Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Corneliu Ciontu, şi, în a doua parte, de domnul Miron Tudor Mitrea, vicepreşedinţi ai Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Nicolae Titu Gheorghiof şi Nicolae Popeangă, secretari.

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineaţa!

Începem cu secvenţa intervenţiilor deputaţilor.

Dau cuvântul domnului Vasile Soporan. Va urma domnul Ionel Paler.

Domnul Vasile Filip Soporan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Subiectul intervenţiei mele de astăzi este introducerea sistemului cadastral în perspectiva asigurării siguranţei înscrierii şi garantării dreptului de proprietate.

În urma discuţiilor avute în teritoriu, am constatat o serie de nemulţumiri ale cetăţenilor generate de procedura greoaie şi costisitoare de înscriere a dreptului de proprietate determinată şi de modul de funcţionare a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi a birourilor de carte funciară.

Din perspectiva integrării în Uniunea Europeană, România va trebui să prezinte un sistem de cadastru general, la nivel naţional, eficient şi funcţional, care să constituie o bază a înscrierii şi garantării dreptului de proprietate.

Ţinând cont de aceste argumente, propun spre analiză domnului prim-ministru câteva texte legate de introducerea sistemului cadastral. Astfel, înlocuirea vechiului sistem de evidenţă cu numere topografice, prin introducerea în paralel a sistemului cu numere cadastrale, cel puţin în zonele supuse Decretului-Lege nr.115 din 1938, va conduce în timp la existenţa a două evidenţe, una cadastrală şi una conformă cărţilor funciare cu efecte negative asupra siguranţei înscrierii dreptului de proprietate.

În practică, experţii au constatat că titlurile de proprietate emise în baza Legii nr.18/1991 au fost eliberate, în unele cazuri, fără a se efectua măsurători exacte asupra amplasamentului, iar, în alte cazuri, eliberarea lor s-a făcut doar pe baza înscrisurilor din registrul agricol, fără verificarea pe teren a imobilului.

În cazul reconstituirilor dreptului de proprietate, amplasamentele nu au fost suprapuse cu exactitate peste imobilul înscris în cartea funciară.

Toate acestea, conduc la operaţii de rectificare ale suprafeţelor de intabulare asupra unor imobile cu alt proprietar decât cel din titlul de proprietate.

Având în vedere faptul că dreptul de proprietate este garantat de Constituţia României, aceste operaţiuni nu pot fi efectuate de o instituţie care nu are dreptul de a modifica o stare de proprietate existentă.

Afirmaţia anterioară se bazează pe faptul că proprietarul de carte funciară nu mai este înştiinţat sau convocat pentru operaţiunile propuse, existând astfel posibilitatea de a-şi pierde un drept de proprietate legal deţinut. În mare parte, cărţile funciare se referă la proprietăţi de apartamente în blocuri sau construcţii cu mai multe unităţi locative.

În situaţia în care asupra acestor imobile se execută lucrări de ieşiri din indiviziune, comasări, lucrări cu profil strict de construcţii, se solicită, conform legii, viza oficiului de cadastru. De exemplu, când se schimbă destinaţia unei încăperi din bucătărie, în baie, avizul expertului constructor privind structura de rezistenţă este suficient, fără a mai fi necesar avizul oficiului judeţean de cadastru.

Ca urmare a acestei proceduri, cetăţenii sunt nevoiţi să achite taxe foarte mari pentru modificările pe care le aduc în interiorul unei clădiri: 50.000 de lei pentru studierea unei cărţi funciare, 100.000 de lei pentru eliberarea unui extras, un onorariu de 8 milioane de lei percepuţi de un expert al oficiului judeţean de cadastru pentru expertiză, având ca obiect un teren de 200 de metri pătraţi.

De asemenea, timpul în care sunt avizate şi efectuate documentaţiile este prea lung, fapt care atrage nemulţumirea cetăţeanului care solicită aceste servicii.

Luând în considerare argumentele anterioare, solicit primului-ministru o analiză în detaliu asupra modului în care aplicarea sistemului actual de cadastru constituie în mod real baza înscrierii sigure şi a respectării dreptului de proprietate.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul domnului deputat Ionel Palăr. Va urma doamna Graţiela Iordache.

Domnul Ionel Palăr:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

S-a discutat în ultimii ani cu insistenţă despre siguranţa cetăţeanului, securitatea sau securizarea graniţelor României, condiţii, de altfel, obligatorii, pentru a deveni un partener serios în comunitatea europeană spre care tindem.

Zilele trecute s-a petrecut însă un incident care, consider eu, ar trebui să dea de gândit Parlamentului României, dar şi altor instituţii ale statului, care ar trebui să privească, cu maximă seriozitate, responsabilităţile ce le revin.

Incidentul s-a petrecut în judeţul Bacău, judeţ pe care-l reprezint aici şi am să vă relatez în câteva cuvinte ce s-a întâmplat.

Măicuţele de la o mănăstire romano-catolică au descoperit într-o cutie de conserve o bombă artizanală. Conserva provenea din Italia şi a ajuns la măicuţe acum aproape un an, cu un ajutor umanitar de la o biserică italiană înfrăţită. Când şi-au dat seama că ceva este în neregulă, măicuţele au anunţat poliţia, iar specialiştii au ajuns la concluzia că este vorba despre acelaşi dispozitiv pe care îl foloseşte unabomber-ul care terorizează de câteva luni nordul Italiei.

La sfârşitul acestei săptămâni am fost în teritoriu. Am stat de vorbă cu prieteni, cu rude şi cu oameni veniţi cu probleme la biroul parlamentar. Stimaţi colegi parlamentari, nu vă închipuiţi, cum nu mi-am închipuit nici eu, câtă nesiguranţă şi semne de întrebare poate crea un astfel de eveniment. Oamenii sunt speriaţi, uşor poate panicaţi, că oricine se poate trezi cu o bombă într-o cutie de conserve şi că aceasta chiar poate exploda.

Măicuţele au scăpat doar protejate de cel de sus. Dar oamenii nu vor ca siguranţa lor să stea doar la latitudinea divinităţii. Există instituţii ale statului plătite din banii cetăţenilor să le asigure securitatea.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

O bombă dintr-un colet umanitar putea exploda într-o mănăstire din judeţul Bacău. Nu neagă nimeni necesitatea unor relaţii cu caracter umanitar, dar nu mă pot opri să nu mă întreb cum de a fost posibil ca, printre alte cutii cu peşte şi brânză, să scape şi o bombă. Este o demonstraţie clară a modului superficial în care, în primul rând, organele vamale şi-au făcut datoria. Orice lucru intrat în ţară trebuie privit cu aceeaşi seriozitate, pentru a putea vorbi într-adevăr despre siguranţă şi securitate.

Boala din vămile româneşti e veche şi nu poate fi tratată nici cu un nou sistem informatic, nici cu dotări. Boala ţine de mentalităţi, de practici pentru care ne arată cu degetul întreaga Europă. Mica ciupeală e încă la modă şi o demonstrează autocarele care au pornit spre Europa cu sutele de pasageri care nu aveau documentele în ordine. Coletele care, iată, pot conţine bombe sunt privite cu superficialitate, dacă din asta nu iese nimic.

Vrem să intrăm în Europa, dar trebuie să fim conştienţi de imensa responsabilitate pe care o vom avea la graniţa Uniunii Europene. Securizarea frontierelor nu este nici joacă, nici motive de demagogie. Trebuie să fie una din priorităţile naţionale pe care să o conştientizeze în primul rând cei care lucrează în sistem. Dar, în egală măsură şi specialiştii de la SRI şi poliţie.

Dacă aceste instituţii şi-ar fi făcut datoria, fără să fie nevoie de exces de zel, probabil că bomba din conservă nu mai ajungea la mănăstire. Acum, Interpolul, Poliţia italiană şi cea română încearcă să desluşească acest caz. Nu ştiu ce vor descoperi. Dar eu, ca parlamentar român, am înţeles că graniţele României sunt încă nesigure şi că acest lucru trebuie să ne preocupe. Altfel, vom face din mână lumii civilizate de pe partea cealaltă a frontierei.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Domnul Palăr dacă vreţi să veniţi puţin să mă ajutaţi la ceva.

Dau cuvântul doamnei Graţiela Iordache. Va urma doamna Anca Petrescu.

Doamna Graţiela Denisa Iordache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

După operaţionalizarea celor două entităţi bursiere, Bursa de valori Bucureşti şi Bursa electronică Rasdaq, piaţa de capital românească a avut un început promiţător şi a cunoscut un adevărat boom în cursul anului 1997, principalul motor al creşterilor realizate în acea perioadă fiind investitorii de portofoliu străin.

Scăderea timp de trei ani consecutiv a produsului intern brut, la care s-au adăugat în anul 1998 efectele crizei financiare din Asia de sud-est şi Rusia, au făcut ca piaţa bursieră din România să funcţioneze pentru o bună perioadă de timp în regim de avarie, cu valori scăzute ale capitalizării bursiere şi ale valorii tranzacţiilor.

O cauză suplimentară care a ţinut indicatorii cantitativi şi calitativi ai pieţei bursiere la valori reduse, a fost şi reticenţa autorităţilor în a utiliza mecanismele pieţei de capital ca vehicul transparent în procesul de privatizare. Creşterea interesului investitorilor pentru piaţa bursieră, s-a regăsit şi în evoluţiile spectaculoase înregistrate în ultimii ani de indicii bursieri şi de dinamica valorii tranzacţiilor.

Valoarea medie zilnică a tranzacţiilor cu acţiuni încheiate la Bursa de valori Bucureşti a cunoscut o creştere semnificativă, de la 1,1 milioane euro, în 2003, la peste 2,3 milioane euro, în 2004. Tendinţa de creştere s-a accentuat în prima parte a acestui an, media zilnică a valorii tranzacţiilor, după primele 39 de şedinţe de tranzacţionare, situându-se la peste 11 milioane de euro.

Tot cei trei indici ai Bursei de valori Bucureşti au evoluat în ultimii ani pe un trend ascendent, tendinţă care s-a continuat şi în anul 2005. După nici două luni din acest an, indicele Blue Cheps Bad a doborât în serie propriile valori de maxim istoric şi este calculat în prezent la o maximă de peste 6000 de puncte, marcând în această perioadă o creştere cu aproape 40%.

În primul rând, ca efect al apariţiilor cotaţiilor, dar şi a câtorva situaţii în care companiile listate la cota bursei au reuşit să-şi valorifice acest statut şi au realizat majorări de capital, atrăgând resurse financiare din piaţă, valoarea capitalizării bursiere cumulată a celor două pieţe bursiere din România a urcat la 16,7 miliarde euro, ceea ce reprezintă o pondere în produsul intern brut de peste 27%. Acesta este un prag important pentru piaţa bursieră peste care a trecut şi care aduce foarte aproape dimensiunea pieţei de capital din România de cea a burselor din celelalte ţări din Europa Centrală.

Dincolo de dimensiunea lor absolută, cifrele menţionate mai sus sunt sugestive mai ales prin dinamică şi dau o imagine asupra interesului sporit pe care investitorii îl manifestă pentru valorile mobiliare tranzacţionate la Bursa de valori Bucureşti şi pentru emitenţii acestora, arătând o creştere a cererii investitorilor pentru valorile mobiliare emise de companiile româneşti.

Este de presupus că acest ritm înalt de creştere a cererii a fost stimulat de perspectiva integrării României în Uniunea Europeană, de tendinţa de apreciere a monedei naţionale, coborârea vertiginoasă a dobânzilor din sistemul bancar, dar şi de accentul pus pe pieţe în ceea ce priveşte creşterea transparenţei.

Având în vedere realizările exprimate în cifre ale acestor pieţe bursiere alături de care notificăm pentru prima oară lansarea unui indice comun al Bursei de valori Bucureşti cu Bursa de valori Viena, deci integrarea bursei româneşti în piaţa europeană, lansarea programului investor de educare a investitorilor şi de educare a tinerilor încă din şcoală, precum şi lansarea, ieri, a primului ghid de investiţii al jucătorului în bursă, Grupul umanist doreşte să felicite şi să încurajeze piaţa de capital românească, instituţiile pieţei, pentru toate realizările din acest drum, din această perioadă şi, în acelaşi timp, doreşte să-şi afirme sprijinul pentru îmbunătăţirea cadrului legislativ care să ducă la o mai bună protecţie a dreptului acţionarilor şi la o creştere a transparenţei pe aceste pieţe.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul doamnei Anca Petrescu. Va urma domnul Aurel Vlădoiu. Domnii deputaţi Rareş Mănescu, Ion Luchian şi Romeo Raicu au depus la secretariat declaraţiile.

Doamna Mira Anca Victoria Mărculeţ Petrescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doresc prin prezenta să fac o informare asupra sesiunii Adunării Parlamentare Euro-Mediteraneene, APEM, care a avut loc la Cairo...

Domnul Corneliu Ciontu:

Sper că de trei minute, doamna Anca!

Doamna Mira Anca Victoria Mărculeţ Petrescu:

Două minute!

Între 12 şi 15 martie 2005, a avut loc, la Cairo, prima sesiune a Adunării Parlamentare Euro-Mediteraneene (APEM), care pune bazele unui parteneriat politic, economic, social şi cultural, între statele Uniunii Europene şi zece state din zona Mării Mediteraneene.

APEM îşi propune să ofere un cadru pentru cooperarea interparlamentară asociată Procesului Barcelona, răspunzând preocupărilor Parlamentului European şi ale parlamentelor naţionale din ţările Uniunii Europene şi din zece state euro-mediteraneene, după cum am spus, pentru a consolida acest proces prin dotarea lui cu o dimensiune parlamentară instituţionalizată.

În cadrul sesiunii plenare de la Cairo, a fost consacrat statutul de observator permanent pentru România din cadrul APEM, ceea ce este foarte important. Amintim că la 30 iunie 2004, la Cairo, biroul APEM a aprobat cererea Parlamentului României de a obţine statutul de observator permanent la APEM. Conform regulamentului însă, procedura se consideră închisă numai după aprobarea acordată de plenul APEM.

În cadrul adunării funcţionează trei comisii, ale căror competenţe corespund celor trei dimensiuni ale parteneriatului euro-mediteraneean: Comisia politică de securitate; Comisia pentru promovarea calităţii vieţii, a schimburilor umane şi a culturii; Comisia economică, pentru probleme financiare, sociale şi de educaţie.

Până la prezenta sesiune, lucrările au fost pregătite de aceste trei comisii la care şi România a avut participări.

Subsemnata, în calitate de vicepreşedinte a Comisiei de politică externă, am luat parte la reuniunea Comisiei pentru promovarea calităţii vieţii, a schimburilor umane şi a culturii, care a avut loc la Roma, la data de 31 ianuarie 2005, şi la reuniunea Comisiei economice pentru probleme financiare, sociale şi educaţionale, care a avut loc la Aman, la data de 14-15 februarie 2005.

Între 12-15 martie 2005, subsemnata, am participat din partea Camerei Deputaţilor, împreună cu domnul deputat Cezar Preda, la prima sesiune a Adunării Parlamentare Euro-Mediteraneene, care a avut loc la Cairo, şi s-a desfăşurat sub conducerea domnului Ahmed Fathi Sorour, preşedintele APEM şi în prezenţa preşedintelui Parlamentului European, M.Josep Borrell Fontelles, a Secretarului general al Ligii Statelor Arabe, M. Amre Moussa, şi a multor altor personalităţi politice.

La lucrările Comisiei economice, subsemnata, am avut o iniţiativă personală, propunând constituirea unei comisii ad-hoc pentru reprezentarea şi apărarea drepturilor femeii. Această propunere a fost aprobată şi introdusă în rezoluţia finală cu ocazia sesiunii APEM, la data de 15 martie 2005, la Cairo.

Totodată, în timpul lucrărilor în plen, am luat cuvântul deoarece, conform regulamentului, România, în calitate de observator, avea acest drept să se înscrie la cuvânt şi am iniţiat şi un amendament referitor la forumul femeilor parlamentare, care a fost supus votului şi aprobat de parlamentarii APEM.

A fost remarcată iniţiativa ţării noastre pe care o reprezentam în calitate de parlamentar, reuşind să conving prin iniţiativele propuse şi să obţin aprobarea acestor două propuneri.

Urmează ca împreună cu parlamentarii care au susţinut aceste iniţiative să se elaboreze regulamentul pentru funcţionarea noii comisii şi să fie creat cadrul de colaborare cu Forumul Femeilor Interparlamentare.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul domnului Aurel Vlădoiu. Va urma domnul Gabriel Zamfir.

Domnul Aurel Vlădoiu:

Domnule preşedinte,

Declaraţia mea se referă la modul în care actuala putere aduce în sapa de lemn ţăranul român.

Declaraţia mea politică se referă la cuponiada declanşată în domeniul agriculturii de actuala putere, măsură copiată la indigo, de modelul de tristă amintire promovat în perioada 1997-2000 de defuncta Convenţie Democrată. Prin această măsură, este evident faptul că Alianţa P.N.L.-P.D. aflată la guvernare intenţionează să aducă la sapa de lemn ţăranul român. În ultima perioadă, m-am deplasat în mai multe localităţi din judeţul Vâlcea şi am constatat că cea mai mare nemulţumire a producătorilor agricoli este legată tocmai de această măsură ineficientă de atribuire a unor bonuri valorice promovată cu atâta tam-tam de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Oamenii s-au plâns că, în locul unui sprijin financiar concret de 2,5 milioane de lei pe hectar, bani pe care-i puteau folosi la orice lucrare agricolă, aşa cum beneficiau în perioada guvernării social-democrate, primesc acum bonuri valorice de 1,5 milioane de lei pe care sunt îngrădiţi să le utilizeze doar pentru anumite lucrări din primăvara anului 2005.

De asemenea, un lucru foarte grav este faptul că nu se mai subvenţionează culturi precum cele de porumb, ovăz, lucernă şi trifoi.

În calitate de parlamentar social-democrat, mă opun categoric introducerii bonurilor valorice agricole, pretinzând că sistemul va fi extrem de dezavantajos pentru ţăranul simplu, mai ales că valoarea bonurilor este mai mică cu un milion de lei faţă de anul trecut, iar preţurile au crescut substanţial, un hectar costând peste 16 milioane de lei la porumb şi 15 milioane la cultura grâului.

În finalul declaraţiei politice, îmi exprim certitudinea că România nu va avea niciodată o agricultură modernă, aşa cum se cere în Uniunea Europeană, dacă ne întoarcem în timp şi promovăm măsuri ineficiente, haotice şi păguboase.

Pentru că producătorii agricoli pot fi sprijiniţi în mod concret şi onest numai prin acordarea subvenţiilor sub formă de bani pentru a-şi putea plăti lucrările agricole şi nu prin intermediul cupoanelor.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului Gabriel Zamfir. Va urma domnul Paul Magheru.

Domnul Gabriel Sorin Zamfir:

Bună dimineaţa!

"Garantarea proprietăţii, respect faţă de proprietar şi proprietate"

Tratarea proprietăţii în viziune liberală înseamnă ca statul, prin serviciile pe care le asigură, să fie pus în slujba proprietăţii şi a individului, ca proprietar. Ca urmare, Partidul Naţional Liberal are în vedere: restituirea integrală şi cu prioritate în natură, pe vechile amplasamente, a terenurilor; restituirea clădirilor aflate în patrimoniul statului, indiferent de destinaţia lor actuală; eliminarea birocraţiei excesive şi fluidizarea procedurilor în toate operaţiunile de dobândire, înregistrare şi transfer al proprietăţii; stabilirea unor măsuri concrete, în spiritul respectului faţă de proprietate şi proprietar cu privire la lucrările tehnice care, într-un fel sau altul, influenţează în parte sau în întreg posesia sau utilizarea proprietăţilor.

În viaţa de zi cu zi s-a constatat că unii proprietari au fost umiliţi de sistem atunci când au fost angajaţi în reconstituirea dreptului de proprietate, uneori prin abuzuri grave aferente punerilor în posesie, inclusiv prin prevederile legii care au permis ca proprietarii să nu fie puşi în posesie pe vechile amplasamente, chiar dacă acest lucru era posibil.

De asemenea, sistemul a permis ca unii proprietari să fie puşi în posesie pe terenuri cu lucrări tehnice (îmbunătăţiri funciare, electrice, gaze etc.) fără ca statul să aibă nici un fel de responsabilitate şi fără să găsească o cale de reglementare justă a raporturilor stat-cetăţean în ceea ce priveşte problemele pe care cetăţeanul le-a preluat odată cu punerea în posesie. Uneori, punerile în posesie au fost făcute parcă înadins ca terenurile să nu poată fi lucrate corespunzător sau cel puţin să fie greu de înstrăinat, şi aici ne referim la terenurile înguste şi lungi.

În ceea ce priveşte sistemul de cadastru şi carte funciară, adesea s-a constatat că proprietarii au fost supuşi la adevărate umilinţe cu prilejul deschiderii cărţilor funciare sau obţinerii de extrase de carte funciară, nemaivorbind de legislaţia care a permis apariţia a numeroase litigii de grăniţuire, amplasament sau suprafeţe, prin acceptarea documentaţiilor cadastrale în sistem local şi nu în sistem stereo 70, aşa cum ar fi fost normal de la început.

Legea nr.18 a permis numeroase abuzuri, iar unul dintre acesta se referă la scoaterile terenurilor din circuitul agricol. Astfel, proprietarii terenurilor trecute în intravilan după 1990 sau investitorii care doreau să dezvolte proiecte pe aceste terenuri s-au confruntat cu un sistem birocratic rigid şi aberant care a făcut ca abuzurile şi corupţia legate de aceste scoateri din circuitul agricol să producă grave deservicii proprietarilor, investitorilor cât şi statului.

Prin urmare, P.N.L. susţine adoptarea rapidă a unor reglementări legislative de natură să redea demnitatea care se cuvine proprietarilor, care să determine schimbarea rapidă în atitudine a tuturor funcţionarilor angajaţi în procesul restituirii, înregistrării şi transferului de proprietăţi.

Concluzionăm că atât factorii de decizie, cât şi funcţionarii publici trebuie să înţeleagă că schimbarea profundă a României, pe care noi o promovăm, înseamnă respect faţă de cetăţean şi proprietate şi solicită oameni a căror mentalitate şi atitudine să fie în concordanţă cu politica noastră.

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.

Îl invit la microfon pe domnul Paul Magheru. Va urma domnul Becsek-Garda Dezsö-Kálmán.

Domnul Paul Magheru:

"Cultura, armata şi UDMR-ul"

Sâmbătă, 5 martie, în week-end, neavând altceva mai bun de făcut, doi miniştri ai Alianţei guvernamentale, Mona Muscă, ministrul culturii, şi Teodor Atanasiu, ministrul apărării naţionale, au descins la Oradea să facă minuni de vitejie: mutarea Muzeului Ţării Crişurilor din Palatul baroc în ruinele fostei clădiri a Comandamentului garnizoanei din Oradea. Ca deputat în opoziţie, deşi bihorean, n-am fost invitat la această vizită, nici nu mi-ar fi făcut plăcere, dar aş fi putut să le spun ceva pe şleau, lucru pe care îl fac acum. Dacă s-ar fi documentat bine înainte de această vizită, cei doi miniştri ar fi realizat probabil că s-au comportat ca doi agenţi penibili ai Protocolului PSD-UDMR care prevedea ca punct distinct retrocedarea Palatului baroc Episcopiei Romano-Catolice.

Retrocedarea a fost rezultatul unui troc politic cu ajustări legislative instrumentate de PSD, care satisfăcea UDMR-ului orice pretenţie cu condiţia să le asigure majoritatea parlamentară. Maeştri în jocul la două capete, frică-mi este ca, de la noua putere, UDMR-ul să nu obţină mai multe beneficii în dauna interesului naţional. Contrar Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 dec. 1989, care la art. 16, alin. 1 stipulează că: "În situaţia imobilelor ocupate de unităţi bugetare din învăţământ, din sănătate, aşezăminte social-culturale sau instituţii publice...foştilor proprietari li se acordă măsuri reparatorii prin echivalent". Printr-o Hotărâre a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, din iulie 2004, imobilul muzeistic a fost retrocedat Episcopiei Romano-Catolice. Şmecheria a fost posibilă prin forţarea de către UDMR a unei Ordonanţe de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, devenită Legea 501/2002, care la art. 1, alin. 6 dădea posibilitatea restituirii unor asemenea imobile şi în natură. La comandă politică, reprezentanţii judeţeni ai intereselor statului român au adoptat o atitudine non-combat, s-au prezentat la proces de formă şi au pierdut.

Uniunea Naţională "Vatra Românească", susţinută de jurişti din Filiala PRM-Bihor, a făcut o cerere de intervenţie în interes propriu, acceptată de ICCJ la data de 27 noiembrie 2003, prin care solicita respingerea retrocedării clădirii MTC sau, în caz contrar, obligarea Episcopiei la plata reală indexată la zi a investiţiilor efectuate de Statul Român pentru clădirea în litigiu. S-au adus în sprijinul acestei revendicări legitime următoarele motive:

Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea, a cincea instituţie ca valoare patrimonială din ţară, îşi are sediul în Palatul baroc, clădire ridicată în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea şi inclusă pe lista monumentelor de arhitectură din judeţul Bihor. Protopopiatul romano-catolic, prin reprezentanţii săi legali, a cedat în favoarea statului român folosinţa veşnică a acestui imobil printr-un act de donaţie. Începând din 1996, funcţionarea MTC şi însuşi statutul acestuia au fost marcate negativ de demersurile judiciare şi extrajudiciare făcute de către Episcopia Romano-Catolică din Oradea pentru contestarea dreptului de folosinţă veşnică dobândit de către Statul Român printr-un act de donaţie al ierarhelor de atunci ai bisericii romano-catolice. Menţionăm ca MTC a fost găzduit în clădirea respectivă după ample şi costisitoare lucrări de reparaţii ale unor ruine, estimate la circa 22 milioane lei în banii de atunci. În prezent în patrimoniul instituţiei se află circa 380.000 piese muzeale, restaurate şi conservate de personalul muzeului. Aici sunt expuse şi conservă mărturii definitorii pentru cultura şi tradiţiile din acest important areal geografic al României şi al Europei, aparţinând nu numai românilor dar şi celorlalte naţionalităţi conlocuitoare, maghiarilor, slovacilor, şvabilor.

Comisia a venit, a văzut şi a plecat. Banii necesari, circa 7-8 milioane de euro, nu-i are nimeni. Oficialităţile locale au şi declarat că nu pot contribui cu nimic la această costisitoare mutare.

De aceea, în spiritul respectului faţă de proprietate "Vatra Românească" a cerut Episcopiei Romano-Catolice despăgubirea unui bun la care a renunţat pe veci şi care a fost salvat de Statul Român de la demolare. Chiar dacă se va invoca faptul că acţiunea a fost respinsă, nu putem face abstracţie de faptul că motivul respingerii a fost netimbrarea acţiunii de către iniţiator, Consiliul Judeţean Bihor, ceea ce denotă ori dezinteres, ori rea-credinţă, ori amatorism.

Grupul de consilieri judeţeni ai PPRM va uza de dreptul de iniţiativă legislativă şi va solicita votul CJBH în vederea introducerii acţiunii în pretenţii pentru despăgubirea investiţiilor efectuate de Statul Român în complexul MTC, începând cu 1968 până în prezent.

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului Becsek-Garda Dezsö-Kálmán.

Domnul Viorel Pupeză este?

Domnul Petru Tărniceru este?

Şi va urma domnul Dumitru Bentu.

Domnul Becsek-Garda Dezsö-Kálmán:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În cursul lunii februarie 2005, în judeţul Harghita, prefectura judeţului a declarat război împotriva mafiei lemnului, efectuând numeroase controale la diverşi agenţi economici care au ca obiect de activitate exploatarea şi prelucrarea masei lemnoase. Controalele erau organizate ca şi înainte, dând telefoane la firmele respective, dându-le posibilitatea acestora sistării activităţii.

Din partea populaţiei am primit numeroase sesizări privind acest mod de verificare, prin care principalii vinovaţi pentru distrugerea fondului forestier nu numai că erau atenţionaţi, dar erau şi protejaţi de către organele de control.

Caracterul acestor controale o dovedeşte faptul că erau ocolite de sub control ocoalele silvice de stat, al cărui personal a contribuit efectiv la săvârşirea infracţiunilor, iar echipele de control erau conduse de către şefii de pază ai Direcţiei silvice Mircurea-Ciuc, mai precis de personalul silvic de la serviciul de pază al Direcţiei silvice Mircurea-Ciuc, care - pe căi indirecte - sunt patronii unor gatere, având tot interesul în menţinerea exploatării ilegale a masei lemnoase.

Principalii vinovaţi în distrugerea fondului forestier sunt ocoliţi, cum este cazul furturilor muşamalizate de către personalul silvic de la Ocolul Silvic Gheorgheni, din zona Ditrăului. Deşi s-a depus plângerea de două luni, a lipsei de 249 mc de masă lemnoasă a composesoratului Ditrău, nimeni nu a cercetat cazul până în prezent, deşi notele de constatare dovedesc clar că infracţiunea s-a comis de către personalul silvic, mai concret de şeful de district, Incze Jozsef, de subinginerul Görffy Denes şi şeful de ocol, inginerul Mihăilă Florin.

Paralel cu aceste controale formale, în judeţul Harghita, inspectorii din Bucureşti au descoperit probleme grave, care stau la baza stării infracţionale, cu participarea personalului silvic de stat de la Ocoalele silvice de stat din Gheorgheni, Topliţa, Borsec şi Tulgheş, care au efectuat un jaf nemaiîntâlnit în pădurile harghitene.

Nu înţeleg poziţia autorităţilor competente faţă de cei care au prejudiciat şi prejudiciază, în continuare, fondul forestier, şi blochează retrocedarea pădurilor proprietarilor de drept, pentru a avea beneficii personale, prin organizarea unor licitaţii cu pădurile care trebuiesc retrocedate.

Organele prefecturii de ce nu pedepsesc pe acei şefi de ocoale care retrocedează pădurile, cu condiţia ca masa lemnoasă existentă pe terenul cu vegetaţie forestieră care urmează să fie retrocedat, să fie vândut lui sau clientelei sale.

De ce se permite ca această tradiţie încetăţenită în judeţul Harghita, să fie practicată şi în prezent, cum este cazul şefului de ocol Mihăilă Florin - la UP.1 Ditrău - UA29210, 214, 218, 221 şi UP.7 Remetea, UA 33, 38 şi alte suprafeţe din teritoriul neretrocedat în bazinul Gheorgheni. Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Îl invit pe domnul Dumitru Bentu să ia cuvântul.

Va urma domnul Cornel Popa.

Domnii deputaţi Florin Iordache şi Ioan Hoban au depus la secretariat declaraţiile.

Domnul Dumitru Bentu:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte: "Oglinda".

Scena în care discursul introspectiv se desfăşoară în faţa unui martor fidel şi tăcut - oglinda - a fost resuscitată în campania electorală.

Mimetic sau nu, ea revine în actualitate sub forma unui îndemn neechivoc, adresat de ministrul Ionuţ Popescu subordonaţilor săi, stimulat probabil şi de intervenţia premierului, care reabilitează un alt concept - "realizarea planului" - în acest caz, de încasări la buget.

Spunea domnul ministru al finanţelor publice: "Întrebaţi-vă fiecare, dimineaţa, în faţa oglinzii, de ce aţi avut o atitudine tolerantă faţă de unele companii cu datorii?". Recunoaştem valoarea de adevăr a acestei atitudini sugerate.

Ce s-ar întâmpla, însă, dacă unii miniştri ai Guvernului Tăriceanu ar face aceeaşi operaţiune înainte de a pleca spre locul de muncă? Astfel, domnul ministru al sănătăţii ar trebui să convertească săgeata liberală într-un acut semn de întrebare, de fapt în mai multe:

• De ce din cele 214 medicamente gratuite (pentru SIDA, TBC, diabet, boli oncologice etc.) au rămas doar 150?
• De ce rămân doar 230 de medicamente compensate din 248?
• De ce s-a optat pentru compensarea variabilă (între 40% şi 80%) şi nu se menţine cota de 90%, operată de Guvernul PSD?
• De ce nu-l mai sensibilizează, ca pe vremea când se afla în fruntea Colegiului Medicilor, soarta a sute de mii de bolnavi, în majoritate pensionari?
• De ce domnul ministru al muncii doreşte modificarea "Codului Muncii", declaşând ample manifestări de protest sub lozinci de tipul: "Nu periclitaţi siguranţa locurilor de muncă! "Salvaţi Codul Muncii!"
• De ce doamna ministru al justiţiei recurge la diferite tipuri de imixtiuni în actul de justiţie, sigilând, sugerând, ordonând sau comentând diferite aspecte specifice?
• De ce nu se întreabă domnul ministru al apărării naţionale de reducerea substanţială a numărului de locuri rezervate femeilor în diferite instituţii de învăţământ militar?
• De ce nu se întreabă domnul ministru al administraţiei şi internelor asupra presiunilor la care sunt supuşi în teritoriu actualii şefi ai serviciilor deconcentrate pentru a demisiona şi a lăsa locul liber clientelei, care aşteaptă cu înfrigurare fotoliile respective?

Şi pentru că am început cu un citat dintr-un discurs al domnului ministru al finanţelor, să încheiem în aceeaşi notă. Cu realism şi premoniţie, parcă avându-i în faţa sa pe miniştrii respectivi, spunea: "Multe din lucrurile pe care credeţi că le cunoaşteţi numai dumneavoastră, de care nu sunteţi foarte mândri, sunt mai bine cunoscute decât vă puteţi imagina".

Dar dacă oamenii - simplii cetăţeni - nu mai sunt nici ei "foarte mândri" şi cunoscând mai bine decât ne putem imagina realitatea vor gândi şi vor acţiona altfel, anticipat sau nu? Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului Cornel Popa.

Va urma domnul Ştefan Baban.

Domnul Cornel Popa:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

România se află astăzi mai aproape decât oricând de integrarea în Uniunea Europeană. Acest proces nu poate fi asumat sau confiscat de o putere, de un partid politic sau asociat cu o doctrină.

Efortul de îndeplinire a obligaţiilor care derivă din demersul de integrare - demers, de altfel, dorit de către marea majoritate a românilor, aparţine tuturor: oameni politici, reprezentanţi ai mass-media, ai societăţii civile, dar mai cu seamă cetăţenilor acestei ţări. Fiecare locuitor al României suportă, conştient sau nu, efortul integrării.

În acelaşi timp, trebuie să înţelegem că dorita calitate de cetăţean al Uniunii Europene implică multă responsabilitate. Nu putem acum, în pragul integrării, să dăm dovadă de iresponsabilitate şi să dovedim că nu suntem capabili să respectăm regulile de circulaţie în spaţiul european.

Acesta este şi cazul românilor care au dorit să intre în Spania neîndeplinind condiţiile necesare pentru intrarea şi şederea lor în acest spaţiu.

În aceste condiţii, salut iniţiativa Ministerului Administraţiei şi Internelor de a lua măsuri ferme de sancţionare a responsabililor ce controlează activitatea de frontieră. Măsurile de a suplimenta numărul de poliţişti de frontieră din punctele de trecere din vestul ţării, de a detaşa personalul din 3 în 3 luni pe alt punct de vamă, pentru evitarea formării unor grupuri de interese, precum şi cea a demiterii din funcţie a conducerii Poliţiei de Frontieră Arad sunt binevenite şi necesare în vederea prevenirii şi combaterii migraţiei ilegale spre Occident, în condiţiile în care şi securizarea frontierelor este un punct important în politica de integrare.

Ministerul Administraţiei şi Internelor a dovedit că ştie să reacţioneze prompt în faţa unor situaţii de maxim interes şi importanţă, atât pentru opinia publică internaţională, cât şi pentru cetăţenii români, lucru pe care am vrut să-l subliniez, în mod deosebit, în această declaraţie politică. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului Ştefan Baban.

Va urma domnul Vasile Mocanu.

Domnul Ştefan Baban:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

"Reformarea mediului de afaceri - succes garantat".

În ultimul an, investitorii străini şi-au schimbat preferinţele în ceea ce priveşte Europa de Est. Dacă până în acel moment se îndreptau cu precădere spre Europa Centrală, anul 2004 a marcat o schimbare de optică a celor cu bani şi cu dorinţa de a investi. Astfel spus, aceştia şi-au aruncat privirile spre Europa de Est, pentru că profitul obţinut din banii investiţi este imens faţă de cel obţinut din ţările Europei Centrale, ţări care au aderat la Uniunea Europeană şi au făcut mari progrese economice şi sociale dar, în acelaşi timp, creşterile salariale au determinat şi un cost ridicat al forţei de muncă, fapt care i-a determinat pe investitori să caute alte areale economice, mult mai prielnice decât cele existente.

Astfel, privirile lor s-au aţintit asupra unor ţări ca România, Bulgaria, Croaţia, Turcia a căror situaţie economică s-a îmbunătăţit în ultimii doi ani.

Anul 2004 a fost un an de vârf pentru investiţiile străine directe din România, valoarea acestora fiind de 2,25 miliarde de euro, bani investiţi cu precădere în petrol, construcţii de automobile, bănci, siderurgie, telecomunicaţii etc.

Importanţa investiţiilor străine este dată şi de privatizarea PETROM, a societăţilor de distribuţie a energiei electrice şi gaze naturale, fapt care va determina şi un flux financiar eficient, în sensul că trebuie să plătim cât consumăm şi în condiţiile stabilite de noii proprietari.

Pentru a reuşi să atragă cât mai mulţi investitori străini în următoarea perioadă, România va trebui să imprime un nou suflu reformelor profunde din economia autohtonă. De ce? Foarte simplu: pentru a reuşi să aducă bani serioşi, bani care, investiţi, să reuşească să susţină motoarele economiei autohtone, ca la rândul ei să determine o creştere şi mai mare a puterii economice, dar şi a puterii financiare a populaţiei.

Deşi s-au făcut unele progrese, în România nu s-a reuşit să se creeze un mediu de afaceri atractiv. Actualul climat de afaceri este, încă, perceput ca ostil de către investitorii străini, care reproşează, în special guvernanţilor, discriminările care se fac în domeniul taxelor şi impozitelor, că investitorii români beneficiază de diferite facilităţi, iar atunci când intră în conflict cu partenerii străini, sunt favorizaţi de justiţia română aservită politic, după cum bine ştim cu toţii.

Actualul Guvern este format din oameni politici care sunt şi oameni de afaceri, sau mai corect spus, sunt oameni de afaceri înainte de a fi oameni politici, aşa că ştiu foarte bine greutăţile pe care le-au întâmpinat şi le întâmpină oamenii de afaceri străini, corecţi şi oneşti, care doresc să investească în economia românească.

Deja un prim semnal de alarmă, tras de aceşti investitori, se referă la Codul Muncii, care practic a blocat atât intrarea, cât şi ieşirea de pe piaţa muncii. Modificarea lui, hulită şi de patronate şi de sindicate, este începutul drumului lung de transformare a economiei româneşti într-un mediu atractiv de afaceri, care reprezintă cheia succesului, aşa cum putem observa şi la ţările din jurul nostru.

Concluzia este una simplă: cheia succesului spre o economie eficientă, care să corespundă cerinţelor integrării europene, este un mediu de afaceri atractiv. Fără investiţii străine serioase, economia românească nu va putea răspunde cerinţelor de integrare europeană şi mondială. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului Vasile Mocanu.

Va urma domnul Emil Strungă.

Domnul Vasile Mocanu:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Astăzi voi vorbi "Despre gunoiul din Iaşi şi alte lucruri urât mirositoare".

Când gunoiul începe să miroasă, înseamnă că avem o problemă gravă. Din cauza unei lipse de comunicări între doi primari de "culori" diferite, Iaşul este pe cale să piardă o finanţare ISPA de 25 de milioane de euro. Este vorba de realizarea depozitului ecologic din imediata apropiere a municipiului Iaşi. Numai că, primarul liberal din Tomeşti, comună pe al cărei teritoriu ar urma să fie construită groapa ecologică, se opune cu înverşunare acestui proiect.

Este dreptul fiecărei comunităţi de a hotărî ce este mai bine pentru dezvoltarea ei. În acelaşi timp, este dreptul oricărui primar de a reprezenta cât mai bine interesele comunităţii. Acesta este chiar scopul pentru care a fost ales de electorat.

Totuşi, subliniem câteva aspecte care se pare că nu au fost înţelese. În primul rând, depozitul de gunoi este unul ecologic, după cum îl arată şi numele. El respectă, în totalitate, toate normele europene, aşadar cetăţenilor din Tomeşti şi nici primarului liberal nu are de ce să le fie teamă. Mai mult, în respectiva comună există de mulţi ani o vărsătoare mizerabilă, care ar fi fost neutralizată de noul proiect. În plus, noul amplasament se află la o distanţă mai mare de zona rezidenţială decât cel de acum.

În al doilea rând, dacă Primăria Iaşi nu depune documentaţia completă în luna mai, Iaşul, atât oraşul, cât şi judeţul, rămân fără depozit ecologic pentru mulţi ani de acum înainte. Această lipsă se va vedea şi în buzunarul ieşenilor, care vor avea parte de cheltuieli sporite pentru a se alinia cerinţelor europene, în ceea ce priveşte depozitarea gunoiului. Nu sunt excluse nici penalizările în acest caz, pe care tot contribuabilul le va plăti.

În al treilea rând, ne miră lipsa de comunicare între Primăria Iaşi şi Primăria comunei Tomeşti. Toate argumentele de bun simţ au fost respinse de către conducerea comunei. Prefectura Iaşului ezită să se implice în blocaj, fiind ocupată mai degrabă de aspecte colaterale. poate că de vină pentru acest blocaj este limbajul "politic". Poate că argumentele primarului de Iaşi, care aparţine Partidului Social Democrat, sunt greu de înţeles pentru un primar liberal. E păcat. Dincolo de orice nuanţe politice, rămâne limbajul de bun simţ. Noi credem că am arătat exact care sunt avantajele acestui proiect.

Totuşi, pentru a epuiza toate argumentele, nu ne rămâne decât să cerem intervenţia grabnică a noilor guvernanţi în favoarea derulării acestui proiect care aduce Iaşului 25 de milioane de euro şi un nou depozit de gunoi. De data aceasta ecologic, adică european. Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului deputat Emil Strungă.

Va urma domnul deputat Ilie Merce.

Parlamentarii Viorel Pupeză, Ion Mocioalcă, Gheorghe Sârb, Viorel Oancea, Nini Săpunaru şi Mircea Ciopraga au depus la secretariat declaraţiile.

Domnul Emil Strungă:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "Scrisori persane".

Opoziţia parlamentară trece prin momente grele; după lungi perioade de umiliri şi suferinţe, încearcă acum să depăşească dificultăţi interne insurmontabile, şi a trecut la ofensiva parlamentară, încercând să elaboreze o moţiune simplă pe tema schimbării, de către actuala putere, a armatei de funcţionari PSD rămaşi vremelnic pe funcţii în administraţia locală şi centrală.

Cu siguranţă, dacă ar fi căutat cu atenţie, ar fi găsit subiecte mai importante sau mai vulnerabile din exerciţiul actualei puteri. Dar PSD rămâne, din păcate, un partid ancorat în trecut, negând logica şi ordinea firească a lucrurilor.

Plecând de la aceste considerente, am ales pentru intervenţia mea titlul "Scrisori persane", parafrazându-l pe Montesquieu, care în debutul renumitei sale capodopere omonime, descria istoria neamului troglodiţilor, un popor mitic care renunţase la un moment dat la orice ordine şi raţiune, ca reper comprehensiv şi obligatoriu al vieţii cotidiene. Urmarea? O anarhie generalizată, un război sângeros al tuturor contra tuturor; finalul fericit va readuce totuşi ordinea şi raţiunea în mintea şi viaţa troglodiţilor înţelepţiţi.

Nu doresc colegilor social-democraţi soarta troglodiţilor, dar s-ar părea că istoria se repetă şi psd-iştii autohtoni agită cu patimă securea războiului. După ce s-au războit în interior până când a devenit un partid ilizibil, care îi decepţionează până şi pe simpatizanţii săi, a trecut acum la ofensivă parlamentară şi insistă cu o pasiune demnă de o cauză mai bună, ca puterea să nu se atingă de căpeteniile PSD-iste înfipte în funcţii, din care au generat timp de patru ani corupţie şi dezmăţ politic.

Să ne aducem aminte că în 2001, când vehemenţii noştri adversari au venit la putere, au schimbat tot ce mişcă în ţara asta; mai mult decât atât, au absorbit, ca un Gargantua uriaş, tot ce intra în sfera lor de influenţă politică sau administrativă: senatori şi deputaţi, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene, primari şi viceprimari, consilieri locali şi judeţeni, umflându-se ca broasca din fabula lui La Fontaine; ajuns în această stare ezoterică, dar puţin indigestă, a crezut că a descoperit piatra filosofală care îl va face să fie veşnic la putere; eternă eroare: dacă şi zeii mor, ce soartă pot avea troglodiţii?

Reveniţi acum din ceruri înalte la cele lumeşti, prin meandrele concretului şi sinergia faptelor, nu au devenit mai înţelepţi, ca troglodiţii lui Montesquieu; vor în continuare ca nimeni să nu se atingă de funcţionarii puşi în funcţii cheie, cu atâta dibăcie, spre prosperitatea şi fericirea lor personală, dar - din păcate - spre dezamăgirea şi sărăcirea neamului.

În concluzie, este limpede chiar şi pentru un troglodit înţelepţit că nu se poate face reformă cu funcţionari rămaşi din vremuri de mult apuse. Ei pot doar bloca reforma, cum au făcut şi în 1997, când tendinţa de schimbare a fost mai puternică decât raţiunea, şi, de aceea, aceşti spini fără trandafiri trebuie înlăturaţi fără menajamente, pentru a da cale liberă oamenilor cu voinţă politică, capabili să gireze reforma şi mersul României spre progres şi integrare în Uniunea Europeană. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Îl invit la microfon pe domnul Ilie Merce.

Va urma domnul Mircia Giurgiu.

Domnii deputaţi Eugen Nicolăescu, Costache Mircea şi Vlad Hogea au depus la secretariat declaraţiile.

Domnul Ilie Merce:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

După evenimentele din decembrie 1989, fiecare român trăia cu speranţa că, în sfârşit, în această ţară se va spune adevărul şi numeroasele afaceri tenebroase vor fi făcute publice. Era necesară nu numai o amplă reformă politică, economică, socială şi instituţională, ci şi o reformă morală, menită să schimbe din temelii mentalitatea unei naţiuni pervertită de o ideologie de import, străină spiritului şi tradiţiei noastre creştine. Toţi credeam, atunci, că vom învinge sub semnul adevărului. După 15 ani de la aceste evenimente, dezamăgirile au depăşit cu mult nivelul speranţelor.

Una dintre afacerile murdare, veroase, dar mai ales păguboase pentru Poporul Român, care mai aşteaptă încă să fie clarificată, este risipirea colecţiei de tablouri a Coroanei României, lăsată moştenire statului, prin testament, de către primul rege al românilor, Carol I. Protagonistul acestei "învârteli scandaloase" este ultimul suveran al României, nefericitul Mihai I, vânat pe aeroportul Otopeni şi fugărit pe străzile valahe de către caraulele noii puteri de la Bucureşti, cu ocazia primelor tentative de revenire în ţară, după căderea comunismului. Între timp, prigonitorii "abdicatului" i-au devenit prieteni, ba chiar vor să-l gratuleze cu proprietăţi şi despăgubiri, fără să ţină seama că acesta s-a "auto-îndestulat" destul din avuţia naţională, înainte de "divorţul civilizat" de liderii comuniştilor, foşti colaboratori la lovitura de palat, în urma căreia a fost arestat mareşalul Ion Antonescu.

Reparaţia unei nedreptăţi constituie nu numai o obligaţie morală, ci şi una legală. Orice persoană păgubită printr-un act samavolnic are dreptul la restabilirea situaţiei anterioare şi la compensarea daunelor suferite. Asta nu înseamnă că victima trebuie să fie călău. Înainte de orice discuţie cu privire la restituirea proprietăţilor şi plata unor compensaţii către fostul monarh, actuala putere trebuie să facă lumină cu privire la bunurile din patrimoniu naţional, scoase din ţară de către acesta cu ocazia participării la nunta reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii şi cu ocazia abdicării din 30 decembrie 1947. Potrivit documentelor din arhivele statului, cu ocazia vizitei efectuate în Anglia, pentru a participa la un eveniment monden, fostul rege a scos din ţară, printre altele, 41 de tablouri de mare valoare, care făceau parte din colecţia Coroanei României, proprietate publică, aşa cum am arătat mai sus. Tablourile au fost depozitate la o bancă în Elveţia, de unde au fost vândute, ulterior, prin intermediari, pentru sume imense. Toate actele de înstrăinare sunt lovite de nulitate, deoarece au fost încheiate de către neproprietari.

Statul român a încercat să recupereze aceste valori şi înainte de 1989, dar tentativele s-au dovedit infructuoase din cauza diletantismului şi corupţiei. A venit vremea ca acum, în prag de aderare la Uniunea Europeană, Guvernul României să dispună efectuarea unei anchete serioase, care să stabilească bunurile proprietate publică scoase de către fostul monarh din ţară, situaţia juridică a acestora şi posibilităţile de recuperare a lor. Numai după aceste clarificări se poate pune problema restituirii proprietăţilor şi acordării de compensaţii fostului rege al României pentru că, în definitiv, nimeni nu este mai presus de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului Mircia Giurgiu.

Va urma domnul Mihai Dumitriu.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Încă în urmă cu o lună, am atras atenţia asupra faptului că în ţară urmează să aibă loc alte acţiuni sindicale, mişcări, şi după două săptămâni de pichetări în faţa prefecturilor din întreaga ţară, suntem deja în a treia săptămână când, în marile oraşe reşedinţă de judeţ se desfăşoară mari acţiuni sindicale, aproape câte 10.000, cum a fost la Braşov, la Cluj şi în alte oraşe, oamenii sunt nemulţumiţi, iar nemulţumirile cresc pe măsură ce cresc şi preţurile.

Aşadar, Guvernul, consider că este nevoie să ţină cont de aceste mişcări sindicale, fiindcă nemulţumirile, aşa cum am spus, cresc, preţurile urcă, iar de la 1 aprilie vor fi alte majorări de preţuri.

În încheiere, vreau să transmit colegilor noştri care vor sărbători la sfârşitul acestei săptămâni sfânta sărbătoare a Paştilor, "Sărbători fericite!".

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului Mihai Dumitriu.

Va urma domnul Ioan Ghişe.

Domnul Mihai Dumitriu:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia de astăzi se numeşte "Răzbunare şi politizare".

În spiritul unei poziţii constructive, considerăm necesar să facem o analiză critică a felului în care guvernarea Alianţei D.A. îşi traduce în practică principiile cu care şi-a atras electoratul, pentru a stabili legitimitatea actualei puteri. Bineînţeles că nu este vorba de o legitimitate juridică, întrucât aceasta există formal, ci una morală, înţelegând, prin aceasta, păstrarea identităţii de intenţii, declarate în timpul campaniei electorale şi pe baza cărora a primit voturile electoratului, sedus de ele.

Pentru a nu mă lansa în consideraţii speculative generale şi deci pasibile de a fi trecute în derizoriu, am să mă refer concret la ce se întâmplă în judeţul Iaşi, unde cunosc exact situaţia aflată în plină desfăşurare în acest moment.

Întrucât postul de inspector general al Inspectoratului Şcolar al judeţului Iaşi a rămas liber prin plecarea mea în Parlament, Partidul Naţional Liberal a instalat la începutul lunii februarie pe doamna profesor Camelia Gavrilă, membru PNL, în această funcţie. Domnia sa este deci, în prezent, inspector general cu delegaţie, urmând să susţină un concurs pentru atestarea pe post abia în luna decembrie a anului curent.

Cu tot statutul de interimar pe care îl are, declaraţiile pe care le-a făcut atât doamna, cât şi cei care veniseră să o instaleze, au fost contradictorii: pe de o parte au afirmat că nu au nimic de împărţit cu cei care şi-au făcut datoria şi că va respecta dreptul celor veniţi prin concurs, după cum este şi legal, de altfel, iar pe de altă parte au afirmat că intenţionează să-şi formeze o echipă proprie.

Ţin să fac precizarea că din cei 34 de inspectori, doar 3 erau membri PSD şi că absolut toţi au fost angajaţi, pe baza competenţei, prin concurs.

Trebuie să stabilim: deci respectăm legislaţia care se referă la existenţa unui concurs sau facem echipă cu cine dorim, într-un dispreţ suveran faţă de lege, a cărei respectare este totuşi fundamentul oricărei democraţii din lumea asta?

În consecinţă, doamna inspector general şi-a trimis emisari prin toate compartimentele care să anunţe cine trebuie să-şi dea demisia şi cine poate să mai aştepte. Au plecat astfel inspectori nealiniaţi politic şi au venit în loc numai membri de partid, PD şi mai ales PNL.

Ne întrebăm deci, ce mai rămâne din afirmaţia electorală că "vom depolitiza învăţământul"?

Atmosfera instaurată în Inspectoratul Şcolar al Judeţului Iaşi este una de teroare, în sensul că inspectorii se feresc să discute între ei, pentru că nu ştiu cine e proscris şi cine nu, cine şi ce îi raportează doamnei inspector general. Mai mult decât atât, s-a pierdut autoritatea inspectorilor faţă de reţeaua şcolară, căci toată lumea a citit în presă că după primul val de înlocuiri va urma un al doilea, drept care intrarea într-o unitate şcolară a unui reprezentant al Inspectoratului Şcolar al Judeţului Iaşi este privită cu ironie şi luată în derâdere.

Ideea că nu se poate conduce decât cu "echipa proprie" este păguboasă şi ilegală, căci la nivelul unei şcoli, dacă un profesor s-a titularizat prin concurs directorul nu poate spune că nu lucrează cu el pentru nu ştiu ce motive subiective, ci trebuie să-l accepte ca atare, pentru a respecta legile şi drepturile acestui om. În fond, politica unui partid şi programul de guvernare al acestuia se exprimă prin legislaţie şi ordine de ministru, care nu au cum să fie încălcate de nimeni fără a răspunde juridic, indiferent de opiniile personale pe care le-ar putea avea cineva.

Urmarea acestei situaţii, dacă se va continua în acest fel, va fi înlăturarea periodică a celor competenţi din structurile de conducere şi înlocuirea lor cu o clientelă politică nesigură din punct de vedere calitativ, împrejurare din care va avea de suferit nu neapărat o persoană sau alta, ci ansamblul societăţii, progresul poporului nostru în ansamblul său.

Ne putem întreba, desigur, cum vor fi privite aceste atitudini arbitrare, discreţionare, de către Europa, către care ţintim cu toţii? Atitudinile fanariote nu ne îndreaptă către civilizaţia occidentală, ci mai degrabă către un trecut istoric penibil.

Mai mult de atât, s-au trimis mesaje scrise în reţeaua şcolară că oricine are ceva de reclamat în legătură cu inspectorii, directorii sau alte cadre didactice să o facă de urgenţă.

Aceleaşi presiuni de intimidare se fac şi la nivelul conducerilor de şcoli şi a cadrelor didactice din localităţile Costuleni, Bălţaţi, Pârcovaci, Hârlău, Valea Lupului de către consilierii locali şi judeţeni ai Alianţei D.A., împreună cu cei de la conducerea Prefecturii Judeţului Iaşi.

E de la sine înţeles ce valuri revendicative a stârnit această invitaţie şi la ce număr de delaţiuni a condus.

Doresc să-mi exprim în mod ferm indignarea faţă de atitudinea tipic comunisto-securistă instaurată de această acţiune, care a asmuţit pe oameni, unii împotriva altora. Mesajul pe care vi-l transmit în încheiere dumneavoastră şi întregului popor este că nu ceea ce spune cineva că va face este important sau îl motivează, ci ceea ce face în mod efectiv la vedere.

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Ioan Ghişe. Va urma domnul Adrian Moisoiu.

Domnul Ioan Ghişe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţie politică cu titlul "Acord politic pentru servirea interesului naţional".

Ultimii 15 ani au demonstrat dificultatea cu care reuşeşte România, iar majoritatea cetăţenilor ţării, cât de greu suportă şi cum, efectele proceselor de democratizare, transformarea economiei de la o economie de comandă la una de piaţă şi cât de dificilă este consolidarea statului de drept.

A devenit tradiţie ca guvernele să conducă ineficient, politicile să fie conjuncturale şi inconsecvente, iar guvernanţii prezentului, oricare ar fi acel prezent, să acuze fostele guvrnări de dificultăţile actuale.

Acum mai mult ca altă dată se deschid ţării noastre perspective de integrare într-o familie a ţărilor civilizate şi dezvoltate economic.

Riscul major este să rămânem ultimii între ţările europene în privinţa consolidării democraţiei şi a performanţelor economice.

Acţiunea politică bazată pe o viziune pe termen mediu şi lung devine condiţie de bază pentru progresul mai rapid al României.

Fenomenele de globalizare şi integrare europeană impun creşterea intensităţii şi a nivelului de competitivitate şi performanţă în toate domeniile.

România are nevoie să gândim şi să aplicăm în mod pragmatic politici multianuale care decurg firesc dintr-o strategie de dezvoltare durabilă, larg împărtăşită de către clasa politică şi societatea românească în ansamblul ei.

O astfel de abordare presupune, însă, un foarte serios acord politic, ca şi fundament al acţiunilor de guvernare.

Vom face faţă cu mai mult succes efectelor fenomenelor de globalizare şi integrare europeană, doar dacă România va vorbi şi acţiona coordonat şi consecvent pentru servirea unui interes naţional explicit şi conştient asumat.

Din aceste considerente, propunem realizarea cât mai grabnică a unui "Acord politic pentru servirea interesului naţional".

Semnarea generoasă şi mai mult formală la Snagov, în 1999, a declaraţiei de intenţii privind viitorul României spre UE şi NATO, a reprezentat un început, dar totuşi prea simbolic şi mai mult la nivel de deziderat. Această declaraţie a fost necesară pentru a completa cererile României de aderare la NATO şi UE.

După această declaraţie, indiferent de alternanţele la putere, au crescut şansele şi s-au consolidat atât poziţia României ca partener strategic şi apoi membru NATO, cât şi posibilitatea ca din 2007 să devenim membri ai UE.

Este adevărat că prevederile acquis-ului comunitar european răspund în mare măsură la clarificarea principalelor direcţii de acţiune ale ţării noastre.

Totuşi, lipsa până acum a unui model cultural naţional privind integrarea europeană şi care să fie completat de acest acord politic, a făcut ca de cele mai multe ori procesul de negociere cu UE pentru aderarea României să devină o acceptare a noastră pentru asumarea de valori şi de reguli faţă de care nouă ne-a lipsit ca şi alternativă orice proiect naţional specific valorilor şi tradiţiei statale şi culturale româneşti.

Inpresia multora dintre noi este că negocierile cu UE au fost de fapt acceptări şi bifări de politici şi acţiuni dintr-o listă lungă, situaţii pentru care va trebui să facem ce ni s-a propus, pentru că reprezentanţii ţării noastre oricum nu au avut pe ce să negocieze, în lipsa unui proiect alternativ naţional românesc de dezvoltare. Apreciem că aceasta este una din cauzele pentru care procesul de negociere a aderării României la UE s-a desfăşurat de multe ori într-un mod netransparent, aproape ocult.

Guvernele care au condus ţara în ultimii ani ne-au obişnuit să ne anunţe festivist din când în când despre închiderea unui număr de capitole de negociere, fără să ni se spună exact ce, cât, cum, până când şi cât ne vor costa pe noi, cetăţenii, rezultatele acordurilor la care ne-au angajat reprezentanţii ţării noastre, cei care au negociat aderarea României la UE.

Faptul că timp de 15 ani i-a lipsit României un acord politic serios, cu misiune şi viziune naţionale asumate, a făcut ca procesele de integrare europeană şi globalizare să ne facă să rămânem în urmă şi la dispoziţia altora.

Sărăcia a crescut, reformele au fost inconsistente, întârziate, şi guvernanţii nu au explicat clar când şi cum se termină reforma, tranziţia s-a prelungit prea mult, iar efectele integrării europene şi globalizării vin peste noi fără ca noi să fim proactivi, ci doar reactivi şi de cele mai multe ori prea puţin eficienţi.

Finalizarea negocierilor şi obligaţiilor asumate pentru aderarea României la Uniunea Europeană pun ţara noastră în faţa unei noi etape de dezvoltare.

Acum apare cu atât mai necesar ca din perspectiva unui major interes naţional să se realizeze un acord al partidelor parlamentare, al principalelor forţe politice extraparlamentare, al societăţii civile, reprezentanţi ai principalelor uniuni sindicale, patronate, culte şi mass-media.

Acest acord trebuie să aibă ca reper central strategia de dezvoltare durabilă a României pentru următorii 20 de ani.

Mai mult, plecând de la condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, plecând de la calitatea de membru NATO a ţării noastre, apare acum ca foarte util un acord politic girat de preşedintele ţării, acord prin care toate forţele politice mai sus menţionate să convină pe o perioadă mai lungă de timp, pe un set minimal de principii şi valori care să fundamenteze principalele obiective strategice naţionale şi care să fie urmate şi aplicate indiferent de succederile la guvernare ale diferitelor forţe politice.

Domenii fundamentale ale statului de drept, cum ar fi: sănătatea, justiţia, apărarea naţională şi ordinea publică, învăţământul şi cercetarea ştiinţifică, administraţia de stat centrală şi locală, merită şi trebuie să constituie domenii prioritare, fundamentale, în privinţa obiectivelor strategice naţionale, pentru ca asupra lor, cel puţin, să se evite luptele politice neprincipiale şi neconstructive, care consumă inutil resurse şi energii.

Un astfel de acord politic naţional va putea defini limitele începând de la care partidele politice şi celelalte principale forţe sociale implicate în dezvoltarea ţării să poată ca, funcţie de doctrine şi orientări, să propună şi să lupte pentru aplicarea unor politici proprii, astfel încât să nu se afecteze decisiv şi negativ bunul mers al ţării pentru dezvoltare civilizată şi progres.

Acest acord politic naţional ar putea stabili mai precis minimul necesar pe care îl acceptă toţi că reprezintă: "intersul strategic naţional", explicit definit şi respopnsabil asumat pentru următorii 10 - 15 ani.

Altfel, mulţi invocă intersul naţional pentru a-şi promova interesele mărunte, personale sau de grup, uneori chiar meschine.

Pentru conducătorii ţării, ierarhia corectă a judecăţii şi acţiunii lor politice trebuie să fie interesul naţional, apoi cel regional, judeţean, local şi cel personal.

Acum, mai accentuat decât altă dată, apare nevoia efectivă de participare şi acţiune conştientă, pentru sănătatea naţiunii, educaţie modernă, creaţie, competitivitate şi performanţă economică şi instituţională, pentru ca noi, cetăţenii României să avem şanse în viitoarele evoluţii cu care globalizarea va implica ţara noastră şi pe noi, ca cetăţeni europeni.

Asta avem nevoie acum, unirea naţională pe o misiune şi o viziune cuprinse într-un "Acord politic pentru servirea interesului naţional".

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului Adrian Moisoiu. Va urma domnişoara Roberta Anastase.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc.

Intervenţia mea de astăzi este intitulată "De când cunoaşterea limbii maghiare este un criteriu obligatoriu?";

Voi începe cu două citate de la una din manifestările prilejuite de Ziua Naţională a Ungariei pe teritoriul României şi sărbătorită cu fastul acordat de "guvernanţi" şi la Monumentul Secuilor Martiri din Târgu Mureş.

Primul citat aparţine preşedintelui U.D.M.R. şi, în acelaşi timp, ministru de stat al României, domnul Markó Béla, care în cuvântul său i-a mulţumit poetului Petöfi Sándor pentru că "ne-ai lăsat, nouă, maghiarilor, ca moştenire voinţa de libertate şi trimitem acest mesaj şi altor naţiuni, fiindcă noi vrem să fim liberi împreună cu ele, nu împotrivă". Oare ce o fi vrut să spună? Nu pot şi nici nu vreau să concep că un ministru de stat ar fi făcut, cu această ocazie, o incitare împotriva ţării al cărei ministru de stat este!

Al doilea citat este din mesajul prezentat în limba maghiară, al domnului prim-ministru al României, Călin Popescu Tăriceanu, care printre altele spunea: "Pentru Cabinetul pe care îl conduc, garantarea drepturilor minorităţilor reprezintă nu numai un angajament, ci şi un principiu de guvernare. Participarea reprezentanţilor U.D.M.R la guvernare este o garanţie suplimentară în ceea ce priveşte acest angajament al Executivului".

De data aceasta am înţeles: domnul prim-ministru doreşte să ofere minorităţilor drepturi mai multe decât acordă Constituţia! Este domnia sa învestit cu acest drept?

Totodată, am să vă prezint două anunţuri ale Primăriei municipiului Reghin, judeţul Mureş, primărie unde primarul ales este membru al U.D.M.R., deşi ungurii trăitori în Reghin nu depăşesc proporţia de maximum 30%.

În condiţiile în care se aduce la cunoştinţă disponibilitatea a 13 posturi vacante în cadrul aparatului propriu, unul de referent de specialitate şi altul de referent principal treapta 1, la Compartimentul C.I.C. Mass-Media, Relaţii internaţionale, şi un al treilea de consilier superior treapta 2, la Compartimentul Control comercial şi Protecţia consumatorului, pentru ocuparea acestora este cerută o prevedere restrictivă de cunoaştere a limbii maghiare. În acest fel, candidaţii vor fi testaţi la limba maghiară.

Dacă despre cunoaşterea limbii oficiale a ţării, respectiv a limbii române, potrivit articolului 13 din Constituţie, ştim că: "În România, limba oficială este limba română", nu se specifică nicăieri, că pentru a accede la o funcţie administrativă publică pe teritoriul României există obligativitatea de a cunoaşte limba unei minorităţi naţionale.

Articolul 120 alineatul 2, al aceleiaşi Constituţii, care se referă la dreptul unor cetăţeni aparţinând unei minorităţi naţionale de a putea folosi limba minorităţii în relaţiile cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu serviciile publice deconcentrate, nu are nimic cu un post de referent la compartimentul "Mass- Media. Relaţii internaţionale", unde se presupune că funcţionarul are, prin natura funcţiei ocupate, relaţii cu audiovizualul şi cu exteriorul ţării, iar pentru a duce spre exteriorul instituţiei un anumit mesaj, aceasta se poate realiza prin intermediul unui traducător.

Ideea este asemănătoare şi în cazul postului de referent la Compartimentul Comercial şi Protecţia consumatorului, unde cel care are de adresat o reclamaţie are, pe de o parte, obligaţia de a cunoaşte limba oficială, sau, eventual, în cazul în care are anumite afecţiuni psihice, se poate folosi de serviciile aceluiaşi traducător.

Oare românilor trăitori în Ungaria, în zona oraşului Gyula, li se asigură posibilitatea de a se adresa la primărie, unor funcţionari publici ai statului ungar, în limba română?

Dacă aceste prevederi ale concursului au fost stabilite cu aprobarea consilierilor locali, mă întreb, aceştia ce au făcut, au dormit atunci când au votat; iar dacă primarul le-a stabilit fără aprobarea acestora, înseamnă că el trebuie sancţionat pentru depăşirea atribuţiunilor ce i-au fost încredinţate!

În ambele cazuri, concursul pentru aceste posturi trebuie anulat! Iar această anulare stă în sarcina prefectului, care trebuie să-l atace imediat, conform art. 123 alin. 5 din Constituţia României, în faţa instanţei de contencios administrativ!

Nu sunt xenofob, dar nu doresc federalizarea României şi nu accept ca prin politica paşilor mărunţi, prin mişcări înşelătoare, şmechere, să se atingă acest deziderat.

Românii ardeleni şi în special cei mureşeni, au suferit prea mult în timpul defunctei Regiuni Mureş Autonome Maghiare, pentru a lupta şi cu hungarismul şi cu segragaţionalismul pe care le practică uniunea-partid care îi reprezintă pe unguri şi secui, pe lângă neajunsurile vieţii de zi cu zi, care îi identifică cu fraţii lor trăitori în celelalte provincii ale ţării, şi care ar fi sărăcia, mizeria, boala, şi corupţia devastatoare.

Ei vor să intre în Uniunea Europeană cu capul ridicat, dar membri ai unui stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil, în mod demn!

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnişoarei Roberta Anastase. Domnul Petru Tărniceru a venit? Nu. Dacă nu, urmează domnul Dragoş Ujeniuc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Tema declaraţiei mele politice de astăzi este "Siguranţa copiilor în şcoli".

Trei copii de numai 11 ani au ajuns săptămâna trecută din banca de clasă direct la spital. Erau în timpul orei de matematică când, o bucată din tavanul clasei s-a desprins şi a picat peste ei. Spre norocul majorităţii, numai trei dintre elevii clasei a 5-a din Şcoala generală nr. 25 din Ploieşti au necesitat intervenţia medicilor de la spitalul de urgenţă şi doar unul a avut nevoie de internare. De speriat s-au speriat însă, cu toţii, şi copii, şi profesori, şi părinţi.

A trebuit, din nefericire, ca trei copii să aibă nevoie de sutură şi copci pentru ca primăria Ploieşti să afle că Şcoala generală nr. 25 este construită în anul 1970 şi că, de 35 de ani, nu s-a investit niciodată în reparaţii capitale.

Administraţia a încercat să gestioneze evenimentul departe de ochii presei. La Ploieşti, în ultimii ani, alocările de fonduri pentru repararea şcolilor se fac, mai degrabă, pe criterii clientelare, decât pentru diminuarea riscurilor la care sunt supuşi elevii.

A trebuit, din nefericire, ca trei elevi să fie victimele unui stupid accident, pentru a vorbi deschis despre riscurile la care sunt supuşi copiii, chiar în şcoală, acolo unde părinţii îi trimit dimineaţa pentru a fi instruiţi, supravegheaţi şi, mai ales, în siguranţă.

Cine le poate garanta această siguranţă? Cine îi apără de elementele infracţionale? De hoţii de buzunare sau de dealerii de droguri?

În cele mai fericite cazuri şcolile din Ploieşti sunt păzite de gardienii publici care sunt plătiţi tot de părinţi.

Proiectul Poliţiei Comunitare în Ploieşti ar urma să intre în acţiune începând cu 1 aprilie şi el prevede 500 de angajaţi. Dintre aceştia, numai 44 sunt poliţişti comunitari care asigură ordinea în locurile publice şi nici unul în şcoli. Dacă părinţii vor dori să-şi ştie copiii în siguranţă, vor putea încheia contracte cu poliţia comunitară aşa cum, până acum, au făcut-o cu Corpul Gardienilor Publici. Şi această cheltuială se va face tot din banii acestora, ai părinţilor.

Recapitulăm: paza şcolilor este plătită de părinţi, mobilierul este plătit de părinţi, curăţenia generală din timpul vacanţelor este plătită şi uneori chiar făcută de părinţi, perdelele, creta, bureţii de la tablă, faţa de masă de pe catedră, ghivecele cu flori, toate sunt plătite de părinţi.

Răspunderea pentru tavanul căzut peste copii în timpul unei ore de matematică într-o şcoală din Ploieşti trebuie, însă, să ne-o asumăm cu toţii.

În asemenea situaţii nu mai pot interveni părinţii cu banii lor.

Administraţiile locale trebuie să-şi repoziţioneze atitudinea faţă de învăţământ în ansamblul sistemului, dar mai ales în ceea ce priveşte siguranţa copiilor.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Grigore Crăciunescu. Va urma domnul William Gabriel Brânză.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Sistemul sanitar din România trece printr-o situaţie grea în această perioadă, fapt constatat de întreaga populaţie şi recunoscut de actuala guvernare. Deşi explicaţiile nu ţin loc de reţete compensate sau gratuite, trebuie să arătăm celor ce au nevoie de tratament cum s-a ajuns în această situaţie.

O primă explicaţie este aceea că în campania electorală de la sfârşitul anului trecut P.S.D.-ul nu a mai gândit ce se va întâmpla după alegeri şi a aruncat pe piaţă toate facilităţile posibile, ca să nu spun că a împărţit pomeni peste tot, fără a avea acoperire în bugetul pe anul 2004.

În cazul bugetului Ministerului Sănătăţii s-au cheltuit aproape 4000 de miliarde pe reţete compensate şi gratuite din bugetul pe anul 2005. Prin eforturi deosebite s-a disponibilizat suma de 3500 de miliarde pentru a plăti la farmacii restanţele din anul 2004.

Guvernul trecut, condus de Adrian Năstase, nu a analizat care vor fi consecinţele în urma cheltuirii banilor din bugetul sănătăţii pe 2005 în anul 2004, deşi ştia că a mai deturnat din banii destinaţi sănătăţii încă 23.000 de miliarde lei în perioada 2002-2004, prin următoarele metode:

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate construia bugete anuale excendentare, astfel încât banii colectaţi de la angajaţi şi angajatori nu se întorceau în totalitate în sistem. S-a ajuns în situaţia în care exista un excedent de 15.000 de miliade lei, provenit din diferenţa dintre banii colectaţi şi cei cheltuiţi.

Întrucât toată lumea a început să întrebe ce şi cum, pacienţi, medici şi chiar reprezentanţi de marcă ai Partidul Social Democrat, cazul senatorului Sorin Oprescu, Guvernul a găsit o soluţie ideală, şi anume, trecerea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate în subordinea sa. Prin această soluţie s-au împuşcat doi iepuri dintr-o dată, şi anume, pe de o parte populaţia nu mai avea informaţii despre sumele vehiculate, iar Guvernul face ce crede de cuviinţă cu banii colectaţi.

O altă modalitate de a scoate bani din sistemul de sănătate, pusă la cale de guvernarea PSD-istă, caracteristica acestui partid a fost aceea de a minţi pe cei 6 milioane de pensionari că începând cu 1 ianuarie 2003 nu vor mai plăti asigurări de sănătate. Bucuroşi la început, aceştia şi-au dat seama că au fost furaţi la dumul mare. Când au primit primul cupon de pensie au constatat că suma care era aferentă Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nu se mai evidenţiază în cuponul de pensie, dar, în acelaşi timp, pensia lor nominală nu a crescut cu suma echivalentă.

Aşadar, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate nu mai avea bani pentru a susţine starea de sănătate a pensionarilor şi nici aceştia nu aveau bani în plus pentru a-şi cumpăra medicamentele necesare singuri. În acest fel, s-au mai scos din sistem încă 8.000 de miliarde lei.

Oricât de multă voinţă ai avea, atunci când pleci la drum cu o gaură de 27.000 miliarde, este foarte greu să rezolvi problemele existente în domeniul sanitar.

Populaţia trebuie să cunoască aceste aspecte, pentru a înţelege situaţia prin care trecem, dar în acelaşi timp dorim să-i asigurăm pe toţi cetăţenii României că vom face tot posibilul ca să depăşim acest moment dificil existent în domeniul sanitar.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul domnului William Gabriel Brânză. Domnul Liviu Câmpanu este? Urmează domnul Liviu Câmpanu.

Domnul William Gabriel Brânză:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Aş dori să fac referire la situaţia comico-politică, unde denumiri ca "administraţie locală" sau "funcţionar public" au devenit cărţi de joc ale unor cartofori locali, reprezentanţii partidelor aflate la guvernare măsluindu-le după bunul lor plac şi cum pică afacerile lor personale mai bine.

Aş fi fost de acord şi aş fi lăudat atitudinea actualului Guvern dacă ar fi uitat de practicile de tip "te pun în funcţie, dar ai grijă de mine şi de afacerile mele", unde a avea un carnet de partid în buzunar, care să ateste că eşti membru al unui partid aflat la putere, face ca acel personaj să fie şi mai bine pregătit, şi mai inteligent.

Vreau să fac referire, stimaţi colegi, la două din situaţiile din Prahova: este cazul Direcţiei sanitar veterinare Prahova şi Direcţia silvică "Romsilva".

În calitate de deputat al României, nu cer decât respectarea legii, respectarea termenului, în sens juridic, de funcţionar public şi administraţie publică şi ocuparea acestor funcţii să se facă pe bază de concurs, cu comisie de specialitate şi în baza studiilor adecvate.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi pentru concizie.

Dau cuvântul domnului Liviu Câmpanu. Va urma Dănuţ Liga.

Domnul Liviu Câmpanu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Vin dintr-un judeţ cu peste 450.000 de locuitori, judeţ eminamente agrar, cu o infrastructură slab dezvoltată, neatractiv economic, unde există, după 15 ani de democraţie, multe localităţi în care singurii salariaţi sunt cei de la primărie sau de la şcoală.

Botoşaniul a fost condus după 1989 şi, din păcate, mai este încă condus de către reprezentanţii P.S.D.-ului sau cum s-o mai fi chemând el în metamorfoza perpetuă de schimbare a blănii, nu şi a năravului.

S-a vehiculat mult termenul de "baroni locali" atribuit celor ce şi-au făcut averi, neavând alt merit decât acela că "în vârful stiloului" ţineau banii comunităţii; însă acest termen este prea elegant pentru cei care au avut şi au un comportament de vechili, trăind într-o riguroasă sfidare a legii şi a cetăţeanului.

Peste 65% din populaţia judeţului trăieşte în mediul rural, iar PSD a cosmetizat acest procent în stilul caracteristic, şmecheresc, prin transformarea peste noapte a unor comune în oraşe, pierzându-se milioane de euro din programele de dezvoltare rurală.

Ce fac acum şefii Partidul Social Democrat la Botoşani?...

Se plâng de sufocare, de presiuni din partea actualei guvernări pentru schimbarea directorilor de la direcţiile deconcentrate, clamează respectarea legii, dar uită soborurile electorale conduse de şedii acestor instituţii, încearcă să muşamalizeze escrocheriile de la finanţe sau uită că art. 400 a existat vreodată, pentru a-i scoate basma curată pe directorii care îşi îneacă, din ce în ce mai des, amarul în aburii alcoolului în timpul programului de lucru.

Peste două treimi din primarii Botoşaniului sunt ai P.S.D.-ului. Să nu credeţi cumva că principala preocupare a acestora şi a aparatului administrativ din primării este dezvoltarea localităţilor pe care le conduc. În momentul actual scopul acestora este de a şicana contribuabilul, purtându-l săptămâni întregi pe la primării, pentru eliberarea unor adeverinţe sau altor documente, spunându-i-se în acelaşi timp să nu se grăbească, că doar a votat Alianţa şi pe Băsescu.

Bineînţeles că aceste şicane vor fi rezolvate pe cale legală, acţionând acele autorităţi în contencios administrativ, dar ceea ce se întâmplă acum nu face altceva decât să evidenţieze încă o dată zicala că "hoţul este primul care strigă: Hoţii!".

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului Dănuţ Liga şi ultimul vorbitor, domnul deputat Iuliu Furo.

Domnul Dănuţ Liga:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia politică pe care o voi prezenta astăzi se intitulează "Giurgiu - judeţul ruşinii pentru Partidul Naţional Liberal".

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Domnule lider al Grupului P.N.L.,

Din respect pentru această ţară şi cetăţenii ei şi în mod deosebit pentru cetăţenii judeţului Giurgiu, nu voi înceta să atrag atenţia asupra abuzurilor şi ilegalităţilor săvârşite de către baronul local Lucian Iliescu în judeţul Giurgiu.

Am prezentat aceste nereguli instituţiilor abilitate, premierului Călin Popescu-Tăriceanu, iar dacă nu se vor lua măsuri concrete, le voi prezenta în cele din urmă şi preşedintelui ţării, domnului Traian Băsescu.

Dumnealui a cerut ca asemenea lucruri să iasă la suprafaţă şi a declarat dânsul că "s-ar bucura dacă primul ar fi chair de la Alianţă". Şi de această dată şansa a fost de partea domnului preşedinte.

Într-o ocazie anterioară spuneam că domnul deputat Ujeniuc are toate motivele să fie îngijorat de declaraţiile mele în plenul Camerei, cu privire la abuzurile şi ilegalităţile baronului local Lucian Iliescu, deoarece este parte la toate acestea. Dar cred că este corect şi normal ca toţi colegii noştri, instituţiile abilitate şi cetăţenii acestei ţări să cunoască şi ei unele adevăruri ţinute ascunse până acum şi, de ce nu, domnul deputat P.N.L. de Giurgiu, Ujeniuc, să dea socoteală penrtu ele.

1. Lucian Iliescu, Ujeniuc Dragoş şi Şoricică Ion şi alte persoane au fost membri asociaţi ai Societăţii Comerciale Comprod Danish Cattle Import Export SA, înfiinţată la 19.10.1992, conform certificatului de înmatriculare şi statutului societăţii. Societate respectivă, în 1993, a luat un credit neperformant de peste două miliarde de lei de la Banca Agricolă, credit care nu a fost restituit nici până în ziua de astăzi. În 1998 datoria societăţii a fost preluată de către AVAB, iar după 2000, societatea a intrat în faliment.
2. Întâmplător, de când asociatul Lucian Iliescu a devenit primar al municipiului Giurgiu, biroul de avocatură al domnului deputat Ujeniuc a încasat miliarde de lei de la primărie, printr-un contract de consiliere juridică.
3. Conform adresei IPJ Giurgiu 2.301 din 02.10.2000, rezultă că prin intermediul domnului deputat P.N.L. Ujeniuc Dragoş, domnul Lis Dumitru a primit suma de 6.000 de dolari de la primarul P.N.L. Lucian Iliescu; Lis Dumitru făcând afaceri cu fiul primarului, Adrian Iliescu. Lucian Iliescu i-a dat aceşti bani pentru a aplana situaţiile create.
4. Despre ce fel de afaceri este vorba? Vedem din adresa IGP Direcţia Cercetări Penale nr. 327.535/22.11.2000, adresată domnului Lis Dumitru: "Vă comunicăm că la Serviciul Furturi Auto din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a municipiului Bucureşti, se desfăşoară cercetări cu privire la împrejurările în care numiţii Iliescu Ştefan Adrian, fiul primarului Iliescu, şi Gheţa Alexandru, v-au vândut autoturismele marca Volvo 40 cu numărul de înmatriculare GR02 LIS şi marca Audi A6 Avant, cu număr de înmatriculare GR01 LIS, ce s-au dovedit a fi furate.
5. De asemenea, domnul deputat Ujeniuc şi-a însuşit două proprietăţi în centrul municipiului Giurgiu, prin metode specifice baronilor locali - presiune şi teroare asupra proprietarilor pentru a-i vinde aceste terenuri - şi lista poate continua în ceea ce îl priveşte pe domnul deputat Ujeniuc.

Voi prezenta în continuare următorul punct de pe lista ruşinii a judeţului Giurgiu, cu abuzuri săvârşite de către baronul local, preşedintele PNL Giurgiu, Lucian Iliescu. Nebunia acestui om nu mai are margini; tot ce mişcă în acest judeţ crede că îi aparţine. Aşa se face că a pus ochii pe un teren ultracentral, proprietate privată, din municipiul Giurgiu. Dar, surpriză: proprietarul nu a cedat presiunilor făcute asupra lui, chiar dacă a fost nevoit să i se pună, pentru câteva momente pistolul la cap. Neavând sorţi de izbândă, baronul PNL Iliescu i-a aplicat acestuia, în ultimii ani, amenzi abuzive de peste 300 de milioane de lei. Este adevărat, instanţa a anulat toate aceste procese-verbale domnului Călinescu, deoarece erau neîntemeiate. Nenorocirea este că abuzurile şi presiunile se fac şi în momentul de faţă asupra acestui om.

Aşa înţelege Lucian Iliescu să respecte dreptul de proprietate declarat în campania electorală ca literă de lege de către Călin Popescu Tăriceanu, prim ministru, dar şi preşedintele PNL, cât şi de preşedintele Traian Băsescu. Literă de lege pentru alţii, nu pentru preşedintele PNL judeţul Giurgiu.

Regret faptul că un partid istoric de talia PNL are un asemenea dispreţ faţă de lege şi faţă de proprietatea privată prin intermediul baronului local Lucian Iliescu.

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului Iuliu Furo, ultimul vorbitor.

Domnul Iuliu Ioan Furo:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Doresc să mă refer foarte pe scurt la două probleme.

Preşedintele României a declarat la un post de televiziune că România nu poate intra în Uniunea Europeană cu preţul energiei sub nivelul Comunităţii Europene.

Acest aspect se referă şi la energia electrică, termică, gaze naturale, precum şi la telefonia fixă şi mobilă, la preţurile produselor alimentare, îmbrăcăminte, încălţăminte şi altele, care trebuie şi ele să fie aliniate la standardele europene.

În acord cu aceste măsuri referitoare la modul de viaţă european, se pune însă problema ca, o dată cu aducerea costurilor la nivelul ţărilor europene să se aducă şi veniturile populaţiei, salariile şi pensiile, la un nivel corespunzător, fără să mai existe o prăpastie între preţuri, tarife şi venituri.

Cum este posibil să plăteşti preţurile şi tarifele la standardele europene cu venituri caracteristice ţărilor din lumea a treia?

Cum se împacă sloganul electoral "să trăieşti bine" cu ofensiva măsurilor luate de Guvern împotriva standardului de viaţă al populaţiei şi aşa sărăcite?

Ca în fiecare început de an, şi în prezent, populaţia se confruntă cu problema medicamentelor compensate şi gratuite. Consider că se impune implicarea şi a Parlamentului cât mai urgent pentru reglementarea cât mai rapidă a acestor probleme. Asigurarea acestor medicamente pentru bolnavii cronici este o problemă vitală de care depinde supravieţuirea lor. Nimeni nu are dreptul să se joace cu aceste cerinţe îndreptăţite ale oamenilor de care depinde însăşi viaţa lor.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc foarte mult. Vă mulţumesc şi dumneavoastră.

Vă urez o zi interesantă, pe placul dumneavoastră.

(Următoarele intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la secretariatul de şedinţă)

Domnul Costache Mircea:

"România subterană"

Că societatea românească actuală este una bolnavă, a devenit un truism, o constatare banală, cvasicunoscută. Diagnosticul e greu de pus într-un singur cuvânt. Bazarul turco - arabo - ţigănesc poate fi doar sugerat în maniera caragialescă din schiţa "La Moşi": debusolare, blazare, disoluţia statului, disponibilizări, dezmembrări, corupţie, manipulare, diversiuni, ţara şpăgii, comisioane, comandă politică, reglări de conturi, euroentuziaşti, naţionalsceptici, imoralitate, violenţă, droguri, prostituţie, nesiguranţă, insecuritate, panteism, intoxicări, abulie, labilitate, campanii pseudoelectorale, fraude, dezintegrare economică, integrare europeană, polaritate excesivă, divizare, experimente fiscale, incapacitate administrativă, injustiţie, magistraţii mafiei politice, poliţie complice cu infracţionalitatea, politicieni afacerişti, guvernare de dealeri, cabinete de brokeri, actorie ieftină, lacrimi perfide, comisioane, copii flămânzi şi desculţi, aurolaci, boschetari, inundaţii, gropi, şomaj mascat, muncă la negru, economie neagră, spălare de bani, industria petrolului susţinută de la buget, defrişări, lohn, căpşunari respinşi la vamă, discursuri cretino-politice, canalia de uliţi, germani criminogeni, cămătari, oameni mâncaţi de lei, execuţii în ceafă la rampa de gunoi, furturi auto, furtul găleţilor de la fântâni, furtul cablurilor electrice, furtul şinei de cale ferată, macarale la fier vechi, furtul pietrelor funerare, căutători de comori de la Sarmisegetuza, furtul operelor de artă din parcuri şi cimitire, cazări în cavouri, vânzări pe un euro, industria la topit, magnaţii lemnului, vile, palate, castele, piscine, iahturi, debarcadere, motonave, limuzine, devalizări de bănci, fonduri de investiţii, deturnare de fonduri, programe externe, SAPARD, ISPA, PHARE, etc., alegeri, veste albastre, geci orange, promisiuni deşănţate, anticorupţie la televizor, corectitudine la televizor, adevăr la "Adevărul", recalcularea pensiilor la televizor, ieftinirea vieţii la televizor, şantaj, politica "door to door" cu sacoşele pline, turism electoral, milioane de voturi nule, milioane de votanţi pe liste speciale, să trăiţi bine la televizor, criza medicamentelor, scumpirea carburanţilor, a gazului, a curentului, schimbarea şefilor albaştri cu cei portocalii, burtăverzimea, licitaţii trucate, clientelism, lichelism, lipsa de scrupule, interlopi, aventurieri, femei prefect, iabraşe prezidenţiale, prezident nărăvaş, premier striper fotomodel, saloane auto, bursa trucată, noua eră a ticăloşilor îmbuibaţi, unde sunt ai lui Petrini ? Patrioţi prigoniţi, faliment, colaps, marasm, 25 de milioane de euro mâncaţi de zăpada capitalei, foamete, evacuări forţate, neplata întreţinerii, morţi de frig, hipotermie, băuturi falsificate, genocid, scumpirea motorinei, anularea subvenţiei la grâu, ajutor social, eşec maxim garantat, falsificatori, loterie politică, clanuri ţigăneşti, ziarişti fomişti, patroni de ziare, baroni, reabilitări de criminali, trădători, mineri uitaţi, puşcării neîncăpătoare, erori judiciare, vânători de mistreţi, marţafoi, minciuni sfruntate, atei, stanişti, prostie fudulă, jocuri politice, rachiu, candidaţi oacheşi, marmură de la mă-sa dată de ta-su, hoţi pe faţă, taxa de şmecher, recuperatori, malagambişti logoreici, capitalism de junglă, comunişti democraţi, economie de tarabă, România subterană, guverne UDMR-iste, apatrizi, criza de destin naţional.

Aceasta este panorama deşertăciunilor. Autorii se cunosc după averi. Avere au şi cei care i-au ajutat în această operă diavolească, patroni de ziare şi de televiziuni. Azi, ziarul "Adevărul" a spus, pentru prima dată în existenţa sa, Adevărul: fauna politică şi oligarhia financiară se sprijină pe presă. Presa înghite milioane de euro pentru serviciile prestate. Caracudi care apărea la Tv în geacă de proletar, înghiţea vreo 120.000 de euro de an. Publicitatea guvernamentală din bani publici ajunge la jigodia de presă scăpată din lesă, care latră la trecători prin gard. Profitul net realizat de fabrica de brânză a fostului CC, "Adevărul Scânteii", era în 2004 de 700.000 de euro (23 miliarde lei). Procurorul general, Ilie Botoş, e optimist. Se zice că numai cu o jumătate de miliard de euro poţi cumpăra toată presa din România. Fals ! Eu o cumpăr mai ieftin. Cu un scuipat în ochi. Asta ca să aibă un motiv serios de a nu vedea că eu circul în "Dacia" şi stau la bloc, nu cum scriu ei în fiţuica otrăvită, ce şi-a dat obştescul sfârşit de atâtea "adevăruri", vânturate pe taraba ruinei româneşti.

Domnul Gheorghe Sârb:

"Facilităţi fiscale pentru cooperativa "Munca invalizilor"

Prin intervenţia mea de azi, doresc să atrag atenţia asupra unui fenomen social deosebit care tinde să treacă neobservat prin tăvălugul vieţii cotidiene.

Semenii noştri mai puţin favorizaţi de soartă, şi aici nu mă refer numai la aspectul social, au nevoie de ajutorul nostru. Persoanele invalide din România au ajuns să "vegeteze" datorită unei situaţii de tranziţie care nu pare să îşi găsească rezolvarea. În toată ţara au mai rămas doar 5 unităţi economice cu personal majoritar format din persoane cu dizabilităţi.

Deşi oficial sunt înregistraţi numai circa 13.000 de persoane încadrate în muncă, noile estimări pentru persoanele cu dizabilităţi cu vârsta între 18 şi 35 de ani se ridică la peste 300.000 persoane. Aceste persoane au nevoie de protecţie socială, integrare în societate şi de încadrare în muncă.

Stimaţi colegi, persoanele cu invaliditate sunt oameni care doresc şi tânjesc integrare socială, oameni care, dacă sunt ajutaţi, doresc să contribuie la dezvoltarea societăţii. Aceşti oameni nu doresc să fie povara nimănui, dimpotrivă, doresc să aibă contribuţia lor la producerea plusvalorii societale, să aibă sentimentul utilităţii sociale, în limitele fiecărui caz în parte.

Dar politica guvernului tinde spre conotaţii inumane, persoanele care nu "produc" fiind marginalizate şi ignorate din toate punctele de vedere. Oameni cu diabet şi alte afecţiuni, altădată tratate fără eforturi deosebite, astăzi sunt muribunzi pe holurile de spital sub privirile neputincioase ale medicilor care invocă lipsa medicamentelor.

Ne plângem că nu avem bani suficienţi, dar oare există o gestionare eficientă a acestora?

Actualul guvern nu şi-a terminat încă de împărţit porţiile din "ciolan", şi nu pare deloc interesat de realitatea de fapt a României. Executivul se ascunde de alegător prin lovituri de imagine care nu sunt însă suficiente pentru a linişti mişcările de protest din ce în ce mai vehemente.

Se ajunge astfel la situaţii conflictuale care nu avantajează însă nici o parte, defectându-se canalul care asigură o minimă comunicare între guvernanţi şi guvernanţi.

Şi problema cooperativelor pentru persoanele invalide din România, se datorează unor rigurozităţi de ordin financiar care însă le-au pus în situaţia de a nu rezista competiţiei cu societăţile din domeniul lor de activitate.

Aceste cooperative de muncă ale invalizilor ar trebui scutite de T.V.A. şi de unele impozite pentru a putea acoperi productivitatea scăzută datorată naturii personalului şi a cheltuielilor necesare pentru adaptarea locurilor de muncă la necesităţile personalului.

"Să trăim bine" la cine se referea? Doar la o anumită categorie socială (tagma puterii actuale!?). Era doar un slogan demagogic, realitatea socială demonstrându-şi existenţa unor clivaje adânci între bogaţi şi săraci, între conducători şi cei conduşi.

Cum să fie astfel, dacă actualul guvern este cel mai bogat executiv după 1989. Şi asta spune multe despre percepţia şi concepţia membrilor săi.

Actualii guvernanţi se întrec în declaraţii prin care aruncă responsabilitatea ineficienţei activităţii lor asupra unor probleme "moştenite"...Domnilor! Dacă nu sunteţi capabili să vă îndepliniţi îndatoririle de bază, aveţi minima decenţă de a vă lăsa locul unor persoane mai competente.

Filozoful Cioran, prin "teoria României", a intuit exact această tragedie românească de a reinventa roata doar din raţiuni de orgoliu şi de imagine publică. Dar societatea de azi nu mai tolerează aceste modele, acum accentul se pune pe eficienţă şi competitivitate în toate domeniile, inclusiv în cel public. De aceea, o problemă fundamentală a Guvernului actual nu este neapărat numai ceea ce face el în momentul de faţă, cât mai ales ceea ce nu face el pentru condiţiile din România.

Conform Constituţiei (art.41, art.47, alin.2 şi art.50), persoanele cu handicap ar trebui să se bucure de o protecţie socială reală din partea statului, pentru a putea fi încadrate în locuri de muncă special adaptate deficienţelor pe care le au.

Ca o soluţie pentru problema persoanelor cu invaliditate din România, cu costuri minime din partea statului, se pot iniţia strategii pe termen mediu şi lung care să valorifice posibilitatea şi dorinţa de integrare a persoanelor cu invaliditate.

Aceste persoane cu dizabilităţi ar trebui să se bucure de o protecţie activă din partea statului, căci această politică de facilitare a încadrării în muncă a persoanelor cu invaliditate este aducătoare de venit suplimentar la bugetul statului.

Scopul acestei politici active este de a acţiona asupra cauzei de fond: stimularea şi determinarea persoanelor cu handicap să depăşească stadiul de persoană "asistată" şi să treacă la stadiul de persoană productivă. Numai după aceea statul îşi va putea limita intervenţia în acest domeniu conform strategiei pasive, de întreţinere a persoanelor cu dizabilităţi încadrate în muncă.

Suntem datori să ne ajutăm semenii, indiferent de religia, sexul, vârsta sau dizabilităţile acestora.

În calitate de reprezentanţi ai tuturor cetăţenilor României, avem responsabilitatea stabilirii unei echităţi sociale care să asigure o minimă decenţă pentru fiecare.

Domnul Florin Aurelian Popescu:

Guvernul României a mai făcut un pas important în aducerea educaţiei într-o stare de normalitate, după ce la sfârşitul săptămânii trecute a aprobat majorarea salariilor personalului didactic cu 12% în 2005. De fapt, ceea ce s-a întâmplat reprezintă un dublu succes, dacă stăm să ne gândim că era vorba de creşterile salariale promise de fosta guvernare, pentru care nu existau bani în bugetul anului 2005. Cinismul de care a dat dovadă PSD în ultimele luni ale guvernării a atins cote alarmante. Atât cadrelor didactice, cât şi minerilor sau altor categorii sociale le-au fost promise fără nici un fel de acoperire economică anumite drepturi şi sporuri salariale, doar pentru a schimba opţiunea politică a acestora. Să faci promisiuni de mii de miliarde profesorilor, deşi se ştia cât se poate de clar că nu există o acoperire bugetară, coroborat cu ştergerea unei datorii de 16.000 miliarde de lei la o societate comercială (RAFO) care a funcţionat ani la rând ca un izvor financiar al PSD ni se pare a fi culmea umilinţei şi a minciunii la care au fost supuşi zeci de mii de cadre didactice.

Pentru că datoria morală o cerea, atât faţă de promisiunile anterioare cât mai ales faţă de realitatea cu care se confruntă cadrele didactice, Guvernul a găsit resursele financiare necesare estimate la 6.600 miliarde de lei, bani care vor proveni din unele economii făcute la alte capitole de cheltuieli la Ministerul Educaţiei. Majorarea se va face în două etape. O primă mărire va fi aplicată începând cu salariile din 1 martie 2005, a spus ministrul educaţiei Mircea Miclea. Majorarea va reprezenta 55% din totalul măririi aferent acestui an, 12%, urmând ca în octombrie să se majoreze cu 45% din totalul măririi.

Învăţământ superior:

• Conferenţiar universitar - 35-40 ani 1.180.200 - (19.062.400)
• Şef lucrări 25-30 ani 862.400 (13.921.600)
• Asistent universitar până la 3 ani 420.000 (6.780.000)
• Învăţământ preuniversitar
• Profesor cu grad did.I peste 40 ani 1.029.875 (16.623.750)
• Profesor debutant până la 2 ani 375.000 (5.762.000)
• Profesor cu grad did.II peste 40 ani 874.500 (14.137.750)
• Învăţător peste 40 de ani 812.000 (13.128.500)
• Învăţător până la 2 ani 305.000 (4.915.000)

Într-o antiteză totală cu ceea ce se doreşte a fi noua orientare a învăţământului românesc, am asistat tot săptămâna trecută, în sfârşit, la o mai mult decât normală şi necesară demisie a inspectorului general şcolar, Aurelia Catană.

După ani în care a condus în cel mai despotic mod posibil I.S.J. şi după ce a transformat în ultimii 4 ani această instituţie într-o adevărată fortăreaţă PSD, doamna profesoară Catană a găsit ca cel mai nimerit mod de a părăsi instituţia pe care a condus-o este o demisie scrisă de mână. Îi reamintim doamnei Catană că suntem în anul 2005 şi, aşa cum chiar domnia sa se lăuda de câte ori avea ocazia, în mai toate instituţiile de învăţământ din judeţ au fost introduse calculatoare. Nu comentăm faptul că niciodată doamna inspector nu uita să precizeze că toate dotările făcute instituţiilor şcolare proveneau de la... PSD, deşi normal ar fi fost să se pomenească numele Guvernului României.

Revenind la gestul doamnei Catană, chiar domnia sa nu ştia acum funcţionează un computer sau chiar nu găsea o persoană capabilă să-i scrie, în format electronic, demisia? Şi pentru că a venit vorba de persoană capabilă, este de neiertat ca o demisie a unui inspector general şcolar să conţină... greşeli gramaticale?! Aceste lucruri demonstrează încă o dată, dacă mai era de demonstrat pentru cineva, ce oameni au condus sectoare vitale ale dezvoltării României, ce oameni au dominat, de cele mai multe ori despotic, viaţa profesorilor dâmboviţeni.

De altfel, doamna a fost inspector general şcolar, şi-a dezinformat chiar şi şeful de partid, punându-l pe acesta în ingrata postură de a cere lămuriri hilare din partea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, în condiţiile "inventării" unor false probleme. Răspunsul ministerului a fost cât se poate de clar concludent, comunicarea deficitară din interiorul PSD Dâmboviţa şi denaturarea intenţionată a unor situaţii ducând la apariţia unor astfel de reacţii.

Domnul Nini Săpunaru:

Mă adresez astăzi dumneavoastră pentru a vă supune atenţiei un aspect extrem de grav legat de activitatea baronului de Vrancea Marian Oprişan, care continuă practica instituţionalizată a regimului PSD de aservire şi subjugare a instituţiilor statului de drept.

După numeroasele ingerinţe în activitatea diferitelor instituţii locale, baronul vrâncean a şocat întreaga opinie publică şi folosindu-se de calitatea sa de preşedinte al Consiliului Judeţean Vrancea, a solicitat din partea serviciilor secrete note informative şi supravegherea activităţii adversarilor săi politici.

Practicile sale nedemocratice, ilegale şi chiar anticonstituţionale sunt un fapt obişnuit pentru baronul Oprişan, fiind singurul mod în care acesta înţelege să evolueze pe scena politică, opinia publică vrânceană fiind la curent cu acestea.

Mai mult decât atât, nici măcar acoliţii săi politici pe care i-a recrutat şi le-a acordat funcţii nu mai pot suporta stilul său dictatorial şi, de curând, un grup de primari vrânceni ai fostului partid de guvernământ s-au plâns lui Ion Iliescu în legătură cu activitatea lui Oprişan.

Continuând să acţioneze în stilul său feudal, baronul PSD oferă un premiu de 50 milioane de lei celor care îi vor da informaţii în legătură cu identitatea semnatarilor scrisorii către Iliescu.

În acest context, trebuie să mă declar în total dezacord cu practicile ilegale ridicate la rang de politică realizate de către Oprişan, care nu face altceva decât să folosească instituţiile statului de drept ca instrumente prin care să-şi atingă propriul său interes. Mai grav este faptul că astfel se aduc atingeri siguranţei naţionale şi statului de drept, care în Vrancea sunt noţiuni necunoscute pentru cel care îşi permite să exercite o funcţie publică după bunul său plac.

Considerând că epoca politicii în stil feudal, utilizând şantajul, constrângerea şi violenţa în detrimentul argumentelor şi respectării legilor, a apus de ani mulţi în România, condamn cu tărie modul în care baronul PSD acţionează, dezvăluind astfel întregii opinii publice partea cea mai hidoasă a ceea ce a însemnat fosta guvernare, aspect pe care conducătorii PSD-ului au încercat fără succes să o cosmetizeze şi să o ascundă, atât românilor, cât şi opiniei publice internaţionale, pozând într-un partid de conştiinţă europeană.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Hoban:

Declaraţie politică: "Maramureşul are nevoie de un program care să-i conserve identitatea".

Pentru o mai bună legătură cu electoratul şi eficientizarea activităţii parlamentare, am creat, pe lângă sediul din Baia Mare, la Sighetu Marmaţiei şi Borşa, câte un birou parlamentar. Puncte unde cetăţenii pot să vină cu problemele care-i frământă şi la care aşteaptă soluţii de la parlamentari. Cel puţin o dată pe lună voi avea întâlniri zonale, pentru a cunoaşte cât mai bine cu ce se confruntă cetăţenii şi ce soluţii pot fi găsite şi aplicate pentru soluţionarea acestora.

Intervenţia mea de astăzi porneşte de la prima întâlnire, care a avut loc la Sighetu Marmaţiei, cu reprezentanţi ai administraţiilor locale, cu primari, agenţi economici şi cetăţeni din zona Maramureşului istoric.

Trei au fost problemele asupra cărora s-a discutat mai bine de patru ore şi pe acestea doresc să le aduc în atenţie:

• nevoia de informare şi consiliere a primăriilor de către direcţia agricolă, pentru cunoaşterea şi întocmirea proiectelor SAPARD;
• dezvoltarea agroturismului, care poate aduce venituri importante cetăţenilor;
• retrocedarea pădurilor

sunt realităţi presante, dacă ne gândim la ceea ce se va întâmpla începând cu 1 ianuarie 2007. Şi nu este un secret că există o lipsă de informare a cetăţenilor în ceea ce priveşte integrarea europeană, mai ales în lumea satului. Aşa încât, am beneficiat de prezenţa în Maramureş a secretarului de stat Flaviu Lazin şi am creat, la nivelul direcţiei agricole, un dialog cu specialiştii, al cărui scop a fost exact răspunsul la prima problemă: nevoia de informare şi consiliere a primăriilor pentru cunoaşterea şi întocmirea proiectelor SAPARD. Aceste aspecte, la care s-au adăugat nu numai cerinţele, ci şi oportunităţile de care va beneficia agricultura românească până în 2007 şi după au fost făcute publice în presa locală. Este un început al discuţiilor interactive cu populaţia.

Retrocedarea pădurilor constituie, de asemenea, un subiect mereu prezent în rândul populaţiei. În Maramureş există încă suprafeţe de pădure neretrocedate, iar noi am promis în campania electorală că vom retroceda proprietăţile. Să sperăm că măsurile luate de Guvern vor reuşi să accelereze procesul de retrocedare.

Cea de-a treia problemă, asupra căreia aş dori să mă opresc mai mult, o constituie dezvoltarea turismului şi agroturismului. Economia Maramureşului, prin structura sa, a avut şi încă are nevoie de restructurare. Reduci mineritul, dar trebuie să pui ceva în loc. Şi acel ceva poate să-l constituie turismul şi agroturismul, Maramureşul beneficiind de un cadru natural şi de un patrimoniu cultural de excepţie. Dar, ca turiştii să poată beneficia de acestea, este nevoie de crearea unei infrastructuri care să poată pune în valoare ceea ce există, dar să şi stimuleze spiritul întreprinzător al cetăţenilor.

Exemple există, dar ele sunt insuficiente faţă de potenţialul care există. Din păcate, Maramureşul a rămas izolat de restul ţării în ceea ce priveşte infrastructura rutieră. Este nevoie de modificarea legii, astfel ca zona aceasta să fie conectată la drumurile care ne leagă de Europa.

Maramureşul se confruntă, însă, şi cu un fenomen care trebuie să ne dea de gândit. Odată integrată în Uniunea Europeană, România trebuie să se identifice printr-un specific anume. Maramureşul, din fericire, are acest specific. Îl are în port, în tradiţii, în porţile de lemn, în casele cu o arhitectură inconfundabilă. Dar există pericolul să le piardă. Porţile de lemn şi casele din Maramureş sunt cumpărate şi implantate peste tot în România şi în afară.

De aceea, doresc să mă adresez Ministerului Culturii, în primul rând, dar şi celorlalte ministere care pot să facă, prin măsuri coerente, ca acest patrimoniu să rămână acolo unde îi este locul.

Să găsim soluţii să-i ajutăm pe maramureşeni să-şi conserve casele, să-şi creeze standarde de civilizaţie în pas cu Europa, să le poată pune în circuitul turistic, acest lucru însemnând nu numai păstrarea tradiţiilor, ci şi promovarea iniţiativei private şi creşterea, la urma urmei a nivelului de trai al populaţiei din zona rurală.

Ar fi păcat să ne trezim că am pierdut identitatea unei zone inconfundabile, care poate deveni o oază de bunăstare şi de atracţie turistică dacă vom şti s-o punem în valoare.

Împreună, putem să ne gândim la un proiect care să vină în sprijinul Maramureşului tradiţional.

Domnul Ion Mocioalcă:

Declaraţie politică: "Veşti proaste pentru români".

În momentul de faţă, nici o firmă din România nu mai poate să-şi facă un plan de afaceri, nu e în măsură să-şi pregătească o viziune economică măcar pe un orizont mediu, din cauza politicilor financiare şi economice ezitante ale actualului Guvern. Negocierile cu FMI ar putea aduce modificări majore în cadrul a ceea ce au promis actualii guvernanţi în campania electorală. Una dintre modificări ar putea-o reprezenta revenirea la o cotă unică de impozitare de 19%. Dacă nu va dori aceasta, după cum se ştie, cabinetul Tăriceanu va fi nevoit, conform FMI, să majoreze tva.

Ambele acţiuni ar pune în pericol viziunea economică a Guvernului, obligat să nu se ţină de cuvânt. Noi am avertizat în numeroase rânduri asupra unor decizii aventuriste ale actualului executiv, ce vor fi foarte greu de pus în practică.

Iată că acum, prestigioase foruri internaţionale ne dau dreptate şi avertizează Guvernul că, mergând pe această linie, se va bloca efectiv. Mai mult, în loc să scadă contribuţia la asigurările sociale, Guvernul condus de Călin Popescu Tăriceanu, o menţine la 49,5%. Veştile proaste nu se opresc, însă, aici. Majorările de accize la carburanţi vor afecta ţăranii, chiar în primăvară, când debutează lucrările agricole. Acestei situaţii i se adaugă subvenţia de 5.000 lei la litrul de motorină, subvenţie, însă, care în termeni reali, e şi mai mică, pentru că preţul motorinei a crescut deja de două ori într-un interval scurt de timp. Asta face ca subvenţia reală pentru motorină să rămână de numai circa 3.000 lei. Dar, majorarea accizelor va afecta pe toată lumea, reflectându-se în preţuri. Vom avea de-a face cu un adevărat lanţ de scumpiri, în urma acestor decizii. La toate astea se adaugă scumpirea cu 25% a gazului metan.

În aceste condiţii, nimeni nu-şi mai poate face un plan serios de viitor, aşa cum spuneam, nici măcar pe termen scurt sau mediu. Se anunţă aşadar o primăvară grea pentru români, din cauza unei guvernări ezitante şi neprofesioniste.

Domnul Ion Luchian:

referitor la situaţia atât de "disperată" în domeniul acordării medicamentelor compensate, situaţie care reiese din declaraţiile politice ale actualei opoziţii, trebuie menţionate câteva aspecte care se pare că scapă din PSD.

Domnilor parlamentari ai fostului partid de guvernare, trebuie să vă reamintesc că timp de atâţia ani, în interpelările şi întrebările pe care personal vi le-am adresat, am cerut lămurirea situaţiilor de eludare a legilor în domeniul sănătăţii?

Trebuie să vă aduc aminte că v-am cerut de atâtea ori lămuriri în ceea ce priveşte situaţia relaţiilor cu S.C. Euromedic S.R.L.?

Chiar nu vă mai aduceţi aminte că datorită aberaţiilor economice cărora le-aţi acordat putere de lege, bugetul sănătăţii la ora actuală este unul secătuit şi, în mare parte, susţinut din resurse pe care puterea actuală, una într-adevăr democratică, trebuie să le găsească pentru a acoperi găurile lăsate de Guvernul PSD?

În cazul acordării de medicamente compensate şi gratuite, nu cred că mai este nevoie să vă spun că sistemul de compensare este cel care a funcţionat şi în 2004 şi, până la epuizarea bugetului pe anul 2005, va rămâne acelaşi, pentru ca după aceea, să se poată aplica un sistem de compensare care să nu aibă la bază o campanie electorală ci, aşa cum e normal, nişte calcule economice.

De asemenea, pentru a vă da exemple de crize reale ale sănătăţii, de situaţii într-adevăr disperate, trebuie să vă menţionez probabil decizia Ministerului Finanţelor din guvernarea PSD, de a bloca conturile spitalelor, punându-le în imposibilitatea de a achiziţiona medicamente şi materiale de strictă necesitate, sau poate criza de autoritate a sistemului prin lipsa totală de colaborare între Ministerul Sănătăţii şi Familiei, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Colegiul Medicilor, conflictele între furnizorii de medicamente sau, ca să nu vă "încarc" memoria prea mult, tendinţa de centralizare la nivelul ministerului de resort, în locul descentralizării şi dereglementării pe care o promiteaţi tuturor în campania electorală.

În consecinţă, vă rog, domnilor parlamentari ai PSD, creaţi furtuni în vase mai mari decât în pahare de apă, deoarece mărind vasul, poate veţi înţelege, de fapt, ce înseamnă o criză în domeniul sănătăţii, uitându-vă în propria ogradă şi în propria guvernare, din fericire apusă.

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Una dintre principalele preocupări ale actualului Guvern şi ale parlamentarilor din coaliţia majoritară este restabilirea atribuţiilor de drept ce revin presei - aceea de a fi cu adevărat a patra putere în stat, independentă şi neinfluenţată de interese politice.

În aceste condiţii, credem că reglementarea corectă a acordării publicităţii de stat poate reprezenta un prim pas în readucerea mass-media la rolul său fundamental.

Declaraţia mea de astăzi se doreşte a fi o referire directă la situaţia existentă la ziarul Adevărul.

Anul precedent a adus mai multe cutremure în cadrul unor mari instituţii de presă din România, precum TVR, Evenimentul Zilei sau România Liberă. Experienţa lucrurilor trăite a demonstrat că orice fel de ingerinţă a politicului în astfel de evenimente nu poate fi decât de natură să dăuneze intereselor presei româneşti. Presa trebuie să funcţioneze ca un mecanism autonom care se autoreglează şi care nu trebuie să sufere nici un fel de presiuni din partea politicului.

Singura atribuţie a puterii politice este acea de a veghea ca nici un fel de reglementare sau acţiune să nu îngrădească libertatea de expresie şi de informare a instituţiilor de presă.

Ultimele evenimente de la ziarul "Adevărul" demonstrează că acţionariatul este suveran şi liber să hotărască. Deciziile luate trebuie respectate de întreaga societate românească.

De asemenea, jurnaliştii sunt cei care aduc prestigiu unei publicaţii şi ei trebuie priviţi cu respect şi cu toată consideraţia pentru profesionalism, deontologie şi muncă susţinută în slujba adevărului.

În acest context, urez succes ziarului Adevărul, ca instituţie de presă, cu gândul de a trece cu bine peste încercările pe care le trăieşte şi doresc ca acest cotidian să îşi păstreze acelaşi spirit incisiv şi imparţial de până acum.

Domnul Viorel Oancea:

P.S.D în siguranţă - pentru o Românie în siguranţă

În urmă cu aproximativ o săptămână, sediul luxos al PSD Timiş a fost vandalizat de nişte mâini "criminale". Deşi au fost provocate nenumărate pagube, de dispărut, conform celor relatate în presa locală, a dispărut doar whisky-ul partidului.

Mai ieri îl puteam observa pe fostul ministru al ţării, senatorul Ilie Sârbu, foarte supărat de faptul că la deja trei zile de la "ameninţarea siguranţei noastre, a tuturor", poliţia nu a găsit încă nici un vinovat.

Trei zile de cercetări în cazul unei vandalizări i se par domnului senator o veşnicie, nu aminteşte nimic de lunile întregi de cercetări fără rezultat în cazul Ino Ardelean, Bebe Costinaş sau multe altele.

Probabil că în concepţia domnului senator siguranţa sticlelor de whisky din sediul partidului este cu mult mai importantă decât siguranţa cetăţenilor acestei ţări.

Domnule senator, aceştia sunt conducătorii poliţiei pe care guvernul din care aţi făcut şi dumneavoastră, cu mândrie, parte, i-aţi impus şi păstorit în ultimii patru ani. Aceştia sunt conducătorii poliţiei pe care dumneavoastră i-aţi apărat atunci când presa îi acuza de partizanat politic. Mă şi mir de unde acum atâta supărare?

Toate acestea le spune, respingând ferm orice formă de agresiune, vandalism, dar activitatea poliţiei trebuie să se bazeze doar pe litera şi spiritul legii şi nu pe ameninţări şi comenzi politice, din poziţia "cu arma la picior", ale domnului vânător-senator Ilie Sârbu.

Domnul Viorel Pupeză:

"Vremea... cumetrilor"

Mă văd obligat să reacţionez datorită neadevărurilor pe care le promovează unul dintre conjudeţenii mei într-ale politicii, liderul judeţean PD, deputatul Ioan Oltean, care încearcă, prin orice mijloace, să introducă în opinia locuitorilor judeţului ideea că tot ce s-a făcut în judeţul Bistriţa-Năsăud a fost contrar legilor şi normelor morale.

Pentru liderul judeţean PD, aritmetica, se pare nu a fost disciplina forte, având în vedere că n-a reuşit să facă o simplă adunare. Judeţul Bistriţa-Năsăud are 60 unităţi administrativ-teritoriale, în 46 dintre acestea şi nu 56 aşa cum afirmă domnia sa, primarii erau ai PSD. Astăzi, în urma alegerilor locale din 2004, în 36 unităţi administrative primarii sunt ai PSD şi vă asigur că, deşi suntem în opoziţie, vor veni alături de noi şi alţii. Ar fi foarte bine dacă deputatul Oltean ar face dovada că asupra vreunuia dintre primarii care au venit în PSD au fost făcute presiuni şi de către cine.

Noi n-am procedat aşa cum a lucrat liderul Ioan Oltean care a încercat, în săptămâna premergătoare primului tur de scrutin al alegerilor locale din 2004, să distribuie scrisori prin care să denigreze primarii unor localităţi care şi-au depus candidatura pentru un nou mandat. Poate l-a supărat rău pe deputatul Ioan Oltean faptul că în 80% din comunele ale căror primari au fost jigniţi prin respectivele scrisori distribuite la fiecare casă au câştigat alegerile din primul tur.

Declaraţia politică prezentată în plenul Camerei Deputaţilor în 15 martie a.c. este plină de generalităţi şi minciuni. Despre ai cui fii, fiice, nepoţi, neveste şi amante este vorba? De ce nu are curajul să spună concret în care serviciu deconcentrat au fost numite aceste categorii de persoane pe care le enumeră în declaraţia politică. Nu poate face acest lucru, deoarece nu aşa au fost numiţi în funcţii de conducere cei care conduc serviciile deconcentrate.

De fapt, deputatul Ioan Oltean a reuşit să facă o breşă prin presiunea pe care a făcut-o asupra prefectului: a fost numit în funcţia de director executiv la Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală... cumătrul, Mititean Pop Valentin.

Tot pe bază de "competenţă şi profesionalism" derivată din cumetrie a fost preferat la conducerea RAR Bistriţa domnul Wechter Cosmin, nimeni altul decât fiul... cuscrului liderului judeţean liberal Sabin Ilieşi. Dar tot în "familia" Alianţei Dezastru şi Anarhie se împarte ciolanul şi la alte instituţii judeţene.

La acelaşi capitol mai furnizăm şi alte două exemple asupra modului cum cei doi corifei judeţeni, Ioan Oltean şi Sabin Ilieşi gândesc numirea unor persoane în consilii de administraţie. La Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate reprezentanta patronatelor să facă parte din consiliul de administraţie a fost numită dr. Georgeta Ilieşi, soţia domnului copreşedinte PNL - sabin Ilieşi. Şi, pentru că ciolanul nu trebuie împărţit doar între cei doi politicieni s-au gândit să arunce o ciosvârtă şi UDMR, prin numirea în funcţia de director la aceeaşi instituţie a domnului Szekely Wilhelm, contabilul organizaţiei judeţene UDMR.

Noi îi oferim exemple concrete. Dorim ca deputatul Ioan Oltean să procedeze în acelaşi mod şi să nu intoxice opinia publică, aşa cum obişnuieşte să o facă în orice apariţie în media scrisă şi audiovizuală.

Deputatul Ioan Oltean ar putea fi un foarte bun personaj caragialesc. Doar în opera lui Caragiale am mai găsit personaje cărora le era atât de milă de biata ţărişoară care a fost jefuită "fără milă şi ruşine... timp de 4 ani". Eu zic să lăsaţi problemele ţării în seama altora şi să coborâţi cu picioarele pe pământul judeţului şi să ne vorbiţi de cei care, eventual, au jefuit fără milă judeţul. Cine sunt aceştia? Nominalizaţi-i fără nici un fel de reţinere, dacă aveţi asemenea probe. Dar poate ar trebui să înceapă chiar cu domnia sa. Locuitorii judeţului ar dori să afle cum a reuşit deputatul Oltean să agonisească patru apartamente, două vile, maşini, acţiuni şi terenuri agricole. Poate va avea din nou inspiraţia să pună din nou averea pe seama veniturilor fabuloase realizate din activităţi avocaţiale, aşa cum a încercat şi cu alt prilej.

Vreau să-l atenţionez pe deputatul Ioan Oltean că domnia sa uită care-i sunt competenţele în calitate de deputat şi lider judeţean PD. După câte cunosc, competenţa de a face propuneri pentru eliberarea din funcţie a unor şefi ai serviciilor deconcentrate revine prefectului. Şi atunci, de unde-şi arogă dreptul de a da verdicte de genul "radem tot" sau "avem îndreptăţirea morală, argumentele legale şi mandatul electoratului în acest sens". Dumneavoastră vorbiţi de îndreptăţire morală? Cred că tocmai îndreptăţirea morală vă lipseşte şi n-aveţi dreptul s-o invocaţi.

Am lăsat la urmă problema preşedintelui Consiliului Judeţean Gheorghe Marinescu asupra căruia se fac presiuni de toate felurile doar, doar îl vor obliga să demisioneze. Controalele exercitate din ordinul prefectului, la presiunea celor doi "COO", Ioan Oltean şi Sabin Ilieşi n-au dat rezultatele pe care le-aţi dorit. Licitaţiile au fost organizate cu respectarea legislaţiei în materie. Angajarea unor lucrări, de asemenea. Pentru că n-a ieşit cum aţi dorit a început presiunea asupra familiei preşedintelui Consiliului Judeţean, a fiului acestuia, a salariaţilor din Consiliul Judeţean.

Pentru că doriţi încă o dată răspuns la întrebarea: "de ce a plecat din PD în anul 2002 preşedintele Gheorghe Marinescu?" am să vă reamintesc că la această întrebare a mai oferit răspunsuri opiniei publice din judeţ. Pentru otrava pe care o împrăştie în jurul său liderul judeţean PD Ioan Oltean, pentru manifestările de-a dreptul fasciste pe care le are în ultima vreme, iată că şi-a mai găsit un aliat de mare "ispravă" în persoana lui Sabin Ilieşi.

Iată cum adevărul şi dreptatea pe care o invocă actualii guvernanţi a fost înlocuită de cumetrie şi demagogie crasă în administraţia judeţului Bistriţa-Năsăud.

Domnul Romeo Raicu:

Declaraţie politică: "Educaţia, o prioritate naţională".

După patru ani de guvernare pesedistă, învăţământul românesc trebuie să-şi elaboreze o viziune proprie şi clară. Aceasta trebuie să servească, înainte de toate, interesele celor care învaţă, dar şi interesele societăţii româneşti, care este într-o continuă schimbare. Dacă patru ani de zile ne-am confruntat cu o lipsă acută de voinţă politică privind schimbarea educaţională, cu o lipsă acută de imaginaţie reformatoare, dar şi cu o izolare de tot ceea ce înseamnă achiziţie de ultimă oră în domeniul educaţiei, consider că ne aflăm în faţa unei mari provocări. Principalele direcţii consider că sunt descentralizarea, dezvoltarea profesională a personalului didactic, cât şi calitatea învăţământului.

La nivelul politicii educaţionale este nevoie de democratizarea şi transparentizarea deciziei de politică educaţională. Pentru ca această decizie să fie benefică în adevăratul sens al cuvântului, este nevoie de voinţa şi sprijinul tuturor celor interesaţi. În acest sens, este necesar să se elaboreze un studiu de analiză a progreselor făcute până acum în sistem, în raport cu obiectivele stabilite în Declaraţia Consiliului European de la Lisabona.

Este necesar şi vital pentru învăţământul românesc ca el să fie reorganizat în lumina Declaraţiei de la Bologna.

Acest lucru se va reflecta în primul rând pe piaţa forţei de muncă. Dacă în prezent stăm foarte prost la capitolul învăţământ superior (România nu figurează în clasamentul celor 500 de universităţi din lume), este nevoie de o reorganizare a învăţământului de lungă durată. Acest lucru trebuie realizat cât mai curând posibil şi pe specializări cât mai largi. Schimbările în domeniul învăţământului sunt necesare şi în vederea recunoaşterii în ţările Uniunii Europene a diplomelor universitare. Această măsură se impune a fi aplicată tuturor universităţilor din România, indiferent dacă sunt private sau de stat.

Este necesar să dăm învăţământului românesc rolul de coeziune socială, să profesionalizăm profesia de dascăl prin asigurarea unei motivări financiare decente şi să depolitizăm real şi serios sfera educaţiei. În vederea formării viitorilor absolvenţi pentru Europa, se impune crearea de mecanisme de asigurare a calităţii învăţământului. Trebuie să pregătim absolvenţi care vor opera pe piaţa muncii în toată Uniunea Europeană.

Din păcate, învăţământul superior românesc produce prea puţini absolvenţi capabili să iniţieze proiecte de dezvoltare personală şi instituţională. Chiar dacă dobândesc o multitudine de cunoştinţe, absolvenţii nu ştiu cum să le exploateze. Trebuie să le oferim tinerilor posibilitatea şi prilejul de a-şi descoperi adevăratele lor vocaţii.

Domnul Petru Tărniceru:

Am fost întotdeauna fascinat de societatea civilă. Nu este timpul şi nici locul să încerc o vedere istorică asupra acestui fenomen, însă cred, fără a încerca să jignesc pe cineva anume, că "societăţii civile româneşti" i se potriveşte, mai mult decât unui album de fotografii, supranumele de "eterna şi fascinanta societate civilă"...

Fostele vedete ale societăţii civile, ajunse azi la putere, se comportă ca şi cum s-ar fi născut în haina militară şi ar fi trăit în cazărmi. Comploturi meschine, aranjamente dubioase şi făţarnice, la asta se reduce contribuţia celor ce reprezentau simbolul schimbării în România. Deşi aprecierea este din 1999 şi aparţine domnului Mircea Mihăieş, lucrurile nu s-au schimbat prea mult, cu o singură excepţie, şi anume, cea a doamnei Monica Macovei.

Poate că tranziţia economică s-a înfăptuit, aşa cum afirma nu demult domnul Tăriceanu, însă tranziţia ideilor bate pasul pe loc, ceea ce ar trebui să dea de gândit societăţii noastre civile. U nde sunt programele de asanare civic-morală a societăţii noastre, amintite de politicieni ani de-a rândul? Cât de mult le pasă oamenilor de cultură de tinerii dezorientaţi care îşi aţintesc privirile spre capitalele occidentale? Să nu fi văzut liderii "societăţii civile" că tinerii nu mai sunt interesaţi de o etică a muncii, că şefii studenţilor seamănă flagrant cu cei de sindicat, care nu fac altceva decât să ceară privilegii?

Lipsa unei atitudini clare a ceea ce a mai rămas neangajat din societatea civilă, la atacul furibund al domnului Tăriceanu împotriva marilor corupţi ai neamului - i-am numit aici pe profesori - îmi dovedeşte că ceea ce noi dorim să numim "societatea civilă" nu există ori interesele acesteia sunt orientate în alte domenii. Nici măcar stăpânii talk-show-urilor nu au sesizat, ca societate civilă ce sunt, că profesorii, prin nedeclararea sumelor provenite din meditaţii, grevează ireparabil bugetul ţării. Am urmărit cu uimire cum corifeii acestui gen jurnalistic, săptămâna trecută, hărţuiau Guvernul în legătură cu recalcularea pensiilor, când, de fapt, mă aşteptam ca liderii societăţii civile să întrebe public ce caută în înaltele poziţii ale statului indivizi despre care se ştie că sunt compromişi.

Nu văd, în acest moment, un câştig net al României, datorat societăţii civile din Guvern, legat de ceea ce va putea face doamna Monica Macovei, care, de-a lungul timpului, ne-a obişnuit cu o onorantă consecvenţă, bun simţ şi perseverenţă în a reprezenta, chiar şi acum, în Guvern, cu adevărat, societatea civilă. Cu siguranţă că peste patru ani vom putea citi cărţi cu acelaşi titlu: "Patru ani la Cotroceni", iar câţiva jurnalişti îşi vor publica, eliminând oralităţile emisiunilor de la televizor, varianta scrisă.

Că există disperare şi sărăcie, că românul, deşi pare încântat de Uniunea Europeană, are, de fapt, o frică ancestrală de tot ce este nou, că am vrea ca lucrurile să meargă din ce în ce mai bine, dar să nu se modifice nimic, asta, pentru societatea civilă, nu pare a fi o problemă la ordinea zilei.

Domnul Rareş Şerban Mănescu:

Zilele trecute am realizat cu toţii motivul pentru care fostul Guvern a refuzat sistematic să deconspire sumele cheltuite pentru publicitatea de stat, acestea fiind sume exorbitante, care puteau fi cheltuite în favoarea populaţiei, dată fiind situaţia grea în care majoritatea românilor se aflau, unii dintre ei trăind la limita subzistenţei. Ei, bine, se pare totuşi că imaginea era mult mai importantă decât "pleava" pentru Guvernul Năstase, care a cheltuit 57 de milioane de euro în perioada 2001-2004 pe publicitatea din mass-media, ceea ce înseamnă, în medie, aproximativ 1,2 milioane de euro lunar, adică, 40 de mii de euro zilnic, cam cât costă o limuzină Mercedes.

Actualul executiv a declasificat, în înţelegere cu Centrul pentru Jurnalism Independent, adresa cu caracter de secret de serviciu, care stipula că banii cheltuiţi de 35 de entităţi guvernamentale pentru reclamă trebuie avizaţi de primul ministru personal. De asemenea, s-a mai obţinut o listă cu 35 de ministere, autorităţi şi comisii naţionale, care au primit adresa "Bejenariu".

Ce să înţelegem din ezitarea iniţială a fostului Guvern, respectiv, a doamnei Despina Neagoe, în calitate de purtător de cuvânt, şi a domnului Eugen Bejenariu, în calitate de secretar general al fostului Guvern, semnatar al adresei care afirma că toate contractele de publicitate trebuie să treacă pe la Adrian Năstase? Foştii guvernanţi au dovedit, prin acţiunile întreprinse, că nu au înţeles şi că nici nu le-a păsat de respectarea rolului fundamental al presei, acela de paznic al democraţiei.

De altfel, populaţia a sancţionat prin votul de anul trecut intenţiile, din ce în ce mai evidente, de a anexa în structurile partidului-stat PSD orice formă de exprimare independentă.

Trebuie să înţelegem cu toţii că fostul Guvern a dorit să sugrume libertatea presei într-un mod inadmisibil, într-o ţară care se presupune a fi democrată. Iată că fostul Guvern a înţeles să cheltuiască sume exorbitante, în dorinţa de a cenzura presa, fapt dovedit prin numeroasele monitorizări făcute de-a lungul timpului.

Sunt convins că, de acum încolo, presa îşi va exercita în mod normal rolul de a patra putere în stat.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

"Raportul Freedom House, un raport greşit asupra activităţii P.N.A."

Recentul raport de audit executat de Freedom House Inc. Washington D.C., efectuat la cererea ministrului de justiţie Monica Macovei, este făţiş tendenţios, arucând o lumină greşită asupra activităţii P.N.A. Dacă se dorea un raport obiectiv asupra P.N.A., Ministerul de Justiţie putea solicita acest lucru C.S.M.-ului, acesta fiind singurul organism de autoritate supremă în materie judicară.

De asemenea, în raport, o serie de declaraţii ale Procurorului General Ilie Botoş sunt scoase din contextul declaraţiilor, dar, şi mai grav, acestea sunt modificate. Explicaţia este una singură, cei care au făcut auditul P.N.A. au îndeplinit o anume comandă, iar experienţa lor juridică nu le-a permis să facă o muncă de calitate.

Nu este normal ca o instituţie importantă precum P.N.A. să fie auditată de o organizare neguvernamentală.

În raport se încearcă politizarea P.N.A., prin coordonarea acestei instituţii de către Ministerul Justiţiei. În mod normal, astfel de acţiuni strică imaginea justiţiei şi, implicit, a României, iar pe viitor astfel de acţiuni trebuie lăsate în sarcina celor competenţi să o facă.

Domnul Vlad Gabriel Hogea:

Jubileu "Tricolorul".

Primul număr al cotidianului naţional "Tricolorul" (al cărui redactor-şef este cel care vă vorbeşte) a apărut în 2004, la 27 martie (Ziua Unirii Basarabiei cu Patria-Mamă, în 1918!). Vineri, 18 martie a.c., el a ajuns la numărul 300.

Acum, când a trecut aproape un an de la înfiinţarea acestui "ziar popular, creştin şi european" (cum scrie pe frontispiciu încă de la numărul 1, parcă vestind îmbogăţirea numelui PRM, efectuată recent), putem afirma că munca noastră n-a fost în zadar. Nucleului inţial (Corneliu Vadim Tudor, Dan Claudiu Tănăsescu, Gelil Eserghep, Vlad Hogea) i s-au adăugat, cu timpul, şi alţi patrioţi, care au înţeles că societatea românească are nevoie de o publicaţie cu cadenţă zilnică, menită să toace mărunt toate greşelile Puterii şi să demaşte fărădelegile Mafiei care a pus mâna pe economia naţională.

Nu le-a fost uşor celor care s-au implicat în editarea "Tricolorului" să se lupte cu greutăţile financiare pe care le implică proiectarea, tipărirea şi difuzarea unui ziar curajos, cinstit şi, implicit, incomod (ca dovadă, reacţiile din toate părţile, replicile venite spre publicare etc.) Avem, cu siguranţă, cel mai restrâns colectiv de redacţie din presa centrală şi dispunem de cel mai mic buget de cheltuieli, dar, în ciuda acestor realităţi dureroase, am mers mai departe, gândindu-ne că cititorii noştri aşteaptă de la noi fermitate, dinamism, competenţă şi, mai ales, tenacitate.

Unii ar fi vrut să dispărem după prima săptămână sau după prima lună. Din fericire pentru România, "Tricolorul" a rezistat. Mai mult decât atât, ziarul e votat în unanimitate, e interesant, e captivant; cel puţin, aşa ne-au mărturisit academicieni, profesori universitari, parlamentari, miniştri, ambasadori, oameni de afaceri şi mulţi, mulţi alţii, care s-au uitat în paginile "Tricolorului" de 300 de numere încoace ca într-o oglindă a propriului suflet. Ziarul nu mai e de mult al celor care îl fac, ci al celor cărora le este adresat.

Sigur că ne-am fi aşteptat la mai mult din partea filialelor judeţene ale PPRM , dar încă nu e timpul pierdut pentru creşterea numărului de abonamente, în fiecare zonă din ţară.

Ne aşteaptă (ca şi până acum, de altfel) vremuri grele, iar "Tricolorul" e o armă care poate fi folosită cu succes ca antidot la otrava zilnică pe care ne-o administrează duşmanii noştri şi ai Neamului Românesc.

Domnul Mircea Ciopraga:

"Argumente pentru nevoia modificării şi consolidării cadrului legislativ în materia legilor proprietăţii."

În ultima perioadă de timp, societatea românească s-a confruntat cu o stare de confuzie greu de imaginat. Aceasta deoarece putem evidenţia, pe de o parte, un cadru deosebit de larg al legislaţiei practic în vigoare, iar pe de altă parte, imposibilitatea chiar şi a celor mai cutezători dintre noi de a înţelege ceva din această legislaţie dezlânată.

Toate ar fi bune şi frumoase dacă legislaţia românească ar fi caracterizată printr-o logică de continuitate, adaptare sau coerenţă. Atâta timp cât există acte normative încă neabrogate, deşi nu mai sunt compatibile cu noul cadru economic, social şi politic, legi amendate prin ordonanţe, ordonanţe la ordonanţe cu hotărâri de guvern duble sau multiple pentru acelaşi aspect, coerenţa legislativă dorită are mult de suferit.

Actele normative sunt fărâmiţate, contradictorii în foarte multe privinţe şi, din păcate, încă mai constituie o platformă pentru toţi aceia care doresc să ocolească legea, din considerente care servesc intereselor de grup, şi nu interesului naţional. A face referire la cine este vinovat devine superfluu, în condiţiile în care se impune nevoia vitală de a adopta legi conform cu priorităţile şi necesităţile socio-economice şi cu normele Uniunii Europene.

România are un cadru legislativ prea larg, prea stufos, al cărui conţinut conduce la concluzia evidentă a lacunelor, contradicţiilor şi a unui nivel de corelare cvasi-inexistent. Cred că acele legi organice care trebuie adoptate, trebuie să fie astfel concepute încât să prezinte viabilitate pentru cel puţin 4-5 mandate electorale, dându-ne astfel speranţa că totul este reglementat şi stabil.

De acest aspect sunt interesaţi, în special, investitorii străini, care vor vedea în această stabilitate a legislaţiei româneşti perspectiva lor este a investi şi de a câştiga în România. Nu în ultimul rând, o astfel de perspectivă interesează direct punerea la punct a economiei româneşti, a vieţii sociale şi plasarea pe un făgaş demn de cerinţele şi criteriile anului 2005.

Consider că este imperios necesară îmbunătăţirea cadrului legislativ din România pentru eliminarea lacunelor, precum şi a "textelor" interpretabile de către cei care doresc să nu aibă concurenţă în ocuparea fotoliilor de conducere, fără a demonstra că au capacitatea de a conduce.

Iată de ce, stimaţi colegi, un capitol controversat al legislaţiei româneşti îl reprezintă cadrul juridic în materia restituirii proprietăţilor confiscate.

De aceea, consider salutară şi demnă de susţinut intenţia Guvernului de a revoluţiona complet regimul restituirii proprietăţilor confiscate prin prezentarea în Parlamentul României a unui amplu pachet de legi. Conform noului pachet de legi privind legile proprietăţii, sediile de partide, ale ambasadelor şi clădirile instituţiilor publice vor putea fi restituite foştilor proprietari, eliminându-se astfel interdicţia din actuala Lege nr. 10/2001.

O altă modificare propusă la Legea nr. 10 este introducerea unor sancţiuni pentru autorităţile locale şi centrale în situaţia în care acestea tergiversează nemotivat soluţionarea dosarelor. Constatarea anulării restituirilor va putea fi făcută de un nou-înfiinţat corp de control din cadrul "Autorităţii pentru urmărirea aplicării unitare a Legii 10/2001", care va avea rolul de a controla ministerele şi celelalte instituţii centrale.

Guvernul va schimba şi legea privind restituirea bunurilor imobile care au aparţinut cultelor religioase, în sensul retrocedării lăcaşelor de cult aflate în proprietatea statului şi a restituirii terenurilor intravilane libere. Instituţiile publice vor fi obligate să furnizeze, la cerere, în termen de 30 de zile, informaţii privind situaţia juridică a imobilelor care fac obiectul cererilor de restituire.

Un al treilea proiect de lege inclus în Pachetul legislativ va fi cel referitor la plata despăgubirilor care se vor realiza fie în bani, fie în acţiuni.

Consider că actualul cadru legislativ trebuie curăţat, astfel încât în România să domnească legile solide, în conformitate cu valorile europene şi principiile unei democraţii autentice şi reale.

- pauză -

După pauză, lucrările sunt conduse de domnul Miron Tudor Mitrea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Petre Popeangă şi Titu Nicolae Gheorghiof, secretari.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că din totalul celor 332 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 238. Sunt absenţi 94, din care participă la alte acţiuni parlamentare un număr de 9.

Voi prezenta o informare din partea Comisiei pentru muncă şi protecţie socială:

"Prin prezenta, Comisia pentru muncă şi protecţie socială aduce la cunoştinţa plenului Camerei Deputaţilor că prin adresa nr.184BP/14.03.2005, Biroul permanent a trimis comisiei, în vederea îndeplinirii procedurii de informare a Camerei Deputaţilor, recomandarea nr. 195 privind valorificarea resurselor umane, educarea şi formarea pe întreaga durată a vieţii, revizuită, 2004, adoptată de Conferinţa internaţională a muncii cu ocazia celei de-a 92-a sesiuni, Geneva, iunie 2004.

Precizăm că, în conformitate cu prevederile articolului 19 din Constituţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii, guvernele statelor membre ale OIM au obligaţia de a supune autorităţilor naţionale competente, în termen de un an de zile de la închiderea sesiunii, normele internaţionale ale muncii, adoptate de Conferinţa Internaţională a Muncii.

Drept urmare, informăm plenul Camerei Deputaţilor de acest document care se găseşte la comisie, unde poate fi consultat de cei interesaţi.

Informarea va fi notificată Biroului Internaţional al Muncii de către Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, aceste informaţii urmând a fi incluse în raportul întocmit de BIM şi prezentat Conferinţei internaţionale a muncii în anul 2005".

A fost depusă la preşedintele de şedinţă o moţiune simplă, semnată de 96 de deputaţi. Moţiunea este în conformitate cu Regulamentul Camerei Deputaţilor şi va fi discutată în şedinţa de marţi, 29 martie. Tema moţiunii este: deprofesionalizarea şi politizarea administraţiei publice, principii ale guvernării Tăriceanu.

Repet, discutarea moţiunii va avea loc marţi, 29 martie.

Intrăm în ordinea de zi, stimaţi colegi, suntem la punctul 18, unde ne-am oprit aseară. Urmează proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 3/2005 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice.

Iniţiatorul, aveţi cuvântul.

Domnul Dragoş Neacşu (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin acest act normativ se reglementează reevaluarea de către evaluatori autorizaţi, în condiţiile legii, a bunurilor din patrimoniul cultural-naţional, până la data de 31 decembrie 2007, rezultatele acestei operaţiuni urmând a fi înregistrate în contabilitate până la finele anului 2007.

În acelaşi timp, toate activele fixe corporale, aflate în proprietatea publică şi care, în prezent, sunt înregistrate în evidenţa tehnico-operativă în unităţi naturale sau natural-convenţionale, vor fi evaluate după metodologia stabilită de fiecare minister, autoritate a administraţiei publice centrale sau locale, după caz şi înregistrate în contabilitate până la finele anului 2007.

Senatul a adoptat actul normativ în 14 februarie 2005, iar Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor a întocmit raport de adoptare cu amendamente, cu care Ministerul Finanţelor Publice nu este de acord.

Faţă de cele de mai sus, Ministerul Finanţelor Publice propune şi susţine în numele Guvernului adoptarea actului normativ în forma Senatului, cu eliminarea amendamentului de la punctul 4 din raport, respectiv modificarea articolului 3 din proiectul de lege.

Propunem şi susţinem eliminarea acestui amendament din următoarele motive:

Unu. Potrivit prevederilor art. 39 alin. 2 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată în 2005: "Obiectul principal al bilanţului instituţiilor publice îl constituie patrimoniul statului şi al unităţilor administrativ teritoriale, cuprinzând domeniul public şi cel privat, inclusiv solul, bogăţiile naturale şi alte bunuri cu potenţial economic, evaluate în expresie bănească, după metodologia stabilită de fiecare minister, autoritate a administraţiei publice centrale sau locale, după caz".

Al doilea argument. În prezent, există un număr de 63 de ordonatori principali de credite, dintre care 42 de ministere şi alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi 14 instituţii publice finanţate integral din venituri proprii, precum şi circa 3.300 de primării, care trebuie să elaboreze norme specifice. Aceste norme ar trebui, conform amendamentului propus, să fie avizate de către Ministerul Finanţelor Publice până la 30 iunie 2005.

În al treilea rând, Ministerul Finanţelor Publice nu dispune de personal specializat, respectiv de evaluatori autorizaţi, calificaţi pe fiecare domeniu, care să avizeze aceste norme.

Şi în al patrulea rând, termenul de 30 iunie 2005 este mult prea scurt pentru elaborarea normelor proprii de către ordonatorii menţionaţi mai sus.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Comisia?

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată pe fond cu acest proiect de lege. La întocmirea raportului, s-a avut în vedere şi avizul Consiliului legislativ.

În conformitate cu prevederile acestei Ordonanţe nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, bunurile din patrimoniul cultural naţional vor fi reevaluate de către evaluatori autorizaţi, în condiţiile legii, până la 31 decembrie 2004, iar rezultatele reevaluării să fie cuprinse în bilanţul contabil al anului 2004.

Reevaluarea se face în baza unor norme ce trebuie să aibă în vedere criterii specifice pentru fiecare categorie, cum sunt: numismatică, istorie, ştiinţe, bunuri arhivistice ş.a.m.d.

Această reevaluare nu s-a efectuat până la data respectivă din unele motive, fiindcă nu au fost elaborate criterii, nu este asigurat numărul necesar de evaluatori, lipsa de fonduri necesară pentru plata evaluatorilor.

Având în vedere motivele menţionate, prin prezentul act normativ se propune extinderea desfăşurării acestei acţiuni de reevaluare a patrimoniului cultural până la 31 decembrie 2007.

Aşa cum spunea şi reprezentantul Ministerului Finanţelor, în cadrul comisiei s-au făcut unele amendamente, care sunt prezentate în anexă. Suntem de acord să renunţăm la aceste amendamente, având în vedere complexitatea acestui lucru.

Deci, propunem plenului aprobarea acestei legi în varianta aprobată de Senat.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Grupurile parlamentare, dacă vor să ia cuvântul la dezbateri generale?

Domnule Nicolăescu, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cred că este foarte importantă această ordonanţă şi acest proiect de lege în sine. Ar trebui să facă lumină şi în ceea ce înseamnă patrimoniul public.

Este salutară iniţiativa unui asemenea proiect de lege. Din păcate, el n-a putut fi dus până la capăt şi, acum, ne aflăm în situaţia în care trebuie să prorogăm termenul, aşa cum de fapt, Guvernul Tăriceanu a făcut-o prin ordonanţa de urgenţă pe care o discutăm astăzi.

De aceea, cred că solicitarea Ministerului Finanţelor Publice este întemeiată, este şi corectă şi trebuie să aprobăm respingerea amendamentelor formulate de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi, de asemenea, cred că şi poziţia preşedintelui comisiei, de a se retrage amendamentul este, de asemenea, salutară.

În această situaţie, propun colegilor mei deputaţi să aprobe ordonanţa de urgenţă a Guvernului Tăriceanu în forma în care ea a fost propusă Parlamentului şi să se renunţe la amendamentele pe care comisia le-a făcut.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Eu am însă o situaţie foarte clară, am un raport pe care am să-l supun votului dumneavoastră. Comisia nu mai susţine amendamentele, dar eu nu pot să nu le supun votului dumneavoastră.

Dacă nu mai există alte intervenţii intrăm la discutarea legii pe articole. Vom lucra pe raport.

Titlul legii, aşa cum a fost aprobat de Senat şi pe care-l sprijină şi comisia noastră.

Cine este de acord cu această formulare?

Dacă nu există intervenţii supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Titlul legii a fost adoptat în unanimitate.

La articolul legii avem un amendament al comisiei din Camera Deputaţilor, amendament pentru care comisia nu-l mai susţine, dar trebuie să-l supun votului dumneavoastră.

Cine sprijină articolul unic în forma în care a fost propus în raportul comisiei din Camera Deputaţilor?

Cine este pentru? Nimeni.

Cine este împotrivă? Mulţumesc.

Abţineri?

În unanimitate a fost respins articolul unic.

Supun votului dumneavoastră articolul unic în forma adoptată de către Senat.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Cine este împotrivă? Nu avem voturi împotrivă.

Abţineri? Nu avem abţineri.

Articolul unic al legii a fost adoptat în redactarea Senatului.

Intrăm la dezbaterea ordonanţei.

Articolul unic al ordonanţei, Senatul propune să rămână nemodificat. Comisia din Camera Deputaţilor a propus o modificare pe care n-o mai susţine în plen.

Voi supune, totuşi, modificarea propusă de comisia din Cameră, aşa cum este normal.

Cine sprijină redactarea comisiei din Cameră?

Cine este pentru? Nimeni.

Cine este împotrivă? Vă mulţumesc.

Abţineri? Vă mulţumesc.

Formularea a fost respinsă în unanimitate.

Voi supune votului dumneavoastră articolul unic al ordonanţei aşa cum a venit el aprobat de către Senat.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Cine este împotrivă? Nimeni.

Abţineri? Nimeni.

Articolul unic al ordonanţei a fost adoptat în forma Senatului în unanimitate.

Fiind vorba de o lege cu un caracter ordinar, am s-o supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Cine este împotrivă? Nu avem voturi împotrivă.

Abţineri? Nu avem abţineri.

În unanimitate proiect de lege a fost adoptat.

Punctul 19 pe ordinea de zi în această săptămână: proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 4/2005 pentru aprobarea de îndatorare publică a României pentru anul 2005.

Iniţiatorul? Aveţi cuvântul.

Domnul Dragoş Neacşu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de lege are ca obiect reglementarea stabilirii plafonului de îndatorare publică internă şi externă pentru anul 2005. Plafonul de îndatorare publică internă, aşa cum este definit în art. 2 din Legea nr.313/2004 a datoriei publice, reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare pe care le pot contracta şi garanta autorităţile administraţiei publice centrale şi autorităţile administraţiei publice locale, pe o perioadă de un an, fiind stabilit anul prin lege.

Plafonul de îndatorare publică externă reprezintă suma maximă a împrumuturilor externe pe care le pot contracta şi garanta autorităţile administraţiei publice centrale şi autorităţile publice locale pe o perioadă de un an şi se determină prin corelarea indicatorilor datoriei publice cu o serie de indicatori macro-economici, şi anume: produsul intern brut, volumul exporturilor de bunuri şi servicii, deficitul balanţei comerciale şi rezerva valutară a statului.

Plafonul de îndatorare publică internă se stabileşte ca sumă maximă a împrumuturilor interne pe care le pot contracta şi garanta autorităţile administraţiei publice centrale şi autorităţile administraţiei publice locale pe o perioadă de un an.

Prin acest act normativ se stabileşte plafonul de îndatorare publică internă pe anul 2005, la nivelul sumei de 110.000 miliarde de lei, iar cel extern la 3.500 milioane euro, respectiv 4.400 milioane dolari SUA.

Limitarea plafonului de îndatorare publică externă la 3.500 milioane euro s-a realizat pentru a nu genera presiuni asupra serviciului datoriei din anii următori, deşi, urmare a corelării indicatorilor macro-economici, se constată că se pot angaja împrumuturi externe în sumă de 9.945,5 milioane euro.

Senatul a adoptat actul normativ în 14 februarie 2005, iar Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor a întocmit raport de adoptare, fără amendamente.

Faţă de cele de mai sus, Ministerul Finanţelor Publice propune şi susţine, în numele Guvernului, adoptarea actului normativ în forma rezultată din raport.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule Tănăsescu, comisia sesizată în fond.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei nr. 4/2005 are ca obiect, aşa cum spunea domnul secretar de stat, aprobarea plafonului de îndatorare publică a României pe anul în curs.

Plafonului de îndatorare publică internă a României pe anul 2005 se stabileşte la suma de 110.000 miliarde lei, cuprinde în principal refinanţarea titlurilor de stat în valoare de 82.500 miliarde, finanţarea deficitului bugetului general consolidat pentru anul 2005, din surse interne, în sumă de 10.000 miliarde, garanţii de stat pentru împrumuturi interne, în limita sumei de 2.500 miliarde, împrumuturi interne contractate direct sau garantate de autorităţile administraţiei publice locale în limita sumei de 15.000 miliarde.

Aşa după cum se arăta, pentru a nu genera presiuni asupra serviciului datoriei din anii următori, se propune un plafon pentru anul 2005 de 3,5 miliarde euro.

Comisia a dezbătut acest proiect de lege şi l-a adoptat în forma propusă de către Senat, ceea ce vă propunem şi noi, ca în şedinţa de astăzi, să aprobăm această ordonanţă în forma aprobată de Guvern şi, respectiv, de către Senat.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupurile parlamentare dacă doresc să intervină? Nu.

În acest caz trecem la dezbaterea legii pe articole.

Titlul legii. Dacă există intervenţii? Nu.

Titlul legii a fost adoptat în unanimitate.

Articolul unic al legii, dacă există intervenţii? Nu.

Articolul unic al legii a fost adoptat în unanimitate.

Fiind o lege cu caracter ordinar, am s-o supun votului dumneavoastră.

Cine este de acord cu proiectul de lege? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu 5 voturi împotrivă, proiectul de lege a fost adoptat.

Următorul proiect este proiectul de lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 127/2004 privind preluarea de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a unor creanţe neperformante de la Banca Română pentru Dezvoltare S.A., Groupe Société Generale. Fiind vorba de un proiect de respingere, dau cuvântul comisiei.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Domnule preşedinte,

Propunem 5 cu 2 minute.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Fiind vorba de un proiect de respingere, în primul rând vom vota respingerea. Dacă ea nu trece, vom trece şi la dezbatere.

Deci rugămintea mea este să spuneţi dacă susţineţi respingerea ordonanţei de urgenţă.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Da, comisia a votat în majoritate de voturi respingerea acestei ordonanţe.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc.

Grupurile parlamentare dacă au intervenţii la acest punct? Nu. În acest caz am să vă supun dumneavoastră proiectul de respingere a Ordonanţei de urgenţă nr. 127/2004.

Cine este pentru proiectul de lege? Vă mulţumesc.

Cine este împotrivă? Nu avem voturi împotrivă.

Abţineri? Nu avem abţineri.

Proiectul de lege a fost aprobat.

Urmează proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 5/2005 pentru modificarea alin. 3 şi alin. 4 ale art. 6 din Legea nr. 96/2000 privind organizarea şi funcţionarea Băncii de export-import a României - EXIMBANK S.A. şi instrumentele specifice de susţinere a comerţului exterior.

Potrivit prevederilor art. 108 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Rog comisia să ne facă propuneri privind timpul.

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Având în vedere importanţa modificării acestei ordonanţe de urgenţă, comisia vă propune 15 minute pentru dezbateri generale şi două minute pentru fiecare intervenţie în parte.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc.

Îmi însuşesc propunerea comisiei, două cu 15 minute şi o supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Au fost adoptaţi timpii propuşi.

Iniţiatorul, aveţi cuvântul.

Domnul Lászlő Gyerkő (vicepreşedinte AVAS):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Legea nr.96/2000 prevede organizarea şi funcţionarea Băncii de Export-Import a României, Eximbank. Prin Legea nr.440/2004 s-au operat o serie de modificări privind organizarea acestei bănci care a avut ca scop îmbunătăţirea activităţii acestei instituţii.

Cu toate aceste modificări, în Legea nr.96/2000 au mai rămas unele prevederi care contravin cu reglementările Legii nr.l31/1990. Aceste reglementări contradictorii se referă, în special, la prevederile art.6 alin.3 din Legea nr.96/2000, modificată şi completată prin Legea nr.440 din 2004, care vine în contradicţie cu prevederile Legii nr.31/1990 şi care nu se mai regăsesc în nici una din legile speciale având ca obiect reglementarea organizării şi funcţionării unor instituţii cu statut similar care îşi desfăşoară activitatea în domeniul financiar bancar.

Astfel, prin Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei a fost introdusă în Legea nr.31/1990, un alineat nou, la art.131 alin. 2² care prevede în mod expres că administratorii nu pot ataca hotărârea Adunării Generale privitoare la revocarea lor din funcţie. Acest nou articol introdus în Legea nr.161/2003 care susţine, în mod expres şi explicit, măsura revocării administratorilor are ca scop principal prevenirea corupţiei şi asigurarea transparenţei mediului de afaceri, asigurând protecţia intereselor acţionarilor şi eficienţa activităţii societăţilor.

Menţinerea restricţiilor privind revocarea din funcţie a administratorilor Băncii de Export-Import a României - Eximbank S.A. nu reprezintă numai o simplă neconcordanţă a unor prevederi legale şi exceptează modul de funcţionarea al acestei instituţii de la principiile privind transparenţa în exercitarea funcţiilor în mediul de afaceri şi prevenirea şi sancţionarea corupţiei.

Ca urmare a acestora, Autoritatea pentru Valoarea Activelor Statului se pronunţă în sensul aprobării prezentei ordonanţe de urgenţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia?

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea alin.3 şi 4 ale art.6 din Legea nr.96/2000 privind organizarea şi funcţionarea Băncii Române de Comerţ Exterior, Băncii Române de Import export României, Eximbank, şi instrumentele de susţinere a comerţului exterior în sensul eliminării condiţiilor speciale actuale necesare modificării componenţei consiliului de administraţie, inclusiv revocarea din funcţie a preşedintelui şi vicepreşedinţilor.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art.76 din Constituţia României, republicată.

La dezbaterea proiectului a participat, în conformitate cu prevederile art.51 şi 52 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, din partea Guvernului, domnul Gyerko Laszlo, vicepreşedinte, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului.

La lucrările comisiei au participat 25 de deputaţi din totalul de 27 de membri ai comisiei, exprimându-şi votul 11 pentru şi 7 împotrivă şi o abţinere, din numărul celor prezenţi.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 28 februarie 2005 şi, potrivit art.75 din Constituţia României şi art.86 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

Comisia propune supunerea spre dezbatere şi adoptare a plenului Camerei Deputaţilor a proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Din partea grupurilor parlamentare, dacă există intervenţii? Domnul Tănăsescu.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Da. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În primul rând, vreau să încep cu concluzia. Grupul parlamentar al PSD va vota împotriva acestui proiect de lege. Este un fapt absolut îngrijorător ce se întâmplă şi care ia amploare vizavi de acest atac asupra stabilităţii sistemului bancar românesc.

Urgenţa şi situaţia excepţională este legată de faptul că astăzi Consiliul de administraţie de la Eximbank trebuie schimbat, stimaţi colegi.

În anul 2000, această bancă avea cu totul şi cu totul alte atribuţii. Făcea operaţiuni comerciale, dădea credite, unele mai bune, altele mai puţin bune. S-a reuşit în aceşti 4 ani ca această instituţie trebuie să devină, într-adevăr, o instituţie a statului, o instituţie care să poată să-şi definească rolul pe care îl are stabilit de lege. Actuala putere, cred eu, se foloseşte de sistemul ordonanţelor de urgenţă pentru a putea să modifice această lege de funcţionare a Eximbank-ului, lege care a mai fost modificată de Parlament în urmă cu foarte puţin timp, în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene şi, totodată, cu cerinţele programului de ajustare structurală PAL cu Banca Mondială.

Şi ce modificări aduce Guvernul Tăriceanu la acest proiect de lege? Scoate din legea de funcţionare a Eximbank-ului prevederile, conform cărora, revocarea din funcţie a oricărui membru al Consiliului de Administraţie al Eximbank în timpul mandatului se face de către Adunarea generală a Acţionarilor care, după caz, şi vreau să citez, prevede eliminarea acelui paragraf care se referă că "unul dintre aceşti membri a fost condamnat la o pedeapsă privativă de libertate pentru fapte săvârşite în legătură cu exercitarea atribuţiilor de administrator sau se află în imposibilitate de a-şi exercita mandatul pentru o perioadă de cel mult 45 de zile".

Păi, stimaţi colegi, înţelegem că actuala Putere lasă posibilitatea, prin modificarea acestei legi, ca administratorii Eximbank, în cazul în care săvârşesc ilegalităţi şi sunt condamnaţi cu suspendarea, să rămână în fruntea unei instituţii care gestionează fondurile statului. Acestea oare, sunt măsurile care se iau pentru a lupta împotriva corupţiei? Eu cred că ceea ce se întâmplă cu acest proiect de ordonanţă pentru a schimba doar conducerea Eximbank-ului este un lucru care nu poate să fie admis şi permis.

Aceasta este o instituţie profesionalizată, are oameni foarte bine pregătiţi, iar anul 2004 a încheiat această bancă cu un profit de peste 400 de miliarde de lei.

Mai mult, ieri, acţionarul AVAS a refuzat să ţină Adunarea Generală pentru a aproba bilanţul pentru anul 2004. Oare de ce? Oare statul nu are nevoie de bani? Ieri s-ar fi virat peste 111 miliarde de lei în conturile bugetului general consolidat. Acesta este de fapt titlul de tratament pe care Cabinetul Tăriceanu îl face cu sistemul bancar. Vedeam şi ieri că preşedintele CEC-ului urmează să fie schimbat. Trebuie să tragem un semnal de alarmă vizavi de ceea ce se întâmplă sau ceea ce se doreşte să se întâmple în sistemul bancar românesc.

Ba, mai mult, aş vrea să spun foarte clar că actuala ordonanţă vrea să introducă în textul legii o prevedere care oricum există. Este vorba de acea prevedere care arată că articolul modificat, activitatea consiliului de administraţie este reglementată de prevederile legale referitoare la societăţile comerciale. Păi, această prevedere există însă în textul Legii Eximbank-ului. Modificarea făcută prin ordonanţă de urgenţă în această privinţă este, după părerea noastră, redundantă, ca să nu mai spunem că Eximbank se supune oricum legislaţiei bancare, pe lângă cea privind societăţile comerciale.

Guvernul justifică aceste modificări prin necesitatea "respectării prevederilor referitoare la prevenirea corupţiei şi asigurarea transparenţei mediului de afaceri." Fals!

Aşadar, stimaţi colegi, consider că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului pentru modificarea Legii nr.96/2000 privind organizarea şi funcţionarea Eximbank este inoportună din toate punctele de vedere şi creează un precedent periculos care poate să afecteze stabilitatea sistemului bancar românesc.

De aceea, grupul nostru parlamentar va vota împotrivă.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Bolcaş. După aceea domnul Ruşanu.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Problema pentru noi nu este în primul rând politică, pentru că algoritmul politic aici este simplu. Este, evident, tendinţa alianţei de a schimba toate conducerile, acolo unde se pot schimba, pentru a le prelua, spun eu, responsabilităţile. Pentru că vor răspunde în măsura în care aceste conduceri sunt preluate de către reprezentanţi ai Alianţei. Dar, pe de altă parte, există şi o obstinaţie care este cantonată în păstrarea vechilor structuri care nu totdeauna au fost eficiente şi nu totdeauna sunt maleabile actualei guvernări.

Cum ieşim din acest impas? Eu spun că moral este aşa: în condiţiile în care dispoziţiile legale într-un domeniu oarecare, nu numai în acest caz, prevăd condiţii normale şi absolut irefutabile privind schimbările, modificările, revocările, cum vreţi să le numiţi, trebuie să le îndeplinim pe acelea.

În al doilea rând, însă, există o categorie de legi şi printre ele se numără şi aceasta privind Eximbank-ul, în care nu există trecute condiţii de revocare. Nu este moral şi nu este normal să fie aşa. Mă refer şi la această lege, dacă vreţi mă refer şi la Legea privind constituirea şi activitatea CNA-ului, din punct de vedere juridic trebuie să existe o simetrie, procedura de numire trebuie să fie simetrică cu o procedură de revocare.

În aceste condiţii, am discutat foarte mult la grup cu privire la poziţia ce o vom adopta aici. Vom da gir unei schimbări de dragul schimbării sau vom da gir acestei teze juridice care constă în a permite schimbările care trebuie să fie şi care au fost obstrucţionate până acum. Nu vreau să vă înfăţişez concluzia, pentru că independent de aceste ipoteze această ordonanţă, poate cu intenţii bune, este profund greşită juridic şi n-o putem adopta, ca atare, independent de poziţia pro sau contra, profund greşită juridic, pentru că ignoră un lucru esenţial, şi anume că activitatea bancară este reglementată printr-o lege specială: Legea nr.58/1998, republicată în 2005. Şi, atunci, textul care ni se înfăţişează face trimitere la revocare în condiţiile generale stabilite de Legea nr.31/1990. Dar, aceasta însemnează că acele cazuri de decădere care sunt prevăzute în art.40 al Legii nr.58, care există şi care nu se aplicau până acum la Eximbank, ar putea fi ignorate. Nu se poate.

Principiul este următorul: legea specială cârmuieşte materia specială a băncilor. Şi, în conformitate cu aceeaşi lege a băncilor, Legea nr.31 o completează numai atunci când nu există dispoziţii. Normal ar fi fost, într-o redactare normală, pe care nu o mai putem discuta aici şi n-o putem reface aici, ca să se facă trimitere la condiţiile generale prevăzute de Legea nr.38, cum se completează cu Legea nr.31, iar alineatul următor să nu pună pe prim plan legislaţia societăţilor comerciale, ci legislaţia bancară.

În consecinţă, pentru aceste vicii de redactare juridică care sunt esenţiale în interpretarea şi aplicarea actului, care nu pot fi îndreptate acum, vă propun retrimiterea la comisie pentru a se avea în vedere şi aceste reformulări.

Domnule preşedinte, vă rog să puneţi la vot propunerea mea de retrimitere la comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ruşanu, aveţi cuvântul.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea să încep cu sfârşitul.

Ieri, într-adevăr, nu s-a votat, AVAS-ul nu a putut să voteze descărcarea de gestiune şi raportul auditului, pentru că Preis Water Hause a prezentat acţionarului majoritar o primă variantă a raportului de audit. Deci, consiliul de administraţie actual şi preşedinta consiliului de administraţie s-a grăbit să ia o descărcare de gestiune pe o primă formă a raportului de audit şi nu pe varianta finală. Se ştie foarte bine că nimeni, nici un acţionar nu poate să dea descărcare de gestiune decât pe varianta finală a raportului de audit.

În legătură cu abuzul care se face astăzi, aş vrea să vă spun că actuala preşedintă a Consiliului de administraţie a venit, a luat mandatul în martie 2001, mandat pe 4 ani de zile, care expira în martie 2005. Întâmplător, în decembrie, imediat la începutul lunii decembrie, după primul tur al alegerilor, şi-a prelungit acest mandat şi a mai fost votată încă o dată pentru încă 4 ani de zile, neaşteptând să expire vechiul mandat.

În aceste condiţii, mi se pare foarte normal ca o lege specială, aşa cum o are Eximbank-ul acum, şi care a fost aprobată 'în noiembrie 2004 şi care e singura lege care prevede, în contradicţie cu prevederile Legii nr.31, că nu poate fi schimbată, decât anumite situaţii deosebite. Este adevărat că, timp de 4 ani de zile, nu s-a prelevat şi nu s-au luat aceste măsuri a modului de schimbare a Consiliului de administraţie, rămânând măsurile obişnuite în Legea nr.31. Aceste măsuri excepţionale şi condiţionale de schimbare a consiliului de administraţie s-au luat în decembrie 2004. Noi am propus acolo, prin Guvern, ca şi Legea Eximbank-ului să se adopte în conformitate cu prevederile Legii nr.31 care spune că, în aceste condiţii, administratorul are dreptul să schimbe consiliul de administraţie atunci când consideră că motivele sunt întemeiate şi, nicidecum, aşa cum spunea acolo, numai dacă este arestat, dacă este condamnat sau dacă este numit parlamentar. Atunci, unde ar mai fi independenţa administratorului? Indiferent de condiţiile în care gestionează administratorul acea societate, el nu poate fi schimbat decât dacă este arestat sau condamnat. Am considerat că este o măsură mult prea largă şi care nu este în concordanţă cu prevederile Legii nr.31.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Mai există alte intervenţii? Da, vă rog, domnule deputat.

Domnul Augustin Zegrean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Semnalele de alarmă care se trag astăzi aici în legătură cu modificarea Legii de organizare a Eximbank sunt false. Nu este vorba de nici un atac la activitatea bancară, nu este vorba de nici o imixtiune în activitatea băncilor, este pur şi simplu vorba de a aduce legislaţia la normalitate. Este anormal ca o societate comercială, cum este această bancă să aibă alte reguli de numire şi revocare din funcţie a consiliului de administraţie decât celelalte societăţi comerciale.

În ideea celor care susţin respingerea acestei ordonanţe de urgenţă, ar fi ca pentru fiecare societate comercială să existe o modalitate de înlocuire, de numire în funcţie, ceea ce este total greşit. Abia acum, prin această modificare Legea de organizare a băncii, se aduce la normalitate şi este firesc ca acest consiliu de administraţie să fie numit şi revocat din funcţie de acţionari.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Au trecut cele 15 minute care au fost alocate dezbaterii proiectului de lege, intrăm pe dezbaterea pe articole, nu înainte însă de a supune votului dumneavoastră propunerea pe care a făcut-o domnul deputat Bolcaş, şi anume de a retrimite raportul la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Deci cine este de acord cu propunerea domnului deputat Bolcaş? Vă rog, număraţi. Da. Vă mulţumesc.

Cine este împotrivă? Nimeni.

Abţineri? Nici o abţinere.

Deci, în unanimitate, proiectul de lege a fost retransmis Comisiei de buget finanţe, bănci.

Este ora 11,05, stimaţi colegi, trecem la votul final. Avem 8 proiecte de legi pentru votul final.

1. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 174/2001 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea finanţării învăţământului superior.

Voturi pentru raportul comisiei de mediere, vă rog? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Raportul comisiei de mediere a fost adoptat în unanimitate.

2. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 118/2003 privind măsuri pentru reglementarea unor obligaţii bugetare ale Societăţii Comerciale "Rompetrol - Rafinare" S.A. - Constanţa. Are caracter organic.

Voturi pentru? Vă rog număraţi. Este vot organic şi trebuie să ştim. 243 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? 12 abţineri.

Cu 243 de voturi pentru şi 12 abţineri, raportul comisiei de mediere a fost adoptat.

3. Reexaminarea, la cererea preşedintelui României, a Legii privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate. Caracter organic.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nici una.

Este vorba de adoptarea în unanimitate a reexaminării la cererea preşedintelui a Legii privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor, adoptată, în unanimitate, cu 225 de voturi.

4. Reexaminarea, la cererea preşedintelui României, a Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2002 privind modificarea şi completarea unor dispoziţii din Codul penal referitoare la infracţiuni contra demnităţii şi infracţiuni contra autorităţii, precum şi a unor dispoziţii în Codul de procedură penală. Caracter organic.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Cu 255 de voturi pentru, a fost adoptată reexaminarea proiectului de lege.

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat. Caracter organic.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Cu 255 de voturi pentru, proiectul de lege a fost adoptat.

6. Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Valea Teilor, prin reorganizarea comunei Izvoarele, judeţul Tulcea. Caracter organic.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Cu 251 de voturi pentru şi 4 abţineri propunerea legislativă a fost adoptată.

7. Propunerea legislativă pentru completarea art.19 din Legea nr.90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor. Caracter organic.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Cu 255 de voturi pentru, proiectul de lege a fost adoptat.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2004 pentru completarea Codului penal. Caracter organic.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Cu 255 de voturi pentru, proiectul de lege a fost adoptat.

Cu acesta am încheiat votul final de astăzi şi continuăm.

În conformitate cu prevederile art.15 alin. 2 şi 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, s-au depus la Secretariatul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:

• Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2004 privind instituirea Programului de stimulare a înnoirii Parcului naţional auto;
• Legea privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2005 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2004 privind instituirea Programului de stimulare a înnoirii Parcului naţional auto;
• Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 3/2005 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice;
• Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 4/2005 pentru aprobarea plafonului de îndatorare publică a României pentru anul 2005;
• Legea pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 127/2004 privind preluarea de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a unor creanţe neperformante de la Banca Română pentru Dezvoltare S.A. - Groupe Société Générale;

Stimaţi colegi,

Rog colegii să ia loc în sală. Păi, pe toţi îi rog să ia loc, nu numai pe unii.

• Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 174/2001 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea finanţării învăţământului superior;
• Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 118/2003 privind măsuri pentru reglementarea unor obligaţii bugetare ale Societăţii Comerciale "Rompetrol-Rafinare" - S.A. - Constanţa;
• Legea privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate;
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat;
• Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2004 pentru completarea Codului penal.

Stimaţi colegi, fac apel din nou la dumneavoastră, vă rog, luaţi loc în bănci.

Continuăm şedinţa de astăzi cu următorul punct de pe ordinea de zi: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.123/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal.

Potrivit prevederilor art.108 alin.3 din regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. Rog comisia să facă propunerile privind timpii.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Domnule preşedinte, propunem 10 minute cu 2 minute.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Îmi însuşesc propunerea comisiei. 2 minute pentru dezbaterea pentru fiecare articol, 10 minute dezbaterea întregului proiect de lege.

Rog iniţiatorul să ia cuvântul. Şi rog colegii parlamentari din dreapta să ia loc în bănci.

Domnul Dragoş Neacşu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi deputaţi,

Prin acest act normativ s-a realizat restrângerea perioadei de acordare a scutirii de la plata impozitului pe profit în cazul societăţii comerciale SIDEX SA, de la 31 decembrie 2006, aşa cum este reglementată prin Codul fiscal, la 31 decembrie 2004, pentru compatibilizarea cadrului fiscal intern cu reglementările comunităţii europene în privinţa ajutorului de stat.

Această măsură a fost necesară pentru implementarea măsurilor fiscale în vederea încheierii negocierilor tehnice la capitolul 6 - "politica în domeniul concurenţei". Capitolul a fost închis pe 8 decembrie 2004.

Totodată, pentru asigurarea concordanţei dintre prevederile naţionale şi acquis-ul comunitar privind libera circulaţie a capitalurilor, s-au eliminat prevederile privind obligativitatea agenţilor economici de a anunţa organelor fiscale intenţia de cesionare, înstrăinare sub orice formă a acţiunilor, părţilor sociale sau a activelor fixe, în vederea efectuării controlului financiar-fiscal.

Alte modificări şi completări ale Legii nr.571/2003, a Codului fiscal, se referă în primul rând la suspendarea temporară a aplicării prevederilor alin.5 şi al art.221 din Codul fiscal până la data de 1 iulie 2005, dată la care accizele pentru alcool vor fi majorate cu peste 46%, condiţionarea eliberării banderolelor utilizate la marcarea băuturilor alcoolice de plată anticipată a accizelor de către antrepozitari autorizaţi pentru producţia de astfel de produse impune pentru agenţii economici o perioadă necesară elaborării unui nou plan financiar, în vederea asigurării sumelor necesare derulării continue a activităţii.

În al doilea rând, acordarea unei reduceri a taxelor de timbru pentru activitatea notarială în cazul în care actele translative de proprietate au ca obiect terenuri fără construcţii.

Senatul a adoptat actul normativ în 28 februarie 2005, iar Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor a întocmit raport de adoptare cu amendamente, în calitate de Cameră decizională.

Faţă de cele de mai sus Ministerul Finanţelor Publice propune şi susţine adoptarea actului normativ, în forma rezultată din raport.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal. În primul rând, o primă modificare este legată de finalizarea negocierilor la Cap.6, "politica în domeniul concurenţei", ţinând seama de recomandările Comisiei Europene cu privire la măsurile fiscale care trebuie implementate, impunându-se astfel restrângerea perioadei de acordare a scutirii de la plata impozitului pe profit în cazul Societăţii Comerciale SIDEX, care trebuie să se încheie la data de 31 decembrie 2004, şi nu la 31 decembrie 2006, aşa cum era reglementată în vechiul Cod fiscal.

O altă reglementare este legată de eliminarea prevederilor privind obligativitatea agenţilor economici de a anunţa organelor fiscale intenţia de concesionare, înstrăinare, sub orice formă, a acţiunilor, a părţilor sociale sau a activelor fixe, în vederea efectuării controlului financiar-fiscal. Această reglementare este necesară pentru asigurarea unei concordanţe între prevederile legislaţiei naţionale, şi cu cele ale acquis-ului comunitar privind libera circulaţie a capitalului.

O altă prevedere se referă la acordarea unei reduceri a taxelor de timbru pentru activitatea notarială, în cazul în care actele translative de proprietate au ca obiect terenuri fără construcţii.

Totodată, pentru autentificarea actelor între vii translative ale drepturi de proprietate şi ale altor drepturi reale, ce au ca obiect terenuri fără construcţii, taxele de timbru sunt stabilite tot procentual, potrivit art.4 alin.1.

S-au făcut unele amendamente pe care iniţiatorul le agreează aşa cum au fost discutate în comisie. în unanimitate de voturi acest proiect de lege a fost adoptat şi aprobat de către comisie, ceea ce propunem şi plenului Parlamentului, adoptarea acestei decizii şi anume, aprobarea, cu amendamentele prezentate în anexă, a proiectului de lege.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Grupurile parlamentare dacă au intervenţii. Înţeleg că nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege pe articole. Fac din nou apel la colegii parlamentari să ia loc în bănci, ca să continuăm lucrările.

Titlul legii. Dacă există intervenţii. Nu.

Titlul legii a fost adoptat în unanimitate.

Articolul unic al legii, aşa cum a fost el formulat de către Senat şi adoptat şi de comisia din Camera Deputaţilor.

Dacă există intervenţii. Nu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Articolul unic al legii a fost adoptat.

Art.I al ordonanţei de urgenţă.

Art.I îl supun votului dumneavoastră, în forma Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Art.II. Comisia Camerei are un alt punct de vedere. Formularea o găsiţi în raport.

Cine este de acord cu formularea comisiei din Camera Deputaţilor? Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Art.II a fost adoptat în formularea Camerei Deputaţilor.

Fiind vorba de o lege cu caracter organic, o trimitem la vot pentru şedinţa de voturi de marţea viitoare.

Pct.23 de pe ordinea de zi: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.22/2005 privind reorganizarea activităţii de consultanţă agricolă.

Iniţiatorul.

Domnul Dănuţ Apetrei (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă este o instituţie cu personalitate juridică, organ de specialitate în subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi are ca obiectiv prioritar compatibilizarea structurilor agrare româneşti cu cele europene, precum şi modernizarea agriculturii şi revigorarea economiei rurale.

La înfiinţare, Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă a avut în subordine oficiile judeţene de consultanţă agricolă, precum şi centrele locale de consultanţă agricolă.

Prin Legea bugetului pe anul 2000, Legea nr.216, aceste oficii judeţene de consultanţă agricolă, precum şi centrele locale de consultanţă agricolă au trecut în subordinea administraţiei publice locale.

Având în vedere că nivelul asistenţei tehnice şi economice, precum şi de afaceri, dar şi transferul de informaţii sunt nesatisfăcătoare, ceea ce îngreunează accesul producătorilor agricoli şi a populaţiei rurale la programele de dezvoltare rurală, dintre care cel mai important în această perioadă este programul SAPARD, considerăm că este necesară reorganizarea activităţii de consultanţă agricolă.

În acest sens, prin prezenta ordonanţă de urgenţă, se prevede ca ANCA să fie reprezentată în teritoriu de structuri proprii, care să acorde asistenţă tehnică, economică şi managerială de specialitate, aceste structuri urmând să asigure un sistem de pregătire profesională şi de transfer a informaţiilor către populaţia rurală.

Pentru realizarea acestor obiective, este necesară trecerea oficiilor şi a centrelor judeţene de consultanţă agricolă, respectiv a Oficiului de Consultanţă Agricolă Bucureşti şi a centrelor locale de consultanţă agricolă care aparţin acestora, din subordinea consiliilor judeţene, respectiv a Consiliului General al municipiului Bucureşti, în subordinea Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă.

De asemenea, se prevede şi trecerea Caselor agronomului, în subordinea Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă, ţinând cont de nevoile de instruire şi perfecţionare ale producătorilor agricoli.

Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă va funcţiona ca instituţie publică cu pesonalitate juridică, ca organ de specialitate în subordinea MAPDR, finanţată din subvenţii acordate la bugetul de stat şi din venituri proprii.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, preşedintele comisiei.

Domnul Kelemen Attila Béla Ladislau:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere în fond cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.22/2005 privind reorganizarea activităţii de consultanţă agricolă.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi avizul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.22 privind reorganizarea activităţii de consultanţă agricolă face parte din categoria legilor ordinare.

La dezbaterea proiectului, din partea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale a participat domnul secretar de stat Dănuţ Apetrei, iar toţi cei 26 de deputaţi au fost prezenţi la lucrările comisiei.

Proiectul de lege a fost adoptat în Senat în şedinţa din 10 februarie 2005.

Proiectul de lege, potrivit art.75 alin.1 şi 3 din Constituţia României, republicată, şi art.86 alin.3 pct.1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

În urma dezbaterii, comisia propune admiterea propunerii, cu modificările aduse de membrii comisiei.

Propunem câte un minut pentru articole şi 10 minute pentru totalul legii.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

N-am să supun timpul votului, este vorba de o ordonanţă simplă, deci nu este o procedură de urgenţă.

Dacă există din partea grupurilor parlamentare colegi care vor să intervină.

Vă rog, domnule deputat Popa.

Domnul Nicolae Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Umanist din România va vota pentru şi va susţine acest proiect de lege, pentru că el vine să stabilească o stare de normalitate în ceea ce priveşte organizarea şi funcţionarea acestei agenţii Naţionale de Consultanţă, pentru că într-adevăr au existat câteva disfuncţionalităţi. În primul rând, era o dublă subordonare. Această agenţie la nivel central era subordonată Ministerului Agriculturii. La nivel judeţean era subordonată consiliului judeţean, deci duplicităţile acestea, bineînţeles că nu au dus la nimic bun, fiind impietată activitatea acestei agenţii de consultanţă.

Ea este foarte importantă şi mă bucur că se discută astăzi, pentru că este un instrument care e impus şi de Uniunea Europeană privind implementarea fondurilor SAPARD pentru agricultură, dar bineînţeles şi se are în vedere şi rezolvarea celorlalte probleme.

Nu trebuie să uităm că anul acesta noi avem de la Uniunea Europeană 590 de milioane de euro care trebuie folosiţi în investiţii pentru agricultură, iar această Agenţie Naţională de Consultanţă este o modalitate de a sprijini modul de accesare a acestor fonduri. Până în 2009, pentru agricultură şi pentru zona rurală se vor acorda din partea Uniunii Europene 4 miliarde de euro, deci iată că trebuie să constituim, să înfiinţăm acele instituţii, dar în acelaşi timp să ne formăm şi specialiştii care trebuie să ne ajute, să ne sprijine să folosim şi să accesăm aceste fonduri pentru agricultură.

Este adevărat că poate va mai trebui îmbunătăţit acest proiect de lege, nimic nu este perfectibil. Să vedem care sunt consecinţele în teritoriu, să vedem care sunt urmările şi să vedem cum putem veni cu modificări şi cu îmbunătăţiri la acest proiect de lege, pentru că eu am avut un punct de vedere la vremea respectivă şi spuneam că această modalitate de finanţare şi de la buget şi din fonduri proprii, nu ştiu dacă va da rezultatele în prima fază, dar, vă spuneam, noi vom susţine şi vom aproba acest proiect de lege, pentru că este necesar şi nu numai necesar, dar mi se pare o instituţie vitală pentru a accesa fondurile europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Domnul deputat Mocanu.

Domnul Vasile Mocanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor colegi,

Ordonanţa nr.22, care se referă la un domeniu deosebit de important pentru agricultură, mai ales pentru producţia vegetală şi producţia zootehnică, atât pentru diversificarea structurii acestor producţii, cât şi pentru obţinerea de randamente foarte bune la unitatea de producţie, nu lasă îndoială.

Noi, la comisie, atât deputaţii din partea puterii, cât şi din partea opoziţiei, am avut un punct de vedere foarte clar asupra modului de reglementare în acest domeniu foarte important. Şi anume, ne aşteptam ca la Comisia pentru agricultură să ne vină din partea Guvernului un proiect de lege pe măsura acestei importante reglementări.

Trebuie să ne gândim că această agenţie naţională de consultanţă agricolă, astăzi, în 2005, nu se mai aseamănă cu cea din 2000, când noi, la acea oră, am făcut câteva reglementări care erau cerute de momentul 2000. Graba prin care se cere reorganizarea Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă prin ordonanţă, grupul de deputaţi PSD din Comisia pentru agricultură nu sunt de acord şi am votat împotriva acestui proiect de lege.

De asemenea, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota împotriva acestui proiect de lege, dat fiind că la nivel european şi pe întreg parcursul negocierilor cu Uniunea Europeană, la capitolul 7, "agricultură", această agenţie are un rol în mod deosebit în atragerea, în absorbţia fondurilor europene.

Noi, pe parcursul celor patru ani din legislatura trecută, am creat condiţii deosebite de aplicare, de manifestare ca materie primă a acestei agenţii naţionale de consultanţă. Cu toate că dinainte de 2000, în Parlamentul României se găsea, la birourile permanente, Legea cu privire la cercetarea agricolă şi la reorganizarea institutelor şi staţiunilor de cercetări agricole, nu s-a făcut absolut nimic, noi, în legislatura trecută, am discutat acest proiect de lege extraordinar de complex, pe o durată de trei ani de zile, am ajuns, cu ajutorul lui Dumnezeu, l-am adoptat şi astăzi agricultura românească beneficiază de o lege clară, cu tot ceea ce au cerut cei mai mari cercetători în domeniul agricol, de la Academia Agricolă.

Mai cu seamă această condiţie generală trebuia să fie exploatată în mod eficient şi Guvernul, Ministerul agriculturii trebuiau să vină cu un proiect extraordinar de clar, de altfel, cum o spunea aici şi domnul Popa, că îl vom îmbunătăţi. Cât trebuie să mai aşteptăm să-l îmbunătăţim? Suntem la ora când nu mai avem timp să facem absolut nimic pentru ca agricultura să meargă în drumul şi acolo unde îi este locul.

Aşa cum vă spuneam, pentru aceste motive, doar că ordonanţa rezolvă o singură problemă: trecerea şi schimbarea locurilor de muncă ale specialiştilor de la consiliile judeţene la direcţiile agricole, la oficiile de consultanţă, şi prin aceasta să fie oricând uşor daţi afară, grupul nostru, al Partidului Social Democrat din Camera Deputaţilor, va vota împotriva acestui proiect.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnule deputat Tabără, aveţi microfonul.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În primul rând fac precizarea, sau concluzia luării mele de cuvânt, Partidul Democrat va vota această ordonanţă, respectiv această lege. Şi spun acest lucru pentru că prin el, deşi nu este complet, aşa cum spunea şi predecesorul vorbitor de la acest microfon, se reglementează din punct de vedere instituţional ceea ce înseamnă consultanţa pentru agricultura românească. Şi spun acest lucru pentru că era absolut necesar ca printr-o astfel de ordonanţă, eu aş spune că era poate nevoie chiar printr-o ordonanţă de urgenţă, şi încă mai demult, să reglementăm statutul unei instituţii de o importanţă deosebită pentru ceea înseamnă agricultura şi dezvoltarea rurală.

Din păcate, deşi a început pregătirea specialiştilor pentru consultanţa agricolă încă din 1993, în perioada 1994-1997, au fost peste 300 de specialişti tineri trimişi fie în ţări ale Uniunii Europene, pe fonduri europene, dar şi în ţări asiatice, pe diverse domenii pe care Uniunea Europeană nu le avea, în anii care au urmat, modul cum a fost văzută consultanţa agricolă şi mai ales accesul specialiştilor spre consultanţa agricolă nu s-a mai făcut pe specializările respective, ci s-a făcut după prieteniile care erau cu cei care erau destinaţi sau au fost destinaţi şi numiţi în fruntea acestei instituţii.

Din păcate, instituţia aşa cum a funcţionat prin statutul dat de precedentele reglementări a fost împărţită în două, plătită de către consiliile judeţene, dar dirijată de altfel de directorii direcţiilor agricole. O astfel de instituţie nu ar fi avut cum să funcţioneze.

Din fericire, spunem noi, ordonanţa care a venit a putut să fie şi completată sau amendată. Şi eu cred că la această dată, ea corespunde într-o mare măsură pentru condiţiile şi pentru ceea ce trebuie să facă în agricultura României. Spun acest lucru pentru că consultanţa agricolă nu trebuie privită numai prin ceea ce a fost. Şi vreau să spun de la acest microfon că am avut şi am multe îndoieli faţă de modul cum a fost destituit de la conducerea acestei instituţii profesorul Lăcătuşu. Eu cred că trebuie să le mai analizăm puţin lucrurile şi să nu le luăm doar aşa, ca o tăiere şi, mai ales, prin jocurile politice care s-au făcut.

Legea respectivă şi instituţia consultanţei agricole cred că nu poate funcţiona numai autonomă. Ea trebuie să-şi dezvolte legăturile atât cu administraţia locală, este vorba de consiliile judeţene, dar şi cu unităţile teritorial-administrative la nivelul judeţului. Şi este extrem de important, şi accentuez acest lucru, relaţiile cu ceea ce înseamnă extensia universitară şi cu cea a reţelei de cercetare.

Să nu uităm că în aceste domenii se investesc foarte mulţi bani pentru cercetarea ştiinţifică, inclusiv agricolă şi de dezvoltare rurală, iar consultanţa agricolă trebuie să valorifice aceste rezultate. Şi împreună să le transpună, să le ducă acolo unde ele au eficienţă în mediul rural.

Pe de altă parte, eu cred că consultanţa agricolă la nivelul la care este ea dezvoltată prin această iniţiativă legislativă, poate să constituie şi un mod de elaborare şi de aprobare a unor proiecte gratuite pentru ceea ce înseamnă micii fermieri din spaţiul rural. De altfel, aici a fost discuţia cu colegii noştri de la Partidul Social Democrat.

Cred că pentru acest moment, aşa cum este prevăzută, şi aşa cum există conţinutul acestei legi, ea pune în funcţiune în condiţii bune instituţia consultanţei agricole.

Acesta este şi motivul pentru care eu vă rog s-o aprobaţi, în forma în care este prezentată, sigur cu amendamentele care au venit din partea comisiei sau a unor colegi din Comisia pentru agricultură.

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Domnule Kelemen, aveţi cuvântul.

Domnul Kelemen Attila Bela Ladislau:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Bineînţeles, în deschidere, Grupul parlamentar al UDMR va vota această ordonanţă, fiindcă şi noi considerăm că este un element foarte important în integrarea mediului rural în structurile europene şi considerăm ca un lucru care, peste promisiunile electorale pe care le-am făcut cred cu toţii, indiferent de culoarea politică din acest Parlament, toţi avem o responsabilitate majoră pentru acest sector, sectorul rural.

Îmi pare foarte rău că colegul meu, domnul inginer Mocanu, pentru care am o stimă deosebită, a declarat aici astăzi că nu vor vota această ordonanţă. Eu cred că ordonanţa este importantă. chiar în modificări se găseşte şi modificarea acceptată de comisia domnului coleg Mocanu. Cred că aici, în problema mediului rural, a agriculturii în general din România, cu toţii ar trebui să vorbim acelaşi limbaj. Şi eu consider că este loc de mai bine şi în cazul acestei ordonanţe. Dar rezolvă o problemă.

Cei care venim din diferite judeţe cu toţii ştiam că acea consultanţă era în subordinea Consiliului judeţean, unde majoritatea funcţionarilor nu prea au avut interes pentru mediul rural. Cred că acum îşi va găsi un loc mult mai propice şi organic legat de agricultură. Doar se numeşte consultanţă agricolă. Deci, nu cred că această ordonanţă face vreo greşeală în acest sens.

Propun, stimaţi colegi, să încercăm să ajutăm acest sector atât de important, care sper că spre bucuria mediului rural din toate judeţele ţării, va aranja puţin mai bine aceste probleme multiple din mediul rural.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Dacă mai există alte intervenţii?

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Liviu Timar:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Această ordonanţă de urgenţă nu rezolvă problema de fond a consultanţei agricole, în ceea ce priveşte perspectiva integrării agriculturii în Uniunea Europeană.

Daţi-mi voie să dau câteva exemple. Această ordonanţă se referă mai mult la Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă. Noi ştim că, consultanţa agricolă trebuie să se desfăşoare la nivel de comună, la nivel de sat, la nivel de producător agricol, şi aici avem noi această problemă, fiindcă aici trebuie dată această consultanţă. Această ordonanţă de Guvern nu face nici o referire la ce segment, foarte important, trebuie să-şi desfăşoare activitatea consultantul agricol.

Consultantul agricol de la nivel de comună, de la Centrul local de consultanţă agricolă nu dispune de nici o bază materială pentru a face consultanţă agricolă. Există o vorbă la români: "Ce văd ochii, crede inima". Din moment ce consultantul nu poate să arate producătorilor agricoli nimic, cum poate să-i convingă pe producătorii agricoli să facă ceea ce trebuie.

De asemenea, un consultant agricol, la această dată, potrivit acestei ordonanţe de urgenţă, are în răspundere 5 sau 8 comune, între 5 şi 8 comune, care fiecare comună, ştiţi dumneavoastră, mai are încă 5 sau 10 sate. Deci, un consultant răspunde de 40 de sate. Ce consultanţă poate să dea un singur om la 40 de sate? De asemenea, acest act normativ nu este motivat, nu există o motivare a celui care face consultanţă.

De aceea, noi - Grupului parlamentar al PSD - nu suntem de acord cu acest act normativ. Acest act normativ a fost făcut în pripă. Trebuia să facem un act normativ, chiar dacă mai aşteptam o lună de zile, un act care, într-adevăr, să răspundă pretenţiilor.

Invit conducerea ministerului să vină în judeţul Mureş şi să vadă un centru de formare profesională a fermierilor, pus pe alte principii. Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Kelemen.

Domnul Kelemen Attila Béla Ladislau:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Îmi pare foarte bine că prietenul şi colegul meu din judeţul Mureş, de fapt suntem din acelaşi judeţ, ne-a povestit cum a fost şi cum a funcţionat consultanţa agricolă în ultimii 4 ani.

Din păcate, într-adevăr, aşa e, cum domnul coleg Timar a spus aici. Nu a funcţionat, n-a existat bază materială, nu erau mijloace de locomoţie, nu funcţiona la nivelul comunelor, funcţiona în 6 - 8 comune câte o persoană, dar fără nici un mijloc de locomoţie. Deci, tot ce a spus domnul coleg este perfect adevărat. Exact acest lucru dorim noi să schimbăm, ce a fost până acum.

Deci, mulţumesc pentru observaţiile dumneavoastră foarte pertinente şi sper că împreună, în judeţul Mureş, dar şi în alte judeţe vom rezolva aceste probleme. (Aplauze.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Tabără.

Domnul Valeriu Tabără:

Vă mărturisesc sincer că n-aş fi vrut să dau o replică, mai ales colegului Timar, cu care am colaborat în perioada în care eram ministru, şi nici altor colegi. Dar eu cred că trebuie să se aplece acum toţi cei care fac analiza trecutului mai apropiat sau mai îndepărtat a modului cum au funcţionat unele instituţii.

Fac parte dintre acei oameni care lucrează şi în învăţământ, şi în cercetarea ştiinţifică şi cu eforturi deosebite facem legătura cu producătorii agricoli, mai ales atunci când sunt lucruri noi. Şi nu trebuie să vă reamintesc decât unul singur: cel legat de calitatea soiurilor de grâu, cu implicaţii deosebite în economia agricolă.

Vreau să vă spun, stimaţi colegi, că în judeţul Timiş, unul dintre marile judeţe ale ţării, poate că din punct de vedere agricol, undeva printre primele pe ţară, m-am întâlnit în aceşti ani extrem de puţin cu consultanţa agricolă, şi nu pentru că aceşti foarte puţini oameni de care vorbea domnul Timar aici, n-ar fi vrut să fie prezenţi acolo. Pentru că celelalte instituţii, aduse într-o anumită zonă de politizare şi de nevoinţă de a înregistra acel nou, care trebuia dus către producătorii agricoli, nu le permiteau acestor oameni foarte puţini, specialişti, să vină în contact cu ceea ce trebuiau să ştie şi să transmită mai departe oamenilor.

Din păcate, n-au putut intra şi nu puteau intra fără anumite greutăţi, nici măcar în contact cu firmele care prezentau rezultate deosebite pentru producătorii agricoli. Eu nu mai vorbesc de ceea ce înseamnă promovarea către producători a noilor politici agricole, politici care n-au fost negociate în ultimele două luni. Ele sunt apanajul consultanţei agricole. Şi ceea ce face această lege acum, aşa cum am spus, este tocmai dezvoltarea aceasta instituţională.

Trebuie să vă spun, stimaţi colegi, că în structura organizaţiilor şi cea instituţională a ceea ce înseamnă politica agricolă şi rurală, consultanţa agricolă trebuie să fie mai importantă decât direcţiile agricole. Nu direcţiile agricole vor dirija ceea ce înseamnă politici agricole, ci consultanţa. Ea va duce către producător, mai mare sau mai mic, ceea ce este nou şi eficient în agricultura României.

Şi lângă această consultanţă, va apărea probabil Agenţia de Plăţi, care trebuie să funcţioneze altfel decât au funcţionat direcţiile agricole până acum. Nu este suficient să avem numai modele. Modelele respective sunt transmise mai departe, către structurile teritoriale agricole de către aceşti membri ai Consultanţei, şi ei nu pot fi 5 - 6 sau 7 într-un judeţ cum este Timişul. Ei trebuie să fie şi să acopere efectiv unităţile teritoriale, în aşa fel încât să aibă eficienţă. Şi nu este suficient să fie un singur consultant; este nevoie să dezvoltăm consultanţa pe sectoare, pe specialităţi, inclusiv de proiectare, dacă este vorba de proiecte mici, care să meargă spre producătorul mic, pe care-l avem în proporţie de peste 70% în agricultura României.

Încă o dată, cred că a fost o mare greşeală atunci când consultanţa agricolă a fost doar un mijloc de manipulare sau de formă, mai mult, ca acţiune, în zona rurală şi agricolă. Această ordonanţă, repet încă o dată, trebuie completată pe ceea ce înseamnă relaţiile cu programele de cercetare, cu implementarea lor, cu rezultatele obţinute; dar este un pas înainte spre ceea ce înseamnă organizarea instituţională, ceea ce înseamnă viitorul politicilor în mediul rural şi în agricultură. Mulţumesc mult.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege pe articole.

Titlul legii. Dacă sunt intervenţii? Nu.

Titlul legii - în formula prezentată de Senat a fost adoptat în unanimitate.

Articolul unic al legii în formula Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu avem.

Trecem la dezbaterea ordonanţei.

Titlul ordonanţei.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Art.1 al ordonanţei este modificat de către comisia din Cameră, aşa cum îl vedeţi în raport.

Dacă există intervenţii? Nu.

Supun art.1 în formularea Comisiei pentru agricultură din Cameră.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 107 voturi pentru.

Cine este împotrivă? 90 de voturi împotrivă.

Abţineri? 4 abţineri.

Art.1 a fost adoptat cu 107 voturi pentru, 90 împotrivă şi 4 abţineri.

Art.2. Comisia propune să-l adoptăm în forma prezentată de către iniţiator.

Dacă există intervenţii? Nu.

Voturi pentru? 107 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 60 voturi împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

Art.3 lit.a), b), c), d), e), f) şi g) sunt propuse de comisie ca să fie adoptate nemodificate.

Dacă există intervenţii? Nu.

Voturi pentru? 113 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 69 voturi împotrivă.

Abţineri? 6 abţineri.

La art.3, după lit.g), comisia propune introducerea lit.h).

Dacă există intervenţii? Nu.

Voturi pentru? 117 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 66 voturi împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

Lit.h) a fost introdusă cu 117 voturi pentru, 66 voturi împotrivă şi 3 abţineri.

Comisia propune ca la art.3 să se introducă un alineat nou, alin.2, a cărui formulare o vedeţi în raport.

Dacă există intervenţii?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? 6 abţineri.

Alin.2 a fost introdus.

La art.4, comisia propune să adoptăm formularea Senatului.

Cine este de acord? 114 voturi pentru.

Împotrivă? 57 voturi împotrivă.

Abţineri? 8 abţineri.

Cu 114 voturi pentru, 57 împotrivă şi 8 abţineri s-a adoptat.

La art.5, comisia propune modificarea în forma textului pe care-l vedeţi în raport.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? 2 abţineri.

Art.5 a fost adoptat.

Pentru art.6, comisia propune păstrarea soluţiei Senatului.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 113 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 67 voturi împotrivă.

Abţineri? 7 abţineri.

Art.6 a fost adoptat în formularea Senatului.

Art.7 alin.1, comisia propune o reformulare, aşa cum o vedeţi în raport.

Cine este pentru? 114 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 67 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Adoptat.

Rog preşedintele comisiei să vină la prezidiu. (Consultări.)

Art.7 alin.1, în continuare lit.a), b), c), d), e) comisia propune să fie adoptate în formularea Senatului.

Cine este pentru? 114 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 59 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

S-au adoptat textele în formularea Senatului.

Art.7 alin.2.

Domnul Kelemen Attila.

Domnul Kelemen Attila Béla Ladislau:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Pentru coerenţa textului, deşi noi am venit aici la comisie cu un nou text, dar mai corect sună dacă trecem: structura serviciilor specifice prin care se constituie veniturile". Deci, trebuie o reformulare "...specifice prin care se constituie veniturile". Şi tot pe această pagină, în prima coloană atunci trebuie nu "cuantumul tarifelor", ci "structura tarifelor se aprobă". Deci, nu "cuantumul", ci "structura" cu noul text propus.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Este vorba de alt alineat? Deci, alin.2, comisia propune modificarea pe care v-a prezentat-o "structura serviciilor specifice prin care se constituie" şi textul curge.

Există alte puncte de vedere?

Cine este de acord cu această formulare? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? 2 abţineri.

Alin.3, comisia a propus modificarea. În loc de "cuantumul tarifelor", "structura tarifelor".

Dacă există intervenţii? Nu.

Cine este de acord? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? 4 abţineri.

Alin.4 de la art.7, comisia ne propune formularea pe care o avem în raport.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 115 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 62 voturi împotrivă.

Abţineri? 6 abţineri.

Deci, a fost adoptat în formularea comisiei alin.4.

Art.8. Comisia îl propune în formularea iniţiatorului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Nu avem.

Abţineri? 2 abţineri.

Cu 2 abţineri, art.8 a fost adoptat.

Art.9. Comisia propune reformulare conform textului din raport.

Domnul Kelemen Attila, aveţi cuvântul.

Domnul Kelemen Attila Béla Ladislau:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În art.9, rândul 4, "inclusiv sumele defalcate". Deci, în loc de "inclusiv modificarea sumelor defalcate", propunem "inclusiv sumele defalcate" şi textul curge.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Dacă există alte puncte de vedere privind modificarea pe care a făcut-o preşedintele comisiei.

În cazul acesta, supun votului dumneavoastră formularea.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? 4 abţineri.

Articolul a fost adoptat în formularea precizată cu 4 abţineri.

Comisia propune pentru art.10 al ordonanţei adoptarea lui nemodificată în forma prezentată de iniţiator.

Dacă există intervenţii? Nu.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 113 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 66 voturi împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

Trimitem legea la vot pentru şedinţa de marţi.

Domnul Kelemen Attila Béla Ladislau:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu cred că nu este în intenţia nimănui să încetinim mersul lucrurilor. Deci, eu propun ca acum să supună domnul preşedinte la vot final această lege. Am trecut prin text, articolele sunt votate. Deci, putem face şi votul final astăzi. (Aplauze.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Legea este o lege cu caracter ordinar. Poate fi votată astăzi.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 119 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 63 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Proiectul de lege a fost adoptat.

Domnul Mocanu pentru explicarea votului.

Domnul Vasile Mocanu:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

După intervenţia pe care am avut-o la dezbateri generale, au intervenit doi colegi de la opoziţie, "..de la putere (Rumoare), m-am învăţat cu dumneavoastră aşa... care au susţinut că ceea ce a spus aici domnul Timar Liviu, sunt lucruri care ni s-ar datora nouă, celor care am fost la putere în legislatura trecută.

Eu vreau să vă spun că ordonanţa a fost dată cu o grabă extraordinară, nu a avut în obiectivul ei de a rezolva absolut nimic decât schimbarea locurilor de muncă a celor de la consultanţă, de la Consiliile judeţene, la Agenţia Naţională de Consultanţă, la Oficiile judeţene. Eu aş fi foarte bucuros ca dumneavoastră să veniţi şi să întregiţi reorganizarea şi să puteţi aduce o eficienţă în plus acestor agenţii, nu prin ceea ce se încearcă acum, să se mute publicitatea de la posibilităţile pe care le aveţi acum, la agenţiile de consultanţă agricolă şi cu totul şi cu totul alte rezultate.

De aceea, noi nu am votat pentru, fiindcă am găsit de cuviinţă că un proiect de lege adus în Comisia de agricultură rezolva în întregime problemele Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Următorul proiect pe ordinea de zi: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 19/2005 pentru modificarea art. 4 din Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor.

Iniţiatorul, aveţi cuvântul.

Doamna Georgeta Ionescu (secretar de stat, Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul:

Georgeta Ionescu, secretat de stat.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor, cu modificările şi completările ulterioare, reprezintă măsura legislativă cu caracter orizontal pe care se bazează procesul de transpunere şi implementare a directivelor europene din noua abordare.

În luna iunie a anului 2002 a fost demarată şi acceptată de către Comisia Europeană misiunea de evaluare a cadrului legislativ şi instituţional, dezvoltat la nivel naţional, pentru deschiderea negocierilor ce privesc încheierea Protocolului la Acordul european privind evaluarea conformităţii şi acceptarea produselor industriale PECA.

Prin semnarea PECA, pe de o parte, Comisia Europeană recunoaşte că legislaţia comunitară este preluată şi aplicată în România, conform cerinţelor şi exigenţelor comunitare, dar pe de altă parte, România beneficiază de avantajele extinderii pieţii unice pe teritoriul său, anterior aderării la Uniunea Europeană, pentru fiecare din sectoarele incluse în anexele sectoriale ale PECA.

Urmearea evaluării legislaţiei orizontale care include şi Legea nr. 608/2001, în scopul excluderii oricărui echivoc în legătură cu unele prevederi legale, în luna august 2004, în baza observaţiilor şi propunerilor concrete formulate de către experţi comunitari, Legea nr. 608/2001 a fost modificată şi completată conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 62/2004.

Ulterior, potrivit prevederilor punctului 1 din Legea nr. 406/2004 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 62/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 608/2001 privind evaluarea conformităţii, definiţia termenului "certificat de examinare de tip", prevăzută la art. 4 alin. 1 lit. e) a fost modificată.

Datorită faptului că noul cuprins al definiţiei: "certificat de examinare de tip", urmare a eliminării sintagmei finale: "respectă cerinţele reglementării tehnice" modifică pe fond înţelesul termenului, stabilind în mod eronat că acest document se emite de către un organism notificat pentru orice produs care a fost supus evaluării conformităţii, indiferent dacă produsul se dovedeşte sau nu a fi conform cu cerinţele reglementării tehnice aplicabile, s-a impus modificarea art. 4 din Legea nr. 608/2001, în sensul preluării întocmai a definiţiei termenului "certificat de examinare de tip".

Reglementarea este necesară pentru asigurarea condiţiilor de continuare a negocierilor pentru încheierea PECA şi implicit a armonizării în domeniul liberei circulaţii a mărfurilor cu cerinţele practicii europene.

Faţă de cele mai sus prezentate propunem plenului Camerei Deputaţilor adoptarea prezentului proiect de lege.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Comisia pentru industrii.

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Senatul a adoptat proiectul de lege în discuţie în şedinţa din 17 februarie 2005, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. 2 din Constituţia României.

Acest proiect de lege, aşa cum vi s-a prezentat, are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor cu modificările şi completările ulterioare.

Această lege a mai fost modificată şi totodată completată în baza observaţiilor şi propunerilor experţilor comunitari prin Ordonanţa nr. 62 din 2004, iar ulterior prin Legea nr. 406 din 2004 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 62 din 2004.

A fost modificată definiţia noţiunii "certificat de examinare de tip". Prin această modificare s-a cerut eliminarea din cuprinsul legii a sintagmei finale: "respectă cerinţele reglementării tehnice".

Eliminarea acestei sintagme respectă cerinţele reglementării tehnice din cuprinsul definiţiei menţionate, modifică pe fond înţelesul acesteia, stabilind în mod eronat ca acest document se emite de către un organism notificat pentru orice produs care a fost supus evaluării conformităţii, indiferent dacă produsul se dovedeşte sau nu a fi conform cu cerinţele reglementării tehnice aplicabile.

Comisia pentru industrii şi servicii a dezbătut acest proiect de lege în şedinţa din 2 martie 2005. La dezbateri au participat reprezentanţii ministerului de resort şi în urma dezbaterilor am hotărât în unanimitate să avizăm favorabil.

Totuşi, este de datoria mea să vă mai informez despre evenimentul care a condus la această modificare şi uite că ne aflăm în faţa unui fapt destul de interesant care cred că pentru colegii noştri care au venit în această legislatură în Camera Deputaţilor va fi o informaţie utilă. La dezbaterea legii, în legislatura trecută, s-a creat un precedent. Un fost coleg s-a ridicat şi a avut nefericita solicitare ca sintagma care se reintroduce acum să fie scoasă din avizul comisiei de pe vremea respectivă, care a avizat în mod corect şi foarte precis, iar pe vremea respectivă s-a trecut peste Regulamentul Camerei şi s-a admis un amendament care nu era prezentat şi respins de comisia de specialitate. Şi aşa s-a creat acest precedent şi uite acum noul Parlament a fost pus în situaţia ca să revină asupra acestei sintagme care, de fapt, în mod corect odată a fost trecută în raportul comisiei. Şi dacă la vremea respectivă, cine a condus şedinţa, n-ar fi admis acel amendament care nu era în conformitate cu Regulamentul Camerei Deputaţilor, astăzi, practic, n-am fi pierdut 10 - 15 minute cu această dezbatere şi nu ar fi avut nevoie nici ministerul de acele modificări, nici comisia de o nouă şedinţă.

A fost de datoria mea să completez oarecum istoria acestei modificări.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă există intervenţii în plen din partea grupurilor? Dacă nu, trecem la dezbaterea legii pe articole.

Titlul legii. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt. Titlul legii a fost adoptat în unanimitate.

Articolul unic al legii. Dacă sunt intervenţii? Nu. Articolul unic al legii a fost adoptat în unanimitate.

Titlul ordonanţei. Dacă există intervenţii? Nu. Titlul ordonanţei a fost adoptat în unanimitate.

Articolul I al ordonanţei. Dacă există intervenţii? Nu. Articolul I al ordonanţei a fost adoptat în unanimitate.

Articolul II al ordonanţei. Dacă există intervenţii? Nu. Articolul II al ordonanţei a fost adoptat în unanimitate.

Fiind vorba de o lege cu caracter ordinar, o supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Cine este împotrivă? Nimeni.

Abţineri? Nimeni.

Proiectul de lege a fost adoptat în unanimitate.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici pentru anul 2005.

Potrivit prevederilor art. 108 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Rog biroul comisiei să-mi propună timpii.

Domnul Stelian Duţu:

Domnule preşedinte,

Comisia propune 5 minute pentru dezbateri generale şi 1 minut pentru dezbateri pe articole.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei. Mulţumesc.

Cine este împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Are cuvântul iniţiatorul.

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ordonanţa supusă aprobării a fost iniţiată pentru îndeplinirea celei de-a doua etape în reforma salarială a funcţionarilor publici, prima realizându-se prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2004.

Textul ordonanţei în discuţie a fost negociat de Guvern împreună cu organizaţiile sindicale, reprezentantive ale funcţionarilor publici.

În cadrul dezbaterilor din Comisia pentru muncă şi protecţie socială a Camerei Deputaţilor au fost adoptate mai multe amendamente faţă de textul proiectului adoptat de Senat, amendamente pe care le susţinem şi vă adresăm rugămintea să le aprobaţi.

Având în vedere toate aceste aspecte, vă adresez rugămintea de a adopta proiectul de lege în forma propusă de comisie.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia?

Domnul Stelian Duţu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare drepturile salariale şi alte drepturi ale funcţionarilor publici pe anul 2005.

Comisia propune plenului adoptarea proiectului de lege, întrucât măsurile adoptate reprezintă o nouă etapă a reformei salariale a acestei categorii de bugetari şi au la bază negocierile reprezentanţilor Guvernului României cu organizaţiile sindicale, reprezentative ale funcţionarilor publici.

Comisia a aprobat cu majoritate de voturi adoptarea proiectului de lege respectiv.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare există intervenţii? Înţeleg că nu.

Trecem la adoptarea legii pe articole.

Titlul legii în formularea propusă de Senat, adoptată şi de comisia noastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Articolul unic al legii, adoptat de comisie în forma propusă de Senat.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Titlul ordonanţei în forma iniţiatorului, propusă şi de comisia noastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Titlul ordonanţei adoptat în unanimitate.

Titlul Capitolului I, în forma propusă de iniţiator.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Articolul 1, în forma propusă de iniţiator.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Articolul 2, în forma prezentată de iniţiator. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Articolul 3, în forma iniţiatorului. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Titlul Capitolului II, în formula propusă de iniţiator.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Capitolul II adoptat în unanimitate.

Articolul 4, în forma propusă de iniţiator. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Articolul 5, în forma iniţiatorului. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Articolul 5 adoptat în unanimitate.

Articolul 6. Comisia noastră propune adoptarea formei iniţiatorului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Articolul 6 adoptat în forma iniţiatorului.

Articolul 7. Comisia propune formularea iniţiatorului.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Articolul 8. Textul iniţiatorului. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Articolul 9, forma iniţiatorului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Articolul 9 în forma iniţiatorului adoptat în unanimitate.

La art. 9, comisia propune introducerea a două alineate noi: alin. 1¹ şi alin. 1². Există intervenţii? Nu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

La art. 10, comisia propune păstrarea textului propus de iniţiator.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Articolul 10 adoptat în unanimitate.

La art. 11 vă rog, în formularea comisiei a intervenit o greşeală materială. Se elimină ideea de a introduce ca punct 2 un articol nou şi facem o singură modificare, şi anume, alin. 2 va avea cuprinsul propus de către comisie.

Dacă există intervenţii? Nu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat art. 11, cu modificarea de la alin. 3 care există în raport, în unanimitate.

La art. 12 comisia noastră ne propune adoptarea textului iniţiatorului, cu excepţia alin. 3, care se propune să aibă formularea din raport.

Intervenţii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Articolul 12, cu modificarea alin. 3, adoptat în unanimitate.

La art. 13 comisia propune să fie adoptat nemodificat faţă de iniţiator.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Articolul 13 adoptat în unanimitate.

Titlul la Secţiunea a 2-a. Se propune formularea iniţiatorului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Articolul 14. Comisia propune forma propusă de iniţiator.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Articolul 14 adoptat în unanimitate.

La art. 15 se propune forma iniţiatorului. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate art. 15.

Articolul 16. Comisia propune forma iniţiatorului. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Adoptat art. 16 în unanimitate.

La art. 17 comisia propune adoptarea textului iniţiatorului.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

La art. 18 comisia propune modificarea alin. 1 şi păstrarea textului de la alin. 2.

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Adoptată soluţia în unanimitate.

Secţiunea a 3-a. Titlul. Formularea iniţiatorului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Articolul 19. Textul iniţiatorului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Articolul 20, textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Articolul 20 adoptat în unanimitate.

Articolul 21, textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Secţiunea a 4-a. Titlul.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Articolul 22, în forma iniţiatorului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Articolul 23, în forma prezentată de iniţiator.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Articolul 24, în formularea iniţiatorului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Articolul 25, în formularea iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Articolul 26, formularea iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Articolul 27, formularea iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Articolul 28. Se propune forma iniţiatorului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Articolul 29, forma iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Capitolul III. Titlul.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Articolul 30. Textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu avem.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Capitolul IV. Titlul.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Articolul 31, forma iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Articolul 31 adoptat în unanimitate.

Articolul 32, forma iniţiatorului. Intervenţii? Nu avem.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Articolul 32, adoptat în unanimitate.

Articolul 33, forma iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Articolul 34, forma iniţiatorului. Intervenţii? Nu avem.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Articolul 34 adoptat în unanimitate.

Articolul 35. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Articolul 35, adoptat în unanimitate.

Articolul 36. Se propune o formulare nouă pe care o aveţi în raport.

Supun votului dumneavoastră formularea comisiei din raport.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Adoptată formularea din raport.

Articolul 37. Intervenţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră formularea iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Articolul 38. Formularea iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Articolul 38, adoptat în unanimitate.

Articolul 39, formularea iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Articolul 39, adoptat în unanimitate.

Articolul 40, formularea iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Articolul 41, formularea iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Articolul 41, adoptat în unanimitate.

Procedură, domnul Tudor.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am rugămintea, poate supuneţi la vot întreg capitolul, pentru că noi ne-am pus de acord, nu mai are nimeni nimic de spus în plus. Dacă aveam, le spuneam până acum. Nu avem nici amendamente... Deci, am vrea să treacă cât mai multe astăzi, unele dintre ele chiar sunt stringente. Puneţi pe capitole. Dacă are cineva, revenim pe articol înainte, dacă nu are, trecem mai departe. Este posibil şi aşa!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Lăsaţi-mă să conduc, vă rog mult, aşa cum am început. O să terminăm. Mai avem 50 de minute până la 13,30.

Articolul 42. Formularea iniţiatorului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Articolul 43. Formularea iniţiatorului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Articolul 44. Formularea iniţiatorului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Cine este împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Articolul 45. Formularea iniţiatorului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Anexele.

Anexa nr. 1, în formularea iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Adoptată în unanimitate.

Anexa nr. 2.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Adoptată în unanimitate.

Anexa nr. 3.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Adoptată în unanimitate.

Anexa nr. 4.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Adoptată în unanimitate.

Legea are caracter ordinar, motiv pentru care o supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Proiectul de lege a fost adoptat în unanimitate.

Proiecul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 67/2004 pentru modificarea art. 80 alin. 2 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

Potrivit art. 108 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. Rog comisia să propună timpii.

Domnul Stelian Duţu:

Comisia propune 3 minute pentru dezbateri generale şi un minut pentru dezbateri pe articole.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Cine este de acord cu propunerea comisiei? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

A fost adoptată.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Titlul legii.

Intervenţii? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Articolul unic al legii.

Intervenţii? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Titlul ordonanţei.

Intervenţii? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Articolul unic al ordonanţei.

Intervenţii? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Legea are caracter organic, o trimitem pentru marţi, la vot final.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 13/2005 privind creşterile salariale ce se vor acorda personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională.

Iniţiatorul?

Domnul Marius Bălu (secretar de stat, Ministerul Apărării Naţionale):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Soldele şi alte drepturi băneşti ale personalului militar se acordă în baza Legii nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională. În actele normative prin care s-au stabilit creşterile salariale acordate personalului din instituţiile publice în anul 2005 nu au fost reglementate majorările salariale şi pentru personalul militar.

Deoarece parametrii care stau la baza formării soldelor lunare sunt diferiţi, comparativ cu sistemul civil, singurul determinant mobil al venitului salarial militar ce poate genera creşteri financiare îl reprezintă valoarea de referinţă sectorială. Ordonanţa Guvernului nr. 13 stabileşte, astfel, o creştere a acestei valori la 1.658.222 lei, începând cu luna ianuarie 2005, urmând ca pentru luna octombrie să fie majorată la 1.728.648 lei. Aceste majorări, cumulate, reprezintă o creştere cu 8% faţă de valoarea de referinţă sectorială din anul 2004.

Cu convingerea că în acest fel se va realiza o legală echitate financiară între categoriile de personal bugetar, vă adresez rugămintea de a acorda votul dumneavoastră favorabil prezentului proiect de lege. Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Comisia?

Domnul Stelian Duţu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare creşterile salariale ce se vor acorda personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, în sensul majorării valorii de referinţă sectorială pentru determinarea soldelor de funcţie şi de grad ale personalului militar la 1.658.222 lei, începând cu luna ianuarie 2005, şi la 1.728.648 lei, începând cu data de 1 octombrie 2005.

Comisia propune plenului adoptarea proiectului de lege, pentru a se elimina decorelările în planul drepturilor băneşti, existente între militari şi alte categorii de personal din sectorul bugetar.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare şi a fost adoptat de Senat în şedinţa din 21 februarie 2005.

Comisia propune admiterea proiectului de lege, cu unanimitate de voturi.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Grupurile parlamentare, dacă au intervenţii? Domnul Tudor.

Domnul Marcu Tudor:

Mai curând decât ca reprezentant al grupului parlamentar, vreau să fac referire şi la faptul că acest proiect a trecut şi pe la Comisia pentru apărare, pentru aviz. Am fost întru totul de acord cu el, pentru este o legică tehnică, pune de acord nişte discrepanţe apărute între timp între anumite categorii salariale, în deficitul celor din Ministerul Apărării Naţionale.

Cu această ocazie, se nivelează, în virtutea dreptului Guvernului de a asigura astfel de alimentări financiare, toate celelalte categorii sociale, împreună cu cele din Ministerul Apărării.

Deci, îl susţinem, şi ca grup parlamentar, dacă vreţi, dar şi în Comisia pentru apărare, sesizată de Comisia pentru muncă şi protecţie socială pentru aviz şi suntem întru totul de acord. Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea legii pe articole.

Titlul legii.

Intervenţii? Nu sunt.

Deci, titlul legii a fost adoptat în unanimitate.

Articolul unic al legii.

Intervenţii? Nu sunt.

Articolul unic al legii a fost adoptat în unanimitate.

Titlul ordonanţei.

Intervenţii? Nu sunt.

Titlul ordonanţei a fost adoptat în unanimitate.

Art. 1 al ordonanţei.

Intervenţii? Nu sunt.

Art. 1 a fost adoptat în unanimitate.

Art. 2 al ordonanţei.

Intervenţii? Nu sunt.

Art. 2 a fost adoptat în unanimitate.

Art. 3 al ordonanţei.

Intervenţii? Nu sunt.

Art. 3 a fost adoptat în unanimitate.

Deoarece avem de a face cu o lege cu caracter ordinar, supun legea în ansamblu votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Legea a fost adoptată în unanimitate.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 14/2005 privind creşterile salariale ce se vor acorda personalului salarizat potrivit Legii nr. 495/2004 privind salarizarea şi ale drepturi băneşti ale personalului din administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe şi de la misiunile diplomatice, oficiile consulare şi institutele culturale româneşti din străinătate.

Inţiatorul?

Domnul Anton Niculescu (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Este vorba de un număr redus de salariaţi, iar ministerul dispune de bani pentru aceste creşteri, nu va fi nici un fel de efort bugetar suplimentar pentru acoperirea acestor cheltuieli.

Din aceste motive, vă rugăm să aprobaţi acest proiect de lege. Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Comisia?

Domnul Stelian Duţu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea creşterilor salariale ce se vor acorda personalului salarizat potrivit Legii nr. 495/2004 privind salarizarea şi ale drepturi băneşti ale personalului din administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe şi de la misiunile diplomatice, oficiile consulare şi institutele culturale româneşti din străinătate. Comisia propune plenului adoptarea proiectului de lege, întrucât, în contextul creşterilor salariale acordate funcţionarilor publici în anul 2004 şi în anul 2005, prezenta ordonanţă prevede majorarea valorii de referinţă sectorială în vigoare în luna decembrie 2004, astfel încât să se asigure un nivel de salarizare corespunzător cu obligaţiile, răspunderile, interdicţiile şi incompatibilităţile ce revin personalului diplomatic şi consular şi personalului din administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 21 februarie 2005, iar comisia propune admiterea fără modificări a proiectului de lege.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc.

Grupurile parlamentare, dacă au intervenţii? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Titlul legii.

Dacă sunt intervenţii? Nu.

Adoptat în unanimitate.

Articolul unic.

Dacă sunt intervenţii? Nu.

Adoptat în unanimitate.

Titlul ordonanţei, dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Art. 1 al ordonanţei, dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Art. 2 al ordonanţei.

Intervenţii? Nu sunt.

Art. 2, adoptat în unanimitate.

Art. 3. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Art. 3, adoptat în unanimitate.

Art. 4. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Art. 4, adoptat în unanimitate.

Legea are caracter ordinar, de aceea am să o supun votului dumneavoastră.

Cine este de acord cu proiectul de lege, în ansamblu?

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Proiectul de lege a fost adoptat în unanimitate.

Vă prezint Nota cu proiecte de lege care, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. 2 şi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizare şi funcţionare Curţii Constituţionale, republicată, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale:

• Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/2005 privind reorganizarea activităţii de consultanţă agricolă;
• Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 19/2005 pentru modificarea art. 4 din Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor,
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici pentru anul 2005;
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 13/2005 privind creşterile salariale ce se vor vor acorda personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională ordine publică şi siguranţă naţională;
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 14/2005 privind creşterile salariale ce se vor acorda personalului salarizat potrivit Legii nr. 495/2004 privind salarizarea şi ale drepturi băneşti ale personalului din administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe şi de la misiunile diplomatice, oficiile consulare şi institutele culturale româneşti din străinătate.

Cu aceasta, stimaţi colegi, declar închisă şedinţa de astăzi. Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12,43.