Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse de domnul Adrian Năstase, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Petre Popeangă şi Gheorghe Albu, secretari.

Domnul Adrian Năstase:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei. Vă anunţ că din totalul celor 332 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări 262 de deputaţi, sunt absenţi 70, participă la alte acţiuni parlamentare 10 colegi.

Intrăm în ordinea de zi şi vă prezint informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de către comisiile permanente.

1. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 106/2004 privind stabilirea indemnizaţiilor unor aleşi locali pentru anul 2005, adoptat de Senat în şedinţa din data de 14 februarie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului - 24 februarie 2005.

Cameră decizională - Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 3/2005 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, adoptat de Senat în şedinţa din data de 14 februarie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului - 8 martie 2005.

Cameră decizională - Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 4/2005 pentru aprobarea plafonului de îndatorare publică a României pentru anul 2005, adoptat de Senat în şedinţa din data de 14 februarie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului - 8 martie 2005.

Cameră decizională - Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 8/1005 privind stabilirea unor măsuri de preluare a Gărzii Financiare şi autorităţii naţionale a vămilor în subordinea Ministerului Finanţelor Publice, precum şi a unor măsuri de reorganizare a Agenţiei naţionale de Administrare Fiscală, adoptat de Senat în şedinţa din data de 14 februarie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului - 8 martie 2005.

Camera decizională - Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. nr.1/2005 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2004 privind instituirea programului de stimulare a înnoirii Parcului naţional auto, adoptat de Senat în şedinţa din data de 17 februarie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului - 24 februarie 2005.

Cameră decizională - Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale şi altor drepturi ale funcţionarilor publici pentru anul 2005, adoptat de Senat în şedinţa din data de 17 februarie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului - 24 februarie 2005.

Cameră decizională - Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

7. Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 132/2004 privind atribuirea în concesiune directă a Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime - S.A. Constanţa a unui teren aflat în proprietatea publică a statului şi în administrarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, adoptat de Senat în şedinţa din data de 17 februarie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 24 februarie 2005.

Camera decizională: Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţa Guvernului nr. 12/2005 pentru completarea art.15 din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru, adoptat de Senat în şedinţa din data de 17 februarie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Termen de depunere a raportului - 8 martie 2005.

Cameră decizională - Camera Deputaţilor.

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 19/2005 pentru modificarea art.4 din Legea nr.608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor, adoptat de Senat în şedinţa din data de 17 februarie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului - 8 martie 2005.

Cameră decizională - Camera Deputaţilor.

Stimaţi colegi,

Vreau să vă comunic unele modificări în componenţa Grupului parlamentar al PD. În conformitate cu prevederile art.19 din regulament, vă informez că liderul Grupului parlamentar al PD, domnul deputat Cristian Rădulescu, ne-a adus la cunoştinţă faptul că domnii deputaţi Cozmin Horea Guşă, Aurelian Pavelescu şi Marcela Lavinia Şandru nu mai fac parte din Partidul Democrat şi din Grupul parlamentar al acestui partid.

De asemenea, vă informez şi vă cer acordul privind anumite modificări în componenţa unor comisii permanente ale Camerei Deputaţilor, propuse de grupurile parlamentare.

Grupul parlamentar al PSD: trecerea domnului deputat Constantin Niţă de la Comisia pentru industrii şi servicii la Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; trecerea doamnei deputat Mirela Elena Adomnicăi de la Comisia pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; desemnarea domnului deputat Eugen Nicolicea în calitatea de membru al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii.

Grupul parlamentar al PNL: desemnarea domnului deputat Dan Radu Ruşanu în calitate de membru al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială; încetarea calităţii de membru al Comisiei pentru egalitate de şanse între bărbaţi şi femei a domnului deputat Gheorghe Eugen Nicolăescu; încetarea calităţii de membru al Comisiei pentru egalitate de şanse între bărbaţi şi femei a doamnei deputat Raluca Turcan.

Grupul parlamentar al PD: trecerea doamnei deputat Ionela Bruchental-Pop de la Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale la Comisia pentru industrii şi servicii, în locul devenit vacant ca urmare a trecerii domnului deputat Constantin Petrea la altă comisie.

Grupul parlamentar al PRM: trecerea doamnei deputat Daniela Buruiană Aprodu de la Comisia pentru egalitate de şanse între bărbaţi şi femei la Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, în locul domnului deputat Marius Iriza; trecerea domnului deputat Marius Iriza de la Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională la Comisia pentru egalitate de şanse între bărbaţi şi femei în locul doamnei deputat Daniela Buruiană Aprodu.

Dacă sunt comentarii în legătură cu aceste propuneri? Nu sunt comentarii.

Supun votului dumneavoastră aceste modificări în componenţa comisiilor.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu 3 voturi împotrivă, propunerile de modificare au fost aprobate de către plen.

Continuăm şi urmează să luăm în dezbatere iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2004 privind unele măsuri pentru eliberarea şi înmânarea titlurilor de proprietate asupra terenurilor agricole şi forestiere.

Potrivit prevederilor art.108 alin.3, din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Conform prevederilor art.100 şi art.111 din regulament, urmează să aprobăm timpul afectat luărilor de cuvânt la articole şi durata de timp afectată dezbaterii acestui proiect de lege.

Invit Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, sesizată în fond, să facă propunerile regulamentare.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Dan Ştefan Motreanu:

Domnule preşedinte,

Comisia propune 3 minute pentru dezbaterea generală şi un minut pentru fiecare intervenţie.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră aceste propuneri.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Potrivit prevederilor art.110 din regulament, urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege direct pe articole.

Începem cu titlul legii. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi, titlul legii a fost aprobat.

În legătură cu articolul unic, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră articolul unic.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi, articolul unic a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi, proiectul de lege, vă precizez, este vorba de o lege ordinară, a fost adoptat.

Următorul proiect de lege este proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 126/2004 privind trecerea Teatrului Naţional din Târgu Mureş, judeţul Mureş, în subordinea Ministerului Culturii şi Cultelor.

Potrivit prevederilor art.108 din Regulament, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Conform prevederilor art.108 şi art. 111 din Regulament, urmează să aprobăm timpul afectat luărilor de cuvânt la articole şi durata de timp afectată dezbaterii acestui proiect de lege.

Invit preşedinta Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, comisiei sesizată în fond, să facă propunerile regulamentare.

Doamna Raluca Turcan:

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a fost sesizată în fond cu acest proiect de lege, în procedură de urgenţă.

Proiectul de lege a fost dezbătut în şedinţa din 9 februarie 2005. Până la data întocmirii raportului, a fost primit avizul favorabil în forma prezentată de Senat din partea Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, iar din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi din partea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci au fost primite avize favorabile în forma adoptată de Senat după data redactării raportului.

La dezbateri au participat din Ministerului Culturii şi Cultelor, domnul secretar de stat Ioan Onisei, raportul comisiei a fost adoptat cu majoritatea voturilor celor prezenţi în sală în momentul votului.

Aşa cum aţi spus şi dumneavoastră, domnule preşedinte, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, a fost adoptat în Senat în şedinţa din 3 februarie 2005 şi este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor. Comisia propune aprobarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Având în vedere procedura de urgenţă, propunem 3 minute pentru dezbateri şi 5 minute în total.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc foarte mult.

Dacă sunt observaţii?

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

De câţiva ani s-au făcut diverse experimente cu datele din Timişoara, Craiova şi Târgu Mureş. Noi am analizat în cadrul comisiei şi în urmă cu doi ani aceste treceri la Ministerul Culturii ale datelor respective. Din fericire, Teatrul din Timişoara a rămas în continuare în subordinea Ministerului Culturii, celelalte au avut ceva probleme cu consiliile judeţene.

De aceea, v-am propune ca măcar acum să acceptăm şi să votăm această ordonanţă de urgenţă în sensul că atât Teatrul din Târgu Mureş şi, mai târziu voi interveni şi pentru Craiova, să fie preluate la Ministerul Culturii.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Permiteţi-mi să fac o mică corectură. În cazul Teatrului din Timişoara s-a revenit aproape instantaneu, deşi decizia a fost luată şi în cazul aceluiaşi teatru, Grupul parlamentar UDMR nu este de acord cu recentralizarea acestor instituţii, dar, din păcate, nu s-a găsit o altă soluţie financiară. Deci până când nu se va modifica sistemul de finanţare a instituţiilor de cultură, fiind o situaţie de urgenţă, suntem de acord cu această modificare, însă vom evita pentru ca, mai repede să se modifice acest sistem de finanţare.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog, domnule deputat Mihai Mălaimare.

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Sunt actor şi este evident că tot ceea ce priveşte această lume nu-mi rămâne indiferent. Faptul că în urma unei descentralizări făcute rău, şi asta este un lucru pe care noi l-am recunoscut, câteva teatre s-au aflat într-o condiţie nefericită, aceea de a ajunge în subordinea unor elemente ale administraţiei locale care nu au avut soluţii din punct de vedere financiar. Este un lucru care ne îndrituie astăzi să susţinem această ordonanţă de urgenţă, să susţinem, între altele, trecerea Teatrului Naţional din Craiova în subordinea Ministerului Culturii.

Ce-mi permit doar să atrag atenţia, este că a vorbi despre descentralizare este un lucru extrem de serios şi trebuie să o facem cu foarte mare responsabilitate. Nu putem să descentralizăm şi să venim a doua zi cu soluţii pentru ca această descentralizare să fie corectă, aşa cum nu putem să recentralizăm pentru a porni din nou la o descentralizare făcută judicios.

Atrag atenţia noii puteri că, în acest moment, mingea se află în terenul său şi că aşteptăm din partea Ministerului Culturii soluţii clare, coerente în ceea ce priveşte descentralizarea în acest palier. Acestea fiind spuse, noi susţinem această ordonanţă de urgenţă şi raportul Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Vă reamintesc că suntem în procedură de urgenţă, aveam deocamdată o propunere privind dezbaterile pe articole şi dezbaterile pe ansamblu. Supun votului dumneavoastră aceste propuneri din partea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Începem cu titlul legii. Dacă sunt observaţii? Nu sunt observaţii.

Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate de voturi, titlul legii a fost aprobat.

În legătură cu articolul unic, dacă sunt observaţii? Nu sunt observaţii. Supun votului dumneavoastră articolul unic.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi, proiectul de lege a fost aprobat.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2004 privind trecerea Teatrului Naţional din Craiova în subordinea Ministerului Culturii şi Cultelor.

Potrivit prevederilor art.108 alin.3 din Regulament, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Conform aceleiaşi proceduri, şi pentru a face propunerile regulamentare, o invit pe preşedinta comisiei să facă propunerile din partea Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă.

Aveţi cuvântul.

Doamna Raluca Turcan:

Vă mulţumesc.

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a fost sesizată în fond cu acest proiect de lege în procedură de urgenţă, proiectul de lege a fost dezbătut în şedinţele din 9 şi 16 februarie, au fost primite avize favorabile în forma prezentată de Senat, din partea Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, iar din partea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci s-a primit aviz favorabil cu amendamente. La dezbateri au participat: din partea Ministerului Culturii şi Cultelor, domnul secretar de stat Ioan Onisei şi, în calitate de invitaţi, domnul Dan Lupescu, director al Direcţiei pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural naţional al judeţului Dolj, domnul Mircea Cornişteanu, director al Teatrului Naţional din Craiova.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitatea voturilor celor prezenţi în sală în momentul votului.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, a fost dezbătut de Senat în şedinţa din 3 februarie 2005 şi este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

Comisia propune aprobarea proiectului de lege cu amendamente. Având în vedere procedura de urgenţă, propunem 5 minute pentru dezbateri şi 10 minute în total.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt obiecţii privind procedura, deocamdată, privind timpul propus a fi alocat pentru intervenţii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Fiind procedură de urgenţă, în legătură cu titlul, dacă sunt comentarii? Doamna deputat, voiaţi să spuneţi ceva în legătură cu...

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Nu.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Bine. Vă mulţumesc.

În legătură cu titlul legii, dacă sunt obiecţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

În ceea ce priveşte textul propriu-zis, vă rog să observaţi, sunt 4 articole şi există mai multe amendamente din partea comisiei. Vă propun să examinăm articolele în ordinea lor, ţinând seama şi de amendamentele comisiei.

La art.1, dacă sunt observaţii? Nu sunt observaţii.

Vă propun să aprobăm articolul cu amendamentele cuprinse în raport la punctele 2 şi 3.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi, art.1 a fost aprobat.

Am menţionat la art.1 paragraful 1, pct.2 şi 3.

Mai există un amendament la alin.2 şi acesta este cuprins în raport la pct. nr.4, aşa că, pentru buna ordine, am să vă propun votului dumneavoastră şi alin.2 al art.1 cu amendamentul cuprins în raport la pct.4.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi alin.2 a fost aprobat şi, atunci, resupun votului dumneavoastră art.1 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.2 împreună cu amendamentul din raport de la pct.5. Dacă sunt observaţii? Nu sunt observaţii.

Supun votului dumneavoastră art.2 amendat de comisie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.3 cu amendamentul cuprins în raportul comisiei la pct. nr.6. Dacă sunt observaţii? Nu sunt observaţii.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.4 împreună cu amendamentul comisiei din raport de la pct.7. Dacă sunt observaţii? Nu sunt observaţii. Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi, proiectul de lege a fost aprobat.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 116/2004 pentru modificarea art.5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 142/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei SAPARD pentru implementarea tehnică şi financiară a instrumentului special de preaderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală.

Potrivit prevederilor art.108 din regulament, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Invit biroul Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, sesizată în fond, să facă propunerile.

Domnule deputat Kelemen, aveţi cuvântul.

Domnul Kelemen Hunor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 116 din 2004 pentru modificarea art.5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 142 din 2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei SAPARD pentru implementarea tehnică şi financiară a instrumentului special de preaderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală.

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.116 din 2004 face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederile art.73 din Constituţia României.

Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate în şedinţa din 15.II.2005. În urma dezbaterii, comisia propune adoptarea proiectului de lege, în forma prezentată de Senat.

Proiectul de lege este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

Propunem două minute de dezbatere pe articole şi şapte minute în total.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte Kelemen.

Dacă sunt observaţii. Nu sunt observaţii. Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege direct pe articole.

În legătură cu titlul legii dacă sunt observaţii. Nu sunt observaţii.

Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul unic. Dacă sunt observaţii în legătură cu articolul unic din lege. Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră articolul unic.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege, în ansamblu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi, proiectul de lege a fost aprobat.

Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii privind sănătatea reproducerii şi reproducerea umană asistată medical.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul.

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnule secretar de stat, dacă doriţi să luaţi cuvântul, vă invit, cred că este important ca să ştim cum ne pronunţăm, mai ales că proiectul de lege a fost iniţial trimis de o altă echipă guvernamentală şi cred că este important să ştim care este punctul de vedere al actualului Guvern.

Domnul Szekely Ervin (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

În urma dezbaterilor din comisia de specialitate, cred că au fost eliminate toate ambiguităţile în norma juridică şi toate acele elemente care au făcut ca acest proiect, în forma iniţială, să nu fie compatibil cu legislaţia europeană.

În consecinţă, Ministerul Sănătăţii susţine adoptarea acestei iniţiative legislative, în forma în care a fost adoptată de către Comisia de sănătate.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Tot din partea iniţiatorului, a fostului Guvern, în calitate de deputat.

Aveţi cuvântul, domnule deputat!

Domnul Ovidiu Brînzan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Această propunere legislativă a avut o istorie foarte lungă, fiindcă ea ridică multe probleme de etică. A ajuns la promulgare la Preşedinţie şi a fost retrimisă la comisie, de două ori, de fapt, a fost discutată în Comisia de sănătate în ultima vreme.

Părerea mea este că unele din problemele care şi acum sunt ridicate, sunt într-adevăr probleme foarte interesante şi care ar putea fi dezbătute în continuare, însă faptul este că, în momentul de faţă, ne lipseşte o astfel de lege.

Vedeţi situaţia scandalului cu ovulele care pleacă pe bani în străinătate, vedeţi situaţia scandalului cu femei prea în vârstă care nasc copii. Părerea mea este că ar fi bine să avem o astfel de lege pentru a putea preîntâmpina situaţiile contrare normelor eticii, normelor medicale, normelor europene.

Chiar dacă ulterior va fi nevoie şi vor exista şi alte puncte de vedere, sunt convins că această lege este perfectibilă. Însă, să nu uităm că foarte multe dintre lucrurile la care se face referire vor trece prin instanţă, prin instanţa judecătorească care va avea înţelepciunea să decidă şi sunt convins că nu prin această lege vom putea crea acum practică judecătorească. Cred că este bine să se creeze această practică şi, ulterior, să intervenim în corpul legii, dacă va mai fi nevoie.

Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Din partea comisiei. Doar o clipă, domnule deputat! Vă rog! Aveţi cuvântul! O chestiune de procedură, da?

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da. Este o problemă de procedură puţin mai neobişnuită. Îmi exercit dreptul de lider de grup parlamentar pentru a se lămuri o problemă în raporturile cu presa referitoare la acest proiect de lege.

Domnul secretar de stat ne-a vorbit despre necesitatea acestuia. Iniţiatorul a justificat caracterul european al legii, iar "Evenimentul zilei" de astăzi, din toată această lege, muncită şi, să spunem, şi europeană, dar în primul rând necesară nouă, titrează numai "Lege permisivă pentru reproducerea homosexualilor". Este normal ca cel puţin preşedintele comisiei care a avizat să ia poziţia deschisă cu privire la acest articol şi să ne lămurească despre ce este vorba. Minte presa sau noi facem legi strâmbe. Aceasta este problema de procedură.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnule preşedinte, aveţi cuvântul să lămuriţi şi această chestiune şi, de asemenea, să prezentaţi raportul faţă de această propunere de reexaminare a textului legii.

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Privind această lege, privind reproducerea asistată medical, atât Ministerul Sănătăţii, cât şi...

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog să ţineţi microfoanele mai aproape şi să vorbiţi mai puternic.

Domnul Mircea Ifrim:

Mă iertaţi, acum se aude!

Privind această lege privind sănătatea reproducerii şi reproducerea umană asistată medical, atât Ministerul Sănătăţii şi-a expus punctul de vedere, cât în şi numele iniţiatorilor, domnul vicepreşedinte dr. Brînzan a expus punctul de vedere, legea reprezentând o lege care, de fapt, este realizată cu Ministerul Sănătăţii, atât din actuala, cât şi din fosta legislatură şi cu membrii comisiei din ambele legislaturi.

Aş dori să subliniez că legea reglementează această situaţie şi nu am fi în situaţia penibilă de a se fi făcut comerţ cu zigoţi, cu ovule, cu spermatozoizi, dacă această lege ar fi existat. Conform legii, aceasta constituie infracţiune, comerţul cu zigoţi. Unele aspecte ar fi fost mult mai bune.

Ce aş dori să spun: această lege este o lege europeană, aşa cum spunea şi domnul vicepreşedinte, este o lege care reglementează un sector foarte important.

În ce priveşte reexaminarea la cererea Preşedintelui României, această lege a fost reexaminată şi de către actuala comisie, în actuala legislatură şi de către Ministerul Sănătăţii şi, în aceste condiţii, considerăm că ea răspunde tuturor cerinţelor. Vreau să subliniez faptul că se păstrează confidenţialitatea, ceea ce este în majoritatea statelor, este punctul de vedere al majorităţii membrilor comisiei, este punctul de vedere al Ministerului Sănătăţii.

Referitor la cele spuse de distinsul nostru coleg, domnul Bolcaş, aş vrea să spun că legea, prin art.11, precizează că acest lucru se face de către cupluri, iar cuplul este definit în cuprinsul legii; a fost o discuţie în comisia din vechea legislatură asupra acestui punct de vedere şi am concluzionat că, pentru actuala etapă, ne rezumăm la a privi problema aşa.

Sigur, legea este perfectibilă, incontestabil că multe aspecte pot fi îmbunătăţite, există deja un registru de propuneri, sunt convins că în viitor şi nu foarte îndepărtat, legea va putea ca să fie cu mult perfectată dar, în acest moment, este o necesitate pentru a opri ceea ce sunt infracţiunile în acest domeniu, manipulare genetică şi comerţ de embrion şi trebuie să spun că, comisia din actuala legislatură, împreună cu Consiliul Legislativ, au avut o contribuţie foarte mare în această îmbunătăţire a punctului acestuia din cererea de reexaminare a Preşedintelui, aşa încât raportul de înlocuire actual îndeplineşte toate cerinţele, astfel încât această lege să reprezinte realmente un progres.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Totuşi, eu am să insist pe întrebarea care s-a pus, pentru că şi pentru mine, astăzi, în discuţia cu câţiva dintre ziarişti, a apărut aceeaşi întrebare şi eu cred că aceste lucruri vor trebui să fie foarte clar stabilite în proiectul de lege.

Şi atunci o întrebare, la care v-aş ruga, dacă se poate să daţi un răspuns, dacă eventual în amendamentul de la lit.g), atunci când se vorbeşte de dreptul la reproducere al cuplurilor şi indivizilor şi/sau corectarea, nu se poate adăuga "cuplurilor heterosexuale" sau ceva de genul acesta, care să evite o interpretare care, într-un fel, ar sugera că orice fel de cuplu poate să beneficieze de acest drept.

Nu m-am uitat pe textul legii în ansamblu, dar la o lectură care poate, ştiu eu, care poate fi făcută cu lupa, poate că s-ar putea trage şi această concluzie. Dar, repet, iniţiatorul şi comisia vor fi cele care vor da răspunsul potrivit.

Domnul Mircea Ifrim:

Dacă-mi permiteţi, domnule preşedinte! Legea este clară în cuprinsul ei, dar cred că menţionarea cuvântului "heterosexual" ar elimina orice fel de probleme care s-ar ridica în acest sens. Aşa încât, comisia este de acord cu această precizare pe care o faceţi dumneavoastră.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc. M-am uitat pe art.12 şi de acolo nu rezultau lucrurile atât de limpede, dar ca să nu apară aceste speculaţii în presă faţă de sensul reglementării, eu cred că ideea ar trebui să fie... Guvernul înţeleg că acceptă această idee şi, de asemenea, iniţiatorul.

Dacă sunteţi de acord, atunci să intrăm propriu-zis pe procedură şi să începem cu dezbaterea generală.

Da. Vă rog! La dezbaterea generală sau...?! Vă rog!

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Cred că problema pe care aţi ridicat-o este exclusă din lege, iar ceea ce a apărut în ziarele de astăzi, eu n-am citit, dar dacă este scris, probabil că jurnalistul cu pricina n-a citit legea în totalitate, pentru că la art.11 se spune: "...pentru a recurge la reproducerea umană asistată medicală, bărbatul şi femeia trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii: să fie căsătoriţi...". Deci, este clar că este vorba de cupluri heterosexuale.

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog, domnule preşedinte!

Domnul Mircea Ifrim:

Este foarte corect ceea ce a exprimat domnul deputat Paveliu. Aşa am gândit şi noi legea, au fost şi discuţii pe acest subiect, dar cuvântul "heterosexual" consider că subliniază mai mult acest lucru şi cred că nu ne deranjează dacă suntem de acord cu acest cuvânt. Dar este foarte clar.

Domnul Adrian Năstase:

Mulţumesc.

Vă rog, domnul deputat Nicolăescu.

Dar eu vă propun la această chestiune, când ajungem la articolul respectiv, să discutăm dacă mai este nevoie, dacă consideraţi, de aceea am şi apelat la dumneavoastră, dacă nu este necesară această precizare, eu revin fără nici un fel de probleme.

Vă rog, domnule deputat!

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Domnule preşedinte,

Eu cred că nu e nevoie să facem în lege precizări de care nu este cazul. În legislaţia română nu se vorbeşte de cupluri de altă natură decât heterosexuale. N-are rost să încărcăm un text de lege cu lucruri care nu-şi au rostul, decât ca să ne aflăm în treabă, sau ca să dăm satisfacţie unor interpretări.

Haideţi să facem o legiferare corectă şi normală şi nu ţinând cont de suspiciunile şi interpretările altora.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Brînzan.

Domnul Ovidiu Brînzan:

Antevorbitorii mei au dreptate, mai ales că s-a plecat de la o citire mai neatentă a textului. La lit.g) se vorbeşte despre definirea tehnologiilor de asistare medicală. Tehnologiile de asistare medicală sunt acelea care fac următoarele lucruri..., nu le fac pentru heterosexuali sau pentru...Tehnic, asta este definiţia acestei manevre.

Textul legii spune cine are dreptul să beneficieze în mod explicit de aceste tehnici şi acestea sunt cuplurile formate dintr-un bărbat şi o femeie care au fost doi ani împreună şi aşa mai departe. Cred că nici n-are rost să mai facem o altă precizare pentru că lucrurile sunt absolut clare în textul legii şi şi nu pot să ducă la nici o confuzie.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Iertaţi-mă că am provocat această discuţie, dar era absolut necesară în ceea ce priveşte clarificarea raporturilor noastre cu presa. Ţin să vă aduc la cunoştinţă că articolul respectiv nu este scris de un orişicine ziarist cu mai bune sau rele intenţii, ci este punctul de vedere al unui medic. Dacă un medic poate să interpreteze în acest mod o lege, vă daţi seama ce harcea-parcea ar face din ea un jurist în interpretare. Şi atunci este normal să precizăm, pentru că, practic, prin intermediul acestui ziar, opinia publică ne-o cere.

Este răspunsul nostru ferm, poziţia noastră fermă, corectă şi deschisă. De aceea, vă solicit să votaţi textul cu această precizare care, chiar dacă se regăseşte în intenţia iniţiatorului, nu a fost făcută la momentul potrivit şi la timpul potrivit. Or, ăsta este un lucru esenţial şi într-o lege şi în dragoste.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Ifrim:

De fapt, adevărul absolut este numai Dumnezeu, în religia creştină. În rest, totul e relativ şi există argumente valide de ambele părţi.

După părerea mea, mă rog, veţi hotărî dumneavoastră, poate la lit.l) din pct.1, deci, pct.1 lit.l) să zicem "prin cuplu reproductiv asistat medical se înţelege cuplul heterosexual care beneficiază...", deşi e foarte corect că în toată legislaţia românească lucrurile sunt clare, dar putem să facem o precizare în plus. Veţi decide!

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Stimaţi colegi, începem dezbaterile generale. Dacă doreşte cineva să participe, deşi, în mare măsură, dezbaterile generale s-au epuizat prin aceste comentarii, bănuiesc. Totuşi, dacă cineva doreşte să se mai înscrie la dezbateri generale. Nu este cazul.

Începem dezbaterea pe articole.

La art.1 nu sunt amendamente. Vă propun, acolo unde nu avem amendamente, votul din final să acopere întregul text al legii, pentru a discuta numai textele unde apar aceste amendamente. Aşa că vom trece direct la art.3. Vă rog să vedeţi în raport amendamentele propuse de comisie pentru lit.g), k), l) şi s).

Dacă sunt observaţii. O chestiune specială, şi aici vă rog să vă pronunţaţi în legătură cu propunerea preşedintelui comisiei ca la lit.l) să se adauge după "cuplu", "heterosexual" pentru a preciza ceea ce înţeleg că este oricum sensul legii.

Supun votului dumneavoastră această propunere din partea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 7 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Cu majoritate de voturi, această propunere a fost acceptată.

Supun acum votului dumneavoastră art.3, cu amendamentele propuse de către comisie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art.8, există o modificare propusă de comisie. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Aveţi un punct de vedere, vă rog, doamna deputat!

Doamna Gabriela Creţu:

Stimaţi colegi, o prevedere legală se formulează pentru cazul general, iar dacă există excepţii, acestea se prevăd explicit, după cazul general. În cazul nostru, alineatul propus de către comisie este "...femeile gravide care au capacitatea de consimţământ..."

Stimaţi colegi, vreau să vă precizez că femeile, şi cele gravide, şi celelalte, în genere, în general au capacitate de consimţământ. Drept urmare, avem o tautologie sau un truism.

Ca urmare, trebuie reformulat acolo "...femeile gravide au dreptul la întrerupere voluntară a sarcinii în condiţii de siguranţă." După care, dacă avem excepţii, excepţii pot fi cele care încă nu au, dacă există aşa ceva, să zicem, se putea face o referire la minore, eventual, sau cele care au pierdut capacitatea de consimţământ, eu ştiu, boli psihice şi aşa mai departe. Este neacceptabilă prima formulare.

Domnul Adrian Năstase:

Mulţumesc foarte mult.

Domnul deputat Bolcaş. E o chestiune juridică. Să-l lăsăm pe domnul Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Eu nu contest că femeile au o capacitate foarte frumoasă de consimţământ, deşi mi s-a întâmplat mai rar în viaţă. Dar aici este vorba de un termen juridic, e vorba de capacitatea juridică care se dobândeşte la o anumită vârstă şi în anumite condiţii, prevăzute deocamdată de Decretul 31 şi, în viitor, de Codul civil.

Nu pot să fiu de acord cu distinsul meu coleg, să spun în loc de "capacitate de consimţământ", "discernământ", nu pentru că m-aş îndoi că femeile îşi pot pierde discernământul în anumite situaţii, dar sunt două noţiuni juridice distincte.

Din punct de vedere juridic şi nu din punct de vedere masculin, textul este exact.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Domnul secretar de stat. Imediat! Pe aceeaşi chestiune.

Domnul Szekely Ervin:

Trebuie să confirm pe domnul deputat Bolcaş şi să spun că, capacitatea de consimţământ nu se prezumă în mod natural, aşa că legea se referă la o ipoteză când femeile gravide au capacitatea de consimţământ şi cred că textul este bine aşa cum este.

Domnul Adrian Năstase:

Da. De acord cu ministerul. Da, doamna deputat. Aveţi cuvântul!

Doamna Gabriela Creţu:

Stimaţi colegi, mă iertaţi. Articolul se referă la avortul voluntar. Ca urmare, aş dori să citiţi mai departe. "...în situaţii speciale, precum interdicţie judecătorească sau incapacitatea gravidei de a-şi exprima voinţa, vor decide alţii", scrie articolul.

Deci, repet, ceea ce se propune este un amendament, adăugarea unui alineat la acel articol care prevede dreptul de avort voluntar.

Stimaţi colegi, vă rog să comparaţi textul iniţial şi textul propus. El este propus pentru înlocuire la articolul iniţial care zicea că adolescentele şi tinerele care au capacitate de consimţământ au dreptul la întrerupere voluntară de sarcină. Deci, legiuitorul iniţial propunea ca minorele - bănuiesc adolescentele şi tinerele se referă la minore, pentru că altfel este un termen juridic inexistent, nu ştiu ce poate să însemne adolescentele şi tinerele, dar dacă se referea la minore, atunci spunea: minorele care sunt gravide şi vor să avorteze, au acest drept. Ăsta era textul iniţial. Conform adăugirilor care s-au făcut, a reieşit că cineva poate să facă avort voluntar şi fără a-şi exprima voinţa, în lipsă, când este acordul părinţilor obligatoriu, al tutorilor legali sau al unei comisii medicale.

Dacă e vorba de avort medical, e altceva. Avortul medical trebuie luat...în situaţia în care, poftim, e leşinată persoana, am înţeles care era situaţia. Dar atunci e avort medical. Nu poate să fie avort la cerere, voluntar, că despre asta era vorba în textul iniţial care se cerea amendat.

Domnul Adrian Năstase:

Aveţi cuvântul, domnule preşedinte.

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Noi considerăm că este corect să lăsăm cuvântul "consimţământ", aşa după cum spunea şi distinsul nostru coleg, domnul Bolcaş, şi domnul ministru Szekely, întrucât partea a doua se referă la situaţii speciale. De pildă, o femeie, la un moment dat, cu o metroragie cataclismică, ea nu poate ca să-şi dea un consimţământ, fiind în incapacitate de exprimare. De asemenea, am avut discuţii foarte serioase în comisie privind obligativitatea ca să-şi dea părinţii consimţământul. Or, există situaţii în care am avut cazuri de sinucidere pentru asemenea lucruri.

Deci, comisia vă roagă să votaţi textul în forma propusă de comisie.

Domnul Adrian Năstase:

Doamna deputat, sunteţi de acord să supun votului propunerea...

Vă rog, doamna deputat.

Doamna Gabriela Creţu:

Pot să nu fac obiecţii de conţinut, dar am voie să fac obiecţii de formulare logică. Este exclus ca să existe avort voluntar în cazul unei persoane care nu-şi poate exercita voinţa. Atunci, înseamnă că este avortul medical care e decis de o comisie.

Domnul Adrian Năstase:

Vorbiţi în ambele microfoane ca să vă poată auzi toţi colegii.

Doamna Gabriela Creţu:

Deci, noi avem acolo o problemă de formulare logică. De vreme ce reglementăm o situaţie specială, a avortului voluntar, este exclus să existe acord voluntar involuntar. Că, dacă cineva nu poate să-şi exprime voinţa, da? nu poate să facă avort voluntar. Eventual, medicii pot decide în comisie că este cazul să i se facă un avort medical ca să-i salveze viaţa. Dar, nu putem să precizăm într-o lege că cineva îşi dă involuntar acordul să facă ceva voluntar. Este o chestie de formulare, dacă doriţi, logică.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Brânzan.

Domnul Ovidiu Brînzan:

Vreau doar să atrag atenţia distinsei mele colege că nu discutăm despre capacitatea femeii de a-şi manifesta dorinţa în privinţa întreruperii sarcinii. În România, şi până acum, o femeie în stare de conştienţă şi cu discernământul păstrat putea să apeleze la avort.

Noutatea pe care legea o aduce este obligativitatea consilierii. Şi, normal, că noi precizăm aici la cine se referă această obligativitate a consilierii înainte de avort. Deci, nici o femeie nu are dreptul să facă un avort fără să fie consiliată, din motivele pe care le arată expunerea de motive şi legea. Probabil că de aici apare o neînţelegere de termeni.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog să mă credeţi, îmi face plăcere insistenţa doamnei doctor în a găsi acurateţea unui text dintr-o lege, dar aici este o îmbinare între o terminologie juridică şi una medicală. Şi s-ar părea că jocul dublu a creat o stare de confuzie, nu feminină, ci legislativă. Adică, avortul voluntar este atunci când cineva vrea, îşi manifestă voinţa. Dar trebuie să mai existe şi "putirinţă", adică această voinţă să fie primită juridic, ca având o capacitate de a şi-o exprima. Asta este tot. Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog, domnule deputat Paveliu.

Domnul Sorin Marian Paveliu:

În primul rând, o precizare pentru doamna deputat. Într-adevăr, formularea este nefericită. Noi, la comisie am lăsat-o, uitându-ne numai la textul care se propunea a fi schimbat, fără să vedem şi sensul pe care l-a semnalat. Şi, de aceea, cred că cea mai bună formulare ar trebui să fie: "Femeile gravide care au capacitatea de a-şi exprima consimţământul", ceea ce este parcă un pic altceva, ideea fiind că orice pacient, în clipa în care este supus unui act medical, trebuie să-şi exprime consimţământul verbal sau scris.

Pe de altă parte, există şi situaţii, eu am avut nefericita ocazie să particip la o asemenea situaţie, în care se impune a se efectua o asemenea manevră, fără ca pacienta sau - în sfârşit - persoana gravidă să-şi poată da consimţământul. Concret, era vorba despre o pacientă care a căzut cu un balcon, a făcut o fractură cerebrală ..., în sfârşit. Deci, există şi asemenea situaţii cum este menţionat în partea a doua.

Deci, eu propun înlocuirea "au capacitate de consimţământ" cu "au capacitatea de a-şi da consimţământul", "au capacitatea de a-şi exprima consimţământul".

Domnul Adrian Năstase:

Comisia este de acord.

Doamna deputat Creţu, sunteţi de acord cu această modificare?

Domnul deputat Marton Arpad.

Domnul Marton Arpad Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Capacitatea de consimţământ este un termen consacrat, da? şi aşa se cheamă în terminologia juridică "capacitatea de consimţământ", şi nu "capacitatea de a-şi da consimţământul". Putem să o înlocuim, dar atunci poate rescriem întregul Cod civil, Cod penal şi toate celelalte.

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog, domnule preşedinte Ifrim.

Domnul Mircea Ifrim:

Întrucat aşa cum se spunea mai înainte, este o îmbinare între limbajul medical şi limbajul juridic, comisia opinează pentru a spune "a-şi exprima consimţământul", pentru a fi foarte clari.

Domnul Adrian Năstase:

Deci, acesta este punctul de vedere al comisiei.

Înţeleg că nu sunt obiecţii la această soluţie de compromis.

Atunci, supun votului dumneavoastră art.8, cu această modificare.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Cu majoritate de voturi, modificarea art.8 a fost acceptată în sensul precizat anterior.

Art.10. Sunt unele modificări propuse de comisie.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art.10 în ansamblu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.4 din raport: modificări la art.13.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art.13 în formularea propusă de comisie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.19. Sunt mai multe propuneri formulate de către comisie, dar care în esenţă se bazează pe faptul că primul alineat este eliminat.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art.19 în noua formulare.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? O abţinere.

Cu o abţinere, art.19 a fost aprobat.

Art.21. Dacă sunt observaţii? (Discuţii la masa prezidiului.)

Amendamentele le discutăm după aceea. A, da, iertaţi-mă, aveţi dreptate, trebuie să reintroducem la ...

Deci, un amendament respins pentru art.19. Rog colegii să urmărească.

Domnul Sorin Marian Paveliu:

Stimaţi colegi,

Articolul pe care vreau acum să vi-l supun atenţiei se referă la confidenţialitatea donatorului.

În general, confidenţialitatea în sistemul sanitar, în momentul de faţă, este puţin apreciată, şi asta este o problemă care trebuie schimbată.

De asemenea, evident că în acest subiect extrem de delicat, al donării în cazul reproducerii asistate, trebuie să fie asigurată confidenţialitatea. Eu am exprimat un punct de vedere divergent faţă de colegi, în sensul că nu sprijin o confidenţialitate absolută. Altfel spus, nu sunt de acord ca odată ce s-a produs donarea, donatorul să nu mai poată fi niciodată descoperit.

Am să vă dau un exemplu, pentru a înţelege de ce este totuşi necesar ca să existe undeva o evidenţă, chiar dacă ea este secretă, dar care într-un caz extrem să poată fi dezvăluită. Există în literatura de specialitate un exemplu care a făcut vogă la un anumit moment dat, acum vreo zece ani, un medic care se ocupa de fertilizarea in vitro a fost descoperit că a donat, practic, cât timp s-a ocupat de această meserie, numai sperma lui. Şi au descoperit femeile când s-au întâlnit cu copiii la o reuniune, că toţi copiii semănau între ei, şi în felul acesta s-a descoperit faptul că exista un singur donator.

De asemenea, să ne uităm la situaţia care s-a petrecut în România, acum două săptămâni, acest caz care a fost intens mediatizat, al comerţului din acest domeniu. Imaginaţi-vă că în clipa în care s-ar fi dus procurorul să investigheze în ce condiţii s-a desfăşurat această donare, medicul ar putea să invoce, şi să spună: Dom'ne, eu nu pot să-ţi dau dumitale nici un fel de relaţii asupra persoanelor care au donat, contra bani, material biologic, datorită faptului că mă protejează legea, şi eu nu pot să dezvălui nici un fel de condiţii.

Problema este că oamenii trebuie să fie înscrişi într-un registru, în acest fel să fie evitată donarea contra bani şi donarea repetată, având ca obiect obţinerea de foloase materiale. De aceea, am propus ca donatorii să fie înscrişi într-un registru unic, al donatorilor de gameţi, pentru fertilizarea in vitro, şi medicul să aibă obligaţia de a menţiona în actele medico-legale suficiente elemente care să poată permite identificarea donatorului atunci când este cazul. Şi, mă refer exclusiv la situaţii juridice extreme, în conformitate cu prevederile prezentei legi, care prevede confidenţialitatea în mod normal, sau în urma unei sentinţe definitive judecătoreşti.

De aceea, vă rog să acceptaţi acest amendament şi să luaţi în considerare totul dintr-o perspectivă strict juridică. Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Punctul de vedere al comisiei.

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Cu toată consideraţia pentru opinia colegului meu, noi am avut lungi discuţii pe această temă: tema confidenţialităţii absolute sau a lăsării unei portiţe.

Sigur, există argumente, cum spuneam, pentru orice. Dar, aşa după cum se procedează în majoritatea statelor, aşa după cum au concluzionat specialiştii, întrucât această lege s-a făcut cu concursul specialiştilor, s-a hotărât să fie, aşa cum este şi în alte ţări, confidenţialitate absolută.

Aş dori să spun că şi Ministerul Sănătăţii a propus un articol în acest sens, însă, în final a fost de acord cu confidenţialitatea absolută. Vom vedea, experienţa mondială arată că această confidenţialitate este necesară. În comisie, chiar unul dintre colegi a făcut un joc de cuvinte şi a spus: Dacă va şti că este cu spermă de la Bill Gates, ce se va întâmpla cu părinţii şi copiii?

Deci, menţinem punctul de vedere al comisiei şi al Ministerului Sănătăţii, pentru confidenţialitate absolută.

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog, domnule deputat Paveliu.

Domnul Sorin Marian Paveliu:

Vreau să spun că specialiştii care au fost consultaţi au exprimat până la urmă un punct de vedere subiectiv. Ei sunt practicieni în acest domeniu şi, bineînţeles, că sprijină punctul de vedere care le convine cel mai mult.

Am să încerc să vă mai dau un contra exemplu, tot o situaţie din practică. Este vorba despre o situaţie în care o femeie albă a născut un copil negru, şi ea ştia că donarea s-a făcut de la o persoană de sex masculin alb.

În condiţiile astea, nici măcar nu poţi să demonstrezi culpa respectivă, unde s-a făcut greşeala, pentru că medicul respectiv va invoca: "Dom'ne, este protejată. În clipa în care s-a făcut donarea, din punctul meu de vedere pacientul a dispărut din evidenţe. Persoana care a făcut donarea nu mai există, din punct de vedere juridic".

Cred că asupra acestei confidenţialităţi extreme nu ar trebui să acceptăm în forma propusă în proiectul de lege.

Domnul Adrian Năstase:

Stimaţi colegi,

Aţi ascultat cele două puncte de vedere: unul care solicită o confidenţialitate maximă, celălalt care consideră că introducerea unui registru de date ar putea să evite anumite riscuri în timp.

Soluţia este, fără îndoială, să supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat, cu precizarea că acest amendament a fost respins de către comisie. Urmează, însă, ca plenul să decidă.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi.

114 voturi pentru.

Împotrivă? Vă rog să număraţi.

111 voturi împotrivă.

Abţineri? Vă rog să număraţi. 19 abţineri.

Rezultatul votului este următorul: 114 voturi pentru, 111 voturi împotrivă şi 19 abţineri.

În aceste condiţii, amendamentul nu a fost acceptat.

Trecem la art.21. (Discuţii la masa prezidiului.)

Stimaţi colegi,

La art.21, comisia a propus un amendament, şi sunt mai multe propuneri de reformulare, de eliminare de litere.

Dacă sunt observaţii la art.21?

Vă rog să observaţi că la art.21 avem şi un amendament care este pe lista ...

Vă rog, domnule deputat Paveliu.

Domnul Sorin Marian Paveliu:

Să-mi fie iertată lipsa de experienţă în procedura parlamentară, dar aş vrea să înţeleg. Deci, 114 voturi pentru, 111 voturi împotrivă, 19 abţineri şi aţi concluzionat că amendamentul a fost respins?

Domnul Adrian Năstase:

Da.

Domnul Sorin Marian Paveliu:

Pentru că nu este jumătate plus unu din numărul celor prezenţi sau de ce?

Domnul Adrian Năstase:

Pentru că aceasta este procedura. Abţinerile nu sunt contabilizate la voturile pentru, şi dacă veţi adăuga 114 cu 111 şi cu 19, împărţiţi la 2, şi o să vedeţi după aceea că nu s-a obţinut jumătate plus unu din voturi.

Domnul Sorin Marian Paveliu:

Da, mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Aceasta este una din regulile de procedură. Nu este nici un fel de problemă. Repet, din punctul meu de vedere, soluţia este cea dictată de plen, într-un sens sau într-altul.

Stimaţi colegi,

Suntem deci la art.21, dar la art.21, înainte de a pune în discuţie formularea comisiei, aş vrea să pun întâi în discuţie amendamentul respins la art.21, lit.d).

Deci, comisia îşi menţine punctul de vedere? Domnule preşedinte?

Deci, în legătură cu art.21, cu amendamentul care se propune a fi respins.

Doamna deputat Ardelean, vă rog, vreţi să interveniţi.

Doamna Cornelia Ardelean:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vin cu propunerea de a mai supune o dată la vot, cu menţiunea dumneavoastră, că poate nu au fost atenţi la ceea ce doream să votăm. Şi vin cu încă un argument, chiar dacă am depăşit faza de discuţii, să punem şi problema de sănătate.

Deci nu se poate ca această confidenţialitate absolută să protejeze tatăl, în situaţiile în care sunt probleme de sănătate ulterioare ale copilului, ca acesta să nu poată fi identificat.

Domnul Adrian Năstase:

Doamna deputat, eu v-am înţeles foarte mult pentru această propunere, dar am totuşi o rugăminte: să respectăm regulile în Parlament. Deci, avem lideri de grupuri, avem nişte proceduri, care sunt clar stabilite, vă rog să le respectăm totuşi.

În ceea ce priveşte art.21 lit.d), Ministerul Sănătăţii propune o reformulare la lit.d), iar comisia consideră că precizările respective sunt deja cuprinse în text.

Supun votului dumneavoastră totuşi această propunere, care nici ministerul nu o mai susţine. Totuşi, pentru o bună regulă, supun acest amendament votului din plen.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 1 vot pentru.

Insuficient pentru adoptare.

Ne întoarcem la art.21 în formularea comisiei cu propunerile comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi, art.21 a fost aprobat.

La art.22, o propunere din partea Ministerului Sănătăţii.

Menţineţi această propunere? Nu.

Pentru bună regulă, supun votului totuşi acest amendament pentru care se propune respingerea de către comisie.

Cine este pentru? Nici un vot pentru.

Nu are rost să numărăm mai departe. Amendamentul este respins de către plen.

Ne întoarcem la art.22, aşa cum este modificat sau pentru felul în care este amendat de către comisie.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră acest articol.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art.23 sunt câteva modificări propuse.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art.23 în noua formulare.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.25 în formularea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.27. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Îl supun votului dumneavoastră cu amendamentele comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.28, partea introductivă şi lit.a).

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.29. Propunerea cu amendamentele comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? O abţinere.

Cu o abţinere, art.29 a fost aprobat.

La art.32, Ministerul Sănătăţii are o propunere.

O menţineţi? Nu.

Da, vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

După art.32, da.

Ministerul Sănătăţii a renunţat la susţinerea acestui amendament, totuşi el a fost înregistrat şi îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? 10 voturi pentru.

Insuficiente pentru adoptare.

Am o rugăminte: dacă o să discutaţi mai puţin între dumneavoastră, atunci o să auziţi ce supun votului.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Mircea Ifrim:

Dacă-mi permiteţi, Ministerul Sănătăţii a renunţat la amendament, întrucât el a fost inclus, iar sancţiunile sunt mult mai bine jalonate. Comisia a lucrat împreună cu Consiliul Legislativ, a stabilit ce este infracţiune şi are un gen de sancţiuni, a stabilit ceea ce ţine de civil şi are alt gen de sancţiuni.

Deci, acesta este motivul pentru care Ministerul Sănătăţii a renunţat, întrucât lucrând împreună am făcut un capitol "Sancţiuni".

Domnul Adrian Năstase:

Pe această chestiune, da? Vă rog, domnule deputat.

Domnul Sorin Marian Paveliu:

Este evident că este ora 18,00 şi am obosit cu toţii. Amendamentul care este propus a fost introdus tocmai pentru a da valoare legii, pentru că în forma de dinainte de comisie exista o serie întreagă de activităţi care erau interzise. Dacă o să citiţi art.14, care merge de la a) la m), n-o să vă ... decât producerea abuzivă de embrioni, lipsa de consimţământ, intermedierea înţelegerilor, manipulări genetice pe embrionări, inseminarea post-mortem, comerţul cu embrioni, donarea ilicită de embrioni, traficul cu gameţi ş.a.m.d., nu aveau nici o sancţiune în lege. Deci, am să vă rog să ...

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, iertaţi-mă, sunt două aspecte pe care vă rog să le observaţi: există un amendament din partea Ministerului Sănătăţii, care este la amendamente respinse; şi este o formulare de amendament din partea comisiei, care vizează practic acelaşi lucru, dar în termeni oarecum diferiţi.

Şi esenţa, repet, este aceeaşi, dar comisia consideră că propriul său text este mai bine formulat decât textul iniţial de la Ministerul Sănătăţii. Şi, de altfel, Ministerul Sănătăţii a renunţat la propria sa propunere pentru a sprijini propunerea venită din partea comisiei, care a fost pusă de acord cu Consiliul Legislativ.

De acord? Da. Vă mulţumesc foarte mult.

În aceste condiţii, daţi-mi voie să supun votului dumneavoastră, în mod formal, repet, propunerea venită din partea Ministerului Sănătăţii, care însă nu mai este susţinută de către minister şi pentru care se propune respingerea din partea comisiei.

Totuşi, cine este pentru acest amendament? Vă rog să număraţi. Nici un vot pentru. Vă mulţumesc.

În aceste condiţii, supun votului dumneavoastră art. 32, dar cu amendamentele comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi art. 32 a fost aprobat.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Acum am să cer ajutorul colegilor jurişti, pentru că a fost adoptat acest amendament, care a introdus, pe lângă sancţiunile contravenţionale, şi amendă penală. A existat o sugestie - şi cred că este corectă - ca acest capitol IV să se numească "Sancţiuni şi pedepse".

Domnul Adrian Năstase:

Punctul de vedere al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi sau al domnului deputat Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Nu există o distincţie nici lingvistică şi nici juridică clară între sancţiuni şi pedepse. Titulatura ar părea de un eclectism care ne depăşeşte. Problema este însă alta aici, şi este una. Am adoptat noul Cod penal. Concepţia acestui nou Cod penal care va intra în vigoare este ca toate infracţiunile să fie reglementate în corpul său, să nu mai existe infracţiuni prevăzute în legi speciale.

Aşa că, dacă vom adopta ceva acum, este pus sub semnul provizoratului.

Cu privire la titlu, sunt de acord să se menţină cel din proiectul de lege.

Domnul Adrian Năstase:

În ceea ce priveşte Codul penal şi felul în care vor fi amenajate infracţiunile este o chestiune care, sigur, în viitor va fi văzută probabil nu numai pentru această lege, dar pentru multe altele.

Iar în ceea ce priveşte acest capitol al legii, formularea generică "Sancţiuni" acoperă în mod evident şi pedepsele, până la urmă... Dar, sigur, dacă doriţi să faceţi o propunere formală de amendare, eu am s-o supun la vot.

Doriţi să fac aceasta?

Titlul, în momentul de faţă este "Sancţiuni".

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Orice sancţiune este o pedeapsă!

Domnul Adrian Năstase:

Formularea generică "Sancţiuni".

Dar, repet, juriştii vor decide, împreună cu iniţiatorii.

Care este punctul de vedere al comisiei?

Domnul Mircea Ifrim:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nefiind jurist, dacă un distins jurist ne spune cum este bine în aceste condiţii, să ne spună, şi comisia va fi de acord. Nefiind jurist nu pot să mă exprim.

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Distinsul nostru coleg este foarte bine intenţionat şi a crezut că face o distincţie între sancţiuni, care ar fi contravenţionale, şi pedepse, care ar fi penale.

Nu există o asemenea distincţie! Şi contravenţional şi penal este vorba de sancţiuni care au diverse modalităţi. Iar în limba română, orice sancţiune este o pedeapsă, aşa cum primim şi noi pedepse de la apropiatele noastre.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Sorin Marian Paveliu:

N-aş vrea să se înţeleagă că mă ambiţionez în câte o idee, mai ales într-un domeniu pe care-l stăpânesc, dar sugestia respectivă a fost făcută de preşedintele Consiliului legislativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Aveţi cuvântul, domnule preşedinte.

Domnul Mircea Ifrim:

Pentru istorie, pentru că este o parte foarte importantă a legii, noi am hotărât în comisie să se facă acest lucru şi domnul Paveliu şi subsemnatul am avut întrevederea cu preşedintele Consiliului legislativ, care ne-a ajutat foarte mult.

Într-adevăr, este corect că aţi sugerat acest lucru, dar dumneavoastră şi juriştii de aici decideţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Dragoş Ujeniuc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În orice lege în care se prevăd sancţiuni cu privire la unele fapte incriminate în respectiva lege, acestea sunt trecute la Capitolul "Infracţiuni şi contravenţii". Aşa intitulează orice lege capitolul care cuprinde sancţiunile la încălcarea care se comite. Niciodată, în nici o lege, nu o să întâlniţi altfel decât titlul "Infracţiuni şi contravenţii".

Deci, din acest punct de vedere, domnul deputat Bolcaş are dreptate când semnalează faptul că o dată cu intrarea în vigoare a noului Cod penal, toate infracţiunile vor fi încorporate în acest cod şi că, deci, noi, enunţând nişte infracţiuni acum, nu facem altceva decât să dăm gir aplicabilităţii lor, textului de lege respectiv pentru perioada din prezent, până la intrarea în vigoare a Codului penal, adică 29 iunie a.c.

Fie numai şi pentru această perioadă să ne îndreptăm spre titulatura corectă, prevăzută în orice lege a acestui capitol, şi anume "Infracţiuni şi contravenţii". Este singura titulatură sub care se discută sancţiunile.

Nu există în nici o lege, nu am întâlnit aşa ceva, titlul unui capitol "Sancţiuni şi pedepse" sau "Sancţiuni". Sancţiunile sunt sub titlul "Infracţiuni şi contravenţii".

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule preşedinte al Comisiei juridice, aveţi cuvântul.

Domnul Sergiu Andon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Neîndoielnic, punctul de vedere exprimat ultima dată de domnul deputat Dragoş Ujeniuc este corect, dar în opinia mea corect este şi termenul "Sancţiuni", mai ales în perspectiva evoluţiei legislative evocate deja şi a absorbirii tuturor infracţiunilor în Codul penal.

În ceea ce priveşte dilema şi avizul Consiliului legislativ, opinia mea este că distincţia pe care a urmărit-o preşedintele Consiliului legislativ prin sugestia sa este prea subtilă, prea absconsă juridic, insuficient de clară, în schimb, semantic riscăm un demipleonasm: este parţial pleonastică.

În concluzie, opinez pentru titrarea capitolului cu un singur cuvânt: "sancţiuni".

Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Stimaţi colegi,

Putem să discutăm foarte mult. Eu vă propun să supun la vot sugestia colegului nostru, care dorea să adauge la titlul capitolului "Sancţiuni" şi "pedepse".

Cine este de acord cu acest amendament, ţinând seama de toate discuţiile care au avut loc.

Cine este pentru? Un vot pentru. Insuficient pentru adoptare.

Stimaţi colegi, vă propun ca votul final asupra acestui proiect de lege să-l dăm mâine, la ora 11,00. Este vorba de o lege organică şi, de aceea, cred că este mai potrivit să procedăm în acest fel.

De asemenea, vă propun să întrerupem aici dezbaterile pentru astăzi. La ora 18,30 urmează primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului, iar de la ora 19,30 prezentarea pe scurt a interpelărilor ce urmează a fi adresate membrilor Guvernului.

Facem o scurtă pauză. Vă mulţumesc.

(După pauză, şedinţa a fost condusă de doamna Daniela Popa, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor).

Doamna Daniela Popa:

Stimaţi colegi,

Vă propun să începem, chiar dacă cu două minute mai devreme, partea a doua a şedinţei de astăzi, şedinţă consacrată răspunsurilor orale la interpelări.

Dacă domnul deputat Florin Iordache de la Grupul parlamentar al P.S.D. este în sală? Vreţi să vă dezvoltaţi interpelarea sau aşteptaţi direct cuvântul?

Atunci are cuvântul doamna ministru al justiţiei, doamna Monica Macovei. Vă rog, doamna ministru. Răspunsul pentru domnul deputat Florin Iordache. Vorbiţi aici la tribună, vă rog.

Doamna Monica Luisa Macovei (ministrul justiţiei):

Bună seara!

Interpelarea se referă la măsurile care urmează a fi luate de către Administraţia Naţională a penitenciarelor, care este o unitate aflată în subordinea Ministerului Justiţiei, cu privire la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă din penitenciare şi la finanţarea sistemului penitenciar. La interpelare s-a răspuns şi în scris, nu am să vă reţin cu foarte multe detalii, sunt patru pagini. Este clar că această întrebare este justificată de faptul că în prezent condiţiile de detenţie din penitenciare nu sunt dintre cele mai bune şi datorită finanţării scăzute şi datorită unor alte elemente care ţin de comportamentul celor din penitenciare sau de lipsa de educaţie şi de pregătire a celor care lucrează cu deţinuţii.

Ca să răspund direct cu măsurile care vor fi luate, vă informez că există un plan de acţiune pentru perioada 2005 - 2008, al Ministerului Justiţiei, împreună cu Administraţia Naţională a Penitenciarelor, cu obiective concrete pe care dorim să le realizăm pentru a obţine în final îmbunătăţirea vieţii celor din penitenciare.

Măsurile vizează mai multe aspecte. În primul rând, îmbunătăţirea cadrului normativ necesar pentru a pune în aplicare statutul funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, elaborarea de legislaţie secundară pentru a se aplica Legea privind executarea pedepselor, care a fost adoptată. Apoi măsuri care privesc condiţiile şi materialele necesare deţinuţilor, în vederea exercitării dreptului la apărare şi corespondenţă, evident, măsuri care privesc îmbunătăţirea vieţii lor sub aspect material, sub aspect referitor la hrană, la condiţii de recreaţie, la condiţii de lectură, deci toate acele elemente care alcătuiesc şi trebuie să alcătuiască viaţa privată a deţinuţilor.

De asemenea, administraţia naţională a penitenciarelor are în vedere şi alte obiective care sunt incluse într-un program Phare 2003 - 2005, numit "Asistenţă pentru consolidarea activităţilor din sistemul penitenciar românesc". Acesta este derulat în colaborare cu administraţia penitenciară din Spania.

se are în vedere construirea a patru noi penitenciare, cu o capacitate de 1000 de locuri fiecare, ceea ce, evident, va determina scăderea gradului de aglomerare în penitenciarele astăzi existente şi, implicit, îmbunătăţirea vieţii deţinuţilor.

Strategia pe 2005 - 2008, referitoare la viaţa în penitenciar şi deci la reformarea sistemului penitenciar este o parte componentă - şi lucrăm la ea acum - din strategia de reformă judiciară pe care trebuie să o prezentăm Comisiei europene ca o parte, ca o clauză de salvgardare, până la sfârşitul lunii martie 2005.

Există grupe de lucru la minister, împreună cu Administraţia Naţională a Penitenciarelor, care lucrează la această strategie.

Am să mă opresc aici şi dacă aveţi întrebări concrete, pe anumite chestiuni, vă răspund. După cum am spus, am răspuns la interpelare în scris, destul de amănunţit.

Doamna Daniela Popa:

Domnule deputat, conform Regulamentului, aveţi dreptul la două minute, vă rog.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Doamna ministru,

Mulţumesc pentru răspunsul detaliat. Întrebarea mea viza, pentru că ştim foarte clar, am fost criticaţi în dese rânduri că în penitenciare la această dată condiţiile nu sunt cele satisfăcătoare. Mă bucură faptul că în strategia de guvernare o prioritate o au aceste măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor din penitenciar. Şi ţinând cont că doamna ministru a prezentat un răspuns detaliat, în răspunsul scris sunt date referiri mai multe.

Mulţumesc mult pentru răspuns.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Marian Sorin Paveliu, de la Grupul parlamentar al P.N.L. este în sală? Da. Răspunde domnul secretar de stat Ervin Zoltan Szekely de la Ministerul Sănătăţii. Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Szekely Ervin-Zoltan (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Referitor la întrebarea formulată de domnul deputat Sorin Paveliu, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 2A din 2005 privind menţinerea cadrului juridic ce reglementează înfiinţarea centrelor de referinţă de diagnostic imagistic vă comunicăm următoarele.

1. Ministerul Sănătăţii a analizat cadrul juridic care a permis înfiinţarea centrelor de referinţă de diagnostic imagistic. Ministerul Sănătăţii va iniţia demersurile prin care actele normative ce ofereau avantaje financiare acestor tipuri de unităţi sanitare să fie anulate, în condiţiile în care acestea se constituie în discriminări faţă de celelalte componente ale sistemului sanitar, prin sumele disproporţionate alocate.

În acest an, prin măsurile adoptate, suma fixă negociată pentru aceste unităţi va fi drastic redusă, faţă de anii anteriori, având în vedere atât restricţiile financiare curente, cât şi dezechilibrul generat de furnizarea de servicii paraclinice generale în zonele în care acestea funcţionează: Bucureşti, Arad, Hunedoara, Constanţa.

2. Documentul prin care s-au acordat garanţii cu privire la contractarea de servicii pe termen lung centrelor de referinţă de diagnostic imagistic a fost semnat de reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii şi Familiei, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi ai S.C. Euromedic Internaţional S.A. Documentul s-a prezentat prin anexă.

3. Având în vedere faptul că Ministerul Sănătăţii nu a încheiat analiza documentelor aflate la baza acestei relaţii contractuale, nu a stabilit eventualele daune aduse Fondului Unic de Asigurări de Sănătate şi nu a identificat persoanele ce pot fi acuzate de corupţie instituţionalizată până în prezent, nu a sesizat organele de anchetă penală.

4. În scopul limitării efectelor negative generate de alocarea disproporţionată a resurselor financiare pentru aceste unităţi Ministerul Sănătăţii a dispus încheierea de contracte de prestări servicii pe indicatori şi tarife cu centrele de referinţă de diagnostic imagistic, preţul serviciilor prestate fiind calculat la 1,7 ori valoarea preţului pentru tarifele practicate în celelalte instituţii sanitare.

S-a menţinut sistemul de finanţare pe sumă fixă negociată corelată, pe indicatori şi tarife, condiţionat de îndeplinirea fermă a următoarelor cerinţe: dotarea unităţilor cu aparatură de înaltă performanţă, funcţionarea neîntreruptă a aparaturii, prestarea de servicii în folosul asiguraţilor 24 de ore din 24, în tot cursul săptămânii.

Cu stimă, semnează ministrul sănătăţii, profesor doctor Mircea Cinteză.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Poftiţi, vă rog.

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Domnule secretar de stat,

Stimaţi colegi,

Acest act pe care l-am solicitat, în opinia mea este un act cu totul şi cu totul particular, este vorba de o convenţie care pe ici, pe colo este denumită contract, încheiată între Casa Naţională de Asigurări şi o firmă privată care la momentul semnării nu oferea nici un fel de prestări servicii medicale şi care se bazează pe un memorandum semnat anterior acestei convenţii, în care se prevede în mare faptul că Ministerul Sănătăţii va închiria acestei firme un număr de spaţii în spitale şi policlinici, fără licitaţie. De asemenea, că Ministerul Sănătăţii se obligă să facă rost de pacienţi pentru aceşti furnizori de servicii, că acest contract se va încheia pe un număr de 5 ani de zile, eventual cu dreptul de prelungire până la 10 ani. Acestea sunt elemente pe care eu le-am extras dintr-un raport al Curţii de Conturi prezentat Comisiei pentru sănătate.

În fapt, la data respectivă, în 2002, Casa Naţională de Asigurări, prin preşedintele său, nu avea dreptul să încheie nici un fel de astfel de convenţii-contract, conform legii nu avea dreptul decât să încheie convenţii cu furnizori de servicii, în limita legii. Iar acest act este, din punctul meu de vedere, un abuz în serviciu, care, pe lângă ceea ce a făcut pozitiv pentru pacienţii care au putut să folosească serviciile acestei firme, a făcut şi foarte mult rău, respectiv sumele de 3 milioane de dolari pentru fiecare centru medical euromedic, atât cât era prevăzut în fiecare contract, au fost luate dintr-o sumă acordată ambulatoriului de specialitate, care a dus la micşorarea sumelor alocate pentru medici şi pentru alte servicii care se alimentau din acest buget.

În opinia mea cred că acest abuz în serviciu trebuie semnalat Parchetului. De altfel, se şi află pe acest contract, în numele ministerului este o semnătură neidentificată, cel puţin aşa am văzut pe materialul care mi-a fost dat ca răspuns, şi ministrul Daniela Bartoş, la acea vreme, a infirmat că ar fi semnat, or, nici o altă persoană nu ar fi avut dreptul să semneze în numele domniei sale fără un mandat expres, care în mod clar nu există.

De asemenea, decizia domnului ministru Cinteză de a plăti serviciile acestei firme cu 70% mai mult decât cele ale firmelor similare, şi vorbim de aceleaşi servicii, cred că trebuie semnalată, şi voi face acest lucru, Consiliului concurenţei, pentru că este vorba de o încălcare a ceea ce înseamnă concurenţa echitabilă, loială.

Vă mulţumesc frumos.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule secretar de stat, replică, nu este cazul.

Mulţumesc mult.

Tot pentru domnul deputat Marian Sorin Paveliu, domnul Miron Dumitru, secretar de stat de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Dumitru Miron (secretar de stat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării):

Doamnelor şi domnilor,

Interpelarea se referă la modul de desfăşurare a concursurilor didactice pentru posturile de conferenţiar şi profesor şi cu speţă punctuală la aplicarea sau non-aplicarea unor ordine ale ministrului învăţământului, nr. 4822 şi 4823.

Vreau să fac precizarea că schimbarea regulilor jocului, în timpul desfăşurării acestuia, nu face parte din filosofia managerială de la nivelul echipei de conducere a ministerului şi nu face nici bine.

În al doilea rând, problema concursurilor didactice şi cea a doctoratelor ridică de mai multă vreme probleme şi trebuie puse pe baze sustenabile autentice şi de durată. O mare parte din răspunsul la această interpelare se găseşte în mod autentic chiar în maniera comprehensivă în care interpelarea a fost formulată, deci multe din răspunsuri sunt cuprinse acolo, dar aş vrea să punctez următoarele: Ordinele ministrului nr. 4822 şi 4823 din ianuarie 2004 nu au produs efecte juridice, ci doar au complicat un pic şi au accentuat entropia din sistem, datorită faptului că ele nu pot să producă efecte retroactiv. Concursurile profesionale aflate în derulate demaraseră înainte de edictarea acestor ordine, pentru că potrivit legii, cum cunoaşteţi dumneavoastră foarte bine, concursurile de promovare trebuie să se deruleze în termen de 45 de zile de la începerea anului universitar, respectiv a semestrului.

Deci, dosarele de concurs care sunt în faza lor finală şi sunt în drum spre Comisia naţională de titluri au debutat şi am luat toate măsurile pentru ca ele să se finalizeze conform reglementărilor în vigoare la data demarării concursurilor, chiar printr-o notă, adresă emisă de către domnul director general Ioan Ianoş, în exerciţiu.

La momentul ianuarie se aducea la cunoştinţa tuturor universităţilor că se desfăşoară concursurile strict în conformitate cu reglementările în vigoare la demararea lor.

Concursurile aferente semestrului II vor urma, de asemenea, procedura care este în vigoare.

Şi, în încheiere, aş vrea să spun că, răspunzând punctual, poziţia noastră, pentru că unul dintre elemente era: "Vă rugăm să precizaţi poziţia dumneavoastră personală cu privire la păstrarea acestor reglementări...". Domnul ministru mă mandatează să formulez următorul răspuns, şi anume că lucrăm la un pachet congruent şi clar de reglementări cu privire la concursurile profesionale de promovare, vom remite zilele acestea spre toate universităţile şi spre toţi actorii care desenează tabloul educaţional un pachet de reglementări în această speţă, cuprinzând inclusiv acele ordine, pentru a se emite puncte de vedere cu privire la ele şi, în baza acestor colectări de puncte de vedere, se va elabora, printr-un ordin al ministrului care să aibă o armonie internă mai clară, un set de norme care să actualizeze şi să atenueze incongruenţele legislative şi aplicabil de la începutul următorului an universitar.

Practic, răspunsul în integralitatea lui se va îndrepta spre dumneavoastră în forma scrisă. La acea formă scrisă vom anexa şi celelalte elemente care sunt cuprinse în interpelare, respectiv procesul-verbal al Consiliului naţional de acreditare, cu privire la regulamente. Deci, răspunsul scris la interpelare va fi mai cuprinzător, mai exact şi mai conform cu întrebările puse.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Marian Sorin Paveliu:

În primul rând, vreau să fac o precizare. Nu este vorba de o interpelare, este vorba de o întrebare.

În al doilea rând, vreau să fac o a doua precizare. Rolul acestei întrebări era de a atrage atenţia ministrului educaţiei şi cercetării că până în prezent, de la apariţia Legii învăţământului, în 1995, şi a Legii privind statutul personalului didactic din 1997 ne-am aflat într-un vid legislativ, iar cele două ordine pe care le-aţi menţionat au fost emise, îmi place să spun, şi sub presiunea pe care o fac de vreun an şi jumătate asupra Ministerului Educaţiei.

Pe fond, problema este că toate promovările pentru posturile de conferenţiar şi profesor universitar, în opinia mea, se fac prin încălcarea legii. Inclusiv în acest ultim examen care se derulează, în sensul că Ministerul Educaţiei şi Cercetării nu a emis nişte criterii de evaluare a dosarelor de conferenţiari şi profesori. În aşa fel încât, în momentul în care dosarele au plecat de la universităţi cu concursul încheiat, ajung la minister, unde se apreciază într-un mod subiectiv, după cum vrea fiecare membru al comisiei.

Şi eu, în felul acesta, încerc să-i atrag, şi pe această cale, atenţia domnului ministru că CNADTC-ul, Comisia Superioară de Evaluare a Titlurilor, a refuzat cu obstinaţie de a emite aceste standarde, criterii, prevăzute în lege şi tare mi-e frică că o să opună rezistenţă şi în viitor, pentru că, în felul acesta, lucrurile devin mult mai clare şi mai puţin subiective.

Sper din toată inima ca domnul ministru să aibă fermitatea de a se opune acestui curent, de a lăsa totul la ordinea subiectivă.

Vă rog?

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Vedeţi vreun ministru aici?

Domnul Marin Sorin Paveliu:

Eu mă adresez ministrului. Aveţi dreptate şi să ştiţi că subscriu la punctul dumneavoastră de vedere, legea prevede că unde spunem ministru trebuie să fie ministru şi... asta este.

Vă mulţumesc frumos.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Mai răspundeţi acum, domnule secretar de stat, aveţi replică? Nu mai daţi replică. Bun.

Mai sunt doi domni deputaţi care aşteaptă răspuns la întrebări, este vorba de domnul Florin Iordache, de la Grupul parlamentar al PSD (din păcate, domnul secretar de stat Istvan Jakab, de la Ministerul Finanţelor Publice, nu este prezent), şi domnul deputat Mircia Giurgiu, aşteaptă un răspuns din partea doamnei ministru Mona Muscă, care am înţeles că este pe drum, trebuie să sosească la Cameră.

Şi, cu voia dumneavoastră, aş începe al doilea tronson al acestei şedinţe, este vorba de prezentarea interpelărilor pe scurt.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Înţeleg să fixez numai obiectul interpelării, care este adresată domnului prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu şi are drept conţinut sfidarea de către membrii cabinetului guvernamental a dispoziţiilor constituţionale şi a Parlamentului României. O voi dezvolta în prezenţa domnului prim-ministru, o predau la secretariat.

Doamna Daniela Popa:

E în regulă, mulţumesc mult.

Domnul deputat Anghel Stanciu? Nu este prezent în sală.

Domnul deputat Pantelimon Manta.

Domnul Pantelimon Manta:

Doamnă preşedintă,

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea se adresează actualului preşedinte Enache Jiru, al C.E.C.-ului, şi priveşte o fraudă descoperită în urmă cu aproape doi ani de zile la C.E.C. Novaci. Gestinara, funcţionara de la ghişeul C.E.C.-ului a fost arestată, este trimisă în judecată, problema spinoasă are în vedere faptul că C.E.C.-ul refuză să-i despăgubească pe cei care au depus bani la C.E.C., pretextând că acest lucru trebuie rezolvat de fiecare cetăţean în parte, prin dosarul penal, recte, practic, prin acordarea unor despăgubiri de către infractoarea funcţionară.

Evident că un asemenea punct de vedere nu are nici logică juridică, n-are nici logică morală. Şi spun logică juridică, pentru că C.E.C.-ul, comitentul, trebuie să răspundă pentru prepusul, pentru funcţionarul său şi, ca atare, trebuie să despăgubească cetăţenii de bună credinţă care au depus bani la C.E.C., urmând ca unitatea C.E.C. să recupereze eventual, dacă mai are ce, aproape cele 12 miliarde care au fost sustrase de funcţionara sa.

Doresc să se prezinte preşedintele C.E.C., a fost şi acolo, a promis cetăţenilor acest lucru; a fost şi fostul prim-ministru Adrian Năstase acolo. S-a vrut chiar o uşoară răzmeriţă, şi la nivel de judeţ, toată lumea a promis, dar problema rămâne în continuare nerezolvată. Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Petru Călian.

Domnul Petru Călian:

Doamnă preşedintă,

Stimaţi colegi,

Mă numesc Petru Călian şi aş avea două interpelări.

Prima este adresată domnului ministru Codruţ Sereş, obiectul constând în intenţia Autorităţii Naţionale de Reglementare a Gazelor Naturale Bucureşti privind constituirea abonamentelor la gazele naturale pentru persoanele fizice. În această situaţie, persoanele fizice urmează să plătească practic în avans, pe un trimestru sau pe un semestru, gazele naturale neconsumate (fiind vorba, aşa cum am spus, de o plată în avans).

O a doua interpelare este adresată doamnei ministru Sulfina Barbu şi, de asemenea, domnului ministru Teodor Atanasiu. Interpelarea constă în probleme legate de poluarea fonică şi de impactul negativ al acesteia asupra comunităţii unei comune din judeţul Cluj, este vorba de comuna Luna. Şi, de asemenea, de localitatea Călăraşi Gară, comuna Căşeiu, judeţul Cluj.

Avem, din fericire, într-un fel, în comuna Luna, un aeroport militar, de unde decolează şi unde aterizează o serie de avioane, în special MIG-uri, care produc un zgomot fantastic, poluează enorm de mult şi cetăţenii au ajuns în pragul disperării.

Vă mulţumesc şi am să depun aceste interpelări secretariatului.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule deputat Petru Călian.

Domnul deputat Anghel Stanciu, care n-a depus interpelarea în scris. Vă rog să luaţi cuvântul.

Domnul Anghel Stanciu:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Am să mă limitez numai la a preciza obiectul interpelării, respectiv, ne referim la modalităţile de respectare a orarului de zbor al curselor aeriene, informarea corectă a pasagerilor cu eventualele modificări ale orarului, precum şi seriozitatea serviciilor tehnice, referitoare la asigurarea siguranţei pasagerilor. Întrebarea noastră se adresează excelenţei sale, domnului ministru Gheorghe Dobre, ministrul transporturilor, locuinţei şi turismului. Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Mircia Giurgiu aşteaptă răspuns la întrebarea din partea doamnei ministru Mona Muscă, pe care o invităm să ia cuvântul. Vă rog, doamnă ministru.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedintă de şedinţă.

Cu cine vorbesc, din sală? (Domnul deputat Mircia Giurgiu se ridică în picioare.)

Bună seara!

Stimate domnule deputat Mircia Giurgiu,

Faţă de problemele ridicate de dumneavoastră, Ministerul Culturii şi Cultelor formulează următorul punct de vedere:

1. Referitor la contractele de vânzări de active ale Companiei Naţionale a Imprimeriilor "Coresi" S.A. pe ultimii patru ani. În conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 563/1999 privind aprobarea Strategiei naţionale de privatizare pe anul 1999, în cap. 3.2.12 - "Cultură" alin. 2 - "Politici de dezvoltare", se prevede: "În cadrul procesului de organizare, Regia Autonomă a Imprimeriilor "Coresi" a fost transformată în Compania Naţională a Imprimeriilor "Coresi" S.A., prin Hotărârea de Guvern nr. 96/1999".

Într-o primă etapă, pe baza programului de restructurare a companiei, aprobat prin Ordinul Ministerului Culturii şi Cultelor nr. 2013/1999, s-a avut în vedere desfiinţarea sectoarelor cu tehnologii depăşite: tipar înalt, tipar adânc, zincografie etc., care au generat pierderi, iar în etapa următoare s-a trecut la un program etapizat privind privatizarea unui număr de 15 subunităţi, sens în care AGA a aprobat, ca metodă de privatizare accelerată, vânzarea acestora (anexa nr. 1) şi o să primiţi anexa.

Vânzarea celor 15 subunităţi s-a făcut cu respectarea reglementărilor legale în vigoare şi cu parcurgerea procedurilor: rapoarte de evaluare, documentaţia privind vânzarea potrivit Legii nr. 99/1999 şi a normelor metodologice de aplicare a legii, aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 450/1999, materiale discutate în consiliul de administraţie şi aprobate de AGA.

În anul 2003, prin Hotărârea de Guvern nr. 692, emisă în baza Legii nr. 137/2002, a fost aprobată strategia de privatizare a companiei, ca o ultimă etapă, prin următoarele metode: pentru sucursale, vânzarea acestora ca active nete, în conformitate cu art. 24 alin. 1 cap. IV din Legea nr. 99/1999; pentru companie, metoda de privatizare aprobată constă în majorarea capitalului social, prin aport de capital privat - art. 191-195 din Hotărârea de Guvern nr. 577/2002 şi art. 14 din Legea nr. 137/2002.

Prin Hotărârea de Guvern nr. 692/2003 s-a aprobat constituirea procedurii de administrare specială şi supraveghere financiară la Compania Naţională a Imprimeriilor "Coresi" S.A., sens în care Ministerul Culturii şi Cultelor, ca instituţie implicată în privatizare, a emis Ordinul nr. 2745/2003 pentru toată perioada de privatizare.

Pe baza strategiei aprobate şi conform perioadelor de privatizare rezultate din strategie, până în prezent, s-a privatizat Sucursala Imprimeria "Bacovia" Bacău, în condiţiile Legii nr. 137/2002 şi ale Hotărârii de Guvern nr. 577/2002, respectiv: raport de evaluare, dosar de prezentare, ofertă de vânzare şi organizarea propriu-zisă a licitaţiei deschise cu strigare, discutate în consiliul de administraţie şi aprobată de AGA.

La data de 23 iulie 2004, la solicitarea domnului Mircia Giurgiu, lider sindical la Imprimeria "Ardealul" Cluj-Napoca şi a domnului Matei Brătianu, vicepreşedinte al BNS, adresată ministrului culturii şi cultelor, domnului Răsvan Theodorescu, Guvernului României şi altor instituţii centrale şi locale, AGA a hotărât suspendarea procesului de privatizare. Toate contractele de vânzare referitoare la activele ce au făcut obiectul privatizării până în prezent au respectat în totalitate termenele de plată stabilite. Sumele rezultate din vânzarea activelor au fost utilizate în conformitate cu destinaţiile stabilite prin Legea nr. 99/1999 art. 26 alin. 2.

2. La punctul doi al întrebării dumneavoastră, am să-l citesc, ca să ştiţi la ce ne referim: "Rapoartele de evaluare ale activelor vândute". Toate rapoartele de evaluare privind vânzarea activelor au fost întocmite de societăţi autorizate de ANEVAR, soluţionarea acestora făcându-se prin parcurgerea procedurilor reglementate legal. Preţurile rezultate şi recomandate de evaluatori au stat la baza dosarelor de prezentare şi a ofertelor de vânzare aprobate de AGA.

3. Procesele verbale de adjudecare a activelor vândute în cadrul licitaţiilor. Pentru toate negocierile şi licitaţiile organizate privind vânzarea de active în derularea proceselor de privatizare s-au întocmit procese-verbale de adjudecare în condiţiile legii, ele găsindu-se la sediul companiei. Precizăm că toate documentele ce au stat la baza vânzării de active în procesul de privatizare au făcut obiectul verificărilor şi controalelor Curţii de Conturi, ale Ministerul Finanţelor Publice şi ale Corpului de control al ministrului culturii şi cultelor, instituţii abilitate să verifice înstrăinarea de active.

4. Referitor la contractele de închirieri de spaţii şi documentele ce au stat la baza acestora. Pentru o valorificare cât mai eficientă a spaţiilor rămase disponibile, în anumite perioade de timp, potrivit Legii nr. 133/1999, respectiv Legii nr. 346/2004, consiliul de administraţie a aprobat caietele de sarcini şi preţurile de pornire ale licitaţiilor cu strigare, diferenţiate în funcţie de destinaţia acestora, respectiv: birouri, spaţii de depozitare sau spaţii de producţie. Toate licitaţiile au fost organizate şi s-au desfăşurat în prezenţa comisiei de licitaţie desemnate prin decizia directorului general, cu anunţarea prealabilă în două cotidiene centrale: "Adevărul" şi "România liberă". Spaţiile disponibile şi închiriate la nivel de sucursale au fost organizate şi au intrat sub responsabilitatea conducerilor sucursalelor.

Ca şi în cazul vânzării de active, şi închirierile de spaţii au făcut obiectul controalelor instituţiilor abilitate menţionate mai sus.

5. Bilanţurile contabile pe ultimii 3 ani. Pentru o imagine cât mai fidelă şi clară asupra modului de organizare, administrare, conducere şi gestionare a activităţii Companiei Naţionale a Imprimeriilor "Coresi" S.A., în anexele nr. 2 şi 3 la prezenta se redau, în dinamică, principalii indicatorii economico-financiari realizaţi. Şi aveţi anexa respectivă. Anexele au fost întocmite pe baza datelor din bilanţurile contabile anuale.

După cum rezultă din anexele nr. 2 şi 3, întreaga activitate economică şi financiară a companiei s-a soldat anual cu profit, gradul de profitabilitate fiind diferit de la an la an, ceea ce infirmă total aprecierea că unitatea s-a aflat sau se află cu pierderi sau în stare de faliment. Sintetic, prezentând profitul realizat de companie în ultimii 5 ani, urmează: în 2000 - 6,142 de miliarde lei; în 2001 - 8,846 de miliarde lei; în 2002 - 14,955 de miliarde lei; în 2003 - 6,362 de miliarde lei; în 2004 - 15,449 de miliarde lei.

Un alt element care infirmă total aprecierea neconformă cu realitatea a falimentului companiei este şi faptul că aceasta nu înregistrează arierate restante la bugetul general consolidat al statului şi nici alte obligaţii restante.

Faţă de cele prezentate în anexele nr. 2 şi 3, se poate conchide că activitatea companiei este consolidată din punct de vedere economico-financiar.

6. Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate. Prin bugetele de venituri şi cheltuieli anuale aprobate prin hotărâri de Guvern, au fost stabilite şi fondurile cu această destinaţie, compania încadrându-se în limitele legale. Şi acest capitol de cheltuieli a făcut obiectul controlului organelor abilitate.

În ceea ce priveşte achiziţiile de telefoane mobile şi autoturisme, precizăm că aceste dotări s-au făcut în baza programelor anuale aprobate de consiliul de administraţie.

Acordarea telefoanelor mobile unor salariaţi cu funcţii de conducere şi execuţie - 7 telefoane la sediul central şi 6 telefoane la sucursale - a fost impusă de asigurarea operativităţii în realizarea sarcinilor de serviciu. Fiecare beneficiar de telefon mobil are o cotă valorică lunară aprobată de consiliul de administraţie, orice depăşire fiind suportată de deţinător.

În legătură cu mijloacele de transport achiziţionate de-a lungul anilor, precizăm că ele au fost procurate corespunzător planurilor de investiţii aprobate de AGA, în număr total de 3 autoturisme la nivelul companiei, pentru transport de mărfuri şi persoane.

7. Achiziţii de utilaje, materii prime şi materiale. Toate achiziţiile de utilaje, materii prime şi materiale s-au realizat cu respectarea strictă a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2001 privind achiziţiile publice şi a normelor standard în domeniu. În funcţie de natura achiziţiilor şi valoare, au fost organizate licitaţii publice sau, după caz, selecţii de oferte, documentele aflându-se la fiecare unitate în parte, sediul central sau sucursale. Ţinem să precizăm că în ultimii patru ani, la nivelul sediului central, nu au fost realizate achiziţii de utilaje, ci doar de componente, piese de schimb şi obiecte de birotică.

Documentele privind achiziţiile au făcut obiectul controalelor organelor abilitate.

În legătură cu arhiva fototecii, constituită anterior anului 1989, precizăm că aceasta nu a făcut obiectul înregistrării ca activ necorporal în patrimoniul companiei, deoarece în structura ei se regăseau diapozitive alb-negru şi color de formate diferite, fără valoare contabilă, având doar valoare documentară şi artistică. Această arhivă a fost transferată Oficiului naţional pentru documentare şi expoziţii de artă, în baza Ordinului ministrului culturii nr. 3070/8 octombrie 1998.

Faţă de cele prezentate şi pentru a elimina orice suspiciune, mai arătăm: ocuparea postului de director general s-a făcut prin concurs, în condiţiile legii, prin încheierea contractului de management şi, ulterior, a contractului de performanţă, care conţine obiective, criterii şi indicatori de performanţă analizaţi anual.

În final, ţinem să remarcăm faptul că demersul actual al domnului Mircia Giurgiu, deputat, nu este singular şi se desfăşoară de peste doi ani, mai precis, de la declanşarea procesului de privatizare, căruia domnul Mircia Giurgiu i s-a opus cu vehemenţă. De altfel, domnul Mircia Giurgiu a încercat, în anul 2004, să impună, cu sprijinul BNS, al domnului Matei Brătianu, o hotărâre de Guvern de trecere cu titlu gratuit a Imprimeriei "Ardealul", la care era lider sindical, în patrimoniul Regiei Autonome "Monitorul Oficial", obţinând în acest sens acordul fostului Guvern al României, demers care nu s-a mai finalizat.

Domnule deputat, ţin să menţionez că orice alte informaţii pe care dumneavoastră le doriţi în legătură cu întrebările pe care le-aţi pus şi eventuale insatisfacţii privind răspunsul pe care l-aţi primit, deci, orice alte informaţii, orice alte documente vă stau la dispoziţie, ori prin intermediul Ministerului Culturii, dacă le cereţi acolo, ori direct de la Imprimeria "Coresi", cu toată transparenţa. Aveţi dreptul la absolut orice informaţie.

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă ministru, pentru răspunsul extrem de detaliat, care a depăşit cu mult cele 5 minute regulamentare.

Dacă domnul deputat doreşte să intervină după răspunsul doamnei ministru?

Domnul Mircia Giurgiu:

Doamnă ministru,

Vă mulţumesc pentru acurateţea răspunsului. O singură corectură, profitul este în miliarde, nu în mii de miliarde.

Probabil că, o dată, o să reuşesc să vin în audienţă (bineînţeles, trebuie să mă înscriu) şi o să discutăm mai mult. Vă mulţumesc frumos.

Doamna Daniela Popa:

În replică, doamna ministru.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Îmi cer scuze dacă am spus mii de miliarde, dar, sinceră să fiu, tare bine ar fi dacă ar fi fost mii de miliarde şi nu numai miliarde. Repet, îmi cer scuze, dacă, cumva, am pronunţat greşit.

În al doilea rând, vă mulţumesc foarte mult, sunteţi binevenit oricând şi orice alte observaţii pe care le aveţi eu le primesc cu mare plăcere, cu atât mai mult cu cât, practic, de orice nereguli care au fost nu sunt răspunzătoare, eu preluând de abia, după cum bine ştiţi, de o lună şi jumătate ministerul. Dar, dacă dumneavoastră mai aveţi unele suspiciuni, unele probleme în legătură cu ceea ce m-aţi întrebat şi dacă cumva, încă o dată spun, răspunsul nu a fost suficient, sunteţi nu numai binevenit, ci şi aşteptat. Vă mulţumesc frumos.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, doamnă ministru.

Vreau să vă anunţ, stimaţi colegi, că mai sunt un număr de 26 de colegi care au depus interpelările în scris. O să dau citire acestei liste, cu cei 26 de colegi şi, dacă cineva dintre dumneavoastră doreşte să le şi prezinte pe scurt, în momentul când vă citesc numele, chiar să se şi anunţe.

Domnul deputat Ioan Cindrea are 3 interpelări, depuse în scris. Doriţi să le şi expuneţi pe scurt? Poftiţi.

Domnul Ioan Cindrea:

Mulţumesc frumos.

Domnilor colegi,

Aş vrea doar să mă refer la esenţa interpelărilor.

Prima se adresează ministrului finanţelor publice Ionuţ Popescu şi se referă la dublarea impozitului pentru microîntreprinderi, cu toate efectele pe care le are asupra acestora şi a locurilor de muncă. Şi aştept răspunsul verbal şi scris.

A doua se adresează domnului ministru Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei, are aceeaşi temă, dublarea impozitului la microîntreprinderi şi efectele prognozate şi măsurile care se iau pentru păstrarea locurilor de muncă în aceste microîntreprinderi.

Iar cea de a treia se referă la dublarea impozitului pe dividende, cu efecte asupra pieţei de capital şi stoparea atragerii fondurilor pentru dezvoltarea pieţei de capital.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Florin Iordache. Vă rog.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Subiectul interpelării mele este construcţia unui penitenciar în Caracal. Am cerut mai multe lămuriri doamnei ministru Monica Macovei, ţinând cont că vechea guvernare a pus la dispoziţie 25 de ha pentru construcţia unui penitenciar în Caracal, în parteneriat cu Guvernul austriac. Şi solicit mai multe lămuriri vizavi de construcţia şi oportunitatea acestui penitenciar. Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Becsek Garda Dezideriu are o interpelare, depusă în scris, dacă doreşte să o prezinte? Nu este în sală.

Domnul deputat Constantin Tudor a depus o interpelare în scris.

Domnul Victor Ponta are două interpelări, depuse în scris. Nu este în sală.

Domnul deputat Ioan Puchianu are o interpelare, depusă în scris.

Domnul Mihai Stănişoară are o singură interpelare, depusă în scris.

Domnul deputat Ştefan Baban are două interpelări. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ştefan Baban:

Vă mulţumesc, doamnă preşedintă.

Voi fi foarte scurt.

Prima interpelare se referă la Spitalul judeţean din Botoşani, care a fost rebotezat "de urgenţă", şi mă adresez domnului Mircea Cinteză, ministrul sănătăţii şi familiei, cu nişte rugăminţi legate de activitatea acestui spital.

Şi a doua interpelare se adresează domnului Romeo Postelnicu, care este şeful Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici şi se referă la viaţa funcţionarilor publici, chiar aşa se intitulează: "Cât poate răbda un funcţionar public?"

Vă mulţumesc. Şi aştept şi răspunsurile.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Viorel Pupeză are o interpelare, depusă în scris. Vă rog să luaţi cuvântul, pentru prezentarea pe scurt.

Domnul Viorel Pupeză:

Sigur că interpelarea se adresează domnului ministru Vasile Blaga şi se referă la faptul că în administraţia publică, în general, şi, din acest punct de vedere, nu face excepţie nici judeţul Bistriţa Năsăud, se manifestă în această perioadă o serie de încălcări ale Constituţiei şi legilor în materie.

În mod concret, mă refer la modul în care Alianţa D.A. la nivelul Consiliului judeţean Bistriţa Năsăud încearcă prin diferite metode de şantaj să atragă o serie de consilieri ai Partidului Social Democrat în această grupare şi, sigur, se şi pun o serie de hotărâri care încalcă prevederile legilor în vigoare.

Din acest punct de vedere, am şi câteva exemple concrete. Într-o şedinţă a consiliului judeţean din 10 februarie a.c. au fost adoptate o serie de hotărâri sub acest aspect şi mă refer în mod deosebit la o hotărâre privind organizarea comisiilor de specialitate pe domeniu al consiliului judeţean şi cred că este unicat la nivelul ţării, adoptându-se această hotărâre s-a înfiinţat o comisie de analiză şi verificare, eludând în acest sens autoritatea unei instituţii speciale, create în vederea verificării modului în care s-a gestionat banul public, şi aici mă refer la Curtea de Conturi, serviciile de audit din cadrul instituţiei, cât şi alte autorităţi specializate din acest punct de vedere.

De asemenea, s-a adoptat o hotărâre care înlătură din consiliul de administraţie toate persoanele din consiliul judeţean de la regia "Aqua-bis", de la casa de asigurări de sănătate şi de la spitalul judeţean Bistriţa, pe motivul că nu sunt reprezentanţii partidelor politice aflate la guvernare.

Şi, tot sub acest motiv, s-a luat măsura ca cei care sunt în componenţa AGA la Societatea Comercială "Lucrări de drumuri şi poduri" de la Bistriţa Năsăud să fie schimbaţi pe motivul că este nevoie de o creştere a performanţei echipei de conducere la această societate şi, sigur, toţi cei care sunt în AGA să facă parte din partidele politice aflate în prezent la guvernare.

Sub acest aspect, sigur că sunt doar câteva din acţiunile care se desfăşoară în această perioadă în judeţul Bistriţa Năsăud, reprezentanţii Partidului Democrat, ai Partidului Naţional Liberal, ai UDMR-ului încearcă prin toate mijloacele să oblige şefii de servicii publice deconcentrate, funcţionarii publici, unii primari şi consilieri locali actuali ai Opoziţiei să renunţe la funcţie şi să facă jocul clientelei actualei coaliţii politice.

Din acest punct de vedere, solicit să se dispună un control, să se stabilească măsurile ce se impun, pentru respectarea legislaţiei în vigoare.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc. Revin cu precizarea că în şedinţa de astăzi, interpelările se prezintă pe scurt.

Urmează domnul deputat Marius Iriza. Are o singură interpelare, depusă în scris, doamna deputat Mihaela Rusu.

Doamna deputat Monica Iacob Rizi are o singură interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Adrian Moisoiu are 3 interpelări depuse în scris. Vă rog, luaţi cuvântul.

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

De fapt, sunt numai două. A treia este depusă în scris.

O primă interpelare este adresată domnului ministru Mircea Miclea, ministrul educaţiei şi cercetării, şi se referă la faptul că programul intitulat "Ameliorarea activităţilor de învăţământ prin crearea de facilităţi pentru transportul elevilor din mediul rural defavorizat", s-a încheiat încă din anul 2003. Totuşi, prin faptul că nu s-au pus la dispoziţie elevilor din diverse sate ca să poată să aibă posibilitatea de transport ca să meargă la unitatea de învăţământ comasată la şcoala de centru, sunt o serie întreagă de comune în judeţul Mureş, şi am dat în interpelare două, comuna Ogra şi, respectiv, comuna Sălcut, unde copiii sunt obligaţi ca să meargă la şcoală străbătând peste 14 kilometri pe zi pe timpul pe care îl cunoaştem în această perioadă, deci pe timp de iarnă.

Rugămintea mea era ca Ministerul Educaţiei şi Cercetării să intervină imediat şi concret, pentru că primăriile celor două comune nu au posibilitate să rezolve această problemă.

Cea de-a doua interpelare se adresează domnilor miniştri Mihai Răzvan Ungureanu, ministrul afacerilor externe, şi domnului ministru Gheorghe Fluture, ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, şi prin care doresc să-mi se aducă la cunoştinţă ce s-a ales cu activele pe care statul român le deţinea la Societatea "Caromboa", localitatea Nola, în Republica Centrafricană, societate de exploatare şi industrializare a lemnului exotic. Subliniez că România avea concesionată în acest scop câteva sute de mii de hectare pe 90 de ani încă din anii 1970.

Doamna preşedinte, mi-aţi promis săptămâna trecută că veţi depune diligenţe pentru ca din partea Ministerului Justiţiei să vină aici doamna ministru, respectiv, sau poate un secretar de stat, pentru a da răspuns în cazul Barta Ioan pe care îi interpelasem în urmă cu două săptămâni. Din păcate, pentru că de fiecare dată am solicitat răspuns şi scris şi oral, nu am primit decât un răspuns în scris în cursul acestei săptămâni, văd că Ministerul Justiţiei nu a mai venit binevoit ca să dea şi răspunsul oral, mai ales că răspunsul scris primit din partea Ministerului Justiţiei este un răspuns pur şi simplu formal, un răspuns acoperitor de tipul în care victima moare după 9 zile, dar "au leziuni care au necesitat îngrijiri medicale de 50 până la 55 de zile".

Iertaţi-mă, dar eu nu pot pricepe, la timpul trecut spus acest lucru, adică victima moare în 9 zile, dar s-a ştiut, sau se afirmă că leziunile leziunile au fost 50-55 de zile. Şi aşa mai departe, îmi sunt mai multe lucruri neclare în acest răspuns. Deci, exprim, încă o dată, rugămintea ca dumneavoastră să depuneţi diligenţele pentru ca reprezentantul Ministerului Justiţiei să poftească şi eu îl aştept cu mare plăcere săptămâna viitoare.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Răspunsul la întrebarea dumneavoastră de data trecută ca ş la întrebarea domnului deputat Lucian Augustin Bolcaş sunt programate pentru săptămâna viitoare ca, de altfel, lista cu răspunsurile la întrebările şi interpelările orale este afişată şi probabil că aţi văzut că nu aţi figurat astăzi pe această ordine de zi.

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Minodora Cliveti a depus o interpelare în scris.

Domnul deputat Vasile Puşcaş are două interpelări depuse în scris.

Domnul Aurel Vlădoiu are o interpelare depusă în scris. Vă rog să o prezentaţi pe scurt, domnule deputat.

Domnul Aurel Vlădoiu:

Doamna preşedinte,

Intrebarea pentru domnul Adriean Videanu, ministru de stat, domnului Ioan Codruţ Sereş, ministrul economiei şi comerţului, şi domnului Gabriel Zbârcea, se referă la faptul că fraţii Marius şi Emil Cristescu patronii Uzinei Sodice Govora din judeţul Vâlcea sunt acuzaţi de peste 11 mii de sindicalişti vîlceni că blochează activitatea întregii platforme chimice din Vâlcea.

De fiecare dată când au fost invitaţi la negocieri, pentru găsirea unor soluţii viabile, redresarea situaţiei din platforma chimică, fraţii Cristescu au tratat cu indiferenţă şi chiar cu rea voinţă situaţia tensionată din platforma chimică vîlceană, nici un protocol nu a fost respectat.

În acest sens, din 14.02.2005 la găsirea unei situaţii nefaste, Uzina sodică Govora este închisă şi 11 mii de muncitori din întreaga platformă sunt în pericol să-şi piardă locurile de muncă. Rog să se dea un răspuns în scris şi să găsim o soluţie pentru această situaţie foarte gravă din Platforma chimică din Vâlcea.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Iulian Iancu are o interpelare depusă în scris. Vă rog să o prezentaţi pe scurt.

Domnul Iulian Iancu:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea este adresată domnului prim-ministru şi se referă la încălcarea legii, dar şi a acordurilor pe care România şi le-a asumat încă din 2001 în relaţia cu Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială, precum şi obligaţiile şi condiţionalităţile pe care noi ni le-am asumat în procesul de aderare la Uniunea Europeană, respectiv încălcarea garantării autonomiei şi independenţei autorităţilor de reglementare. Respectiv, Autoritatea naţională de reglementare pentru resurse minerale, Autoritatea naţională de reglementare în gaze naturale, Autoritatea naţională de reglementare pentru energie electrică şi pentru energie termică, servicii comunale.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Cosmin Nicula are o interpelare depusă în scris.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Vasile Cosmin Nicula:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea este adresată domnului Bogdan Olteanu, ministru delegat pentru relaţia cu Parlamentul, şi se referă la neprezentarea în mod sistematic la lucrările Comisiei de politică economică, reformă şi privatizare a secretarilor de stat sau a miniştrilor sau, după caz, cazul AVAS, preşedintelui sau vicepreşedintelui.

Solicit un răspuns scris şi oral, iar obiectul interpelării îl voi face de faţă cu domnul ministru.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Da. Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Valeriu Zgonea a depus o interpelare în scris.

Domnul deputat Nicolae Popa, de asemenea, are o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Dan Iosif are două interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Costache Mircea are o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Mircia Giurgiu are trei interpelări depuse în scris.

Vă rog să le prezentaţi pe scurt. Aveţi cuvântul.

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Prima interpelare este adresată domnului Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, şi obiectul interpelării este problema cu care se confruntă producătorii de lapte din judeţul Cluj.

A doua interpelare este adresată domnului Mircea Miclea, ministrul educaţiei şi cercetării, şi obiectul interpelării este Ordinul nr.3080 din 18 ianuarie 2005 care prevede modalitatea de reconstituire a foii matricole. Problema este că această modalitate este prevăzută să fie suportată de către asistenţii medicali.

A treia interpelare este adresată domnului Călin Popescu Tăriceanu, prim-ministru al Guvernului României, şi se referă la Autostrada Borş-Braşov.

Dorim un punct de vedere oficial din partea Guvernului referitor la construcţia acestei autostrăzi.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Urmează domnul deputat Radu Podgorean. Are o interpelare depusă în scris.

Vă rog, aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Radu Podgorean:

Stimată doamnă preşedinte,

Permiteţi-mi întâi o chestiune, să zicem procedurală. Cred că ar fi necesar ca la această prezentare a interpelărilor noastre, măcar ministrul pentru relaţia cu Parlamentul să fie prezent.

Aş ruga să se facă demersuri pentru că, în ultimă instanţă, este cel care face legătura între Guvern şi Parlament, să avem în felul acesta, măcar formal, certitudinea că aceste interpelări ale noastre sunt tratate cu seriozitate de Guvern.

Nu am să dezvolt interpelarea mea, ea vizează acelaşi subiect al autostrăzii Transilvaniei, vedem că la sugestia imperativă a domnului preşedinte Traian Băsescu, Guvernul intenţionează să suprime construcţia acestei autostrăzi. În cazul judeţului Sibiu, impactul este extrem de grav pentru zona, în special zona de nord, oraşele Dumbrăveni şi Agnita suferind ca urmare a unei asemenea decizii. Sperăm că această decizie va fi reanalizată de Guvern, cerem motivaţia acestei bâlbâieli privind sistarea lucrărilor.

Vă mulţumesc frumos.

Doamna Daniela Popa:

Domnul deputat Petru Gabriel Vlase, are o interpelare depusă în scris. Domnul deputat Ion Stan, de asemenea, are o interpelare depusă în scris.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Stimată doamnă preşedinte,

Obiectul interpelării de faţă este modul în care reprezentanţii Guvernului în teritoriu înţeleg să colaboreze cu comisiile parlamentare.

În speţă, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii, din care fac parte, a trimis o cerere prefectului judeţului Braşov pentru a analiza o reclamaţie care îl viza pe primarul Municipiului Braşov. Domnul prefect a înţeles să respecte cererea comisiei trimiţând spre cercetare chiar primarului această plângere care îl viza pe respectivul. Deci, iată cum chiar noi, comisia parlamentară de cercetare, suntem trataţi cu superficialitate de reprezentanţii Guvernului în teritoriu.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Cu aceasta, lista celor înscrişi pentru interpelări a luat sfârşit, la fel ca şi şedinţa noastră de astăzi. Declar închisă şedinţa.

Vă mulţumesc pentru participare şi vă urez tuturor o seară bună.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,30.