Parliamentary debates

Lucrările şedinţei încep la ora 17.25.

Şedinţa este condusă de domnul senator Nicolae Văcăroiu, preşedintele Senatului, asistat de domnul senator Mihai Ungheanu, secretar al Senatului, şi de domnul deputat Titu Nicolae Gheorghiof, secretar al Camerei Deputaţilor.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, stimaţi invitaţi, vă rog să vă ocupaţi locurile în sală!

Vă mulţumesc.

Vă rog să-mi permiteţi să declar deschisă şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, în cadrul sesiunii extraordinare a Parlamentului României.

Vă anunţ că din totalul de 467 deputaţi şi senatori şi-au înregistrat prezenţa 405, fiind absenţi 62 de deputaţi şi senatori. Deci, avem cvorumul legal de lucru.

Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului României vă propun înscrierea următorului punct pe ordinea de zi a şedinţei comune: angajarea răspunderii Guvernului asupra Declaraţiei de politică generală privind reconstrucţia României după inundaţii, integrarea în Uniunea Europeană şi reforma în justiţie, în conformitate cu prevederile art.114 alin.1 din Constituţia României, şi, desigur, la solicitarea expresă a primului-ministru.

Dacă sunt comentarii în legătură cu ordinea de zi propusă? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Ordinea de zi a fost votată în unanimitate.

Programul de lucru: până la finele prezentării Declaraţiei de politică generală privind reconstrucţia României după inundaţii, integrarea în Uniunea Europeană şi reforma în justiţie, asupra căreia Guvernul a hotărât să-şi asume răspunderea.

Dacă sunt comentarii cu privire la programul de lucru? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră programul de lucru.

Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Programul de lucru s-a votat în unanimitate.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Vă rog să-mi permiteţi să dau cuvântul domnului Călin Popescu-Tăriceanu, prim-ministru, pentru prezentarea Declaraţiei de politică generală privind reconstrucţia României după inundaţii, integrarea în Uniunea Europeană şi reforma în justiţie.

Domnule prim-ministru, vă rog, aveţi cuvântul! (aplauze)

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi!

Constituţia României încredinţează Guvernului o serie de pârghii politice prin care acesta îşi poate stabili priorităţile agendei sau programului legislativ.

Una dintre acestea este posibilitatea ca Guvernul să-şi angajeze răspunderea pe o declaraţie de politică generală. În actualul context, Guvernul României recurge la această opţiune pentru a-şi defini priorităţile pe termen scurt şi mediu.

Agenda României cuprinde în acest moment trei teme majore.

Prima temă importantă este legată de reconstrucţia ţării după inundaţiile care au lovit în acest an România şi care, prin amploare, necesită o voinţă politică fermă şi o implicare administrativă şi financiară majoră a Guvernului.

Integrarea europeană şi reforma justiţiei sunt, pe de altă parte, soluţia desprinderii definitive a României de trecut şi au fost prioritare în întreaga activitate a Guvernului în anul 2005.

Integrarea europeană este un obiectiv naţional şi toate eforturile trebuie concentrate pentru ca aceasta să se producă la termenul stabilit, adică la 1 ianuarie 2007.

Reforma în justiţie a ajuns astăzi elementul cheie al reuşitei efortului de integrare şi împreună cu celelalte domenii sensibile, aflate pe drumul cel bun, putem spune că integrarea la 1 ianuarie 2007 depinde într-o măsură importantă de aplicarea reformei în justiţie.

Aşa cum v-am spus, prima temă este legată de inundaţii şi aş vrea să mă refer în cele ce urmează la eforturile legate de reconstrucţia României.

Calamităţile naturale care au lovit România în ultimele luni sunt unele dintre cele mai grave din ultimele decenii. Guvernul este solidar cu populaţia afectată şi ia toate măsurile necesare pentru ca viaţa acesteia să revină la normal cât mai curând posibil.

În zonele inundate din Banat reconstrucţia este în plină desfăşurare. Fondurile guvernamentale alocate, în valoare de 4.000 de miliarde de lei vechi, şi cele colectate sunt direcţionate cu prioritate spre refacerea infrastructurii şi a caselor.

Există deja oameni care locuiesc în noile case construite în Banat şi care în aceste zile se gândesc cum îi pot ajuta pe semenii lor din Moldova şi din Sudul ţării, care au fost afectaţi, de asemenea, de inundaţii.

În zonele inundate din Moldova şi din Sud, Guvernul şi administraţia locală lucrează la o evaluare exactă a cauzelor care au agravat consecinţele fenomenelor naturale dramatice şi acolo unde se vor constata responsabilităţi se vor aplica cele mai severe sancţiuni legale.

Exploatările forestiere ilegale şi construcţiile ilegale care au amplificat tragedia vor fi analizate caz cu caz, iar legislaţia va fi modificată pentru a evita, în măsura posibilităţilor, asemenea tragedii pe viitor.

Priorităţile Guvernului în acest moment sunt: viaţa şi sănătatea sinistraţilor, asigurarea unor condiţii de trai decente în condiţii de calamitate, refacerea infrastructurii şi sprijin pentru reconstruirea caselor. Ministerul Apărării Naţionale a mobilizat 4300 de militari pentru efortul de salvare a vieţii şi bunurilor cetăţenilor din localităţile inundate.

În continuare, aceştia vor participa la refacerea infrastructurii localităţilor, precum şi la decolmatarea şi curăţirea albiilor râurilor şi zonelor locuite care au fost afectate.

Ministerul Administraţiei şi Internelor, Jandarmeria, Inspectoratele judeţene de Poliţie şi Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă din judeţe au acţionat cu prioritate pentru salvarea vieţii oamenilor şi se implică în continuare în toate acţiunile care au loc în localităţi.

În continuare, Guvernul acţionează cu toate resursele tehnice pe care le are la dispoziţie pentru evacuarea apei, executarea lucrărilor de reparaţii la staţiile de pompare în vederea punerii lor în funcţiune, repunerea în funcţiune a instalaţiilor de telefonie fixă, furnizarea de gaze naturale şi punerea în funcţiune a reţelei electrice afectate.

Populaţia este aprovizionată cu apă potabilă şi alimente în toate localităţile afectate. Este în curs o campanie de vaccinare a persoanelor şi pot să vă spun că până în prezent au fost vaccinate peste 30.000 de persoane. Ministerul Sănătăţii a dezinfectat peste 500 de fântâni şi a înfiinţat centre de asistenţă medicală în fiecare localitate.

În ce priveşte infrastructura, s-a trecut cu prioritate la refacerea drumurilor naţionale. În şedinţa de Guvern din 14 iulie, am prevăzut din buget peste 5.000 de miliarde de lei pentru a putea interveni rapid pentru reconstrucţia zonelor afectate.

Pentru remedierea efectelor tuturor inundaţiilor care au avut loc în acest an, până în acest moment, s-au acordat ajutoare umanitare cu produse din rezerva de stat în valoare de 145 de miliarde de lei vechi.

A doua temă la care doresc să mă refer este, aşa cum v-am spus, integrarea europeană.

Integrarea în Uniunea Europeană a fost şi este prioritatea numărul unu a Guvernului. Obiectivul strategic al României este integrarea la 1 ianuarie 2007, conform calendarului stabilit prin Tratatul de aderare şi conform interesului României.

Vom îndeplini acest obiectiv în parteneriat cu Uniunea Europeană, alocând integrării europene - aşa cum îi place să spună comisarul pentru integrare, Ollie Rehn - fiecare minut, fiecare ceas, fiecare zi, fiecare lună.

Acesta este angajamentul meu politic.

Integrarea nu este însă automată. Ea implică îndeplinirea corectă şi în calendar a tuturor angajamentelor luate, astfel încât activarea clauzei de salvgardare să nu fie necesară. Avem de lucru şi avem nevoie de un sprijin ferm şi permanent din partea Parlamentului în procesul de legiferare.

Vă cer acest sprijin, nu pentru mine, ci pentru România şi pentru români.

Responsabilitatea Guvernului în procesul de aderare este uriaşă. Toate resursele de care dispunem sunt alocate pentru ca planul de măsuri prioritare să fie dus la îndeplinire.

Trebuie să privim realitatea în faţă.

Integrarea europeană presupune cheltuieli, presupune plata unei contribuţii la bugetul Uniunii şi presupune cofinanţarea programelor de dezvoltare.

Pentru ca România să poată absorbi fondurile comunitare începând cu 2007 este nevoie de o viziune macroeconomică pe termen lung. Resursele de care România va beneficia din partea Uniunii Europene sunt vitale pentru dezvoltarea ţării, iar Guvernul trebuie să asigure condiţiile în care toate fondurile la care România va avea acces să fie utilizate.

De aceea, Guvernul va demara în următoarele săptămâni pachetul de măsuri menite să asigure capacitatea de absorbţie şi utilizare a fondurilor europene.

România va deveni stat de graniţă al Uniunii Europene, iar Guvernul pe care îl conduc este pe deplin conştient de răspunderea ce ne revine în această calitate. Suntem angajaţi în toate demersurile interne pentru a asigura securizarea graniţelor. De asemenea, acţionăm ferm pentru combaterea crimei organizate, inclusiv a traficului de fiinţe umane.

Pentru compatibilizarea administraţiei publice româneşti cu modelul european, în această toamnă Guvernul pe care îl conduc îşi va asuma răspunderea pentru reforma administraţiei publice şi descentralizarea acesteia. Prin descentralizare înţeleg descentralizarea competenţelor, dar şi a resurselor financiare.

Al treilea subiect, a treia temă este legată de reforma justiţiei pentru consolidarea încrederii în statul de drept.

Reforma justiţiei nu este menită doar să-i dea fiecărui român încredere în sistemul nostru judiciar, siguranţa că se respectă legile şi că aplicarea lor este egală pentru toţi cetăţenii. Reforma justiţiei trebuie să garanteze că lupta împotriva corupţiei este reală şi că ajunge până la cele mai înalte niveluri.

Pentru că marea corupţie nu este legată de micile infracţiuni, ci de abuzurile celor care au deţinut funcţii publice din care au dispus cum au vrut de averea acestei ţări.

Această stare de lucruri nu putea continua. Guvernul şi-a asumat măsura radicală de a reforma sistemul judiciar din temelii. Am ştiut că acest lucru va lovi în multe interese, dar ni l-am asumat.

Reforma justiţiei, aşa cum a fost reglementată prin asumarea răspunderii Guvernului, s-a lovit de rezistenţa vechilor structuri, de interese şi complicităţi. Noii magistraţi, tinerii magistraţi, cei de la care speram să aducă reforma justiţiei în planul realităţilor din instanţe, sunt primii afectaţi. Cei care pierd sunt, însă, cetăţenii. Cetăţenii care au dreptul la o justiţie eficientă şi echitabilă.

Decizia Curţii Constituţionale a afectat într-o oarecare măsură obiectivele Guvernului de reformă a justiţiei. Respectăm Constituţia şi vom aplica această decizie. Vom merge mai departe în aceste condiţii.

Nu considerăm însă lupta pierdută. Restrângerea reformei în justiţie nu înseamnă nicidecum că această reformă nu mai este necesară şi nici că Guvernul a abandonat-o. România are nevoie de reforma reală a justiţiei şi nu de reforma justiţiei până la poarta intereselor private ale unora.

În consecinţă, avem în vedere aplicarea legilor reformei, modificarea legii Curţii Constituţionale şi alocarea de fonduri suplimentare pentru reforma în justiţie.

Nu este posibil ca un judecător al Curţii Constituţionale să se pronunţe atunci când este vorba de interesele sale sau ale soţiei. Vom propune încă din această toamnă reglementarea situaţiei conflictului de interese şi pentru judecătorii Curţii Constituţionale. Vom introduce instituţiile recuzării şi abţinerii în astfel de situaţii, aşa cum legea prevede pentru orice judecător din România.

Reforma justiţiei a fost legiferată. Ea trebuie şi aplicată, şi aici vor fi marile eforturi ale următoarelor luni. O lege bună nu ajută până când nu este pusă în aplicare. În fine, reforma justiţiei are nevoie în continuare de resurse financiare, care vor fi prevăzute în politica bugetară a Guvernului.

Nu există costuri prea mari când este vorba de asigurarea eficienţei justiţiei. Nu există costuri prea mari pentru ca procesele să dureze mai puţin. Nu există costuri prea mari pentru ca cetăţeanul să-şi găsească dreptatea.

Guvernul României îşi angajează răspunderea pentru agenda prezentată în această declaraţie politică.

Măsurile la care declaraţia politică face referire vor fi concretizate în perioada următoare în măsuri legislative şi în acţiuni administrative.

Guvernul solicită sprijinul Parlamentului pentru aceste măsuri. Cu un sprijin larg al Parlamentului, reconstrucţia ţării, integrarea europeană şi reforma justiţiei vor fi posibile.

Vom merge astfel spre o Românie mai bună, mai bogată, mai echitabilă.

Vă mulţumesc. (aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, stimaţi invitaţi,

Doresc, înainte de închiderea şedinţei noastre de astăzi, să vă reamintesc că angajarea răspunderii Guvernului prin Declaraţia de politică generală privind reconstrucţia României după inundaţii, integrarea în Uniunea Europeană şi reforma în justiţie, pe care aţi ascultat-o, în conformitate cu art.114 alin.2 din Constituţia României, republicată, poate fi supusă unei moţiuni de cenzură.

Pe cale de consecinţă, aveţi la dispoziţie, conform Constituţiei României, republicată, 3 zile pentru depunerea unei astfel de moţiuni de cenzură.

Cu acestea, permiteţi-mi să declar închisă şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului de astăzi.

Vă mulţumesc.

Şedinţa se încheie la ora 17.40.