Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse de domnul Adrian Năstase, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Victor-Viorel Ponta şi Titu Nicolae Gheorghiof, secretari.

Domnul Adrian Năstase:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei.

Vă anunţ că din totalul celor 331 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări 264. Sunt absenţi 67, din care participă la alte acţiuni parlamentare 9.

Intrăm în ordinea de zi şi vă prezint informarea cu privire la iniţiativele legislative.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din bancă):

Procedură.

Domnul Adrian Năstase:

Da, vă rog, domnule deputat.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

În conformitate cu art.85 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor: "În prima şedinţă a Camerei, după votul din Comitetul ordinii de zi, liderii grupurilor parlamentare au dreptul să prezinte Camerei poziţia grupului lor faţă de ordinea de zi (...)".

Mă prevalez de acest text, domnule preşedinte, de aceea v-am solicitat cuvântul, pentru a mă referi la punctul 10 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului privind modificarea formularelor declaraţiilor de avere.

După votul dat de Comitetul ordinii de zi cu privire la ordinea de zi, prin amabilitatea dumneavoastră personal, am primit copia scrisorii ce v-a fost adresată de către un oarecare însărcinat de afaceri al Ambasadei Statelor Unite ale Americii, care-şi permite, în această scrisoare pe care dumneavoastră aţi făcut-o publică, să-şi exprime păreri asupra votului care a fost dat în Senatul României, spunând că: "Sunt profund dezamăgit de acţiunile Senatului în această problemă", şi în al doilea rând, şi acesta este lucrul cel mai importat, vi se adresează direct, în sensul de a vă încuraja ferm să vă asumaţi un rol conducător în această chestiune, pentru a asigura finalmente promovarea legii de aprobare a acestei ordonanţe de urgenţă.

În primul rând, s-au încălcat cele mai elementare uzanţe diplomatice privind modul de adresare către un preşedinte al Camerei Deputaţilor. Un însărcinat de afaceri oarecare nu se adresează niciodată direct preşedintelui Camerei Deputaţilor.

Dar trecând peste această lipsă de protocol, care dovedeşte o anumită atitudine, este cazul să-i reamintiţi personal domnului însărcinat cu afaceri că în conformitate cu art. 61 din Constituţia României "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român (...)", şi domnia sa nu are nici un amestec în ceea ce priveşte voinţa poporului român.

Este necesar, în aceste condiţii, pentru ca să nu fim supuşi unor presiuni ale unor forţe străine nouă, în adoptarea sau în respingerea acestui proiect de lege, să vă asumaţi responsabilitatea de a da un răspuns acestui domn însărcinat de afaceri al Ambasadei Statelor Unite, şi numai după ce veţi da acest răspuns, scăpaţi de povara acestei presiuni pe care noi vom înţelege că dumneavoastră, ca preşedinte de şedinţă, aţi refuzat-o, să supuneţi dezbaterii acest proiect de lege.

În concluzie, propun amânarea discutării acestui proiect de lege până în momentul în care domnia voastră, desigur, vă veţi face datoria de preşedinte al Camerei Deputaţilor a României, care este şi rămâne un stat suveran.

Fac o paranteză personală: am trăit epoca consilierilor sovietici, dar nimeni n-a îndrăznit să se adreseze Parlamentului României în acest mod. Ne întoarcem chiar în 1945, când Vîşinski bătea cu pumnul în masa regelui Mihai? Nu este admisibil aşa ceva!

Domnule preşedinte, vă revine această datorie de a menţine demnitatea Parlamentului.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PPRM şi o parte a Grupului parlamentar al PSD.)

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc foarte mult pentru comentariu.

Datorită faptului că aţi ridicat acest aspect în plen, sigur că sunt dator să fac şi eu unele comentarii.

Am interpretat scrisoarea pe care am primit-o ca preşedinte al Camerei ca pe o scrisoare care este adresată până la urmă Parlamentului, pentru că era vorba de un îndemn legat de ceea ce însemna reglementarea până la capăt a unei legi importante. De aceea, eu am comunicat această scrisoare şi membrilor Biroului permanent, care altfel poate n-ar fi înţeles un anumit tip de raportare a mea sau a altor colegi, la acest proiect.

Poziţia mea, indiferent de scrisorile pe care le primesc, şi aici vreau să vă spun că însărcinatul cu afaceri practic acţionează ca şi ambasadorul, pentru că în lipsa ambasadorului şi, în condiţiile în care nu este numit încă un nou ambasador, şeful de misiune este însărcinatul cu afaceri. Deci la această chestiune se poate răspunde foarte uşor.

Rămâne, fără îndoială, o chestiune de principiu dacă, ştiu eu, un însărcinat cu afaceri sau un şef de misiune român la Washington ar putea să trimită o astfel de scrisoare preşedintelui Senatului sau preşedintelui Camerei Reprezentanţilor în Statele Unite. Este o problemă la care sigur că vom aflat probabil răspunsul altă dată.

Pe fond însă, este o chestiune la care cred că ne-am angajat împreună. Proiectul de lege a fost adoptat sub guvernarea anterioară iar acum discutăm de fapt doar anexa. La momentul în care discutăm, în baza termenului stabilit pentru intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă, practic au fost depuse toate declaraţiile de avere şi, din acest punct de vedere, într-un fel acest demers şi, mai ales, ţinând seama şi de votul care a fost exprimat în Comisia juridică, am impresia că orice discuţie este oarecum tardivă.

Rămâne ca membrii Camerei să se pronunţe. Sunt convins că indiferent de o scrisoare sau alta ei vor şti să aprecieze cum trebuie să voteze în legătură cu această lege.

Mesajul însă, cred că trebuie să-l dăm, chiar dacă avem diferenţe de abordare în ceea ce priveşte aspectele concrete. Nu sunt eu cel mai mare admirator al acestei legi, de altfel, tot la Biroul permanent eu am distribuit textul declaraţiei de interese aşa cum se face această declaraţie în Parlamentul britanic, pentru a arăta cum ar fi putut să arate o anexă la declaraţia de avere sau declaraţia de avere făcută în baza unei legi care este consistentă, care are coerenţă. Dar, sigur, la limită, trebuie să acceptăm că în definitiv un anumit tip de voinţă politică se manifestă prin sprijinul pe care îl obţine într-un caz sau într-altul.

De aceea, eu v-aş ruga să nu dăm foarte multă greutate acestui demers. Trebuie să arătăm foarte clar oricui dintre cei care ar dori să mai trimită scrisori la Parlamentul României că singura autoritate de reglementare în România este Parlamentul.

Şi acest lucru sunt absolut convins că este important să-l afirmăm faţă de oricine. Dar responsabilitatea noastră rămâne o responsabilitate comună faţă de o problemă care ştim că a fost menţionată de foarte mulţi dintre partenerii noştri. Şi, după acest comentariu pe care l-am făcut ca răspuns la comentariul dumneavoastră, eu vă rog să fiţi de acord să intrăm în ordinea de zi.

Pentru început vă voi prezenta acea informare plicticoasă, în legătură cu iniţiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei şi poate vom reuşi în noul regulament să găsim o soluţie mai bună pentru a elimina această prezentare pe care nu o ascultaţi cu foarte mare atenţie. Eu, însă, sunt dator să vă prezint iniţiativele legislative care au fost primite la Biroul permanent.

Informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi care urmează să fie înaintate Comisiilor permanente pentru examinare şi întocmirea avizelor sau rapoartelor în termenele stabilite

La Biroul permanent al Camerei Deputaţilor au fost înregistrate următoarele iniţiative legislative:

1. Propunerealegislativă pentru modificarea Legii nr.441/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.133/2000 privind învăţământul universitar şi postuniversitar de stat cu taxă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.411/25.VII.2001, iniţiată de 8 deputaţi şi 3 senatori, membri ai Grupurilor parlamentare ale P.S.D., 5 deputaţi şi un senator, membri ai Grupurilor parlamentare ale P.P.R.M., 3 deputaţi şi un senator, membri ai Grupurilor parlamentare ale U.D.M.R., 4 senatori, membri ai Grupului parlamentar al Alianţei "Dreptate şi Adevăr" P.N.L. - P.D., 4 deputaţi, membri ai Grupului parlamentar al P.D., 4 deputaţi, membri ai Grupului parlamentar al P.N.L., 2 deputaţi, membri ai Grupului parlamentar al P.U.R. (s-l) - Partidul Conservator, pardon, trebuia să modificăm - 2 deputaţi, membri ai Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.

Nu cred că am pierdut pe cineva pe parcurs.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 12 mai 2005

Cameră decizională: Senatul.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

2. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Regatului Haşemit al Iordaniei, privind cooperarea în domeniul militar, semnat la Bucureşti la 8 decembrie 2004, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; Pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 17 mai 2005.

Cameră decizională: Senatul.

3. Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Boghicea, judeţul Neamţ, prin reorganizarea comunei Bîra, iniţiată de domnii deputaţi Vasile Pruteanu, Dorin Ursărescu, membri ai Grupului parlamentar al P.N.L.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; Pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 17 mai 2005.

Cameră decizională: Senatul.

4. Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Iteşti, judeţul Bacău, iniţiată de domnul deputat Ionel Palăr, membru al Grupului parlamentar al P.N.L.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi

Termen de depunere a raportului: 17 mai 2005.

Cameră decizională: Senatul.

5. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei României şi a Legii nr.218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, iniţiată de domnii senatori Gheorghe Funar, Iorga Nicolae, Verginia Vedinaş, Liviu Doru Bindea, Dinescu Valentin, Dan Claudiu Tănăsescu, Moisiuc Viorica Pompilia, Ilie Petrescu, Găucan Constantin şi domnul deputat Ioan Aurel Rus, membri ai Grupurilor parlamentare ale P.P.R.M

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; pentru avize, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 17 mai 2005.

Cameră decizională: Senatul.

6. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Comunitatea Europeană pentru Energie Atomică (EURATOM) şi Statele care nu sunt membre în Uniunea Europeană privind participarea acestora din urmă la reglementarea schimbului de informaţii în timp util în cazul unei urgenţe radiologice (ECURIE), semnat la Bruxelles la 29 ianuarie 2003 şi la Bucureşti la 25 octombrie 2004, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; pentru avize: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 12 mai 2005.

Cameră decizională: Senatul.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.19/2005 privind realizarea Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului, adoptat de Senat în şedinţa din data de 3 mai 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize: Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă;

Termen de depunere a raportului: 12 mai 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

8. Proiectul de Lege pentru reglementarea situaţiei juridice a bunurilor care au aparţinut fostului suveran al României, Mihai I, adoptat de Senat în şedinţa din data de 3 mai 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

Termen de depunere a raportului: 26 mai 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.31/2005 pentru aprobarea Contractului de finanţare între România şi Banca Europeană de Investiţii - Programul de dezvoltare a infrastucturii în oraşele mici şi mijlocii din România (SAMTID), faza I, semnat la Bucureşti la 28 februarie 2005, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 12 mai 2005.

Cameră decizională: Senatul.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2005 pentru ratificarea Acordului de compensare între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare privind Proiectul de privatizare a societăţilor comerciale filiale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice "Electrica Banat" - S.A. şi "Electrica Dobrogea" - S.A., semnat la Bucureşti la 20 aprilie 2005, în legătură cu garanţia parţială de risc acordată de Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi aprobarea acordurilor care compun garanţia parţială de risc, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize: Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 12 mai 2005

Cameră decizională: Senatul.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

11. Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei între România şi Republica Ungară privind controlul traficului de frontieră rutier şi feroviar, semnată la Bucureşti la 27 aprilie 2004, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; pentru avize, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 17 mai 2005.

Cameră decizională: Senatul.

12. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului cu privire la privilegiile şi imunităţile Curţii Penale Internaţionale, adoptat la New York la 9 septembrie 2002, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. pentru avize: Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru politică externă.

Termen de depunere a raportului: 17 mai 2005.

Cameră decizională: Senatul.

Mulţumesc pentru atenţie.

În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat Liga, pentru a face o declaraţie.

Domnul Dănuţ Liga:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În primul rând aş vrea să mulţumesc colegilor de la Partidul Popular România Mare pentru buna colaborare pe care am avut-o până în prezent. Şi nu în ultimul rând aş vrea să vă anunţ pe dumneavoastră, toţi cei prezenţi aici, că începând de astăzi mi-am dat demisia din PPRM şi voi activa în interiorul Grupului Parlamentar al Partidului Conservator.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Am o problemă. Partidul Conservator nu există pentru că nu ne-a notificat nimeni acest lucru până acum.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

De la Antena 1!

Domnul Adrian Năstase:

Deci deocamdată...

Domnul Dănuţ Liga:

Fostul Partid Umanist Român, viitor Conservator.

Mulţumesc mult.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Nu s-a înregistrat încă partidul. Probabil explicaţia este legată de faptul că noua denumire şi noul statut nu au fost încă înregistrate la tribunal şi de aceea, deocamdată, grupul rămâne Grupul parlamentar al PUR (social - liberal).

Stimaţi colegi,

Primul text pe ordinea de zi: Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut între România şi Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind închiderea minelor, refacerea mediului şi regenerarea socio-economică, semnat la Bucureşti la 28 ianuarie 2005.

Dacă, din partea iniţiatorilor, doreşte cineva să ia cuvântul?

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Ionel Manţog:

Numele meu este Ionel Manţog. Sunt secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului de împrumut între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind închiderea minelor, refacerea mediului şi regenerarea economico-socială.

Obiectivele proiectului sunt acelea de a întări capacitatea Guvernului de a realiza reforma sistemului minier, prin: întărirea capacităţii instituţionale de a închide unităţile miniere nerentabile, în special cele complexe, împreună cu facilităţile auxiliare acestora, şi realizarea procesului de regenerare socio-economică a regiunilor miniere în dezvoltarea comunităţilor miniere.

Implementarea componentelor proiectului se va realiza de către Ministerul Economiei şi Comerţului prin două unităţi de management, constituite după cum urmează: Grupul pentru coordonarea programului de închidere şi ecologizare a minelor, respectiv Agenţia Naţională pentru Dezvoltarea şi Implementarea Programelor de Reconstrucţie a Zonelor Miniere, care vor colabora cu Fondul Român de Dezvoltare Socială. MEC este coordonatorul proiectului.

În acest scop, Ministerul Finanţelor Publice va încheia un Acord de împrumut subsidiar cu MEC şi entităţile enumerate mai sus, prin care se delegă celor două unităţi de management ale proiectului întreaga autoritate şi responsabilitate în realizarea proiectului şi utilizarea sumelor din împrumut, asigurarea serviciului datoriei externe şi respectiv a sumelor prevăzute cu această destinaţie în bugetul de stat. Valoarea împrumutului este de 120 de milioane de dolari şi va fi acordat pe o perioadă de 17 ani, din care cinci ani perioadă de graţie. Plata serviciului datoriei publice externe şi componenta românească, de 28,9 milioane dolari, aferentă proiectului, inclusiv pentru Fondul Român de Dezvoltare Socială, vor fi suportate de la bugetul de stat prin bugetul MEC.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond are cuvântul domnul deputat Tănăsescu, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru buget, finanţe, sesizată în fond, a luat în discuţie acest proiect. Aşa cum s-a anunţat, are ca obiect de reglementare ratificarea acestui acord de împrumut, pe de o parte între România şi Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare. Ceea ce aş vrea să subliniez este că, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 615/2004, când s-a aprobat strategia industriei miniere pentru perioada 2004 - 2010 pentru continuarea restructurării sectorului minier, acest acord de împrumut vine să finanţeze această strategie care a fost aprobată la momentul respectiv.

Cele 120 de milioane de dolari vor fi acordate pe 17 ani şi ele, sigur, vin în ideea de a întări capacitatea instituţională şi de a închide unităţile miniere, să realizeze un proces de regenerare socio-economică a regiunilor miniere în dezvoltarea comunităţilor respective şi, sigur, să reducă presiunea asupra bugetului general consolidat, prin închiderea unor mine nerentabile, cum sunt cele de la Aninoasa, Valea cu Brazi, Călimani ş.a.m.d.

Comisia a aprobat în unanimitate acest proiect de lege şi vă supunem şi dumneavoastră aprobarea lui în plen.

Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Dacă, la dezbaterile generale, doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul deputat Ponta.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În calitate de deputat dintr-un judeţ direct vizat de acest proiect de lege şi de toate celelalte măsuri, doresc să atrag încă o dată atenţia colegilor noştri din coaliţia de guvernare şi secretarului de stat care, întâmplător, este chiar din zona Gorjului, că orice fel de proiect şi orice fel de eforturi pentru refacerea acelor zone din punct de vedere socio-economic şi profesional nu se poate face doar prin schimbarea tuturor celor care s-au aflat în funcţii de conducere, a oamenilor profesionişti care au condus acea zonă foarte mulţi ani, cu membri ai Partidului Democrat şi ai Partidului Naţional Liberal.

Cred că ar trebui cu toţii să ne gândim la viaţa celor de acolo, şi nu la satisfacerea unor probleme de partid, altfel toate aceste acorduri de împrumut vor rămâne doar noi surse pentru actuala conducere PNL - PD a zonelor respective.

Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul la dezbaterile generale?

Da, vă rog, aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Ionel Manţog (secretar de stat, Ministerul Economiei şi Comerţului):

Pentru că, într-adevăr, şi eu sunt din Gorj, aş vrea să vă enumăr unităţile din industria minieră care lucrează în Bazinul Olteniei şi situaţia directorilor. Societatea Naţională a Lignitului - director înainte şi în prezent, Trotea; Complexul Energetic Rovinari - director înainte şi în prezent, Pisc; Societatea de Închidere a Minelor - director înainte şi în prezent, Iliescu. Singurul director general schimbat este la Complexul Energetic Turceni.

În rândul doi, majoritatea cadrelor de conducere dinainte de 2005 sunt pe funcţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Stimaţi colegi,

Trecem la dezbaterea pe articole.

Titlul legii mai întâi. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.1. Dacă sunt observaţii? Nu sunt observaţii.

Supun votului dumneavoastră art.1.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.2. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art.2.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.3. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.4. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.5. îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi, proiectul de lege a fost aprobat.

În continuare, Proiectul de Lege pentru ratificarea Addendumului semnat la Bucureşti la 25 noiembrie 2004, la Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova referitor la împrumutul pe termen lung în valoare de 20 miliarde lei semnat la Bucureşti la 1 septembrie 1993, modificat prin Addendumurile semnate la Bucureşti la 17 ianuarie 2000 şi 24 iulie 2002.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Aveţi cuvântul, doamna secretar de stat.

Doamna Georgeta Elisabeta Ionescu (secretar de stat, Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul):

Georgeta Ionescu, secretar de stat.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Addendumului semnat la Bucureşti la 25 noiembrie 2004, la acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova referitor la împrumutul pe termen lung în valoare de 20 miliarde lei semnat la Bucureşti la 1 septembrie 1993, modificat prin Addendumurile semnate la Bucureşti la 17 ianuarie 2000 şi respectiv 24 iulie 2002.

Partea moldoveană a virat în anul 2000 primele două tranşe, respectiv 2 milioane de dolari, din împrumutul acordat, rămânând în sold suma de 12,4 milioane de dolari. Tranşele de plată cu termene scadente 2001-2002, în sumă de 3 milioane de dolari, se utilizează pentru difuzarea în Republica Moldova a programului de televiziune România 1, conform prevederile Addendumului semnat la Bucureşti la data de 24 iulie 2002, rămânând în sold suma de 9,4 milioane de dolari.

Obiectul de reglementare al Addendumului semnat la Bucureşti la 25 noiembrie 2004 îl constituie acordarea de către partea română a unei reeşalonări a sumei rămasă de rambursat de către Republica Moldova, de circa 9,4 milioane de dolari, pe o perioadă de 15 ani, cu o perioadă de graţie de 8 ani.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a întocmit un raport de adoptare, pe care Guvernul îl susţine în forma rezultată din raport.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc foarte mult.

Din partea comisiei, domnul preşedinte Mihai Tănăsescu.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Deci, prezentul proiect de lege are, în principal, ca obiect de reglementare ratificarea acestui addendum care a fost semnat la finele anului trecut, respectiv 25 noiembrie 2004, la Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova referitor la împrumutul pe termen lung acordat în 1993, în valoare de 20 de miliarde de lei.

Obiectul de reglementare îl constituie acordarea de către partea română a unei reeşalonări a obligaţiei de plată restante pe care Republica Moldova o are vizavi de România, de 9,4 milioane de dolari SUA, pentru o perioadă de 15 ani, cu o perioadă de graţie de 8 ani.

Aş vrea să vă informez că acest addendum care a fost semnat în noiembrie 2004, şi cu care sperăm să fim de acord astăzi, este primul pas pe care România l-a făcut vizavi de Republica Moldova în ceea ce priveşte restructurarea datoriei externe a acestei ţări, România fiind prima ţară care a fost de acord cu o rescandenţare a datoriei externe, de data aceasta ea constituind primul pas pentru celelalte ţări pentru care Republica Moldova a solicitat rescadenţări de datorii externe.

Astfel, acum Moldova poate să înceapă negocieri cu ceilalţi "scriitori" ai clubului de la Paris având în spate acest amendament şi această reglementare de reeşalonare a obligaţiei dintre România şi Republica Moldova.

De aceea, comisia noastră a aprobat cu unanimitate de voturi acest proiect de lege şi vă supunem plenului dumneavoastră aprobarea lui.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte... Da, vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mi s-a atras atenţia, din punct de vedere al redactării, al tehnicii legislative, din partea compartimentului de specialitate, că trebuie sintagma "semnat la Bucureşti la 25 noiembrie 2004", să fie ca o frază finală, şi nu în mijlocul frazei.

De aceea, vă rog, domnule preşedinte, să fiţi de acord cu această modificare a titlului, în aşa fel încât să corespundă tehnicii legislative care ne-a fost impusă.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Stimaţi colegi,

Dacă nu sunt intervenţii la dezbaterile generale, vă rog să ne pronunţăm asupra titlului, ţinând seama de observaţia pe care a prezentat-o domnul preşedinte Tănăsescu.

Da, domnule Nicolăescu, vă rog.

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Cred că propunerea domnului Tănăsescu nu este corectă, pentru că aici se referă la "Addendumul semnat la..." şi nu se referă la "acord". Altfel, se introduc mai multe confuzii. Deci, cred că este corect aşa cum este propus titlul proiectului de lege.

Domnul Adrian Năstase:

Cred că domnul Nicolăescu are dreptate.

Pentru că, practic, este acordul de bază din 1993 şi după aceea sunt nişte acorduri... E adevărat, ele nu sunt anexe, sunt addendumuri, sunt de fapt nişte protocoale.

Addendumul acesta este nu o anexă, ci este de fapt un protocol. Şi noi, de fapt, ratificăm acest protocol care se adaugă la acordul de bază. Deci ratificarea "..

De altfel, şi la articolul unic există exact aceeaşi problemă. Aştept punctul de vedere al comisiei. E corect aşa.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Domnule preşedinte, după discuţii cu cei de la compartimentul de specialitate, într-adevăr, avem şi avizul Consiliului Legislativ, rămâne în forma în care a fost prezentat.

Vă mulţumesc şi îmi cer scuze pentru inconveniente.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul unic. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră articolul unic.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi, proiectul de lege a fost aprobat.

În continuare, raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2002 privind modificarea şi completarea unor dispoziţii din Codul penal referitoare la infracţiuni contra demnităţii şi infracţiuni contra autorităţii, precum şi a unor dispoziţii din Codul de procedură penală.

Vă informez că la singurul punct în divergenţă, Comisia de mediere a adoptat textul Camerei Deputaţilor cu 13 voturi pentru şi un vot împotrivă.

Deci, conform procedurii din ultima vreme, nu mai este cazul să votăm această variantă pentru textul comisiei şi înseamnă că rămânem doar la nivelul de informare fiind vorba, până la urmă, de validarea textului aprobat anterior de către Camera Deputaţilor la acest punct.

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr.215/2001.

Propunerea legislativă se consideră adoptată, potrivit art.75 alin.2 din Constituţie. Termenul maxim de dezbatere, 30 aprilie 2005, a fost depăşit.

Da, vă rog, domnule deputat.

Domnul Constantin Tudor:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Constat cu surprindere că am împrumutat în Parlamentul României o tehnică din fotbal. Şi anume, tehnica tragerii de timp, pentru ca acte normative importante, propuneri legislative importante să nu poată fi supuse dezbaterii noastre.

Avem un caz astăzi şi încă unul mâine. Ambele vizează o lege pe care Guvernul o are trecută în Programul legislativ pentru anul în curs, Legea nr.215 privind administraţia publică locală.

Constat, de asemenea, că nu se coroborează sau nu se respectă exact câteva texte din Constituţie şi din regulament. În Constituţie, e drept, puţin mai lapidar, se spune aşa, la art.75 alin.2: "Prima Cameră sesizată se pronunţă în termen de 45 de zile".

În regulamentul nostru, la art.106 se precizează exact de la ce dată curge acest termen. Şi se precizează că acest termen curge de la data prezentării la Biroul permanent, dacă în cazul ordonanţei de urgenţă avem de la înregistrare, tot în art.106, la proiecte de lege avem de la depunerea la Biroul permanent.

Art.87 din regulament prevede clar: "Proiectele de legi şi propunerile legislative se înregistrează în ordinea prezentării lor". Deci nu acesta este termenul de care trebuie să ţinem cont când considerăm aprobarea tacită, ci de cel din fraza a doua "acestea se distribuie deputaţilor după prezentarea lor la Biroul permanent."

Rog staff-ul tehnic să verifice dacă aceste proiecte de lege sunt expirate, ţinând cont de 45 de zile de la înregistrare sau de la depunere.

Şi mai am speranţa că la Senat, aceste legi se vor dezbate, pentru că avem încă 4-5 asemenea proiecte şi cred că facem din Legea nr.215 orice altceva decât o lege organică nu.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc. Trecem la următorul punct de pe ordinea de zi. Propunerea legislativă privind declararea ca oraş a comunei Chitila, judeţul Ilfov.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul deputat Zamfir. Nu s-ar putea direct municipiu?

Domnul Gabriel Sorin Zamfir:

Avem un caz la Voluntari, domnule preşedinte, cred că îl cunoaşteţi foarte bine, că e coleg de-al dumneavoastră de partid, fost coleg de-al nostru şi trecut la dumneavoastră.

Ca şi deputat liberal de Ilfov, nu pot să nu promovez un astfel de proiect de promovare a comunei Chitila la statutul de oraş, atâta timp cât această localitate îndeplineşte toate criteriile prevăzute de lege pentru acest lucru.

Pentru cei care cunosc mai puţin, localitatea Chitila se află în imediata vecinătate a capitalei, a Bucureştiului, este despărţită de Bucureşti de şoseaua de centură, este străbătută de drumul naţional nr.7 - Bucureşti - Piteşti, şi are un plan urbanistic general reactualizat în 2004 care dă posibilitatea acestei localităţi să se dezvolte ca un orăşel în apropierea capitalei, cu toată infrastructura şi toate utilităţile necesare.

Localitatea a beneficiat şi de un Program SAPARD care i-a permis să lucreze serios la partea de apă şi canalizare. În momentul de faţă, pe cea mai mare suprafaţă a localităţii a fost asigurată această reţea de apă şi canalizare, se continuă lucrările în momentul de faţă, urmând ca şi partea de modernizare, asfaltare a tuturor drumurilor să fie avută în vedere, iar bugetul de pe acest an, un buget de aproape 80 de miliarde prevede şi astfel de lucrări.

Transportul în comun este asigurat, legătura cu oraşul Bucureşti atât cu transport în comun, cât şi altele. Comuna are în componenţă două sate: satul Chitila şi satul Rudeni. În momentul de faţă, aproape 90% din locuitori lucrează în activităţi neagricole, deci practic majoritatea cetăţenilor lucrează fie în Bucureşti, fie în teritoriul localităţii, acolo unde sunt deja dezvoltate mai multe activităţi economice. Localitatea dispune de patru şcoli, 27 săli de clasă, 4 grădiniţe, un centru cultural modern cu o sală de spectacole cu 250 de locuri, bibliotecă cu peste 17 mii de volume, dispensare, bază sportivă etc.

Potenţialul turistic este concretizat prin existenţa lacului Chitila şi vecinătatea pădurii Mogoşoaia; deja au început să fie omologate pensiuni turistice în zonă şi chiar restaurante cu specific.

Despre reţeaua de distribuţie a apei am vorbit.

La referendumul organizat şi desfăşurat în 21 septembrie 2005, cu respectarea Legii nr.3/2000, din totalul de 8800 de persoane înscrise pe listele electorale s-au prezentat 5198 de persoane, reprezentând 59% din totalul locuitorilor, astfel încât un număr de 4900 de voturi au fost pentru, ceea ce înseamnă peste 94%, astfel încât locuitorii au fost în mod categoric în favoarea declarării ca oraş a comunei Chitila.

Eu vă mulţumesc şi sper ca votul dumneavoastră să fie pozitiv.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc foarte mult.

Da, punctul de vedere al comisiei?

Domnul preşedinte Motreanu.

Domnul Dan Ştefan Motreanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia a analizat gradul de îndeplinire a principalilor indicatori cantitativi şi calitativi minimali prevăzuţi pentru localităţile urbane în anexa nr.2 din Legea nr.351/2001 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului naţional - secţiunea a IV-a, "reţeaua de localităţi" şi rezultă că în cazul comunei Chitila majoritatea indicatorilor sunt îndepliniţi.

Având în vedere că sunt îndeplinite toate criteriile stabilite de lege pentru trecerea acesteia de la rangul de comună la cel de oraş, avizul favorabil al Consiliului Legislativ, precum şi al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, comisia noastră propune adoptarea propunerii legislative.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să participe la dezbaterea generală? Da. Domnul deputat Ponta.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu propun să fie încă municipiu, voiam doar să fac o precizare pe care colegul meu liberal nu a făcut-o. Comuna Chitila îndeplinea de mai mulţi ani toate condiţiile necesare, însă autorităţile locale au considerat că e bine să mai amâne pentru că în acest moment au beneficiat de un Program SAPARD care n-ar fi fost altfel accesibil. Mai vreau doar să le spun colegilor mei de la PSD că dacă până acum primarii aleşi ai Chitilei au fost toţi de la liberali, dacă e oraş, probabil că primul primar ales va fi social-democrat.

Vă mulţumesc.

Voci din sală:

Şi va fi Victor Ponta!

Domnul Adrian Năstase:

Şi să menţionaţi şi rolul celui care a lărgit drumul care trece prin Chitila spre Târgovişte.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Dacă nu, vă sugerez să trecem la dezbaterea pe articole.

Titlul legii. Dacă sunt observaţii? Nu sunt observaţii.

vă rog totuşi să reţineţi propunerea de modificare terminologică pe care a sugerat-o comisia şi, de aceea, supun votului dumneavoastră titlul legii, în formularea propusă de comisie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.1, în formularea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.2. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei pentru art.2.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Este lege organică şi, de aceea, votul final îl vom da mâine. Daţi-mi voie să verific dacă erau mai multe articole. Nu. Erau două articole, deci, e în ordine; votul final mâine, la ora 11.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de sediu între Guvernul României şi Biroul coordonatorului special al Pactului de stabilitate pentru Europa de sud-est, semnat la Bucureşti la 16 iulie 2003.

Dacă din partea iniţiatorilor, doreşte cineva să ia cuvântul? Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Ionel Manţog:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Iniţiatorul susţine adoptarea acestei legi care încheie, de fapt, un proces mai amplu început la 16 iulie 2003, când a fost semnat acest acord. Sediul va fi în România, în Bucureşti, deocamdată, pentru că Chitila încă nu era oraş, poate în viitor.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Punctul de vedere al comisiei. Aveţi cuvântul, domnule preşedinte.

Domnul Sergiu Andon:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aşa cum arăta şi reprezentantul iniţiatorului, obiectul de reglementare priveşte un acord vechi de doi ani aproape. În plus, învederăm că este vorba de un acord foarte important pentru rolul României, pe care şi-l asumă în combaterea criminalităţii transfrontaliere, şi că de adoptarea legii privind acest acord de sediu depinde în mod direct statutul diplomatic al reprezentanţilor Secretariatului acestui birou al coordonatorului special al pactului de stabilitate, la rândul său, statut important pentru buna desfăşurare a activităţii pe care şi-o propune biroul.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a luat în discuţie acest proiect de lege, după ce a examinat şi avizele Comisiei pentru politică externă, Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, avizul Consiliului Legislativ exista deja, şi cu unanimitate de voturi comisia a hotărât să supună plenului Camerei propunerea de adoptare a legii.

Camera Deputaţilor este Cameră întâi sesizată.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc. Dacă doreşte cineva să participe la dezbaterea generală? Nu doreşte nimeni.

Începem dezbaterea proiectului de lege. În legătură cu titlul legii, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră titlul proiectului de lege.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul unic al legii. Dacă sunt observaţii. Nu sunt observaţii.

Supun votului dumneavoastră articolul unic.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Este o lege ordinară. Supun votului dumneavoastră final textul legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

În continuare pe ordinea de zi avem Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.80/2001 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea temporar, a locuinţelor de serviciu necesare unor categorii de personal din cadrul ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi instituţiilor publice.

Va trebui să-l dezbatem în procedură de urgenţă.

Rog preşedintele comisiei să facă propuneri pentru intervalele de timp.

Domnul Dan Ştefan Motreanu:

Domnule preşedinte,

Comisia propune trei minute pentru dezbateri generale şi un minut pentru fiecare articol.

Domnul Adrian Năstase:

Supun votului Camerei aceste propuneri ambiţioase.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Iniţiatorul dacă doreşte să ia cuvântul. Vă rog, aveţi cuvântul!

Domnul Ioan Andreica:

Mă numesc Ioan Andreica. Sunt secretar de stat la Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În conformitate cu Legea locuinţei, nr.114, locuinţa de serviciu este destinată funcţionarilor publici, angajaţilor unor instituţii sau agenţilor economici, acordat în condiţiile contractului de muncă, iar locuinţa de protocol este destinată utilizării de către persoanele care sunt alese sau numite în funcţii ori demnităţi publice, exclusiv pe durata exercitării acestui mandat.

Sfera beneficiarilor locuinţelor de serviciu a fost extinsă în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.80/2001, extinzându-se şi la persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică, miniştri sau funcţii asimilate funcţiilor de demnitate publică, precum şi la secretarii generali, directori generali şi la persoanele care sunt încadrate pe funcţii din cabinetul demnitarilor din cadrul ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi instituţii publice.

Problema cu care se confruntă astăzi beneficiarii de locuinţe este aceea că contravaloarea amortismentelor dotărilor, pentru că ele nu sunt puse la dispoziţie gratis, deci contravaloarea amortismentelor, de multe ori depăşeşte de trei-patru ori valoarea chiriei, ajungându-se în situaţia că potenţialii beneficiari de locuinţe se cazează la hotel de trei-cinci stele, cu costuri pentru bugetul de stat de peste 100 de milioane de lei pe lună, motiv pentru care ministerul nostru propune un articol care să reglementeze această situaţie, obligând instituţia care pune la dispoziţie locuinţa de serviciu să o pună cu dotări şi preţul total al chiriei şi, respectiv, cuantumul amortismentelor să fie suportate de instituţie, în suma maximă de 210 milioane de lei pe lună acordate de instituţie.

Comisiile de la Senat au propus un articol suplimentar privind interdicţia de vânzare a locuinţei pe durata cât beneficiarul de locuinţă are contract de închiriere.

Ministerul nostru este de acord cu acest articol suplimentar.

În concluzie, vă rugăm să ne acordaţi votul dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul. Nu.

Din partea comisiei dacă doriţi să ne spuneţi punctul de vedere în legătură cu această problemă importantă.

Domnul Dan Ştefan Motreanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ţinând cont de faptul că prin acest proiect de lege se are în vedere diminuarea cuantumurilor sumelor alocate de la bugetul de stat destinate suportării cheltuielilor pentru cazarea persoanelor îndreptăţite să beneficieze de locuinţe de serviciu şi protocol, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic propune plenului Camerei Deputaţilor aprobarea acesteia în forma adoptată de Senat.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc foarte mult.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Începem cu titlul legii. Dacă sunt observaţii. Nu sunt observaţii.

Supun votului titlul legii. Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? 7 abţineri.

Cu 7 abţineri, titlul legii a fost aprobat.

În ceea ce priveşte articolul unic, vă rog să observaţi modificările propuse de la Senat, dar eu supun votului dumneavoastră doar articolul unic, aşa cum a venit de la colegii noştri.

Supun votului dumneavoastră articolul unic.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

A, iertaţi-mă! Vă rog. 7 abţineri.

Cu 7 abţineri, articolul unic a fost aprobat.

Este o lege organică. Votul vă propun să-l dăm mâine la ora 11, asupra ansamblului legii.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.25/2005 pentru abrogarea art.31 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale, nr.36/1995.

Suntem în procedură de urgenţă. Invit biroul comisiei sesizate în fond, Comisia juridică, să facă propunerile regulamentare.

Domnul Sergiu Andon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Credem că două minute pentru discuţii generale şi două pentru singurul articol sunt suficiente. E vorba de abrogarea unui singur articol.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc pentru aceste sugestii.

Supun votului dumneavoastră propunerile biroului comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi, propunerile au fost acceptate.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului dacă doreşte. Doreşte.

Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Andreica:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Susţinem această lege în forma adoptată şi de către Senat. Este vorba de înlăturarea unui articol care condiţiona cercetarea, percheziţionarea, reţinerea sau trimiterea în judecată penală sau contravenţională a notarilor pentru fapte săvârşite în legătură cu exerciţiul activităţii lor profesionale, de avizul ministrului justiţiei. Prin obligaţii asumate de statul român, s-a promis că se va renunţa la acest aviz, iar notarii şi-au dat acordul spunând chiar că, de obicei, existenţa acestui aviz, atunci când se dădea, crea un impact negativ, în sensul că se considerau aproape condamnaţi.

Toată lumea este de acord cu înlăturarea acestui articol.

Vă mulţumim.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul. Nu doreşte nimeni.

Din partea comisiei, domnul preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Sergiu Andon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aşa este, toată lumea pare de acord. În comisie, voturile au fost mai nuanţate, 10 voturi pentru, 3 împotrivă, 3 abţineri. Este vorba de un pas înainte către obiectivul reducerii regimurilor de discriminare pozitivă, aşa-zisei inamovibilităţi sau imunităţi acordate unor categorii de persoane, deci subiect de drept. Notarii reintră în categoria cetăţenilor obişnuiţi sub aspectul posibilităţilor de a se fi constituit subiectul unor verificări prealabile şi a unor acte de urmărire penală.

Senatul a adoptat proiectul de lege privind abrogarea acestui art.31, iar Comisia juridică, cum spuneam, cu majoritate de voturi, propune plenului, de asemenea, adoptarea acestui proiect de lege. Este constituţional şi se încadrează în pachetul de legi solicitate de organismele europene.

Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Trecem la dezbaterea pe articole. Începem cu titlul legii.

Dacă sunt observaţii. Nu sunt observaţii.

Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul unic al legii. Dacă sunt observaţii. Nu sunt observaţii.

Supun votului dumneavoastră articolul unic. Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Este o lege organică. De aceea, votul final îl vom da mâine, la ora 11.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, pentru înţelegere, şi nu mă îndoiesc că, în afara calităţii dumneavoastră de preşedinte, această înţelegere provine şi din faptul că dumneavoastră sunteţi jurist.

Eu am vrut să iau cuvântul înainte de a vota un proiect de lege anterior, dar, din nefericire, şi asta am sesizat de foarte multe ori, în colţul acela se aude foarte prost. Noi, întotdeauna, avem tendinţa să vă întrerupem ca să vă întrebăm din nou ce aţi vorbit.

Aş face o solicitare celor care sunt în drept să facă nişte difuzoare mai bune acolo sau nu ştiu ce se întâmplă că în partea aceea (arată în partea stângă a sălii) aproape că nu există.

Acum, daţi-mi voie, în condiţiile astea, să exprim de ce ne-am abţinut la vot, dacă vreţi ca o procedură cumva, pentru că intenţionăm să facem o astfel de procedură ulterior, în privinţa legii care a reglementat imposibilitatea chiriaşului care deţine în chirie o locuinţă de serviciu de la Ministerul Justiţiei sau ministerul nu ştiu care, reprezentat prin domnia sa, a făcut apel la înţelegerea noastră, dar, din nefericire, noi nu am fost atenţi la ceea ce a zis domnia sa.

Iată ce presupune acest articol votat de Senat, nu ştiu în ce condiţii l-au votat dânşii, pentru că noi l-am votat aşa, într-o repezeală, şi nu prea am fost atenţi. Dar trec peste asta şi spun de ce intervin.

Se sancţionează dreptul omului de a interveni în justiţie. Şi spun aşa: eu, proprietarul acestei locuinţe, te dau afară din locuinţă în momentul în care dumneata te adresezi justiţiei cu ce? Nici măcar nu-l pârăsc, cu dorinţa de a face demersurile necesare, dacă se poate, să o cumpere. Este dreptul inalienabil al fiecărui cetăţean să se adreseze justiţiei. Pentru aceasta am muncit 15 ani. Nu ne-a plăcut când nu ne puteam adresa justiţiei înainte de 1989 şi acum revenim la o situaţie anterioară anului '89 şi spun: Te pedepsesc şi te învăţ minte să nu cumva să te adresezi justiţiei, că te dau afară din casă!

Iată ce aţi votat, domnilor. Nu ştiu dacă există o procedură viabilă, permisibilă, prin care să revenim la un asemenea vot, dacă nu, aşa cum a sugerat de fapt şi domnul preşedinte, mai este o cale, calea Curţii Constituţionale. Dar lucrul nu este atât de lezabil pentru noi, ca partid, cât este lezabil pentru un grup restrâns de oameni. Nu cred că ne vom bate aşa cu disperare pentru această mică scăpare pe care am avut-o noi în legislativ astăzi.

Totuşi, datoria mea de om cu capul limpede, nu întotdeauna, recunosc, nici astăzi nu l-am avut datorită şi faptului că n-am auzit bine, să vă informez asupra unui drept pe care noi l-am răpit, după 15 ani, unor cetăţeni, destul de mulţi probabil, de a se adresa liber, nestingheriţi, neimpuse sancţiuni din partea nimănui, justiţiei. Vă place, nu vă place, eu mi-am făcut datoria să sesizez acest lucru.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mircea Valer Puşcă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cu siguranţă, ceea ce am auzit anterior are mult bun simţ, dar că nu este exact. Cu alte cuvinte, ceea ce noi am aprobat, cu siguranţă, nu îngrădeşte dreptul de a se adresa justiţiei. Doar că legea specifică că regimul de locuinţă fiind regim de locuinţă în interesul serviciului, presupune dreptul proprietarului de a-şi asigura perpetuu această bază materială, pentru a asigura locuinţă celor care sunt angajaţi.

Cu alte cuvinte, chiar din text rezultă că nu se îngrădeşte dreptul de a se adresa justiţiei, cetăţeanul este liber să o facă, doar că, în situaţia în care o face, îşi pierde calitatea de chiriaş.

Cu alte cuvinte, nu se încalcă principiul consacrat în Constituţie prin care îngrădirea accesului la justiţie este nepermis. Cetăţeanul este liber să se adreseze justiţiei, doar că-şi asumă consecinţele date de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, vă rog să ascultaţi la difuzor!? (Se adresează domnului deputat Marcu Tudor)

Domnul deputat Hrebenciuc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Ilustrul nostru coleg, domnul Marcu Tudor, a afirmat că noi nu ştim ce am votat. Am fost extrem de atent când domnul secretar de stat ne-a explicat ce înseamnă amendamentul pe care colegii noştri de la Senat l-au adus şi a susţinut aici că ministerul este de acord cu amendamentul colegilor de la Senat, rugându-ne şi pe noi să-l votăm.

Pe de altă parte, am înţeles că este vorba de locuinţele de serviciu care sunt primite de minister şi fiind situaţiile care le ştim cu toţii, domnule Marcu Tudor, ştim ce am votat şi am fost de acord cu ceea ce s-a propus.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Nu dumneavoastră aţi fost iniţiatorul. (Se referă la domnul deputat Marcu Tudor care doreşte să intervină). Dânsul a menţionat iniţiatorul.

Domnul Marcu Tudor:

A menţionat numele meu şi pentru asta îi mulţumesc.

Pentru că se prefac amândoi că nu înţeleg ce am vrut să spun, nu am spus că îl îngrădim şi-l oprim să nu se adreseze justiţiei, dar îl pedepsesc dacă se adresează, îl opturez, îi spun: "Nu te adresa că te dau afară!"

De altfel, ce rău face că se adresează justiţiei, a luat deja cu japca locuinţa aia? Dacă vrea nu o vinde posesorul. Nu face nici un rău că se adresează justiţiei ca să-l sancţionez. Nu există nici o raţiune pentru care aveţi dreptate la o asemenea justificare. Nu am spus că nu-i dau voie să intre în actul de justiţie, dar am spus: Du-te, dar păţeşti, că te dau afară dacă te duci. Asta e. Indiferent dacă vă prefaceţi că înţelegeţi sau nu.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Mulţumesc.

Da. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mircea Valer Puşcă:

Stimaţi colegi,

Este evident că există în cadrul reglementat în România şi alte prevederi care aduc sancţiuni pentru încălcarea anumitor principii pe care legiuitorul, la momentul respectiv, l-a dat. Cu alte cuvinte, eu constat că, în ciuda faptului că în Constituţie dreptul de a vota este garantat, există şi posibilitatea prin care o hotărâre judecătorească poate să ridice acest drept, este specificat în reglementare.

În cazul în speţă, cel pe care-l discutăm, eu nu cred că prevederea respectivă poate să fie privită ca o sancţiune, este excesiv. Cetăţeanul care, în exerciţiul drepturilor sale, optează pentru ceva este în primul rând informat ce se întâmplă în acea situaţie.

Cu alte cuvinte, nu este sau nu trebuie să fie percepută ca o pedeapsă, ci doar ca o asumare a unui risc. El se poate adresa justiţiei, îşi pierd calitatea de chiriaş şi, în continuare, se judecă cu partea pe care a chemat-o în instanţă. Mie mi se pare perfect normal ca ministerele, instituţiile publice să-şi rezerve locuinţele de serviciu tocmai datorită faptului că acestea au un regim special de a asigura locuinţă personalului propriu. Vă mulţumesc.

Şi nu poate să fie ca o concluzie obiect de vânzare. Dar instanţa, dacă legiuitorul ar fi gândit altfel, ar fi acordat poate chiriaşului dreptul de a cumpăra, în ciuda faptului că legea stabileşte că parcul este pentru locuinţe de serviciu. Dacă noi dorim totuşi să ne exprimăm voinţa ca instituţiile statului să utilizeze eficient şi raţional bugetul, nu putem să creăm astfel sau să lăsăm astfel o cale lăturalnică prin care cetăţenii să dobândească locuinţe. Ei n-au decât să şi le cumpere ca atare de pe piaţa liberă sau altfel cum face orice cetăţean.

Cu alte cuvinte, să nu creăm discriminări pozitive pentru anumiţi cetăţeni care-şi pot cumpăra din parcul locuinţe de serviciu.

Mulţumesc mult.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ponta.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cred că trebuie să înţelegem foarte clar că e vorba de o lege care nu poate să afecteze un drept constituţional al accesului la justiţie. Nu e vorba aici de opţiune sau de un risc, ci e vorba de o sancţiune aplicată celui care se adresează justiţiei. Statul trebuie să-şi apere proprietatea, dar nu sancţionându-i pe cei care îndrăznesc să se adreseze justiţiei, ci apărându-se în instanţă care, dacă va fi cazul, va stabili acest drept.

Dacă doriţi să-i sancţionaţi pe cei care îndrăznesc să se adreseze justiţiei, putem să mai adăugăm ceva la acel alineat, să spunem că-l dăm afară din serviciu, sau că-i facem orice altceva, îl gonim din ţară. Din păcate, un asemenea text este neconstituţional şi, în mod sigur, ar fi fost foarte bine să avem un punct de vedere în primul şi în primul rând al Comisiei juridice.

Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Lucrurile sunt foarte simple şi dovedesc un infantilism juridic total. În primul rând, textul este absolut inutil şi încălcăm Constituţia în mod inutil. Pentru că nu ştim actul de bază pe care-l modifică, şi anume art.6 din ordonanţa de urgenţă care se modifică, spune aşa: "Imobilele care intră sub incidenţa prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă nu pot fi înstrăinate sub sancţiunea nulităţii absolute a actului de înstrăinare."

Deci, această pretinsă adresare justiţiei pentru cumpărare este absolut inadmisibilă prin însăşi textul ordonanţei. În aceste condiţii, modificarea nu-şi are nici un rost.

În al doilea rând, a spus domnul Ponta, şi sunt de acord cu colegul care a redevenit jurist de data aceasta, că nu pot prin lege, ni s-a dat exemplu, dar nu e vorba aici de exemple de îngrădiri. E vorba să punem mâna pe carte şi să citim Constituţia, art.21 alin.2: "Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept." Nu pot printr-o sancţiune să îngrădesc exercitarea unui drept. Dacă se găseşte cineva atât de temerar, am folosit un eufemism, ca să se adreseze justiţiei, ştiind că acţiunea sa este inadmisibilă, e dreptul lui să se adreseze, dar nu vă temeţi, aceste case pentru care, la ora actuală, statul plăteşte şi chirie şi întreţinere, o şi dotează, că asta este esenţa modificării, nu pot să fie înstrăinate.

Asta este tot. Deci, textul fără nici o discuţie, supune întregul proiect de lege, întreaga lege, cenzurii Curţii Constituţionale.

În aceste condiţii, vă rog să apreciaţi.

Domnul Adrian Năstase:

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să vă reamintesc câteva lucruri. În primul rând, această lege... domnule Nicolăescu, vă rog să luaţi loc, că n-am închis şedinţa. Vă rog să luaţi loc că spun lucruri foarte importante, ca de obicei.

Prima chestiune. Vreau să vă subliniez un lucru care poate are o anumită semnificaţie: legea n-a fost încă votată. Acest lucru se va produce, eventual, mâine. Aşa că eu consider discuţia de astăzi interesantă, dar cel mult sub semnul unor explicaţii înainte de vot.

În al doilea rând, vreau să vă spun, cu toată prietenia, că a fost în procedură de urgenţă. Ca atare, nu se puteau face amendamente, iar dacă erau, deci bănuiesc că şi dumneavoastră aţi avut de la PPRM reprezentanţi în Comisia pentru administraţie, aceste elemente puteau să fie ridicate acolo. Şi, de aceea, rugămintea mea la toţi colegii parlamentari, dacă s-ar putea să se uite la textele de lege şi în cadrul dezbaterilor din comisii, nu numai în plen, în aşa fel încât să putem să evităm aceste dezbateri aici.

Vreau să-l informez pe domnul deputat Bolcaş, cu toată prietenia, că între momentul legii de bază şi momentul în care s-a făcut modificarea la Senat, s-a dat dreptul în anumite situaţii să fie cumpărate anumite locuinţe de serviciu. practic, cei care au făcut acest amendament au avut în vedere o altă reglementare ulterior, şi, în final, să vă spun că şi eu consider că este inadmisibil ca cineva să fie sancţionat pentru o intervenţie pe care o face în instanţă, chiar dacă este slujbaş al unui minister.

Dar, rugămintea mea, aceste lucruri pe care le descoperim cu ingenuitate în plen, să le avem în vedere cu mai multă seriozitate la dezbaterile din comisii. Şi, de aceea, rog încă o dată, la nivelul comisiilor să discutăm foarte, foarte atent aceste lucruri.

În ceea ce priveşte acest text de lege, vă reamintesc, votul va avea loc mâine la ora 11,00.

Vă mulţumesc pentru prezenţă.

Facem o pauză de două minute şi urmează segmentul de timp rezervat interpelărilor şi răspunsurilor la întrebări.

după pauza

Doamna Daniela Popa:

Începem segmentul şedinţei consacrat răspunsurilor orale la interpelări.

Ţin să vă anunţ că pentru răspunsurile la interpelările către primul-ministru, domnul ministru delegat pentru relaţia cu Parlamentul, Bogdan Olteanu, solicită amânare, fiind prezent la Senat, respectiv pentru domnii deputaţi Mircia Giurgiu, William Brînză, Ştefan Baban, Vasile Filip Soporan, Ilie Merce.

De asemenea, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale solicită amânare pentru fundamentarea răspunsului pentru domnul deputat Mircia Giurgiu.

Ministerul Administraţiei şi Internelor solicită amânare pentru şedinţa din data de 23 mai 2005, pentru răspunsul la interpelările domnilor deputaţi Ioan Aurel Rus, grupul PPRM, şi Viorel Pupeză şi Emil Radu Moldovan, grupul parlamentar al PSD.

În concluzie, pentru şedinţa de astăzi avem răspunsuri orale la interpelări din partea Ministerului Justiţiei, dar şi Ministerul Justiţiei a solicitat amânare. Deci, rămân răspunsurile la interpelări din partea Ministerului Sănătăţii, din partea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi din partea Ministerului Economiei şi Comerţului.

Domnul ministru al Ministerului Economiei şi Comerţului, domnul Codruţ Ioan Sereş este prezent.

Începem cu răspunsurile la interpelări.

Răspunsul la interpelarea domnului deputat Aurel Vlădoiu, grupul parlamentar al PSD. Este în sală.

Poftiţi, domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Codruţ Ioan Sereş (ministrul economiei şi comerţului):

Doamna vicepreşedintă,

Domnilor deputaţi,

Privitor la interpelarea depusă de domnul deputat Aurel Vlădoiu, privind situaţia gravă din oraşul Ocnele Mari, vă comunicăm: după evenimentele din septembrie 2001, din câmpul 2 de sonde Ocnele Mari, care au culminat cu expulzarea unui volum de circa 1.600.000 mc. de saramură şi evacuarea a 113 gospodării, s-a acţionat în regim de urgenţă pentru implementarea măsurilor din etapa I. N-am să intru în detalii pentru etapa I, pentru că ele sunt cunoscute.

În continuare, pe baza proiectului întocmit de Consorţiul de cercetare-proiectare şi servicii, constituit din Universitatea Bucureşti, Institutul de cercetare-proiectare minier - Cluj, Institutul de cercetare ştiinţifică ICSITPML - Craiova, s-a trecut la executarea lucrărilor din etapa a II-a, care în esenţă au în vedere prăbuşirea controlată a tavanului cavernei.

Până la data actuală s-au executat şi finalizat următoarele lucrări: regularizarea şi decolmatarea pârâului sărat în aval de decantorul Ocnele Mari până la limita localităţii; executarea unui deversor şi consolidarea digului de retenţie; sunt în curs de lucru şi de finalizare forajele dirijate, lucrări care asigură dizolvarea sării din planşeu şi, în final, prăbuşirea controlată a acestuia. O să trec, de asemenea, mai repede pentru că toate aceste lucruri sunt iarăşi de nivelul începutului acestui an.

Situaţia s-a agravat începând cu data de 27 martie 2005, datorită apariţiei unui izvor în cuva de retenţie. Toate fenomenele acestea au îngreunat şi îngreunează mai mult lucrările de finalizare şi trecerea la prăbuşirea controlată a planşeului.

La data actuală, specialiştii Consorţiului, împreună cu executantul şi firma care asigură dirigenţia de şantier monitorizează în permanenţă situaţia din Câmpul 2 de sonde, în scopul menţinerii sub control a fenomenelor care se manifestă, şi adaptarea proiectului la situaţia din teren. Refacerea întregii infrastructuri şi ecologizarea zonei pot fi luate în calcul numai după finalizarea lucrărilor din această etapă. În şedinţa Consiliului tehnico-economic al ministerului din urmă cu patru zile, din 5 mai, care a analizat situaţia din Câmpul 2, de la Ocnele Mari, s-au stabilit o serie de măsuri care răspund şi la interpelarea dumneavoastră şi anume: au fost prezentate documentaţiile de evaluare a pagubelor, construcţiilor şi terenurilor particulare, inclusiv uzufructul pentru gospodăriile afectate din zona Câmpul 2 de sonde Ocnele Mari; membrii CTE au aprobat analizarea în comisia de specialişti a acestor documentaţii (întocmirea raportului de avizare-aprobare, alocarea fondurilor necesare şi trecerea efectivă la efectuarea plăţilor).

Precizăm că toate persoanele sau familiile îndreptăţite vor fi despăgubite pe baza acestor documentaţii întocmite de experţi autorizaţi sau atestaţi pentru astfel de lucrări.

Al doilea punct. Responsabilitatea privind refacerea infrastructurii, precum şi viabilizarea totală a zonei afectate de fenomenele apărute în Câmpul 2, revine Societăţii Naţionale a Sării, respectiv Ministerul Economiei şi Comerţului, care este acţionar majoritar, şi care sunt responsabili pentru asigurarea fondurilor necesare executării acestor lucrări. Refacerea infrastructurii şi ecologizarea zonei vor face obiectul unui proiect distinct, dar care poate fi pus în aplicare numai după executarea fazei II, respectiv prăbuşirea controlată a tavanului.

Până la data de 12, adică până peste trei zile, Consorţiul de cercetare-proiectare trebuie să prezinte un studiu de risc al zonei Câmpului 2 de sonde Ocnele Mari, ce urmează să fie analizat şi de către comisia tehnică-economică, şi care o să fie supusă spre avizarea membrilor. După avizarea-aprobarea acestui studiu, se vor parcurge etapele următoare prevăzute în legislaţia în domeniu.

Ce nu este scris în acest răspuns, dar ce pot să vă spun, este că am luat legătura şi cu Oltchim-ul şi cu Arpechim-ul, în ideea preluării în continuare, la capacitate maximă, a debitului de saramură care, mă rog, a apărut datorită acelui izvor sau datorită infiltraţiilor de apă suplimentare şi care nu erau prevăzute în acest punct al lucrărilor.

Am primit, mă rog, şi asigurări din partea Arpechim-ului că va încerca în continuare să amâne partea de reparaţii curente, astfel încât Oltchim-ul să poată lucra la capacitate maximă pentru instalaţia de PVC, şi ca urmare să fie în măsură să preia un debit către debitul maxim, în ceea ce înseamnă saramura, astfel încât să nu avem riscul prăbuşirii necontrolate a tavanului sau a plafonului respectivei cariere. Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, domnule ministru.

Domnule deputat, sunteţi mulţumit de răspuns? Doriţi să intervenţi. Da, poftiţi.

Domnul Aurel Vlădoiu:

Doamna preşedinte,

Domnule ministru,

Sunt mulţumit de răspunsurile domnului ministru Sereş, pe care le-a prezentat.

Eu am prezentat cele trei probleme foarte grele de la Ocnele Mari: despăgubirea, prăbuşirea controlată şi zona de risc, întrucât spuneam că oamenii nu pot să construiască nici un fel de coteţ în această zonă foarte importantă din Vâlcea, întrucât nu am stabilit zona de risc.

Ştiu că s-a amânat prăbuşirea controlată din cauza faptului că soda n-a funcţionat un număr de trei luni de zile, şi s-a amânat pentru luna iunie. Sperăm, fiind o premieră mondială, să avem o reuşită cu această prăbuşire controlată şi să putem să dezvoltăm, zicem noi, foarte bine această zonă de la Ocnele Mari, întrucât va fi cel mai mare lac de apă sărată din Europa, de 15 ha; va fi o premieră mondială. Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Ilie Merce, grupul parlamentar al PPRM, referitor la numirea de director general la Transgaz - Mediaş.

Domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Codruţ Ioan Sereş:

Doamna vicepreşedinte,

Domnilor deputaţi,

În legătură cu interpelarea formulată de domnul deputat Ilie Merce, privind situaţia conducerii de la Transgaz - Mediaş, vă comunicăm că, în primul rând, construcţia interpelării porneşte de la o premisă cu caracter pe care îl considerăm incert, respectiv că ar exista date potrivit cărora alegerea domnului Florin Muntean în funcţia de director general al Transgaz este nepotrivită. Şi, mă rog, se ajunge la o concluzie, că în cadrul întreprinderii s-ar fi creat o stare de spirit negativă, Transgaz - Mediaş fiind lipsită de o conducere competentă, ceea ce mai apoi pune în pericol siguranţa sistemului naţional de transport gaze naturale.

Sub aspectul primului grup de premise cum că alegerea domnului Florin Muntean este nepotrivită, apreciez că asemenea afirmaţii sunt neîntemeiate şi am să vă prezint şi considerentele. În primul rând, domnul Florin Muntean este absolvent al Facultăţii de Mecanică, secţia maşini termice, din cadrul Institutului Politehnic "Traian Vuia" - Timişoara. Domnul Florin Muntean are pregătire profesională şi experienţă necesară în domeniul transportului, inclusiv în cel al transportului pe conducte.

În ceea ce priveşte afirmaţia că domnul Florin Muntean are sau nu are pregătire de specialitate în domeniul transportului de gaze naturale, în primul rând, trebuie să cunoaştem în ce constă activitatea Transgaz - Mediaş şi activitatea acestei companii nu trebuie confundată cu activitatea Romgaz - Mediaş, aşa cum s-ar induce în finalul interpelării.

Dintr-un alt punct de vedere, directorul general al societăţii comerciale este şi trebuie să fie, în primul rând, un bun manager. Şi evident, după aceea, să fie şi bine pregătit în unul dintre domeniile inginerie, economic sau juridic, domenii care evident că revin şi în competenţa directorilor executivi.

Respectând această raţiune, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.79/2001 invocată prevede obligaţia încheierii unui contract de performanţă, prin care se stabilesc obiective şi criterii de performanţă, care trebuiesc îndeplinite de directorul general la o societate comercială cu capital de stat, contract de performanţă care, de altfel, a fost încheiat şi semnat şi de domnul Florin Muntean.

În ceea ce priveşte afirmaţia potrivit căreia domnul Florin Muntean nu ar avea vechimea prevăzută prin contractul colectiv de muncă la nivel de ramură, respectiv 10 ani în întreprindere, pentru a putea ocupa funcţia de director general, este pe de o parte falsă, iar pe de altă parte neîntemeiată, din următoarele motive: falsă, deoarece contractul colectiv de muncă în cauză nu prevede aceste condiţii, aceasta cu atât mai mult cu cât numirea în funcţie a directorului general a Transgaz - Mediaş se face conform HG nr.334/2001 şi nu conform unui contract colectiv de muncă; -neîntemeiată, deoarece dacă ne raportăm în mod direct la vechimea în Transgaz - Mediaş, se va putea constata că această întreprindere s-a înfiinţat abia în anul 2000, ca urmare a HG nr.334/2001 şi, ca urmare, o condiţie de vechime de 10 ani în întreprindere nu putea să fie îndeplinită în acest moment, practic, de nici o persoană.

Putem să constatăm din CV-ul domnului Florin Muntean că acesta a fost angajat al fostei Întreprinderi de extracţie gaze naturale, din 1982 până la transformarea acesteia în Regia Autonomă "Romgaz" şi în continuare, la Regia Autonomă "Romgaz", până la prima divizare a acesteia în anul 1992.

Ca urmare, domnul Florin Muntean nu este în conflict de interese, pe motiv că ar fi proprietarul Bazei de aprovizionare şi transport - Mediaş, nici o lege nereglementând existenţa unui conflict de interese între calitatea de director general la o societate comercială cu capital de stat şi calitatea de acţionar la o societate comercială cu capital privat. Funcţia de director general la o societate comercială cu capital de stat nu intră nici în categoria demnitarilor publici, şi nici în categoria funcţionarilor publici.

Din datele pe care le avem, din discuţiile pe care le-am avut cu directorii şi cu angajaţii de la Transgaz - Mediaş, în acest moment nu putem să concluzionăm că ar exista o stare de spirit negativă sau conflictuală şi care să fie de natură a pune în pericol sistemul naţional de transport gaze naturale.

Faţă de vechea conducere, singura schimbare în acest moment a intervenit la nivelul funcţiei de director general, datorită îndeplinirii condiţiilor de pensionare a fostului director general.

Considerăm că persoanele care asigură conducerea Societăţii Naţionale de Transport Gaze Naturale "Transgaz" au calităţile profesionale şi aptitudinile personale necesare pentru a asigura siguranţa sistemului naţional de transport gaze naturale. Reamintim că şi Transgaz-ul şi Romgaz - Mediaş sunt două societăţi naţionale distincte, atât sub aspect patrimonial şi juridic, cât şi sub aspectul obiectului de activitate.

Sperăm că informaţiile furnizate aduc lămuririle necesare referitoare la problema ridicată de dumneavoastră. Vă asigurăm, domnule deputat, de disponibilitatea Ministerului Economiei şi Comerţului de a vă comunica în termen orice alt răspuns ce va fi solicitat de dumneavoastră. Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat Ilie Merce, dacă doriţi să interveniţi? Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Ilie Merce:

Eu mulţumesc domnului ministru pentru amabilitatea de a răspunde la această interpelare. Sper ca lucrurile să fie aşa cum dânsul a afirmat astăzi. Dar faptul că domnul director general a fost plasat în această funcţie mai mult în baza unui algoritm politic, faptul că este interesat, că are o firmă care are afaceri cu instituţia pe care o conduce, faptul că totuşi nu este de specialitate, eu am încă rezerve că această întreprindere pe care o conduce nu va avea probleme.

Îi doresc succes domnului inginer şi sperăm să auzim numai de bine. Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Urmează răspunsul la două interpelări ale domnului deputat Ştefan Baban, grupul parlamentar al PPRM, referitoare la România şi cărbunele său şi la industria confecţiilor textile.

Domnule ministru Ioan Codruţ Sereş, aveţi cuvântul pentru celălalt, răspunsul la cele două interpelări, pentru domnul deputat Ştefan Baban.

Domnul Codruţ Ioan Sereş:

În ceea ce priveşte prima interpelare a domnului deputat Ştefan Baban privind situaţia industriei confecţiilor textile: răspunsul este destul de lung, de laborios să-l depunem în variantă scrisă în mod complet, şi o să vă rog să-mi permiteţi, doamnă vicepreşedinte, doamnelor şi domnilor deputaţi, să dau un răspuns, hai să spunem, cât de cât succint, luând elementele principale din acest răspuns elaborat.

În ceea ce priveşte greutăţile cu care se confruntă societăţile comerciale cu profil de confecţii textile din judeţul Botoşani, ca şi dificultăţile cu care se confruntă agenţii economici din industria textilă, acestea au fost dezbătute în cadrul mai multor întâlniri cu patronatele din industria prelucrătoare, la care au participat reprezentanţi ai Guvernului, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Economiei şi Comerţului şi ai Băncii Naţionale a României.

În urma întâlnirilor şi discuţiilor, au rezultat următoarele: începând din anul 2004, cursul de schimb a fost complet liberalizat, Banca Naţională a intervenit numai în cazuri cu totul speciale. Se estimează aprecierea în continuare a leului, ca urmare a liberalizării complete a contului de capital şi datorită investiţiilor masive directe şi de portofoliu din străinătate. măsurile de politică monetară şi valutară formulate şi aplicate de Banca Naţională a României au în vedere pregătirea cadrului de funcţionare a mecanismului pieţei libere.

O intervenţie din partea Guvernului, de a contracara efectele modificării nivelului dobânzilor şi cursurilor de schimb, ar genera în primul rând incoerenţă şi apoi persistenţa efectelor temporare negative, resimţite în prezent de către diverse categorii de agenţi economici.

La întâlnirea de la Guvern s-a stabilit şi ulterior a fost constituit un grup tehnic de lucru, format din reprezentanţi ai Guvernului, Banca Naţională a României şi Eximbank, precum şi ai patronatelor şi Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor.

În ceea ce priveşte creşterea importurilor de produse textile din China, vă informăm că s-au întreprins următoarele măsuri: la nivel european, comisarul european pentru comerţ a anunţat în data de 24 aprilie lansarea de către Comisia Europeană a unei investigaţii referitoare la importurile Uniunii Europene a nouă categorii de produse textile, urmare a escaladării exporturilor chineze de textile şi articole de îmbrăcăminte, în primul trimestru al anului în curs.

În cazul celor nouă categorii vizate, importurile au crescut într-un an cu ritmuri variind între 51 şi 534%. Având în vedere presiunea statelor membre, Comisia Europeană trebuie să desfăşoare o anchetă rapidă pentru a verifica şi decide eventuala adoptare a unor măsuri de salvgardare.

În România, avem aprobată o HG nr.287/7 aprilie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României din 11.04.2005, nr.301, privind procedura aplicabilă în cazurile în care este necesară o amânare a determinării definitive a valorii în vamă a produselor importate, şi care a fost aprobată şi pentru a evita importurile masive la preţuri mult scăzute a mărfurilor de pe piaţa chineză.

Pentru a face faţă provocărilor cu care se confruntă nu numai industria de confecţii textile românească, ci şi industria de confecţii textile din Uniunea Europeană, a fost reactualizată strategia de dezvoltare a industriei textile şi de confecţii de către Ministerul Economiei şi Comerţului, împreună cu asociaţiile profesionale, şi în mod special Federaţia patronală FEPAIUS, care cuprinde o serie de măsuri pentru creşterea competitivităţii în contextul intensificării concurenţei pe pieţele internaţionale.

Câteva elemente succinte, concrete:

1. în primul rând, implementarea standardelor de calitate, mediu, sociale, siguranţă ocupaţională şi a etichetei ecologice, prin susţinerea finanţării în proporţie de 50% pentru societăţile mari şi până 65% pentru întreprinderile mici şi mijlocii de către Ministerul Economiei şi Comerţului, în cadrul programului de creştere a competitivităţii produselor, cu o consecinţă directă asupra creşterii volumului de vânzări în lanţurile de magazine vest-europene.

Pentru condiţiile concrete în care o anumită societate se poate încadra în cadrul acestui program, toate datele sunt disponibile pe site-ul Ministerului Economiei şi Comerţului;

2. adoptarea unor măsuri de protecţie netarifară, similare cu cele din Uniunea Europeană, referitoare la standardele de calitate, urmare a acţiunilor de colaborare întreprinse de patronatul industriei uşoare şi patronatele din marile lanţuri de magazine;

3. asigurarea în mai mare măsură a bazei de materii prime indigene, prin alocarea de subvenţii producătorilor agricoli pentru dotarea cu utilaje specifice şi pentru lucrările agricole, şi societăţilor comerciale prelucrătoare a materiilor prime sezoniere din agricultură (in, cânepă, lână);

4. dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii din acest domeniu, prin creşterea cofinanţării cheltuielilor de dotare şi modernizare a proceselor de producţie, în cadrul programelor administrate de către Agenţia naţională a întreprinderilor mici şi mijlocii şi cooperaţie;

5. prin modificările pe care intenţionăm să le aducem la Legea energiei şi liberalizarea pieţei de energie la circa 83%, începând cu 1 iulie, practic orice companie, orice agent comercial devine consumator eligibil care poate să-şi achiziţioneze de pe piaţa liberă energia electrică necesară desfăşurării activităţii, în afara celui mult-blamat tarif binomial de tip A33, care nu mai devine obligatoriu de la acea dată.

Având în vedere concurenţa internaţională în creşterea accentuată la confecţii de îmbrăcăminte, în special din partea Chinei, de asemenea şi producătorii români de confecţii textile şi-au asumat o serie de măsuri, printre care se regăsesc: realizarea de produse complete din colecţiile proprii; eficientizarea achiziţiilor de materii prime de pe pieţe adecvate.

În ceea ce priveşte EURATEX (Organizaţia Europeană de Textile şi Îmbrăcăminte), vă informăm că FEPAIUS (Federaţia Patronală a Industriei Uşoare din România) a devenit membru cu drepturi depline, reprezentând România, iar ca membru observator este Asociaţia textiliştilor din România (ATEROM).

Sperăm că informaţiile furnizate aduc lămuririle necesare referitoare la problema ridicată de dumneavoastră. De asemenea, menţionăm faptul că în atenţia colegilor mei din Ministerul Economiei şi Comerţului există o permanentă grijă pentru acest sector, care reprezintă o pondere semnificativă în exporturile realizate de România. vă asigurăm, domnule deputat, de disponibilitatea Ministerului Economiei şi Comerţului de a vă comunica în termen orice alt răspuns ce va fi solicitat de dumneavoastră. Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat, doriţi să interveniţi? Vă rog.

Domnul Ştefan Baban:

Domnule ministru,

Vă mulţumesc foarte mult pentru răspunsul pe care mi l-aţi dat. Să ne ajute Dumnezeu să şi-l transpunem în practică. Nu întâmplător am venit cu această interpelare, pentru că au venit patronii care se ocupă cu industria textilă în judeţ, dar mai ales în municipiu, aşa cum vă arătam, 11.000 de persoane în municipiu lucrează în confecţii textile, şi nu pot decât să mă bucur că dumneavoastră aţi luat în serios interpelarea mea, aşa că sigur se vor găsi şi soluţii, mai ales că majoritatea dintre ei au fost în mari deficienţe financiare după căderea cursului valutar. Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Celălalt răspuns, înţeleg că este în scris, domnule ministru? Se prezintă. Bun, prezentaţi şi răspunsul la următoarea interpelare.

Domnul Codruţ Ioan Sereş:

În ceea ce priveşte răspunsul la interpelarea domnului deputat Ştefan Baban privind România şi cărbunele său, vă comunicăm următoarele: România are un potenţial de resurse minerale foarte diversificat, principala substanţă minerală fiind cărbunele, care potrivit ultimelor evaluări are o rezervă biologică de 3,7 miliarde tone, din care lignitul reprezintă 2,8 miliarde tone, iar huila 0,9 miliarde tone, lignitul şi huila constituind rezerva industrială a resursei de energie primară.

Pentru gestionarea acestei resurse a fost elaborată strategia industriei miniere pentru perioada 2004-2010, strategie care este în momentul de faţă în proces de reactualizare, cu termen sfârşitul acestei luni.

Strategia industriei miniere prevede asigurarea unei capacităţi de producţie la lignit între 30-35 milioane tone pe an, în funcţie de cererile sistemului energetic, această producţie realizându-se numai din cariere unde costurile de extracţie sunt mici, activitatea fiind rentabilă. Totodată, precizăm faptul că lignitul produs în cariere nu este subvenţionat.

În ceea ce priveşte huila, în strategie sunt prevăzute măsuri de asigurare a unei capacităţi de 3,5 - 4 milioane tone pe an. Subvenţionarea huilei va fi asigurată până în 2010 inclusiv, perioadă până la care activitatea de extracţie a huilei se va concentra pe perimetrele care permit o extracţie cu costuri mai mici, şi unde prin mecanizare vor putea fi realizate randamente de extracţie, care să asigure costuri mai mici de producţie. După 2010, extracţia huilei din Valea Jiului şi Anina va trebui să fie realizată numai în condiţii de eficienţă economică.

În ceea ce priveşte elementele mai sus-menţionate, vă informăm că sectorul de cărbune se va menţine la nivelul cerut de sistemul energetic, funcţionând după regulile economiei de piaţă; respectiv ca şi elemente concrete, până în 2007 şi respectiv până în 2010, vor trebui eliminate subvenţiile din sectorul minier. Pentru aceasta, avem în vedere - pe de o parte - rămânerea în funcţiune doar a acelor perimetre miniere care pot să îşi acopere din venituri şi din producţie costurile, deci în condiţii de rentabilitate economică.

Cum putem să facem acest lucru? Pe de o parte, prin dimensionarea corespunzătoare a resurselor umane, de aceea a şi apărut acea Hotărâre de Guvern privind disponibilizările din acest an, care se ridică la 7.628. În egală măsură, prin crearea unor noi complexe energetice, astfel încât să avem o legătură strânsă între producătorul de cărbune şi principalul consumator de cărbune, care va fi astfel direct interesat în reducerea costurilor de exploatare, dar în egală măsură şi de asigurarea acelei cantităţi la un preţ care să permită acoperirea costurilor. Şi nu în ultimul rând, dar nu este vorba aici, în special, de cărbune, deşi şi pentru cărbune au fost primite astfel de scrisori de intenţie, privatizarea unor perimetre. Este adevărat că pentru minele de cărbune a fost exprimat interes numai pentru acele structuri cunoscute sub numele de complex energetic.

Faţă de cele prezentate, sper că informaţiile furnizate şi informaţiile pe care şi eu vi le-am putut furniza de ultimă oră aduc lămuririle necesare referitoare la problema ridicată de dumneavoastră şi vă asigur, domnule deputat, de disponibilitatea ministerului de a vă comunica în termen orice alt răspuns. Este un lucru cât se poate de evident că în sectorul minier nu ne dorim disponibilizări, ci ne dorim măsuri mult mai ample, care să prevadă şi înlocuirea locurilor de muncă cu alte locuri de muncă, dar şi viabilizarea acelor perimetre care permit acest lucru.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc. Domnule deputat?

Domnul Ştefan Baban:

Doamna preşedinte,

Sigur că domnul ministru mi-a dat răspunsul pe care-l doream; era normal să aibă o strategie până în 2010, legat de exploatarea cărbunelui.

L-aş ruga pe domnul ministru ca, într-adevăr, să aibă grijă de oamenii disponibilizaţi, pentru că în vechea guvernare tot s-a promis şi nu s-a făcut mai nimic, s-au creat tot felul de agenţii - fantomă care au mâncat banii, fără a crea locuri de muncă. Dar s-ar părea că ministerul a intrat pe mâna cui trebuie şi că vom avea şi rezultatele pe care le aşteptăm. Vă mulţumesc şi vă promit că vă voi deranja ori de câte ori o să mi se pară că ceva trebuie lămurit.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Ioan Ţundrea, Grupul parlamentar al P.U.R., de sâmbătă, 7 mai, Grupul parlamentar al Partidului Conservator. Mâine se va face şi anunţul oficial în plenul Camerei Deputaţilor. Răspunsul va fi oferit de către domnul secretar de stat Ioan Andreica. Pentru domnul deputat Ioan Ţundrea.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Andreica (secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului):

Domnule deputat Gheorghe Ţundrea...

Doamna Daniela Popa:

Ioan Ţundrea!

Domnul Ioan Andreica:

Îmi cer scuze! S-a strecurat o greşeală...

Referitor la interpelarea dumneavoastră adresată ministrului nostru şi înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 192B/2005, vă comunicăm următoarele: obiectivul de investiţii, "Apărare şi consolidare DN 57 Orşova-Pojejena şi DN 57A Pojejena-Socol" a fost promovat şi aprobat înainte de anul 1990, ca fiind un ansamblu de lucrări complexe de consolidare şi apărare, ca urmare a acordurilor la nivel guvernamental, semnate de către oficialii ţării noastre şi de cei ai fostei Republici Socialiste Federative Iugoslavia, în vederea creşterii potenţialului de exploatare a ansamblului hidroenergetic al Complexului "Porţile de Fier I", titular al investiţiei fiind fostul Minister al Energiei Electrice.

Începând cu anul 1990, o dată cu reorientarea politicilor economice ale României, obiectivul mai sus menţionat a fost trecut exclusiv în sarcina Ministerului Transporturilor, prin Administraţia Naţională a Drumurilor, finanţarea lucrărilor fiind suportată din fondul de la bugetul de stat şi din fondul special al drumurilor publice.

În 1997, din cauza lipsei de fonduri necesare solicitate la majoritatea obiectivelor de investiţii, inclusiv pentru DN 57 şi DN 57A, au fost sistate lucrările până la aprobarea bugetului de stat, fiind exceptate numai obiectivele care aveau condiţii reale de punere în funcţiune în acel an.

Începând cu 1998, finanţarea lucrărilor la obiectivul de investiţii "Apărare şi consolidare DN 67 Orşova-Pojejena şi respectiv DN 57A Pojejena-Socol" a fost suportată numai din fondul special al drumurilor.

Toate tipurile de lucrări la drumurile naţionale din România: investiţii, reparaţii capitale şi întreţinere curentă au fost suportate din fondul special al drumurilor.

Volumul lucrărilor fiind foarte mare, alocaţiile prevăzute pentru DN 57 Orşova-Pojejena şi DN 57A Pojejena-Socol nu au putut fi în permanenţă susţinute la nivelul necesar.

Creşterea preţurilor la principalele materiale de construcţii şi a carburanţilor a condus la mărirea semnificativă a costurilor de execuţie, implicit la mărirea valorii devizului general al lucrărilor.

În anul 2005, pentru obiectivul menţionat sunt prevăzute fonduri în valoare de 63,3 miliarde lei, urmând ca în funcţie de viitoarele posibilităţi de finanţare acest obiectiv să fie finalizat în anul 2008.

Pentru modernizarea reţelei de drumuri naţionale, inclusiv pentru derularea continuă a lucrărilor la obiectivul de investiţii: "Apărare şi consolidare DN 57 Orşova-Pojejena şi DN 57A Pojejena - Socol", precizăm că în prezent resursele financiare interne sunt insuficiente.

De aceea, Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, interesat de desfăşurarea unui trafic fluent în această zonă, în concordanţă cu demersurile actuale ale autorităţilor locale şi centrale de dezvoltare a acestei zone defavorizate, derulează o intensă activitate pentru completarea acestora cu resurse financiare externe, prin diverse demersuri, la principalele bănci internaţionale.

Mai fac precizarea suplimentară că bugetul anului 2005 nu este suficient nici pentru acoperirea unor facturi încă din 2004. Deci, ministerul face eforturi susţinute, la acest început de an, pentru a contracta credite în vederea susţinerii unor lucrări, inclusiv a celor semnalate de dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat, dacă doriţi să interveniţi? Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Ţundrea:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Permiteţi-mi să vă spun, de la acest microfon, La mulţi ani! Vreau să-l salut pe domnul ministru Ioan Codruţ Sereş, pentru că a făcut răspunsul în direct, sigur, îl salut şi pe secretarul de stat, deşi m-aş fi bucurat dacă era domnul ministru aici.

În ceea ce priveşte interpelarea mea, constat că unele din puncte nici măcar nu au fost atinse. Eu le-am solicitat tocmai pentru că ştiam că nu mai sunt foarte mulţi bani. Am solicitat să se verifice devizele, facturile, decontările care nu s-au stipulat în acest răspuns. V-aş ruga, domnule secretar de stat, dacă aţi putea comenta acest răspuns. Sigur că eu cunosc problema de acolo, dar cred că acest drum care ne leagă de Europa ar trebui, totuşi, prins în prioritatea Guvernului, aşa cum am solicitat în interpelare.

V-aş ruga să îmi daţi un răspuns în scris şi, eventual, să fim aproape, în aşa fel încât atunci când apar fondurile externe de care dumneavoastră faceţi vorbire, să aduc şi eu la cunoştinţa cetăţenilor de acolo care stau într-adevăr într-o zonă defavorizată şi, din păcate, România pierde, pentru că avem o zonă foarte frumoasă, unde am putea să atragem investiţii străine în domeniul turismului şi chiar al investiţiilor pentru resurse minerale.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Înţeleg, domnule secretar de stat, că urmează un răspuns suplimentar în scris, da?

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Marius Iriza, Grupul parlamentar al P.P.R.M. Nefiind în sală, predăm răspunsul în scris.

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Nicolae Popa, Grupul parlamentar al Partidului Conservator, referitoare la autorizaţiile de transport rutier internaţional. Răspundeţi dumneavoastră, domnule secretar de stat Ioan Andreica.

Domnul Ioan Andreica:

Domnule deputat Nicolae Popa, referitor la interpelarea dumneavoastră adresată ministerului nostru şi înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 211B, vă comunicăm următoarele: politica actuală a Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului în domeniul transporturilor rutiere constă în promovarea şi susţinerea unui mediu concurenţial, loial şi echitabil, pentru operatorii de transport român, în derularea transporturilor rutiere internaţionale de marfă.

Menţionez că numărul autorizaţiilor de transport rutier internaţional pe care România îl primeşte din partea statelor cu care are încheiate acorduri rutiere bilaterale şi care asigură accesul operatorilor de transport români pe teritoriul statelor respective este limitat, el stabilindu-se prin negocieri bilaterale, ţinându-se seama de interesul reciproc al fiecărui stat în asigurarea accesului transportatorilor săi pe teritoriul celuilalt stat.

Realitatea confirmă faptul că interesul statelor din Europa de Vest, inclusiv Italia, exemplul ales de dumneavoastră, de a derula transporturi pe teritoriul României este mult mai mic decât cel manifestat de operatorii de transport români, de a derula astfel de transporturi pe teritoriul statelor respective.

De aceea, contingentul de autorizaţii negociat cu statele din Europa de Vest nu acoperă necesităţile operatorilor de transport români.

Asumându-şi responsabilitatea negocierii contingentelor de autorizaţii Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului consideră creşterea numărului contingentelor de autorizaţii derulate deficitare, o prioritate a politicii sale.

Impactul pe care politica Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului l-a avut asupra înnoirii parcului de autovehicule pentru transportul rutier internaţional de marfă a avut un rol esenţial în pregătirea operatorilor de transport români pentru a face faţă eficient competiţiei pe această piaţă.

Îmbunătăţirea modului de distribuţie a autorizaţiilor pentru transportul rutier internaţional de marfă, alt aspect sesizat în interpelarea dumneavoastră, cât şi problemele cu care s-au confruntat operatorii de transport, prin repartizarea electronică a autorizaţiilor, prin implementarea Hotărârea Guvernului nr. 1973/2003, probleme sesizate în repetate rânduri de aceştia, au condus la elaborarea unui proiect de Hotărâre de Guvern pentru modificarea acesteia.

Prin prezentul proiect dorim să conferim ministerului nostru o responsabilitate mai mare în stabilirea algoritmului de distribuire a autorizaţiilor, astfel încât problemele pe care le sesizaţi să poată fi soluţionate eficient şi operativ. Proiectul respectiv a fost trimis în luna aprilie Inspectoratului General pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei, instituţie împuternicită să opereze în sistemul informatic pentru distribuirea electronică a autorizaţiilor de transport rutier internaţional de marfă.

În prezent aşteptăm răspunsul acestei instituţii la proiectul propus, în funcţie de care vom putea iniţia acţiuni concrete în acest sens.

Totodată, aşa cum am arătat, prin politica noastră actuală dorim să corectăm problemele apărute în perioada 2000-2004, iar noua orientare pe care o configurăm acum, dorim să servească mai bine interesele operatorilor de transport, mulţi dintre ei aparţinând IMM-urilor, transportatorilor mari, cu infrastructură puternică, cât şi politicii sectoriale a Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.

Cu deosebită consideraţie, semnează domnul ministru Gheorghe Dobre.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Nicolae Popa. Înţeleg că vreţi să interveniţi? Aveţi cuvântul.

Domnul Nicolae Popa:

Mulţumesc, doamna preşedintă, mulţumesc şi domnului secretar de stat pentru răspunsul oferit. Mulţumesc pentru solicitudine, pentru că într-adevăr a existat o preocupare serioasă, în vederea reparărilor şi, bineînţeles, a îndrepta lucrurile în această direcţie, pentru că sunt foarte mulţi transportatori internaţionali nemulţumiţi. De ce? Pentru că, în primul rând, ei au făcute nişte investiţii foarte mari în domeniul acesta, în domeniul îmbunătăţirii condiţiilor pentru transport şi bineînţeles au cheltuit sume uriaşe pentru a se pune la punct şi a îndeplini condiţiile impuse de celelalte state vestice.

Sigur că eu m-am referit în interpelarea mea şi am făcut trimitere şi la faptul că dumneavoastră, ministerul, va trebui să reluaţi aceste negocieri, în special cu Italia, unde problemele sunt cele mai acute şi într-adevăr unde ridică şi nemulţumirile cele mai mari. Şi, de asemenea, mă bucur şi vă felicit că aţi luat această decizie, ca prin Hotărâre de Guvern să preluaţi această acţiune de distribuţie a autorizaţiilor la Ministerul Transporturilor, pentru că dumneavoastră sunteţi titularul şi, într-adevăr, dumneavoastră trebuie să urmăriţi această acţiune. Şi, ştiţi dumneavoastră, când sunt mai mulţi intermediari, lucrurile încep să se complice şi cred că şi această interpunere a acestei agenţii din partea Ministerului Comunicaţiilor îngreunează foarte mult lucrurile şi, bineînţeles, că s-au încercat tot felul de experimente care n-au rezolvat problemele.

De aceea, eu vă rog să preluaţi această problemă, Ministerul Transporturilor să se ocupe în mod direct de chestiunea aceasta şi, într-adevăr, să reluaţi şi negocierile, în aşa fel încât să obţinem numărul de autorizaţii suficiente pentru a elimina şi a înlătura aceste nemulţumiri care sunt în momentul de faţă.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule secretar de stat, mai interveniţi? Nu. Este în regulă.

Urmează răspunsurile la interpelări din partea Ministerului Sănătăţii. Răspunsul la interpelarea domnului deputat Lakatos Petru, Grupul parlamentar al U.D.M.R. Este în sală, da? Din partea Ministerului Sănătăţii, domnul secretar de stat Ervin Zoltan Szekely.

Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.

Domnul Szekely Ervin Zoltan (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Mulţumesc, doamna preşedintă de şedinţă.

Aş vrea să transmit scuzele domnului ministru Mircea Cinteză pentru că nu poate personal să răspundă la interpelările din această seară. A avut această intenţie, însă, situaţia deosebită care s-a creat în urma grevei furnizorilor de medicamente l-a împiedicat să vină şi să prezinte personal răspunsurile date la interpelări.

Referitor la interpelarea domnului deputat Lakatos Petru, înregistrată la Camera Deputaţilor, privind achitare taxelor pentru efectuarea expertizei medico-legale, vă comunicăm următoarele.

Potrivit prevederilor art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 1 din 2000 privind organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicină legală, aprobată prin Legea nr. 459 din 2001, cu modificările şi completările ulterioare, serviciile prestate din dispoziţia organelor de urmărire penală sau a instanţelor judecătoreşti, ori la cererea persoanelor interesate, se efectuează contra cost, veniturile realizate urmând a fi utilizate de instituţiile de medicină legală, conform prevederilor legale.

Prevederile art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 1 din 2000 privind organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicină legală, aprobată prin Legea nr. 459 din 2001, se referă la decontarea cheltuielilor de către anumite instituţii doar în cazul în care lucrările medico-legale au fost dispuse de organele de urmărire penală sau de instanţele judecătoreşti. Astfel, cheltuielile necesare pentru efectuarea constatărilor expertizelor, precum şi a altor lucrări medico-legale dispuse de organele de urmărire penală sau de instanţele judecătoreşti constituie cheltuieli judiciare care se avansează de stat şi se suportă în condiţiile legii, după cum urmează: a) dacă lucrările au fost dipuse de instanţele judecătoreşti, din bugetul de venituri şi cheltuieli al Ministerul Justiţiei; b) dacă lucrările au fost dispuse de procurori, din bugetul de venituri şi cheltuieli al Ministerului Public; c) dacă lucrările au fost dispuse de organele de cercetare penală, din bugetul de venituri şi cheltuieli al Ministerului de Interne.

Examinările medico-legale la cererea persoanelor interesate, precum şi orice alte lucrări medico-legale se efectuează potrivit art. 17 alin. 1 lit. c) din Ordonanţa Guvernului sus-amintită.

Având în vedere cele menţionate, precum şi faptul că serviciul de medicină legală al judeţului Bihor nu este furnizor de servicii medicale aflat în relaţii contractuale cu Casa de Asigurări de Sănătate, precizăm că din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate nu se poate deconta contravaloarea taxelor pentru efectuarea constatărilor, expertizelor medico-legale şi a altor lucrări medico-legale.

În contextul celor precizate, vă transmitem anexat adresa postului de poliţie Oşorhei, al Inspectoratului de Poliţie al judeţului Bihor, din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, către Serviciul medico-legal Bihor, prin care postul de poliţie Oşorhei solicită serviciului medico-legal Bihor efectuarea unei expertize medico-legale de necropsie, pentru numitul Suciu Gavril.

Astfel, având în vedere cele menţionate, considerăm că doamna Suciu Eva este îndreptăţită a fi despăgubită, în baza prevederilor art. 8 din Legea nr. 459 din 2001, din bugetul de venituri şi cheltuieli al Ministerului de Interne.

Vă mulţumim.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, intervenţie? Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Lakatos Petru:

Domnule secretar de stat, vă mulţumesc pentru răspuns.

O singură treabă mai lipseşte. Întrebarea sună în felul următor: ce intenţionează să facă ministerul, ca asemenea situaţii să nu se mai repete? Eu mă aşteptam la un angajament, să trimită măcar o circulară, ca să ştie cei care efectuează astfel de analize sau examene sau prestează aceste servicii, să nu pretindă bani de la cei de la care nu trebuie să ceară. Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc. Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Szekely Ervin Zoltan:

Suntem de acord cu domnul deputat şi, în viitor, vom elimina aceste abuzuri din partea lucrătorilor serviciilor de medicină legală care, într-adevăr, în loc să pretindă aceste taxe de la Ministerul de Interne, le-au pretins de la aparţinătorii de familie a persoanei decedate, care şi aşa au fost într-o situaţie şi morală şi materială dificilă.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc.

Doamna deputat Daciana Sârbu, Grupul parlamentar al P.S.D. nu este în sală. Răspunsul la interpelare se va prezenta în scris.

Domnul deputat Dan Dumitru Zamfirescu, Grupul parlamentar al P.P.R.M., de asemenea nu este în sală. Răspunsul se va prezenta în scris.

Doamna deputat Gabriela Nedelcu, Grupul parlamentar al P.S.D.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Szekely Ervin Zoltan:

Referitor la interpelarea doamnei deputat Gabriela Nedelcu, înregistrată la Camera Deputaţilor, privind situaţia bolnavilor ce au beneficiat de transplant, vă comunicăm următoarele: în luna aprilie 2005 erau în evidenţa Caselor de asigurări de sănătate un număr de 1.011 pacienţi transplantaţi care, conform legislaţiei în vigoare, beneficiază în tratamentul ambulatoriu de medicamente decontate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

În cadrul subprogramului 2.12 - "Transplant de organe şi ţesuturi", pentru anul 2005, din bugetul F.N.U.A.S. se suportă doar cheltuielile pentru reactivii necesari testelor pentru receptorii de organe şi ţesuturi, pentru un număr de 225 de pacienţi, la un cost mediu - bolnav testat/ an - de 20 milioane lei.

Tratamentul cronic al pacienţilor cu stare post-transplant se suportă din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate alocat asistenţei cu medicamente în ambulatoriu.

Până în 4 aprilie 2005, pacienţii cu stare post-transplant, ca, de altfel, şi asiguraţii cu alte 30 boli cronice menţionate în Ordinul Ministerului Sănătăţii CNAS nr. 546/469/2001 beneficiau lunar pentru afecţiunea respectivă de o prescripţie de 13 medicamente, a cărei valoare, dacă depăşea suma de 2 milioane lei, respectiv 3 milioane de lei în 2005, medicul prescriptor întocmea un referat de justificare ataşat la fişa pacientului. Medicamentele DCI-uri, ce puteau fi prescrise în stările post-transplant, erau nominalizate în Lista denumirilor comune internaţionale ale produselor medicamentoase de care beneficiază asiguraţii în tratamentul ambulatoriu fără contribuţie personală, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 516 din 2003.

Deoarece preţul de referinţă pentru medicamentele fără contribuţie personală era definit ca preţul de vânzare cu amănuntul, asiguraţii cu stare post-transplant beneficiau gratuit de medicamentele necesare.

Hotărârea Guvernului nr. 235 reglementează, începând din 4 aprilie 2005, modalitatea de prescriere, eliberare şi decontare a medicamentelor, cu şi fără contribuţie personală.

Această hotărâre de Guvern introduce prevederi noi, care au creat în primele săptămâni de aplicare disfuncţionalităţi în prescrierea şi eliberarea medicamentelor, nu numai pentru pacienţii cu stare post-transplant.

Adnotarea unor medicamente, limitarea numărului de medicamente din sublista c) care pot fi prescrise pe o reţetă, imposibilitatea asocierii de două sau mai multe medicamente adnotate, introducerea compensării 100% la preţ de referinţă, definit ca preţul cel mai mic corespunzător unităţii terapeutice aferente aceleiaşi forme farmaceutice din cadrul aceleiaşi denumiri comune internaţionale şi pentru fiecare concentraţie şi pentru sub-lista c) au pus pacienţii cu stare post-transplant în imposibilitatea de a-şi obţine integral tratamentul.

Începând din 20 aprilie 2005, după modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 235 din 2005, prin Hotărârea Guvernului nr. 309 din 2005, prescrierea şi eliberarea medicamentelor pentru starea post-transplant a intrat într-un ritm normal.

Persoanele cu transplant care se aflau în tratament cu ciclosporină neoral vor primi în continuare acest medicament fără contribuţie personală.

Ministrul sănătăţii, profesor doctor Mircea Cinteză, s-a întâlnit în data de 6 mai 2005 cu membrii Consiliului ştiinţific al Agenţiei Naţionale de Transplant.

După consultarea specialiştilor în domeniul transplantului şi analiza argumentelor de ordin ştiinţific s-a concluzionat că eliberarea medicamentelor imunosupresoare, către pacineţii care au beneficiat de transplant, trebuie să respecte strict protocolul de imunosupresie.

Concluzia Consiliului ştiinţific a fost că pacienţii cărora li s-a prescris ciclosporina neoral vor primi acest medicament fără contribuţie personală şi nu se va proceda la înlocuirea acestuia cu medicamente generice.

Totodată, se susţine ideea introducerii treptate a medicamentelor generice în practica centrelor de transplant din România, ceea ce va face posibilă acumularea de experienţă în acest sens şi formarea de opinii fundamentate ştiinţific.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Doamnă deputat, vă rog să interveniţi. Aveţi cuvântul.

Doamna Gabriela Nedelcu:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Consider că aceşti oameni, practic, s-au născut a doua oară, de aceea trebuie să aveţi grijă să alocaţi la timp fondurile necesare medicaţiei, pentru că, în caz contrar, nu se ajunge decât la pierderea organului transplantat sau chiar la moarte. Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă deputat.

Urmează răspunsul la interpelarea sau interpelările domnului deputat Mircia Giurgiu. O interpelare sau două interpelări aveţi, că văd că e acelaşi titlu la interpelare, referitor la Serviciul de ambulanţă al judeţului Cluj?

Domnul Mircia Giurgiu (din sală):

Două probleme diferite.

Doamna Daniela Popa:

E în regulă. Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.

Domnul Ervin Zoltan Szekely:

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor, privind includerea Serviciului judeţean de ambulanţă al judeţului Cluj printre unităţile sanitare cu personalitate juridică ce pot beneficia de finanţare din partea consiliului judeţen, vă comunicăm următoarele:

În baza prevederilor art. 4 lit. a) din Legea nr. 99/2004 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 70/2002 privind administrarea unităţilor sanitare publice de interes judeţean şi local, preşedinţii consiliilor judeţene şi primarii comunelor, oraşelor, municipiilor şi ai sectoarelor municipiului Bucureşti asigură sumele necesare pentru cheltuielile de întreţinere şi gospodărire, reparaţii, consolidare, extindere şi modernizare a unităţilor sanitare publice, în limita creditelor bugetare aprobate cu această destinaţie în bugetele locale.

Conform acetor reglementări, Serviciul de ambulanţă al judeţului Cluj, care este o unitatee sanitară publică, poate beneficia de sumele din partea consiliului judeţen în situaţia în care există credite bugetare aprobate cu această destinaţie în bugetele locale.

Cu privire la propunerea de completare a Hotărârii de Guvern nr. 867/2002 privind trecerea unor imobile din domeniul privat al statului şi administrarea Ministerului Sănătăţii în domeniul public al judeţelor şi în administrarea consiliilor judeţene respective, facem următoarele precizări:

Pentru serviciile de ambulanţă nu putem completa Hotărârea de Guvern nr. 867/2002, întrucât aceasta a fost elaborată şi în baza Legii nr. 146/1999 privind organizarea şi funcţionarea spitalelor şi se aplică numai imobilelor în care funcţionează unităţi sanitare cu paturi. Ministerul Sănătăţii a iniţiat proiectul de hotărâre de Guvern privind trecerea unor imobile în care îşi desfăşoară activitatea serviciile de ambulanţă, direcţiile de sănătate publică, centrele de aparatură medicală şi centrele de transfuzie sanguină din domeniul privat al statului şi administrarea Ministerului Sănătăţii în domeniul public al judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor şi în administrarea consiliilor judeţene sau consiliilor locale, după caz.

Semnează ministrul sănătăţii, profesor doctor Mircea Cinteză.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, interveniţi? Vă rog.

Domnul Mircia Giurgiu (din sală):

Da, scurt.

Doamna Daniela Popa:

Vă rog.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Vă, mulţumesc, domnule secretar de stat.

Solicitarea celor de la ambulanţă era, datorită faptului că cei de la consiliul judeţen ar avea fonduri mai multe pentru susţinerea acestui serviciu, dacă ar trece în subordinea consiliului judeţen.

Doamna Daniela Popa:

Răspunsul la cea de a doua interpelare.

Domnul Ervin Zoltan Szekely:

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor, privind deblocarea posturilor vacante din cadrul Serviciului de ambulanţă al judeţului Cluj, vă comunicăm următoarele:

În conformitate cu prevederile art. 35 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2004 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului contractual din unităţile sanitare publice din sectorul sanitar, la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă a Guvernului mai sus-menţionate, respectiv, 1 ianuarie 2005, se suspendă ocuparea prin concurs a posturilor vacante din statul de funcţii, precum şi a celor care se vor vacanta ca urmare a restructurării, externalizării şi privatizării unităţilor sanitare.

Prin excepţie de la aceaste prevederi, ordonatorii principali pot aproba o dată pe trimestru, până la 1 septembrie, organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante, cu condiţia încadrării în fondurile aprobate, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice şi al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, pentru unităţile finanţate prin sistemul de asigurări sociale de sănătate.

Conform prevederilor mai sus menţionate, cu avizul favorabil al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, s-a solicitat Ministerului Finanţelor Publice organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante. Cu adresa nr. 17131/8.04.2005, Ministerul Finanţelor Publice face cunoscut Ministerului Sănătăţii că: "Având în vedere dificultăţile financiare cu care se confruntă sistemul sanitar în privinţa asigurării fondurilor necesare aplicării prevederilor privind creşterile salariale aprobate pentru anul 2005, Ministerul Finanţelor Publice nu poate aviza organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante".

Prin legea de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 225/2004 s-a propus modificarea art. 35, în sensul că: "Ordonatorii principali de credite pot aproba o dată pe trimestru organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante, cu condiţia încadrării în fondurile aprobate".

Cu stimă, ministrul sănătăţii, profesor doctor Mircea Cinteză.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, dacă doriţi să interveniţi? Vă rog.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Domnule secretar de stat,

Vă informez că, în cursul zilei de vineri, cei de la Ambulanţa Cluj m-au anunţat că au mai plecat 4 persoane, în total sunt 31 de posturi blocate, aşa că se descurcă foarte greu. Şi rugămintea lor a fost să intervin chiar atunci şi am spus să aibă răbdare până astăzi, poate reuşim să deblocăm măcar câteva din posturile care sunt blocate, fiindcă este nevoie, pentru o bună funcţionare a Serviciului de ambulanţă din judeţul Cluj.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Cu aceasta, şedinţa noastră s-a încheiat. Vă doresc o seară bună.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,15.