Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,10.

Lucrările au fost conduse de domnul Dan Radu Ruşanu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Victor Viorel Ponta şi Gheorghe Albu, secretari.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că din totalul celor 332 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 261, participă la alte acţiuni parlamentare un număr de 8, iar 71 de deputaţi sunt absenţi.

Intrăm în ordinea de zi şi vreau să vă prezint informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

La Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a fost înregistrat Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2005 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/2003 privind finanţele publice locale, adoptat de Senat în şedinţa din data de 21 martie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: pe fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize, Comisia pentru administraţie publică şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 1 aprilie 2005

Cameră decizională: Camera Deputaţilor

În conformitate cu prevederile art. 108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

În continuare, vă informez că vă puteţi exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale asupra următoarelor legi:

• Legea pentru modificarea Legii nr. 80/1997 pentru ratificarea Convenţiei Europene de Extrădare, încheiată la Paris, la 13 decembrie 1957 şi a Protocoalelor sale Adiţionale, încheiate la Strasbourg, la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978;
• Legea pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Chile privind cooperarea în domeniul prevenirii şi combaterii consumului legal şi a traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope, semnat la Bucureşti, la 11 octombrie 2004;
• Legea pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Azerbaidjan privind cooperarea în combaterea traficului ilicit de stupefiante, substanţe psihotrope şi precursori, semnat la Bucureşti, la 11 octombrie 2004.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În continuare, urmează dezbaterea moţiunii simple iniţiate de 96 de deputaţi.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În legătură cu dezbaterea moţiunii simple, în şedinţa din ziua de miercuri, 23 martie 2005, Biroul permanent şi Comitetul ordinii de zi au stabilit următoarele:

1. Moţiunea va fi prezentată de unul dintre semnatari.
2. Guvernului i se rezervă 45 de minute, pe care le utilizează la începutul şi la sfârşitul dezbaterilor.
3. Grupurilor parlamentare li se alocă timpul corespunzător numărului membrilor lor, luându-se în calcul câte 20 de secunde pentru fiecare deputat.
4. Deputaţii care nu fac parte din grupuri parlamentare au la dispoziţie câte 20 de secunde, timp care poate fi cedat între aceşti deputaţi sau la grupuri parlamentare.

Conform configuraţiei Camerei Deputaţilor la această dată, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat are 112 deputaţi şi are alocat un număr de 37 de minute; Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal are un număr de 64 de membri şi are alocate 21 de minute; Grupul parlamentar al Partidului Democrat are 45 de membri şi alocat un timp de 15 minute; grupul parlamentar al Partidului Popular România Mare, cu un număr de 43 de membri, are un timp de 14 minute; Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România are un număr de 22 de membri şi are un timp alocat de 7 minute; Grupul parlamentar al Partidului Umanist Român are un număr de 20 de membri şi 7 minute alocate; Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale are un număr de 18 membri şi un timp alocat de 6 minute; fără apartenenţă la grupurile parlamentare sunt 8 deputaţi, având un timp alocat de 3 minute. În total, sunt 110 minute.

Conform prevederilor regulamentului, întreb dacă există cineva dintre semnatari care îşi retrage semnătura de pe moţiune.

Vă reamintesc că nu pot fi propuse amendamente la moţiune.

În aceste condiţii, îi dau cuvântul domnului deputat Mircea Duşa, din partea Partidului Social Democrat, pentru a prezenta moţiunea.

Domnul Mircea Duşa:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Guvernul Tăriceanu debutează furtunos şi, în loc să treacă la realizarea obiectivelor propuse în programul de guvernare, program care, de altfel, a fost impus românilor împotriva rezultatului votului din alegeri, principala sa preocupare este algoritmul pentru împărţirea posturilor din administraţie. Dar, pentru că numărul de instituţii deconcentrate este insuficient pentru satisfacerea clientelei politice, algoritmul s-a extins nu numai în administraţia publică, ci şi la regii naţionale, societăţi comerciale, şcoli, spitale şi chiar la instituţii care au un singur salariat. Spre exemplu, cazul Ministerului Transporturilor, unde a fost înfiinţată o societate comercială cu un singur angajat.

Astfel, programul de guvernare devine un pretext pentru acţiunea de schimbare abuzivă a funcţionarilor publici şi un motiv ca instituţiile să nu îşi poată face datoria, aşteptând "algoritmul".

În timp ce încercaţi să plasaţi clientela în posturi din care sunt daţi afară abuziv funcţionari publici, tot dumneavoastră intenţionaţi să extindeţi numărul angajaţilor cabinetului demnitarului la 15 persoane, ceea ce face ca să apară mii de posturi, bine plătite, de aghiotanţi ai acestora. La foamea de posturi pe care o manifestaţi, suntem tentaţi să credem că aţi redescoperit cei 15 mii de specialişti, cărora încercaţi, astfel, să le regăsiţi utilitatea.

Din fericire, însă, atunci când faceţi din viceprim-ministru candidat la primărire, din preşedinte de consiliu judeţean şi cumătru vicepremier, ne-am liniştit. Când e vorba de un loc cât de cât vizibil, nu faceţi decât permutări dintr-o parte în alta.

Mai grav, prin ceea ce se încearcă de actuala guvernare, se creează impresia că în România nu mai există nici o lege care să reglementeze raporturile de muncă ale funcţionarilor publici sau ale altor salariaţi bugetari.

Domnilor guvernanţi,

Legea funcţionarilor publici este încă în vigoare şi ea reglementează statutul funcţionarilor publici şi, mai ales, modul în care dobândesc această calitate şi modul în care aceştia pot fi schimbaţi din funcţii. Există, de asemenea, o instituţie specializată, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, care are menirea de a gestiona şi conduce întreaga activitate a acestui corp profesional, care, până la urmă, este unul specializat şi nu trebuie să aibă nici o legătură cu apartenenţa politică.

Dar ce mai contează legile în România, când nominalizările şi numirile pe posturi se fac pe bază de algoritm, sub presiune şi ameninţare! Şi, uite aşa, dezordinea produsă în administraţiile judeţene şi locale face ca pe ultimul lor pe agenda instituţiilor publice să figureze rezolvarea problemelor cetăţenilor, care sunt plimbaţi zilnic pe la ghişee, pentru că numeni nu îndrăzneşte să-şi asume răspunderea pentru soluţionarea problemelor cu care se confruntă.

Dar, pentru a ne da seama cât de demagogic şi politicianist se comportă Alianţa, trebuie să ne întoarcem în perioada 2000-2004, când PNL-PD interveneau încă din luna ianuarie 2001, atrăgând atenţia asupra p.s.d-rizării, care nu a existat. De altfel, realitatea este că în acea perioadă schimbările au fost puţine la nivelul administraţiei locale, au avut în vedere strict capacitatea profesională şi în aşa fel încât mulţi dintre cei numiţi în perioada 1996-2000 au rămas în funcţii.

Astfel, prin această acţiune şi prin acest avânt, ajungeţi, stimaţi guvernanţi, să schimbaţi chiar oamenii pe care dumneavoastră i-aţi numit în funcţii! Aceştia devin azi victimele celor care i-au numit!

Dar lucrurile nu se opresc aici, setea de putere este atât de mare încât trebuie întors chiar şi sensul voinţei electoratului. Astfel, după ce Preşedintele Traian Băsescu a reuşit să forţeze crearea şi impunerea unui Guvern împotriva voinţei electoratului, care hotărâse prin votul său suveran că PSD este cel mai îndreptăţit să formeze Guvernul, întrunind cele mai multe sufragii, acum, actuala coaliţie încearcă să modifice rezultatul alegerilor locale, forţând schimbarea din funcţie a preşedinţilor, vicepreşedinţilor consiliilor judeţene şi a viceprimarilor, sfidând atât legile în vigoare cât şi regulile democratice.

Deputaţii semnatari ai prezentei moţiuni au luat act de acţiunile Guvernului, care prejudiciază funcţionarea sistemului administrativ prin:

1) Declanşarea unei acţiuni politice fără precedent, care, prin încălcarea legilor în vigoare: Legea administraţiei publice şi a funcţionarului public, a forţat demiterea, până acum, a unui număr de 194 de funcţionari din administraţia publică locală din întreaga ţară. Acest fapt contravine flagrant legilor, care interzic categoric orice amestec politic în activitatea funcţionarilor publici.

Citând chiar din textul Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarului public, scopul acesta este stipulat chiar în alin. 2 al primului articol, şi anume: "Asigurarea în conformitate cu dispoziţiile legale a unui serviciu public stabil, profesional, transparent, eficient şi imparţial, în interesul cetăţenilor, precum şi al autorităţilor şi intituţiilor publice din administraţia publică centrală şi locală."

Mai mult, în conformitate cu prevederile acestei legi, numirea în funcţie se face pe baza unui concurs, iar sancţiunile de orice fel se fac numai de către şeful instituţiei respective, la propunerea unei comisii de anchetă.

Din art. 65 alin. 2 din lege, rezultă clar că singurele motive ce pot fi invocate ca abateri sunt cele legate de competenţă şi nicidecum de apartenenţă politică. Destituirea din funcţia publică poate fi făcută, conform Legii nr. 188, doar cu sancţiunea unei abateri disciplinare grave.

Alianţa, în dorinţa sa de acaparare totală şi rapidă a administraţiei, nu poate să impună nimic nici unuia din cei vizaţi şi a trecut la forme de ameninţare, mai mult sau mai puţin voalate, pentru ca aceştia să-şi dea demisia. Ca mărturie a acestei acţiuni stă declaraţia prefectului de Bistriţa, care afirma recent: "Cred că s-au făcut tot felul de promisiuni şi unii sunt în expectativă. Dar sunt oameni care forţează nota. Dar una este să vrei şi alta e să fii propus. La nivel de UDMR, noi am cerut 2 posturi de director şi 4 de director adjunct, rămâne de văzut dacă le vom primi. Vă dau câteva exemple, o anumită direcţie propune un specialist, care nu trebuie contestat de anumite formaţiuni politice, apoi înaintează propunerea la minister. Finanţele au fost date liberalilor şi există deja un specialist propus, inspectoratul şcolar judeţean revine Partidului Democrat, dar, cum vă spuneam, ei nu au făcut încă nominalizările. Aceasta înseamnă că vor fi mai mulţi candidaţi, ceea ce este un lucru pozitiv, înseamnă competitivitate. Deci, nu se iau decizii la nivel local, vrem o depolitizare, dar aceasta nu poate fi totală". Acest prefect de Bistriţa declarând în direct, la Radio România FM, următoarele: "Cât de curând, săptămâna aceasta, vor fi schimbate denumirile conducătorilor de la descentralizat e, vor fi manageri şi atunci se pot schimba. Este o găselniţă, dacă vreţi să spunem aşa, dar trebuie să facem ceva, pentru că, în felul acesta, nu mai merge".

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aceştia sunt cei care guvernează astăzi România! Iată, dincolo de caragialescul declaraţiilor, aceste acţiuni trădează şmecheria prin care actuala Putere doreşte să convingă că nu poate să-şi ducă la îndeplinire programul de guvernare datorită oamenilor pe care doresc să-i schimbe, când, în fapt, ei nu pot să-şi îndeplinească, de altfel, programul pentru că au serioase probleme interne, de mulţumire a clientelei politice.

2) Transformarea şefilor serviciilor deconcentrate din funcţionari publici în personal contractual cu contract de management pe perioada funcţionării guvernării. Acest fapt conduce la polarizarea excesivă şi la introducerea unei stări de teroare în rândul funcţionarilor publici, fapt ce va genera o instabilitate fără precedent, extrem de periculoasă pentru administraţia publică, mai cu seamă că această stare nu este generală sub presiunea acţiunilor profesionale, ci sub presiunea permanentă a acţiunilor de intimidare politică. Politica excesivă va duce, de asemenea, la deprofesionalizarea de durată a corpului funcţionarilor publici.

Şi toate acestea se întâmplă când, numai peste câteva săptămâni, Parlamentul European îşi va da votul pentru integrarea României în Uniunea Europeană. Putem să neglijăm în acest moment hotărâtor recomandările oficialilor Uniunii Europene privind profesionalizarea administraţiei? Cine îşi asumă riscurile şi, mai ales, consecinţele?

3) Declanşarea unei crize interne şi destabilizarea funcţionării sistemului administraţiei, prin dorinţa actualei Puteri de a împărţi conducătorii corpurilor administrative în mai multe grupe cu afiliere politică. Această structură, care elimină profesionalismul, aduce grave prejudicii, de durată, funcţionarului administrativ şi la nivelul competenţelor europene. Suprapunerea acestei destabilizări peste ideea alegerilor anticipate ne conduce la concluzia că România nu este guvernată în mod real, fiind condusă de oameni iresponsabili, care vor reuşi să distrugă tot ceea ce s-a realizat în perioada 2000-2004 şi, mai grav, credibilitatea României.

4) Alianţa a reuşit chiar performanţa de a nu-şi respecta chiar propriul program de guvernare. Aşadar, la pag. 5-6 din programul de guvernare al Alianţei, subcapitolul "managementul resurselor umane", se prevede elaborarea Codului privind managementul funcţiei publice, în care sunt prezentate elemente legate de recrutare, carieră, clasificare, indicatori, performanţă, formare profesională continuă, salarizare, cheltuieli, reguli de disciplină. Din această enumerare nu reies indicatori legaţi de apartenenţa politică.

Nici din parcurgerea Programului legislativ al Guvernului pe perioada 2005-2008, publicat în ianuarie 2005, nu am remarcat nici o propunere de măsură legislativă care să vizeze schimbări pe criterii politice la nivelul serviciilor deconcentrate. Proiect de Lege referitor la Codul managementului serviciului civil şi al funcţiei publice, prevăzut pentru capitolul de negociere "reforma în administraţie", se preconizează a fi prezentat de Guvern în decembrie 2006.

Este evident că acţiunea desfăşurată în acest sens, în afara prevederilor programului de guvernare, are ca suport presiunea clientelei politice a Alianţei, care doreşte să primească recompense pentru efortul făcut, nu pe considerente profesionale, ci pe considerente pur politice.

5) Guvernul actual doreşte transformarea prefectului într-un vătaf care să fie supus doar celui care l-a numit şi nu interesului publicului. Implicarea instituţiei prefectului în acest proces, în anul 2005, pune sub semnul întrebării dorinţa actualului Guvern de a aduce administraţia publică la nivelul celei de Uniunea Europeană şi prin prisma faptului că prefectul ar trebui să devină, la începutul anului 2006, înalt funcţionar public.

Această perioadă este, aşadar, importantă pentru realizarea depolitizării instituţiei prefectului. Or, după cum modul în care se acţionează acum, putem afirma că se doreşte de fapt schimbarea structurilor şi, în principal, politizarea acestora până la sfârşitul anului 2005, urmând ca, de la 1 ianuarie 2006, prefectul-vătaf, performant în politizare şi ameninţare şi şantaj, să devină, în urma unor concursuri bine regizate, înalt funcţionar public, spre binele clientelei politice a actualei guvernări.

Pentru profesionalizarea administraţiei, anul 2005 ar trebui să fie anul de pregătire, în care să domine raţiunea şi competenţa şi nu dorinţa unora de a ajunge prin orice mijloace la putere. Spunem acest lucru, deoarece, o singură victorie, şi aceea la limită, la alegerile prezidenţiale nu poate justifica aroganţa celor de la putere şi atitudinea abuzivă prin care se încalcă în picioare prevederile constituţionale şi acordurile semnate cu Uniunea Europeană.

6) Tentativa de schimbare a structurilor care funcţionează în urma alegerilor locale este evidentă, prin iniţiativa de a modifica prevederile Legii nr. 215 cu privire la alegerea şi demiterea preşedinţilor, vicepreşedinţilor consiliilor judeţene şi ale viceprimarilor. În esenţă, se doreşte ca prin modificarea legii, eliberarea din funcţie să se realizeze prin majoritate simplă, renunţându-se la procedura de eliberare prin votul a două-treimi din totalul consilierilor în funcţie. Acest lucru reprezintă o încălcare gravă a voinţei cetăţenilor, prin nerespectarea votului dat în cadrul alegerilor locale.

Schimbarea regulilor în timpul desfăşurării mandatului şi punerea în operă a unei dorinţe politice neîntemeiate pe voinţa electoratului determină nu numai instabilitatea politică la nivelul administraţiei locale, dar este şi un atac grav, direct la regulile democraţie.

7) Nu în ultimul rând, nerespectarea normelor europene, ce nu tolerează intervenţia politicului în materie de administraţie publică, norme ce nu permit ingerinţe politice ori experimente ale unora care doresc să-şi impună această clientelă politică în puncte cheie, deprofesionalizând astfel acest segment extrem de important pentru procesul de integrare şi pentru modernizarea României. În acest sens, vom cere instituţiilor europene să urmărească cu atenţie evoluţia acestui fenomen în România.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin prezenta moţiune, solicităm îndreptarea grabnică a erorilor de guvernare menţionate, prin:

1. Încetarea imediată a oricărei acţiuni de deprofesionalizare şi de politizare, menite să pericliteze stabilitatea instituţiilor administrative.
2. Respectarea legislaţiei cu privire la criteriile de intrare în rândul funcţionarilor publici, evaluare, promovare, sancţionare şi schimbare din funcţie.
3. Acceptarea în spirit democratic a voinţei poporului şi încetarea oricărei tentative de modificare a actualei legi, fapt care ar duce la nerespectarea rezultatelor alegerilor locale.
4. Respectarea normelor europene asumate de România în ceea ce priveşte profesionalizarea şi depolitizarea administraţiei, o atenţie aparte trebuind să se acorde instituţiei prefectului, pentru intrarea reală a acestuia în Corpul înalţilor funcţionari publici.
5. Demiterea ministrului administraţiei şi internelor, sub al cărui patronaj au loc asemenea grave încălcări ale legii.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Având în vedere situaţia îngrijorătoare în funcţionarea administraţiei publice, lipsa de preocupare privind profesionalizarea funcţiei publice şi acţiunea de politizare a structurilor administrative, considerăm că este de datoria Camerei ca, prin votul său, să se exprime cu privire la aceste probleme vitale, ce se impun a fi rezolvate în contextul integrării în structurile europene. De aceea, noi, deputaţii semnatari ai acestei moţiuni, ne adresăm celorlalţi colegi, ca, în urma dezbaterilor şi poziţiilor exprimate de fiecare grup parlamentar, Camera Deputaţilor să adopte prezenta moţiune. Vă mulţumesc. (Aplauze ale deputaţilor PSD.)

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc, stimate coleg.

În continuare, are cuvântul domnul ministru Vasile Blaga, din partea Guvernului.

Domnul Vasile Blaga (ministrul administraţiei şi internelor):

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Guvernul României recunoaşte rolul deosebit de important al Opoziţiei într-o democraţie şi îşi exprimă şi cu această ocazie hotărârea de a-i acorda locul care i se cuvine şi de a da dovadă de respect şi deschidere faţă de orice demers de opoziţie constructivă, conştient fiind de efectele benefice ale dezbaterii asupra procesului democratic. Apreciem că aceasta este atitudinea care ar trebui să caracterizeze orice Guvern responsabil.

În acelaşi timp, considerăm că Opoziţia trebuie să dea, la rândul ei, dovadă de responsabilitate şi decenţă şi să îşi fundamenteze cu argumente sănătoase orice critică adresată Guvernului.

Ne bucură faptul că PSD-ul a iniţiat un demers specific opoziţiei parlamentare într-un timp atât de scurt de la formarea noului Parlament. Iniţierea unei moţiuni este un semn al faptului că PSD mai funcţionează ca partid parlamentar, trecând peste criza provocată de distrugerea solidarităţii interne care îi unea pe reprezentanţii acestei formaţiuni politice, solidaritate creată prin participarea în comun la administrarea în folos propriu a instituţiilor statului şi a banului public.

Moţiunea simplă dezbătută astăzi nu îndeplineşte, spre regretul nostru, criteriile unei opoziţii constructive, fiind un demers caracterizat prin politicianism, superficialitate şi în special demagogie, ceea ce apreciem că nu aduce nimic benefic pentru cetăţean, dar nici un plus de valoare prestaţiei politice a deputaţilor care au iniţiat-o. Aceştia dovedesc, prin textul pe care şi-au pus semnătura, faptul că PSD continuă aceeaşi politică de vorbe fără nici o acoperire în fapte cu care ne-a obişnuit în cei patru ani de guvernare, cărora a hotărât, prin vot democratic, să le pună capăt, din motive arhicunoscute: corupţie, clientelism, risipă, lipsa oricărei preocupări pentru interesul public şi punerea pe primul loc a interesului personal şi de grup.

Este de remarcat faptul că domnul Adrian Năstase, preşedintele PSD şi preşedinte al Camerei Deputaţilor, nu a semnat moţiunea iniţiată de colegii săi de partid. Probabil că şi-a dat seama că se expune ridicolului semnând această moţiune, care pare să descrie nu fapte ale actualului Guvern, ci, mai degrabă, ale Guvernului precedent.

Guvernul îşi reafirmă opţiunea fundamentală de a acţiona pentru consolidarea statului de drept, a democraţiei în România şi voinţa de a pune în practică obiectivele cuprinse în programul de guvernare, în privinţa reformei administraţiei publice, printre care se numără asigurarea independenţei faţă de factorul politic a corpurilor funcţionarilor publici, obiectiv necesar în perspectiva aderării la Uniunea Europeană, dar, mai cu seamnă, pentru că România are nevoie de o administraţie funcţională şi responsabilă, capabilă să rezolve problemele cetăţenilor, fapt de care suntem pe deplin conştienţi.

De asemenea, Guvernul îşi reafirmă hotărârea de a pune pe primul loc respectarea strictă a legii în toate privinţele, inclusiv a Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarului public, care prevede clar, în art. 26, că: "Este interzisă orice discriminare între funcţionarii publici pe criterii politice". Singurul criteriu care contează în ocuparea funcţiilor publice este, din perspectiva noastră, competenţa şi vă asigurăm de faptul că persoanele care au fost sau vor fi înlocuite nu excelează deloc în acest domeniu.

În acest context, dorim să dăm un răspuns fără echivoc iniţiatorilor moţiunii şi opiniei publice, cu privire la tema supusă Camerei Deputaţilor. Guvernul nu desfăşoară şi nu intenţionează să desfăşoare acţiuni de epurare politică, aşa cum se insinuează în moţiunea iniţiată de reprezentanţii Partidului Social Democrat. Preocuparea Guvernului nu este pentru înlocuirea din funcţie a unor persoane, ci pentru îmbunătăţirea activităţii serviciilor publice în interesul cetăţeanului.

Nu pot decât să ne bucure aprecierile iniţiatorilor la adresa programului nostru de guvernare şi preocuparea lor pentru respectarea acestuia, exprimate în textul moţiunii. Îi asigurăm că vom îndeplini toate angajamentele asumate prin acest program, multe din prevederile acestuia fiind deja realizate.

Apreciem că preocupările reprezentanţilor PSD ar trebui să se îndrepte mai degrabă spre a analiza competenţa persoanelor aflate pe poziţii de conducere în cadrul unor importante instituţii ale administraţiei publice şi modul în care aceştia au înţeles să-şi facă datoria faţă de cetăţean, cel care plăteşte taxe şi impozite. Apreciem că şefii diferitelor instituţii ale administraţiei publice sau servicii deconcentrate au participat efectiv la actul de guvernare în perioada 2001-2004 şi trebuie să-şi asume răspunderea pentru neajunsurile acestei guvernări.

Acestor conducători de instituţii le revine răspunderea pentru consecinţele grave ale modului în care a condus ţara Guvernul Năstase, în egală măsură cu acesta. Dacă cetăţenii au avut de suferit consecinţele unei guvernări proaste, acest lucru s-a datorat nu numai Guvernului Năstase, ci întregii sale echipe. Deci, de la cei care au fost instalaţi pe funcţii de conducere în cadrul ministerelor până la cel mai mărunt posesor de carnet de membru PSD, introdus pe uşa din dos în administraţie.

În unele situaţii, analizele cu privire la modul în care unii funcţionari publici cu funcţii de conducere îşi îndeplinesc atribuţiile de serviciu a scos în evidenţă neîndepliniri flagrante, atitudini incompatibile cu funcţia publică şi chiar abateri grave, fapt care a determinat în mod obiectiv îndepărtarea lor din funcţie. Este adevărat şi faptul că, în unele situaţii, acestora li s-a cerut în mod public să demisioneze din funcţie, din motivele arătate, dar acest lucru nu înseamnă presiune politică.

De asemenea, s-au constatat situaţii în care funcţionarii publici cu funcţii de conducere în administraţia locală şi centrală, deşi au manifestat în mod constant incompetenţă şi dezinteres, uneori atitudini incompatibile statutului, semnalate frecvent, inclusiv de mass-media, au fost menţinuţi în funcţii pe criterii clientelare. Înlocuirea acestora, în condiţiile legii, cu oameni pregătiţi şi motivaţi, nu înseamnă imixtiune politică.

Ne exprimăm îndoiala în legătură cu faptul că înlocuirea din funcţie a unor persoane a căror prestaţie afectează interesele cetăţenilor şi care dau dovadă de lipsă de profesionalism înseamnă deprofesionalizarea administraţiei şi, totodată, nu putem fi de acord cu punctul de vedere al iniţiatorilor moţiunii, potrivit căruia, se pare, numirea într-o funcţie a oricui nu deţine carnet de membru PSD înseamnă politizare. Stabilitatea în funcţia publică nu trebuie să însemne imunitate pentru lipsa de profesionalism sau o umbrelă pentru cei care s-au obişnuit să comită abuzuri profitând de calitatea lor oficială.

Referitor la acuzaţiile aduse de semnatarii moţiunii, arătăm următoarele:

În primul rând, atragem atenţia asupra confuziei pe care iniţiatorii o fac, referindu-se, ba la administraţia publică centrală, ba la administraţia publică locală, care reprezintă structuri diferite. Ar fi util ca semnatarii moţiunii să se hotărască dacă aspectele reclamate, respectiv acele pretinse demiteri în forţă invocate, au avut loc în administraţia publică centrală sau în administraţia publică locală.

Cu privire la faptul că Guvernul ar fi forţat demiterea a 194 de funcţionari, arătăm că Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici nu a fost citată în procese având ca obiect destituirea sau eliberarea din funcţia publică deţinută de către un funcţionar public în perioada decembrie 2004-martie 2005. În această perioadă, la nivelul Corpului de Control, au fost înregistrate şapte sesizări referitoare la încălcări ale legislaţiei privind funcţia publică şi funcţionarii publici, care aveau ca obiect destituiri, eliberări sau, după caz, numiri ilegale în funcţii publice. Majoritatea acestor cazuri se află pe rolul instanţelor de contencios administrativ. Imixtiunea factorului politic nu este expres precizată în nici unul din cele 7 cazuri.

De asemenea, în ceea ce priveşte eliberarea sau destituiri din funcţia publică, în perioada decembrie 2004-martie 2005, au fost înregistrate la Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici doar două petiţii. De asemenea, fără nici o implicare politică.

În aceeaşi perioadă, Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici nu i-a fost comunicat nici un caz în care funcţionarilor publici li s-a cerut să acţioneze sub presiunea factorului politic. Menţionăm că ANFP, în implementarea prevederilor Codului de conduită, a elaborat un model de raport. Fiecare autoritate sau instituţie publică are obligaţia de a le comunica lunar agenţiei, se numără eventuala existenţă a acestui tip de cazuri.

Totodată, arătăm că, la nivelul întregii ţări, există un număr total de 692 de funcţii publice de conducere exercitate temporar, ocupate fără concurs: funcţii de director general, director general adjunct, director executiv etc., pentru care trebuie organizate concursuri. Sau poate doreşte PSD să organizeze pentru aceste funcţii alegeri interne, ca cele cu care au crezut că pot să scoată ochii electoratului în toamna anului trecut.

Nu putem trece peste acest subiect fără a remarca faptul că partidul care a iniţiat moţiunea, PSD, este cel care, prin Guvernul Adrian Năstase, a inventat politica prin hotărâre de guvern.

Practic, după instalarea PSDR la guvernare, cea mai mare parte din administraţia centrală românească a fost desfiinţată brusc, şi apoi reînfiinţată, unicul scop fiind acela de a asigura un cadru eficient pentru popularea rapidă a instituţiilor cu reprezentanţi ai fostului partid de guvernământ la toate nivelurile.

Unul dintre cele mai relevante cazuri este cel a Preşedinţiei României. Fostul preşedinte, Ion Iliescu, în prezent senator al partidului care a iniţiat această moţiune, afirma în discursul de învestitură că: "Debirocratizarea, depolitizarea şi profesionalizarea funcţiei publice sunt condiţii esenţiale pentru reuşita procesului de reformare a statului."

Prin semnalul pe care l-a dat, fostul preşedinte a fost însă cel care a dat startul politizării prin metoda reorganizării instituţionale, prin transformarea Preşedinţiei României în Administraţia Prezidenţială, prin Ordonanţa de urgenţă nr. 1 din 4 ianuarie 2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1994 privind organizarea Preşedinţiei României. Această ordonanţă preciza că personalul noii instituţii poate fi încadrat numai pe baza încrederii acordate de Preşedintele României şi cu condiţia semnării unui angajament de loialitate. Prin această măsură, Preşedinţia a fost scoasă total în afara sistemului de funcţii publice, bazat pe carieră şi continuitate.

De remarcat faptul că funcţionarii publici afectaţi de această reorganizare instituţională au fost în special funcţionari de rang inferior, pentru că ceilalţi plecaseră deja de bună voie.

Strategia reorganizării instituţionale a fost aplicată în continuare la cea mai mare parte a instituţiilor administraţiei centrale. Astfel, Ministerul Finanţelor a devenit Ministerul Finanţelor Publice, prin Hotărârea de Guvern nr. 7/2001; Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale a devenit Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale prin Hotărârea de Guvern nr. 4/2001; Ministerul Educaţiei Naţionale a devenit Ministerul Educaţiei şi Cercetării prin Hotărârea de Guvern nr. 28/2001; Ministerul Transporturilor a devenit Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei prin Hotărârea de Guvern nr. 3/2001; Ministerul Industriei şi Comerţului a devenit Ministerul Industriei şi Resurselor prin Hotărârea de Guvern nr. 19/2001; Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei a devenit Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor prin Hotărârea de Guvern nr. 12/2001; Ministerul Apelor, Pădurilor, Protecţiei Mediului a devenit Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului prin Hotărârea de Guvern nr. 17/2001; Ministerul Funcţiei Publice s-a transformat în Ministerul Administraţiei Publice prin Hotărârea de Guvern nr. 8/2001; Autoritatea Naţională pentru Turism s-a transformat în Ministerul Turismului prin Hotărârea de Guvern nr. 24/2001; Agenţia Naţională pentru Comunicaţii şi Informatică s-a transformat în Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei prin Hotărârea de Guvern nr. 20/2001.

Personalul urma să fie preluat nu în mod automat, ci pe baza unei forme de selecţie, numită test pe criterii strict profesionale, în contradicţie flagrantă cu principiul stabilităţii funcţionarilor publici.

Contestabil este şi modul în care au fost organizate aceste teste. La Ministerul Administraţiei Publice, de exemplu, acest test profesional a fost efectuat în perioada 5 - 10 februarie 2001. Testul a fost trecut numai de 48 de funcţionari din 88. Celorlalţi li s-a dat preaviz de 15 zile, conform legislaţiei normale a muncii.

Într-un protest public, reluat de presă, liderul sindicatului din cadrul instituţiei declara că nici unul din cei care au fost angajaţi după 1996 nu a mai trecut testul.

În privinţa corectitudinii cu care s-a procedat la schimbările din funcţie, nu menţionăm decât cazul fostului director general al Direcţiei Agricole a judeţului Arad, Avram Fluieraş, care a fost eliberat din funcţie şi, apoi, reîncadrat prin sentinţa Curţii de Apel Bucureşti, după ce a arătat în faţa Instanţei de judecată că adevărata motivaţie a eliberării din funcţie a fost de ordin politic. Exemple de acest gen ar putea continua ore în şir.

Astfel, în vreme ce în programul de guvernare, Cabinetul condus de Adrian Năstase se angaja la o restructurare a Guvernului în vederea eficientizării actului de guvernare, această restructurare nu a urmărit decât politizarea ministerelor şi a celorlalte instituţii ale administraţiei.

Este relevant punctul de vedere al Comisiei Europene referitor la această acţiune, exprimat prin Raportul anual privind România pe 2001, publicat la 13 noiembrie 2001, pe care îl cităm: "Toate ministerele au fost restructurate, dar aceasta a fost, mai degrabă, rezultatul schimbării de Guvern, decât a programului de reformă strategică. Anumite posturi au dispărut, în timp ce altele şi-au schimbat responsabilităţile. Aceasta a dus la îndepărtarea multor funcţionari publici fie prin demisii, fie prin concediere. Acest proces a subminat serios stabilitatea funcţiei publice la toate nivelurile administraţiei publice.

Reorganizarea ministerelor a fost însoţită de anunţarea unei reducere de 30% din corpul funcţionarilor publici. Astfel, în septembrie 2001, acest corp fusese redus cu 22%. Această măsură a redus nivelurile deja scăzute ale capacităţii administrative şi a lăsat multe ministere importante cu personal insuficient.

În termenii procesului, aceste concedieri au fost rezultatul unor teste scrise şi, prin urmare, au urmărit prevederile statutului funcţionarilor publici. Totuşi, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici nu a fost implicată în nici o etapă. Aceasta nu numai că ridică îngrijorări privind standardul acestor testări, care revin în responsabilitatea fiecărui minister, dar arată, de asemenea, că agenţia nu şi-a îndeplinit rolul de gardian al statutului funcţionarilor publici.

În ciuda acestor reduceri, un val proaspăt de recrutări a avut loc, de asemenea, mai ales pentru nou înfiinţatele ministere. Ca şi în cazul disponibilizării funcţionarilor, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici nu a fost implicată nici în supervizarea sau implementarea procesului de recrutare".

În aceeaşi ordine de idei, doamna Emma Nicholson, emisarul special al Comisiei Europene pentru România, îşi exprima îngrijorarea faţă de corupţia instituţionalizată şi politizarea administraţiei.

Care au fost rezultatele acţiunilor de politizare desfăşurate de reprezentanţii PSD, se desprinde din buletinul statistic al Institutului Naţional de Statistică, cifrele publicate fiind sugestive.

La 31 decembrie 2000, numărul salariaţilor din administraţia publică era de 146.500. La 31 ianuarie, după exact o lună, numărul salariaţilor era de 140.100, deci mai mic cu 6.400, iar la 28 februarie 2001 de 145.800, deci mai mare cu 5.700.

Aşadar, după alegerile generale din noiembrie 2000, pe parcursul a numai două luni, în structura administraţiei publice a avut loc o fluctuaţie care a cuprins 11.000 de oameni.

Efectele sunt şi mai grave, având în vedere faptul că aceste persoane ocupau, în cea mai mare parte, funcţii de conducere.

Fireşte, reprezentanţii PSD nu s-au mulţumit să facă schimbări doar la nivel central. Aşa-zisele reorganizări ale ministerelor au fost urmate, la scurt timp, de reorganizările corespunzătoare la nivel local şi de instalarea reprezentanţilor fostului partid de guvernământ la conducerea serviciilor deconcentrate.

Este relevant cazul judeţului Braşov, unde preşedintele Filialei PSD declara: "Nu vom schimba şefii instituţiilor descentralizate decât pe criterii de competenţă şi numai acolo unde vom constata că cei actuali nu şi-au făcut treaba", în timp ce au fost schimbaţi: şefii Agenţiei pentru Protecţia Mediului, Centrului APAS Braşov, Direcţiei Agricole, Direcţiei Silvice, Inspectoratului pentru Cultură, Inspectoratului pentru Învăţământ, IPJ-ului şi Vămii Braşov, în locul lor fiind instalaţi, provizoriu, pe trei luni, până la concurs, membri mai vechi sau mai noi ai PDSR.

Întrebat cu ce s-au făcut vinovaţi, concret, cei zburaţi din funcţii, prefectul Neagoe Otilian a declarat că: "Nu li s-au imputat lucruri deosebite, înlocuirea lor s-a făcut în ideea de a aduce un suflu nou şi oameni pragmatici şi de acţiune, care să nu mai fie doar nişte birocraţi", aşa cum a apărut în cotidianul "Adevărul", 14 februarie 2001.

În privinţa angajărilor în cadrul administraţiei publice, datele unui studiu sociologic realizat în octombrie 2004 de Institutul de Politici Publice şi Gallup demonstrează cum au fost realizate acestea în perioada guvernării PSD. Potrivit acestui studiu, 55% din funcţionarii publici considerau că angajarea de noi funcţionari publici în cadrul instituţiilor lor este influenţată numai de factori politici.

În fine, gradul de politizare a administraţiei sub guvernarea PSD este dovedit şi de faptul că în anul 2004 peste 100 de şefi ai serviciilor deconcentrate s-au regăsit pe listele de candidaţi pentru alegerile locale şi generale, încălcând astfel spiritul legii.

Concluzionând asupra acestui aspect, perioada guvernării PSD s-a caracterizat prin suprapunerea structurii de partid peste structura administraţiei.

Aceasta înseamnă politizare, iar cei care au dus la extrem acest sistem sunt ultimii care ar trebui să vorbească astăzi despre politizare, mai ales atunci când o văd acolo unde nu există.

În perioada guvernării PSD, 2001- 2004, presiunile politice asupra administraţiei nu s-au limitat la schimbările din funcţie în cadrul instituţiilor publice.

Racolarea primarilor altor partide reprezintă o preocupare importantă a fostului partid de guvernământ. Prin şantaj, presiuni politice şi administrative exercitate prin intermediul prefecţilor şi ai şefilor serviciilor deconcentrate, PSD a reuşit să racoleze într-un singur an 534 de primari din municipii, oraşe şi comune.

Dacă în 2000, PSD avea 35,5 % din numărul total al primarilor, în iunie 2001 ponderea acestora a ajuns la 53,6 %, iar în anul 2003 la 64, 4 %.

PSD a câştigat în 2000 alegerile pentru funcţia de primar în 1050 de localităţi şi a ajuns în 2003 să conducă 1947 - dublu.

Ilustrativă pentru metodele utilizate de PSD pentru a racola aceşti primari este metoda brevetată de renumitul Nicolae Mischie, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj. "Pixul poate să scrie bugetul cum vrea, în funcţie de partidul din care face parte primarul."

PSD a ajuns să racoleze, în total, prin ameninţări şi şantaj, aproape 10.000 de aleşi: parlamentari, primari, consilieri judeţeni şi locali de la alte partide, fapt de neconceput într-un stat de drept, mentorul acestor acţiuni, fostul ministru al administraţiei publice, dobândind chiar porecla de "Cozmâncător de primari".

Astfel, fostul partid de guvernământ a ajuns să dispună de întreaga structură guvernamentală, de unde intruşii politici au fost complet înlăturaţi, de prefecturi şi de direcţiile deconcentrate la nivel local, unde numirile s-au făcut prin îndeplinirea neabătură a criteriului politic, de consiliile judeţene, pe care le controla în proporţie de 90 %, şi de primării care, în proporţie de 80 %, aparţineau PSD.

Acelaşi partid se revoltă astăzi împotriva unei aşa-zise politizări a administraţiei, dovedindu-şi încă o dată caracterul duplicitar.

2. Moţiunea înaintată de deputaţii PSD face referire la o pretinsă transformare a prefectului într-un vătaf care va fi supus doar celui care l-a numit, şi nu interesului public. Ne surprinde această afirmaţie, având în vedere faptul că legislaţia care reglementează funcţionarea instituţiei prefectului a fost adoptată în anul 2004, este adevărat, aţi pregătit-o pentru dumneavoastră, dar nu s-a nimerit, şi nu a suferit nici o modificare în perioada decembrie 2004 - martie 2005. Dimpotrivă, Guvernul a solicitat, în mod expres, tuturor prefecţilor, cu ocazia fiecărei întâlniri de lucru care a avut loc, să vegheze cu maximum de atenţie la respectarea legii.

Având în vedere apropiatele alegeri locale parţiale, care vor avea loc în data de 3 aprilie în mai multe localităţi din ţară, ministrul administraţiei şi internelor a solicitat prefecţilor să se asigure că nu vor fi utilizate în campania electorală dotările instituţiilor publice sau banii publici şi să demonstreze astfel că sunt diferiţi de predecesorii lor, care nu ezitau să folosească astfel de mijloace în campania electorală, din dorinţa de a favoriza candidaţii propriului partid, acţionând ca nişte prim - miniştri judeţeni ai sucursalei PSD.

Ministrul administraţiei şi internelor a solicitat, de asemenea, prefecţilor să-şi dea demisia din funcţie cât mai repede dacă decid să rămână în continuare implicaţi în politică, având în vedere intrarea în vigoare, începând cu ianuarie 2006, a măsurii prevăzute de lege, a depolitizării instituţiei prefectului.

Politizarea în activitatea prefecturilor nu o facem noi. A făcut-o fostul partid de guvernământ. Iată un singur exemplu: astăzi, din 41 de angajaţi ai Prefecturii Alba, 36 sunt membri PSD, şase dintre ei deţinând funcţii de conducere în cadrul instituţiei.

Apreciem că partidul baronilor locali se plasează singur într-o poziţie cel puţin bizară când se face că a uitat comportamentul reprezentanţilor săi de anii trecuţi şi invocă aşa-zise atitudini de vătaf ale prefecţilor noii guvernări.

Pe lista semnatarilor moţiunii se află un sfert din foştii prefecţi ai PSD şi chiar un fost ministru al administraţiei publice. Poate ar fi potrivit să reflecteze la comportamentul pe care l-au avut în această calitate, înainte de a se hazarda în afirmaţii care dovedesc faptul că nu cunosc nici măcar activitatea propriei guvernări.

3. Referitor la transformarea şefilor serviciilor deconcentrate din funcţionari publici în personal contractual cu contract de management pe perioada funcţionării Guvernului, arătăm că această idee a constituit obiectul unei dezbateri în cadrul partidelor din arcul guvernamental, dar reprezintă o iniţiativă a parlamentarilor care beneficiază, potrivit Constituţiei, de dreptul nelimitat la iniţiativă legislativă.

Şi în acest caz nu putem să nu ne abţinem de la a ne exprima surprinderea faţă de afirmaţiile reprezentanţilor PSD, în condiţiile în care acest partid a practicat acest sistem de câte ori i-a convenit, fără a simţi nevoia de a legifera. Astfel, ministrul sănătăţii a stabilit printr-o adresă trimisă direcţiilor de sănătate publică pe data de 28 iulie 2001 că funcţiile de director nu mai fac parte din categoria funcţiilor publice, devenind funcţii contractuale. Ministrul Daniela Bartoş a modificat legea organică privind statutul funcţionarilor publici fără să-i pese, printr-o simplă adresă.

Simţim nevoia de a le reîmprospăta memoria colegilor de la PSD în legătură cu faptul că în luna ianuarie 2001, cu ocazia dezbaterii în Senat a Proiectului de Lege privind organizarea şi funcţionarea Guvernului şi a ministerelor, PSD a impus o modificare prin care şefii serviciilor publice descentralizate urmau să fie numiţi şi revocaţi din funcţii de ministrul de resort, cu avizul consultativ al prefectului judeţului, respectiv al conducătorului organului de specialitate în subordinea căruia aceste organe sau servicii îşi desfăşurau activitatea, cu toate că erau funcţionari publici.

4. Referitor la angajaţii din cadrul Cabinetului demnitarului, precizăm că scopul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2005 îl reprezintă tocmai depolitizarea structurilor administrative ale autorităţii şi instituţiilor publice şi necesitatea delimitării de urgenţă a palierului politic de cel administrativ.

Modificările şi completările propuse asigură desfăşurarea în mod corespunzător a activităţii autorităţilor şi instituţiilor publice, precum şi respectarea prevederilor legale privind funcţia publică şi funcţionarii publici, evitând situaţiile apărute în practică, în care funcţionarii publici sunt implicaţi direct în luarea deciziei politice.

În încheiere, dorim să remarcăm că deputaţii iniţiatori ai moţiunii folosesc această procedură parlamentară ca pretext pentru a contesta legitimitatea Guvernului, precizând că acesta ar fi impus românilor, împotriva rezultatului votului din alegeri.

Le reamintim iniţiatorilor moţiunii faptul că Guvernul a fost învestit potrivit procedurii prevăzute de art. 103 din Constituţia României, iar constituirea echipei guvernamentale are la bază votul popular, exprimat cu ocazia alegerilor din 22 noiembrie 2004.

Evocarea unei opţiuni a electoratului în favoarea unui executiv al PSD este o nouă mostră a discursului duplicitar al acestui partid.

PSD recunoaşte, în dezbaterile interne, că a pierdut alegerile din cauza corupţiei - domnul Iliescu în fiecare zi o spune - din cauza averilor acumulate în perioada guvernării şi a afişării ostentative a acestora şi din cauza aroganţei liderilor săi, dar pretinde, în Parlament, că i s-ar fi cuvenit să formeze Guvernul.

Dacă iniţiatorii moţiunii simple dezbătute astăzi intenţionează să pună în cauză încrederea acordată Guvernului cu ocazia votului de învestitură, le reamintim faptul că au la dispoziţie instrumentul moţiunii de cenzură.

Dacă nu intenţionează să folosească acest instrument de acţiune parlamentară, le sugerăm să se obişnuiască cu ideea că electoratul a sancţionat PSD pentru modul în care a înţeles să gestioneze guvernarea, inclusiv în privinţa politizării administraţiei şi, în măsura în care doresc să aducă o contribuţie pozitivă la activitatea actualului Guvern, centrată pe agenda cetăţeanului, să adopte o poziţie mai constructivă, în interesul electoratului.

Având în vedere cele expuse, solicităm Camerei Deputaţilor să ia act de poziţia Guvernului, care se declară consecvent în susţinerea principiilor care stau la baza programului de guvernare în baza căruia Guvernului i-a fost acordat votul de încredere al Parlamentului, inclusiv în ceea ce priveşte hotărârea de a aplica reformele necesare pentru asigurarea cadrului pentru buna funcţionare a administraţiei şi respectarea statutului funcţionarilor publici.

În cele din urmă, solicităm Camerei Deputaţilor să respingă moţiunea simplă, depusă la Camera Deputaţilor de 96 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, care constituie un demers politic ilar şi fără nici o legătură cu realitatea.

Mulţumesc.

(Aplauze din partea grupurilor parlamentare ale Alianţei.)

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumim, domnule ministru.

Aţi vorbit 31 de minute, aţi epuizat timpul alocat Guvernului.

În continuare, trecem la dezbaterea moţiunii simple.

Din partea Grupului parlamentar al PSD are cuvântul domnul deputat Valer Dorneanu.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Partidul Social Democrat a fost nevoit să apeleze la acest demers democratic, la această modalitate de control parlamentar pentru a trage un semnal de alarmă asupra unei adevărate stări de pericol care ameninţă stabilitatea politică, care ameninţă stabilitatea internă, care periclitează continuitatea guvernării, funcţionarea în condiţii de normalitate a autorităţilor statului, atât la nivel central, cât şi la nivel local.

Acest lucru demonstrează că demersul nostru nu a fost făcut din lipsă de decenţă, stimate domnule coleg, ci a fost făcut ca un act de responsabilitate. Pentru că nu ne este străin cum funcţionează această ţară, nu ne este străin faptul dacă noi trebuie să luăm acele măsuri care să accelereze procesul de integrare, acele măsuri care să risipească îndoielile parlamentarilor europeni sceptici, acele măsuri care să ducă la creşteri economice promise de dumneavoastră în campanie electorală, care să ducă la bunăstarea cetăţenilor, de asemenea, promise de dumneavoastră.

Ar fi fost cazul, probabil, după trei luni de guvernare, să vină primul - ministru al dumneavoastră şi să prezinte o declaraţie politică în care să ne înfăţişeze rezultatele guvernării, să ne înfăţişeze acele măsuri care au fost promise cu carul în timpul campaniei electorale.

În locul acestui bilanţ, suntem nevoiţi să constatăm că, în toată această perioadă de trei ani, dumneavoastră aţi venit cu o singură măsură spectaculoasă, după dumneavoastră, introducerea taxei unice, măsură care a bulversat bugetul, măsură care a bulversat întregul mers al reformelor economice şi a căror repercusiuni se vor vedea la sfârşitul anului.

Poate se mai remarcă şi faptul că aţi venit sau, mai exact, urmează să veniţi săptămâna asta cu o strategie de luptă împotriva corupţiei, care strategie se pare că nu este făcută de Guvernul român, ci este făcută de o fundaţie, care fundaţie se pare că nu este atât de obiectivă şi nici măcar profesionişti nu are pentru că, din ceea ce spune ministrul justiţiei, înţeleg că a trebuit să recurgă la experţi, care fundaţie, întâmplător, este aceeaşi fundaţie cu care distinsa noastră doamnă ministru a lucrat tot timpul cât a fost reprezentanta societăţii civile.

Cu ce aţi mai venit, stimaţi colegi, în aceşti trei ani ca bilanţ? Aţi venit cu câteva legi, aţi venit...

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Trei luni, domnule, vă rog frumos.

Domnul Valer Dorneanu:

Trei luni, iertaţi-mă.

Vedeţi că în cele trei luni, câte au trecut, în anul 2001 noi am venit cu peste 122 de legi, cu 346 de hotărâri. Eu mă feresc şi mă jenez să spun cu ce aţi venit dumneavoastră.

Aţi venit, în schimb, cu peste 200 de destituiri, cu peste 200 de destituiri la nivel central şi la nivel local, cu oameni ameninţaţi, cu oameni hărţuiţi, cu oameni asupra cărora trimiteţi tot timpul controale. Noi nu comentăm asupra faptului că şefii serviciilor descentralizate, sau alţi înalţi funcţionari publici sunt supuşi unor controale. Dimpotrivă, le solicităm, pentru a vedea că ei s-au supus legii. Nu contestăm posibilitatea dumneavoastră de a-i înlocui pe cei care nu au avut randamentul presupus de performanţele funcţiei lor, numai că dumneavoastră, chiar şi acolo, după două zile de la un bilanţ extrem de pozitiv al unei instituţii, aţi venit să-l înlocuiţi pe acel funcţionar public.

Am spus, la început, că tragem un semnal de alarmă asupra unei instabilizări, asupra nefuncţionării instituţiilor publice, a serviciilor descentralizate. N-am spus un lucru populist. Noi constatăm şi constată cetăţeanul că în orice serviciu descentralizat, unde se adresează, funcţionarii sunt stresaţi, funcţionarii sunt preocupaţi să discute dacă li se schimbă şeful, sunt preocupaţi să ia o decizie, pentru că va fi rău interpretat.

Nu păzim şefii noştri, ai serviciilor descentralizate. Păzim instituţiile publice care trebuie să deservească cetăţeanul. Cetăţeanul nu mai ştie pe ce trasee să meargă, la ce instituţii să meargă, dacă este bine primit sau dacă este trimis să vină după alte câteva patru-cinci zile.

Invocaţi, stimate domnule ministru, atât în public, cât şi în intervenţia de astăzi, faptul că n-aţi făcut decât să răspundeţi unei alte practici anterioare. Nu ştiu dacă acesta este răspunsul pe care trebuie să-l daţi. Ne reproşaţi faptul că facem confuzie între demiterile locale şi cele centrale, dar dumneavoastră aţi prezentat cam 2/3 din timp date în legătură cu reformele administrative, cu reformele ministerelor, prezentându-ne şi denumirile acestora.

Poate ar fi fost mai bine să ne spuneţi despre ce face Guvernul actual cu agenţiile guvernamentale, cu instituţiile centrale a căror structură o modificaţi, modificaţi prin ordonanţe de urgenţă reglementarea acestora pentru a permite primului - ministru să demită, să revoce din funcţie imediat pe acei preşedinţi.

Poate ar fi bine să ne spună doamna Mona Muscă, distinsa noastră colegă care a avut o prestaţie parlamentară deosebită, cum a reuşit ca printr-o hotărâre de Guvern să schimbe organigrama numai pentru a schimba denumirea a 15 direcţii, şi din 15 direcţii să schimbe 14 directori din cei care au fost, care şi-au câştigat postul prin concurs şi care...

Voci din sală:

Bravo Mona! Nu au fost toţi, doar 14!

Domnul Valer Dorneanu:

A mai rămas unul, pardon! Din cei 15, a mai rămas unul neschimbat de dumneavoastră.

Eram obişnuit, pentru că am evocat parlamentarii trecuţi, să-l ascult pe distinsul preşedinte interimar Boc, care venea şi ne arăta tot felul de legi. Am venit şi eu pregătit cu Cartea Europeană a Autonomiei Locale, cu Codul Muncii, cu Statutul funcţionarului public. Vă citez, măcar din Statutul funcţionarului public, faptul că "Scopul acestei legi este constituirea unui serviciu public stabil, profesionist, transparent, eficient şi imparţial". Ce fel de stabilitate? Ne spune Caragiale. Ce fel de imparţiabilitate cu oameni pe care-i schimbaţi, nu din punct de vedere al profesionalismului, ci din punct de vedere al clientelei politice, din punct de vedere al apartenenţei lor.

Repet, ceea ce este grav nu este numai faptul că schimbaţi directorii serviciilor descentralizate, dar ei, la rândul lor, vin cu propria lor clientelă şi schimbă şefii de serviciu, şi şefii de serviciu vin cu propriii lor oameni şi schimbă consilierii.

Iată de ce, n-aţi învăţat nimic din experienţa cederizării, de la ministru până la portar, şi văd că o continuaţi acum, spre dispreţul legii, spre dispreţul cetăţeanului, care este, în final, cel care suportă toate aceste consecinţe.

Domnule ministru, vă rog, am avut o discuţie foarte constructivă cu dumneavoastră în Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii.

Din păcate, sunteţi printre puţinii, să mă ierte ceilalţi colegi ai dumneavoastră, sunteţi printre puţinii care vă cunoaşteţi obiectul muncii şi v-am simţit chiar apăsat de răspunderea pe care o aveţi şi de răspunderea funcţionarului public, de faptul că noi, pentru a accede în Uniunea Europeană, prima măsură pe care o avem de luat o avem de luat aici, în domeniul administraţiei publice. Dacă dumneavoastră nu veţi înţelege că trebuie să stopaţi această prigoană, această vânătoare care începe cu vânătoarea de şefi de servicii descentralizate la nivel central: secretar general, preşedinţi de agenţii şi se duce în jos, până la ultimul portar; dacă nu veţi înţelege acest lucru, atunci este în mod evident că şansa noastră de a semna în aprilie Tratatul de aderare, şansa noastră de a îndeplini toţi indicatorii europeni, şansa dumneavoastră de a vă îndeplini tot ceea ce aţi pus pe traseul campaniei electorale presărat de miere, această şansă, vă veţi compromite chiar dumneavoastră.

Încetaţi această prigoană împotriva funcţionarului public. (Aplauze)

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumim, stimate coleg, aţi vorbit 8 minute.

Urmează, din partea Grupului parlamentar liberal, domnul deputat Gheorghe Eugen Nicolăescu.

Domnul Viorel Hrebenciuc (din bancă):

Vedeţi ce spuneţi şi dumneavoastră ...

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Vă mulţumesc, domnule Hrebenciuc, pentru recomandare.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Doamnă şi domnilor miniştri,

Intervenţia mea de astăzi debutează cu o întrebare simplă: asistăm la o moţiune sau la un pretext?

De la bun început, doresc să evidenţiez faptul că moţiunea celor de la Grupul parlamentar al PSD nu este altceva decât un joc mediatic. Această acţiune, eu nu pot să o numesc moţiune, este menită să distragă atenţia de la gravele probleme interne care au apărut în cadrul fostului partid de guvernământ prin reîntoarcerea lui Ion Iliescu şi declanşarea luptelor interne între Iliescu şi Năstase.

De altfel, aproape în fiecare zi, mijloacele de informare în masă prezintă pe larg târguiala pentru funcţii, desfăşurată în cadrul PSD-ului. De cele mai multe ori aceste ştiri nu sunt deloc măgulitoare pentru partidul obişnuit ca ani la rând să fie ridicat în slăvi.

Moţiunea simplă de astăzi este un document fără nici un fel de relevanţă pentru opinia publică. Afirm acest lucru, având în vedere faptul că moţiunea debitează multe lucruri neadevărate, dar debutează prin reiterarea unei totale lipse de respect pentru electoratul care în noiembrie-decembrie 2004 a optat pentru schimbare.

Această atitudine însă, nu ne mai surprinde, pentru că ea este regula după care s-a ghidat PSD-ul în toată activitatea sa politică. Este o prelungire a practicilor bine cunoscute nouă de dinainte de 1989. Dorind să-şi ascundă propriile greşeli, frământări interne, dar şi frustrări, partidul care s-a considerat atotputernic şi deasupra voinţei populare a ieşit la atac. Atacul se realizează prin intermediul unui document care poate, în cel mai bun caz, să provoace zâmbete.

Moţiunea de faţă este o încercare nereuşită de a arunca sub covor murdăria şi corupţia, aceste elemente care există astăzi în PSD şi care au generat o stare conflictuală fără precedent.

Astfel, în conglomeratul din partidul care a guvernat România în ultimii 4 ani au apărut tot felul de disensiuni care se manifestă atât la centru, cât şi în teritoriu. PSD se caracterizează astăzi prin: lideri care nu mai ascultă de conducerea centrală, încercări disperate de aşa-zisă reformare, propuneri de candidaţi ce nu sunt pe placul celor de la centru, schimbarea statutului partidului în funcţie de interesele personale.

Iată numai câteva din aspectele pe care încearcă cu disperare să le ascundă PSD-ul prin iniţierea acestei moţiuni. Nu cred că era cazul ca frustrările unui partid care a pierdut alegerile să se concretizeze într-un document care să fie prezentat spre dezbatere Parlamentului României.

Forul legislativ român are lucruri mult mai importante de dezbătut decât o moţiune fără nici un fel de suport real. Mai mult, avem de-a face cu un document care conţine o multitudine de erori şi greşeli impardonabile pentru cei care au pretenţii că au condus ani buni această ţară.

De altfel, pentru cei care aveau vreo îndoială în ceea ce priveşte competenţa celor din PSD, această moţiune arată adevărata faţă a celor care au făcut şi apoi au votat legi pe bandă rulantă, şi acum se trezesc că n-au habar de nici una dintre acestea. Profit astfel de ocazie pentru a informa pe semnatarii acestei moţiuni asupra faptului că Legea nr.215 a administraţiei publice locale reglementează activitatea autorităţilor administraţiei publice locale. De asemenea, ţin să informez deputaţii PSD că aceste autorităţi sunt consilii locale, consilii judeţene, primării şi preşedinţii consiliilor locale.

Legea nr.215 nu face în nici un caz vorbire despre autorităţile administraţiei publice centrale şi despre serviciile publice deconcentrate, despre care se discută în textul moţiunii. Acestea din urmă fac obiectul unor reglementări care sunt în vigoare şi se referă la cu totul altceva. Moţiunea ia în discuţie o serie de aspecte pe care le consideră ilegale. Cu toate acestea, invocă acte normative care nu au nici o legătură cu faptele pe care le prezintă şi care au un cu totul alt obiect de reglementare.

Facem, aşadar, apel la deputaţii PSD să se documenteze, astfel încât argumentele să fie în concordanţă cu actele normative la care fac referire.

În altă ordine de idei, nu pot să nu remarc caracterul total neserios şi demagogic al acestei moţiuni. Afirm acest fapt în contextul în care noţiunile de PSDR-izare, partid-stat, baron-local sunt produse care au purtat şi încă mai poartă cu succes marca PSD-ului, stând ascunse printre spinii celor trei trandafiri vopsiţi în culori europene. Suntem acuzaţi astăzi de ceva ce nu am făcut şi nu vom face. Da, interesant este cine acuză: cei care în anul 2000, în momentul în care au cucerit puterea, au schimbat nu 194, ci mii de funcţionari sau simpli angajaţi.

În toate instituţiile centrale, locale sau deconcentrate s-au făcut schimbări de la nivel de top-management până la nivelul de portar şi femeie de serviciu. Mai mult, a fost instituită teroarea şi aservirea politică în aceste instituţii. La nivelul lunii decembrie 2000 majoritatea funcţionarilor publici de conducere, peste 80% fuseseră atestaţi pe post de către Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, pe procedura instituită prin lege. În această categorie intrau funcţionarii publici care ocupau funcţiile de şef birou, şefi serviciu, directori, directori adjuncţi, secretari generali.

La nivelul prefecturilor, nici un secretar general nu a rămas în funcţie. Până la sfârşitul lui martie 2001, prin reorganizarea ministerelor şi a celorlalte organe ale administraţiei centrale, peste 2500 de funcţionari publici au fost eliberaţi din funcţie. O parte a personalului a fost "preluat" în urma unor texte profesionale care nu erau prevăzute de lege. Aşa a respectat PSD-ul legea.

Pentru a evidenţia mai corect situaţia funcţionarilor publici în această perioadă, voi prezenta câteva exemple, şi ele sunt foarte multe:

Prin Adresa nr. 4246 din 30.01.2001, în Ministerul Agriculturii au fost eliberaţi din funcţie un număr de 15 funcţionari publici din aparatul propriu al ministerului;

Prin Adresa nr. 5785 din 28 februarie 2001 a aceluiaşi minister au fost eliberaţi din funcţie 34 de funcţionari din cadrul Agenţiei Domeniilor Statului;

Laboratorul Central de Carantină Fitosanitară - 17 funcţionari, adresa ANFP nr. 5786 din 24 mai 2001;

Ministerul Tineretului şi Sportului - Adresa nr. 137/24 ianuarie 2001, eliberaţi din funcţie 3 funcţionari publici;

Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei - 23 de funcţionari;

Institutul Naţional de Statistică - 53 de funcţionari publici;

Secretariatul General al Guvernului - 53 de funcţionari publici şi aşa mai departe.

În Programul de Guvernare 2000-2004 s-a precizat ca măsură de reformă a administraţiei reducerea cu 30% a funcţiilor publice. Deşi în anul 2001 era în vigoare procedura de redistribuire a funcţionarilor publici eliberaţi din funcţie pe motive neimputabile lor, instituită prin Legea nr.188/1999, un număr infim de funcţionari au beneficiat de redistribuire.

Dacă la 1 ianuarie 2001 erau circa 95 de mii de funcţionari publici, în 2002 se ajunsese la circa 114 mii, iar la sfârşitul lui 2004 la circa 94 de mii. Reducerea faţă de 2002 s-a datorat a două cauze: scoaterii unor categorii de funcţionari din unele instituţii de sub incidenţa Legii nr.188/1999, deci transformarea lor din funcţionari publici în simpli funcţionari: la inspectoratele şcolare şi casele de asigurări de sănătate, şi a doua cauză, ocupării a numeroase posturi cu personal contractual.

Mulţi dintre noii conducători din administraţia publică erau, în momentul numirii lor, dar şi ulterior, membri ai organelor de conducere ai PSD. Dintre ei au fost recrutaţi viitorii baroni locali ai PSD. Nu numai că aceştia nu s-au abţinut, aşa cum prevedea legea, de la exprimarea opiniilor politice în mod public, dar mai mult, au aservit instituţiile pe care le conduceau partidului de guvernământ, PSD-ului. Ei au impus celor din subordine să se înscrie în rândurile fostului partid de guvernământ, condiţionând avansarea sau intrarea într-o funcţie publică de acest aspect.

Ceea ce încercăm astăzi este asigurarea respectării condiţiilor legale: concurs, condiţii de studii şi experienţă profesională, performanţă profesională şi evitarea impunerii pe criterii politice. Nu vom susţine persoane a căror performanţă profesională a fost egală cu zero, ceea ce a condus la existenţa unei situaţii dezastruoase în administraţia publică.

Ţin să precizez faptul că în perioada 1 ianuarie - 28 martie 2005 la nivelul serviciilor deconcentrate, şi-i spun domnului deputat care a vorbit înaintea mea, nu a avut loc nici o acţiune de demitere. Dacă are alte informaţii sunt false. Toate numirile care au avut loc în această perioadă s-au făcut pe locuri vacante şi în condiţiile legii.

Mai mult decât atât, în această perioadă nu au existat acţiuni în justiţie care să aibă ca obiect ilegalităţi în domeniul respectării statutului funcţionarilor publici.

Textul moţiunii cuprinde câteva referiri la faptul că actuala guvernare ar pune în pericol aderarea României la Uniunea Europeană. Cei care astăzi acuză sunt cei care timp de 4 ani au condus destinele acestui domeniu de activitate extrem de important, după bunul lor plac. Nu au ţinut seamă de interesele cetăţenilor, determinând reacţii extrem de dure din partea oficialilor europeni. Fiecare raport de ţară ce viza România avea o singură constantă: situaţia gravă din administraţia românească, corupţia din acest sector şi nerespectarea normelor europene. Cine reuşea aceste performanţe notabile? Nimeni alţii decât cei care se plâng astăzi de schimbarea din funcţie a armatei de directori şi şefi de instituţii care au făcut posibile aceste palme luate de România în procesul integrării europene.

Afirm cu tărie că cei care au adus mari prejudicii administraţiei publice româneşti, procesului de integrare europeană a ţării noastre, de fapt cetăţenilor acestei ţări sunt semnatarii acestei moţiuni. Ei sunt cei care au permis apariţia şi dezvoltarea baronilor locali, au instituţionalizat corupţia în sistemul administraţiei publice şi au utilizat instituţiile statului în scopuri personale. Faptul că PSD-ul a depus o astfel de moţiune poate fi interpretat sub aspectul modului în care au înţeles reprezentanţii acestui partid să se comporte în anul 2000.

Pentru ei aceasta este atitudinea pe care ar trebui să o aibă un partid care câştigă alegerile, dar nu poate fi înţeles sub nici o formă sub aspectul faptelor şi al realităţii.

Grupul parlamentar al PNL va vota împotriva acestei moţiuni.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Aţi vorbit 12 minute.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, domnul deputat Cristian Rădulescu.

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Pentru ca lucrurile să fie foarte clare de la început, permiteţi-mi să încep prin a mulţumi Partidului Social Democrat care, iniţiind o moţiune referitoare la politizarea administraţiei, ne procură un excelent prilej de aminti încă o dată ţării ce au însemnat guvernările PSD.

Dacă ar fi, doar în câteva cuvinte, să caracterizăm perioadele 1992-1996 şi respectiv 2000-2004, în care acest partid a condus ţara, categoric, în mintea majorităţii cetăţenilor ar reveni două sintagme care caracterizează două fenomene: generalizarea corupţiei şi politizarea administraţiei. Politizarea administraţiei este o metodă începută de PDSR în 1992-1996 şi şlefuită apoi până la virtuozitate în 2000-2004, sub bagheta neîntrecutului Octav Cozmâncă.

De altfel, electoratul a ştiut să reacţioneze corect şi la scrutinul de anul trecut a sancţionat prin vot politica de înregimentare forţată în PSD a întregii administraţii. Rezultatul alegerilor locale şi generale din 2004 a fost unul extrem de clar. Românii au demonstrat din nou că partidul-stat a murit în decembrie 1989 şi orice încercare a acelor educaţi la Ştefan Gheorghiu de a-l reînvia va fi sortită lăzii de gunoi a istoriei.

Textul moţiunii, ca atare, se dovedeşte a fi o însăilare de acuze ce se desfăşoară paralel cu realitatea. În lipsa datelor care să sprijine acuzaţiile, moţiunea abundă în procese de intenţie şi în avertismente ale unor catastrofe ce pot să vină. Unui demers politic atât de incoerent e greu să-i răspunzi concret şi serios.

Totuşi, pe scurt, voi încerca să fac o comparaţie între situaţia prezentă, denunţată de PSD, şi prima perioadă a guvernării PSD.

Pct.1 faţă de acuzele prezentate în moţiune. Guvernul condus de Călin Popescu Tăriceanu a preluat o structură a ministerelor, agenţiilor şi a celorlalte structuri subordonate pe care nu a modificat-o cu nimic, tocmai pentru a nu periclita continuitatea actului de guvernare la schimbarea puterii. Să ne amintim, în schimb, performanţele Guvernului Adrian Năstase, criticate la modul cel mai sever de Comisia Europeană în raportul de ţară pe 2001. Aici nu voi relua întregul pasaj din raportul Comisiei europene, care a fost deja citat în intervenţia domnului ministru Blaga, voi resublinia însă doar o frază: "Procesul acesta de îndepărtare a multor funcţionari publici, fie prin demisii, fie prin concediere...", e vorba de 2001, "...a subminat serios stabilitatea funcţiei publice la toate nivelurile administraţiei publice."

De fapt, s-a apelat la schimbări de denumiri, la comasarea sau, dimpotrivă, la dezmembrarea ministerelor, agenţiilor, a direcţiilor din teritoriu cu singurul scop de a schimba mii şi mii de funcţionari, aproximativ 20 de mii, se spunea atunci într-un raport al funcţionarilor publici. Manevra prin care s-a încercat legalizarea P.S.D.-izării funcţiei publice nu a păcălit însă nici opinia publică românească şi nici autorităţile de la Bruxelles.

Pct. 2, referitor la prefecţi. După ce ani de zile a folosit instituţia prefectului pentru binele partidului, PSD pare acum brusc interesat de soarta acestei instituţii şi militează pentru depolitizarea acesteia, în vederea transformării prefectului în înalt funcţionar public, cu începere de la 1 ianuarie 2006. Câtă demagogie îţi trebuie oare ca să poţi susţine astfel de lucruri, când o ţară întreagă îşi aminteşte cum nu mai de mult decât la ultimele alegeri, PSD a transformat instituţia prefectului în agent electoral.

Un exemplu concret, la Constanţa, prefectul chema şefii de instituţii descentralizate să-i îndemne să o ia pe calea cea bună, să facă campanie electorală cui trebuie, cu şeful Inspectoratului Judeţean de Poliţie în colţul mesei.

Credeţi, poate, că cineva a uitat de prefecţii care, în dispreţul legii, participau la lansările candidaţilor PSD la alegerile locale? Sunt exemple din presă şi dau doar câteva judeţe: Alba, Bistriţa-Năsăud, Hunedoara, Olt, Maramureş, Vrancea. Toate acestea au făcut obiectul unor articole de presă la momentul respectiv.

Câţi dintre aceşti prefecţi au fost sancţionaţi pentru încălcarea legii? Comentariul la acea vreme, rămas celebru prin aroganţă, al domnului Cozmâncă, a fost: "Cetăţeni sunt şi ei. Merg să vadă care este oferta candidaţilor. Legea precizează că nu au voie să participe, făcând campanie electorală, dar nu le interzice să fie în sala în care se desfăşoară manifestări electorale." Închei citatul dintr-un clasic. După atâta zel în campaniile electorale locale şi după truda plină de abnegaţie la organizarea operaţiunii "Autobuzul", de la alegerile generale, prefecţii au dreptate să facă gălăgie atunci când sunt schimbaţi. Doar au fost îndelung pregătiţi de PSD ca la 21 ianuarie 2006 să se înscăuneze definitiv pe feuda lor, eternă, sperau ei, o dată ce se vor fi transformat în înalţi funcţionari publici.

Pct. 3. PSD-izarea administraţiei publice nu s-a oprit însă la prefecţi, ea s-a ramificat în toate direcţiile, de la ministere până la direcţiile descentralizate, unităţile deconcentrate ale acestora, de la consiliile judeţene până la primării şi consilieri locali ai comunelor.

În nici 3 ani de la alegerile locale, PSD a reuşit performanţa de a-şi dubla numărul de primari cu care electoratul i-a investit şi sunt cifre aici care au fost spuse.

În limbajul PSD, această acţiune însemna polarizarea firească a vieţii politice româneşti. În realitate, era vorba de o agresiune fără precedent în politica românească, chiar şi în politica românească, în direcţia acaparării tuturor primarilor Opoziţiei şi transformării ţării într-o imensă moşie pe care baronii PSD să o poată împărţi conform propriilor interese economice.

Este normal acum, şi-i înţelegem pe ei, baronii PSD, să reacţioneze, iar PSD-ul să se facă portavocea lor, atâta timp cât calculele de afaceri ale partidului pentru următorii 4 ani se văd date peste cap.

Pct. 4. În sfârşit, PSD-ul se mai plânge, fără a indica nici o sursă, de demitere a unui număr de 194 de funcţionari din administraţia publică locală din întreaga ţară. Dincolo de chestiunea veridicităţii acestei cifre, să facem o comparaţie cu guvernarea PSD.

Conform unui comunicat de presă din 29 aprilie 2002 al Federaţiei Naţionale Sindicale a Funcţionarilor Publici, "Doar în 2001 Cabinetul Năstase a hotărât concedierea colectivă a aproximativ 20 de mii de angajaţi din administraţia publică, marea majoritate fiind eliminaţi din sistem cu încălcarea legislaţiei în vigoare." Închei acest citat de notorietate, de altfel.

În concluzie, la întrebarea dacă sunt necesare schimbări în corpul funcţionarilor publici, întrebare care ne frământă pe toţi acum, răspunsul nu poate fi decât unul singur: da, sunt necesare astfel de schimbări. Procesul de schimbare a funcţionarilor care se fac vinovaţi de încălcarea legii prin implicarea personală în campaniile electorale ale PSD, care se fac vinovaţi de transformarea instituţiilor publice în resurse materiale şi umane pentru candidaţii PSD, acest proces trebuie să aibă loc pentru a putea vorbi de o administraţie publică cu adevărat depolitizată.

Procesul de schimbare a acelor funcţionari care, prin incompetenţa lor, au împiedicat reforma administraţiei publice, acest proces trebuie să aibă loc pentru ca integrarea în Uniunea Europeană să devină posibilă. Procesul de schimbare a acelor funcţionari publici care prin corupţia generalizată, instituită în administraţia centrală şi locală, au făcut ca negocierile la Capitolul "Justiţie şi Afaceri Interne" să fie închise ultimele, acest proces este necesar pentru ca motorul Programului de Guvernare al Alianţei D.A., lupta împotriva corupţiei, să nu fie blocat de interesele grupurilor de afaceri ale clientelei politice a PSD. Acesta este sensul în care se poate vorbi despre procesul de schimbare. Nu o schimbare a funcţionarilor publici în general, ci a acelora ce se fac vinovaţi de toate aceste lucruri descrise mai înainte.

Pentru ca ideea de funcţionar public, de angajat în administraţia publică locală sau centrală să nu mai fie compromisă de asocierea cu incompetenţa, corupţia şi interesele de cumetrie ale baronilor PSD, o nouă viziune se impune: ministrul administraţiei şi internelor are un rol cheie în acest proces şi, de aceea, el se bucură de întreg sprijinul nostru.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat va vota, aşadar, împotriva acestei moţiuni prin care hoţii strigă: "prindeţi hoţul!" (Aplauze.)

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumim frumos. Aţi vorbit 10 minute.

Are cuvântul, din partea Grupului parlamentar al Partidului Popular România Mare, domnul deputat Lucian Augustin Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Dezbaterile de astăzi mă îndreptăţesc să cred că un scriitor pe nedrept uitat, Păstorel Teodoreanu, şi mă adresez doamnei ministru al culturii să nu-l mai uităm în continuare, a avut perfectă dreptate. El spunea cam aşa: "La ce s-o fi repetând istoria, dacă aceasta nu serveşte la nimic?"

De la această tribună a Parlamentului am dat citire unei moţiuni de cenzură care, printre alte capitole, vorbea despre politizarea administraţiei, realizată sub guvernarea PSD. Şi a fost o realitate. Au spus-o şi cei care au vorbit până acum, şi argumentele pro sau contra nu pot să ne înlăture din memorie ceea ce am trăit noi.

Din punctul de vedere al partidului pe care am cinstea să-l reprezint, pot să vă dau, fără să vă plictisesc, exemple de funcţionari ai administraţiei centrale sau locale, pot să vă dau în primul rând nume de aleşi locali care au fost determinaţi, fără a mai socoti mijloacele de defectare, să cantoneze în barca PSD-ului. A fost o metodă, într-adevăr, folosită.

În aceste condiţii, primul aspect pe care trebuie să-l vedem în această moţiune, în aprecierea acestei moţiuni simple, este faptul că semnatarii ei nu aveau dreptul să ridice piatra şi să dea. (Aplauze.)

Partidul Popular România Mare, şi dacă îmi daţi voie, cu modestie, eu, ne-am pronunţat întotdeauna pentru moralitate în viaţa politică. Iar un asemenea gest îl socotesc la acea dată imoral, independent de motivaţiile promovării sale.

În acelaşi context, vreau să vă spun că pe de altă parte, pericolul despre care se vorbeşte în această moţiune există. Numai că, şi aceasta dacă vreţi, puteţi să o consideraţi o a doua apreciere, nu neapărat o critică la adresa moţiunii, nu aşa se poate vorbi despre acest pericol, pentru că, într-adevăr, problema este complexă.

Dacă recunoaştem toţi că în guvernarea anterioară s-a PSDR-izat, fără eficienţă, un anume sector, este normal, nu numai să oprim acest fenomen, dar să-i înlăturăm şi consecinţele. Poate să fie acest aspect un aspect de politizare? Şi răspunsul este simplu: poate, dacă punem în locul lor oameni tot pe criterii politice şi la fel de incompetenţi profesional.

În acelaşi timp, aş fi aşteptat de la moţiune, în loc de o referire cvasi-jurnalistică, şi nu mă gândesc la un jurnalism de bună calitate, la diverse generalităţi care pot să apară de-a dreptul lozincarde, să facă o sinteză a unei realităţi. Şi sinteza aceasta o simţim noi în Parlament, conţinutul ei. Şi anume, metodele de politizare, dar nu numai a administraţiei, şi aici permiteţi-mi să deschid o paranteză pe care o voi închide la sfârşit. De ce numai a administraţiei, oare? De ce aceasta a fost ţinta moţiunii?

Metodele de politizare folosite la această oră au raţiuni diferite şi se situează pe paliere diferite, pe modalităţi diferite. Raţiunea este... una onestă, a înlăturării a ceea ce s-a făcut rău în guvernarea anterioară, raţiunea poate să fie şi este această foame după funcţii, această foame de a satisface, nu i-aş spune clientela politică, suporterii partidelor aflate la guvernare, ci de a satisface susţinătorii acestor partide.

Echilibrul se găseşte numai în garanţia competenţei şi, din păcate, nu ni-l dă nimeni. Dimpotrivă, acest apetit al schimbării duce, ca orice lucru care trece peste anumite limite, la nişte îndoieli şi suspiciuni. Şi acum ajung la modalităţile care se practică astăzi şi pe care, probabil, nişte redactori ai moţiunii simple ar fi trebuit să le găsească.

Pe de o parte, există instituţionalizate procedee de schimbări, de revocări, de destituiri din funcţie, şi acestea sunt folosite într-un cadru legal. Există, însă, situaţii în care, în mod deliberat, pentru anumite funcţii, legea nu a prevăzut proceduri de revocare. Mă refer, de exemplu, la Consiliul Naţional al Audiovizualului. Acolo, cineva poate să fie revocat numai dacă în timpul mandatului... numai dacă, Doamne fereşte, nu mai este. Şi, atunci, se procedează la îndreptarea acestor lacune legislative. Poate că aici să existe şi un grăunte de bună-credinţă, dar de ce trebuie făcut acum?

Şi mai există al treilea palier, a treia metodă: acolo unde legea interzice, în mod expres, revocarea după propria voinţă a celor aflaţi la putere şi unde se încearcă să se forţeze schimbarea legii. Ba, uneori, schimbarea vine înainte şi legea se face pe urmă. Astfel cum s-a întâmplat cu un prestigios scriitor care era preşedintele Institutului Cultural Român. Acum, avem pe rol în dezbatere legea de modificare a structurilor de conducere, după ce domnul Buzura, pentru care nu am o simpatie deosebită, ca persoană, a fost destituit. Şi pentru această metodă am o antipatie deosebită.

Vedeţi, acestea ar fi fost problemele structurate ale unei moţiuni serioase. Pentru că, într-adevăr, domnilor guvernanţi, în pofida greşelilor anterioare ale guvernării P.S.D., istoria se repetă şi este păguboasă pentru România o atare repetare a istoriei. Ar trebui, independent de poziţia pe care o avem faţă de această moţiune, să ne gândim că asemenea metode nu sunt democratice, să ne gândim că cei care le folosesc nu ştiu şi nu au forţa, nici intelectuală şi nici politică, ca partid politic, să se descurce fără un act abuziv.

Vreau să vă spun că, în afară de semnalările generice, am primit şi noi semnale. Un oarecare prefect, Orest Onofrei, din Suceava ameninţă cu destituirea unui primar ales al Partidului Popular România Mare. Îmi fac datoria să-l avertizez pe acest domn prefect, de aici, de la tribuna Parlamentului, că partidul nostru îşi apără oamenii şi ştie cum s-o facă. Aşa că să fie atent.

Dar, să ajung la paranteza lăsată neînchisă. De ce în administraţie? Foarte interesantă este, din acest punct de vedere, şi finalitatea acestei moţiuni care solicită demiterea domnului ministru de interne, domnul Vasile Blaga. De ce a domnului ministru al administraţiei şi internelor? De ce ne-am cantonat numai pe administraţie? Şi dacă ne-am cantonat numai pe administraţie, de ce direct domnul ministru, când în structura Ministerului Administraţiei şi Internelor există domnul Liviu Radu, secretar de stat pentru reforma în administraţie publică, şi dacă a greşit în această formă, să răspundă, există domnul Paul Victor Dobre, secretar de stat pentru relaţiile cu prefecturile, şi dacă au greşit prefecturile, să răspundă, există domnul Radu Mircea Popescu, secretar de stat pentru comunităţile locale, şi atunci să răspundă pentru administrarea locală. Cam mulţi secretari de stat, domnule ministru, totuşi!, ca să vă atragă răspunderea dumneavoastră.

Şi, aici, mă reîntorc la ceea ce am început, pentru că mie în viaţă, şi în pictură şi în muzică, îmi plac lucrurile rotunde, despre moralitatea acestei moţiuni. Oare moţiunea n-a fost decât un pretext pentru a se solicita demiterea domnului ministru Blaga? Nu este un pretext pentru a cere demiterea celui care în cadrul ministerului său a început o operaţiune de restructurare care se desfăşoară în condiţii de normalitate, dovadă că nu a izbucnit nici un scandal de presă şi nimic dar care deranjează profund pe unii care au avut clienţi bine înfipţi în aceste structuri.

Oare nu este cineva deranjat la această oră de denunţarea publică a caracterului păgubos al contractului pentru securizarea frontierelor? Şi oare scopul acestei moţiuni nu este de fapt un joc de biliard?

În aceste condiţii, reţinând lipsa de moralitate în alcătuirea moţiunii, recunoscând în acelaşi timp existenţa pericolului de care-i avertizăm pe actualii guvernanţi, exprimându-mi încrederea că, în cadrul Ministerului de Interne, în ciuda unor şovăieli şi a unor greşeli care s-au mai întâmplat pe parcurs, se pot face lucruri bune, reprezentanţii Partidului Popular România Mare se vor abţine de la vot.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc, stimate coleg.

Aţi vorbit 13 minute.

Are cuvântul din partea Grupului parlamentar UDMR, domnul deputat Seres Dénes.

Domnul Seres Dénes:

Domnule preşedinte,

Domnilor miniştri,

Onorată Cameră,

În ultimii ani şi în România s-au făcut paşi importanţi în direcţia reformei administraţiei publice, atât de necesară din perspectiva aderării României la Uniunea Europeană, cât şi pentru că România are nevoie de o administraţie funcţională şi responsabilă în relaţia cu cetăţenii.

Deşi progresele sunt evidente atât din punct de vedere legislativ, cât şi instituţional, încă sunt deficienţe vizibile în funcţionarea acesteia şi pentru a răspunde exigenţelor Uniunii Europene, cât şi cetăţenilor, este nevoie de o schimbare de fond a administraţiei publice.

A fost reglementată prin lege funcţia şi funcţionarul public, cu drepturile şi obligaţiile aferente, şi s-a creat şi instituţia specializată pentru gestionarea activităţii acestui for profesional, având drept scop creşterea calităţii, a specializării, a asigurării unui serviciu public stabil, profesional, transparent, eficient şi imparţial. Numai puţin este adevărat că, de fiecare dată, noua putere a încercat să găsească soluţii pentru stabilirea în funcţie a lucrătorilor din administraţia publică, sigur, după promovarea în funcţiile de conducere a celor apropiaţi, a celor care şi-au adus contribuţia, într-un fel sau altul, la victoria în alegeri.

Acest lucru a fost posibil datorită unei legislaţii instabile, eliberarea sau demiterea din funcţie făcându-se pe baza unor teste profesionale sau prin intermediul reorganizării instituţionale.

Prin reorganizarea instituţională, de fiecare dată, unele funcţii au dispărut, în timp ce altele şi-au modificat responsabilităţile, ceea ce a oferit un prilej bun pentru schimbarea masivă a funcţionarilor publici. De fiecare dată, am asistat la demersuri care au fost motivate de realizarea programului de guvernare, de crearea unor instrumente de valorificare a propriilor concepţii şi programe.

În ceea ce priveşte instituţia prefectului, Uniunea Democrată Maghiară din România a atras atenţia de fiecare dată, inclusiv cu ocazia modificării legislaţiei în 2004, că aceasta trebuie să se limiteze la atribuţiile prevăzute de Constituţie şi cu precădere la cea de supraveghere a respectării legislaţiei la nivelul administraţiei publice locale, orice alte responsabilităţi sau competenţe atribuite, în contradicţie cu principiile statuate, pentru funcţionarea administraţiei publice în România. Depolitizarea funcţiei va constitui poate, zic eu, un pas important în demersurile făcute pentru stabilizarea funcţiei publice.

Experienţa a demonstrat că, în multe privinţe, activitatea celor care trebuie să aplice legea, lasă mult de dorit, fapt dovedit, de altfel, prin numărul mare de acţiuni la instanţele de judecată, contestaţii, plângeri, la nivelul autorităţii publice centrale sau al celor cu atribute de soluţionare ale acestora.

Toate acestea sunt dovada elocventă că încă nu avem un corp al funcţionarilor public bine pregătiţi profesional, capabili să presteze servicii publice de calitate. Nu cred că putem fi mulţumiţi de aplicarea legislaţiei privind restituirea proprietăţilor, în domeniul muncii, al serviciilor medicale, în agricultură, transporturi şi nu în ultimul rând în domeniul fiscal.

Din păcate, este adevărat că administraţia publică din România este departe de a fi o administraţie modernă şi eficientă, aşa cum ar trebui să fie în perspectiva integrării în spaţiul european.

În sensul eficientizării administraţiei publice, a îmbunătăţirii raporturilor dintre administraţie şi cetăţean, supremaţia interesului public, asigurarea unui serviciu public de calitate, trebuie să acţioneze şi guvernul actual.

Având în vedere aceste considerente, Grupul parlamentar al U.D.M.R. va vota împotriva moţiunii simple iniţiată de 96 de deputaţi.

Mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumim. Aţi epuizat 5 minute din timpul alocat.

Urmează domnul Pantelimon Manta, din partea Partidului Umanist Român.

Domnul Pantelimon Manta:

Stimaţi colegi,

Domnilor invitaţi,

Moţiunea simplă înaintată azi de P.S.D. atinge o problemă vechie şi recurentă din politica românească, o problemă care survine din nou la fiecare ciclu electoral. Nu ne vom referi decât la ultimii cinci ani, adică doar la perioada în care Partidul Umanist a fost partid parlamentar şi a avut ocazia să analizeze îndeaproape funcţionarea mecanismelor politice în România, la centru şi în teritoriu.

Am văzut în precedenta guvernare ce înseamnă partid-stat, ce înseamnă monopolul politic, ce înseamnă iniţiativa de a acapara toate pârghiile puterii de către un anumit partid sau, mai grav, de către un anumit grup din cadrul unui anumit partid.

Am văzut că această tentativă poate fi încununată de succes atunci când nu există forţă politică ori tăria morală din partea celorlalte formaţiuni din sistemul pluripartidism de a i se opune.

Partidul Umanist a fost, pentru o perioadă, asociat la guvernare cu P.S.D. -ul după alegerile din 2000, în baza unei singure înţelegeri: PUR, să aducă o componentă de dreapta dominantei social-democrate de atunci, să reprezinte în Executiv, măcar pe măsura forţei sale parlamentare, interesele electoratului său, clasa de mijloc şi întreprinzătorul mic şi mijlociu şi, în consecinţă, să fie înfiinţat un minister al i.m.m.-urilor.

În 2002, ei au încălcat înţelegerea de colaborare cu P.U.R.-ul şi au desfiinţat ministerul i.m.m.-urilor. Replica noastră a fost rapidă şi neezitantă: ieşirea de la guvernare din momentul în care ne-a fost clar că numai putem susţine din Executiv interesele electoratului nostru şi promisiunilor noastre electorale.

Ca participant minor la acea guvernare, putem afirma cu conştiinţa împăcată, că P.S.D.-ul a practicat o formă de politizare a structurilor administraţiei publice. Şi avem suficiente exemple. Foarte pe scurt şi un caz foarte concret menţionat aici şi de domnul ministru Blaga, eu cred că a fost destul de blând, e vorba de maleficul personaj politic Mischie Nicolae, sub a cărui baghetă magică a dispărut orice urmă de competenţă şi profesionalism, nu numai în numirile funcţionarilor publici, dar în orice încadrare de post de jurist, de economist.

Stimaţi colegi, până şi femeile de serviciu şi portarii trebuiau să primească avizul de la naşul, pesedist local. Şi oameni malefici politici de talia lui Mischie s-au născut şi se vor naşte în România. Problema este că mai marii centrali şi locali ai partidului de guvernământ au acceptat această practică profund nedemocratică, eu aş zice, chiar au încurajat-o. Şi îmi explic eu acest lucru prin faptul că a umplut în acest fel puşculiţa P.S.D.-ului gorjan, poate şi a celui de la centru, dar cu certitudine puşculiţa lui. Noroc că organele de anchetă penală i-au confiscat această jucărie, astfel că recent a fost trimis în judecată pentru contrabandă de arme.

Mai mult chiar, P.S.D.-ul a practicat şi mita politică şi racolajul politic. Imediat după ce nu am mai fost la guvernare, acuzând atitudinea de partid-stat, de stăpân absolut şi de aroganţa P.S.D.-ului, acesta a considerat că este bine să ne racoleze un număr important de parlamentari şi de reprezentanţi în teritoriu.

Faţă de cele de mai sus, mi se pare că P.S.D.-iştii au elaborat în textul prezentat azi formulările, satisfacerea clientelei politice, schimbarea abuzivă a funcţionarilor publici, cu ghilimelele de rigoare, acţiunile guvernului care prejudiciază funcţionarea sistemului administrativ sau altele asemănătoare, uitându-se în oglindă.

Din păcate, acest gen de atitudini de prepotenţă nu au dispărut odată cu dispariţia P.S.D.-ului de la guvernare. Din teritoriu, dar nu numai, ne sosesc semnale tot mai dese şi mai clare în sensul că alianţa şi, ca să fim exacţi, în special P.D.-ul calcă pe urmele P.S.D.-ului în privinţa aroganţei şi tendinţei de monopolizare a puterii.

Avem senzaţia că trăim sancţiunile şi frustrările de la începutul legislaturii anterioare, din perioada colaborării la guvernare cu P.S.D.-ul dar, de data aceasta, din partea Partidului Democrat. Este adevărat că aceste atitudini nu au căpătat încă virulenţa din trecut, că se mai poate spera la o eventuală trezire la realitate a partidului tutelat de domnul Băsescu. Probabil că succesul fostului preşedinte al P.D.-ului a deschis apetitul pentru putere nemărginită, pentru puterea absolută în rândurile acestui partid. Boala puterii absolute pare a fi o boală extrem de contagioasă. Sperăm că nu este o fatalitate acest fenomen în România, şi că doar originea comună atotputernicului cândva FSN determină P.D.-ul să calce azi pe urmele fratelui mai mare, P.S.D. Sau poate altă trăsătură comună, faptul că se simt protejaţi şi unul şi celălalt în faldurile fustelor unui preşedinte care nici azi, precum nici ieri, nu-şi poate depăşi condiţia de preşedinte de partid în favoarea celei de preşedinte de republică.

În ceea ce priveşte Partidul Umanist, pentru asigurarea unei stabilităţi politice atât de necesare României, noi am acceptat să intrăm într-o coaliţie "imorală", după cum o numea preşedintele Traian Băsescu, artizanul ei, şi insistăm asupra termenului, am acceptat partenerii de coaliţie, şi mai ales preşedintele fiind atunci cei ce au insistat pentru această formulă.

Considerând oportună o distribuţie echilibrată a puterii între polii politici, noi eram perfect dispuşi ca, în interesul României, să slujim parlamentar guvernul, fără a participa la guvernare, dar se pare că a fost dorită o implicare mai adâncă a noastră.

Suntem astfel în situaţia de a analiza azi prezenta moţiune din perspectiva puterii. Cum am arătat, nu putem contesta că există un sâmbure de adevăr în cele afirmate în moţiune. Dacă P.D.-ul adoptă atitudini de forţă faţă de partenerii la guvernare, cu atât mai puţine scrupule va avea el faţă de opoziţie şi, mai ales, faţă de P.S.D. de la care cu atâta silinţă a învăţat lecţia.

Pentru că sperăm însă că fenomenul de pesedizare al P.D.-ului este reversibil, există deci o şansă, pentru că raţiunile care ne-au determinat să acceptăm intrarea la guvernare se menţin, şi anume necesitatea unui cabinet stabil şi a unei formule previzibile, pentru că eforturile de integrare europeană intrate în fază critică necesită maxim de coerenţă guvernamentală, vom vota contra moţiunii P.S.D.

Suntem şi vom rămâne un partid independent politic şi doctrinar şi nu avem altă fidelitate structurală indiscutabilă în afară de cea faţă de interesul României.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumim, domnule deputat.

Vreau să văspun că Partidul Umanist Român şi-a epuizat timpul.

Are cuvântul în continuare din partea Partidului Social Democrat, domnul deputat Pupeză Viorel.

Domnul Pupeză Viorel:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

A devenit, se pare, un titlu de glorie pentru actualii dregători ai puterii politice, la nivel guvernamental şi judeţean, azvârlirea, aşa-zisele schimbări, a unor oameni care şi-au făcut o profesie în sistemul administraţiei publice.

Detronarea lor, dar şi violenţa, uneori, cu care se face, creează acum pentru aceşti dregători politici satisfacţia ideii de normalitate. În pofida cunoscutei lozinci ce le apasă paşii de zi cu zi, "Dreptate şi adevăr", nu suferă de nici o mustrare de conştiinţă când transformă legile, hotărârile de guvern, ordonanţele de urgenţă în simple instrumente prin care îşi instalează clientela politică, cumetrii, nepoţii, soţiile şi fiicele în fotolii de demnitate publică sau directori ai unor instituţii de nivel judeţean sau local.

Făcând acum bilanţul, ce constatăm? În primul rând, sfidarea omului simplu, compromiterea gravă a ideii de echitate şi dreptate. Efectul este cu atât mai drastic şi nimicitor cu cât se creează un grav pericol prin care nu criteriul valoric guvernează succesul şi afirmarea, ci şmecheria, tupeul, lipsa de scrupule.

În judeţe, printre oameni se nasc semne de întrebare şi sentimente de panică. Parcă o hoardă s-a abătut asupra administraţiei locale, a funcţionarilor publici. Iată câteva exemple din judeţul Bistrţa-Năsăud: preşedintele P.D. din judeţ forţează prefectul şi conducerea Ministrului Agriculturii şi-l numeşte la Direcţia agricolă pe cumnatul său; liderul liberal judeţean îşi numeşte soţia ca reprezentant al patronatelor în Consiliul de administraţie al casei judeţene de asigurări (important este de reţinut că doamna Ilieş este medic şi reprezintă patronatele române) la autoritatea rutieră, director este numit fiul cuscrului liberalului Sabin Ilieş; la Societatea de drumuri judeţene, nepotul preşedintelui P.N.L. a fost numit în A.G.A. cred că singulară în ţară este prigoana pe care prefectul, liderii judeţeni P.D. şi P.N.L. o fac de câteva luni împotriva preşedintelui consiliului judeţean, membru al Partidului Social Democrat.

Împotriva preşedintelui consiliului judeţean s-au creat comisii speciale de analiză şi verificare, intentarea unor procese în instanţă, iar unele publicaţii locale sunt susţinute pentru a denigra şi compromite persoana, familia preşedintelui consiliului judeţean, salariaţii consiliului judeţean.

Tot ceea ce întreprinde Alianţa "D.A.", asistată de prefectul UDMR, are un singur scop: destabilizarea administraţiei judeţului, revenirea la o perioadă de tristă amintire din anii guvernării anilor 1997-2000.

În judeţ, membrii coaliţiei de guvernare şi-au împărţit funcţiile după principiul: fiecare rupe de unde poate. A încerca să descifrăm această ecuaţie în rândul celor care-şi desfăşoară activitatea în zona administraţiei publice, ne conduce în a spune că nu este vorba numai de nesiguranţa zilei de mâine, dar mai acută este incertitudinea zilei de azi; insecuritatea locului de muncă, indolenţa totală faţă de administraţia publică scăpată, la această dată, de orice răspundere cetăţenească.

Acestea sunt datele unei realităţi create de actuala coaliţie, iar elementele prezentate în textul moţiunii vin să atragă atenţia că dezgustătorul principiu utilizat, "scopul scuză mijloacele", are efectul de măciucă asupra autorităţilor aflate la putere care, iată, numai după câteva luni, se demonitizează de la sine, degenerează într-o formulă fără conţinut.

Mai presus de toate, considerăm că tot ce se va întreprinde în perioada următoare trebuie subordonat în primul rând integrării României în Uniunea Europeană. Reforma din administraţie nu se face prin asemenea metode şi mijloace. Actualii guvernanţi, inclusiv liderii autorităţilor administrative locale şi judeţene şi cei de la nivel central ,să nu uite dictonul "Cine seamănă vânt, culege furtună!"

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumim, domnule coleg. Aţi vorbit 5 minute.

Are cuvântul, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, domnul deputat Dan Motreanu.

Domnul Dan Ştefan Motreanu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Vă mărturisesc cu sinceritate că în momentul în care am auzit că P.S.D. a depus această moţiune, am ştiut că a sosit momentul adevărului în ceea ce priveşte acţiunea de pesederizare a României între 2001-2004.

Preţ de câteva secunde m-am gândit că înşişi cei din P.S.D. doresc să afle adevărul. Am crezut că, apăsaţi de sentimentul vinovăţiei, vor să-şi elibereze conştiinţa de modul arbitrar şi abuziv pe care l-au folosit în numirea şi promovarea funcţionarilor publici.

M-am uitat însă pe textul moţiunii şi pe lista semnatarilor şi mi-am dat seama că m-am înşelat. I-am regăsit pe această listă pe numeroşi foşti demnitari ai P.S.D.-ului, miniştri şi prefecţi, care s-au dovedit experţi în încălcarea şi desconsiderarea prevederilor statutului funcţionarilor publici şi numirea lor pe un singur criteriu: ataşamentul de partid.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă amintiţi desigur de momentul 2001, când epurările politice au venit ca un tăvălug asupra tuturor cetăţenilor care nu simpatizau sau nu erau membri ai partidului de guvernământ. Aplicând principiul "Cine nu e cu noi, este împotriva noastră", mii de oameni şi-au pierdut slujbele pentru a face loc muşteriilor P.S.D., chiar dacă de cele mai multe ori aceştia nu aveau nici o competenţă managerială.

Dar schimbările nu s-au oprit aici, nu doar la funcţiile de conducere, a fost politizat totul, de la director, până la portar. În scurt timp, P.S.D. raporta că are peste 700.000 de membri de partid şi aproximativ 75% din numărul primarilor şi consilierilor locali. Peste noapte, sediile celor mai importante instituţii publice s-au transformat în adevărate garnizoane de propagandă P.S.D., iar ţara a început să fie guvernată ca propria moşie.

Aşa s-au născut baronii locali P.S.D., care au acumulat din venitul de funcţionar public averi fabuloase. Ce se întâmpla între timp în România reală, în România oamenilor de rând, care nu aspirau nici la titlul de baron, nici la vreo altă demnitate publică? Oamenii erau împovăraţi de o protecţie socială ce însemna taxe şi biruri noi, ghişeul era autoritatea supremă în faţa căruia toţi ne aplecam, iar instituţiile publice îşi dovedeau ineficienţa şi dispreţul. Şi asta, în timp ce guvernarea P.S.D. năştea o nouă clasă socială, baronii. I-a văzut şi i-a cunoscut tot românul. Mass-media şi societatea civilă a semnalat timp de patru ani cum s-au înfruptat din banul public. Uniunea Europeană ne-a atenţionat în toate rapoartele despre fenomenul major al corupţiei din administraţia locală şi centrală.

Cu toate acestea, partidul-stat i-a susţinut necondiţionat, şi continuă şi astăzi. De fapt, ce urmăreşte prima moţiune a PSD-ului din această legislatură? Cumva, să atragă atenţia Guvernului asupra vieţii de zi cu zi a românului? Nicidecum.

Această moţiune reprezintă, fără îndoială, cel mai bun prilej de a arăta tuturor românilor că PSD a fost şi rămâne preocupat doar de clientela sa politică. În moţiune, Guvernului Tăriceanu i se face proces de intenţie pentru că renunţă la ipocrizie şi încearcă să găsească o soluţie transparentă şi legală de numire a celor care pot şi vor să aplice programul de guvernare al Coaliţiei şi să respecte aşa cum trebuie legile ţării.

Acest program nu poate fi pus în aplicare de cei care l-au criticat, care au acţionat împotriva lui şi care, în cea mai mare parte, au fost puşi pe funcţii fără respectarea criteriilor de intrare în rândurile funcţionarilor publici, fără o evaluare şi o promovare corectă. Constatările nu ne aparţin doar nouă, ci ele fac parte şi din rapoartele Comisiei Europene din anii 2002 - 2004.

De altfel, o parte dintre aceştia au recunoscut acest lucru şi au recurs la un act unilateral, demisia. De aceea, toate angajările care s-au făcut în perioada 1 ianuarie - 28 martie 2005, s-au făcut pe locuri vacante şi în condiţiile legii. Acest lucru este arătat şi de procentul foarte mic de numiri care s-a făcut până la această dată în serviciile deconcentrate.

Ca atare, viaţa de zi cu zi demonstrează că administraţia publică funcţionează normal, iar a vorbi de o destabilizare în ultimele luni, sau mai mult, despre o criză a sistemului, este o dovadă clară de rea-voinţă.

Stimaţi colegi, în acest moment nu mai pot fi acceptaţi funcţionari a căror ineficienţă se ascunde în spatele cadrului protector al legitimaţiei de partid. Ei trebuie transformaţi în manageri autentici, care răspund pentru activitatea lor. Ne-am angajat în faţa românilor şi a Uniunii Europene că vom avea o administraţie publică pregătită, eficientă şi cinstită. Iar noi ne vom ţine de cuvânt. Criteriile competenţei şi ale probităţii morale vor constitui reperele numirilor pe orice funcţie. Administraţia publică din România va fi reprezentată pentru prima dată de către cei dedicaţi interesului public şi nu celui particular.

Prin urmare, consider că această moţiune este întocmită fără dovezi concrete, artificial şi fără corespondent în realitate. Ea este doar un exerciţiu de imagine ratat de către PSD, care urmăreşte susţinerea clientelei politice.

Încă o dată, este evident că PSD nu doreşte nici o administraţie transparentă şi nici eficientă, şi cu atât mai puţin să-şi facă curăţenie în interiorul partidului, preferând să adune mizeria sub covor, decât să arunce gunoiul la coş. Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumim, domnule deputat.

Partidul Naţional Liberal şi-a epuizat timpul.

Are cuvântul domnul deputat Oltean, din partea Partidului Democrat. Aveţi 5 minute.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Îmi îngădui, mai întâi, să vă rog, poate găsiţi o modalitate de a aloca timp suplimentar reprezentantului PUR, domnului Manta, pentru a-şi expune adevărata intervenţie, pentru că am impresia că PSD-ul i-a înlocuit hârtiile pe care avea discursul şi pe care ar fi trebuit să-l aibă la această înaltă tribună. (Aplauze.)

Dacă lucrurile nu stau aşa, atunci se impune cu necesitate ca PUR-ul să se hotărască dacă este la guvernare sau este în opoziţie.

Domnule preşedinte,

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Daţi-mi voie să încep intervenţia mea prin a sublinia că PSD-ul nu avea căderea morală să depună o moţiune referitoare la procesul de politizare a administraţiei publice centrale şi locale sub guvernarea abia începută a premierului Tăriceanu.

În această privinţă, fosta guvernare a întrecut orice limită, şi drept consecinţă ar fi trebuit să aibă măcar decenţa de a aştepta punerea în aplicare a noii politici gândite de actualul guvern în ce priveşte reforma administraţiei publice centrale şi locale.

Revenind la moţiune, constatăm că suntem în prezenţa unui text redactat cu certitudine de absolvenţi ai şcolii de partid "Ştefan Gheorghiu", un text demagogic, lipsit de date relevante şi într-o contradicţie flagrantă cu ceea ce se întâmplă astăzi în administraţia publică centrală şi locală. Este textul unor activişti de partid comunişti, specializaţi în minciună, demagogie şi dezinformare.

În calitatea mea de vicepreşedinte al Departamentului pentru administraţie publică al Partidului Democrat, dar şi de preşedinte al Comisiei pentru administraţie publică pe perioada 2001-2004, am realizat un studiu, un documentar privind evoluţia situaţiei în acest domeniu, în timpul guvernării PSD. Deci mi-aş permite, domnilor colegi, să abordez această temă în deplină cunoştinţă de cauză, folosindu-mă de datele pe care eu le-am cules cu ajutorul, evident, al organelor de specialitate ale vremii respective.

În judeţul Buzău, şi iau judeţele în mod aleatoriu, în perioada 2001 - 2005, nu a existat nici un şef de serviciu deconcentrat neînregimentat politic în partidul de guvernământ al vremii respective; în judeţul Galaţi, toţi directorii instituţiilor deconcentrate, mulţi dintre ei având funcţii politice în structurile de conducere ale partidului de guvernământ, PSD, au desfăşurat activităţi politice în timpul campaniei electorale 2004, având în responsabilitate câte o zonă geografică. Absolut toţi erau înregimentaţi în partidul de guvernământ. În judeţul Teleorman, după alegerile generale din 2000, cei mai mulţi şefi ai serviciilor deconcentrate au fost schimbaţi în primele 30 de zile, prin ordine ale miniştrilor sau prin presiuni; în judeţul Iaşi, în judeţul Maramureş situaţia a fost identică; în judeţul Bistriţa-Năsăud, al cărui deputat sunt, şi pe care îl reprezint în Parlamentul României, doar directorul de la Direcţia de dialog social, devenit peste noapte membru PSD, a scăpat de furia deslănţuită a partidului-stat. Restul, au fost schimbaţi în trei săptămâni. Îl văd în sală pe domnul prefect, fostul prefect al judeţului, Pupeză Viorel, care actualmente este deputat al partidului de guvernământ, care s-a manifestat ca un adevărat torţionar în această perioadă în judeţul acesta. Nu i-a scăpat nimic. De altfel, domnia sa a fost primul prefect care a raportat cu mândrie, la Congresul partidului de guvernământ de anul trecut, că în judeţul Bistriţa-Năsăud a terminat opera de distrugere a Partidului Democrat, că a pedeserizat totul, de la vârf până la coadă, şi că în acel judeţ calcă numai pe covoare de culoare roşie. Aşa este.

Aceste lucruri s-au întâmplat în toate judeţele ţării. Astăzi, aceiaşi oameni, loviţi de amnezie peste noapte, vin cu un tupeu condamnabil la acest microfon ca să condamne o guvernare, pe închipuirile lor bolnăvicioase, că aceleaşi lucruri se vor întâmpla şi sub guvernarea Alianţei şi a celorlalte formaţiuni politice prinse în actul guvernamental.

Domnilor colegi,

Guvernarea PSD, am spus, a ieşit în evidenţă printr-o politizare excesivă a administraţiei publice locale, prin folosirea resurselor publice în interesul partidului-stat. N-o spunem noi pentru prima dată. Au spus-o analiştii independenţi şi o serie de personalităţi publice ale Uniunii Europene. Nu aş vrea să plictisesc audienţa cu referinţe bibliografice, dar deşi ştiu că domnii colegi de la PSD nu au ca lectură obligatorie decât operele alese ale lui Adrian Năstase sau amintirile din Revoluţie ale lui Ion Iliescu, le-aş recomanda călduros, pentru a-şi reîmprospăta memoria, să se uite peste barometrul funcţiei publice în România, realizat de către Institutul pentru politici publice, şi publicat în octombrie 2004. În acelaşi timp, le-aş mai cere să parcurgă şi lucrarea "Politica pe bani publici", publicată de acelaşi editor. (Aplauze, rumoare.)

Îngăduiţi-mi, domnule preşedinte de şedinţă, să vă rog să mă atenţionaţi dacă cronometrul meu nu a funcţionat corect, şi să-mi exprim, însă, convingerea că, astăzi, ceea ce guvernarea noastră va întreprinde, nu va semăna deloc cu ceea ce au făcut distinşii noştri colegi, care astăzi vin şi ne condamnă, să vă asigur, stimaţi colegi, că actuala guvernare va şti să pună mai presus decât orice profesionalismul funcţionarilor publici şi nu clientela politică.

Sunt absolut convins că în această privinţă nu vom semăna cu dumneavoastră, să fiţi absolut convinşi, şi că vom încerca să delimităm ceea ce este politic de ceea ce este administrativ.

Partidul Democrat s-a pronunţat întotdeauna împotriva politizării şi o va face în continuare. Şi astăzi, grupul parlamentar al Partidului Democrat nu va vota această moţiune. Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumim, domnule deputat.

Partidul Democrat şi-a epuizat timpul.

Are cuvântul din partea Partidului România Mare, care mai are încă un minut, domnul deputat Dănuţ Liga.

Domnul Dănuţ Liga:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Sunt unul dintre parlamentarii cei mai vehemenţi în a lua atitudine faţă de abuzurile şi derapajele unor baroni locali ai Alianţei de guvernare. Dar de aici şi până la spectacolul oferit de PSD astăzi, cu această moţiune, este cale lungă. De aceea, cred că aş fi incorect dacă n-aş lua atitudine faţă de această artă a ridicolului.

Dragi colegi, mare tupeu trebuie să aibă cei 96 de deputaţi pesedişti care au depus moţiunea simplă "Deprofesionalizarea şi politizarea administraţiei publice, principii ale guvernării Tăriceanu". (Aplauze.)

Guvernarea anterioară, care s-a crezut patronul absolut al României, nu face altceva decât să cocoaţe clientela sa în administraţia publică. PSD-ul n-a făcut altceva decât să-şi arate foamea de funcţii publice. Auziţi şi dumneavoastră: "deprofesionalizare şi politizare"!

Dacă i se poate reproşa ceva guvernării Tăriceanu, este că nu a dat de pământ cu toţi dinozaurii uitaţi în funcţii publice de ani şi ani. Au schimbat doar câţiva la vârf. Şi PSD, hopa, strigă în gura mare: "Schimbare abuzivă"! Or, ştim bine că în mamutul PSD se află cei mai mulţi privilegiaţi străini de binele public. Au ştiut, însă, să-l folosească propagandistic. PSD se teme că au fost schimbaţi prea mulţi dintre cei care au gestionat corupţia şi jaful.

Formularea din moţiune este bombastică: "acţiuni politice fără precedent". Unde aţi văzut, domnilor parlamentari PSD, maziliri în masă printre funcţionarii publici? Chiar aţi uitat acţiunea dumneavoastră de pedeserizare cât aţi fost la guvernare? Chiar uitaţi, domnilor, cum aţi înşurubat peste tot în administraţie pesedişti loiali? Cum i-aţi cocoţat în funcţii pe faraoni, baroni şi corupţi? Uitaţi că administraţia publică din timpul guvernării dumneavoastră a practicat dependenţa personală, descurajând solidaritatea socială?

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Domnul ministru Blaga i-a acordat din timpul Guvernului.

Domnul Dănuţ Liga:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Întregul angrenaj al aparatului de stat era programat şi uns pentru nevoile dumneavoastră. Acum, vă temeţi că angrenajul ar putea fi gripat de tineri care acced la funcţii publice şi care au înţeles că generaţia de administratori publici de până acum şi-a văzut limitele. În fond, nu s-a cerut altceva decât transformarea şefilor serviciilor descentralizate în manageri cu contract, ca să nu mai fie în bătaia vânturilor la fiecare 4 ani, şi să-i profesionalizeze în felul acesta, nu să-i deprofesionalizeze.

PSD, prin această moţiune, ar dori să-şi perpetueze clienţii din administraţie, tocmai într-un moment în care oficialii europeni reproşează României că n-a reuşit să înlocuiască aparatul de stat care refuză să-şi schimbe tiparele de conduită. PSD este deranjat că i se modifică reţeta: nucleul de putere pesedistă în toate structurile administrative, care mereu au părut prea puţine şi prea mici pentru un partid ca PSD-ul. Pentru că PSD invocă cinic interesul public, ar trebui să-i amintim de acele stenograme de care s-a uitat prea devreme unde se punea la cale pesederizarea masivă. Stenogramele relevă tocmai ingerinţele PSD-ului faţă de interesul public, faptul că se cerea administraţiei să perfecţioneze maşina de relaţii publice în folosul PSD, care a gestionat fraudulos sute de milioane de euro şi dolari.

Din această cauză, Partidul Popular România Mare s-ar fi alăturat moţiunii dacă PSD, reţineţi dragi colegi PSD, şi-ar fi asumat răspunderea unor asemenea practici când a fost la guvernare. Cum lucrul acesta nu s-a întâmplat, nici Partidul Popular România Mare, din întâmplare, nu se va alătura acestei moţiuni. Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumim, domnule deputat.

Are cuvântul în continuare domnul deputat Petru Lificiu, din partea Partidului Social Democrat.

Domnul Petru Lificiu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Supunem atenţiei dumneavoastră o situaţie critică, prin care se exercită presiuni politice şi uneori adevărate prigoane asupra funcţionarilor publici, cu funcţii de conducere în domeniul protecţiei mediului ambiant din toate judeţele ţării, având drept scop determinarea acestora să-şi prezinte demisiile sau încercarea de intimidare prin diverse tipuri de controale, de a găsi aspecte care să motiveze demiterea conducerii acestor instituţii.

Expresii de genul "ori demisia, ori îţi trimit toate controalele pe cap" sau "de data aceasta nu mai scăpaţi", ori "nu are cine să vă mai apere", sunt tot mai dese şi mai prezente în aproape toate judeţele ţării. Ba, da, stimaţi colegi din domeniul mediului, are cine să vă apere! Vă apără legea aplicată corect. Aceste presiuni şi intimidări au loc în toate judeţele, la toate agenţiile judeţene de protecţia mediului, şi la cele 8 agenţii regionale de protecţia mediului. Controalele se succed unul după altul, agenţiile sunt cu documentele împrăştiate peste tot, la dispoziţia a tot felul de controlori de conjunctură, corpuri, audituri, comisii, gărzi, care se pricep mai mult sau mai puţin la mediu, de cele mai multe ori sosiţi pe sesizări anonime.

De asemenea, în acelaşi context, doresc să vă aduc la cunoştinţă că, în data de 24 martie 2005, s-a solicitat prefecţilor să transmită lista tuturor şefilor de servicii deconcentrate, care s-au implicat în campanie electorală, fără a ţine cont că Legea nr.188/1999, republicată, conferă acest drept funcţionarilor publici.

Fără a fi subiectivi, considerăm că toate acţiunile de control demarate în această perioadă au legătură directă cu împărţirea posturilor de conducere ale instituţiilor deconcentrate la nivel local, între prieteni, rude, membri de familie, sunt abuzive şi uneori ilegale.

Atrag atenţia în faţa Parlamentului României, că directorii agenţiilor regionale de protecţia mediului sunt experţi care s-au format cu greu, în ani de zile, prin programe europene, cu bani mulţi, în ţară şi în ţările Uniunii Europene. Mulţi dintre ei sunt specialişti recunoscuţi pe plan internaţional. Directori executivi ai agenţiilor regionale de protecţia mediului au fost auditaţi la Bruxelles, prin programul PHARE 2001 de întărire instituţională a României în domeniul protecţiei mediului ambiant.

În această perioadă, când avem în faţă probleme grave de reconstrucţie ecologică în România, toate aceste acţiuni concertate asupra conducerii instituţiilor de mediu duc la destabilizare şi derută, la imposibilitatea de desfăşurare optimă a activităţilor şi, implicit, asupra responsabilităţilor asumate de România pe Cap.22, mediu, precum şi la derularea celor 11 planuri de implementare a directivelor Uniunii Europene de mediu. Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc.

Din partea U.D.M.R, domnul Márton Árpád-Francisc.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

De când în România s-a instaurat această posibilitate, într-adevăr, de schimbare a guvernelor, din 4 în 4 ani avem aceleaşi discuţii legate de prefecţi, de conducătorii anumitor instituţii, de conducătorii anumitor direcţii ş.a.m.d.

După cum v-a prezentat domnul Seres, din partea grupului nostru, noi avem o viziune asupra a ceea ce ar trebui să însemne funcţionarul public şi serviciul public, adică ceva în slujba cetăţeanului. Numai că, din păcate, deşi noi am fost împotriva acestuia, în actuala Constituţie a României se prevede că prefectul este reprezentantul Guvernului. Al cărui Guvern, mă întreb? Normal, acela care are puterea în momentul respectiv. El conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor. A căror ministere? A celora care funcţionează.

Deci, dacă avem o astfel de viziune asupra rolului şi dorim să păstrăm această viziune, atunci să spunem clar: "Da, într-adevăr, prefectul, subprefecţii şi aceşti directori sunt funcţii politice". Dacă nu dorim asta, atunci să le luăm aceste competenţe, aceste puteri, să îi facem într-adevăr funcţionari în serviciul cetăţeanului şi să rămânem în Constituţie cu alin.5 din art.123, adică: "Prefectul poate ataca, în faţa instanţei de contencios administrativ, un act al consiliului judeţean, al celui local sau al primarului, în cazul în care consideră actul ilegal".

Cred că este momentul ca noi, clasa politică din România, să luăm o decizie clară în această privinţă. Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumim, stimate coleg.

Şi UDMR-ul şi-a terminat timpul de vorbire.

A mai rămas din partea Partidului Social Democrat, domnul deputat Gabriel Oprea.

Domnul Gabriel Oprea:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Am fost acuzaţi 4 ani de zile că forţăm oamenii profesionişti aflaţi în posturi de conducere să intre în PSD. Acum constatăm cu surprindere şi îngrijorare că acei profesionişti să intre, chipurile, în partidul nostru, au devenit persoane non grata ai actualei guvernări şi se duce o adevărată vânătoare împotriva lor, pentru a pune în acele posturi clienţii politici ai Alianţei.

Aş vrea să-i întreb pe guvernanţi, când au minţit? Când i-au considerat specialişti pe cei care acum se străduiesc să îi dea afară, sau când declarau că au fost forţaţi să intre în PSD?

Acum, nu numai că cei care guvernează par să fi uitat de declaraţiile de atunci, dar în goana după aceste posturi vor să ducă reforma începută în administraţie de PSD, în urmă cu 14 ani, când toţi şefii şi şefuleţii erau obligaţi să între în partid.

Actualii guvernanţi nu trebuie să uite că suntem la un pas de a fi admişi în Uniunea Europeană şi datorită reformelor iniţiate în administraţia publică, în conformitate cu cerinţele Uniunii. De la 1 ianuarie 2006, potrivit Legii instituţiei prefectului, adoptată de Guvernul PSD, prefectul şi subprefectul vor fi înalţi funcţionari publici. Aceşti oameni trebuie să îndeplinească anumite criterii profesionale, iar criteriile politice vor fi eliminate la ocuparea acestor funcţii. Vom vedea atunci cum va aplica actualul Guvern prevederile acestei legi, în condiţiile în care, de când a preluat puterea, pune pe liber angajaţii din instituţii, doar pentru că ei nu au lucrat, sau nu au lucrat decât în perioada 2000-2004.

Ghidul carierei şi codul de conduită al funcţionarilor publici sunt de asemenea instrumente ale reformei administraţiei, care vizează creşterea calităţii serviciului public, reducerea birocraţiei şi eliminarea faptelor de corupţie. Aceste acte normative, adoptate de Guvernul PSD, a urmărit, pe lângă profesionalizare, şi să asigure stabilitatea funcţionarilor în posturile pe care le ocupă.

Pentru ca sistemul administrativ să funcţioneze, este nevoie de funcţionari publici cu adevărat profesionişti. Or, nimeni nu s-a născut profesionist în domeniul administraţiei. Dacă fiecare Guvern vine şi înlocuieşte aceşti oameni, nu cred că mai este cazul să vorbim despre profesionişti în administraţie.

Funcţionarii publici au ajuns să fie hăituiţi, iar posturile din administraţie vânate din motive de natură politică. Nu contează dacă ei ştiu ce înseamnă munca în administraţie şi dacă îşi fac bine treaba, ci doar dacă nu ocupă acele posturi de când guvernează Alianţa.

Atrag atenţia Guvernului că trebuie să înceteze aceste abuzuri în cascadă şi accesele de furie care îi cuprind pe membrii Alianţei în judeţe, când constată că schimbarea din funcţie ai actualilor conducători nu se petrece în ritmul dorit de ei.

Încă mai cred că lumea ar trebui să facă diferenţa între doi directori buni sau răi, între oameni eficienţi sau ineficienţi. Practica europeană exclude politicul din administraţie. Alinierea legislaţiei în domeniul administraţiei la normele europene a ţinut cont de acest aspect, depolitizarea funcţiei publice fiind şi un demers important pentru combaterea fenomenului de corupţie.

Acest obicei de a împărţi ţara între "ai noştri şi ai lor" vine în contradicţie atât cu preceptele democratice, în vigoare încă în România, cât şi cu cerinţele Uniunii Europene, după care au fost şi sunt întocmite aceste legi ale administraţiei publice.

Îndrăznesc să afirm, cu toată responsabilitatea, că asemenea iniţiative, precum şi cele care forţează schimbarea preşedinţilor consiliilor judeţene, aleşi democratic, denotă o tendinţă galopantă a unora dintre factorii de decizie ai României anului 2005.

Stimaţi colegi, sper ca domnul ministru Blaga, pe care personal îl consider un profesionist şi un om care a lucrat în cadrul administraţiei publice la nivel înalt, să redevină un factor de echilibru în cadrul Guvernului şi să stopeze, să tempereze aceste abuzuri în rândurile funcţionarilor publici. Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumim.

Are cuvântul, în continuare, din partea Partidului Social Democrat, domnul deputat Iancu Iulian.

Domnul Iulian Iancu:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Doamnă ministru,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Poate intervenţia mea o să fie un pic atipică faţă de ceea ce s-a spus în acest eveniment, dar aş vrea să vă spun că n-am să mă adresez algoritmului politic, ci am să mă adresez consecinţelor distructive, din punct de vedere economic, social şi chiar politic al unui asemenea comportament.

Văzând expunerea domnului ministru Blaga, văzând poziţia colegilor noştri din Alianţă, mă văd obligat ca astăzi, aici, să trag un semnal de alarmă asupra acestui comportament al întregii clase politice. Şi aş vrea să încerc să vă fac o demonstraţie, prin a vă spune de ce acest comportament este distructiv, în primul rând, pentru Guvern şi pentru Alianţa politică aflată la putere.

Nu mă refer la schimbările făcute de-a valma, în baza acestui algoritm, pentru a da satisfacţie clientelei politice, pentru că o să ne trezim în aceeaşi situaţie a anului 1997, când algoritmul era aplicat până la nivelul centralistei din centrala telefonică. Nu, am să mă refer la acest efect de bumerang la adresa Guvernului. Şi anume, extinzând acest principiu al algoritmului până la nivelul autorităţilor de reglementare, Guvernul nu a făcut altceva decât să încalce un angajament pe care România şi l-a asumat încă din anul 2001, şi anume, acela de a asigura autorităţilor de reglementare independenţa şi autonomia, ca un garant al procesului de dezvoltare economică, restructurare şi privatizare.

Or, Guvernul a schimbat simultan toţi preşedinţii de autorităţi de reglementare, în domeniul gazelor naturale, energie electrică, energie termică, gospodărie comunală, telecomunicaţii, inclusiv energie nucleară. Şi să nu uităm că acolo unde legiuitorul, aşa cum spuneau şi colegii noşti de la Partidul Popular România Mare, a impus intenţionat o clauză pentru a nu putea fi schimbaţi aceşti preşedinţi, Guvernul a înţeles că trebuie să se adreseze prin ordonanţă cu articol unic, printr-un text absolut ridicol, pentru a permite primului-ministru posibilitatea de a-şi exercita actul de guvernare etc.

Este ridicol, stimaţi colegi, pentru că aceste autorităţi, în special în cazul autorităţilor din domeniul energetic, preşedinţii erau neangajaţi politic. Preşedinţii sunt, de fapt, garanţii desfăşurării în mod transparent a procesului de dezvoltare şi restructurare a unui sector, iar întâmplător, în acest caz, aceşti preşedinţi sunt recunoscuţi ca experţi nu numai în ţară, ci şi în străinătate, fiind preşedinţi ai unor comisii de reglementare la nivel european.

Or, dumneavoastră, prin schimbarea preşedinţilor, schimbând totodată şi conducătorii operatorilor din sectorul reglementat, numindu-vă secretarii de stat şi miniştrii, în lanţ, nu aţi avut nici o persoană competentă care să poată să aducă argumente în faţa Fondului Monetar Internaţional, pentru ce procentul impus de ei, de 35% pentru gaze naturale, este foarte mare! Pentru că este foarte mare, stimaţi colegi!

De asemenea, procentul de 20% creştere la energie termică este foarte mare. Bineînţeles că operatorii au tot timpul tendinţa să ceară un preţ foarte ridicat, dar dumneavoastră aveaţi obligaţia să aduceţi în discuţie gradul de suportabilitate al populaţiei, al consumatorilor. Dar nu a putut fi făcut acest lucru, tocmai din cauza faptului că nu au fost persoane competente.

Ce s-a întâmplat, în fapt? Am putut cu toţii constata. Domnul preşedinte Băsescu, înaintea deplasării de la Bruxelles a spus că nu va accepta sub nici o formă creşterile de preţuri şi negocierea "în genunchi" cu Uniunea Europeană.

Ce s-a întâmplat imediat după? Am putut să constatăm cum, umil, ne-a explicat tuturor că o să modifice subvenţiile către populaţie.

În condiţiile în care, ulterior, guvernanţii au anunţat creşteri de preţuri de 35% la gaze naturale, aşa cum spuneam, 20% la energie termică, procesul de recesiune economică şi de scădere a nivelului de trai este inevitabil.

Or, în acest moment, întreaga clasă politică este obligată să oprească, să stopeze un asemenea comportament care, de fapt, se îndreaptă împotriva unui singur perdant, şi acela este consumatorul, respectiv poporul român.

Stimaţi colegi,

Şi aici mă adresez colegilor din spectrul politic care spuneau astăzi că se abţin sau că vor vota împotrivă - este momentul să oprim, să stopăm o astfel de atitudine pentru că, din păcate, clasa politică a rămas cu câţiva ani în urma progresului economic al României.

Reforma trebuie să plece de astăzi, de aici, de la noi. Noi trebuie să stopăm acest proces, pentru că în final perdantul este unul singur: România.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumim, domnule deputat. Aţi vorbit 7 minute.

Are cuvântul domnul deputat Victor Ponta.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Stimaţi colegi,

Stimaţi invitaţi,

Pentru că preşedintele Partidului Liberal este în sală, vroiam să-l completez pe colegul meu de la P.U.R. şi să spun că în judeţul Gorj nu doar P.D.-ul îşi face de cap, ci şi P.N.L.-ul şi să spun că aveţi acolo un adevărat reprezentant al administraţiei europene, domnul Morega, fost Erou al Muncii Socialiste, fost membru P.D.S.R., fost membru A.P.R., fost membru P.R.M., actual subprefect, care în fiecare zi stă de vorbă la două telefoane. Pe un telefon îşi sună consilierii locali şi le cere să facă plângeri împotriva primarilor P.S.D., pe un alt telefon îi sună pe primarii P.S.D. şi le spune să treacă la P.N.L., ca să nu mai aibă probleme în continuare.

Vreau să vă spun că toţi deputaţii din Gorj au crezut că, atunci când în vară n-a mai fost domnul Mischie în Gorj, se va schimba ceva cu adevărat. Din ianuarie ne-am dat seama că am scăpat de dracu şi l-am găsit pe taică-său.

Dacă aceasta este administraţia pe care guvernul liberal o propune pentru Gorj, cred că toţi cei din sală ar trebui să votăm pentru moţiune.

Mulţumesc. (Aplauze din partea P.S.D.-ului.)

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc. Cel mai tânăr şi cel mai eficient deputat. A vorbit un minut.

Din partea Partidului Social Democrat, domnul deputat George Băeşu.

Domnul George Băeşu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi membri ai Guvernului, vreau să vă spun că din expunerea domnului Cristian Rădulescu am reţinut o citare a sindicatelor din perioada când ţara era guvernată de Partidul Social Democrat.

Vreau să vă dau şi eu un citat din sindicate, din februarie 2005, din Piaţa Unirii din Focşani: "Jos Guvernul!".

Vreau să vă spun că m-am aşteptat astăzi, când au vorbit membrii Guvernului sau reprezentanţi ai partidelor aflate la guvernare, să auzim răspunsuri la întrebările pe care ni le pun şi nouă, şi sunt sigur că şi dumneavoastră, cetăţenii. De ce nu mai au medicamente compensate? De ce nu mai au subvenţie la porumb? De ce li se întorc copiii de la graniţa cu Spania?

Vă mulţumim frumos pentru acest exerciţiu de guvernare pe care ni l-aţi oferit şi astăzi şi vreau să vă spun că acum avem un răspuns pentru cetăţeni, de ce merg atât de prost lucrurile în ţară. Pentru că, în loc să guvernaţi, vă uitaţi tot înapoi!

Stimaţi colegi, opriţi-vă cât mai aveţi timp şi să nu daţi afară din administraţie pe toţi cei care ştiu să facă ceva în interesul public!

Eu vă vorbesc astăzi în numele unui român, şi nu în numele unui reprezentat al P.S.D., în numele unui tată, cum sunteţi şi dumneavoastră tată sau mamă, şi mă gândesc că această ţară, dacă merge în direcţia în care vreţi dumneavoastră, nu are nici un viitor.

Vom vota cu toţii, sper, pentru această moţiune. (Aplauze din partea P.S.D.-ului.)

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumim, domnule deputat. Partidul Social Democrat mai are 4 minute. Are cuvântul domnul deputat Cristian Dumitrescu.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule prim-ministru,

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

În 4 minute este foarte greu să spui tot ceea ce doreşti să spui.

Actuala guvernare se află, după cum se vede, în plină cursă contra cronometru pentru împărţirea algoritmică a funcţiilor, a fotoliilor din administraţia centrală şi locală.

Vreau să dau o veste proastă actualei guvernări. Dacă cândva a funcţionat sau putea eventual să funcţioneze principiul: "Vin ai noşti pleacă ai voştri!", pe plaiurile dâmboviţene, în anul de graţie 2005 o astfel de politică a devenit ilegală.

Legea nr. 188 privind statutul funcţionarului public, Legea nr. 215 privind administraţia publică locală, Legea instituţiei prefectului, sunt tot atâtea piedici legale, legitime şi constituţionale. De ce? Toate aceste legi fac parte din acquis-ul comunitar. Ele au fost puse în concordanţă cu legile Uniunii Europeane şi ele reprezintă reforma în administraţia publică din România sau, mai exact, aplicarea şi în funcţia publică din ţara noastră a principiului de aur a celor trei "D", al administraţiei publice moderne europene, descentralizare, depolitizare, debirocratizare.

Iată de ce Guvernul actual, pentru a putea ajunge la împărţirea algoritmică a posturilor de conducere din funcţia publică, are două posibilităţi: să încalce legea, ceea ce a şi făcut, de altfel, sau să o modifice. Fie una, fie cealaltă din aceste opţiuni, Guvernul are o problemă.

Şi atunci a făcut apel la o viclenie cusută cu aţă albă. Modificarea legilor menţionate, dar nu prin proiecte guvernamentale, pentru că acestea ar fi fost imediat amendate de către Uniunea Europeană, ci prin iniţiative ale unor parlamentari ai Alianţei, prin proiecte individuale.

În această situaţie, Guvernul nici nu aprobă, nici nu dezaprobă, lăsând la aşa-zisa dezbatere din interiorul Coaliţiei luarea unei decizii prin care să modifice legislaţia, să ajungă la obiectivul comun, împărţirea funcţiilor din administraţia publică.

De data aceasta îi dau o veste bună domnului ministru al administraţiei şi internelor, deoarece dezbaterea parlamentară în legătură cu modificarea şi transformarea directorilor serviciilor publice descentralizate, peste noapte, în personal contractual a luat sfârşit, iniţiativa legislativă a fost depusă de trei deputaţi la Senat şi, din acest moment, pentru o perioadă de 4 ani, se propune ca funcţionarii publici să devină personal contractuant.

Această situaţie nu ţine cont nici de legislaţia în vigoare, nici de elemente primordinale ale ceea ce înseamnă contractul de management, propunându-se o indemnizaţie de subsecretar de stat pentru aceşti struţo-cămile ai administraţiei publice, uitându-se că, de fapt, contractul de management este un contract prin care se stabileşte o indemnizaţie sau o plată, în funcţie de rezultat şi de criterii de performanţă. Dar nu aceasta este problema! Această struţo-cămilă are multe alte hibe. Prin acest proiect se încalcă toate principiile unei administraţii publice moderne.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Domnule coleg, aţi epuizat timpul şi al dumneavoastră şi al P.S.D.-ului. Vă rog să încheiaţi.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Daţi-mi voie să închei...

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă rog frumos!

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Iată de ce, pentru un scop atât de îngust cum este cel al satisfacerii unei clientele politice, deoarece se fac presiuni de jos în sus, se creează un risc enorm pentru România, iar pentru dumneavoastră, nu ne faceţi decât să ne reamintim de cei 15.000 de specialişti şi principiile de promovare a nepoţilor domnului Diaconescu. (Aplauze din partea P.S.D.-ului. Vociferări din partea majorităţii.)

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumim frumos.

Are un drept la replică doamna deputat Mona Muscă. Singurele nume rostite în timpul discursurilor au fost ale domnilor Ion Iliescu, Adrian Năstase, Mona Muscă şi Mischie. Alte nume nu s-au rostit. Îmi pare rău, nu sunt alte drepturi la replică.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Opoziţia, haine grele! Nu mă mir că stimatul meu coleg a confundat trei luni cu trei ani. (Aplauze.) Aşa e! Vă înţeleg!

Aş vrea să atrag atenţia că cea mai proastă temă pe care putea să o aleagă P.S.D.-ul pentru o moţiune era cea privind politizarea. Mai trebuie să mai faceţi o moţiune pe corupţie şi una pe aroganţă şi aţi rezolvat problema. (Aplauze.)

Vă mulţumesc, stimate coleg, pentru aprecierile pe care le-aţi făcut cu privire la activitatea mea parlamentară. Regret că nu pot să vă întorc aceleaşi aprecieri cu privire la P.S.D., când este vorba de conducerea Ministerului Culturii şi Cultelor.

Bugetul acestui minister, pe care lucrăm şi noi acum, bugetul domniilor voastre, este de 0,15% din p.i.b., grevat de datorii neplătite în 2004.

Bani publici irosiţi fără folos pentru public sau creatori, dar cu beneficii substanţiale pentru conducerea ministerului şi a P.S.D.-ului, subvenţionarea propriilor cărţi, festivităţi costisitoare şi politizate, bugetul care este!

Strategie, nu! Organizare în devălmăşie! Amestec între direcţii, direcţii şi servicii de patrimoniu cu cele de diversitate culturală în acelaşi secretariat de stat.

În aceeaşi direcţie, unii se ocupă de cultura scrisă, alţii se ocupau de arheologie.

Comunicarea în interiorul ministerului, obturată prin încapsulare şi la propriu şi administrativ.

Amestecarea direcţiilor cu serviciile, cu birourile, pe diferite domenii ale culturii.

Domenii ale culturii eliminate din preocupările M.C.C. sau un domeniu vast, de care se ocupa un singur om.

Secretarii de stat erau fără atribuţii, secretarul general al Ministerului Culturii şi Cultelor conducea ministerul, iar ministrul conducea festivităţile.

Într-o asemenea situaţie aş fi fost, stimaţi colegi, iresponsabilă să las devălmăşia din M.C.C. să deservească în continuare cultura şi cultele.

În urma reorganizării pe care am făcut-o, Ministerul Culturii are la ora actuală trei secretariate de stat: unul pe patrimoniu, unul pe diversitate culturală, unul pe culte.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Doamna deputat, vă rog să încheiaţi.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Se ocupă secretarul general al ministerului de ceea ce este logic şi legic.

În încheiere, stimate coleg, remarc că nu mai aveţi informaţia, nu am dat pe nimeni afară din minister, nici din serviciile deconcentrate şi nu am numit pe nimeni în locul celor pe care presupuneţi dumneavoastră că i-aş fi dat afară.

Drept urmare, nu aveţi nici într-un fel dreptate! Dar să ferească Dumnezeu să se atingă cineva de banul public, să nu respecte legea în Ministerul Culturii şi Cultelor, să nu servească interesul public sau interesul culturii, că-i dau afară oricâte moţiuni aţi face dumneavoastră, cu Partidul Social Democrat în frunte!

Şi vă mai spun atât: ţineţi minte trei cuvinte pe care nici măcar în somn, câţiva ani de acum înainte, şi nu puţini, P.S.D.-ul nu ar trebui să le rostească.

Voci din partea P.S.D.:

Să trăiţi bine!

Doamna Monica Octavia Muscă:

Ţineţi minte trei cuvinte: corupţie, politizare, aroganţă! (Aplauze din partea majorităţii.)

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumim, doamna ministru.

În încheiere, domnul ministru Vasile Blaga, reprezentantul Guvernului.

Domnul Ioan Bivolaru (din sală):

Câte minute mai are domnul ministru? 12 minute.

Domnul Vasile Blaga:

Nu le voi consuma pe toate, staţi liniştiţi!

Domnul Ioan Bivolaru (din sală):

Staţi liniştit, mi-am comandat masa la bufet!

Domnul Vasile Blaga:

Cred că o să aveţi timp să comandaţi mai multe de la bufet, dacă acesta este răspunsul dumneavoastră. Aş fi dorit să răspund chiar şi întrebărilor puse de colegul de la Focşani, dacă în moţiune ar fi fost trecută problema copiilor întorşi din Spania şi aveam argumente suficiente să spun în ce hal a ajuns un stat care are instituţii profund corupte, puse, de altfel, să nu lase să iasă cetăţeni români care nu au dreptul să circule nelegal în străinătate. Spaniolii - şi nu mai faceţi pe superpatrioţii - spaniolii n-au oprit nici un cetăţean român sau de altă naţionalitate să intre în Spania, dacă a îndeplinit condiţiile să intre în Spania.

Era de aşteptat ca luările de poziţie ale reprezentanţilor P.S.D. în cadrul dezbaterii pe marginea acestei moţiuni să fie după chipul şi asemănarea acestei moţiuni, adică politicianiste, superficiale şi mai ales demagogice.

Sunt absolut de acord cu cele spuse, în schimb, de domnul Valer Dorneanu. Am fost la Comisia pentru abuzuri, dânsul a spus că sunt singurul ministru, în 15 ani, care a trecut pe la comisia respectivă şi eu cred că aceasta va fi soluţia pentru a rezolva problemele de tipul celor invocate astăzi: discuţii între partidele parlamentare, discuţii serioase, pentru a rezolva palierele: până unde este palierul politic în decizie şi de unde mai departe intervine funcţionarul public. Lucrurile acestea trebuie rezolvate, nu trebuie lăsate de pe o zi pe alta, pentru că de câte ori se vor schimba guverne, ne vom întâlni, cei care vom fi în opoziţie la momentul respectiv şi îi vom lua la rost pe cei care vor fi la putere la momentul respectiv, pentru astfel de situaţii.

Absolut de acord cu cele spuse de domnul deputat Bolcaş. Într-adevăr, este extrem de periculos să schimbăm şefi de servicii deconcentrate necorespunzători profesional, nu performează în funcţii, care pot să aparţină şi Partidului Social Democrat, cu oameni care doar să aibă carnetul de membru P.D. sau P.N.L.! N-am rezolva nimic, statul pierde în continuare şi sigur că va trebui să găsim soluţii şi la această problemă.

Nu pot să nu remarc, în schimb, că Partidul Social Democrat a fost lovit de o amnezie bruscă în privinţa acţiunilor sale din perioada guvernării şi nu numai că nu mai ţine ce a făcut, dar mai are şi pretenţia, de la actualul guvern, de a face în trei luni ce n-au făcut în patru ani, cum am constatat cu surprindere din luările de cuvânt de pe parcursul dezbaterii.

Am spus un singur lucru şi vă rog să mă contraziceţi: în două luni şi o săptămână aţi schimbat 11.000 de funcţionari publici! Aceasta a fost performanţa pe care aţi făcut-o! Deocamdată, din cei 196 nu s-a plâns nimeni în instanţă că a fost schimbat pe criterii politice.

Din păcate pentru reprezentanţii P.S.D., nici în privinţa acestei pretenţii nu aţi nimerit-o. Noi chiar facem ce am spus că facem şi mai şi reparăm ce aţi stricat, din păcate.

P.S.D.-ul urmăreşte, prin moţiunea de astăzi, prin intervenţiile domnilor deputaţi în general, prin toate demersurile publice, să acopere eşecul guvernării Năstase şi să distragă atenţia de la reformele majore pe care le întreprinde actualul Guvern.

În domeniul funcţiei administraţiei publice, Guvernul este preocupat în prezent de punerea în practică a unor politici de reformă reală, şi nu de faţadă, ca cele promovate de fosta guvernare.

Dau un exemplu: organizarea serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple, de evidenţă a persoanelor, permise de conducere şi înmatriculări este reglementată prin două ordonanţe de urgenţă adoptate în 2001, însă, pentru că nu s-au înţeles miniştrii de interne cu ministrul delegat pentru administraţie, hotărârile pentru punerea în aplicare a acestor două ordonanţe au venit trei ani mai târziu, în noiembrie anul trecut.

Ce s-a întâmplat aţi văzut. A trebuit să prelungim la nesfârşit termenele. În acest moment de abia găsim soluţii de salarizare. La aceeaşi masă sunt poliţişti care au 25 de milioane salariu, oameni pe care-i angajează cei din administraţie, care au 5 milioane salariu, fac aceeaşi muncă şi va trebui să găsim soluţii să rezolvăm problemele.

La fel s-a întâmplat şi cu Legea privind înfiinţarea poliţiei comunitare. Pur şi simplu s-a dat o lege prin care aţi schimbat pălăria gardienilor şi i-aţi numit poliţişti.

Ce s-a văzut în practică? În condiţiile normale puse, poliţistul trebuie să aibă măcar liceul, să scrie procesul-verbal. 80% din gardienii publici nu îndeplinesc această cerinţă. Şi am fost obligaţi din nou, prin ordonanţă de urgenţă, săptămâna trecută, ca să le dăm posibilitatea să nu moară de foame la 28.000 de oameni şi să-i lăsăm să-şi poată crea societăţi de pază. De fapt, să rămână cu contractele pe care le au, pentru paza parcurilor şi altor obiective de acest gen.

Acestea nu sunt decât câteva exemple de reformă concretă, care s-au aflat în scurtul timp de la preluarea guvernării pe agenda ministerului.

În rest, P.S.D. ştie în ce situaţie a lăsat administraţia, dar şi noi ştim ce avem de făcut.

Doresc să vă informez în legătură cu o măsură prioritară de reformă în domeniul administraţiei, care vizează prevenirea şi combaterea corupţiei.

Aveţi deja pe masa Camerei Deputaţilor Proiectul de Lege privind înfiinţarea în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor a Direcţiei Anticorupţie, care va avea competenţe în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea corupţiei în rândul poliţiştilor şi a funcţionarilor publici.

Suntem hotărâţi să nu tolerăm sub nici o formă corupţia în sistem, fapt care, din nou ne diferenţiază fundamental de fosta guvernare.

Pentru informarea dumneavoastră, menţionez că ne aflăm deja într-un stadiu avansat în realizarea a două dintre măsurile absolut necesare pentru o reformă reală a administraţiei, prevăzute în programul de guvernare şi cu care sunt convins că veţi fi absolut de acord: elaborarea Proiectului Legii serviciilor publice deconcentrate. Azi în România încă nu ştie nimeni care sunt serviciile publice deconcentrate, din păcate. Dumneavoastră aţi început un astfel de demers, dar nu l-aţi dus până la capăt. Şi elaborarea Proiectului Legii privind salarizarea unitară a funcţionarilor publici. Şi aş spune eu, va trebuie să nu ieşim din actuala sesiune şi cu sistemul unic de salarizare a celor care lucrează contractual în sistemul administraţiei publice.

Aş mai putea să continui cu foarte multe exemple de proiecte de lege pe care le avem în analiză; inclusiv, s-a pomenit foarte mult aici de integrarea europeană. Vreau să spun că nu numai că suntem în termen cu toate măsurile pentru acest an, dar am recuperat toate restanţele de la dumneavoastră, de anul trecut. Deci, şi cele trei restanţe majore de strategii le-am trecut prin C.S.A.T. şi sunt deja trimise la Bruxelles.

Prin urmare, solicit încă o dată Camerei Deputaţilor să respingă moţiunea simplă iniţiată de deputaţii aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea majorităţii.)

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Urmează acum să ne pronunţăm asupra moţiunii. Pentru aceasta, vă propun votul deschis, prin ridicarea mâinii, ca modalitate de vot.

Dacă sunteţi de acord cu această propunere?

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă?

Dacă se abţine cineva? Vă mulţumesc.

Supun la vot moţiunea depusă de Partidul Social Democrat.

Cine este pentru această moţiune? 97 de voturi pentru. Mulţumesc.

Cine este împotrivă? 159 voturi împotrivă. Vă mulţumesc.

Cine se abţine? 21 de abţineri.

Cu 159 voturi împotrivă, 21 de abţineri şi 97 voturi pentru, moţiunea iniţiată de Partidul Social Democrat a fost respinsă de Parlament.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea majorităţii.)

Ne revedem mâine dimineaţă, la ora 9,00.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,05.