Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 9,05.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Corneliu Ciontu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul Nicolae Leonăchescu, şi, în a doua parte, de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Ovidiu Cameliu Petrescu şi Puiu Haşotti, secretari.

Domnul Corneliu Ciontu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Să începem prima parte a şedinţei de astăzi.

Poftiţi, domnule Marian, deschideţi balul.

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi parlamentari,

Mă simt onorat să deschid seria declaraţiilor politice de astăzi. Sper să fie de bun augur.

Intervenţia mea de azi se constituie într-o pledoarie pentru Academia Română, cel mai înalt for de cultură din ţara noastră.

Recent, un grup de deputaţi PSD au depus cu nr.349/20.10.2004 la Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor o iniţiativă legislativă pentru modificarea şi completarea legii nr.752/2001 privind organizarea şi funcţionarea Academiei române care preconizează, în acelaşi timp, printre altele, două aspecte extrem de importante.

Unul din aspecte se referă la retrocedarea bunurilor mobile şi imobile cu caracter agrosilvic, care au aparţinut Academiei române şi care au fost trecute în mod abuziv, într-o perioadă de tristă amintire, printr-un decret abuziv din anul 1848, în folosinţa unor ministere şi instituţii publice sau în proprietatea unor persoane juridice. Revenirea acestor bunuri în proprietatea Academiei române ar constitui un act de dreptate morală.

Al doilea aspect se referă la indemnizaţiile membrilor Academiei române. În prezent, un academician primeşte o indemnizaţie lunară în valoare netă de circa 11,5 milioane lei. În acelaşi timp, un sportiv de performanţă, care se retrage din activitatea competiţională, de regulă la vârste mici, primeşte, conform Legi nr.69/2000 a educaţiei fizice şi sportului, o rentă viageră echivalentă cu 1,5 salarii medii brute pe economie neimpozabile, ceea ce corespunde acum unei sume de 12,6 milioane lei lunar, fapt ce a reprezentat de altfel o iniţiativă lăudabilă din partea legiuitorului.

Prin iniţiativa legislativă de faţă, s-a propus acordarea pentru un academician a unei indemnizaţii impozabile, într-un cuantum de 3 salarii medii brute pe economie, ceea ce ar reveni, în valoare netă, circa 15 milioane lei, faţă de circa 11,5 milioane lei cât primeşte în prezent şi faţă de 12,6 milioane lei cât primeşte azi un sportiv de performanţă, care se retrage din activitatea competiţională, aşa cum am mai spus, la vârste cu mult mai mici faţă de vârsta când un om de ştiinţă sau cultură, performant, poate accede în Academia română. Considerăm că numai aşa putem face o reparaţie morală membrilor Academiei române, care prin performanţele lor au adus şi aduc glorie eternă României, pentru care merită din plin să aibă parte de un trai mai decent.

În consecinţă, facem un apel de suflet către cele două Camere ale Parlamentului României, Senat şi Camera Deputaţilor, precum şi Guvernului României, pentru a sprijini demersul nostru, în aşa fel încât această iniţiativă legislativă să fie aprobată de Parlamentul României în actuala legislatură.

Vă mulţumesc pentru atenţia acordată.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Onorat auditoriu,

În impresionanta enciclopedie a oraşului Chişinău, publicată în anul 1997 sub redacţia distinsului om de cultură Iurie Colesnic, judeţul Botoşani este reprezentat prin trei personalităţi: Nicolae Iorga, marele nostru istoric; Constantin Ignătescu, născut în luna mai 1889 în Dumbrăveni, şi Gheorghe Hărătău, născut la 18 aprilie 1907 în Burdujeni.

Constantin Ignătescu a fost subdirectorul Teatrului Naţional din Chişinău şi preşedinte al Uniunii Presei Româneşti din Basarabia. Nu se ştie când şi unde a decedat.

Inginerul Gheorghe Hărătău a fost şeful reţelei electrice, alimentată de Uzina Electrică din Chişinău şi preşedintele Căminului Cultural "8 iunie" din capitala Basarabiei.

Enciclopedia nu menţionează nici la acest botoşănean data şi locul decesului, dar pentru că l-am cunoscut personal îmi permit să completez sumar spaţiul gol.

Gheorghe Hărătău s-a refugiat la Piteşti, judeţul Argeş, împreună cu toată familia sa şi a decedat la 11 mai 1968. A fost şeful Direcţiei Tehnice de pe lângă Consiliul Judeţean şi apoi inginer şef şi consilier la D.S.A.P.C. Argeş. A avut doi băieţi, Sergiu şi Alexandru, remarcabili ingineri constructori.

Tot din Botoşani, marele inginer Elie Radu a înnobilat spaţiul românesc cu remarcabile construcţii. Judeţul Argeş păstrează şi astăzi în funcţiune linia ferată Piteşti - Curtea de Argeş cu frumoasele ei gări proiectate de botoşăneanul Elie Radu, unul dintre marii constructori ai ţării noastre.

Sunt câteva exemple care arată că judeţul Botoşani a pompat energii şi creatori în toată ţara, inclusiv în Basarabia; poate că este momentul să omagiem şi intelectualitatea tehnică a acestui judeţ care, cu efort şi mari sacrificii, şi-a adus contribuţia la progresul general, inclusiv al judeţului Argeş.

Poate că este momentul ca şi argeşenii să contribuie la dezvoltarea spaţiului botoşănean!

Din această perspectivă, apreciem că judeţul Botoşani merită mai multă atenţie decât i s-a acordat până acum în planul dezvoltării infrastructurilor şi a zestrei edilitar - gospodăreşti.

Înţelegem poziţia geostrategică deosebită a acestui judeţ şi raţiunile planurilor de apărare în eventualitatea unei invazii a armatelor ruseşti: starea căilor de comunicaţie şi a podurilor nu trebuie să faciliteze deplasarea invadatorului şi această tactică am aplicat-o secole de-a rândul împotriva tuturor invadatorilor.

Acum, pericolul unei invazii a armatelor ruseşti este îndepărtat şi din prognozele pe termen mediu, ocupaţia militară a unui teritoriu nu mai reprezintă o soluţie a mileniului al III-lea.

Este evidentă concluzia că dezvoltarea judeţului Botoşani se impune cu necesitate spre a întări legăturile cu românii rămaşi în afara graniţelor, în special cu cei din regiunea Cernăuţi şi cu cei din nordul Basarabiei.

Profesoara Ludmila Rotaru din satul Stroeşti, raionul Noua Suliţă, regiunea Cernăuţi, Ucraina, ne scria la 30 august 2004: "De pe pragul şcolii se văd bine dealurile domoale ale Dorohoiului şi parcă se clatină odată cu plopii din ograda şcolii, bătuţi de un vânt uşor".

Românii de dincolo de graniţă se uită spre ţară şi-i simt pulsul cu nostalgie şi durere în suflete.

Însingurarea, înstrăinarea, uitarea şi deznaţionalizarea sunt etape ale evoluţiei spre neantizare faţă de care trebuie să ne împotrivim cu toată forţa fiinţei noastre naţionale.

Dificultăţile de obţinere - contra cost - a vizei de intrare în România, controalele birocratice aberante efectuate de unii reprezentanţi români din punctele de trecere, tratamentul vulgar la care sunt supuşi - mai ales noaptea - în staţiile de aşteptare ale mijloacelor de transport, suspiciunea bolnăvicioasă cum că n-ar fi români autentici etc. sunt tot atâtea acte de descurajare pe linia întăririi legăturilor cu ţara a acestor fraţi ai noştri rămaşi dincolo de gardul de sârmă ghimpată. Cu toate acestea, sentimentul de patrie la ei este foarte puternic.

Dezvoltarea judeţului Botoşani, inclusiv a punctelor de trecere şi a căilor de comunicaţie cu infrastructura aferentă, trebuie să devină o prioritate naţională.

Întârzierea în acest domeniu poate scoate ţara şi judeţul din marile trasee ale dezvoltării europene.

Întârzierea ar condamna românii din zonă la subdezvoltare şi o asemenea perspectivă ar scoate în evidenţă incapacitatea structurilor de putere în a ne gestiona vieţile.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Mircea Ciopraga are cuvântul.

Domnul Mircea Ciopraga:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Ca să nu fie plictisitor în campania electorală, după două trei acţiuni mai mult anunţate decât neanunţate ale premierului la casa de pensii sau la un birou al administraţiei publice. văzând aglomeraţia specifică acestor locuri, care credeţi că a fost reacţia celor din apropierea conducerii statale?

S-au strâns domniile lor, actualii guvernanţi, reprezentaţi de şeful Cancelariei primului ministru, secretarul de stat - ministru delegat pentru administraţia publică şi un secretar de stat de la finanţe şi au hotărât să aprobe, printr-o minunată hotărâre de guvern, Programul de măsuri pentru combaterea birocraţiei în activitatea de relaţii cu publicul.

S-a publicat şi, în plină campanie electorală, pe data de 16 noiembrie, va intra în vigoare primul set de măsuri ce trebuie luate de către ministere şi celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale.

Adică, lucruri normale pe care orice primar ar trebui să le facă, chiar şi fără instrucţiuni din partea Guvernului. Respectiv, afişarea programului de lucru cu publicul, modele de completare a cererilor, numele persoanelor cu funcţii de conducere, cu model de ecuson de purtat la vedere etc. Lucruri cât se poate de fireşti. Există şi termene precise de aplicare a măsurilor pe termen scurt, mediu şi lung, a căror nerespectare conduce la răspunderea disciplinară sau contravenţională, cu amenzi de la 1 la 30 milioane lei.

Dacă primăriile nu se vor încadra în acest program, de unde vor proveni banii plătiţi de către acestea? tot din taxe şi impozite, tot din banii contribuabilului?

După ce că birocraţia ne sufocă administraţia, articolul 5 al acestei hotărâri impune ca, în prima lună a anului, primarii să comunice fiecărui contribuabil, în scris, activităţile de interes desfăşurate în anul încheiat, dar şi obiectivele pentru anul în curs, după un anumit model. Nu vorbim acum despre costurile unei asemenea indicaţii guvernamentale, pentru că este puţin probabil ca o localitate de mici dimensiuni să-şi poată permite din bugetul votat o asemenea acţiune. Important este faptul că actualii primari, care au migrat dinspre partidele de opoziţie către partidul de guvernământ, au încă o pârghie de care se pot folosi pentru a-şi întări imaginea la nivel local. După cum se exprimă cunoscutul baron local gorjean, "Puterea şi banii stau în pixul meu", poate ca aşa ar trebui să se încheie orice scrisoare adresată contribuabilului român. Să se înţeleagă odată pentru totdeauna cine împarte banii.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul doamnei Maria Lazăr. Vă rog, aveţi o asistenţă aici serioasă!

Doamna Maria Lazăr:

Numeroasă!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Astăzi aş vrea să subliniez caracterul prioritar al bugetului pe anul 2005 pentru problemele sociale şi să arăt faptul că bugetul pentru anul 2005 asigură continuarea creşterii economice pe baza acumulărilor din perioada 2001-2004 cu ritmuri superioare, mai ales pentru principalele ramuri.

În cadrul acestui buget, domeniul social capătă în continuare prioritate, fondurile alocate pentru 2005 vizând, în principal, familiile şi grupurile sociale cele mai sărace. se vor acorda, în acest sens, subvenţii pentru încălzirea locuinţelor, pentru protecţia familiei, care se află în centrul politicilor sociale. Ca urmare, anul 2005 va aduce creşterea alocaţiilor de stat pentru copii, alocaţiilor complementare şi cele de susţinere a familiilor monoparentale, precum şi alocaţia de întreţinere pentru copiii încredinţaţi sau daţi în plasament.

Un capitol important este cel privind pensiile, urmărindu-se îmbunătăţirea standardului de viaţă pentru pensionari, atât prin procesul de indexare, cât şi prin recalcularea întregului sistem de pensii. Se va insista pe dezvoltarea şi extinderea măsurilor active privind ocuparea forţei de muncă şi totodată a celor privind protecţia socio-profesională a persoanelor cu handicap, cheltuielile pentru asistenţa socială, alocate în anul 2005 vor fi de 9,8 din p.i.b.

Consider că este o atenţie deosebită pe care Guvernul actual o acordă în continuare problemelor sociale din România.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

(Următoarele intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la secretariatul de şedinţă.)

Domnul Iosif Armaş:

Domnule preşedinte,

Mai multe articole din presa românească şi cea străină din ultimul timp arată cât de departe a ajuns în lume aventura teroristă a liderilor separatişti din stânga Nistrului. Analizând atent acele diverse articole de presă, se poate ajunge la originea cauzelor ascunse ale actualei crize transnistrene, la mobilul incredibilei încrâncenări împotriva şcolilor de limba română cu grafie latină, dezlănţuită de separatiştii de la Tiraspol, dirijaţi de stăpânul enclavei din stânga Nistrului, fostul muncitor metalurg Igor Smirnov, transferat din Kamciatka, în anul 1987, ca agent acoperit al KGB-ului.

Existenţa Transnistriei este datorată gândirii maladive a lui Stalin, apoi prospecţiunilor politice făcute de Gorbaciov după istorica întâlnire cu preşedintele Bush Sr., de la Malta. Dacă pentru Stalin era importantă penetrarea URSS-ului spre Carpaţi şi Gurile Dunării, prin acapararea Basarabiei şi Bucovinei de Nord, ceea ce i-a şi reuşit în final cu sprijinul lui Hitler, pentru Gorbaciov devenise obsesivă păstrarea Uniunii Sovietice ca forţă politico-militară, chiar în condiţiile revenirii Europei la statutul frontalier din anul 1939, cum se stabilise la Malta.

Strategia Kremlinului, aprobată de Gorbaciov, a fost de natură preventivă, vizând crearea de enclave ruseşti înfipte în buza statelor ce urmau a se desprinde din aşa-zisă zonă de siguranţă a URSS-ului, convenită cândva la Teheran şi Yalta de către Roosevelt, Churchill şi Stalin. Prin urmare, au fost create două enclave ruseşti, una la Kaliningrad, lângă Polonia, iar alta la Tiraspol, în apropierea României. Pentru strategii lui Gorbaciov era clar că, mai devreme sau mai târziu, atât Polonia, cât şi România vor deveni membre ale NATO şi ale Uniunii Europene. În această ipostază, Kaliningradul, cât şi Transnistria, enclave minuscule, vor constitui avanposturi de instabilitate la frontierele NATO şi UE, prilejuind continue subiecte de tranzacţii şi şantaje politice.

Proiecţiile strategilor moscoviţi au avut chiar în vedere posibile modificări teritoriale, cum ar fi cele avansate în diferite scenarii de federalizare a Republicii Moldova, mergându-se până acolo încât, în schimbul Transnistriei, Rusia să consimtă la unirea Republicii Moldova cu România. Un asemenea plan-capcană salutat fără a calcula consecinţele lui îndepărtate şi de către unii politicieni emotivi basarabeni şi dâmboviţeni, a fost însă respins atât la Bucureşti, cât şi la Chişinău, într-o manieră tranşantă. Bineinteles, faptul nu putea fi decât dezagreabil pentru Moscova.

Din acest moment ar trebui urmărite reacţiile oculte care au avut ca efect atitudinea Tiraspolului faţă de şcolile de limba română cu grafie latină. Motivele puerile invocate de separatiştii transnistreni, usor de demontat, apar limpede drept ţinte spre Chişinău şi Bucureşti, dorind a crea o stare de nelinişte şi instabilitate în preajma frontierei cu NATO. Enclava Tiraspol îşi juca rolul pentru care a fost creată, exact acum intr-o perioadă electorală atât în Republica Moldova, cât şi în România, mai ales.

Răspunsul Chişinăului este interesant, el venind din partea preşedintelui Republicii, Vladimir Voronin, socotit a fi un promotor al politicii de îngheţare a raporturilor de bună vecinătate cu România. Vladimir Voronin şi comuniştii moldoveni au ajuns la putere datorită voturilor populaţiei rusofone din ţară, care i-a ales deoarece programul de guvernământ al acestora prevedea, între altele, introducerea rusei ca a doua limbă oficială în Republica Moldova. Masivele proteste ale Opoziţiei parlamentare faţă de acest gest impopular românilor basarabeni a trezit în domnul Voronin sentimente contradictorii şi bizare, ajungând până acolo încât să califice mişcările de masă drept manipulări dirijate de Bucureşti. Aceasta mai ales în încercarea sa de a deturna atenţia opiniei publice interne şi internaţionale de la reala criză moldoveană. Toate eforturile diplomaţiei române de a detensiona situaţia artificială creată s-au dovedit inutile însă, deoarece preşedintele Voronin şi partidul pe care îl conduce nu-şi puteau permite să piardă electoratul lor dur, alcătuit din rusofoni, tocmai când avea mai mare nevoie de el în campania electorală ce se apropia. Este explicaţia logică a tot ce s-a petrecut pe plan politic în Republica Moldova în decursul ultimelor perioade, inclusiv refuzul lui Voronin de a participa la festivitaţile comemorative consacrate lui Ştefan cel Mare de la Putna, din vara acestui an.

Pe de altă parte, acelaşi Vladimir Voronin s-a simţit obligat să-şi joace cartea de competitor în cursa electorală prezidenţială, păstrându-şi postura de conservator al liniei politice care l-a propulsat la putere. În acest mod, Vladimir Voronin a încercat să împace atât Moscova, cât şi Tiraspolul, cu riscul de a se depărta şi mai mult de România. Cu toate acestea, preşedintele Republicii Moldova a devenit partener cu totul nesigur pentru Moscova, din clipa în care a dat semne de oscilare, la care l-a obligat situaţia internaţională. Problema transnistreană deja devenise subiect de discuţii între cabinetele occidentale şi Kremlin, din momentul în care Rusia nu-şi respecta obligaţiile asumate de a-şi retrage trupele şi armamentul stocat la Tiraspol.

Pentru NATO, dar şi pentru UE, existenţa silozurilor rachetelor ruseşti cu ogive nucleare îndreptate spre ţările occidentale, aflate la Tiraspol, reprezintă o amenintare teribilă, intolerabilă. Deşi retragerea acestor arme de pe un teritoriu instabil, nerusesc, fusese de mult stabilită, Moscova a inventat rapid un proiect menit să-şi menţină forţa armată în Transnistria, eludând angajamentele sale internaţionale.

Sub pretextul "pacificarii" zonei transnistrene, Chişinăului i s-a propus un plan de federalizare a Republicii Moldova cunoscut ca "Memorandumul Kozak". Acesta prevedea spargerea unităţii statale în trei "republici federale": Moldova, Transnistria şi Gagauzia, fiecare cu guverne şi parlamente proprii. Vladimir Voronin a realizat imediat că bazinul său electoral se diminua astfel dramatic admiţând federalizarea, rusofonii care-l susţineau rămânând în aşa- zisele republici federale Transnistria şi Găgăuzia. În faţa acestei situaţii, el s-a văzut nevoit să-şi apere interesul propriu politic, refuzând să accepte "Memorandumul Kozak". Vizita lui Vladimir Putin la Chişinău, programată special pentru semnarea solemnă a planului de federalizare a Republicii Moldova nu a mai avut loc. Refuzul lui Voronin a stricat planurile Moscovei de a-şi permanentiza prezenţa la Tiraspol, deconspirate de altfel de inabilul şi zgomotosul secesionist Igor Smirnov. Acesta nu s-a sfiit să afirme că Transnistria este gata să consfinţească prezenţa permanentă a armatei ruse pe teritoriul său din momentul federalizării Republicii Moldova.

Realizând poziţia sa precară, Voronin a iniţiat negocieri cu Smirnov, sortite eşecului din capul locului, în intenţia temporizării evenimentelor. Smirnov a plusat în provocări, dând semnalul că Moscova nu-l iartă pe Voronin. Ca replică, Vladimir Voronin a refuzat să participe la summitul Comunităţii Statelor Independente - CSI din Kazahstan, ţinut secret, demonstrându-şi fronda contra Kremlinului. Răspunsul Rusiei a fost fulgerător, în stilul său agresiv tradiţional. Vladimir Putin l-a convocat ostentativ la Moscova pe rivalul lui Voronin, Serafim Urechean, actualul primar al Chişinăului, aflat în fruntea "Blocului Moldova Democrată", recent înfiinţat. Gruparea lui Urechean este alcătuită din trei formaţiuni politice - Moldova Noastră a lui Dumitru Braghiş, Partidul Democrat condus de fostul preşedinte al Parlamentului, Dumitru Diacov şi Partidul Social Liberal, al cărui lider este Oleg Serebrean.

Dialogul între Putin şi Urechean a rămas confidenţial, dar el a avut semnificaţia "arătării pisicii" lui Voronin. Totuşi, în presa de la Chişinău a transpirat ceva, anume faptul că Putin i-ar fi promis tot sprijinul lui Urechean pentru a-l învinge pe Voronin, inclusiv o susţinere financiară masivă, cu condiţia ca, ajuns la putere, acesta să accepte Memorandumul Kozak, legalizarea prezenţei militare ruseşti în Transnistria, aderarea la structurile militare ale CSI şi neadmiterea influenţei euroatlantice în Republica Moldova. În replică, Vladimir Voronin a schimbat brusc discursul său politic, declarându-se gata "să facă totul ca relaţiile dintre Chişinău şi Bucureşti să fie rapid ridicate la cel mai înalt nivel", încetând disputa pe problemele limbii şi etnicitătii. În plus, Voronin şi-a afirmat dispoziţia sa de a privi spre Occident, atâta vreme cât Republica Moldova se învecinează cu UE şi NATO.

Devine astfel clar că toată tevatura actuală are o singură şi veche miză a Moscovei, aceea a menţinerii, cu orice preţ, a unui arsenal militar nuclear la Tiraspol. În acest caz, punând în balanţă şi provocările ucrainene din Delta Dunării, Alianţa Nord-Atlantică şi Uniunea Europeană au nevoie de elaborarea unei noi strategii în regiunea Mării Negre, zonă aflată între Europa, Asia şi Orientul Mijlociu, în proximitatea unor teritorii instabile pentru securitatea mondială. Voronin, Smirnov, Urechean şi alţii de seama lor sunt doar marionete într-o piesă care se joacă cu cortina trasă pe scena marilor puteri mondiale.

Doamna Iulia Pataki:

Stimaţi colegi,

La sfârşit de mandat, fiecare dintre noi îşi evaluează activitatea, contribuţia sa la dezvoltarea societăţii: economic, social, financiar sau politic. Fiecare criteriu de evaluare este important. eu mă voi referi numai la cel politic.

Aş începe cu criteriile politice de integrare ale României în Uniunea Europeană, şi anume respectarea Drepturilor Omului. Evident avem progrese. Am adoptat legi conforme cu cerinţele europene, am ratificat multe dintre tratatele internaţionale necesare dezvoltării democraţiei noastre tinere.

Avem o Constituţie îmbunătăţită care garantează egalitatea în drepturi ale cetăţenilor, fundamentată pe principiul european al egalităţii de şanse pentru toate persoanele indiferent de naţionalitate, indiferent de religie, indiferent de orientare sexuală şi indiferent de sex.

Dar garantarea acestor drepturi nu este de ajuns. Avem nevoie de instituţii şi mecanisme de implementare ale acestora. Şi mai avem nevoie de controlul instituţionalizat al punerii în practică al acestora.

Cu părere de rău trebuie să vă amintesc problematica promovării femeilor în societate unde nu am reuşit progrese semnificative de facto. De jure, însă, nu putem nega rezultatele. Avem o lege de bază, o lege cadru Legea 202/2002 privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi. Am inclus în Constituţie pentru prima oară şi dreptul femeilor de a fi alese în funcţii şi demnităţi publice, nu numai dreptul acestora de a alege. Am modificat Legea Avocatului Poporului care stipulează numirea unui adjunct al acestuia specializat în aria drepturilor femeii. Şi am început elaborarea şi adoptarea legilor sectoriale - legislaţia împotriva violenţei în familie, asigurarea drepturilor egale în relaţiile de muncă pentru femei, protecţia maternităţii, concediu parental, indemnizaţie pentru creşterea copilului etc. Dar toate impuse de Comunitatea europeană prin angajamentele imperative cuprinse în subcapitolul de negociere care se referă la egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi. Principiu fundamental al Uniunii Europene şi criteriu de aderare pentru România.

Nimic faptic, numai vorbe, promisiuni. Legile noastre rămân vorbe goale fără instituţii şi mecanisme de implementare şi de control. Ceea ce ne lipseşte cu desăvârşire este voinţa politică de a crea instituţii eficiente şi viabile şi care să corespundă cerinţelor segmentului cel mai mare din populaţia ţării: 51% - femeile. Mai degrabă reinventăm structuri ministeriale ineficiente şi restrânse, desfiinţate şi reînfiinţate în decursul ultimilor 10 ani, numite agenţii, dar, în realitate, direcţii generale la un minister a cărui prioritate niciodată nu va fi promovarea drepturilor femeii, în loc să investim capital serios într-o instituţie independentă capabilă a gestiona complexitatea problematicii de gen. Pentru că formal putem bifa îndeplinirea unei obligaţii impuse de Comisia Europeană.

Nu vrem să înţelegem că drepturile femeii nu se limitează la relaţiile de muncă sau protecţia socială, ci încep cu ele, urmând a cuprinde toate domeniile vieţii noastre de la sănătate la apărare, de la educaţie la statistică şi multe altele. Este o greşeală de neiertat limitarea, restrângerea dimensiunii de gen. Dovedeşte lipsa de interes, lipsa de cunoştinţe şi lipsa de viziune privind problemele şi drepturile femeilor în România.

Ceea ce îmi doresc, ceea ce doreşte şi societatea civilă implicată şi specializată în probleme de gen este elaborarea unei strategii naţionale privind egalitatea de şanse la care să contribuie cu seriozitate şi responsabilitate toţi factorii decizionali din România, indiferent de afiliere politică, factorii sociali, factorii economici.

Îmi doresc o politică naţională cu abordare integratoare a egalităţii de gen în toate domeniile vieţii, impusă indiferent de guvernele care vin şi pleacă.

O politică depolitizată privind egalitatea de gen şi politici sectoriale pentru realizarea emancipării femeii în societatea românească.

O politică care să conştientizeze importanţa schimbării rolului social al femeii astfel încât să devină o componentă firească a vieţii cotidiene.

O politică care să creeze un cadru propice asigurării reprezentării echilibrate a femeilor şi bărbaţilor în procesul de luare a deciziilor. Pentru că o democraţie adevărată presupune asumarea, împărţirea egală nu numai a responsabilităţilor, dar şi a puterilor şi drepturilor.

O politică care are drept scop crearea unui climat de parteneriat între femei şi bărbaţi prin eliminarea stereotipiilor existente şi impunerea normelor şi comportamentelor nediscriminatorii.

O politică care are drept scop crearea unui climat de parteneriat între femei şi bărbaţi prin eliminarea stereotipiilor existente şi impunerea normelor şi comportamentelor nediscriminatorii.

O politică care să informeze femeile şi bărbaţii despre drepturile lor şi posibilităţile de a-şi exercita aceste drepturi.

O politică de schimbare a mentalităţii femeilor şi bărbaţilor despre femei, despre egalitatea de gen şi despre promovarea femeii în societate.

O politică care să solidarizeze femeile pentru reprezentarea şi realizarea intereselor lor.

Din păcate, noi, în legislatura actuală, nu am reuşit. Poate membrii, în special deputatele Parlamentului viitor vor avea mai mult curaj să depăşească interesele şi orgoliile personale şi de partid pentru un obiectiv care nu numai merită tot efortul nostru, dar este şi fundamentul unei societăţi democratice echilibrate.

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Mulţi români care au reuşit să pună deoparte câţiva dolari sau euro sunt de câteva zile bulversaţi de jocul oscilant şi aparent necontrolat al cursului de schimb între leu şi principalele valute.

Oficialii au sporit şi mai tare confuzia utilizând expresii gen "piaţă flexibilă", nervozitate, stabilitate a pieţei valutare, maturizare etc.

Care este de fapt adevărul şi ce se ascunde în spatele unei politici duplicitare?

Pe piaţa internaţională creşte puternic preţul petrolului, ca şi al gazelor naturale, iar România este tocmai în perioada în care efectuează importurile pentru iarnă, iar acestea trebuie să devină mai ieftine sau cel puţin să-şi păstreze dimensiunile valorice prognozate.

Aprecierea leului are ca scop menţinerea influenţelor importurilor în buget care să echilibreze creşterea preţurilor cu ieftinirea importurilor, cu efect pe deficitul de cont curent, pe balanţa de plăţi externe.

În acelaşi timp se poate spune că se blochează exporturile având ca efect tot presiunea pe deficitul de cont curent şi pe balanţa de plăţi externe, dar cum în permanenţă exportul a fost mult mai mic decât importul, beneficiile ieftinirii importurilor pot contribui la atingerea corelaţiilor macroeconomice cu riscurile suportate de contribuabilii care încasează valută din export.

Ar fi normal ca aceste practici să fie cunoscute sau corelate cu alte măsuri fiscale care să ajute exportatorii să facă faţă acestor constrângeri suplimentare.

România are nevoie de creşterea exporturilor şi nu de îngustarea pieţei de export, are nevoie de pieţe de desfacere în condiţiile în care nu au bani de retehnologizare, iar cursul de schimb reprezenta o pârghie importantă şi necesară.

Probabil că actualul guvern, fiind la final de mandat, nu mai este interesat de mediul de afaceri, ci numai de asigurarea importurilor pentru iarnă şi după aceea să vină alţii şi să scoată castanele din focul incompetenţei şi lipsei de responsabilitate.

Domnul Alexandru Raj Tunaru:

Săptămâna viitoare, o delegaţie a Parlamentului german va fi oaspetele Comisiei de abuzuri a Camerei Deputaţilor. Este un eveniment obişnuit, s-ar putea spune. Nu-i aşa, însă. Este vorba de un fapt care are, credem, o semnificaţie aparte: parlamentarii români se vor întâlni cu cei ai unei instituţii reprezentative pentru un politic care, în ciuda eforturilor guvernanţilor, continuă să rămână pentru actuala noastră clasă politică un model spre care încă se priveşte cu jind.

De ce o asemenea concluzie pesimistă? În primul rând, dacă am avea în vedere doar ceea ce reprezintă Comisia de abuzuri din Camera Deputaţilor, ar fi de menţionat că, în întreaga activitate a prezentei legislaturi, acestei comisii de specialitate nu i s-a atribuit absolut nici un rol în legislaţia anticorupţie. Nici măcar nu i s-a solicitat avizul în această problemă. Iar această "procedură" nu este întâmplătoare, ci face parte dintr-o anumită filozofie politică privind rostul acestei instituţii-cheie în administrarea politică a unei societăţi. O instituţie, cum este cea parlamentară, este astfel redusă doar la un rol legislativ şi acela supus necesităţilor de legiferare dictat de interesele executivului, atât de vizibil prin practica ordonanţelor de urgenţă.

În al doilea rând, diminuarea funcţiei de control a instituţiei parlamentare continuă o tradiţie care a însoţit în mod permanent modernizarea societăţii autohtone şi care este vizibilă prin preeminenţa executivului - aspect care continuă să caracterizeze, din nefericire, viziunile politice ale celor două blocuri politice concurente pentru alegerile din noiembrie. În acest sens, este semnificativ că actualul premier nu a venit niciodată în Parlament, cu excepţia moţiunilor de cenzură, pentru a răspunde la întrebările colegilor din opoziţie - aşa cum o face, de pildă, premierul britanic. Din păcate, nici actuala opoziţie nu are o viziune radical diferită. Şi ea este convinsă că parlamentarii care formează majoritatea ar avea, vezi Doamne, o legitimitate mai specială decât cei care sunt minoritari şi formează opoziţia.

Credem că, aflaţi în anticamera integrării, asemenea viziuni politice ar trebui să se schimbe în mod radical. Altminteri, politicul autohton - în ciuda bunelor intenţii, nu va semăna cu cel care este funcţional în societăţile din statele Uniunii Europene. Dacă integrarea va deveni realitate în 2007, cu certitudine va trebui să înlocuim bunele intenţii cu practici care vor face, însă, ca şi instituţia parlamentară să funcţioneze asemănător cu cele din statele occidentale.

Domnul Gheorghe Firczak:

Declaraţie politică: "Revoluţia Română din Decembrie 1989"

Astăzi, când suntem foarte aproape să aniversăm un deceniu şi jumătate de la sublima victorie a Revoluţiei Române din Decembrie 1989, nu putem să nu constatăm cu tristeţe că asociaţiile care reunesc participanţii la diverse categorii la această izbândă nu reuşesc să redimensioneze la modul pozitiv minunatul entuziasm al acelor zile. Ceea ce ne-a caracterizat atunci, în primul rând a fost puternica solidaritate a noastră, a celor din prima linie, cu cvasitotalitatea societăţii româneşti. În aceasta a constat cheia succesului. Aceasta a determinat victoria deplină împotriva dictaturii ceauşiste şi constituirea Frontului Salvării Naţionale, noul organ al puterii de stat.

Asociaţiile de revoluţionari ar trebui, spunem noi, să fie o voce distinctă şi activă a societăţii civile. Numai astfel putem concretiza o contribuţie concludentă la continuarea idealurilor din Decembrie 1989. Sunt total nepotrivite şi contraproductive excluderile şi acuzaţiile exprimate în ultimele zile în cadrul reuniunilor B.N.R. Prin astfel de acţiuni nu se poate realiza nimic. Societatea românească, pe bună dreptate, ne va privi cu neîncredere şi mai ales cu ostilitate. Nu vom reuşi decât să reducem dimensiunile acţiunilor noastre din Decembrie 1989.

Asociaţia Luptătorilor din Decembrie '89 Deva, al cărei vicepreşedinte şi purtător de cuvânt am onoarea să fiu, cu diverse ocazii a fost prezentă în viaţa publică. Încă din anul 1992 ne-am solidarizat cu Ilie Ilaşcu şi tovarăşii săi. Apoi, ne-am adresat forurilor competente cu o serie de propuneri privind redimensionarea vieţii politice româneşti, cu propuneri care să aducă îmbunătăţiri substanţiale în procesul de învăţământ. Ultima noastră acţiune a fost în acest an, când am colaborat cu sindicatele hunedorene din învăţământul preuniversitar pentru a susţine cauza învăţământului în limba română în Republica Moldova.

Din nefericire, toate aceste poziţii ale noastre nu au avut ecoul dorit nici la instituţiile statului şi nici în mijloacele de informare. În ciuda acestei situaţii, ne menţinem poziţia, cu speranţa că asociaţiile de revoluţionari vor deveni o tribună de atitudine în cadrul societăţii civile. Noi credem că aceasta este menirea noastră de adevăraţi revoluţionari.

Domnul Florin Iordache:

Declaraţie politică: "Încheierea negocierilor cu Uniunea Europeană, motiv de dispută politică".

În ultimii patru ani, PSD a făcut eforturi mari pentru a încheia negocierile cu Uniunea Europeană şi a finaliza capitolele. 1 ianuarie 2007 este foarte aproape pentru integrarea României în Uniunea Europeană.

Nu trebuie uitat că în 2000, România nu avea închise decât nouă capitole din cele 32, iar decalajul care ne separa de Bulgaria era foarte mare.

De aceea, îmi exprim nedumerirea faţă de anumiţi lideri ai Opoziţiei care critică finalizarea negocierilor cu Uniunea Europeană.

Va fi o victorie a tuturor de care ne vom bucura cu toţii, indiferent de partidul pe care îl susţinem.

Doamna Constanţa Popa:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Fundaţia "Pentru voi"din Timişoara a organizat, în colaborare cu Incluziune, Federaţia organizaţiilor pentru persoanele cu Dizabilităţi Intelectuale din România, masa rotundă cu tema Oferta electorală privind accesul persoanelor cu dizabilităţi intelectuale, la care au fost invitaţi candidaţii la Preşedinţie şi Parlament.

Ideea de a organiza o dezbatere pe această temă, cu participarea principalilor candidaţi la alegerile generale, a pornit, conform organizatorilor, de la constatarea că angajarea în muncă a persoanelor cu dizabilităţi intelectuale este una dintre cele mai sensibile probleme privind incluziunea socială (este recunoscut la nivel internaţional că doar 10% din persoanele cu dizabilităţi au un loc de muncă) şi, în acelaşi timp, unul din mijloacele cele mai eficiente de a creşte independenţa persoanelor cu dizabilităţi intelectuale.

Din nefericire pentru situaţia acestor persoane, deşi confirmaseră prezenţa reprezentanţii a 7 partide, au participat la dezbatere doar reprezentantul Partidului România Mare şi Gheorghe Ciuhandru, candidatul PNŢCD la Preşedinţia României.

Unde este "grija", fie ea şi conjuncturală, adică electorală, a acestor partide, creştine, sociale, faţă de aceste persoane năpăstuite de soartă?

Participanţii la această întâlnire, preşedinţi ai filialelor judeţene ale celor două organizaţii neguvernamentale, unii dintre ei părinţi ai unor copii cu dizabilităţi mintale, se întrebau şi ne întrebau pe noi, cei prezenţi: de ce nu sunt prezenţi reprezentanţii partidului de guvernământ? Nici măcar acum, în plină campanie electorală, nu le pasă de noi, chiar dacă, împreună cu familiile noastre, reprezentăm aproape 150.000 de oameni cu drept de vot?

De ce celelalte partide nu vor să ne audă problemele?

În urma discuţiilor pe care le-am purtat a reieşit că există o lipsă evidentă de coerenţă legislativă şi de continuitate în reforma sistemului, şi că este imperios necesară trecerea la un sprijin activ al incluziunii sociale a persoanei cu dizabilităţi, care să fie un membru activ al comunităţii.

În numele Partidului România Mare, am promis, şi iată că astăzi respect această promisiune, că voi duce în Parlament, sub forma unei declaraţii politice, problemele persoanelor cu dizabilităţi intelectuale. Acesta este modul în care noi, cei de la Partidul România Mare, înţelegem să facem politică: fapte, nu vorbe!

Dacă votul românilor din 28 noiembrie mă va aduce din nou în Parlament şi Partidul România Mare la guvernare, vom ajuta aceste persoane şi familiile lor, pentru că sunt oameni, semeni de-ai noştri, care au nevoie de ajutor.

La dezbatere a participat şi domnul Victor Wahlstrom, fost preşedinte al Incluzion International şi coordonator pentru România al proiectului Grupul de Acţiune pentru Mobilizarea Părinţilor, care a susţinut şi susţine necesitatea sprijinirii active a incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi care a promis că va monitoriza acţiunile făcute de partidele politice pentru ajutorarea persoanelor cu dizabilităţi intelectuale.

Domnul Corneliu Ciontu:

Declar închisă şedinţa pentru declaraţii politice şi vă urez o zi deosebită.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Permiteţi-mi să declar deschise lucrările de astăzi în plenul Camerei Deputaţilor, şedinţă dedicată continuării dezbaterii proiectelor înscrise pe ordinea de zi de săptămâna asta.

Pe primul punct astăzi ar fi Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei.

Am primit o rugăminte din partea a doi membri din comisia de mediere să amânăm dezbaterea acestui raport până luni, să vedem cum se votează raportul de mediere în Senat. V-aş sugera celor care sunteţi să mai vorbiţi cu cei de la Senat, dacă nu sunteţi de acord cu vreunul din punctele de vedere din raport. Altminteri, riscăm să votăm noi într-un fel astăzi şi Senatul în alt fel şi să intrăm în divergenţe.

Dacă sunteţi de acord cu amânarea dezbaterii pentru luni? Vă mulţumesc.

La pct.3, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public - privat.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi este aici?

Nu este. Acelaşi lucru se întâmplă şi la pct.4.

La pct.5 se aşteaptă raport suplimentar.

La pct.6, Proiectul de Lege privind prevenirea şi combaterea dopajului în sport. Vă rog să prezentaţi proiectul.

Iniţiatorul proiectului, cine este?

Vă rog.

Domnul Constantin Diaconu (consilier, Autoritatea Naţională de Control):

Domnule preşedinte,

Acest proiect de lege a fost iniţiat, este un proiect care se înscrie în armonizarea legislaţiei în domeniul sportului cu legislaţia comunitară şi nu numai, cu legislaţia internaţională, se înscrie în prevederile Cartei Europene privind combaterea dopajului în sport şi, de asemenea, respectă Convenţia Mondială Antidoping.

După cum se ştie, acest flagel care, pe lângă faptul că a ajutat de-a lungul timpului şi ajută în continuare o serie de sportivi să-şi sporească performanţele în mod artificial, creează şi grave prejudicii stării de sănătate a sportivilor care apelează la asemenea substanţe.

Legea este structurată pe două componente principale, componenta de combatere şi componenta de prevenire, componente care prevăd o serie de programe de informare, şi o serie de programe educative, iar componenta de combatere care prevede un set de măsuri clare care să ne permită să luptăm împotriva acestui flagel.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Comisiei pentru învăţământ? Domnul Asztalos?

Mi se pare că e în forma...

Staţi că vă dau eu raportul.

Stimaţi colegi,

Reprezentantul comisiei ne roagă să lăsăm puţin mai la urmă acest proiect de lege, pentru că au primit din partea Consiliului Legislativ nişte observaţii de tehnică legislativă şi aşteaptă să le pună de acord.

Dacă sunteţi de acord? Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale de Disciplină Sportivă. Aici comisia e de acord? Nu sunt probleme aici?

Vă rog, domnule secretar de stat, prezentaţi acest proiect de lege.

Domnul Constantin Diaconu:

Domnule preşedinte,

Şi acest proiect de lege ca şi cel referitor la dopaj se înscriu în seria măsurilor de a completa legislaţia în domeniul sportului. Sunt o serie de litigii care sunt definite în această lege pentru care nu există un instrument comun de reglementare. De foarte multe ori se termină anumite litigii la nivelul federaţiilor şi ceea ce este mult mai grav, de multe ori, în cadrul federaţiilor sportive naţionale, organele executive făceau şi activităţi jurisdicţionale, deci soluţionau o serie de litigii disciplinare.

Acest instrument, prin crearea acestei comisii pe lângă Agenţia Naţională pentru sport, ca organ deliberativ, fără personalitate juridică şi independentă în exercitarea atribuţiilor de supraveghere şi control disciplinar, are o serie de competenţe date prin această lege.

Vă propun să aprobaţi acest proiect cu amendamentele care s-au formulat în raportul comisiei de specialitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Da, vă rog, domnule Asztalos.

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia a acceptat acest proiect de lege, propunem a fi acceptat şi de plenul Camerei, însă avem o singură observaţie la pag. 5 a raportului, la alin.6 a art. 2, unde se stipulează : "În situaţia în care nu se optează pentru procedura de soluţionare a căilor de atac de către comisie, părţile interesate se pot adresa judecătoriei, potrivit normelor de drept comun, cu aplicarea art.282..." şi aici ar trebui să introducem în continuare "alin.2". Deci e o scăpare din partea comisiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Staţi puţin, la art.6?

Domnul Asztalos Ferenc:

Nu, nu, art.2 alin.6 din raport, pag.5.

Domnul Valer Dorneanu:

Bun, când o să ajungem acolo... Bine.

Dacă doreşte cineva să intervină la dezbateri generale?

Trecem la dezbaterea proiectului, vă rog să urmăriţi în paralel textul legii şi raportul.

La titlu nu sunt amendamente, dacă aveţi dumneavoastră? Adoptat în forma care ni s-a prezentat, respectiv forma Senatului.

La art.1, vă rog să urmăriţi amendamentul 2, unde comisia introduce un text nou, ca alineat 2. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 2? Admis, modificat art.1.

La art.2, vă rog să urmăriţi amendamentul 3, care se referă la alin.2 lit.c) şi următoarele. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 3? Nu sunt. Votat amendamentul, modificat art.2.

Art.3, urmăriţi amendamentul 4. Admis amendamentul, modificat art.3.

La art.4, urmăriţi amendamentul 5 care vizează... nu, la art.4 nu sunt amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni? Votat art.4 în forma Senatului.

Art.5, urmăriţi amendamentul 6. Admis amendamentul, modificat art.5.

La art.6, urmăriţi amendamentul 7 care vizează doar alin.4, restul textelor, dacă nu aveţi obiecţiuni, urmând să îmbrace forma Senatului. Admis amendamentul 7, modificat doar alin.4.

Art.7, urmăriţi, vă rog, raportul. Comisia nu are amendamente la acest articol. Dacă aveţi dumneavoastră? Votat textul Senatului.

Art.8, urmăriţi amendamentul 9. Adoptat amendamentul, modificat art.8.

La art.9, urmăriţi amendamentul 10, admis amendamentul, modificat textul.

La art.10, urmăriţi amendamentul 11. Adoptat amendamentul, modificat acest text.

Art.11, nu sunt amendamente din partea comisiei. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni? Nu, votat textul Senatului.

Art.12, de asemenea, nu sunt amendamente. Votat textul Senatului.

La art.13 urmăriţi amendamentul 14, admis amendamentul, modificat art.13.

Art.14, nu sunt amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni? Votat textul Senatului.

Am parcurs acest proiect. Vom supune votului final astăzi.

Luăm în continuare şi proiectul de la pct.6, cel cu dopajul.

Rog pe domnul Asztalos să prezinte raportul. A fost prezentat proiectul, da, de iniţiator.

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a fost sesizată spre dezbatere şi avizare pe fond cu proiectul de lege privind prevenirea şi combaterea dopajului în sport.

Proiectul de lege a fost avizat de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, precum şi de către Consiliul Legislativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea cadrului general privind prevenirea şi combaterea dopajului în sport.

Proiectul de lege este consecinţa firească a ratificării de către România prin Legea nr.171/1998 a Convenţiei împotriva dopajului, adoptată în cadrul Consiliului Europei la Strasbourg la 16 noiembrie 1989.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

La lucrări au fost prezenţi 26 de deputaţi din totalul de 28 de membri ai comisiei.

La dezbaterea proiectului de lege a participat ca invitat, în conformitate cu prevederile art. 51 şi 52 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, domnul Constantin Diaconu, preşedintele agenţiei Naţionale pentru Sport.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 29 iunie 2004. Camera Deputaţilor este Camera decizională.

În urma dezbaterilor din şedinţa din 29 septembrie 2004, comisia, cu unanimitate de voturi, a aprobat acest proiect de lege, cu amendamentul făcut, desigur.

Şi, de fapt, ca să nu revin, domnule preşedinte, la microfon, raportul conţine doar articolul 3 din acest proiect de lege şi aici de fapt ar trebui să efectuăm o modificare. Aş dori să citesc despre ce este vorba. Deci, textul art.3 "În vederea combaterii fenomenului de dopaj în sport, se înfiinţează Agenţia Naţională Antidoping." Cuvântul "se înfiinţează" trebuie să-l schimbăm şi să apară cuvântul "funcţionează", având în vedere faptul că, de fapt, prin Legea educaţiei fizice şi a sportului, deja s-a înfiinţat această agenţie, iar această lege a educaţiei fizice şi sportului a ieşit înaintea acestei legi.

Deci, în momentul când noi am lucrat pe textul acestei legi, conform Legii educaţiei fizice şi sportului, deja a existat această Agenţie Naţională Antidoping.

Asta este explicaţia schimbării cuvântului "se înfiinţează" cu cuvântul "funcţionează".

Iar în continuare, aş dori să vă spun că din partea Departamentului pentru activităţi parlamentare, Direcţia legislativă, am primit o notă prin care se semnalizează anumite inadvertenţe, mici scăpări, prima ar fi la acest art.3, iar în continuare, permiteţi-mi să intervin la art.13, 27, 44 şi 46.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Termenul acesta a fost propus de Consiliul Legislativ?

Domnul Asztalos Ferenc:

Da, da.

Domnul Valer Dorneanu:

"Funcţionează"?

Domnul Asztalos Ferenc:

Da.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să intervină la dezbateri generale. Nu.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului.

La titlu dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat forma Senatului.

Titlul cap.I. Votat forma Senatului.

La art.1 şi 2. Nu sunt obiecţiuni. Votate în formularea Senatului.

Titlul cap.II. Votat în formula Senatului.

La art.3, aţi auzit intervenţia domnului Asztalos. Urmăriţi, vă rog, amendamentul comisiei şi înlocuiţi verbul "se înfiinţează", cu "funcţionează".

Dacă sunteţi de acord cu această formulă a amendamentului 1. Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.4 şi 5. Votate în formula Senatului.

Art.6, 7 şi 8. Votate în formula Senatului.

Art.9. Nu sunt obiecţiuni. Votat în formula Senatului.

Titlul cap. III. Votat în formula Senatului.

Art.10, 11, 12. Votate toate în formula Senatului.

Titlul cap. IV. Votat în formularea Senatului.

Art.13, 14. La art.13, domnul deputat Asztalos doreşte să intervină.

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule preşedinte, toate aceste completări vin datorită observaţiilor făcute din partea Direcţiei legislative. La art.13, trebuie completată partea finală a textului cu sintagma "Monitorul Oficial al României" şi să adăugăm "Partea I".

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului art.13 în această formulare.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.14. Votat în unanimitate.

Titlul cap.V. Votat în unanimitate.

Art.15, 16. Votate în unanimitate.

Art.17 şi 18. Votate în unanimitate.

Art.19, 20. Votate în unanimitate.

Art.21, 22 şi 23. Votate în unanimitate.

Titlul cap.VI. Votat în unanimitate.

Art.24, 25, 26. Votate în unanimitate.

Titlul cap.VII. Votat în unanimitate.

La art.27, domnul Asztalos doreşte să intervină.

Domnul Asztalos Ferenc:

La art.27, în partea dispozitivă a articolului, apare cuvântul "fapte". Se propune să tăiem acest cuvânt "fapte". Explicaţia este următoarea: la lit.a) "prezenţa în organismul sportivului a unei substanţe interzise sau a metaboliţilor acesteia" nu constituie o faptă, ci este un efect.

Deci, acest cuvânt - fapte - nu are ce căuta în textul primei părţi.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului art.27, în această reformulare: "constituie abateri disciplinare următoarele: ..." şi sunt enumerate toate abaterile disciplinare.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Art.28, 29, 30, 31, 32. Votate în unanimitate.

Art.33, 34, 35, 36. Votate în unanimitate.

Art.37, 38. Votate în unanimitate.

Art.39, 40, 41. Votate în unanimitate.

Art.42, 43. Votate în unanimitate.

Titlul cap.VIII. Votat în unanimitate.

Art.44, 45...La art.44, domnul Asztalos are o intervenţie. Vă rog!

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule preşedinte, la art.44, denumirea corectă a instituţiei prevăzută în cuprinsul articolului nu este "Şcoala naţională de formare şi perfecţionare a antrenorilor", ci "Centrul naţional de formare şi perfecţionare a antrenorilor". În loc de "şcoală", apare "centru".

Domnul Valer Dorneanu:

V-aş ruga, de asemenea, pe dumneavoastră şi staff-ul tehnic să scrieţi corect din punct de vedere al literelor mari. Să fie scrise toate cu literă mare dacă aţi început... Este o corectură de fapt, stimaţi colegi, n-o mai supun votului dumneavoastră.

Art.44 va avea alcătuirea rezultată din operarea acestei rectificări a denumirii instituţiei.

Art.45. Votat în unanimitate.

Art.46. La art.46, din nou, domnul Asztalos.

Domnul Asztalos Ferenc:

La art.46, Direcţia legislativă ne propune să înlocuim sintagma "în termen de 30 de zile de la înfiinţare", cu textul "în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi". Deci, în loc de "înfiinţare", "data intrării în vigoare a prezentei legi".

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru că vă continuu gândul, agenţia a fost deja înfiinţată.

Vă rog, domnule Diaconu.

Domnul Constantin Diaconu:

Domnule preşedinte,

Întâi, va trebui elaborat regulamentul de organizare şi funcţionare al acestei agenţii, care se aprobă prin hotărâre de Guvern. Deci, agenţia se va înfiinţa abia după aprobarea acelei hotărâri de Guvern. "în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a acestei legi", nu este posibil. Avem un termen de 30 de zile pentru elaborarea normelor. Se aprobă prin hotărâre de Guvern şi abia atunci este înfiinţată agenţia. Şi curge celălalt termen de 30 de zile pentru elaborarea normelor.

Domnule preşedinte, la acest articol propunem ca "în termen de 30 de zile de la aprobarea prin hotărâre de guvern a Regulamentului de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale Antidoping se vor elabora normele metodologice".

Domnul Valer Dorneanu:

Să spunem de la aprobarea regulamentului, nu mai spunem prin ce act.

Domnul Constantin Diaconu:

Da. Exact.

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Supun votului dumneavoastră art.46 în această reformulare.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Vom supune proiectul votului final astăzi.

La pct.8 încă nu avem avizul Comisiei juridice.

La pct.9 se aşteaptă raport suplimentar.

La pct.10, proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.59/2001. Procedură de urgenţă. Lipseşte Comisia juridică.

La pct. 11, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 73/2004 privind instituirea subvenţiei individuale de sprijin pentru cazare pentru studenţii care locuiesc în alte spaţii decât căminele instituţiilor de învăţământ superior de stat.

Comisia pentru învăţământ. Vă rog, domnule Moldovan, să propuneţi timpii de dezbatere, că suntem în procedură de urgenţă.

Domnul Petre Moldovan:

Propun pentru întreaga lege cinci minute, timpii de dezbatere individuali, un minut.

Daţi-mi voie, domnule preşedinte, şi vă mulţumesc că mi-aţi acordat cuvântul, să prezint raportul asupra proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.73/2004 privind instituirea subvenţiilor individuale de sprijin pentru cazare pentru studenţii care locuiesc în alte spaţii decât căminele instituţiilor de învăţământ superior de stat.

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a fost sesizată spre dezbatere şi avizare pe fond cu proiectul menţionat mai sus. Proiectul de lege a fost avizat de Consiliul Legislativ.

El are ca obiect de reglementare acordarea unei subvenţii pentru acoperirea parţială a cheltuielilor de cazare a studenţilor, cu îndeplinirea unor condiţii privind domiciliul sau reşedinţa în altă localitate decât aceea a instituţiei în care studiază, venitul minim brut lunar pe membru de familie să nu depăşească salariul minim pe economie, să aibă vârsta de până la 29 de ani.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art.73 din Constituţia României, republicată.

La lucrări au fost prezenţi toţi membrii comisiei. La dezbaterea proiectului de lege a participat ca invitat domnul profesor universar dr. Radu Damian, secretar de stat în Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 21 octombrie 2004.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma dezbaterii, în şedinţa din 2 noiembrie 2004, comisia, cu unanimitate de voturi, aprobă proiectul de lege în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu timpii de dezbatere. E cineva împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acestuia dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care conţine dispoziţia de aprobare a ordonanţei de urgenţă. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanţei de urgenţă. Votat în unanimitate.

Art.1 şi 2. Votate în unanimitate.

Art.3 şi 4. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Art.5 şi 6. Votate în unanimitate.

Art.7. Votat în unanimitate.

Vom supune votului final acest proiect de lege la sfârşitul acestei şedinţe.

La pct.12 se aşteaptă raport suplimentar.

La pct.13, Propunerea legislativă pentru exercitarea profesiunii de kinetoterapeut înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ordinului kinetoterapeuţilor din România.

Cine este autorul? Domnul profesor Ifrim, în numele comisiei şi al iniţiatorilor.

Domnul Mircea Ifrim:

Prin această propunere legislativă se reglementează profesiunea de kinetoterapeut şi în acord cu normele Uniuni Europene. În dialog cu Ministerul Sănătăţii, Comisia pentru sănătate vă roagă să adoptaţi proiectul, în forma pe care îl propunem.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Aţi ascultat şi iniţiatorii şi raportul comisiei.

Dacă doreşte cineva să intervină la dezbateri.

Domnule ministru, vă rog să spuneţi şi punctul de vedere al Guvernului.

Domnul George Pavelescu (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Onorată Cameră,

Iniţiativa legislativă a fost dezbătută în 5-6 şedinţe ale comisiei. Ea corespunde punctelor de vedere exprimate de Ministerul Sănătăţii în ceea ce priveşte acest domeniu de activitate, caracterul pe care această activitate a specialiştilor de kinetoterapie, cultură fizică medicală, respectiv profilactic, curativ şi de recuperare îl desfăşoară în cadrul echipei medicale sub coordonarea medicului specialist.

Suntem de acord cu conţinutul raportului şi cu amendamentele care au fost prezentate de către comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă dintre dumneavoastră doreşte cineva să intervină. Nu.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlu dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

titlul cap.I. Votat în unanimitate.

La art.1 urmăriţi amendamentul 4. Votat amendamentul, modificat articolul 1.

La art.2, urmăriţi amendamentul 5. Votat amendamentul, modificat art. 2.

La art.3, urmăriţi amendamentul 6. Votat amendamentul, modificat textul art.3.

La art.4, urmăriţi amendamentul 7. Votat amendamentul, modificat textul art.4.

La art.5, urmăriţi amendamentul 8. Votat amendamentul, modificat textul art.5.

La art.6, urmăriţi amendamentul 10. Votat amendamentul, modificat textul art.6.

La art.7, urmăriţi amendamentul 11. Votat amendamentul, modificat textul art.7.

Titlul secţiunii a 3-a. Urmăriţi amendamentul 12. Votat amendamentul, modificat titlul.

Art.8, amendamentul 13. Votat amendamentul, modificat art.8.

Art.9, amendamentul 14. Votat amendamentul, modificat art.9.

La art.10 nu sunt amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră. Votat textul iniţial.

La art.11, urmăriţi amendamentul 16. Votat amendamentul, modificat art.11.

Titlul Cap.II. Nu sunt obiecţiuni. Votat textul iniţial.

Titlul secţiunii 1. Votat textul iniţial.

La art.12, urmăriţi amendamentul 19. Votat amendamentul, modificat textul.

Art.13, urmăriţi amendamentul 21. Votat amendamentul, modificat art.13.

Art.14, urmăriţi amendamentul 23. Votat amendamentul, modificat art.14.

Art.15. Nu sunt amendamente. Nici dumneavoastră nu aveţi obiecţiuni. Votat textul iniţial.

Art.16, urmăriţi amendamentul 25. Votat amendamentul, modificat textul art.16.

Art.17, urmăriţi amendamentul 26. Votat amendamentul, modificat art.17.

La art.18, urmăriţi amendamentul 28. Votat, modificat acest articol.

La art.19, amendamentul 29. Votat, modificat art.19.

Art.20, urmăriţi amendamentul 30. Votat, modificat art.20.

Art.21, amendamentul 31. Votat amendamentul, modificat art.21.

Art.22, urmăriţi amendamentul 32. Votat amendamentul, modificat art.22.

Art.23, urmăriţi amendamentul 33. Votat. Modificat art.23.

Art.24, amendamentul 34. Votat. Modificat art.24.

Art.25, amendamentul 35. Votat. Modificat art.25.

Art.26, amendamentul 36. Votat. Modificat art.26.

Art.27, amendamentul 37. Votat. Modificat art.27.

La art.28 nu sunt amendamente. Nu aveţi obiecţiuni. Votat textul iniţial.

Art.29, amendamentul 39. Votat, modificat art.29.

Art.30. Nu sunt amendamente. Votat textul iniţial.

Art.31, urmăriţi amendamentul 41. Votat amendamentul, modificat art.31.

La art.32, amendamentul 42. Votat amendamentul, modificat textul art.32.

La art.33 nu sunt amendamente. Nici dumneavoastră nu aveţi obiecţiuni. Votat textul iniţial.

Art.34, amendamentul 44. Votat amendamentul, modificat art.34.

Art.35, amendamentul 45. Votat amendamentul, modificat textul.

La titlul secţiunii a 5-a urmăriţi amendamentul 46. Votat. Modificat titlul.

Art.36, amendament 47. Votat amendamentul. Modificat textul.

Art.37, amendament 48. Votat amendamentul, modificat textul.

Art.38, amendamentul 49. Votat amendamentul, modificat textul.

Art.39, amendament 50. Votat amendamentul.

Art.40, amendamentul 51. Votat amendamentul.

Art.41, amendamentul 52. Votat amendamentul.

Titlul Cap.III, amendament 53. Votat, modificat titlul.

Art.42, amendament 54. Votat. Modificat art.42.

Art.43, amendamentul 55. Votat amendamentul.

Art.44, amendamentul 56. S-a votat amendamentul.

Art.45. Nu sunt amendamente. Nu sunt obiecţiuni din partea dumneavoastră. Votat textul iniţial.

Art.46, prin amendamentul 58, comisia propune eliminarea. Dacă aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul, eliminat textul.

Art.47, amendamentul 59. Adoptat amendamentul, modificat textul.

Art.48, amendamentul 60. Adoptat amendamentul, modificat textul.

Art.48 a fost şi ultimul. Vă rog să urmăriţi şi anexa. Comisia propune redactarea ei separat, în mod firesc intervine această propunere, nu în continuarea textului.

Urmăriţi amendamentul 61. Adoptat amendamentul 61, anexa se redactează în mod separat.

Am parcurs textul acestui proiect. Îl vom supune votului final astăzi, la sfârşitul zilei.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.94/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare.

Comisia pentru buget. Suntem în procedură de urgenţă. Comisia pentru buget să propună timpii de dezbatere.

Domnul Vasile Bleotu:

Domnule preşedinte,

Comisia pentru buget propune timpi de dezbatere, total 20 de minute, câte un minut pentru fiecare intervenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu aceşti timpi de dezbatere. E cineva împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului. Vă rog să urmăriţi în paralel textul proiectului de lege şi raportul comisiei.

titlul proiectului de lege, în forma Senatului. Votat în forma Senatului.

Preambulul articolului unic. Votat în unanimitate.

Pct.1. Dacă sunt obiecţiuni. Votat în forma Senatului.

La pct.2, urmăriţi amendamentul 2 din raport. Dacă aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul, modificat pct.2.

La pct.3 din legea Senatului. Votat forma Senatului.

La pct.4, urmăriţi amendamentul 9 din raport. Explicaţia diferenţei cronologice este că raportul cuprinde amendamente şi la proiectul de lege şi la ordonanţă.

La pct.4, urmăriţi amendamentul 9, de la pag.12. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 9. Nu. Votat amendamentul, modificat pct.4.

Pct.5, 6, 7, 8 şi 9 din legea adoptată de Senat. Votate toate în formula Senatului.

Pct.10, urmăriţi amendamentul 22 de la pag.30. Admis amendamentul, modificat pct.10.

După pct.10, vă rog să urmăriţi amendamentul 26 de la pag.36. Comisia propune un articol nou, 161¹.

Dacă aveţi obiecţiuni. Votat acest amendament.

La pct.11 din legea Senatului, urmăriţi la pag.40, amendamentul comisiei, cu privire la acest articol XXXV alin.6. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat amendamentul.

Pct.12 din legea Senatului. Votat în unanimitate.

Trecem la ordonanţă.

Titlul ordonanţei. Votat în unanimitate.

Titlul cap.I şi al secţiunii 1. Votate în unanimitate.

Art.1, 2, 3, 4, 5, 6, 7. Votate în formularea din ordonanţă.

Art.8. Votat în unanimitate.

Titlul secţiunii a 4-a. Votat în unanimitate.

Art.9, 10, 11. Votate în unanimitate.

La secţiunea a 5-a, la titlu dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Art.12, 13, 14, 15, 16. Votate în unanimitate.

Art.17, 18, 19, 20, 21. Votate în unanimitate în formularea din ordonanţă.

Art.22. Votat în unanimitate.

La art.23, urmăriţi, vă rog, amendamentul 1 din raport. Dacă aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul comisiei. Modificat art.23 alin.1 din ordonanţă. Alin.2 rămâne în formularea ordonanţei.

Titlul secţiunii a 6-a. Votat în unanimitate.

Art.24, 25, 26. Votate în unanimitate în formula din ordonanţă.

După art.26, urmăriţi amendamentul 3, care propune introducerea a trei noi articole, 26¹, 26², 26³.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 3. Nu. Votat. Introduse cele trei articole.

Titlul secţiunii a 7-a. Votat titlul în unanimitate, în formula din ordonanţă.

Art.27. Votat în unanimitate.

La secţiunea a 8-a, titlul acesteia. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.28. Votat în unanimitate.

La art.29, urmăriţi, vă rog, amendamentul 4. Adoptat amendamentul, modificat art.29.

Art.30, 31. Votate în unanimitate în formula din ordonanţă.

După art.31, urmăriţi amendamentul 5. Comisia propune un articol nou, 31¹. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Admis amendamentul, se introduce acest text.

Art.32. Votat în unanimitate.

Titlul secţiunii a 9-a. Votat în unanimitate.

Art.33, 34, 35, 36, 37. Votate în unanimitate.

Secţiunea a 10-a. Urmăriţi amendamentul 6. Comisia propune modificarea art.38. Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament? Nu aveţi.

Modificat titlul, iar prin amendamentul nr.7 comisia propune, la amendamentul nr.7, deci nu la amendamentul nr.6, modificarea art.38.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.7?

Admis şi amendamentul nr.7, modificat art.38 la toate alineatele. Deci art.38 va avea alcătuirea rezultată din amendamentul nr.7.

Prin amendamentul nr.8, comisia propune un text nou, art.38¹. Dacă aveţi obiecţiuni?

Admis şi amendamentul nr. 8 şi se introduce punctul acesta cu un articol nou, 38¹.

Titlul Cap.II şi al Secţiunii 1.

Votate în unanimitate.

Art.I., preambul.

Votat în unanimitate.

Pct.1 şi 2. Votate în unanimitate.

Secţiunea a 2-a.

Pentru art.II urmăriţi amendamentul nr.9.

Admis şi amendamentul nr. 9 şi modificat art.II cu privire la pct.1.

Pentru pct.2, 3, 4, 5 nu mai sunt amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni?

Votate în unanimitate.

Art.III - urmăriţi amendamentul nr.10.

Votat şi modificat acest punct.

Art.IV şi V.

Votate în unanimitate.

Titlul Secţiunii a 3-a, care se referă la modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.24/1998.

Urmăriţi amendamentul nr.11.

Poftiţi, domnule Selagea.

Domnul Constantin Selagea:

La pag.15, amendamentul nr.12, la art.IV, alineatul...

Domnul Valer Dorneanu:

Staţi puţin, că eram la amendamentul nr.11, iar dumneavoastră aţi zis amendamentul nr.12.

Domnul Constantin Selagea:

...amendamentul nr.11, pag.15, avem pct.4, alin.1¹, la care dorim reformularea (este o eroare materială) "în calculul intensităţii ajutorului de stat se iau în vedere costurile eligibile aferente valorii..., deci completat cu "valorii" "... investiţiilor realizate până la data de 15 septembrie 2004".

Domnul Valer Dorneanu:

Supun aşadar amendamentul nr.11, cu această modificare pentru art.5, pct.4, de la pag.15.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art.VII, vă rog să urmăriţi amendamentul nr.13.

Admis şi amendamentul nr.13 şi modificat acest articol cu privire la pct.2, celelalte rămânând în formula din ordonanţă.

Titlul Secţiunii a 5-a.

Votată în unanimitate în formularea din ordonanţă.

Art.VIII. Votat în unanimitate în formula din ordonanţă.

Secţiunea a 6-a. Modificarea ordonanţei nr.86.

Titlul. Votat în unanimitate.

Art.IX. Votat în unanimitate.

Anexa nr.1. Votată în unanimitate.

Titlul Secţiunii a 7-a.

Votat în unanimitate.

Art.X. Votat în unanimitate.

Art.XI. Votat în unanimitate în formula din ordonanţă.

Art.XII. Votat în unanimitate.

Secţiunea a 8-a - modificarea Legii nr.143 privind ajutorul de stat.

Votată în unanimitate.

Art.XIII. Votat în unanimitate.

Art.XIV. Votat în unanimitate.

Titlul Secţiunii a 9-a, modificarea şi completarea Ordonanţei nr.128/1998.

Votată în unanimitate.

Art.XV. Votat în unanimitate.

Art.XVI, XVII şi XVIII.

Votate în unanimitate.

Secţiunea a 10-a, modificarea Ordonanţei nr.41.

Votată în unanimitate.

Art.XIX. Votat în unanimitate.

Art.XX. Votat în unanimitate.

Secţiunea a 11-a, modificarea Legii nr.290.

Votată în unanimitate.

Art.XXI. Votat în unanimitate.

Secţiunea a 12-a, modificarea şi completarea art.II din Legea nr.230.

Votată în unanimitate.

Art.XXII. Votat în unanimitate.

Art.XXIII. Votat în unanimitate.

Secţiunea a 13-a, completarea Ordonanţei de urgenţă nr.63/99.

Votată în unanimitate.

Art.XXIV. Votat în unanimitate.

Secţiunea a 14-a, modificarea şi completarea Ordonanţei nr.79/2003.

Votată în unanimitate.

Art.XXV. Votat în unanimitate.

Art.XXVI. Votat în unanimitate.

Art.XXVII şi XXVIII. Votate în unanimitate.

Secţiunea a 16-a, modificarea şi completarea Legii nr.346/2004.

Votat titlul în unanimitate.

Art.XXIX. Votat în unanimitate.

Secţiunea a 17-a, modificarea Legii nr.341/2004.

Votată în unanimitate.

Art.XXX. Votat în unanimitate.

Secţiunea a 18-a. Vă rog să urmăriţi amendamentul nr.14 de la pag.17 cu privire la art. XXXI.

Adoptat amendamentul şi modificat acest articol cu privire la pct.1.

După amendamentul nr.14 vă rog să urmăriţi amendamentul nr.15, care se referă la introducerea unui alineat 3, după alin.2 de la pct.1, art.XXXI.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.15?

Adoptat şi se introduce acest text.

La pct.2, cu privire la art.2 alin.1, urmăriţi amendamentul nr.16.

Admis şi amendamentul nr.16 şi modificat acest text.

Pct.3, 4, 5, 6, 7 şi 8 din acest articol. Nu sunt obiecţiuni.

Votate toate punctele în formularea din ordonanţă.

La pct.9 urmăriţi amendamentul nr.17, pag.20.

Comisia propune abrogarea articolului. Dacă aveţi obiecţiuni?

Admis şi amendamentul nr.17.

La art.12 de la pct.9 urmăriţi amendamentul nr.18.

Admis şi amendamentul nr.18 şi modificat acest text.

Art.13 şi 14. Votate în unanimitate.

Prin amendamentul nr.19 comisia propune introducerea unui articol nou, XXXI¹.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Admis şi amendamentul nr.19 şi se introduce acest text.

La art.XXXII urmăriţi, vă rog, amendamentul nr.20 de la pag.25. Comisia propune abrogarea pct.4, alin.4 al art.5.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.20?

Admis şi amendamentul nr.20 şi abrogat acel text.

Celelalte texte de la art. XXXII rămân în formularea din ordonanţă.

Stimaţi colegi, prin amendamentul nr.21 de la pag.25 comisia propune introducerea unei secţiuni noi, 19¹.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.21?

Admis şi amendamentul nr.21 şi se introduce această secţiune.

Art. XXXIII. Votat în unanimitate.

Prin amendamentul nr.23 comisia propune introducerea unui articol 17, cu cuprinsul prevăzut la amendamentul de la pag.31 până la pag.34.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.23?

Admis acest amendament.

Secţiunea 21, modificarea Ordonanţei nr.64.

Votată în unanimitate.

Art.XXXIV. Urmăriţi amendamentul nr.24 de la pag.35.

Admis şi amendamentul nr.24 şi se modifică lit.c¹) de la pct.I.

Pct.2 de la art.XXXIV. Votat în formularea din ordonanţă.

Prin amendamentul nr.25, de la pag.35, comisia propune un text nou, alin.5.

Admis şi amendamentul nr.25 şi se introduce acest nou text.

Secţiunea a 22-a - completarea Legii nr.71/2003.

Admis titlul.

Art.XXXV. Votat în unanimitate.

Secţiunea a 23-a, modificarea Legii îmbunătăţirilor funciare nr.138/2004.

Admis titlul secţiunii.

Art.XXXVI. Votat în unanimitate.

Secţiunea a 24-a, suspendarea aplicării Ordonanţei nr.71/2001.

Adoptat titlul secţiunii.

Art.XXXVII. Votat în unanimitate.

Secţiunea a 25-a, titlul.

Votat în unanimitate.

Art.XXXVIII. Votat în unanimitate.

Prin amendamentul nr.27, de la pag.42, comisia propune introducerea literelor d), e), f) şi g). Urmăriţi pag.42.

Admis şi amendamentul nr.27 şi se introduc aceste texte.

Secţiunea a 26-a - dispoziţii finale - titlu.

Votată în unanimitate.

Art.XXXIX. Votat în unanimitate.

Prin amendamentul nr.28, de la pag.43, comisia propune introducerea unui articol nou, XXXIX¹.

Votat şi se introduce acest text.

Art.XL. Votat în unanimitate.

Am parcurs, stimaţi colegi - e adevărat, cu greutate, pentru că a fost un proiect voluminos şi complex - textele acestui proiect. Vi-l voi supune votului final la sfârşitul acestei zile.

Revenim, stimaţi colegi, pentru că s-a prezentat Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, la proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.16/2002 prin contractele de parteneriat public-privat.

Suntem în procedură de urgenţă.

Îl rog pe preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi să propună timpii de dezbatere.

Domnul Ion Neagu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Propun timp total 10 minute şi câte un minut pentru fiecare luare de cuvânt. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord?

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

V-aş ruga, stimaţi colegi, să urmăriţi raportul suplimentar al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

La titlul proiectului de lege dacă aveţi obiecţiuni?

Votat în unanimitate.

Art.I. Votat în unanimitate.

Pct.1. Vă rog să urmăriţi amendamentul nr.2.

Votat în unanimitate.

Prin amendamentul nr.3, comisia propune introducerea unui art.1¹. Dacă aveţi obiecţiuni?

Admis amendamentul nr.3 şi se introduce acest text.

Stimaţi colegi, prin amendamentul nr.4 comisia propune la art.2 modificarea acestuia în ceea ce priveşte lit.a). Dacă aveţi obiecţiuni?

Admis amendamentul nr.4.

Amendamentul nr.5 vă rog să îl urmăriţi la pag.5 din raport. Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia propune abrogarea literelor b) şi e).

Adoptat amendamentul nr.5.

Amendamentul nr.6. Comisia propune eliminarea lit.e) de la art.2.

Adoptat amendamentul nr.6.

Amendamentul nr.7, cu privire la introducerea lit.h¹).

Adoptat amendamentul nr.7.

Art.2 lit.i). Comisia nu are amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră?

Adoptat textul Senatului.

La pct.5 din legea adoptată de Senat nu sunt amendamente. Nici dumneavoastră nu aveţi obiecţiuni.

Votat textul Senatului.

Pct.6. Nu sunt amendamente.

Votat textul Senatului.

La pct.7 urmăriţi amendamentul nr.11.

Votat amendamentul şi se modifică acest punct.

Prin amendamentul nr.12, comisia propune introducerea art.4¹, 4², 4³, pe care le găsiţi de la pag.9 la pag.13 din raport.

Adoptat amendamentul nr.12.

Pentru art.5 de la pct.8 din legea Senatului comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră?

Votat textul Senatului pentru alin.1 şi 2.

Dar la alin.3, prin amendamentul nr.13, comisia propune modificarea acestuia.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Votat amendamentul.

La pct.9, comisia propune menţinerea acestuia. Dacă aveţi obiecţiuni?

Adoptat textul Senatului.

Prin amendamentul nr.15, comisia propune modificarea art.7. Urmăriţi-l la pag.17.

Adoptat amendamentul şi modificat acest text.

Prin amendamentul nr.16, comisia propune introducerea mai multor articole noi, de la 7¹ până la 7¹⁸.

Dacă aveţi obiecţiuni la vreunul din aceste articole? Nu sunt.

Votat amendamentul în întregime.

Am o nelămurire, domnule preşedinte. La amendamentul nr.16 spuneţi că introduceţi articolele de la 7¹ până la 7¹⁸, şi se opresc la 7⁹.

Stimaţi colegi, la amendamentul nr.16 se introduc articolele 7¹ până la 7⁹.

Dacă aveţi obiecţiuni la vreunul din acestea? Nu.

Votat în unanimitate.

Prin amendamentul nr.17, comisia propune modificarea art.8 de la pct.11 din legea Senatului.

Adoptat amendamentul nr.17.

Amendamentul nr.18. Comisia propune modificarea alineatului 1 de la art.11. Dacă aveţi obiecţiuni?

Adoptat amendamentul nr.18.

Prin amendamentul nr. 19, comisia propune introducerea art.11¹, nou. Dacă aveţi obiecţiuni?

Adoptat amendamentul nr.19 şi se introduce acest text.

Pct.12 din legea Senatului. Comisia nu are amendamente.

Pentru art.11¹ alin. 2 există din partea iniţiatorului o intervenţie.

Domnul Marius Sorin-Ovidiu Bota (secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Textul acestui punct: "Cu toate acestea, în nici un caz valoarea estimată a noului contract nu trebuie să depăşească 50% din valoarea actualizată a contractului de parteneriat public-privat pentru concesiunea de lucrări atribuite iniţial", dorim formularea de început să fie alta, şi anume: "Valoarea contractului pentru lucrările suplimentare nu trebuie să depăşească 50% din valoarea actualizată ..." şi textul curge.

Domnul Valer Dorneanu:

Pare mult mai normativ. Comisia este de acord cu acest conţinut.

Supun votului dumneavoastră alin.2 de la art.11¹ de la amendamentul nr.2, în formularea prezentată de reprezentantul Guvernului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Pentru pct.12 şi 13 din legea adoptată de Senat nu sunt amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră?

Votate în unanimitate textele Senatului.

Prin amendamentul nr.22 comisia propune înlocuirea expresiilor "proiecte de parteneriat public-privat" şi "proiecte public-private". Urmăriţi amendamentul nr.22.

Adoptat amendamentul şi se înlocuiesc aceşti termeni.

Prin amendamentul nr.23, comisia propune un articol nou, art.II.

Votat în unanimitate.

Art.II din legea Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni?

Votat în unanimitate.

Art.III din legea Senatului. Comisia propune eliminarea, prin amendamentul nr.25.

Votat amendamentul şi se elimină textul.

Art.IV din legea Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni?

Votat textul Senatului.

Prin amendamentul nr.27, comisia propune ca art.1 să se modifice. Urmăriţi amendamentul nr.27, pag.34-35.

Adoptat amendamentul şi se modifică aceste texte.

Prin amendamentul nr.28, comisia propune introducerea unor articole noi, 1¹ şi 1².

Adoptat amendamentul nr.28.

Prin amendamentul nr.29, comisia propune la art.2 introducerea a două alineate noi. Le găsiţi la pag.38-39.

Adoptat amendamentul şi se introduc aceste texte.

Prin amendamentul nr.30 la art.7, comisia propune modificarea acestuia. Dacă aveţi obiecţiuni?

Admis şi amendamentul nr.30 şi modificat art.7.

Amendamentul nr.31, comisia propune modificarea art.10.

Admis şi amendamentul nr.31 şi modificat textul.

La pct.32, referitor la pct.3, cu privire la art.13, nu sunt amendamente.

Adoptat forma Senatului.

Prin amendamentul 33, comisia propune modificarea literei h) de la art. 13. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul 33.

Prin amendamentul 34, comisia propune adăugarea literei f) la art. 22. Admis amendamentul, se adaugă acest text.

La pct.4 cu privire la art. 27, comisia nu are amendamente. Adoptat textul Senatului.

După art. 27, la pct. 10, comisia, prin amendamentul 36 propune introducerea unui articol nou, 27¹. Admis amendamentul, se introduce acest text.

Prin amendamentul 37, comisia propune ca după art. 27¹ să se introducă un capitol nou, III¹ şi o secţiune nouă, a treia. Găsiţi amendamentul 37, de la pagina 46 până la pagina 52.

Dacă aveţi obiecţiuni la vreunul din textele de la amendamentul 37? Adoptat amendamentul, se introduce acest capitol şi această secţiune.

Punctul 5 din Legea Senatului, cu privire la art. 30. La acesta comisia nu are amendamente.

Dacă aveţi obiecţiuni? Votat textul Senatului.

Prin amendamentul 40, comisia propune la pct. 6 modificarea art. 40. Adoptat amendamentul 40, modificat acel text.

Pentru art. V din legea Senatului, comisia nu are amendamente. Votat textul Senatului.

Pentru art. VI, de asemenea, nu sunt amendamente. Votat textul Senatului.

La art. VII din legea Senatului, urmăriţi amendamentul 43. Adoptat amendamentul 43, modificat acest articol.

Am parcurs textele acestui proiect de lege. Îl vom supune votului final la sfârşitul acestei şedinţe.

La pct. 10 din ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2001 privind modificarea şi completarea OUG 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă.

Suntem în procedură de urgenţă. Domnul profesor Neagu, preşedintele Comisiei juridice, vă rog să propuneţi timpii de dezbatere.

Domnule profesor, aveţi cuvântul. Dezbătusem Ordonanţa nr. 138.

Domnul Ion Neagu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Propun 5 minute şi 1 minut pentru fiecare luare de cuvânt.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu aceste propuneri?

Dacă sunt obiecţiuni?

Voturi împotrivă?

Nu sunt.

La titlul proiectului de lege, forma Senatului. Votat în unanimitate titlul în forma Senatului.

Cuprinsul articolului unic, care conţine dispoziţia de respingere a ordonanţei. Nu sunt obiecţiuni. Votat textul Senatului în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final la sfârşitul acestei zile.

Trecem la pct. 15, stimaţi colegi, reexaminarare, la cererea preşedintelui României, a Legii privind sănătatea reproducerii şi reproducerea umană asistată medical.

Domnul profesor Ifrim are o intervenţie prealabilă.

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de Lege privind sănătatea reproducerii şi reproducerea umană asistată medical a fost reexaminat la cererea preşedintelui României, s-au făcut corecţiile de rigoare întrucât cele sesizate de către Preşedinţia României au fost benefice pentru noi. Am avut încă o discuţie cu specialiştii, cu Ministerul Sănătăţii, astfel încât, în actuala formă, proiectul răspunde pe deplin acestei problematici atât de actuale în prezent.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Are şi preşedintele de şedinţă dreptul de a se exprima în calitate de jurist şi de deputat. (Coboară la microfon).

Stimaţi colegi,

Cererea de reexaminare formulată de preşedintele României a vizat nu aspectele medicale ale acestui proiect care priveşte reproducerea umană, ci mai ales aspectele juridice de respectare a drepturilor omului. Se impunea, din acest punct de vedere, ca proiectul să fie examinat şi avizat şi de către Comisia juridică.

Distinsul nostru coleg, profesorul Ifrim, reputat medic, ne spune că a discutat cu specialişti din Ministerul Sănătăţii. Noi suntem, însă, forul legislativ, nu suntem în faţa unui proiect ştiinţific, suntem în faţa unui proiect de lege.

Ca atare, avem nevoie de avizul de specialitate al Comisiei juridice, pentru a se pronunţa dacă au fost încălcate drepturile omului, dacă textul este juridic şi constituţional. Propunerea mea este să fie trimisă cererea de reexaminare şi Comisiei juridice, pentru ca aceasta să se pronunţe.

Domnule profesor Ifrim, aveţi cuvântul.

Domnul Mircea Ifrim:

Domnule preşedinte,

Vă mulţumesc pentru faptul că îmi acordaţi cuvântul. Eu vreau să vă spun că în spiritul în care gândesc, niciodată nu consider că adevărul absolut ne aparţine şi că există adevăr absolut, altceva decât Dumnezeu, în religia creştină.

În acest spirit, eu sunt de acord ca împreună cu domnul profesor Neagu să am avizul domnului preşedinte al Comisiei juridice şi sunt de acord să revină la comisie şi până săptămâna viitoare să reglăm acest lucru.

Dar, aş dori să subliniez faptul că această lege a fost analizată foarte temeinic cu juriştii Ministerului Sănătăţii, cu specialiştii în domeniu. La un moment dat, în cererea trimisă de preşedinte se fac nişte afirmaţii legate de confidenţialitate care trebuie să existe şi există în toate ţările europene, nu putem pune problema că dacă nu păstrăm confidenţialitatea prevenim un incest, deci posibilitatea ca sperma pe care am luat-o de la un individ să ducă la un copil care să se căsătorească cu copilul acelui individ şi să dea descendenţi, este pur şi simplu o inepţie. Deci, acest lucru juridic îl vom discuta şi, în orice caz, sunt de acord cu acest lucru, dar vă asigur că aşa cum este făcută legea şi cum am ţinut cont de ceea ce este pertinent de la Preşedinţie, nu asemenea speculaţii, este un singur punct cu asemenea speculaţii, legea va putea să fie votată de dumneavoastră în săptămâna viitoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc pentru înţelegere.

Supun votului dumneavoastră propunerea de a se trimite cererea preşedintelui pentru un aviz şi Comisiei juridice, pe care o rugăm să întocmească acest aviz, astfel încât la începutul săptămânii viitoare să putem reveni în plen cu proiectul.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege privind declararea zonei de amplasare a monumentelor istorice din nordul Moldovei ca obiectiv de interes naţional.

Comisia pentru cultură propune adoptarea acestui proiect. Dar, să dăm cuvântul, totuşi, iniţiatorului.

Rog preşedintele comisiei să prezinte şi proiectul şi raportul, având în vedere că proiectul a fost refăcut, practic, de către comisie.

Domnul Mihai-Adrian Mălaimare:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Proiectul vine din legislatura trecută. Noi am considerat că acest proiect trebuie să se adreseze unei zone mai largi, nu numai zonei Sucevei, este adevărat, extrem de bogată în monumente. Am extins proiectul asupra zonelor Botoşani, Iaşi şi Neamţ şi considerăm că instituirea unui astfel de organism creează premisele, în perspectivă, unei gândiri mult mai sistematice în legătură cu protecţia monumentelor din această zonă. Aceasta în legătură cu proiectul.

Raportul pe care vi-l prezentăm este unul suplimentar. Vă reamintim că raportul nostru a fost trimis la comisie pentru a fi revăzut. El a fost dezbătut în şedinţele comisiei din ziua de 7 octombrie şi, în urma examinării, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune adoptarea proiectului, cu amendamentele anexate.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină?

Trecem la dezbaterea proiectului.

La titlul proiectului dacă aveţi obiecţiuni? Votată formula iniţială.

Articolul 1. Votat în unanimitate.

La art. 2 urmăriţi amendamentul 1. Votat amendamentul, modificat art. 2.

Articolul 3. Urmăriţi amendamentul 2. Votat amendamentul, modificat art. 3.

La art. 4, 5 şi 6 nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate în formula care ni se prezintă.

La anexa 1. Votată în unanimitate.

Anexa 2. Votată în unanimitate.

Anexa 3. Votată în unanimitate.

Anexa 4. Votată în unanimitate.

Anexa 5. Votată în unanimitate.

Anexa 6. Urmăriţi amendamentul 3. Votat amendamentul, modificată anexa 6.

Anexa 7. Votată în unanimitate în formula prezentată.

La anexa 8 urmăriţi amendamentul 4. Votat amendamentul, modificată anexa 8.

Am parcurs textul acestui proiect. Îl vom supune astăzi votului final.

Propunerea legislativă privind înfiinţarea Comunei Stroeşti. Comisia pentru administraţie publică a propus respingerea acesteia.

Domnule Florescu, v-aş ruga să vă susţineţi propunerea.

Domnul Ion Florescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia menţine raportul iniţial de respingere, ca urmare a faptului că nu a intervenit nimic nou la această propunere legislativă şi, aşa cum este prevăzut şi în raport, nu întruneşte una din condiţiile esenţiale pentru a fi promovat un asemenea proiect de lege, respectiv dorinţa cetăţenilor comunităţii respective, exprimată printr-un referendum, al cărui rezultat a ieşit negativ.

Deci, menţinem propunerea de respingere. Vă rugăm, domnule preşedinte, să o propuneţi plenului Camerei. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină la propunerea comisiei? Nu. Vom supune propunerea de respingere votului final la sfârşitul acestei şedinţe.

La pct. 18, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 14/2003, Legea partidelor politice.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propune respingerea acesteia.

Domnule profesor Neagu, vă rog să vă susţineţi propunerea.

Domnul Ion Neagu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

S-a întocmit un raport asupra propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 14/2003, Legea partidelor politice.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat favorabil propunerea legislativă.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a avizat negativ propunerea legislativă.

Consiliul legislativ a avizat favorabil această propunere legislativă.

Guvernul, în punctul său de vedere nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative.

Şi comisia a dezbătut această propunere. Analizând-o, a apreciat că aceasta nu poate fi acceptată, întrucât contravine prevederilor legale în vigoare, în materia alegerilor parlamentare şi locale.

Având în vedere cele menţionate, prin promovarea acestei propuneri, ar exista o dublă legiferare şi, în consecinţă, comisia a constatat în acest caz că această propunere a rămas fără obiect.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi să supună plenului Camerei respingerea acestei propuneri legislative, pentru completarea Legii nr. 14/2003 privind partidele politice.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc şi v-aş ruga să mai rămâneţi pentru următorul proiect.

Întreb dacă la această propunere a comisiei există cineva care doreşte să intervină? Nu. Mulţumesc.

Vom supune propunerea de respingere votului final astăzi.

La pct. 19, Propunerea legislativă privind regimul juridic al aşezămintelor private de tip familial pentru copii aflaţi în dificultate.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a propus, de asemenea, respingerea.

Aveţi cuvântul.

Domnul Ion Neagu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Consiliul Legislativ a avizat favorabil această propunere legislativă, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, precum şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au avizat negativ această propunere legislativă, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale au avizat favorabil această propunere legislativă.

Guvernul, în punctul său de vedere transmis, a precizat că nu susţine adoptarea acestei propuneri legislative.

Propunerea are ca obiect de reglementare înfiinţarea aşezămintelor private de tip familial, definite ca unităţi gospodăreşti autonome, în care o familie substitutivă, denumită "familie socială", ocroteşte pe termen lung copii aflaţi în dificultate.

La lucrările acestei comisii, la dezbateri, au participat 19 deputaţi din cei 23 şi analizând această propunere, membrii comisiei au apreciat că aceasta nu poate fi acceptată, din următoarele considerente: în concepţia propunerii legislative, una dintre cele mai importante măsuri de ocrotire, şi anume, plasamentul copilului, este lăsat aproape exclusiv în seama organizaţiilor guvernamentale, eliminând, practic, rolul statului şi limitând rolul autorităţilor publice locale în aprobarea proiectului de înfiinţare a aşezământului de tip familial.

În al doilea rând, propunerea legislativă pune accentul în mod deosebit pe aspectele economice şi financiare, tratând în mod insuficient îndatoririle, răspunderile şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească persoanele chemate să lucreze ca "părinţi sociali".

În urma dezbaterii, comisia a hotărât cu unanimitate de voturi respingerea acestei propuneri legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să intervină cu privire la propunerea Comisiei juridice? Nu.

O vom supune votului final la sfârşitul acestei zile.

La pct. 20 nu avem raportul suplimentar.

La pct. 21, Propunerea legislativă privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei judiciare. Tot Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi are o propunere de respingere a acestei iniţiative.

Domnul Ion Neagu:

Domnule preşedinte,

Comisia a întocmit un raport asupra propunerii legislative privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei judiciare.

Consiliul legislativ a avizat favorabil această propunere legislativă.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a avizat negativ această propunere.

Guvernul, în punctul său de vedere, a precizat că nu susţine adoptarea acestei propuneri legislative.

Propunerea aceasta are ca obiect de reglementare organizarea Poliţiei judiciare în cadrul Ministerului Public, sub autoritatea Procurorului General, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

La dezbateri a participat, în calitate de invitat, un consilier juridic din Direcţia Generală Reglementări şi Contencios din Ministerul Administraţiei şi Internelor, au fost prezenţi 19 deputaţi din cei 23 de membri ai comisiei şi analizând această propunere, membrii comisiei au apreciat că aceasta nu poate fi acceptată, din următoarele considerente: din modul de redactare a propunerii legislative rezultă că prevederile acesteia exced textului art. 131 alin. 3 din Constituţie, conform căruia "parchetele conduc şi supraveghează activitatea de cercetare penală a Poliţiei judiciare, în condiţiile legii".

Textul acestei iniţiative, în al doilea rând, nu este corelat cu prevederile Codului de procedură penală şi cu cele ale Legii nr. 360/2002 privind statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare şi nu este corelat nici cu alte dispoziţii legale, aplicabile poliţiştilor.

De aceea, comisia, cu unanimitate de voturi, a respins propunerea legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină cu privire la această propunere? O vom supune votului final la sfârşitul acestei zile.

La pct.22, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 20 din Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sistemul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică.

Comisia pentru muncă a propus respingerea.

Doamna preşedinte Smaranda Dobrescu, vă rog să vă susţineţi propunerea.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Menţionăm că acest raport înlocuieşte raportul comisiei din 24 iunie 2004, retrimis pentru raport suplimentar la comisie.

Comisia de muncă propune plenului respingerea acestei propuneri legislative, din următoarele considerente: la pct. 1 al articolului unic, prin eliminarea prevederii potrivit căreia indemnizaţia lunară a persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică este unica formă de remunerare, s-ar crea premisele acordării şi altor drepturi, sporuri, premii sau stimulente ce presupun influenţe financiare suplimentare.

Precizăm faptul că salarizarea persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică nu este comparabilă cu cea a funcţionarilor publici şi nici cu salarizarea personalului bugetar contractual.

În acelaşi timp, pct. 2 al articolului unic, aşa cum a fost amendat de către Comisia de muncă, în raportul iniţial, prin care se condiţionează acordarea sporului de 15% din indemnizaţia cuvenită, de desfăşurare a activităţii în domeniul pentru care demnitarul posedă titlul ştiinţific de doctor, nu poate fi pusă în practică, întrucât aceste persoane îşi desfăşoară activitatea într-o varietate largă de domenii.

Acest raport suplimentar a fost votat cu unanimitate de către membrii comisiei şi vă propun respingerea.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Dacă doreşte cineva să intervină? Nu.

Vom supune propunerea de respingere votului final astăzi.

La pct. 23, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război.

Comisia pentru muncă a propus respingerea.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimaţi colegi,

Vă propunem respingera acestei iniţiative legislative din următoarele considerente:

Unu. Veteranii decoraţi cu medalia "Crucea Comemorativă a celui de-al doilea Război Mondial, 1941 - 1945", ca urmare a Decretului nr. 55 din 1995 au beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeţelor de teren cu care au fost împroprietăriţi după al doilea război, conform Legii nr. 18/1991, republicată.

În al doilea rând, această propunere excede intenţia legiuitorului, care distinge între veteranii decoraţi ce se regăsesc la art. 13 din Legea nr. 44 şi categoria de veterani ai prezentei iniţiative, ce se regăsesc la un articol distinct din aceeaşi lege, articolul 14, în funcţie de importanţa medaliilor conferite şi a drepturilor ce decurg de aici.

Având în vedere aceste considerente, membrii comisiei au votat cu majoritate de voturi, respingerea propunerii legislative.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să intervină? Nu. Vom supune propunerea votului final astăzi.

La pct. 24, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 1 din Legea nr. 147/2000 privind reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern.

Comisia pentru muncă propune respingerea.

Aveţi cuvântul, doamna preşedinte.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimaţi colegi,

Am propus respingerea acestei propuneri legislative ca să evităm un paralelism legislativ, întrucât prevederile propunerii se regăsesc în cuprinsul Ordonanţei Guvernului nr. 71/23 septembrie 2004 privind acordarea unor facilităţi familiilor de pensionari. În urma dezbaterii acestei propuneri legislative, comisia a propus respingerea acesteia cu 14 voturi pentru şi 2 abţineri.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină? Nu.

Vom supune propunerea votului final astăzi.

Pct. 25 - Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 53 - Codul Muncii. Comisia pentru muncă propune respingerea.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimaţi colegi,

Comisia vă propune respingerea acestei propuneri legislative, întrucât, potrivit Convenţiei nr. 131/1970 privind fixarea salariilor minime, elaborată sub egida Organizaţiei Internaţionale a Muncii, stabilirea salariului minim brut pe ţară constituie o opţiune bazată pe un cumul de factori, în principal, reprezentaţi de condiţiile economice ale societăţii şi de necesităţile de trai ale salariaţilor.

Prin urmare, propunerea de a se înlocui sistemul actual de impunere, având la bază salariul brut pe ţară, cu impunerea salariului de bază minim net pe ţară nu este corelată cu posibilităţile economice interne şi contravine principiului liberei negocieri anuale.

Ca urmare, membrii Comisiei de muncă au votat respingerea, cu majoritate de voturi, a acestei propuneri legislative.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să intervină? Nu.

Vom supune propunerea votului final la sfârşitul acestei zile.

Propunerea legislativă privind organizaţiile pensionarilor. Comisia pentru muncă, şi în acest caz, propune respingerea. Aveţi cuvântul, doamnă preşedintă.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

De asemenea, vă propunem respingerea acestei iniţiative legislative, pentru a evita paralelismul legislativ, întrucât ea conţine dispoziţii care se regăsesc într-o proporţie mult mai completă în Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii. Totodată, o parte din dispoziţiile sale au fost preluate, acestea regăsindu-se în raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi asupra Proiectului de Lege privind asociaţiile pensionarilor, votat de către plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de cameră decizională, în prezent, în faza de promulgare.

Ca urmare, vă propunem respingerea acesteia, aşa cum au făcut-o şi membrii comisiei, cu unanimitate de voturi.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină? Nu.

Vom supune propunerea de respingere votului final astăzi.

Propunerea legislativă privind controlul averii unor persoane fizice care nu au fost dobândite în mod licit. Domnule profesor Neagu, v-aş ruga să vă susţineţi propunerea de respingere.

Domnul Ion Neagu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia s-a aplecat şi asupra acestei propuneri legislative, care a fost respinsă în şedinţa Senatului din 30 septembrie 2004. Consiliul Legislativ a avizat-o negativ. Comisia pentru buget, aviz negativ. Guvernul, în punctul său de vedere, nu susţine adoptarea acestei propuneri legislative.

Trec peste alte pasaje din acest raport şi subliniez că, analizând această propunere, membrii comisiei au apreciat că nu poate fi acceptată, pentru următoarele considerente: propunerea contravine art. 44 din Constituţia României, care prevede în alin. 8 cu valoare de principiu fundamental că: "Averea dobândită licit nu poate fi confiscată, iar caracterul licit al dobândirii se prezumă"; de asemenea, propunerea legislativă, prevăzând instituirea unui control al averilor, în cadrul căruia sarcina probei revine persoanei supuse controlului, ar constitui o revenire la situaţia anterioară, a momentului de dinainte de decembrie 1989 şi contravine flagrant prevederilor art. 23 alin. 11 din Constituţia României, republicată, care este principiul prezumţiei de nevinovăţie.

În urma dezbaterii, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea acestei propuneri legislative. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să intervină la această propunere de respingere? Nu.

O vom supune votului final astăzi.

La pct. 29, sunt două propuneri pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 105/1999. Comisia pentru muncă propune respingerea lor. Vă rog, doamnă preşedintă.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Pentru prima propunere legislativă, motivaţia respingerii este următoarea, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 105/1999, aprobată cu modificări prin Legea nr. 189/2000, nu există nici un fel de discriminare între cetăţenii aparţinând diferitelor etnii, astfel încât dispoziţiile legii sunt pe deplin aplicabile, inclusiv pentru cetăţenii de etnie romă, care îndeplinesc condiţiile pentru a fi îndreptăţiţi la despăgubiri.

De asemenea, propunerea de extindere a perioadei, de la 6 martie 1945 până la 1 iulie 1964, excede intenţiei legiuitorului.

A doua propunere legislativă, având ca obiect tot modificarea aceleiaşi ordonanţe, a fost respinsă, datorită motivului că este inechitabilă stabilirea aceloraşi indemnizaţii, atât pentru titularul dreptului, cât şi pentru soţul supravieţuitor.

Cât priveşte majorarea indemnizaţiei beneficiarilor legii, precizăm că actualele cuantumuri propuse sunt deja depăşite, ca urmare a ultimelor indexări intervenite prin hotărâre a Guvernului. Drept urmare, sub acest aspect, propunerea rămâne fără obiect.

Prin modificarea art. 7 alin. 2 al Ordonanţei nr. 105/1999, aşa cum a fost modificată prin Legea nr. 323/2004, termenul limită până la care se pot depune cererile pentru stabilirea drepturilor s-a prelungit până la 31 decembrie 2006, fiind suficientă perioada de timp în care se mai poate solicita deschiderea dreptului. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină? Nu.

Vom supune propunerea votului final astăzi.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2004 privind aprobarea Ordonanţei nr. 66/2003. Este aici cineva de la Comisia pentru sănătate? V-aş ruga să sunaţi la comisie, până atunci, luăm următoarea propunere.

Propunerea legislativă privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români care nu au beneficiat de prevederile Legii nr. 9/1998. Comisia pentru buget urmează să redacteze un raport suplimentar, pe care nu l-a redactat, se amână.

La pct. 32, de asemenea, aşteptăm un raport suplimentar.

La pct. 33, de la Comisia pentru administraţie publică e cineva?

Da, poftiţi domnule deputat.

Domnul Alexandru Ţibulcă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cu adresa nr. 404 din august 2004, Comisia pentru administraţie a fost sesizată în vederea dezbaterii şi avizării în fond, în procedură obişnuită, cu Proiectul de Lege privind obligaţia statului de a asigura locuinţe pentru persoanele care locuiesc într-un imobil naţionalizat care se retrocedează foştilor proprietari. La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere şi avizele primite de la Consiliul Legislativ, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. De asemenea, comisia a reţinut punctul de vedere al Guvernului, care nu susţine această iniţiativă legislativă.

Comisia, în plenul ei, respinge această propunere legislativă.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină la această propunere? Nu.

O vom supune votului final.

La pct. 34, tot Comisia pentru administraţie publică propune respingerea Proiectului de Lege pentru completarea art. 20 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi a celor forestiere.

Domnul Alexandru Ţibulcă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a fost sesizată, în vederea dezbaterii şi avizării în fond, cu Proiectul de Lege pentru completarea art. 20 din Legea nr. 1/2000 privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi a celor forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. La întocmirea raportului, s-a avut în vedere avizul Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii, avizul Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege a fost dezbătut şi avizat în fond, în procedură de urgenţă, în şedinţa din 20 octombrie 2004.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 20, în sensul atribuirii fiecărui producător agricol beneficiar al unui sprijin direct din partea statului în vederea achiziţionării unui număr de 20 de capete juninci, a unei suprafeţe de 20 de ha pajişte-păşuni, pe perioada existenţei exploataţiei agricole, situate în apropierea adăpostului celor 20 de juninci. Suprafaţa de teren se atribuie din domeniul privat al comunei, oraşului sau municipiului, în folosinţă gratuită, în baza unui contract încheiat între beneficiar şi consiliile locale.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea proiectului de lege din următoarele motive: impunerea prin lege asupra folosinţei unui teren aflat în domeniul privat al comunei, oraşului sau municipiului încalcă principiul autonomiei locale, principiu consacrat atât prin dispoziţiile art. 120 din Constituţie cât şi de Legea administraţiei publice locale nr. 215.

Proiectul de lege are un caracter discriminator, deoarece numai un număr restrâns de persoane ar beneficia de aceste facilităţi, în detrimentul majorităţii membrilor comunităţii.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 23 de deputaţi din totalul de 24 membri ai comisiei.

Proiectul de lege a fost respins şi de Senat.

În aceste condiţii, Comisia pentru administraţie propune respingerea acestei propuneri legislative. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină? Nu.

Vom supune propunerea votului final de astăzi.

Revenim la pct. 30, Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 96/2004 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 66/2003 cu privire la funcţionarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului. Comisia pentru sănătate a propus respingerea.

Aveţi cuvântul, domnule profesor.

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Referitor la Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 96/2004 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 66/2003, Comisia pentru sănătate a propus respingerea, întrucât nu este necesar să creăm alte structuri în cadrul Agenţiei Naţionale a Medicamentului.

Vă rugăm să aprobaţi propunerea comisiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină la această propunere? Nu.

O vom supune votului final la sfârşitul acestei zile.

În ordinea cronologică a ordinii de zi de astăzi, la pct. 35, este Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 36/1995, conexat cu Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 36 a notarilor publici. Ambele, cu rapoarte de respingere întocmite de Comisia juridică. Vă rog, domnule profesor.

Domnul Ion Neagu:

Domnule preşedinte,

Aceste două iniţiative legislative au fost dezbătute în comisie. La lucrările şedinţei au fost prezenţi 20 de deputaţi şi membrii comisiei au propus respingerea ambelor, fără să mai detaliez motivele. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină? Nu.

Vom supune propunerile de respingere votului final astăzi.

La pct. 36, este Propunerea legislativă privind notarii publici şi activitatea notarială. Comisia juridică a propus respingerea. Aveţi cuvântul, domnule profesor Neagu.

Domnul Ion Neagu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Fără să detaliez, de asemenea, şi aici, comisia, analizând cu atenţie, a propus respingerea acestui proiect de lege. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină? Nu.

Vom supune propunerea votului final astăzi.

La pct. 37, este Propunerea legislativă privind organizarea şi funcţionarea birourilor de carte funciară. Comisia juridică a propus respingerea. Aveţi cuvântul, domnule profesor.

Domnul Ion Neagu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Şi aici, fără a detalia argumentele pe care le-am avut în vedere, comisia propune respingerea acestei propuneri.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină? Nu.

Vom supune propunerea votului final astăzi.

La pct. 38 este Propunerea legislativă pentru completarea art. 67 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale. E cineva din partea Comisiei economice? Era pe aici domnul vicepreşedinte Marin, v-aş ruga să-l chemaţi.

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 150/2003 a creditului agricol. Poftiţi, domnule deputat Nicolescu, aveţi cuvântul, să susţineţi propunerea comisiei pentru respingerea acesteia.

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate şi stimaţi colegi,

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 150/2003 a creditului agricol, s-a analizat, s-a întocmit raportul. La întocmirea raportului s-a avut în vedere şi avizul Consiliului Legislativ nr. 1554/17.09.2004 şi punctul de vedere al Guvernului.

Prin proiect se propune extinderea creditelor agricole pentru achiziţionarea din import a puilor de pasăre pentru carne şi ouă, a purceilor pentru îngrăşat, precum şi a tineretului ovin şi bovin pentru îngrăşat.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 30 de deputaţi membri ai acesteia.

Propunerea legislativă a fost respinsă în unanimitate, în şedinţa din 4.11.2004.

În urma dezbaterii, membrii comisiei propun respingerea iniţiativei legislative, pentru următoarele considerente: reglementările cuprinse în propunerea legislativă se regăsesc în art. 2 din Legea nr. 150/2003 a creditului agricol pentru producţie, modificată prin Legea nr. 605/2003.

Proiectul de lege este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să intervină? Domnule deputat Wittstock, poftiţi.

Domnul Eberhard Wolfgang Wittstock:

Domnule preşedinte,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Aş dori să arăt, în numele iniţiatorilor, că am încercat să îmbunătăţim această Lege nr. 150/2003 a creditului agricol pentru producţie, considerând că este o lege importantă pentru agricultură. În cursul analizării acestui proiect de lege, atât în Senat, cât şi în Comisia pentru agricultură, sesizată în fond, am constatat că într-adevăr iniţiativa noastră are unele carenţe, dar considerăm că are şi unele părţi bune. Din păcate, comisia, atunci când a avut pe ordinea de zi această iniţiativă, n-a invitat iniţiatorii, ca să avem un dialog asupra propunerilor noastre.

De exemplu, am propus prin iniţiativa noastră următoarea îmbunătăţire în legea în vigoare: printre beneficiarii indicaţi se află şi categoriile de integratori stabilite de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, care achiziţionează şi procesează producţia agricolă. în baza acestei dispoziţii, pot apărea situaţii în care unii integratori să fie acceptaţi la creditare, alţii, însă, nu. de aceea, propuneam să beneficieze de posibilitatea creditării integratorii care au autorizaţie de funcţionare cu avizele aferente la zi. Iar raportul nu face nici o trimitere referitoare la această propunere.

Acum, ştiu că ne aflăm în campanie electorală, timpul ne presează, dacă am fi avut o situaţie normală de lucru în Parlament, aş fi propus retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege, dar în situaţia actuală, accept verdictul comisiei sesizate în fond şi consider că putem reveni cu o propunere mai bine fundamentată în legislatura următoare, personal sau colegii iniţiatori care vor mai fi atunci în Parlament. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva să intervină? Nu.

A venit cineva din partea Comisiei economice?

Propunerea legislativă privind formarea profesională şi pregătirea continuă a medicilor şi farmaciştilor. Aici aşteptăm un raport suplimentar de la Comisia pentru sănătate.

Domnul Mircea Ifrim (din sală):

Luni este gata.

Domnul Valer Dorneanu:

Se amână pentru luni.

Am epuizat, stimaţi colegi, dezbaterile la proiectele înscrise astăzi pe ordinea de zi.

Ora votului final este 12,30, aşteptăm venirea în sală a colegilor noştri. În orice caz, v-aş ruga, şefii grupurilor parlamentare, să vă anunţaţi colegii că în situaţia în care nu avem cvorum vom face apelul nominal, cu toate consecinţele de rigoare ale acestei proceduri.

Repet, aştept toţi colegii la ora 12,30, pentru a începe procedura votului final.

- Pauză între orele 12,00-12,30 -

- După pauză -

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

V-aş ruga să vă aşezaţi la locurile dumneavoastră, şi îi rog pe toţi cei din afara sălii să poftească înăuntru. Şi, ca să le dau posibilitatea să ajungă, v-aş ruga să fiţi de acord să luăm şi Propunerea legislativă pentru completarea art.67 din Legea nr.31/1990 privind societăţile comerciale, care nu a fost dezbătută pentru că nu era Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare.

Domnul Gheorghe Marin va susţine propunerea de respingere.

Domnul Gheorghe Marin:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a fost sesizată spre dezbatere şi avizare în fond cu Propunerea legislativă pentru completarea art.67 din Legea nr.31/1990 privind societăţile comerciale.

La întocmirea acestui raport comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ şi punctul de vedere al Guvernului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare posibilitatea de plată a dividendelor la societăţile comerciale mai înainte de aprobarea situaţiei financiare anuale de către adunarea generală a asociaţiilor.

Trebuie să menţionez că acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma dezbaterii, comisia a hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Propunerii Legislative pentru completarea art.67 din Legea nr.31/1990 privind societăţile comerciale.

Domnul Valer Dorneanu:

Există o intervenţie din partea iniţiatorului.

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Prin această propunere legislativă, iniţiatorii au dorit să ofere posibilitatea de acces la dividende în avans, trimestrial, pentru asociaţii sau acţionarii unei societăţi comerciale.

În cadrul Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare, propunerea legislativă a fost respinsă. A contat foarte mult intervenţia doamnei deputat Hildegard Puwak. Dumneaei a afirmat că în Uniunea Europeană, din care România doreşte să facă parte, accesul la dividende înainte de încheierea situaţiei financiare anuale nu este posibil.

Iată că, în urma unei verificări în cazul Austriei, care face parte din Uniunea Europeană, am constatat că doamna Hildegard Puwak nu are dreptate. Acolo există această posibilitate de acces la dividende în avans. Posibil ca şi în alte ţări din Uniunea Europeană situaţia să fie asemănătoare.

Din acest motiv, vă rog, stimaţi colegi, să aprobaţi retrimiterea la Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a propunerii legislative dat fiind faptul că este o propunere bună şi ar însemna destul de mult pentru întreprinzătorii din România.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul vicepreşedinte Gheorghe Marin.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Mai întâi, aş face propunerea să fim de acord cu retrimiterea propunerii la Comisie, dar, înainte de acest lucru, aş vrea să vă precizez că, în punctul de vedere al Guvernului, acest punct de vedere este unul de respingere, dincolo de cele menţionate de coleg în legătură cu discuţiile care au fost purtate în comisie.

De aceea, eu v-aş propune totuşi să o retrimitem la comisie şi să mai avem pe această temă încă o discuţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna deputat Puwak doreşte un drept la replică.

Aveţi cuvântul, doamna deputat.

Doamna Hildegard-Carola Puwak:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Stimate coleg,

Aş vrea totuşi să vă invit la corectitudine. Dacă vreţi să mă citaţi la ceea ce am spus în Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, vă rog să reproduceţi exact. Am spus că România trebuie să se alinieze la normele de audit şi de contabilitate şi în funcţie de aceste norme putem lua o decizie, nu că nu se practică.

În al doilea rând, am spus că ar fi o birocraţie inutilă care s-ar aduce în această etapă de tranziţie - de la unele sisteme de contabilitate şi audit la celelalte. Iar invocarea numelui meu într-un asemenea context nu vă este numai dumneavoastră caracteristică, ci şi partidului din care faceţi parte.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Poftiţi, domnule deputat.

V-aş ruga să aveţi totuşi în vedere că ne apropiem de votul final.

Domnul Ludovic Mardari:

Toţi cei care au fost prezenţi la Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare au reţinut că doamna Hildegard Puwak a făcut referire la Uniunea Europeană. Ei bine, eu oricând pot să-i pun la dispoziţie documentul. Chiar zilele trecute am aflat de la cineva care a fost în Austria, şi promit ca săptămâna viitoare să i-l pun la dispoziţie, astfel încât să poată constata că în Uniunea Europeană există diverse practici, inclusiv aceasta privind dividendele în avans.

Dacă a făcut referire la Partidul România Mare, este problema dumneaei.

După câte se constată, Partidul România Mare se interesează de problemele întreprinzătorilor din România.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră restituirea la Comisie a acestei propuneri.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Dacă se abţine cineva.

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

V-aş ruga să urmăriţi cu atenţie lista votului final care s-a distribuit în sală.

Proiectul de Lege pentru aderarea la Convenţia internaţională din 2001 privind controlul sistemelor antivegetative dăunătoare utilizate la nave, adoptată la Conferinţa Organizaţiei Maritime Internaţionale, la Londra la 5 octombrie 2001.

Lege cu caracter organic.

Cine este pentru?

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Înţelegere între Guvernul României şi Guvernul Regatului Suediei privind schimbările climatice, semnat la Bucureşti la 9 aprilie 2003.

Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Înţelegere între Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului din România şi Ministerul Federal pentru Agricultură, Păduri, Mediu şi Gospodărirea Apelor din Austria privind cooperarea bilaterală pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, semnat la Viena la 23 octombrie 2002.

Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Georgiei privind cooperarea în combaterea terorismului, criminalităţii organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substanţe psihotrope şi precursori, precum şi a altor infracţiuni grave, semnat la Bucureşti la 14 mai 2004.

Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Contractului de împrumut dintre România şi Institutul de Credit pentru Reconstrucţie - Germania, semnat la Bucureşti la 18 februarie 2004, şi respectiv la Frankfurt la 27 februarie 2004 în scopul finanţării programului de creditare pentru întreprinderi mici şi mijlocii - Proiectul "Promovarea întreprinderilor mici şi mijlocii" - etapa a 3-a.

Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii 215/2001, Legea administraţiei publice locale.

Lege cu caracter organic.

Cine este pentru?

Dacă este cineva împotrivă?

Unanimitatea celor prezenţi.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.55/2004 pentru modificarea Codului de procedură penală.

Lege cu caracter organic.

Cine este pentru?

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitatea celor prezenţi.

Proiectul de Lege pentru completarea art.2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.142/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei SAPARD pentru implementarea tehnică şi financiară a Instrumentului special de preaderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală.

Lege cu caracter ordinară.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Proiectul de Lege pentru modificarea art.41 din Legea nr.111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă a activităţilor nucleare.

Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Propunerea legislativă pentru înfiinţarea comunei Spulber, prin reorganizarea comunei Paltin, judeţul Vrancea.

Lege cu caracter organic.

Cine este pentru? 175 de voturi pentru. Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 53 de voturi împotrivă.

Abţineri dacă sunt. Nu sunt.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.79/2004 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.11/2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale.

Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? 174 de voturi pentru.

Dacă sunt voturi împotrivă. 20 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.64/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr.290/2002 privind organizarea şi funcţionarea unităţilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare şi a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice Gheorghe Ionescu-Şişeşti.

Lege cu caracter organic.

Cine este pentru? 178 de voturi pentru.

Împotrivă? 7 voturi împotrivă.

Abţineri dacă sunt. Nu sunt.

Domnul Marton Arpad doreşte să explice votul negativ al Grupului parlamentar al UDMR.

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Am votat împotriva acestei legi pentru că prin ea, prin neadoptarea măsurii propuse de noi ieri, în plen, s-a făcut o mare nedreptate locuitorilor din judeţul Covasna.

Această hotărâre s-a dat pe baza unei declaraţii a doamnei Mike Luiza, directoarea staţiunii de cercetare, cum că nu ar exista nici o solicitare de retrocedare faţă de această staţiune.

Permiteţi-mi să citesc o frază dintr-un material care a fost redactat şi semnat însăşi de doamna Mike Luiza în 1997: "În condiţiile în care Comisia judeţeană pentru aplicarea Legii fondului funciar nu va găsi posibilităţi de transfer a acţionarilor (499,67) în localităţile unde au depus cererile iniţiale, iar procesele intentate în curs de judecare pentru terenurile ocupate abuziv - 147 de hectare - nu se vor câştiga, ar rămâne în administrarea S.C. PC Târgu Secuiesc numai 247 hectare de pământ."

Oamenii parţial şi-au reprimit pământurile, parţial încă nu, de aceea are actualmente această staţiune 607 hectare de pământ. Deci, până la 247, conform declaraţiei semnate de doamna inginer Mike Luiza, mai sunt 360 de hectare de retrocedat care, prin hotărârea Camerei Deputaţilor, nu se vor retroceda acestor oameni.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Proiectul de Lege privind schimbarea denumirii şi a satului de reşedinţă ale comunei Dorgoş, judeţul Arad.

Lege cu caracter organic.

Cine este pentru?

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.78/2004 pentru înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Romi.

Lege cu caracter organic.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă.

Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.158/1999 privind regimul exporturilor şi importurilor de produse strategice.

Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Domnul secretar Puiu Haşotti doreşte să comenteze şi să explice votul Grupului liberal.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Ne aflăm la sfârşitul acestei legislaturi, la sfârşitul mandatului, trebuie să avem şi puţin umor câteodată, chiar dacă este mai aspru.

Eu am venit acum în faţa dumneavoastră să vă spun anormalitatea politică în care trăim nu de acum, de mai mulţi ani, şi la această anormalitate politică noi contribuim din plin.

Vreau să vă spun că această ordonanţă de urgenţă datează din 1999, deci de pe vremea fostei guvernări. Şi de ce am venit în faţa dumneavoastră: pentru că ea este semnată de patru miniştri ai fostei guvernări, dintre care trei, pe care vi-i voi cita: domnul Decebal Traian Remeş, poate cel mai hulit ministru din vechea guvernare, membru marcant al unuia din partidele care constituie Uniunea Naţională PSD+PUR, Constantin Dudu Ionescu, viitor deputat...

Voci din partea Grupului parlamentar al PSD:

Nu mai este!

Domnul Puiu Haşotti:

Atunci, membru marcant al acestei Uniuni. Dar, în sfârşit, domnul Alexandru Atanasiu care este şi actual ministru şi pe acesta nu-l mai contestaţi.

Aşadar, trei din cei patru semnatari ai acestei ordonanţe de urgenţă au făcut parte din aşa numita monstruoasă, dezastruoasă şi aşa mai departe guvernare şi, atunci, domnilor, vin şi faţa dumneavoastră şi spun: dacă a fost dezastruoasă, sunt două posibilităţi: ori vom vorbi de continuitatea dezastrului, ori vom vorbi de dezastrul continuităţii!

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Să trecem fără comentarii la Proiectul de Lege pentru modificarea art.III din Legea nr.90/2004 privind modificarea şi completarea Legii nr.349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun.

Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? 192 de voturi pentru.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nici un vot contra.

Abţineri? 4 abţineri.

Doreşte cineva să-şi explice abţinerea?

Domnul deputat Bolcaş, fost fumător.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Îmi daţi voie să-mi exprim o părere personală şi un vot cu caracter personal.

Din învăţămintele tatălui meu: un mort nefumător este mult mai sănătos decât un mort fumător. Asta este explicaţia votului meu.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Văd, totuşi, că sunteţi foarte viu, şi să vă ţină Dumnezeu aşa, în pofida proverbelor.

Proiectul de Lege privind reorganizarea Inspectoratului General pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei.

Lege cu caracter organic.

Cine este pentru?

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.89/2004 privind unele măsuri pentru constituirea şi utilizarea eficientă a veniturilor cu destinaţie specială în sectorul energetic.

Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. 192 de voturi pentru.

Voturi împotrivă dacă sunt. Nici un vot contra.

Abţineri? O abţinere

Unanimitatea celor prezenţi.

Proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale de Disciplină Sportivă.

Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Proiectul de Lege privind prevenirea şi combaterea dopajului în sport.

Lege cu caracter organic.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.73/2004 privind instituirea subvenţiilor individuale de sprijin pentru cazare pentru studenţii care locuiesc în alte spaţii decât căminele instituţiilor de învăţământ superior de stat.

Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Propunerea legislativă privind exercitarea profesiunii de kinetoterapeut înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ordinului Kinetoterapeuţilor din România.

Lege cu caracter organic.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. 194 de voturi pentru.

Voturi împotrivă dacă sunt. Un vot împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.94/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare.

Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? 174 de voturi pentru.

Împotrivă? 21.

Abţineri? Nu sunt.

Domnul deputat Bolcaş, preşedintele Grupului parlamentar al Partidului România Mare, doreşte să explice votul negativ al acestui grup parlamentar.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Ne aflăm din nou în prezenţa a ceea ce noi denumim o varză legislativă. Fără să fie subordonat unui scop unic, ci numai din dorinţa de a se face modificări pe care Guvernul le consideră necesare şi oportune, sub titlul unic de ordonanţă se adună eclectic dispoziţii din diverse domenii şi sectoare de activitate. Eclectismul lor necoordonat conduce la haos.

Totdeauna, aceste verze legislative, cu care ne-am obişnuit, din păcate, în actuala legislatură, au condus la haos, fără a mai socoti că dintr-un anume punct de vedere această lege este şi neconstituţională, noi aprobând intrarea în vigoare a unei ordonanţe de urgenţă al cărei termen de intrare în vigoare a expirat deja.

Cum se mai aplică legea la trei zile după data publicării sale rămâne un semn de întrebare pe care îl va dezlega Curtea Constituţională.

Nu este o problemă de formă. Este o problemă concretă a activităţii financiare a acelor societăţi la care se referă această dispoziţie legislativă ce intervine pe parcursul derulării unor proceduri şi contracte economice, schimbându-le regimul de funcţionare şi de acordare a unor anume beneficii, constând în impozite, taxe şi aşa mai departe.

Toate acestea duc la instabilitate, şi noi nu votăm pentru instabilitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule coleg.

Constat că vă plac plantele cu frunze mari - tutunul şi varza.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat, precum şi a Legii nr.219/1998 privind regimul concesiunilor.

Lege cu caracter organic.

Cine este pentru? 174 de voturi pentru.

Împotrivă? Nici un vot contra.

Abţineri? 22 de abţineri.

Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.59/2001 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă.

Lege cu caracter organic.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Proiectul de Lege privind declararea zonei de amplasare a monumentelor istorice din Nordul Moldovei ca obiectiv de interes naţional.

Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Stroeşti, judeţul Argeş.

Lege cu caracter organic.

Se propune respingerea.

Cine este pentru? 198 voturi pentru.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nici un vot contra.

Abţineri? O abţinere.

Deci, propunerea a fost respinsă.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.14/2003 Legea partidelor politice.

Se propune respingerea.

Cine este pentru această soluţie?

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abţineri?

În unanimitate s-a adoptat soluţia de respingere.

Propunerea legislativă privind regimul juridic al aşezămintelor private de tip familial pentru copii aflaţi în dificultate.

Se propune respingerea.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

S-a respins propunerea.

Propunerea legislativă privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei judiciare.

Se propune respingerea.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abţineri?

În unanimitate s-a adoptat propunerea de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art.20 din Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sistemul bugetar şi a indemnizaţilor pentru persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică.

Se propune respingerea.

Cine este pentru? 178 de voturi pentru respingere.

Dacă sunt voturi împotrivă. 21 împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

S-a respins propunerea.

Propunere legislativă privind completarea Legii nr.44/1 iulie 1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război.

Se propune respingerea.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. 175 de voturi pentru.

Împotrivă? 20 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

S-a respins propunerea.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art.1 din Legea 147/2000 privind reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern.

Se propune respingerea.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. 174 de voturi pentru.

Împotrivă? 19 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

S-a respins propunerea.

Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.53 - Codul muncii - pentru stabilirea salariului minim net pe economie de 100 euro/lună.

Se propune respingerea.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. 174 de voturi pentru.

Împotrivă? 20.

Abţineri? Nu sunt.

S-a respins propunerea.

Domnul deputat Bolcaş doreşte să explice votul Partidului România Mare.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

De data aceasta, nu este o varză, ci este un bloc, un bloc unit împotriva ameliorării situaţiei invalizilor şi văduvelor de război, împotriva ameliorării situaţiei pensionarilor, prin acordare de reducere la transport şi prin ridicarea nivelului salariului minim.

Domnilor care aţi votat împotrivă, ce promisiuni electorale faceţi dumneavoastră când vă opuneţi la asemenea măsuri? Întrebarea nu este retorică, sper să vă răspundă electoratul.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Propunerea legislativă privind organizaţiile pensionarilor.

Se propune respingerea.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Propunerea legislativă privind controlul averii unor persoane fizice, care nu au fost dobândite în mod licit.

Se propune respingerea.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate s-a adoptat propunerea de respingere.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.105/1999 pentru modificarea şi completarea Decretului Lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice.

Se propune respingerea.

Cine este pentru această soluţie? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate s-a respins propunerea.

Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, adoptată cu modificări şi completări prin Legea nr.189/2000.

Se propune respingerea.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate s-a respins propunerea.

Proiectul de Lege privind obligaţia statului de a asigura locuinţă pentru persoanele care locuiesc într-un imobil naţionalizat care se retrocedează foştilor proprietari.

Se propune respingerea.

Cine este pentru? 174 de voturi pentru.

Împotrivă? 20 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

S-a respins propunerea.

Proiectul de Lege pentru completarea art.20 din Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 şi ale Legii nr.169/1997.

Se propune respingerea.

Cine este pentru? 174 de voturi pentru.

Împotrivă?

Abţineri?

S-a respins.

Constat că sunt voturi neexprimate.

Domnul deputat Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă cer cuvântul pentru că am avut un moment de stupoare şi nu am înţeles absolut nimic.

Mă refer la propunerea legislativă anterioară, şi de aceea vă cer scuze pentru întârzierea de reacţie, prin care se propune o modalitate de asigurare a locuinţelor celor care au fost evacuaţi din imobilele retrocedate. Propunerea aparţine UDMR-ului, şi nici un reprezentant al UDMR-ului nu a votat pentru, în schimb au votat reprezentanţii PRM-ului. Să fie din nou un echilibru electoral aici?

Domnul Valer Dorneanu:

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.96/2004 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.66/2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.125/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului.

Se propune respingerea.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

În unanimitatea celor prezenţi s-a respins proiectul.

Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.36/1995. Legea notarilor publici şi a activităţii notariale.

Se propune respingerea.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

În unanimitatea celor prezenţi s-a respins propunerea.

Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.36/1995. Legea notarilor publici şi a activităţii notariale.

Se propune respingerea.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

În unanimitatea celor prezenţi s-a respins propunerea.

Propunerea legislativă privind notarii publici şi activitatea notarială.

Se propune respingerea.

Cine este pentru? 175 de voturi pentru.

Împotrivă? Nici un vot contra.

Abţineri? 19 abţineri.

S-a respins propunerea.

Propunerea legislativă privind organizarea şi funcţionarea birourilor de carte funciară.

Se propune respingerea.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

În unanimitatea celor prezenţi s-a respins propunerea.

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.150/2003 a creditului agricol pentru producţie.

Se propune respingerea.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Am epuizat lista votului final.

V-aş ruga să mai aveţi puţină răbdare pentru a vă prezenta o notă cu privire la legile care sunt depozitate la secretarul general al Camerei în vederea exercitării de către dumneavoastră a dreptului de a sesiza Curtea Constituţională, potrivit art.15 alin.2 şi 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale:

• Legea privind înfiinţarea Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989;
• Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.55/2004 pentru modificarea Codului de procedură penală;
• Legea pentru completarea art.2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.142/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei SAPARD pentru implementarea tehnică şi financiară a Instrumentului special de preaderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală;
• Legea pentru modificarea art.41 din Legea nr.111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă a activităţilor nucleare;
• Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.64/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr.290/2002 privind organizarea şi funcţionarea unităţilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare şi a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice Gheorghe Ionescu-Şişeşti;
• Legea pentru modificarea art.III din Legea nr.90/2004 privind modificarea şi completarea Legii nr.349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun;
• Legea privind reorganizarea Inspectoratului General pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei;
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.89/2004 privind unele măsuri pentru constituirea şi utilizarea eficientă a veniturilor cu destinaţie specială în sectorul energetic;
• Legea privind organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale de Disciplină Sportivă;
• Legea privind prevenirea şi combaterea dopajului în sport;
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.73/2004 privind instituirea subvenţiilor individuale de sprijin pentru cazare pentru studenţii care locuiesc în alte spaţii decât căminele instituţiilor de învăţământ superior de stat;
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.94/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare;
• Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat, precum şi a Legii nr.219/1998 privind regimul concesiunilor;
• Legea pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.59/2001 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă.

Cu aceasta, declar închise lucrările şedinţei de astăzi.

Mâine avem şedinţă comună de la ora 9,30. Dezbatem bugetul de stat.

Vă doresc o după-amiază plăcută în comisii.

Şedinţa s-a încheiat la ora 13,15.