Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Ovidiu Cameliu Petrescu şi Puiu Haşotti, secretari.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Permiteţi-mi să declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor. Vă anunţ că din cei 345 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa 293 de deputaţi, 52 deputaţi sunt absenţi, 11 deputaţi participă la alte acţiuni parlamentare.

Înainte de a intra în dezbaterea proiectelor înscrise pe ordinea de zi de astăzi, permiteţi-mi să vă prezint câteva informări.

Prima se referă la iniţiativele legislative care au fost înregistrată la Camera Deputaţilor:

Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ, care a fost trimisă spre avizare, în fond, Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, iar pentru aviz, Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

Termenul de depunere a raportului este 11 octombrie, aplicându-se procedura de urgenţă în acest caz.

A doua iniţiativă se referă la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.76/2004 pentru ratificarea protocolului adiţional la scrisoarea de înţelegere privind controlul drogurilor.

A fost sesizată în fond Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, iar pentru avize, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru politică externă.

Termenul pentru depunere este 14 octombrie. Se aplică procedura de urgenţă.

Vă prezint, de asemenea, la începutul şedinţei, şi o notă cu privire la legile care sunt depozitate la secretarul general al Camerei Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art.15 alineatele (2) şi (3) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:

• Legea privind reînfiinţarea comunei Grădina, judeţul Constanţa;
• Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.53/2004 pentru ratificarea amendamentelor convenite între România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, prin schimbul de scrisori semnate la Bucureşti la 6 mai 2004 şi la Paris la 17 mai 2004, la Acordul-cadru de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Paris la 17 august 2001 şi la Bucureşti la 20 august 2001;
• Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.257/2001 privind modul de acţiune împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spaţiul aerian al României;
• Legea pentru ratificarea Memorandumului de Înţelegere între Comunitatea Europeană şi România privind participarea României la programul Comunităţii, Instrument Financiar pentru Mediu (LIFE), semnat la Bucureşti la 5 martie 2003 şi la Bruxelles la 18 martie 2003;
• Legea pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere între Guvernul României şi Guvernul Republicii Turcia privind cooperarea în domeniul cercetării şi tehnologiei pentru apărare, semnat la Ankara la 6 aprilie 2004;
• Legea pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind colaborarea în domeniul transportului feroviar, semnat la Kiev la 21 octombrie 2003;
• Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.58/2004 pentru ratificarea Acordului privind amendarea articolului II, alineatul I al Acordului între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind cooperarea în domeniul contracarării proliferării armelor de distrugere în masă şi promovarea relaţiilor militare şi de apărare, semnat la Washington, la 30 martie 1998, încheiat prin schimb de note verbale la 17 iunie 2004;
• Legea pentru acceptarea amendamentelor la Acordul european asupra marilor drumuri de circulaţie internaţională (AGR) încheiat la Geneva la 15 noiembrie 1975;
• Legea privind planificarea apărării;
• Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.63/2004 pentru modificarea art.2 din Legea nr.296/2002 privind acordarea asistenţei medicale în România cetăţenilor străini în baza acordurilor înţelegerilor, convenţiilor sau protocoalelor internaţionale de reciprocitate în domeniul sănătăţii, la care România este parte.

Vă prezint, în continuare, două cereri din partea unor colegi de-ai noştri care se retrag din calitatea de deputat, depunându-şi, aşadar, demisia. Este vorba de domnii deputaţi Florin Georgescu, ales deputat în Circumscripţia electorală nr.30 Olt, şi domnul deputat Napoleon Pop ales deputat în Circumscripţia electorală nr.42 Bucureşti, ca urmare a numirii în funcţia de vicepreşedinte al Consiliului de administraţie şi prim viceguvernator al Băncii Naţionale a României, în cazul domnului Florin Georgescu, şi membru al Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României, în ceea ce-l priveşte pe domnul Napoleon Pop.

Supun aprobării şi o comisie de mediere, aceea care se referă la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2003 privind privatizarea Societăţii Comerciale ARO-S.A. Câmpulung Muscel. Sunt propuşi domnii deputaţi Marin Gheorghe, Marcu Gheorghe, Sersea Nicolae, Spiridon Nicu, Octavian Purceld, Vasile Bran, Marin Anton.

Dacă sunteţi de acord?

Dacă e cineva împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

În continuare, trecem la dezbaterea proiectelor înscrise pe ordinea de zi de astăzi, începând cu Proiectul de Hotărâre privind bugetul Camerei Deputaţilor. Chestorul care prezintă bugetul, cine este?

Trecem la următorul punct până când vine chestorul care trebuie să prezinte proiectul.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului. Vă rog să urmăriţi raportul comisiei de mediere.

La pct.1 ni se propune textul Senatului. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La pct.2, tot textul Senatului. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La pct.3, tot textul Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Pct.4 şi ultimul, tot textul Senatului. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Vom supune în ziua votului final raportul de mediere aprobării dumneavoastră.

La pct.4, Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Danemarcei privind cooperarea pentru implementarea protocolului de la Kyoto. Rog iniţiatorul, domnul ministru Jelev să prezinte acest proiect.

Domnul Ion Jelev (secretar de stat, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor):

Domnule preşedinte,

Onoraţi deputaţi,

Îmi revine onoarea de a prezenta acest proiect. După cum ştiţi, România a ratificat în 1994 Convenţia-cadru privind protecţia şi prevenirea modificărilor climatice, iar în 2001 a fost prima ţară care a ratificat protocolul de la Kyoto, protocol la această convenţie, prima ţară, cum aminteam, din Anexa ţărilor industrializate care a semnat acest protocol care prevede reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră între 2008-2012 cu 8% faţă de 1989.

România are un potenţial de reducere mult mai mare, rezultă că putem transfera unele rezerve de emisii către alte ţări care trebuie să facă eforturi mult mai mari pentru a atinge aceste obiective asumate. Acest transfer se face pe baza unor memorandumuri de înţelegere cu ţări dezvoltate. Un astfel de memorandum, şi este şi cel de faţă cu Danemarca, amintesc că astfel de memorandumuri au mai fost semnate şi cu Olanda, cu Elveţia, cu multe alte ţări, Norvegia, Suedia... Acest memorandum, de asemenea, prevede, pe baza unui acord, apoi semnat între Ministerul Mediului şi Ministerul Danez promovarea unui proiect concret numit "Rumeguş 2000" care presupune realizarea unor importante centrale termice pentru încălzirea localităţilor.

Partea daneză a ratificat deja acest memorandum. Vă propunem ca să fiţi de acord cu ratificarea acestui memorandum între România şi Danemarca privind aplicarea în comun a Protocolului de la Kyoto, memorandum pe baza căruia România are avantajul de a promova investiţii moderne în acest domeniu cu susţinere financiară din partea daneză, iar Danemarca poate raporta aceste realizări şi reduceri de emisii în contul angajamentelor sale.

Vă propun, în final, să fiţi de acord cu aprobarea şi ratificarea acestui memorandum.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte, Ioan Oltean, preşedinte al Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, vă rog să prezentaţi raportul comisiei.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a fost sesizată cu adresa nr.598 din 4 octombrie 2006 în vederea dezbaterii şi avizării în fond a Proiectului de Lege privind ratificarea Memorandumului de înţelegere dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Danemarcei privind cooperarea pentru implementarea Protocolului de la Kyoto la convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, semnat la Copenhaga la 28 ianuarie 2003, precum şi a Acordului dintre Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului din România şi Ministerul Mediului din Regatul Danemarcei privind proiectul de tip implementare în comun "Rumeguş 2000", semnat la Bucureşti la 7 martie 2003.

Comisia a avut în vedere la întocmirea raportului şi avizul favorabil întocmit de către Consiliul Legislativ.

În urma dezbaterilor, s-a apreciat că sunt întrunite toate condiţiile pentru ca raportul să fie favorabil şi, în consecinţă, în unanimitate, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a întocmit un raport pozitiv, raport pe care, domnule preşedinte, vă rog să-l supuneţi spre aprobare plenului Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să intervină în dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlul acesteia, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La art.1 care conţine dispoziţia de ratificare a memorandumului. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.2. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final în şedinţa destinată acestui scop.

La pct.5, Proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului privind dreptul brevetelor adoptat la Geneva. Rog reprezentantul iniţiatorului să prezinte proiectul.

Domnul Cristian Ştrenc (director adjunct, OSIM):

Domnule preşedinte,

Distinse doamne,

Distinşi domni deputaţi,

Tratatul privind dreptul brevetelor a fost negociat şi adoptat în cadrul Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale la data de 1 iunie 2000 la Geneva de către 57 de state membre ale acestor organizaţii, printre care şi România. Am avut privilegiul să semnez, în numele României, acest tratat.

Tratatul are ca obiectiv esenţial uniformizarea condiţiilor de formă care vor fi supuse cererilor de brevete şi brevetelor în cadrul diferitelor sisteme naţionale şi regionale de brevete. Scopul final al tratatului este acela de armonizare generală a principalelor prevederi ale legislaţiilor statelor membre ale OMPI, astfel încât să fie simplificate procedurile privind brevetarea invenţiilor în avantajul atât al beneficiarului de protecţie, cât şi al administraţiilor naţionale.

Legislaţia română în domeniul brevetelor de invenţie, respectiv Legea nr.64/1991, republicată, şi Hotărârea Guvernului nr.499/2003 privind aprobarea Regulamentului de aplicare a acestei legi este pe deplin armonizată cu prevederile acestui tratat în ceea ce priveşte procedurile desfăşurate la oficiu în acordarea protecţiei invenţiilor.

Având în vedere rolul prezentului tratat în dezvoltarea cooperării internaţionale ca instrument de armonizare al legislaţiei în domeniul protecţiei invenţiilor pentru statele membre ale organizaţiei mondiale, la care România este membră, a fost elaborat proiectul de lege prezent, pentru ratificarea tratatului privind dreptul brevetelor pe care vă rugăm să-l aprobaţi.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Florentin Sandu, vă rog să prezentaţi raportul comisiei pentru industrie.

Domnul Florentin Sandu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În conformitate cu prevederile art.89 din Regulamentul Camerei, Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind ratificarea tratatului privind dreptul brevetelor adoptat la Geneva la 1 iunie 2000, transmis cu adresa nr.571 din 22 septembrie.

Potrivit prevederilor art.75 alin.1 din Constituţia României, republicată, şi art.86 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată, competenţa decizională în cazul acestui proiect de lege aparţinând Senatului. Cu avizul nr.1178 din 15.07, Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege, Comisiile pentru buget finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia de învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport au avizat favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect ratificarea tratatului privind dreptul brevetelor adoptat la Geneva la 1 iunie 2000 semnat de România la Geneva la 1 iunie 2004.

Potrivit prevederilor art.60 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au examinat proiectul de lege în şedinţa din 28 septembrie 2004. La lucrările comisiei au participat 21 de deputaţi din totalul de 25 de membri ai comisiei. După examinarea proiectului de lege, membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi să supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi apropare Proiectul de Lege pentru ratificarea tratatului privind dreptul brevetelor adoptat la Geneva 1 iunie 2000 în forma prezentată.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc şi eu. Dacă doreşte cineva să intervină la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acestuia, dacă aveţi obiecţiuni? Aveţi obiecţiuni sau doriţi la dezbateri generale să vă înscrieţi?

Domnul Dan Brudaşcu:

Am o obiecţiune.

Domnule preşedinte, la titlu, dacă vreţi să-mi permiteţi să-mi spun părerea. Este vorba de Tratatul privind dreptul brevetelor. Acesta este titlul acestui tratat. Prin urmare, avem de-a face cu "Proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului privind dreptul brevetelor, adoptat, la Geneva, la 1 iunie 2000". Aşa cred că va trebui să apară corect denumirea acestei legi după ce o vom adopta.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia?

Domnul Florentin Sandu:

Domnule preşedinte, îmi cer scuze, nu sunt specialist, aşa cum este colegul meu în pusul virgulelor, dar mie mi se pare că raportul cu pricina se referă la Proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului privind dreptul brevetelor, adoptat la Geneva la 1 iunie 2004, adică e vorba de tratatul privind dreptul brevetelor adoptat la Geneva, nu cred că trebuie puse virgulele. Dacă dânsul insistă pe tema asta, pentru că probabil se pricepe mai bine ca mine, nu am nimic împotrivă.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Haideţi să nu transformăm în subiect de dezbatere două virgule. Vedeţi că e pus şi în decret "Tratatul privind dreptul brevetelor, adoptat la Geneva...". Corect este să pună şi după Geneva.

Rog comisia de specialitate şi stafful tehnic să opereze această modificare.

Dacă sunt alte obiecţiuni la titlu? Votat în unanimitate.

La cuprinsul articolului unic se impun aceleaşi semne de punctuaţie, după cum îmi sugerează domnul Dan Brudaşcu.

Rog să operaţi aceste modificări. Nu sunt alte obiecţiuni la titlu. Adoptat. Supunem votului final acest proiect.

Înţeleg că doriţi să interveniţi, doamna Mona Muscă? Nu.

Doamna Octavia Monica Muscă:

Nu, mai târziu am ceva de depus, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Revenim la Proiectul de Hotărâre privind bugetul Camerei Deputaţilor. Domnule chestor Borbely, vă rog să prezentaţi raportul

Domnul Borbély László:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul bugetului Camerei Deputaţilor pe anul 2005 a fost întocmit potrivit Legii privind finanţele publice din 2002 şi a scrisorii cadru emisă de Ministerul Finanţelor Publice.

Nivelul sumei este de 1700 de miliarde de lei. Din acest volum, 1688 de miliarde sunt pentru activitatea proprie şi 12 miliarde de lei pentru Institutul Român pentru Drepturile Omului. Comparativ cu bugetul aprobat pe acest an sunt unele creşteri la cheltuieli totale 111,8 faţă de 2004, la cheltuieli de personal - 115,5 cheltuieli materiale - 107, la transferuri este o mărire din cauza unor contribuţii la organismele internaţionale care au fost preluate, conform înţelegerii între cele două Camere, de Camera Deputaţilor şi cheltuieli de capital - 102,6.

La cheltuieli de personal se întrevede o creştere a numărului de personal cu 40 de posturi necesare pentru funcţionarea Comisiei pentru integrare europeană, precum şi pentru întreţinerea şi funcţionarea spaţiilor destinate Senatului şi unele influenţe care sunt determinate de cheltuielile care sunt cu cazarea, transportul şi alte drepturi acordate deputaţilor. Conform speranţei noastre de a încheia negocierile cu Uniunea Europeană, anul viitor vor fi mai multe deplasări la Bruxelles, unde vom putea participa la activitatea în comisii şi în plen.

Cheltuieli materiale şi servicii pentru întreţinere, pentru materiale necesare desfăşurării activităţii legislative şi reparaţii curente şi capitale.

Cheltuielile de capital sunt necesare pentru continuarea şi finalizarea obiectivelor de investiţii ale Camerei Deputaţilor, Palatul Parlamentului - 254 de miliarde de lei şi definitivarea şi amenajarea parcajului subteran.

La activităţile finanţate din venituri proprii rezultă suma de 70 de miliarde de lei. La cheltuieli - 54 miliarde lei.

Precizăm că în acest proiect de buget nu a mai fost inclus bugetul autorităţii electorale permanente pentru că potrivit art.27 din Legea nr.373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, această instituţie îşi aprobă proiectul de buget propriu.

Faţă de cele prezentate, supun spre aprobare plenului Camerei Deputaţilor bugetul pe anul 2005.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnule vicepreşedinte Grigoraş, vă rog să prezentaţi raportul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În urma sesizării de către Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a examinat Proiectul de Hotărâre privind bugetul Camerei pe anul 2005 şi a hotărât, cu unanimitate de voturi, ca acesta să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei în forma prezentată.

Proiectul de hotărâre este în materialele difuzate de colegii noştri.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să participe la dezbatere generale?

Trecem la dezbaterea proiectului de hotărâre.

La titlul acesteia dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.1. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.2. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.3. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.4. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.5. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.6 cu privire la cele 3 anexe. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Anexa 1. Votată în unanimitate.

Anexa 2. Votată în unanimitate.

Anexa 3. Votată în unanimitate.

Am parcurs textele proiectului de hotărâre, vom supune în ziua stabilită de comitetul ordinii de zi, probabil miercuri.

Doamna deputat Mona Muscă doreşte să depună o moţiune.

Doamna Octavia Monica Muscă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În numele grupurilor PNL-PD ale Camerei Deputaţilor depunem astăzi moţiunea "Nu, subordonării media de către Guvernul Năstase; da, libertăţii de exprimare".

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, o să-mi exercit prerogativele prevăzute de art.148, În condiţiile în care moţiunea îndeplineşte condiţiile prevăzute de art.148 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, o să vă anunţ mâine sau poimâine data dezbaterii.

La pct.7, Proiectul de Lege privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice.

Iertaţi-mă, am sărit un proiect, cel de la pct.6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 67/2004 privind instituirea la nivel naţional a reţelei de informaţii contabile agricole. Suntem în procedură de urgenţă. Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, domnule Nicolescu, vă rog să propuneţi timpii de dezbatere.

Domnul Mihai Nicolescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate şi stimaţi colegi,

Stimaţi invitaţi,

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere pe fond în procedură de urgenţă cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 67/2004. La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, avizul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci şi avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art.73 din Constituţia României, republicată. Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate în şedinţa din 29.09.2004, iar în Senat în şedinţa din 16 septembrie 2004. Proiectul este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor, propunem 15 minute pe ansamblu şi un minut pe intervenţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu această repartizare a timpilor de dezbatere? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Urmăriţi, în paralel, cuprinsul proiectului cu raportul comisiei.

La titlul proiectul de lege dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La art.unic, urmăriţi amendamentul 1. Domnul deputat Nicolescu, vă rog să interveniţi.

Domnul Mihai Nicolescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

S-a strecurat o eroare materială, "13 august 2004", nu 2003. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Cu această corectură, rezultată din toate textele, vă întreb încă o dată dacă la art.unic aveţi obiecţiuni la amendamentul 1? Nu. Adoptat amendamentul, modificat textul art.unic.

La titlul ordonanţei? Votat în unanimitate.

Titlul Capitolului I. Votat în unanimitate.

La art.1 urmăriţi amendamentul 2. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat amendamentul 2, modificat art.1 din ordonanţă.

Art.2 urmăriţi amendamentul 3. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul, modificat art.2.

Titlul Capitolului II. Urmăriţi amendamentul 4. Admis amendamentul, modificat titlul Capitolului II.

La art.3 urmăriţi amendamentul 5. Admis amendamentul, modificat art.3.

La art.4, comisia n-a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră? Votat textul iniţial.

La art.5, urmăriţi amendamentul 6. Admis amendamentul, modificat art.5.

La art.6 urmăriţi amendamentul 7. Admis amendamentul, modificat art.6.

Art.7. Urmăriţi amendamentul 8. Admis amendamentul modificat art.7.

Art.8 urmăriţi amendamentul 9. Admis amendamentul, modificat art.8.

Art.9 urmăriţi amendamentul 10. Admis amendamentul, modificat art.9.

Titlul Cap.III. Votat textul iniţial.

Art.10. Votat textul iniţial.

Art.11. Urmăriţi amendamentul 11. Domnul deputat Nicolescu doreşte să facă o precizare cu privire la amendament.

Domnul Mihai Nicolescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

E valabil şi la art.11 şi să nu mai revin la art.13, respectiv poziţia 11 şi 12. Trebuie să eliminăm lit.b) în ambele situaţii pentru că se referă la art.1, unde am eliminat literele a) şi b) şi am mers în continuare. Acelaşi lucru la poziţia 12 art.13. Deci, eliminarea lit.b).

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Cu această precizare pe care vă rog să o acceptaţi, dacă mai sunt obiecţiuni la amendamentul 11. Nu. Admis amendamentul, modificat art.11 potrivit acesteia şi potrivit rectificării propuse de domnul deputat Nicolescu.

La art.12 nu au fost obiecţiuni. Votat în unanimitate.

La art.13, aceeaşi observaţie pe care aţi reţinut-o în intervenţia anterioară de la domnul deputat Nicolescu.

Dacă în afară de aceasta, la amendamentul 12 mai aveţi obiecţiuni. Nu. Votat amendamentul, modificat art.13 inclusiv cu rectificarea propusă de domnul deputat Nicolescu.

La art.14, urmăriţi amendamentul 13. Admis amendamentul, modificat art.14.

Titlul Cap.IV. Votat în unanimitate.

Art.15. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate în formularea din ordonanţă.

Titlul Cap.V. Votat în unanimitate.

La art.16, urmăriţi amendamentul 14. Admis amendamentul, modificat art.16.

La art.17, urmăriţi amendamentul 15. Admis amendamentul, modificat art.17.

La art.18, comisia nu are amendamente. Nu sunt obiecţiuni. Votat textul din ordonanţă.

Art.19. Urmăriţi amendamentul 16. Votat amendamentul în unanimitate. Modificat art.19.

Art.20 şi 21. Nu sunt amendamente. Nici dumneavoastră nu aveţi obiecţiuni. Votate în formularea din ordonanţă.

Art.22, care este şi ultimul. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat textul iniţial din ordonanţă.

Mulţumesc. Vom supune proiectul de lege votului final în ziua destinată acestui scop.

Proiectul de Lege privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private.

Domnul deputat Sassu Alexandru are o rugăminte cu privire la acest proiect.

Domnul Alexandru Sassu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Având în vedere că sunt câteva chestiuni care trebuie puse în corelaţie cu legea care priveşte Avocatul poporului, rugămintea noastră şi mă refer la Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiei este să cerem un punct de vedere al Comisiei juridice până miercuri, astfel încât miercuri să poată fi votată pe aceste puncte care au rămas în suspans.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Vă propun, stimaţi colegi, să adoptăm această cerere cu precizarea pentru comisie să depună până la sfârşitul zilei de mâine raportul suplimentar pentru a putea lua în discuţie acest proiect care constituie o prioritate legislativă pentru integrare, să putem dezbate şi adopta miercuri.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt obiecţiuni. Voturi împotrivă? Nu. Mulţumesc.

La pct.8, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.26/2004 privind unele măsuri pentru finalizarea privatizării societăţilor comerciale aflate în portofoliul APAPS şi consolidarea unor privatizări.

Suntem în procedură de urgenţă. Comisia economică, o rog să propună timpii de dezbatere.

Şi între timp, aş ruga reprezentanţii mass-media să respecte regulamentul care l-am făcut împreună cu reprezentanţii dumnealor.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia propune un timp total de 10 minute şi un minut de intervenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu aceşti timpi de dezbatere. Dacă e cineva împotrivă.

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul proiectului dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Preambulul articolului unic. Adoptat în unanimitate.

La pct.1, cel cu privire la art.26, urmăriţi amendamentul 3.

Stimaţi colegi, înainte de pct. 1 din legea adoptată de Senat, comisia noastră văd că a introdus alte modificări. Prima modificare o aveţi la amendamentul 1, cel cu privire la art.7 alin.1. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 1. Nu. Votat în unanimitate.

Prin amendamentul 2, comisia mai propune încă o modificare pentru art.9 alin.3. Găsiţi amendamentul 2 la pagina 5. Adoptat amendamentul, modificat acel text.

Intrăm acum pe legea adoptată de Senat. La pct.1, urmăriţi amendamentul 3 de la pagina 5, cel cu privire la art.26 lit.a). Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Adoptat amendamentul, modificat textul.

La pct.2 din legea adoptată de Senat, art.27, urmăriţi amendamentul 5 de la pag.8. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Adoptat amendamentul, modificat pct.2.

La pct.3 din legea adoptată de Senat, cel cu privire la art.34 lit.a), urmăriţi amendamentul 9, pag.16. Admis amendamentul, modificat pct.3.

Trecem la dezbaterea ordonanţei, iertaţi-ne, există divergenţe între comisie şi staful tehnic.

La titlul ordonanţei de urgenţă dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate în formula prezentată.

Preambulul. Votat în unanimitate.

Titlul Cap.I. Votat în unanimitate.

Art.1 şi 2 din ordonanţă. Votate în unanimitate.

Titlul Cap.II. Votat în unanimitate.

Art.3. Votat în unanimitate.

Art.4. Votat în unanimitate.

Art.5 şi 6. Votate în unanimitate.

La art.7, am votat deja amendamentul 1 care prevede modificarea acestuia, votat în momentul în care am adoptat legea în formula Senatului.

La art.8 nu sunt amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

La art.9, urmăriţi amendamentul 2 de la pag.5, pe care de asemenea l-am votat când am votat legea.

Urmează să se opereze modificarea şi în cuprinsul ordonanţei.

Art.11, 12, 13 şi 14 din ordonanţă. Nu sunt amendamente. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votate în unanimitate.

Art.15, 16, 17, 18, 19, 20. Votate în unanimitate.

Art.21, 22, 23, 24, 25. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Titlul Cap.III. Votat în unanimitate.

La art.26 din ordonanţă, urmăriţi amendamentul 3. Adoptat în unanimitate.

Art.26, alin.1 se va modifica în mod corespunzător. La art.26 mai există un amendament 4 de la pagina 5 cu privire la alin.4. 6, 8 şi 9, 11 şi 16.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 4. Nu sunt. Votat în unanimitate, modificat aceste alineate.

La art.27, urmăriţi amendamentul 5 de la pag.8. admis amendamentul, modificat art.27.

Titlul Cap.IV. Votat în unanimitate în formularea din ordonanţă.

Art.28, 29, 30. Votate în formularea din ordonanţă.

Titlul Cap.V. Votat în formularea din ordonanţă.

Art.31. Comisia la art.31 nu are amendamente. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate în formularea din ordonanţă.

După art.31, comisia propune un articol nou 31¹ , îl găsiţi la pag.9, amendamentul 6.

Admis amendamentul, introdus acest text nou.

La art.32, urmăriţi amendamentul 7 de la pag.14. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Admis amendamentul, modificat art.32.

La art.33, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni. Nu. Votat articolul în formularea din ordonanţă.

După art.33, comisia propune prin amendamentul 8 de la pag.16 un articol nou 33^1. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Admis amendamentul, se introduce acest text.

La art.34, urmăriţi amendamentul 9 de la pagina 16. Comisia propune abrogarea. Admis amendamentul, se abrogă textul.

La art.35, 36, 37, comisia n-a mai avut amendamente. Adoptate aceste texte în formularea din ordonanţă.

La art.38, urmăriţi amendamentul 10. Admis amendamentul de la pagina 17, modificat acest text.

Art.39. Nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea din ordonanţă.

Art.40. Urmăriţi amendamentul 11. Admis amendamentul, modificat art.40.

La art.41 nu sunt amendamente. Votat în unanimitate nefiind obiecţiuni.

Titlul Cap.VI. Votat în unanimitate.

Art.42. Votat în unanimitate.

După art.42, comisia prin amendamentul 12 de la pag.18, propune un text nou 42^1. Adoptat amendamentul, se introduce acest text.

La art.43, urmăriţi amendamentul 13 de la pagina 19. Admis amendamentul, modificat art.43.

După art.43, urmăriţi amendamentul 14 de la pagina 21. Comisia propune un text nou, 43¹. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul, introdus textul.

Art.45, 46, 47. Admis textele în formularea din ordonanţă, nefiind nici amendamente, nici obiecţiuni.

Art.48, amendamentul 15, pagina 24. Admis amendamentul, modificat art.48.

Art.49, urmăriţi amendamentul 16. Admis amendamentul, modificat textul.

Art.50. Comisia nu are amendamente. Votat textul din ordonanţă.

După art.50, comisia propune prin amendamentul 17 pe care îl găsiţi la pag.27, un text nou, 50¹. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Admis amendamentul 17, se introduce art.50¹.

Art.51, 52. Nu sunt obiecţiuni. Adoptate amândouă în formularea din ordonanţă.

Prin amendamentul 18 de la pagina 28, comisia mai propune un text nou, 53, 54, 55. Rog din nou ori comisia, ori staful tehnic să mă lămurească unde sunt articolele 54 şi 55 din raport.

Art.53 este foarte lung, stimaţi colegi, de aceea nu-l găseam.

Art.53 este la pagina 28. Art.54 este la pagina 32, iar art.55 tot la pagina 32. Dacă le-aţi identificat şi dacă aveţi obiecţiuni la aceste trei articole. Nu. Votate în unanimitate.

În continuare, urmăriţi vă rog, la pagina 20 din ordonanţă pct.1, 2. Dacă aveţi obiecţiuni la acestea. Nu aveţi. Votate în unanimitate.

Am parcurs textele ordonanţei. Urmează ca să se intervină cu modificările necesare în legea de aprobare pentru a fi identificate. Rog staful tehnic şi comisia să opereze aceste lucruri în cuprinsul proiectului de lege.

Înainte de a parcurge punctul 2 de pe ordinea de zi de astăzi, respectiv răspunsuri la interpelări, până la ora 18,05, când se vor transmite la radio, vă propun să luăm şi proiectul de la pct.9, cel cu privire la aprobarea Ordonanţei Guvernului 88/2004.

Rog iniţiatorul să-l prezinte foarte pe scurt.

Domnul Andrei Grigorescu (secretar de stat, Ministerul Economiei şi Comerţului):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prezentul proiect de lege are ca reglementare instituirea unor dispoziţii cu caracter temporar referitor la scoaterea din funcţiune a unor mijloace fixe, a construcţiilor aferente acestora, uzate fizic şi moral, neamortizate integral, din cadrul unor capacităţi de producţie ale agenţilor economici din portofoliul Ministerului Economiei şi Comerţului.

Urmare acestei măsuri, capitalul social al societăţilor comerciale, companiilor naţionale, societăţilor naţionale şi respectiv patrimoniul regiilor se diminuează cu valoarea neamortizată sau cu diferenţa neamortizată a mijloacelor fixe, inclusiv a construcţiilor speciale aferente acestora la data scoaterii din funcţiune şi cea rezultată din valorificarea acestora, după caz, după acoperirea cheltuielilor necesare după valorificare.

Faţă de cele de mai sus, propunem plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege privind abrogarea Ordonanţei Guvernului nr.88 din 2004.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnule deputat Sandu Florentin, vă rog să prezentaţi raportul Comisiei pentru industrii.

Domnul Ion Florentin Sandu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În conformitate cu prevederile art.89 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cu modificările şi completările intervenite prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.23 din 2003, Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată spre dezbatere în fond cu proiectul de lege care v-a fost prezentat privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.88/2004 privind scoaterea din funcţiune a unor mijloace fixe, inclusiv a construcţiilor aferente acestora, uzate fizic sau moral, neamortizate integral din cadrul unor capacităţi de producţie oprite ale agenţilor economici din portofoliul Ministerului Economiei şi Comerţului.

Senatul a aprobat în şedinţa din 9 aprilie 2004 proiectul de lege, cu respectarea prevederilor art.76 alin.2 din Constituţia României, republicată.

Potrivit prevederilor art.75 alin.1 şi 3 din Constituţia României, republicată, competenţa decizională în cazul acestui proiect de lege aparţine Camerei Deputaţilor.

Consiliul Legislativ a aprobat favorabil proiectul de lege cu avizul nr.1436 din 26 august.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au avizat favorabil proiectul de lege.

Obiectul de reglementare v-a fost prezentat. Potrivit prevederilor art.60 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au examinat proiectul de lege în şedinţa din 29 septembrie 2004.

În conformitate cu prevederile art.51 şi 52 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, la lucrările şedinţei au participat şi invitaţi din partea Ministerului Finanţelor şi din partea Ministerului Economiei şi Comerţului.

După examinarea proiectului de lege, membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.88/2004 privind scoaterea din funcţiune a unor mijloace fixe inclusiv a construcţiilor aferente acestora, cu amendamentele admise.

La lucrările comisiei au participat 21 de deputaţi din totalul de 25 membri ai comisiei.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, stimate coleg.

Dacă doreşte cineva să intervină la dezbaterile generale. Nu. Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlul acestuia dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, urmăriţi amendamentul 2 din raportul comisiei. Admis amendamentul, modificat cuprinsul articolului unic.

Titlul ordonanţei. Urmăriţi amendamentul 3. Comisia a propus modificarea acestuia, a scos termenul "oprite" din sintagma "unor capacităţi de producţie".

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul comisiei. Nu. Admis amendamentul, modificat titlul ordonanţei.

Art.1 din ordonanţă. Urmăriţi amendamentul 4. Admis amendamentul, modificat art.1.

La art.2, comisia propune prin amendamentul 5 eliminarea. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 5. Admis amendamentul, eliminat textul art.2.

Îmi cer scuze, comisia a propus la art.2 eliminarea doar a alin.1. La alin.2 al art.2, comisia propune menţinerea acestuia. Dacă aveţi obiecţiuni. Adoptat textul alin.2.

În consecinţă, art.1 va rămâne doar cu un singur alineat nenumerotat.

Art.3. Comisia nu are obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră. Votat în unanimitate.

Art.4. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Art.5. Votat în unanimitate.

Art.6. Votat în unanimitate.

Art.7. Nici aici comisia nu are obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu. Votat art. 7 în formularea existentă.

Am parcurs textul proiectului de lege şi al ordonanţei. Vom supune proiectul votului final, miercuri.

Înainte de a intra în procedura răspunsurilor la interpelări, vă supun aprobării dumneavoastră o nouă Comisie de mediere, a doua; pe prima am adoptat-o la începutul şedinţei. Această Comisie de mediere priveşte proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.53/2003 privind privatizarea Societăţii "Tractorul" Braşov.

Sunt propuşi colegii noştri Marin Gheorghe, Amalia Bălăşoiu, Nicu Spiridon, Purceld Octavian-Mircea, Păşcuţ Ştefan, Istvan Antal, Tcaciuc Ştefan.

Dacă sunteţi de acord?

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem la şedinţa consacrată răspunsurilor orale la interpelări.

Prima interpelare este a domnului Gheorghe Dinu. Este prezent? Domnul deputat Gheorghe Dinu, e prezent? Vă va răspunde domnul secretar Iulian Iancu, cu privire la montarea obligatorie în apartament a detectoarelor automate de gaze.

Domnule ministru, vă rog să prezentaţi răspunsul.

Îmi cer scuze, am fost informat greşit cu privire la prezenţa domnului Iulian Iancu. Vom amâna acest răspuns până când se va prezenta domnul ministru.

Domnul deputat Adrian Moisoiu, P.R.M., este? Veţi primi răspunsul cu privire la situaţia în care se află localitatea Bobohalma din Târnăveni, de la domnul secretar de stat Mircea Alexandru.

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Stimate domnule deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră prin care solicitaţi intervenţia ministrului administraţiei şi internelor pentru înlăturarea măsurilor abuzive pe care primarul Municipiului Târnăveni le-a iniţiat împotriva locuitorilor din Bobohalma, aflat în componenţa acestui municipiu, ca urmare a faptului - după susţinerea dumneavoastră - că aceştia nu i-au acordat într-o proporţie convenabilă votul pentru a obţine funcţia de primar la alegerile din iunie 2004, am onoarea să vă comunic următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art.20 din Legea administraţiei publice locale, nr.215/2001, orice modificare a limitelor teritoriale ale comunelor, oraşelor şi judeţelor se poate efectua numai prin lege şi numai după consultarea prealabilă a cetăţenilor din unităţile administrativ-teritoriale respective prin referendum. Aşadar, întrucât proiectele de lege sau propunerile legislative privind modificarea limitelor teritoriale ale comunelor, oraşelor şi judeţelor se înaintează Parlamentului spre adoptare numai după consultarea prealabilă a cetăţenilor din unităţile administrativ-teritoriale respective pentru a se crea premisele unei rezolvări legale a situaţiei expuse de dumneavoastră, autorităţile administraţiei publice din Municipiul Târnăveni şi din comuna Cucerdea ar trebui să organizeze referendumuri locale asupra transferului la care faceţi referire, în condiţiile Legii nr.3 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.

În atare situaţie, în aplicarea art.14 alin.1 din Legea nr.3, astfel cum a fost modificată prin Legea nr.551/2003, problema supusă referendumului se stabileşte de către Consiliul Local al Municipiului Târnăveni şi, respectiv, al comunei Cucerdea, la propunerea fiecăruia dintre primarii acestora sau a unei treimi din numărul de consilieri locali.

Adăugăm faptul că pentru a fi valabil fiecare din cele două referendumuri locale, în conformitate cu art.5 alin.2 din Legea nr.3/2000, este obligatoriu să participe cel puţin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale.

Toate cerinţele legale enunţate mai sus, raportate la cazul expus de dumneavoastră, reprezintă o garanţie suficientă a faptului că, fără a avea asentimentul autorităţilor administraţiei publice locale şi al populaţiei, atât din Municipiul Târnăveni, cât şi din comuna Cucerdea, singur, doar primarul Municipiului Târnăveni nu îşi poate impune în mod arbitrar voinţa.

Totodată, precizăm că trecerea localităţii Bobohalma din componenţa Municipiului Târnăveni în componenţa comunei Cucerdea ar putea fi realizată numai cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute de Legea nr.351/2001 privind aprobarea planului de amenajarea teritoriului naţional - secţiunea a IV-a - reţeaua de localităţi.

Mai precizăm, de asemenea, că în conformitate cu principiul autonomiei locale, consacrat de prevederile alin.1 art.120, şi al alin.4 al art.123 din Constituţie, precum şi din prevederile alin.1 şi al art.2 din Legea nr.215/2001 privind administraţia publică locală, menţionăm că între administraţia publică centrală şi autorităţile administraţiei publice locale nu există raporturi de subordonare, şi că ministrul administraţiei şi internelor nu are competenţa de a interveni în acest caz. Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Adrian Moisoiu, doriţi să faceţi o remarcă cu privire la acest răspuns.

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, şi îi mulţumesc în acelaşi timp şi domnului secretar de stat pentru răspunsurile pe care mi le-a dat.

Aş dori în acelaşi timp să fac câteva precizări: şi eu ştiu exact acelaşi lucru că, în conformitate cu Legea administraţiei publice şi cu Legea nr.96, că de fapt şi eu le-am amintit în scris, aceasta este modalitatea prin care o localitate sau o parte componentă a unei localităţi, a unui oraş, a unui municipiu ar putea să fie deplasat în altă parte. Dar, în discuţia directă pe care am avut-o eu cu domnul primar din Municipiul Târnăveni, dânsul a spus: "Am să iau şi am să modific şi am să disloc această localitate şi am s-o transfer la comuna Cucerdea".

De asemenea, mai mult decât atât, domnule secretar de stat, domnul primar, în Consiliul Municipal Târnăveni, deja a şi obţinut aprobarea pentru ca să realizeze acest referendum. Deci, dânsul a declanşat acest proces la care dumneavoastră aţi făcut referire adineauri.

Şi, acum, cum să nu-mi fie mie frică, pentru că ştiu că partidul de guvernământ are toate pârghiile în mână ...

Domnul Valer Dorneanu:

Comentariul este de un minut!

Domnul Adrian Moisoiu:

... şi în consecinţă, în orice clipă şi în orice moment, mai mult sau mai puţin legal, dar totul este ceea ce se votează aici, în Camera Deputaţilor, se va rezolva o asemenea problemă, care va fi în defavoarea cetăţenilor din localitatea aceasta, Bobohalma, pentru că din statut de municipiu trece la statut de localitate rurală. Şi aşa suferă destul în clipa de faţă, pentru că problemele iluminatului nu sunt rezolvate, problemele drumului nu sunt rezolvate, iar domnul primar în continuare continuă să neglijeze.

Deci, rugămintea mea era şi în acest sens, şi mi-o exprim încă o dată cu această ocazie. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule secretar de stat, potrivit regulamentului, aveţi şi dumneavoastră dreptul la ultima intervenţie, ultima precizare.

Domnul Mircea Alexandru:

Domnule deputat, indiferent de afirmaţiile pe care le susţine distinsul primar al Oraşului Târnăveni, trebuie să depăşească condiţiile care sunt imperative şi care sunt impuse de lege şi care, în ultimă instanţă, ajung la comisiile de specialitate ale celor două Camere, inclusiv la Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, şi orice voinţă a sa va fi sancţionată în aceste comisii. Şi, dacă nu sunt întrunite condiţiile legale, plecând de la votul democratic al cetăţenilor şi până la condiţiile administrative impuse de lege, orice dorinţă a domniei sale este un demers fără nici un alt rezultat. Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Tot pentru domnul deputat Adrian Moisoiu, domnul secretar de stat Radu Damian, din partea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, care se va referi la situaţia absolvenţilor secţiilor maghiare ale UMF şi Institutului de Teatru din Tg. Mureş.

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Radu Damian (secretar de stat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării):

Domnule preşedinte,

Stimate domnule deputat,

Urmare interpelării formulate de dumneavoastră, Ministerul Educaţiei şi Cercetării vă transmite următorul răspuns:

Interpelarea are ca obiect încadrarea în muncă a absolvenţilor unor instituţii de învăţământ superior cu profil medico-farmaceutic şi cu profilul arte, respectiv ai secţiei maghiare din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Tg.Mureş, ai Institutului de Teatru "Szentgyörgyi István".

Faţă de aceasta precizăm următoarele:

În conformitate cu prevederile art.55 alin.2 din Legea Învăţământului nr.84/1995, cu modificările şi completările ulterioare, "Misiunea instituţiilor de învăţământ superior este de învăţământ şi de cercetare sau numai de învăţământ".

Astfel, încadrarea în muncă a absolvenţilor instituţiilor de învăţământ superior nu intră în competenţa Ministerului Educaţiei şi Cercetării, care este implicat doar în pregătirea de tip academic.

Subliniem faptul că dreptul persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale de a învăţa în limba lor maternă şi dreptul de a putea fi instruite în această limbă sunt garantate de Constituţie.

Modalităţile de exercitare a acestor drepturi sunt stabilite prin Legea Învăţământului nr.84/1995, republicată, după cum urmează:

La art.8 alin.1, învăţământul de toate gradele se desfăşoară în limba română; acesta se desfăşoară în condiţiile prezentei legi şi în limbile minorităţilor naţionale, precum şi în limbi de circulaţie internaţională.

Art.123 alin.1: "În cadrul instituţiilor de învăţământ universitar de stat se pot organiza, în condiţiile legii, la cerere, grupe, secţii, colegii şi facultăţi cu predare în limba minorităţilor naţionale. În acest caz, se va asigura însuşirea terminologiei de specialitate în limba română. La cerere şi prin lege se pot înfiinţa instituţii de învăţământ superior multiculturale. Limbile de predare în aceste instituţii de învăţământ superior se stabilesc în cadrul legii de înfiinţare".

Astfel, pornind de la normele constituţionale şi de la prevederile Legii Învăţământului nr.84/1995, republicată, au fost adoptate mai multe acte normative, printre care şi hotărârea Guvernului nr.1432 din 2003 privind condiţiile de admitere în învăţământul superior a candidaţilor (cetăţeni români), pentru seriile cu limbă de predare maghiară la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Tg.Mureş.

Aceasta a fost adoptată în temeiul art.108 din Constituţie şi al art.8 alin.1 din Legea învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Precizăm că absolvenţii secţiei maghiare din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Tg.Mureş beneficiază la fel ca absolvenţii tuturor universităţilor de medicină şi farmacie din România, de prevederile Legii nr.41/2002 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.58/2001 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, stagiaturii şi a activităţii de cercetare în sectorul sanitar.

Potrivit prevederilor art.1 din actul normativ mai sus menţionat, "Rezidenţiatul, ca formă de pregătire post-universitară a medicilor şi farmaciştilor, este organizat conform metodologiei stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii şi familiei".

Concursul naţional de intrare în rezidenţiat de medicină dentară şi farmacie se susţine în limba română. Rezidenţiatul constă în stagii teoretice şi practice, care se efectuează în centre universitare medicale în limba română.

Menţionăm, de asemenea, că legislaţia în vigoare nu condiţionează libera circulaţie, absolvenţii Facultăţii de Medicină şi Farmacie nu au obligaţia să informeze despre deplasările sau plecările în străinătate.

În concluzie, Ministerul Educaţiei şi Cercetării - potrivit legislaţiei în vigoare - este implicat în pregătirea de tip academic al acestor absolvenţi, care se realizează în conformitate cu dispoziţiile Legii Învăţământului nr.84/1995 şi cu normele constituţionale. Cu stimă. Semnează ministrul Alexandru Athanasiu.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Adrian Moisoiu, v-aş ruga, încă o dată, să vă limitaţi, după regulament, la un minut pentru intervenţia dumneavoastră de apreciere a răspunsului.

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, dar să ştiţi că sunt câteva probleme, pentru că răspunsul pe care mi l-a dat domnul secretar de stat este un răspuns foarte politic, foarte frumos spus. Deci, înţeleg din el politica partidului şi guvernului (citez, aşa, din timpuri mai vechi), în privinţa rezolvării problemei minorităţilor, dar nu am înţeles unde este răspunsul la întrebările mele concrete.

Deci, eu îl rog pe domnul secretar de stat, îi mai citesc încă o dată întrebările, cu această ocazie, şi îl mai aşteptăm. Mai avem o întâlnire peste două săptămâni, ocazie cu care sper ca domnia sa să-mi răspundă clar, pentru că a fost întrebarea şi referitor la învăţământul medical, dar era şi în legătură cu învăţământul de la Institutul de Teatru, domnule secretar de stat, despre care, să mă scuzaţi, cred că nici colegii prezenţi în sală n-au auzit absolut nimic din acest punct de vedere. Deci, era întrebarea a patra: "Dar cei de la Institutul de Teatru "Szentgyörgyi István" Tg.Mureş (secţia maghiară) sunt şcolarizaţi pentru teatrele din România?". Deci, este o întrebare mai mult decât clară din acest punct de vedere.

În acelaşi timp, problema rezidenţiatului deja este rezolvată, domnule secretar de stat, pentru că între timp problema rezidenţiatului s-a desfiinţat sau este pe cale de desfiinţare. Problema este însă alta, şi anume aspectul este în felul următor: aceşti studenţi, aceşti tineri care studiază în clipa de faţă sunt şcolarizaţi pe banii contribuabilului român; deci cel care trebuie să beneficieze în clipa de faţă trebuie să fie această ţară care investeşte în ei. Este vorba de România.

Întrebarea este, şi atunci problema este foarte clară, dacă măsurile şi înfiinţarea acestor linii maghiare pe care dumneavoastră le-aţi dat în clipa de faţă la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Tg. Mureş este pentru România sau nu este pentru România? Sau şcolarizăm pentru altă ţară, vecină şi prietenă, cum spunea un defunct conducător de stat, sau cine este din acest punct de vedere beneficiarul acestor absolvenţi pe care îi livrăm noi? De fapt, eu cred că este normal ca dumneavoastră, în cadrul Ministerul Educaţiei şi Cercetării, să faceţi un studiu şi să ştiţi ce se întâmplă cu absolvenţii dumneavoastră de la diversele facultăţi, mai ales că urmează să daţi nişte cifre de şcolarizare, iar cifrele de şcolarizare nu se fac alandala, ci se dau, mai ales fiind vorba de locuri de stat, deci pe bază de burse, în acest caz trebuie să se ştie exact dacă sunt folosiţi sau nu absolvenţii într-o direcţie sau alta.

Vă rog frumos, domnule secretar de stat, să vă uitaţi din nou peste cele patru întrebări, nu am de gând, Doamne fereşte!, să vă jignesc, din contra, eu vă respect în mod deosebit, dar v-aş ruga punctual răspunsul la întrebările mele data viitoare. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Pentru domnul deputat Ioan Sonea, care este aici, va răspunde domnul George Pavelescu cu privire la situaţia profesională a asistenţilor medicali din judeţul Bistriţa-Năsăud, absolvenţi ai Grupului Şcolar Sanitar.

Domnul George Pavelescu (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Domnule preşedinte,

Stimaţi domni deputaţi,

Referitor la interpelarea dumneavoastră vă facem cunoscut următoarele:

Conform art.1din Hotărârea Guvernului nr.797/1997, studiile absolvenţilor liceelor sanitare, începând cu promoţia '76 până la promoţia '94, inclusiv, care au urmat şi promovat cursuri cu durata de un an, s-au echivalat cu nivelul studiilor postliceale sanitare.

La art.2 din Hotărârea de Guvern menţionată se precizează că eliberarea diplomei de studii postliceale se face de către Ministerul Educaţiei Naţionale, prin şcolile postliceale sanitare de stat, unde s-a susţinut examenul, conform regulamentului privind regimul actelor de studii.

Menţionăm că eliberarea documentelor de studii intră în sfera de competenţă a acestui minister. Vă informăm, totodată, că Ministerul Sănătăţii a solicitat, în urma sesizării absolvenţilor de liceu sanitar care au efectuat cursuri de echivalare, Ministerului Educaţiei şi Cercetării, eliberarea documentelor de studii la nivel de studii post-liceale sanitare. Anexăm în acest sens, în copie, demersurile întreprinse de Ministerul Sănătăţii către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în vederea soluţionării problematicii expuse de dumneavoastră în prezenta interpelare. Având în vedere că o astfel de situaţie este unică, ea se regăseşte numai în cadrul Inspectoratului Şcolar al Judeţului Bistriţa-Năsăud. Cu stimă. Semnează ministrul Sănătăţii, Ovidiu Brânzan.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Sonea doreşte să facă o precizare cu privire la acest răspuns.

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulţumesc.

Vreau să mulţumesc reprezentantului ministerului pentru ceea ce a afirmat aici. Mă aşteptam la acest răspuns. Este un răspuns care mă mulţumeşte. Din păcate, 400 de absolvenţi ai cursurilor pentru recunoaşterea diplomelor, după învăţământul liceal, nu beneficiază de acest drept.

Este un lucru de neînţeles şi sper în continuare că şi Ministerul Sănătăţii va interveni la acel grup şcolar din Bistriţa, să determine conducerea acelui grup, ca aceşti oameni să beneficieze de drepturile legale. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru domnul Costel Marian Ionescu, este? Vă va răspunde domnul secretar de stat Radu Damian, cu privire la încălcarea prevederilor statului personalului didactic privind limitarea mandatelor pentru rectorii şi decanii instituţiilor de învăţământ superior.

Aveţi cuvântul, domnule ministru!

Domnul Radu Damian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Urmare întrebării formulate de dumneavoastră, vă comunicăm următoarele: alegerile derulate în universităţi, cu unele excepţii, au avut loc în termenul fixat prin ordin de ministru. Există câteva situaţii în care universităţi de stat nu au reuşit să gestioneze foarte bine procesul de alegeri, ceea ce a necesitat intervenţia ministerului. Acolo unde comunitatea academică a cooperat, s-a reuşit desfăşurarea alegerilor şi constituirea legală a structurilor de conducere.

În prezent, 4 universităţi din 49 au beneficiat de o prelungire stabilită prin ordin de ministru, până la data de 1 octombrie 2004. Un număr de 3 universităţi de stat, printre care şi Universitatea din Bucureşti, prin ordin al ministrului au beneficiat de o prelungire, toate până la 1 octombrie, pentru a organiza şi finaliza alegerea rectorului.

Acestea nu au transmis până în prezent dosarele de confirmare. Până în prezent nu s-au primit dosarele de confirmare de la următoarele universităţi: Universitatea din Bucureşti, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti.

Universitatea din Bucureşti a beneficiat de prelungirea duratei, până la 1.10, conform Ordinului ministrului educaţiei şi cercetării nr.4167/30 iunie 2004.

În ce priveşte exercitarea funcţiei de decan al Facultăţii de Geografie din Bucureşti, de către domnul prof.dr.Mihai Eleniţ, din răspunsul dat de Rectoratul Universităţii, rezultă că i s-a solicitat domnului Eleniţ să exercite atribuţiile de decan interimar până la organizarea de noi alegeri.

Din informaţiile primite, rezultă că nu există candidaţi pentru cele două funcţii, respectiv de rector şi de decan al Facultăţii de Geografie. Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului, din Timişoara, beneficia de o prelungire a duratei alegerilor până în 1.10.2004, conform ordinului ministrului Educaţiei şi Cercetării nr.4166/30 iunie 2004.

Prin adresa ministerului, nr.38.895, adresa nr.38364/7.10.2004, universităţii i s-a solicitat transmiterea dosarului mai sus-menţionat, pentru a putea verifica respectarea prevederilor ordinului mai sus-menţionat.

Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti a beneficiat de o prelungire a duratei alegerilor până la 1.10.2004, conform ordinului ministrului nr.4167/30 iunie 2004. În prezent, la nivelul universităţii s-a finalizat procedura de modificare a Cartei Universitare, urmând să se desfăşoare alegerile în baza prevederilor acesteia.

Menţionăm că, în prezent, între Universitatea de Medicină şi Farmacie "Victor Babeş" din Timişoara şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării există un proces aflat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care are ca obiect anularea ordinului ministrului de neconfirmare a domnului prof.univ.Iosif Ştefan Drăgulescu, în calitate de rector, şi de prelungire a duratei alegerilor la această universitate, proces care urmează să se soluţioneze de către instanţele judecătoreşti. Ulterior, urmează a se pune în aplicare hotărârea instanţelor judecătoreşti legal investite.

După primirea tuturor informaţiilor şi documentelor referitoare la desfăşurarea alegerilor, Ministerul Educaţiei şi Cercetării urmează să stabilească prin ordin măsurile necesare bunei desfăşurări a activităţii în cadrul acestor universităţi.

Referitor la activitatea didactică desfăşurată de domnul Mihai Eleniţ la alte universităţi, precizăm faptul că, potrivit prevederilor legale, nu există o limitare a locurilor de predare sau numărului universităţilor în care un cadru didactic îşi poate desfăşura activitatea. Singura condiţie stipulată de lege este aceea de notificare a universităţii unde cadrul didactic are o normă de bază cu privire la activităţile desfăşurate la alte universităţi.

Domnul Mihai Eleniţ a respectat această prevedere legală, notificând conducerea universităţii cu privire la activitatea desfăşurată la două universităţi particulare, astfel că a îndeplinit obligaţiile ce-i reveneau conform legii.

Menţionăm faptul că nu se pot face confuzii între specializări şi direcţii de studii, acestea din urmă nu sunt supuse procedurilor de autorizare şi acreditare.

În ceea ce priveşte funcţionarea specializărilor de masterat, potrivit prevederilor Legii nr.88/93, republicat, art.12 alin.4 şi 5, pentru evaluarea programelor de studii aprofundate sau master taxa este de un salariu lunar brut de profesor universitar cu vechime maximă. Taxa se depune în contul Consiliului Naţional de Evaluare Academică şi Acreditare.

De altfel, CNEAA primeşte, analizează şi autorizează în mod curent propunerile universităţilor de programare de masterat.

De asemenea, în conformitate cu prevederile Legii Învăţământului nr.84/95, republicată, art.70 alin.2 şi 3, învăţământul postuniversitar se realizează prin studii aprofundate de specialitate, masterat etc.. Înfiinţarea structurilor de învăţământ postuniversitar în cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate în acest scop se aprobă de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, la propunerea Senatelor universitare.

În concluzie, dacă există organizate şi funcţionează special de masterat, în alte condiţii decât cele înscrise în lege şi menţionate mai sus, acestea nu pot fi legale. Cu deosebită stimă. Semnează domnul ministru Alexandru Athanasiu.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Marian Ionescu doreşte să comenteze acest răspuns. Un minut aveţi, domnule deputat.

Domnul Marian Ionescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Stimate domnule secretar de stat,

Stimaţi colegi,

Sigur că, în mare parte, domnul secretar de stat a răspuns, numai că am de adăugat câteva situaţii deosebite. Dumneavoastră aţi recunoscut că există situaţii în afara legii (la patru universităţi de stat), lucru care nu este onorant pentru ministerul nostru.

Eu nu am venit decât să ridic probleme care sunt nelegale, pentru că în Constituţia României, aprobată recent, iată în art.16 alin (2) scrie că "Nimeni nu este mai presus de lege". Şi atunci ne punem întrebarea: de ce o parte din cadrele didactice ies în stradă?! Tocmai datorită acestor inadvertenţe şi acestor încălcări flagrante de lege, dumneavoastră aţi anunţat, stimate domnule secretar, că până la 1 octombrie s-a dat aviz ca, într-adevăr, să se realizeze selecţia pentru decan şi rector.

Iată că dumneavoastră aţi prezentat cazul clar în care nu s-a rezolvat acest lucru, şi chiar la Universitatea Bucureşti, şi mă miră faptul că din câteva mii de cadre didactice, stimate domnule secretar, nu se poate chiar să nu se găsească un cadru didactic la geografie să preia funcţia de decan şi, mă rog, chiar şi de rector. Acest lucru este inadmisibil pentru noi atât timp cât Constituţia trebuie s-o aplicăm ad-litteram.

De asemenea, ne-aţi spus că nu există stipulat un număr neapărat de norme didactice. Sigur că nu există, domnule secretar de stat, şi legea este imperfectă. O s-o perfecţionăm noi, dacă mai avem timpul necesar, numai că există acele norme de bun simţ. Eu cred că nici un cadru didactic la învăţământul superior nu poate să facă calitate, că toţi suntem în învăţământul superior, mergând pe două, trei, patru sau chiar cinci norme, aşa cum eu am explicat, şi aceasta este şi realitatea. Dânsul nu are două norme, ci cinci norme, decanul de la Facultatea de Geografie.

Cu privire la specializări, vă rog să mă iertaţi, nu sunt de acord cu ceea ce mi-aţi relevat, pentru că - conform Legii nr.88/93 - departamentele care pregătesc învăţământ la distanţă, precum şi masteratele, trebuiesc autorizate şi acreditate.

Iată că, la această facultate, la Geografie, există geografia turismului - limba engleză (cursuri de zi cu 20 de locuri de la buget, şi 30 de locuri cu taxă). Deci, nu putea să se dea nişte locuri de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, atât timp cât nu erau vizate şi nu erau cu acordul Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

Deci, n-am făcut nici un fel de confuzie, stimate domnule secretar de stat, între specializări şi direcţii de studiu. Eu vă mulţumesc pentru ceea ce mi-aţi spus până acum, şi eu sper că dumneavoastră împreună cu conducerea ministerului, cu domnul ministru Athanasiu, să îndreptaţi aceste stări de lucruri în aceste universităţi, pentru că aceasta este menirea noastră, a Parlamentului României, ca împreună cu dumneavoastră - Ministerul Educaţiei şi Cercetării - să îndreptăm lucrurile care sunt anacronice în această ţară şi să facem în aşa fel încât să eliminăm aceste probleme, să nu mai existe confuzie şi să aplicăm legea, şi în special Constituţia ţării. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul secretar de stat Radu Damian doreşte să mai facă unele precizări cu privire la comentariile dumneavoastră, domnule deputat.

Domnul Radu Damian:

Stimate domnule deputat,

Vreau să fac următoarea precizare: în Legea nr.127, statutul personalului didactic, a existat prevederea prin care se limita la două universităţi activitatea unui cadru didactic, prevedere care a fost declarată neconstituţională.

Deci, din acest punct de vedere, legea este foarte clară în forma în care este, şi sigur că orice lege poate fi îmbunătăţită. Deocamdată, aceasta este legea.

Şi a doua precizare pe care vreau s-o fac este că, în legătură cu ceea ce reprezintă acele situaţii de nefinalizare a alegerilor, Ministerul Educaţiei nu a dat nici un ordin ilegal, întrucât nu a confirmat în prelungire un mandat de rector, ci numai a prelungit perioada alegerilor, pentru a se intra în legalitate. Faptul că nu există încă un număr de candidaţi sau candidaţi credibili, nouă ne-a fost explicat de către Universitatea Bucureşti şi vreau să vă spun că această explicaţie, o avem chiar şi în scris, faptul că foarte multe persoane din zona de vârf a profesorilor sunt angajaţi în activităţi foarte importante, fie în cadrul, eu ştiu, Curţii de Justiţie, fie în Guvern şi că, probabil, nu a găsit pe cineva care să poată să conducă universitatea.

Este un răspuns pe care noi l-am primit. Sigur că, în continuare, ceea ce se va decide va fi în spiritul legii.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Pentru domnul Gheorghe Dinu va răspunde domnul secretar de stat Iulian Iancu, cu privire la montarea obligatorie în apartamente a detectoarelor automate de gaze.

Domnul Iulian Iancu (secretar de stat, MEC):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat, referitor la interpelarea dumneavoastră privind prevederile Ordinului ministrului economiei şi comerţului nr. 58 din 2004 pentru aprobarea normelor tehnice pentru proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale, vă comunicăm următoarele: prevederea obligaţiei de montare a detectoarelor automate de gaze cu limită inferioară de sensibilitate 2% metan în aer, detectoare care acţionează asupra robinetului de închidere a conductei de alimentare cu gaze naturale a arzătoarelor a fost introdusă având la bază studii efectuate de institute de specialitate şi acte normative similare la nivel european, dar în mod special la solicitarea expresă a Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari, datorită constatărilor făcute cu ocazia unor explozii cauzate de scăpările de gaze naturale în instalaţiile de utilizare din apartamente şi case.

Astfel, în numeroase cazuri, explozia a avut efecte de distrugere a pereţilor încăperilor, datorită faptului că geamurile la care se referă prevederea din art. 8.3 au avut o rezistenţă mecanică foarte ridicată, comparativ cu a geamurilor de grosime sub 4 mm, care în situaţii similare se sparg şi, prin urmare, se diminuează substanţial efectele exploziei.

S-a constatat că numărul cazurilor de distrugeri de bunuri şi chiar pierderi de vieţi omeneşti au fost mult mai frecvente şi deosebit de grave în cazul utilizării geamurilor cu o grosime mai mare de 4 mm sau celor din categoria geamurilor securizate şi termopan, în comparaţie cu efectele exploziei, în cazul geamurilor de construcţie normală, cu grosimea pereţilor de sub 4 mm.

Din acest motiv s-a impus necesitatea prevenirii acumulărilor de gaze naturale la limita de explozie, prin montarea detectoarelor automate de gaz.

În scopul diminuării impactului asupra consumatorilor de gaze naturale, a costurilor ce decurg din obligativitatea montării detectoarelor automate de gaze naturale, în cazul încăperilor dotate cu geamuri cu grosime mai mare de 4 mm sau din construcţie specială, cazul geamurilor securizat sau termopan, s-a procedat la modificarea prevederilor din art. 8.3 din norme tehnice pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale aprobate prin Ordinul ministrului economiei nr. 58 din 2004, astfel: "Se prorogă termenul de obligativitate a montării detectoarelor automate de gaze naturale pentru 1 ianuarie 2008, până la acea dată, respectiv 1 ianuarie 2008 montarea detectoarelor automate de gaze are caracter de recomandare".

Faţă de cele prezentate mai sus, opinăm că aceste norme permit oricărui consumator de gaze naturale să-şi adapteze condiţiile tehnice de exploatare şi funcţionare în condiţii de siguranţă a sistemelor de utilizare a gazelor naturale.

Sperăm că informaţiile furnizate aduc lămuririle necesare la problema ridicată de dumneavoastră.

Vă asigurăm, domnule deputat, de disponibilitatea continuă a Ministerului Economiei pentru probleme similare.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat doreşte să facă un comentariu.

Domnul Gheorghe Dinu:

Şi eu vă mulţumesc. Mai ales că propunerea sau, mai degrabă, ceea ce am sugerat în acea interpelare, era la fel, să prorogăm termenul acela de intrare în vigoare a ordonanţei sau a ordinului ministrului industriei şi comerţului, tocmai pentru a da posibilitate oamenilor să-şi poată procura... Nu pun la îndoială faptul că din punct de vedere tehnic aşa trebuie să fie. Aşa este normal să fie! Doar că ea a fost dată cu termen foarte scurt şi oamenii nu puteau să investească 4 - 5 milioane într-un astfel de detector. Faptul că dumneavoastră aţi revenit, eu vă mulţumesc foarte mult şi am în continuare perfectă colaborare cu dumneavoastră, cel puţin pe tema aceasta.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule coleg.

Doamna Simona Maia Teodoroiu (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Domnule preşedinte,

Domnule deputat,

Domnilor deputaţi,

La interpelarea dumneavoastră adresată ministrului justiţiei, prin care aţi solicitat verificarea stadiului cercetărilor efectuate în dosarul nr. 1208/2003 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Mureş, precum şi aspectelor referitoare la un pretins comportament neconform cu calitatea de magistrat a domnului procuror Florin Georgescu, vă comunicăm:

Urmare a verificărilor efectuate de secţia de îndrumare şi control a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ni s-a comunicat faptul că la data de 2 iunie 2003, petenta Kovacs Ana a formulat o plângere penală împotriva numiţilor Vaina Iuliu şi But Iulică Dumitru, pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectare a hotărârilor judecătoreşti prevăzute de art. 271 alin. 2 din Codul Penal.

Astfel, prin sentinţa penală nr. 885 din 20 aprilie 2001 a Judecătoriei Târgu Mureş, aceştia au fost obligaţi să lase părţii vătămate, în deplină posesie şi folosinţă, o suprafaţă de teren.

Plângerea a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Mureş, sub nr. 1.208/2003 care, prin Ordonanţa din 4 octombrie 2004 a dispus scoaterea de sub urmărire penală a celor doi învinuiţi, apreciindu-se că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii mai sus menţionate.

În cuprinsul actului de soluţionare s-a reţinut că numiţii Vaina Iuliu şi But Iulică Dumitru s-au adresat la rândul lor instanţei, cu o acţiune în revendicare care a fost respinsă prin sentinţa civilă nr. 6.699 din 22 noiembrie 2001 a Judecătoriei Târgu Mureş, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 128 din 2003 a Tribunalului Mureş.

Instanţa a apreciat că reclamanţii deţin titluri de proprietate cu privire la terenurile respective, a căror respectare este obligatorie, fără a mai fi necesară pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care să le confirme dreptul de proprietate şi că aceiaşi reclamanţi care folosesc terenul nu au nici un interes legal de a promova acţiuni prin care să urmărească dobândirea posesiei.

În cauză s-a efectuat şi o expertiză topografică, iar expertul a concluzionat că reclamanţii deţin suprafeţe de teren conform titlurilor de proprietate şi au fost puşi în posesie de Primăria Gorneşti, în timp ce Kovacs Ana nu a prezentat dovada dreptului de proprietate asupra acestui teren.

De asemenea, s-a mai menţionat că partea vătămată are titlu de proprietate pentru un teren în suprafaţă de 600 de metri pătraţi, deşi solicita 4.500 de metri pătraţi şi a fost pusă în posesie în partea opusă faţă de locul unde se afla terenul în litigiu.

Soluţia de scoatere de sub urmărire penală a fost comunicată la data de 4 octombrie 2004, iar împotriva acesteia nu s-a formulat plângere, potrivit dispoziţiilor art. 275, 278¹ din Codul de Procedură Penală.

Din verificările efectuate a rezultat de asemenea că la data de 17 septembrie 2004, doamna Kovacs Ana a insistat ca procurorul să se deplaseze în Comuna Gorneşti pentru a efectua măsurătorile terenului în litigiu, activitate care excede obligaţiilor profesionale ale procurorului. Totodată, nu au fost puse în evidenţă discuţii neprincipiale între doamna Kovacs Ana şi magistraţi.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul Adrian Moisoiu doreşte să comenteze acest răspuns.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc doamnei secretar de stat pentru răspunsul pe care mi l-a dat. În măsura în care dânsa are sau nu are dreptate, aceasta urmează ca, pe baza materialului scris pe care probabil că o să mi-l dea şi mie, să-l verific la Târgu Mureş din acest punct de vedere. În orice caz, un lucru este cert, şi anume că domnul Kovacs Ioan, respectiv soţia dânsului, Kovacs Ana, despre care este vorba, au dreptul de proprietate asupra 0,45 ha, încă din urmă cu doi ani, printr-o sentinţă definitivă pe care am şi prezentat-o, 9.919 din 2001, înregistrată la Judecătoria din Târgu Mureş, deci definitivă.

Astăzi ne găsim în 2004, ne găsim în octombrie. Domnul Kovacs Ioan - şi aceasta am şi arătat în această interpelare - are 83 de ani, doreşte să-şi facă arătura de toamnă şi nu are pământul pe care nu poate să intre, să beneficieze de pământul acesta şi, în plus, nu beneficiază nici măcar de subvenţia pe care ar putea să o primească de la Guvern şi în felul acesta să-şi rezolve problema, poate pe un alt pământ pe care îl are sau chiar pe acesta la care nu ajunge din acest motiv.

Deci, întrebarea mea a fost aceasta şi este clar: la 83 de ani, speranţele de viitor sunt mici. La 83 de ani speranţele sunt numai pentru ziua de mâine.

eu am făcut apel şi cred că am fost corect înţeles atunci când m-am gândit la umanismul justiţiei şi chiar dacă doamna care reprezintă justiţia este legată la ochi, totuşi, ţine cont de faptul că în acest caz cineva mai tânăr nu poate să înjure, nu poate să blocheze pe un cetăţean în vârstă din ţară, ca să nu beneficieze de ceea ce îi acordă legea.

Cât priveşte pe domnul procuror Florin Georgescu, eu i-aş recomanda prin dumneavoastră, doamnă secretar de stat, totuşi, ca să mai citească manualul bunelor maniere, pentru că o discuţie similară cu cea pe care a avut-o cu doamna Kovacs Ana, a avut-o şi cu mine, chiar dacă m-am prezentat că sunt deputat şi doresc să lămuresc această chestiune.

Eu înţeleg foarte bine că un procuror nu poate să fie blocat în momentul când dânsul are un proces sau o cauză de rezolvat, dar modul în care se poate să-şi facă timp un minut sau două să discute, totuşi, cu un demnitar, este o treabă de bună-cuviinţă şi chiar dacă este tânăr, de aceasta spun, este nevoie de manualul de bună-cuviinţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru domnul deputat Gheorghe Dinu, domnul secretar George Pavelescu o să-i răspundă cu privire la problemele legate de eliberarea medicamentelor compensate pentru pensionari.

Domnul George Pavelescu:

Domnule preşedinte,

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, ea, în speţă, are două aspecte principale: compensarea medicamentelor cu 90% şi reţetele securizate în ceea ce priveşte atribuirea şi folosirea substanţelor psihotrope.

Aşa după cum ştiţi, în conformitate cu prevederile pct. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 1.207 din 29 iulie anul acesta, cota procentuală de 90, 65, respectiv 50% se aplică la preţul cel mai mic corespunzător unităţii terapeutice aferente aceleiaşi forme farmaceutice, din cadrul aceleiaşi denumiri comune internaţionale, valoarea astfel rezultată reprezentând preţul de referinţă.

Reglementările sus-menţionate sunt coroborate cu prevederea art. 26 din Ordonanţa de urgenţă nr. 150/2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, în sensul că asiguraţii beneficiază de medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale şi alte mijloace terapeutice la nivelul preţului de referinţă, prevăzut în normele metodologice de aplicare a contractului-cadru.

În conformitate cu prevederile ordinului comun al ministrului sănătăţii şi preşedintelui casei nr. 1.220/890/2003 prin care s-au aprobat normele metodologice de aplicare a contractului-cadru, la art. 13 din anexa 30 se stipulează că suma care se decontează de către casele de asigurări de sănătate pentru fiecare medicament care se eliberează cu sau fără contribuţie personală o reprezintă preţul de referinţă.

Preţul de referinţă pentru medicamentele compensate reprezintă 50, 65 şi 90% din preţul de vânzare cu amănuntul, cel mai mic din cadrul unui D.C.I. al medicamentelor, cu aceeaşi concentraţie şi formă farmaceutică, pentru medicamentele din secţiunea A şi B, din lista cu medicamentele de care beneficiază asiguraţii cu contribuţii personale, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 516/2003.

Concret, pentru fiecare denumire comună internaţională există mai multe produse medicamentoase care au denumiri comerciale diferite, al căror preţ poate fi egal sau mai mare decât preţul de referinţă. Sunt şi situaţii în care preţul de referinţă este mai mare decât preţul de la raft.

Subliniem că pentru 806 medicamente cu denumiri comerciale, dintr-un total de 1.580 de medicamente cuprinse pe listă, compensarea de 90% se aplică la nivelul preţului de vânzare cu amănuntul.

Deci, asiguratul pensionar, beneficiar al programului de compensare 90% achită doar 10% din preţul de raft. Este vorba de mai mult de jumătate din medicamentele cuprinzând denumirile comerciale care se află pe cele două liste.

Menţionăm că în acest număr de 806 medicamente sunt incluse 585 de produse din import, foarte scumpe, cu preţuri care depăşesc câteva milioane pe forma farmaceutică.

Trebuie să ţinem cont de faptul că sistemul de asigurări de sănătate românesc este un sistem social şi trebuie să asigure în mod nediscriminatoriu medicaţia de bază pentru toate categoriile populaţionale ţinând cont, de altfel, şi de resursele care pot fi alocate.

Acesta este motivul pentru care, ca şi în alte ţări, chiar în Germania, sistemul de compensare a medicamentelor se aplică la preţul de referinţă, nu la preţul de raft al medicamentelor.

Referitor la cel de-al doilea punct al interpelării dumneavoastră. În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului pentru aprobarea contractului-cadru, vă facem cunoscut că farmaciile acreditate au obligaţia de a se aproviziona continuu cu medicamentele prevăzute în listă, să asigure cererea de produse comerciale la aceleaşi denumiri comune internaţionale la preţurile cele mai mici din lista cu denumiri comerciale ale medicamentelor şi să anuleze medicamentele care nu au fost eliberate în faţa primitorului, pe toate exemplarele prescripţiei medicale.

Farmacia acreditată este obligată să ţină o evidenţă cantitativ-valorică a tuturor medicamentelor eliberate din farmacie. Dacă farmacia acreditată înlocuieşte medicamentele neeliberate din prescripţia medicală cu orice alte medicamente sau produse din farmacie, contractul de furnizare de medicamente cu şi fără contribuţie personală se realizează de plin drept.

Au fost astfel de sesizări la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi sunt patru farmacii din Judeţul Dâmboviţa, cărora li s-a reziliat contractul pentru astfel de practici.

Potrivit reglementărilor în vigoare privind clasificarea medicamentelor, medicamentele psihotrope se eliberează din farmacii pe baza prescripţiilor medicale, care de altfel se şi reţin în farmacii.

În ultimul timp Ministerul Sănătăţii a înregistrat foarte multe semnale, sesizări de la familiile unor pacienţi, organizaţii neguvernamentale prin care sunt cerute măsuri sporite de exigenţă la eliberarea acestor medicamente.

În acelaşi timp, s-au înmulţit cazurile de falsificare a prescripţiilor medicale de către consumatorii dependenţi de aceste medicamente.

Situaţiile prezentate mai sus au determinat luarea de măsuri care să împiedice falsificarea reţetelor şi, în consecinţă, să descurajeze consumul ilegal de psihotrope. În acest sens, s-a elaborat un proiect de ordin pentru aprobarea unui formular de prescripţie medicală securizat pentru medicamentele psihotrope. Acest ordin încă nu este în vigoare, deci solicitarea unor reţete securizate deocamdată nu are o bază legală.

Proiectul, în forma în care a fost elaborat, prevede intrarea sa în vigoare în 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României. Până la intrarea în vigoare a acestui ordin, medicamentele se vor elibera pe prescripţii medicale obişnuite care se vor reţine în farmacii.

Cazurile de excepţie menţionate sunt de competenţa farmacistului, care, pentru fiecare caz în parte, se poate consulta cu medicul de familie al pacientului respectiv, în vederea eliberării unor medicamente numai în caz de urgenţă.

Până la sfârşitul acestui an, reţelele securizate se vor afla la medicii de familie şi medicii specialişti, costul acestora fiind suportat din bugetul Casei Naţionale de Asigurări Sociale de Sănătate.

Cu deosebită stimă, ministrul sănătăţii, Ovidiu Brânzan.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Gheorghe Dinu doreşte să facă un comentariu la acest răspuns.

Domnul Gheorghe Dinu:

Mulţumesc domnului ministru pentru informaţiile foarte la amănunt date şi care erau, poate, mai puţin relevante în contextul acesta. Poate mai interesant era, de exemplu, la prima chestiune pe care am ridicat-o, şi anume, cea legată de reţeta compensată 90%, să fi scris în ordinul sau de câte ori ieşea ministrul sănătăţii, domnul Ovidiu Brânzan, pe sticlă, să spună că este între 10 şi 90%, că altminteri, toată lumea, badea Ion, badea Gheorghe, înţelege că se duce la farmacie şi trebuie să i se dea reţeta compensată, că el plăteşte doar 10% şi constată acolo că plăteşte, săracul, mai mult de jumătate. Acesta era fondul problemei.

De ce spunem una şi, practic, în teren găsim altceva? Sigur, tehnic este foarte justificat ceea ce a spus domnia sa.

A doua problemă este cea legată de faptul că farmacia sau medicul de familie oferă trei medicamente maxim pe o reţetă compensată.

Din nefericire, farmaciile nu au toate, de multe ori găseşti doar un medicament şi restul, practic, săracul om nu mai are ce să facă, pentru că reţeta este reţinută la farmacia de unde vroia să-şi ridice medicamentele. Şi am sugerat acolo, poate că este cazul să trecem la, ce ştiu eu, reţeta aceea securizată în care fiecare medicament să fie trecută pe o listă, altminteri, găsim situaţii în care doar unul dintre medicamente din trei este luat, celelalte două rămân la farmacia care a primit această reţetă, nu le taie nimeni de acolo, iar omul nu-şi rezolvă problema, el rămâne doar cu un medicament. Aceasta era toată problema!

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul secretar de stat doreşte să mai facă o precizare.

Domnul George Pavelescu:

Domnule deputat, vreau să vă informez că au fost editate şi difuzate la toţi medicii de familie cartoteci cu cele 1.506 medicamente, lista A şi B, inclusiv cu preţurile care sunt de referinţă şi pentru D.C.I.-ul substanţei active.

Vom face acest lucru cu o sinteză pe patologia specifică bolilor la bătrâni, pentru că majoritatea celor care beneficiază de acest program sunt persoane vârstnice şi au o patologie specifică, ca şi dumnealor să ştie cât costă medicamentul şi ceea ce reprezintă cuantumul acela de 10%.

Noi am făcut controale în farmacii şi am luat nişte măsuri de desfacere a unor contracte cu farmaciile, care nu au avut medicamentele în totalitate. Ele sunt obligate să aibe cele 1.506 medicamente, potrivit contractului pe care-l au cu Casa Naţională de Asigurări Sociale de Sănătate.

În funcţie de bugetul care va fi, acest procent de compensare poate fi mărit, având în vedere că fiecare dintre cei care plătesc au dreptul la medicamentaţia necesară.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Pentru domnul deputat Dan Brudaşcu, doamna secretar de stat Maria Manolescu va răspunde la o interpelare cu privire la plata despăgubirilor pentru terenurile expropriate în vederea construirii autostrăzii Borş - Cluj Napoca - Braşov.

Aveţi cuvântul, doamna ministru.

Doamna Maria Manolescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Urmare adresei referitoare la interpelarea formulată de domnul deputat Dan Brudaşcu, adresată domnului Mihai Nicolae Tănăsescu, ministrul finanţelor publice, cu privire la acordarea de despăgubiri pentru cedarea terenurilor în vederea construirii autostrăzii Braşov - Cluj - Borş, vă informăm că documentaţia aferentă acestui proiect, cuprinzând informaţii referitoare la parametri tehnici şi costurile proiectului, inclusiv procedurile de despăgubire împreună cu măsurile luate în acest sens sunt deţinute de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.

În cadrul proiectului privind construirea autostrăzii Braşov - Cluj - Borş, Ministerul Finanţelor Publice îndeplineşte numai rolul de garant, având atribuţii în ceea ce priveşte întocmirea documentelor necesare contractării unui credit extern, cu garanţia statului, în conformitate cu procedura stabilită prin Legea nr. 81/1999 privind datoria publică, precum şi normele metodologice date în aplicarea acesteia, aprobată prin ordin al ministrului finanţelor nr. 1.631/1999.

Vă mulţumesc. Acesta este răspunsul pe care ministrul finanţelor îl comunică domnului deputat.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, doamna ministru. Domnule deputat, doriţi să faceţi un comentariu? Un minut.

Domnul Dan Brudaşcu:

Foarte scurt, un minut, pentru că au vorbit mai mult ceilalţi.

În primul rând, eu am sesizat această situaţie deosebită care ar putea conduce la blocarea lucrărilor, având în vedere întârzierile care se produc în efectuarea plăţii către persoanele care au cedat terenurile pentru construirea acestei autostrăzi. Nu ştiam că lucrurile sunt atât de complicate, că cineva ia terenul şi altcineva plăteşte. Credeam că aceasta este una dintre atribuţiile care ar trebui să revină legal Ministerul Finanţelor Publice. Regret că m-am înşelat! Sper, însă, că semnalul pe care l-am tras, semnal pe care l-a tras, însă, şi mass-media, atât cea locală, cât şi cea naţională, să ajungă, totuşi, la urechile celor interesaţi, pentru ca persoanele îndreptăţite să primească între 70 de milioane şi peste 1 miliard de lei pentru terenurile cedate, să-şi intre, în sfârşit, în aceste sume.

În final, domnule preşedinte, daţi-mi voie să fac şi o altă referire, în mod deosebit la modul pe care nu-l înţeleg, în care sunt făcute planificările pentru răspunsuri. Mi s-ar părea că ar fi fost nevoie, mai corect, pentru cele la care existau confirmări din partea secretarilor de stat vizaţi, să se facă în ordinea în care sunt înregistrate aceste interpelări, astfel încât să nu se facă aleatoriu, după nişte criterii care mie îmi scapă şi care scapă oricărei logici primare.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Cu aceasta vă rog să constataţi că au fost oferite răspunsurile pentru interpelările care au fost formulate, pentru celelalte urmează să se adreseze dumneavoastră cu răspunsuri, stimaţi colegi, săptămâna viitoare miniştrii care mai au de dat răspunsuri.

Declar închisă şedinţa de astăzi. Mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,00.