Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Corneliu Ciontu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi, în a doua parte, de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Tudor Mohora şi Nicolae Leonăchescu, secretari.

Domnul Corneliu Ciontu:

Începem şedinţa noastră de declaraţii politice. Pentru început, îi dau cuvântul domnului Nicolae Leonăchescu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Onorat auditoriu,

În ziua de 24 octombrie 2004, în compania remarcabilului om politic Mircea Druc, am străbătut o serie de localităţi botoşănene printre care: Podriga, Mihail Kogălniceanu, Săveni, Drăguşeni, Nichiteni, Coţuşca, Rădăuţi - Prut, Rediu, Horodiştea, Păltiniş, Darabani, Hudeşti, Mlencăuţi, Smârdan, Dragalina, Dumbrăviţa, Trestiana, Dorohoi, Dealu Mare, Văculeşti, Brăeşti, Cerviceşti etc.

Oameni şi locuri, etnonime şi toponime, istorie şi realităţi, cultură şi civilizaţie, tristeţe şi speranţe etc. toate ne-au incitat spiritele şi ne-au îndemnat la efort de ideaţie.

Dealurile cu sulf de la Păltiniş, nisipul fin de la balastiera din Hudeşti, frumosul iaz de la Dragalina etc. sunt tot atâtea ţinte pentru viitoare investiţii care să trezească la viaţă forţele creatoare ale judeţului Botoşani. Trei elemente am reţinut pentru comentariul nostru de astăzi pe care ne permitem să le facem publice:

1) În cartea "Oameni politici şi de stat din judeţul Neamţ (1864 - 2003)" scrisă de talentatul cercetător Constantin Prangati din Piatra - Neamţ, printre cele 398 personalităţi menţionate se află şi oameni care s-au născut pe meleaguri botoşănene şi anume: Alexandru Cantacuzino - Paşcanu, Constantin Prâsnea şi Theodor Ivaşcu din Botoşani; Mihail I. Adamescu din Godineşti; Vasile Oroşanu din Burleşti comuna Unţeni; muncitorul Florin Lupu din Izvoare comuna Suharău şi primarul Serafim Lungu din comuna George Enescu.

Aceşti oameni au plecat din judeţul Botoşani şi prin mecanismul vieţii s-au realizat exemplar într-un judeţ vecin intrând în rândul performerilor reţinuţi de dicţionare. Este timpul ca acest exod de valori să fie redus la proporţii naturale prin asigurarea condiţiilor de exprimare pe care administraţia este obligată să le asigure.

2) O serie de localităţi au topice noi: Dragalina, George Enescu, Mihai Kogălniceanu, Smârdan, Nicolae Bălcescu, Mihai Eminescu etc.

Sunt nume care fac cinste panteonului de personalităţi al României sau reamintesc un eveniment crucial din istoria recentă a noastră.

Pe termen lung, metoda se dovedeşte neproductivă. Să admitem că, în mod tenace, metoda se va aplica timp îndelungat. Peste sute de ani, peisajul topicelor va fi descurajant: Popescu 1, Popescu 2, Popescu 3, Ionescu 1, Ionescu 2 etc.

Se vor şterge din peisaj topicele vechi al căror mesaj istoric se va pierde. Dintr-o lume diversă, de mare frumuseţe, cu o eflorescenţă de topice care descrie istoria locurilor vom obţine o lume monotonă fără atractivitate, de entropie zero!

În Văculeşti s-a născut Emil Bobu; să-i zicem, de acum, Bobuleşti?

În Talpa, comuna Lozna, s-a născut domnul Octav Cozmâncă; să-i schimbăm numele în Cozmâncăuţi?! Probabil că, supuse la vot în anumite condiţii, asemenea propuneri ar fi şi adoptate! Experimentul cu schimbarea numelui oraşului Braşov în oraşul Stalin a arătat că putem fi şi ridicoli!

Franţa a practicat metoda, înlocuind vechile topice cu nume de sfinţi, călugări şi călugăriţe într-o acerbă campanie de creştinare a peisajului construit. Astăzi, Franţa regretă că a pierdut mesajele arhaice ale topicelor pe care le-a şters din cărţi şi din hărţi!

Tot respectul pentru marile şi numeroasele personalităţi de dimensiuni demiurgice pe care judeţul Botoşani le-a dat aşa cum şi pe alte meleaguri "nasc oameni"!

Acest respect îl putem exprima în forme adecvate: case memoriale, fundaţii, case de cultură, simpozioane, festivaluri, studii etc. cu proiecţia în eternitate şi în universal!

3) În judeţul Botoşani, pericolul de deşertificare este evident. Terenuri nelucrate, straturi fertile spălate de ape, ravene, răni ale pământului etc., toate acestea prevestesc lumea unor mari probleme dacă nu se intervine energic.

Pădurile din judeţul Botoşani s-au împuţinat şi de aici suita de fenomene negative constatate pe teren. Fără păduri n-avem nici o şansă!

Cine le-a distrus?! De ce gestionarea lor este scăpată de sub control?!

Îmi amintesc de un vechi cântec bătrânesc din zonă legat de numele unei vechi familii sucevene, Guranda:

"În pădurea lui Guranda
Stă Coroi cu toată banda!"

Un personaj, Coroi, aflat la limita dintre lege şi fărădelege, a "haiducit" în zonă înaintea celui de-al doilea război mondial când haiducia ca formă de redistribuire a averilor devenise anacronică.

Banda lui Coroi n-a distrus pădurea care-l proteja de abuzurile administraţiei locale nedrepte, din cauza căreia luase calea codrului.

"Codru-i frate cu românul" spune o veche zicală românească. De ce ne ucidem "fratele" - codrul - care ne protejează vieţile, nouă şi celor care vin?!

Care bandă şi-a propus să distrugă pădurea judeţului Botoşani?

Este timpul atitudinilor ferme în protecţia mediului şi candidaţii Partidului România Mare îşi propun să slujească acest ideal!

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu.

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Autonomia ţinutului secuiesc, ca parte integrantă a istoriei poporului maghiar din depresiunile Carpaţilor Orientali a influenţat gândirea politică şi mentalitatea secuimii, atât în evul mediu, cât şi în primele secole ale epocii moderne.

Primele menţiuni în documentele istorice care se referă la libertăţile comunităţii secuieşti le avem din sec. al XII-lea. Izvoarele istorice ne dovedesc clar că în aceste teritorii s-au creat zone sau aşa-zise "graniţe militare" cu o populaţie organizată în regimente de graniţă, eliberată de obligaţii feudale şi fiscale, supusă, în schimb, unor obligaţii militare permanente.

În conscripţiile militare efectuate din iniţiativa principilor transilvani sunt descrise elementele autonomiei secuieşti până la sfârşitul sec. al XVII-lea.

Un alt gen de izvoare îl reprezintă statutele obştilor săteşti şi scaunale, care prezintă autoguvernarea comunităţilor secuieşti până la mijlocul sec. al XIX-lea.

În sec. al XX-lea, în anul 1919, s-a formulat pentru prima dată ideea autonomiei ţinutului secuiesc, la Odorheiul Secuiesc. Regiunea autonomă maghiară înfiinţată în anul 1952 reprezenta, de fapt, o semiautonomie, pentru că interesele populaţiei maghiare nu erau reprezentate de conducerea acestei regiuni.

De ce iniţiază câţiva deputaţi din UDMR legi, cum ar fi: autonomia ţinutului secuiesc sau statutul autonomiei personale a comunităţii maghiare din România? Pentru că principalele funcţii din direcţiile judeţene din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş nu sunt ocupate de reprezentanţii populaţiei maghiare şi nu se ia în seamnă criterul profesionalismului. De multe ori, situaţia adjuncţilor este similară. Astfel, la direcţia de cadastru din judeţul Harghita, de patru ani, ne zbatem ca doamna Marton Edit, un specialist deosebit, să fie numită în funcţia de director adjunct. La arhivele statului nu se angajează specialişti din rândul comunităţii maghiare. Comunitatea maghiară din aceste judeţe doreşte să se ia în considerare competenţa şi nu criteriul etnic.

Autonomia ţinutului secuiesc nu e susţinută numai de parlamentarii UDMR-ului, ci şi de unii politicieni care apar pe listele altor partide, mă refer la domnul Kis Cálman, care se află pe listele de deputaţi ai PRM-ului din judeţul Mureş. Oare preşedintele Partidului România Mare, domnul Vadim Tudor, şi-o fi schimbat chiar atât de radical punctul de vedere?

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Mai aşteptăm.

Îi dau cuvântul domnului Mircea Ifrim. După cum vedeţi, şomam.

Domnul Mircea Ifrim:

Îmi cer scuze, dar mi s-a întâmplat ceva şi am întârziat.

Domnul Corneliu Ciontu:

Nici o problemă, până la 9,20, aşteptăm.

Domnul Mircea Ifrim:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea are ca obiect unele nereguli, cu încălcarea Legii finanţelor, care au dus la situaţia de gravă criză din sistemul sanitar.

România a adoptat în anul 1997 Legea asigurărilor sociale de sănătate, care a constituit baza reformei sanitare, prin transformarea sistemului de sănătate finanţat şi controlat de către stat într-un sistem de asigurări de sănătate adaptat nevoilor pacienţilor, prin eficientizarea alocării resurselor financiare. Deşi legea a devenit operaţională în totalitate din anul 1999, în practică, sistemul a funcţionat ca un hibrid, mai ales după numeroasele modificări adoptate prin ordonanţe de urgenţă.

Astfel, cu toate că legea iniţială stipulează autonomia Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, la ora actuală, Guvernul are mare libertate în ceea ce priveşte atât colectarea fondurilor cât şi alocarea bugetelor, lucruri care au permis deturnarea Fondului de Asigurări de Sănătate spre alte domenii, cu repercusiuni negative asupra sănătăţii populaţiei.

Cele afirmate mai sus reies cu claritate din raportul privind controlul efectuat de Curtea de Conturi a României asupra modului de fundamentare şi realizare a veniturilor şi cheltuielilor înscrise în bugetul de venituri şi cheltuieli întocmit de Casa Naţională în anul 2003 şi 2004. În urma controlului, s-a constat că bugetul de venituri şi cheltuieli întocmit de Casa Naţională de Asigurări nu a fost construit în mod real, deoarece nu s-a ţinut seama de faptul că Fondul Naţional Unic de Asigurări este un fond special. Principala caracteristică a acestui fond special constă în utilizarea lui exclusiv pentru destinaţia pentru care a fost colectat, respectiv, asigurarea stării de sănătate a României, fapt stipulat şi în Constituţie, privind aceste fonduri.

Aceste sume, având ca destinaţie specială sănătatea, au fost folosite pentru a acoperi alte deficite bugetare, lucru menţionat şi în cap. III - "îmbunătăţirea alocării resurselor în sectorul de sănătate" al Raportului Băncii Mondiale, unde se arată că: "Guvernul, în etapa de aprobare a bugetului, defineşte limitele de cheltuieli totale pentru Fondul Naţional al Asigurărilor de Sănătate. Acest lucru are ca scop prevenirea sistemului de sănătate de la cheltuirea întregului venit rezultat din contribuţiile la asigurările de sănătate, astfel încât surplusurile care rezultă să fie folosite pentru a stabili deficitele necesare pentru alte bugete de asigurări naţionale, şi anume, pentru Fondul de Pensii". Apare clar faptul că banii colectaţi pentru sănătate au fost deturnaţi pentru a acoperi găurile negre din economie, încălcându-se flagrant prevederile art. 139 alin. 3 din Constituţia României, republicată. De asemenea, excedentul rezultat la sfârşitul anului ar fi trebuit reportat în anul următor numai cu aceeaşi destinaţie, dar a fost folosit şi în alte scopuri.

O altă problemă gravă semnalată în raportul Curţii de Conturi a României este aceea a respingerii în mod sistematic, de către Ministerul Finanţelor Publice, a propunerilor privind bugetul de venituri şi cheltuieli înaintate de către Casa Naţională şi aprobarea, prin încălcarea prevederii Legii finanţelor publice, a unor bugete dezechilibrate, care prezintă mari deficite. Deficitul s-a datorat neincluderii la capitolul "venituri totale" a soldului disponibilităţilor din anii precedenţi, respectiv: 15.267 de miliarde lei la sfârşitul anului 2002 şi 7.071 de miliarde lei la finalul anului 2003. Cu aceste disponibilităţi, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate ar fi putut să lichideze arieratele unităţilor sanitare, care, la sfârşitul anului 2003, înregistrau 6.086,9 miliarde, iar în prezent înregistrează 5.700 de miliarde.

Deşi s-a demonstrat cu claritate că banii pentru sănătate există, dar sunt blocaţi prin diverse inginerii financiare de către Ministerul Finanţelor Publice, s-a propus acoperirea deficitului prin subvenţii de la bugetul de stat.

Tot ca o consecinţă a neincluderii în bugetul Casei pe anul 2004 a disponibilităţilor financiare, s-a emis Ordonanţa nr. 32/2004 privind repartizarea sumelor reţinute în proporţie de 10% în bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, prin încălcarea deliberată a prevederilor art. 21 alin. 4 din Legea finanţelor publice. Conform legii, eliberarea cotei de 10% se face numai în semestrul al doilea şi numai după ce se analizează contul de execuţie pe primul trimestru. Or, contul de execuţie nu poate fi examinat întrucât Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, care a preluat colectarea Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate la 1 ianuarie 2004, nu a raportat Casei Naţionale de Asigurări valoarea totală a sumelor colectate.

În aceste condiţii, rezultă cu claritate încălcarea legilor statului, încălcarea Legii finanţelor şi nerespectarea acestora de către Ministerul Finanţelor, în fapt, de către Guvern, care, în felul acesta, face şi realizează un atentat la sănătatea naţiunii române. Situaţia prezentă este deosebit de gravă, prin indicatorii de sănătate care există şi care ne situează pe ultimul loc în Europa ca stare de sănătate a populaţiei.

Îmi permit, cu tot respectul, să atrag atenţia şi să rog Guvernul şi primul ministru să oprească aceste încălcări abuzive ale legii, încălcări care au dus la situaţia gravă din sănătate.

Îmi permit de asemenea, cu toată răspunderea, să spun că bugetul pe 2005 este cel mai slab buget şi cel mai sărac buget, de la 1990 până în prezent, şi, în ciuda faptului că s-au prezentat amendamente în plenul Parlamentului, acestea au fost respinse, continuându-se cu menţinerea stării de gravă criză a sistemului de sănătate, a modului în care se asigură sănătatea, se asigură măsurile profilactice pentru naţiunea română. Este al doisprezecelea ceas în care se mai pot lua nişte măsuri, în care trebuie să revenim la a fi un stat de drept şi nu un stat care atentează la însăşi esenţa biologică a naţiunii.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.

(Următoarele intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la secretariatul de şedinţă)

Domnul Dan Brudaşcu:

Declaraţie politică: "Puterea distruge Munţii apuseni".

Aş dori să mă refer la situaţia social-economică a Apusenilor. Potrivit datelor statistice oficiale, cel puţin în judeţul Cluj, localităţile din z ona Munţilor Apuseni oferă cel mai redus nivel de trai. Tot aici, potrivit aceloraşi surse, situaţia şomerilor a atins cote alarmante, în unele localităţi depăşind 40-45% din totalul populaţiei active.

În ultimii 15 ani, guvernanţii au uitat că şi în Apuseni locuiesc oameni. Că şi aici se plătesc taxe şi impozite. Că şi moţii sau mocanii aşteaptă binefacerile Revoluţiei din decembrie 1989.

Cu siguranţă că aparatul de diversiune şi propagandă al actualei Puteri sau cel al Guvernării CDR, inclusiv al PNL şi PD, este pregătit să conteste aceste adevăruri dureroase. Dar, din fericire, nu poate ascunde la nesfârşit realitatea. adică nu poate trece cu vederea faptul că foarte multe exploatări miniere din Apuseni fie că au fost închise complet, fie că şi-au redus activitatea, aruncând pe drumuri zeci de mii de persoane. La fel, puţinele societăţi comerciale ce mai funcţionau la începutul anilor '90 ai secolului trecut au fost privatizate fraudulos şi, treptat, au dispărut, lăsând şi ele pe drumuri alţi zeci de mii de foşti angajaţi.

În localităţile din Apuseni, valoarea investiţiilor făcute după 1990 este cea mai mică din întreaga ţară, în comparaţie cu celelalte zone ale României. Prin taxe şi impozite, dar şi prin afaceri oneroase, Puterea, atât cea a PSD, cât şi cea reprezentată de PNL-PD, a încercat să secătuiască avuţiile Apusenilor. Cu implicarea directă a actualilor baroni ai PSD sau a talibanilor PNL-PD, are loc, de câţiva ani, fără nici un fel de măsuri din partea factorilor responsabili, tăierea sălbatică a pădurilor, exploatarea iraţională a masei lemnoase. Rămân în urmă suprafeţe uriaşe defrişate complet, fapt ce are implicaţii nu doar ecologice, dar şi în privinţa eroziunii solului. Din acest punct de vedere, judeţul Cluj, în zona montană, înregistrează cea mai gravă eroziune a solului.

La fel de gravă este şi lipsa de răspundere a Guvernelor CDR, respectiv PSD-UDMR şi în ceea ce priveşte exploatarea resurselor argintifere şi aurifere. Cazul Roşia Montană şi afacerile murdare de care nu sunt străine guvernele menţionate a făcut înconjurul lumii, stârnind proteste vehemente. Comisioanele şi "sponsorizările" de milioane de dolari obţinute de Putere permit, însă, unor afacerişti dubioşi continuarea unui proiect care va face poporul român mai sărac şi va transforma Apusenii într-o zonă cu aspect selenar, distrugând flora, fauna şi dovezile etnogenezei noastre.

În cei patru ani de mandat ca deputat de Cluj, eu însumi originar din Apuseni, am fost permanent în contact cu locuitorii comunelor şi satelor din zona de munte. În felul acesta, îmi sunt cunoscute toate nevoile şi neajunsurile lor. Am constatat personal starea jalnică a drumurilor, dar şi faptul că în perioada de toamnă-iarnă multe aşezări moţeşti rămân izolate în voia sorţii. Oricum, datorită lipsei cvasi-generalizate a mijloacelor de transport, deşi la mică distanţă de centre urbane ca Huedinul, Turda sau Cluj-Napoca, moţii se deplasează cu foarte mare dificultate. Starea deplorabilă a drumurilor, corupţia şi birocraţia de nestăpânit nu încurajează nici investitorii particulari. Este inimaginabil de greu până şi salvărilor, maşinilor pompierilor sau ale poliţiei să pătrunde în unele din satele şi cătunele zonei montane.

Cu foarte puţine excepţii, aici lipsesc marea majoritate a utilităţilor care pot asigura un trai decent. Mă refer, în primul rând, la alimentarea cu apă şi canalizare, că despre gaz metan nici nu poate fi vorba. Mai există, numai în judeţul Cluj, peste 1000 de gospodării neelectrificate, din care circa 60% sunt situate în Apuseni. După 1990, s-a trecut la extinderea telefoniei, dar, în general, doar satele reşedinţă de comună beneficiază de telefoane. Ele lipsesc cu desăvârşire în majortatea satelor sau cătunelor componente.

Un alt neajuns major priveşte asistenţa medicală. Numărul cadrelor medicale şi al medicilor specialişti este în continuă scădere, medicii de familie se confruntă, la rândul lor, cu mari greutăţi, autorităţile locale rămânând surde faţă de nevoia de a asigura spaţii adecvate desfăşurării activităţii, lipsesc aproape cu desăvârşire cabinetele stomatologice, dar şi farmaciile sau punctele farmaceutice.

Nici şcoala nu se află într-o situaţie mai bună. Peste 35-40% din şcolile din apuseni funcţionează fără autorizaţie din partea forurilor competente. Acest fapt se datorează condiţiilor improprii în care îşi desfăşoară activitatea, dotărilor făcute pe la începutul anilor '50 ai secolului trecut, dificultăţilor cu care se confruntă cadrele didactice etc. Ca urmare a comasării unor unităţi de învăţământ, sute de copii de moţ se deplasează, cel mai adesea pe jos, la mulţi kilometri distanţă. Nici autorităţile judeţene, nici Ministerul Educaţiei şi Cercetării n-au reuşit, în ultimii patru ani, să asigure mijloacele necesare pentru transportul elevilor. În timpul sezonului rece, aceştia se confruntă şi cu riscul de a fi atacaţi şi sfâşiaţi de fiarele pădurii.

Actualul preşedinte al României a recunoscut că în ţară persistă sărăcia. Dar nicăieri ea nu este mai lucie, mai hidoasă şi mai prezentă ca în Apuseni. Sunt mii de persoane, cel puţin în judeţul Cluj, pentru care este o problemă majoră cumpărarea unei bucăţi de pâine. Aici a redevenit o realitate sintagma: "Munţii noştri aur poartă/ Noi cerşim din poartă-n poartă". Implicit, el a confirmat eşecul guvernelor postdecembriste, inclusiv al celor pesediste.

Constatând starea dezastruoasă, procentul ridicat al şomajului, absenţa unui program coerent pentru dezvoltarea acestei zone, valorificarea resurselor şi potenţialului său, am avut mai multe propuneri legislative. Astfel, în anul 2001 am promovat Propunerea legislativă privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Dezvoltare Economico-Socială şi de Reconversie Profesională a Zonelor din Munţii Apuseni. Această propunere, neînsuşită, din păcate, de Guvern, viza măsuri unitare pentru întreaga zonă a Apusenilor şi asigura posibilitatea soluţionării crizei economice şi ridicarea nivelului de trai al moţilor. În anul 2002, am propus o nouă iniţiativă, devenită Legea nr. 229/2002, privind modificarea şi completarea Legii nr. 33/1996 privind repunerea în unele drepturi economice a locuitorilor Munţilor Apuseni.

De asemenea, răspunzând solicitărilor locuitorilor din Roşia Montană, am cerut Grupului parlamentar al PRM din Camera Deputaţilor să iniţieze Moţiunea simplă Roşia Montană, iar ulterior am susţinut toate măsurile şi iniţiativele legislative legate de acest proiect.

Tot pe linie parlamentară, am susţinut, prin întrebări, interpelări şi declaraţii politice, restituirea, conform legii, a terenurilor şi pădurilor pentru locuitorii din Apuseni, precum şi pentru composesoratele din zonă. Nu în ultimul rând, am sprijinit sute de moţi din judeţul Cluj pentru rezolvarea unor probleme sociale şi economice, pensii, ajutoare sociale, obţinerea de drepturi ca refugiaţi şi condamnaţi politici etc.

Pe durata actualului mandat, am distribuit unor unităţi şcolare, medicale şi instituţii de cultură ajutoare materiale în valoare de 11 miliarde de lei. În cadrul acestora, am donat şi şcolilor din z ona de munte mobilier şcolar, aparatură pentru laboratoare de fizică şi chimie, peste 50 de calculatoare, cărţi, inclusiv cărţi de premii pentru cei mai merituoşi copii de moţi.

În cazul alegerii mele ca deputat de Cluj îmi voi continua şi intensifica eforturile în viitorul mandat pentru a contribui la ameliorarea traiului moţilor, pentru a readuce la viaţă această zonă importantă a ţării.

Votând candidaţii PRM la Preşedinţia României, Camera Deputaţilor şi Senat, moţii vor avea cine să-i apere şi să le reprezinte cauza. PRM, prin programul său economico-social, poate transforma Munţii Apuseni într-o adevărată Elveţie a bunăstării, a progresului.

Domnul Iosif Armaş:

"George W. Bush - învingătorul"

Victoria răsunătoare a preşedintelui George W. Bush în alegerile din 2 noiembrie 2004 a demonstrat adevărul exprimat în cugetarea următoare: "Poporul se pricepe de minune să aleagă pe cei cărora el trebuie să le încredinţeze o parte oarecare din puterea sa" (Montesquieu). Atât campania electorală, cât mai ales desfăşurarea scrutinului din America au fost urmărite cu mult interes de întreaga omenire pentru a vedea cât mai repede care va fi cel mai puternic preşedinte din lume. După dorinţa milioanelor de americani a fost să fie tot George W. Bush, reconfirmat în mod categoric şi fără ezitare, pentru îndeplinirea celui de-al doilea mandat prezidenţial. In anul 2000, la începutul primului său mandat, preşedintele Bush s-a prezentat americanilor ca un îndârjit apărător al valorilor morale tradiţionale, profunde şi generoase.

Dar aveau să se întâmple tragicele evenimente din 11 septembrie 2001, când firul normalităţii vieţii americane s-a rupt, când sângele nevinovat şi lacrimile de suferinţă au curs şiroaie, când întreaga lume s-a înspăimântat de cruzimea teroriştilor, când mii de vieţi au fost curmate, când numeroase pagube materiale s-au produs. Atunci întreaga politică americană s-a schimbat, preşedintele a înţeles rapid că viaţa şi menirea sa vor merge împreună cu lupta antiteroristă, devenind un simbol al reponsabilităţii faţă de poporul său greu încercat, a cărui libertate fusese puternic lovită. Preşedintele Bush a pornit necondiţionat războiul împotriva teroriştilor aşezaţi pe acea tristă "axă a răului", iar credinţa neclintită în izbândă a constituit liantul ce l-a unit de armata americană, cea mai instruită şi dotată, care i-a urmat comenzile, acceptând jertfe imense. Dar treptat, o parte a elitei americane, chiar şi unii aliaţi din NATO, precum şi numeroşi oameni de pe planetă au dezaprobat politica administraţiei Bush, începând cu refuzul acţiunilor militare din Irak şi continuând cu numeroase şi dese manifestaţii în marile oraşe ale lumii. Oameni politici importanţi nu l-au urmat, ziarişti celebri l-au criticat, mai ales pentru intervenţia din Irak, staruri de la Hollywood au strigat şi l-au filmat ironic, muzicieni au compus cântece împotriva sa, mulţi au dorit să nu mai fie reales, iar Osama bin Laden l-a ameninţat mereu.

In conştiinţa poporului american însă, libertatea, democraţia şi dreptatea sunt principii care stau la temelia existenţei, prosperităţii şi înaltului grad de civilizaţie, astfel încât să muncească şi să trăiască în libertate înseamnă să înalţe vieţii cel mai frumos imn de slavă. Ca urmare a unei asemenea atitudini optimiste, o caldă şi nevăzută comuniune s-a stabilit între oameni şi preşedintele Bush pe care l-au perceput a fi o personalitate puternică, totdeauna drept şi neînduplecat cu duşmanul, conducătorul care judecă destinul ţării cu luciditate, cu intuiţie politică şi cu răspundere majoră. Trecând prin momente crude şi sângeroase împreună cu ţara sa mare şi puternică, personalitatea preşedintelui Bush a dobândit forţa, complexitate, încredere şi iubire de la oamenii obişnuiţi ai Americii care l-au dorit iarăşi în fruntea celei mai mari Puteri a Lumii. Toate zgomotele denigratoare, toată acea imensă campanie împotriva sa, au pălit subit în ziua scrutinului, devenind un fel de "ce e val ca valul trece", când milioanele de americani au ieşit puhoi la vot să-şi reconfirme preşedintele reprezentativ pentru spiritul american cel mai profund, mai optimist şi mai durabil, acela al promovării valorilor de moralitate luminoasă a vieţii. După închiderea urnelor, a urmat noaptea albă pentru cele două echipe de campanie electorală aflate în confruntare, urmărind cu înfrigurare numărătoarea voturilor, care i-a adus lui George W. Bush un câştig de 8,7 milioane faţă de anul 2000 şi totodată cel de-al doilea mandat de preşedinte al SUA. După cum apreciază analiştii, preşedintele George W. Bush a obţinut 59 de milioane de voturi, devenind candidatul care a primit cele mai multe voturi din istoria SUA, situându-se pe o poziţie mult mai avantajoasă decât în urmă cu 4 ani. Imediat după victoria în alegeri, au urmat felicitări de pretutindeni şi a început deja să se vorbească despre schimbări posibile în cadrul noii administraţii, dar americanii cei mulţi care l-au ales pe preşedintele George W. Bush aşteaptă ca libertatea şi prosperitatea să triumfe în cea mai puternică ţară de pe mapamond.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc, vă doresc succces în continuare.

(În continuare, lucrările sunt conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Tudor Mohora şi Nicolae Leonăchescu, secretari.)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

S-au adunat câţiva deputaţi în sală, avem cvorumul de vot pe articole. Daţi-mi voie, în aceste condiţii, să declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor.

Şi-au înregistrat prezenţa 242 de deputaţi din cei 344. Sunt absenţi 102. 13 participă la alte acţiuni parlamentare.

Primul proiect înscris pe ordinea de zi de astăzi este raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei.

Stimaţi colegi,

Vă rog să urmăriţi raportul de mediere.

Vreau să vă anunţ că Senatul a adoptat deja raportul de mediere, toate textele în formularea pe care a propus-o comisia.

La pct.1, textul Senatului. Dacă sunt obiecţiuni. Da.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Ioan Rus:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Întrucât raportul de mediere la Proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei conţine poziţii divergente în unele texte adoptate de comisia de mediere, cu cele ale sectorului cooperatist, în care îşi găseşte aplicare, iar forma finală a cunoscut modificări substanţiale faţă de cea a iniţiatorului, vă rog să înaintaţi raportul spre consultarea Consiliului Legislativ, în vederea corelării unor prevederi legislative.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, este cea mai surprinzătoare propunere pe care o puteţi face. Nu ştiu ce temei regulamentar, legislativ, ca practică judiciară aveţi.

La Consiliul Legislativ se trimite atunci când la o comisie vin amendamente noi, care schimbă însuşi textul legii.

Ca să veniţi la raportul de mediere cu trimiteri la Consiliul Legislativ, nu vă supăraţi, eu nu pot să supun plenului aşa o propunere.

Dacă aveţi obiecţiuni la pct.1 al Senatului. Nu sunt. Adoptat în unanimitate. Pct.1 vizează doar lit.f) de la art. 4.

La lit.g) art. 4, de la pct.1 comisia propune un text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Tot text comun se propune şi la pct. 2 pentru lit.c) de la art. 6. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

La lit.g), textul Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votată în unanimitate.

La lit.m), textul Camerei Deputaţilor.

La lit.n), textul Senatului. Comisia propune un text comun.

Domnul Lăpuşan.

Domnul Alexandru Lăpuşan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur că nu am nici cea mai mică intenţie de a da peste cap raportul de mediere, însă mie mi se pare destul de curios cum varianta adoptată de Senat, în care se spune "uniunea-persoană juridică cu/sau fără scop patrimonial, constituită...", în textul comun apare "uniunea-persoană juridică fără scop patrimonial, dacă prin lege specială nu se prevede altfel." Astfel, având în vedere că noi acum discutăm despre o lege-cadru, eu cred că această lege-cadru trebuie să acorde un unghi diedru de manifestare mult mai larg, pentru ca legile speciale care vor urma să poată să prevadă dacă unele cooperaţii vor avea sau nu vor avea scop patrimonial. Deci, mie mi se pare puţin curioasă atitudinea pe care a avut-o comisia, dar, mă rog, este dreptul lor, după cum este şi dreptul nostru acum să fim pentru sau împotriva acestei propuneri.

Nu îmi dau seama dacă vizează o anumită cooperaţie care există şi care are scop patrimonial şi se doreşte concentrarea ţintelor către patrimoniul acela care este, se pare, foarte atractiv, sau în general noi ne-am gândit la o lege a cooperaţiei care să satisfacă în cea mai mare parte dorinţele oamenilor de a se asocia în acest tip de entitate economică.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule Marton Arpad.

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ştim că există situaţii când mai binele este duşmanul binelui, şi ne aflăm în această situaţie pentru că Senatul a adoptat propunerea comisiei de mediere. Orice modificare faţă de această propunere poate să fie temeinică eventual, dar ne duce în situaţia în care această lege nu va putea trece de Parlament. Deci legea şi-ar urma cursul doar prin februarie, şi asta înseamnă foarte multe lucruri. Populaţia ar considera că cei care blochează în acest fel legea nu doresc să se clarifice situaţia cooperativelor, pentru că se doreşte să se menţină o situaţie de fapt care este în interesul unora, foarte puţini. Totodată, comunitatea europeană ar putea crede că noi nu dorim să avem o lege a cooperaţiei conform obligaţiilor noastre pe care ni le-am asumat.

Ca atare, eu cred, deşi înţeleg interesul colegilor noştri de a face o lege mai bună, că în situaţia actuală cea mai înţeleaptă activitate a noastră ar fi să votăm această mediere în forma în care ne-a propus-o comisia de mediere.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Gheorghe Marin a cerut primul cuvântul, care a fost şi în comisia de mediere.

Domnul Avramescu apoi, şi domnul Bolcaş, în ordinea în care au intervenit.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Problema legată de "cu" sau "fără scop patrimonial" este o problemă care a fost larg dezbătută pe parcursul întregilor discuţii la această lege.

În cadrul comisiei de mediere s-a ajuns la această formulă în care "uniunea" este "persoană juridică fără scop patrimonial, dacă prin lege specială nu se prevede altfel."

Întrucât această lege este o lege a cooperaţiei, o lege generală a cooperaţiei, am mers pe ideea că persoana juridică fără scop patrimonial este regula pentru toate cooperativele, iar excepţia este aceea legată de ideea "dacă prin lege specială nu se prevede altfel".

De altfel, veţi vedea în cuprinsul legii că există posibilitatea ca aceste uniuni să poată să îşi înfiinţeze societăţi comerciale în conformitate cu prevederile Legii nr.31 sau să poată participa la societăţi cooperative de gradul 2.

Deci, noi susţinem textul comun, având în vedere că această lege a cooperaţiei este o lege-cadru.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Avramescu.

Domnul Constantin-Gheorghe Avramescu:

Şi eu sunt de acord că astăzi trebuie să trecem această lege a cooperaţiei şi, conform Regulamentului, noi trebuie să adoptăm una din cele trei variante: a Camerei Deputaţilor, a Senatului sau textul comun.

Eu vreau să vă atrag atenţia că redactarea Senatului, care spune "persoană juridică cu/sau fără scop patrimonial", acoperă de fapt toate posibilităţile, pentru că altele nu mai sunt. Şi, în aceste condiţii, să mai bag şi "dacă prin lege specială nu se prevede altfel", o formulare care apare şi la alte articole, acest lucru nu face decât să amânăm o serie de cazuri pentru care nu s-a găsit o soluţie definitivă.

Pentru aceste motive, eu consider şi propun să adoptăm textul Senatului care este foarte acoperitor, adică "cu sau fără scop patrimonial", şi ei, când se vor forma aceste uniuni, îşi vor alege forma de activitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Înţeleg că cei prezenţi sunt interesaţi de această problemă şi, atunci, vreau să mă întreb şi să vă întreb de ce ne ascundem după vorbe. Aici este problema patrimoniului acestor uniuni. În clipa în care definesc uniunea ca o persoană juridică fără scop patrimonial, în momentul acela, deci în momentul intrării în vigoare a legii, acestea sunt spoliate de patrimoniul pe care îl au în acest moment. Scurt, categoric şi juridic.

Că prin legi speciale ni se aruncă acum eventuala promisiune, când, ce şi în ce condiţii se vor face nu ştim. Li se va permite să-şi facă un patrimoniu, dar altul decât cel pe care îl au acum? Asta este cu totul altceva.

În al doilea rând, din punctul de vedere al tehnicii legislative, o lege cadru nu poate să facă trimitere la legi speciale decât într-un mod total justificat, or aici nu există decât o singură justificare: să împăcăm capra cu varza. Nu s-a inventat perpetuum mobile, capra nu a fost niciodată împăcată cu varza.

Ce îmi permite textul Senatului? Textul Senatului îmi permite ca uniunea, în momentul intrării în vigoare a acestei legi, să aibă fie un scop nepatrimonial, fie un scop patrimonial care să-i prezerve, să-i conserve patrimoniul existent. Asta este toată problema.

Este bine să fie aşa sau este bine să le luăm tot patrimoniul care există?

Trebuie avut totdeauna în vedere impactul pe care îl produce o lege în raporturile dintre oameni şi în raporturile economice, de data aceasta, iar impactul va fi dur, destrămând acest sistem al cooperaţiei.

Pentru toate aceste considerente spuse direct şi fără alte ocolişuri sau menajamente, eu consider că textul Senatului este corect la această dată, şi, dacă vom vedea că pe parcursul timpului uniunile trebuie să aibă numai scop nepatrimonial, vom putea modifica sau da o lege specială. Să nu punem lucrurile invers.

În aceste condiţii, problema este că vă propun să adoptăm textul Senatului, cu toate riscurile întârzierii intrării în vigoare a acestei legi, pentru că întârzierea intrării în vigoare a acestei legi cu o lună sau două nu este aşa de păguboasă cooperaţiei în sine cum ar fi de păgubos actul votării textului comisiei de mediere, text împăciuitorist şi ineficient, care creează numai aparenţele realizării scopurilor patrimoniale într-un termen incert, nesigur, într-un termen în care se vorbeşte de alt patrimoniu, nu cel care este acum în posesia uniunilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnul Antal, s-au făcut destule comentarii. Poftiţi.

Dacă consideraţi că aduceţi ceva nou, aveţi cuvântul.

Domnul Antal Istvan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Doar două fraze. Această lege va avea un efect foarte benefic asupra mişcării cooperatiste.

Şi în lege se stipulează foarte clar ce se va întâmpla cu partea cu patrimoniul; va deveni o cooperativă de gradul 2 şi va funcţiona ca cooperativă, iar uniunea va reprezenta interesele celor care s-au asociat.

Ca atare, eu solicit să votaţi textul mediat, deci textul comun aprobat şi agreat de comisia de mediere.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Potrivit Regulamentului, spun votului dumneavoastră întâi textul comun propus de comisia de mediere. Aţi auzit argumentele celor care au formulat acest text.

Cine este pentru?

43 de voturi pentru.

Împotrivă? 31 de voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Textul comun a fost votat cu 43 pentru, 31 împotrivă, o abţinere.

La pct.3, text comun. Dacă sunt obiecţiuni. Da.

Domnul Leonăchescu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Situaţia în care se găseşte procesul legislativ pe această temă nu ne permite intervenţii dramatice sau spectaculoase, decât în cazuri excepţionale. Eu nu îmi propun să fac schimbări în textul comun adoptat în unanimitate de membrii celor două Camere în cadrul comisiei de mediere. Aş vrea însă să comentez acest alineat, alin.3, pentru că, într-o perspectivă de îmbunătăţire, ar trebui să gândim mai mult conţinutul acestui alineat.

Iată, de exemplu, sunt trecute la "Principiile cooperatiste" o serie de aşa-zise principii: principiul asocierii voluntare; principiul preocupării pentru comunitate; principiul educării, instruirii şi informării membrilor cooperatori. Aici nu se realizează ceea ce înseamnă efectiv un principiu în limbajul curent, pentru că, în această enumerare, sunt norme de organizare amestecate cu obiective, cu reguli, şi poate că sunt şi principii. Or, un principiu este un enunţ nedemonstrat, acceptat unanim, dar verificabil. Aceasta este o primă chestiune: modul în care înşirăm la capitolul principii fel de fel de idei care vin din fel de fel de azimuturi şi care fac din lege un amalgam greu de aplicat.

Iată, spre exemplu, o altă observaţie la acest alineat, la textul comun, şi mă refer la lit. a): "principiul asocierii voluntare şi deschise potrivit căruia societăţile cooperative sunt organizaţii voluntare care se constituie pe baza liberului consimţământ...". S-a gândit puţin textul, pentru că în momentul în care am spus "organizaţii voluntare" am spus automat "constituite pe baza liberului consimţământ". Aici se impunea o redactare mai elegantă a textului. Aveam şi eu o variantă a mea: "...societăţile sunt organizaţii constituite pe baza liberului consimţământ, deschise...".

A treia observaţie: noi nu înţelegem în acest text locul şi rolul substantivelor în raport cu adjectivele. Spunem: "societăţile cooperative". Sunt două substantive. Probabil că ideea era ca primul termen să fie "societăţile", substantiv, şi al doilea "cooperatiste", adjectivul care se impunea. Nu am reuşit să realizăm, din acest punct de vedere, un text elegant. În schimb, mai sus, la alin.3, sunt enunţate "principiile cooperatiste", adjectivul pe care îl doream la organizaţiile acestea - "societăţile cooperatiste".

Iată, la pag.10, lit. g): "principiul preocupării pentru comunitate". Preocuparea pentru comunitate este un scop, este un ţel, este un obiectiv al uniunii respective cooperatiste, şi nu este atât un principiu, dacă vreţi, este un postulat, nu se comentează, trebuie acceptat ca definiţie în organizarea unei uniuni cooperatiste. Altfel, degeaba căutăm să înfiinţăm asemenea uniuni.

Sigur că am putea adopta un text mult mai elegant, mult mai îmbunătăţit, dar asta ar duce la prelungirea procedurilor parlamentare de adoptare a legii. De aceea, nu fac propuneri de îmbunătăţire, ci numai un comentariu: putea să iasă un text mult mai bun.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, accept că putea să iasă un text şi mai bun.

Eu vă reamintesc celor care participaţi la şedinţă că aceste principii sunt preluate din principiile universale ale cooperaţiei.

Sigur, putem vorbi de perfectibilitatea formulării. Am înţeles că distinsul meu coleg nu face o propunere concretă.

Dacă sunt obiecţiuni care să ducă la modificarea textului de la pct.3. Nu. Votat în unanimitate.

La pct.4, text comun. Nu sunt obiecţiuni.

Poftiţi?

Domnul Constantin-Gheorghe Avramescu (din sală):

La pct.3.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Avramescu, domnul Leonăchescu a vorbit despre pct.3, am întrebat dacă sunt alte obiecţii care să ducă la reformulare şi nu s-a oferit nimeni să contrazică textul comun.

La pct.4 nu sunt obiecţiuni. Votat.

La pct.5, textul Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votat.

La pct.6, text comun. Nu sunt obiecţiuni. Votat.

La pct.7, textul Senatului pentru art.31 lit.k). Nu sunt obiecţiuni. Votat.

Pct.8, text comun. Nu sunt obiecţiuni. Votat.

La pct.9, text comun.

Poftiţi, domnule Avramescu.

Domnul Constantin-Gheorghe Avramescu:

Vă rog să observaţi diferenţa între textul adoptat de Senat şi textul comun. În textul adoptat de Senat se spune: "La a treia convocare poate să delibereze asupra problemelor cu majoritatea voturilor membrilor cooperatori prezenţi." În textul comun se spune: "Se va reconvoca până la îndeplinirea condiţiilor prevăzute la cele două alineate, după caz." Prin aplicarea acestei formulări va putea fi amânată adunarea generală la infinit şi nu se va putea lua nici o hotărâre.

Regula generală, după cum o ştiţi, peste tot este: se face o convocare, a doua convocare. Nu se adună numărul regulamentar, atunci, pentru a nu împiedica lucrările şi adoptarea hotărârilor, acestea se iau cu majoritatea celor prezenţi.

Deci, eu v-aş propune şi în acest caz textul Senatului.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, pe logică aveţi dreptate, dar vă dau o situaţie practică: convocările se fac cum se fac, cum vrea să le facă preşedintele. După textul Senatului, dacă se adună doi, preşedintele şi încă unul, aceştia pot să decidă.

Domnul Constantin-Gheorghe Avramescu (din sală):

La a treia convocare.

Domnul Valer Dorneanu:

După a treia convocare.

Nu este mai corect să o facă în asemenea condiţii încât să fie şi el obligat să aducă lumea şi să decidă majoritatea cooperatorilor?

Domnul Constantin-Gheorghe Avramescu:

Dar, în acelaşi timp, din anumite interese, nu ştiu care, adunarea generală nu se mai poate aduna niciodată pentru că cei interesaţi nu vor veni.

Domnul Valer Dorneanu:

Este o ipoteză pur teoretică. Dacă există cooperatori care sunt interesaţi şi au un patrimoniu, vin să decidă asupra lor, să nu decidă singuri preşedintele şi secretarul său.

Eu spun totuşi votului textul comun la pct.9, având în vedere că au fost obiecţiuni.

Cine este pentru? 48 de voturi pentru.

Împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

A fost adoptat pct.9.

La pct.10, textul Camerei Deputaţilor. Potrivit Regulamentului, acesta nu se mai supune dezbaterii, nici votului.

La pct.11, textul Camerei Deputaţilor. Potrivit Regulamentului, acesta nu se mai supune dezbaterii, nici votului.

La pct.12, textul Camerei Deputaţilor.

La pct.13, textul Camerei Deputaţilor.

La pct.14, text comun. Dacă sunt obiecţiuni. Nu sunt. Votat în unanimitate.

La pct.15, textul Camerei Deputaţilor. Nu se supune votului, nici dezbaterii.

La pct.16, la fel.

La pct.17, la fel.

La pct.18, la fel.

La pct.19, text comun propus de comisie. Dacă sunt obiecţiuni. Nu sunt. Votat în unanimitate.

La pct.20, text comun. Dacă sunt obiecţiuni. Nu sunt. Votat în unanimitate.

La pct.20, pentru alin.3 exista punctul de vedere al Camerei Deputaţilor, care nu se supune dezbaterii.

La pct.21, text Senat. Nu sunt obiecţiuni. Votat.

La pct.22, pentru alin.1, de la 117, text comun. Dacă sunt obiecţiuni. Nu sunt. Votat.

Pentru alin.2, textul Camerei Deputaţilor. Nu se supune dezbaterii.

La pct.23, varianta Camerei Deputaţilor. Nu se supune dezbaterii.

La pct.24, text comun. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

La pct.25, text comun. Dacă sunt obiecţiuni. Nu sunt. Votat în unanimitate.

La pct.26, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

La pentru.27, care este şi ultimul, comisia ne propune un text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Vom supune votului final acest raport astăzi dacă vom avea cvorum.

Al doilea raport, cel de la pct.3, este al Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind cooperaţia agricolă.

Pct.1, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Pct.2, varianta Senatului. Dacă sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Pct.3, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Pct.4, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Pct.5, comisia propune text comun. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Pct.6, textul Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votat.

Pct.7, textul Senatului pentru lit.d) şi j). Dacă sunt obiecţiuni. Nu sunt. Votat în unanimitate.

La lit.k), text comun. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Pentru lit.l), m) şi n), comisia ne propune să adoptăm textele Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votate.

Pct.8, textul Senatului pentru alin.6. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Text comun pentru alin.7. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Pentru alin.8 şi 9, variantele Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt. Votate în unanimitate.

Pct.9, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Pct.10, varianta Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Pct.11, varianta Senatului. Dacă sunt obiecţiuni. Nu sunt. Votat.

Pct.12, varianta Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votat.

Pct.13, varianta Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votat.

Pct.14, varianta Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votat.

Pct.15, textul Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Pct.16, textul Senatului. Dacă sunt obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Pct.17, text comun al comisiei de mediere. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Pct.18, varianta Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Pct.19, text Senat. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Pct.20, textul Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Pct.21, textul Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Pct.22, varianta Senatului, eliminarea textului. Nu sunt obiecţiuni. Votată varianta Senatului.

Pct.23, varianta Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Pct.24, care este şi ultimul. Sunt obiecţiuni la varianta Senatului? Nu. Votat în unanimitate.

Vom supune şi acest raport votului final în şedinţa destinată acestui scop.

La pct.4 este Proiectul de Lege privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi să propună timpii de dezbatere.

Suntem în procedură de urgenţă.

Doamna deputat Minodora Cliveti, aveţi cuvântul.

Doamna Minodora Cliveti:

Domnule preşedinte,

Propunem 10 minute.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu aceşti timpi de dezbatere.

Dacă este cineva împotrivă.

Abţineri?

Unanimitate.

V-aş ruga să vă uitaţi la raport în paralel cu proiectul.

La titlul legii în formula Senatului, nu sunt obiecţiuni. Votat titlul în formula Senatului.

Titlul cap.I. Nu sunt obiecţiuni. Votat în formula Senatului.

La art.1 urmăriţi amendamentul de la pct.1. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt. Votat amendamentul şi se modifică art.1.

La art.2 nu sunt amendamente. Dacă aveţi obiecţiuni. Votat în formula Senatului.

La art.3 urmăriţi amendamentul de la pct.2. Votat amendamentul de la pct.2 şi se modifică art.3 alin.1. Celelalte două alineate rămân în formula Senatului.

Art.4. Dacă aveţi obiecţiuni. Votat în formula Senatului.

Titlul cap.II. Votat.

La art.5, 6 şi 7 nu sunt amendamente din partea comisiei. Dacă aveţi obiecţiuni la formularea Senatului. Votate în formula Senatului.

La art.8 urmăriţi amendamentul de la pct.3. Dacă sunt obiecţiuni. Nu sunt. Votat în unanimitate amendamentul şi se modifică art.8.

Titlul secţiunii a III-a. Urmăriţi amendamentul de la pct.4. Dacă sunt obiecţiuni. Nu sunt. Votat amendamentul şi se modifică titlul secţiunii a III-a.

La art.9 urmăriţi amendamentul de la pct.5. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

La art.10 urmăriţi amendamentul de la pct.6. Nu sunt obiecţiuni. Votat, modificat art.10.

Titlul cap.III. Votat în formula Senatului.

Art.11 şi 12. Nu sunt amendamente, nu aveţi obiecţiuni. Votate în formularea Senatului.

Art.13, 14, 15, 16, 17 şi 18. Dacă la vreunul din acestea aveţi obiecţiuni. Comisia nu a avut amendamente. Votate toate în formularea Senatului.

Art.19. Votat în formularea Senatului.

La art.20 urmăriţi amendamentul de la pct.7. Nu sunt obiecţiuni. Votat amendamentul şi se modifică art.20.

Art.21, 22 şi 23. Nu sunt amendamente. Dacă aveţi obiecţiuni? Votate în formularea Senatului.

Art.24, 25, 26, 27, 28. Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut amendamente. Votate în formularea Senatului.

Art.29, 39, 31. Dacă aveţi obiecţiuni la formularea Senatului? Nu. Votate în formularea Senatului.

Art.32. Votat în formularea Senatului.

Titlul capitolului IV. Votate în formularea Senatului.

Art.33, 34, 35, 36, 37, 38 şi 39. Nu sunt amendamente. Nu aveţi nici dumneavoastră obiecţiuni. Votate în formularea Senatului.

Art.40 şi 41. Votate în formularea Senatului.

Art.42. Nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea Senatului.

La art.43, urmăriţi amendamentul 8. Admis amendamentul 8, se reformulează art.43.

Art.44, 45. Nu sunt obiecţiuni. Votate în formularea Senatului.

Art.46. Votat în formularea Senatului.

La art.47, urmăriţi amendamentul 9. Admis amendamentul, modificat art.47.

Art.48. Votat în formularea Senatului.

La art.49, urmăriţi amendamentul 10. Votat în unanimitate amendamentul, se modifică art.49.

Art.50, 51. Votate în formularea Senatului.

Art.52,53. Votate în formularea Senatului.

Art.54. Votat în formularea Senatului.

Titlul capitolului V. Votat în formularea Senatului.

Art.55, 56, 57. Nu sunt amendamente. Nu aveţi nici dumneavoastră obiecţiuni. Votate în formularea Senatului.

Art.58, amendamentul 11. Votat amendamentul, se reformulează acest articol.

Titlul capitolului VI. Votat în unanimitate.

Art.59. Urmăriţi amendamentul 12. Votat în unanimitate, modificat acest articol.

Titlul secţiunii a 2-a. Votat în unanimitate.

Art.60. Votat în unanimitate.

Art.61, 62. Votate în unanimitate.

Art.63, 64, 65. Votate în unanimitate.

Rog şi Ministerul Justiţiei, şi comisiile să urmărească atent, pentru că ştiu că au fost unele sensibilităţi la aceste texte.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

La ce text vă referiţi?

Domnul Valer Dorneanu:

Până la 66 am ajuns. Nu sunt probleme.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Sunt probleme.

Domnul Valer Dorneanu:

La art.66, 67, 68, variantele Senatului. Nici dumneavoastră nu aveţi obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă cer o pauză de consultare.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

(Domnul deputat Lucian Augustin Bolcaş discută cu doamna deputat Minodora Cliveti, apoi, la prezidiu, cu domnul Valer Dorneanu şi cu reprezentanţii Ministerului Justiţiei)

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Nu sunt probleme, se merge pe varianta Senatului.

Domnul Valer Dorneanu:

Deci, pentru art.66, 67, 68, nu au fost amendamente, nu sunt nici obiecţiuni. Votate în formularea Senatului.

Art.69, 70, 71. Nu sunt obiecţiuni. Nici comisia nu a avut amendamente. Votate în formularea Senatului.

Art.72, 73, 74, 75. Nu sunt amendamente. Dacă aveţi obiecţiuni? Votate în formularea Senatului.

Art.76, 77. Nu sunt obiecţiuni. Votate în formularea Senatului.

Art.78, 79, 80, 81. Votate în formularea Senatului.

Titlul capitolului VII. Votat în formularea Senatului.

Art.82, 83, 84. Votate în formularea Senatului.

Art.85, 86, 87. Nu sunt amendamente. Nefiind nici obiecţiuni, votate în formularea Senatului.

Art.88, 89. Votate în formularea Senatului.

Titlul capitolului VIII. Votat în unanimitate.

Art.90, 91, 92. Votate în unanimitate în formularea Senatului.

La art.93, urmăriţi amendamentul 13. Dacă sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate în formularea Senatului.

La art.93, urmăriţi amendamentul 13. Dacă sunt obiecţiuni? Admis amendamentul, modificat art.93, alin.2 alin.1 rămânând în formularea Senatului. Deci amendamentul 13 a fost adoptat.

La art.94, 95, 96, dacă sunt obiecţiuni? Comisia nu a avut amendamente. Nu sunt. Votate toate în unanimitate.

Am terminat textele acestui proiect, îl vom supune votului final.

La punctul 5: Proiectul de Lege privind autorizarea instituţiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate de a vinde personalului propriu locuinţele de serviciu.

Întreb Comisia pentru apărare şi iniţiatorii dacă s-au pus de acord pentru toate proiectele care au acest obiect şi cele care vizează Ministerul Justiţiei şi celelalte instituţii din sistemul de siguranţă naţională.

Domnul Răzvan Ionescu:

Domnule preşedinte, în legătură cu acest proiect, vă rog să fiţi de acord să-l amânăm pentru şedinţa viitoare, totodată, rugându-vă să fiţi mediatorul unei discuţii între toate instituţiile implicate, inclusiv Ministerul Finanţelor, pentru a definitiva acest proiect care, practic, are un termen deja depăşit.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Sunt, stimaţi colegi, vreo trei proiecte pe ordinea de zi şi mai sunt încă două la comisii, care toate vizează acelaşi obiect - vânzarea locuinţelor de serviciu, atât pentru personalul din sistemul siguranţei naţionale, cât şi pentru judecători şi personalul militar din Ministerul Justiţiei.

Da, domnul Nicolaescu.

Să vă dau cuvântul în calitate de ce?

Domnul Sergiu Florin Nicolaescu:

Iniţiator.

Domnul Valer Dorneanu:

A, sunteţi iniţiator la unul din acestea.

Vă rog.

Domnul Sergiu Florin Nicolaescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Problema care se pune acum şi care a atras atenţia comisiei din Senat a fost faptul că erau 4 - 5 legi care aveau acelaşi conţinut, deşi ele trebuiau cumulate conform Constituţiei. Acest lucru l-am făcut noi şi v-am înaintat acest document. Eu cred că orice întârziere, orice amânare poate să ducă la... În primul rând, cred că intrăm în depăşirea de termen şi, în al doilea rând, nu văd ce complicaţii ar fi, văzând că şi materialul pe care l-a trimis Ministerul Justiţiei este în acelaşi spirit - dorinţa ca aceste locuinţe de serviciu să fie date funcţionarilor respectivi. Punctele de vedere sunt absolut aceleaşi, noi ne-am întâlnit absolut cu toate ministerele şi v-aş ruga, totuşi, să supuneţi plenului Camerei Deputaţilor hotărârea privind această lege. Deci e vorba de un cumul, un simplu cumul al 5 ministere, propuneri având acelaşi conţinut: vânzarea locuinţelor de serviciu.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule senator, iniţiativele unde sunteţi dumneavoastră autor, unele din ele sunt la comisii. Noi, dacă adoptăm acum o formulă de vânzare pentru Ministerul Apărării, alta pentru Ministerul Justiţiei şi nu ştiu care formulă vom adopta pentru celelalte trei sau patru instituţii din sistemul de siguranţă, nu ştiu dacă este bine. Este mai degrabă prost, pentru să nu se pot adopta soluţii diferite la instituţii din acelaşi sistem şi de aceea este corectă propunerea pe care a făcut-o domnul preşedinte al Comisiei de apărare, ca să se coreleze, să se dea aceeaşi soluţie.

Domnul Sergiu Florin Nicolaescu:

Permiteţi?

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

Domnul Sergiu Florin Nicolaescu:

E acelaşi lucru, domnule preşedinte. Eu propun ca, din propunerea noastră, care vine de la Senat, este cumularea acestor legi.

Domnul Valer Dorneanu:

Propunerea dumneavoastră este pentru sistemul de apărare, stimate coleg. Pentru sistemul de apărare, e o propunere. Pentru legea de la justiţie, e o propunere care are altă soluţie. Nu ştim cum va face raportul Comisia pentru apărare pentru celelalte trei şi ar trebui să apară şi celelalte acum, în aceeaşi lege. Acum avem 5 legi.

Domnul Sergiu Florin Nicolaescu:

Domnule preşedinte, avem 5 legi, dar, de două săptămâni, aceste 5 legi împreună cu iniţiativa pe care am luat-o eu, respectiv din partea Senatului, era cumularea lor. Unde se poate ajunge? Ori aprobaţi cele cinci şi le putem aproba şi acum şi ar fi o greşeală, ori, conform Constituţiei, le cumulăm acum, când raportul comisiei...

Domnul Valer Dorneanu:

Nu putem face acum, stimate coleg, să cumulăm 5 legi în plen. Lăsaţi comisia să facă un raport comun, să coreleze textele între ele.

Domnul Sergiu Florin Nicolaescu:

De ce să las, domnule preşedinte, dacă, de două săptămâni...

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule senator, în primul rând, celelalte trei nu sunt în faza de a fi dezbătute azi. Nu sunt trecute pe ordinea de zi, nu putem cumula ceva care este cu ceva care nu este. Celelalte sunt la comisii. Nu avem raport, ca să le avem acum în plen şi să le contopim noi aici.

Domnul Sergiu Florin Nicolaescu:

La care celelalte vă referiţi, domnule preşedinte?

Domnul Valer Dorneanu:

SRI, SPP, STS, SIE ş.a.m.d.

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Nu e adevărat, sunt toate venite aici.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să-i prezentaţi ordinea de zi. Sunt venite la Camera Deputaţilor, dar nu în plen, stimate coleg. Celelalte sunt la comisii.

Domnul Sergiu Florin Nicolaescu:

Puteţi lua orice hotărâre, dar vă rog să îmi daţi voie să menţionez că mă mir că luaţi o astfel de măsură.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul preşedinte Răzvan Ionescu.

Domnul Răzvan Ionescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Stimaţi invitaţi,

Doresc să intervin, pentru că, probabil, se va înţelege greşit că noi nu suntem de acord cu această lege. Ba, din contră, suntem de acord ca locuinţele de serviciu ale tuturor instituţiilor menţionate să fie vândute chiriaşilor din momentul de faţă. Însă noi, pe ordinea de zi, avem un proiect de lege privind autorizarea instituţiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională şi aici noi am luat în discuţie Ministerul Apărării, Ministerul de Interne, SRI-ul, SIE, SPP-ul şi STS-ul şi mai avem, pe ordinea de zi, un alt proiect privind autorizarea Ministerului Justiţiei de a vinde locuinţele de serviciu.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi proiectele pentru toate cele 4 sau 5 instituţii unde sunt, nu sunt la dumneavoastră în comisie?

Domnul Răzvan Ionescu:

Sunt la comisie, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Aveţi raportul acum, în plen?

Domnul Răzvan Ionescu:

Nu, nu am nici un raport.

Domnul Valer Dorneanu:

Explicaţi-i colegului nostru că nu putem discuta patru legi care nu sunt înscrise pe ordinea de zi şi nu au rapoarte.

Domnul Răzvan Ionescu:

Pe fond, aceste legi reglementează aceeaşi problemă, vânzarea de locuinţe. Singura dispută este art.3, modul cum o facem, pentru că, în Comisia de apărare, s-a hotărât o anumită formulă, iar în Comisia juridică, pentru Ministerul Justiţiei, s-a hotărât o altă formulă. Aici este problema, domnule Nicolaescu, şi de aceea am solicitat o discuţie cu Ministerul Finanţelor, tocmai ca să vedem, pentru că toate aceste sume vor merge la bugetul de stat şi să găsim, eu ştiu, o formulă convenabilă, atât pentru instituţii, pentru a nu le transforma în cele mai ieftine bănci din România, dar şi pentru cei care cumpără, tocmai în sensul de a facilita preţurile mici şi rezonabile şi condiţii de achiziţie a acestor locuinţe cât mai convenabile.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun la vot amânarea celor două proiecte înscrise pe ordinea de zi la punctul 5 şi cel de la punctul 17.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Procedură!

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule preşedinte, vreau să fim constructivi. Dacă e vorba de o corelare care, efectiv, nu se poate face în plen, şi aveţi dreptate, eu nu pot să votez amânarea, ci restituirea la comisie. Asta e problema.

Domnul Valer Dorneanu:

Regulamentar, aveţi dreptate.

Supun votului dumneavoastră restituirea la comisie, inclusiv la Comisia juridică, pentru proiectul de la Ministerul Justiţiei, pentru a reface raportul şi pentru a conexa toate legile care au acelaşi obiect.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? 1 abţinere.

Dumneavoastră aţi propus restituirea! (I se adresează doamnei deputat Minodora Cliveti) Sigur, cu o abţinere, ca să nu mai comentăm.

Rog comisiile să întocmească raportul pentru a fi supus în şedinţa următoare de dezbatere. Înţeleg că vor face un raport comun pentru toate aceste legi. (Domnul Răzvan Ionescu discută cu domnul preşedinte Valer Dorneanu)

Eu aşa am înţeles de la dumneavoastră.

Stimaţi colegi,

S-au propus două lucruri: unificarea tuturor proiectelor de lege într-unul singur şi există şi părerea că justiţia ar putea să rămână în cadrul unui proiect distinct.

Rog Comisiile de apărare şi juridică să stabilească una din cele două variante şi să refacă raportul sau rapoartele pentru legile în cauză.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Îmi îngăduiţi un cuvânt?

Domnul Valer Dorneanu:

Vă îngădui trei!

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Problema este aşa: şi pe mine m-a fascinat această idee de sintetizare legislativă, ca toate procedurile de vânzare a locuinţelor de serviciu să se unifice într-o singură lege, însă nu e pragmatic. Dacă sunt de acord ca cele din domeniul apărării, siguranţei naţionale ş.a.m.d., care au un anume specific, şi prin amplasare în zonă ş.a.m.d., să aibă o lege comună, situaţiile sunt diferite de la minister la minister, pentru că există, de la minister la minister, excepţii ale locuinţelor de serviciu care nu pot fi vândute şi...

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule coleg, eu nu am prejudecat fondul, cum ne-am exprimat noi undeva, am trimis comisiilor şi am lăsat oricare din cele două variante, inclusiv aceasta care presupune să se ţină cont de specificitatea fiecărui organism.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Eu sunt de acord cu trimiterea, dar mi-am expus un punct de vedere.

Vă mulţumesc că m-aţi ascultat.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc că m-aţi înţeles.

La punctul 6: Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru privatizarea Societăţii comerciale de distribuţie a gazelor Distrigaz-Nord şi Distrigaz-Sud.

Suntem în procedură de urgenţă.

Cine este din partea comisiilor? Domnule preşedinte Ruşanu, v-aş ruga să propuneţi timpii de dezbatere.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Domnule preşedinte, înainte de a vă propune timpii de dezbatere, aş vrea să spun că art.48 din Regulamentul Camerei Deputaţilor prevede: convocarea şedinţelor comisiei se face cel puţin cu 24 de ore înainte de către preşedintele acesteia sau, în lipsa acestuia, de un vicepreşedinte care îl înlocuieşte. La comisia care s-a ţinut ieri, pentru aprobarea şi avizarea celor două acte normative, nu s-a respectat acest articol, eu fiind prezent în Parlament şi nu s-a făcut nici cu 24 de ore înainte. În aceste condiţii, raportul care este semnat în numele meu nu este corect şi legal.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule vicepreşedinte Gheorghe Marin, v-aş ruga să vă referiţi la aceasta, dar v-aş ruga să ţineţi cont amândoi şi de faptul că Biroul permanent şi Comitetul ordinii de zi au fost organismele care au cerut comisiei să analizeze, în timp ce noi lucram în plen, acest proiect.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte, eu consider că această convocare a comisiei a fost regulamentară, având în vedere că data, termenul limită pentru depunerea raportului era de 15 noiembrie, deci nu se putea ţine această şedinţă decât în data de 15, când noi ne-am prezentat la Parlament.

Această convocare am făcut-o eu, împreună cu alţi doi membri ai comitetului şi, cred eu că, nu am încălcat nici un Regulament. Domnul Ruşanu, în momentul în care am făcut convocarea la Parlament, am vorbit telefonic cu dânsul şi l-am anunţat că o să ţinem o comisie. Aceasta a fost derularea faptelor.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să propuneţi timpii de dezbatere.

Aveţi cuvântul, însă, în mod normal, disputele din comisie trebuie să le rezolvaţi acolo. Noi suntem sesizaţi cu un raport. Dacă-l declaraţi fals sau dacă...

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Deci raportul acela nu este semnat de mine, în condiţiile în care eu eram în Parlament şi în condiţiile în care Regulamentul spune clar: convocarea se face cu cel puţin 24 de ore înainte. Dumneavoastră, Biroul permanent, aţi stabilit ieri să ţinem comisia. Dacă ieri aţi stabilit să ţinem comisia, nu se putea ţine ieri, cel mai rapid astăzi. Vă rog frumos: deci dumneavoastră aţi stabilit ca ieri, când era zi de plen, aţi stabilit, în Biroul permanent al Camerei, să ţinem o comisie. Foarte bine. Conform Regulamentului, aceasta putea fi convocată în minim 24 de ore.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, termenele acestea sunt termene oferind o garanţie parlamentarilor să se întrunească. Faptul că majoritatea parlamentarilor din comisie s-au întrunit înseamnă că problema termenului este depăşită. Dacă nu s-ar fi întrunit majoritatea membrilor în comisie, atunci stăteam de vorbă. Dacă preşedintele unei comisii nu este de acord cu un lucru, el nu poate bloca singur convocarea comisiei şi semnarea raportului, aşa cum aţi dorit dumneavoastră.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Din ce spuneţi dumneavoastră, domnule preşedinte, Regulamentul Camerei Deputaţilor este facultativ. Vă menţineţi acest punct de vedere?

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, ştiţi că vă apreciez. Dacă vreţi să facem o dezbatere teoretică împreună. Vă invit, după şedinţă, în biroul meu şi atunci vom discuta ştiinţific şi despre Regulament, şi despre...

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Este vorba de respectarea Regulamentului Camerei. Dacă nu se respectă, atunci raportul acela este foarte bun. Dacă se respectă şi dacă noi aici, în Parlamentul României, respectăm Regulamentul făcut de noi, atunci raportul acela nu este corect.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu am înţeles punctul dumneavoastră de vedere. Rog semnatarul raportului, în numele membrilor comisiilor care au votat raportul, să propună timpii de dezbatere.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte, vă propunem, având în vedere că nu există decât un singur amendament, vă propunem un timp total de 5 minute şi 1 minut de intervenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Staţi puţin, că sunt mai multe amendamente. Aţi spus unul? (Domnul Gheorghe Marin merge la prezidiu)

Eram în eroare, într-adevăr, există un singur amendament. Vă rog să urmăriţi, stimaţi colegi, în paralel, raportul comisiei şi legea, în forma adoptată de Senat.

La titlul legii, nu au fost amendamente. Dacă aveţi obiecţiuni?

Domnul Bolcaş are o obiecţiune.

Poftiţi.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Nu este o obiecţiune, ci este cutumiara dezbaterii generale la titlul legilor.

Domnul Valer Dorneanu:

În cadrul procedurii de urgenţă.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Evident. Vă reţin, în limitele procedurii de urgenţă, să vă spun ceea ce am afirmat şi public, dar trebuie consemnat şi în procesele-verbale ale şedinţelor noastre. Împrejurarea că, dacă cineva a avut cea mai mică îndoială cu privire la credibilitatea şi verosimilitatea unor raporturi reale de privatizare, curate şi normale cu privire la aceste obiective care sunt supuse, astăzi, dezbaterii noastre, orice urmă de îndoială este spulberată.

Maniera în care ni se bagă pe gât să votăm, în ultima şedinţă, aceste proiecte de legi de privatizare, încălcându-se flagrant Regulamentele privind abordarea avizelor de către comisii, nu mai repet, toate sunt absolut contrare Regulamentului, demonstrează categoric că este vorba de acoperirea unor interese prin votul Parlamentului.

Noi nu vom vota aceste legi, din două considerente: unul pentru că nu suntem părtaşi la fraudă, doi, pentru că nu dăm girul, prin votul nostru, la asemenea fraude.

Domnul Valer Dorneanu:

Am înţeles.

Pentru că sunt obiecţiuni, am înţeles de la domnul Bolcaş, la titlu, supun titlul legii, în formula Senatului, votului dumneavoastră.

Cine este pentru? 51 de voturi pentru.

Împotrivă? 17 voturi împotrivă.

Abţineri? 1 abţinere. Adoptat, cu acest scor, titlul legii.

Art.1. Sunt obiecţiuni? Cine-i pentru art.1? Tot 51 pentru.

Împotrivă? 17 contra.

Abţineri? Nu sunt.

Art.2. Cine este pentru? 51 voturi pentru.

Împotrivă? 17.

Abţineri? Nu sunt.

Nu aş vrea să existe vreo curiozitate pentru faptul că supun direct la vot direct textele, pentru că am înţeles, de la şeful Grupului parlamentar PRM, că are obiecţiuni la fiecare text. Deci fiecare trebuie supus votului, deşi nu sunt amendamente la acestea.

Cine este pentru art.3? 51 voturi.

Contra? 19 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

La art.4.

Cine este pentru? 51 voturi pentru.

Împotrivă? 18 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Art.5. Cine este pentru? 51 voturi pentru.

Împotrivă? 15 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Art.6. Cine este pentru? Mulţumesc.

51 voturi pentru.

Contra? 16 voturi.

Abţineri? Nu sunt.

Votat.

Art.7. Cine este pentru?

51 voturi pentru.

Împotrivă? 14 voturi.

Abţineri? Nu sunt.

Art.8. Cine este pentru?

52 voturi. Mai rămâneţi prin sală, stimaţi colegi, vă rog eu, măcar până votăm!

Contra?

Vedeţi, stimaţi colegi de la Grupul Partidului România Mare, că nu am lăsat colegii dumneavoastră să plece ca să fie mai mulţi la votul contra.

15 voturi contra.

Abţineri? Nu sunt.

Art.9. Cine este pentru? 52 voturi împotrivă.

Împotrivă? 16 voturi.

Abţineri? Nu sunt.

Art.10. Cine este pentru?

52 voturi pentru.

Împotrivă? 12 voturi contra.

Abţineri? Nu sunt.

La art.11 vă rog să urmăriţi amendamentul 1. Dacă aveţi obiecţiun la amendament? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Modificat art.11 în mod corespunzător.

La art.12 cine este pentru? 52 voturi pentru.

Contra? 12 voturi contra.

Abţineri? Nu sunt.

Votat.

Art.13. Cine este pentru? 52 voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Contra? 13 voturi contra. Adoptat.

Art.14. Voturi pentru? 52 voturi.

Contra? 12 voturi.

Abţineri? Nu sunt. Votat.

Art.15, care este şi ultimul. Cine este pentru?

52 voturi pentru.

Împotrivă? 14 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Votat.

Vom supune votului final acest proiect.

Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru privatizarea societăţilor comerciale, filiale de distribuţie şi furnizarea energiei electrice Electrica Dobrogea şi Electrica Banat. Suntem în procedură de urgenţă. Domnul preşedinte Ruşanu are probabil aceeaşi problemă de procedură, îi dau cuvântul.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc că aţi anticipat, domnule preşedinte. Într-adevăr, este aceeaşi obiecţiune vizavi de Regulament, iar vizavi de importanţa acestor privatizări aş vrea să atenţionez pe colegii mei că este vorba de privatizări în valoare de peste 1 miliard 200 de milioane de euro, care s-au aprobat în comisie în circa o oră, adică în Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Grupul PSD a aprobat într-o oră o privatizare de peste 1 miliard 200 de milioane de euro. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Am reţinut. Domnule vicepreşedinte Gheorghe Marin, v-aş ruga să propuneţi timpii de dezbatere. Suntem în procedură de urgenţă.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă propun 10 minute pentru întreaga lege şi 1 minut de intervenţii.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu aceşti timpi?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului. Urmăriţi, vă rog, forma Senatului şi, în paralel, raportul comisiei.

La titlu nu au existat obiecţiuni. Dacă există la dumneavoastră?

Supun votului dumneavoastră titlul legii în formula Senatului.

Cine este pentru? 52 voturi pentru.

Împotrivă? 10 voturi împotrivă.

Abţineri?

Adoptat.

Art.1. Urmăriţi amendamentul 1. Dacă la amendamentul 1 aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat amendamentul, modificat art.1.

La art.2 urmăriţi amendamentul 2 de la pag.3. Dacă sunt obiecţiuni?

Supun votului dumneavoastră amendamentul 2.

Cine este pentru? 53 de voturi pentru.

Împotrivă? 19 voturi.

Abţineri?

Am greşit, numărul voturilor împotrivă este 10, nu este 19; 7 +3.

Abţineri? Nu sunt.

Cu acest scor a fost adoptat amendamentul şi s-a modificat în consecinţă art.2.

La art.3 şi 4 n-au fost amendamente. Dacă sunt obiecţiuni? Sunt obiecţiuni. Supun votului dumneavoastră întâi art.3.

Cine este pentru? 54 de voturi.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Contra? 11 voturi contra.

Cu 54 voturi pentru, 11 contra, nici o abţinere. Adoptat.

La art.4 cine este pentru?

54 voturi pentru.

Contra? 8 voturi contra.

Abţineri? Nu sunt.

La art.5 urmăriţi amendamentul 3. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 3? Nu sunt.

Cine este pentru amendamentul 3? 54 de voturi.

Abţineri?

Contra? 9 voturi contra.

9 voturi contra, nici o abţinere, 54 pentru.

S-a adoptat amendamentul şi s-a modificat art.5.

La art.6 urmăriţi amendamentul 4. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 4? Nu sunt.

Cine este pentru amendamentul 4? 51 de voturi. Au mai ieşit nişte colegi, fără aprobarea mea.

Împotrivă? 10 voturi.

Abţineri? Nu sunt.

Votat amendamentul, modificat art.6.

La art.7 nu sunt amendamente. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru art.7? 51 voturi pentru.

Împotrivă? 12 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Art.8. Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? 51 de voturi pentru.

Împotrivă? 12 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Art.9, urmăriţi vă rog amendamentul 5. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 5. Nu sunt.

Cine este pentru amendamentul 5? 51 de voturi.

Împotrivă? 12 voturi.

Abţineri? Nu sunt.

Votat.

La art.10 nu sunt amendamente. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu există obiecţiuni.

Cine este pentru art.10 în forma Senatului? 50 de voturi.

Împotrivă? 12 voturi.

Abţineri? Nu sunt.

Votat.

Art.11. Sunt obiecţiuni? Sunt.

Cine este pentru? 50 de voturi pentru.

Împotrivă? 12 voturi.

Abţineri? Nu sunt.

Votat.

La art.12 urmăriţi amendamentul 6 la pag.7. Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament?

Cine este pentru amendamentulul 6? 51 de voturi.

Împotrivă? 12 voturi.

Abţineri? Nu sunt.

Admis amendamentul, modificat art.12.

La art.13 urmăriţi amendamentul 7, îl găsiţi la pag.8. Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament? Nu sunt.

Cine este pentru amendamentul 7? 52 voturi pentru.

Împotrivă? 12 voturi.

Abţineri? Nu sunt.

Votat amendamentul, modificat art.13.

La art.14 urmăriţi amendamentul 8. Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru amendamentul 8? 52 voturi pentru.

Împotrivă? 11 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Votat.

Pentru art.15 urmăriţi amendamentul 9. Sunt obiecţiuni la amendament? Nu sunt.

Cine este pentru amendamentul 9? 52 de voturi pentru.

Împotrivă? 11 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Art.16. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu au fost amendamente. Nu sunt.

Cine este pentru art.16? 52 de voturi.

Împotrivă? 10 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Art.17 care este şi ultimul. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? 52 pentru.

Contra? 9 voturi contra.

Abţineri? Nu sunt.

Votat cu acest scor.

Am parcurs, stimaţi colegi, textele acestui proiect. Îl vom supune votului final.

La pct.8 a făcut raportul Comisia economică? Nu.

La pct.9, Proiectul de Lege privind certificatul suplimentar de protecţie pentru medicamente şi produse de uz fitosanitar înţeleg că raportul a fost redistribuit în sală. Suntem şi aici în procedură de urgenţă. Comisia pentru agricultură. Domnule Nicolescu, vă rog să propuneţi timpii de dezbatere.

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia a primit acest proiect de lege, a întocmit raportul şi îl supune discuţiei. Propunem pentru dezbatere 15 minute pe ansamblu, 1 minut pe intervenţie. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu această propunere?

Dacă este cineva împotrivă?

Abţineri?

În unanimitatea celor prezenţi. Vă rog să urmăriţi raportul comisiei. De fapt, raportul comisiei propune adoptarea în forma prezentată de către Senat, de aceea, urmăriţi doar această formă.

La titlul legii dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Art.1. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Cap.II.

Întreb şi la titlul cap.I dacă au fost obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate în formula Senatului.

Art.2 şi 3. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Art.4, 5, 6 şi 7. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Titlul cap.3. Votat în unanimitate.

Art.8, 9, 10, 11. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Titlul cap.IV. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.12 şi 13. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Titlul cap.V. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.14, 15, 16, 17 şi 18. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Art.19. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Titlul cap.VI. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.20, 21, 22, 23. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu au fost amendamente. Votate în unanimitate în formula Senatului.

Titlul cap.VII. Votat în unanimitate.

Art.24, 25. Votate în unanimitate.

Art.26, 27. Votate în unanimitate.

Art.28, 29, 30. Votate în unanimitate.

Art.31. Votat în unanimitate.

Titlul cap.VIII. Votat în unanimitate.

Art.32, 33, 34 şi 35. Votate în unanimitate.

Art.35 a fost şi ultimul.

Vă rog să constataţi că am parcurs textele acestui proiect de lege, îl vom supune votului final.

Stimaţi colegi,

Programul pentru astăzi era până la ora 13.00, cu condiţia ca la ora 12.00 să facem vot final. Vot final, constat din vedere fără ajutorul...

Voci din sală:

Facem mobilizare!

Domnul Valer Dorneanu:

Rog liderii grupurilor parlamentare să vină puţin pentru o consultare. (La prezidiu se prezintă pentru consultare domnii deputaţi: Nicolae Titu Gheorghiof, Alexandru Sassu, Márton Árpád Ferenc, Lucian Augustin Bolcaş şi George Crin Laurenţiu.)

Stimaţi colegi,

Concluzia consultărilor Biroului permanent şi cu Comitetul ordinii de zi a fost să continuăm astăzi dezbaterile la proiectele înscrise pe ordinea de zi, nu avem condiţii de vot final chiar dacă ne-am strădui. Vom stabili o şedinţă în plenul Camerei Deputaţilor pentru luni sau marţi, aşa cum vom conveni împreună, şi atunci vom dezbate şi proiectele, vreo două, trei care nu au acuma rapoarte şi vom face votul final.

Separat, Biroului permanent şi Comitetul ordinii de zi au convenit pe ordinea de zi de astăzi proiectul de Lege privind completarea Legii 572/2001 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române, care urmează să fie adoptat dacă sunteţi de acord în aceeaşi formă cu a Senatului.

La sfârşitul ordinii de zi de astăzi vom prelua acest proiect.

Pct.10 - Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.77/2004 pentru modificarea şi completarea unor dispoziţii din Legea 370/2004 pentru alegerea preşedintelui României. Comisia juridică, doamna deputat Minodora Cliveti vă proune timpii de dezbatere.

Doamna Minodora Cliveti:

Domnule preşedinte, fiind vorba de o modificare a unui act normativ în vigoare, deci, numai câteva texte vizate, propun 5 minute şi 1 minut intervenţii.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu aceste propuneri?

Dacă este cineva împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Comisia a propus adoptarea în forma Senatului.

La titlul legii dacă aveţi obiecţiuni? Da. Domnul Bolcaş. Nu era cu privatizarea.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Nu este cu privatizarea, dar eu nu înţeleg un lucru. Este vorba de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului, poate am citit greşit, privind modificarea şi completarea unor dispoziţii din Legea nr.370 pentru alegerea preşedintelui României. Asta nu este lege electorală? Şi dacă este lege electorală...

Domnul Valer Dorneanu:

Puteţi să vă opriţi puţin, ca să vă dau răspunsurile, că ştiu obiecţia dumneavoastră?

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da. Vă rog.

Domnul Valer Dorneanu:

În primul rând, se urmăreşte repararea unor greşeli tehnice cu privire la constituirea unor organisme, comisii, birouri ş.a.m.d. Uitaţi-vă vă rog la pct.1...

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Am văzut conţinutul!

Domnul Valer Dorneanu:

...strict necesare, care sunt în beneficiul alegătorilor şi a bunei derulări în transparenţă şi corectitudine a alegerilor. Nu sunt lucruri de altă natură.

Pe de altă parte, dacă spuneţi că prin ordonanţă de urgenţă nu se poate umbla la drepturile electorale, v-aş ruga să citiţi cu atenţie cuprinsul ordonanţei şi vă veţi convinge că nu vizează drepturile cetăţenilor, drepturile electorale, ci modalităţi tehnice de desfăşurare a alegerilor. Ca atare, textul constituţional nu este înfrânt.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Iertaţi-mă, domnule preşedinte! Problema de rectificare este necesară şi era normal să se facă un proiect de lege care să fie adoptat în procedură de urgenţă.

Deci, forma promovată de Guvern este absolut greşită şi neconstituţională. Încercaţi să promovaţi acel artificiu ieftin, în sensul că din cuprinsul unei legi electorale care în întreaga sa structură reglementează drepturi electorale, unele dispoziţii nu prea au legătură cu aceste drepturi şi atunci sfărâmăm o lege şi spunem că pentru unele putem da ordonanţe de urgenţă şi pentru altele nu putem da ordonanţe de urgenţă. Or, asemenea interpretare a unei legi de esenţă electorală este neconstituţională. În mod categoric, nu Guvernul trebuia să dea această ordonanţă pe conţinutul ei, este vorba de modul în care se exercită drepturile electorale, pentru că se referă la numărul total, numărul ş.a.m.d. deci se referă tot la drepturile electorale, în lipsa unui proiect de lege noi nu votăm un act anticonstituţional.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, mi-aţi demonstrat întotdeauna şi constructivitate şi foarte multă obiectivitate în analizarea textelor.

V-aş ruga încă o dată să vedeţi cuprinsul ordonanţei şi nu problema de principiu şi o să găsiţi acolo repararea unor inadvertenţe care au scăpat atât comisiei din care cu onoare aţi făcut şi dumneavoastră parte, PRM-ul, cât şi plenului celor două Camere şi într-unele din legi de la alegeri, comisiile aveau în vedere, de pildă, numai listele permanente, în altele şi listele speciale.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Eu vă mulţumesc pentru stăruinţa cu care vreţi să demonstraţi că totuşi Guvernul este mai deştept decât Parlamentul, dar de data aceasta...

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, nu, societatea civilă ne-a relevat aceste inadvertenţe pentru care Parlamentul este vinovat pentru că proiectul...

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Deci, Parlamentul trebuia... Corect!

Domnul Valer Dorneanu:

Proiectul legilor electorale nu a fost făcut de Guvern, vă amintesc că a fost o comisie parlamentară din care aţi făcut şi dumneavoastră parte. Deci, nu este greşeala Guvernului, Guvernul a reparat aici o greşeală de a noastră prin ordonanţa de urgenţă.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da, dar nu avea voie să o facă în acest mod, putea să avanseze un proiect de lege şi nu prin ordonanţă de urgenţă.

Domnul Valer Dorneanu:

După ce au început curgerea termenelor pentru alegeri.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da, evident. Şi în acelaşi timp, mai este un pericol. Noi adoptăm aceste legi privind aprobarea unor ordonanţe de urgenţă care se referă la drepturi electorale în plină derulare a procesului electoral. De la procedurile privind revizuirea Constituţiei, continuând şi cu cele de la alegerile locale a devenit o practică a Guvernului ca în plină derulare a procesului electoral să vină cu modificări directe prin ordonanţe de urgenţă sau pe mâna Parlamentului care trebuia să ratifice aceste ordonanţe de urgenţă, categoric că nu vom face acest lucru.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu faceţi. Categoric este însă că dumneavoastră deplasaţi o discuţie tehnică pe o problemă de principiu, nu este vorba de drepturi electorale. Cum se întocmeşte un proces-verbal ce se înscrie acolo, nu este un lucru care vizează exercitarea dreptului de vot, stimate coleg.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Ba da, pentru că orice virgulă din cuprinsul acestor legi vizează drepturile electorale şi modalitatea de exercitare a drepturilor electorale. Asta este o idee.

În al doilea rând, eu nu o transform numai într-o problemă de principiu, ci o transform într-o problemă politică. Nu putem să acceptăm această imixtiune brutală a Guvernului oricând doreşte pe parcursul procesului electoral. Asta este ideea politică. Pentru că, pornind de la o simplă ordonanţă oarecare, ce importanţă are... în timpul referendumului pentru Constituţie s-a ajuns la o absurditate în timpul alegerilor locale, iar dacă vom continua aşa, Guvernul va numi preşedintele României prin ordonanţă de urgenţă şi nu admitem.

Domnul Valer Dorneanu:

Îmi pare rău că am intrat în dispută cu dumneavoastră, dar încă o dată, deplasaţi nişte chestiuni absolut tehnice în chestiuni de principiu.

Vreau să vă repet încă o dată, administrarea alegerilor electorale revine Autorităţii Electorale Centrale, Biroului Electoral şi celor care intră şi din partea observatorilor societăţii civile şi din aceste zone am primit sesizări că sunt nişte inadvertenţe tehnice care puneau în umbră desfăşurarea corectă şi obiectivă a procesului electoral. Era nevoie de aceste corecturi care nu vizează fondul drepturilor electorale şi nici fondul desfăşurării alegerilor.

Domnul Márton.

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Eu cred că tocmai domnul Bolcaş a adus un argument împotriva argumentaţiei domniei sale. Tocmai datorită faptului că ne aflăm în procesul electoral, s-a creat această situaţie care a impus luarea unei decizii grabnice, adică o ordonanţă de urgenţă. Pentru că, dacă noi astăzi dezbatem această ordonanţă de urgenţă, atunci tot astăzi am fi dezbătut şi un proiect de lege în procedură de urgenţă? Înseamnă că încă nu ar fi în vigoare. Or, ordonanţa de urgenţă este deja în vigoare şi se aplică. Şi tocmai a derula în procedură normală această acţiune electorală care deja a început era cea mai fericită soluţie, chiar dacă, din punct de vedere ideatic, s-ar putea să fim de acord cu domnia sa şi, într-adevăr, textele respective nu vizează nici un drept electoral.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Leonăchescu. Poftiţi.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am reţinut cu uimire că, într-o lege de o asemenea tematică, ar exista detalii tehnice, aspecte tehnice care pot fi modificate oricând, ele neafectând fondul problemei. Este absolut impresionantă constatarea, pentru că, dacă vreţi, ştampila este un aspect tehnic. Cum o manipulăm? Este tehnic, nu afectează procesul electoral.

Şi mai departe: numărătoarea votului este un detaliu tehnic. Ne putem exprima pe această temă oricând, putem modifica oricând aspectele tehnice ale unui amplu proces electoral care are, evident, şi lanţuri de această natură. O singură verigă, indiferent de ştampila pe care i-o punem, tehnică sau netehnică, într-un amplu proces electoral poate distruge totul. O simplă apăsare pe un buton la calculator poate modifica procente, aspecte tehnice. Este de neacceptat o asemenea argumentaţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Regret chiar faptul că vorbiţi lucruri de principiu inatacabile şi în care aveţi dreptate, dar nu vreţi să vă uitaţi exact la punctele din ordonanţă, care vă demonstrează foarte clar că erau nişte inadvertenţe între modul cum se întocmesc procesele-verbale, listele electorale - când cele speciale, când cele permanente; într-un fel era reglementat la alegerile parlamentare, în alt fel, la alegerile prezidenţiale. Aceleaşi comisii erau puse în situaţia de a întocmi aceste formalităţi. Haideţi să nu confundăm formalităţile cu fondul legilor electorale şi cu fondul drepturilor electorale!

La titlul legii de aprobare a ordonanţei de urgenţă în forma Senatului, dacă sunt obiecţiuni?

Cine este pentru? 41 de voturi pentru.

Împotrivă? 19 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Cuprinsul articolului unic, care conţine dispoziţia de aprobare a ordonanţei de urgenţă?

Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La titlul ordonanţei de urgenţă.

Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Articolul unic.

Nu sunt obiecţiuni.

Cine este pentru articolul unic? 43 de voturi pentru.

Împotrivă? 16 voturi.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat cuprinsul articolului unic.

Am parcurs textele acestui proiect.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.80/2004 pentru modificarea şi completarea unor dispoziţii din Legea nr.373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. Suntem în procedură de urgenţă.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Doamna Cliveţi, v-aş ruga să propuneţi timpii de dezbatere.

Doamna Minodora Cliveti:

Domnule preşedinte,

Este, de asemenea, un text de lege care decide modificarea unui act normativ aflat în vigoare, ca urmare a organizaţiilor nonguvernamentale, care au sesizat anumite aspecte de natură să afecteze transparenţa şi corectitudinea procesului electoral. Şi s-a solicitat - deci pe cale de ordonanţă de urgenţă - reglementarea acestei situaţii.

Având în vedere aceste împrejurări, comisia propune 5 minute pentru dezbateri, un minut pentru intervenţii.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu această propunere?

Dacă este cineva împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Vă rog să urmăriţi proiectul de lege în formula Senatului, însuşită de către comisia noastră juridică.

La titlul proiectului de lege, dacă sunt obiecţiuni?

Cine este pentru? 42 de voturi pentru.

Împotrivă? 17 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Votat.

Cuprinsul articolului unic.

Dacă sunt obiecţiuni?

Cine este pentru? 42 de voturi pentru.

Împotrivă? 16 voturi.

Abţineri? Trei abţineri.

Adoptat.

Titlul ordonanţei de urgenţă.

Dacă sunt obiecţiuni?

Cine este pentru? 42 de voturi pentru.

Împotrivă? 17 voturi.

Abţineri?

Adoptat.

Cuprinsul articolului unic.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Cine este pentru? 42 de voturi pentru.

Împotrivă? 18 voturi.

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Am parcurs textele acestui proiect de lege. Îl vom supune votului final.

Pct.12: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului pentru completarea art.209 din Codul de procedură penală, lege organică, procedură de urgenţă.

Doamna Cliveti, vă rog să propuneţi timpii de dezbatere.

Doamna Minodora Cliveti:

Domnule preşedinte,

Este un act normativ prin care se dă dreptul procurorilor de la parchetele ierarhic superioare să preia şi să efectueze urmărirea penală în cauze de competenţă a parchetelor ierarhic inferioare, din dispoziţia conducătorului parchetului ierarhic superior.

Propunem 5 minute pentru dezbateri şi un minut pentru intervenţii.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu aceste propuneri?

Este cineva împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Comisia a propus adoptarea în forma Senatului.

V-aş ruga să-l urmărim împreună.

La titlul legii, dacă aveţi obiecţiuni?

Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care conţine dispoziţia de aprobare a ordonanţei.

Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Titlul ordonanţei de urgenţă.

Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care conţine un singur alineat.

Dacă există obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Vom supune legea votului final în ziua pe care o vom stabili.

Pct.13: Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală.

Rog Ministerul Justiţiei să susţină succint acest proiect care în mai multe rânduri a fost pe rolul Camerei Deputaţilor, astfel încât ne putem permite o sinteză.

Nu suntem aici în procedură de urgenţă. Deci, prezentaţi pe scurt proiectul de lege.

Doamna Simona Maia Teodoroiu (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Eliminarea din Codul de procedură penală a recursului în anulare constituie o iniţiativă care are rolul de a asigura compatibilitatea între legislaţia procesuală penală română şi cea a statelor membre ale Uniunii Europene şi, totodată, de a răspunde criticilor formulate în raportul periodic privind progresele României pe calea aderării pe anul 2003, referitoare la menţinerea atribuţiei procurorului general de a declara recurs în anulare în cauzele penale şi la utilizarea acestei căi extraordinare de atac.

Pentru aceste motive, a fost elaborat Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, pe care vă rugăm să-l adoptaţi în formula care a fost adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, vă rog să prezentaţi raportul dumneavoastră suplimentar.

Doamna Minodora Cliveti:

Domnule preşedinte,

Este un raport înlocuitor asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală. Istoria acestui text de lege a fost deja făcută. Eu nu doresc să spun decât că în şedinţa din 19 octombrie plenul Camerei Deputaţilor a decis restituirea textului respectiv către Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare proiectul în forma adoptată de Senat. Amendamentele respinse se află în anexă. Cred că nu vor mai fi susţinute.

Vă rugăm, deci, să votaţi varianta Senatului.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbatere.

Doreşte domnul Bolcaş să intervină la dezbaterile generale.

Aveţi cuvântul, domnule deputat, în numele Grupului parlamentar al PRM.

Domnul Augustin Lucian Bolcaş:

În materie de procedură, este evident că nu ne putem juca cu timpul şi este evident că, dacă luăm o măsură bună sau rea, ea trebuie să-şi găsească ratificarea aplicării.

Am ascultat cu atenţie expunerea de motive, care este în ultima perioadă de timp un laitmotiv: "pentru că cerinţele Uniunii Europene ..." Numai că, de data aceasta, doamnelor şi domnilor colegi, dumneavoastră dărâmaţi şi nu puneţi nimic în loc. Acesta este marele viciu al desfiinţării recursului în anulare. Da, poate nu era instituţia cea mai indicată; da, poate că nu trebuia să funcţioneze, deşi în România democratică antebelică acest recurs era la îndemâna ministrului justiţiei, dar acum suntem mai catolici decât papa. Probabil că aşa trebuie să fie, dar puneţi ceva în loc, pentru numele lui Dumnezeu, pentru că aici, în materie penală, ne jucăm cu vieţile oamenilor, şi asta nu se poate. Este singura mea îndoială, la un vot pentru necesitatea adoptării acestei ordonanţe.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, stimate coleg.

Să sperăm că viitorul foarte apropiat va verifica şi soluţia pe care o supunem acum dezbaterii şi necesitatea luării în consideraţie a altor intervenţii legislative.

Până atunci, întreb dacă la titlul proiectului de lege, în formula Senatului, aveţi obiecţiuni. Nu.

Votat în unanimitate.

Preambulul art.I. Votat în unanimitate.

Pct.1 şi pct.2. Votate în unanimitate.

Pct.3, care se referă la art.408¹.

Votat în unanimitate.

Pct.4. Votat în unanimitate.

Pct.5. Votat în unanimitate.

Art.II. Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final la data care se va stabili.

Pct.14: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.75/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr.359/2004 privind simplificarea formalităţilor de înregistrare la registrul comerţului.

Tot Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi este sesizată în fond.

O rog pe doamna deputat Minodora Cliveti să propună timpii de dezbatere, fiind în procedură de urgenţă.

Doamna Minodora Cliveti:

Procedură de urgenţă, da.

10 minute, domnule preşedinte, şi un minut intervenţii.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu aceşti timpi de dezbatere?

Este cineva împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vă supunem proiectul dezbaterii dumneavoastră în formula Senatului.

La titlul legii, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic.

Votat în unanimitate.

La titlul ordonanţei de urgenţă.

Votat în unanimitate.

Preambulul art.I.

Votat în unanimitate.

Pct.1 şi pct.2.

Votat în unanimitate.

Pct.3, pct.4, pct.5, pct.6, pct.7, pct.8, pct.9.

Dacă sunt obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Pct.10, pct.11, pct.12, pct.13. Votate în unanimitate.

Pct.14. Votat în unanimitate.

Pct.15, pct.16, pct.17, pct.18, pct.19, pct.20, pct.21, pct.22.

Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Pct.23, pct.24, pct.25, pct.26, pct.27, pct.28, pct.29.

Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.II. Votat şi acesta în unanimitate.

Am parcurs textele proiectului de lege. Îl vom supune votului final la ziua stabilită.

Pct.15: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.166/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr.146/2002 privind regimul fundaţiilor judeţene pentru tineret.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Suntem în procedură de urgenţă.

Doamna Minodora Cliveti, propuneţi timpii de dezbatere.

Doamna Minodora Cliveti:

Domnule preşedinte,

Tot 10 minute şi un minut pentru intervenţii.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu aceşti timpi de dezbatere?

Dacă este cineva împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

La titlul proiectului de lege.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Vă rog, domnule Bolcaş.

Domnul Augustin Lucian Bolcaş:

Raportul comisiei se referă la acest proiect de lege, ca fiind o lege ordinară. Numai că urmează să constataţi că, prin scăparea şi a Senatului, Legea nr.146/2002 este o lege organică şi Senatul a votat-o ca pe o lege ordinară, în aceste condiţii.

În acelaşi timp, vă rog să constataţi că prin consistenţa şi conţinutul modificărilor aduse, acestea vizează domenii ale legii organice.

Deci, trebuie pusă dezbaterii ca o lege organică, în condiţiile în care votul Senatului este nul.

Vă rog să apreciaţi.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi îşi însuşeşte calificarea de lege organică. În ceea ce priveşte afirmaţia dumneavoastră că votul Senatului este nul, noi suntem Cameră decizională. Şi, atunci, depinde legalitatea şi constituţionalitatea votului nostru.

Domnul Augustin Lucian Bolcaş:

Da, domnule preşedinte, păi asta voiam să şi spuneţi, pentru că, prin caracterul nostru de Cameră decizională, vom demonstra Senatului că votul său a fost nul şi neavenit.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Eu nu am vut să vă pun într-o situaţie delicată cu senatorii Partidului România Mare şi de aceea m-am ferit să spun lucrul acesta foarte grav.

Domnul Augustin Lucian Bolcaş (din sală):

Sper că au fost absenţi!

Domnul Valer Dorneanu:

Titlul proiectului de lege. Dacă sunt obiecţiuni?

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Pct.1. Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Pct.2. Votat în unanimitate.

În ceea ce priveşte partea finală: "Acest proiect de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din ..., cu respectarea prevederilor art.76 alin.2.", noi vom reface această formulă, precizând că este vorba de art.76 alin.1.

Stimaţi colegi,

Îmi sesizează Ministerul Justiţiei că la pct.2 alin.4 din art.59 se foloseşte denumirea de Ministerul Tineretului şi Sportului; aceasta se înlocuieşte, potrivit Legii nr.24 privind normele de tehnică legislativă, cu denumirea organului, autorităţii, mai exact, care a luat locul Ministerului Tineretului Sportului. Rog staful tehnic să aibă în vedere acest lucru.

La titlul ordonanţei de urgenţă.

Aveţi obiecţiuni la titlul ordonanţei de urgenţă? Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Art.I din ordonanţa de urgenţă. Preambul. Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Pct.1, pct.2, pct.3, pct.4, pct.5, pct.6. Nu sunt obiecţiuni.

Votate în unanimitate.

Pct.7, pct.8, pct.9, pct.10, pct.11, pct.12.

Votate în unanimitate.

Pct.13, pct.14, pct.15, pct.16, pct.17.

Votate în unanimitate.

Pct.18, pct.19. Votate în unanimitate.

Pct.20, pct.21, pct.22, pct.23, pct.24, pct.25, pct.26.

Votate în unanimitate.

Pct.27, pct.28. Votate în unanimitate.

Art.II. Votat în unanimitate.

Art.III. Votat şi acesta în unanimitate.

Vom supune votului final acest proiect de lege.

Vă ascult, domnule Bolcaş.

Domnul Augustin Lucian Bolcaş:

Sper că am înţeles eu greşit, în sensul că ne-aţi propus să înlocuiţi temeiul juridic în baza căruia a votat Senatul această lege. Nu puteţi s-o faceţi. Dacă înlocuiţi temeiul, veţi constata că n-au avut cvorumul necesar pentru o lege organică.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, nu, nu. Dumneavoastră v-aţi luat o măsură de siguranţă şi aţi zis că "sper că n-am înţeles". Aşa este, pentru că eu am zis că în dispozitivul Camerei Deputaţilor vom folosi ...

Domnul Augustin Lucian Bolcaş:

Deci, al Camerei Deputaţilor ...

Domnul Valer Dorneanu:

Da, al Camerei Deputaţilor.

Pct.16: Proiectul de Lege privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Vă rog să propuneţi timpii de dezbateri. Suntem în procedură de urgenţă.

Doamna Minodora Cliveti:

Domnule preşedinte,

Este vorba despre un proiect extrem de important, procedură de urgenţă, legislaţia, având ca finalitate aderarea la Uniunea Europeană, propunem 10 minute dezbateri, un minut intervenţii.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu aceşti timpi de dezbatere? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La titlul legii, dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Cap.I. Titlul. Votat în unanimitate.

Art.1 şi art.2. Votate în unanimitate.

Art.3. Votat în unanimitate.

Titlul Cap.II. Votat în unanimitate.

Art.4. Votat în unanimitate.

Titlul Cap.III. Votat în unanimitate.

Art.5 şi art.6. Votate în unanimitate.

Titlul Cap.IV. Votat în unanimitate.

Art.7, art.8, art.9. Votat în unanimitate.

Titlul Cap.V. Votat în unanimitate.

Art.10 şi art.11. Votate în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final în ziua stabilită.

Proiectul de lege de la pct.17 l-am restituit comisiei.

Pct.18: Proiectul de Lege privind semnul onorific "în serviciul patriei".

Domnul preşedinte al comisiei speciale, Bahrin, vă rog să prezentaţi acest proiect.

Domnul Dorel Bahrin:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă rog să-mi permiteţi să prezint şi pct.18 şi pct.19, pentru că amândouă reglementează semnul onorific "în serviciul patriei". Este, practic, o actualizare atât a denumirii, cât şi a conţinutului celor două legi, prin faptul că, în momentul de faţă, el devine semnul onorific "în serviciul patriei" pentru militari şi funcţionari publici cu statut special, prin demilitarizarea unor structuri importante din Ministerul de Interne şi Ministerul Justiţiei. denumirea iniţială nu mai era valabilă, era "în serviciul armatei".

Drept urmare, au fost amendate cele două legi şi a fost necesar să fie restructurate şi înlocuite legile vechi, pentru că conţineau norme caduce.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină în dezbateri?

Începem dezbaterea primului proiect, cel cu privire la semnul onorific "în serviciul patriei" pentru maiştri militari, subofiţeri şi pentru funcţionari publici cu statut special.

La titlul legii, dacă aveţi obiecţiuni?

Votat în formula Senatului.

Art.1, art.2, art.3, art.4 şi art.5.

Votate în formula Senatului.

Art.7, art.8, art.9, art.10, art.11.

Votate în formula Senatului.

Art.12, art.13.

Votate în formula Senatului.

Anexa nr.1 - Regulamentul privind descrierea şi acordarea semnului onorific "în serviciul patriei".

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Art.1, art.2, art.3 din regulament.

Votat în unanimitate.

Art.4, art.5, art.6, art.7, art.8.

Votat în unanimitate.

Art.9, art.10, art.11.

Votat în unanimitate.

Anexa nr.2.

Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Următorul proiect, care a şi fost prezentat de domnul preşedinte Bahrin, este cel cu privire la semnul onorific "în serviciul patriei" pentru ofiţeri şi funcţionari publici cu statut special.

La titlul legii, dacă aveţi obiecţiuni în formula Senatului? Nu.

Votat în unanimitate titlul.

Art.1.Votat în unanimitate.

Art.2, art.3, art.4. Votate în unanimitate.

Art.5, art.6, art.7, art.8, art.9, art.10 şi art.11.

Votat în unanimitate.

Art.12, art.13. Votate în unanimitate.

Art.13 a fost şi ultimul.

Anexa, care cuprinde regulamentul privind descrierea şi acordarea acestui semn onorific.

La titlu, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Art.1, art.2, art.3.

Votat în unanimitate.

Art.4, art.5, art.6, art.7.

Votat în unanimitate.

Art.8, art.9, art.10, art.11.

Votat în unanimitate.

Anexa nr.2.

Votat în unanimitate.

Am parcurs şi acest proiect.

Le vom supune pe ambele votului final în ziua pe care o vom stabili.

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, dacă este prezentă?

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.68/2004 privind unele măsuri în domeniul învăţământului.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Suntem primă Cameră sesizată şi am fost de acord să aprobăm ordonanţa Guvernului, cu două amendamente, care sunt incluse în raport.

Ca urmare, vă propunem să aprobaţi raportul Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, aşa cum a fost înaintat.

Domnul Valer Dorneanu:

Propuneţi timpii de dezbatere.

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

5 minute total şi un minut pentru fiecare intervenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu aceşti timpi de dezbatere?

Dacă este cineva împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

V-aş ruga să urmăriţi în paralel raportul comisiei, cu proiectul de lege şi cu ordonanţa.

La titlul proiectului de lege, nu sunt obiecţiuni.

Dacă aveţi dumneavoastră? Nu.

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic.

Urmăriţi amendamentul nr.1 al comisiei.

Admis amendamentul, se modifică articolul unic.

La titlul ordonanţei de urgenţă.

Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

La art.1, urmăriţi, vă rog, amendamentul nr.2, care introduce un alineat între alin.1 şi alin.2.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.2?

Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Se introduce un nou alineat în cuprinsul art.1.

Alin.2. Acesta va deveni, prin renumerotare, alin.3, dar comisia ne propune şi modificarea acestuia.

Urmăriţi raportul la pag.4 şi 5. Dacă aveţi obiecţiuni la această modificare propusă de comisie, pentru alin.2, care va deveni 3. Nu. Votat textul în formularea propusă de către comisie.

Art.2. Nu sunt obiecţiuni. Votat în forma din ordonanţă.

Art.3, 4 şi 5. Nu sunt obiecţiuni. Votate în forma din ordonanţă.

Art.6. Votat în unanimitate.

Anexa 1. Dacă sunt observaţii? Mai aveţi vreo obiecţiune, la vreuna din anexe, domnule preşedinte. Nu sunt obiecţiuni. Anexa 1, votată în unanimitate în formula din ordonanţă.

Anexa 2. Nu sunt obiecţiuni. Votată în unanimitate.

Anexa 3. Aveţi cuvântul, domnule Antonescu.

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Anexa 3 se modifică în concordanţă cu amendamentul aprobat la art.1 alineatul nou introdus. Adică coeficienţii prevăzuţi în Anexa 3 vor fi majoraţi cu sporul de solicitare neuropsihică, aşa cum am aprobat la amendamentul 2, introdus la art.1.

Domnul Valer Dorneanu:

Iniţiatorul? De acord. Deci supun votului Anexa 3 în această reformulare.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Anexa 4. Unanimitate în formula din ordonanţă.

Anexa 5. Nu sunt obiecţiuni la Anexa 4. Nici la Anexa 5. Votată în formularea din ordonanţă.

Anexa 6? Nu sunt nici aici obiecţiuni. Votată în unanimitate.

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Avem o rugăminte, deşi nu prea e uzual, deci mai există, la punctul 36, un Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2004 privind unele măsuri în domeniul învăţământului. Ea a fost aprobată de Senat, şi, noi suntem Cameră decizională.

Întrucât ordonanţa pe care am aprobat-o se bazează pe aceasta, o include, v-aş ruga să fim de acord, prin derogare, să aprobăm şi această ordonanţă de la pct.36.

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Supun votului dumneavoastră, de fapt, trebuie să întreb Comitetul ordinii de zi. Există vreo obiecţiune din partea liderilor grupurilor parlamentare? Nu. Luăm pct. 36 - Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 38/2004.

Suntem şi aici în procedură de urgenţă. Propuneţi timpii de dezbatere.

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Deci aici am avut un raport de înlocuire care a fost aprobat de către Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi acesta propune aprobarea în varianta aprobată de Senat.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord?

Dacă e cineva împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

La titlul legii, dacă aveţi vreo obiecţiune? Nu, votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic? Votat în unanimitate.

Titlul Ordonanţei de urgenţă? Votat în unanimitate.

Art.1, 2, 3 şi 4 din ordonanţă? Votat în unanimitate.

Art.5. Votat în unanimitate.

Anexa 1. Votată în unanimitate.

Anexa 2. Votată în unanimitate.

Anexa 3? Votată în unanimitate.

Anexa 4. Votată în unanimitate.

Anexa 5. Votată în unanimitate.

Anexa 6. Votată în unanimitate.

Anexa 7. Votată în unanimitate.

Vom supune votului final acest proiect de lege.

La pct.21 Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2004 privind acordarea unor facilităţi familiilor de pensionari. Procedură de urgenţă.

Comisia pentru muncă?

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimaţi colegi,

Vă propunem 5 minute total dezbateri şi un minut luarea de cuvânt.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu acest timp de dezbatere?

Dacă e cineva împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La titlul legii, dacă aveţi obiecţiuni? Votat în forma Senatului.

Cuprinsul articolului unic. Votat în forma Senatului.

Titlul Ordonanţei de urgenţă? Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate în formula din ordonanţă.

Art. 1, 2, 3 şi 4 care e şi ultimul. Votate în unanimitate în formula din ordonanţă.

Vom supune proiectul votului final.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă.

Rog iniţiatorul să-l prezinte. Aici nu suntem în procedură de urgenţă. Foarte succint, stimate... Nu este? Vom amâna acest proiect de lege. Lipseşte iniţiatorul?

Doamna Smaranda Dobrescu:

Am rugămintea să fiţi de acord să îl discutăm totuşi şi să-mi permiteţi mie o scurtă prezentare. Întrucât fiind vorba de un proiect de lege care propune lucruri importante ca măsuri active în domeniul combaterii şomajului este important şi aşteptat.

Domnul Valer Dorneanu:

Întreb reprezentanţii ministrului pentru activitatea cu Parlamentul dacă există vreo obiecţiune în susţinerea acestui proiect?

Vă rog să prezentaţi raportul.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Deci Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă.

Referitor la acest proiect, comisia noastră vă propune adoptarea, întrucât acesta conţine prevederi de stimulare a ocupării forţei de muncă, cu accent pe măsuri active pentru adaptarea forţei de muncă la cerinţele pieţei, obiective ce se regăsesc atât în programul de guvernare pe perioada 2001-2004, cât şi în normele de drept al muncii elaborate de Uniunea Europeană. Are în vedere măsuri active, pozitive pentru categoria persoanelor cu dizabilităţi, cât şi în privinţa scutirii în anumite condiţii şi a returnării contribuţiilor sociale pentru absolvenţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină în dezbateri generale? Nu.

La titlul legii dacă aveţi obiecţiuni la forma Senatului. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Preambulul art. I. Votat în unanimitate.

Pct.1, 2, 3 din art.I? Votat în unanimitate.

Art. II. Votat în unanimitate.

Art. III. Votat în unanimitate.

Am parcurs textul proiectului. Îl vom supune votului final.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2004. Suntem în procedură de urgenţă.

Rog Comisia pentru muncă şi protecţie socială să prezinte timpii de dezbatere.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru muncă şi protecţie socială vă roagă şi vă propune să întoarcem la comisie acest proiect de lege, având în vedere că marţea viitoare, prin şedinţa de guvern va trece Ordonanţa de urgenţă privind salarizarea personalului contractual bugetar şi dorim ca acest proiect de lege, cu care comisia noastră a fost sesizată şi astăzi este pe ordinea de zi, să fie confruntat, ca să fim siguri, că va avea în final prevederi comparabile şi la fel de bune şi pentru funcţionarul public şi pentru personalul contractual bugetar.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră această propunere. Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Cu o abţinere şi majoritatea celorlalţi pentru, s-a restituit acest proiect de lege.

Vă propun, stimaţi colegi, în final, să parcurgem Proiectul de Lege privind completarea Legii nr.752/2000 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. Aveţi raportul difuzat.

La titlul proiectului de lege, în formula Senatului, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Art.I, preambul. Votat în unanimitate.

Pct.1 şi 2. Votate în unanimitate.

Art.II. Votat în unanimitate.

Am parcurs acest proiect de lege, îl vom supune votului final.

V-aş ruga să-mi permiteţi, în finalul şedinţei, să prezint nota cu legile care sunt în depozitul secretarului general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către dumneavoastră a dreptului de a sesiza Curtea Constituţională.

În conformitate cu prevederile art.15 alineatele 2 şi 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:

• Legea pentru înfiinţarea comunei Perşinari, prin reorganizarea comunei Văcăreşti, judeţul Dâmboviţa;
• Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.132/1999 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Formare Profesională a Adulţilor;
• Legea pentru modificarea alin. 5 al art.3 din Legea nr.387/2003 privind regimul de control al exporturilor de produse şi tehnologii cu dublă utilizare;
• Legea pentru modificarea Legii nr.550/2002 privind vânzarea spaţiilor comerciale proprietate privată a statului şi a celor de prestări de servicii, aflate în administrarea consiliilor judeţene sau a consiliilor locale, precum şi a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local;
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.177/2001 privind unele măsuri de redresare financiară în vederea finalizării procesului de privatizare a Societăţii Comerciale RAFO S.A. Oneşti.

Vă mulţumesc. Cu aceasta declar închisă şedinţa noastră de astăzi.

Mâine program în teritoriu, cu excepţia comisiilor care au de făcut rapoarte urgente care să fie înscrise pe ordinea de zi din şedinţa de săptămâna viitoare, inclusiv Comisia pentru politică economică.

Săptămâna viitoare vom stabili de comun acord cu liderii grupurilor parlamentare, în ce zi vom face şedinţa pentru votul final asupra acestor proiecte de lege pe care le-am dezbătut.

În principiu, marţi, dar rămâne să confirmăm încă o dată atunci când întrunesc acordul tuturor şefilor grupurilor parlamentare.

Lucrările s-au încheiat la ora 13,00.