cu Banca Mondială, costul total fiind de 102,947 milioane de dolari. Fondurile provin de la Banca Mondială - 80 milioane de dolari, 20,6 milioane de dolari de la bugetul de stat şi 2,3 milioane de dolari de la Asociaţiile Utilizatorilor de Apă. Scopul proiectului îl constituie reducerea riscului de secetă, creşterea eficienţei economice a irigaţiilor, îmbunătăţirea managementului şi reabilitarea sistemului de irigaţii.

Prima componentă a proiectului se referă la reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii pe o suprafaţă de 100.000 de hectare, din care, într-o primă etapă, 40.000 de hectare în sistemul Sadova - Corabia şi 10.000 de hectare în sistemul Nicoreşti - Tecuci, urmând a fi alese şi alte sisteme pe o suprafaţă de încă 50.000 de hectare din judeţele Dolj şi Galaţi. De asemenea vor fi reabilitate şi 20 de staţii principale de pompare care deservesc o suprafaţă de 400.000 de hectare în alte sisteme.

Pentru modul cum s-a implicat Guvernul României şi pentru modul cum a rezolvat acest tip de probleme, merită felicitările mele.

Vă mulţumesc.

Doamna Minodora Cliveti:

Declaraţie politică: "Femeile, ca marea..."

Raport către alegători:

În perioada 20-26 iunie a.c. am participat la sesiunea de vară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

Programul a fost extrem de dens, mai ales că a avut loc şi alegerea noului secretar general al Consiliului Europei, în persoana lui Terry Davis, fostul lider al grupului socialist al APCE.

Am participat la şedinţele grupului socialist, ale grupului de femei socialiste, am condus şedinţele Comisiei egalităţii de şanse pentru femei şi bărbaţi, a cărei preşedintă sunt.

Această comisie a prezentat în plenul Adunării două rapoarte despre sclavia domestică şi rolul femeilor în prevenirea şi combaterea conflictelor, subsemnata fiind raportor pentru acesta din urmă.

Ambele rapoarte au fost aprobate de plen.

În cadrul subcomisiei pentru participare egală a femeilor şi bărbaţilor în procesele decizionale am avut o întrevedere cu reprezentanţii unor dintre comisiile APCE care au cele mai puţine femei raportori, aceasta fiind o măsură decisă în cadrul analizei pe care Comisia o face pentru verificarea aplicării Rezoluţiei 1348/2003. Am obţinut de la Biroul APCE aprobarea pentru ca în sesiunea din toamnă să ne întâlnim cu toate femeile membre ale Adunării pentru a discuta pe această temă.

Urmare a modificării regulamentului Adunării, care a fost aprobat în prima zi a sesiunii, Biroul acesteia s-a lărgit incluzând ca membri cu drepturi depline preşedinţii de comisii, astfel încât pe perioada mandatului de preşedintă a Comisiei egalităţii voi reprezenta România în forul de conducere al APCE.

Este o premieră pentru femeile din Parlamentul României, care, nefiind reprezentate în Biroul Camerei Deputaţilor sau al Senatului, sunt prezente în Biroul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

Am participat, deci, la şedinţa Biroului. Am propus Biroului spre aprobare un proiect de rezoluţie privind înfiinţarea unei Agenţii observator europene pentru adopţii, biroul fiind de acord cu această iniţiativă şi decizând sesizarea Comisiei pentru chestiuni sociale pentru raport.

Am iniţiat, de asemenea, un proiect de rezoluţie pentru integrarea socială a femeilor imigrante, care urmează să fie supus aprobării Biroului în sesiunea următoare.

Am avut o întrevedere cu secretarul-general adjunct al Consiliului Europei, doamna Boer-Buquichio, pe tema situaţiei adopţiilor din România, a noilor legi recent votate în Parlamentul român în acest domeniu şi al expertizei pe care specialiştii Consiliului Europei au întocmit-o pe acest subiect.

Am convenit să continuăm să colaborăm, doamna secretar-general fiind o mare prietenă a României şi a copiilor acesteia, având de asemenea în vedere că strategia Consiliului Europei pentru anul 2005 are drept obiectiv esenţial violenţa împotriva copiilor.

Am fost solicitată şi am acordat un interviu pentru TV în Turcia (acolo unde femeile au probleme specifice de care mass-media se interesează în mod deosebit), pentru TV din Moldova şi pentru Radio "Europa Liberă", ca şi pentru "România Actualităţi" şi ROMPRES.

Aşa cum spuneam la început, a fost o sesiune grea, extrem de încărcată, incluzând şi o dezbatere de urgenţă în problema Irakului, o intervenţie în plen a preşedintelui Armeniei, acordarea "undei verzi" pentru ca statul Monaco să devină al 46-lea membru al Consiliului Europei etc.

Dar, departe de a mă plânge, având conştiinţa datoriei îndeplinite cu seriozitate, dar şi zâmbind, amintesc ceea ce am replicat unui coleg de delegaţie care a crezut util să compătimească femeile pentru tendinţa uşor utopică, după părerea sa, a propunerilor făcute în sensul reducerii discriminării şi accentuării participării acestora la decizii: "Marea, care pare a mângâia pământul, sfârşeşte prin a-l transforma şi a-l cuceri. Invit femeile să fie ca marea!"

Domnul Petre Posea:

Declaraţie politică: "Alegerile locale consemnează o victorie de prestigiu a Partidului Social Democrat în judeţul Buzău!"

Cu toate că în judeţul Buzău hazardul a făcut ca într-o comună, respectiv Bozioru, să se mai organizeze şi al treilea tur de scrutin pentru desemnarea primarului, alegerile locale, primul din cele două evenimente majore ale anului electoral 2004, s-au încheiat odată cu exprimarea opţiunilor în cel de-al doilea tur de scrutin din data de 20 iunie a.c.

Rezultatele acestor alegeri de importanţă crucială pentru reconfigurarea scenei politice româneşti reprezintă un semnal important din partea electoratului, care va fi analizat cu atenţie de partidul nostru.

Judeţul nostru, prin cetăţenii săi, nu şi-a schimbat nici de această dată convingerile, iar votul responsabil acordat PSD s-a materializat la alegerile locale în câştigarea a 52 de primării, din care două municipii, două oraşe şi 48 de comune, adică aproximativ 60%, un important număr de consilieri locali şi 16 consilieri judeţeni, respectiv 48,48%. Aici observ cu tristeţe ce a însemnat să ne lipsească câteva procente, care ne-ar fi oferit posibilitatea obţinerii şefiei consiliului judeţean şi a unei majorităţi în componenţa acestuia. Din păcate, la această nereuşită a concurat şi poziţia neserioasă şi duplicitară a consilierilor judeţeni ai PRM, care, deşi semnaseră un protocol de susţinere a PSD, au încălcat înţelegerea, trădând pe ultima turnantă. Dar asta este. Deşi democraţia este actul de conducere cel mai bun, din păcate nu este şi cel ideal, pentru că, la rândul său, are defecte, presupune costuri şi uneori chiar nedreptăţi.

Revenind la temă, afirm în primul rând, fără teama de a greşi, fiind cât se poate de clar, că PSD s-a menţinut pe o poziţie de forţă în judeţul Buzău, dacă este să ţinem cont de număr de primării obţinute. Aceasta înseamnă că populaţia şi-a pus încă odată speranţele în capacitatea partidului nostru de a contribui la reabilitarea climatului economic şi de afaceri, precum şi a nivelului de trai al oamenilor.

Câştigarea totuşi a unor primării de către reprezentaţi ai partidelor de dreapta şi centru-dreapta se datorează pe de o parte personalităţii puternice a candidaţilor respectivi, dar şi faptului că electoratul nostru încă se lasă ademenit de promisiuni deşarte, căzând uneori în plasa şi în imperiul minciunilor.

Este trist că în acest mod sunt înlăturaţi oameni capabili, cu rezultate reale. Nu ţi-ar părea rău dacă ai fi înfrânt de programe mai bune, în folosul cetăţenilor, dar nu de indivizi care habar nu au de administraţie, iar pofta de aputere este singura dominantă cei-i animă.

Trecând peste aceste sentimente mai sumbre, consider că este firesc să recunoaştem că această victorie a noastră nu ar fi posibilă fără mobilizarea exemplară a membrilor şi simpatizanţilor PSD, a organizaţiilor noastre de partid, fără eforturi şi sacrificii personale în această campanie electorală, şi folosesc acest prilej pentru a mulţumi tuturor membrilor şi simpatizanţilor partidului nostru care s-au angrenat în această bătălie electorală.

În altă ordine de idei, consider că este momentul să trecem peste încrâncenări şi intoleranţă şi toţi, indiferent de culoarea politică, să ne punem inteligenţa şi buna credinţă în slujba ţării şi a interesului public. Să întoarcem pagina şi să scriem un nou capitol al istoriei noastre, să facem astfel încât peste ani să fim mândri de hotărârea şi de munca noastră.

Fără ca cineva să încerce a ne califica nostalgici, nu există motiv pentru a fi astfel etichetaţi, consider că exerciţiul democratic este perfectibil, este la îndemâna politicienilor să-l facă, ei pot şi trebuie să îl facă, nevoie fiind numai de voinţă politică şi, evident, această voinţă trebuie susţinută de legitimitatea oferită de cetăţeni în momentul electoral.

Aceste observaţii fac parte din necazurile democraţiei. Trebuie să privind cu speranţă spre viitor; să mediteze cei care au greşit, să se retragă cei care au abuzat şi să continue cei care cred cu adevărat în valorile autentice ale democraţiei şi în puterea noastră de a ne concentra asupra problemelor fundamentale ale concetăţenilor noştri.

Închei, nu însă înainte de a lansa un apel tuturor membrilor şi simpatizanţilor PSD pentru pregătirea temeinică a alegerilor parlamentare şi prezidenţiale care se vor desfăşura în toamna acestui an. Trebuie să obţinem o majoritate parlamentară cât mai largă, care împreună cu aleşii locali să poată schimba în bine viaţa oamenilor, să demonstreze că se poate guverna în interesul cetăţenilor.

Mulţumesc electoratului buzoian care a fost şi de această dată alături de noi, asigurându-l că ştim, vrem şi putem să le satisfacem doleanţele lor îndreptăţite.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion Mocioalcă:

Abia s-au atenuat stridenţele şi poluarea cauzată de hărmălaia electorală întreţinută cu mare sârg de acele cunoscute "anumite forţe politice ale opoziţiei democrate".

Chiar dacă în turul doi, acolo unde s-au desfăşurat alegeri, au mai fost unele "răbufniri", ne exprimăm speranţa că în scurt timp ne vom putea aplica serios asupra problemelor mari ale societăţii româneşti în acest an de adevărată răscruce.

Acum se poate recepta şi înţelege mai clar şi mai plenar mesajul de bun simţ al premierului Adrian Năstase, exprimat cu doar o săptămână înaintea scrutinului de la 6 iunie: "Trebuie să ştim să lucrăm împreună pentru interesele naţionale. Acesta este de fapt mesajul cel mai important, chiar dacă pentru acţiuni de democraţie am fost separaţi prin diferite proiecte concurente în campania electorală. Va trebui foarte rapid, să revenim la ceea ce este interesul comun şi să vedem cum să realizăm proiect de acest tip pentru fiecare localitate."

Într-adevăr, ne aflăm în faţa unor opţiuni decisive pentru destinul colectivităţilor noastre. Politizarea a tot şi a toate - până aproape de limitele absurdului şi ale istoriei, frenezia demolatoare, interesele înguste - ne-am convins, nu folosesc decât încetinirea proceselor reformatoare, tocmai într-o etapă în care ritmul şi viteza de reacţie sunt precumpănitoare.

Încă odată ne manifestăm public disponibilitatea de a colabora în plan local şi judeţean cu toate formaţiunile politice, pe platforma comună a intereselor fiecărei comunităţi şi în interesul general al ţării.

Reafirmăm, de asemenea, disponibilitatea de a analiza cu discernământ şi cu bună intenţie propunerile, soluţiile, modalităţile, direcţiile de acţiune din ofertele electorale ale contracandidaţilor noştri - care pot completa benefic propriile noastre programe propuse electoratului în campanie. Primarii şi consilierii noştri vor dinamiza acest proces conform aşteptărilor celor care şi-au exprimat opţiunea prin vot şi cărora le mulţumim.

Trebuie să asigurăm operativ funcţionalitate şi eficienţă noilor organe alese ale administraţiei locale.

Avem convingerea că orice altă abordare - aceea declarată de opoziţie, de a refuza sistematic şi fără noimă orice colaborare cu PSD, la centru sau în teritoriu, va însemna ratarea şansei de bună-credinţă şi de credibilitate pe care le afişează.

Să medităm la modul cel mai serios asupra acestei teme de permanentă actualitate, care a fost şi rămâne fair-play-ul politic. În varianta sa electorală şi mai ales postelectorală.

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Rezultatele alegerilor locale au provocat o stare de mulţumire în rândul Alianţei D.A. P.N.L.-P.D., dar o mare nemulţumire în sânul partidului de guvernământ, cu tulburări interne, cu convulsii care lasă loc la multe interpretări.

Pentru P.S.D., care se autocredita în sondajele de opinie ca un partid veşnic, lipsa de performanţă electorală a fost o trezire bruscă la realitate, la o lume diferită de cea închipuită de maşina de propagandă a partidului.

Evident că brutalitatea îndepărtării din structurile locale, din localităţi considerate adormite de parfumul trandafirilor, a însemnat pentru P.S.D. înţelegerea pierderii avantajelor date de bugetul de stat şi bugetele locale.

Scurgerile de fonduri publice în buzunarele clientelei politice s-au oprit şi poate că acesta a fost şocul cel mai mare şi lucrul cel mai important care a contribuit la cutremurul politic din P.S.D.

Se cunoaşte că hăţişurile politicii pesediste, devenită oligarhie finaciar-politică, s-au construit pe baroni locali, pe cumetrii, pe baroni centrali, pe clientelă politică şi că orice perturbaţie în sistem presupune reaşezări ale pilonilor, ale proprietarilor de privilegii politico-economice, dar şi căpuşelor crescute pe spinarea acestora.

De asemenea, contradicţia firească dintre garda veche, provenită din nomenclatura vechiului P.S.D. şi pătura ciocoilor noi născută din îmbogăţirea prin fraudă, trafic de influenţă, totdeauna pe banii publici, este din ce în ce mai dură, precum împărţirea sferelor de influenţă în cadrul procesului de globalizare.

În aceste condiţii trebuie privită grava criză din interiorul P.S.D. provocată de începerea pierderii controlului asupra fondurilor publice şi obligării achitării uriaşelor datorii pe care pesediştii şi susţinătorii acestora le au faţă de bugetul statului şi restul bugetelor publice.

Dacă punem la socoteală modul în care s-au utilizat banii bugetelor, logistica instituţiilor publice în campania electorală, ne putem imagina ce resurse importante au fost la îndemâna reprezentanţilor puterii pesediste.

Totodată, ne putem închipui ce fonduri ar mai fi putut exista pentru PSD dacă nu pierdea atât de multe primării de mari oraşe, conduceri de consilii judeţene, acolo unde se vehiculează sume de bani deosebit de mari.

De aceea, în P.S.D. are lor acum o mare tulburare între grupuri şi grupuleţe, între grei sau mai uşori lideri naţionali ori locali, chiar între principalii conducători ai partidului.

Tot mai mulţi din oamenii de vârf ai puterii joacă şi se joacă cu cărţile pe care le consideră câştigătoare, uitând un lucru esenţial, şi anume de ce majoritatea cetăţenilor a optat pentru Alianţa D.A. P.N.L.-P.D. şi s-a îndepărtat de actuala putere.

Aroganţa, indiferenţa, propaganda deşănţată, manipularea, minciuna, duritatea, inflexibilitatea au constituit fapte pentru care oamenii s-au simţit umiliţi şi uitaţi de un partid care s-a autointitulat social-democrat.

Poate că sunt suficiente argumente pentru care P.S.D. să-şi schimbe atitudinea şi să înceapă un dialog sincer cu cetăţenii şi cu restul clasei politice, dialog care să aibă ca scop unirea eforturilor pentru îmbunătăţirea nivelului de viaţă al românilor.

Domnul Codrin Ştefănescu:

"Câinele Vasile - Prim ministru, Lavinia Şandru - Ministru la Ministerul Comediei şi Circului", special creat pentru ea... şi alţii ".. dacă mai au loc, într-un guvern în viziune băsesciană, format din gâsculiţe, raţe şi purceluşi...

Şi dacă spaţiul o va mai permite, liderul PD ar putea să-i ofere "prietenului" Stolojan, copreşedinte al Alianţei, un vajnic post de şef la o Direcţie însărcinată cu salubritatea propriului partid... Rămâne de văzut în aceste condiţii, dacă Guşă, Boagiu şi ceilalţi vor mai putea accede la funcţiile la care visează...

În euforia care i-a cuprins pe liderii Alianţei imediat după alegerile locale, dar care persistă, iată şi acum, printre aceştia, ei oferă pe zi ce trece, o imagine tot mai sumbră a ceea ce ei denumesc "constituirea guvernului"; ceea ce este mai grav, însă, este insulta adusă românilor care le-au acordat încredere, şi pe care acum îi răsplătesc cu băşcălie politică, derâdere şi dezinters.

În interiorul unei coaliţii care s-a văzut peste noapte cu sacii urcaţi în căruţe, Băsescu şi Stolojan confundă încrederea oferită cu abuzuri şi dezmăţ politic.

Şi cum ar putea fi descrisă mai bine starea acesteia, decât o babilonie perpetuă, în care, deşi se negociază deja liste parlamentare, funcţii şi posturi la toate nivelele, PD este în vârful unei piramide şubrezite de voci distonante şi guri flămânde după funcţii?!

Domnul Costache Mircea:

"Ce fel de om vă mai trebuie, fraţilor ?"

Nemulţumire generală referitoare la conducătorii de la toate nivelurile. Lehamite, dispreţ, ură şi duşmănie când e vorba de diriguitorii treburilor publice din ţară. Întreaga presă, toate instituţiile media promovează la unison discreditarea conducătorilor. La grămadă. Fără prea multe diferenţieri şi fără nuanţe. Toţi sunt nişte hoţi, toţi sunt nişte apatrizi, toţi sunt nişte lacomi, fără inimă şi fără Dumnezeu. Cum ajung sus, toţi jefuiesc, toţi se îmbogăţesc peste noapte.

Aşa să fie oare ? Chiar aşa, toţi o apă şi un pământ? Nasc numai copii malformaţi în familiile românilor, în Familia României? Uite, eu am făcut cu viaţa mea un experiment. Nu mi-am însuşit un bob de mei în mod necinstit, am miluit pe toţi nevoiaşii cât am putut, m-am lăsat pe mine şi pe copiii mei sărind în ajutorul altora, am făcut tot ce mi-a stat în putinţă să slujesc binele public, adevărul şi dreptatea. Am stat la cozi să-mi plătesc dările către stat, am mers în piaţă după alimente, am muncit zi şi noapte, mulţumindu-mă cu puţin. Am muncit fără plată ani de zile. M-am pus în slujba obştii necondiţionat. Nu am acumulat averi şi nici mulţi bani. Am trăit modest de pe o zi pe alta. M-am autoperfecţionat pentru munci cât mai diverse: învăţământ, cultură, artă, administraţie locală şi centrală. M-am ferit să dăunez cuiva, chiar şi celor care mi-au făcut rău. Mi-am făcut un crez din comportamentul civic exemplar chiar şi atunci când nu mă vedea nimeni.

Conştiinţa umană, profesională şi cetăţenească mi-a jalonat existenţa. M-am zidit mai mult în alţii decât în propria carieră. N-am putut concepe viaţa fără prieteni, fără suferinţă pentru o idee mare şi fără sacrificii. N-am prea avut concedii şi clipe de răgaz. Şi cu toate acestea, numai la gândul că sunt "parlamentar" suport un val de ură indescriptibil. Toate dejecţiile unei prese fetide, toată promiscuitatea neputinţei altora se deversează în jurul meu, sufocându-mă.

S-au scris în presă aberaţii revoltător de nedrepte şi de neadevărate la adresa mea pe care le voi enumera altădată. Nu am pe cine convinge de contrariu, chiar dacă evidenţele nu mai trebuie demonstrate. Mă văd toţi că trăiesc simplu şi modest într-un apartament de bloc. Şi cu toate astea, un vecin al cărui chip nu l-am văzut, i-am auzit doar vocea cavernoasă prin fereastra deschisă spre parcarea din faţa blocului: "Jos şpaga!" Venisem cu maşina de la ţară de la părinţi şi duceam în casă sacoşe cu mălai, ceapă, leuştean verde, ouă, tărâţe de borş, caş de oaie, dovlecei. Trecuţi de 80 de ani, părinţii mă consideră tot copil şi-mi dau de toate. Se mândresc cu faptul că băiatul lor e demnitar, dar unul cinstit care nu fură, nu prăduieşte Ţara ca ăilalţi şi care are de toate de la mama şi de la tata. Cât ne trăiesc părinţii, suntem într-adevăr copii. Şi avem de toate: porc de Crăciun, miel de Paşte, vin, făină, lapte, brânză şi toate cele ca de la ţară.

Bazuca vocii vecinului mi-a trimis prin fereastră un proiectil necruţător, la vederea bunătăţilor pe care le scoteam din maşină: "Jos şpaga!" Mi se urcase sângele la cap şi voiam să strig "Jos mă-ta, jos părinţii!" Dar m-am calmat repede. Asta e lumea în care trăim. O lume rău croită, în care Mischie, Păvălache, Vereştoi şi Vanghelie au propria lor Evanghelie. Iar vecinul meu, aburit de sondajele lui Dâncu de minciunile şi diversiunile mass-mediei, văzuse şi încercase să condamne răul din jur după mintea lui, strigându-mi, ostentativ, "Jos şpaga!", aluzie la sloganul electoral pe care l-am strigat prin megafoane "Jos Mafia!". Voia să-mi spună, cu alte cuvinte, "Tu vorbeşti, mă, de Mafie, uite cum cari ceapă şi mălai acasă!". Bravo vecine, asta da reacţie civică. D-aia s-a ruinat Ţara, că am tăcut la mişeliile altora! Aşa vecine, ripostează, nu te lăsa. Hai să strigăm împreună: "Jos oameni cinstiţi, jos mama!"

Care o fi răul adevărat dintre noi doi ? Parlamentarul Mircea Costache sau vecinul Cretinache ?

Deşteaptă-te vecine!

Domnul Florin Iordache:

"Primul Summit NATO cu 26 de membri"

Începând de luni, 28 iunie 2004, la Istanbul se desfăşoară primul summit NATO în formula lărgită cu 26 de membri.

România participă pentru prima dată la un summit al NATO ca membru cu drepturi depline al Alianţei. Vor participa domnul Ion Iliescu - preşedintele României, domnul Adrian Năstase - prim-ministru al Guvernului, Mircea Geoană - ministrul de externe şi Ioan Mircea Paşcu, ministrul apărării.

Prin această participare România îşi va exprima rolul său important ca factor de menţinere a păcii în Balcani, dar şi în lume. Oriunde din lume au participat, militarii români şi-au făcut datoria fie că au fost în Kosovo, Afganistan, Angola sau Irak.

România, prin prezenţa sa, alături de ceilalţi membri ai Alianţei, va milita pentru pace, pentru apărarea drepturilor tuturor popoarelor.

Domnul Ioan Timiş:

Domnule preşedinte

Stimaţi colegi

In interventia mea politica de astazi vreau sa-mi exprim in fata dumneavoastra bucuria ca, dupa multe decenii de framantari si nesiguranta, Romania poate privi cu incredere spre viitorul sau european. Zilele acestea se desfasoara la Istanbul prima reuniune a Aliantei largite a Tratatului Atlanticului de Nord, cu cei 26 de membri cu drepturi depline, din care face parte si Romania. Extinderea Aliantei Nord-Atlantice reprezinta o etapa de reinnoire si de consolidare a capacitatii de a genera securitate, cooperare si sprijin pentru reformele sistemelor de aparare si de stabilitate ale tarilor membre NATO.

Tara noastra participa pentru prima data la o reuniune a NATO in calitate de membru cu drepturi depline. La aceasta reuniune participam cu o delegatie oficiala condusa de domnul presedinte Ion Iliescu si primul-ministru al Romaniei, domnul Adrian Nastase.

Aceasta recunoastere internationala a Romaniei este o victorie absoluta si de netagaduit a diplomatiei romanesti. Seriozitatea de care a dat dovada Guvernul Romaniei in procesul de negociere pentru aderarea la NATO a facut ca Romania sa fie privita ca un partener credibil si hotarat in lupta comuna impotriva terorismului international.

Tara noastra a castigat prin integrarea in NATO un prestigiu deosebit care se va reflecta imediat in cresterea investitiilor straine si, implicit, in cresterea nivelului de trai pentru populatia Romaniei. Nu trebuie omis nici faptul ca o parte a preocuparilor de securitate si strategice ale Romaniei au fost luate in considerare, fapt care va duce la cresterea gradului de stabilitate in aceasta parte a Europei.

Va multumesc pentru atentie

Domnul Adrian Ionel:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Campania electorală care tocmai s-a încheiat a demonstrat încă o dată că partidul de guvernământ are în continuare credibilitatea pe care şi-a câştigat-o în timp, bazându-se pe coerenţa legislativă şi executivă.

Procentele obţinute de Partidul Social Democrat la alegerile de la nivel local sunt mai mari decât în urmă cu 4 ani. Asta înseamnă o creştere a cotei de credibilitate. Experienţa ultimilor 15 ani a arătat că partidele de guvernământ au pierdut, de la mandat la mandat, diferite procente, electoratul orientându-se către opoziţie, din nevoia de schimbare politică şi pentru că speranţele se îndreptau către cei care promiteau, cel puţin la nivel declarativ, o schimbare de substanţă. Este pentru prima dată când partidul care a guvernat 4 ani de zile o ţară cu multiple probleme şi în continuă transformare, câştigă mai multe procente la alegerile locale decât a avut la alegerile precedente.

Este un semn de maturitate politică, este un semn de apreciere din partea cetăţenilor acestei ţări, care au ştiut întotdeauna să aleagă între bine şi rău. În următoarea perioadă de timp se va demonstra clar că opţiunea românilor este îndreptată către PSD, singurul partid care prin factorii lui decizionali a arătat că ceea ce promite este şi îndeplinibil.

Eforturile susţinute pentru relansarea economică, pentru coerenţa legislativă, pentru un climat social echilibrat, nu sunt niciodată prea mari pentru Guvernul condus de premierul Adrian Năstase. Cred că bucuria liderilor alianţei dintre Partidul Democrat şi Partidul Naţional Liberal este prematură. Cei care se bucură acum pentru acumularea unui anumit procentaj la alegerile pentru administraţiile locale, ar trebui să se gândească la faptul că populaţia îi va sancţiona dur în contextul rupturilor care se produc în fiecare zi între membrii alianţei.

De ce se produc aceste scindări politice, de ce suferă alianţa de fricţiuni? Tocmai pentru că scopul principal al hienelor din partidele amintite mai înainte era cel "al osului". Adică vizau posturile de conducere din cadrul consiliilor locale sau judeţene pentru a se înfrupta din averea publică. Or, până la toamnă, până la alegerile parlamentare, este clar că se va evidenţia pentru ce şi-au dorit şi pentru ce au investit financiar în campania electorală de la locale.

Este clar pentru mine, de pe acum, că au făcut tot ce e posibil ca să poată profita de banii publici. Investiţiile în campanie se doresc a fi înzecite sau însutite prin diverse mijloace necurate.

De aceea, cred că Alianţa contra naturii nu va rezista nici măcar până la începerea campaniei pentru alegerea Parlamentului şi preşedintelui României. Se vor autodevora, aşa cum au mai făcut şi până acum. Trebuie doar ca Partidul Social Democrat să ţină aceeaşi linie de coerenţă cu care a reuşit să realizeze tot ce a realizat în ultimii 4 ani. Vă mulţumesc pentru atenţie.

Doamna Elena Liana Naum:

Alianţa D.A. PNL-PD îşi arată abia acum adevărata faţă. Astfel, Alianţa "Demagogie şi Amatorism" nu are probleme doar în Bihor şi Suceava, ci şi în Constanţa, unde liderii judeţeni ai celor două partide, Stelian Duţu (PD) şi Puiu Haşotti (PNL), cu greu s-au suportat reciproc.

Aşa cum am mai precizat în repetate rânduri, Alianţa şi liderii ei sunt lipsiţi de profesionalism, demonstrând acest lucru chiar în timpul campaniei electorale, aceştia contrazicându-se în declaraţii şi atacând pe oricine, indiferent de conjunctură şi de interesul urmărit. Chiar şi atunci când era vorba de interese naţionale, precum votarea Constituţiei, PNL-PD a protestat.

Ce să mai spunem în cazul de faţă, când aceştia s-au clasat net inferior faţă de P.S.D. în alegerile locale. Mai nou, PD - Constanţa acuză PNL de încălcarea prevederilor protocolului, astfel democraţii susţinând că Alianţa, la nivel judeţean, se află în impas. Preşedintele organizaţiei judeţene a PD, Stelian Duţu, s-a plâns că în localităţile în care PD a câştigat primăriile, PNL a fost sprijinit de democraţi pentru obţinerea posturilor de viceprimari, în timp ce membrii PNL nu i-au ajutat pe cei din PD pentru obţinerea unor asemenea funcţii.

Liderii democraţiilor din Constanţa afirmă, de aproape o săptămână, că poartă discuţii cu membrii din conducerea PNL, inclusiv în Consiliul Judeţean al Alianţei, dar totul se rezumă doar la promisiuni care nu sunt respectate, suspectându-i pe liderii locali ai PNL că au un comportament duplicitar, acesta dovedind incapacitatea şi neprofesionalismul acelora care vor să administreze un judeţ ori chiar şi o comună. Afirmaţia liderului PD - Constanţa, care bănuieşte conducerea judeţeană a PNL că a susţinut decât interesele proprii, el avertizând că, dacă nu se vor cântări lucrurile pentru consolidarea Alianţei şi nu se va vedea o atitudine politică comună, iar PNL se va raporta la diverse interese locale, cu siguranţă Alianţa la Constanţa va avea de suferit, fapt ce demonstrează incompetenţa şi iresponsabilitatea în care se angajează Alianţa "Demogogie şi Amatorism".

Domnul Iosif Armaş:

Domnule presedinte,

Stimati colegi,

In intervalul de timp care-mi este alocat pentru interventia mea politica de astazi, doresc sa aduc un omagiu celui care a fost Nicolae Balcescu, om politic, conducator al Revolutiei Romane de la 1848 din Muntenia, istoric si prozator. Sarbatorim astazi 185 de ani de la nasterea marelui om politic care a marcat istoria unei generatii de luptatori pentru independenta si suveranitate nationala.

Nascut la Bucuresti la data de 29 iunie 1819, a urmat studiile liceale la Colegiul "Sf. Sava". In iulie 1838 s-a inrolat in militia nationala cu gradul de iuncar. A aderat la miscarea nationala condusa de Ioan Campineanu si a fost membru al societatii secrete conduse in 1840 de Dimitrie Filipescu. In aprilie 1842 a fondat, alaturi de Cristian Tell, Ion Ghica si C.A. Rosetti, societatea secreta "Fratia".

Istoric recunoscut, Nicolae Balcescu a publicat, in 1844, la Iasi, studiul "Puterea armata si arta militara de la intemeierea Principatului Valahiei pana acum", in care sustinea ideea refacerii armatei nationale pe baze populare. In 1845, impreuna cu August Treboniu Laurian a editat revista "Magazin istoric pentru Dacia". In 1846 pleaca in Franta, la studii, si creează si indruma filiala pariziana a "Fratiei", "Asociatia studentilor romani".

Revenit in tara in 1848, participa la consfatuirile "Fratiei", care aveau menirea de a pregati politic si strategic declansarea Revolutiei Romane in Muntenia. De asemenea, s-a implicat direct in redactarea programului revolutionar "Proclamatia de la Izlaz" si a facut parte din guvernul revolutionar provizoriu.

Dupa infrangerea revolutiei din Muntenia a depus eforturi sustinute pentru impacarea dintre revolutionarii romani condusi de Avram Iancu si cei maghiari ai lui Lajos Kossuth, semnand in iulie 1849, "Proiectul de pacificatie". Obligat sa se exileze in strainatate, a initiat, in ianuarie 1850, Comitetul revolutionar de la Londra, condus de Giusseppe Mazzini. In noiembrie 1850 a publicat, in revista "Romania viitoare", studiul "Mersul revolutiei la romani", in care sustinea ideea unitatii nationale a romanilor. Ultima sa carte este " Romanii supt Mihai Voievod Viteazul", lucrare istorica de referinta pentru istoria noastra nationala.

S-a stins din viata la Palermo, in Italia la 29 noiembrie 1852. Va ramane vesnic in amintirea noastra ca un deschizator de drumuri, istoric si mare patriot, pentru care unitatea nationala a poporului roman a insemnat mai mult decat viata sa.

Va multumesc pentru atentie

Domnul Cristian Nechifor:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În ciuda zvonurilor şi eventual speranţelor opoziţiei politice de la acest moment, Partidul Social Democrat a ştiut şi ştie să se menţină pe poziţia de lider şi în acest context să realizeze ce a promis fără a afecta bunul mers al lucrurilor doar din dorinţa de a căpăta capital electoral. Liderii partidelor care sunt acum în opoziţie nu au reuşit şi nici nu vor reuşi să aducă măcar acuzaţii în ceea ce priveşte coerenţa măsurilor ce ţin de politica externă sau internă.

Contextul mondial şi european actual nu permite măsuri populiste menite să atragă alegătorii de partea partidului de guvernământ. S-a observat destul de clar, cred, că Guvernul condus de premierul Adrian Năstase a făcut toate eforturile pentru a îndeplini condiţiile extrem de dure şi termenele fixe pentru aderarea la Uniunea Europeană şi structurile militare mondiale.

Nu s-a luat şi nici nu se va lua nici o măsură populistă care să determine pierderi de credibilitate internaţională. Nu se vor face astfel de mişcări politice pentru că nimeni din cadrul Partidului Social Democrat, niciodată, nu a pus problema demersurilor politice false.

Executivul a ştiut şi ştie să menţină şi să îmbunătăţească relaţiile cu ţările membre ale Uniunii Europene şi cu NATO. Dar toate acestea au fost realizate în contextul în care condiţiile impuse au fost respectate cu stricteţe. De aceea nici acum, în pragul campaniei electorale pentru alegerea Parlamentului şi Preşedintelui ţării, nu se vor face diferenţe de politică internă în context internaţional. Măsurile populiste cu care partidele ce au guvernat în anii precedenţi au atras capital politic, au fost menite să atragă credibilitatea celor care mergeau la vot. Sunt convins că Guvernul condus de premierul Adrian Năstase nu va face asemenea greşeli. Partidele politice care aşteaptă la cotitură să poată comenta diferite decizii ale executivului vor rămâne mult şi bine în expectativă.

Pentru Partidul Social Democrat singurul lucru care contează este binele naţiunii şi de aceea se vor lua doar măsuri care să nu afecteze în nici un fel buna desfăşurare a evenimentelor interne şi externe determinate pentru evoluţia naţiunii.

Vă mulţumesc pentru atenţia acordată.

Domnul Traian Dobre:

Stimaţi colegi,

În fiecare discurs, începând cu înalţii demnitari şi continuând cu oricare alt cetăţean implicat în viaţa unei societăţi, fac referire cel mai adesea la lupta (politica) bazată pe fair play.

Iată că de puţin timp s-a încheiat atât campania electorală pentru alegerile locale, cât şi cel de-al doilea tur de scrutin pentru desemnarea primarilor care îşi vor desfăşura activitatea în următorii 4 ani.

Însă şi acum mai persistă gustul amar al lipsei de fair play din această perioadă. Spun aceasta deoarece cea mai mare parte a Opoziţiei (Alianţa), dând curs unui cumul de frustrări şi ranchiune s-a dezlănţuit într-o serie de atacuri fără precedent în istoria României din '90 încoace.

Dusă, iniţial, în numele unor principii sacre, dreptatea, adevărul, libertatea, această campanie a Opoziţiei pentru alegerile locale şi-a precizat, treptat, obiectivul mai pământean, dobândirea puterii. De altfel, Opoziţia a făcut din acest mobil, dobândirea puterii în teritoriu, o chestiune de viaţă şi de moarte.

Scrutinele din iunie au dat rezultatele pe care le cunoaştem, însă era de aşteptat ca, o dată cu acestea, interminabila campanie să se apropie, totuşi, de sfârşit.

Constat însă că ea continuă cu aceeaşi intensitate. E adevărat, în forme oarecum modificate, dar nu mai puţin otrăvite şi nu mai puţin lipsite de onestitate.

Spre regretul meu, în acest joc lipsit de fair-play s-au angajat însuşi preşedinţii marilor partide de Opoziţie, de această dată în postura de negativişti.

Până şi presa care nu a încetat o clipă să ţină isonul acestor negativişti se dedă la acte cel puţin nesăbuite. Cu litere de-o şchioapă se inventează tot felul de dezertări şi se născocesc disidenţe. Printre rânduri, se strecoară şerpeşte ideea ca acum ar fi momentul unei revanşe în stil mare.

Tot ce se poate spune, în această fază a disputei, este că manevra a fost decodificată şi va fi contracarată prin mijloace adecvate de bun simţ şi de fair play.

Domnul Ştefan Lăpădat:

Achiziţia de fier vechi de la persoanele neautorizate este o cale de fraudare a bugetului de stat, dar în acelaşi timp de îmbogăţire a celor care lucrează în firmele de colectare a deşeurilor industriale reciclabile, pentru că preţul este mult mai mic decât s-ar cumpăra de la persoanele fizice sau juridice autorizate.

Pentru a da impresia că operaţiunile de cumpărare sunt legale, firmele de achiziţii cumpără facturi false, care aparţin unor societăţi fantomă pe care le completează după bunul plac, înşelând astfel bugetul de stat prin neplata TVA-ului şi a impozitului pe profit, bani care ajung în contul celor care administrează în timp scurt.

Societăţile care exportă fier vechi solicită în urma acestor operaţiuni, rambursări de la TVA, care interpun pe bonuri de achiziţie, societăţi fictive sau care utilizează facturi false sau de provenienţă ilicită.

Comercializarea fierului vechi a rămas o afacere profitabilă pentru cei care şi-au propus să ajungă bogaţi fără muncă, deopotrivă persoane fizice şi juridice.

Solicit Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Administraţiei şi Internelor să ia măsurile corespunzătoare legale pentru a pune capăt acestui sistem de fraudare a bugetului de stat care s-a extins în toată ţara generând "mafia fierului vechi".

Domnul Corneliu Ciontu:

Urându-vă o zi după voia dumneavoastră, închei prima parte a lucrărilor de astăzi.

(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Puiu Haşotti şi Nicolae Leonăchescu, secretari.)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să declar deschise lucrările şedinţei Camerei Deputaţilor de astăzi.

Vă anunţ că din cei 339 de deputaţi - iată, cifra a scăzut ca urmare a demisiilor unor colegi -, şi-au înregistrat prezenţa 294, şi 9 sunt absenţi; 17 participă la alte acţiuni parlamentare.

Înainte de a începe dezbaterea proiectelor înscrise pe ordinea de zi de astăzi, vă supun aprobării dumneavoastră constituirea unei Comisii de mediere la Proiect de Lege privind sănătatea reproducerii şi reproducerea umană asistată medical. Sunt propuşi: Daniela Bartoş, Ioan Burnei, Gheorghe Popescu, Mircea Ifrim, Constanţa Popa, Mircea Man, Iuliu Liviu Dragoş.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vă anunţ, de asemenea, că, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. 2 şi 3 din Legea nr. 47/1992, s-a depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către dumneavoastră a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Vreau să vă informez, de asemenea, că Preşedintele României, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 42/15 martie 2004, a aprobat participarea României la Proiectul: "Echipe pentru reconstrucţia provinciilor din Afganistan", în provincia Mazar-i-Sharif", proiect condus de Marea Britanie, cu efectivele propuse de primul-ministru al Guvernului. România va participa la proiect cu un ofiţer de legătură şi o echipă mobilă de observare, compusă dintr-un ofiţer şi patru subofiţeri.

Înainte de a trece la dezbaterea proiectelor, doreşte o intervenţie domnul deputat Stanciu, în numele Grupului parlamentar al PRM.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Fiecare dintre noi pătrundem în acest templu al democraţiei, fiind onoraţi să ne înclinăm în fiecare dimineaţă, la intrarea S₁, în faţa făuritorilor de neam şi ţară, cei trei voievozi: Mihai Viteazul, Ştefan cel Mare şi Sfânt şi, respectiv, domnul inimilor noastre, Alexandru Ioan Cuza. Suntem în an aniversar şi am vrea să salutăm şi noi, alături de toţi ceilalţi colegi, respectiv, de domnul preşedinte, ideea excepţională de a-l plasa pe Ştefan cel Mare şi Sfânt în faţa intrării în această aulă a democraţiei. Ne-a scăpat Ştefan, la vremuri grele, de turci, poate ne scapă şi acum de "turcii" noştri şi vor intra în sală numai cei curajoşi, cinstiţi şi demni de a ocupa aceste fotolii.

Salutând această idee excepţională, vreau ca, în numele Grupului parlamentar al Partidului România Mare, să înaintăm Biroului permanente, prin domnul preşedinte, o plachetă, realizată de colegul nostru turnător Costel Ionescu, este metalurg, plachetă înfăţişându-l pe Ştefan cel Mare şi Sfânt, pentru a fi plasată, la rugămintea noastră, a tuturor, în sala de şedinţe: să-i păzească şi pe membrii Biroului permanent de unii "turci" care nu înţeleg câteodată ceea ce este esenţial.

Domnule preşedinte,

Vă rog să-mi permiteţi să v-o înmânez, în numele grupului nostru parlamentar, şi să aveţi grijă să fie plasată acolo unde îi este locul: în "Sala înţelepciunii", a Biroului permanent! Vă mulţumesc. (Aplauze ale deputaţilor PRM. Domnul deputat Anghel Stanciu îi înmânează placheta domnului preşedinte Valer Dorneanu.)

Domnul Valer Dorneanu:

Nu vreau decât să vă mulţumesc pentru gestul acesta, dar, pentru a vă stropi puţin şi cu apă rece, eu l-aş fi făcut mâine, în timpul şedinţei solemne. Era şi mai spectaculos! Vă dau voie să-l repetaţi! (Râsete.)

Domnul Traian Dobre (din sală):

Mâine nu mai este aici, domnule preşedinte! Mâine este plecat!

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Primul proiect înscris pe ordinea de zi este Raportul Comisiei de mediere la Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă.

La pct. 1, comisia ne propune varianta Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La pct. 2, text comun ne propune comisia.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La pct. 3, textul Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu e nimeni împotrivă.

La pct. 4, tot textul Senatului.

Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 5, textul Senatului.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Următorul este Proiectul Legii gazelor.

Rog iniţiatorul să-l prezinte succint.

Domnul Andrei Grigorescu (secretar de stat, Ministerul Industriei şi Comerţului):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de lege transpune în legislaţia internă reglementarea din 2003 a Uniunii Europene, prin Directiva 2003/55 privind Regulile comune aplicabile pe piaţa internă în sectorul gazelor naturale. Din analiza comparativă a textelor reglementării comunitare cu dispoziţiile din proiect se reţine că iniţiatorul a procedat la o adaptare şi transpunere în cadrul pieţei naţionale a politicilor, a principiilor de bază, precum şi a procedurilor impuse de organizarea gestionării exploatării gazelor naturale.

Dispoziţiile prevăzute în cadrul art. 3 şi 4 din proiect dezvoltă şi cumulează principiile prevăzute în mai multe articole din directivă în ceea ce priveşte politica în sectorul gazelor naturale, sub aspectul strategiilor, obiectivelor în aplicarea legii, precum ar fi: exploatarea concurenţială, protejarea clienţilor, asigurarea protecţiei mediului etc.

Stabilirea funcţiilor autorităţilor publice, a competenţelor şi a atribuţiilor acestora, reglementarea diferenţiată pe segmente de exploatare, care să asigure şi să garanteze buna funcţionare a procesului de gestionare a gazelor naturale pe toate etapele impuse de acesta: producţie, transport, tranzit, distribuţie, înmagazinare, precum şi stabilirea regimului juridic al tuturor persoanelor implicate în acest proces, sunt elaborate în concordanţă cu dispoziţiile din directivă.

Deci, proiectul asigură o armonizare a legislaţiei româneşti în domeniu cu prevederile directivei europene şi faţă de cele de mai sus propunem plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului Legii gazelor, cu amendamentele propuse de comisie. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia pentru industrii, domnul preşedinte Antal, vă rog să prezentaţi raportul.

Domnul Antal Istvan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Acest proiect de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 14 iunie 2004 şi s-a depus la Comisia pentru industrii şi servicii, pentru aviz pe fond. Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, cu Avizul nr. 750/4 mai 2004, iar Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat favorabil proiectul de lege cu Avizul nr. 31/21 iunie 2004.

Aşa cum vi s-a prezentat de către domnul secretar de stat, proiectul de lege urmăreşte iniţierea unor reglementări noi, unitare, în raport de evoluţia actelor normative în materie, modificările pe care acestea le-au suferit fiind de natură a crea inadvertenţe şi contradicţii legislative.

De asemenea, un factor important îl constituie abrogarea Directivei nr. 98/30 a Comunităţii Europene, prin Directiva nr. 2003/55 privind reglementările comune pe piaţa internă a gazelor naturale.

Proiectul de lege se subsumează domeniului comunitar structurat în cadrul procesului de negociere în Cap. 14 - "Energia", capitol deschis în 2002 şi aflat în proces de negociere.

În acest context, proiectul de lege transpune reglementarea din anul 2003 cu Directiva 2003/55, aşa cum am mai prezentat.

Proiectul de lege prezintă o adaptare şi transpunere în cadrul pieţei naţionale a politicilor, a principiilor de bază, precum şi a procedurilor impuse de organizarea gestionării exploatării gazelor naturale. Elaborând o structură diferită de cea a Directivei, proiectul asigură reglementarea mult mai detaliată a sectorului, conţinând şi dispoziţii care exced reglementarea comunitară, dar care nu contravin acesteia, rolul lor fiind de a asigura o reglementare naţională unitară a domeniului.

Comisia pentru industrii şi servicii a examinat proiectul de lege în şedinţa din 23 iunie 2004.

În conformitate cu prevederile art. 52 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, la lucrările comisiei au fost invitaţi: din partea Ministerului Economiei şi Comerţului, doamna Rodica Dumitru, director general, şi domnii Corneliu Condrea, director general adjunct; şi, din partea ANRGN, domnul Mihai Ciocotei, vicepreşedinte, şi doamna Ligia Medrea, director general, doamna Marcela Olteanu, director general, şi doamna Ana Dumitru, şef serviciu juridic.

După examinarea proiectului de lege, membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi să propună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare Proiectul Legii gazelor, cu o serie de amendamente admise.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 20 de deputaţi, din totalul de 25 de deputaţi, membri ai comisiei.

În raport de obiectul şi conţinul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să intervină la dezbateri generale?

Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlul legii, dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate.

Titlul Cap. I? Votat în unanimitate.

Cu privire la denumirea titlului art. 1, comisia propune eliminarea acestuia, prin amendamentul nr. 3. Dacă aveţi observaţii?

Admis amendamentul, eliminat textul.

La art. 1, urmăriţi, vă rog, amendamentul nr. 4.

Admis amendamentul, modificat articolul.

Definiţia de la art. 3, care se onversează cu art. 2, comisia propune să se elimine. Dacă aveţi obiecţiuni?

Admis amendamentul, eliminată definiţia articolului.

La art. 2, urmăriţi amendamentul nr. 6.

Admis amendamentul, modificat art. 2.

La art. 2, vă rog să urmăriţi paginile raportului, este destul de voluminos, să-mi spuneţi dacă există vreo obiecţiune la acest amendament, care se întinde până la pag. 22?

Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Admis amendamentul nr. 6, modificat art. 2.

Titlul art. 3. Se propune eliminarea acestuia.

Dacă aveţi observaţii?

Eliminat titlul.

Cu privire la conţinutul art. 3, urmăriţi amendamentul nr. 8.

Admis amendamentul nr. 8, modificat art. 3.

Art. 3 va fi renumerotat, ca urmare a eliminării unui text.

La titlul Cap. II, dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Actualul art. 4, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în formula inţiatorului.

La titlul art. 5, comisia propune eliminarea. Dacă aveţi obiecţiuni?

Eliminat titlul.

La art. 5, urmăriţi, vă rog, amendamentul nr. 12, care propune modificarea lit. d) şi adăugarea unei lit. h).

Admis amendamentul, modificat corespunzător art. 5.

Titlul Cap. III.

Votat în unanimitate.

La art. 6, urmăriţi amendamentul nr. 14.

Admis amendamentul nr. 14, modificat art. 6.

La art. 7, comisia nu are amendamente, dacă aveţi obiecţiuni?

Votat în formula inţiatorului.

La art. 8, urmăriţi amendamentul nr. 16.

Admis amendamentul nr. 16, modificat art. 8.

La art. 9, urmăriţi amendamentul nr. 17.

Admis amendamentul, modificat art. 9.

La art. 10, comisia nu are amendamente, dacă dumneavoastră aveţi? Nu sunt amendamente.

Adoptat art. 10 în formularea Senatului.

Art. 11. Dacă aveţi obiecţiuni?

Votat în unanimitate în formula Senatului.

La art. 12, urmăriţi amendamentul nr. 20.

Admis amendamentul, modificat art. 12.

La art. 13 comisia nu are amendamente. Nici dumneavoastră obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

La art. 14, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat textul Senatului şi al inţiatorului.

La art. 15, dacă aveţi obiecţiuni?

Votat în unanimitate.

Art. 16? Votat în unanimitate.

Titlul Cap. IV.

Votat în unanimitate.

Art. 17? Votat în unanimitate.

Titlul, la art. 18, definiţia, comisia propune eliminarea.

Admis, se elimină definiţia "Producătorul de gaze".

La art. 18, urmăriţi amendamentul nr. 28.

Admis, modificat art. 18.

La art. 19 şi 20, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut amendamente.

Adoptate în unanimitate.

Denumirea art. 21. Comisia propune eliminarea.

Admis amendamentul, eliminată denumirea.

Art. 22. Comisia nu a avut amendamente, nici dumneavoastră obiecţiuni.

Deci, votat în unanimitate.

La art. 23, urmăriţi amendamentul nr. 34.

Admis amendamentul, modificat art. 23.

La art. 24, urmăriţi amendamentul nr. 35.

Admis amendamentul, modificat art. 24.

La art. 25, urmăriţi amendamentul nr. 36.

Admis, modificat art. 25.

La art. 26, nu sunt amendamente.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate, în formula Senatului.

Denumirea "Tranzitul gazelor naturale", la art. 27. Comisia propune eliminarea.

Admis, s-a eliminat denumirea.

La art. 27, 28, 29, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut amendamente.

Adoptate în unanimitate în formula Senatului.

La art. 30, urmăriţi amendamentul nr. 42.

Admis amendamentul, modificat art. 30.

La art. 31, comisia propune eliminarea denumirii "Distribuţia gazelor naturale".

Admis amendamentul, eliminat textul.

La art. 31, urmăriţi amendamentul nr. 44.

Admis, modificat art. 31.

La art. 32? Poftiţi, domnule deputat Chiriţă, doriţi să interveniţi.

Domnul Dumitru Chiriţă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Dintr-o eroare de redactare, nu apare în propunerea comisiei formula care a fost adoptată în Senat. De aceea, vă propun să adăugăm "de interes naţional" şi astfel avem şi în Camera Deputaţilor formula adoptată de Senat.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă aveţi obiecţiuni la formula Senatului? Nu.

Adoptată în unanimitate formula Senatului.

La art. 33, 34, 35, inclusiv, comisia nu a avut amendamente, nici dumneavoastră.

Votate în unanimitate în formula Senatului.

La art. 36, urmăriţi amendamentul nr. 49, comisia propune introducerea unei litere noi, i). Dacă aveţi obiecţiuni?

Admis amendamentul, se introduce lit. i), restul textului rămâne în formularea Senatului.

Art. 37. Comisia propune eliminarea denumirii "Înmagazinarea subterană a gazelor naturale". Dacă aveţi obiecţiuni?

Eliminată denumirea.

La art. 37, în conţinut nu sunt amendamente. Nici dumneavoastră nu aveţi.

Votat textul Senatului.

La art. 38, urmăriţi amendamentul nr. 52.

Admis amendamentul, modificat art. 38.

La art. 39, nu sunt obiecţiuni.

Votat textul Senatului.

La art. 40, comisia propune eliminarea denumirii, titlului: "Furnizarea gazelor naturale". Dacă aveţi obiecţiuni?

Admis amendamentul, eliminată denumirea.

Art. 40, 41. La nici unul comisia nu are amendamente, dacă aveţi obiecţiuni?

Votate textele Senatului.

La art. 42, urmăriţi amendamentul nr. 57.

Admis şi modificat art. 42.

Titlul Cap. V? Votat în unanimitate.

Titlul art. 43. Comisia propune eliminarea.

Nu sunt obiecţiuni.

Votat amendamentul, se elimină textul.

Art. 43, 44, 45, 46 şi 47. Nu sunt amendamente. Dacă aveţi obiecţiuni?

Votate textele în formularea Senatului.

La art. 48, de asemenea, nu sunt amendamente.

Votat textul Senatului.

Titlul art. 49. Comisia propune eliminarea.

Admisă propunerea comisiei, eliminat titlul.

La art. 49, urmăriţi amendamentul nr. 67.

Admis amendamentul, modificat art. 49.

La art. 50, urmăriţi amendamentul nr. 68.

Admis amendamentul, modificat art. 50.

La art. 51, amendamentul nr. 69?

Admis, modificat art. 51.

Art. 52, 53, 54, 55? Nu sunt amendamente, nici dumneavoastră nu aveţi obiecţiuni.

Votate în unanimitate.

Titlul Cap. VI.

Votat în unanimitate.

Art. 56, urmăriţi amendamentul nr. 75.

Votat amendamentul, modificat articolul.

Art. 57, 58, 59, 60, dacă aveţi obiecţiuni? Votate în formularea Senatului.

Titlul Cap. VII? Votat în formularea Senatului.

Titlul art. 61. Comisia propune eliminarea.

S-a admis propunerea.

La art. 61 nu este nici un amendament, dacă aveţi dumneavoastră? Votat textul Senatului.

La art. 62, 63, dacă sunt obiecţiuni? Nu.

Votate în unanimitate.

La art. 64, dacă există obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate în formula Senatului. Textul devine, însă, prin renumerotare, art. 63.

Titlul art. 65. Comisia propune eliminarea.

Admisă propunerea, eliminat textul.

La art. 65,dacă aveţi obiecţiuni, la amendamentul nr. 87?

Admis, modificat art. 65.

La art. 66 poz. 88, amendamentul nr. 88.

Domnul Mihail Fâcă:

Domnule preşedinte,

Cu scuzele de rigoare, există o omisiune în redactarea raportului. La poz. 88 s-a omis un alin. 3: "Solicitantul îşi poate recupera investiţia, în condiţiile legii".

Domnul Valer Dorneanu:

Păi, nu ştiu de unde citiţi, domnule coleg. Art. 66, în legea adoptată de Senat, are 2 alineate.

Stimaţi colegi,

Comisia a uitat pur şi simplu un amendament al său, şi atunci, la art. 66, vă întreb dacă, la alin. 1 şi 2, pe care le aveţi aici, trecute în raport, la poz. 88, aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votate în unanimitate.

Acum, ascultaţi amendamentul pe care l-a uitat comisia.

Domnul Mihail Fâcă:

Deci, amendamentul introducea alin. 3: "Solicitantul îşi poate recupera investiţia, în condiţiile legii".

Domnul Valer Dorneanu:

Iniţiatorul, dacă are vreo obiecţie? De acord.

Supun votului dumneavoastră acest alineat prezentat astăzi în faţa dumneavoastră.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vă mulţumesc.

La titlul art. 67, comisia propune eliminarea.

Admis, se elimină titlul.

Art. 67, 68, 69.

Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut amendamente.

Votate în formularea Senatului.

Titlul art. 70. Comisia propune eliminarea.

S-a admis propunerea.

La art. 70, urmăriţi amendamentul nr. 94.

Admis amendamentul, modificat art. 70, care devine prin renumerotare art. 69.

Titlul capitolului VIII. Votat în unanimitate.

Art.71. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.72. Urmăriţi amendamentul 97. Admis amendamentul, modificat art.72.

Art.73. Urmăriţi amendamentul 98, modificat textul. Admis amendamentul

Titlul capitolului IX. Urmăriţi amendamentul 99. Admis amendamentul, modificat titlul.

La art.74, urmăriţi amendamentul 100. Admis amendamentul, modificat acest text.

Art.75. Comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Votat textul Senatului.

Titlul capitolului X. Votat textul Senatului.

Art.76, care devine 74. Urmăriţi amendamentul 103. Admis amendamentul, modificat textul.

Art.77. Urmăriţi amendamentul 104. Admis amendamentul, modificat textul.

Art.78, 79 şi 80. Nu sunt amendamente. Nu aveţi obiecţiuni. Votate în în formularea Senatului.

Titlul capitolului XI. Votat în unanimitate.

Titlul art.81. Comisia propune eliminarea. Admis propunerea, eliminat titlul art.81, la care vă întreb dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat textul Senatului.

La art.82. Votat textul Senatului.

Art.83, 84. Votat textul Senatului.

Art.85. Votat textul Senatului.

La art.86, 84 renumerotat, urmăriţi amendamentul 115. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul 115, modificat art.86.

Titlul art.87. Comisia propune eliminarea. Admisă propunerea.

Cuprinsul art.87. Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut amendamente. Votat textul Senatului.

Art.88. Votat textul Senatului.

Titlul art.89. Comisia propune eliminarea. Admis amendamentul, eliminat titlul.

Art.89, 90, 91, 92, 93, 94, 95. Dacă sunt obiecţiuni? Comisia nu a avut amendamente. Votate în formularea Senatului.

Art.96. Urmăriţi amendamentul 127. Admis amendamentul, modificat art.96.

Titlul art.97. Comisia propune eliminarea. Admis propunerea, eliminat titlul.

Dacă la textul art.97 aveţi obiecţiuni? Nu. Votat textul Senatului.

Titlul capitolului XII. Votat în unanimitate.

Art.98 şi 99. Votate în unanimitate.

Titlul capitolului XIII. Votat în unanimitate.

Titlul art.100. Comisia propune eliminarea. Admisă, eliminat titlul articolului.

La art.100, comisia are un amendament, 135. Vă rog să-l urmăriţi de la pag.93, până la pag.96. Admis amendamentul 135, modificat art.100.

La art.101, comisia nu are amendamente. Votat textul Senatului.

Titlul art.102. Comisia propune eliminarea. Admisă propunerea.

Art.102. Urmăriţi amendamentul 138. Admis amendamentul, modificat art.102.

Titlul art.103. Comisia propune eliminarea. Admisă propunerea, se elimină titlul.

Conţinutul art.103. Urmăriţi amendamentul 140, care începe de la pag.98 şi se termină la pag.100. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 140? Admis, modificat art.103.

Titlul capitolului XIV. Admis textul Senatului.

Art.104. Obiecţiuni? Nu sunt. Votat textul Senatului.

Titlul art.105. Comisia propune eliminarea. Admisă propunerea.

Art.105, 106, 107 şi 108. Nu sunt amendamente. Dacă aveţi obiecţiuni? Votate, în toate cazurile, în formulările Senatului.

La art.109, urmăriţi amendamentul 148. Admis amendamentul, modificat art.109.

La art.110, amendamentul 149. Admis amendamentul, modificat articolul.

Titlul art.111. Comisia propune eliminarea. Eliminat titlul.

Art.111. Urmăriţi amendamentul 151. Admis amendamentul, modificat articolul.

Art.112, urmăriţi amendamentul 152. Admis amendamentul, modificat art.112.

Art.113. Nu sunt amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni? Votat textul Senatului.

Art.114. Urmăriţi amendamentul 154. Admis amendamentul, modificat art.114.

Art.115. Nu sunt amendamente. Nu aveţi obiecţiuni. Votat textul Senatului.

Art.116. Amendamentul 156. Admis amendamentul, modificat art.116.

Art.117, amendamentul 157. Admis amendamentul, modificat art.117.

Art.118. Comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Votat textul Senatului.

Art.119. Comisia propune eliminarea denumirii. Admis, eliminat denumirea.

Conţinutul art.119. Nu sunt obiecţiuni. Votat textul Senatului.

Titlul capitolului XV. Votat textul Senatului.

Art.120. Comisia nu are amendamente. Votat textul Senatului.

La art.121, renumerotat 119, comisia are un amendament, 163. Admis amendamentul 163, modificat art.121.

La art.122, amendamentul 164. Admis amendamentul, modificat art.122 care, prin renumerotare, devine 120, art.120 fiind şi ultimul.

Vă rog să constataţi că am parcurs această importantă lege. O vom supune astăzi votului final.

Apropo de votul final, rog liderii grupurilor parlamentare să adune colegii în sală, în jurul orei 12, pentru a putea parcurge lista votului final de astăzi.

Proiectul de Lege privind instituţia prefectului.

Domnule preşedinte Oltean, vă rog să propuneţi timpii de dezbatere. Suntem în procedură de urgenţă.

Din partea iniţiatorului cine e? E în regulă.

Poftiţi, domnule preşedinte.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Comisia noastră a luat în dezbatere Proiectul de Lege privind instituţia prefectului, un act normativ deosebit de important, care a fost dezbătut de către comisie în procedură de urgenţă, în prezenţa reprezentanţilor Ministerul Administraţiei Publice şi Internelor.

Pentru o dezbatere adecvată, propun, pentru fiecare intervenţie, domnule preşedinte, un minut, iar pe total apreciez că 20 de minute ar fi timp suficient pentru a dezbate acest complex act normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă sunteţi de acord cu această propunere?

E cineva împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Mulţumesc.

Urmăriţi, vă rog, în paralel, raportul comisiei cu textul prezentat de către Guvern, text adoptat deja de către Senat.

La titlul legii, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut amendamente, nici dumneavoastră. Votat în unanimitate.

La art.1 şi la titlul capitolului I, nu sunt obiecţiuni. Votat în în formularea Senatului.

La art.2, urmăriţi amendamentul 1. Admis amendamentul 1, modificat art.2.

La art.3, urmăriţi amendamentul 2. Admis amendamentul, modificat art.3.

La art.4, 5, 6, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi obiecţiuni? Votate în formularea Senatului.

Art.7. Urmăriţi amendamentul 3. Admis amendamentul 3, modificat art.7.

La art.8, 9, 10, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi obiecţiuni? Votate în unanimitate în formularea Senatului.

Art.11 şi 12. Nu sunt amendamente, nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate în formularea Senatului.

Titlul capitolului II. Votat în unanimitate.

Art.13. Urmăriţi amendamentul 4. Admis amendamentul, modificat art.13.

Art.14, 15, 16, 17 şi 18. Comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni? Votate în formularea Senatului, în unanimitate.

Titlul capitolului III. Votat în unanimitate.

Art.19. Urmăriţi amendamentul 5. Îl găsiţi la pag.3. Admis amendamentul, modificat art.19.

Art.20, 21, 22, 23. Nu sunt amendamente, nu sunt obiecţiuni. Votate în formularea Senatului.

Titlul capitolului IV. Votat în unanimitate.

Art.24. Urmăriţi amendamentul 6, care vizează modificarea lit.c) şi e). Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul 6, modificat art.24, la lit.c) şi e). Restul textului rămâne în formularea Senatului.

Art.25, amendamentul 7. Îl găsiţi la pag.4. Admis amendamentul, modificat art.25.

Art.26 şi 27. Obiecţiuni. Votate în unanimitate. (Amuzament în Grupul PSD.)

Colegii care au motive de amuzament să ni le spună şi nouă, ca să ne veselim puţin, să putem parcurge textul mai repede.

Domnul Petre Posea (din sală):

E Sfântul Petru!

Domnul Valer Dorneanu:

Merită să facem o întrerupere, să-i spunem Sfântului Petru "La mulţi ani" şi tuturor Petrilor şi Pavelilor de astăzi. La mulţi ani, cu toată căldura! (Aplauze în Grupul PSD.)

Art.28. Obiecţiuni? Votat în unanimitate.

Art.29. Urmăriţi amendamentul 8. Admis amendamentul, modificat art.29.

Art.30, 31. Dacă aveţi obiecţiuni? Votate în unanimitate.

Titlul capitolului V. Votat în unanimitate.

Art.32, 33. Nu sunt amendamente, nici dumneavoastră nu aveţi obiecţiuni. Votate în formularea Senatului.

Art.34, amendamentul 9. Admis amendamentul, modificat art.34.

Art.35, amendamentul 10. Admis amendamentul 10, modificat textul.

Titlul capitolului VI. Votat în unanimitate.

Art.36, 37, 38, 39, 40. Votate în unanimitate, nefiind amendamente şi obiecţiuni, în formularea Senatului.

Titlul capitolului VII. Votat în unanimitate.

Art.41. Urmăriţi amendamentul 11. Admis amendamentul, modificat art.41.

Art.42, 43, 44, care este şi ultimul. Votate în unanimitate, nefiind amendamente sau obiecţiuni.

Am parcurs proiectul de lege, îl vom supune votului final azi.

Stimaţi colegi,

După cum ştiţi, ieri am amânat dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea art.11 lit.a) din Legea privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic.

Comisia juridică a făcut un raport suplimentar.

Domnule secretar Florin Iordache, vă rog să prezentaţi raportul suplimentar.

Domnul Florin Iordache:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, în plenul zilei de ieri, ţinând cont de faptul că Senatul, în şedinţa sa din 26 mai, a respins această iniţiativă legislativă, ţinând cont de punctul de vedere al Guvernului României, trimis în data de 19 aprilie 2004, care spune că nu o susţine, în urma reexaminării întregii documentaţii, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative pentru modificarea art.11, lit.a) din Legea privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă iniţiatorul propunerii sau altcineva dintre dumneavoastră doreşte să intervină cu privire la propunerea de respingere? Nu.

Vom supune votului final această propunere, la sfârşitul zilei.

Proiectul de Lege pentru instituirea Zilei NATO în România.

Comisia juridică, vă rog să prezentaţi raportul.

Domnul Florin Iordache:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art.60 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a examinat propunerea legislativă menţionată mai sus şi a constatat următoarele. Iniţiativa legislativă are ca obiect de reglementare instituirea în România a unei sărbători publice, Ziua NATO, dedicată democraţiei şi spiritului euroatlantic.

Comisia juridică a dezbătut această propunere şi a examinat-o, înaintând un raport favorabil, în ziua de 6 mai 2003.

Iniţiativa legislativă a fost adoptată şi înaintată Senatului în vederea dezbaterii şi adoptării.

Faţă de toate acestea, membrii Comisiei juridice au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului spre dezbatere şi adoptare Proiectul de Lege pentru instituirea Zilei NATO, în formula adoptată în Camera Deputaţilor.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să intervină la dezbateri? Nu.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlu, dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.1. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.2. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.3, care este şi ultimul. (Domnul preşedinte se consultă cu domnii deputaţi Florin Iordache, Ioan Timiş şi domnul ministru Nicolae Şerban.)

Dacă sunt obiecţiuni la art.3? Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final în cursul acestei zile.

Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice.

Suntem în procedură obişnuită. Rog iniţiatorul să prezinte acest proiect.

Din partea Guvernului, cine prezintă proiectul? Completare la Legea nr.61.

Domnul Nicolae Şerban (din loja Guvernului):

Este propunere legislativă.

Domnul Valer Dorneanu:

Este propunere?

Iniţiatorul, dacă este aici? Este vorba de domnul deputat Cornel Popa.

Domnule secretar! (I se adresează domnului deputat Florin Iordache)

Domnul deputat Cornel Popa!

Nu este iniţiatorul, amânăm... Domnul Cornel Popa nu este şi sunt amendamente. Nu ştiu dacă dânsul va fi de acord cu amendamentele care au fost propuse.

Amânăm dezbaterea, până când va fi prezent domnia sa.

Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

Iniţiatorul.

Poftiţi, domnule Giurescu, din partea Guvernului.

Domnul Ion Giurescu (secretar de stat, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prezentul proiect de lege, care are ca obiect de reglementare completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, cu un nou articol, prin care se prevede finanţarea de la bugetul de stat a pensiilor aparţinând persoanelor provenite din fostul sistem de asigurări sociale al agricultorilor stabilite înainte de 1 aprilie 2001, şi a unei părţi din cuantumul pensiilor stabilite după 1 aprilie 2001, prin valorificarea vechimilor realizate în agricultură.

Faţă de cele menţionate, Ministerul Muncii susţine prezentul proiect de lege, în forma prezentată în raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna preşedinte Smaranda Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru muncă vă propune adoptarea acestui proiect de lege, întrucât se impune finanţarea de la bugetul de stat a pensiilor agricultorilor, deoarece susţinerea acestora constituie una din cauzele majore ale deficitului înregistrat în ultimii ani de bugetul asigurărilor sociale de stat, pentru acoperirea, căruia a fost nevoie să se apeleze la subvenţii de la bugetul de stat.

Prin această măsură a externalizării plăţii pensiilor pentru agricultori, bugetului asigurărilor sociale de stat li se creează premisele echilibrării şi ale majorării pensiilor.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină în dezbateri generale?

Trecem la dezbaterea proiectului de lege, în forma adoptată de către Senat.

La titlul legii, dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. Admis articolul unic, nefiind obiecţii.

Am parcurs faza dezbaterii textelor acestora şi vom supune proiectul votului final astăzi.

Propunerea legislativă privind reînfiinţarea comunei Grădina, judeţul Constanţa.

Iniţiatorul cine este?

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Aurel Daraban:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Localitatea Grădina este situată în nord-estul judeţului Constanţa, la o distanţă de 45 km de municipiul reşedinţă de judeţ. se întinde pe o suprafaţă de 4.320 ha, împreună cu Cheia şi Casian, care vor fi incluse, în situaţia în care se va aproba această iniţiativă legislativă, vor cuprinde o suprafaţă de 7.346 ha suprafaţă agricolă.

Este atestată din 1931 ca şi comună de care aparţinea satul Cheia. Această situaţie rămâne neschimbată până în anul 1968, când se unifică cu comuna Târguşor, situaţie în care se regăseşte şi astăzi.

În satele Grădina, Cheia şi Casian, îşi desfăşoară activitatea un număr de 49 de agenţi economici cu capital privat, din care 22 de SRL-uri. Sectorul zootehnic este cel mai dezvoltat din judeţul Constanţa. Există servicii publice şi dotările tehnico-edilitare formate din 4 unităţi de învăţământ, din care o şcoală cu clasele I - VIII, o şcoală cu clasele I - IV şi 2 grădiniţe, 2 cămine culturale şi o bibliotecă. În localitate există cadre didactice calificate, cu studii medii şi superioare.

Având în vedere prevederile Legii nr.351/6.06.2001 pentru aprobarea planului de amenajare a teritoriului naţional, se constată că localitatea Grădina, cu Grădina - sat de reşedinţă, localitate de rangul IV, Cheia şi Casian, localitate de rangul V, dar şi actuala comună Târguşor îndeplinesc principalii indicatori cantitativi şi calitativi minimali de definire a comunelor prevăzute la Anexa IV din acest act normativ.

Ţinând cont de aceste considerente, rog, stimaţi colegi, să avizăm favorabil această iniţiativă legislativă.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia pentru administraţie publică.

Domnul Radu Liviu Bara:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, ţinând cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi avizul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci şi ţinând cont că sunt îndeplinite condiţiile conform anexei 4, secţiunea a IV-a, Reţeaua de localităţi, a aprobat, cu unanimitate de voturi, înfiinţarea noii comune Grădina cu modificările propuse prin raportul prezentat.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină la dezbateri generale? Din partea Guvernului, poftiţi.

Domnul Gheorghe Emacu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Mă numesc Emacu Gheorghe, sunt secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor.

Privitor la această iniţiativă legislativă privind înfiinţarea comunei Grădina din judeţul Constanţa, propunerea respectivă va fi examinată şi inclusă în proiectul de Lege privind înfiinţarea de comune noi prin reorganizarea unor comune existente pe care îl va elabora Ministerul Administraţiei şi Internelor în scopul reorganizării unitare a teritoriului României. În acest sens, Guvernul nu susţine adoptarea propunerii legislative în mod separat. (Domnul preşedinte se consultă cu domnul ministru Şerban Nicolae şi cu domnul deputat Radu Liviu Bara.)

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru pentru Relaţia cu Parlamentul.

Domnul Şerban Nicolae:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Avem rugămintea să restituiţi acest proiect de lege pentru a putea analiza la nivelul Guvernului implicaţiile financiare pe care le are înfiinţarea acestei comune prin reorganizarea unor localităţii existente.

Domnul Valer Dorneanu:

Rog comisia să se pronunţe.

Domnul Şerban Nicolae:

Exact. Este vorba doar de o amânare pentru a vedea exact despre ce este vorba şi ce înseamnă ca implicaţii financiare sistemul administrativ nou. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Radu Liviu Bara:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Având în vedere că noi am hotărât înainte de alegeri că nu vom mai înfiinţa alte comune, datorită faptului că alegerile au trecut acuma, mie mi se pare normal ca la toate aceste propuneri care vor veni în următoarea perioadă, să avem o discuţie cu Guvernul şi să le cuprindem toate într-o lege unică, aşa cum am făcut şi cu celelalte comune şi din acest punct de vedere sunt de acord cu amânarea. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

De fapt, s-a propus, stimaţi colegi, restituirea la comisie, pentru ca în funcţie de răspunsul şi găsirea suportului financiar să refaceţi şi raportul.

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.36/2004 privind desfiinţarea autorităţii guvernamentale pentru Valea Jiului.

Iniţiatorul acestui proiect, Guvernul?

Vă rog să prezentaţi foarte pe scurt acest proiect.

Domnul Gheorghe Emacu:

Domnule preşedinte, în vederea asigurării unei eficienţe sporite în Valea Jiului, în vederea asigurării reorganizării administraţiei publice şi centrale s-a avut în vedere abrogarea acestei ordonanţe, astfel încât să se asigure un flux de finanţare mai bun în această zonă şi o coordonare mai bună a activităţii.

Susţinem şi suntem de acord cu amendamentele înscrise în anexa la raport şi vă rugăm să o aprobaţi.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Vă rog să observaţi că suntem în procedură de urgenţă. Domnule vicepreşedinte Bara propuneţi şi timpii de dezbatere, pe scurt raportul.

Domnul Radu Liviu Bara:

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, ţinând cont de avizul Consiliului Legislativ, avizul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci şi având în vedere că modificările au loc la un singur articol şi la art.1, propune câte un minut pentru fiecare amendament şi 5 minute în total. Comisia propune aprobarea desfiinţării Autorităţii Guvernamentale pentru motivele care le-a arătat şi în raport, având în vedere că toate aceste atribuţii vor fi luate de către un consilier al primului ministru. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. La titlul proiectului de lege dacă aveţi obiecţiuni? Am înţeles că nu sunt obiecţiuni la timpii de dezbatere propuşi. Nu sunt.

La titlul proiectului de lege dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, urmăriţi amendamentul 1 al comisiei. Admis amendamentul, modificat art.1.

Titlul ordonanţei de urgenţă. Votat în unanimitate.

Art.1 şi 2. Votate în unanimitate.

La art.3 urmăriţi amendamentul 2 al comisiei. Admis amendamentul, modificat art.3 al ordonanţei.

Art.4, 5 şi 6 din ordonanţă. Votate în unanimitate.

Vă rog să constataţi că am votat pe articole acest proiect. Îl vom supune votului final astăzi.

Stimaţi colegi,

Au fost difuzate 3 rapoarte cu privire la 3 legi care au fost înscrise în regim de urgenţă şi de prioritate, este vorba de proiectul Legii recunoştinţei faţă de eroii martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei, proiectul de Lege privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.102/99.

Începem dezbaterea la primul proiect.

Rog reprezentanţii comisiei să prezinte pe scurt raportul.

Domnul Florin Iordache. Vă rog. Pentru că proiectul a fost refăcut împreună cu comisia practic, va prezenta domnul Florin Iordache şi proiectul şi raportul comisiei, contopit.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Voi da citire raportului asupra proiectului Legii recunoştinţei faţă de eroii martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989.

În momentul în care s-a elaborat prezentul raport, s-a ţinut cont de avizul Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic care a avizat favorabil, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a avizat de asemenea, favorabil.

Vreau să vă spun că Senatul a adoptat prezentul proiect de lege în şedinţa sa în data de 10 mai 2004, iar membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au dezbătut acest proiect de lege împreună cu reprezentanţi ai Comisiei pentru controlul aplicării Legii nr.42, precum şi cu reprezentantul Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din 1989, domnul secretar de stat Emilian Vasile Cutean.

După examinarea proiectului de lege, precum şi ţinând cont de avizele favorabile, membrii comisiei au examinat şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, proiectul Legii recunoştinţei faţă de eroii martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, cu amendamentele admise aşa cum sunt redate în anexa 1.

De asemenea, în anexa 2 se regăsesc amendamentele respinse. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină în dezbateri?

Titlul legii, stimaţi colegi, dacă aveţi obiecţiuni. Votat în formula Senatului.

La art.1 urmăriţi amendamentul 1. La amendamentul 1, domnul secretar are o mică precizare cu privire la alin.2. Vă rog, domnule Florin Iordache.

Domnul Florin Iordache:

Domnule preşedinte, aş propune în final să spunem "celor care au luptat pentru realizarea ei", nu pentru "înfăptuirea" ei, pentru că ar fi o repetare a înfăptuirii.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Dan Brudaşcu, vă zbateţi de unul singur sau vă zbateţi şi în folosul textului şi pentru noi.

Supun votului dumneavoastră amendamentul 1 cu această înlocuire a cuvântului "înfăptuire". Domnul secretar Leonăchescu are o propunere.

Domnul Nicolae Leonăchescu (coboară de la prezidiu la microfon):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Dacă substantivul în acest alineat este "victoria", ea nu s-a înfăptuit; s-a obţinut. Dacă vorbim de "Revoluţia Română din Decembrie 1989", putem spune: "s-a înfăptuit prin jertfă şi sacrificiu din partea celor care au luptat pentru victoria ei".

Domnul Valer Dorneanu:

Deci, să înceapă: Revoluţia Română din Decembrie...

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Eu propun deci, o singură modificare: cuvântul "victoria" transferat în locul cuvântului "înfăptuire" din final şi pus la nominativ: "Revoluţia Română din Decembrie 1989... etc. etc."

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia de acord, da?

Domnul Florin Iordache (din loja comisiei):

Da, suntem de acord.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun amendamentul 1 votului dumneavoastră cu precizarea că la alin.2 textul sună aşa: "Revoluţia română din Decembrie s-a înfăptuit prin jertfă şi sacrificii din partea celor care au luptat pentru victoria ei".

Cine este pentru această formulare a art.1 rezultată din amendamentul comisiei şi propunerea domnului Leonăchescu?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate. Mulţumesc.

La art.2 urmăriţi amendamentul 2. Admis amendamentul 2, modificat art.2.

La art.3 urmăriţi amendamentul 3. Admis amendamentul 3, modificat art.3.

Domnul Dan Brudaşcu (din bancă):

La amendamentul 3 am eu o propunere.

Domnul Valer Dorneanu:

Unde?

Domnul Dan Brudaşcu:

La amendamentul 3, domnule preşedinte, la pct.1, 2, 3 ş.a.m.d., art.3, aici se vorbeşte despre instituirea următoarelor titluri şi atunci, avem definirea acestora, a "erou martir al revoluţiei". Dacă vorbim despre titluri, trebuie să acordăm corespunzător, este vorba de "atribuite" celor care s-au jertfit. "Luptător rănit - atribuite celor...", pentru că este vorba de titlurile respective. Deci, să facem o corectură corespunzătoare şi un acord pe măsură.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu mă convingeţi, pentru că aici sunt mai multe titluri şi la fiecare punct, acel titlu se atribuie celor care...

Domnul Dan Brudaşcu:

Da, domnule preşedinte, dar nu se atribuie unul singur, se atribuie individual şi atunci, titlul devine titluri şi fiind mai multe trebuie să le acordăm corespunzător.

Domnul Valer Dorneanu:

Rog reprezentantul comisiei, domnul secretar Florin Iordache.

Domnul Florin Iordache:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu propun să menţinem textul pe care l-a adoptat comisia. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun amendamentul 3 de la art.3 votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Deci, la art.4 urmăriţi amendamentul 4. Admis amendamentul, modificat art.4.

La art.5 urmăriţi amendamentul 5. Admis amendamentul, modificat art.5.

La art.6 urmăriţi vă rog raportul. Comisia nu are propuneri. Dacă aveţi obiecţiuni dumneavoastră? Votat textul Senatului.

Art.7 şi 8. Nu sunt amendamente, nici obiecţiuni. Votate în formularea Senatului.

Art.9 urmăriţi amendamentul 9. Admis amendamentul 9, modificat art.9.

La art.10 urmăriţi amendamentul 10. Admis amendamentul, modificat art.10.

La art.11 urmăriţi amendamentul 11. Admis, modificat art.11.

Art.12 urmăriţi amendamentul 12. Admis amendamentul, modificat art.12.

La art.13 urmăriţi amendamentul 13. Admis, modificat textul.

Art.14 urmăriţi vă rog raportul. Comisia nu are amendamente. Nu aveţi obiecţiuni. Votat textul Senatului.

Art.15, urmăriţi amendamentul 15. Votat amendamentul, modificat articolul.

Art.16 şi 17. Comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi obiecţiuni?

Votate textele în formularea Senatului.

Vă rog să constataţi că art.17 este ultimul.

Vă rog însă să constataţi şi faptul că noi am adoptat această lege într-o altă formulare decât Senatul şi am convenit cu Senatul să constituim acum Comisia de mediere pentru a media astăzi textele acestui proiect de lege şi a vă prezenta dumneavoastră raportul de mediere până la sfârşitul zilei de lucru.

Rog componenţa Comisiei de mediere. Sunt propuşi domnii: Florin Iordache, Marin Cristea, Ioan Timiş, Mircea Bucur, Gheorghe Dinu, Grigore Makkai şi Gheorghe Firczak.

Cine este de acord cu această comisie? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Rog comisia să ia legătura cu colegii din Senat şi să înfăptuiască medierea.

Stimaţi colegi, amânasem proiectul de Lege de la pct.17 pentru completarea Legii nr.61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială a ordinii şi liniştii publice, domnul deputat Cornel Popa.

Domnule deputat Cornel Popa, vă rog să vă prezentaţi şi să vă susţineţi proiectul.

Domnul Cornel Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Legea nr.61/1991 se înscrie în cadrul normativ pentru asigurarea climatului de ordine şi linişte publică necesar desfăşurării normale a activităţii economice şi social culturale şi pentru promovarea unor relaţii civilizate în viaţa cotidiană.

În cuprinsul art.2 al legii sunt enumerate faptele cu caracter reprobabil în virtutea principiului că cetăţenii sunt obligaţi să aibă un comportament civic, moral şi responsabil, în spiritul legilor ţării şi al normelor de convieţuire socială.

Art.3 din lege prevede modalităţile de sancţionare a conduitei necorespunzătoare civic.

Considerăm necesară completarea art.3 referitor la cadrul sancţionatoriu prin introducerea unei circumstanţe agravante în situaţia producerii de fapte cu caracter antisocial, care perturbă activitatea în instituţiile de învăţământ, de sănătate, ori destinate ocrotirii speciale a unor categorii de persoane defavorizate, punând în pericol integritatea fizică, psihică ori chiar viaţa persoanelor aflate în aceste instituţii, fie ca beneficiari ai asistenţei respective, fie ca funcţionar în exercitarea atribuţiilor de serviciu.

Apreciem că se impune optimizarea securităţii sociale în incinta unor astfel de instituţii publice, întrucât aici se derulează activităţi pentru persoane care se află într-o situaţie specială, fie datorită vârstei fragede ori înaintate, după caz, fie datorată stării de sănătate, situaţii de dezavantaj social, aceste persoane nefiind în deplinătatea aptitudinilor fizice care le-ar permite angajarea unei reacţii corespunzătoare la o acţiune cu periculozitate socială. Astfel, o primă măsură de creştere a gradului de securitate socială în instituţiile de învăţământ, de sănătate, ori destinate ocrotirii speciale a unor categorii de persoane defavorizate, este de a înăspri sancţionarea faptelor reprobabile săvârşite în incinta lor ca un mesaj de descurajare adresat celor ce încearcă să profite de conjunctura din aceste instituţii.

În condiţiile în care singura modalitate de sancţionare contravenţională constituie amenda, potrivit art.29 din Constituţie, modificată şi completată prin Legea de revizuire din 18 septembrie 2003, se impune o mărire a cuantumului acesteia în cazul săvârşirii faptelor cu periculozitate socială în instituţiile de învăţământ, de sănătate, ori destinate ocrotirii speciale a unor categorii de persoane defavorizate.

Astfel propunem un cuantum de 3 ori mai mare decât cel stipulat pentru situaţiile la care se raportează. Pentru motivele expuse, propunem completarea cuprinsului de la alin.1 al art.3 din Legea 61/1991 cu o nouă literă, respectiv lit.e). Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Raportul comisiei, v-aş ruga şi punctul de vedere al Guvernului.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Potrivit art.75 din Constituţie, Camera Deputaţilor este Cameră decizională în cazul acestui proiect de lege. Senatul a adoptat prezentul proiect de lege în şedinţa sa din 19 mai 2004. De asemenea, Consiliul Legislativ a avizat favorabil această iniţiativă legislativă şi tot favorabil a avizat şi Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, iar Guvernul, prin punctul său de vedere trimis la Senat, susţine adoptarea acestei iniţiative legislative.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, în plenul său, au adoptat şi l-au dezbătut acest proiect de lege cu amendamentele admise şi îl supun dezbaterii în Camera Deputaţilor. Singurul lucru care vreau să-l mai spun că prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor organice. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Punctul de vedere al Guvernului.

Domnul Mircea Alexandru:

Domnule preşedinte,

Guvernul susţine această propunere legislativă şi este de acord cu raportul comisiei cu amendamentele respective. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Trecem la dezbaterea proiectului de lege în formularea adoptată de Senat.

La titlul proiectului de lege, comisia are un amendament 1. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis. Modificat titlul legii.

La cuprinsul articolului unic comisia are de asemenea un amendament, notat aici nr.2 în raport. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul, modificat cuprinsul articolului unic. Vom supune legea votului final astăzi. Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Grupul PSD vă propune ca în Comisia de mediere pe care am aprobat-o recent, în locul domnului deputat Ioan Timiş să fie domnul deputat Maior. Dacă sunteţi de acord cu acest lucru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vă mulţumesc.

Următorul proiect: Proiectul de Lege privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, Comisia pentru industrii şi servicii, domnule preşedinte, fiind în procedură de urgenţă, vă rog să propuneţi timpii de dezbatere.

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Această lege importantă are un raport destul de voluminos cu câteva amendamente, drept pentru care vă propun 8 minute pentru dezbateri şi câte 1 minut pentru intervenţii, având în vedere faptul că din partea comisiei, personal o să am o intervenţie la un articol pentru o completare cu un amendament agreat în ziua de ieri, aseară când am întocmit acest raport şi, din păcate, a fost omis.

Domnul Valer Dorneanu:

Vorbiţi la microfon că unii dintre colegii noştri nu vă aud bine, ridicaţi microfoanele. Mulţumesc.

Domnul Asztalos Ferenc:

Da. O să am o intervenţie la momentul oportun pentru o mică completare care a fost de comun acord acceptat şi de iniţiator în momentul când am discutat acest proiect de lege. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Dacă sunteţi de acord cu timpii de dezbatere propuşi?

Dacă este cineva împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem direct la dezbaterea proiectului de lege, fiind în procedură de urgenţă.

La titlu dacă sunt obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Titlul cap.I. Votat în unanimitate.

Art.1 şi 2. Dacă aveţi obiecţiuni la art.1 şi 2? Nu. Votate în unanimitate.

În art.3 urmăriţi amendamentul 5. Îl găsiţi la pag.5. Admis amendamentul, modificat art.3.

Art.4 şi 5. Nu sunt amendamente. Dacă aveţi obiecţiuni?

Bun. La art.4 nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

La art.5, aveţi cuvântul.

Domnul Asztalos Ferenc:

La art.5 se solicită introducerea unui alineat nou, alin.6, de comun acord cu iniţiatorul, cu următorul text: "Nu vor fi introduse în numărul mediu scriptic salariatele aflate în concediu de maternitate".

Domnul Valer Dorneanu:

Iniţiatorul? Sunteţi de acord cu acest amendament?

Supun votului dumneavoastră alin.6 de la art.5. Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate s-a adoptat alin.6 care întregeşte art.5 sau îl completează, cum vreţi dumneavoastră.

Art.6, 7 şi 8 - comisia nu a avut amendamente. Votate în unanimitate în formula Senatului.

Titlul cap.II. Votat în unanimitate.

Art.9, urmăriţi amendamentul 13 care cuprinde o propunere de introducere a unui nou alineat. Dacă la alineatele existente, în primul rând, aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Dacă la alineatul propus prin amendamentul 13 aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. Introdus textul.

Art.10. Urmăriţi raportul comisiei. Dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni? comisia nu a avut amendamente. Votat în unanimitate art.10.

Titlul secţiunii a doua. Votat în unanimitate.

La art.11 urmăriţi amendamentul 16. Admis amendamentul, modificat acest text.

Art.12. Comisia nu are amendamente. Dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate în formula Senatului.

Art.13. Urmăriţi amendamentul 18. Admis amendamentul, modificat art.13.

La art.14 şi 15 comisia nu are amendamente. Votate ambele cazuri textele Senatului.

La art.16 urmăriţi amendamentul 22. Admis amendamentul, modificat art.16.

La art.17, 18 şi 19 comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votate în formularea Senatului.

Art.20 urmăriţi amendamentul 30. Admis amendamentul 30, modificat textul.

La art.21 urmăriţi amendamentul 31. Comisia propune eliminarea. Admis amendamentul, eliminat textul.

Art.22. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate în formula Senatului.

La art.23, urmăriţi amendamentul nr.33. Admis amendamentul, modificat textul.

La art.24, amendament nr.34. Admis amendamentul, modificat art.24.

Art.25, amendament nr.35. Admis amendamentul, modificat textul.

Titlul Cap.III. Votat în unanimitate.

Art.26. Comisia nu are amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni? Nu.

Votat textul Senatului.

La art.27, urmăriţi amendamentul nr.38. Admis amendamentul, modificat art.27.

Art.28, art.29, art.30 şi art.31. Comisia nu are amendamente. Nici dumneavoastră n-aveţi obiecţiuni.

Votate toate textele în formularea Senatului.

Titlul Cap.V. Votat în unanimitate.

Art.32. Urmăriţi amendamentul nr.45.

Admis amendamentul, modificat art.32.

Art.33. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt nici amendamente, nici obiecţiuni.

Votat textul Senatului.

Titlul Cap.VI. Votat în unanimitate.

Art.34. Urmăriţi amendamentul nr.48.

Admis amendamentul, modificat art.34.

Titlul Cap.VII. Votat în unanimitate.

Art.35, care este şi ultimul. Nu există la acesta amendament. Dacă aveţi obiecţiuni?

Votat în unanimitate.

Vă mulţumesc.

Vă rog să constataţi că am parcurs acest proiect de lege. Îl vom supune votului final la sfârşitul acestei şedinţe.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.102/1999 privind protecţia socială şi încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap.

Doamna preşedinte Smaranda Dobrescu. Vă rog să propuneţi timpii de dezbatere, fiind în procedură de urgenţă.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Vă propunem un timp de dezbateri de 15 de minute şi luări de poziţie de un minut.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu această propunere?

Dacă la texte mai aveţi vreo problemă?

Dacă sunteţi de acord cu timpii de dezbatere propuşi?

Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vă rog să urmăriţi în paralel proiectul de lege şi raportul.

La titlul acestuia, în formula adoptat de Senat. Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Preambulul art.I. Stimaţi colegi, preambulul la art.I, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Vă rog să observaţi în continuare: comisia noastră a propus modificarea ordonanţei şi la alte puncte neavute în vedere de către iniţitor. Primele 11 puncte se referă la puncte anterioare art.19. Vă rog să le urmăriţi în raport, de la 1 până la 11.

La pct.1, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Pct.2. Votat în unanimitate.

Pct.3. Votat în unanimitate.

La pct.4, art.6. Votat în unanimitate.

La pct.5. Votat în unanimitate.

Pct.6. Votat în unanimitate.

Pct.7. Votat în unanimitate.

Pct.8. Votat în unanimitate.

Pct.9. Votat în unanimitate.

Pct.10. Votat în unanimitate.

Pct.11. Votat în unanimitate.

Actualul pct.1 din legea Senatului supun atenţiei dumneavoastră. Dacă aveţi obiecţiuni? - cel cu privire la art.19.

Votat în unanimitate pct.1 din legea Senatului.

La pct.2 din legea Senatului. Comisia noastră, prin raport, propune înlocuirea acestuia cu pct.12. Dacă aveţi obiecţiuni la pct.12?

Admis pct.12, înlocuieşte pct.2 din legea Senatului.

Pct.3 din legea Senatului este înlocuit cu pct.13 din raport. Dacă aveţi obiecţiuni la pct.13?

Admis, înlocuit pct.3 din legea Senatului.

Pct.4 din legea Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni?

Rămâne textul Senatului.

După pct.4 din legea Senatului, urmăriţi pct.15 din raport. Se introduce pct.15 nou.

După pct.15, urmăriţi pct.16 din raportul comisiei.

Votat în unanimitate.

Pct.17 şi pct.18 din raport.

Votate în unanimitate.

Pct.5 din legea Senatului, cu privire la art.52. Dacă aveţi obiecţiuni?

Votat pct.5 în formularea Senatului.

După pct.5 din formularea Senatului, urmează pct.20 din raport. Admis pct.20. Votat în unanimitate.

Pct.21 - ultimul. Admis.

Am parcurs acest proiect de lege. Punctele din legea adoptată de Senat vor fi renumerotate după introducerea textelor propuse de către comisia noastră şi votate de către dumneavoastră.

Revenim la lista pe care o aveţi difuzată.

La pct.21: Proiectul de Lege pentru modificarea art.27 prin Legea nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici; procedură de urgenţă.

Domnule Bara, vă rog să propuneţi timpii de dezbatere.

Domnul Radu Liviu Bara:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Având în vedere că raportul a fost aprobat fără modificări, deci fără a avea amendamente, propun 5 minute pentru discutarea lui.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a ţinut cont de avizul Consiliului Legislativ, avizul Consiliului Economic şi avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Iniţiativa legislativă a avut în vedere atât dispoziţiile art.5 din Carta socială europeană revizuită, ratificată prin Legea nr.74 din 1929, potrivit căreia, în scopul garantării sau promovării libertăţii lucrătorilor şi a patronilor de a constitui organizaţii locale, naţionale sau internaţionale, pentru protecţia intereselor economice şi sociale şi de aderare a acestor organizaţii, părţile se angajează ca legislaţia naţională să nu aducă atingere şi să nu fie aplicată de o manieră care să aducă atingere acestei libertăţi.

Având în vedere importanţa acestui proiect de lege, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic propune plenului Camerei Deputaţilor aprobarea acestuia în forma adoptată de Senat.

Proiectul de lege a fost aprobat cu unanimitate de voturi.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră timpii de dezbatere propuşi.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La titlul legii, dacă aveţi obiecţiuni, stimaţi colegi? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final astăzi.

Proiectul de Lege privind denominarea monedei naţionale. Iniţiatorul, rog să prezinte acest proiect. Comisia pentru buget, finanţe şi bănci să se pregătească pentru prezentarea raportului.

Doamna Daniela Gheorghe (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Prin acest act normativ, se reglementează denominarea monedei naţionale la raportul de 1 la 10 mii (1:10.000), noile însemne monetare urmând a fi puse în circulaţie cu data de 1 iulie 2005.

Principalele prevederi ale proiectului de lege reglementează circulaţia în paralel timp de 18 luni a bancnotelor noi şi vechi, înlocuirea treptată în această perioadă de 18 luni, încetarea funcţiei de mijloc de plată a monedei vechi cu data de 1 aprilie 2007, dar menţinerea posibilităţii de preschimbare pe o perioadă de încă 3 ani şi obligativitatea afişării preţurilor atât în moneda veche, cât şi în moneda nouă.

Ministerul Finanţelor Publice propune şi susţine adoptarea actului normativ în forma rezultată din raport.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Grigoraş, vă rog să prezentaţi raportul comisiei.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a examinat Proiectul de Lege privind denominarea monedei naţionale, în prezenţa reprezentanţilor iniţiatorului şi a instituţiilor implicate în această operaţiune. S-au avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Economic şi Social şi avizul Consiliului Legislativ; s-a întocmit raport favorabil, s-au adoptat şi două amendamente.

Vă propunem dezbaterea şi adoptarea în forma prezentată în raportul comisiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină în dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului.

La titlul acestuia, dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.1 şi art.2. Nu sunt obiecţiuni.

Votate în formularea Senatului.

Art.3. Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

La art.4, urmăriţi amendamentul nr.1. Admis amendamentul, modificat art.4.

La art.5 şi art.6. Dacă aveţi obiecţiuni? N-au fost amendamente.

Votate în unanimitate în formula Senatului.

Art.7, amendament 2. Admis amendamentul, modificat art.7. Art.7 a fost ultimul.

Vă mulţumesc, iniţiatorului şi Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Am parcurs acest proiect. Îl vom supune astăzi votului final.

Pct.23: Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr.69/2000.

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport este?

Iniţiatorul cine este?

Domnul Anghel Stanciu:

Eu sunt şi iniţiatorul.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Stanciu, căruia îi adresez rugămintea călduroasă şi prietenească de a folosi o viteză mai mare de prezentare decât aceea "încetişor".

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a Camerei Deputaţilor, împreună cu omoloaga sa din Senat au iniţiat un proiect de lege de modificare a Legii educaţiei fizice şi sportului.

La lucrările comisiei au participat: domnul Octav Morariu, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Sport, domnul Constantin Diaconu, vicepreşedinte, prezent aici, şi staful agenţiei - Maria Rusu, Arthur Hoffman, Mihai Căpăţână.

S-a cerut un raport suplimentar, la cererea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, care s-a făcut şi pe care-l avem distribuit.

Ca atare, vă rugăm să aprobaţi proiectul de lege, cu amendamentele pe care comisia le-a pus în valoare, prin armonizarea textului cu noul Cod fiscal. Acesta a fost sensul raportului suplimentar.

Vă mulţumim şi să sperăm că acest proiect de lege va fi primul semnal bun înaintea olimpiadei de la Atena, unde, domnule preşedinte, poate obţinem şi noi o medalie prin susţinerea pe care o dăm sportivilor de la olimpiadă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Reprezentantul Guvernului susţine acest proiect. Dacă doreşte cineva să intervină? Domnul Stanciu a prezentat şi proiectul şi raportul.

Trecem la dezbaterea textelor.

La titlul ei, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Articolul unic. Urmăriţi amendamentul nr.2 din raportul iniţial.

Admis amendamentul, modificat cuprinsul articolului unic.

La pct.1, urmăriţi amendamentul nr.3.

Admis amendamentul, modificat pct.1.

Urmăriţi amendamentul nr.4, cu privire la alin.2, alin.3, alin.4 şi alin.5 ale art.6.

Admis amendamentul nr.4.

La pct.2, comisia propune, prin amendamentul nr.5, eliminarea.

Admis amendamentul, eliminat pct.2.

La pct.3, urmăriţi amendamentul nr.6.

Admis amendamentul, modificat pct.3.

Urmăriţi amendamentul nr.6 priveşte pct.3, pct.4 şi pct.5.

La pct.3, urmăriţi prima parte a amendamentului nr.6.

Admis, modificat pct.3.

La pct.4, urmăriţi a doua parte a amendamentului nr.6 de la pag.8.

Admis, modificat pct.4.

La pct.5, urmăriţi amendamentul nr.6, ultima parte a pag.8.

Admis amendamentul, modificat pct.5.

La pct.6, pct.7 şi pct.8, urmăriţi amendamentul nr.7.

Admis amendamentul nr.6, modificat pct.6, pct.7 şi pct.8.

După pct.8, urmăriţi raportul suplimentar, pct.9 introdus după pct.7, la amendamentele nr.1 şi nr.2 din raportul suplimentar.

Admis amendamentele nr.1 şi nr.2 din raportul suplimentar. Am adoptat deja şi pct.2 din raportul suplimentar.

Urmăriţi, vă rog, pct.9 din raportul iniţial şi va avea alcătuirea rezultată din combinarea amendamentului nr.8 din raportul iniţial, cu amendamentul nr.2 din raportul suplimentar.

Pct.9¹, urmăriţi amendamentul nr.9 din raportul iniţial.

Votat amendamentul.

Pct.10. Urmăriţi amendamentul nr.10.

Votat amendamentul nr.10.

Pct.11. Urmăriţi partea finală a amendamentului nr.10, de la pag.15.

Votat acest amendament.

La pct.11 din raportul iniţial, urmăriţi amendamentul nr.3 din raportul suplimentar. Se introduce un nou capitol, cu titlul "Comitetul Olimpic Român".

Dacă aveţi obiecţiuni la pct.3 din raportul suplimentar?

Adoptat în unanimitate.

Acest pct.3 înlocuieşte pct.11 din raportul iniţial - comisia?

Deci, pct.3 din raportul suplimentar înlocuieşte pct.11 din raportul iniţial.

La pct.12, pct.13, urmăriţi pag.17 din raportul iniţial, amendamentele respective.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votate în unanimitate.

Aceste amendamente merg până la pag.19.

La pct.12 din raportul iniţial, urmăriţi pct.4 din raportul suplimentar.

Admis pct.4; pct.4 înlocuieşte pct.12 din raportul iniţial.

După pct.12, comisia, prin amendamentul nr.5 din raportul suplimentar, propune un nou punct. Îl găsiţi la pag.9 din raportul suplimentar.

Admis amendamentul nr.5 din raportul suplimentar, se introduce acest text.

La pct.13 din raportul iniţial, comisia nu are amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră?

Votat textul iniţial.

La pct.14, la fel. Dacă aveţi obiecţiuni?

Votat textul iniţial.

Prin amendamentul nr.15, comisia propune abrogarea alin.4 al art.28. Dacă aveţi obiecţiuni?

Admis amendamentul nr.15, abrogat acel text.

Pct.17 din proiectul de lege. Comisia nu are obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră?

Rămâne textul iniţial.

Pct.18. Nu sunt obiecţiuni.

Rămâne textul iniţial.

Pct.19. Nu sunt obiecţiuni.

Rămâne textul iniţial.

Pct.20. Nu sunt obiecţiuni.

Rămâne textul iniţial.

Prin amendamentul nr.20, comisia propune abrogarea alin.4 din art.21. Dacă aveţi obiecţiuni?

Admis amendamentul, abrogat acest text.

Pct.21 din proiectul de lege.

Comisia nu are amendamente.

Rămâne textul iniţial.

Prin amendamentul nr.22, comisia propune abrogarea alin.2 şi alin.3 din art.32.

Admis amendamentul nr.22.

La pct.23 din lege, comisia nu intervine.

Votat textul iniţial.

Pct.24. Urmăriţi amendamentul nr.24.

Admis amendamentul, modificat textul.

Pct.25. Urmăriţi amendamentul nr.25.

Admis, modificat pct.25.

Pct.26. Urmăriţi amendamentul nr.26.

Admis amendamentul, modificat pct.26.

Prin amendamentul nr.27, comisia propune abrogarea Cap.VII, Titlul IV.

Admis amendamentul.

Prin amendamentul nr.28, comisia propune abrogarea art.44.

Admis amendamentul.

Pct.27. Urmăriţi amendamentul nr.29.

Admis amendamentul, modificat pct.27.

Amendamentul nr.30. Comisia propune abrogarea art.45 alin.2.

Adoptat amendamentul.

Prin amendamentul nr.31, comisia propune introducerea unui articol - art.45¹.

Admis amendamentul.

Amendamentul nr.32. Comisia propune modificarea pct.29.

Admis amendamentul.

Amendamentul nr.33. Comisia propune eliminarea pct.30.

Admis, eliminat pct.30. La pct.31, urmăriţi amendamentul nr.34.

Admis, modificat pct.31.

Pct.31¹. Urmăriţi amendamentul nr.35.

Admis amendamentul.

La pct.31², comisia propune, prin amendamentul nr.36, eliminarea.

Admis, eliminat textul.

Urmăriţi raportul suplimentar, la poz.6. Comisia propune modificarea alin.1 şi a alin.2 ale art.65. Dacă sunteţi de acord cu amendamentul nr.6 din raportul suplimentar ?

Admis amendamentul, modificat cele două alineate.

La pct.33, urmăriţi amendamentul nr.37 din raportul iniţial.

Admis amendamentul, modificat pct.33.

Pct.34. Revenim la raportul suplimentar. Urmăriţi pct.7, care modifică pct.34 din proiectul de lege.

Admis amendamentul nr.7, care înlocuieşte amendamentul nr.38 din raportul iniţial.

De acord, comisia? Comisia a fost de acord.

La pct.35, urmăriţi amendamentul 38 de la pag. 33. Admis amendamentul, modificat pct.35.

Pct.36, acelaşi amendament la pag.38 din raportul iniţial. Admis, modificat pct.36.

La pct.37 din raportul iniţial, urmăriţi amendamentul 8 din raportul suplimentar. Admis amendamentul 8, modificat pct.37 din lege, inclusiv amendamentul 39 din raportul iniţial.

La pct.38 urmăriţi amendamentul 39 la pag.36. Admis amendamentul de la pag.36, cu privire la modificarea pct.38 şi 39.

Pct.40, comisia nu are amendamente, votat textul iniţial. Prin amendamentul 41 comisia propune modificarea lit.c) de la alin.1 art.70. Admis pct.41.

Urmăriţi după pct.41 din raportul iniţial amendamentul 9 din raportul suplimentar care introduce lit.c) la art.70. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 9 în raportul suplimentar. Admis amendamentul.

La pct.41¹, comisia propune eliminarea prin amendamentul 42. Admis, eliminat textul.

La pct.42 urmăriţi amendamentul 43 din raportul iniţial şi amendamentul 10 din raportul suplimentar. Comisia propune eliminarea lit.e). Deci la pct.42, lit.e), potrivit raportului suplimentar, va fi eliminată. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

După pct.43 urmăriţi, vă rog, tot în raportul suplimentar amendamentul 11 care introduce lit.f). Admis amendamentul 11, se introduce lit.f).

Revenim la pct.44 din lege, adineauri votând amendamentul 11 din raportul suplimentar am adoptat introducerea lit.f) la art.71.

La pct.43 din lege urmăriţi pct.44. Comisia propune păstrarea textului. Rămâne textul Senatului.

La pct.44 urmăriţi amendamentul 45, admis amendamentul, modificat pct.44.

Pct.45 urmăriţi amendamentul 46 din raportul iniţial şi amendamentul 12 din raportul suplimentar. Comisia propune eliminarea textului. Admis amendamentul 12 şi se elimină textul.

Pct.46, comisia nu are amendamente la pct.46. Votat textul iniţial.

Pct.47, urmăriţi amendamentul 48 raport iniţial şi amendamentul 13 din raportul suplimentar. Admis amendamentul 13, se modifică pct.47, potrivit acestuia.

La pct.48 comisia propune prin raportul suplimentar eliminarea. Admis amendamentul, modificat pct.48.

Pct.49 urmăriţi raportul suplimentar, amendament 14, comisia propune eliminarea. Admis amendamentul eliminat pct.49.

Prin amendamentul din raportul iniţial nr.50, comisia propune introducerea art.78¹. Dacă aveţi obiecţiuni. Dacă sunt observaţii? Admis amendamentul 50.

La pct.50 din lege comisia nu are amendamente, votat textul iniţial pentru articolul 79.

La pct.51 comisia propune prin amendamentul 52 - eliminarea. Admis amendamentul şi se elimină textul.

La pct. 52 din lege, urmăriţi amendamentul 15 din raportul suplimentar care înlocuieşte amendamentul 53 din raportul iniţial. Admis amendamentul 15, se modifică pct.52 în mod corespunzător.

Pct.53 urmăriţi amendamentul 54, 53 din raportul iniţial. Admis amendamentul, modificat pct.53.

La pct.54 comisia propune eliminarea prin amendamentul 55. Admis amendamentul, eliminat textul.

Pct.55, prin amendamentul 56, comisia propune eliminarea. Admis, eliminat textul.

La pct.56 urmăriţi amendamentul 57. Admis amendamentul, modificat pct.56.

Pct.57, amendament 58. Admis amendamentul, modificat pct.57.

La pct.58, urmăriţi amendamentul 59, raport iniţial, 16 - raport suplimentar. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 16, raport suplimentar. Nu. Modificat pct.58 din lege şi înlocuit amendamentul 59.

La pct.59 urmăriţi amendamentul 60, raport iniţial. Adoptat amendamentul, modificat textul.

La pct.60 urmăriţi amendamentul 17 din raportul suplimentar. Admis amendamentul 17, modificat pct.60 din lege.

Pct.61, amendament 62 raportul iniţial, admis amendamentul, modificat 61.

Pct.62, amendamentul 63 - raport iniţial. Admis amendamentul, modificat textul.

La pct.63, amendament 64 iniţial. Admis, modificat pct. 63.

Pct.63¹, comisia propune eliminarea prin amendamentul 65. Admis amendamentul, eliminat punctul.

Prin amendamentul 66, comisia propune modificare art.95. Dacă sunt observaţii? Admis amendamentul, modificat articolul 95.

Prin amendamentul 67 comisia propune un articol II, îl aveţi la ultima pagină în raportul iniţial. Admis amendamentul, se introduce articolul II.

Cu aceasta, vă rog să constataţi că am parcurs acest proiect de lege important şi foarte dificil de urmărit din cauza a două rapoarte ale comisiei. Vom supune propunerea votului final astăzi.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2004 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare şi privatizare a unor societăţi naţionale, companii naţionale şi societăţi comerciale cu capital majoritar de stat. Suntem în procedură de urgenţă, dar înainte de aceasta numai puţin să rămânem cu Comisia pentru învăţământ la propunerea legislativă primă, văd că au adăugat alte propuneri. Două. Acestea au fost incluse sau urmează, domnule profesor Andea? Sau domnul profesor Stanciu?

Vă rog să ne lămuriţi ce se întâmplă cu celelalte două propuneri legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.69.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Conform prevederilor regulamentare, celelalte propuneri, respectiv propunerea nr.8/2003, 74/2003, ele au fost discutate împreună - una a domnului deputat Niţă şi cealaltă a doi distinşi deputaţi UDMR, conform prevederilor regulamentare au fost discutate împreună şi s-au regăsit în textul care a fost supus aprobării, fie în formă iniţială, fie într-o formă apropiată. Deci ele sunt absorbite în acest raport şi în primul text de lege.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte Stanciu, pentru aceste precizări.

La legea de la pct.24, rog Comisia pentru muncă să propună timpii de dezbatere.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă propunem 5 minute dezbateri totale şi un minut luări de cuvânt.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu această repartizare a timpului de dezbatere. Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La titlului proiectului de lege, dacă aveţi obiecţiuni în formula adoptată de Senat. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Cuprinsul art.unic? Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanţei de urgenţă? Votat în unanimitate.

Cuprinsul art.unic - preambul. Votat în unanimitate.

Pct.1 şi 2 din ordonanţă, pct.3 şi 4. Votate în unanimitate. Vom supune proiectul votului final astăzi.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art.20 din Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sistemul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică.

Domnul ministru Şerban?

Domnul Şerban Nicolae:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă solicităm amânarea discutării acestui proiect de lege, având în vedere că s-a făcut o modificare la comisie care poate să schimbe avizul dat de guvern, punctul său de vedere. rămâne să-l discutăm după ce obţin un mandat din partea Guvernului.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră propunerea de amânare.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.329/2003 privind exercitarea profesiei de detectiv particular.

Domnul ministru Alexandru prezintă din partea Guvernului acest proiect.

Domnul Mircea Alexandru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 329 privind exercitarea profesiei de detectiv particular a fost iniţiat în scopul corelării prevederilor legii care face obiectul acestui eveniment legislativ cu noile principii constituţionale şi cu acquis-ul comunitar.

În esenţă, proiectul vizează eliminarea pentru cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene şi ale spaţiului economic european care deţin un certificat de calificare în meseria de detectiv, în profesia de detectiv particular valabil, a barierei administrative instituite de prevederile lit.a) a art.5 din Legea nr.329/2003 prin care se permite exercitarea profesiei de detectiv particular doar de cetăţenii români.

Proiectul de act normativ mai propune unele dispoziţii privind instituirea unor condiţii suplimentare privind asociaţia, acţionarii - persoane fizice ai societăţilor specializate de detectivi particulari, astfel încât exercitarea atribuţiilor specifice detectivului particular să reducă la maximum posibilitatea utilizării acestora în scopuri infracţionale de către grupuri ale crimei organizate.

Având în vedere necesitatea armonizării prevederilor legale menţionate cu acquis-ul comunitar şi principiile constituţionale şi ţinând seama de termenul final convenit pentru încheierea negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeană, vă adresez rugămintea să adoptaţi prezentul proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.329/2003 privind exercitarea profesiei de detectiv particular.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Virgil Popescu din partea Comisiei de apărare. Vă rog să prezentaţi raportul.

Domnul Virgil Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia de apărare, de ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată pentru dezbatere şi aprobare şi avizare în fond cu proiectul de lege enunţat mai sus care este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

S-a beneficiat de avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi al comisiei pentru drepturile omului, iar Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a hotărât cu unanimitate de voturi să supună spre dezbatere şi aprobare Camerei, proiectul de lege cu amendamente.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să intervină în dezbateri generale.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlul acesteia, dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.I, preambul. Votat în unanimitate, în formula Senatului.

La pct.1. Votat în unanimitate.

La pct.2, urmăriţi vă rog amendamentul 1, cel cu privire la art.3 alin.2. Admis amendamentul, modificat pct.2 din legea Senatului.

La pct.3, urmăriţi amendamentul 2. Comisia propune abrogarea pct.3. Admis amendamentul.

Pct.4 şi 5 din legea Senatului. Nu sunt amendamente. Votate în unanimitate.

La pct.6 urmăriţi amendamentul 3. Admis amendamentul 3, modificat pct.6.

Pct.7, 8, 9 şi 10 din legea Senatului. Votate în unanimitate.

La pct.11 urmăriţi amendamentul 5. Admis amendamentul, modificat pct.11.

La pct.12. Votat în unanimitate.

Art.II. Votat în unanimitate.

Am parcurs şi acest proiect de lege.

Să revin, stimaţi colegi, la pct.3 din legea Senatului, prin amendamentul 2 comisia propune introducerea lit.a) la art.5. Dacă sunteţi de acord cu amendamentul 2?

Domnul Mircea Alexandru:

Cu aprobarea domnului preşedinte, vă reţin atenţia în legătură cu amendamentul de la pct.2. Spune acolo, este textul comisiei: "art.1 pct.3 lit.a) de la art.5 va avea următorul cuprins: a) are cetăţenia română sau cetăţenia uneia dintre statele membre ale Uniunii Europene..." şi s-a discutat în comisie, s-a omis să se adauge "ori ale spaţiului economic european". Această sintagmă este în acord cu tot textul legii şi cu toate reglementările.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc, dar era şi mai bine dacă făceaţi textul acesta aşa cum trebuie de la început.

Supun votului dumneavoastră lit.a) în varianta propusă de către domnul ministru.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Celelalte texte au fost votate în formula Senatului.

Stimaţi colegi,

Mai există un singur raport de aprobare şi mai avem vreo 10 proiecte de respingere. V-aş ruga să aveţi răbdarea necesară ca să le parcurgem pe toate, pentru că va fi foarte simplu, inclusiv raportul favorabil de adoptare priveşte aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 42/2004 privind abilitarea poliţiştilor din Ministerul Administraţiei şi Internelor să îndeplinească funcţii în organizaţiile internaţionale care acordă asistenţă de specialitate pe teritoriul României. Suntem în procedură de urgenţă.

Domnule deputat Virgil Popescu, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 42/2004. Vă rog să propuneţi timpii de dezbatere.

Domnul Virgil Popescu:

Domnule preşedinte,

Propunem din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională 3 minute total, un minut pentru fiecare intervenţie pentru dezbatere.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu această propunere?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La titlul legii de aprobare dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate.

Cuprinsul art.unic? Votat în unanimitate.

Titlul ordonanţei de urgenţă? Votat în unanimitate.

Cuprinsul art.unic? Votat în unanimitate.

Urmează, v-am spus, 10 propuneri de respingere.

Vă rog, reprezentanţii grupurilor parlamentare să chemaţi oamenii în sală şi rog pe domnul deputat Oltean să pregătească rapoartele de validare.

Prima propunere de respingere se referă la modificarea art.95 din Legea nr.19/2000 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

Doamna preşedinte, vă rog foarte pe scurt să prezentaţi motivaţia dumneavoastră.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimaţi colegi,

Vă propunem respingerea acestei iniţiative legislative, pentru evitarea paralelismului legislativ, întrucât există un act normativ cu acelaşi obiect de reglementare, proiect de lege iniţiat de membrii comisiei de muncă şi care a devenit lege, urmând să fie publicată în aceste zile în Monitorul Oficial.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să intervină? Nu. Vom supune propunerea votului final.

Următoarea? Staţi acolo doamna preşedinte. Doamna preşedinte Smaranda Dobrescu, rămâneţi de serviciu.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Decretului-lege nr.118/1990. De asemenea, se propune respingerea.

Doamna Smaranda Dobrescu:

În principal, motivul pentru care membrii comisiei au propus respingere este că, dacă am fi făcut altfel, dacă am fi aprobat-o, am fi introdus o dublare de drepturi, un beneficiar putând fi şi titular şi urmaş, ceea ce este de neacceptat.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul la această propunere? Nu.

Următoarea, completarea Legii nr.189/2000 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/1999. Aveţi cuvântul.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Membrii comisiei vă propun respingerea, întrucât extinderea prevederilor legii asupra altor categorii de persoane al căror număr nu se cunoaşte, adică asupra copiilor celor care s-au născut după terminarea perioadei de detenţie sau de domiciliu forţat ar conduce la un efort bugetar care nu poate fi susţinut financiar.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină? Nu.

Următoarea, modificarea şi completarea a Legii nr.19/2000, înregistrată la nr.474.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Comisia de muncă...

Domnul Valer Dorneanu:

Staţi numai puţin, doamna preşedinte, iertaţi-mă.

Vă rog să interveniţi, domnule deputat. La care vreţi să interveniţi?

Vă rog. Sunteţi iniţiatorul, da?

Domnul Viorel-Gheorghe Coifan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea să explic de ce am făcut această intervenţie şi să mă refer şi la ce spunea doamna Smaranda Dobrescu mai înainte. Noi am făcut această propunere, pentru că textul actual al art.1 al Ordonanţei Guvernului nr. 105/1999 acoperă toate tipurile de persecuţie, asasinare, executare, deportare, strămutare, lagăre de exterminare, lagăre de muncă, detaşamente de muncă forţată, expulzare şi refugiere dar, din păcate, nu acoperă şi toate categoriile de persoane care au avut de suferit, ca urmare a acestor situaţii, în sensul că lipseşte eşantionul de la limita inferioară a vârstei, cei care s-au născut în perioada în care părinţii se aflau într-una din situaţiile expuse la lit.a), b) sau c) ale art.1.

Trebuie subliniat că în materia drepturilor omului, problematica copiilor reprezintă o dimensiune specială în sensul accentuării protecţiei instituite asupra acestei categorii de vârstă datorită fragilităţii fizico-afective caracteristice.

Situaţiile de criză intervenite în existenţă produc consecinţe mai grave asupra copiilor decât asupra adulţilor, suferinţa lor fiind accentuată. Copiii născuţi în perioada în care părinţii erau deportaţi în ghetouri ori lagăre de concentrare din străinătate, privaţi de libertate în locuri de detenţie ori în lagăre de concentrare sau strămutaţi în altă localitate decât cea de domiciliu, au suferit traumele unei familii despărţite şi au trăit în condiţiile unui mediu pauper şi străin.

În lumina celor expuse, rezultă că este imperios necesară introducerea unei completări la art.1 a Ordonanţei Guvernului nr. 105/1999, în sensul adăugării la sfera persoanelor persecutate din considerente etnice a categoriei celor născuţi în perioada în care părinţii erau deportaţi în ghetouri ori lagăre de concentrare din străinătate, privaţi de libertate în locuri de detenţie ori în lagăre de concentrare sau strămutaţi în altă localitate decât cea de domiciliu.

În sensul celor explicate de doamna Smaranda Dobrescu, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, trebuie să spun că nu stă în picioare argumentaţia cum că neştiindu-se numărul de persoane care ar beneficia de această reparaţie materială şi morală în acelaşi timp, nu se poate introduce această corecţie prin lege. Aceeaşi "..

Domnul Valer Dorneanu:

Vorbiţi.

Domnul Viorel-Gheorghe Coifan:

Aceeaşi barieră în aplicarea Legii nr.189/2000 s-a încercat la început tot în ideea că nu se ştia numărul de persoane. Astăzi s-a deblocat această reparaţie morală privitor la Legea nr.189, dar iată că acum ajungem din nou la acelaşi început de drum, spunându-se că nu se cunosc persoanele.

Nu cred că este drept pentru copiii care au suferit aceste traume să ne ascundem noi în dosul unei asemenea ieftine, nu i-aş spune speculaţii, dar nici departe de acest lucru, în dosul acestei afirmaţii este care totuşi ne depărtează de realitate, de ceea ce trebuie să facem.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Vom supune propunerea votului final.

Următoare propunere, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.19/2000.

Doamna Smaranda Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Numai un minut, domnule preşedinte. Să nu planeze nici un fel de dubiu, n-am spus care este motivul principal de respingere, şi-mi cer scuze, şi anume, acela că persoanele care s-au născut şi au crescut în condiţii de deportare, strămutare şi privare de libertate beneficiază de prevederile ordonanţei atât în baza precizării normelor metodologice de aplicare, cât şi în temeiul dispoziţiilor Codului familiei. Deci, ele sunt cuprinse şi ele pot beneficia.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna preşedinte, vă rog să-i permiteţi, dacă tot aţi intervenit, deşi trecusem la alt subiect, să-i dau cuvântul în replică domnului coleg.

Domnul Viorel-Gheorghe Coifan:

Domnule preşedinte,

Fac precizarea din nou că se caută o scuză. Într-adevăr, sunt copii care beneficiază de aceste drepturi, dar numai cei născuţi până la a trei suta zi în care erau deportaţi sau expulzaţi. Deci, noi am încercat să facem reparaţie morală şi materială pentru toţi copiii care au trăit în aceste condiţii...strămutaţi sau expulzaţi.

Deci, acesta este adevăratul sens al demersului nostru şi ştiu că beneficiază copii care s-au născut până la 300-a zi. În rest, nu.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Aveţi cuvântul, doamna preşedintă, la următoarea propunere.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Comisia pentru muncă vă propune respingerea acestei iniţiative din cauza următorului considerent: familia care se bucură de gemeni sau tripleţi se califică pentru alte drepturi asistenţiale, conform legislaţiei ulterioare datei propunerii legislative.

Pe cale de consecinţă, membrii comisiei vă propun respingerea acestei iniţiative, cu 14 voturi pentru, 2 împotrivă şi o abţinere.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină. Nu.

Vă rog să prezentaţi şi următoarea propunere: Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art.10 din Legea nr.90/2003. Comisia pentru administraţie.

Domnul Bara nu este aici? Domnul profesor Oltean?

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Comisia pentru administraţie publică a fost sesizată în fond pentru dezbaterea propunerii legislative pentru modificarea şi completarea art.10 din Legea nr.90/2003 privind vânzarea spaţiilor comerciale aflate în proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice.

La dezbatere, membrii comisiei au avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, avizul Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, precum şi punctul de vedere al Guvernului, punct de vedere care nu susţine această propunere legislativă.

În urma dezbaterilor purtate, membrii comisiei au apreciat că nu există elemente care să justifice modificarea acestei legi, că nu sunt elemente care să justifice ca de vânzarea acestor spaţii să beneficieze şi alte unităţi decât partidele politice, că nu pot fi alţi beneficiari ai acestor spaţii comerciale şi, în consecinţă, s-a apreciat că propunerea este neîntemeiată şi s-a întocmit raport de respingere, raport pe care vă rog să binevoiţi a-l susţine şi dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină. Nu. Mulţumesc.

Vom supune propunerea votului dumneavoastră final.

Următoarea, tot domnul Oltean. Vă rog s-o prezentaţi. Propunerea legislativă privind sprijinul acordat investitorilor pentru construirea unor cămine studenţeşti private.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Comisia noastră a fost sesizată cu propunerea legislativă care viza sprijinul acordat investitorilor pentru construirea unor cămine studenţeşti private. Această propunere legislativă a fost respinsă de Senat în şedinţa din 19 mai 2004. La întocmirea raportului, membrii comisiei au avut în vedere şi avizul Consiliului Legislativ, precum şi punctul de vedere al Guvernului, care nu a susţinut sub nici o formă această propunere legislativă.

După discuţiile purtate la nivelul comisiei, s-a apreciat că nu există elemente care să justifice susţinerea acestei propuneri legislative şi în unanimitate comisia a hotărât respingerea acestei propuneri legislative, întocmind un raport de respingere, raport pe care vă rog să-l susţineţi.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină. Nu. Vom supune votului final.

Următoarea, tot a Comisiei pentru administraţie, Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.21/2002 privind gospodărirea localităţilor urbane şi rurale.

Domnul Ioan Oltean:

Şi această propunere, domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor colegi, nu a întrunit susţinerea membrilor Comisiei pentru administraţie publică. Raportul care s-a întocmit este un raport nefavorabil, un raport de respingere şi vă rog să-l susţineţi în forma în care comisia l-a întocmit.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doreşte cineva să intervină? Nu. Vom supune propunerea votului final.

Comisia pentru muncă, la Propunerea legislativă pentru modificarea art.2 şi art.9 din Ordonanţa Guvernului nr.105/1999.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Comisia pentru muncă vă propune respingerea acestor două propuneri legislative având în vedere, pe de o parte, că drepturile beneficiarilor Ordonanţei Guvernului nr.105/1999 au fost deja majorate în medie cu 100% prin Ordonanţa Guvernului nr.242/2000, iar prin hotărâri ale Guvernului, aceste drepturi au fost indexate, ele fiind în prezent mai mari decât cuantumul propus.

Iar, pe de altă parte, în privinţa termenului, pentru a evita paralelismul legislativ, această soluţie cu decalarea termenului a fost deja preluată şi se regăseşte într-un alt act normativ.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină. Mulţumesc. Vom supune propunerea votului final.

Următoarea propunere, de la pct.35: Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice şi a legii notarilor publici.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Membrii Comisiei pentru muncă au hotărât respingerea acestei iniţiative legislative din următorul considerent: ea nu este necesară, deoarece reglementările din Legea nr.17/2000 acoperă şi rezolvă situaţiile avute în vedere de iniţiatorii acestei propuneri legislative, stipulându-se acolo clar că persoana vârstnică va fi însoţită din oficiu sau la cerere de un reprezentant al autorităţii tutelare a Consiliului local în a cărui rază teritorială domiciliază.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină. Mulţumesc. Vom supune propunerea votului final.

Urmează pct.36 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.326/2003.

Aveţi cuvântul, doamna Dobrescu. Vă rog!

Doamna Smaranda Dobrescu:

Membrii Comisiei pentru muncă vă propun, de asemenea, respingerea acestei iniţiative legislative din următoarele motive: potrivit Legii nr.84/1995, finanţarea învăţământului special din cadrul învăţământului preuniversitar de stat se asigură de către consiliile judeţene şi consiliile locale ale sectoarelor Municipiului Bucureşti.

Copiii şi tinerii ocrotiţi de servicii specializate pentru protecţia copilului, în sistem rezidenţial şi semiprezidenţial, precum şi copiii încredinţaţi sau daţi în plasament, beneficiază de drepturi de cazarmament, echipamente pentru dotare iniţială şi înlocuire, jucării, sume de bani pentru nevoi personale, care se asigură din bugetele consiliilor judeţene, respectiv bugetele locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să intervină. Nu. Vom supune propunerea votului final.

Prezentaţi, vă rog, şi următoarea propunere: Propunere legislativă privind modificarea şi completarea art.23 alin.3, 24 alin.3, art.76, art.77, art.78 alin.1 şi 4 din Legea nr.19/2000.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Comisia vă propune dumneavoastră, plenului, respingerea acestei iniţiative, având în vedere următoarele: prevederile ei parte din prevederile iniţiativei au fost deja realizate în sensul propus, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.9/2003, iar, pe de altă parte, anumite prevederi de modificarea art.76, 77, 78, încalcă în mod vădit principiul contributivităţii şi principiul legalităţii de tratament din Legea nr.19/2000.

Pe cale de consecinţă, vă propunem respingerea care a fost votată şi de către plenul comisiei, cu un vot împotrivă.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să intervină. Nu. Mulţumesc. Vom supune propunerea votului final.

Stimaţi colegi, încă nu sunt gata...nu mai puţin, domnule Dan Brudaşcu! Am luat respingerile pentru că nu sunt încă gata rapoartele de validare pentru noii noştri colegi şi, de aceea, ca să nu pierdem timpul, am parcurs şi propunerile de respingere.

Aveţi cuvântul, domnule Dan Brudaşcu.

Domnul Dan Brudaşcu:

Domnule preşedinte,

În valul acesta de respingeri care dau bine la final de mandat, este cuprinsă şi o propunere legislativă înscrisă la poziţia 36 pe ordinea de zi, care se referă la drepturile copiilor şi tinerilor ocrotiţi de serviciile publice pentru protecţia copilului, mamele protejate în centrele maternale, precum şi copiii încredinţaţi şi daţi în plasament la asistenţii maternali profesionişti.

Această iniţiativă legislativă îmi aparţine. împreună cu un număr de colegi din mai multe partide politice, noi considerăm că prevederile Legii nr.326/2003, al cărei efect s-a produs cu începere de la 1 ianuarie 2004, în loc să rezolve probleme foarte importante, a bulversat în mod nejustificat funcţionarea învăţământului de specialitate pentru persoanele cu handicap.

Aş vrea să vă informăm că această propunere este rodul intervenţiilor mai multor instituţii de învăţământ ale handicapaţilor, din diverse judeţe ale ţării, şi acest lucru se datorează în mod deosebit faptului că prin Legea nr.326/2003, drepturile copiilor aflaţi în centrele de plasament şi în aceste şcoli speciale nu mai beneficiază în regim de gratuitate nici măcar de materialele necesare în demersul didactic, hârtie braille, spre exemplu, ca şi toate celelalte.

Mai mult decât atât, s-au putut constata încă de la începerea anului învăţământ care s-a încheiat acum, în luna iunie, dificultăţi foarte mari, pe care le-au întâmpinat unităţile de învăţământ special, la Cluj, spre exemplu, fiind nevoiţi să se întrerupă activitatea întrucât consiliile judeţene n-au virat sumele aferente pentru ca aceşti copii să beneficieze de gratuităţi, de echipamente, hrană, întreţinerea în internate, rechizite, articole igienico-sanitare, de pe raza de competenţă a judeţelor care şi-au trimis elevii şi copiii în aceste şcoli.

Prin această propunere legislativă noi nu afectăm bugetul, noi nu cerem sume suplimentare, noi nu dorim să se facă un tratament deosebit pentru copiii aflaţi în aceste instituţii de învăţământ. Singurul lucru pe care-l dorim este acela de a obliga consiliile judeţene şi consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti să-şi vireze, să-şi achite lunar contravaloarea cheltuielilor prevăzute în conturile instituţiilor de învăţământ special pentru fiecare copil şi tânăr din raza lor de competenţă administrativă.

Nu înţeleg, în aceste condiţii, încrâncenarea, şi a ministerului, şi a comisiei de specialitate a Camerei, de ce nu se doreşte să se găsească o formulă coercitivă prin textul acestei legi, prin care să determinăm instituţiile în cauză să-şi onoreze la timp la timp aceste obligaţii.

Prin urmare, eu aş dori, domnule preşedinte, să fiţi de acord ca această propunere legislativă să fie retrimisă comisiei, care s-o gândească şi în interesul celor care se află în spatele acestor cuvinte pe care le cuprinde textul acestei propuneri legislative.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia îşi păstrează, îmi face semn doamna Smaranda Dobrescu, raportul. Eu, totuşi, supun votului dumneavoastră propunerea domnului Dan Brudaşcu, de a restitui propunerea comisiei.

Cine este pentru? 25 voturi pentru.

Împotrivă? 111 voturi împotrivă.

Abţineri dacă sunt. 5 abţineri.

Propunerea de restituire a fost respinsă cu 111 voturi contra, 25 pentru, 5 abţineri.

Stimaţi colegi, Comisia de mediere pentru textul final al Legii recunoştinţei faţă de eroii martiri a prezentat raportul care, înţeleg, v-a fost repartizat. E difuzat raportul? E difuzat.

V-aş ruga să parcurgem raportul comisiei de mediere.

La pct.1, comisia propune textul Senatului. E singurul caz în care s-a adoptat textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni la acesta. Nu. Votat în unanimitate.

Punctele 2, 3 şi 4 sunt variantele Camerei Deputaţilor, nu se dezbat, după regulamentul Camerei Deputaţilor.

Pct.5, tot varianta Camerei Deputaţilor.

Pct.6, tot varianta Camerei Deputaţilor. Acelaşi regim.

Pct.7, 8 şi 9, tot variantele Camerei Deputaţilor.

Pct.10, tot varianta Camerei Deputaţilor.

Pct.11, tot varianta Camerei Deputaţilor.

Vom supune raportul votului dumneavoastră final.

În continuare, dau cuvântul domnului Ionel Olteanu, preşedintele Comisiei de validări, pentru a vă prezenta rapoartele de validare ale celor care înlocuiesc colegii noştri ce şi-au prezentat demisia.

Vă rog, domnule deputat!

Doamna Ionel Olteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Raport privind validarea unor mandate de deputat.

Comisia de validare a luat cunoştinţă de faptul că au devenit vacante şase locuri de deputat, un loc în Circumscripţia electorală nr.27 Mehedinţi, ca urmare a demisiei domnului deputat Iancu Holtea, aparţinând Grupului parlamentar al Partidului România Mare; un loc în Circumscripţia electorală nr.5 Bihor, ca urmare a demisiei domnului deputat Kovacs zoltan, aparţinând Grupului parlamentar al U.D.M.R.; un loc de deputat în Circumscripţia electorală nr.42 Bucureşti, ca urmare a demisiei domnului deputat Andrei Ioan Chiliman, aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal; un loc în Circumscripţia electorală nr.11 Caraş-Severin, ca urmare a demisiei domnului deputat Sorin Frunzăverde; un loc de deputat în Circumscripţia electorală nr.42 Bucureşti, ca urmare a demisiei domnului deputat Liviu Gheorghe Negoiţă şi un loc de deputat în Circumscripţia electorală nr.29 Harghita, ca urmare a demisiei domnului deputat Raduly Robert Kalman.

În conformitate cu dispoziţiile art.66 alin.9 din Legea nr.68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, cu modificările şi completările ulterioare, în caz de vacanţă mandatelor de deputaţi aleşi pe listele de candidaţi, supleanţii vor ocupa locurile vacante în ordinea în care sunt înscrişi pe liste, dacă până la data validării, partidele sau formaţiunile politice pe listele cărora au candidat supleanţii, confirmă în scris că aparţin acestora.

În legătură cu ocuparea celor 6 locuri de deputat devenite vacante, comisia de validare procedând în ziua de 28 iunie 2004 la examinarea actelor dosarelor în cauză, a constatat următoarele:

Cu privire la locul de deputat devenit vacant în Circumscripţia electorală nr.27 Mehedinţi, pe lista supleanţilor publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, pentru Partidul România Mare, la nr.crt.200 figurează ca prim supleant domnul deputat Mihai Demian care, însă, prin declaraţia scrisă şi autentificată la Biroul notarului public Scurt Eugenia din municipiul Drobeta Turnu-Severin, precizează că renunţă la ocuparea locului de deputat.

Următorul supleant pe listă, la nr.crt.201, este înscris domnul Viorel Ionel, aparţinând, de asemenea, Partidului România Mare, care urmează astăzi să ocupe locul de deputat devenit vacant.

Cu privire la locul devenit vacant în Circumscripţia electorală nr.5 Bihor, pe lista supleanţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, pentru U.D.M.R. la nr.crt.21 figurează ca supleant care urmează să ocupe locul devenit vacant, domnul zsolt Csaba Sarkady.

Cu privire la locul de deputat devenit vacant în Circumscripţia electorală nr.42 Bucureşti, pentru Partidul Naţional Liberal, pe lista supleanţilor, publicată în Monitorul Oficial, pentru Partidul Naţional Liberal, la nr.crt.370, figurează ca supleant care urmează să ocupe locul vacant, domnul Vlad-Octavian Moisescu.

Cu privire la locul de deputat devenit vacant în Circumscripţia electorală nr.11 Caraş-Severin, pe lista supleanţilor, publicată în Monitorul Oficial, pentru Partidul Democrat, la nr.crt.95, figurează ca prim supleant domnul Şerban Teodor Antonescu care, potrivit comunicării Partidului Democrat, acesta nu mai este membru al partidului. Următorul supleant pe listă, la nr.crt.96 este înscris domnul Teodor Crăciun Tuducan, aparţinând, de asemenea, Partidului Democrat, care urmează astfel să ocupe locul devenit vacant.

Cu privire la locul de deputat devenit vacant în Circumscripţia electorală nr.42 Bucureşti, pentru Partidul Democrat, pe lista supleanţilor, publicată, de asemenea, în Monitorul Oficial al României pentru Partidul Democrat, la nr.crt.367, figurează ca prim supleant, doamna Mihaela Simona Culcea. Însă, din comunicarea Partidului Democrat, rezultă că aceasta nu mai este membră a partidului.

Următorul supleant pe listă, la nr.crt.368, este înscris domnul Daniel Marius Bogdan, aparţinând, de asemenea, Partidului Democrat, care urmează să ocupe locul de deputat devenit vacant.

Cu privire la locul de deputat devenit vacant în Circumscripţia electorală nr.21 Harghita, pentru U.D.M.R., pe lista supleanţilor, publicată în Monitorul Oficial al României pentru Uniunea Democrată Maghiară din România, la nr.crt.88, figurează ca prim supleant, domnul Csaba Farcas care, însă, potrivit declaraţiei depuse la dosar, renunţă la mandat. Următorul supleant pe listă, la nr.crt.89, este înscris domnul Emeric Kedves, aparţinând, de asemenea, Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, care urmează să ocupe locul devenit vacant.

La dosarele de validare se află scrisorile prin care se confirmă că supleanţii mai sus nominalizaţi, care au acceptat mandatele, aparţin şi în prezent partidelor din partea cărora au candidat la alegerile din 26 noiembrie 2000.

De asemenea, au fost prezentate declaraţiile scrise de acceptare a mandatelor de deputaţi şi dovezile depunerii declaraţiilor de avere prevăzute la art.2 şi 3 din Legea nr.115/1996 şi completată prin Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare.

Constatând că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru ocuparea locurilor de deputat devenite vacante, Comisia de validare propune Camerei Deputaţilor validarea mandatului de deputat a domnului Viorel Ionel, declarat supleant la alegerile din 26 noiembrie 2000, în Circumscripţia electorală nr.27 Mehedinţi, pe lista Partidului România Mare; a domnului Zsolt Csaba Sarkady, declarat supleant la alegerile din 26 noiembrie 2000 în Circumscripţia electorală nr.5 Bihor, pe lista Uniunii Democrate Maghiare din România; a domnului Vlad-Octavian Moisescu, declarat supleant la alegerile din 26 noiembrie 2000, în Circumscripţia electorală nr.42 Bucureşti, pe lista Partidului Naţional Liberal; a domnului Teodor Crăciun Tuducan, declarat supleant la alegerile din 26 noiembrie 2000, în Circumscripţia electorală nr.11 Caraş-Severin şi a domnului Daniel Marius Bogdan, declarat supleant la alegerile din 26 noiembrie 2000, în Circumscripţia electorală nr.42 Bucureşti, ambii pe lista Partidului Democrat, şi a domnului Emeric Kedves, declarat supleant la alegerile din 26 noiembrie 2000, în Circumscripţia electorală nr.26 Harghita, pe lista Uniunii Democrate Maghiare din România.

Ce ar mai fi de spus? Propunerile Comisiei de validare fiind făcute, urăm succes colegilor care părăsesc Camera Deputaţilor pentru a rămâne în serviciul public. Sperăm în exercitarea unui serviciu public din ce în ce mai bun şi, în acelaşi timp, felicităm pe noii veniţi pentru a completa cu forţe proaspete şi, de ce nu, cu un suflu nou, eforturile noastre spre o legiferare mai bună şi mai eficientă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, urmează ceremonia depunerii jurământului.

Domnul deputat Viorel Ionel.

V-aş ruga să păstrăm solemnitatea necesară.

Domnul Viorel Ionel:

(Cu mâna pe Constituţie şi pe Biblie rosteşte jurământul scris.)

Jurământ de credinţă faţă de ţară şi popor.

Eu, Viorel Ionel, în calitate de deputat, ales în circumscripţia electorală nr.27 Mehedinţi,

"Jur credinţă patriei mele, România.

Jur să respect Constituţia şi legile ţării.

Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor.

Aşa să-mi ajute Dumnezeu".

(Semnează jurământul scris şi îl depune la preşedintele Camerei Deputaţilor.) (Aplauze.)

Domnul Valer Dorneanu:

Vă felicităm şi vă dorim succes, stimate coleg! Celelalte lucruri frumoase au fost spuse de către domnul Ionel Olteanu.

Domnul deputat zsolt Csaba Sarkady.

Domnul zsolt Csaba Sarkady:

(Cu mâna pe Constituţie şi pe Biblie rosteşte jurământul scris.)

Jurământ de credinţă faţă de ţară şi popor.

Eu, zsolt Csaba Sarkady, în calitate de deputat, ales în circumscripţia electorală nr.5 Bihor,

"Jur credinţă patriei mele, România.

Jur să respect Constituţia şi legile ţării.

Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor.

Aşa să-mi ajute Dumnezeu".

Isten engemugy segéljen.

(Semnează jurământul scris şi îl depune la preşedintele Camerei Deputaţilor.)

(Aplauze.)

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule coleg. Vă dorim succes şi vă felicităm.

Domnul Teodor Crăciun Tuducan.

Domnul Teodor Crăciun Tuducan:

(Cu mâna pe Constituţie şi pe Biblie rosteşte jurământul scris.)

Jurământ de credinţă faţă de ţară şi popor.

Eu, Teodor Crăciun Tuducan, în calitate de deputat, ales în circumscripţia electorală nr.11 Caraş-Severin,

"Jur credinţă patriei mele, România.

Jur să respect Constituţia şi legile ţării.

Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor.

Aşa să-mi ajute Dumnezeu".

(Semnează jurământul scris şi îl depune la preşedintele Camerei Deputaţilor.) (Aplauze.)

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Vă felicităm şi vă dorim succes.

Domnul deputat Daniel Marius Bogdan.

Domnul Daniel Marius Bogdan:

(Cu mâna pe Constituţie şi pe Biblie rosteşte jurământul scris.)

Jurământ de credinţă faţă de ţară şi popor.

Eu, Daniel Marius Bogdan, în calitate de deputat, ales în circumscripţia electorală nr.42 Bucureşti,

"Jur credinţă patriei mele, România.

Jur să respect Constituţia şi legile ţării.

Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor.

Aşa să-mi ajute Dumnezeu".

(Semnează jurământul scris şi îl depune la preşedintele Camerei Deputaţilor.)

(Aplauze)

Domnul Valer Dorneanu:

Vă felicităm, stimate coleg, şi vă dorim succes.

Domnul Emeric Kedves.

Domnul Emeric Kedves:

(Cu mâna pe Constituţie şi pe Biblie rosteşte jurământul scris.)

Jurământ de credinţă faţă de ţară şi popor.

Eu, Emeric Kedves, în calitate de deputat, ales în circumscripţia electorală nr.21 Harghita,

"Jur credinţă patriei mele, România.

Jur să respect Constituţia şi legile ţării.

Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor.

Aşa să-mi ajute Dumnezeu".

Isten engemugy segéljen.

(Semnează jurământul scris şi îl depune la preşedintele Camerei Deputaţilor.) (Aplauze)

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc şi vă felicit, stimate coleg!

Domnul Vlad Octavian Moisescu, dacă s-a prezentat. Nu s-a prezentat. Sperăm să vină.

Până atunci, v-aş ruga, tot un asemenea moment: domnul deputat Dumitru Buzatu şi-a prezentat demisia, începând cu data de...

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Începând cu data din 30, vă anunţ că demisionez din Camera Deputaţilor, conform prevederilor regulamentare. Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze.)

Domnul Valer Dorneanu:

Am luat act de demisia dumneavoastră. Este un act unilateral. Vă mulţumim pentru activitatea pe care aţi prestat-o în aceşti mulţi ani, ca parlamentar vechi, şi vă dorim succes în noua demnitate.

Domnul Vasile Mihalachi (din sală):

Am şi eu o demisie.

Domnul Valer Dorneanu:

Dar aţi prezentat-o? Trebuia s-o prezentaţi, în scris, la mine.

Domnule Popescu, este la dumneavoastră demisia domnului deputat?

Da, încă un coleg de-al nostru doreşte să-şi prezinte demisia.

Poftiţi, stimate coleg.

Domnul Vasile Mihalachi:

Stimaţi colegi,

Vă rog să-mi permiteţi să-mi dau demisia din Camera Deputaţilor şi de la Comisia pentru agricultură, întrucât am fost ales în administraţia locală a judeţului Vaslui. Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valer Dorneanu:

Am luat act. Vă dorim şi dumneavoastră succes în noua demnitate şi vă mulţumim pentru activitatea prestată în Camera Deputaţilor şi în Comisia pentru agricultură.

Dacă până la sfârşitul zilei de lucru, nu a zilei calendaristice, se va prezenta şi domnul Vlad Octavian Moisescu, îi vom da posibilitatea să-şi depună jurământul, pentru că numai din acest moment îi începe mandatul.

Începem votul final, stimaţi colegi. Vă rog să-i poftiţi pe cei care n-au intrat încă în sală.

Vroiam să le atrag atenţia colegilor care au demisionat, să nu participe la vot, dar mi-au răspuns că demisia funcţionează cu ziua de mâine. Corect.

Vă rog să poftiţi în sală, şi domnul preşedinte al Comisiei de validare.

Primul proiect înscris pe ordinea de zi de astăzi:

1. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice - lege ordinară.

Cine este pentru? 211 voturi pentru.

Împotrivă, dacă sunt? Nu.

Abţineri? Nu sunt.

Votat.

2. Proiectul de Lege pentru aderarea României la Acordul între statele părţi la Tratatul Atlanticului de Nord cu privire la statutul forţelor lor, semnat la Londra la 19 iunie 1951 şi la Protocolul privind statutul comandamentelor militare internaţionale, înfiinţate în temeiul Tratatului Atlanticului de Nord, semnat la Paris la 28 august 1952 - lege ordinară.

Cine este pentru? 212 voturi pentru.

Au mai intrat 2 colegi în sală.

Împotrivă, dacă sunt?

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitatea celor prezenţi.

3. Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei între România şi Republica Macedonia privind asistenţa juridică în materie civilă, semnată la Bucureşti la 12 noiembrie 2003 - lege ordinară.

Cine este pentru? 214 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

4.Proiectul Legii Muntelui - lege ordinară.

Cine este pentru? 214 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Adoptat.

5. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 29/1994 privind autorizarea Guvernului de a aproba negocierea în vederea recuperării creanţelor României provenite din activitatea de comerţ exterior şi cooperare economică internaţională, derulată înainte de 31 decembrie 1989 - lege ordinară.

Cine este pentru? 214 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Votat.

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.33/2004 pentru aprobarea Programului de dezvoltare a Sistemului naţional de transport al gazelor naturale pentru alimentare cu gaze naturale a unor localităţi, în perioada mai 2004 - noiembrie 2005 - lege ordinară.

Cine este pentru? 214 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Votat.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.39/2004 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 104/2003 privind aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub formă de împrumut, a unor cantităţi de combustibil pentru Societatea Comercială de Producere a Energiei Electrice şi termice Termoelectrica - S.A., filialele sale, Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare - Sucursala ROMAG - TERMO şi centralele termice şi electrice de termoficare aflate în administrarea consiliilor judeţene şi locale - lege ordinară.

Cine este pentru? 214 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

8. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/2001 privind producţia de apă grea în perioada 2001 - 2004 la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare şi acumularea acesteia de către Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat - lege ordinară.

Cine este pentru? 214 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

9. Proiectul de Lege privind trecerea Regiei Autonome Administraţia Zonei Libere Constanţa Sud şi a Zonei Libere Basarabi la Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime - S.A. Constanţa - lege ordinară.

Cine este pentru? 214 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Mulţumesc.

Votat.

10. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă - lege organică.

Cine este pentru? 211 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? O abţinere.

Cu 211 voturi pentru, o abţinere şi nici un vot contra, a fost adoptată legea.

Domnul Ionel Olteanu (din sală):

Să explicăm votul.

Domnul Valer Dorneanu:

Doriţi să explicaţi votul? Vă rog.

Domnul Ionel Olteanu:

Voi fi foarte scurt, având în vedere că mă veţi confirma, cu siguranţă (vorbesc pentru stenogramă), că am dreptate. Pentru că, niciodată, în nici o definiţie nu trebuie confundate obiectul de definit cu mijlocul care reprezintă, care este destinat să rezolve o anumită situaţie.

Prin urmare, starea de urgenţă nu poate să fie un ansamblu de măsuri excepţionale de natură politică ş.a.m.d., aşa cum s-a adoptat prin votul Comisiei de mediere, privilegiindu-se votul Senatului, ci este o situaţie de criză care impune asemenea măsuri. Mai sunt şi alte chestiuni. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, mi se relatează că am sărit la pct.4 "Proiectul Legii Muntelui" - lege ordinară.

Cine este pentru?

Voci din sală:

S-a votat punctul ăsta!

Domnul Valer Dorneanu:

"Vox populi". V-aş ruga să nu mă mai puneţi în situaţii penibile, stimaţi colegi din aparatul tehnic.

11. Proiectul Legii gazelor - lege organică.

Cine este pentru? 214 voturi pentru.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

12. Proiectul de Lege privind instituţia prefectului - lege organică.

Am înţeles că există o intervenţie. Domnule preşedinte al comisiei, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Deşi legea a fost votată pe articole, între timp - în urma discuţiilor purtate cu reprezentanţii unor grupuri parlamentare la nivelul comisiei - se impune o intervenţie la două articole, domnule preşedinte, la art.7 şi la art.8, şi comisia a întocmit un raport suplimentar, pe care cu îngăduinţa dumneavoastră l-aş supune atenţiei colegilor noştri. La art.7...

Domnul Valer Dorneanu:

Staţi puţin, să obţinem aprobarea, totuşi, a colegilor.

Stimaţi colegi, vă propun să reluăm punctele pe care ni le semnalează domnul preşedinte Oltean, ca urmare a unei reexaminări a textelor, împreună şi cu Guvernul, şi cu mai multe grupuri parlamentare.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă se împotriveşte cineva?

Abţineri? Mulţumesc.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Ioan Oltean:

În acest text, domnule preşedinte, art.7 alin.1 va avea următoarea formulare: "Prefectul este ordonator de credite", restul textului se elimină.

Deci "Pentru serviciile publice deconcentrate, stabilite prin hotărârea Guvernului, prefectul poate fi ordonator de credite". Acest text se elimină.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră textul art.7 în formularea prezentată de domnul preşedinte Ioan Oltean.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Celălalt articol.

Domnul Ioan Oltean:

Pentru a pune de acord textul eliminat cu alin.3 se impune şi eliminarea alin.3, care are următoarea formulare: "Prefectul aprobă efectuarea cheltuielilor de către serviciile publice deconcentrate, în condiţiile stabilite potrivit alin.1". Din moment ce s-a eliminat partea finală a alin.1, se impune în mod evident şi eliminarea alin.3 al art.7.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Domnul Ioan Oltean:

Următoarea completare: la art.9, unde sunt enumerate condiţiile pentru care trebuie să fie îndeplinite de către o persoană care să fie numită prefect sau subprefect, la lit.d) s-a considerat să se aducă următoarea completare. Am să citesc litera în întregime, şi pe urmă completarea.

Deci: "a absolvit programe de formare şi perfecţionare în administraţia publică, organizate - după caz - de către Institutul Naţional de Administraţie sau de alte instituţii specializate din ţară sau străinătate, ori a dobândit titlul ştiinţific de doctor în ştiinţe juridice sau administrative". Acesta era textul nemodificat.

La acest text am adăugat următoarea formulare: ". " " sau a fost parlamentar cel puţin un mandat", apreciindu-se că toate persoanele care au trecut, au un mandat de parlamentar ar putea să îndeplinească condiţiile de a putea fi numite în funcţia de prefect sau de subprefect. Acesta este textul pe care raportul suplimentar îl cuprinde.

Domnul Valer Dorneanu:

Am o întrebare de la un coleg de-al meu din prezidiu. De ce faceţi "cel puţin un mandat"? pentru că dacă spuneţi "a fost parlamentar", se înţelege lucrul acesta. Vreţi să aibă un mandat întreg?

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Comisia a apreciat în raport cu celelalte condiţii impuse pentru a putea obţine funcţia de prefect, că se impune cel puţin un mandat de 4 ani pentru a putea beneficia de ..., cu atât mai mult cu cât în textul art.9, un alineat distinct prevede obligativitatea unei vechimi de minimum 5 ani în specialitatea absolvită pentru a îndeplini funcţia de prefect, şi de 3 ani pentru subprefect. S-a apreciat că atunci "cel puţin... "

Domnul Valer Dorneanu:

S-a înţeles, dar atunci v-aş propune să spuneţi "un mandat întreg", ca să nu existe nici un fel de dubiu.

Domnul Ioan Oltean:

Bun, ca să nu fie nici un fel de discuţie, atunci textul să sune "cel puţin un mandat întreg de parlamentar".

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun legea în ansamblul ei votului dumneavoastră, în formularea rezultată din aceste intervenţii. Este o lege cu caracter organic. Vă rog să votaţi.

Domnul Dan Brudaşcu (din sală):

Mandatul complet, nu întreg.

Domnul Valer Dorneanu:

Colegul dumneavoastră spunea să punem "complet întreg", dacă nu-i suficient "mandat întreg".

Cine este pentru? 214 voturi pentru.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

13. Propunerea legislativă pentru modificarea art.11 lit.a) din Legea privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic nr.514/2003 - lege organică.

S-a propus respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru această soluţie? 214 voturi pentru respingere.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? O abţinere. Mulţumesc.

14. Proiectul de Lege pentru instituirea "Ziua NATO" în România - lege ordinară.

Cine este pentru? 198 voturi pentru.

Împotrivă? 28 voturi împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

Pentru justificarea votului, domnul Dan Brudaşcu.

Domnul Dan Brudaşcu:

Nu speram să ajungem să mai sărbătorim încă o dată
"7 noiembrie". (Rumoare.)

Domnul Valer Dorneanu:

Îmi cer scuze, dar nu prea are legătură cu subiectul.

15. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale - lege organică.

Cine este pentru? 212 voturi pentru.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

16. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2004 privind desfiinţarea Autorităţii Guvernamentale pentru Valea Jiului - lege ordinară.

Cine este pentru? Mulţumesc. 214 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt de data aceasta.

Abţineri? Nu sunt.

17. Proiectul de Lege "Legea recunoştinţei faţă de eroii martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989" - lege ordinară.

Cine este pentru? Mulţumesc. 211 voturi pentru.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Adoptat.

Vom adopta în final şi raportul de mediere.

18. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice - lege ordinară.

Cine este pentru? 214 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

19. Proiectul de Lege privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii - lege ordinară.

Cine este pentru? 210 voturi pentru.

Împotrivă?

Abţineri? 2 abţineri.

Adoptat.

20. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.102/1999 privind protecţia specială şi încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap - lege ordinară.

Cine este pentru? 210 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Câteva voturi neexprimate.

21. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 27 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici - lege organică.

Cine este pentru? Mulţumesc. 210 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? O abţinere.

22. Proiectul de Lege privind denominarea monedei naţionale - lege ordinară.

Cine este pentru? 214 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

23. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr.69/2000 - lege ordinară.

Cine este pentru? Mulţumesc. 214 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

24. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2004 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare şi privatizare a unor societăţi naţionale, companii naţionale şi societăţi comerciale cu capital majoritar de stat - lege ordinară.

Cine este pentru? 209 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? O abţinere.

25. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 329/2003 privind exercitarea profesiei de detectiv particular - lege cu caracter organic.

Cine este pentru? Mulţumesc. 214 voturi pentru.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

26. Proiectul de Legepentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.42/2004 privind abilitarea poliţiştilor din Ministerul Administraţiei şi Internelor să îndeplinească funcţii în organizaţiile internaţionale care acordă asistenţă de specialitate pe teritoriul României - lege ordinară.

Cine este pentru? 201 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? O abţinere. Mulţumesc.

27. Propunere legislativă pentru completarea şi modificarea art.95 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi sociale - lege cucaracter organic.

Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru această soluţie? 191 voturi pentru respingere.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Multe voturi neexprimate.

28. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Decretului - lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi a celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri - lege cu caracter organic.

Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 193 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

29. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.189/2000 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate pe motive etnice de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 şi până la 6 martie 1945 - lege cu caracter organic.

S-a propus respingerea.

Cine este pentru? 197 voturi pentru respingere.

Împotrivă? 12 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

30. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale - lege caracter organic.

Şi aici se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru respingere? 181 voturi pentru respingere.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Şi mai multe voturi neexprimate.

31. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art.10 din Legea nr.90/2003 privind vânzarea spaţiilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice - lege cu caracter organic.

S-a propus respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 207 voturi pentru.

Împotriva respingerii? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Respins propunerea.

32. Propunerea legislativă privind sprijinul acordat investitorilor pentru construirea unor cămine studenţeşti private.

S-a propus respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru această soluţie? Mulţumesc. 201 voturi pentru respingere.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

S-a respins.

33. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.21/2002 privind gospodărirea localităţilor urbane şi rurale.

S-a propus respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 191 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a respins.

34. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 2 şi art. 9 din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1944 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată prin Legea nr. 189/2000.

S-a propus respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? Mulţumesc. 191 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Respins propunerea.

35. Propunerea legislativă pentru modificarea art. II al Legii nr. 586/2002 pentru modificarea art. 1 lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1944 până la 6 martie 1945 din motive etnice.

S-a propus respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? Mulţumesc. 191 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

36. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea legii privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice şi legii notarilor publici şi a activităţii notariale - lege cu caracter organic.

S-a propus respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 190 voturi pentru.

Împotrivă? 28 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Respins propunerea.

37. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 326/2003 privind drepturile de care beneficiază copiii şi tinerii ocrotiţi de serviciile publice specializate pentru protecţia copilului, mamele protejate în centre maternale, precum şi copiii încredinţaţi sau daţi în plasament la asistenţi maternali profesionişti.

S-a propus respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru această soluţie? 180 voturi pentru.

Împotrivă? 28 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Respins propunerea.

38. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea art. 23 alin. (3), art. 24 alin (3), art. 76, art. 77, art. 78 alin.(1) şi (4) din Legea nr. 19/2000, precum şi eliminarea punctului VI al art. 5 şi art. 6 alin.(4) din Legea nr. 19/2000 - lege cu caracter organic.

S-a propus respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru soluţia aceasta? 180 voturi pentru.

Împotrivă? Vă rog să vă exprimaţi votul. Un vot împotrivă. 28, pardon, s-au trezit colegii dumneavoastră. Tot i-am aşteptat.

Abţineri dacă sunt? Nu sunt.

Adoptat propunerea de respingere.

39. Raportul Comisiei de mediere laProiectul de Lege privind recunoştinţa faţă de eroii martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989".

Cine este pentru raportul pe care l-am adoptat la sfârşitul şedinţei? 210 voturi pentru.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Vă rog să constataţi că am parcurs lista votului final.

Numai puţin, stimaţi colegi, pentru că s-a prezentat colegul nostru Vlad Octavian Moisescu, şi să-i permitem şi domniei sale să prezinte jurământul în faţa plenului Camerei Deputaţilor.

Vă rog, aveţi cuvântul domnule Moisescu.

Domnul Vlad-Octavian Moisescu:

(Cu mâna pe Constituţie şi pe Biblie rosteşte jurământul scris.)

Jurământ de credinţă faţă de ţară şi popor.

Eu, Vlad Octavian Moisescu, în calitate de deputat, ales în circumscripţia electorală nr.42 Bucureşti,

"Jur credinţă patriei mele, România.

Jur să respect Constituţia şi legile ţării.

Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor.

Aşa să-mi ajute Dumnezeu".

(Semnează jurământul scris şi îl depune la preşedintele Camerei Deputaţilor.) (Aplauze)

Domnul Valer Dorneanu:

Vă felicităm cu toţii, stimate coleg, şi vă dorim succes.

Stimaţi colegi, numai puţin v-aş ruga să aveţi un pic de răbdare. Se află afişată nota cu privire la legile care sunt în depozitul secretarului general al Camerei Deputaţilor, pentru ca dumneavoastră eventual să sesizaţi Curtea Constituţională.

Este vorba de majoritatea legilor: Legea Muntelui, Legea gazelor, Legea privind instituţia prefectului, Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă... celelalte care sunt cuprinse în această listă care este afişată.

V-aş ruga să-mi permiteţi să închei şedinţa de astăzi. Este ultima şedinţă a Camerei Deputaţilor din această sesiune.

Vreau, în modul cel mai sincer să vă mulţumesc pentru eforturile pe care le-aţi făcut, am adoptat legi foarte multe şi foarte importante, cred că se apropie la 400.

Un mare efort am făcut pentru adoptarea legilor de care Guvernul avea nevoie pentru a încheia ultimele capitole ale acquis-ului comunitar.

Vă mulţumesc şi pentru faptul că în perioada campaniei electorale v-aţi împărţit între teritoriu şi sediu.

Vă urez vacanţă cât se poate, pentru că veţi avea campanie electorală, dar vă amintesc că mâine avem şedinţă solemnă la ora 9,00 aici.

Şedinţa s-a încheiat la ora 13,50.