Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor asistat de domnii Nicolae Leonăchescu şi Puiu Haşotti, secretari.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschise lucrările şedinţei de astăzi a Camerei Deputaţilor. Sunt prezenţi, din cei 344 de deputaţi, 274 deputaţi, 70 deputaţi sunt absenţi, 13 deputaţi participă la alte acţiuni parlamentare.

V-aş propune să începem şedinţa de astăzi cu un moment trist, de reculegere, închinat fostului nostru coleg Aurel Daraban din Circumscripţia electorală Constanţa.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Vă mulţumesc. Dumnezeu să-l odihnească!

Tot un moment prealabil, vă anunţ demisia domnului deputat Chiriţă Dumitru, începând cu data de astăzi. Dacă stăruiţi în demisia pe care ne-aţi înaintat-o. Da. Vă mulţumesc. Procedura a fost îndeplinită.

Înainte de a intra în dezbaterea proiectelor înscrise pe ordinea de zi de astăzi, vă informez cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul permanent şi care urmează să fie înaintate comisiilor permanente pentru examinare şi aviz.

La Biroul permanent al Camerei Deputaţilor au fost înregistrate următoarele iniţiative legislative:

1. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.73/2004 privind instituirea subvenţiilor individuale de sprijin pentru cazare pentru studenţii care locuiesc în alte spaţii decât căminele instituţiilor de învăţământ superior de stat, adoptat de Senat în şedinţa din data de 21 octombrie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 1 noiembrie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

2. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.74/2004 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.94/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare, adoptat de Senat în şedinţa din data de 25 octombrie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 1 noiembrie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

3. Propunerea legislativă pentru definirea corespondenţei şi asigurarea confidenţialităţii, iniţiată de doamna deputat Mona Muscă şi domnul deputat Titu Ghiorghiof, membri ai Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Ion Neagu, membru al Grupului parlamentar al P.S.D., respinsă de Senat în şedinţa din data de 21 octombrie 2004.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize - Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru industrii şi servicii.

Termen de depunere a raportului: 18 noiembrie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

4. Proiectul de lege pentru completarea art.2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.142/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei SAPARD pentru implementarea tehnică şi financiară a Instrumentului special de preaderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală, adoptat de Senat în şedinţa din data de 21 octombrie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 11 noiembrie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

5. Proiectul de lege pentru modificarea art.III din Legea nr.90/2004 privind modificarea şi completarea Legii nr.349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, adoptat de Senat în şedinţa din data de 21 octombrie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru avize - Comisia pentru sănătate şi familie, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 11 noiembrie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

6. Proiectul de lege privind autorizarea Ministerului Justiţiei de a vinde locuinţele de serviciu pe care acesta le are în administrare, adoptat de Senat în şedinţa din data de 21 octombrie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru aviz - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Termen de depunere a raportului: 11 noiembrie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

7. Proiectul de lege privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult cu venituri mici sau fără venituri, ale micilor comunităţi de enoriaşi în dispersare aparţinând unităţilor de cult oficial recunoscute în ţară, iniţiat de domnii deputaţi Becsek-Garda Dezideriu, Makkai Grigore şi domnul senator Verestóy Attila, membri ai Grupurilor parlamentare ale U.D.M.R., adoptat de Senat în şedinţa din data de 21 octombrie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize - Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 11 noiembrie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

8. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, iniţiată de domnul deputat Dobre Traian, membru al Grupului parlamentar al P.S.D., respinsă de Senat în şedinţa din data de 21 octombrie 2004.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru aviz - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

Termen de depunere a raportului: 11 noiembrie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

9. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, iniţiată de domnul deputat Dobre Traian, membru al Grupului parlamentar al P.S.D., respinsă de Senat în şedinţa din data de 21 octombrie 2004.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru aviz - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

Termen de depunere a raportului: 11 noiembrie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

10. Propunerea legislativă privind regimul activităţii de lobby, iniţiată de domnul deputat Octavian Mitu, membru al Grupului parlamentar al P.S.D., respinsă de Senat în şedinţa din data de 21 octombrie 2004.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Termen de depunere a raportului: 11 noiembrie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

11. Propunerea legislativă privind protecţia persoanei private, iniţiată de domnul deputat Adrian Severin, membru al Grupului parlamentar al P.S.D., respinsă de Senat în şedinţa din data de 21 octombrie 2004.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

Termen de depunere a raportului: 11 noiembrie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

12. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.150/2003 a creditului agricol pentru producţie, iniţiată de domnul deputat Wittstock Eberhard-Wolfgang, membru al Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, domnii deputaţi Erdei Doloczki Istvan, Varga Attila, membri ai Grupului parlamentar al U.D.M.R., respinsă de Senat în şedinţa din data de 21 octombrie 2004.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 11 noiembrie 2004.

13. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.68/2004 privind unele măsuri în domeniul învăţământului, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, urmând a elabora un raport comun, - Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Senatul s-a desesizat cu adresa nr.L658 din 27.10.2004, în temeiul art.73 alin.3 lit.n) din Constituţia României, republicată.

Termen de depunere a raportului: 4 noiembrie 2004

Cameră decizională: Senatul.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

În continuare, vă prezint legile depuse la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către dumneavoastră a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale.

În conformitate cu prevederile art.15 alineatele 2 şi 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:

• Legea pentru respingerea Ordonanţei Guvernului nr.129/1998 privind declararea ca zonă de interes naţional a unui ansamblu din perimetrul central al municipiului Bucureşti, incluzând Noul Centru Civic şi Centrul Istoric, şi stabilirea condiţiilor de realizare a investiţiilor pentru ansamblul urbanistic din această zonă;
• Legea privind instituţiile publice de spectacole şi concerte;
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.24/2004 privind creşterea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice şi a funcţiilor publice, precum şi intensificarea măsurilor de prevenire şi combatere a corupţiei;
• Legea contenciosului administrativ.

Primul proiect normativ înscris pe ordinea de zi de astăzi este proiectul de Lege pentru aderarea la Convenţia Internaţională din 2001 privind controlul sistemelor antivegetative dăunătoare utilizate de nave. Convenţie adoptată la Conferinţa Organizaţiei Maritime Internaţionale.

Rog iniţiatorul să prezinte aceste proiect foarte pe scurt. Şi, Comisia pentru industrii şi servicii să se pregătească pentru a prezenta raportul. Din partea Comisiei pentru industrii şi servicii, vă rog, domnule vicepreşedinte, fiţi gata.

Domnul Dan Banciu (consilier, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului):

Cu ocazia Conferinţei din 2001 de la Londra, Organizaţia Maritimă Internaţională a propus o convenţie care a fost adoptată la Conferinţa din octombrie 2001 de la Londra, având ca temă interzicerea folosirii sistemelor antivegetative periculoase la nave.

În esenţă, este vorba de straturi protectoare care, datorită compuşilor lor, aduc, periclitează mediul marin şi prin aceasta, implicit, şi sănătatea oamenilor, în măsura consumului diverselor plante sau animale acvatice. Această convenţie se aplică de abia din anul 2008, însă măsuri le-a luat deja Uniunea Europeană începând cu anul 2003, respectiv 2004, prin introducerea treptată prin regulamente a unor etape în pregătirea şi finalizarea acestor măsuri de securitate a mediului. Astfel, vor fi protejate în primul rând tot ce înseamnă navă peste 400 de tone deadweight, orice ambarcaţiune peste 24 de metri lungime, fiecare dintre aceste categorii având obligaţii, fie de certificate internaţionale pentru sisteme antivegetative, fie de declaraţii însoţite de documente doveditoare, pentru tonaje mai mici, dar depăşind lungimea de 24 de metri. Aceasta este, în mare şi în esenţă, această reglementare, această convenţie la care România a participat la conferinţă şi pe care vă rugăm să o adoptaţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Bivolaru, vă rog să prezentaţi raportul Comisiei pentru industrii şi servicii.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru industrii şi servicii a aprobat favorabil acest proiect de lege, în forma prezentată de către Guvern. Menţionez că în această situaţie, în cadrul acestui proiect de lege, Camera decizională este Senatul.

În consecinţă, vă rog să supuneţi aprobării raportul comisiei pentru industrii.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale? Dacă nu, trecem la dezbaterea textelor proiectului.

La titlul legii, dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate.

Art.1. Votat în unanimitate.

Art.2. Votat în unanimitate.

Art.3. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final la sfârşitul acestei zile.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere între Guvernul României şi Guvernul Regatului Suediei privind schimbările climatice.

Rog iniţiatorul să prezinte proiectul şi Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. Este aici domnul Florescu. Vă rog să fiţi pregătit pentru prezentarea proiectului.

Aveţi cuvântul, domnule ministru.

Domnul Ioan Jelev (secretar de stat, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor):

Domnule preşedinte,

Onoraţi deputaţi,

Mă numesc Ioan Jelev, sunt secretar de stat la Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, şi-mi revine onoarea de a prezenta proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere între Guvernul României şi Guvernul Regatului Suediei privind schimbările climatice, semnat la Bucureşti la 9 aprilie 2003.

România a ratificat Convenţia privind modificările climatice în 1994 şi a fost prima ţară care a ratificat şi din Anexa 1 protocolul de la Kyoto privind modificările climatice. Conform acestui protocol, România s-a angajat între 2008 şi 2012 să reducă cu 8% emisiile de gaze cu efect de seră, comparativ cu 1989. România are rezerve mult mai mari şi în acest context poate participa la aplicarea în comun a acestei convenţii, ceea ce înseamnă colaborarea cu ţări dezvoltate din Europa care au obligaţii pe care pot să şi le realizeze cu dificultate mult mai mare. Beneficiul nostru este că putem beneficia de aport de tehnologii moderne pentru realizarea unor sisteme de încălzire locală, alte proiecte.

În acest context, vă propun să fiţi de acord cu ratificarea acestui proiect de lege.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Florescu, vă rog să prezentaţi proiectul.

Domnul Ion Florescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege prezentat de iniţiator a fost dezbătut şi avizat în fond în procedură obişnuită în 26 octombrie 2004.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare. La lucrările comisiei au participat 23 din 24 de membri şi a fost votat în unanimitate, drept pentru care, vă propun să supuneţi spre dezbaterea şi aprobarea Camerei acest proiect, în forma şi fondul prezentate.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină la dezbateri generale?

Trecem la dezbaterea şi aprobarea textelor proiectului de lege.

La titlul acestuia, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi, votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care conţine dispoziţia de ratificarea a memorandumului, memorandum pe care îl aveţi anexat în proiectul de lege. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Vom supune votului final acest proiect de lege la sfârşitul zilei.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere între Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului din România şi Ministerul Federal pentru Agricultură, Păduri, Mediu şi Gospodăririi Apelor din Austria.

Rog iniţiatorul să prezinte acest proiect şi Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic să se pregătească pentru raport.

Domnul Ioan Jelev:

Domnule preşedinte,

Onoraţi deputaţi,

Este vorba de un proiect de lege similar cu cel precedent, de data aceasta încheiat cu Austria. El se adaugă la o serie de astfel de memorandumuri cu alte ţări: Olanda, Elveţia, Norvegia.

Conţinutul şi obiectivul acestui memorandum este similar cu cel precedent, tot aşa, în cadrul Convenţiei privind modificările climatice, pentru punerea în practică a acestei convenţii se pot derula astfel de proiecte de aplicare în comun a convenţiei, de data aceasta este vorba de un proiect cu Austria.

Având în vedere aceleaşi avantaje pe care le-am prezentat şi la precedentul proiect, vă propunem să fiţi de acord cu acest proiect de lege pentru ratificarea Memorandumului de înţelegerea între Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului din România şi Ministerul Federal pentru Agricultură, Păduri Mediu şi Gospodărirea Apelor din Austria.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Florescu, vă rog să prezentaţi raportul comisiei.

Domnul Ion Florescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege prezentat în faţa dumneavoastră de iniţiator face parte tot din categoria legilor ordinare, a fost dezbătut de comisie la aceeaşi dată cu precedentul, a fost votat, la fel, în unanimitate.

Vă rog să îl supuneţi spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor, în forma şi fondul prezentate deja în raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale?

Domnule secretar Leonăchescu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În această convenţie este vorba de o situaţie de referinţă, o situaţie standard a poluării, în raport cu care se vor judeca procesele reale viitoare.

Eu am înţeles din expunerea de motive şi din textul convenţiei că această situaţie standard de referinţă nu este elaborată. Deci noi adoptăm un act normativ fără să avem reperul fix. Pe această temă, doresc să obţin explicaţii.

Domnul Valer Dorneanu:

Rog iniţiatorul să răspundă la această problemă.

Domnul Ioan Jelev:

Această convenţie are ca reper emisiile în atmosferă de gaze cu efect de seră, gaze cu efect de seră care cuprind în principal bioxidul de carbon, vaporii de apă, oxizii de azot, metanul şi altfel de astfel de gaze care rezultă în special din procesul arderii combustibililor fosili în termocentrale, dar şi în transport, poate să rezulte şi din gropile de gunoi neecologice, unde nu se captează gazul metan, şi aceste emisii la nivelul României, care au fost luate ca reper, sunt emisiile în anul 1989. Convenţia dă acest drept ca fiecare ţară să-şi aleagă ca an de reper anul pe care îl consideră că a fost caracterizat prin emisiile maxime de gaze cu efect de seră. Pentru România acest an a fost 1989, cifra de emisie a fost undeva în jur de 210 milioane de tone, echivalent gaze cu efect de seră, de CO₂, s-ar putea să fie plus sau minus faţă de această cifră o mică cantitate, exact nu ştiu în acest moment cifra , dar e undeva în jur de 210 milioane.

În prezent, emisiile de gaze cu efect de seră în România sunt în jur de 160 de milioane. Deci, diferenţa care există între emisiile reale şi emisiile la care România are dreptul pot fi valorificate într-un fel sau altul.

Aş dori să precizez că această valorificare nu se realizează din, să spunem, direct din această rezervă, ci în momentul în care România doreşte să realizeze un proiect, de exemplu o instalaţie de încălzire la o anumită localitate sau o centrală termică pentru încălzirea unei localităţi, emisiile care rezultă din acest proiect, dacă sunt realizate cu un proiect cu o tehnologie mai avansată, care provine dintr-o ţară care dispune de o tehnologie mai avansată, diferenţa care rezultă prin diminuarea emisiilor ca urmare a unei promovări a unei tehnologii mai avansate şi cea care rezultă prin acelaşi proiect din folosirea, să spunem, tehnologiilor de care dispui, poate fi preluată contra cost de ţara care finanţează această activitate.

În acest context, de exemplu, pentru realizarea unei astfel de centrale termice, o anumită ţară, să spunem Austria în acest caz, dacă un investitor austriac poate veni cu o tehnologie mult mai avansată, în contul respectiv de reduceri, care se plăteşte cu o anumită sumă care rezultă pe piaţa aceasta a tranzacţiilor de emisii cu reduceri de emisii cu bioxid de carbon, vine şi contribuie cu fondul echivalent la realizarea acelui proiect. Deci, practic proiectul se realizează cu o investiţie mai mică din partea investitorilor din ţara noastră, întrucât statul care preia reducerile care rezultă în urma aplicării proiectului contribuie cu fonduri la realizarea acestui proiect.

Dacă am înţeles bine, aceasta este situaţia.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Leonăchescu mai doreşte o precizare.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

O primă chestiune pe care o ridică intervenţia colegului nostru, iniţiator al legii, este aceea că nu s-au indexat toate gazele tri şi poli atomice care pot concura la efectul de seră. Ele sunt selective, lucrează pe anumite benzi de lungimi de undă, este o problemă pur tehnică şi se pot complementa în efectul de seră. Mă gândesc la produşii sulfului care rezultă din arderea unor cărbuni, a unor combustibili care conţin mult sulf, inclusiv păcură cu mult sulf. Şi sunt şi alţi compuşi tri şi poli atomici neindexaţi încă. Cred că în raport cu anul de referinţă la care ne-am propus să fixăm situaţia standard suntem cam în întârziere. Între timp au apărut alte tehnologii mai performante şi a accepta produse vechi, care produc poluanţi cu efect de seră, mizând pe diferenţa de preţ plătită de vânzător, s-ar putea să nu ne avantajeze.

Eu am reţineri din acest punct de vedere. nu voi vota contra legii, mă voi abţine.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, stimaţi colegi.

Dacă nu mai sunt alte intervenţii, vă rog să-mi permiteţi să vă supun votului şi dezbaterii textele proiectului.

La titlul acestuia dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care cuprinde şi dispoziţia de ratificare a memorandumului aflat în anexa prezentei legi. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat cu o abţinere şi majoritatea celor prezenţi pentru.

Stimaţi colegi,

Vom supune votului final acest proiect astăzi.

Următorul proiect, cel de la pct.5, proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Georgiei privind cooperarea în combaterea terorismului, criminalităţii organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substanţe psihotrope şi precursori. Iniţiatorul, prin domnul ministru Alexandru, vă prezintă proiectul.

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin proiectul de lege în discuţie se propune ratificarea acordului între Guvernul României şi Guvernul Georgiei privind cooperarea în combaterea terorismului, criminalităţii organizate, a traficului ilicit de substanţe psihotrope şi precursori, precum şi a altor infracţiuni grave, semnat la Bucureşti la 14 mai 2004.

Acordul supus ratificării creează bazele unei cooperări bilaterale eficiente pentru prevenirea şi combaterea terorismului, a criminalităţii organizate, precum şi a infracţiunilor menţionate în textul acestuia, pentru prevenirea, urmărirea şi cercetarea acestor infracţiuni.

De asemenea, se reglementează protecţia datelor personale şi modalităţile de transmitere a acestor date şi se stabilesc modalităţile de cooperare între cele două părţi contractante, desemnându-se şi autorităţile competente cu aplicarea prevederilor acordului.

În conformitate cu prevederile legislaţiei române în materie, pentru a intra în vigoare acest acord trebuie să fie ratificat e către Parlament prin lege. Având în vedere toate aceste aspecte, precum şi raportul favorabil, cu unanimitate de voturi, întocmit de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, vă adresez rugămintea de a adopta proiectul, în forma prezentată.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Florin Iordache, vă rog să prezentaţi raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au analizat acest proiect de lege ţinând cont de avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, ale Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi vă propun spre dezbatere şi adoptare proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Georgiei privind cooperarea în combaterea terorismului, criminalităţii organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substanţe psihotrope şi precursori, semnat la Bucureşti în 14 mai 2004, în forma prezentată de iniţiatori.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină în dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acestuia, dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care conţine dispoziţia de ratificare a acordului, acord anexat prezentului proiect. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Vom supune votului final acest proiect astăzi.

Următorul punct, proiectul de Lege pentru aprobarea contractului de împrumut dintre România şi Institutul de credit pentru reconstrucţie - Germania. Rog iniţiatorul să-l prezinte şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, domnul vicepreşedinte Grigoraş, prezent ca întotdeauna.

Doamna ministru Manolescu, vă rog să prezentaţi proiectul.

Doamna Maria Manolescu (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin acest act normativ se ratifică contractul de împrumut denumit în titlul şi cuprinsul proiectului "Acord de credit" care a intervenit între România, reprezentată de Ministerul Finanţelor Publice, şi Institutul de credit pentru reconstrucţie - Germania, în vederea finanţării programului de creditare pentru întreprinderile mici şi mijlocii. Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Federale Germania privind colaborarea financiară a anului 2002 a fost ratificat de Parlament prin Legea nr.574/2003. Sumele aferente acestui împrumut vor fi gestionate şi monitorizate de firma internaţională de consultanţă KPMG- România, în calitate de manager, prin crearea unui fond româno-german, domiciliat într-un cont deschis la BRD-Grup Sociéte Generale al cărui titular este Ministerul Finanţelor Publice. Prin acest act normativ se creează temeiul legal pentru introducerea unor amendamente necesare pe parcursul derulării programului, amendamente care nu vor majora obligaţiile financiare stabilite iniţial.

Menţionăm că în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor s-a întocmit raport de adoptare în forma prezentată de Guvern, motiv pentru care propunem şi susţinem adoptarea actului normativ, în forma rezultată din raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule Grigoraş, vă rog să prezentaţi raportul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În urma examinării proiectului de Lege pentru aprobarea contractului de împrumut dintre România şi Institutul de Credit pentru Reconstrucţie Germania, semnat la Bucureşti, la 18 februarie 2004 şi, respectiv, la Frankfurt, la 27 februarie 2004, în scopul finanţării programului de creditare pentru întreprinderi mici şi mijlocii, proiectul Promovarea întreprinderilor mici şi mijlocii, etapa a 3-a, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a hotărât ca acesta să fie supus spre dezbaterea şi adoptarea plenului, în forma prezentată de Guvern.

S-au avut în vedere avizele Comisiei pentru industrii şi servicii şi respectiv, Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege este de competenţa decizională a Senatului.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul secretar Leonăchescu doreşte să pună o întrebare.

Rog iniţiatorul să fie atent. Doamna ministru Manolescu, o să vă pună o întrebare domnul Leonăchescu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am înţeles că iniţiatorul a încheiat acest acord în anul 2004. Şi atunci, întrebarea pe care eu o pun iniţiatorului este aceasta: la această dată mai există Republica Federală Germania?

Domnul Valer Dorneanu:

Stimată colegă, vă rog să citiţi contractul de împrumut care este cu o firmă de credit.

Doamna Maria Manolescu:

Aş vrea să fac menţiunea că în actele oficiale prin care s-a consimţit acest contract apar exact aceste denumiri pe care le-am prezentat.

Domnul Valer Dorneanu:

Trecem, stimaţi colegi, la dezbaterea proiectului.

La titlul legii, dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Art.1. Votat în unanimitate.

Art.2. Votat în unanimitate.

Art.3, 4. Votate în unanimitate.

Art.5. Votat şi acesta în unanimitate.

Am parcurs textele proiectului de lege. Îl vom supune votului final astăzi.

La pct.7 - Reexaminarea, la cererea preşedintelui României, a Legii privind sănătatea reproducerii şi reproducerea umană asistată medical.

Domnul deputat Burnei, din partea Comisiei de sănătate, doreşte să intervină.

Domnul Ion Burnei:

Referitor la această lege, comisia propune ca legea să fie retrimisă la comisie, deoarece mai sunt o serie de aspecte care trebuie puse în concordanţă cu punctul de vedere al Ministerului Sănătăţii.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abţineri?

Unanimitate.

Următorul proiect, staful tehnic, a venit raportul suplimentar pentru proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanţei nr.16/2002? Aşteptăm raportul suplimentar, amânăm dezbaterea.

La pct.9: proiectul de Lege privind înfiinţarea Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989.

Rog iniţiatorul, domnul secretar de stat Cuteanu, să prezinte acest proiect.

Domnul Emilian Vasile Cutean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Mă numesc Emilian Vasile Cutean. Sunt secretarul de stat cu problemele revoluţionarilor.

Domnul Valer Dorneanu:

V-aş ruga să aveţi în vedere că suntem în procedură de urgenţă. O să propun timpii de dezbatere, dar oricum fiţi foarte scurt.

Domnul Emilian Vasile Cutean:

Da. Vă propun spre analiză şi adoptare proiectul de Lege privind înfiinţarea Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989, având în vedere că obiectul de activitate al acestuia este analiza ştiinţifică a premiselor desfăşurării şi efectelor în plan politic, economic, social al Revoluţiei române din Decembrie 1989, în scopul realizării unei imagini documentare obiective şi cuprinzătoare asupra acestui eveniment cardinal din istoria contemporană a ţării noastre.

Şi, având în vedere că până la aniversarea a 15 ani de la Revoluţia română din decembrie mai sunt câteva zile, v-aş ruga să adoptăm acest proiect de lege în regim de urgenţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Rog Comisia de cultură să propună timpii de dezbatere.

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Domnule preşedinte,

Noi vă propunem 10 minute, câte un minut pentru fiecare intervenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu aceşti timpi de dezbatere. E cineva împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Domnul Dan Brudaşcu. Suntem în procedură de urgenţă. Ce fel de intervenţii vreţi să faceţi? La titlu? În cadrul titlului dacă doriţi să faceţi o observaţie generală, vă rog!

Domnul Dan Brudaşcu:

Domnule preşedinte,

În primul rând, aş vrea să atenţionez că acest proiect de lege este absolut neavenit, titlul lui presupunând crearea unei situaţii care ne reaminteşte de perioada existenţei Institutului de studiere a istoriei C.C. al P.C.R. Nu văd de ce să rupem istoria naţională în fragmente de timp. Nu văd de ce să consacrăm acestui eveniment, unul dintre evenimentele formatoare de istorie, o mai mare importanţă decât restul istoriei naţionale.

Prin urmare, eu personal consider că festivismele spre care ne sugerează să ne îndreptăm această iniţiativă, nu-şi mai găsesc locul într-o societate normală spre care tindem să înaintăm şi noi.

Nici o ţară din apropierea noastră, unde s-au petrecut revoluţii reale sau de catifea, nu au constituit asemenea structuri de cercetare.

Pe de altă parte, înfiinţarea unui institut al revoluţiei române care-şi propune să studieze aspectele ştiinţifice, nu poate să existe decât, eventual, ca filială a Academiei sau sub controlul ştiinţific al Academiei Române.

Cercetători de duzină sau cercetători de la piaţa de vechituri nu cred că vor reuşi să facă o adevărată istorie a poporului român.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Berceanu doreşte, de asemenea, să aibă o intervenţie.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu am să fac intervenţie de procedură. Pentru că ne aflăm în faţa unei situaţii foarte ciudate. Acest proiect de lege a fost dat de către noi prin vot pentru raport comun al Comisiei de cultură şi al Comisiei revoluţionarilor.

Acest raport comun nu a fost întocmit aşa cum noi am decis. Comisia de cultură a făcut un raport şi, pe cale de consecinţă, cea pentru revoluţia din decembrie 1989, un alt raport. Problema ciudată este că una dintre comisii a făcut un raport de adoptare, iar cealaltă a făcut un raport de respingere.

Drept urmare, eu cred că noi trebuie să retrimitem spre dezbatere, aşa cum am decis, în comisii reunite, aceste două comisii să se reunească şi să ne facă, aşa cum am decis, un raport, cum o fi el, de respingere, de adoptare, cu anumite puncte de vedere pe care o să le discutăm atunci. Dar eu am să vă întreb şi mă întreb de fapt retoric în faţa dumneavoastră: noi discutăm acum legea pe baza cărui raport? Pe baza raportului întocmit de Comisia de cultură, unde apar, eu ştiu, nişte amendamente, nişte modificări, pentru că este un raport de adoptare, sau pe baza raportului Comisiei de studiere a revoluţiei din decembrie 1989 care este un raport de respingere.

Drept urmare, ar fi trebuit să încheiem foarte scurt aşa-zisa dezbatere, şi anume să acceptăm sau nu prin vot respingerea. Eu cred că cel mai corect lucru este să retrimitem acestor două comisii care trebuie să-şi facă datoria, pentru că dacă plenul Camerei ar decide într-un fel, comisiile n-au nici un drept regulamentar să facă altfel decât a decis plenul.

Şi plenul a decis ca aceste două comisii să se reunească în şedinţă comună şi să realizeze un raport comun. Mai departe, sigur, eu îmi dau seama acum că există o grabă care la Comisia de cultură a fost acceptată şi înţeleasă, iar la Comisia pentru revoluţia din decembrie 1989, bineînţeles că nu a fost acceptată şi nici n-ar fi avut cum să o înţeleagă.

Deci, repet cererea mea de a retrimite la comisii această lege.

Domnul Valer Dorneanu:

Cu rigoarea care îl caracterizează, distinsul nostru coleg a observat nişte lucruri corecte. Într-adevăr, au fost sesizate, în comun, cele două comisii. Ceea ce nu s-a spus aici este faptul că în termenul dat de Biroul permanent de a întocmi raportul, Comisia pentru problemele revoluţiei nu a făcut raport. Biroul Permanent a hotărât înscrierea proiectului pe ordinea de zi, având în vedere procedura de urgenţă, în condiţiile art.35 şi 80 din Regulament, care permit Biroului Permanent şi Comitetului ordinii de zi să înscrie pe ordinea de zi un proiect pentru care comisia n-a făcut raportul la timp.

Noi am făcut nişte diligenţe, să spun aşa, extraregulamentare, la comisie şi am primit ulterior un raport negativ de la Comisia parlamentară a revoluţionarilor. Comisia îşi păstrează acest raport. N-am avea cum să ieşim din această dilemă decât hotărând în plen, eu îmi fac datoria să cer unui membru al Comisiei parlamentare a revoluţionarilor să prezinte raportul negativ al acestei comisii.

Domnul Gheorghe Pribeanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La Comisia parlamentară a revoluţionarilor din decembrie 1989 a fost primit spre dezbatere un proiect de lege pentru înfiinţarea Institutului Revoluţiei din decembrie 1989, cu nr.605/2004.

Întrucât preşedintele comisiei a convocat comisia după termenul care a fost stabilit, noi am întocmit acest raport şi, în cadrul raportului, comisia parlamentară a revoluţionarilor din decembrie 1989 a dezbătut în şedinţele din 19 şi 26 octombrie 2004, acest proiect de lege şi a hotărât să prezinte acest raport ca un raport de respingere din următoarele considerente:

în legătură cu promovarea în regim de urgenţă a proiectului de lege, Guvernul motivează: necesitatea instituţionalizării unei analize ştiinţifice, obiective şi cuprinzătoare a premiselor interne şi a conjuncturii internaţionale, ca şi a desfăşurării propriu-zise, a mutaţiilor profunde realizate în societatea românească de Revoluţia română din decembrie 1989, asigurarea unui cadru ştiinţific de sistematizare şi cercetare a importantelor acumulări istoriografice de ordin documentar şi arhivistic realizate în răstimpul trecut de la Revoluţie.

Este evident că aceste considerente ar fi justificat urgenţa creării unui institut al Revoluţiei române din decembrie 1989 în primii ani de după desfăşurarea evenimentului istoric.

De fapt, adevăratul motiv al aşa-zisei urgenţe alese este cuprins în expunerea de motive, şi anume: cu ocazia apropierii împlinirii a 15 ani de la acest eveniment cardinal din istoria contemporană a ţării.

În opinia noastră, intenţia de a crea prin lege respectivul institut este doar o încercare propagandistică, o lovitură de imagine, pe care viitorul senator Ion Iliescu şi-o doreşte realizată în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare şi prezidenţiale. Că lucrurile stau aşa o dovedeşte atât faptul că, pe de o parte, potrivit art.14 din Legea nr.341/2004, înfiinţarea acestui institut era deja făcută de jure prin chiar respectiva lege, urmând ca organizarea şi funcţionarea lui să fie stabilite prin hotărâre a Guvernului, iar, pe de altă parte, proiectul de lege este doar o formă fără fond, obiectul său părând să fie mai degrabă acela al constituirii unui Colegiu naţional al Institutului Revoluţiei şi numirii unui preşedinte al acestuia, decât crearea unei instituţii ştiinţifice, viabile, care să aibă într-adevăr rolul de a cerceta şi pune în valoare faptele şi documentele care să conducă la stabilirea adevărului în legătură cu organizarea, desfăşurarea şi consecinţele social-politice ale Revoluţiei Române din decembrie 1989.

Sunt semnificative în acest sens următoarele aspecte: deşi în expunerea de motive se vorbeşte despre institut ca urmând să fie o instituţie publică autonomă, de interes naţional, practic, prin proiectul de lege, se încearcă crearea unei forme eterogene, fără bază constituţională, art.117 din Constituţie. Dacă institutul se dorea o instituţie publică autonomă, atunci el putea fi creat numai prin lege organică şi numai sub autoritatea Parlamentului.

Înfiinţarea unui institut de cercetare ştiinţifică se putea face, aşa cum de altfel s-a prevăzut iniţial în art.14 al Legii 341/2004, printr-o simplă hotărâre de guvern, institutul putând funcţiona fie în subordinea Academiei Române, fie în cea a Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Nu înfiinţarea unui institut de cercetare ştiinţifică este esenţa proiectului de lege, ci folosirea acestui pretext pentru a crea unele suprastructuri, astfel: Colegiul Naţional al Institutului Revoluţiei Române din decembrie 1989, ca organ deliberativ de conducere a institutului, cu mandat permanent, format dintr-un număr de personalităţi reprezentative şi recunoscute ale Revoluţiei române care urmează să fie desemnate de către preşedintele României; Consiliul ştiinţific al institutului, ca organ consultativ ştiinţific, format dintr-un număr de până la 28 de membri desemnaţi de colegiul naţional prin consultarea Academiei Române şi a Ministerului Educaţiei şi Cercetării; preşedintele institutului ales la colegiul naţional dintre personalităţile care au avut rol de primă mărime în desfăşurarea Revoluţiei române; un director general, ajutat de un director general adjunct, aleşi din membrii Colegiului naţional şi de Colegiul ştiinţific, la recomandarea preşedintelui institutului.

Se încearcă astfel oferirea unor demnităţi de tip sinecură la nu mai puţin de 46 de persoane, Consiliul naţional plus Consiliul ştiinţific, în condiţiile în care, potrivit art.6 din prezentul proiect de lege, numărul maxim de posturi salarizate ale institutului este de 25, exclusiv directorul general şi directorul general adjunct.

În concluzie, noi putem spune, pe considerentele expuse mai sus, că se justifică prezentul raport de respingere şi se demonstrează fără putinţă de tăgadă că scopul şi obiectivele proiectului de lege nu sunt acelea de a înfiinţa un institut de cercetare ştiinţifică în adevăratul sens al cuvântului, ci acelea de a crea o structură fără viabilitate, pe umerii căreia să fie aşezate două suprastructuri ce urmează să fie populate cu oameni ai preşedintelui, iar la sărbătorirea a 15 ani de la Revoluţia Română din decembrie 1989, cei care pe valul revoltei populare s-au aşezat în şaua puterii, să-şi declare grija părintească faţă de luptătorii din revoluţie, încercând o dată în plus să manipuleze, în plină campanie pentru alegerile parlamentare şi prezidenţiale, revoluţionarii.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea iniţiatorului, doreşte domnul secretar de stat.

Domnul Emilian Vasile Cutean:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea să vă expun doar câteva idei, şi anume că motivaţia pe care Comisia revoluţionarilor a dat-o în această situaţie, e clar că nu poate fi luată în considerare, mai ales că se face referire la persoane care n-au nici o legătură cu iniţierea acestui proiect de lege.

Cred că nu a fost foarte bine înţeles acest proiect de lege, deoarece, într-adevăr, în cadrul acestui, institut funcţionează două organisme, şi anume: Colegiul naţional şi Consiliul ştiinţific. Colegiul naţional este format din revoluţionari, iar Consiliul ştiinţific este format din profesionişti, istorici, membri ai Academiei şi aşa mai departe, care nu sunt remuneraţi, după cum observaţi din proiectul de lege şi remuneraţi sunt doar cei care au funcţii executive, şi anume, directorul, directorul adjunct şi ceilalţi din subordinea acestora.

E clar şi se poate observa că acest raport negativ...

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule secretar de stat, nu mai faceţi dezvoltări, pentru că suntem în procedură de urgenţă.

Domnul Emilian Vasile Cutean:

E clar că acest raport negativ a fost dat în urma unei nemulţumiri a câtorva membri ai comisiei revoluţionarilor, nemulţumiri de ordin politic şi cred că nu trebuie ca problemele personale să le expunem în defavoarea problemelor generale ale revoluţionarilor.

De aceea, vă rog să adoptaţi în regim de urgenţă acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Ştiţi că, potrivit art.105 din Regulament, atunci când se înscriu pe ordinea de zi proiecte iniţial fără raport şi apoi cu raport negativ, se dezbat şi amendamentele care n-au făcut obiectul raportului.

Cu aceste precizări, trecem la dezbaterea proiectului de lege, în formula adoptată de Senat.

La titlu, dacă există observaţii.

Domnul Dan Brudaşcu:

Domnule preşedinte,

Opinia publică românească nu este unitară în perceperea evenimentelor din decembrie 1989 ca fiind o revoluţie. Prin urmare, cred că se impune ca şi în titlul acestei legi să se reflecte această situaţie.

Prin urmare, propun reformularea titlului: "Proiect de lege privind înfiinţarea Institutului de studiere a evenimentelor din decembrie 1989". Atâta vreme cât nici cercetătorii ştiinţifici, mulţi dintre ei nume prestigioase, nici reprezentanţii mass-media, ca să nu mai vorbesc de societatea civilă, nu-şi însuşesc în totalitate ideea că în 1989 a avut loc o revoluţie, nu putem înfiinţa ceva forţat, dând noi etichete evenimentelor social-istorice petrecute într-o perioadă destul de recentă.

Nu avem nici detaşarea în timp ca să putem fără putinţă de tăgadă să afirmăm că în decembrie 1989 a avut cu certitudine loc o revoluţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Fără să intru în dezbateri, nici ştiinţifice, nici polemice, nici politice, vă amintesc că din ´90, de când s-a constituit Parlamentul, am adoptat mai multe legi inclusiv privind instituirea unor ordine şi medalii în acest sens.

Domnul Berceanu.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule preşedinte,

Eu rămân la părerea că nu s-a elucidat deloc problema de procedură, pentru că aşa cum prevede ordinea de zi de astăzi, ambele rapoarte sunt trecute acolo şi, în conformitate cu Regulamentul, ar trebui mai întâi să supuneţi la vot respingerea şi, la articole, la amendamente, dacă sunt şi propuneri de respingere şi propuneri de modificare, mai întâi se supune la vot respingerea şi dacă nu trece respingerea, se continuă discuţia cu modificările şi propunerile respective.

Aşa că din moment ce noi avem două rapoarte, unul de respingere şi unul de adoptare cu eventuale modificări, nu văd cum am putea să lucrăm altfel decât mai întâi să supuneţi la vot respingerea şi după aceea, eventual, să intrăm cu titlul legii şi aşa mai departe.

Sigur că am de spus nişte lucruri şi la titlul legii, dar după ce supuneţi la vot respingerea.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Ca întotdeauna atunci când intervine domnul Berceanu, cam are dreptate pe regulament; s-a făcut propunerea de către comisia de fond a respingerii proiectului de lege. Aţi auzit şi argumentele iniţiatorului şi argumentele Comisiei de cultură.

Eu supun votului dumneavoastră propunerea Comisiei parlamentare a revoluţionarilor, sesizate în fond, să se respingă proiectul de Lege privind înfiinţarea Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989.

Cine este pentru ?

32 voturi pentru.

Împotriva respingerii? 37 voturi împotriva respingerii.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Propunerea de respingere a fost respinsă.

Supun votului dumneavoastră titlul legii pentru că... Vă rog! Vă rog, şi pentru că sunteţi atât de riguros cu regulamentul, amintiţi-vă că am votat şi un timp afectat fiecărei intervenţii şi fiecărui articol.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da, domnule preşedinte!

Deoarece în art.4 se spune că membrii Colegiului Naţional sunt desemnaţi de către preşedintele României, v-aş propune ca titlul să fie "Lege privind înfiinţarea Institutului privind ascunderea adevărului în privinţa revoluţiei române - Ion Iliescu", trebuie să aibă şi el un titlu.

(Aplauze din partea Opoziţiei)

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă făceaţi propunerea asta la o dezbatere extraparlamentară, n-aş fi comentat nimic. Acum, v-aş ruga să fim totuşi riguroşi la nivelul unei dezbateri pe lege şi pe respectarea instituţiilor statului.

S-au făcut totuşi două propuneri, pentru că nu e propunere de respingere, supun întâi votului titlul adoptat de Senat.

Cine este pentru? 37 de voturi pentru.

Împotrivă? 29 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Titlul a fost adoptat cu 37 voturi pentru, 29 împotrivă şi o abţinere.

La art.1 dacă sunt obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Art.2. Votat în unanimitate.

La art.3, urmăriţi, vă rog, amendamentul 1 pentru lit.a). Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 1 al Comisiei pentru cultură. Nu. Adoptat amendamentul, modificat art.3 la lit.a).

Pentru literele b) şi c), dacă sunt obiecţiuni. Rămân textele iniţiale.

Pentru alin.2, la lit.a) şi b) nu sunt amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni. Nu. Votate textele iniţiale.

Pentru lit.c), urmăriţi amendamentul 2. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 2 din raportul Comisiei de cultură. Nu. Adoptat amendamentul, modificat corespunzător lit.c).

Pentru alin.3, urmăriţi vă rog amendamentul 3 al comisiei care vizează lit.a). Dacă aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul, modificat lit.a).

La pct.3 alin.b) şi c) dacă sunt obiecţiuni. Comisia n-a avut amendamente. Votat în unanimitate.

La art.4, nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

La art.5. Vă rog, domnule Berceanu, îmi cer scuze că nu v-am observat la timp.

La art.4 aveţi amendament, sau aveţi obiecţie?

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Sunt împotrivă.

Domnul Valer Dorneanu:

Îmi cer scuze? Un vot împotrivă. Reluăm votul la art.4.

Cine este pentru? 37 voturi pentru.

Împotrivă? 29 voturi împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

Adoptat cu 37 voturi pentru, 29 împotrivă şi 3 abţineri.

Art.5. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.6. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.7. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.8. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.9. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.10. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.11. Nu sunt obiecţiuni " Votat în unanimitate.

Votat în unanimitate.

Am parcurs textele acestui proiect de lege şi îl vom supune votului final la sfârşitul acestei şedinţe.

Stimaţi colegi,

V-aş propune să mai luăm un singur proiect pentru că urmează şedinţa de interpelări, cel de la pct.13, căruia îi expiră termenul constituţional pe 4 noiembrie: este vorba de Propunerea Legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.215/2001 privind administraţia publică locală. Comisia a propus adoptarea. Nu este procedură de urgenţă.

Rog iniţiatorul, întâi, să-l prezinte foarte pe scurt.

Domnule preşedinte al Comisiei de învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, ţin să vă anunţ că suntem în plenul Camerei, nu în şedinţa comisiei, unde există alte regulamente şi obiceiuri. Acolo nu aveţi tribună să veniţi să vă exprimaţi, acolo aveţi mijloace electronice şi le utilizaţi concomitent cu cele verbale.

Domnul Viorel Coifan este iniţiatorul. Înţeleg de la colegii domniei sale că susţin propunerea.

În interesul Alianţei am luat un proiect care poartă semnătura unui distins coleg al dumneavoastră, care n-ar trebui înfrânt printr-o dispoziţie formală regulamentară.

Aveţi cuvântul, domnule Florescu.

Domnul Ion Florescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

De fapt această propunere legislativă are rostul de a corela prevederile Legii nr. 371/2004 privind înfiinţarea Poliţiei comunitare cu prevederile Legii nr.215 a Administraţiei Publice Locale din 2001. Ea a fost dezbătută şi avizată pe fond în comisie. A întrunit majoritatea de voturi. Camera Deputaţilor este Cameră de reflecţie, decizională fiind Camera Superioară, Senatul.

Este lege organică, preluând caracterul legii asupra căreia se intervine. Vă rog, domnule preşedinte, s-o supuneţi spre dezbatere şi adoptare, această propunere în forma şi fondul prezentat în raport. Mulţumesc frumos.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Nicolăescu, reprezentantul personal al iniţiatorului, doriţi să ne daţi o explicaţie?

Domnul Eugen Nicolăescu:

Nu cred că pot...

Domnul Valer Dorneanu:

O să puteţi...

Domnul Eugen Nicolăescu:

Mă doare sufletul dacă... (Se deplasează la masa prezidiului unde poartă o discuţie cu domnul preşedinte Dorneanu).

Domnul Valer Dorneanu:

Ar urma să trecem la vot. Reprezentantul Partidului Naţional Liberal a venit să-mi comunice direct ceea ce ar dori să comunice şi la tribună: cererea de verificare a cvorumului.

Îi rog pe cei doi secretari să verifice dacă avem cvorum în sală, prin numărare.

Stimaţi colegi,

Nu vă spun numărul membrilor prezenţi, dar vă spun că nu avem cvorumul respectiv, 174 de deputaţi. În consecinţă, votul de astăzi, votul final asupra proiectelor înscrise pe ordinea de zi de astăzi nu va avea loc.

În continuare, vom trece la partea a 2-a şedinţei.

Domnul Damian Brudaşcu:

La proiectul acesta de lege, domnule preşedinte, am propus - şi comisia şi-a însuşit - o modificare de ordin redacţional.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Haideţi puţin să avem totuşi în vedere faptul că, deşi nu votăm proiectul, putem să adoptăm textele acestuia. Guvernul este de acord cu propunerea legislativă a colegului nostru, şi să fim de acord să ascultăm amendamentul pe care-l prezintă domnul Brudaşcu.

Domnul Damian Brudaşcu:

La pct.2 din raport, domnule preşedinte, ...

Domnul Valer Dorneanu:

Punctul II.

Domnul Damian Brudaşcu:

Punctul II, articolul unic, lit.i), eu am solicitat să supun atenţiei comisiei - domniile lor au fost de acord - cu următoarea modificare: "care au obligaţia să ducă la îndeplinire solicitările sale în condiţiile legii". Deci nu este vorba numai de a răspunde, că poţi răspunde fără să şi îndeplineşti.

Analizând această propunere, din câte am înţeles de la colegii din Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, domniile lor şi-au însuşit această modificare redacţională.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Florescu.

Domnul Ion Florescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia îşi însuşeşte sau aprobă, este de acord cu această propunere, cu acest amendament. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

La titlul legii, dacă aveţi obiecţiuni?

Votat în unanimitate.

Pct.I. Votat în unanimitate.

Pct.II. Îl supun votului dumneavoastră - cu propunerea domnului Dan Brudaşcu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Legea a fost adoptată pe articole, dar nu poate fi supusă votului final, şi în consecinţă urmează să constatăm că termenul expiră pe data de 4 noiembrie. Atunci vom constata că a fost adoptată ca urmare a depăşirii termenului constituţional.

Încheiem şedinţa în plen de astăzi destinată dezbaterilor proiectelor legislative.

Trecem la partea a doua, care este destinată răspunsurilor orale la interpelările deputaţilor.

Doamna deputat Mihaela Ionescu este prezentă? Da.

Vreţi să dezvoltaţi întrebarea?

Doamna Mihaela Ionescu:

Da.

Domnul Valer Dorneanu:

Va rog!

Doamna Mihaela Ionescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al Administraţiei Publice şi Internelor, domnul Marian Săniuţă.

Lipsa siguranţei cetăţenilor, prevenirea incendiilor, care duc la pagube materiale importante, paza lor în localităţile mici şi departe de centrele administrative mari prezintă numeroase carenţe care duc la stări de panică, la nemulţumiri, la frustrări şi la luări de hotărâri de multe ori nechibzuite, din partea celor care se văd lipsiţi de apărare din partea organelor care au datoria să o facă.

Faptul că mass-media face cunoscută o situaţie paradoxală, care se perpetuează de două luni în satul Chiochiş din judeţul Bistriţa-Năsăud, dovedeşte că oamenii nu mai au încredere în organele statului, care ar trebui să le facă dreptate, şi cred că numai mass-media mai poate face ceva acolo unde Poliţia şi pompierii au făcut atât de puţin, şi anume nu au putut soluţiona cazul.

Duma Leon are domiciliul în satul Chiochiş nr.196. Acesta, în ziua de 1 septembrie, orele 23,30, s-a trezit cu incendiu de proporţii la grajdul din curtea proprietăţii sale, flăcările producând pagube de milioane de lei.

Pompierii, aflaţi la mare distanţă faţă de sat, au venit după mai multe ore. Peste câteva zile, pe 4 septembrie 2004, orele 1,30 noaptea, vecinul lui, Şoloc, de la nr.99, din acelaşi sat, a fost victima unui alt incendiu. Focul s-a extins şi oamenii locului au trebuit să se lupte cu flăcările până la ora 5,00, când - în fine - au ajuns pompierii. Pe data de 29.09., orele 2,45 noaptea, s-a provocat un alt incendiu, de data aceasta la Şoloc Daniil. Pe data de 2 octombrie s-a mai provocat un incendiu la o căpiţă de fân, între grajduri, în apropierea locuinţei domnului Duma, şi de data aceasta la orele 4,30 noaptea. Din nou, dimineaţa, a avut loc un al doilea incendiu, tot la casa bietului om Duma. Pompierii au ajuns după două ore.

Pe data de 2 octombrie s-a început un simulacru de anchetă, găsindu-se doi suspecţi, în persoana lui Man Adrian, care locuieşte la nr. 197, şi a lui Grămădă Simion, domiciliat la nr.200. După găsirea suspecţilor nu au fost găsite şi probele necesare, iar cercetările s-au oprit.

În sat a rămas o situaţie asemănătoare cu cea a Vestului sălbatic, unde oamenii terorizaţi de piromani stau de pândă zi şi noapte, cu butoaiele pline de apă, şi văd duşmani şi suspecţi în oricine, fiind lăsaţi să-şi facă singuri dreptate, pentru că autorităţile ridică din umeri şi nu se implică îndeajuns.

Faptul că populaţia este lăsată să-şi facă singură faţă incendiilor, timp de ore, până la sosirea pompierilor, care pătrund cu greu în localităţile depărtate, face ca aceasta să fie într-un permanent pericol.

Cerem, de aceea, domnului ministru al Administraţiei şi Internelor, să continue şi să finalizeze cercetările în cazul piromanului din satul Chiochiş, judeţul Bistriţa-Năsăud, să reinstaureze siguranţa cetăţenilor, preluând activitatea de anchetă, pază şi luptă contra celor care încalcă legea.

Cerem, de asemenea, să se analizeze de urgenţă posibilitatea înfiinţării unor unităţi suplimentare de pompieri la distanţe mai mici de localităţile îndepărtate ale judeţului Bistriţa-Năsăud.

Sau, să furnizeze mijloace tehnice necesare înfiinţării unei echipe de voluntari în respectivele aşezări rurale. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Alexandru, v-aş ruga să încercaţi să răspundeţi la această interpelare.

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Stimată doamnă deputat,

Cu referire la interpelarea dumneavoastră, referitoare la lipsa de apărare a cetăţenilor din partea organelor cu atribuţii în domeniu, în contextul producerii unor incendii repetate, într-un sat din judeţul Bistriţa-Năsăud, am onoarea să vă comunic următoarele:

Pe data de 1 septembrie 2004, orele 23,00, în localitatea Chiochiş, judeţul Bistriţa-Năsăud, a luat foc o parte a acoperişului casei domnului Duma Leon, ocazie cu care a ars şi cantitatea de 5 tone furaje.

Din constatarea detaşamentului de pompieri Dej, subunitate care a intervenit pentru localizarea şi stingerea incendiului, rezultă faptul că sursa probabilă a fost autoaprinderea, cauzată de presiunea mărită a furajelor depozitate.

Ulterior, în noaptea de 5 spre 6.09., 2004, la ora 3,00, a fost incendiat fânarul, aparţinând cetăţeanului Şoloc Andrei, ocazie cu care au ars circa 25 tone de fân. În noaptea de 29 spre 30.09.2004, orele 3,00, a fost incendiat alt fânar, aparţinând familiei Şoloc, în care au ars circa 20 tone fân. Ultimul caz de incendiere s-a petrecut în dimineaţa zilei de 2.10., orele 8,30, când a fost incendiat acoperişul grajdului domnului Duma Leon, fiind distruse prin incendiu 10 tone fân.

În vederea identificării şi tragerii la răspundere penală a autorilor acestor fapte, mai puţin în primul caz, organele de poliţie au efectuat cercetarea la locului faptei, împreună cu criminaliştii, în scopul administrării de probe concludente şi edificatoare, în privinţa eventualilor suspecţi.

În urma analizării modului de producere a incendiilor, precum şi a bunurilor şi lucrurilor unde s-au produs acestea, s-a concluzionat faptul că imobilele şi anexele celor trei cetăţeni se află într-un perimetru restrâns, formulându-se două ipoteze principale: incendiul putea fi provocat de una sau de mai multe persoane cu care păgubaşul se afla în relaţii de duşmănie; sau incendiul putea fi provocat de un bolnav psihic, piroman.

Pe baza celor două ipoteze au fost identificaţi doi posibili autori, respectiv un consătean agricultor, care s-a aflat anterior în relaţii conflictuale cu unul dintre păgubaşi, din cauza unui teren agricol, şi o persoană cunoscută ca suferind de epilepsie, care în cursul acestui an a fost supusă unei intervenţii chirurgicale neurologice şi care locuieşte în apropierea persoanelor vătămate.

Cei doi suspecţi au fost supuşi textului poligraf, în data de 26 octombrie 2004; reacţiile de detectare a comportamentului simulat fiind neconcludente, şi ca atare cercul de suspecţi a fost extins, urmând a se efectua noi verificări.

Cercetarea acestor fapte considerate infracţiuni de distrugere în formă agravantă, se efectuează la nivelul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Bistriţa-Năsăud, unde s-a constituit un colectiv special, format din ofiţeri de la serviciile de ordine publică şi cercetări penale, care desfăşoară activităţi investigative specifice, analizate săptămânal la nivelul conducerii inspectoratului.

Totodată, au fost dispuse măsuri suplimentare pentru creşterea gradului de siguranţă pe raza comunei, îndeosebi pe timpul nopţii, măsuri care constau în intensificarea patrulelor pe timp de noapte, îndeosebi în arealul unde s-au produs incendiile, şi suplimentarea temporară a efectivelor de la postul de poliţie Chiochiş, cu două posturi, cu agenţi din comunele limitrofe şi cu efective de jandarmi din cadrul Secţiei de jandarmi Beclean.

Menţionăm că în afara acestor incendieri, situaţia operativă pe raza comunei Chiochiş nu creează probleme deosebite, nefiind înregistrate în ultimii ani evenimente grave, incendiile produse în perioada septembrie-octombrie 2004, fiind cu totul conjuncturale. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna deputat, aveţi dreptul la un comentariu de un minut.

Doamna Mihaela Ionescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Îmi pare bine că vorbim despre aceleaşi acţiuni, numai că eu nu pot să cred, aşa cum spune domnul ministru, că a putut să ia o căpiţă foc, să se autoaprindă; şi a doua zi, iarăşi, să se autoaprindă, şi după două zile şi la un vecin să ia foc.

Dumneavoastră spuneţi că s-au intensificat patrulele. După cunoştinţa mea, sătenii înşişi, şi asta mi se pare un lucru foarte grav, îşi organizează paza. Deci, ei, familiile respective, zi şi noapte fac de patrulă, aşa cum s-a văzut şi la televizor. Deci, eu am fost şi în satul acela, dar am văzut şi la televizor. Am vorbit cu domnul Duman. Eu nu cred că dânsul a venit până la Năsăud ca să spună un lucru neadevărat.

Cu respect vă întreb dacă are de gând ministerul pe care îl coordonaţi să facă ceva pentru apropierea pompierilor de această comună. Eventual, să instruiască oamenii din comună ce să facă în caz de incendiu, nu să stea cu butoaiele. Vă spun, mi se pare că suntem chiar în Far West, adică, când bieţii ţărani îşi fac ei dreptate, ei sunt pompierii, ei sunt jandarmii, ei sunt poliţişti-săteşti. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, stimată colegă.

Următorul răspuns îl va da tot domnul Mircea Alexandru, domnului deputat Marian Ianculescu.

Vă rog să vă prezentaţi interpelarea, domnule deputat.

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Stimaţi invitaţi,

Obiectul interpelării se referă la fluidizarea circulaţiei la intersecţia străzilor Şos. Dudeşti-Pantelimon cu str. Nicolae Roşu din sectorul 3 al Capitalei.

Traficul pe şoseaua Dudeşti-Pantelimon a devenit extrem de aglomerat, după intrarea în funcţiune a hipermarket-ului CORA, deoarece toată circulaţia, miile de maşini de la acest magazin, se desfăşoară pe această arteră de circulaţie, precum şi datorită dezvoltării comercializării materialelor de construcţii ale firmei ANDAMI, situată pe aceeaşi stradă, colţ cu str. Nicolae Roşu.

De menţionat că ambele străzi, situate în sectorul 3 al Capitalei, perpendiculare una pe alta, au numai două benzi de circulaţie mai îngustă. Poarta de intrare a firmei, de materiale de construcţii, este situată la mai puţin de 10 metri de intersecţia celor două străzi, făcând foarte anevoios accesul la firma respectivă a trailerelor de mare capacitate şi lungime.

De asemenea, datorită acestui lucru este îngreunată foarte des circulaţia auto dinspre str. Nicolae Roşu şi cea de pe şoseaua Dudeşti-Pantelimon.

Pentru fluidizarea circulaţiei, care a devenit foarte aglomerată, după cele două străzi, consider că se impun următoarele două măsuri.

1. semaforizarea intersecţiei respective
2. mutarea porţii de acces a firmei ANDAMI la o distanţă mai mare decât cea din prezent, faţă de intersecţia în unghi drept a celor două străzi.

De asemenea, consider că s-ar impune acolo nişte indicatoare de interzicerea parcării maşinilor, întrucât maşinile care se parchează pe trotuar iau vizibilitatea celor care intră de pe o stradă pe alta.

În speranţa soluţionării favorabile a acestui demers civic, vă asigur, stimate domnule ministru Marian Sorin Săniuţă de înalta mea consideraţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru,

Vă rog să oferiţi răspunsul colegului nostru.

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate domnule deputat,

În referire la interpelarea dumneavoastră, prin care formulaţi o serie de propuneri vizând fluidizarea traficului în zona Dudeşti-Pantelimon, am onoarea să vă comunic următoarele:

Şoseaua Bucureşti-Pantelimon este o arteră modernizată în cursul anului 2003, cu două benzi de circulaţie, pe care se defăşoară un trafic de intensitate medie, compus îndeosebi din vechicule de mare tonaj, aflate în tranzit sau care deservesc obiectivele comerciale şi industriale din zona adiacentă.

Realizarea în perimetrul cuprins între şoseaua Pantelimon şi şoseaua Dudeşti-Pantelimon a complexelor comerciale CORA, BRICOSTORE şi MOBEXPERT, a impus resistematizarea circulaţiei prin semaforizarea intersecţiilor şoselei Gării Căţelu cu şoseaua Dudeşti- Pantelimon, respectiv cu şoseaua Pantelimon.

O problemă deosebită pentru circulaţie în zona la care vă referiţi o constituie accesul către S.C. "ANDAMICOM" S.R.L., care desfăşoară activităţi de prelucrare, depozitare şi comercializare a materialelor de construcţii şi care generează un trafic zilnic compus aproximativ din 30 de autotrenuri şi 50 de autospeciale.

Fluxul tehnologic impus de existenţa liniei industriale de cale ferată destinată aprovizionării, a unor rezervoare pentru depozitarea cimentului şi a unui cântar pentru determinarea greutăţii mărfurilor ce urmează a fi expediate, determină păstrarea poziţiei accesului auto aşa cum se află în prezent.

Este adevărat că la ieşirea din incintă şi înscrierea către dreapta a autotrenurilor, datorită lăţimii insuficiente a părţii carosabile, de 8 m, vehiculele depăşesc axul drumului şi stânjenesc într-o oarecare măsură desfăşurarea traficului pe şoseaua Dudeşti-Pantelimon.

Întrucât din motivele invocate, poarta de acces auto din incinta S.C."ANDAMI" nu poate fi mutată. Soluţia identificată pentru eliminarea disconfortului creat în traficul general în zonă, constă în retragerea acesteia către interior, cu circa 3-5 metri, asigurându-se astfel raza minimă necesară efectuării virajelor spre dreapta de către autotrenuri.

În acest sens, Direcţia Poliţiei Rutiere conlucrează cu Primăria Sectorului 3 referitor la aspectele constatate şi propunerile de natură să contribuie la fluidizarea traficului. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat este mulţumit de acest răspuns.

În continuare, domnul secretar de stat Marin Popescu o să-i răspundă tot domnului Marian Ianculescu cu privire la poluarea râului Doftana.

Doriţi să dezvoltaţi puţin întrebarea? Vă rog.

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Stimaţi invitaţi,

Obiectul interpelării îl constituie luarea unor măsuri eficiente de stopare a deversării de reziduuri lichide toxice de către Spitalul Voila din vecinătatea Municipiului Câmpina, judeţul Prahova, care produce uscarea vegetaţiei forestiere în partea din aval şi poluarea în final a râului Doftana.

Spitalul Voila din Municipiul Câmpina, judeţul Prahova, deversează reziduuri lichide toxice în pădurea din avalul acestuia, contribuind la uscarea multor exemplare de arbori de fag şi alte specii forestiere. Scurgerile respective sunt colectate într-un pârâiaş care izvorăşte din amonte şi le transportă mai departe, într-un alt pârâu, care se varsă în râul Doftana, generând - pe lângă uscarea arborilor sau poluarea apelor - un miros practic insuportabil.

Pentru remedierea acestei situaţii se impune ca spitalul respectiv fie să se racordeze la canalizarea Municipiului Câmpina, fie să-şi construiască o fosă septică proprie eficientă. Remedierea situaţiei este cu atât mai necesară, cu cât normele legate de protecţia mediului din ţara noastră, dar mai ales cele ale Uniunii Europene, prevăd obligativitatea tuturor instituţiilor publice, agenţilor economici, ca şi a persoanelor fizice să ia măsurile necesare pentru a evita poluarea mediului ambiant, aşa cum se întâmplă în prezent în cazul semnalat prin această interpelare.

În speranţa soluţionării favorabile acestui demers civic, vă asigur, stimate domnule ministru Ionel Bănculescu, de înalta mea consideraţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Marin Popescu, v-aş ruga să răspundeţi acestei interpelări.

Domnul Marin Popescu (secretar de stat, Autoritatea Naţională de Control):

La interpelarea formulată de domnul deputat Marin Ianculescu, în şedinţa din data de 25.X.2004 cu privire la poluarea râului Doftana cu ape reziduale deversate de către Spitalul Voila, vă comunicăm că, urmare verificărilor efectuate de Garda Naţională de Mediu, instituţie aflată în subordinea Autorităţii Naţionale de Control cu privire la aspectele menţionate, cele verificate au scos în evidenţă că acestea se confirmă.

Astfel, evacuarea apelor uzate se realizează în pârâul Valea cu Tei, afluent al râului Doftana, după trecerea prin staţia de epurare proprie, compusă din staţia de clorinare cu clorură de var, două decantoare şi bazin de contact. Staţia de epurare era exploată necorespunzător, în sensul că apele uzate intrau doar într-unul dintre decantoare, cel de-al doilea fiind înfundat.

Cele două decantoare prezentau acumulări de nămol în cantităţi mari. Cu toate că se efectua clorinarea cu clorură de var, bazinul de contact nu funcţiona corespunzător. Apele uzate evacuate în pârâul Valea cu Tei aveau aspect opalescent, prezentând depuneri.

Din buletinele de analiză a apelor evacuate, efectuate de laboratorul Companiei publice de gospodărie comunală Câmpina, s-au constatat depăşiri faţă de concentraţiile maxime admise, impuse prin autorizaţia de mediu.

Ca urmare a celor constatate, au fost luate şi dispuse următoarele măsuri:

• administratorul spitalului a fost sancţionat contravenţional cu amenzi în valoare de 30 milioane lei;
• s-a dispus curăţirea decantoarelor, punerea în funcţiune a tuturor instalaţiilor staţiei de epurare;
• efectuarea de analize a apei uzate, evacuate, ... toţi indicatorii prevăzuţi în autorizaţia de mediu.
• termenul limită pentru îndeplinirea măsurilor dispuse, este data de 15.11.2004.
• Comisariatul judeţean Prahova al Gărzii Naţionale de Mediu va verifica aducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse la termenul stabilit.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Marian Ianculescu este mulţumit de răspuns.

Pentru domnul deputat Dan Brudaşcu va răspunde domnul George Pavelescu cu privire la soluţionarea conflictului de muncă declanşat la Federaţia SANITAS.

Aşteptaţi răspunsul, da?

Mai este un răspuns, domnule ministru, cu privire la Turda, Policlinica din Municipiul Turda.

Vă rog să formulaţi ambele răspunsuri şi să ascultăm şi aprecierea domnului deputat.

Domnul George Pavelescu (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Referitor la interpelarea dumneavoastră, care priveşte declanşarea conflictului de muncă la nivel naţional de către Federaţia SANITAS, vă informăm următoarele:

Ministerul Sănătăţii a elaborat un proiect de act normativ care are drept obiect de reglementare salarizarea şi acordarea de alte drepturi personalului contractual din unităţile sanitare publice ale sectorului sanitar. Proiectul prevede majorarea salariilor de bază minime şi maxime cu 14, respectiv 28% pentru personalul TESA şi muncitor, faţă de nivelul minim şi maxim al salariului de bază aferente lunii octombrie, care include şi indexarea cu 6% acordată, începând cu 1.X.2004.

Reprezentanţii Federaţiei Sanitas nu au fost de acord cu nivelul de majorare, solicitând o creştere de cel puţin 40%. Această influenţă financiară asupra Fondului Naţional Unic al Asigurărilor de Sănătate este evaluată la 3.707 miliarde de lei.

Totodată, prin Ordonanţa nr. 81 s-a creat baza legală privind acordarea de tichete de masă pentru personalul din sistemul sanitar. Deci, la această majorare care este prevăzută în proiectul de act normativ s-ar adăuga o valoare reală de 650 de mii, care ar reprezenta o creştere la salariu între 8 şi 18%.

În prezent, există un comitet interministerial, cu reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale şi, bineînţeles, ai Ministerului Sănătăţii, care a avut două runde de negocieri cu Federaţia Sanitas. După greva de avertisment de astăzi, între orele 9,00 şi 11,00, urmează ca mâine acest comitet să aibă o nouă întâlnire cu Biroul Consiliului Naţional al Federaţiei, pentru a debloca situaţia, arătându-se totodată disponibilitatea pentru dialog.

Referitor la situaţia Policlinicii din Turda. La Spitalul Municipal Turda, în clădirea fostei policlinici, funcţionează, începând cu 1.01.2000, Ambulatoriul de Specialitate al Spitalului Municipal Turda, prin reorganizarea dispensarului policlinic al spitalului.

Tot în municipiul Turda funcţionează, conform Ordonanţei de urgenţă nr. 124: cabinete stomatologice, care au intrat în comodat cu data de 8.11.1999, în număr de patru; laboratorul de tehnică dentară, intrat în comodat la 5.05.2000, şi ambulatoriul de specialitate, care s-au reorganizat, prin contracte de comodat, cu Primăria Municipiului Turda. Tot în această incintă funcţionează cinci cabinete medicale, care sunt în structura Spitalului Municipal Turda.

În urma acestor reorganizări s-au stabilit cote părţi ce revin pentru întreţinerea spaţiilor comune - folosinţă comună: hol, casa scării, grupuri sanitare.

Este adevărată observaţia dumneavoastră şi în urma controlului făcut de Direcţia de Sănătate Publică Cluj s-a comunicat că etajele 1 şi 2 funcţionează în regim de igienă, sunt nişte probleme la grupurile sanitare de la etajul 2, ceea ce a determinat Direcţia de Sănătate Publică şi Primăria Municipiului Turda ca în anexele la contractele de comodat cu beneficiarii spaţiilor comune să se prevadă o asemenea clauză de responsabilizare a acestora.

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, doriţi să faceţi un comentariu, înţeleg?

Domnul Dan Brudaşcu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Se cuvine, mai întâi, să-i mulţumesc domnului ministru pentru răspunsuri. O să încep invers faţă de ordinea folosită de domnia sa.

Este vorba de o instituţie spitalicească, de o policlinică, în incinta căreia se găsesc asemenea situaţii, care nu sunt de admis în general în orice instituţie, cu atât mai mult într-una de ordin spitalicesc. Grupul social al policlinicii, aşa cum am precizat, este mereu îndesat cu deşeuri; unica chiuvetă disponibilă împroaşcă cu apă rece pe lângă garnituri şi, tot aici, în această policlinică, funcţiona, la data documentării mele, un singur coş de gunoi. Nu ştiu dacă acest lucru este suficient, prin contractul pe care dumneavoastră l-aţi evidenţiat aici, dacă va fi singura modalitate de rezolvare a cazului.

Supun atenţiei dumneavoastră şi ministerului pe care îl reprezentaţi ideea ca asemenea controale să aveţi iniţiativa de a le declanşa singuri, pentru că sunt semnale că şi în alte unităţi spitaliceşti situaţia nu este cu mult departe de cea semnalată la Turda.

În legătură cu evenimentul declanşat astăzi, aşa cum aţi menţionat, între orele 9,00 şi 11,00, el riscă, în cazul în care dumneavoastră nu veţi dovedi flexibilitate în arta negocierii, să declanşeze, în data de 8 noiembrie a.c., o grevă generală, care va conduce la paralizarea, practic, a activităţii din unităţile spitaliceşti. Nu vă dau eu sfaturi, nu vă fac recomandări, însă e o solicitare pe care o fac în numele pacienţilor din unităţile spitaliceşti din municipiul Cluj-Napoca şi din judeţul Cluj, să vă gândiţi în primul rând la ei şi la faptul că o asemenea situaţie, cu lucrul cu 30% din efective, ar putea să creeze serioase probleme în derularea programelor de tratament care se desfăşoară în aceste unităţi.

Cu atât mai mult insist pe acest element cu cât, după părerea mea, această grevă este oarecum justificată, întrucât în ultimii patru ani nu a avut loc nici un fel de majorare a salariilor în sistemul sanitar. Acestea au fost declaraţiile care au fost făcute la biroul meu parlamentar de liderul Sindicatului Sanitas pe judeţul Cluj. Este nevoie, din acest punct de vedere, de o politică corespunzătoare.

Ei mai sesizează, de altfel, la nivel naţional, şi necesitatea alocării de fonduri suficiente pentru derularea activităţii. Din proiectul de lege al Ministerului Sănătăţii, pe care l-am studiat, nu rezultă că sumele care au fost alocate corespund unei asemenea doleanţe. Poate că ar trebui ca şi pe parcursul dezbaterilor ministerul dumneavoastră să iasă din starea de mulţumire care rezultă din forma actuală a documentului şi să pretindă o rediscutare şi o redimensionare a fondurilor alocate de la buget activităţii Ministerului Sănătăţii în viitorul an. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul Adrian Moisoiu are o interpelare, în legătură cu reincluderea Aeroportului Târgu Mureş pe lista proiectelor prioritare. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte şi stimaţi colegi,

Aeroportul Târgu Mureş prezintă o serie întreagă de avantaje, şi anume: este faptul că dezvoltarea sa, modernizarea sa, introducerea sa în lista proiectelor prioritare identificate de România împreună cu Uniunea Europeană ar însemna relansarea economică a judeţului Mureş, cât şi a celor învecinate, Alba, Braşov, Hunedoara, Harghita, Covasna, Bistriţa Năsăud, atât din punct de vedere economic, cât şi din punct de vedere turistic, cultural, ştiinţific.

Pe de altă parte, Ministerul Transporturilor şi Construcţiilor, Consiliul Judeţean Mureş, Consiliul Municipal Târgu Mureş au investit sume importante în vederea modernizării aeroportului în vederea balizajului, în vederea asigurării condiţiilor de securitate. În apropierea aeroportului se construieşte în clipa de faţă un parc industrial, care, în curând, va fi dat în folosinţă. De asemenea, se fac curse regulate Târgu Mureş-Copenhaga şi Târgu Mureş-Budapesta, tur-retur.

Faţă de aceste aspecte, solicitarea noastră şi, respectiv, intervenţia mea, a fost pentru dorinţa de a se completa anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2003 pentru modificarea Anexei nr. 3 la Legea nr. 203/2003 privind realizarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transporturi în interes naţional şi european, având în vedere că acolo, la Secţiunea "Aeroporturi", poz. 12 a rămas necompletată. Deci, îi rog pe domnii miniştri, dacă consideră că intervenţia mea este necesară, să treacă acolo "Aeroportul din Turgu Mureş". Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Va răspunde domnul ministru Andrei Popescu. Poftiţi, domnule ministru.

Domnul Andrei Popescu (secretar de stat, Ministerul Integrării Europene):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu cred că nici nu mai era nevoie ca domnul deputat Adrian Moisoiu să aducă atâtea argumente, pentru că şi noi suntem conştienţi că ar fi fost bine dacă am fi izbutit să obţinem măcar acum înscrierea acestui aeroport în reţeaua transeuropeană.

Vreau să subliniez că lista proiectelor prioritare identificate de Uniune cu statele membre reprezintă, de fapt, elementele reţelei transeuropene de transport în statele membre, inclusiv în cazul României. Aceste elemente de infrastructură au fost discutate cu Uniunea Europeană în cursul anului 2002, iar principala condiţie pentru ca acest proiect să poată fi inclus în această listă o constituia îndeplinirea parametrilor şi condiţiilor prevăzuţi în Decizia Consiliului şi a Parlamentului European nr. 1692/1996 privind liniile directoare pentru dezvoltarea reţelei transeuropene de transport.

Ministerul Integrării, ca şi Ministerul Transporturilor, a insistat pentru includerea pe această listă a Aeroportului Târgu Mureş, cunoscând faptul că în acest fel nu respectam ceea ce prevedea decizia Consiliului, ca să fie o distanţă de 300 de km şi alţi parametri ca atare. Partea română a propus includerea Aeroportului Târgu Mureş pe lista proiectelor rezervei de infrastructură transeuropeană, aceasta nu a fost posibil însă să fie reţinută, în condiţiile deciziei menţionate.

Cu toate acestea, dintr-o eroare tehnică, care în nici un caz nu se datorează Ministerului Integrării, în Anexa nr. 3 figura până nu demult, până la modificarea Legii nr. 203, şi Aeroportul Târgu Mureş. La sesizarea Comisiei Europene a trebuit să facem corectura necesară, prin Ordonanţa Guvernului nr. 94/2003, aprobată prin Legea nr. 589/2004, asigurându-se astfel concordanţa cu reţeaua transeuropeană pe teritoriul României, aşa cum fusese ea agreată.

Includerea Aeroportului Târgu Mureş în reţeaua transeuropeană este avută în vedere în continuare de către autorităţile române şi va fi solicitată cu prima ocazie, când se vor aduce în discuţie viitoarele modificări în reţeaua transeuropeană de transport. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule ministru.

Domnul Adrian Moisoiu mai are un comentariu de făcut.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc şi eu, domnule ministru, pentru răspunsul pe care l-am primit şi, respectiv, pentru faptul că nu aţi ucis speranţa. Credeam că, totuşi, o să o putem realiza acum, în acest mandat sau până când mai suntem aici. Dar se poate şi mai târziu. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Emil Rus este? Nu. Răspundeţi-i în scris, v-aş ruga, de la Ministerul Justiţiei.

Domnul Gheorghe Pribeanu? V-aş ruga, şi dumnealui, să-i trimiteţi răspunsul scris, domnule ministru.

Cu aceasta, declar închisă şedinţa de astăzi destinată interpelărilor.

Vă reamintesc că mâine avem activităţi în comisii, pentru examinarea bugetului.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,30.