Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse de domnul Miron Tudor Mitrea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Nicolae-Titu Gheorghiof şi Victor Viorel Ponta, secretari.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că din totalul celor 331 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 268; sunt absenţi 63, din care participă la alte acţiuni parlamentare un număr de 11 deputaţi.

La Biroul permanent al Camerei Deputaţilor au fost înregistrate următoarele iniţiative legislative:

1. Reexaminarea la cererea preşedintelui României a Legii privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr.64/2004 pentru completarea art.3 din Decretul-Lege nr.126/1990 privind unele măsuri referitoare la Biserica Română Unită cu Roma (greco-catolică), reexaminată de Senat în şedinţa din data de 16 mai 2005.

Cu această lege a fost sesizată, în vederea reexaminării, în fond, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

Termen de depunere a raportului: 31 mai 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

2. Reexaminarea la cererea preşedintelui României a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.130/2004 privind unele măsuri pentru vânzarea către societăţile comerciale, companiile şi societăţile naţionale din sectorul energiei, petrolului, gazelor naturale, resurselor minerale şi al industriei de apărare, precum şi de către alţi agenţi economici din subordinea Ministerului Economiei şi Comerţului, a locuinţelor pe care aceştia le au în patrimoniul personalului propriu, titularilor contractului de închiriere sau pensionarilor cu ultimul loc de muncă la aceşti agenţi economici, reexaminată de Senat în şedinţa din data 16 mai 2005.

Cu această lege a fost sesizată, în vederea reexaminării în fond, Comisia pentru industrii şi servicii.

Termen de depunere a raportului: 31 mai 2005

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea amendamentului convenit între Guvernul României şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Zagreb la 18 noiembrie 2004, şi respectiv la Bucureşti la 15 decembrie 2004, şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.21/1998 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare privind Proiectul cadastrului general şi publicităţii imobiliare, în sumă de 25,5 milioane dolari SUA, semnat la Washington la 23 ianuarie 1998, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 26 mai 2005

Cameră decizională: Senatul.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

4. Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Beregsău Mare, iniţiată de domnul deputat Viorel Oancea, membru al grupului parlamentar al PNL.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 31 mai 2005

Cameră decizională: Senatul.

5. Proiectul de lege privind unele măsuri prealabile lucrărilor de reabilitare a infrastructurii feroviare publice, adoptat de Senat în şedinţa din data de 19 mai 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, urmând a elabora un raport comun, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice.

Termen de depunere a raportului: 26 mai 2005

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

6. Proiectul de Lege privind reglementarea situaţiei financiare a Administraţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare - S.A., a asociaţiilor utilizatorilor de apă pentru irigaţii şi altor agenţi economici şi instituţii publice care desfăşoară activităţi de îmbunătăţiri funciare prin suportarea de la bugetul de stat pentru anul 2005 a unor cheltuieli efectuate în anul 2004, adoptat de Senat în şedinţa din data de 19 mai 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 26 mai 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

7. Propunerea legislativă pentru completarea art.4 din Ordonanţa Guvernului nr.15/2002 privind introducerea unor tarife de utilizare a infrastructurii de transport rutier, iniţiată de domnul deputat Kelemen Attila Bela Ladislau, membru al grupului parlamentar al UDMR, respinsă de Senat în şedinţa din 19 mai 2005.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, precum şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 26 mai 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

8. Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.120/2002 privind aprobarea Sistemului de susţinere şi promovare a exportului cu finanţare de la bugetul de stat, adoptat de Senat în şedinţa din data de 19 mai 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize - Comisia pentru industrii şi servicii; Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 7 iunie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

9. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii fondului funciar nr.18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, iniţiată de domnii deputaţi Daniel Buda, Augustin Zegrean, Monica Iacob-Ridzi, Ioan Oltean, membri ai grupului parlamentar al PD, respinsă de Senat în şedinţa din data de 19 mai 2005.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru avize - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 9 iunie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

10. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România, aprobat prin Legea nr.424/2002, iniţiată de domnul deputat Kerekes Karoly, membru al grupului parlamentar UDMR, respinsă de Senat în şedinţa din data de 19 mai 2005.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 9 iunie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

11. Propunerea legislativă pentru abrogarea Ordonanţei Guvernului nr.15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România, cu modificările şi completările ulterioare, aprobată prin Legea nr.424/2002, a Legii nr.424/2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.15/2002 privind introducerea unor tarife de utilizare a infrastructurii de transport rutier, a Ordonanţei Guvernului nr.51/2004 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România, aprobată în Legea nr.415/2004 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.51/2004 pentru modificarea completarea şi Ordonanţei Guvernului nr.15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România, iniţiată de domnul senator Gheorghe Funar, membru al grupului parlamentar al PPRM, respinsă de Senat în şedinţa din data de 19 mai 2005.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 9 iunie 2005

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

12. Propunerea legislativă privind libertatea religioasă în România, iniţiată de domnul senator Răzvan Theodorescu, membru al grupului parlamentar al PSD, respinsă de Senat în şedinţa din data de 19 mai 2005.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport; Comisia pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 9 iunie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

13. Proiectul de Lege pentru acceptarea Deciziei nr.1 a Comitetului Mixt România - Statul Israel, din 21 februarie 2005, de amendare a Protocolului nr.3 privind definirea noţiunii de produse originare şi metode de cooperare administrativă, din Acordul de Comerţ Liber dintre România şi Statul Israel, semnat la Bucureşti, la 30 ianuarie 2001, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 31 mai 2005.

Cameră decizională: Senatul.

14. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune, republicată, iniţiată de domnul deputat Kelemen Hunor, membru al Grupului parlamentar al UDMR.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 26 mai 2005.

Cameră decizională: Senatul.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

În conformitate cu prevederile art.15 alineatele (2) şi (3) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:

• Legea privind înfiinţarea comunei Boghiş, judeţul Sălaj, prin reorganizarea comunei Nuşfalău;
• Legea pentru aderarea Guvernului României la Acordul privind protecţia reciprocă a secretului invenţiilor din domeniul apărării, pentru care s-au făcut cereri de brevetare, adoptat la Paris la 21 septembrie 1960 şi la Acordul privind comunicarea, în scopuri de apărare, a informaţiilor tehnice, adoptat la Bruxelles la 19 octombrie 1970;
• Legea pentru ratificarea Acordului de împrumut între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, destinat finanţării proiectului privind reforma sectorului sanitar - faza a II-a, semnat la Bucureşti la 28 ianuarie 2005;
• Legea pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, privind finanţarea Proiectului pentru modernizarea sistemului de informare şi cunoaştere în agricultură, semnat la Bucureşti la 28 ianuarie 2005;
• Legea pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Regatului Suediei privind cooperarea în combaterea criminalităţii organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substanţe psihotrope şi precursori, traficului de fiinţe umane, terorismului şi a altor infracţiuni grave, semnat la Bucureşti la 10 mai 2004;
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.58/2002 privind modificarea şi completarea unor dispoziţii din Codul penal referitoare la infracţiuni contra demnităţii şi infracţiuni contra autorităţii, precum şi a unor dispoziţii din Codul de procedură penală.

Primul proiect de lege de pe ordinea de zi este Proiectul de Lege pentru Ratificarea Convenţiei dintre România şi Republica Ungară privind controlul traficului de frontieră rutier şi feroviar, semnat la Bucureşti la 27 aprilie 2004.

Iniţiatorul, aveţi cuvântul. Vă rog să vă prezentaţi.

Domnul Mircea Alexandru:

Domnule preşedinte,

Mă numesc Mircea Alexandru. Sunt secretar de stat pentru relaţia cu Parlamentul în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Prin proiectul de lege se propune ratificarea Convenţiei între România şi Republica Ungară privind controlul traficului de frontieră rutier şi feroviar, convenţie semnată la Bucureşti, la 27 aprilie 2004. Convenţia respectivă a fost semnată pentru partea română de către domnul Ioan Rus, fost ministru al administraţiei şi internelor, iar pentru partea ungară de către doamna Monica Lampert.

Precizăm şi faptul că această convenţie, în ansamblul său, este structurată după modelul acordului-cadru în acest domeniu. Prin acest document juridic bilateral se stabilesc principiile şi regulile cooperării în cursul efectuării controlului traficului la frontiera de stat asupra persoanelor şi mărfurilor, precum şi asupra mijloacelor de transport, care trec frontiera de stat, în scopul facilitării acestui control, precum şi de a simplifica şi fluidiza trecerea peste frontiera comună.

Menţionăm şi faptul că semnarea, respectiv ratificarea acestui document juridic bilateral reprezintă un angajament asumat în procesul de integrare a României în Uniunea Europeană, în special în ceea ce priveşte promovarea unor relaţii de parteneriat cu statele vecine.

Potrivit legislaţiei române, pentru a intra în vigoare convenţia trebuie să fie ratificată de către Parlament prin lege.

Având în vedere aceste aspecte, vă adresez rugămintea de a aproba proiectul de lege în forma prezentată. Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, aveţi cuvântul din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Domnul Eugen Bejinariu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La lucrările din cadrul comisiei au fost prezenţi 21 de deputaţi. În urma dezbaterii în şedinţa din 17 mai 2005, cu unanimitate de voturi pentru, comisia a hotărât să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea acestui proiect de lege în forma prezentată de reprezentantul Guvernului.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

La discuţii generale, dacă din partea grupurilor parlamentare se înscrie vreun coleg. Înţeleg că nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege pe articole.

Titlul legii. Dacă sunt intervenţii? Nu.

Titlul legii a fost adoptat în unanimitate.

Dacă pentru articolul unic al legii sunt colegi care doresc să facă intervenţii. Înţeleg că nu.

Articolul unic al legii a fost adoptat în unanimitate.

Avem de-a face cu o lege ordinară.

De aceea, am să supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Proiectul de lege a fost adoptat în unanimitate.

Trecem la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.32/2005 pentru ratificarea Acordului de compensare între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare privind Proiectul de privatizare a societăţilor comerciale filiale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice "Electrica Banat" - S.A. şi "Electrica Dobrogea" - S.A., semnat la Bucureşti la 20 aprilie 2005, în legătură cu garanţia parţială de risc acordată de Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi aprobarea acordurilor care compun garanţia parţială de risc.

Potrivit prevederilor art.108 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Conform prevederilor art.110, 111 şi 112 din Regulament, urmează să aprobăm timpul afectat luărilor de cuvânt la articole, cât şi durata de timp afectată dezbaterii acestui proiect de lege.

Îl invit pe colegul Tănăsescu să ne facă propuneri.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte, vă propun 3 minute cu 1 minut.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Supun propunerea comisiei votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Iniţiatorul, aveţi cuvântul. Vă rog să vă prezentaţi.

Doamna Mara Râmniceanu:

Bună ziua. Mă numesc Mara Râmniceanu. Sunt secretar de stat pe relaţia cu Parlamentul în cadrul Ministerului Finanţelor Publice.

Deci, proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului de compensare între România şi Banca Inaternaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare privind proiectul de privatizare a societăţilor comerciale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice "Electrica Banat" S.A. şi "Electrica Dobrogea" S.A., semnat la Bucureşti pe 20 aprilie 2005.

Acordul de compensare reglementează garanţia parţială de risc acordată de BIRD, prin care se garantează pe o perioadă de 5 ani de la data transferului de proprietate asupra acţiunilor care fac obiectul contractelor de privatizare în numele şi în contul statului român, până în limita sumei de 60 de milioane de euro, precum şi dobânzile şi alte costuri aferente, riscurile decurgând din modificarea, abrogarea cadrului de reglementare, neaplicarea sau aplicarea incorectă a reglementărilor privitoare la distribuţia şi furnizarea de energie electrică adoptate de Autoritatea Naţională de reglementare în domeniul energiei electrice.

Garanţia parţială de risc se numără printre condiţiile precedente, agreate de investitorul Enel SpA. Deci, tranzacţia privind garanţia parţială de risc se compune din următoarele acorduri: Acordul de sprijin guvernamental între Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de garant, şi Ministerul Economiei şi Comerţului, în calitate de parte tehnică, pe de o parte, şi "Electrica Banat" şi "Electrica Dobrogea" în calitate de beneficiar, pe de altă parte. Mai cuprinde acord de credit şi rambursare între Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de solicitant, şi City Bank, selectată potrivit procedurii BIRD, în calitate de bancă emitentă a scrisorii de garanţie în favoarea celor două societăţi comerciale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice, şi acordul de compensare între România, reprezentată de Ministerul Finanţelor Publice, şi BIRD.

Principalele elemente financiare ale tranzacţiei sunt: valoarea cumulată a scrisorii de garanţie este de 60 milioane de euro pentru ambele societăţi de distribuţie şi furnizare a energiei electrice rambursarea sumelor trase din scrisoarea de garanţie împreună cu dobânda aferentă se va efectua de Ministerul Finanţelor Publice, în termen de 12 luni de la data fiecărei trageri, iar în cazul în care Ministerul Finanţelor Publice nu efectuează plăţile în termenul stabilit, respectiv 12 luni de la data tragerii, se execută garanţia parţială de risc acordată de BIRD.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc. O să vă rog ca pe viitor să faceţi o notă mai succintă a prezentării de motive. În general, colegii noştri deputaţi ştiu să citească. Dacă au iniţiatorii lucruri suplimentare de prezentat, cu toată plăcerea, dacă nu, notele acestea le citim şi noi.

Vă mulţumesc oricum.

Comisia.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Prezentul proiect de lege are ca obiect, aşa cum spunea şi iniţiatorul, reglementarea ratificării Acordului de compensare între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, respectiv Banca Mondială, privind proiectul de privatizare a celor două societăţi comerciale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice, respectiv "Electrica Banat" S.A. şi "Electrica Dobrogea" S.A., proiect care a fost semnat în aprilie anul acesta.

Acordul de compensare reglementează această garanţie parţială de risc acordată de Banca Mondială, prin care se garantează pe o perioadă de 5 ani de la data transferului dreptului de proprietate asupra acţiunilor care fac obiectul contractelor de privatizare în numele şi contul statului român, până în limita sumei de 60 milioane de euro, precum şi dobânzile şi alte costuri aferente riscurilor decurgând din modificarea, abrogarea cadrului de reglementare, precum şi neaplicarea sau aplicarea incorectă a reglementărilor privitoare la distribuţia şi furnizarea de energie electrică, adoptate de către autoritatea de resort.

Mecanismul privind acoperirea riscurilor de reglementare specifice în sectorul distribuţiei şi furnizării de energie electrică a fost propus investitorului italian ENEL, deoarece acesta luase în calcul în oferta sa un risc de reglementare relativ mare, care conducea la creşterea indicatorului numit rată de recuperare reglementată, la un nivel de peste 14% şi respectiv 12% în primele două perioade de reglementare.

Astfel de valori ar fi dus la influenţarea tarifelor la consumatori, fiind în detrimentul dezvoltării economiei generale. Pentru a păstra preţul din oferta ENEL, dar scăzând indicatorul amintit mai sus la valori rezonabile, respectiv de 10%, a fost necesară eliminarea parţială a riscului de reglementare perceput de către ENEL prin oferirea acestei garanţii parţiale de risc de reglementare.

Faţă de suma iniţială a tarifului pentru următorii 8 ani, este foarte bine de ştiut, estimată doar pentru cele două societăţi comerciale filiale ale S.C. "Electrica", la aproximativ 50 milioane de euro, s-a găsit o formulă care reduce această sumă de aproape 10 ori, fără a lua în considerare şi efectul la nivelul naţional, având în vedere că indicatorul de recuperare menţionat este unul sectorial, aplicat pentru toate societăţile de distribuţie şi furnizare a energiei electrice.

Vreau să vă spun, domnule preşedinte, stimaţi colegi, că acest instrument este primul instrument pe care România îl foloseşte într-o tranzacţie de privatizare, tocmai cu scopul de a nu afecta tariful în cadrul unei operaţiuni de privatizare, şi tocmai pentru ca acesta să rămână scăzut, iar utilizatorii, respectiv persoanele fizice şi persoanele juridice, să poată să susţină acest tarif pe care noul proprietar îl impune.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia a aprobat, în unanimitate de voturi, acest proiect de lege şi de aceea vă supun dumneavoastră aprobarea lui în plenul Parlamentului.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

La discuţii generale, dacă este din partea grupurilor parlamentare vreo intervenţie? Nu există.

Intrăm la dezbaterea legii pe articole.

Titlul legii. Dacă există intervenţii? Nu.

S-a adoptat în unanimitate.

Articolul unic al legii. Dacă există intervenţii? Nu.

S-a adoptat în unanimitate.

Titlul ordonanţei de urgenţă. Dacă există intervenţii? Nu.

S-a adoptat în unanimitate.

Art.1 al ordonanţei de urgenţă. Dacă există intervenţii? Nu.

S-a adoptat în unanimitate.

Art.2 al ordonanţei de urgenţă. Dacă există intervenţii? Nu.

Adoptat în unanimitate.

Art.3. Dacă există intervenţii? Nu.

S-a adoptat în unanimitate.

Art.4. Dacă există intervenţii? Nu.

Adoptat în unanimitate.

Art.5. Intervenţii? Nu.

Adoptat în unanimitate.

Art.6. Dacă sunt intervenţii? Nu.

Adoptat în unanimitate.

Art.7. Dacă există intervenţii? Nu.

Adoptat în unanimitate.

Art.8. Dacă există intervenţii? Nu.

Adoptat în unanimitate.

Anexa nr.1. Dacă există intervenţii? Nu.

Adoptată în unanimitate.

Anexa nr.2. Dacă sunt intervenţii? Nu.

Adoptată în unanimitate.

Anexa nr.3. Dacă sunt intervenţii? Nu.

Adoptată în unanimitate.

Legea are caracter ordinar. O supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Proiectul de lege a fost adoptat în unanimitate.

Propunerea legislativă pentru modificarea unor prevederi din Legea nr.393/2004 privind statutul aleşilor locali.

Iniţiatorul? Nu este.

Domnul Ioan Oltean nu este deputat?

Comisia, vă rog, aveţi cuvântul. Nu prea este corect.

Domnul Mircea Duşa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege se referă la modificarea Legii nr.393 privind statutul aleşilor locali.

În comisie au fost discutate propunerile făcute de iniţiatori.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Prima Cameră sesizată este Camera Deputaţilor.

Cameră decizională: Senatul.

A fost admis, de asemenea, un amendament şi comisia propune plenului Camerei să adopte proiectul de lege.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Dacă la dezbateri generale grupurile parlamentare vor să intervină? Nu.

Începem dezbaterea pe articole. Titlul legii. Comisia ne propune modificarea titlului legii conform raportului. Dacă există intervenţii? Dacă nu, supun votului dumneavoastră propunerea comisiei.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Partea de introducere a articolului unic, nemodificat.

Dacă există intervenţii? Nu există. Adoptat în unanimitate.

Alineatul 2 al art. 18. Textul din proiect. Comisia propune să-l adoptăm nemodificat.

Dacă există intervenţii? Nu există. Adoptat în unanimitate.

Alineatul 4 al art. 34 se abrogă. Comisia ne propune să adoptăm această soluţie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Nr. curent 3 din raportul comisiei: "Alin. 5 al art. 34 va avea următorul cuprins ..." şi textul curge mai departe. Comisia ne propune adoptarea nemodificată a textului Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

"Alineatul 3 al art. 69 va avea următorul cuprins" este textul pe care comisia ne propune să-l eliminăm.

Cine este de acord cu propunerea de eliminare din partea comisiei? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Propunerea legislativă a fost adoptată pe articole. O trimitem la votul final mâine la şedinţa de la ora 12,00.

Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Boghicea, judeţul Neamţ, prin reorganizarea comunei Bîra.

Iniţiatorii? Vă rog să vă prezentaţi, domnule deputat.

Domnul Dorinel Ursărescu:

Mă numesc Dorin Ursărescu.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comuna Boghicea, propusă a se înfiinţa, cuprinzând satele Căuşeni, Nistria şi Slobozia a avut acest statut şi înainte de anul 1968, când, prin reorganizarea administrativ-teritorială prevăzută de Legea nr. 2 din 1968 a fost desfiinţată, iar satele sale componente, Boghicea, Slobozia, Căuşeni şi Nistria au fost arondate comunei Bîra.

În viitoarea comună Boghicea s-au păstrat în stare bună clădirile în care vor funcţiona primăria, poşta, postul de poliţie, dispensarul, şcoala primară, şcoala gimnazială şi căminul cultural.

Distanţele dintre satul reşedinţă al comunei Bîra şi restul satelor componente sunt cuprinse între 2 şi 15 Km.

Cu sprijinul dumneavoastră, prin votul dumneavoastră, reînfiinţarea comunei Boghicea va reduce distanţele între reşedinţa acesteia şi satele componente cu 8 Km şi, astfel, toţi locuitorii din zonă vor avea numai de câştigat.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc. Aplauze furtunoase în partea dreaptă a sălii.

Comisia, aveţi cuvântul.

Domnul Mircea Duşa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Prima Cameră sesizată este Camera Deputaţilor, Camera decizională, Senatul.

În comisie s-a discutat această iniţiativă legislativă şi în unanimitate de voturi comisia propune plenului Camerei Deputaţilor să adopte această propunere legislativă, împreună, sigur, cu amendamentele pe care noi le-am admis şi care vizează, de fapt, corecturi la textul proiectului de lege.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Dacă din partea grupurilor parlamentare există colegi care la dezbaterile generale vor să ia cuvântul? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege pe articole. Titlul legii. Comisia propune modificarea, aşa cum apare în raport.

Dacă sunt intervenţii? Nu.

Cine este pentru textul comisiei? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Nu avem.

Articolul 1 paragraful 1, text nemodificat propune comisia.

Dacă există intervenţii? Nu. Adoptat în unanimitate paragraful 1.

La paragraful 2 comisia propune rescrierea textului, aşa cum este în raport.

Dacă există intervenţii? Nu.

Voturi pentru, vă rog? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Articolul 2 paragraful 1. Comisia propune rescrierea paragrafului.

Dacă există intervenţii? Domnul Munteanu.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Formularea corectă este: "În urma reorganizării prevăzute, comuna Bîra are în componenţă satele: Bîra, Negreşti şi Rediu", nu "Redu". Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Corect, domnule deputat? E-n regulă.

Supun votului dumneavoastră această formulare.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Nu avem.

Paragraful 2 al aceluiaşi articol 2: "Reşedinţa comunei Bîra rămâne în satul Bîra". Reformularea a fost făcută de către comisie.

Supun această formă votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Nu avem. Vă mulţumesc.

Articolul 3. Comisia ne propune reformularea alin. 1.

Dacă există intervenţii? Nu.

Cine este de acord cu propunerea comisiei? Voturi pentru, vă rog? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Comisia ne propune reformularea alin. 2 de la art. 3.

Dacă există intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

art. 4. comisia ne propune reformularea art. 4. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Cine este de acord cu propunerea comisiei? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Articolul 4 a fost adoptat în formularea comisiei.

Articolul 5. Comisia ne propune reformularea art. 5. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Articolul 6. Comisia ne propune reformularea art. 6.

Dacă există intervenţii? Nu există.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Stimaţi colegi, propunerea legislativă a fost adoptată în unanimitate. Fiind o lege cu caracter organic, o trimitem la votul final de mâine.

Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Iteşti, judeţul Bacău.

Iniţiatorul?

Domnul Ionel Palăr:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Viitoarea comună Iteşti va proveni din reorganizarea comunei Bereşti - Bistriţa. Această localitate, Iteşti, este atestată documentar din 19 aprilie 1599. Ea a funcţionat ca şi comună. Toate utilităţile necesare pentru funcţionarea unei comune există. Viitoarea comună va avea peste 1.600 de locuitori şi o suprafaţă de peste 3.000 de hectare.

Se impune reînfiinţarea acestei comune, întrucât, faţă de centrul comunei Bereşti - Bistriţa, actual, există o distanţă de peste 12 Km între satele componente ale comunei.

Vă mulţumesc frumos şi doresc sprijin pentru acest proiect. Mulţumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Comisia pentru administraţie.

Domnul Mircea Duşa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia a analizat propunerea legislativă. Ea face parte din categoria legilor organice. Prima Cameră sesizată este Camera Deputaţilor, Cameră decizională, Senatul, şi cu 26 de voturi pentru şi o abţinere propune plenului Camerei Deputaţilor să adopte acest proiect de lege, cu amendamentele admise de comisie.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă la dezbateri generale, din partea grupurilor parlamentare, sunt colegi care vor să ia cuvântul? Nimeni.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege pe articole.

Titlul legii, în formula pe care ne-o propune comisia, dacă există intervenţii? Nu.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Articolul 1 alin.1, în formularea comisiei. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Articolul 1 alin.2. Comisia propune adoptarea nemodificată a acestui alineat.

Cine are intervenţii? Nimeni. Adoptat în unanimitate.

Alineatul 3. Comisia ne propune eliminarea alin. 3.

Cine este de acord cu eliminarea? Voturi pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Eliminat.

Articolul 2, articol nou introdus de către comisie.

Dacă cineva are intervenţii? Nu.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Articolul 3, în formula propusă de comisie.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Articolul 4, în reformularea comisiei. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Articolul 5, în formularea comisiei. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Articolul 6, în reformularea comisiei.

Dacă există intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Legea are caracter organic; o trimitem la vot final mâine. A fost adoptată pe articole.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române şi a Legii nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române.

Iniţiatorul? Nu este.

Comisia?

Domnul Eugen Bejinariu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice şi se adoptă în conformitate cu art. 76 din Constituţia României.

La lucrările din comisie au participat toţi cei 22 de deputaţi, membri ai comisiei. Propunerea legislativă, potrivit prevederilor art. 75 alin. 1 şi 3 din Constituţie şi ale art. 86 din Regulamentul Camerei Deputaţilor este de competenţa decizională a Senatului.

În urma dezbaterii, în şedinţa din 10 mai 2005, cu unanimitate de voturi pentru, comisia a hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea acestei propuneri legislative, din motive care privesc buna funcţionare a autorităţii teritoriale de ordine publică, precum şi formele de cooperare, stabilite prin lege, între componentele Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc, stimate domnule vicepreşedinte.

Rog grupurile parlamentare, dacă au intervenţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere pe care a făcut-o comisia.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Sunt intervenţii. Mă iertaţi, domnule deputat, nu v-am văzut, este vina mea că nu am fost atent la secretarii care tocmai mă anunţau că un coleg vrea să intervină.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Marian Florian Săniuţă:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am dorit să-mi precizez astăzi punctul de vedere privind această iniţiativă legislativă, dorind să menţionez că, în cursul procesului de negociere şi de închidere al Capitolului 24 - "Justiţie şi afacerile interne" au fost stabilite, de comun acord cu partenerii europeni, în domeniul ordinii publice, câteva principii. Printre acestea este vorba de demilitarizarea Poliţiei, stabilirea clară a competenţelor, pe acest domeniu al ordinii publice, între jandarmerie şi poliţie. Nu în ultimul rând, evident, a fost elaborată o strategie în domeniul ordinii publice.

La acest moment, remilitarizarea activităţii de ordine publică, în mediul rural, nu ar face decât să contravină acestor principii care au dus la închiderea Capitolului 24.

Din punctul meu de vedere şi al grupului pe care îl reprezint astăzi, noi vom vota pentru respingerea acestei iniţiative legislative, pentru că reforma, stimaţi colegi, în acest domeniu, trebuie să continue cu mai mulţi sau mai puţini chestori obosiţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Alte intervenţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei, de respingere a propunerii legislative.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Propunerea legislativă a fost respinsă cu unanimitate de voturi.

Conform programului discutat şi aprobat astăzi de către Biroul permanent, am hotărât ca, dacă ajungem al Codul fiscal, să ne oprim, ca să începem mâine dimineaţă cu Codul fiscal. De altfel, colegii noştri liberali au în această seară un moment festiv şi vreau, cu această ocazie, ca în numele dumneavoastră, să le urăm mult succes şi "la mulţi ani!" cu ocazia împlinirii a 130 de ani de la înfiinţarea Partidului Naţional Liberal.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Ne vedem la ora 18,00, pentru a primi răspunsurile din partea primului-ministru şi ale Guvernului.

- pauză -

(In continuare, şedinţa a fost condusă de doamna Daniela Popa, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor).

Doamna Daniela Popa:

Bună seara, stimaţi colegi.

Începem şedinţa consacrată răspunsurilor orale la interpelări. Vreau să vă anunţ că domnul Bogdan Olteanu, ministru delegat pentru relaţia cu Parlamentul, solicită amânare pentru data de 6 iunie 2005. Este vorba de răspunsurile la interpelările domnilor deputaţi Mircea Costache, Grupul parlamentar al P.P.R.M, Mircia Giurgiu, William Brânză, Grupul parlamentar al P.P.R.M., domnului deputat Ştefan Baban, Grupul parlamentar al P.P.R.M., domnului Vasile Filip Soporan, Grupul parlamentar al P.S.D. şi domnului Ilie Merce, Grupul parlamentar al P.P.R.M.

De asemenea, din partea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, domnul secretar de stat Dănuţ Apetrei a predat răspunsul în scris la interpelarea domnului deputat Mircia Giurgiu.

Şi începem cu răspunsul la interpelarea domnului deputat Dan Radu Ruşanu, Grupul parlamentar al P.N.L. Nu este în sală. Aştepta un răspuns din partea Ministerului Justiţiei. Vă rog să daţi răspunsul în scris, domnul deputat nefiind în sală.

Pentru domnul deputat Adrian Moisoiu, Grupul parlamentar al P.P.R.M. Este în sală? Răspunde, din partea Ministerului Justiţiei, domnul Mihai Marian Eftimescu, secretar de stat.

Vă rog, domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.

Doamna Mihai Marian Eftimescu:

Doamna preşedintă,

Domnilor deputaţi,

Interpelarea domnului deputat avea ca finalitate solicitarea unui răspuns la un denunţ penal făcut în octombrie 2002, privind vânzarea ilegală a pachetului de acţiuni de la S.C. Balneoclimaterica.

Referitor la această interpelare, vă aducem la cunoştinţă următoarele: din informaţiile transmise de Parchetul Naţional Anticorupţie a rezultat că sesizarea depusă de dumneavoastră în anul 2002 a fost verificată de această instituţie, existând suspiciunea că au fost săvârşite acte de corupţie. Întrucât, în urma verificărilor, nu s-a confirmat existenţa unor atari fapte, în luna septembrie 2004 lucrarea a fost trimisă la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a trimis lucrarea Parchetului competent din punct de vedere material şi teritorial, şi anume, Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.

Ulterior, ca urmare a declinării competenţei de soluţionare a cauzei de către Parchetul Curţii de Apel Bucureşti, s-a constituit dosarul penal nr. 1.542/P/2005 al acestui Parchet, în care, cu privire la faptele sesizate, se efectuează cercetări de către Direcţia Generală a Poliţiei Municipiului Bucureşti, sub supravegherea unui procuror.

Deci, dosarul se află în evidenţa Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi cercetările se fac sub supravegherea unui procuror, de către Direcţia Generală a Poliţiei Municipiului Bucureşti.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, dacă vreţi să interveniţi, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Mulţumesc, domnule secretar de stat, pentru că mi-aţi dat o veste. O veste că, în sfârşit, parcă ceva începe să pornească. Adică că mă anunţaţi că la un denunţ penal din octombrie 2002 un dosar ajunge în septembrie, după doi ani de zile, la Parchetul General al Municipiului Bucureşti, în 2004. Şi acum deja ne găsim în mai 2005. Ce să înţeleg, dacă sunteţi amabil? Ce speranţe să am că se va mai lua vreo măsură şi, pe de altă parte, se pune problema aşa: că nici staţiunea aceea nu stă pe loc. Cineva a intrat în bunurile materiale din acea staţiune. Mă refer la vile, mă refer la hoteluri, mă refer la angajamentele pe care Societatea Salina Invest, câştigătoarea aşa-zisei licitaţii, s-a angajat atunci, în anul 2000, pentru suma de 40 de miliarde de lei, adică de 1,4 milioane de dolari, că le va face şi care nu se realizează, când ne găsim deja după cinci ani...? Nu ştiu!

Eu aş vrea să cred că măcar de data aceasta, dumneavoastră, cei care reprezentaţi Ministerul Justiţiei şi Ministerul Public în această ţară, veţi fi puţin mai riguroşi, puţin mai vivaci, puţin mai activi şi aş dori ca să nu mai trebuiască să mai aştept încă doi ani de zile pentru ca să mai primesc o informaţie cum că dosarul a mai plecat de undeva altundeva, pentru că nu este logic. Adică, ca să ajungă să-şi decline P.N.A.-ul competenţa şi să ajungă tot în acelaşi minister, de la un etaj la altul sau dintr-o clădire în alta, trebuie doi ani de zile? Mă iertaţi, dar este inadmisibil stilul în care lucrează Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, respectiv Ministerul Justiţiei.

Şi, de aceea, închei cu rugămintea şi cu încrederea că măcar de data aceasta veţi lua măsuri operative ca să se facă câţiva paşi pentru elucidarea problemei acestei staţiuni balneare care este Sovata şi care a fost privatizată în mod ilegal.

Eu vă promit, domnule secretar de stat, că de acum în 6 luni, deci în luna octombrie a acestui an, vă mai pun încă o dată întrebarea şi, de asemenea, cu speranţa că măcar atunci veţi putea să-mi daţi ceva concret.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Da, domnule secretar de stat, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Mihai Marian Eftimescu:

Domnule deputat, şi ca specialist, şi ca om, consider că indignarea dumneavoastră este absolut justificată. Consider, însă, că indignarea nu trebuie să aibă ca ţintă Ministerul Justiţiei. În acest moment, conform reglementărilor, Ministerul Justiţiei nu dispune de nici o pârghie pentru a-i determina pe procurorii generali să-şi facă treaba.

În pachetul de legi pe care-l propunem pentru reformare cerem această pârghie, aceşti procurori generali să facă un raport anual de activitate pe care să-l supunem dezbaterii publice şi, în măsura în care nu şi-au făcut datoria, ministrul justiţiei să poată propune, nu să-i schimbe, că nu poate, dar să-i poată propune preşedintelui schimbarea din funcţie a unor asemenea procurori generali, de către preşedinte, cu avizul C.S.M.-ului. Deci, noi vrem să avem această pârghie şi suntem de acord că trebuie să avem această pârghie. Vă mulţumim.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule secretar de stat. Îmi pare rău, conform prevederilor regulamentare, nu aveţi voie să mai luaţi cuvântul...

Domnul Adrian Moisoiu:

Aş vrea să-l asigur pe domnul secretar de stat că va avea un vot din partea mea la acest pachet de legi, dacă, într-adevăr, va apărea în pachetul de legi ceea ce a spus dânsul adineauri.

Doamna Daniela Popa:

Dacă nu sunteţi mulţumit de răspuns, reveniţi cu interpelarea. Urmează răspunsul la interpelarea domnului Mircea Costache, deputat, Grupul parlamentar al P.P.R.M., referitor la armonizarea legislaţiei româneşti cu cea a comunităţii europene. Domnul deputat este în sală? Nu este în sală. Atunci, vă rog, domnule secretar de stat Eftimescu să predaţi răspunsul în scris domnului deputat Mircea Costache, deoarece dânsul nu este în sală prezent.

Din partea Miniserului Administraţiei şi Internelor, răspuns la interpelarea domnului deputat Ioan Aurel Rus, Grupul parlamentar al P.P.R.M. Nu este în sală. Răspunsul se va preda în scris.

Tot din partea Ministerului Administraţiei şi Internelor, răspuns la interpelarea domnilor deputaţi Viorel Pupeză şi Emil Radu Moldovan. Sunt în sală? Vă rog, domnule secretar de stat Alexandru Mircea, din partea Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Domnul Mircea Alexandru:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Fac precizarea că la interpelarea domnului deputat Ioan Aurel Rus, care acum nu este în sală, i s-a transmis răspunsul în scris, iar referitor la interpelarea domnilor deputaţi Viorel Pupeză şi Emil Radu Moldovan, am onoarea să prezint următorul răspuns.

Referitor la interpelarea dumneavoastră prin care solicitaţi grăbirea procedurilor pentru ajutorarea unor familii din comuna Feldru, judeţul Bistriţa-Năsăud, care au avut de suferit în urma unor alunecări de teren, vă comunicăm următoarele: în judeţul Bistriţa- Năsăud, în perioada 30, 31 martie 2005 s-au produs alunecări de teren la limita administrativ-teritorială dintre comunele Feldru şi Ilva Mică, în zona numită Cip, fiind afectate locuinţele edificate în zonă.

Ca urmare a sesizării primarilor celor două localităţi, la nivelul Comitetului Judeţean pentru situaţii de urgenţă Bistriţa-Năsăud a fost constituită o grupă operativă care s-a deplasat la faţa locului la data de 1 aprilie anul curent, în vederea analizării şi evaluării situaţiei create.

Aceasta a constatat că alunecările de teren au produs avarierea a opt construcţii, fiind grav afectate trei locuinţe, şi a dispus evacuarea persoanelor sinistrate şi identificarea unor spaţii de cazare pentru acestea.

De asemenea, a fost estimată valoarea pagubelor materiale, stabilindu-se, totodată, ca autorităţile competente să solicite acordarea unui ajutor constând în materiale de construcţii, în vederea consolidării locuinţelor respective.

Ulterior, la data de 4 aprilie 2005, prefectul şi subprefectul judeţului Bistriţa-Năsăud s-au deplasat la faţa locului, însoţiţi de primarii celor două comune.

Constatând faptul că măsurile dispuse anterior de grupa operativă constituită la nivelul Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă nu au fost respectate, a stabilit ca măsuri imediate evacuarea celor trei familii grav afectate, identificarea unor amplasamente în vederea strămutării gospodăriilor respective şi interzicerea executării unor construcţii în zona afectată. Această ultimă măsură a fost dispusă ca o consecinţă directă a faptului că toate construcţiile afectate au fost executate anterior, fără autorizaţie de construire, fiind situate în extravilanul localităţilor.

Totodată s-a stabilit ca până la obţinerea ajutoarelor financiare ce vor fi solicitate Guvernului României, pe plan local să fie întreprinse acţiuni de întrajutorare constând în acordarea de material lemnos pentru construcţii.

Deplasarea prefectului judeţului Bistriţa-Năsăud în zona afectată de alunecările de teren s-a făcut în calitatea acestuia de reprezentant al Guvernului pe plan local şi pentru îndeplinirea atribuţiilor ce-i revin potrivit legii. Din informaţiile care ne-au fost furnizate, rezultă faptul că nu s-au purtat discuţii cu caracter politic.

În urma deplasării la faţa locului, prefectul judeţului Bistriţa- Năsăud a informat Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, precum şi Ministerul Administraţiei şi Internelor despre situaţia creată. Menţionăm şi faptul că documentaţia trimisă de instituţia prefectului judeţului Bistriţa-Năsăud în vederea obţinerii ajutoarelor financiare din partea Guvernului se află la Ministerul Administraţiei şi Internelor. S-a elaborat o hotărâre de Guvern, care se află în procedură de avizare, în funcţie de resursele existente urmând a fi aprobată, hotărâre care să răspundă solicitărilor din acest judeţ, dar şi din alte judeţe afectate în această cruntă perioadă de calamităţi.

Totodată precizăm şi faptul că autorităţile administraţiei publice desfăşoară activităţi în vederea identificării amplasamentelor necesare strămutării gospodăriilor afectate de alunecările de teren, iar în şedinţa din 28 aprilie 2005 consiliul local al comunei Feldru a aprobat acordarea a 15 m² material lemnos pentru fiecare familie sinistrată.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc şi eu, domnule secretar de stat.

Domnul deputat Viorel Pupeză. Vă rog frumos, aveţi cuvântul

Domnul Viorel Pupeză:

Vă mulţumesc, doamnă preşedintă.

Domnule ministru,

Este exact tot ceea ce aţi prezentat dumneavoastră în răspuns, dar sunt câteva lucruri pe care vă rog foarte mult să le avem în atenţie în perioada următaore, ţinând seama de faptul că acolo sunt 4 familii ale căror case au fost afectate grav de aceste alunecări de teren şi nu mai pot fi consolidate. Trebuie o soluţie găsită.

Am mai luat legătura cu autorităţile locale, respectiv primarul comunei Feldru şi primarul din Ilva Mică. Cetăţenii respectivi solicită o suprafaţă de teren de aproximativ 5 arii pentru fiecare familie, în care să-şi poată construi casa şi gospodăriile anexe. Această suprafaţă de teren există, ea se găseşte în proprietatea Ministerului Transportului, respectiv a Direcţiei generale a căilor ferate zona marfă, să spunem aşa, dar trebuie emis un ordin al ministrului transportului, prin care să se facă un transfer de suprafaţă între comuna Feldru şi Ministerul Transportului, în aşa fel încât ea să poată fi pusă la dispoziţia celor 4 familii, în aşa fel încât construcţia locuinţelor să poată să înceapă cât mai curând.

Deci, este o chestiune care ţine de intervenţia dumneavoastră şi v-aş ruga foarte mult, dacă este cazul, poate mergem împreună sau vorbim împreună cu domnii de la Ministerului Transportului, în aşa fel încât suprafaţa aceasta de teren să poată fi pusă în posesia celor 4 cetăţeni din comuna Feldru.

În rest, celelalte probleme care ţin de asigurarea materialelor, de asigurarea unor mijloace necesare construcţiei locuinţelor sunt soluţii pe plan local şi, sigur, se pot realiza. Dar vă rog să urgentăm acest demers, legat de punerea la dispoziţie a unor suprafeţe de teren.

Sunt şi câteva lucruri de amănunt, dacă doriţi, le putem discuta. Şi cred că această situaţie poate fi finalizată într-o perioadă foarte, foarte scurtă, dacă se merge pe varianta pe care eu v-am propus-o. Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Mai doriţi să interveniţi, domnule secretar de stat? Nu.

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Adrian Moisoiu, Grupul parlamentar al PPRM, referitor la discriminări în cadrul programului de învăţământ pentru obţinerea celei de a doua specializări. Din partea Ministerului Sănătăţii, răspunde domnul secretar de stat Ervin Zoltan Szekely.

Vă rog, domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.

Domnul Székély Ervin Zoltán:

Doamnă preşedintă,

Doamnelor şi domnilor,

Referitor la interpelarea domnului deputat Adrian Moisoiu, înregistrată la Camera Deputaţilor, privind problema obţinerii celei de a doua specializări în medicina muncii, precum şi solicitarea unei linii de gardă pentru specialitatea pediatrie la Spitalul Municipal Topliţa, vă comunicăm următoarele:

1. Având în vedere prevederile Ordinului nr. 546/4260 din 2004 privind stabilirea specialităţilor înrudite care pot fi obţinute ca a doua specialitate fără susţinerea concursului de rezidenţiat pentru a doua specialitate în medicina muncii, prevederile Legii nr. 418/2004 privind statutul profesional specific al medicului de medicina muncii, necesitatea asigurării asistenţei medicale preventive personalului angajat, numărul redus de medici specialişti în medicina muncii, numărul mare al celor care s-au încris pentru a doua specialitate pentru medicina muncii - 1.128 de dosare depuse, Ministerul Sănătăţii a emis Ordinul nr. 424/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind selecţia pentru înscrierea la Programul de pregătire în cea de a doua specialitate înrudită în regim cu taxă, prin care aceştia vor da o probă scrisă, cu 10 întrebări, pentru ocuparea locurilor disponibile.
2. Direcţia generală de asistenţă medicală, structuri sanitare şi salarizare a înaintat la începutul lunii aprilie, spre aprobare, conducerii Ministerului Sănătăţii referatul privind funcţionarea a trei linii de gardă la Spitalul Municipal Topliţa, dintre care una este pentru specialitatea pediatrie. O dată cu obţinerea acestei aprobări, vom aduce la cunoştinţa Direcţiei de sănătate publică Harghita decizia conducerii Ministerului Sănătăţii.

Cu stimă, ministrul sănătăţii, profesor doctor Mircea Cinteză.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Pentru comentarii, domnule deputat, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Mulţumesc domnului secretar de stat pentru răspunsul pe care mi l-a dat. Am impresia că, în felul acesta, începe puţin să se facă ordine, cel puţin în ceea ce priveşte situaţia acestui rezidenţiat în medicina muncii. După câte ştiu eu, în felul acesta, se va putea conta pe cadre bine pregătite şi nu va fi o specializare formală a medicilor de familie în medicina muncii. Deci, mulţumesc.

În ceea ce priveşte Spitalul Municipal Topliţa, am înţeles că s-a înaintat conducerii ministerului o asemenea propunere, dar propunerea a fost făcută în luna aprilie, deja ne găsim în partea a doua a lunii mai. Întrebarea este nu poate fi grăbit un răspuns, pentru că, oricum, este vorba de o linie de urgenţă la copii şi aceasta nu aşteaptă luni de zile ca să-şi găsească rezolvarea.

Eu am încrederea că, probabil, s-au luat măsuri operative şi poate că domnul secretar de stat nu a fost informat de această măsură operativă luată de către minister, pentru că nu-mi închipui, în condiţiile în care se dă răspunsul aşa cum l-am primit adineaori, că se tergiversează lucrurile. Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Mai doriţi să interveniţi, domnule secretar de stat? Nu, nu mai este cazul. Vă mulţumesc.

Urmau două răspunsuri, pentru domnii deputaţi Dan Dumitru Zamfirescu, Grupul parlamentar al PPRM, şi domnul deputat Mircia Giurgiu. Răspunsurile trebuiau date din partea Ministerului Culturii şi Cultelor, respectiv de domnul secretar de stat Ioan Onisei, care nu este prezent în sala de şedinţă.

Cu aceasta, răspunsurile la întrebările orale, la interpelări, s-au epuizat.

Închid şedinţa de astăzi. O seară bună.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,40.