Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Tudor Mohora şi Nicolae Leonăchescu, secretari.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, care este şi ultima din această sesiune şi din această legislatură. Vreau să vă informez că în şedinţa de astăzi a Biroului permanent şi a Comitetului ordinii de zi am stabilit ca şedinţa de astăzi să fie o şedinţă festivă de bilanţ şi să vă prezint, într-o scurtă alocuţiune, rezultatele activităţii noastre în cei 4 ani ai ultimei legislaturi.

Vă anunţ că şi-au înregistrat prezenţa toţi colegii noştri, probabil că sunt mulţi şi pe culoare şi pe la comisii, îi aşteptăm, până la sfârşitul şedinţei, să fie prezenţi la momentul solemn de închidere a actualei legislaturi. Vreau să vă spun, anticipând ceea ce va cuprinde şi alocuţiunea, că rezultatele concrete ale activităţii noastre sunt cuprinse într-un raport-bilanţ care v-a fost distribuit.

Daţi-mi voie în continuare să vă prezint alocuţiunea pe care v-am anunţat-o iar dacă dintre dumneavoastră va dori cineva să completeze această alocuţiune cu opinii în numele grupului, să fim de acord ca fiecare dintre dumneavoastră să aibă cuvântul.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu: (Domnul preşedinte Valer Dorneanu coboară de la prezidiu la tribună.)

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

Îmi revine onoranta datorie de a marca în această şedinţă a Camerei Deputaţilor încheierea mandatului celei de- a patra legislaturi a Parlamentului României. Judecând după rezultatele legislative obţinute, după evoluţiile pozitive înregistrate în toate planurile, putem aprecia că acest mandat al Parlamentului României, al Camerei Deputaţilor a fost realizat cu succes. Chiar dacă o asemenea apreciere va fi comentată, nu se poate nega faptul că, urmare a eforturilor tuturor autorităţilor şi instituţiilor statului, inclusiv ale Parlamentului, precum şi ale cetăţenilor noştri, în acest final de an 2004, ţara noastră se situează în cea mai bună poziţie geopolitică din tumultoasa şi lunga ei tranziţie postdecembristă. Mi se pare firesc şi realist ca, o dată cu integrarea euroatlantică şi în pragul indubitabilei intrări în Uniunea Europeană, să putem spune, cu încredere şi luciditate, "suntem europeni", aşa cum, în alt moment crucial, un important om politic român spunea: "suntem independenţi".

Parlamentul României a lucrat cu întreaga sa energie pozitivă pentru ca România să fie aptă din toate punctele de vedere pentru a onora noile exigenţe democratice, esenţiale pentru evoluţia noastră viitoare. Este necesar să subliniem adevărul evident că, în legislatura pe care o încheiem azi, am reuşit să punem în lege proiecte şi iniţiative parlamentare, politice şi civice care au dominat realitatea românească în aceşti ultimi 15 ani, proiecte şi iniţiative ale reconstrucţiei economice, sociale, instituţionale, legislative şi spirituale a noii Românii.

Legislatura pe care ne-am asumat-o, prima în mileniul III, va constitui cu certitudine un reper şi o sursă reală de consolidare internă şi internaţională, realizată în armonie cu activitatea celorlalte organisme reprezentative ale statului, aşa cum s-a întâmplat în perioada la care ne referim. Dar, cum cuvintele sunt umbra faptelor, să numim câteva din faptele legiferative şi de conlucrare parlamentară care ne reprezintă din perioada legislativă de 4 ani.

Am realizat o performanţă legiferativă fără precedent, au fost iniţiate, dezbătute şi votate peste 3.800 de acte normative, cu peste 2.000 de acte normative mai mult decât în cele 3 legislaturi anterioare cumulate. Pachetul de legi necesare integrării în Uniunea Europeană a fost finalizat. Comisiile permanente au elaborat 3.632 de rapoarte şi 4.448 de avize. Au fost formulate şi dezbătute 22.093 amendamente din care 16.652 au fost admise.

În aceşti primi 4 ani ai noului mileniu, România a devenit membru cu drepturi depline în comunitatea politico-militară şi de civilizaţie NATO. Constituţia României a fost revizuită şi adaptată unor realităţi româneşti şi euroatlantice printr-o conlucrare lăudabilă a tuturor formaţiunilor politice parlamentare. Se poate afirma fără greş că actuala legislatură a Camerei Deputaţilor poartă amprenta eficacităţii. Parlamentul, Camera Deputaţilor, în această perioadă, au atins un nivel de competenţă şi logistic indispensabile desfăşurării unei vieţi parlamentare performante.

Evoluţiile remarcabile consemnate la nivelul realităţii şi mentalităţii româneşti se regăsesc firesc în activitatea şi dezbaterea parlamentară.

Parlamentul României este şi, suntem siguri, va fi mereu scaunul de judecată care să garanteze supremaţia şi corectitudinea legiferativă. Ca parlamentari profesăm convingeri şi idei politice diferite, dar ne-am regăsit uniţi în momentele hotărâtoare impuse logic de ceea ce defineşte interesul naţional. Asemenea momente au arătat că formula "mai multe voci, o singură lume", proprie comunicării mediatice, este valabilă şi în conlucrarea parlamentară, unde a devenit "mai multe voci, o singură ţară". Este de aceea natural să apreciem că activitatea legislativă, dezbaterile parlamentare cu o binevenită risipă de energie argumentativă, de foarte multe ori controversate, impresionantul volum de legi adoptate constituie în mod cert demonstraţia vocaţională a noii vieţi parlamentare româneşti, activitate care relevă clar creşterea pregătirii profesionale şi a probităţii morale în Parlament, înţelegerea evoluţiilor de ansamblu ale lumii zilelor noastre, lume în care România democratică iată, este şi trebuie să rămână parte integrantă constructivă. Dintr-o asemenea perspectivă, avem posibilitatea să apreciem efortul într-adevăr uriaş al României, al instituţiilor sale reprezentative, al întregii noastre societăţi pentru realizarea totalităţii condiţiilor de integrare în structurile europene şi euroatlantice, ţinta prioritară a întregului efort politic, economic şi spiritual românesc.

Am stimulat actul legislativ de calitate, derulat în condiţii de transparenţă şi dialog cu societatea civilă, precum şi un ritm susţinut al procesului de legiferare, am adoptat o serie de legi importante în domenii cheie, cum sunt: perfecţionarea regimului juridic al proprietăţii, accelerarea privatizării şi a reformelor economice, îmbunătăţirea mediului de afaceri, protecţia socială şi modernizarea sistemului de asigurări sociale, restructurarea administraţiei şi a regimului fiscal, protecţia mediului şi a patrimoniului naţional. Au fost adoptate: Codul penal, Codul muncii şi Legea privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţii publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. Astfel, statul de drept este servit astăzi de instituţii şi de legi solide şi eficiente.

Mecanismele economico-financiare au cunoscut o dinamică susţinută, ceea ce a permis ţării noastre să atingă statutul de economie de piaţă funcţională. S-au înregistrat progrese apreciabile în domeniul justiţiei şi afacerilor interne, progrese care au făcut posibilă mult aşteptata şi fireasca circulaţie liberă a cetăţenilor români în spaţiul comunitar.

Legislatura 2000-2004 se distinge şi printr-un fapt important, promovarea şi consolidarea diplomaţiei parlamentare, concept modern şi practică de tot mai mare amploare care ne-a ajutat să ne înscriem nemijlocit în spiritul modern al epocii, în aria valorilor politice şi culturale universale.

Diplomaţia parlamentară a redimensionat activitatea legislativă în domeniul politicii externe, iar România a avut de câştigat în soliditatea relaţiilor şi în prestigiu. Meritul revine, cu certitudine, tuturor parlamentarilor, indiferent de orientarea lor politică. Desele întrevederi cu preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, şi al Adunării Parlamentare a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, precum şi întâlnirile cu preşedinţii forurilor legislative din spaţiul Uniunii Europene, dar şi din alte zone geografice de interes, Canada, Rusia, China, Japonia, Egipt şi alte ţări arabe şi ţări balcanice, s-au îmbinat armonios cu acţiunile guvernamentale, contribuind într-un mod relevant la accelerarea şi finalizarea procesului de integrare euroatlantică, la amplificarea şi consolidarea relaţiilor interţări la toate nivelurile de reprezentare.

Doresc să vă spun că am considerat potrivit ca, la sfârşit de legislatură, să concretizăm într-un volum-sinteză bilanţul activităţii Camerei Deputaţilor pe cei 4 ani. Dorim astfel să oferim tuturor celor interesaţi o imagine mai bine conturată a efortului parlamentar. Retrospectiva pe care o prezentăm aici în datele ei principale este de fapt trecerea în revistă a activităţii dintr-un interval de căutări şi schimbări profunde care ne oferă temeiuri pentru certitudinea că România a trecut efectiv la o democraţie autentică, graţie unui proces îndelungat în care şi-a reconstruit instituţiile statului de drept şi a reuşit să se integreze în aria democraţiilor de tradiţie.

Este certă evoluţia ireversibiă a instituţiilor politice din România, inclusiv a Parlamentului spre modelul democratic european, aflându-ne actualmente în poziţia crucială de a putea face pasul ferm, decisiv pentru a îndeplini toate exigenţele cerute de standardele europene.

Am convingerea că noul Parlament, rezultat în urma alegerilor din noiembrie 2004, îşi va trimite observatori la Parlamentul European şi va consemna în 2007 aderarea României la Uniunea Europeană, iar noua legislatură va consolida ceea ce s-a împlinit cu folos până în prezent şi va continua cu şi mai mult succes să pună în valoare oportunităţile referitoare la integrarea organică a României în lumea democraţiilor europene.

Bilanţul mandatului nostru, acum, la scadenţă, îl decontăm cu fruntea sus în faţa celor care, în anul 2000, ne-au trimis, prin votul lor, în Parlamentul României. Le mulţumim tuturor pentru încredere şi susţinere.

Vă mulţumesc şi vă felicit pentru munca şi rezultatele bune obţinute printr-o conlucrare cu adevărat democratică şi vă urez împliniri politice şi profesionale, oriunde veţi activa în perioada următoare!

Vă rog să-mi permiteţi să mulţumesc, în numele tuturor, întregului aparat din instituţia noastră parlamentară pentru sprijinul şi activitatea desfăşurată în spatele scenei.

De asemenea, doresc să mulţumesc jurnaliştilor acreditaţi la Camera Deputaţilor pentru modul în care au oglindit activitatea noastră parlamentară.

Doresc, în afara alocuţiunii scrise, să mă adresez personal tuturor parlamentarilor prezenţi aici şi celor care nu sunt în acest moment în sală cu mulţumirile mele deosebite pentru sprijinul pe care mi l-au dat, pentru respectul pe care mi l-au dat să pot să-mi duc la bun sfârşit mandatul de preşedinte al Camerei Deputaţilor.

Doresc să mulţumesc Grupului parlamentar al Partidului România Mare, să încep din stânga, liderilor acestuia pentru faptul că, în pofida separării unor puncte de vedere pe care le-am avut, în pofida temperamentelor deosebite, ne-au sprijinit şi şi-au desfăşurat activitatea de partid în opoziţie cu bună-credinţă.

Doresc să mulţumesc, nu în ultimul rând, colegilor mei din Partidul Social Democrat, care, mai mulţi fiind, au trebuit să suporte mai multă autoritate din partea mea, în sensul că de multe ori au avut de gând să ia cuvântul, să intervină în dezbateri pentru a-şi demonstra profesionalismul, pentru a-şi demonstra pregătirea lor politică, i-am oprit de multe ori pentru a câştiga în operativitate. Le mulţumesc pentru nota de superioritate, pentru nota de decenţă pe care au avut-o, pentru responsabilitatea de care au dat dovadă.

Mulţumesc Grupului parlamentar al PD-ului care, în pofida faptului că a fost mai puţin numeros decât altă dată, s-a manifestat cu toată vigoarea pentru a-şi apăra punctele de vedere, pentru a juca rolul de partid de opoziţie.

Aceleaşi mulţumiri colegilor dumnealor din Alianţă, Partidului Naţional Liberal, care, prin liderii, prin membrii săi marcanţi, au ştiut când să facă opoziţie fermă, dar s-au acomodat şi s-au armonizat în momentele cheie, mai ales în problemele internaţionale, majorităţii parlamentare.

Doresc, de asemenea, să mulţumesc Grupului Uniunii Democrate Maghiare din România care şi-a susţinut, în primul rând, cu tărie interesele etniei pe care o reprezintă, dar au ştiut să facă o armonie cu celelalte grupuri parlamentare pentru a adopta legile necesare realizării dezideratelor noastre euroatlantice.

Nu în ultimul rând, mulţumesc Grupului minorităţilor naţionale care, deşi a reprezentat 18 minorităţi, a ştiut de multe ori să cânte la unison în armonie cu noi în interesul ţării.

Tuturor vă mulţumesc încă o dată, vă doresc succes în continuare şi sărbători fericite! La mulţi ani şi multă sănătate! (Aplauze.)

Domnul Valer Dorneanu: (Domnul preşedinte Valer Dorneanu revine la prezidiu.)

Vă mulţumesc foarte mult, aplauzele sunt reciproce, le merităm cu toţii şi în primul rând, dumneavoastră.

Dau în continuare cuvântul domnului Lucian Bolcaş, liderul Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vreau, în primul rând, să vă exprim şi în această ultimă şedinţă respectul pe care vi-l port. Ca oricând în viaţă, momentele de despărţire, de o legislatură de data aceasta, sunt încărcate în primul rând de nostalgie, pentru că ne-am petrecut împreună 4 ani din viaţă şi asta contează mult pentru fiecare dintre noi.

Parlamentul României a însemnat pentru grupul pe care îl reprezint fundamentul democratic al expunerii punctelor sale de vedere. Am încercat şi de multe ori am reuşit să se facă auzită opinia noastră şi, de multe ori, această opinie a fost apreciată ca fiind constructivă.

Vă mulţumesc tuturor celor care ne-aţi ascultat, dacă îmi permiteţi o glumă, mulţumesc tuturor celor care au suportat dezbateri, uneori prea tehniciste, dar făcute cu bună-credinţă în scopul de a se realiza un lucru bun.

Lăsăm în urma noastră 4 ani de activitate, iar pentru noi există şi un motiv de amărăciune. Vedeţi, un lucru care poate să fie frumos privit dintr-un anume unghi de vedere, poate, într-o lumină mai crudă, să pară deosebit de împovărător pentru viitor.

Domnul preşedinte Dorneanu spunea, cu o justificată mândrie, că acest Parlament a adoptat, această Cameră a adoptat un număr impresionant de legi, peste 3000 de legi, mult mai mult decât în legislaturile anterioare. Este, într-adevăr, domnule preşedinte, munca noastră, a tuturor, munca pe care aţi condus-o şi, dacă îmi daţi voie, o părere strict personală, aţi condus-o bine, dar aceste 3000 de legi însemnează o povară extraordinar de grea pentru viitorul Legislativ. Este o povară deosebit de grea, întrucât nu am făcut altceva decât să adâncim jungla legislativă în care ne scufundăm încet-încet şi vreau ca acest cuvânt de despărţire de actualul Legislativ să fie un avertisment. În acest mod nu se mai poate continua şi ar trebui cineva să spună odată "stop!", să pună odată un punct şi să înceapă un amplu proces de asanare şi de reformă legislativă.

S-a făcut un lucru bun şi poate în noianul altor realizări a trecut pe neobservate. Este vorba de noul Cod penal pe care l-am adoptat. A fost o muncă deosebită, a fost o muncă care a dat rezultate bune, a fost un pas spre perfecţionare, pentru că va urma o perfecţionare fără nici un fel de discuţie, dar a fost un exemplu că un lucru poate să fie reformat din rădăcini, poate să fie restructurat şi poate să fie sistematizat. Ar trebui ca viitorul Legislativ şi în alte domenii să manifeste aceeaşi înclinaţie spre ceea ce într-adevăr, Uniunea Europeană ne cere.

Vedeţi, la un moment dat, acest deziderat al integrării în Uniunea Europeană a fost transformat într-o veritabilă lozincă acoperitoare a orice şi asta nu este bine. Se spune în viaţă că a folosi de prea multe ori cuvântul "te iubesc" duce la demonetizarea sa şi la uitarea sentimentului care trebuie să fie în spatele său. A spune mereu că tot ce facem este folositor pentru integrarea în Uniunea Europeană şi când trebuie şi când nu trebuie duce la demonetizarea acestei idei care este şi rămâne preţioasă. Este un lucru la care, din nou, trebuie să ne gândim.

Vreau să spun că trebuie să aduc şi eu mulţumiri, sigur, mulţumiri adresate domniilor voastre care aţi acceptat să ascultaţi şi să judecaţi punctele de vedere pe care vi le-am înfăţişat, dar în primul rând, voi adresa aceste mulţumiri partidului din care fac parte, pentru că Partidul România Mare mi-a permis ca să vă înfăţişez adevărurile în care cred de o viaţă şi o să cred o viaţă, pentru că aşa cum spunea un uitat, pe nedrept, poet Nichifor Crainic, "eu sunt ce am fost şi oi fi ce sunt". V-am înfăţişat nu o concluzie, ci un crez.

Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze.)

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai doreşte cineva să intervină? Nu.

Aş dori să vă informez că au fost înregistrate iniţiative legislative care se trimit la comisii şi legi care au fost depuse la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de a sesiza Curtea Constituţională, următoarele legi:

• Legea pentru aderarea la Convenţia internaţională din 2001 privind controlul sistemelor antivegetative dăunătoare utilizate la nave, adoptată la Conferinţa Organizaţiei Maritime Internaţionale, la Londra la 5 octombrie 2001;
• Legea pentru ratificarea Memorandumului de Înţelegere între Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului din România şi Ministerul Federal pentru Agricultură, Păduri, Mediu şi Gospodărirea Apelor din Austria privind cooperarea bilaterală pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, semnat la Viena la 23 octombrie 2002;
• Legea pentru ratificarea Memorandumului de Înţelegere între Guvernul României şi Guvernul Regatului Suediei privind schimbările climatice, semnat la Bucureşti la 9 aprilie 2003;
• Legea pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Georgiei privind cooperarea în combaterea terorismului, criminalităţii organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substanţe psihotrope şi precursori, precum şi a altor infracţiuni grave, semnat la Bucureşti la 14 mai 2004.

Toate acestea pot fi consultate şi la locul destinat pentru afişare.

Stimaţi colegi,

În aceste condiţii, vă invit în sala de marmură, în faţa Restaurantului rustic, pentru o cupă de şampanie.

V-aş ruga însă, înainte de aceasta, să marcăm închiderea sesiunii, ascultând imnul naţional, deşi Regulamentul nu prevede acest lucru, dar cred că se cuvine să păstrăm acest fior naţional în aceste clipe.

Se intonează Imnul naţional al Romaniei, "Deşteaptă-te, române"

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,15.