Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 18,30.

Lucrările au fost conduse de doamna Daniela Popa, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Doamna Daniela Popa:

Bună seara, stimaţi colegi!

Deschidem şedinţa consacrată răspunsurilor orale la interpelări.

Debutăm cu răspunsurile din partea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

Este prezent domnul ministru Gheorghe Flutur.

Răspunsul domnului deputat Obuf Cătălin Buhăianu, din partea Grupului parlamentar al PSD. Este în sală? Nu este în sală.

Domnule ministru, vă rog frumos să îi predaţi răspunsul în scris.

Domnul deputat Ştefan Baban, grupul parlamentar al Partidului România Mare, este în sală.

Vă rog, domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Flutur:

Vă mulţumesc.

Răspunsul la interpelarea formulată de domnul deputat Ştefan Baban, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr.269/2005.

Domnule deputat, la interpelarea dumneavoastră, vă dăm următorul răspuns.

Prevederile programului de guvernare pe perioada 2005-2008 stabilesc pentru agricultură o serie de obiective majore, dintre care amintim: finalizarea reformei proprietăţii funciare; stimularea transformării gospodăriei ţărăneşti în fermă agricolă familială, cu caracter comercial; sprijinirea valorificării producţiei agricole, prin măsuri de piaţă; sprijinirea reţelelor unităţilor de procesare, în vederea unei mai bune valorificări a producţiei şi creşterii valorii adăugate; gestionarea durabilă a pădurilor şi extinderea suprafeţelor de păduri a României; siguranţa alimentară şi sănătatea animalelor; reforma instituţională şi asigurarea cadrului specific aplicării politicilor agricole comunitare.

De la începutul anului 2005 şi până în prezent, a fost elaborat un amplu cadru legislativ pentru realizarea obiectivelor prioritare prevăzute de strategia Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

Acest cadru legislativ conţine pachete de legi care reglementează şi corectează o serie de probleme actuale din domeniul agriculturii. Consolidarea proprietăţii private şi a exploataţiilor are ca scop finalizarea retrocedării, corectarea abuzurilor, facilitarea înscrierii proprietăţilor în registrele funciare, scutirea de taxe la efectuarea cadastrului agricol şi forestier, mobilizarea terenurilor şi încurajarea pieţei funciare, scutirea de taxe asupra scoaterii terenurilor din circuitul agricol, introducerea terenurilor în circuitul garanţiilor bancare şi crearea instrumentului pentru plăţile directe pe unitate de suprafaţă, sistemul SAPS, pe care l-am adoptat.

Creşterea profitabilităţii activităţilor din agricultură şi reducerea riscurilor se va realiza prin îmbunătăţirea accesului la resurse financiare, asigurarea riscurilor, susţinerea capacităţilor de garantare a creditelor, susţinerea reformei în sectorul de irigaţii.

Pentru sprijinirea valorificării producţiei agricole prin măsuri de piaţă, s-a propus amendarea Legii nr.277/2003, în vederea formării grupurilor de producători. S-au luat măsuri pentru constituirea consiliilor pe produs, dintre care până în prezent s-au înfiinţat: Consiliul laptelui, al cărnii de porc, al cărnii de pasăre, al cerealelor, al cărnii de taurine şi ovine.

Acţiunea continuă şi ne-am propus ca până la sfârşitul lunii iunie să se înfiinţeze consiliile pentru toate grupurile de produse agro-alimentare. În sectorul cerealelor se are în vedere reglementarea pieţei prin sistemul de gradare a cerealelor şi licenţierea depozitelor, introducerea certificatelor de depozit în circuitul garanţiilor bancare, precum şi pregătirea acţiunilor necesare bursei cerealelor.

În sectorul legume-fructe se urmăreşte reglementarea pieţei de gros şi dezvoltarea unităţilor de procesare legume-fructe, ca şi susţinerea produselor şi a exporturilor.

Acţiunea de sprijinire acordată reţelelor unităţilor de procesare, în vederea creşterii valorii adăugate, va cuprinde inventarierea capacităţii unităţilor de procesare a laptelui, cărnii şi legumelor şi fructelor din bazinele tradiţionale, analiza capacităţilor de producţie a acestor unităţi integratoare, corelate cu oferta de produse agricole primare şi cu necesarul de consum intern, identificarea şi cuprinderea unităţilor în programe de restructurare şi modernizare, prin accesarea fondurilor SAPARD, susţinerea şi promovarea produselor specifice şi tradiţionale, implementarea sistemului de calitate în unităţile de procesare, întocmirea, împreună cu asociaţiile profesionale, a unor ghiduri de bună practică agricolă şi de fabricaţie.

S-a înfiinţat Departamentul cotelor de lapte şi s-a luat măsura pentru ca agenţia de plăţi şi intervenţie să devină funcţională cu 1 iulie 2005, pentru derularea sprijinului de la bugetul de stat.

Prin sistemul integrat de administrare şi control, avem în vedere demararea digitizării parcelelor agricole şi a ortofotoplanurilor furnizate de Agenţia naţinală de cadastru şi publicitate imobiliară, realizarea softului integrat pe bază de date şi completarea registrului fermelor.

În cadrul acţiunilor de armonizare a legislaţiei naţionale cu acquis-ul comunitar se stabileşte strategia de revizuire a legislaţiei, precum şi reprezentarea organismelor profesionale din România la Comitetul organizaţiilor profesionale din agricultură, respectiv COPA, şi la Confederaţia generală a cooperativelor agricole din Uniunea Europeană - COGECO.

În cadrul organizării comune de piaţă, vom urmări organizarea sistemelor de gestionare a cotelor de lapte, de certificare a calităţii laptelui, de gestionare a cotei de zahăr, organizarea în domeniul legume-fructe, precum şi organizarea instituţională şi adoptarea legislaţiei în domeniul pieţei peştelui.

Se are în vedere susţinerea financiară necesară instituţiilor de implementare a politicilor Uniunii Europene: Agenţia de plăţi şi intervenţie, sistemul integrat de administrare şi control, Departamentul de administrare a cotelor de lapte.

În continuare, vor fi susţinute programele prioritare pentru înlăturarea disfuncţionalităţilor, precum: investiţii interne agricole, accesibilizarea fondurilor SAPARD, programul de îmbunătăţire a calităţii laptelui, renta viageră, cadastrul agricol, susţinerea produselor competitive şi a exportului, susţinerea măsurilor de piaţă.

Vom urmări, de asemenea, finanţarea unor sectoare aflate în dificultate financiară, precum: îmbunătăţirile funciare, irigaţiile, desecările, combaterea eroziunii solului şi apărarea împotriva inundaţiilor.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, domnule ministru.

Domnule deputat, dacă doriţi să interveniţi? Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Ştefan Baban:

Domnule ministru,

Vă mulţumesc pentru răspuns. Sper ca ceea ce mi-aţi prezentat să se transpună în fapte. Vreau să vă reamintesc că sunt deputatul unui judeţ preponderent agricol şi voi avea grijă să monitorizez, ca şi până acum, toate acţiunile dumneavoastră, la care vă urez succes.

Domnul Gheorghe Flutur:

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Urmează răspunsul la două interpelări pentru domnul deputat Ioan Munteanu, grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, referitoare la aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.12/2005 şi referitoare la campania agricolă de primăvară.

Domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Flutur:

Vă mulţumesc.

La interpelarea formulată de dumneavoastră, domnule deputat, referitoare la Ordonanţa nr.12/2005 privind acordarea în anul agricol 2004-2005 a unui sprijin direct al statului unor categorii de producători agricoli, a fost aprobată cu modificări şi completări, prin Legea nr.120/2005, în care la pct.2 alin.2 se menţionează: "Fondurile necesare pentru acordarea sprijinului producătorilor agricoli sub formă de bonuri valorice, inclusiv contravaloarea tipăririi acestora, se asigură din prevederile bugetare aprobate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale pe 2005.

Suma decontată către furnizorii de inputuri la data de 26 mai 2005 este de 2.834 miliarde lei. Din centralizatoarele direcţiilor pentru agricultură şi dezvoltare rurală, transmise la Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, nu sunt evidenţiate sumele pe culturi, o cunoaştere exactă a suprafelor însămânţate în primăvară, care au beneficiat de sprijin, se poate întocmi după data de 20, dată la care vom încheia procesele-verbale de recepţie.

Vă mulţumesc.

Al doilea răspuns la interpelarea formulată de domnul deputat Ioan Muntean. în primăvara anului 2005, suprafaţa programată a se însămânţa este de 5.619.000 ha; până la data de 6 iunie s-a însămânţat suprafaţa de 5.164.000 ha, reprezentând 92% din suprafaţa programată.

Aş vrea să explic puţin aici: diferenţa nu a rămas necultivată, dar având în vedere că în toamna trecută s-a cultivat mai mult grâu decât s-a programat, pentru că vorbim de suprafeţele cultivate, circa 400.000 ha. de grâu în plus, atunci, în primăvară nu s-au mai cultivat aceste terenuri cu alte culturi programate în toamnă. Dovadă este faptul că suprafaţa cultivată cu porumb în această primăvară este mai mică cu această suprafaţă, pentru că noi, după cum ştiţi, nu am acordat subvenţii. şi dacă vreţi o informaţie suplimentară datorită faptului că în toamă s-au acordat subvenţii necontrolate pentru aproape 3 milioane de ha., majoritatea însămânţate cu grâu, se conturează "criza de supraproducţie", de peste 7 milioane de tone, când s-au dat aproape 6.000 miliarde bani, anul trecut, iar producătorii agricoli vin astăzi şi cer încă o dată bani de la bugetul de stat, pentru a acoperi diferenţa de preţ, pentru că preţul se conturează să scadă vertiginos, şi cred că asta este o mare greşeală de management financiar, pentru că dacă s-ar fi dirijat pentru suprafeţe mai mici aceşti bani, atunci nu se ajungea la această situaţie.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat, dacă aveţi comentarii? Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Munteanu:

Sigur, este greu de a putea crede că suma consumată în decontarea bonurilor valorice, şi eu mă refer la decontarea efectivă a bonurilor valorice, a ajuns la 2.834 de miliarde, şi eu cunosc situaţia din judeţul pe care îl reprezint, Neamţ, şi ştiu ce sume s-au decontat, şi ele se ridicau la data de 26 mai, la o valoare de aproximativ 26% din ceea ce a fost alocat judeţului.

În legătură cu suprafeţele cultivate, domnule ministru, trebuie să vă spun, dacă se cunoştea, şi sigur că se cunoştea, mai ales că spuneţi că s-au risipit bani prin alocarea de subvenţii în toamna anului trecut, când s-au depăşit suprafeţele însămânţate la culturile de păioase cu 400.000 ha., cu siguranţă, cifra care rămânea de însămânţat în primăvară trebuia corectată, pentru că doar asta este o chestie logică. Deci, nu mai trebuia să avem în primăvară 5.619.000 ha., ci 5.219.000 ha (aproximativ discutăm de cifre, nu sunt la hectar).

În acelaşi timp, trebuie să vă spun, şi v-o spun cu toată sinceritatea: dau credibilitate lucrurilor pe care le-aţi spus dumneavoastră, dar în legătură cu suprafeţele care au rămas neînsămânţate, şi dumneavoastră, care străbateţi ţara, sunt convins că le vedeţi, chiar dacă mergeţi cu mijloace auto, chiar dacă mergeţi cu trenul. Le veţi vedea, sunt vizibile, şi după părerea mea, nu exagerez dacă spun că sunt cele mai mari din ultima perioadă, care au rămas neînsămânţate.

Dumneavoastră, astăzi, aţi făcut şi declaraţia aceasta, folosind o altă cifră, că în toamnă s-au consumat, astăzi spuneţi aproape 6.000 miliarde de lei pentru subvenţia în agricultură la grâu. Trebuie să vă spun, domnule ministru, că în toamnă la grâu nu s-au consumat 2,5 milioane lei/ha. Probabil că ştiţi că în toamnă s-a consumat pentru fiecare hectar de grâu însămânţat doar 1.000.000 lei. Dar nu vreau asta să spun, altceva voiam să vă spun. Sigur, dumneavoastră preluaţi nişte cifre de la oamenii dumneavoastră, şi este normal să ni le aduceţi nouă în faţă.

Pe mine altceva mă uimeşte. Mă uimeşte faptul că astăzi respingem producţia. Astăzi, grâul a devenit o supraproducţie. Eu v-aş dori, cât sunteţi ministru, să aveţi supraproducţie la toate culturile. Sincer vă spun. Dar la absolut toate culturile, inclusiv la cele care nu sunt subvenţionate. Este uşor de a spune că nu am fost profesionişti. Este un lucru cu care ne putem bate politic, doar atâta tot.

Vă mulţumesc, oricum, pentru răspunsuri. Sincer vă spun, este a doua oară când veniţi şi mi-aduceţi răspunsul. Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule ministru, dacă doriţi să mai adăugaţi ceva? Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Flutur:

Aş vrea doar atât să vă mai spun, cu tot respectul. Pentru o economie de piaţă, supraproducţia, aţi văzut ce înseamnă: preţuri coborâte. Nu putem să fim de acord să nu avem măcar o informaţie de piaţă. Anul trecut a fost o demagogie electorală şi nu a fost nici un control pentru cât se însămânţează. Şi acum, a doua oară, se solicită de la bugetul de stat să acoperim prăbuşirea de preţ. Dacă exista chibzuinţă, nu dădeam anul trecut, necontrolat, să cultivăm mai mult decât cere piaţa, şi acum să se vină şi să se ceară diferenţa de preţ. Despre asta este vorba. Pentru că atunci când am spus "nu putem subvenţiona porumbul", era tot supraproducţie.

Acum se reglează, pentru că am subvenţionat carnea de porc şi de pasăre, creşte preţul porumbului, pentru că am dezvoltat sectorul zootehnic, iar eu cred că acestea sunt măsuri de piaţă. Piaţa ţi le cere. Ce facem cu supraproducţia? Acum mă preocupă, încerc să găsesc pieţe în ţările arabe. Aţi văzut, că stau de vorbă cu ambasadori, mă zbat pentru aceasta, dar trebuia Legea pieţelor, şi o vom pune noi în drepturi, vă asigur eu, Legea pieţelor prin preţul minim garantat.

Când porneşti la drum, trebuie să recomanzi oamenilor cât credem că s-ar cere pe piaţă, nu să-i obligăm; ceea ce se depăşeşte este pe răspunderea lor. Despre asta am vorbit. Şi nevoia preţului de intervenţie este un lucru care este necesar, şi-l vom face la începutul anului de producţie următor, deci din septembrie.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, aţi primit ambele răspunsuri la interpelări? Da.

Urmează răspunsul la interpelarea domnului Iulian Iancu, grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, referitor la piaţa românească a îngrăşămintelor chimice.

Domnule ministru Gheorghe Flutur, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Flutur:

La interpelarea dumneavoastră, domnule deputat Iancu, formulăm următorul răspuns.

Strategia Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale privind îngrăşămintele are ca obiectiv principal creşterea consumului de îngrăşăminte în agricultură, element esenţial în obţinerea unor producţii ridicate.

Un alt obiectiv este asigurarea calităţii îngrăşămintelor comercializate pe piaţă, prin autorizarea acestora şi efectuarea controlului în teritoriu. În acest sens, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale a propus ca în cadrul proiectului MATRA, să se acorde asistenţă tehnică experţilor din cadrul oficiilor de studii pedologice şi agrochimice judeţene şi dotarea tehnică a laboratoarelor, în scopul efectuării analizelor prin conformitatea îngrăşămintelor.

De asemenea, s-a stabilit înfiinţarea unei comisii tripartite, formată din reprezentanţii Guvernului, respectiv Ministerului Economiei şi Comerţului, Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, pe de o parte, reprezentanţi ai partronatelor din chimie, petrochimie, şi ai sindicatelor din aceeaşi ramură.

Principalul rol al acestei comisii este acela de a propune un cadru juridic adecvat dezvoltării agriculturii româneşti, şi va acţiona în coordonarea Ministerului Economiei şi Comerţului.

Prin actele normative elaborate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale s-a urmărit acordarea de sprijin producătorilor agricoli şi pentru procurarea de îngrăşăminte chimice.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.12/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei nr.61/2004 privind acordarea în anul agricol 2004-2005 a unui sprijin direct al statului de 2,5 milioane lei/ha. producătorilor agricoli pentru suprafeţe de teren arabil de până la 5 ha., inclusiv, conform căreia se acordă bonuri valorice, a direcţionat sprijinul şi pentru procurarea de îngrăşăminte.

Producătorii agricoli pot utiliza bonurile valorice pentru procurarea de îngrăşăminte chimice, fie din producţia internă, fie din import. Valoarea totală a bonurilor tipărite a fost de 5.446 miliarde lei, până la această dată fiind atribuite bonuri valorice în procent de 92,9%, unui număr de 2.673.211 producători agricoli, utilizarea acestora pentru cumpărarea de inputuri fiind valabilă până la data de 01.12.2005.

Până în prezent, furnizorii de inputuri au solicitat deconturi în valoare de 3.209 miliarde, din care 1.980 de miliarde pentru îngrăşăminte chimice.

Personalizarea bonurilor valorice, elementele de siguranţă şi nominalizarea inputurilor care pot fi achiziţionate, face ca acestea să aibă o direcţionare strictă, fiind astfel imposibilă procurarea de alte produse decât cele inscripţionate de acestea.

În scopul prevenirii unor intenţii speculative din partea furnizorilor de inputuri, direcţiile pentru agricultură şi dezvoltarea rurală din fiecare judeţ şi din Municipiul Bucureşti au fost atenţionate să sesizeze organele abilitate, respectiv Poliţia, Garda Financiară, atunci când constată diferenţe de preţ la achiziţionarea de inputuri pe bonuri valorice, comparativ cu cele achiziţionate pe bani, iar Ministerul Finanţelor Publice a elaborat o tematică de control privind desfăşurarea Programului de decontare a inputurilor.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, domnule ministru.

Domnule deputat, dacă aveţi completări de făcut? Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Iulian Iancu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnule ministru,

Trebuie să recunosc, întrebarea mea a fost într-un anume fel şi o capcană pentru dumneavoastră. Vreau să vă spun că prin răspunsul dumneavoastră, astăzi, m-am convins de faptul că în cadrul Guvernului, cel puţin atât cât am observat eu din programul dumneavoastră de guvernare, nu există nici o corelare interministerială privind deciziile importante, strategice, în ceea ce priveşte industria românească.

Întrebarea mea se referea la, aţi observat, strategia privind industria îngrăşămintelor chimice din România. Dumneavoastră aţi pus foarte mult accent pe ceea ce înseamnă acest lucru, din punct de vedere al Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi aţi menţionat că există o comisie din care face parte Ministerul Economiei şi Comerţului şi Ministerul Finanţelor Publice şi, de asemenea, sindicatele.

Vreau să vă spun că de la data la care am făcut interpelarea şi până la răspunsul dumneavoastră, sindicatele au avut o poziţie publică, contestând strategia şi modalitatea în care Guvernul înţelege să sprijine industria îngrăşămintelor chimice din România, atenţionând, totodată, că sunt în stare de faliment. Şi sunt în stare de faliment, datorită faptului că politica de preţuri practicată în domeniul gazelor naturale, şi plecăm aici de la o altă mare greşeală, cea legată de schimbările preşedinţilor de la autorităţile de reglementare pe criteriul algoritmului politic, creşterea peste ţintele asumate de România în faţa organismelor internaţionale şi a Uniunii Europene a determinat, a atins un nivel de 35% numai pentru anul 2005, creşteri de patru ori în 6 luni de zile, ceea ce pune agricultura românească în situaţia de a se întreba categoric, dacă mai poate să se bazeze din producţia internă pe îngrăşăminte chimice. Dar pe orizontală, drumul de la competitivitatea clamată, până la producţia propriu-zisă este presărat cu mulţi morţi, şi o parte dintre aceştia îi vom regăsi în industria îngrăşămintelor chimice.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Doriţi să mai intervenţi, domnule ministru?

Domnul Gheorghe Flutur:

Foarte scurt, voiam să-i răspund domnului deputat.

Sigur, şi eu fac parte dintr-un minister care pune capcane. Eu vă respect punctul de vedere şi înţeleg ceea ce doriţi dumneavoastră. Sunt probleme, mai ales cu ponderea în preţul îngrăşămintelor a preţului gazului metan, a energiei electrice ş.a.m.d.

Însă, aş vrea puţin să mă întorc la ministerul pe care-l conduc, şi să vă spun că strategia noastră este centrată pe fermierii, cei care vor comanda aceste produse. Or, din păcate, în ultimii ani de zile i-am cam omorât, i-am sugrumat pe aceşti fermieri şi n-are cine comanda pe piaţă.

Problema pe care o punem noi acum este să consolidăm aceşti fermieri. Despre ei vorbim, şi ei vor comanda. Pe mine, ca ministru al agriculturii, mă interesează să dezvolt această clasă care să rezolve aceste probleme. Există, probabil, şi în celelalte ministere, un punct de vedere. Eu v-am spus care este poziţia noastră. Noi am luat legătura cu celelalte ministere. Sigur, ne-am dori ca preţurile să fie mai mici. Însă, totuşi, faţă de ce a fost în anii trecuţi, faptul că am dat bonuri valorice dirijate direct pe aceste inputuri a fost mult mai mult decât bani care s-au evaporat de la Primărie până acasă, în altă parte.

Eu nu spun că este foarte bine. Însă, vreau să vă spun că, totuşi, dacă vom avea fermieri, atunci ei vor şti ce să cumpere de pe piaţă, iar industria de îngrăşăminte chimice, şi ea trebuie să se adapteze cerinţelor de piaţă. Ştiţi foarte bine că se exportă îngrăşăminte cu preţuri mai mici decât se dau la import. Există anumite distorsiuni de piaţă care trebuie rezolvate din ambele părţi.

Şi, nu vă ascund, că nu sunt omul care să ascundă. N-am ce să ascund, că totul se vede. Uitaţi-vă ce avem în irigaţii astăzi: liberalizarea preţurilor la mia de metri cubi de apă a făcut ca în terasele superioare să ajungă 10 - 12 milioane mia de metri cubi, adică hectarul de irigat. Trebuie să ne punem foarte serios problema dacă România poate să-şi permită să subvenţioneze 12 milioane şi să producă 5, profit.

Deci, cred că în termenii aceştia trebuie să discutăm şi să ne asumăm răspunderea. Asta este ce vă pot spune.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule ministru, pentru participare.

Vă anunţ că doamna deputat Gabriela Creţu, grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, are o interpelare referitoare la măsurile pe care Guvernul intenţionează să le adopte pentru a facilita privatizarea S.C. "ABROM" S.A. - Bârlad. A primit răspunsul în scris, din partea ministrului de stat, domnul George Copos.

Tot în scris au primit răspunsuri domnii deputaţi Paul Magheru şi Ilie Merce, grupul parlamentar al Partidului România Mare, din partea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, respectiv secretarului de stat, domnul Dumitru Miron.

Şi tot în scris s-a primit şi răspunsul la interpelarea domnului deputat Petru Andea, grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, interpelare referitoare la desfiinţarea Agenţiei Naţionale a Taberelor şi Tineretului Şcolar. Răspunsul l-a primit în scris din partea domnului preşedinte Karoly Borbely, Autoritatea Naţională pentru Tineret.

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Mircia Giurgiu.

Răspunde ministrul culturii şi cultelor, doamna Monica Octavia Muscă. Doamna ministru, poftiţi, aveţi cuvântul.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Mulţumesc frumos.

Domnule deputat Giurgiu,

Pe lângă răspuns, v-am anexat aici situaţia finanţărilor nerambursabile acordate din fondul cultural naţional, până la capăt, inclusiv execuţia de fond cultural naţional, programele proiectate pentru a fi finanţate ş.a.m.d., deci aveţi o documentaţie foarte serioasă, practic tot ce s-a găsit acolo, pentru perioada la care vă referiţi dumneavoastră.

Ţin să spun acest lucru, pentru că, la ora actuală, fondul cultural naţional nu mai reprezintă ceea ce era înainte, el a devenit o instituţie cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Culturii şi Cultelor, dar o instituţie separată, care adună - pe lângă banii de la fondul cultural naţional - şi toţi banii de la Ministerului Culturii şi Cultelor, de la buget, bani care sunt pentru proiecte, programe şi activităţi culturale, şi se face, pe bază de competiţie, selectarea acestor programe, nu de către oamenii din minister, de către nişte comisii specializate, de oameni din afara ministerului, somităţi în domeniu, comisii specializate pe domenii, şi se acordă această finanţare numai pe bază de matching, adică dau şi ei - vin cu o parte din bani - dăm şi noi o altă parte, pentru a fi convinşi că au interes pentru acest program.

Cu alte cuvinte, la ora actuală Fondul cultural naţional este, aş zice eu, cea mai transparentă formă de finanţare a culturii, şi pe bază de competiţie în interiorul ţării.

În legătură cu ceea ce, însă, aţi întrebat dumneavoastră, vă răspund referitor la ce a fost înainte Fondul cultural naţional. Fondul cultural naţional a fost constituit prin dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr.79/1998, aprobată cu modificări prin Legea nr.247/2001. Fondul cultural naţional, devenit operaţional în anul 2000, a fost constituit din surse extrabugetare şi gestionat în regim extrabugetar de către Ministerului Culturii şi Cultelor. Potrivit alin.1 art.6 din Ordonanţa Guvernului nr.79/1998, sumele alocate în Fondul cultural naţional pot fi utilizate pentru: a) crearea, păstrarea şi promovarea, în ţară şi în străinătate, a valorilor culturale naţionale şi universale; b) sprijinirea iniţierii şi derulării unor programe şi proiecte culturale în ţară şi în străinătate; c) dezvoltarea relaţiilor culturale internaţionale ale României; d) stimularea creaţiei şi susţinerea unor programe şi proiecte culturale performante, propuse de persoane fizice ori juridice de drept public sau privat.

Potrivit alin.2 art.6, din sumele alocate în Fond, se poate acorda sprijin financiar rambursabil sau nerambursabil unor persoane fizice ori juridice de drept public sau privat, pe bază de contract, pentru proiecte culturale competitive.

Acordarea sprijinului financiar din Fondul cultural naţional a fost reglementată prin HG nr.789/1999 pentru aprobarea normelor metodologice de acordare a sprijinului financiar din Fondul cultural naţional, publicat în Monitorul Oficial Partea I nr.483/6.10.1999.

Potrivit dispoziţiilor HG nr.789/1999, anunţarea rezultatelor concursului se face prin afişare la sediul Ministerului Culturii şi Cultelor. Alăturat, anexăm situaţia finanţărilor nerambursabile acordate din Fondul cultural naţional.

Punctul al doilea, referitor la informaţiile cuprinse pe site-ul Direcţiei judeţene pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural naţional Cluj, precizăm că Ministerul Culturii şi Cultelor a solicitat instituţiei să reconsidere informaţiile prezentate la secţiunea "istoric". Direcţiile judeţene pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural naţional, respectiv a municipiului Bucureşti, reprezintă servicii publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor şi au, potrivit dispoziţiilor HG nr.78/2005, următoarele atribuţii principale, deci, începând din anul 2005: îndeplinesc atribuţiile prevăzute de lege în domeniul protejării patrimoniului cultural naţional; colaborează cu autorităţile publice şi cu instituţiile specializate pentru protejarea şi punerea în valoare a bunurilor din patrimoniul cultural naţional şi aplică în acest sens prevederile legale în domeniu; participă la realizarea activităţilor de observare şi de control asupra acţiunilor care pot da naştere la încălcări ale legislaţiei drepturilui de autor şi a drepturilor conexe şi contată, în condiţiile legii, încălcările acesteia; avizează, în condiţiile legii, numirea sau eliberarea conducătorilor instituţiilor publice cultural-artistice de importanţă locală şi judeţeană; avizează, potrivit legii, înfiinţarea, reorganizarea sau desfiinţarea instituţiilor publice de cultură şi a aşezămintelor culturale care funcţionează sub autoritatea consiliilor judeţene sau locale; sprijină, în condiţiile legii, activitatea organizaţiilor neguvernamentale şi a altor persoane juridice de drept privat cu activitate in domeniile culturii şi cultelor; iniţiază şi sprijină, în condiţiile legii, acţiuni de revitalizare a tradiţiilor şi obiceiurilor locale, a ocupaţiilor specifice tradiţonale, de formare a specialiştilor şi meseriaşilor în domeniul artizanatului şi meşteşugurilor tradiţionale; editează sau sprijină, în condiţiile legii, publicaţii de specialitate şi de informare în domeniul culturii şi artei; solicită şi primesc, în condiţiile legii, în nume propriu sau în numele şi pentru Ministerul Culturii şi Cultelor, de la autorităţi ale administraţiei publice, de la instituţii publice şi de la persoane juridice de drept privat cu activitate în domeniul cultural, al artelor şi informării publice, date şi informaţii necesare pentru exercitarea atribuţiilor ce le revin; controlează respectarea îndeplinirii obligaţiilor de plată a contribuţiilor la Fondul Cultural Naţional, în condiţiile şi la termenele stabilite prin lege (acesta este, în primul rând, punctul care vă interesează); îndeplineşte, la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, atribuţiile Ministerului Culturii şi Cultelor în domeniul cultelor şi culturii; îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de Ministerul Culturii şi Cultelor.

Ţin să vă mai spun, în privinţa atribuţiilor, că intenţia mea este de a reduce numărul direcţiilor de cultură - se înscrie în interpelarea dumneavoastră răspunsul acesta - intenţia este de a reduce direcţiile de cultură la 8 direcţii, care să corespundă direcţiilor regionale de dezvoltare, iar la nivelul fiecărui judeţ să existe un inspectorat pentru patrimoniul cultural naţional.

De ce? Pentru că patrimoniul cultural naţional este o chestiune de siguranţă naţională, şi este primul care trebuie protejat, pentru că aceste direcţii, pe cele opt direcţii de dezvoltare regională, pot să lucreze mai bine în folosul culturii, mai ales în folosul utilizării fondurilor europene în colaborare cu administraţia publică locală şi centrală, în colaborarea cu cele 8 regiuni de dezvoltare. Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat, dacă doriţi să interveniţi? Vă rog.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Mulţumesc, doamnă ministru.

Sunt mulţumit de răspuns. Doar o singură întrebare sau nedumerire, dacă nu cumva se suprapun atribuţiile pe care le-aţi citit, ale Direcţiei pentru cultură şi patrimoniu judeţean (cum se numeşte acum) cu cele ale Centrului de valorificare a creaţiei populare?

Doamna Daniela Popa:

Puteţi răspunde acum? Da. Poftiţi.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Nu, categoric nu, pentru că, chiar dumneavoastră aţi spus, aceste centre se numesc "de valorificare a creaţiei populare", ceea ce este cu totul altceva. Şi e bine să existe, pentru că cine o poate valorifica, dacă nu nişte centre care să se ocupe strict de acest lucru şi cu, sigur, cunoştinţele de rigoare.

Oricum, aveţi acolo toată transparenţa a ceea ce a fost, răspund pentru ceea ce este din 2005 încoace.

Doamna Daniela Popa:

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Mircea Costache, Grupul parlamentar al PRM, referitoare la prelurea şi finalizarea clădirii noi Case Radio.

Doamnă ministru, aveţi cuvântul.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Stimate coleg,

Interpelarea dumneavoastră are două întrebări, de fapt. Daţi-mi voie, deşi în interpelare se începe cu una, ca eu, în răspuns, să încep cu a doua întrebare, şi anume, cea referitoare la Casa Radio. Şi am să încep ca în bancul acela la Radio Erevan, cu cel care se presupunea că a primit o maşină, să vă spun că nu a primit, ci i s-a furat, şi nu era maşină, ci era bicicletă. Drept urmare, ţin să subliniez, stimate coleg, că: 1. nu e vorba de actualul Guvern; 2. nu e vorba de actualul Minister al Culturii; 3. nu e vorba de Ministerul Culturii, în ce priveşte Casa Radio.

Şi am să încep prin a vă spune că în privinţa afirmaţiei conform căreia: "Ministerul Culturii şi Cultelor a manifestat dezinteres pentru preluarea şi finalizarea clădirii noii Case Radio - citez din interpelare - lăsând să fie atribuită în condiţii dubioase unei firme obscure, spre a căpăta o destinaţie extraculturală", vă expun în cele ce urmează istoricul reglementărilor care au stabilit titularul dreptului de administrare al acestui obiectiv.

Prin Hotărârea nr. 571/1992 privind transmiterea unui imobil în administrarea Radioteleviziunii române, imobil situat în str. Ştirbei Vodă, sector 6 Bucureşti, având denumirea "Muzeul Naţional", se transmite, împreună cu terenul aferent, din administrarea Ministerului Culturii în administrarea Radioteleviziunii române, în scopul asigurării unui nou sediu pentru Radiodifuziunea română, aşa-numita "Casă Radio".

Doi. Prin Hotărârea nr. 914/1997 privind aprobarea soluţiilor pentru asigurarea unor sedii pentru Societatea Română de Radiodifuziune, pentru Muzeul Naţional de Istorie, precum şi a spaţiilor necesare activităţilor specifice desfăşurate de către instituţiile de justiţie din municipiul Bucureşti şi din Ministerul Justiţiei: "În termen de 30 de zile de la data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Culturii vor prelua în administrare, prin protocol, de la Societatea Română de Radiodifuziune, spaţiile din imobilul din str. Ştirbei Vodă, conform art. 1 alin. 1 şi 2, lucrările de conservare aferente executate de la data sistării lucrărilor de bază şi terenurile, conform art. 2 şi Anexelor nr. 4 şi 5 la prezenta hotărâre, art. 3".

Repriza a treia: Hotărârea nr. 82/2002 privind trecerea unor imobile din domeniul public al statului în domeniul privat al statului, din administrarea Ministerului Justiţiei, a Ministerului Culturii şi Cultelor şi a Societăţii Române de Radiodifuziune în administrarea Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, precum şi mandatararea acestuia de a iniţia un program prioritar de reconversie funcţională a amplasamentului, de finalizare a construcţiilor existente, modificată şi completată prin Hotărârea de Guvern nr. 2252/2004.

Ce se spune acolo: "Se aprobă transmiterea imobilului cu terenul aferent obiectivului de investiţii "Muzeul Naţional de Istorie", situat în municipiul Bucureşti, str. Ştirbei Vodă, sectorul 1, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, proprietate publică a statului, din administrarea Ministerului Justiţiei, a Ministerului Culturii şi Cultelor şi a Societăţii Române de Radiodifuziune în administrarea Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei" - art. 1.

Potrivit art. 3 alin. 1 din actul normativ de mai sus: "Se mandatează Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, în numele statului român, să iniţieze un program prioritar de reconversie funcţională a amplasamentului şi de finalizare a construcţiilor existente, ce va cuprinde şi terenul necesar pentru realizarea unor construcţii ale Societăţii Române de Radiodifuziune destinate desfăşurării de activităţi culturale, sociale şi economice".

Rezultă, aşadar, că Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei reprezintă organul administraţiei publice centrale de specialitate abilitat să iniţieze programul prioritar de reconversie funcţională a amplasamentului şi de finalizare a construcţiilor existente, Ministerul Culturii neavând nici un fel de competenţe în acest sens.

Ţin din nou să subliniez că aparţine fostelor guvernări, nu nouă, această, aşa cum spuneaţi dumneavoastră acolo, "lipsă de inters" ş.a.m.d.

Bun. Şi acum trecem la ceea ce solicitaţi dumneavoastră, cu referire la ce intenţii are Ministerul Culturii cu privire la Biblioteca Naţională.

Ministerul Culturii şi Cultelor are o strategie bine conturată în ceea ce priveşte lectura publică şi reinventarea bibliotecilor, strategie lansată în data de 23 aprilie 2005, cu ocazia Zilei bibliotecarului, zi pe care noi am instituit-o prin Hotărâre de Guvern.

Pe perioada primului nostru mandat, 2005-2008, ne-am propus finalizarea construirii noii clădiri a Bibliotecii Naţionale a României, începută în anul 1986 şi insuficient finanţată de Guvernele care s-au succedat până acum. Preocuparea acestora faţă de Biblioteca Naţională a României, principala bibliotecă a statului, a atins punctul culminant în anul 2002, prin cofiscarea clădirii în construcţie de către Guvernul Adrian Năstase, PSD, clădire înapoiată Ministerului Culturii şi Cultelor şi Bibliotecii Naţionale a României jefuită de echipamentele montate, pagubele fiind evaluate la aproximativ 25 de miliarde de lei.

Pe lângă finalizarea construcţiei, ne-am propus să creştem numărul de personal până la nivelul de 8-900 angajaţi: 1 la 30 de mii de locuitori. Media europeană a 11 ţări din jurul României este de 1 lucrător în Biblioteca Naţională la 19 mii de locuitori. Guvernele care s-au succedat din '90 au redus personalul Bibliotecii Naţionale a României de la 500 la 295 de angajaţi.

În anul 2004 a fost reconsiderat proiectul la obiectivul de investiţii "Biblioteca Naţională", modernizându-se în special instalaţiile şi finisajele, propunându-se refacerea faţadelor, iar în anul 2005 a fost aprobată Hotărârea de Guvern nr. 373, prin care s-au stabilit noii indicatori tehnico-economici ai acestui obiectiv de investiţii.

Este în curs de aprobare o hotărâre de Guvern prin care vom întregi clădirea Bibliotecii Naţionale cu Corpul Aula (Dacă ştiţi despre ce este vorba? Da.), care, prin diverse hotărâri de Guvern, s-a dat şi s-a luat Bibliotecii Naţionale a României. Proiectul hotărârii de Guvern în referinţă, împreună cu nota de fundamentare a acestuia, este anexat prezentului răspuns.

Pentru obţinerea fondurilor necesare finalizării clădirii - aproximativ 3.000 de miliarde de lei - se lucrează la un proiect pentru un program de finanaţare prin Banca Mondială.

Ne propunem să dotăm România cu o instituţie similară celor europene, pentru ca, la intrarea noastră în Uniunea Europeană şi în următorii câţiva ani, ţara noastră să poată fi din punct de vedere cultural la nivelul celorlalte ţări.

V-am anexat la răspuns, pe lângă proiectul hotărârii de Guvern, care este acum în curs de avizare, şi Strategia Ministerului Culturii şi Cultelor privind lectura publică şi reinventarea bibliotecilor. Având însă în vedere că este destul de voluminoasă, am să v-o înmânez personal, împreună cu hotărârea de Guvern.

Aş vrea să vă mai spun un singur lucru, şi anume că pe lângă tratativele pe care le ducem cu Banca Mondială - şi mulţumim şi primului-ministru şi domnului Ionuţ Popescu, că au înţeles că este o prioritate naţională Biblioteca Naţională şi au acceptat să fim cuprinşi în proiectele pe care le are Guvernul cu Banca Mondială - pe lângă aceste lucruri, avem şi negocieri serioase pentru finalizarea clădirii şi cu un parteneriat public-privat, care să contribuie la ce ne poate ajuta Banca Mondială. Altfel, nu o să reuşim să definitivăm această construcţie, or, pentru Ministerul Culturii este o prioritate naţională, şi pentru Guvernul României la fel.

Aveţi toate datele aici, dacă mai aveţi nevoie în plus de alte informaţii, vă stăm la dispoziţie şi vă mulţumesc frumos.

Doamna Daniela Popa:

Şi noi vă mulţumim.

Sunteţi mulţumit de răspuns, domnule deputat?

Domnul Mircea Costache (din sală):

Fac şi eu un mic comentariu!

Doamna Daniela Popa:

Aveţi cuvântul!

Domnul Mircea Costache:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Mulţumesc, doamnă ministru.

Cred că s-a înţeles că e vorba despre obiective de interes naţional, şi faptul că dialoghez cu dumneavoastră, şi nu cu alte persoane, cu alte conduceri ale Ministerului Culturii, este un lucru firesc, pentru că la ora aceasta numai cu dumneavoastră se poate vorbi despre aceste lucruri. Ceilalţi, s-a văzut cum s-au manifestat şi ce fel de atitudine au avut faţă de cele două obiective.

Atât Casa Radio, cât şi Biblioteca Naţională, la ora aceasta sunt două obiective abandonate, pe lângă care cetăţenii trec de 15 ani şi-şi pun întrebarea dacă cineva mai este interesat realmente de a le asigura, a le da destinaţia pentru care au fost concepute şi ridicate până în acest stadiu.

Aşa cum, cu umor, remarcaţi şi dumneavoastră, suntem ingenioşi la capitolul acte normative care pasează un obiectiv de la un minister la altul: de la Cultură la Justiţie, de la Justiţie la Lucrări Publice şi tot aşa, pentru că de maniera aceasta s-a procedat cu foarte multe obiective din economia naţională, care astăzi nu mai sunt. Deci, la inginerii şi la combinaţii ne pricepem. De a finaliza, să finalizăm şi să mai dăm utilitate unor obiective, se pare că ne preocupă mai puţin.

Eu vă felicit că aţi recepţionat mesajul nostru în mod sincer şi corect şi că vă preocupă în special, măcar, finalizarea lucrărilor la Biblioteca Naţională, o clădire care şi, din punct de vedere arhitectonic şi din punct de vedere al amplasamentului într-o zonă centrală şi din punct de vedere al utilităţii, pur şi simplu, face cinste oricărui ministru al culturii, la un moment dat. Dacă veţi găsi şi mijloacele pentru a-l finaliza sau pentru a face ca ritmul să crească în finalizarea acestui obiectiv, noi vă adresăm de pe acum felicitări şi mulţumiri.

Modalităţile tehnice pe care le prezentaţi dumneavoastră: împrumuturi de la Banca Mondială, parteneriat public-privat sau alte modalităţi, pentru noi sunt mai puţin edificatoare, pe noi, ca şi cetăţeni români, ne interesează dacă se mai face ceva şi pentru cultura naţională şi dacă Biblioteca Naţională va ajunge să aibă uşile deschise pentru cititori şi, de ce nu, şi pentru vizitatorii străini, pentru că oriunde aţi mers dumneavoastră până acum aţi văzut şi biblioteci naţionale, adevărate obiective de patrimoniu ale acelor ţări.

Dacă se vor finaliza, va fi, din punctul dumneavoastră de vedere, o realizare, dacă veţi reuşi să o aduceţi măcar într-un stadiu mai avansat, faţă de ce se vede acum, când spuneţi că a fost devalizată deja de bunuri în valoare de 25 de miliarde, ceea ce nu e deloc puţin, lucrurile vor fi păgubitore pentru noi toţi.

Vă mulţumesc pentru receptivitate şi contaţi şi pe buna noastră credinţă, pentru că aţi lăsat să se înţeleagă că am fi pus actuala conducere a ministerului în oarecare dificultate, nefăcând referire la conducerile anterioare. Dialogăm la timpul prezent, cu cei care se ocupă în prezent de destinele culturii româneşti. Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna deputat Lia Olguţa Vasilescu, Grupul parlamentar al PRM, interpelare referitoare la militari români uitaţi în deşert. Doamna deputat nu este în sală, îl voi ruga pe domnul Teodor Atanasiu, ministrul apărării naţionale, să-i transmită răspunsul în scris.

Domnul deputat Tudor Mohora, Grupul parlamentar al PSD, este în sală? Nu este în sală. De asemenea, transmiteţi răspuns în scris.

Vă mulţumesc, domnule ministru.

La interpelarea domnului Constantin Niţă, Grupul parlamentar al PSD, referitoare la noul mod de tarifare a gazelor naturale, s-a transmis răspuns scris din partea Ministerului Economiei şi Comerţului, se solicită amânarea răspunsului oral.

De asemenea, pentru doamna deputat Gabriela Creţu, Grupul parlamentar al PSD, s-a transmis răspuns în scris interpelării domniei sale, din partea Ministerului Economiei şi Comerţului, se solicită amânarea răspunsului oral.

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Nicolae Popa, Grupul parlamentar al Partidului Conservator, referitor la situaţia îngrijorătoare a evoluţiei pieţei produselor agricole. Răspunde domnul Iuliu Winkler, ministru delegat pentru comerţ.

Vă rog, domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Iuliu Winkler:

Vă mulţumesc frumos, doamnă preşedintă.

Stimate domnule deputat,

Onoraţi domni deputaţi,

Răspunsul a fost transmis în scris şi, deci, din câte ştiu, cred că l-aţi şi recepţionat, dacă nu, îl veţi primi cu siguranţă. Oricum, dacă e cazul, pot să vi-l pun la dispoziţie acum, pentru că are o parte de date statistice foarte importantă, exact ceea ce aţi solicitat, şi anume, situaţia importurilor pe categorii de produse. Ele sunt evidenţiate şi pe ţări, şi pe origini, în anul 2004 şi pe 5 luni ale anului 2005.

O introducere, dacă este posibil, de principii, pentru că este nevoie şi de acest lucru. Cunoaşteţi cu siguranţă şi toţi distinşii colegi cunosc că România este membru fondator al Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi sigur că trebuie să respectăm principiile OMC şi suntem parte în negocierile legate de liberalizarea comerţului.

În acest sens, şi rezultatele acestor negocieri s-au concretizat în mai multe categorii de concesii care s-au făcut în cursul negocierilor, şi anume, în primul rând, liberalizarea imediată a schimburilor comerciale pentru o serie întreagă de produse agricole. Acest proces a început cu 1 aprilie 2003, prin liberalizarea importurilor pentru o serie de produse "delicate", dacă pot să mă exprim aşa: ovine vii, carne de ovine, suc de mere, miere de albine, castraveciori, nuci ş.a.m.d.

De asemenea, s-au convenit bilateral contingente tarifare cu taxă vamală zero: grâu, porumb, carne de bovine, orez ş.a.m.d.

O a treia categorie de concesii este cea referitoare la îmbunătăţirea concesiilor preexistente pentru o serie de produse agricole de interes: bovine vii ş.a.m.d.

Şi suntem, de asemenea, în domeniul comerţului cu produse agricole, membri ai Acordului CEFTA, încă, cu Bulgaria şi cu Croaţia, urmează să ieşim din CEFTA în momentul intrării în Uniunea Europeană. Şi avem, de asemenea, aici, convenite scutiri sau reduceri de taxe vamale, în mod bilateral, cu partenerii noştri.

Contingentele cu taxe vamale reduse faţă de nivelul taxei în regimul clauzei naţiunii celei mai favorizate sunt, deci, rezultatul acestor negocieri bilaterale şi în schimbul acestor concesii au fost obţinute deschideri de piaţă pentru exporturile româneşti în ţările partenere, pentru aceleaşi categorii de produse sau pentru produse de interes pentru România.

Solicitarea şi aprobarea alocării contingentelor este un proces deja transparent, el se face într-un mod de administrate publice, toate datele sunt disponibile pe internet. De asemenea, colaborăm cu vama română şi avem date statistice disponibile pe internet. Avem, de asemenea, utilizatorii şi eliberarea acestor contingente pe internet.

În principiu, aceasta ar fi fost o introducere.

Interpelarea dumneavoastră conţine două întrebări.

Una dintre ele este un răspuns în scris, pe care trebuie să vi-l dau, pentru că el conţină date statistice şi nu are sens să citesc acum aceste date: pe anul 2004 - întreg anul şi 2005 - la 5 luni.

Partea a doua este referitoare la politica ministerului şi la măsurile pe care noi dorim să le implementăm. Şi vreau să vă informez asupra faptului că avem un program naţional pentru susţinerea şi promovarea exporturilor, toate datele referitoare la acest program sunt de găsit pe internet. Programul cuprinde mai multe pachete de instrumente, pe care le administrează fie anumite ministere, fie Eximbank-ul. Şi cea mai mare sumă de bani se află la Eximbank, pentru instrumente cum ar fi bonificaţiile de dobândă, fonduri pentru garanţii la export, fonduri pentru asigurări şi reasigurări la ţările de export şi pentru producţia de export.

Avem un program de promovare a exportului, administrat de Ministerul Economiei şi Comerţului şi, în cadrul acestuia, de Departamentul pentru comerţ exterior, cuprinzând: sprijinirea participării la târguri şi expoziţii, organizarea de misiuni economice, sprijinirea unor reprezentanţe comerciale externe, studii de piaţă şi studii de produs ş.a.m.d. Cred că ele vă sunt cunoscute şi repet sunt, toate acestea, şi cadrul legal, şi situaţia programelor, accesibile pe internet.

Avem un program administrat de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, de creştere a competitivităţii produselor agro-alimentare.

Avem un program, în cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului, pe parte de industrie, pentru creşterea competitivităţii.

Avem, de asemenea, un program pentru sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii.

Vreau să vă spun - şi nu am acum datele, ele nu sunt strict legate de interpelare, dacă doriţi, vi le pot furniza cu mare plăcere - că am făcut analiza la începutul anului pentru ceea ce s-a întâmplat şi 2003 şi 2004, am constatat că am avut o utilizare incompletă a fondurilor - singurul fond utilizat în întregime şi, din fericire, cel mai mare, a fost fondul de la Eximbank. Am luat măsuri, atât în cadrul Ministerului Economiei, pe partea de industrie, cât şi pe partea de comerţ, pentru o mai bună utilizare şi eficientizare a acestor fonduri.

Astfel, am făcut o anailză la 5 luni, de unde rezultă că pentru echivalentul la 5 luni ne apropiem de 90% utilizare fonduri. Anul trecut, am avut neutilizare mai ales la ANIMM, deci, la întreprinderi mici şi mijlocii, şi pe partea de program de produse agricole. Deci, aici au fost cele mai mari neutilizări.

Sigur că avem în derulare, nu este scris, dar vă comunic acum, ca să mai completez răspunsul scris, am avut o întâlnire a reprezentanţilor comerciali din reţeaua externă în 23 mai (au fost convocaţi acasă şi am avut nişte discuţii, a fost de faţă şi premierul Călin Popescu-Tăriceanu), urmare a acestei întâlniri am iniţiat un plan de acţiune pentru revitalizarea exporturilor şi găsim acum sau încercăm să găsim acum acele direcţii strategice prin care putem să ajungem la acest lucru.

Vă mulţumesc frumos.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat, dacă doriţi să interveniţi? Poftiţi, aveţi cuvântul. Maxim 2 minute, conform regulamentului.

Domnul Nicolae Popa:

Am înţeles. Până acum n-aţi făcut precizarea... Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Mulţumesc, domnule ministru, pentru răspuns.

Sigur că interprelarea mea nu vă vizează în mod direct, pentru că eu am întrebat şi am solicitat un răspuns privind importurile anului 2004 şi, bineînţeles, pe primele 5 luni ale acestui an.

Aş vrea să semnalez faptul că datorită acestor importuri necontrolate, bineînţeles, multe dintre ele au fost purtătoare de comisioane, în România au rămas nelucrate circa 3 milioane de hectare şi continuă să rămână nelucrate, dacă vom duce în continuare o politică de import şi dacă vom mai disponibiliza de la rezervele statului asemenea cantităţi de cereale, care să pună în pericol producătorii agricoli.

Această chestiune şi întrebarea pe pe care am transmis-o dumneavoastră vine din rândul asociaţiilor patronale, a producătorilor agricoli, care sunt foarte îngrijoraţi de ceea ce se va întâmpla anul acesta. Este pentru prima dată după mulţi zeci de ani când România are, în momentul de faţă, disponibile 2 milioane de tone de grâu, deci, producţia nouă vine peste cea veche. Deja este prevăzută o recoltă de circa 7 milioane de tone şi vă daţi seama, dacă vom mai proceda la importuri, în ce situaţie neplăcută ajungem. Nu noi, e vorba de producătorii agricoli.

Şi ca o imixtiune a importurilor şi a disponibilizărilor de la rezervele statului, anul acesta, dacă grâul a fost vândut în toamna anului 2004 cu 5.500 de lei, iată că am ajuns într-un paradox nemaiîntâlnit, astăzi, grâul se vinde cu 3.600 de lei. E foarte puţin, pentru că pune în pericol producătorii agricoli!

De aceea, eu cred şi sunt convins că dumneavoastră, împreună cu toţi cei care conduceţi acest minister, trebuie să identificaţi măsurile protecţioniste faţă de producătorii autohtoni, să revizuiţi aceste contingente şi, bineînţeles, atunci când apar aceste situaţii de supraproducţie, trebuie să luăm acele măsuri încât să avem grijă de producătorii noştri interni. Bineînţeles că disponibilitatea cea mai mare sau modalitatea cea mai importantă de a elimina aceste stări de nemulţumire este şi aceea pe care dumneavoastră o spuneaţi aici, de a încerca să găsim pieţe de desfacere la export pentru cantităţi cât mai mari, pentru anul 2005.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Doriţi să interveniţi? Nu.

Domnul deputat George Băeşu, Grupul parlamentar al PSD este în sală? Nu. Are o interpelare referitoare la abuzuri în sistemul de gospodărire a apelor Vrancea. Răspunsul trebuie dat de doamna secretar de Lucia Ana Varga. Vă rog să-i transmiteţi răspunsul în scris, nefiind prezent în sală. Mulţumesc mult.

Trecem la răspunsurile la interpelările adresate Ministerului Finanţelor Publice. Răspunde domnul ministru Ionuţ Popescu. Începem cu răspunsul la interpelarea domnului Ştefan Baban, Grupul parlamentar al PRM.

Domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Ionuţ Popescu (ministrul finanţelor publice):

Vă mulţumesc.

O să vă precizăm că prin programul de guvernare pentru perioada 2005 - 2008, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 24/2004, s-a stabilit ca obiectiv, în vederea creşterii veniturilor bugetare şi în spiritul respectării legii, înlăturarea practicilor de scutire sau de reeşalonare a datoriilor bugetare.

În vederea îndeplinirii obiectivului menţionat anterior, a fost aprobată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2005, privind abrogarea dispoziţiilor legale referitoare la acordarea înlesnirilor la plata obligaţiilor bugetare restante.

Menţionăm, totodată, faptul că în prezent actul normativ invocat anterior urmează să fie aprobat prin lege, de către Parlament, iar modificările şi completările aduse Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 26/2005 prin această lege, sub formă de amendamente, se elaborează de către cele două Camere ale Parlamentului.

Amendamentele aduse Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 26/2005 privind abrogarea dispoziţiilor legale referitoare la acordarea înlesnirilor la plata obligaţiilor bugetare restante, prin legea de aprobare, respectă cadrul normativ actual şi anume Legea nr. 143/1999, privind ajutorul de stat, cu modificările şi completările ulterioare. În acest sens, precizăm că înlesnirile la plata obligaţiilor bugetare restante, care se vor acorda societăţilor comerciale menţionate în interpelarea domnului deputat Ştefan Baban, vor fi notificate, în prealabil, Consiliului Concurenţei, în vederea autorizării lor.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat, dacă doriţi să interveniţi? Până veniţi la microfon, aş vrea să vă spun că în şedinţa consacrată răspunsurilor orale la interpelări durează, conform Regulamentului, de la ora 18 la 19,30. Am început mai târziu cu o jumătate de oră, vom prelungi până la ora 20. De aceea rog ca răspunsurile la interpelări să nu dureze mai mult de trei minute, iar comentariile nu mai mult de două minute, în aşa fel încât să putem să prezentăm cât mai multe răspunsuri la interpelări.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Ştefan Baban:

Doamna ministru, doar o jumătate de minut. Îi mulţumesc domnului ministru pentru răspuns. Consider în continuare, aşa cum poartă şi denumirea interpelării: "Egalitate sau iresponsabilitate", eu zic că unii agenţi sunt luaţi de fraieri când se duc şi-şi plătesc toate, dar absolut toate, datoriile iar alţii îşi bat joc în a-şi plăti aceste datorii.

Vreau să sper că, cel puţin în a doua jumătate a anului, nu se va mai întâmpla ca unii să-şi plătească dările şi să fie bătuţi pe umăr iar ceilalţi să nu fie în stare să-şi plătească datoriile şi-i menţinem în continuare în viaţă, pentru că constituie în continuare găuri negre în economia ţării.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Iulian Iancu, Grupul parlamentar al PSD.

Domnule ministru Ionuţ Popescu, vă rog, aveţi cuvântul. Interpelarea este referitoare la efectele introducerii cotei unice asupra bugetului României.

Domnul Ionuţ Popescu:

La interpelarea formulată de domnul deputat Iulian Iancu, vreau să vă comunic următoarele.

Introducerea cotei de 16% pentru impozitul pe profit şi impozitul pe venit a fost acompaniată de o serie de măsuri fiscale, aprobate prin Legea nr. 163/2005, cum ar fi: creşterea cotei de la 1,5 % la 3 % la microîntreprinderi; renunţarea la diminuarea cotei de CAS cu 2 puncte procentuale; reducerea cheltuielilor deductibile de la 50 % la 25 % la impozitarea chiriilor; creşterea impozitului pe veniturile nerezidenţilor de la 5 la 10 %; creşterea suplimentară a accizelor cu 13,5 % şi devansarea creşterilor de accize de la 1 iulie la 1 aprilie; eliminarea scutirii de accize a uleiurilor minerale pentru încălzire, producerea agentului termic şi în scopuri industriale; creşterea la 10 % pentru veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare, dacă se înstrăinează în termen de până la trei ani de la data dobândirii şi majorarea cotei de impozit la dobânzi la 10 % pentru depozitele la termen.

Pierderile din reducerea cotelor celor două impozite au fost compensate de celelalte măsuri fiscale şi din creşterea economică, per total, având o influenţă pozitivă de 76.722,4 miliarde lei.

Mulţumesc frumos.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Doriţi să interveniţi, domnule deputat? Poftiţi, aveţi cuvântul!

Domnul Iulian Iancu:

Domnule ministru, vă mulţumesc foarte mult pentru răspunsul dumneavoastră. Am crezut că o să avem parte, în această seară, de câteva referiri, măcar acum, la jumătate de an, legate de o analiză serioasă privind acest pilon al politicii fiscale care, practic, subsumează tot efortul Guvernului actual către o singură ţintă, cea de a reuşi în cota unică de impozitare. Cu regret, pot să vă spun însă astăzi că având şi Fondul Monetar Internaţional în România, chiar directorul general al acestei instituţii, prezent în România acum două luni de zile, spunea că pentru ţări cu economie în tranziţie, precum Rusia, Ucraina, România introducerea unei politici fiscale de genul cotei unice de impozitare este nerecomandată. Efectele le putem constata singuri. Dumneavoastră, din prezentarea făcută, aţi subliniat aici numărul mare de impozite, accize, taxe, cote, introduse pentru a putea atinge această ţintă pe care v-aţi propus-o de a avea succes în cota unică de impozitare.

Din păcate, deficitul de cont curent, puseul inflaţionist resimţit şi marile scumpiri pe care aţi fost obligaţi, în final, să le promovaţi vor avea efect în a doua parte a anului când, probabil, o parte din categoria socială săracă şi defavorizată din România nu va mai putea să beneficieze nici măcar de acea speranţă pe care şi-o pusese acum un an de zile de a trăi cât de cât bine.

Cred că, măcar acum, la analiza pe care o veţi putea face la şase luni, împreună cu Fondul Monetar Internaţional, să puteţi constata că nu puteţi subsuma întregul efortul unei singure decizii, care s-a dovedit a fi eronată, decizie care, iată, avantajează doar câteva zeci de mii de oameni în România şi dezavantajează milioane de oameni ai muncii.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc. Interveniţi? Vă rog.

Domnul Ionuţ Popescu:

Domnule deputat,

Daţi-mi voie să vă spun că măsurile pe care le-am amintit sunt de natură să compenseze, de fapt, necesitatea reducerii deficitului bugetar, în acest an, la rectificare de la 1,5 la 0,7 din cauza faptului că s-au produs derapaje multiple, aşa cum ştiţi, la sfârşitul anului trecut, care au condus la un deficit mult mai mare decât cel prognozat al deficitului de cont curent. Cota unică produce foarte mici scăderi, se vede după cinci luni de încasări, cât avem noi deocamdată. Foarte mici reduceri, iar până la sfârşitul anului, eu cred că, în mare măsură, acestea vor fi eliminate, iar această cotă unică, după cum ştiţi, este o idee discutată acum pentru a fi aprobată şi în Polonia. Germania discută chiar despre introducerea cotei unice.

Deci asta favorizează toate întreprinderile, tot mediul de afaceri românesc şi pe orice salariat care munceşte şi încearcă să obţină venituri cât mai mici şi este impozitat doar cu această cotă unică, de 16 % şi nu până la 40 %, cum se întâmpla anul trecut.

În plus, noi încercăm o altă filosofie fiscală. Prin cele pe care le-am enumerat, am încercat să lărgim baza de impozitare, pentru că nu era normal să fie impozitate cu 1 %, să spunem, câştigurile de pe piaţa de capital şi cele din salarii cu 40 %, sau cele din tranzacţii imobiliare speculative să nu fie impozitate absolut deloc. Noi am încercat să mărim această bază de impozitare şi, în acest fel, să reuşim ca prin această cotă unică să stimulăm întregul mediu de afaceri.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Urmează răspunsurile la trei interpelări ale domnului deputat Dumitru Bentu, Grupul parlamentar al PSD, referitoare la asigurarea plăţii drepturilor materiale ale asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap; asigurarea sumelor necesare pentru plata salariilor personalului din învăţământ în municipiul Bârlad, judeţul Vaslui şi plata drepturilor financiare ale beneficiarilor Legii nr. 416/2001.

Domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Ionuţ Popescu:

Vă mulţumesc.

Cu permisiunea dumneavoastră voi încerca să răspund la toate cele trei.

Doamna Daniela Popa:

Vă rog.

Domnul Ionuţ Popescu:

Prin Anexa nr. 5 la Legea bugetului de stat pe anul 2005, nr. 511/2004 pentru judeţul Vaslui au fost aprobate sume defalcate din impozitul pe venit pentru susţinerea sistemului de protecţie a persoanelor cu handicap, de 66,2 miliarde lei.

Totodată, prin Anexa nr. 4 la legea amintită, s-au aprobat, pentru judeţul Vaslui, sume defalcate din impozitul pe venit pentru ajutor social şi ajutor pentru încălzirea locuinţei cu lemne, cărbuni şi combustibil petrolier, în valoare de 259,2 miliarde lei.

Aceste sume se repartizează pe comune, oraşe, municipii de către Consiliul Judeţean, prin hotărâre, după consultarea primarilor şi cu asistenţa tehnică de specialitate a Direcţiei Generale a Finanţelor Publice şi a Direcţiei pentru Dialog, Familie şi Solidaritate Socială, în funcţie de numărul de beneficiari de ajutor social şi ajutor pentru încălzirea locuinţei şi, respectiv, de numărul asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav.

Din datele de execuţie a sumelor defalcate din impozitul pe venit pentru ajutor social şi ajutor pentru încălzirea locuinţei cu lemne, rezultă că, la nivelul judeţului Vaslui, acestea au fost utilizate în proporţie de 31,3 % la data de 9 iunie 2005, faţă de prevederile anuale, existând, deci, posibilitatea redistribuirii sumelor disponibile între localităţile din judeţ, pentru asigurarea plăţilor ajutoarelor sociale.

Mai menţionăm că, potrivit art. 26 din Legea bugetului de stat, Ministerul Finanţelor Publice este autorizat să aprobe redistribuirea în cadrul aceluiaşi judeţ sau al municipiului Bucureşti, a sumelor aprobate prin Anexele nr. 4 şi 5 pentru asigurarea ajutorului social, ajutorului pentru încălzirea locuinţei cu lemne, cărbuni şi combustibil petrolier şi pentru susţinerea sistemului de protecţie a persoanelor cu handicap, la propunerea Consiliilor Judeţene, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

Deosebit de acestea, menţionăm şi prevederile art. 28, alin. 5 din Legea bugetului, potrivit cărora, pentru finanţarea acestor cheltuieli, pe lângă sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, autorităţile administraţiei publice locale pot aloca şi sume din bugetele locale ale acestora.

În acest sens, menţionăm că, potrivit Legii nr. 511, judeţul Vaslui beneficiază de sume defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale, reprezentând 437,1 miliarde lei şi se situează pe locul doi pe ţară după judeţul Suceava ca mărime a sumelor alocate de la bugetul de stat pentru această destinaţie.

Şi, dacă-mi permiteţi, şi răspunsul la cea de a treia.

Doamna Daniela Popa:

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Ionuţ Popescu:

Prin Anexa nr. 8 din Legea bugetului de stat pe anul 2005, pentru judeţul Vaslui s-au aprobat sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor de personal ale instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat de 903 miliarde lei. Repartizarea sumei respective, pe comune, oraşe, municipii şi judeţe, s-a făcut conform cu prevederile art. 28, alin. 3 din Legea bugetului, prin hotărâre a consiliului judeţean, cu asistenţă tehnică de specialitate a Direcţiei Generale a Finanţelor Publice şi a Inspectoratului Şcolar Judeţean.

Având în vedere cele de mai sus, pentru suplimentarea sumelor defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor de personal din învăţământul preuniversitar, apreciem că Primăria municipiului Bârlad se poate adresa Consiliului Judeţean Vaslui.

Totodată, menţionăm că, pentru finanţarea cheltuielilor respective, potrivit art. 28 din Legea bugetului, autorităţile locale pot aloca şi sume din bugetele locale ale acestora.

În prezent, se desfăşoară lucrările de rectificare a bugetului de stat pe anul 2005 şi se va avea în vedere şi suplimentarea sumelor defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor de personal al instituţiilor de învâţământ preuniversitar de stat, aprobate pe judeţe, pentru asigurarea creşterilor salariale intervenite în perioada 2004-2005.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat, vă rog să interveniţi.

Domnul Dumitru Bentu:

Mulţumesc, doamnă preşedintă,

Domnule ministru,

Am depus respectivele interpelări pe 24.05.2005. Mulţumirile ce vi se cuvin pentru răspunsurile furnizate sunt în concordanţă temporală cu data la care aţi reuşit să daţi curs unei precizări regulamentare care prevede două săptămâni pentru respectivul demers. În acelaşi timp, vă informez că voi transmite profesorilor, asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap, asistenţilor de la Legea nr.416, precizările dumneavoastră şi nu le vom considera realizate până când cei îndreptăţiţi nu vor intra în posesia sumelor prevăzute de legi specifice cărora, actuala guvernare nu reuşeşte să le asigure substanţa concretă pentru care au fost elaborate. Asistând însă şi la dezbaterile anterioare, constatăm că supraproducţia aduce necazuri. Subfinanţarea sau, mai grav, nefinanţarea în cazul protecţiei sociale, la fel. Atunci, ne întrebăm ca editorii unei celebre publicaţii: "Avem un Guvern. Cum procedăm?" Exclusiv retoric.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Adrian Moisoiu, Grupul parlamentar al PRM.

Domnul Ionuţ Popescu:

La data de 1 mai 1947 a fost promulgată Legea nr. 142 pentru amortizarea datoriei publice interne, publicată în Monitorul Oficial nr. 98 din 1 mai 1947, care face referire şi la titlurile rentelor datoriei publice menţionate.

Art. 3 al acestei legi prevede că plata titlurilor amortizare prin efectul acestei legi începe pe ziua de 1 mai 1947, dată la care sumele reprezentând valoarea integrală a titlurilor la dispoziţia deţinătorilor pot fi încasate în termen de două luni, contra prezentării titlurilor. Sumele corespunzătoare titlurilor neîncasate până la 1 iulie 1947 s-au vărsat într-un fond la Casa de Depuneri. În conformitate cu Decretul nr. 124/1948, pentru deblocarea fondului şi plata titlurilor de rente amortizate prin Legea nr. 142, publicată în Monitorul Oficial din 1 mai 1947 şi pentru chemarea la plată a rentelor perpetue emise de stat, care a fost publicat în Monitorul Oficial din iulie 1948, se prevede că sumele corespunzătoare titlurilor neîncasate până la 15 august 1947, pot fi încasate în termen de un an de la data prezentei legi contra prezentării titlurilor la ghişeele plătitoare. Întrucât suma corespunzătoare titlurilor de valoare menţionate nu a fost încasată în termenul legal, acestea s-au prescris, conform prevederilor art. 2, alin. 2 din Decretul nr. 124/1948, prin derogare de la orice dispoziţiuni legale contrarii, titlurile neprezentate la plata înlăuntrul acestui termen se prescriu, iar sumele corespunzătoare vor fi făcute venit la Tezaur. Menţionăm că, în prezent, nu există temei legal pentru soluţionarea cererilor în legătură cu eventuala plată a unor astfel de titluri de stat.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc.

Domnule deputat, vă rog, doriţi să interveniţi, aveţi cuvântul.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc, doamna preşedintă.

Mulţumesc, domnule ministru.

Am înţeles şi am reţinut faptul că dumneavoastră aţi încercat să daţi un răspuns cât mai exact şi este remarcabil acest lucru, dar vreau să vă amintesc că perioada la care dumneavoastră vă referiţi în clipa de faţă este perioada începutului lui 1947 şi 1948, perioadă care s-a soldat la 11 iunie 1948, chiar cu naţionalizarea. Deci, dacă este vorba de restitutio in integrum, aşa cum procedaţi cu diversele clădiri, bunuri imobiliare, nu credeţi de cuviinţă că, de fapt, ar trebui să existe o restituţie şi a acestor titluri la care ne-am referit astăzi? Şi, dacă este aşa, dumneavoastră spuneaţi adineauri că este vorba de o problemă legislativă. Eu sunt de acord cu dumneavoastră. În clipa de faţă, iniţiativa legislativă nu este din acest punct de vedere şi tot Guvernul trebuia să promoveze o dată cu pachetul de legi pe care l-am discutat deunăzi şi care este obiectul moţiunii de cenzură de astăzi.

Întrebarea ar fi: dacă, de exemplu, mâine, deputatul Moisoiu, sau un alt deputat, sau un grup de deputaţi de aici, din această sală ar face iniţiativa legislativă la care dumneavoastră aţi făcut referire adineauri cum că nu există, Guvernul, în răspunsul pe care-l va da, va susţine această iniţiativă legislativă? Pentru că, dacă susţineţi iniţiativa legislativă, se rezolvă problema. Deci problema este rezolvabilă în beneficiul celor care, la momentul respectiv, deci reiau ideea spusă la început, la nivelul anilor 1946, 1948 cum, de fapt, o să mai aveţi un răspuns săptămâna viitoare de dat, în legătură cu stabilizarea monetară, care, dar nu mai intrăm în subiect astă seară, dar care este, de fapt, legată de suma fixă pe care omul a avut voie s-o schimbe la momentul respectiv.

Eu sper ca dumneavoastră să aveţi aceeaşi vedere largă, pe care aţi exprimat-o adineauri în cuvinte şi în fapte.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Doriţi să interveniţi acum? Nu.

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Mircea Costache, Grupul parlamentar al PRM.

Domnule ministru, aveţi cuvântul. Interpelarea este referitoare la procesul de privatizare a economiei româneşti.

Vă rog.

Domnul Ionuţ Popescu:

Răspunsul aici este mai amplu, pentru că este vorba de o întrebare: ce destinaţie au luat banii proveniţi din vânzarea tuturor obiectivelor înstrăinate din patrimoniul public în perioadele 1992-1996, 1996-2000, 2000-2004. Este un răspuns mai amplu. Eu încerc să spicuiesc din el, că sunt multe cifre. Dacă sunteţi de acord, eu pot să vi-l ofer în scris, că sunt mai multe pagini.

Domnul Costache Mircea (din banca):

Faceţi-l în scris, vă rog frumos.

Doamna Daniela Popa:

La microfon, domnule deputat. Deci acceptaţi să vi se transmită în scris.

Domnul Costache Mircea:

Eu mă mulţumesc cu nişte detalii scrise, pentru că întrebarea este vastă dar, orice cetăţean român, după 15 ani de experienţă în domeniu, vrea să ştie ce a însemnat privatizarea pentru români. Că s-a spus că se face în interesul România, în interesul cetăţeanului, în interesul rentabilizării managementului, în interesul bugetului public. constataţi că pentru oricine ar fi ajuns ministru de finanţe, una dintre primele curiozităţi fireşti pe care le-ar fi avut, să vadă ce a însemnat privatizarea, cei 15 ani de pulverizare a patrimoniului public din România. În câteva date sintetice, pentru că restul le iau în scris şi le folosesc ca material documentar.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc.

Interveniţi acum, domnule ministru? Nu. Deci îi transmiteţi răspunsul la interpelarea în scris domnului deputat.

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Aurel Vlădoiu, Grupul parlamentar al PSD, referitoare la inexistenţa mijloacelor de transport în comunele din nordul judeţului Vâlcea.

Răspunde, din partea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, domnul secretar de stat Alexandros Galiatatos. Aveţi cuvântul, vă rog.

Domnul Alexandros Galiatatos:

Referitor la transportul de persoane, doresc să precizez că, în data de 03.06.2005, a avut loc atribuirea electronică a traseelor care alcătuiesc programul naţional de transport persoane, prin servicii regulate în trafic judeţean, valabil începând cu data de 01.07.2005. În cadrul atribuirii electronice a traseelor, a fost solicitat şi atribuit traseul Rm. Vâlcea, Brezoi, Racoviţă, Boişoara, Ţiţeşti, asigurându-se astfel legătura între aceste comune şi municipiul Rm. Vâlcea.

În acest moment, prin includerea staţiei Câineni, în graficele de circulaţie corespunzătoare traseului Rm. Vâlcea - Sibiu s-a asigurat legătura şi cu această localitate.

De asemenea, precizăm că, în data de 28.07.2005, urmează să aibă loc o nouă atribuire a traseelor care nu au fost solicitate şi la această atribuire este scos şi traseul Rm. Vâlcea - Brezoi - Perişani - Mlăceni.

În ceea ce priveşte soluţia pe care o propuneţi de a acorda unele subvenţii operatorilor de transport rutier care operează pe trasee nerentabile din punct de vedere financiar, precizăm că operatorii de transport sunt persoane juridice private, a căror activitate se desfăşoară potrivit normelor şi principiilor aplicabile acestor categorii.

Referitor la necesitatea menţinerii drumului naţional DN 7 D în categoria funcţională a drumurilor naţionale, vă aducem la cunoştinţă următoarele: în perioada 2002 - 2004 s-au preluat 1049,494 km de drumuri judeţene şi drumuri locale din proprietatea publică a unor unităţi administrativ teritoriale şi din administrarea unor consilii judeţene sau consilii locale în proprietatea publică a statului şi în administrarea Ministerului Transportului, Construcţiilor şi Turismului, fără a fi prevăzute şi resursele financiare pentru întreţinerea acestora.

Din totalul de 1049,494 km, 696,103 nu îndeplinesc caracteristicile tehnice de clasificare a acestor drumuri în categoria funcţională a drumurilor naţionale, prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată cu modificările şi completările ulterioare şi nici caracteristicile geometrice şi structurale specifice acestei categorii de drumuri. În această situaţie se găseşte şi DN 7 D Câineni - Pelişani, limită judeţ Argeş. Conform evaluărilor efectuate de administratorul drumului, pentru aducerea acestui drum la nivelul de viabilitate al unui drum naţional, sunt necesare lucrări în valoare de 750 de miliarde de lei. În prezent, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România se confruntă cu o lipsă acută a resurselor financiare şi nu dispune de sumele necesare pentru efectuarea lucrărilor necesare pentru aducerea acestui drum la standardele categoriei de drum naţional.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Doriţi să interveniţi, domnule deputat?

Domnul Aurel Vlădoiu:

Doamna preşedintă,

Domnule secretar de stat,

Eu am formulat trei întrebări. La două am primit răspuns care, parţial, mă satisface. Spuneam că în Ţara Loviştei este lipsită de aceste transporturi şi nu se poate ajunge la nivelul judeţului, adică la Rm. Vâlcea şi rugam, dacă este posibil, ca atunci când facem pachetul de transport şi dăm nişte trasee foarte bune şi care sunt solicitate, să dăm şi aceste drumuri care sunt mai puţin solicitate şi oamenii ajung foarte greu la nivelul judeţului. Deci vreau să spun că s-a făcut licitaţia şi sper să fie o soluţie bună.

Şi, a doua, am rugat ca acest drum să rămână aşa cum a fost hotărârea Guvernului din 2003, întrucât s-au alocat în 2004, fiind prefect în Vâlcea, 65 de miliarde pentru a fi modernizat.

Dacă nu facem lucrările în continuare, banii s-au aruncat pe apa sâmbetei şi sunt pierduţi. Deci trebuie în continuare să menţinem puţin şi puţin să-l viabilizăm, nu să mai investim în el, acum având mai puţini bani. Atâta am solicitat.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Viorel Pupeză, Grupul parlamentar al PSD, referitor la starea drumurilor naţionale din judeţul Bistriţa-Năsăud răspunde domnul secretar de stat Alexandros Galiatatos.

Aveţi cuvântul.

Domnul Alexandros Galiatatos (secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului):

Referitor la interpelarea dumneavoastră, adresată Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi înregistrată la Camera Deputaţilor nr. 267P/2005, vă comunicăm următoarele.

În prezent, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România se confruntă cu o lipsă acută de resurse de finanţare necesare realizării lucrărilor de întreţinere, modernizare, reabilitare, deoarece în cursul anului 2004 au fost angajate lucrări peste prevederile bugetare. Bugetul alocat pentru anul 2005 Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, în conformitate cu Legea nr.511/2004, este unul dintre cele mai mici din ultimii ani. Şi, prin urmare, se depun eforturi deosebite pentru identificarea unor surse de finanţare externe care pot fi puse la dispoziţie de principalelor bănci internaţionale pentru executarea lucrărilor de îmbunătăţire a stării tehnice a reţelelor de drumuri naţionale.

Pe tronsoanele de drum care traversează judeţul Bistriţa-Năsăud se propun a fi realizate în acest an următoarele tipuri de lucrări: lucrări de întreţinere, plombări gropi în suprafaţă 56 de mii de metri pătraţi, marcaje rutiere pe o lungime de 184 de kilometri şi semnale rutiere - 224 de bucăţi.

De asemenea, lucrări de întreţinere, întreţinere curentă pe timp de vară, desfundări de şanturi, plantaţii, întreţinere semnalizare, întreţinere curentă poduri; lucrări la poduri situate pe următoarele drumuri naţionale: DN-17 la kilometrul 49 plus 532, pod peste Valea Ilvei la Ilva Mică şi DN-17D la kilometrul 81 plus 750 pod peste Someş la Vatra Mare; de asemenea, lucrări de investiţii, pasaj denivelat pe DN17 la kilometrul 29 plus 890 la Beclean şi pasaj denivelat pe DN17 la kilometrul 58 plus 975 la Bistriţa.

De asemenea, lucrări de reabilitare finanţate din surse externe, respectiv fonduri de la Banca Europeană de Investiţii, pe DN 17 limită judeţul Cluj, Uriu, Beclean, Sintereag, Bistriţa, Josenii Bârgăului, Piatra-Fântânele, limită judeţul Suceava.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, vă rog aveţi cuvântul.

Domnul Viorel Pupeză:

Domnule secretar de stat,

Sigur că în răspunsul dumneavoastră aţi menţionat o serie de lucrări care se fac în judeţul Bistriţa-Năsăud pentru întreţinerea şi modernizarea drumurilor naţionale care traversează acest judeţ. Eu aş vrea să vă spun, cu toată sinceritatea, că sunt câteva trasee pe care la această dată nu se mai poate circula. Şi, de aceea, am şi făcut această interpelare şi v-aş ruga foarte mult să interveniţi în mod direct, ca traseele sau drumurile naţionale care leagă judeţul Bistriţa-Năsăud de judeţul Maramureş prin zona Valea Sălăuţii spre Vişeul de Sus, drumul naţional care face legătura cu Beclean-Năsăud şi Sângeorz Băi, o staţiune balneoclimaterică de un interes deosebit în perioada sezonului de vară, precum şi drumul naţional care leagă Bistriţa de Bucureşti, respectiv Bistriţa spre Reghin, sunt trasee care nici până la această dată nu au fost cel puţin reparate după perioada sezonului rece şi care a adus distrugeri deosebite pe această zonă. Sunt situaţii sau porţiuni pe care nu se mai poate circula şi efectiv transportatorii au făcut şi un marş într-o formă, să spunem noi, destul de semnificativă, au încercat să pună în gropile de pe asfalt cartofi şi sămânţă de porumb şi alte plante, în aşa fel încât, în perspectiva toamnei, să rodească ceva în zona respectivă. Eu vă rog să aveţi în vedere aceste trasee şi într-o perioadă realmente scurtă să putem discuta de reparaţii în zona Bistriţei şi a Năsăudului.

Ştiu că există în programul ministerului, este un program aprobat în perioada 2001-2004 de modernizare a drumului naţional de la Cluj spre Suceava, este un lucru cu totul deosebit, dar această zonă deosebit de frumoasă şi cu peisaje deosebite şi cu interes turistic deosebit a fost scăpată cred că din vedere în acest an, vizavi de reparaţiile care trebuie făcute pe drumurile naţionale. Eu sunt convins că veţi avea în vedere şi această zonă, din punct de vedere al ministerului.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Mai doriţi să mai interveniţi, domnule secretar de stat? Nu.

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Adrian Moisoiu, de fapt, ultimul răspuns, din partea Ministerului Administraţiei şi Internelor. Răspunde domnul secretar de stat Alexandru Mircea.

Din păcate, nu sunt prezenţi din partea Ministerului Justiţiei, domnul Mihai Marian Eftimescu, secretar de stat, şi Ervin Zoltan Szekely secretar de stat, deşi aici situaţia pe care o am, se spune că răspund mai întâi la interpelările din Senat, şi apoi la Cameră, dar nu au sosit.

Domnule secretar de stat Alexandru Mircea, aveţi cuvântul.

Domnul Alexandru Mircea (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor.):

Doamna preşedintă,

Vă mulţumesc foarte mult că mi-aţi dat posibilitatea să răspund, chiar şi după programul dublu, oficial, anunţat. Dar doresc să am prilejul să îi transmit un răspuns domnului deputat Adrian Moisoiu, întrucât întrebarea domniei sale este şi interesantă şi este şi de actualitate pentru Ministerul Administraţiei şi Internelor.

Aşadar, stimate domnule deputat, la interpelarea dumneavoastră prin care solicitaţi informaţii referitoare la măsurile întreprinse de conducerea Ministerului Administraţiei şi Internelor, în vederea tragerii la răspundere a ofiţerilor de poliţie destituiţi sau trecuţi în rezervă în ultima perioadă, pentru neîndeplinirea atribuţiilor de serviciu, vă comunicăm următoarele.

Este adevărat faptul că, după preluarea guvernării, s-a procedat şi la evaluarea modului în care principalele instituţii ale statului cu atribuţii în domeniu, activează pentru aplicarea legii şi pentru menţinerea ordinii publice în teritoriul şi la frontierele ţării. Constatând că activitatea instituţiilor principale în domeniul respectiv - poliţia, jandarmeria, poliţia de frontieră - este sub nivelul aşteptărilor populaţiei şi al societăţii civile în general, managementul şefilor acestor instituţii fiind unul deficitar, drept cauză a eficienţei scăzute a structurilor menţionate, ministrul administraţiei şi internelor a decis evaluarea şefilor instituţiilor respective.

Totodată, luând act de numeroasele sesizări primite din teritoriu, de la populaţie, dar chiar şi din interiorul instituţiilor, cu privire la lipsa de combativitate profesională, diverse forme de partizanat, abuz etc., conducerile Ministerului Administraţiei şi Internelor, a Poliţiei, a Jandarmeriei, a Poliţiei de frontieră au dispus controale şi evaluări ale şefilor structurilor teritoriale. Acolo unde s-a constatat că managementul a fost defectuos sau neperformant, s-a decis schimbarea din funcţie a şefilor respectivi.

De asemenea, s-au aplicat sancţiuni disciplinare, inclusiv numirea pe funcţii inferioare sau de execuţie, pentru mai mulţi ofiţeri care activau pe diverse trepte ierarhice. Fac precizarea că această numire pe funcţie inferioară, cum se numeşte ea în Statutul poliţistului, este o retrogradare în sine. Combaterea actelor de corupţie deja comise sau prevenirea lor şi combaterea eventualelor acte de corupţie în viitor în interiorul Ministerului Administraţiei şi Internelor este o obligaţie pe care conducerea instituţiei şi-a asumat-o în mod neechivoc.

În context, prin Legea nr.161/2005 privind stabilirea unor măsuri pentru prevenirea şi combaterea corupţiei în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, lege publicată în Monitorul Oficial nr.476 din 6 iunie 2005, a fost înfiinţată Direcţia generală anticorupţie, care are scopul şi atribuţia de a căuta, identifica şi de a efectua acte premergătoare cu privire la actele de corupţie comise de toţi angajaţii Ministerului Administraţiei şi Internelor, nu numai de către poliţişti, în vederea sesizării Parchetului, conform competenţelor.

În ceea ce priveşte solicitarea referitoare la întreprinderea unor măsuri de verificare reală a averilor ofiţerilor la care faceţi referire, în scopul stabilirii eventualelor bunuri dobândite în mod ilicit de către aceştia şi a dispunerii măsurilor legale ce se impun, precizăm următoarele: orice activitate în sensul celor sugerate de către dumneavoastră trebuie să se raporteze la dispoziţiile art. 44 alin. 8 teza a II-a din Constituţia României, republicată, care consacră la nivel de principiu caracterul licit al dobândirii averii. În acest sens, evidenţiem faptul că orice invocare cu privire la legalitatea actului de dobândire trebuie dovedit.

În conformitate cu dispoziţiile art.24 din Legea nr.360 privind Statutul poliţistului, "La acordarea primului grad profesional, la numirea şi eliberarea dintr-o funcţie de conducere, precum şi la încetarea raporturilor de muncă, poliţistul este obligat să îşi declare averea, conform legii".

Prin Legea nr. 115/1996 pentru declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de control şi a funcţionarilor publici, cu modificările ulterioare, este instituită obligaţia declarării averii şi pentru poliţişti, precum şi procedura controlului averilor acestora în cazul în care există dovezi că anumite bunuri ori valori nu au fost dobândite în mod licit.

Conform legii, declararea ilicită a dobândirii averii sau a unei părţi din aceasta revine instanţei de judecată care soluţionează sesizările, conform procedurii prevăzute de Legea nr.115.

Fac precizarea că pentru verificarea respectivă se constituie, tot conform legii, o comisie care este competentă şi care este alcătuită din magistraţi, deci din persoane care sunt din afara sistemului, tocmai pentru a se conferi obiectivitate.

Ministrul Administraţiei şi Internelor nu are posibilitatea legală nici să cerceteze modul de dobândire a averii unui poliţist sau a altui angajat şi nici să se pronunţe cu privire la caracterul licit sau ilicit al dobândirii acesteia.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat, chiar vă rog foarte pe scurt, că am depăşit cu mult timpul şedinţei.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulţumesc, doamna preşedintă.

Îmi cer scuze că vă reţin încă pentru o clipă, dar eu am o îndoială în răspunsul pe care l-am primit din partea domnului secretar de stat: e vorba de naivitatea ministerului de data aceasta, şi nu a mea, şi anume această îmbulzeală a unor ofiţeri superiori, comandanţi, şefi de inspectorate judeţene din MAI sau din altă parte care s-au înscris pentru ca să meargă în pensie cu atâtea milioane, cu atâtea salarii plătite înainte etc. înainte de a veni în control, nu cumva dă de gândit asupra unor fapte sau asupra unor verificări care dacă s-ar fi făcut sau dacă s-ar face în acest caz i-ar găsi pe aceştia într-o situaţie delicată, să zic, că observaţi că folosesc o terminologie foarte fină din acest punct de vedere care, de fapt, ar putea să ducă la pierderea averilor respective. Şi atunci, omul a găsit soluţia cea mai simplă.

Domnule, primesc şi 2-3-4-500 de milioane, în calitatea pe care o am de chestor, sau de colonel, sau de general ce o fi fost omul acolo, mai primesc şi atâtea salarii înainte şi aşa mai departe, păi, cu asemenea... şi mă lasă şi toată lumea în pace, e o treabă.

Deci, domnule ministru, eu cred că, din acest punct de vedere, undeva, pe dumneavoastră v-a descărcat de răspundere, acesta este un adevăr, dar, în acelaşi timp, nu aţi rezolvat problema în modul în care într-adevăr, cel care s-a pretat de a-şi face avere pe asemenea căi să restituie sau să fie pedepsit conform legii. Şi cred că ar trebui să vă mai trebui să vă gândiţi la asta.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Domnule secretar de stat, poftiţi.

Domnul Alexandru Mircea:

Intuiam că întrebarea sau interpelarea este interesantă. Fac câteva precizări. Practic, toţi şefii de inspectorate de poliţie care au fost schimbaţi din funcţie au fost schimbaţi din funcţie ca urmare a unor controale care s-au efectuat. Sigur că unii dintre aceştia care au avut vârsta de pensionare prevăzută de lege, s-au pensionat. Alţii, dimpotrivă, îşi caută locuri pe funcţii inferioare şi cunosc foarte mulţi dintre aceştia care au candidat pe funcţii inferioare, de şefi de serviciu, şefi de birou şi aşa mai departe, unde s-au găsit disponibile în inspectoratele respective. Deci nu este o situaţie generală. Repet, toţi şefii de inspectorate au fost schimbaţi din funcţie ca urmare a unor controale ordonate de conducerea ministerului sau de conducerea Inspectoratului General al Poliţiei. Nu toţi, unii au rămas pe funcţie, acolo unde s-a dovedit că sunt competenţi. Asta este.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Cu aceasta, şedinţa noastră s-a încheiat. O seară bună.

Şedinţa s-a încheiat la ora 20,15.