Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Dan Radu Ruşanu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi, în a doua parte, de domnul Miron Tudor Mitrea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Nicolae Titu Gheorghiof şi Eserghep Gelil, secretari.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Declar deschise lucrările şedinţei de astăzi privind declaraţiile politice, însă, întrucât lucrările Biroului permanent al Camerei Deputaţilor nu s-au încheiat încă, avem rugămintea să amânăm începerea şedinţei şi ţinerea acestei şedinţe până la terminarea lucrărilor Biroului permanent al Camerei Deputaţilor.

Voci din sală:

Nu are legătură!

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Dacă se poate, depuneţi-le în scris şi este cea mai bună soluţie.

Domnul Vasile Pruteanu (din bancă):

Ordinea de zi trebuie respectată!

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Întrucât lucrările Biroului permanent nu s-au terminat şi în ordinea de zi votată de Biroul permanent este întâi şedinţă de Birou permanent, după aceea declaraţiile politice şi abia după aceea şedinţa în plen, am venit să vă comunic acest lucru.

Ordinea de zi stabilită ieri de Biroul permanent a fost: şedinţa Biroului permanent, declaraţiile politice, şedinţă în plen.

Voci din sală:

Începem declaraţiile.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

După cum observaţi, sunt singurul membru al Biroului permanent care a venit aici, cei doi secretari de şedinţă lipsesc.

Voci din sală:

Rămâneţi cu noi.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Fără secretari, dumneavoastră ştiţi foarte bine că regulamentar nu poţi să conduci fără cei doi secretari.

Voce din sală:

Aceste şedinţe au fost fără secretari.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Regulamentar nu este.

Voci din sală:

Să începem.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mă duc să-l rog pe domnul Mitrea şi cu un secretar să vină să conducă şedinţa. Mulţumesc.

Voce din sală:

Revocăm Biroul, ne facem treaba, începem cu preşedintele. Tot biroul! (Amuzament.)

(La ora 9,0,5 domnul Dan Radu Ruşanu părăseşte sala de şedinţe.)

(Lucrările au fost reluate la ora 14,55 şi au fost conduse de domnul Dan Radu Ruşanu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Eserghep Gelil şi Titu Nicolae Gheorghiof, secretari.)

Domnul Dan Radu Ruşanu:

După o scurtă pauză, între ora 9 şi ora 15, reluăm şedinţa. Sper că a fost binevenită această pauză.

De la 15 la 15,30 avem declaraţii politice, aşa a aprobat Biroul permanent, o singură jumătate de oră, 30 de minute doar. (Rumoare.) Acelaşi Birou permanent pe care l-aţi votat în urmă cu nouă luni de zile, dacă sunteţi de acord să-l schimbăm, ne daţi votul dumneavoastră şi-l schimbăm, propunem alt Birou permanent.

Vă rog, colegul are o intervenţie pe procedură.

Deocamdată, domnul Ponta, colegul nostru, a zis că preferă să stea la Biroul permanent, să nu care cumva să se întâmple vreo minunăţie pe acolo.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aşa cum Biroul permanent a stabilit ieri, astăzi programul trebuia să înceapă la ora 9 dimineaţa. Am fost prezent aici împreună cu mai mulţi colegi încă de la ora 9, dar constatăm că Biroul permanent, membrii Biroului permanent care au fost aleşi de către noi, de către deputaţii care, la rândul nostru, suntem aleşii poporului, efectiv ne ignoră şi încalcă atât Regulamentul, cât şi orice normă de bun simţ.

Dacă tot aveţi buna dispoziţie ca să schimbaţi şi să faceţi minuni acolo, în Biroul permanent, vă rog respectuos, în calitate de deputat ales în Parlamentul României, ca cei care ignoraţi şi efectiv vă bateţi joc de deputaţii din Camera Deputaţilor, să aveţi bunul-simţ şi să vă înaintaţi demisia, caz în care vor rămâne locuri vacante, ca să nu vă mai bateţi atâta în Biroul permanent şi să respectaţi regulile de bun-simţ şi, nu în ultimul rând, deputaţii care, repet, datorită lor aţi ajuns în Biroul permanent, aţi ajuns acolo unde aveţi Mercedesuri la scară şi girofare cât încape.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Da, norme politice, de acord, norme de bun-simţ, mai puţin de acord. Vizavi de girofar, vreau să vă aduc la cunoştinţă că doar preşedintele Biroului permanent are girofar. Şi am să-i transmit domnului preşedinte Năstase că i-aţi cerut demisia, cu alte cuvinte. Dacă se votează asta, bineînţeles, rămâne fără girofar. (Vociferări.)

Stimate coleg, noi am fost aici la ora 8, conform programului aprobat de Biroul permanent, aşa că nu spuneţi că nu am muncit.

Are cuvântul domnul Vasile Mocanu din partea Grupului parlamentar al PSD. (Vociferări din partea Grupului parlamentar al PSD.)

Înţeleg că trebuie să schimbăm şi secretarul Camerei Deputaţilor, înţeleg, şi secretarul general al Camerei. De aceea trebuie schimbată conducerea Camerei Deputaţilor pentru că suntem "sabotaţi" acum.

Domnul Dan Iosif ( din bancă):

Să schimbăm Coaliţia!

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Putem schimba şi Coaliţia, dacă vrei neapărat!

A venit şi secretara, avem şi stenogramă acuma dar, de obicei, este bine să ne ferim de stenograme, că ştiţi că sunt nişte precedente şi nu ar fi bine neapărat cu stenograme.

Domnul Vasile Mocanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu ne este teamă de stenograme. S-a văzut cui îi este teamă.

Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată: "Unde este strategia din agricultură?"

Agricultura a devenit o problemă de siguranţă naţională. Fără a rezolva grabnic problemele acestui sector, riscăm să îmbolnăvim grav şi iremediabil întreaga economie.

În România, nivelul subvenţiilor este insuficient şi incomparabil mai mic faţă de nivelul subvenţiilor din ţările Uniunii Europene. Se ştie că nu există ţară cu agricultură performantă, fără subvenţii masive din partea statului. Dar înainte de a da banii agriculturii, Guvernul este obligat să propună o strategie coerentă de dezvoltare a ei.

În caz contrar, fondurile, oricât de mari ar fi ele, nu vor avea nici un efect.

Strategia trebuie să se dezvolte în două direcţii: restructurarea economiei rurale şi comasarea terenurilor agricole. Cât timp o mulţime de oameni va produce puţin, agricultura nu va deveni eficientă.

Avem printre cei mai mulţi fermieri din Europa. Până în 2010-2012, numărul agricultorilor trebuie redus la o treime, adică de la 4 la 1,5 milioane.

Dar pentru absorbirea celor care nu vor mai lucra pământul este necesară constituirea, în mediul rural, a unor activităţi neagricole, prin dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor. În ultimul an, nu s-a întâmplat nimic în această privinţă.

Este necesar apoi ca fermierii cu loturi mici să se constituie în asociaţii, apoi asociaţiile să fie ajutate cu subvenţii ca să achiziţioneze utilaje moderne, îngrăşăminte, erbicide, pesticide etc. Dar, până acum, nu s-a întâmplat nici în zona asta.

Iar când anunţi subvenţionarea motorinei cu câteva mii de lei, pentru ca numai peste câteva zile să se producă şi o creştere a accizelor la combustibili, te întrebi pentru ce s-a mai făcut o asemenea promisiune.

Fără bani şi fără un proiect clar de modernizare, agricultura românească moare. Sectorul agricol suferă de o legislaţie insuficientă, de lipsa unor produse bancare pentru finanţări, de o producţie lipsită de competitivitate şi de costuri enorme pentru demararea de noi proiecte.

Ne apropriem de ceasul al doisprezecelea. Integrarea în Uniunea Europeană trebuie să ne prindă cu temele făcute şi la capitolul agricultură.

Dar să nu ne iluzionăm: în lipsa unui cadru legislativ privind creditul funciar, cât şi a unor reglementări privind creditarea şi finanţarea agriculturii, acest sector va resimţi cel mai dureros impactul integrării în Uniunea Europeană.

Haideţi să ne apucăm serios de treabă.

Mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc şi eu, domnule coleg.

Din partea Grupului parlamentar al PNL are cuvântul domnul deputat Liviu Câmpanu.

Domnul Liviu Câmpanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Nelu' şi Adelu' ".

Am folosit aceste apelative dintr-un singur motiv, pentru că ne-am învăţat să suportăm nesimţirea în două situaţii. În cazul copiilor şi în cazul celor mai în vârstă, care au probleme de troficitate neurală şi de circulaţie cerebrală.

În activitatea fiecărei instituţii, organizaţii, a fiecărui partid, asemeni existenţei fiecărui individ, există momente bune şi rele, clipe fericite şi altele mai puţin fericite, există soare şi există nori.

"Roata se învârteşte" spunem noi, românii.

După ani de dispreţ, aroganţă, jaf, P.S.D.-ul a pierdut în decembrie, anul trecut, şi preşedinţia şi conducerea Guvernului. Jale mare, boală grea al cărei remediu nu putea fi altul decât câştigarea preşedinţiei celor două Camere, indiferent prin ce mijloace. Amintiţi-vă cum s-a votat atunci, ostentativ, în dispreţul regulamentului şi în văzul liderilor P.S.D., ca nu cumva cineva să fie acuzat de trădare. Şi astfel, ungerea lui Nelu' şi a lui Adelu' ca preşedinţi ai Senatului şi, respectiv, ai Camerei Deputaţilor a constituit un balsam pentru rănile orgoliului celor din P.S.D.

Deviza sa a fost, de atunci: "Dacă nu putem conduce ţara, măcar să facem tot ce depinde de noi să-i încurcăm pe alţii".

Modul cum s-a votat atunci, inerţia practicilor parlamentare şi chiar ceea ce se întâmplă acum în Parlament arată clar că Regulamentul este imperfect şi trebuie schimbat.

Regulamentul Camerei Deputaţilor este lege pentru noi, deputaţii. Se aplică şi în activitatea parlamentară, nu este o lege ce acţionează pe întreg teritoriul României, nu se aplică tuturor cetăţenilor României şi nu este discutată în Senat ca o lege obişnuită. De aceea, fiind conceput de o comisie specială, nu are nevoie de aviz de constituţionalitate de la Comisia juridică. Dar P.S.D.-ul utilizează tot felul de tertipuri pentru a împiedica discutarea Regulamentului.

Asemenea unui copil, Regulamentul se va naşte prin naştere naturală, fie prin cezariană, fie va fi extras cu forcepsul. Oare cum se numeşte cel care împiedica naşterea, cel care încearcă să curme o existenţa?! Dacă din jenă nu puteţi să răspundeţi la această întrebare, poate îmi veţi răspunde la alta.

Având în vedere că se pricepe aşa de bine la închiderea uşilor sălii de şedinţă, ne putem baza pe asigurarea acestui serviciu şi după ce nu va mai fi preşedintele Camerei Deputaţilor?

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc şi eu, domnule coleg.

Din partea Grupului parlamentar al PD, domnul Valeriu Tabără. Dacă nu, din partea Grupului parlamentar al PC, doamna Graţiela Iordache.

Doamna Graţiela Denisa Iordache:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Din respect faţă de dumneavoastră, cei care aşteptaţi de azi dimineaţă să înceapă şedinţa, din dorinţa de a fi sigur că nu voi contribui eu la întârzierea şi depăşirea termenului de 15,30, îmi voi scurta la maximum declaraţia politică de astăzi şi am să vă spun doar esenţa.

Am să renunţ să vă spun cât de importante sunt pădurile pentru România, am să renunţ să vă spun despre cât de tragic este efectul despăduririlor, în schimb doresc să vă prezint o situaţie concretă şi anume cea din satul Valea Drăganului, din judeţul Cluj, unde tăierile de păduri s-au făcut, cu prioritate, aş putea spune, de pe terenurile private, de pe terenurile, cele care trebuiau restituite şi retrocedate cetăţenilor.

Declaraţia mea politică de astăzi se vrea un apel către cei responsabili nu neapărat sau nu numai pentru identificarea vinovaţilor dar, mai ales, pentru găsirea soluţiilor, pentru despăgubirea acestor cetăţeni care, în loc de terenuri acoperite cu păduri, se vor trezi cu terenuri acoperite cu buşteni sau cu resturi de copaci.

Vă mulţumesc şi sper ca măcar prin scurtimea discursului meu v-am reţinut atenţia.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc foarte mult.

Din partea Grupului parlamentar al PD, domnul Valentin Ionescu.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Valentin Iliescu, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Nu cu multă vreme în urmă, preşedintele PSD, domnul Mircea Geoană, pătruns de ideea de a face bine cu forţa acestui popor, lansa ideea reformării din temelii a clasei politice printr-o aşa-zisă "revoluţie a binelui", revoluţie ce urma să înceapă chiar cu partidul pe care îl conduce.

Probabil însă că nici cei mai naivi observatori ai vieţii politice nu se puteau încrede într-o asemenea soluţie, atâta timp cât ea venea din partea unui lider politic care îşi cucerise locul de preşedinte prin combinaţii de culise, sforării şi aranjamente politice meschine.

Dovada că PSD nu a învăţat nimic din lecţia oferită de electoratul român în decembrie 2004 este că, în continuare, PSD face un joc politic duplicitar, malefic, declarativ în folosul cetăţenilor României, dar, în fapt, un joc politic de menţinere a imenselor privilegii şi pârghii de putere prin care "partidul stat" a controlat şi controlează tot, în folosul personal şi al clicii de partid.

Despre ce "revoluţie a binelui" poate fi vorba, când, pe de o parte, vii şi vorbeşti despre deteriorarea nivelului de trai al cetăţenilor, rod al creşterii exagerate a preţurilor la benzină, motorină şi gaze naturale în 2005 şi, pe de altă parte, chiar tu, ca fost reprezentant al partidului aflat la guvernare, ai responsabilitatea morală şi legală de a fi angajat, în numele României, aplicarea obligatorie a acestor măsuri.

Ce legitimitate au să vorbească promotorii "revoluţiei binelui" despre "indiferenţa şi incapacitatea" actualilor guvernanţi, când ei, în calitate de foşti conducători ai acestei ţări, prin deciziile lor iresponsabile şi păguboase, au afectat iremediabil interesul naţional şi viitorul acestei naţiuni. Pentru că numai astfel trebuie privită decizia aberantă de a privatiza Compania PETROM împreună cu rezerva naţională de ţiţei a României.

Ce legitimitate au să ceară, astăzi, socoteală actualilor guvernanţi despre gestionarea situaţiei de criză generate de inundaţiile din acest an, tocmai aceia care, printr-o gestionare defectuoasă, frauduloasă, subiectivă şi clientelară a fondurilor pentru amenajări hidrotehnice au o imensă responsabilitate pentru producerea acestor dezastre.

"Revoluţia binelui", ultima găselniţă de despăduchiere şi cosmetizare a PSD, deja, nu mai poate convinge pe nimeni. Pentru că, după cum se vede, ea exclude orice urmă de responsabilitate pentru prejudiciile aduce acestei naţiuni prin deciziile luate de membrii PSD, care au fost la guvernare şi include multă demagogie, fariseism şi cramponare de păstrare a unor pârghii de putere generatoare de privilegii şi avantaje personale.

Există, totuşi, o soluţie prin care PSD ar putea face, în sfârşit, dovada că nu se cramponează de putere: demisia preşedintelui Camerei Deputaţilor, domnul Adrian Năstase pentru încălcarea Constituţiei României şi a Regulamentului Camerei Deputaţilor. Din perspectiva liderilor politici adevăraţi, capabili să-şi valorifice inteligenţa şi abilitatea politică, o asemenea decizie ar fi un gest normal, de onoare, care ar debloca toate mecanismele de revenire la normal a vieţii politice parlamentare din România.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PRM are cuvântul domnul deputat Adrian Moisoiu.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Intervenţia mea de astăzi este intitulată: "După 12 ani, cazul Hădăreni reprezintă o sursă de înavuţire pentru cei care comit infracţiuni de ultraj, tulbură ordinea publică şi comit crime."

Cuvântul meu se vrea o luare de atitudine în favoarea unor oameni care trăiesc în centrul României, în inima Ardealului, pe malurile Mureşului, pe care ar trebui să îi cunoşti, să le vezi mâinile crăpate de muncă, să le vezi feţele ridate de soare şi vânt, să le vezi tristeţea din ochi, să le simţi speranţa din suflet, pentru ai putea înţelege ...Dar el este şi o referire la etnia ţiganilor, a acelora pe care istoria, veacurile de servitute, în care au fost robi, i-au înzestrat cu un comportament asocial.

După o întrerupere de peste 12 ani, cazul Hădăreni, fiindcă la întâmplările din satul Hădăreni mă refer, a revenit în actualitate.

Pentru cei care nu îl cunosc, îmi permit să îl reiterez:

La 20 septembrie 1993, adică exact acum 12 ani, pe fondul unei stări tensionate datorate terorii instaurate de ţiganii din sat ca: jigniri, bătăi, furturi, tâlhării sau violuri, - pe fondul atitudinii pasive a organelor de poliţie din localitate, în urma unei altercaţii provocate de 3 ţigani, tânărul Crăciun CHEŢAN, tatăl unei fetiţe de 3 ani, care a fost chemat să intervină în apărarea tatălui său, a fost omorât prin înţepare cu un cuţit de către aceştia.

Vestea uciderii lui Crăciunel s-a răspândit ca fulgerul în comunitatea locală, o comunitate la fel ca oricare alta, în care de veacuri, de când există ea, sunt stabilite legături strânse de rudenie sau cel puţin numeroase obligaţii între părinţi, copii, fraţi, veri de diferite grade, bunici, unchi, nepoţi, socri, cumnaţi, cuscri, etc. O mulţime numeroasă şi revoltată s-a adunat spontan şi, pentru prima dată în istoria ei, a luat o atitudine împotriva celor care îi terorizau, a unor criminali care se refugiaseră şi se blocaseră într-o casă. Şi deoarece la solicitarea lor, aceştia au refuzat să iasă afară, mulţimea a dat foc casei... Doi dintre ţiganii criminali, pentru că despre ei este vorba, au încercat să părăsească în fugă casa incendiată, dar au fost prinşi şi linşaţi, în timp ce al treilea, a ars înăuntru... Mulţimea înfuriată şi odată pornită nu a putut să se oprească şi s-a deplasat prin sat dând foc, în total la 13 case în care locuiau ţigani. Pentru ca să termine odată cu teroarea la care era supusă.

În urma procesului care a urmat, cinci români au fost condamnaţi la câte 2 ani, e drept, cu suspendare, iar alţi trei la câte 5 ani, deci un total de 25 de ani de închisoare. Totodată, conform sentinţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de la Bucureşti, românii trebuie să plătească ţiganilor despăgubiri în valoare de 2.130.000.000 lei. Pe de altă parte însă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (C.E.D.O.) a hotărât acordarea unor sume variind între 11.000 şi 95.000 de euro, în total 262.000 de euro, pentru daune morale şi materiale unor ţigani din localitate, cărora li s-a ars casa şi li s-au distrus bunuri. Ulterior, suma a fost suplimentată cu încă 288.000 de euro, deci un total general de 550.000 de euro. Statul român a dat un ajutor pentru construirea a 8 case. Oricum ar fi, deoarece stabilirea despăgubirilor s-a făcut doar pe baza declaraţiilor ţiganilor, care au susţinut că aveau în case bunuri despre care la ora respectivă abia dacă auziseră, românii consideră că se exagerează, că ţiganii doresc să se înavuţească pe seama suferinţelor lor. De copilul lui Crăciunel nimeni nu şi-a adus aminte. Pe acesta nu ar fi trebuit să îl ajute cei care i-au ucis tatăl? Peste câteva zile se va judeca contestaţia românilor cu privire la punerea sub sechestru a bunurilor lor de către executoriul judecătoresc. Rămâne de văzut cum vor şti cei în cauză să aplice măcar de această dată corect legea, astfel încât situaţia să fie detensionată pentru totdeauna, fără interpretări.

Într-o scrisoare pe care am primit-o se scrie cu ortografie de copil:

"Stimate Domn Senator Vadim Tudor, Prin prezenta, vă rugăm anticipat să interveniţi pe măsura posibilităţilor în cazul "Hădăreni" pentru obţinerea unui rezultat final în favoarea noastră. Am fost mulţi, am rămas puţini, de aceea vă cerem ajutor. În caz contrar vă cerem ajutor în găsirea unor posibili sponsori pentru a nu fi nevoiţi să ne pierdem casele, sau, în cel mai rău caz să ne pierdem familiile. Vă mulţumim anticipat. Grupul Românilor implicaţi din Hădăreni!"

Poate unii dintre dumneavoastră veţi spune că scrisoare are un adresant precizat. Eu o apreciez însă ca o chemare, prin care toţi care deţin puterea în acest stat sunt invitaţi pentru a face ceva în sprijinul acestor oameni. Fiindcă nu este normal ca cineva să fie terorizat la infinit, fără ca la un moment dat în mod spontan să nu se revolte ...

Diversitatea etnică reprezintă o bogăţie pentru orice naţiune. Iar noi, românii ne bucurăm de faptul că pe cuprinsul Patriei noastre trăiesc foarte multe etnii, din care 19 sunt reprezentate în Parlamentul României. Cazul Hădăreni, ca şi cazul Bolintin, ca şi numeroase alte cazuri, ne invită să-i înţelegem şi pe ţigani şi să facem ceva pentru integrarea lor în societate. Este bine de ştiut că în interiorul "clanului" ţiganii se comportă civilizat, nu fură, nu violează, nu ucid. Coeziunea de "clan" la ei este deosebită. În afară însă, se comportă altfel ... Prea des uită că cineva, de acolo de sus, ne vede chiar şi atunci când credem că nu ne vede nimeni! Poate acesta este motivul pentru care sociologii elveţieni au apreciat că dacă nu se vor lua măsuri de integrare socială, în maximum două decenii, cea mai puternică mafie din Europa va fi mafia ţiganilor!

În primul rând guvernanţii sunt invitaţi ca prin programe comunitare să ia măsuri de educare şi de integrare socială şi culturală. Şi mai ales biserica este obligată să intervină mai eficient! Cele 10 porunci nu reprezintă altceva decât un cod etic al "Omului", care se regăseşte în toate religiile.

Jean Paul Sartre spunea "Cine iubeşte excesiv animalele, le iubeşte împotriva oamenilor". În cazul de faţă, cred că această cugetare ar putea fi altfel exprimată: "Cine iubeşte excesiv o minoritate împotriva propriei sale naţiuni, comite un mare şi periculos păcat!" De aceea, trebuie să avem grijă şi de noi, atunci când acordăm drepturi în exces unei minorităţi.

Mai reflectaţi!

Mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

În continuare, din partea Grupului parlamentar al UDMR are cuvântul domnul deputat Becsek-Garda.

Domnul Becsek-Garda Dezsö-Kálmán:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În luna iunie principalul învinuit în distrugerea vegetaţiei forestiere din România m-a anunţat să renunţ la declaraţiile mele politice, la interpelări pentru că procuratura nu va lua în considerare actele probatorii şi se va ajunge la muşamalizarea cazurilor privind infracţiunile silvice. Nu m-am lăsat influenţat. Am sperat că reformele în justiţie iniţiate de doamna ministru Monica Macovei se vor simţi şi în soluţionarea acestor cazuri, mai ales după catastrofele naturale cauzate de defrişări, şi am continuat bătălia împotriva mafiei lemnului.

Din păcate, nu eu aveam dreptate, Procurorul Ion Mureşan, care a condus lent, dar, se pare, corect cercetările şi urmărirea penală împreună cu ofiţerii Inspectoratului Judeţean Harghita, începând din luna mai şi-a schimbat atitudinea. În prima fază a refuzat să finalizeze rechizitoriul la termenul prevăzut în articolul 261 din Codul de Procedură Penală. Mai mult, a acceptat efectuarea unei noi expertize, cu toate că ştia când învinuiţii au schimbat probele pe teren, au fost prinşi de către organele de poliţie şi de către reprezentanţii Gărzii Naţionale de Mediu. Prin aceasta, domnul procuror nu numai că a încălcat grav articolul nr. 125 din Codul de Procedură Penală, dar permite şi muşamalizarea infracţiunii.

Stimată doamnă ministru,

Organele de cercetare penală din toamna anului 2003 au tergiversat soluţionarea acestui caz. În primăvara anului 2004 s-a schimbat numărul dosarului. Vara nu s-a putut realiza expertiza cerută de învinuiţi pe motivul că avocatul lor s-a îmbolnăvit. În toamna anului 2004, cu câteva zile înainte de a realiza expertiza lui Varga Ştefan şi Dénes Dominic, au schimbat probele, dar au fost prinşi asupra infracţiunii. La vremea aceea parchetul nu avea curajul să accepte expertiza şi s-a pregătit rechizitoriul, însă se pare că au intervenit telefoanele politicului şi s-a acceptat în timpul verii anului 2005 o nouă expertiză. Altcumva nu înţeleg cum poate un magistrat să-şi bată joc de legile ţării!

Stimată doamnă ministru Monica Macovei,

Solicit intervenţia dumneavoastră pentru revenirea la legalitate în cadrul dosarului 74/P/2004 pentru infracţiunile dovedite şi probate prin următoarele mijloace de probe:

• procesele - verbale de constatare ale organelor Direcţiei de Control Fiscal Harghita;
• actele de constatare ale inspectorilor ITSRC Harghita;
• expertiza tehnico-silvică;
• înscrisurile falsificate (facturi fiscale, procese verbale de recepţie, borderouri de achiziţii, state de plată, salarii);
• dovezi de ridicare a unor înscrisuri;
• raport de constatare tehnico-ştiinţifică grafică;
• devizele lucrărilor întocmite de Ocolul Silvic Gheorgheni, care este contrar capitolul III, articolului 67 din Legea 26/1996, în forma întocmită;
• declaraţia martorilor;
• declaraţii ale învinuiţilor;
• date suplimentare conform Codului de Procedură Penală, articolului 260.

Mijloace materiale de probă sunt:

• caseta video cuprinzând înregistrări ale Tv Obiectiv Gheorgheni, se anexează la dosar;
• notă de constatare încheiată la data de 22 octombrie 2004, ora 16.00, unde învinuiţii au încercat să refacă plantaţia în perioada în care această lucrare este interzisă şi prin normative;
• contract ferm nr. 171 din 17.04.2002 pentru efectuarea lucrărilor de împăduriri şi contract ferm nr. 148 din 08.05.2003, lucru contrar Legii nr. 427/2002 privind statutul personalului silvic, încheiate de către conducerea Direcţiei Silvice Miercurea Ciuc.

Stimată doamnă ministru,

Sper în înţelepciunea şi buna intenţie a dumneavoastră pentru reforma justiţiei. Cred că nu veţi lăsa ca cei care au contribuit la catastrofele ecologice din România să fie protejaţi de unii magistraţi.

Sper că veţi schimba magistraţii corupţi cu o generaţie tânără, care să slujească justiţia în interesul poporului.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Cosmin Nicula.

Domnul Vasile Cosmin Nicula:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Mă văd obligat să-mi intitulez declaraţia mea politică "Bercenizarea Parlamentului", ascultându-l pe fostul meu coleg de partid, de fapt, al nostru, al tuturor de aici, membru şi la UDMR, domnul Valentin Iliescu.

Rămas fără ciolan din pomana naţională a "Alianţei portocalii", Radu mamii Raadule s-a plâns la Înalta Poartă de la Cotroceni că el, care a dat dovada sacrificiului personal pentru victoria preşedintelui, a fost scos din cărţi la negocierile dregătorilor care au avut loc la tabăra patrulaterului negru. După ce l-a mângâiat părinteşte pe creşte, iar în ochiul drept i-a rămas o lacrimă de la Stolo, omnipotentul preşedinte i-a dat o acadea şi l-a asigurat că o să-l instaleze al doilea om în stat - vorba vine! - care o să-i vindece rănile produse de lipsa de recunoştinţă şi o să-i aline orgoliile. I-a dat chiar cuvântul de onoare al lui Boc, întrucât la vremea aceea al său era ocupat prin scorburile pupezelor din teii de la Cotroceni.

Aşa a fost pusă în scenă celebra piesă "Scaunele", inspirată din teatrul absurdului al lui Eugen Ionesco, după ce pupila autorului, mandatara testamentară a tatălui său, din ură faţă de România, a făcut toate demersurile în presă şi în justiţie ca această creaţie monumentală să nu-şi găsească locul pe scena Teatrului Naţional.

A fost aleasă varianta portocalie a fotoliilor, mai încăpătoare, mai confortabile şi mai moi pentru şezutul gingaş al celor doi preşedinţi, al Senatului şi al Camerei Deputaţilor, scoase la o tombolă a căror ocupanţi aveau biletele câştigătoare deja în buzunar.

Am văzut la lucru toată echipa PD-ului, uşor de recunoscut după rotunjimea capului, fruntea îngustă, bombată, maxilarul proeminent, buzele cărnoase, pofticioase, nările dilatate amuşinând a pradă, ochii triunghiulari, gât de lup imobil, ceafa bulgărească, masivă, statura bondocă, picioarele scurte, groase, comportament agresiv, gata să sară la beregată, tenul puternic vascularizat şi congestionat din cauza sângelui care, contrar legilor gravitaţiei, circulă de jos în sus.

Acest tip de humanoid are în sânge vocaţia luptei şi moare cu adversarul de gât. Este cel mai bine adaptat la viaţa citadină. Mizează pe fragilitatea asociaţilor, pe care îi ţine aproape şi le condiţionează reflexele, pe amnezia liberalilor, lipsiţi de nerv şi de replică, cu un singur exemplar mai acătării în vorbe, care nu oboseşte alergând de la o televiziune la alta pe post de atoateştiutor. A fost trimis la tratament la Ministerul Sănătăţii, sau Bolii, încă nu se ştie, căci verrrbul său suferă de o piedică naturrrală cărrreia nu-i găseşte leacul. (De fapt litera "r" sună ca un "i". Exersaţi!)

PUR-itanii au antecedente în dedublarea personalităţii şi se adaptează la toate schemele imaginate de liderii coaliţiei. Mai dau şi ei din când în când din aripa tânără, sub înţeleapta conducere a unui singur om mai Copos decât ei şi a mentorului lor, pe post de guru. Îşi urmează vocaţia afacerilor la vedere ori mai la negru. Dacă nu sunt deranjaţi sunt ascultători căci, vorba proverbului, "interesul poartă fesul".

Ultimii sunt reprezentanţii Uniunii Maghiare, care vor să-şi refacă ţinutul celor Trei Scaune, lăsat moştenire de Sf. Iştvan, cel care a fost sanctificat pentru meritele de a ţine la mână un imperiu etnic. Ei se joacă cu tibişirul pe harta Transilvaniei, pe care vor s-o pună la picioarele stăpânilor din vecinătate, de la care primesc instrucţiuni şi fonduri pentru a o cumpăra pe bucăţi ori pe parcele. Când vânzarea va fi încheiată, românii se vor trezi în faţa unui fapt consumat, pe mult disputatul drept de proprietatea. Este notorie popularea localităţilor din Transilvania cu chipuri de honvezi, care să le confere legitimitate istorică pe termen lung, în timp ce românii se răfuiesc între ei pe lucruri trecătoare şi îşi demolează statuile. Sosia lui Lenin, ajunsă la rang guvernamental la care nici nu visa, conduce cu mână sigură ceardaşul, într-o alianţă ascunsă cu episcopul radical Tökes Laszlo.

S-ar putea ca orgoliosul Berceanu să primească o bilă neagră chiar de la proprii lui aliaţi, care îl antipatizează. Aşteptăm rezultatul jocului cu bile albe şi negre!

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat Grigore Crăciunescu.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Nu cred că mai era nevoie, încă o dată, să ne dăm seama de populismul şi demagogia colegilor din Partidul Social Democrat. Acest fapt a ieşit din nou la iveală, din nou, după moţiunea simplă "Nivelul de trai în România" depusă în Parlament şi dezbătută miercuri 14 septembrie.

Una din acuzele aduse actualei guvernări este cea legată de starea în care se află sistemul naţional de sănătate. A face responsabil de această situaţie actuala guvernare care se află la putere de 9 luni de zile, înseamnă să fii imoral şi să nu-ţi asumi partea de responsabilitatea ce-ţi revine după ce ai fost la putere în ultimii patru ani.

Ştim cu toţii că sănătatea nu a fost o prioritate pentru Guvernul condus de Adrian Năstase, decât pe hârtie. Argumentul cel mai solid este acela că, în bugetul pe anul 2005, pe lângă banii colectaţi de la asiguraţi, fostul Guvern a alocat doar 0,3% din buget pentru sănătate. Acest procent nu asigură nici măcar acoperirea fondurilor de salarii de la nivelul Ministerului Sănătăţii. În acest moment, noi, cei din Coaliţie, avem de ales: să rămânem în situaţia în care ne aflăm sau să luăm hotărâri şi măsuri ferme pentru schimbarea radicală, necesară, în domeniul sanitar.

Populismele enunţate de PSD, şi anume: "nu suntem de acord ca agricultorii să contribuie la sistemul de asigurări de sănătate" sau "nu suntem de acord ca pensionarii să contribuie la sistemul de asigurări de sănătate", nu fac altceva decât să arate ceea ce aminteam la început, populismul şi demagogia acestui partid.

Reamintesc colegilor din opoziţie că, în ianuarie 2003, guvernul Năsase a luat de la pensionari suma care era evidenţiată separat în cuponul de pensie pentru Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi şi-a însuşit-o. Acei bani nu s-au regăsit nici în pensia de bază, care ar fi trebuit să crească cu suma respectivă, şi nici în bugetul CNAS, pentru a susţine sistemul de sănătate.

Poate n-ar strica să-i întrebăm cum au fost utilizate cele peste 8.000 de miliarde care au fost scoase din sistem.

Vrem să aducem la cunoştinţa tuturor pensionarilor că contribuţia lor la asigurările sociale de sănătate se va face fără ca valoarea actuală a pensiei să fie afectată. Fie vom mări pensiile cu suma necesară contribuţiei la sistemul de asigurări, fie aceste sume vor fi plătite de către Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale sau direct de la bugetul de stat, respectiv Ministerul de Finanţe.

Legat de contribuţia agricultorilor la Fondul de Asigurări de Sănătate le reamintesc colegilor din opoziţie că prin Ordonanţa de Guvern nr. 150/2002 la articolul 51 alineatele 2 şi 4 se specifică că agricultorii trebuie să plătească 6,5% din veniturile obţinute din agricultură şi silvicultură, stabilite potrivit normelor de venit pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator. Cum a fost caracteristic fostului Guvern, nici această lege nu a fost pusă în aplicare, întrucât nu a fost creat un sistem de colectare specific pentru oamenii care lucrează în agricultură.

Nu cred că este corect să considerăm că toţi agricultorii din România sunt săraci lipiţi pământului şi nu ar avea de unde să plătească contribuţia la Fondul Asigurărilor de Sănătate.

Este un principiu universal valabil, care spune: nu poţi primi nimic, dacă nu dai ceva în schimb. Dacă dorim cu adevărat să schimbăm situaţia din sistemul sanitar, trebuie să umblăm la mentalitatea celor câteva milioane de agricultori pe care trebuie să-i convingem de necesitatea acestei contribuţii.

Din totdeauna ţăranul a înţeles că atunci când doi copii se căsătoresc trebuie să li se facă nuntă, atunci când se botează un copil trebuie să se organizeze o masă festivă, iar când moare un om, tradiţia spune că trebuie să se facă praznic. Întotdeauna ţăranul a găsit resursele necesare pentru aceste evenimente.

Nouă ne revine sarcina să-i convingem pe agricultori că trebuie să contribuie la asigurarea fondurilor necesare pentru ca sistemul de sănătate din România să funcţioneze normal, şi să fie la dispoziţia cetăţenilor, cu tot ceea ce este necesar şi modern la ora actuală în domeniu.

Desigur că cei care nu au venituri şi trăiesc la limita subzistenţei, nu vor contribui la Fondul de sănătate. Şi acestora, statul trebuie să le asigure asistenţă sanitară.

Orice om de bună-credinţă înţelege că aproximativ 5 milioane de contribuabili nu pot susţine financiar asistenţa medicală acordată celor 22 de milioane de cetăţeni ai ţării, iar bugetul este insuficient pentru a aloca sume mai mare acestui domeniu.

În acest context, când starea de sănătate a populaţiei e o problemă de interes naţional, nu trebuie să fim populişti şi demagogi, trebuie să fim pragmatici, să găsim noi resurse pentru creşterea veniturilor la buget şi trebuie să luptăm cu mentalitatea implementată de Partidul Social Democrat, precum că poţi primi multe gratuităţi şi beneficii din partea statului, numai pentru faptul că exişti.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, urmează domnul Ştefan Baban.

Din partea Grupul parlamentar al Partidului Conservator urmează domnul deputat Popa Nicolae.

Domnul Nicolae Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Întrebarea este dacă avem nevoie de sistem legislativ unicameral.

Avem nevoie de Parlamentul unicameral, pentru că România se confruntă cu o situaţie deosebită. Suntem printre ţările cu cei mai mulţi parlamentari pe cap de locuitor. În această problemă, suntem pe podium. (Vociferări din partea Opoziţiei.) Dacă Statele Unite au 8 parlamentari la milionul de locuitori, Rusia 12 parlamentari la milionul de locuitori, Brazilia 4 parlamentari la milionul de locuitori, România are 21 de parlamentari la milionul de locuitori... Imaginea creată de mass-media nu o mai putem schimba. De aceea trebuie făcut ceva.

Grav este însă, faptul că în condiţiile actuale, în care dominantă în viaţa parlamentară pare a fi gâlceava politică, şi nu rezolvarea problemelor vitale care preocupă ţara şi pe cetăţenii ei, precum şi în situaţia în care reforma multor sectoare importante, cum ar fi justiţia, sănătatea, administraţia, este încetinită, noi nu avem prea multe argumente morale pentru a explica electoratului de ce nu se doreşte reformarea Parlamentului.

De aceea, Partidul Conservator propune două aspecte. Reiterăm nevoia modificării Constituţiei şi promovării sistemului legislativ unicameral. Concret, avem nevoie de reducerea numărului total de parlamentari la maximum 25 de parlamentari, ceea ce ar însemna, la un calcul simplu, o economie de 1200 de miliarde de lei anual, ceea ce ar putea fi direcţionaţi spre sistemul de sănătate, pentru compensarea medicamentelor.

(Următoarele fragmente sunt consemnate conform declaraţiei depuse la secretariatul de şedinţă.)

(Dar să trecem peste faptul că aceste critici au venit într-un moment nepotrivit şi să ne uităm mai atent în ograda noastră şi să regândim întreaga restructurare parlamentară, în perspectiva creşterii profesionalismului şi eficienţei actului politic, astfel încât Parlamentul, ca for legislativ suprem al ţării, să devină o instituţie cu credibilitate înaltă. În acest sens, nu fac altceva decât să reiterez o propunere a Partidului Conservator cu privire la reforma parlamentară, astfel:

Reiterăm nevoia modificării Constituţiei şi promovării sistemului legislativ unicameral. Concret, avem în vedere reducerea numărului total al parlamentarilor de la aproximativ 468, câţi suntem în prezent, la maximum 235 de parlamentari, ceea ce ar reprezenta o normă de 10 parlamentari la milionul de locuitori, suficienţi pentru desfăşurarea unei activităţi parlamentare eficiente. Un calcul simplu arată că pe această cale, ţinând cont de volumul total al costurilor pe care le generează activitatea unui parlamentar, s-ar putea ajunge la o diminuare a bugetului anual aferent celor două Camere, cu aproximativ 1200 miliarde lei, luând în considerare că pentru un parlamentar totalitatea cheltuielilor se ridică la aproximativ 6 miliarde lei anual.

Sumele respective ar putea fi folosite fără nici o rezervă pentru compensarea medicamentelor.)

Reiterăm propunerea de fond pentru o adevărată reformă parlamentară prin introducerea sistemului de vot uninominal. Este de prisos să mai insist asupra avantajelor acestei proceduri de vot.

(Aş vrea să cred că această propunere a mea va stârni o reacţie promptă din partea colegilor. Sincer să fiu, aş vrea să îi incit atât de tare, atât pe cei de la putere, cât şi pe cei din opoziţie, astfel încât, în perioada următoare să putem declanşa împreună procedurile parlamentare pentru promovarea acestora.

Trebuie să luăm acum aceste măsuri, pentru a lăsa timp suficient pregătirii şi organizării viitoarelor alegeri, care, aşa după cum se vede, sunt din ce în ce mai aproape. Numai aşa vom stopa mototolirea imaginii mizerabile pe care o avem în faţa opiniei publice, iar în perspectiva alegerilor din anul 2008 sau mai repede, numai aşa vom reuşi să convingem populaţiei să vină la urne şi să nu absenteze în proporţie de masă.)

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupul parlamentar al PSD are cuvântul domnul deputat Mihai Apostolache.

Domnul Mihai Cristian Apostolache:

Stimaţi colegi,

Prezenţa noastră aici, în Parlamentul României, nu este una întâmplătoare, ci rezultatul votului pe care l-am primit din partea electoratului nostru.

Din patru în patru ani, cetăţenii responsabili ai României fac gestul, aparent simplu, de a ştampila un buletin de vot. În realitate, acest gest înseamnă mult mai mult. Este un cec în alb pe care aceştia ni l-au oferit cu speranţă, dar şi cu credinţa că le vom reprezenta din ce în ce mai bine interesele.

Din păcate, sistemul puterii, văzut din afara lui, pare unitar. Neavizaţii nu au foarte clar în minte care sunt atribuţiile Parlamentului, care ale Preşedinţiei, care ale Justiţiei, care ale Guvernului...

Starea aceasta de confuzie este încă şi mai adâncită de declaraţii contradictorii venite de pe aceleaşi paliere ale sistemului sau de pe paliere diferite.

Avem, astfel, iată, un Preşedinte jucător, care adoră într-atât crizele încât e în stare să le şi creeze, un Premier indubitabil demisionar, care n-a mai demisionat, avem anticipate fără de care nu se poate şi anticipate care nu constituie o prioritate, avem Putere, dar fără putere...

...Şi atunci, ce să mai înţeleagă bietul român, care de vreo 5 ani se doreşte în Europa, dar care, dintre toate binefacerile "europenizării" n-a apucat să vadă decât creşterea preţurilor şi şomajul?

Până în 1989, dacă nu-i mergea bine, românul cel puţin ştia pe cine să îşi verse năduful: pe Ceauşescu!

Acum, "graţie" amalgamului de puteri, nici măcar asta nu mai poate s-o facă! Şi atunci... dă vina sigur pe "sistem"...

Stimaţi colegi,

Din nefericire, şi noi facem parte din acest "sistem", în care românii nu numai că mai au încredere, dar pe care încep să îl şi dispreţuiască.

Poate că acum nu simţim acut efectele acestei stări de lucruri! Dar dacă nu vom face ceva pentru ca ele să se schimbe, tare mă tem că la viitoarele alegeri, anticipate sau la termen, electoratul ne va taxa pe toţi, în primul rând prin absenţa la urne!

Partidul domnului Tăriceanu vorbeşte mult despre reforme, despre integrare europeană, dar iată, acum, când ar avea prilejul să urgenteze aceste procese susţinând ideea parlamentului unicameral şi a votului uninominal, tace!

Nu numai instituţiile statului ar trebui reformate în România, ci şi întreaga clasă politică, ai cărei reprezentanţi suntem şi noi"!

Dacă vrem în mod real o Românie europeană, haideţi să avem mai întâi o Românie normală şi morală: una în care să nu crească preţul benzinei de trei ori într-o săptămână, ca apoi să scadă doar pentru că s-a încruntat Preşedintele, una în care podul de la Râmnic este la fel de important ca şi cel de la Mărgineni, una în care orice autostradă, şi în special cea care ne leagă de Europa, este extrem de importantă sau măcar una în care putem afla, mai devreme de 50 de ani, adevărul despre ostaticii eliberaţi din Irak!

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR are cuvântul domnul deputat Toró Tiberiu.

Domnul Toró Tiberiu:

Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Stimaţi colegi deputaţi,

În declaraţia mea politică de azi doresc să atenţionez asupra unei practici cel puţin discutabile a unor autorităţi din cadrul sectorului de ordine publică şi siguranţă naţională, practică care pare a nu face servicii imaginii României ca stat european şi nici eforturilor sale de integrare în Uniunea Europeană.

Anul trecut am semnalat de la acest microfon cazul unui cetăţean maghiar, Bayer Zsolt, ziarist la cotidianul Magyar Nemzet din Budapesta, căruia i s-a interzis intrarea în România pe o perioadă determinată, drept "pedeapsă" pentru articolele publicate, care nu erau pe placul autorităţilor noastre competente.

Pare-se că istoria se repetă: la data de 14.09.2005, unui alt ziarist din ţara vecină şi prietenă, membră a NATO şi a UE, i se întâmplă acelaşi lucru. Este vorba de Toroczkay László, redactor la radioul public din Budapesta şi activist civic - fondator şi preşedinte al unei organizaţii civice de tineret care are drept scop apărarea prin mijloace legale a drepturilor minorităţilor naţionale din ţările învecinate Ungariei - căruia i se refuză intrarea în România pe motiv că nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de Legea privind regimul străinilor (OUG nr. 194/2002, aprobată cu modificări şi completări prin L. nr. 482/2004).

Conform comunicatului Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, măsura a fost luată ca urmare a solicitării organelor în drept, în conformitate cu prevederile art. 8. alin. 1. lit. a, cu trimitere la art. 6 alin 1 lit. f), din actele normative mai sus amintite. Pentru cei neavizaţi, litera f) se referă la persoane care prezintă pericol la ordinea constituţională şi siguranţa naţională a ţării.

Ceea ce nu scrie în comunicat, dar scrie în textul legii, este obligativitatea comunicării unei asemenea măsuri persoanei în cauză, împreună cu motivele şi perioada interdicţiei.

Se ivesc astfel o serie de întrebări. Cea mai uşoară: De ce reprezentanţii poliţiei de frontieră nu respectă legea şi regulamentele corespunzătoare? Dar se ivesc şi alte întrebări, poate mai importante: Cum se iau asemenea decizii care în mod clar nu contribuie la întărirea securităţii naţionale a ţării, în schimb întăresc imaginea că România nu s-a debarasat încă de practicile unui stat poliţienesc, unde autorităţile competente - după cunoştinţele mele acestea sunt serviciile de informaţii, în a căror atribuţie intră formularea unor asemenea solicitări - acţionează încă pe baza unor reflexe moştenite de la Securitatea ceauşistă, Departamentul iredentişti, hortişti, fascişti. Cine are acest interes?

Cred aceste autorităţi "competente" - cu ghilimelele de rigoare pentru termenul de competenţă - că aceasta este calea de integrare în Uniunea Europeană, prin declararea ca persoane non grata a unor ziarişti, cetăţeni ai Uniunii Europene, respectiv a unei ţări cu care România a încheiat un parteneriat strategic? Încă mai cred serviciile noastre că în sec. XXI, în epoca globalizării informaţiei, asemenea măsuri pot fi eficiente, libertatea de gândire şi de exprimare se poate limita prin asemenea măsuri?

Aştept o analiză aprofundată a cazului din partea autorităţilor de control competente, din partea Comisiei de specialitate pentru controlul serviciilor de informarţii, a conducătorilor instituţiilor în cauză şi luarea măsurilor ca asemenea cazuri, prin repetarea lor, să nu pericliteze eforturile de integrare ale României.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc, domnule coleg.

Întrucât timpul afectat pentru intervenţii, pentru declaraţii a luat sfârşit, vă rog foarte mult ca ceilalţi să depuneţi în scris, la secretariatul Camerei.

După o scurtă pauză vom relua discuţiile în plen. (Vociferări în sală, cereri de luări de cuvânt.)

La procedură în timpul declaraţiilor politice nu există, din câte ştiu eu.

Domnul Dan Iosif:

Domnule preşedinte,

Vreau să vă atrag atenţia că dreptul la liberă exprimare este garantat de Constituţia României. Un deputat poate să-şi exprime punctul de vedere în baza mandatului pe care l-a primit. (Vociferări din partea Puterii.)

Şi vreau să vă atrag atenţia, stimaţi colegi, că dacă tot dorim să schimbăm Constituţia României, doar din dorinţa de a destitui doi oameni, putem să ne gândim să schimbăm Constituţia României în folosul întregii Românii. Ascult diverse luări de poziţie şi păreri despre ce înseamnă democraţia bicamerală şi din ce în ce mai multe îndemnuri. Chiar un stimat coleg de-al meu a spus Partidul Liberal tace când e vorba de unicameralism. Păi, probabil că partidul Liberal tace, că nu uită.

Domnilor,

Am luat legătura prin intermediul unui medium cu sufletele celor 1600 de copii împuşcaţi în decembrie 1989 şi mi-au transmis să vă spun că cine uită, nu merită. Acei copii au murit luptând împotriva Marii Adunări Naţionale. Au luptat pentru sistemul bicameral. Au lupta pentru o republică. Haideţi, noi să dăm dovadă de maturitate, să stipulăm în Constituţia României cea nouă, ce fel de republică suntem, să fim o republică parlamentară. Să avem o normă de reprezentare mult mai clară. Un senator să fie votat de 150 de mii de oameni, un deputat să fie votat de 75 de mii, şi atunci facem pe plac tuturor. (Vociferări în partea Puterii.) Dar nu renunţaţi la sistemul bicameral, care este un sistem mult mai transparent, mai ales voi liberalii, lupt... Eu discut în Parlament, nu discut cu Geoană, nu discut cu Tăriceanu sau cu Băsescu, eu fac apel la maturitatea dumneavoastră. Înţelegeţi, de la sistemul unicameral până la dictatură e doar un singur pas. (Vociferări.)

Văd că voi călcaţi pedala...

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc.

Repet, întrucât timpul alocat a expirat...

Domnul Constantin Niţă:

Domnule preşedinte,

Nu este corect ce faceţi, pentru că Regulamentul, la art.178 spune clar că timpul de intervenţie este 50 de minute, dar preşedintele este abilitat atunci când este nevoie să continue. Deci, în acest moment...

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Domnule coleg, Biroul permanent a alocat 30 de minute şi pe Regulament am vorbit 50 de minute, deci am depăşit ambele sume alocate pentru acest aspect.

Domnul Constantin Niţă:

Vă repet că nu respectaţi regulamentul!

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Regulamentul spune 50 de minute. De când am început au trecut exact 50 de minute, iar Biroul permanent al Camerei a alocat pentru declaraţiile politice de astăzi numai 30 de minute.

Domnul Constantin Niţă:

Vă rog să citiţi art.178 din Regulament, domnule preşedinte.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Ceilalţi colegi să şi le depună în scris declaraţiile politice.

După o scurtă pauză reluăm şedinţa în plen.

(Următoarele declaraţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la secretariatul de şedinţă.)

Domnul Aledin Amet:

Domnule Preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Comunitatea tătarilor din România nu a pretins, nu pretinde şi nu va pretinde lucruri senzaţionale. Noi, tătarii de pe aceste ţinuturi, suntem parte a poporului român. Născuţi şi educaţi alături de majoritari, nu ne simţim nici toleranţi, nici toleraţi. Aparţinem, pur şi simplu, acestei ţări. Firescul caracterizează lucrurile pe care le înfăptuim, iar religia islamică reprezintă latura spirituală a etniei din care fac parte.

În Bucureşti, în momentul de faţă, trăiesc peste o mie de tătari. Există o geamie, dar, din păcate, nu există un cimitir musulman.

De-a lungul anilor, cei decedaţi, de religie islamică, au fost îngropaţi în cimitirul eroilor turci, aparţinând statului turc, cimitir care, fiind limitat, nu mai poate adăposti noi morminte.

Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România a solicitat, încă din anul 1990, repartizarea unui teren, foarte necesar pentru amenajarea cimitirului musulman din Bucureşti.

Primăria Capitalei a sprijinit, până la un anumit punct, în toţi aceşti ani, demersurile noastre. Din păcate, însă, ele nu au fost finalizate. Solicit, de la Tribuna Parlamentului, găsirea unei soluţii. Nu este normal să ne transportăm morţii din Bucureşti în Dobrogea, pentru a-i putea îngropa în cimitirele musulmane de acolo.

Sunt convins că această problemă va fi rezolvată. În acelaşi timp, însă, ea nu poate fi amânată la nesfârşit.

Domnul Andrei Dominic Gerea:

Declaraţie politică: "Parlamentul României nu e moşia PSD"

Deşi au pierdut de mult alegerile, membrii Partidului Social Democrat au impresia că se află încă la putere. Faptul că deţin preşedinţia celor două Camere ale Parlamentului le sporeşte această iluzie şi de multe ori chiar le dă pârghiile pentru a bloca iniţiativele pe care noi, actuala guvernare, dorim să le promovăm. Este limpede pentru toată lumea că poziţiile ocupate de Adrian Năstase şi Nicolae Văcăroiu sunt de maximă importanţă în stat. PSD a înţeles asta şi încearcă din răsputeri să-i păstreze pe cei doi pe scaunele lor, nesocotind astfel o întreagă majoritate parlamentară.

Problema nu este neapărat că PSD refuză să cedeze de bună-voie ultimele redute pe care le mai deţine în prezent. Problema cu adevărat importantă este aceea că prin acţiunile şi comportamentul lor se aduc grave lezări imaginii şi spiritului Parlamentului României. Prin tot ceea face astăzi, PSD nu reuşeşte decât să tergiverseze şi să blocheze, în final, lucrările celui mai înalt for al ţării. Şi după toate acestea, tot noi suntem cei acuzaţi de nerespectarea Constituţiei!

De 15 ani, Parlamentul României este orice altceva decât o instituţie a dezbaterii civilizate şi a respectării valorilor democratice. De aceea, românii o situează pe ultimele locuri în topul încrederii lor, renunţând de foarte mult timp să mai creadă că senatorii şi deputaţii mai pot face ceva să le schimbe viaţa. Ce-şi vor fi zicând acei oameni pentru care noi nu putem face nimic, deoarece ne prevalăm de "cutume", ce vor crede oficialii europeni "admirând" tot bâlciul rezultat din dorinţa a doi oameni de a rămâne pe nişte scaune, de a avea o maşină de serviciu mai bună, de a avea un birou mai mare şi mai luxos. Pentru asta sunt gata colegii noştri social-democraţi să sacrifice încrederea românilor în politicienii pe care i-au ales? Şi dacă sunt gata, îşi dau ei seama oare că oamenii scârbiţi de acţiunile lor şi de certurile interminabile din Senat şi Camera Deputaţilor, probabil nu se vor mai duce la vot sau vor vota partidele extremiste?

Adrian Năstase şi Nicolae Văcăroiu se ascund după proceduri, regulamente interpretate după bunul lor plac, după numărători de voturi false, după cutume. De fapt, ei şi întregul PSD se ascund de Opoziţie. Le e foarte greu să accepte că au pierdut puterea pe care credeau că o vor avea pentru totdeauna şi să înţeleagă că de aici înainte nu vor mai avea privilegiile pe care le-au deţinut timp de 4 ani. Că de aici înainte vor fi nevoiţi să critice constructiv şi să vină cu soluţii alternative la măsurile pe care noi le propunem. Că de aici înainte, presa este liberă să interpreteze aşa cum vrea acţiunile tuturor şi că nu mai au mijloacele să o controleze prin publicitate pe bandă rulantă şi încălcări grave ale dreptului la exprimare. PSD nu vrea să conceapă că va trebui să strângă rândurile, să-şi schimbe dinozaurii care umblă liberi prin Jurasic Parc-ul partidului cu oameni competenţi, serioşi şi corecţi.

Mai grav însă decât tot ceea ce am arătat mai sus este că, prin prelungirea agoniei domnilor Năstase şi Văcăroiu, se pierde timp şi efort, pe care şi Puterea şi Opoziţia le-ar putea folosi într-un mod constructiv, în iniţiative care să ne apropie de obiectivul pe care ni-l dorim cu toţii atins: aderarea la Uniunea Europeană în 2007. Sau au uitat colegii PSD-işti de ţinta pe care o aveau şi domniile lor atunci când aveau puterea în mâini? Or, tocmai asta reuşeşte PSD să demonstreze: că puţin îi pasă de interesele ţării (dacă ar fi să ne amintim doar de votul prostesc dat de deputaţii PSD împotriva unei modificări la Legea Audiovizualului care ne era cerută chiar de Uniunea Europeană).

Este Partidul Social Democrat împotriva aderării României la Uniunea Europeană? Probabil că nu, dar cu siguranţă că sunt atât de orbiţi de scopul lor, acela de a-i ţine în scaune pe Nicolae Văcăroiu şi Adrian Năstase, încât nu se mai pot concentra pe nici un alt subiect.

Zilele trecute, preşedintele Senatului spunea că şi-ar da demisia, dar că nu este lăsat de partid. Eu le propun ambilor preşedinţi ai Parlamentului să treacă peste directivele de partid, peste interesele personale sau de grup şi să renunţe de bună-voie la funcţiile pe care le deţin. Toată inteligenţa şi energia folosită pentru a-i ţine în scaune ar putea fi folosită pentru a crea o Opoziţie adevărată, critică şi constructivă, care să ne arate unde greşim noi şi unde ar putea ea să vină cu măsuri mai bune.

Altfel, dacă vom continua o dispută pe care PSD ştie că o va pierde şi, Doamne-fereşte vom rata intrarea în UE la 1 ianuarie 2007, cei care vor pierde vor fi românii şi, atunci, nu numai PNL, ci întreaga clasă politică va fi făcută responsabilă pentru acest eşec. Politicieni de toate culorile vom fi arătaţi cu degetul pentru amăgirea unui întreg popor. Şi nici măcar PSD nu cred că îşi poate permite asta!

Domnul Corneliu Ciontu:

"Apel la bun-simţ"

Stimaţi colegi,

Îmi asum misiunea de a vă deranja cu un apel care pentru unii ar suna straniu, un apel la decenţă, la echilibru şi bun-simţ. Am simţit nevoia să fac acest apel deoarece lucrurile par că ne-au scăpat de sub control. Am ajuns într-o fază acută, vulgară a conflictului politic. Un conflict care şi-a uitat originea şi scopurile, devenind bucurie a confruntării şi invectivei. Nu sunt aici pentru a căuta vinovaţi, pentru a spune cine are dreptate. Poate că nimeni şi toţi. Cert este faptul că, în acest moment, România e condusă abia pe jumătate, merge într-un picior. Parlamentul e sufocat de lupte de guerilla, în care orice post sau vot reprezintă o miză majoră. Nu părem făcuţi, în ruptul capului, pentru coabitare: vrem ca ceilalţi să se compromită, să fie vinovaţi. Corupţia şi incompetenţa celuilalt partid ne fac fericiţi - deşi întreaga ţară suferă din pricina lor.

Justiţia, la rândul său, a devenit un câmp de luptă. Fiecare tabără trage de-o mâneca a sa. În acest ritm, mânecile se vor rupe, sau, probabil, forţele adverse se vor anula reciproc, ca într-o lege a fizicii, făcând Justiţia să îngheţe în neputinţă.

Lucrurile stau identic în economie, unde zonele de influenţă se dispută mai voios ca niciodată. Societăţile dau faliment, inflaţia creşte, preţul la benzină pierde simţul măsurii, polarizarea socială îngroaşă rândul săracilor, dar nu contează, important e cine are controlul, cine e mai puternic...

Stimaţi colegi,

Aproape printr-o fatalitate, conflictul iminent generat de alegerile de anul trecut riscă să compromită aderarea României la Uniunea Europeană. S-a ajuns într-un punct în care forţele de dreapta şi de stânga se află, în sfârşit, într-un relativ echilibru. Din acest motiv, sub ochii noştri se dă adevărata "Bătălie pentru România". O bătălie politică, economică, statutară. Cine câştigă îşi asigură o supremaţie pe termen lung. Din nefericire, momentul acestei lupte pe viaţă şi moarte e cel mai prost ales din ultimii 15 ani; sunt orele decisive ale integrării! Iar integrarea nu poate avea loc într-o ţară paralizată de explozii politice subterane şi de false teme politice rod al unor insomnii sau orgolii mărunte.

Din acest punct de vedere, oricât ar părea de inutil, un apel la înţelepciune şi decenţă e întotdeauna îndreptăţit. Interesele României vin deasupra intereselor de grup. După ce poporul e servit, ne putem lupta oricât, pentru orice.

Dar, pentru a reuşi acest lucru, considerăm că o mare parte din clasa politică românească are nevoie de o cură de bun-simţ. Sperăm ca, printr-o construcţie politică majoră ce se arată la orizont, bunul-simţ politic să intre în ofensivă. Din acest motiv, sunt în măsură să vă anunţ că, în scurt timp, Partidul Popular va căpăta identitate juridică, reuşind să depăşească adversităţi inimaginabile, despre care voi vorbi la vremea cuvenită. Ei bine, scopul Partidului Popular va fi chiar acesta: să revigoreze bunul simţ, decenţa, dialogul real şi politeţea în politica românească. În acest moment, ţara noastră are nevoie vitală de un partid de centru capabil să creeze punţi, să îndemne la dialog, să stingă conflicte, să asigure un climat politic cu adevărat democratic.

Vă mulţumesc,

Domnul Mircea Costache:

"D.A. - Diversiune şi Aventurism"

Ce credeţi că e în capul lombrozianului de la Cotroceni, cînd lansează "bomba" Parlamentului unicameral? Faptul că ideea perfidă de a bulversa viaţa publică şi întreaga societate vine din anturajul de pahar, e clar ca bună ziua.

Într-o ţară măcinată de crize, de mafie, de hoţie şi de sărăcie, Pazvante vrea să spună că marea risipă se produce numai prin lefurile deputaţilor, de 29 milioane lei, şi nu prin devalizarea economiei naţionale, prin înstrăinarea telecomunicaţiilor, cimentului, lemnului, fabricilor de autocamioane, de tractoare, avioane, a oţelului, aluminiului, petrolului, gazelor, aurului, reţelelor electrice, hidrocentralelor, fondului funciar, vapoarelor, CEC-ului, băncilor etc.

A promis că se va lupta cu mafioţii, iar acum el combate patrioţii, puţini câţi mai sunt.

În loc să-şi facă curăţenie în propria ogradă, plină de găini nebunatice, de cocoşi, stăncuţe şi alte chivuţe hoaţe, Domnul Preşedinte se luptă cu corupţi ca mine...

În loc să-i lase pe hoţi în vile unicamerale, el vrea să demoleze tradiţia seculară a parlamentarismului bicameral românesc, sincron cu bicameralismul ţărilor UE şi NATO.

În loc să pună guvernul la treabă, să pornească economia, să mai termine cu coteria, `mnealui dom`preşin`te, vede răul numai acolo unde nu toţi se aliniază la poruncile lui, precum vestitul năprîstoc Emil Boc. N-au vrut-o deputaţii Preşedinte de Cameră pe Mona Muscă ? Hă - hă, păi, îi desfiinţez io după două sticle de vizichi ! O ţară întreagă zace sub ape, în mizerie şi debusolare, în prag de iarnă, în timp ce nebunul din capul satului le explică românilor că el nu a fost deputat de Vaslui 8 ani, ministru al transporturilor tot vreo 8 ani, primar general 4 ani, preşedinte de partid în locul lui "eşti cel mai bun Petre", preşedinte de ţară, adică politician care s-a pricopsit, care huzureşte într-un dezmăţ continuu, dar care, chipurile, vrea să reformeze clasa politică. Iar această reformă va aduce, desigur, în locul meu în Parlament, pe vreo Stana Anghelescu, absolventă de liceu în 1994 sau vreo Elena Udrea cu catalogul plin de 2, 3 şi 4, dar plină de aur, de averi, de conturi şi de stimă prezidenţială.

Bravos naţiune, halal să-ţi fie, şi jos iscălit în original GA-LI-BAR-DI ! (alt reformator).

Domnul Marin Almăjanu:

Mă adresez astăzi plenului Camerei Deputaţilor pentru a denunţa încă o dată ilegalităţile şi încălcarea prevederilor constituţionale de care se face vinovat Adrian Năstase.

Zilele trecute, preşedintele în funcţie al Camerei Deputaţilor a arătat opiniei publice, dacă mai era nevoie, de ce este importantă schimbarea sa din funcţie.

După ce la sfârşitul lunii august, atunci când mai mult de o treime a membrilor Camerei Deputaţilor i-au cerut convocarea unei sesiuni extraordinare în care să se discute modificarea Regulamentului Camerei, Adrian Năstase a refuzat categoric, încălcând Constituţia, zilele trecute preşedintele Camerei a recidivat.

Astfel, ziua de joi, 16 septembrie 2005, poate fi considerată o zi neagră pentru sistemul democratic românesc. Prestaţia de la prezidiul Camerei Deputaţilor a depăşit orice limite legale şi ale bunului simţ. În tendinţa sa cunoscută de a amâna la nesfârşit discutarea modificărilor la noul Regulament, Adrian Năstase a dat un recital de oportunism politic bazat pe comiterea de ilegalităţi.

Fiind propusă trimiterea modificărilor la regulament la Comisia juridică pentru obţinerea unui aviz de constituţionalitate, Adrian Năstase a supus la vot această propunere. Întrebarea care se pune este de când o comisie a Parlamentului poate da un aviz de constituţionalitate, în contextul în care numai Curtea Constituţională are acest atribut conferit prin lege. Mai mult, acest aviz se suprapunea peste decizia unei comisii speciale a Camerei Deputaţilor, Comisia pentru Regulament.

Trecând peste aceste aspecte, surprizele au apărut în ceea ce priveşte procedura de vot. Preşedintele de şedinţă a supus la vot propunerea mai sus amintită, numărând voturile pentru şi contra dar "uitând" de abţineri. Aceasta este o altă gravă ilegalitate săvârşită de Preşedintele Camerei Deputaţilor.

Mergând mai departe, trebuie spus faptul că în aceeaşi şedinţă în plen, aceeaşi persoană a avut "mari probleme" în ceea ce priveşte contabilizarea voturilor, rezultând o fraudă în stilul deja cunoscut al PSD.

În cursul şedinţei, Adrian Năstase a reuşit însă o mare performanţă la capitolul - încălcarea Constituţiei. Prin blocarea uşilor sălii şi împiedicarea deputaţilor să-şi exprime votul, preşedintele executiv al PSD a reuşit să calce în picioare dreptul de a alege aşa cum este el înscris în Constituţie, ceea ce potrivit legii este considerat chiar infracţiune.

De ce toate aceste ilegalităţi? Răspunsul este foarte simplu. Pentru menţierea scaunului de preşedinte al Camerei Deputaţilor.

Nu consider ca o luptă politică oricât de importantă ar fi ea, să se dea fără respectarea dispoziţiilor legale sau constituţionale. Însăşi esenţa de a fi a funcţiei pentru care luptă Adrian Năstase a fost golită de conţinut prin măsurile luate de acesta.

Democraţia şi sistemul parlamentar românesc au primit astfel o gravă lovitură tocmai din partea cuiva care trebuia să vegheze la respectarea legii, dar se pare că interesul personal este mai presus de orice în cazul lui Adrian Năstase.

În lumina faptelor prezentate mai sus, acum, mai mult ca niciodată, schimbarea lui Adrian Năstase devine obligatorie, ca o garanţie a revenirii la respectarea Constituţiei şi a legilor în vigoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Horaţiu Buzatu:

Stimaţi colegi,

Voi începe această declaraţie politică citând articolul 149, alin. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. Acesta prevede: "Moţiunea simplă exprimă poziţia Camerei Deputaţilor într-o anumită problemă de politică internă sau externă ori, după caz, cu privire la o problemă care a făcut obiectul unei interpelări."

Poate mulţi dintre dumneavoastră vă veţi întreba de ce am citat acest articol din Regulament, pe care sunt convins că îl ştie toată lumea. Motivul este unul simplu. Pentru a vă atrage atenţia că un exerciţiu democratic, şi mă refer la moţiunea simplă, riscă să devină un fapt de o banalitate cotidiană. Pentru a vă atrage atenţia că acest exerciţiu democratic care implică exprimarea unei poziţii a Camerei Deputaţilor riscă să cadă în derizoriu. Şi pentru această posibilitate există doi mari vinovaţi: PSD şi PRM, care s-au lansat într-un adevărat concurs de moţiuni simple. Cred că toată lumea este convinsă că, şi cu moţiune şi fără, pe loc nu se pot face minuni în domeniile atacate. Şi, de asemenea, cred că toată lumea este convinsă că toate partidele din arcul guvernamental sunt ele însele primele interesate să rezolve problemele legate de energia termică - atenţie, un agent electoral periculos! - sau de învăţământ.

Ceea ce mi se pare deplasat şi, totodată, o culme a demagogiei, este însă faptul că actuala Opoziţie atacă pe domenii care au fost deficitare când PSD s-a aflat la Putere. A fost mai bună situaţia în învăţământ în perioada 2001 - 2004? Răspunsul este nu. Acum se încearcă să se cârpească câte ceva din ce nu s-a făcut în respectiva perioadă. Şi se face şi pe cale guvernamentală şi pe alte căi, şi amintesc aici doar iniţiativele tineretului liberal din această toamnă.

Dar, până la un punct, sunt de acord cu aceia care şi-au făcut din moţiuni o profesie. Este adevărat, este necesară o moţiune simplă în legătură cu învăţământul. Ea s-ar putea numi: "Situaţia sălilor de sport ale Guvernului Năstase", iar textul acestei moţiuni nu ar trebui să fie scris de vreun politician. Sunt suficiente articolele şi reportajele pe această temă din Gazeta Sporturilor din anul 2004 şi începutul anului 2005. Şi nu cred că ziariştii de la acest cotidian pot fi suspectaţi de partizanat politic, chiar dacă aparţin unui trust de presă condus de un lider de partid. Să nu uităm că şi un ministru al acestui partid este din când în când tăvălit în paginile acestui ziar.

În ceea ce priveşte posibila moţiune "Gigacaloria", cred că este jenant ca ea să aibă drept autori exact pe acei responsabili de explozia preţului la încălzire. Nu cred că este nevoie să reamintesc cuiva când a explodat preţul la încălzire.

Dar sunt convins că toate aceste lucruri sunt ştiute de semnatarii moţiunilor. Banala moţiune simplă a ajuns însă un clasic procedeu de tragere de timp. În fotbal, pentru tragere de timp, se acordă cartonaş galben. Domnul Năstase a luat în decembrie un prim cartonaş galben. De la electorat. Ar trebui să ştie că al doilea cartonaş galben se transformă automat într-unul roşu.

PS Săptămâna trecută, actualul preşedinte al PSD, Mircea Geoană, a declarat că partidul pe care îl conduce nu va face abuz de moţiuni simple, dar săptămâna aceasta PSD este coautorul a nu mai puţin de trei moţiuni. Concluzia : demagogie şi doar demagogie din partea PSD.

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

"Cumetria PSD-PRM: împreună până la capăt"

Stimaţi colegi,

Fac această declaraţie politică ca urmare a modului în care PSD şi PRM au decis în aceste săptămâni să colaboreze, în detrimentul sistemului democratic, a normelor etice şi împotriva celor care i-au ales.

După cum am văzut cu toţii, tradiţionalii amici politici, PSD şi PRM, şi-au dat mâna, încă o dată, în încercarea de a bloca adoptarea Regulamentului celor două Camere ale Parlamentului, prin iniţierea unor moţiuni fără substanţă, bazate pe principiul "mult şi prost". Pe lângă faptul că este o iniţiativă fără precedent în istoria Parlamentului român postdecembrist, gestul opoziţiei reprezintă o poziţie extremă, periculoasă pentru democraţie.

Pe de o parte, este de neînţeles înverşunarea cu care Adrian Năstase şi Nicolae Văcăroiu ţin de nişte scaune, de nişte funcţii despre care declară presei că le aduc multe responsabilităţi şi puţine avantaje. Pe de altă parte, mă întreb cum poate PSD să facă un pact electoral cu Partidul România Mare, despre care afirma cu puţin timp în urmă că este un partid de securişti, condus de un lider extremist, neacceptat de Occident. Mă întreb, de asemenea, de unde atâta fidelitate pentru PSD din partea PRM...

Stimaţi colegi, la învestirea în funcţie am fost uimit de felul în care cutumele parlamentare au luat locul, de-a lungul timpului, legilor scrise. Am asistat cu indignare şi neputinţă la acel prim vot "secret", de la alegerea preşedinţilor Camerelor, supravegheat de liderii de grup ai PSD, iar explicaţia a fost că "aşa e cutuma".

Dincolo de discuţiile privitoare la articolul referitor la modul de schimbare a preşedinţilor Camerelor, este evident că avem nevoie de un Regulament nou la cele două Camere. Actualul text este învechit, rămas în urmă, nu ne mai regăsim în el şi nu ghidează instituţia suficient. Într-un sistem democratic normal, această iniţiativă ar trebui susţinută de toate partidele parlamentare, pentru că este vorba de legiferarea modului în care funcţionează o importantă instituţie a statului, o instituţie unde îşi desfăşoară activitatea cei mai de seamă reprezentanţi ai acestor partide. Numai că parlamentarii PSD-PRM doresc cu ardoare să creeze, din nou, senzaţia că în Cameră şi Senat circul e la mare căutare şi, în ultimele săptămâni, au şi reuşit.

În altă ordine de idei, asistăm în aceste săptămâni la expunerea unor moţiuni simple fără substanţă, fără un mesaj clar, bazate pe argumente puerile, care nu fac decât să amâne un fapt care se va întâmpla, mai devreme sau mai târziu. Ceea ce este trist este faptul că are loc un consum de energii, de resurse financiare şi umane, într-o luptă cu rezultat evident: pentru că Regulamentul va fi adoptat, fie că se va întâmpla săptămâna aceasta sau săptămâna viitoare. Din păcate, tergiversările pe care alianţa nou-creată dintre PSD şi PRM nu conduc decât spre o blamare a clasei politice din partea cetăţenilor ţării, bulversaţi fiind de multitudinea de proceduri cu care ne ocupăm timpul în Parlament.

Domnilor parlamentari, consider că este timpul să încetăm cu acest circ. Cred că opoziţia constituită din PSD şi PRM va trebui în cel mai scurt timp să devină una constructivă, nu una de blocare a forului legislativ prin iniţierea de nenumărate moţiuni simple fundamentate pe acuzaţii fără acoperire. Electoratul va înţelege că noile preocupări ale celor două partide parlamentare nu sunt decât nişte acţiuni pur demagogice şi populiste şi riscăm ca stigmatul astfel creat să se aplice întregii clase politice. De aceea, solicit public colegilor din opoziţie să se aplece asupra problemelor reale ale României şi să ajute, prin utilizarea pârghiilor parlamentare de care dispun, la bunăstarea locuitorilor ei şi nu la blocarea unor demersuri necesare şi obligatorii.

Domnul Mircea Valer Puşcă:

"Jocul de-a moţiunile, un abuz ce poate aduce grave prejudicii democraţiei"

După ce au încercat să ne convingă de faptul că poziţia de preşedinţi ai celor două Camere este mai mult decorativă decât una foarte importantă, constatăm efortul disperat al parlamentarilor PSD şi PRM de a bloca activitatea Parlamentului printr-o strategie de a-l "sufoca" cu moţiuni simple. Este o încercare disperată de a împiedica discutarea şi aprobarea proiectelor de modificare a regulamentelor, în speranţa amânării inevitabilului! Comportamentul parlamentarilor din opoziţie riscă să aducă mari prejudicii democraţiei!

Departe de mine să contest dreptul parlamentarilor de a-şi exercita prerogativele, inclusiv de a iniţia moţiuni simple sau de cenzură... Este un drept consacrat atât în Constituţie, cât şi în regulamentele Senatului şi Camerei Deputaţilor. Doar că, într-un sistem democratic funcţional, exerciţiul unui drept devine ilicit atunci când obstrucţionează posibilitatea celorlalţi de a-şi exercita, la rândul lor, propriile drepturi! Libertatea fiecăruia încetează atunci când aduce atingere libertăţii celorlalţi. Cu alte cuvinte, într-o democraţie adevărată nu pot exista membri "mai liberi" şi alţii "mai puţin liberi"! Pe de altă parte, în mod similar, dreptul oricăruia încetează în momentul când exercitarea acestuia afectează grav dreptul celorlalţi! Posibilitatea reală de a-şi exercita un drept, nu poate fi un domeniu rezervat doar unora! Dacă ar putea exista aşa ceva, atunci am constata, fără un efort deosebit, că acel "nimeni nu este mai presus de lege", şi-ar pierde substanţa... Şi atunci, care este soluţia democratică în această situaţie? Eu cred că atunci când exercitarea unui drept provoacă un conflict materializat prin imposibilitatea exercitării acestuia de către toţi, trebuie să găsim soluţia corectă care să repună pe toţi, dar absolut pe toţi!, în situaţia de a fi egali. Cu alte cuvinte, în faţa evidenţei privind situaţia că o anume resursă (în cazul de faţă: timpul afectat dezbaterilor în Camere) devine una limitată, singura soluţie care se impune este partajarea acesteia corect şi echitabil!

Cu siguranţă există soluţii democratice care să permită dreptul la opinie, la iniţiativă atât pentru opoziţie, cât şi pentru putere. Una dintre soluţiile posibile ar fi limitarea numărului de moţiuni simple pe care un parlamentar le poate iniţia într-o sesiune. Astfel, interesul politic al celor din opoziţie ar fi satisfăcut, dar şi puterea şi-ar putea promova legislaţia necesară implementării Programului de guvernare. Bineînţeles, atât puterea, cât şi opoziţia îşi vor putea exercita "vocaţia", aparent limitat. Limitarea este însă acceptabilă, fiind consecinţa unui conflict privind utilizarea unei resurse limitate, resursă care este absolut necesară tuturor. Este, în egală măsură, corect şi echitabil ca fiecare să dispună nediscriminatoriu de resursa partajată şi s-o folosească aşa cum doreşte, cu condiţia respectării setului de valori ale unui sistem democratic autentic.

Demisiile ar fi o altă soluţie acceptabilă... Acum, când domnii Adrian Năstase şi Nicolae Văcăroiu au pierdut sprijinul majorităţii, se pune un mare semn de întrebare privind legitimitatea în a continua să ocupe funcţiile de preşedinţi. Ar fi de preferat ca opoziţia să dea dovadă de mai multă maturitate şi, renunţând la jocul de-a moţiunile, să-şi asume realitatea. Poate nu-i târziu să intrăm într-o normalitate dorită şi, aşa cum se întâmplă în democraţiile consolidate, soluţia demisiei să salveze "onoarea" viitorilor posibil revocaţi. În democraţiile invocate, demisia este mult, mult mai frecventă decât revocarea!

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Ioan Silaghi:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Nu mai este un secret pentru nimeni că, la ora actuală, domnul Adrian Năstase şi PSD poartă un adevărat război de gherilă împotriva majorităţii parlamentare, pentru a împiedica dezbaterile şi adoptarea noului Regulament al Camerei Deputaţilor. Nu am să critic de la microfonul Camerei această strategie a fostului partid de guvernământ. Mă voi apleca asupra unui element din această luptă care demonstrează fie reaua credinţă a unui deputat PSD, fie incapacitatea crasă de care a dat dovadă acesta în activitatea sa parlamentară. Cum există prezumţia de nevinovăţie şi nici nu am dovezi suficiente, nu pot să fiu categoric în ceea ce priveşte varianta relei credinţe.

Concret, este vorba de domnul Ioan Bivolaru, preşedintele Comisiei de Regulament a Camerei Deputaţilor. Vineri 16 septembrie, domnia sa a participat la o conferinţă de presă susţinută de reprezentanţii PSD din Comisia juridică a Camerei. În cadrul acestei conferinţe de presă, domnul Bivolaru a declarat că sunt mai multe articole din proiectul de regulament care sunt neconstituţionale. O astfel de afirmaţie care poate fi făcută în public îl descalifică pe domnul Bivolaru. Pentru că domnia sa nu este un personaj care nu a avut nici o tangenţă, sau una pasageră, cu elaborarea şi votarea raportului Comisiei de Regulament, ci este chiar preşedintele acestei comisii. De ce a venit domnia sa abia acum şi aduce la cunoştinţa opiniei publice că ar exista articole în contradicţie cu Constituţia? De ce nu a făcut aceste declaraţii când a lucrat comisia? Din perioada în care s-au aflat în lucru la comisie şi până acum respectivele articole nu au suferit nici o modificare. Răspunsul este unul singur. Nu este vorba de nici un articol neconstituţional. Dacă ar fi fost cu adevărat vreun articol în contra legii fundamentale, atunci, cu siguranţă, dl Bivolaru ar fi tras semnale de alarmă în presă în timpul dezbaterilor. Dar nu a făcut-o.

Tot în acest context, domnul Bivolaru a dat şi un exemplu. A afirmat că acum, repet, acum, Comitetul Ordinii de Zi este neconstituţional. Cum a ajuns la această concluzie stimabilul nostru coleg? Argumentul domniei sale este următorul: liderii care sunt în Comitetul Ordinii de Zi reprezintă doar grupurile parlamentare din Cameră şi nu şi pe deputaţii independenţi. În opinia domnului Bivolaru, în legislatura trecută, Comitetul Ordinii de Zi a fost constituţional.

Ei bine, îl informez pe domnul Bivolaru, că în cazul în care crede că acum COZ este neconstituţional tot aşa ar trebui să se exprime şi pentru legislatura trecută. Pentru că în ultimele două sau trei sesiuni din legislatura trecută existau deputaţi independenţi pe care de asemenea nu îi reprezenta nimeni în COZ. Pe site-ul Camerei se poate vedea clar: la încheierea legislaturii trecute erau 15 deputaţi independenţi.

Deci, domnul Bivolaru judecă două situaţii similare cu unităţi de măsură diferite. Când PSD tăia şi spînzura, totul era constituţional. Acum, când PSD nu mai este la putere, vede aceeaşi situaţie invers. Oricum, îl anunţ pe colegul nostru că are dreptate când susţine că pînă în 2004, COZ era constituţional şi că este şi acum. Prin afirmaţiile sale însă, domnul Bivolaru a dat dovadă că este însă departe, foarte departe, de ceea ce se aşteaptă de la un preşedinte de comisie de regulament. Repet, încă nu îl suspectez de rea credinţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Relu Fenechiu:

Stimaţi colegi,

Am aflat cu uimire din presă că liderii PSD au trimis clasei politice o scrisoare deschisă în care pozează în campioni ai democraţiei şi propun susţinerea votului uninominal.

De ce era nevoie să fie trimisă această scrisoare întregii clase politice, din moment ce trei partide, PNL, PD şi PC, au înregistrate propuneri legislative care promovează diferite variante ale votului uninominal? De ce nu a fost trimisă această scrisoare doar aliatului de nădejde, PRM, partid care se declară pe faţă un adversar al votului uninominal? Sunt întrebări la care doar liderii PSD pot da un răspuns.

Nu sunt acestea singurele întrebări care se pot pune în jurul acestui subiect. În scrisoare se pledează pentru "reforma clasei politice prin reforma instituţiilor şi a sistemului de vot" şi pentru "respectul faţă de lege şi apărarea democraţiei şi a instituţiilor statului de drept". Stau şi mă întreb de ce PSD nu a pledat pentru reforma clasei politice şi a instituţiilor statului în perioada în care s-a aflat la Putere. A avut toate pârghiile posibile în mînă. O majoritate confortabilă în Parlament, o guvernare fără inerentele fricţiuni care se întîlnesc de regulă în cadrul coaliţiilor etc. De ce nu a dat PSD în perioada 2001-2004 startul la reformarea clasei politice, ţinând cont de toate aceste aspecte? Şi la această întrebare cred că răspunsul trebuie să vină din zona Bulevardului Kiseleff.

Liderii fostului partid de guvernământ susţin că PSD doreşte să creeze o "presiune pozitivă" pentru forţarea votului uninominal şi afirmă că acest sistem "este o lovitură dată clientelismului de partid" şi că astfel se va stopa frauda electorală cu autobuzul etc.

Ei bine, cred că prin aceste afirmaţii, orice persoană de bună credinţă îşi poate da seama că liderii PSD, de fapt, sunt campioni ai demagogiei. Cine s-a opus în 2003 propunerilor PNL şi PD de a se introduce votul uninominal? Răspunsul este cunoscut: PSD. Cine a brevetat turismul electoral utilizând autobuze pentru transportarea propriilor suporteri de la o secţie de votare la alta? Răspunsul este cunoscut: PSD. Cît despre clientelismul de partid, aici nu mai încape nici o îndoială: PSD a fost şi este campion.

Dacă această scrisoare deschisă adresată clasei politice s-a vrut a fi un exerciţiu de imagine, atunci calculele făcute în laboratoarele din Băneasa au fost eronate. Un vechi proverb românesc spune: "Dacă tăceai, filozof rămâneai!" PSD nu are însă nici o legătură cu filozofia.

Vă mulţumesc.

Domnul Traian Constantin Igaş:

"Omagiu eroilor de la Păuliş"

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Există momente în activitatea noastră când trebuie să ne plecăm capetele în memoria unor fiinţe asemeni nouă, dar care astăzi sunt pentru noi adevăraţi eroi. Se cuvine ca la ceas omagial să aducem recunoştinţa noastră, a tuturor, celor care n-au cerut nimic, dar care au oferit totul pentru noi toţi şi pentru patria noastră. Zilele acestea, Aradul îşi cinsteşte cu mare mândrie eroii căzuţi la Păuliş în anul 1944, pentru a opri înaintarea trupelor fasciste.

Detaşamentul Păuliş la care doresc să fac referire, a reprezentat un pilon important al planului strategic pentru zădărnicirea încercărilor trupelor hitleriste de a ocupa şi utiliza cele trei mari căi de acces în Banat şi Crişana, şi anume: zona Timişorii, defileul Mureşului şi văile Crişurilor în situaţia intervenită după victoria actului revoluţionar din august 1944. Întreaga acţiune a fost încredinţată Armatei I române, constituită în contextul dat, din formaţiunile militare existente în zonele din vestul ţării, aşa cum cereau până atunci sarcinile de a garanta acoperirea sumară a frontierei de stat şi asigurarea liniştii interne. Forţele Armatei I au inclus unităţi şi centre de instrucţie cu recruţi ce nu aveau un stagiu sub arme mai mare de câteva luni, şcoli militare de subofiţeri, părţi sedentare sau formaţiuni de grăniceri. Necesitatea imperioasă de a acţiona imediat după 23 August 1944 pentru dezarmarea trupelor hitleriste răspândite în teritoriu şi pentru a bara calea forţelor invadatoare ce urmăreau să anuleze cuceririle insurecţiei naţionale şi să încalce suveranitatea şi integritatea ţării, a solicitat un efort maxim din partea unităţilor abia încropite ale Armatei I, dotate doar cu armament de instrucţie şi mijloace insuficiente faţă de cerinţele impuse de război.

Pentru apărarea defileului râului Mureş, în zona Păuliş-Cuvin-Ghioroc-Baraţca, Şcoala de Subofiţeri rezervă nr. 5 din Radna s-a constituit în "Detaşamentul Păuliş", prin Ordinul Corpului 7 Teritorial din 11 septembrie 1944, iar din Ordinul Armatei I din aceeaşi zi, detaşamentul a fost întărit cu Divizionul 61 artilerie grea şi Batalionul 1 din Regimentul 96 infanterie.

În apărarea Aradului, Şcoala de subofiţeri Radna, prin vitejia cu care a luptat, a dovedit din plin cât este de scump tuturor inimilor româneşti pământul Transilvaniei. Şcoala de subofiţeri în rezervă infanterie Radna, care a constituit osatura Detaşamentului Păuliş, merită să fie cinstită de naţiune, pentru faptele de arme săvârşite pe câmpul de luptă, în perioada 14 - 20 septembrie 1944, aşa cum au fost şi eroii de la Păuliş.

Detaşamentul Păuliş, ca şi alte unităţi militare participante la efortul eroic de eliberare a ţării de sub opresiunea fascistă, a constituit o parte integrantă, reprezentativă a generaţiei tinere din anii 1944, chemată de gravitatea împrejurărilor să facă dovada forţei şi calităţilor sale. Membrii detaşamentului fuseseră recrutaţi pentru şcoala de subofiţeri ( nu de ofiţeri ), deoarece nu aveau studii liceale complete, ca urmare a faptului că proveneau din familii sărace, de ţărani muncitori, cărora nu le erau accesibile atunci decât şcoli considerate de mâna a doua, cum erau şcolile de învăţători sau şcolile de meserii. Ofiţerii superiori din conducerea şcolii, proveniţi din straturile sus-puse ale societăţii, se considerau ostracizaţi, pedepsiţi prin sarcina primită acolo, dispreţuiau elevii pe care-i aveau sub comandă, considerându-i "pe jumătate ţărani". Iată, deci, componenţa socială a viitorului Detaşament Păuliş, adevărat eşantion reprezentativ.

Sub raport numeric, efectivul Detaşamentului Păuliş cuprindea 755 elevi ai şcolii militare, la care s-au adăugat, ca unităţi de întărire, 569 soldaţi din Regimentul 96 infanterie, 360 soldaţi din Divizionul 61 artilerie grea şi 124 cadre de ofiţeri şi subofiţeri, în total 1 808 oameni. Misiunea a fost îndeplinită în ciuda dificultăţilor şi a unor pierderi apreciabile: 380 oameni din care 65 morţi.

Amplasarea poziţiei de apărare la gura defileului râului Mureş, pe aliniamentul şanţului antitanc pe lângă localitatea Păuliş, s-a dovedit o măsură eficace, bine gândită, aptă să valorifice la maximum potenţialul uman şi material destul de redus de care dispunea detaşamentul. Deşi lăţimea dispozitivului de apărare, de circa 8 kilometri, era mult prea mare faţă de efectivul şi dotarea cu tehnică de luptă a militarilor noştri, iar flancul drept al liniei de apărare era descoperit ( de la Cuvin la Pâncota ), orientarea în teren, derutarea inamicului şi contraatacurile surprinzătoare în momentele şi locurile nevralgice pentru atacatori s-au dovedit hotărâtoare în îndeplinirea misiunii încredinţate detaşamentului. Şcoala de subofiţeri de rezervă infanterie, Radna, comandată de colonelul Petrescu Alexandru, s-a acoperit de glorie cu ocazia luptelor dintre 14 şi 20 septembrie 1944, în regiunea Păuliş-Ghioroc-Cuvin.

În semn de omagiu adus eroismului şi jertfelor date de elevii fostei Şcoli de subofiţeri de rezervă din Radna în luptele din neuitatul septembrie 1944 pentru stăvilirea ofensivei fasciste a fost ridicat în apropierea localităţii Păuliş din judeţul Arad, după 30 de ani, un impresionant monument simbolizând un arbore uriaş ancorat peren, indestructibil în solul şi istoria patriei şi care domină înălţimea cu ramurile şi aripile sale, adevărate coloane infinite.

Generaţiile care au fost martorii acestor evenimente au predat în mod firesc ştafeta creaţiei istorice materiale şi spirituale generaţiilor din prezent, responsabile la rândul lor de destinele patriei, iar noi nu putem să trecem nepăsători peste amintirea lor fără ca măcar să aruncăm o privire peste umăr, pentru cei care nu mai sunt, dar cărora le datorăm atât de mult: veterani, invalizi de război, participanţi la luptele pentru eliberarea pământurilor româneşti.

Cinste lor!

Doamna Monica Iacob Ridzi:

"Pentru un Parlament unicameral"

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor parlamentari

În România, în practica politică a ultimilor cincisprezece ani, sistemul parlamentului bicameral şi-a dovedit din plin indiscutabilele sale carenţe.

Coexistenţa a două camere parlamentare cu sarcini şi atribuţii identice, dincolo de cheltuielile mari ce apasă greu pe umerii contribuabilului, duce la disfuncţionalităţi serioase, care frânează pregnant procesul de legiferare.

Votul populaţiei, exprimat liber şi neîngrădit, a făcut nu o dată, ca cele două camere să aibă configuraţii politice diferite. În urma unor scrutine electorale s-a întâmplat, şi situaţia se poate repeta, ca unele formaţiuni să fie prezente într-una din camere şi să lipsească în cealaltă. Aceasta conduce inevitabil la un grav dezechilibru doctrinar, cu consecinţele nefaste în plan decizional.

Cele de mai sus se concretizează sugestiv în mecanismul greoi al medierii, fenomen care a frânat nepermis de mult procesul de legiferare, conducând la întârzierea unor acte normative vitale pentru bunul mers al Reformei.

Până şi Opoziţia a constatat şi a atras atenţia asupra acestui neajuns. Dar, ca şi în cazul impozitului liniar, când a simţit că problema are soluţie, că rezolvarea ei începe să se pună în practică, Opoziţia a devenit brusc sceptică, făcând obişnuitul ei pas înapoi.

Desigur, unii colegi vor spune că şi alte state europene practică sistemul bicameral. E adevărat, dar trebuie să facem precizarea cuvenită: cazurile în care cele două camere au atribuţiuni identice, sunt rarisime. România a adoptat această măsură, aş putea spune, de siguranţă legislativă, în 1990, când parlamentarismul românesc se năştea pentru a doua oară.

Evident, sistemul bicameral este o prevedere constituţională, iar Constituţia este legea noastră supremă. Dar Constituţia este făcută de oameni si tot oamenii sunt cei în măsură să o perfecţioneze, atunci când unele aspecte ale ei îşi pierd din actualitate.

Suveran în statul de drept este numai poporul, prin voinţa sa majoritară, liber consfinţită. Doamnelor şi domnilor, să întrebăm poporul, prin referendum naţional, dacă vrea să fie condus în continuare de două Camere care au aceleaşi sarcini şi obligaţii. Poate că e suficientă una singură! Cu siguranţă legiferarea ar fi mai operativă. Şi mult mai ieftină!

Domnul Romică Andreica:

Declaraţie politică: "ROL vs. RON"

Prezenta declaraţie politică se referă la modul cum dovedeşte PSD-ul să ajute ţăranul român şi agricultura.

Săptămâna trecută a fost votată legea privind creşterea subvenţiei pentru lapte, acordată de stat, cu o majorare în procent de 10% faţă de nivelul precedent. La dezbateri, venind cu argumente precum că este prea mică această creştere, colegii din PSD, în frunte cu domnul deputat Ioan Stan, vajnic zootehnist de meserie şi constructor recalificat în perioada 2000-2004, colegii psd-işti votează împotriva acestei creşteri.

Mă întreb şi vă întreb, cu ce drept te poţi împotrivi unei creşteri de subvenţie, dacă te numeşti social democrat, te lauzi că sprijini agricultura şi zootehnia, şi mai eşti şi inginer zootehnist pe deasupra.

Ca şi cum nu ar fi fost suficient, domnul deputat Stan mai face şi declaraţii prin presă cum că actualul ministru, domnul Gheorghe Flutur, nu sprijină suficient agricultura şi că nu vrea să dea mai mulţi bani ţăranilor.

Păi, nu se cheamă că eşti ipocrit? Păi, tu spui că nu se dau bani mai mulţi, iar când se propune o creştere a unei subvenţii, votezi împotrivă. Acesta este modul în care înţelege PSD-ul şi domnul Stan să facă opoziţie.

Aş dori să le spun colegilor din PSD că dumnealor tocmai au încheiat o guvernare (de fapt unii dintre ei chiar nu ştiu că PSD-ul nu mai este la putere) care după ce că nu au mai majorat această subvenţie din 2003, după ce că nu au prins în bugetul pe 2005 sume pentru a creşte această subvenţie, în acest an, domnul ministru Flutur a reuşit să găsească fonduri pentru a creşte această subvenţie fie chiar şi numai cu 10%. Acest gest înseamnă ajutor pentru agricultori şi fermieri, domnule Stan!

Şi ca şi cum nu ar fi fost suficient că social democraţii se împotrivesc unei asemenea creşteri, s-au gândit dumnealor să voteze împotivă orice, inclusiv un amendament "paşnic" de a se trece în paranteză după sumă şi prescurtarea RON. Asta da dispută politică şi legislativă!

Cred că-l înţeleg pe domnul Stan de ce a votat împotrivă. Îl înţeleg pentru că domnia sa era învăţat ca înainte, cu ROL, iar facturile emise către primăriile cu care a avut lucrări (a se citi lucrături) erau în ROL. Cum să voteze dumnelui cu RON când cu ROL era mai bine şi mai mult, başca mai presupune şi un efort intelectual această transformare.

Închei această declaraţie cu speranţa că nu va mai trebui să scriu o alta, puţin mai târziu, intitulată "ROL vs. EURO".

Domnul Marian Hoinaru:

Declaraţie politică

Secretizarea contractelor determină cheltuirea banului public în mod netransparent

Unul dintre principiile de bază ale democraţiei, iar România se doreşte a fi totuşi o ţară democratică, este transparenţa instituţiilor publice. Prin transparenţă publică se înţelege inclusiv transparenţa contractelor ce privesc un interes public sau bani publici.

Legea nr. 544 din 12/10/2001, privind liberul acces la informaţiile de interes public, lege promovată de către grupul Partidului Naţional Liberal, prevede la art.2, alin.b faptul că, potrivit Constituţiei României, "prin informaţie de interes public se înţelege orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaţiei".

Cu toate acestea, se pare că anumite contracte, precum privatizarea Petrom, cazul contractelor de la Hidroelectrica, Bechtel pentru construirea autostrăzii Braşov-Borş, nu respectă acest principiu de bază.

Astfel este inadmisibilă şi ilegală în acelaşi timp secretizarea contractelor prin care Hidroelectrica furnizează energie electrică agenţilor economici deoarece fiind societate de stat trebuie să asigure transparenţa tuturor contractelor pe care le încheie.

În altă ordine de idei, o astfel de situaţie se înregistrează şi în cazul privatizării companiei Petrom, contract prin care abandonarea de către România a exploatării rezervelor petroliere ale subsolului ţării noastre este o mare greşeală.

Acelaşi lucru se întâmplă şi cu contractul Bechtel pentru construirea autostrăzii Braşov-Borş, încheiat de către guvernul Năstase, contract ce este de asemenea necunoscut publicului şi nici măcar aprobat prin Hotărâre de Guvern creând astfel probleme din punct de vedere legal. Ba, mai mult, domnul Adrian Năstase s-a autoabsolvit de orice posibilă vină, susţinând că respectivul contract a fost avizat de specialişti în domeniu.

Având în vedere cele expuse anterior doresc să atrag atenţia asupra unor astfel de situaţii care contravin legilor statului român ce reglementează transparenţa în tot ceea ce este de interes public.

Domnul Dumitru Pardău:

"Întrebare de dragul întrebarii"

Asistăm de la începutul actualului mandat la un tir de întrebări adresate membrilor Guvernului de către deputaţii aflaţi acum în opoziţie.

Conform art.155, alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, "Întrebarea constă într-o simplă cerere de a răspunde dacă un fapt este adevărat, dacă o informaţie este exactă, dacă Guvernul şi celelalte organe ale administraţiei publice înţeleg să comunice Camerei informaţiile şi documentele cerute de Camera Deputaţilor sau de comisiile permanente, ori dacă Guvernul are intenţia de a lua o hotărâre într-o problemă determinată."

Marea majoritate a acestor întrebări adresate de deputaţii PSD si PRM nu au fundament real, ele având doar scopul pur personal de a-şi "bifa" un punct în activitatea politică.

Să acceptăm că aceasta este practica internă, de a se afirma în Camera Deputaţilor a acestor parlamentari, practică ce nu ar avea loc daca nu ar fi impusă de partidele opoziţiei.

Lucrul cel mai grav îl reprezintă faptul că aceste întrebări nu prezintă interes nici măcar pentru ei, fapt demonstrat de lipsa lor din sala de plen în ziua stabilită pentru răspunsuri.

E clar că aceşti deputaţi ori nu cunosc, ori ignora prevederile articolului 56, alin 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Trecând si peste acest aspect, se observa o lipsa de respect manifestata de cei care pun întrebări şi nu sunt în sala atunci când trebuie să primească răspunsul.

Este o lipsa de respect atât pentru persoana care prezintă răspunsul, cât şi faţă de Guvernul României, dar mai ales faţă de cei care le-au dat mandatul de a deveni parlamentari.

Trag un semnal de alarmă şi semnalez electoratului care urmăreşte acest aspect al activităţii parlamentare să fie prudent în a considera aceste întrebări ca puncte pozitive, deoarece în realitate sunt doar vorbe în vânt, care de cele mai multe ori nu au justificare reală.

Este o dovadă în plus că prin acest gen de activitate, unii deputaţi PSD şi PRM nu doresc altceva decât să perturbe şi să încarce activitatea miniştrilor angrenaţi în rezolvarea obiectivelor stabilite prin programul de guvernare.

Domnul Adrian Semcu:

Starea de criză a drumurilor din România mă face să declar în plenul Parlamentului că avem nevoie de ajutor în privinţa reparării drumurilor şi podurilor. Din cauza inundaţiilor din acest an, multe poduri au ajuns în stare deplorabilă, afectând circulaţia şi viaţa locuitorilor din aceste zone.

Tergiversarea inacceptabilă a lucrărilor de consolidare a pilonului podului situat pe raza comunei Bucov, pe DN 1 B, afectat de viiturile anterioare, a condus la cedarea, astăzi, a unui al doilea pilon şi, în consecinţă, la interzicerea traficului uşor şi greu pe acest pod ce traversează Râul Teleajen şi face legătura între Ploieşti şi Buzău.

Aşa cum bine ştiţi, tronsonul în cauză este unul intens circulat, iar devierea traficului se poate face doar cu mare greutate, pe ruta ocolitoare Pleaşa-Ploieştiori, pe un drum aflat, la rându-i, într-o stare deplorabilă.

Primarul municipiului Ploieşti a declarat, deja, că estimează la minimum un an durata lucrărilor de reabilitare a podului menţionat, fapt ce ar influenţa negativ şi mai mult fluenţa traficului spre şi dinspre Moldova, deja afectat de lucrările întârziate la Podul Albeşti.

Reabilitarea acestui pod este importantă pentru locuitorii comunelor din zonă, care fac naveta la Ploieşti şi ai căror copii învaţă în şcolile municipiului.

Domnul Dumitru Avram:

"CNA-ul a pus ochii pe Radio România Muzical"

La încheierea prestigiosului Festival Internaţional "George Enescu", Consiliul Naţional al Audiovizualului nu a renunţat la ideea de a "muşca" din Radioul public. Este vorba de o somaţie, transmisă încă de la începutul lui iulie, Societăţii Române de Radiodifuziune, de a renunţa, pentru Bucureşti, la una din frecvenţele pe care, în prezent, emit posturile radio România Muzical (104,8FM) şi Radio Bucureşti (98,3 FM). Nici mai mult, nici mai puţin. Motivaţia este mult mai sofisticată, dar este mai mult decât evident că a apărut un client proaspăt al CNA, care doreşte una dintre cele două frecvenţe. Ne rezervăm dreptul de a vorbi despre rosturile şi utilitatea acestui Consiliu Naţional al Audiovizualului, care lasă impresia că poate tăia şi spânzura după propria-i voinţă, uitând prea adesea că se află, asemenea celorlalte instituţii publice, sub controlul Parlamentului României. Nu putem insista prea mult nici asupra importanţei unui canal de radio unanim apreciat de către publicul larg şi de către specialişti, pentru înalta sa ţinută artistică, pentru capacitatea de a cuprinde în programele sale compozitori şi interpreţi intraţi definitiv în fonoteca de aur a muzicii româneşti şi universale.

Să spunem, de asemenea, că postul despre care vorbim poartă numele genialului nostru compatriot "George Enescu", omagiat în aceste zile la Bucureşti. Despre un asemenea canal de educaţie, CNA şi-a permis să susţină că emite ilegal. Mai multe personalităţi culturale au semnat un apel prin care cereau să nu fie anulată licenţa de emisie pentru Radio România Muzical "George Enescu", dar CNA-ul a rămas inflexibil în atitudinea sa. La vremea în care a apărut ideea nefastă a unui asemenea sacrilegiu, presa a remarcat că solicitarea de acum a preşedintelui CNA, era cel puţin ciudată, întrucât aceeaşi persoană a semnat, în 2003, licenţa pentru difuzarea celor 4 programe ale Societăţii Române de Radiodifuziune, conform prevederilor Legii audiovizualului nr. 504/2002. Mergând după logica originală, potrivit căreia o societate nu poate avea mai mult de două licenţe într-o singură localitate urbană, ne putem trezi că atotputernicul CNA poate solicita oricând desfiinţarea postului România Cultural sau, şi mai grav, a canalului de ştiri al postului public de radio.

Pe cât de greu a apărut, pe atât de uşor este pe cale să dispară frecvenţa preferată de iubitorii de muzică, de publicul din ce în ce mai numeros care doreşte să se cultive, dar să-şi găsească şi acel refugiu, atât de necesar, într-o societate strâmbă şi nedreaptă, în lumea înaltă şi purificatoare a sunetelor muzicii.

Salutăm implicarea unor distinşi oameni politici, creatori şi iubitori de frumos, în apărarea Canalului Radio România Muzical "George Enescu". Domnii Corneliu Vadim Tudor, Adrian Păunescu sau Adrian Năstase sunt câţiva dintre aceştia. Soluţia este una singură: discutarea, de urgenţă, în Comisiile de cultură, artă şi mijloace de informare în masă, reunite, ale Parlamentului, a acestei situaţii, cu participarea atât a oamenilor politici, a compozitorilor şi interpreţilor, dar şi a reprezentanţilor celor ce urmează cu fidelitate acest post.

Domnul Aurel Gubandru:

A început un nou an şcolar dar, din păcate, şi în judeţul Buzău acest eveniment este marcat de un conflict între Sindicatul Învăţământului Preuniversitar şi autorităţi. Chiar dacă profesorii buzoieni nu şi-au trimis reprezentanţi la mitingul de protest care s-a desfăşurat luni, 12 septembrie la Bucureşti, aceştia au dat un ultimatum autorităţilor în privinţa negocierii contractului colectiv de muncă, avertizând că vor începe acţiunile de protest dacă nu vor fi deblocate negocierile cu Ispectoratul Şcolar Judeţean Buzău, indiferent de orice promisiune de la centru.

Iată care este lista revendicărilor înaintată autorităţilor judeţului Buzău:

1. deblocarea negocierilor privind contractul colectiv de muncă, unic la nivel de IŞJ, semnarea protocoalelor dintre Inspectoratul Şcolar Judeţean, Consiliul Judeţean şi Instituţia Prefectului Judeţului Buzău, pe de o parte şi Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Buzău, pe de altă parte; rediscutarea sporului pentru mediul rural în conformitate cu prevederile legale;
2. obţinerea de fonduri necesare reparării şi întreţinerii şcolilor de către consiliile locale;
3. discutarea proiectului de buget pentru anul 2006 şi alocarea tuturor fondurilor prevăzute în Statutul personalului didactic.

De asemenea, Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Buzău susţine revendicările Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământul Preuniversitar precum:

4. introducerea în regim de urgenţă şi aprobarea de către Parlament a iniţiativei legislative privind acordarea unui procent de 6% din PIB pentru învăţământ de la bugetul de stat;
5. elaborarea şi aprobarea legii salarizării în învăţământ;
6. alcătuirea strategiei privind descentralizarea învăţământului după punerea în dezbatere publică şi discutarea acesteia cu toţi factorii interesaţi: profesori, sindicate, părinţi, elevi şi administraţia locală, precum şi condiţionarea descentralizării de modificarea în prealabil a legislaţiei din domeniul finanţelor publice, administraţie publică, legea instituţiei prefectului, precum şi alte legi care fac trimitere la învăţământ.

Consider că actuala putere care a fost votată masiv de către cadrele didactice, va veni in sprijinul acestora pentru a imbunătăţi actul de învăţământ, altfel, peste trei ani, aceştia vor vota ca şi in 2000, alte partide care nu sunt la putere ( PSD sau PRM ) "

Domnul Ioan Aurel Rus:

"Mafia din petrolul românesc"

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi

Din 1990 încoace, toţi foştii comunişti nu au făcut altceva decât să se îmbogăţească pe diverse căi, dar nimeni prin muncă cinstită nu. Deocamdată, azi ne vom opri la un personaj "pitoresc", respectiv patronul postului "Ralitatea -TV" numitul Liviu Luca. Şi ştiţi de ce? Pentru simplu fapt că acesta este unul dintre cei mai bogaţi oameni din ţară şi nimeni nu ştie de unde are acesta atâta avere şi cum şi-a "făurit-o". Noi am fost mai curioşi şi am aflat câte ceva despre acest "magnat" al petrolului. Printre altele, sursele noastre bine informate ne-au relatat că preşedintele Sindicatelor PETROM, Liviu Luca, şi-a construit în zona municipiului Ploieşti un incredibil palat super-maiestos de mare şi de un lux ieşit din comun, în formă de stea. Interesantă este piscina albastra, care translatează după anotimp. Adică atunci când este vreme frumoasă afară, se apasă pe un buton şi bazinul este scos la soare, în gradină, iar când vremea este mohorâtă, se apasă pe un alt buton iar drumul parcurs este în sens invers al bazinului. Menţionăm că averea acestui personaj de "excepţie"- care în Vest şi chiar în SUA, ar fi asemuit cu un gangster - se cifrează la exorbitanta sumă de 400.000.000 dolari. Cu toate acestea, nimeni nu-l întreabă de "sănătate" pe acest nabab "modern" al României, care s-a înfipt bine la gâtul petrolului românesc. Aici dorim mai pe scurt să-l amintim şi pe "ţiganul" de Dinu Patriciu, cel plângăreţ.

Într-o democraţie reală şi autentică, astfel de indivizi ar fi socotiţi criminali ai naţiunii, arestaţi de îndată, condamnaţi la cel puţin cincizeci de ani de închisoare şi puşi la muncă forţată la ocnele de sare sau la lucratului ogorului. Dar în România, totul este posibil, în funcţie de mărirea buzunarului şi al bănetului existent în el. Oare când vor fi în stare organele în drept ale României să ceară tuturor acestor mafioţi , din toate sferele de activitate ale ţării, explicaţii clare despre dobândirea averilor lor "

De unde are Liviu Luca atâta avere? Din salariile sale de inginer în domeniul petrolului? Aşteptăm răspunsul organelor de drept.

Domnul Mircia Giurgiu:

Declaraţie politică

"Cine este vinovat de pagubele produse de inundaţiile din acest an?"

Anul 2005 a reprezentat anul calamităţilor naturale în România şi în lume. Ploile care au căzut în cursul acestui an au produs inundaţii în toată ţara, inclusiv în judeţul Cluj. În acest caz, prefectul judeţului Cluj a găsit un ţap ispăşitor: CFR. Asta în condiţiile în care solicitările pentru decolmatarea traversărilor CFR-ului nu au fost luate în considerare. Asta este numai o parte a problemei. Dar acolo unde nu există astfel de traversări, cine se face vinovat de pagubele produse de inundaţii?

Cu toate că au fost transmise avertizări meteorologice în timp util pentru a fi luate măsuri, autorităţile judeţului Cluj au recunoscut, în mass-media, faptul că inundaţiile din acest an le-au luat prin surprindere, deoarece au apărut probleme acolo unde nu se aşteptau, soldate cu pierderi de vieţi omeneşti. Sute de gospodării au ajuns sub ape, agoniseala de o viaţă a oamenilor a fost pierdută, culturile de pe mii de hectare au fost compromise, pagubele ridicându-se la câteva zeci de miliarde de lei vechi. Înrăutăţirea vremii a condus la depăşirea cotelor de apărare pe multe râuri din ţară. De altfel, ploile au provocat importante scurgeri de apă pe versanţii munţilor, torenţi şi creşteri de debite şi pe râurile mai mici din interior.

Pentru a veni în ajutorul celor loviţi de soartă, clujenii s-au mobilizat şi au strâns peste sute milioane lei vechi în conturile deschise de Prefectura Cluj. În plus, primăriile din judeţ au donat peste tone de materiale de construcţii, cherestea, cereale, mobilier, produse alimentare neperisabile. Diferitele asociaţii, fundaţii, organizaţii neguvernamentale, bisericile recunoscute şi instituţii publice din judeţul Cluj au donat sinistraţilor din Banat medicamente în valoare de câteva miliarde lei. Mai mult decât atât, clujenii au strâns obiecte de îmbrăcăminte, încălţăminte şi electrocasnice în valoare de peste 2 miliarde lei vechi. Şi nu a contat etnia celui care a venit în ajutorul sinistraţilor şi nici cea a persoanei care a beneficiat de donaţie, ci doar necazul cu care aceşti oameni se confruntă de la sfârşitul lunii trecute.

Domnul Miron Ignat:

Stimate colege, stimaţi colegi,

Pe data de 12 septembrie, toate unităţile şcolare şi preuniversitare din România şi-au început activitatea unui nou an şcolar. Emoţiile "bobocilor" care au păşit pentru prima oară pragul şcolii, precum şi a celor pe care îi aşteaptă examene importante la sfârşitul acestui an s-au văzut pe chipurile multor elevi, precum şi dorinţa ca acest an nou şcolar să aducă rezultate mai bune.

Personal am participat la inaugurarea anului şcolar la o unitate şcolară din circumscripţia mea electorală şi cu această ocazie am stat de vorbă cu cadre didactice, părinţi si elevi. Speranţele tuturor într-un an mai bun au fost umbrite şi de nemulţumiri legate de dotarea precară a şcolilor, de situaţia grea cu care se confruntă multe cadre didactice, precum şi părinţii.

În unităţile şcolare din Delta Dunării, unde învaţă mulţi etnici ruşi lipoveni, problemele cu care se confruntă aceştia sunt de natură a ne îngrijora şi ne obligă să venim cu soluţii concrete pentru remedierea lor.

Numărul şcolarilor este din an în an mult mai mic. Dacă se va continua în acest ritm descrescător multe cadre didactice îşi vor pierde locul de muncă, şi aşa umbrit de condiţiile sociale mai grele specifice localităţilor din Delta Dunării.

Am constatat, de asemenea, că dotarea şcolilor din Delta Dunării nu se ridică la nivelul unităţilor şcolare din oraşe, dar nici măcar nu se pot compara cu alte şcoli din zonele rurale. În aceste condiţii este foarte greu să vorbim de un sistem educaţional adecvat, de drepturi egale la educaţie a tuturor elevilor. Este nevoie de o concentrare a eforturilor noastre în acest aspect, pentru a oferi tuturor şcolarilor din România drepturi şi oportunităţi egale la educaţie.

Pentru noi, ruşii lipoveni din România, deschiderea noului an şcolar ne-a prins fără manuale specifice predării limbii materne. Această situaţie gravă ne pune în situaţia de a nu ne putea exercita dreptul la învăţământ în limba maternă stipulat de Constituţia României şi de a putea spune că promovăm studierea limbii materne în rândul elevilor aparţinând etniei noastre.

Îmi exprim speranţa că Ministerul Educaţiei şi Cercetării va accelera eforturile privind tipărirea manualelor specifice etniei noastre şi că aceste manuale vor ajunge cât mai curând pe băncile şcolilor cu predare în limba noastră maternă.

Dragi colegi, un sistem educaţional adecvat înseamnă garanţia unui viitor mai bun pentru copiii noştri, iar aceasta include dotări pe măsură ale tuturor unităţilor şcolare, manuale pentru toţi şi mai ales sprijin suplimentar pentru şcolile aflate în zonele unde condiţiile sociale sunt mai grele. Accesul la educaţie trebuie să fie acelaşi pentru toţi, indiferent de zonele în care locuiesc sau de originile etnice.

Este şi obligaţia instituţiilor locale de a oferi o mână de ajutor şcolilor, cadrelor didactice şi elevilor care nu pot afirma că au început anul şcolar aşa cum se cuvine.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Brînzan:

Încă o lovitura sub centura se dă sistemului sanitar românesc"

După ce că este subfinanţat şi se caută soluţii disperate pentru a găsi fonduri pentru achitarea datoriilor către furnizorii care au creditat până acum sistemul sanitar, ministrul Eugen Nicolăescu reia o intenţie mai veche, ce nu a avut succes la acel moment, a fostului ministru Mircea Cinteză şi a ministrului Muncii, dl. Gheorghe Barbu.

Astfel, "începând cu anul 2006, plata concediilor medicale şi a celor de maternitate va trece de la Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei la Ministerul Sănătăţii".

Aceasta măsură este una greşită, neexistând fonduri pe care actualul ministru să le folosească pentru această decizie şi nefăcând altceva decât să sporească astfel datoriile pe care Ministerul Sănătăţii le are în acest moment. In loc să vină cu soluţii de ieşire din criză a sistemului sanitar, ministrul Eugen Nicolăescu mai rău îl îndreaptă spre colaps. Mai mult decât atât, nicăieri în lume plata acestor concedii nu se face de la Ministerul Sănătăţii.

Criza se adânceste pe zi ce trece în sistemul sanitar românesc din cauza incompetenţei actualei guvernari. Recomandăm ministrului Nicolăescu să îşi îndrepte atenţia către adevaratele probleme din sănătate şi să observe cum farmaciile se golesc de medicamente, încetul cu încetul, iar cele din spitale îşi epuizează stocurile fără a mai putea să le refacă, din cauza lipsei de fonduri. Distribuitorii de medicamente, şi ei nemulţumiţi de soluţiile pe care actualul ministru le propune, vor intra în grevă şi nu vor mai aproviziona farmaciile, care nu vor mai avea ce vinde.

Daca până acum, dupa greselile facute de dl. Mircea Cinteză, bolnavii din spitale alergau la farmacia din colt pentru o compresa, o faşă sau unele medicamente, in contextul adâncirii crizei, dl. Nicolăescu luând aceasta hotărâre, ii va condamna la o si mai mare suferinta pe toti cetatenii.

Domnul Ştefan Valeriu Zgonea:

Declaraţie politică:

"Înecaţi în ţara lui Băsescu"

Natura dezlănţuită ne-a demonstrat anul acesta, poate mai mult ca oricând, că nu a fost un prieten al românului. După dezastruoasele evenimente din primăvara - vara acestui an, urmează, se pare, o toamnă foarte scurtă şi ploioasă, înaintea unei ierni ce nu va fi deloc uşoară.

Pentru români, nimic nu putea fi mai rău. Mai ales că autorităţile, rămân, în continuare, nepăsătoare şi reci!

România şi românii sunt într-o situaţie dezastruoasă! Mai mult de jumătate din populaţia sinistrată încă locuieşte, în prag de iarnă, în corturi şi rulote.

Agricultura este într-o situaţie disperată: puţinele culturi care au scăpat de furia naturii nu au fost încă recoltate, iar pregătirile pentru iarnă nici măcar nu au început!

Creşterea preţurilor la utilităţi într-un ritm accelerat duce populaţia la marginea disperării. Preţul gigacaloriei explodează, astfel că, la iarnă, oamenii de rând se pare că nu vor mai avea o alegere grea de făcut între a plăti utilităţile şi a mânca. Pensionarii şi ţăranii au aflat deja că trebuie să plătească în curând asigurări sociale şi, mai ales, să suporte preţuri dublate sau chiar triplate ale medicamentelor - chiar dacă nici măcar acestea nu le vor mai putea alina durerea pricinuită de guvernarea liberalo - pedistă.

Şi, în tot acest timp, autorităţile şi-au întors faţa nu către, ci de la popor, uitând, se pare, cine şi de ce i-a trimis acolo unde sunt.

Licuriciul cel mic, depăşit de sarcina guvernării, îşi trăieşte ultimele sclipiri în Palatul Victoria, aşteptându-şi cuminte obştescul şi bine-meritatul sfârşit. Între două fumuri de motocicletă a reuşit să-şi îndeplinească, cu succes, misiunea supremă: Distrugerea şi Agonizarea României.

Licuriciul cel mare, pe de altă parte, nu se dezminte nici el. Luminat parcă de atingerea pământului făgăduinţei, acesta se lansează acum în discuţii demagogice, în idei măreţe, dar lipsite de sens şi care, din păcate, sunt, cel puţin din punctul dumnealui de vedere, doar mijloace populiste, încercări disperate de a mai recupera din încrederea populaţiei, încredere care scade vertiginos, într-un ritm fără precedent în istoria postdecembristă a României.

Cel mai strălucitor dintre licurici să se gândească de două ori înainte de a trece la consultarea populaţiei printr-un referendum. Şi nu numai pentru simplul fapt că legea supremă a ţării nu-i conferă această prerogativă, ci mai ales pentru că ar face astfel o risipă inutilă de bani şi energie - oamenii nu vor putea ajunge la secţiile de votare, şcolile şi drumurile de acces nu au fost încă refăcute, în totalitate!!!

Domnilor guvernanţi, v-aţi odihnit destul...

Treceţi peste euforia guvernării şi întoarceţi-vă faţa către oameni!

Este momentul să începeţi să vă treziţi devreme, să munciţi alături de noi, să nu mai pronunţăm, niciodată, cuvinte ca: incompetenţa guvernanţilor, delăsarea miniştrilor, populism ieftin al preşedintelui, situaţie dezastruoasă, sărăcie, disperare...

Mandatul încredinţat de popor nu este doar o altă jucărie din panoplia personală a unora ajunşi întâmplător la guvernare!

Cu ce a greşit acest popor să fie guvernat de astfel de incompetenţi?

Domnul Petru Călian:

"Băsescu, cu un ochi spre dictatură"

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Încă de la instalarea domnului Traian Băsescu în fotoliul de preşedinte, bombele de presă care să distragă atenţia opiniei publice de la problemele grave cu care se confruntă au constituit pentru preşedinte principalul său instrument. Prin politica paşilor mărunţi, Traian Băsescu a căutat, şi caută în continuare, acapararea controlului asupra tuturor instituţiilor statului, transformându-le în anexe prezidenţiale.

Recent întors din SUA, îmbătat de putere, domnul preşedinte a declarat ferm că doreşte un parlament unicameral în România. Prin această restructurare se doreşte, de fapt, eliminarea filtrelor prin care trec propunerile legislative, astfel încât, tot prin politica paşilor mărunţi, preşedintele să controleze şi "garantul democraţiei".

Din punct de vedere economic, ofer Instituţiei Prezidenţiale şi Guvernului o altă variantă, mult mai viabilă, prin care să economisim banul public. Varianta constă în mutarea celor două instituţii în clădirea Palatului Parlamentului, clădire impunătoare, care poate găzdui toate instituţiile fundamentale ale statului. Propun, de asemenea, ca Palatul Cotroceni să devină "Muzeu naţional", iar actuala clădire a Guvernului să fie repartizată altor ministere.

Domnul Ion Luchian:

Domnilor parlamentari,

Referitor la recentul conflict apărut între Ministerul Sănătăţii, pe de-o parte, şi producătorii şi distribuitorii de medicamente pe de altă parte, consider că situaţia creată, în urma căreia furnizorii de medicamente au ameninţat cu sistarea livrării de medicamente către spitale şi farmacii, se datorează proastei administrări a sănătăţii de către guvernarea PSD.

Astfel, peste 400 de spitale şi 4500 de farmacii din România au datorii către distribuitorii şi importatorii de medicamente care se ridică în prezent la aproximativ 300 de milioane de euro, aceste datorii acumulându-se din 2003 şi până în martie 2005.

Este de înţeles supărarea distribuitorilor, care îşi primesc banii pe medicamente cu multe luni întârziere, însă nu este o soluţie ca aceştia să sisteze distribuirea de medicamente către spitale şi farmacii, acţiunea lor nefiind decât în detrimentul bolnavilor.

Or, este inacceptabil ca cetăţeni care îşi plătesc la zi taxele pentru sănătate să intre în farmacii şi să nu-şi poată cumpăra medicamentele de care au nevoie pentru că farmaciile nu au acele medicamente, sau să fie internaţi într-un spital şi să realizeze că nu pot fi trataţi pentru că spitalelor le lipsesc medicamentele necesare, amplificându-se, astfel, drama bolnavilor.

Este de felicitat ministrul sănătăţii, Eugen Nicolăescu, care a reuşit să găsească resurse cu care să achite până la sfârşitul lunii 20% din datoriile către furnizori, precum şi reducerea preţului de raft al medicamentelor cu 9%.

În consecinţă, consider că negocierile dintre minister şi furnizori trebuie să continue, pentru a se evita noi conflicte şi, de asemenea, ministrul şi noi toţi cei aleşi tocmai pentru a încerca să rezolvăm problemele, trebuie să găsim soluţii pentru achitarea definitivă a datoriilor din sistem şi pentru intrarea, o dată pentru totdeauna, în normalitate în privinţa sistemului sanitar.

Vă mulţumesc.

Domnul Emil Strungă:

"Un proiect de lege uitat"

Realitatea lumii civilizate atestă că protecţia plantelor reprezintă certificatul de sănătate al unei agriculturi performante. Fără protecţia plantelor nu poate fi conceput nici un management agricol eficient şi nu se pot lua măsuri eficace de protecţie a mediului ambiant.

Pe plan mondial se consideră că protecţia culturilor agricole împotriva bolilor, dăunătorilor şi buruienilor reprezintă în etapa actuală unul din elementele strategice ale securităţii şi siguranţei alimentare.

Dacă am face un bilanţ fitosanitar în România, am ajunge fără nici un fel de exagerare la concluzia că agricultura şi silvicultura continuă să fie bolnave.

Însensul celor prezentate mai sus, se poate afirma că starea de criză prin care trece agricultura reprezintă un caz tipic al lipsei măsurilor de protecţie a culturilor agricole.

Protecţia plantelor nu mai poate fi un laborator experimental sau un domeniu de încercări eşuate de natură organizatorică şi legislativă.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/1999 republicată în octombrie 2002, a adus mari prejudicii sistemului de protecţie a plantelor din România. Prin dezmembrarea direcţiilor fitosanitare judeţene s-au înfiinţat serviciile publice pentru protecţia plantelor în subordinea Consiliilor Judeţene.

Această măsură lipsită de profesionalism a creat un paralelism inutil şi dăunător la nivelul tuturor judeţelor. Multe din aceste servicii nu au funcţionat niciodată iar, în prezent, majoritatea sunt pe cale de dispariţie sau chiar desfiinţate. Este greu de înţeles de ce sănătatea plantelor nu a fost pusă pe acelaşi plan cu sănătatea animalelor.

Faţă de cele prezentate, un grup de deputaţi în frunte cu domnul Atilla Kelemen, preşedintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, a depus la Biroul permanent al Camerei în 13.04.2005 Proiectul de Lege privind reorganizarea activităţii de protecţie a plantelor şi carantina fitosanitară.

Deşi au trecut aproape cinci luni, proiectul nu a fost introdus pentru dezbatere în Parlament.

Proiectul de lege menţionat mai sus contribuie la îmbunătăţirea rezultatelor din agricultură şi în mod deosebit la relansarea activităţii fitosanitare din România.

Intervenţia mea se vrea a fi un demers favorabil în vederea intrării în dezbatere a proiectului de lege menţionat.

Domnul Tiberiu Bărbuleţiu:

Pe scena politică românească am asistat, în ultima săptămână, la metamorfoza unui personaj cheie din tabăra PSD. Într-un gest de disperare, strategii PSD-ului au zămislit un nou OM. Un nou Geoană. Asimilat în percepţia publică ca un partid-stat, PSD are acum, chipurile, în fruntea lui pe "reformatorul" statului, care anunţă "o reformă dramatică a instituţiilor statului român şi, acolo unde va fi nevoie, "dinamitarea unor cuiburi de corupţie şi ineficienţă". Ne paşte pe toţi o Revoluţie a Binelui, cruciada fiind anunţată într-un document-manifest cu puternice accente patetice, demagogice şi pline de curaj. Dacă nu ştiaţi, trăim cu toţii o criză sistemică, structurală, singura soluţie fiind reformarea României, asta pentru că domnul Geoană nu a reuşit cu propriul partid.

Ca măsuri practice la aceste probleme grave care ar ameninţa destinul european al ţării, preşedintele PSD propune vot uninominal. "Triumviratul" de la conducerea PSD, compus din Mircea Geoană preşedinte, Adrian Năstase, preşedinte executiv, şi Miron Mitrea, secretar general, nu s-a oprit aici cu propunerile şi a plusat, susţinând necesitatea unui Parlament unicameral. Nimic rău în asta, însă reformarea sistemului nostru politic, pentru a nu-i mai fi d-lui Geoană "ruşine că face parte dintr-o clasă politică discreditată în proporţie de 80%", reclamă schimbarea Constituţiei. Trebuie să le reamintesc minţilor luminate ale PSD-ului că au avut şansa de a reforma sistemul politic românesc, pe timpul guvernării lor, când s-a reformat Constituţia, ocazie pe care au scăpat-o.

Problema nu sunt instituţiile, fie ele Parlament, Guvern, PNA, ci oamenii, calitatea lor. În această situaţie, ce rost are pentru reforma politică acest vot uninominal pur sau mixt, sau vot preferenţial, dacă nu îl combinăm cu cel nominal în Parlament? Cred că este mai importat să cunoşti felul în care votează parlamentul pe care l-ai ales sau dacă acesta lipseşte de la lucrările Parlamentului, decât să-i cunoşti doar numele. În acest mod s-ar evita tendinţa de a aprecia prestaţia unui parlamentar pe baza unor elemente subiective şi irelevante, precum charisma, prezenţa la mondenităţi şi reputaţia construită exclusiv printr-o supraexpunere mediatică.

Toată această gargară politică a liderilor PSD, în legătură cu proiectul de lege privind introducerea votului uninominal, nu are decât o singură explicaţie: disperarea d-lui Geoană de a apărea cu un proiect nou, nu atât pentru publicul larg, cât pentru propriul partid, nefăcând altceva decât să creeze probleme noi şi să distragă atenţia de la adevăratele probleme care se cer rezolvate. Dacă liderii PSD tot vor să "redefinească raportul dintre individ şi stat", după spusele d-lui Năstase, îi rugăm să nu mai tragă de timp şi să nu uite că printre modificările din Regulamentul de funcţionare a celor două Camere, figurează şi revizuirea tuturor articolelor care fac referire la procedura de vot nominal din Parlament. Prelungirea agoniei s-ar putea să-i coste scump pe cei din PSD, care spun una şi în realitate fac altceva.

Finalmente, nu cred că are rost să ne jucăm acum cu sistemul electoral, domnule Geoană, mai ales când populaţia începe să creadă în justiţie (conform datelor ultimului Eurobarometru românii cred în justiţie în proporţie de 35%, cu 9 puncte procentuale mai mult în toamna anului 2004), când semnalele de la Uniune sunt bune şi când România a primit mult doritul "investment grade", ceea ce creează premisele creşterii investiţiilor străine directe în România.

Domnul Damian Florea:

Tema: "Birocraţie pură în Ministerul Afacerilor Externe"

Dacă s-ar face un sondaj de opinie despre birocraţie, probabil Ministerul de Externe nu ar figura la capitolul percepţie negativă din partea publicului. Lucrurile ar putea fi aşa datorită faptului că publicul larg nu are contact direct cu angajaţii sau instituţiile Ministerului Afacerilor Externe, pentru că altfel percepţia pozitivă s-ar schimba şi am să mă explic.

În cadrul Ministerului Afacerilor Externe există Direcţia Consulară care printre alte atribuţii o îndeplineşte şi pe aceea de a realiza pentru cetăţenii români contacte cu instituţii din străinătate în vederea obţinerii unor documente cum ar fi duplicate după certificate de naştere, de căsătorie, de deces etc.

Despre un astfel de caz am să vă vorbesc. La biroul parlamentar din circumscripţia nr.42 Bucureşti s-a prezentat Zambaccian Marcel în vârstă de 80 ani, cerându-mi ajutorul în legătură cu obţinerea unei copii a certificatului de deces a cumnatei sale, decedată la New York, SUA, în aprilie 2005.

L-am îndrumat către Direcţia Consulară a Ministerului Afacerilor Externe. Mi-a spus că a fost în urmă cu două luni a făcut o cerere şi a achitat o taxă în valoare de 15USD cu chitanţa seria MAE-B nr.0045297/10.05.2005.

Am constat că bătrânul are dreptate şi l-am sunat pe d-nul Anton, directorul Direcţiei Consulare, i-am expus speţa şi l-am rugat să-l primească pe cetăţean, fixându-le o întâlnire. Mi-am zis că problema s-a rezolvat, dar am greşit. După o lună de zile mă trezesc cu un telefon. Era tot bătrânul cetăţean. Problema nu se rezolvase, nu primise încă nici o înştiinţare de la Direcţia Consulară.

Am crezut că nu a ştiut dumnealui să lase datele de contact sau, în fine, cine ştie...L-am căutat din nou pe d-nul dir. Anton, m-am prezentat, şi-a adus aminte de caz şi mi-a spus că nu ştie ce s-a întâmplat cu lucrarea, dar să revin pentru că se va interesa.

Am revenit a doua zi, mi-a spus că nu are nici un răspuns de la Ambasada României din SUA şi oricum nu va avea decât peste două luni, pentru că aşa vine curierul diplomatic.

Deja cred că recunoaşteţi acordurile din "muzica" lui Ilf şi Petrov. Am îndrăznit să-i reamintesc că există poştă electronică, curier rapid, fax, ceva din secolul nostru. Mi-a spus că încearcă, i-am lăsat numărul meu de telefon în speranţa că voi primi o veste.

A trecut şi vacanţa parlamentară, a început sesiunea, curierul diplomatic probabil nu a venit, domnul director Anton nu m-a sunat nici astăzi, cât despre bătrânul petent mă bate şi pe mine gândul să nu-i mai răspund la telefon.

Mă opresc aici cu povestea mea, din păcate adevărată, şi adresez domnului ministru Răzvan Ungureanu cererea acestui cetăţean român, în legătură cu acest serviciu pe care acest om l-a plătit în avans acum aproape cinci luni şi întreb dacă asta este o practică, este o procedură, este birocraţie pură sau doar excepţia care confirmă regula ce spune că Ministerul Afacerilor Externe are o imagine bună în faţa cetăţeanului român.

Domnul Ioan Ţundrea:

"Brandul conservator şi plagiatul politic"

Doamnelor şi domnilor colegi,

Plagiarus, în limba latină, înseamnă a-ţi însuşi opinia totală sau parţială, ideile cuiva, prezentându-le apoi, ca şi creaţii personale.

Cu mare bucurie constatăm că ideile noastre, ale conservatorilor, sunt preluate de la un timp de alte formaţiuni politice, şi cred că acest fapt este o recunoaştere a dinamismului grupului nostru parlamentar.

Am să vă prezint câteva propuneri care au ca brand grupul parlamentar al PC;

1. Reducerea TVA la produsele alimentare.
2. Referendum pentru votul uninominal, iniţiativă pentru care Partidul Conservator a strâns acum 1 an peste 140000 de semnături.
3. Menţinerea ajutorului maternal.
4. Simplificarea procedurilor pentru înfiinţarea IMM-urilor.

Constatăm, cu bucurie, că puţine sunt formaţiunile politice ale căror iniţiative să provoace atâtea râuri de cerneală, aşa cum reuşim noi, grupul conservator.

Vă informăm, stimaţi colegi, că reuşim această performanţă deoarece echipa parlamentarilor conservatori are ca motto vorbele lui P.P.Carp, care se adresează astfel, de la această tribună, lui I.C Brătianu; "Autoritatea unui om politic se judecă după două lucruri: în viaţa privată să fii corect şi în viaţa publică să fii dezinteresat"

Vă mulţumesc.

Domnul Rareş Şerban Mănescu:

Stimaţi colegi,

Iată că Partidul Naţional Liberal duce în aceste momente o campanie pentru o altfel de politică, pentru a demonstra că eforturile noastre se află în slujba oamenilor, a celor care ne-au votat.

Campania ce se intitulează "PNL la lucru în România" - "Liberalii pentru şcoala românească!" doreşte să răspundă situaţiei înregistrate la fiecare debut de an şcolar care aduce în atenţia mass-media şi a opiniei publice problemele din învăţământ nerezolvate până în toţi aceşti ani: situaţia spaţiilor din învăţământ (starea actuală - nevoia de renovări şi reparaţii), lipsa rechizitelor pentru elevi şi preţul acestora, spaţiile de cazare în căminele studenţeşti şi internatele de elevi, precum şi statutul profesorului. Astfel, fiecare dintre filialele PNL a decis să ajute efortul Guvernului pe această temă şi să folosească resursele umane şi logistice pentru a contribui la rezolvarea problemelor comunităţii, rezultând cel mai important proiect civic al liberalilor.

Fiecare sală de clasă renovată, fiecare şcoală refăcută, laborator dotat sau fiecare pachet de rechizite donat elevilor, sunt dovada clară că noi, liberalii, avem faţa îndreptată spre oameni.

Dacă ar fi să discutăm în cifre reale, situaţia stă astfel: 253 de şcoli din întreaga ţară sunt luate în grijă de către liberali, contul a 69 de şcoli este promovat pentru atragerea de donaţii, 855 de voluntari sunt implicaţi, au fost organizate 211 locaţii pentru strângerea donaţiilor de rechizite şi există 136 de localităţi în care se desfăşoară acţiuni.

Prin această campanie, PNL doreşte să creeze un coridor în politica românească pe care să se poată întâlni ori de câte ori este nevoie omul politic cu cetăţeanul.

Domnul Valeriu-Victor Boeriu:

Este unanim recunoscut faptul că sistemul de sănătate din România nu satisface exigenţele populaţiei faţă de calitatea serviciilor medicale.

Cauza principală a slabelor performanţe în materie de servicii medicale o constituie subfinanţarea sistemului. Este o realitate de necontestat că sumele cheltuite în domeniul sănătăţii sunt insuficiente, deşi destul de mari în valoare absolută. Comparativ cu media europeană, procentul din pib alocat sănătăţii în România se situează mult sub aceasta. Finanţarea sistemului de sănătate este cu atât mai deficitară cu cât ne raportăm la un pib pe cap de locuitor mai mic decât media europeană.

Subfinanţarea sistemului sanitar este consecinţa mai multor factori: incompleta colectare a sumelor datorate sistemului, practica scutirilor şi a eşalonărilor cotizaţiilor datorate fondului de sănătate, baza îngustă de colectare, ştiut fiind faptul că doar ceva mai mult de 4 milioane de cetăţeni susţin un sistem ce oferă servicii medicale pentru 22 milioane de persoane, implicarea insuficientă a statului în susţinerea financiară a ocrotirii sănătăţii şi nu în ultimul rând un management deseori defectuos şi o lipsă de disciplină financiară. Într-un astfel de sistem, accesul la resurse nu se face întotdeauna respectându-se principiile liberei concurenţe între furnizorii de servicii medicale şi nici necesarul de servicii medicale şi accesibilitatea la actul medical nu constituie întotdeauna un criteriu de repartizare a resurselor.

Guvernul Tăriceanu s-a arătat interesat de evoluţia sistemului de sănătate şi şi-a demonstrat voinţa de a îmbunătăţi calitatea serviciilor medicale prin unele măsuri care au fost luate şi prin unele aflate încă în stadiul dezbaterilor. PNL sprijină în plan parlamentar eforturile Guvernului în direcţia îmbunătăţirii calităţii actului medical şi implicit a satisfacerii exigenţelor beneficiarilor acestor servicii. S-au luat sau se vor lua în scurt timp măsuri pentru autonomizarea CNAS; legea spitalelor va aduce un management mai performant, legea farmaciilor va crea o concurenţă loială şi va stopa tendinţa spre monopol a pieţei medicamentelor, alocarea resurselor se va face concordant cu necesităţile asiguraţilor şi cu distribuţia lor geografică; nu se vor mai accepta scutiri sau eşalonări asupra sumelor datorate CNAS etc. Toate aceste măsuri îmbunătăţesc cu siguranţă performanţele sistemului de sănătate din România, dar nu sunt suficiente. Mai este nevoie de implicarea statului în susţinerea sistemului de sănătate. Vorbim foarte des despre apropiata integrare în UE, dar temele sunt invariabil pib-ul, productivitatea, concurenţa, coşul zilnic şi foarte rar sau deloc învăţământul, cultura, sănătatea. Europa aşteaptă cu siguranţă să integreze cetăţeni sănătoşi şi bine instruiţi şi nu bolnavi incapabili de muncă.

Dacă în UE pentru sănătate se cheltuieşte aproximativ 9-10% din pib, România nu poate să rămână la nivelul de sub 4% dintr-un PIB pe cap de locuitor incomparabil mai mic.

Concluzia este una singură: chiar şi cu un management perfect, resursele alocate sănătăţii în România sunt insuficiente. Rezultă că datoria Guvernului este ca la proiectarea bugetului pentru anul 2006 să ţină cont de faptul că sumele colectate de CNAS sunt insuficiente pentru buna funcţionare a sistemului de sănătate şi să aloce domeniului sănătăţii sume care cumulate cu fondul CNAS să atingă cel puţin 6% din pib cu perspectiva pentru anii viitori de a se ajunge la 8-10%, la fel ca media UE. Acesta trebuie să fie tratamentul lungii boli a sistemului de sănătate. Toate celelalte măsuri sunt doar paleative.

Domnul Vlad Gabriel Hogea:

În perioada 1-3 septembrie 2005, dl. Corneliu Vadim Tudor, preşedintele Partidului România Mare, vicepreşedinte al Senatului României, a efectuat o vizită oficială în Germania. Domnia-sa a reprezentat Senatul Ţării noastre la cea de-a VII-a reuniune a Asociaţiei Senatelor din Europa. Cu acest prilej, liderul PRM a rostit un amplu discurs în aula Bundesratului, în cursul căruia a propus - în numele Biroului Permanent al Senatului României - ca reuniunea din anul 2007 a prestigiosului forum să aibă loc în ţara noastră. Impresionaţi de discursul vicepreşedintelui Senatului României şi de argumentele aduse, participanţii au adoptat prin consens - la propunerea d-lui Matthias Platzek, preşedintele Bundesratului şi prim-ministru al Landului Brandenburg - decizia ca România să fie gazda sesiunii din 2007. Este un succes extrem de important, care va contribui, neîndoielnic, la aderarea ţării noastre, la 1 ianuarie 2007, la Uniunea Europeană. Pe parcursul prezenţei sale la prestigioasa manifestare, dl. Corneliu Vadim Tudor a avut rodnice convorbiri cu preşedintele Senatului Franţei, Christian Poncelet; preşedintele Bundesratului Germaniei, Matthias Platzek; preşedintele Bundesratului Austriei, Peter Mitterer; preşedintele Seimului Poloniei, Longin Pastuniak; preşedintele Bundesratului Elveţiei, Bruno Frick; preşedintele Senatului Olandei, E.K.M. Jurgens; vicepreşedintele Camerei Lorzilor din Marea Britanie, Lord Julien Grenfell; vicepreşedintele Senatului Italiei, Francesco Moro; vicepreşedintele Senatului Spaniei, Francisco Xavier-Rojo şi cu vicepreşedintele Consiliului Federaţiei Ruse, Dmitri Mezentsev. Acesta din urmă i-a înmânat senatorului Vadim Medalia Consiliului Federaţiei. Preşedintele Partidului România Mare a fost invitat de gazda sa, Matthias Platzek, să semneze în Cartea de Onoare a Bundesratului. Şefii delegaţiilor participante la reuniune au avut, apoi, o întrevedere cu Excelenţa Sa Horst Köller, preşedintele Germaniei, la reşedinţa acestuia din Berlin, care i-a reţinut la masă. În cursul dejunului, preşedintele PRM a purtat un dialog fructuos cu şeful statului german, căruia i-a dăruit ultimele sale cărţi, cu autograf.

Sâmbătă, 3 septembrie, participanţii la forum au efectuat o vizită la Castelul Sans Souci, din Potsdam, care a aparţinut Regelui Frederic cel Mare. Din delegaţia care l-a însoţit pe dl. Corneliu Vadim Tudor au mai făcut parte senatorii Nicolae Iorga, preşedintele Comisiei pentru Egalitate de şanse din Senatul României, şi Aurel Ardelean, rectorul Universităţii "Vasile Goldiş", din Arad.

Domnul Cristian Mihai Adomniţei:

"Metodologia de stabilire şi acordarea despăgubirilor pentru foştii proprietari"

Este posibil ca în avalanşa informaţională şi de evenimente a săptămânii care a trecut sa nu fi remarcat un moment deosebit de important pentru un număr foarte mare de români. În şedinţa de guvern din 15 septembrie, Guvernul Tăriceanu a analizat şi aprobat metodologia de stabilire şi acordare a despăgubirilor pentru foştii proprietari. Astfel se încheie o etapă legislativă şi de reglementare juridică deosebit de importantă care deschide calea rezolvării problemei proprietăţii ca un angajament asumat de România în negocierile de aderare, pentru îndeplinirea criteriului politic.

Potrivit actului normativ adoptat, au dreptul la despăgubiri foştii proprietari de imobile cărora nu li se mai poate reconstitui dreptul de proprietate în natură, foştii asociaţi sau acţionari ai societăţilor naţionalizate ori moştenitori ai acestora, foştii proprietari sau moştenitori cărora nu li se pot retroceda în natură, terenurile şi pădurile confiscate de regimul comunist.

Cuantumul despăgubirilor va fi stabilit de către evaluatori autorizaţi desemnaţi în mod aleatoriu de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor. În urma emiterii titlurilor de despăgubiri, foştii proprietari vor primi acţiuni la Fondul Proprietatea, fond care va fi administrat de o societate desemnată în urma unei licitaţii internaţionale. Se estimează că aproximativ 100.000-120.000 de notificări vor face obiectul acordării de despăgubiri.

Doresc să mă folosesc de tribuna Camerei Deputaţilor pentru a completa munca de teren efectuată de parlamentari, instituţii ale statului, prefecţi, de informare a populaţiei cu privire la prevederile legii 247/2005 şi normele ei de aplicare. La 1 decembrie, având în vedere că s-a prelungit termenul de depunere a cererilor de retrocedare până la 30 noiembrie, vom putea spune că am ajuns la un numitor comun pentru că această lege permite fiecărui român să ajungă la o soluţie viabilă în legătură cu proprietăţile pe care le deţine în România. Esenţial, în acest moment, este informarea populaţiei, având în vedere că în unele zone se manifestă reaua credinţă a unor funcţionari din primarii care refuză să primească cererile de retrocedare dezinformând populaţia.

Vom supraveghea, prin instituţiile abilitate, buna desfăşurare a procesului de depunere a cererilor, având credinţa că un stat civilizat este cel în care proprietatea este recunoscută şi utilizată de cei în drept să o facă.

Eforturile depuse de actualul cabinet sunt absolute meritorii în promovarea acestei legi şi de aceea consider că fiecare din noi trebuie să ne implicăm în buna desfăşurare a tuturor etapelor de aplicare a legii pentru a obţine rezultatul scontat, spre binele şi bunăstarea României.

Domnul Marin Diaconescu:

Stimaţi colegi,

"Uite alegerile....nu sunt alegerile"

Zilele acestea am fost întâmpinaţi de un nou val de permutări pe plan politic. Şi când spun aceasta nu mă refer la nimic altceva decât la întorsătura pe care se preconizează că o vor lua lucrurile ca urmare a deciziei şefului de a declanşa multvehiculatele alegeri anticipate.

Cum ne-am obişnuit deja, de fiecare dată când actualei puteri nu prea îi ies ploile, se trece la vestita formulă a "anticipatelor". Nu au reuşit să-l schimbe pe preşedintele Camerei în termenul pe care şi l-au asumat şi neavând altă alternativă vor din nou anticipate. De ruşinea unui nou eşec in faţa electoratului, privind instabilitatea în decizii a actualei puteri, preşedintele româniei iese din nou la rampă şi lansează ideea alegerilor anticipate.

Distinşi colegi de la putere, nu v-aţi săturat oare să vă asumaţi angajamente pe care nu le puteţi duce până la capăt? De ce profitaţi de slăbiciunea oamenilor care v-au acordat încrederea şi recurgeţi mereu la anticipate, doar pentru a masca lipsa de profesionalism de care daţi dovadă de când aţi preluat puterea?

Cel mai bine ar fi să recunoaşteţi că nu sunteţi in măsură să duceţi la bun sfârşit nici un proiect pe care l-aţi iniţiat. Asta ca să nu mai vorbim de angajamentele de care aţi uitat din clipa imediat următoare instalării pe scaunele confortabile din Parlament.

Mi-aş permite să vă anunţ că nu trebuie să ne amintim de electorat doar atunci când cu disperare îi solicităm sprijinul, ci şi pe parcursul mandatului pentru că - în cazul în care aţi uitat - vreau să vă amintesc că noi, cu toţii, suntem mandatarii acestui electorat.

Cu ce faţă vă mai întoarceţi din nou spre oameni, ca să le cereţi votul, să vă realeagă, când până acum nu aţi făcut nimic pentru ei?

Dincolo de electorat se ascund oameni, distinşi colegi, şi dincolo de statutul pe care îl aveţi ca partid aflat la guvernare, ar trebui să se zărească tot oameni...dar...

În loc să cheltuim bani cu organizarea alegerilor, mai bine i-am folosi într-un scop constructiv si i-am ajuta pe cei care au într-adevăr nevoie de ajutor.

Dacă puteţi privi dincolo de aparenţele politicii, puteţi descoperi că viaţa, sănătatea şi stabilitatea oamenilor sunt mult mai importante decât stabilitatea scaunului de parlamentar.

Să nu uităm, distinşi colegi, că totul este efemer în lumea asta, chiar şi viaţa de politician.

Vă mulţumesc.

Domnul Marin Diaconescu:

"Galeria suporterilor - între acte de vandalism şi acte de barbarism"

Stimaţi colegi,

Cred că timpul care trece lasă să se vadă treptat întrezărit un drum pe care nu mai suntem de acord să păşim.

Stăm şi ne întrebăm ce se va întâmpla cu fotbalul românesc, dar nimeni nu face nici un pas care să lase să se întrevadă o îmbunătăţire a modului de abordare a polemicii, dar mai ales a prestaţiei la joc a echipelor noastre de fotbal.

Nu mai putem tolera să asistăm la fiecare meci la acte de huliganism, de vandalism şi uneori mergând chiar şi până la acte de barbarism.

Până când vom accepta ca "legea fotbalului" să se înfăptuiască de către suporteri şi nu de către conducerea FRF, de către conducerea echipelor şi nu în ultimul rând de către fotbalişti?

Credeţi că vom ajunge să avem fotbal de performanţă dacă, la fiecare meci, suporterii echipei care a pierdut sau care a fost dezavantajată în urma obţinerii unui scor egal, se vandalizează, îi înjură şi, nu în ultimul rând, cer ori de câte ori au ocazia, fie demisia antrenorului sau a patronului echipei, fie scandează lozinci împotriva unui jucător care nu a prestat un joc în conformitate cu doleanţele galeriei.

Cred că suntem cu toţii de acord că aceste acte de vandalism nu mai pot continua. Trebuie să aducem la masa negocierilor proiecte care să interzică suporterilor să se scandalizeze la fiecare meci şi să fim nevoiţi să asistăm la acte de violenţă, care nu sunt benefice nimănui.

Cu o asemenea atitudine şi cu un asemenea comportament ne îndreptăm noi cu paşi repezi spre Uniunea Europeană? Sincer, cred că o măsură radicală se impune cât mai recent şi realizarea ei nu depinde decât de noi, distinşi colegi.

Haideţi să aducem legislaţiei privind educaţia fizică şi sportul (Legea nr. 69/2000) acele completări prin care suporterii să conştientizeze că ori de câte ori se vor comporta inadecvat unui meci de fotbal sau vor recurge la tulburarea desfăşurării în bune condiţii a meciurilor de fotbal, echipa favorită va pierde.

Nu ne putem face dreptate cu pumnul pe stadioane, aşa cum nu ne putem permite să tolerăm tot ce se întâmplă la meciurile de fotbal.

Cluburile cheltuie bani pentru a asigura deplasările suporterilor atât în ţară, cât şi în străinătate, iar răsplata lor care este? Cuvinte de hulă la adresa celor care se luptă pentru drepturile lor.

Nu mai putem suporta ca străinătatea să ne considere "extremişti ai fotbalului" datorită lozincilor scandate de suporteri ( exemplu: suspendarea stadionului Clubului Steaua ).

Sper că nu vom aştepta să pice de undeva iniţiativele, ci vom pune umăr lângă umăr pentru a schimba în bine evoluţia acestor evenimente, care nu fac altceva decât să dăuneze imaginii României.

Domnul Mircea Ciopraga:

De 15 ani, problema restituirii proprietăţii a fost şi mai este, încă, o sursă inepuizabilă de dispute, un subiect controversat din punct de vedere politic, o sarcină dificilă din punct de vedere juridic, un punct sensibil şi dureros din punct de vedere uman şi un capitol nerezolvat din punctul de vedere al comunităţii internaţionale care afectează în mod grav drepturile omului în România.

Socialismul de tip stalinist, ce a avut grave repercusiuni asupra societăţii româneşti, s-a concretizat printr-o politică nefastă şi abuzivă în materia proprietăţii private, resimţită în mod dureros în România în două perioade: 1948-1968, respectiv, 1964-1989.

Actul de la 11 iunie 1948 a acţionat în mod abuziv, naţionalizând principalele mijloace de producţie, dar şi imobile şi alte bunuri aflate în proprietate privată. Colectivizarea forţată din perioada 1948-1962 a lăsat fără pământ clasa ţărănească.

După evenimentele din decembrie 1989, având sloganul "nu putem face dreptate cu o altă nedreptate", aşa-zişi politicieni, proveniţi din fostele structuri comuniste, au furat dreptul de proprietate al românilor, inventând legi, hotărâri, ordonanţe şi târând prin tribunale zeci de mii de români ce au fost aduşi la limita disperării.

Toată activitatea legislativă din 1990 până în 2004 în materia proprietăţii reflectă o vădită lipsă de voinţă politică în rezolvarea problemei proprietăţii, evident, susţinută şi menţinută de interese meschine. În problema proprietăţii, PSD a avut cel mai retrograd şi anticapitalist comportament, moştenind din sistemul comunist dispreţul faţă de proprietate.

Astfel, noile reglementări în domeniul proprietăţii din România, aduse de actuala guvernare vin să completeze şi să corecteze neajunsurile existente în legislaţia anterioară în materia proprietăţii, având ca obiectiv principal rezolvarea unui subiect fierbinte care a făcut obiectul a nenumărate controverse şi dispute politice.

De aceea, iniţiativa ministrului Gheorghe Flutur care a propus "restitutio in integrum", de la 1945 încoace, va conduce problema proprietăţii spre rezolvarea mult aşteptată de zeci de mii de români ajunşi în pragul disperării. Principiile fundamentale ale acestei legi sunt reprezentate de restituirea pe vechiul amplasament, restituirea în natură şi restituirea la nivelul anului 1945.

Restitutio in integrum înseamnă, în primul rând, recunoaşterea perpetuităţii dreptului nostru de proprietate şi după deposedarea de comunişti, precum şi obligaţia statului român de a ne restitui, în mod integral, proprietăţile răpite;

Restitutio in integrum mai înseamnă:

• restabilirea situaţiei anterioare încheierii unui contract prin remiterea de către fiecare parte a ceea ce a primit de la cealaltă parte sau celeilalte părţi când s-a pronunţat nulitatea unui contract;
• obligaţia de a despăgubi integral victima unui delict sau cvasidelict;
• în jurisprudenţa franceză, mai înseamnă dispoziţia judecătorului care, pronunţând anularea unui contract pentru leziune, ordonă repunerea în situaţia anterioară.

Din toate aceste trei sensuri rezultă un element comun care este "integralitatea lucrării, încât expresia restitutio in integrum are înţelesul de restabilire integrală, adică nu parţială a situaţiei anterioare a unui fapt ilegal".

Restituirea proprietăţilor confiscate de regimul comunist este cu atât mai importantă încât constituie o condamnare a abuzurilor comuniste şi o reparaţie morală şi materială pentru cei nedreptăţiţi.

Actualul Guvern al României a luat măsuri importante în domeniul proprietăţii printr-un pachet de legi ce reprezintă legislaţia pe baza căreia sunt introduse măsurile pentru respectarea şi garantarea proprietăţii ca instituţie fundamentală a statului de drept. Legea privind reforma proprietăţii răspunde nevoii României de a avea un stat de drept funcţional şi de a adera la UE în 2007.

Cu aceste reglementări în materia proprietăţii vom reuşi să rezolvăm şi să încheiem un subiect atât de controversat timp de 15 ani, pentru că restituirea bunurilor preluate de către stat se bazează pe principii de drept universal valabile. Mai mult, proprietatea constituie un drept fundamental şi sursa libertăţii individului, după cum prevede Protocolul nr. 1 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.

Domnul Claudius Mihail Zaharia:

Astăzi aş dori să iau în discuţie problema eliminării obligativităţii stagiului militar.

Această iniţiativă vine dinspre Comisia de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a Camerei Deputaţilor. Această lege ar urma să intre în vigoare începând cu 1 ianuarie 2007.

Prin declaraţia de astăzi aş dori să evidenţiez necesitatea promulgării acestei legi.

În primul rând posibila publicare a acestei legi ar avea consecinţe benefice asupra bugetului Ministerului Apărării Naţionale, care prin eliminarea stagiului militar obligatoriu nu ar mai fi nevoit să asigure minimul necesar condiţiilor de trai pentru mii de soldaţi în termen care, practic, nu au nici un scop, nici pe termen scurt nici măcar pe termen lung.

În al doilea rând, mă bucur că, după 15 ani, prin guvernarea Alianţei Dreptate şi Adevăr reuşim să ne descotorosim de ultimele reminiscenţe ale fostului regim comunist, de altfel întreţinute până în ziua de azi doar prin intermediul PSD-ului, şi mai ales al domnului fost Preşedinte Ion Iliescu.

Pe de altă parte, ca liberal, nu pot să nu observ societatea ca o mulţime de indivizi, în cazul de faţă o mulţime de tineri care începând cu 1 ianuarie 2007 s-ar putea să aibă alternativă "la statul degeaba pe banii statului".

Domnul Alexandru Mocanu:

"Afacerea Dona!"

Cine n-a auzit în Teleorman, mai cu seamă în zona Turnu, de faimoasa Fermă Dona din cadrul fostului I.A.S. Turnu Măgurele? Desigur că au auzit toţi. Între ei, de bună seamă şi "guzganul mustăcios", alias Liviu Nicolae Dragnea, preşedintele Consiliului Judeţean, a cărui sete nemăsurată de parvenire cu orice preţ a depăşit de mult graniţele judeţului, ajungând până pe... treptele P.N.A.!

Pentru a pune mâna pe "Dona", guzganul a pus la cale o strategie în stilul său caracteristic binecunoscut, adică "scoate în faţă" un maimuţoi pe care-l pune să facă tot ceea ce, de fapt, el plănuieşte până în cele mai mici detalii. Dar în acte nu apare decât... maimuţoiul!

Cum a procedat în cazul Fermei DONA?

1. Mai întâi a trecut la identificarea unor cetăţeni îndreptăţiţi să fie puşi în posesie la Legea nr.1/2000 cu diferite suprafeţe de teren, dar care, din varii motive, erau amânaţi de ani de zile. S-au căutat în special acei petenţi al căror domiciliu era cât mai departe de Teleorman. Şi au fost găsiţi, unii cu domiciliul în Bucureşti (ex.: Andronescu Ghika Şerban Constantin Nicolae, Calea Plevnei, nr.16, et. 3, ap.8, sector 1), alţii cu domiciliul în Franţa (ex.: Leontopol Magda Jeanne, Pyrenees Orientales-Boges)!!!
2. Apoi, guzganul a adunat la aceiaşi masă conducerile a trei autorităţi: I.A.S. Turnu Măgurele, Oficiul Judeţean de Cadastru Teleorman şi Agenţia Domeniilor Statului. De conivenţă cu guzganul, acestea acceptă propunerea mustăciosului de a "sparge" ferma Dona în 7 (şapte) parcele distincte, astfel încât actele ce aveau să fie întocmite ulterior să fie în relaţie directă cu ceea ce memoria publică a reţinut a fi Ferma Dona.
3. După aceea, la cererea guzganului, Agenţia Domeniilor Statului, Oficiul Judeţean de Cadastru Teleorman şi I.A.S. Turnu Măgurele validează anexa pentru punerea în posesie a unor autori la Legea nr.1/2000. Autorii au fost cei nominalizaţi de guzgan şi cu care ciracii săi negociaseră deja vânzarea terenului respectiv. În timpul negocierii, "argumentul" forte a fost: "dacă nu vrei să-l vinzi, şefu o să aranjeze să nu mai primeşti pământul ăsta niciodată!". Sau, la un moment dat, oamenilor li s-au oferit parcele de teren în zone de pe care nu s-ar fi ales cu nimic (aşa se explică, probabil, numeroasele ştersături la rubrica "amplasament" de pe documentele de punere în posesie). S-a jucat foarte tare şi, până la urmă, oamenii au cedat. Şi astfel, cei cu care se ajunsese la "înţelegere" au fost puşi în posesie exact în cele 7 parcele amintite mai sus. În acest fel, proprietatea comună a acestor cetăţeni reconstituia în fapt, suprafaţa Fermei DONA.
4. În final, intră în acţiune, în mod oficial, S.C. TEL-DRUM S.A. care, aflată în rolul maimuţoiului, cumpără cele 7 parcele de teren de la autorii puşi în posesie. Şi astfel, în fapt şi în drept, Ferma DONA ajunge în proprietatea TEL-DRUM S.A., adică, ştie tot teleormăneanul, a guzganului mustăcios.
5. În total, preţul acestor vânzări a fost de 521000000 lei, din care 271000000 lei achitaţi cu ordinul de plată nr.859/22.11.2002, iar diferenţa de 250000000 lei a fost plătită în numerar (!?) de către Fişcuci Marian. În actul de vânzare-cumpărare autentificat la Biroul Notarului Public Păun Picu din Turnu Măgurele, se motivează că plata în numerar a fost făcută "în vederea realizării programului de investiţii asumat la privatizarea societăţii judeţene de drumuri şi poduri TEL-DRUM S.A.". Haida deh! Ce vorbeşti Frantz? Ce interes să fi avut Consiliul Judeţean Teleorman ca privatizarea TEL-DRUM să o condiţioneze de cumpărarea, cu numerar, a Fermei Dona??? Acum poate se înţeleg mai bine, poziţiile mele critice încă din decembrie 2001 faţă de modul în care s-a privatizat TEL-DRUM. Astăzi, lucrurile parcă încep să se lege. Poate cu această ocazie, cei în drept îşi vor arunca ochii pe poziţiile mele publice de la data respectivă dar şi pe interpelările şi întrebările adresate Curţii de Conturi a României, atât în legislatura trecută cât şi în cea prezentă referitoare la privatizarea TEL-DRUM, la procurarea şi închirierea trenului reciclator, la contractele dubioase privind aprovizionarea caselor de copii şi a spitalului judeţean cu produse alimentare şi nu numai, etc.?! Şi asta, pentru simplul motiv că în toate aceste afaceri, a fost scos "în faţă" onorabilul Fişcuci Marian, nimeni altul decât administratorul mai multor firme, toate aflate în rolul maimuţoiului menţionat mai sus.

Toate acestea s-au întâmplat prin 2002 şi trebuie spus că la această "manoperă" şi-au adus contribuţia şi Comisia locală de fond funciar, precum şi Direcţia Generală pentru Agricultură şi Industrie Alimentară Teleorman. De notat că procesul-verbal încheiat în urma delimitării tarlalelor pentru punerea în posesie şi eliberarea titlurilor de proprietate a persoanelor fizice înscrise în anexa nr.38 întocmită de Comisia locală de fond funciar este datat 06.11.2002. Asta înseamnă că, în numai două săptămâni, autorii au fost puşi în posesie, li s-au emis titluri de proprietate şi au parafat contractul notarial de vânzare-cumpărare, din moment ce în 22.11.2002, cumpărătorul TEL-DRUM S.A. face o plată parţială de 271000000 lei! Asta da operativitate! Şi când te gândeşti că mai sunt teleormăneni puşi în posesie cu mulţi ani în urmă şi care aşteaptă încă primirea titlurilor de proprietate.

Sunt multe amănunte picante, dar las această plăcere celor abilitaţi să le descopere.

Niciodată nu e prea târziu! Important este ca instituţiile statului, angajaţii acestora, să scoată capul din nisip şi vor vedea şi dumnealor ceea ce văd toţi teleormănenii de ani de zile şi, specialişti fiind, nu mă îndoiesc că vor găsi şi mult invocatele... probe! După aceea este foarte simplu. Important este să se vrea cu adevărat şi nu doar de ochii lumii.

Domnul Nicolae Bădălău:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Judeţul Giurgiu este un judeţ preponderent agricol, ceea ce înseamnă în mod obişnuit că o parte din bugetul judeţului ar trebui să fie acoperit de veniturile provenite din lucrările agricole. Realitatea este însă cu totul diferită.

În condiţiile în care judeţul Giurgiu nu a fost afectat de cumplitele dezlănţuiri ale naturii care au făcut ravagii în ţară, aici nu s-au realizat până în acest moment decât 40% din lucrările de toamnă care trebuiau deja finalizate. Principala cauză a întârzierii realizării lucrărilor este lipsa fondurilor necesare, dar şi condiţiile meteorologice puţin favorabile, acestea ducând la obţinerea unei recolte de grâu deosebit de mici în comparaţie cu recoltele din anii precedenţi. O altă problemă este cea a spaţiilor de depozitare care şi-au schimbat destinaţia odată cu privatizarea lor. Acestea au fost preluate de o firmă grecească, care negăsindu-le profitabile în sectorul agricol, a crescut preţurile pentru depozitare şi le-a dat o altă utilitate, devenind astfel inaccesibile agricultorilor.

Să ne gândim la consecinţele diminuării producţiei agricole, cum ar fi reducerea numărului de locuri de muncă, scumpirea produselor provenite din această zonă, etc. Şi ne vom da seama că este mult mai uşor să prevenim situaţiile dificile decât să le remediem. Pentru aceasta este nevoie de mult mai mult timp şi foarte mulţi bani.

Este indubitabil ca un ajutor substanţial să vină din partea Guvernului, deoarece situaţia devine deosebit de gravă.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Gheorghe Gabor:

"Şcoala şi politica"

Cursurile şcolilor au început de mai bine de o săptămână, dar problema sălilor de clasă în care şco1arii sa-şi poată desfăşura activitatea în cele mai bune condiţii nu a fost rezolvată pe deplin.

Colegii din opoziţie îmi vor replica fără doar şi poate: Voi sunteţi la putere, voi aveţi guvernarea, ministrul învăţământului este membru al alianţei astfel că responsabilitatea vă aparţine.

La o primă vedere mulţi le vor da dreptate. Dar cei care vor da dreptate vocilor din opoziţie nu cunosc faptul că responsabili de renovarea şi repararea şco1ilor sunt a1eşii locali, în speţă primarii. Or, mulţi din aceşti primari care nu au fost în stare, sau au neglijat, să ia măsurile necesare pentru repararea la timp a şco1i1or sunt membrii PSD.

În această situaţie ne punem întrebarea dacă ei au fost într-adevăr în imposibilitate de a face ca anul şcolar să înceapă sub cele mai bune auspicii sau dimpotrivă au lăsat ca lucrurile să treneze în mod inacceptabil pentru a spune apoi: iată, guvernul alianţei se face vinovat pentru faptul că nu sunt săli de clasă unde să înveţe copiii voştri.

Nu fac afirmaţii gratuite. În municipiul Făgăraş, Şcoala generală nr.2 este şi acum în reparaţii. Ele se pare că nu se vor termina decât în luna ianuarie 2006 motiv pentru care copiii din primele 4 clase nu au unde să înveţe. M-am întrebat dacă vara nu a fost destul de lungă pentru ca reparaţiile să fie terminate până la începerea noului an şcolar dar mărturisesc că nu am avut timp pentru a face investigaţiile necesare în vederea obţinerii unui răspuns la această întrebare, aceasta deoarece am fost sesizat de această neregulă doar cu trei zile mai înainte de începerea şcolii şi am fost preocupat de rezolvarea problemei şi nu de cauzele care au pricinuit-o. Sesizarea nu a făcut-o cel ce trebuia, cel care avea responsabilitatea asigurării spaţiului necesar desfăşurarea cursurilor, adică edilul şef al municipiului, ci sesizarea a fost făcuta de către proaspătul director de subprefectură care disperat mi-a solicitat ajutorul.

Şi iată că pentru ca elevii a patru clase primare să-şi poată desfăşura activitatea în bune condiţii a fost nevoie să se apeleze, ca şi la inundaţii, la armată. Unitatea militară din Făgăraş prin col. Diaconu, asigură în prezent spaţiul necesar micilor elevi, motiv pentru care directorul şcolii a adresat ministrului apărării ca şi comandantului unităţii militare, gazdă a şcolarilor, calde mulţumiri în numele său şi al părinţilor ce au copii la această şcoală.

În acest context m-am întrebat dacă opoziţia este mai interesată în a încerca să discrediteze puterea decât a respecta interesul public. Răspunsul a fost pozitiv. Într-adevăr, opoziţia sacrifică interesul public în scopuri politice. Aşa se petrec lucrurile şi în parlament.

Domnul preşedinte al Camerei Deputaţilor a declarat că se va abţine să conducă lucrările Camerei atunci când se va dezbate art. 25 din Regulamentul Camerei, articol care stabileşte modalitatea de schimbare a preşedintelui acestui for.

Naivul din mine am aplaudat această decizie spunându-mi: Domnul preşedinte Năstase este un ilustru jurist, profesor universitar şi chiar dacă în Regulamentul Camerei nu sunt stipulate prevederi referitoare la abţinerea preşedintelui de a conduce şedinţele atunci când sunt în joc interesele personale ale acestuia, el s-a gândit la principiile şi prevederile Codului de procedură civilă care obligă judecătorul să se abţină a judeca acele cauze în care este implicat el sau rude de ale sale. Acelaşi cod de procedură mai prevede că, în caz contrar, el poate să fie recuzat de partea care se consideră prejudiciată.

La scurt timp am primit un duş rece care m-a trezit din admiraţie. Domnul preşedinte al Camerei Deputaţilor a demonstrat că pentru a ajunge la dezbaterea art. 25 din Regulament este o cale extrem de lungă pe care dânsul a început să aşeze tot felul de capcane şi de bombe astfel încât să facă imposibilă ajungerea la dezbaterea articolului cu pricina.

Astfel, joi 15 septembrie a.c., după ce s-a cerut trimiterea proiectului de regulament la Comisia juridică pentru a fi avizat din punct de vedere constituţional, deşi art. 58 pct. 11 din Regulamentul Camerei Deputaţilor prevede că această comisie verifică doar constituţionalitatea proiectelor de legi şi a propunerilor legislative, reglementări în domeniul dreptului civil, penal, contravenţional, procedură civilă, penală, administrativă, organizare judecătorească, alte reglementări cu caracter precumpănitor juridic, probleme de disciplină parlamentară, incompatibilităţi şi imunităţi, nicidecum regulamente, deşi unii ar putea susţine că expresia reglementări cu caracter precumpănitor juridic cuprinde şi regulamente - problemă discutabilă - domnul preşedinte a trecut la numărarea voturilor. S-au numărat de trei ori voturile pentru şi numai de două ori voturile contra fără a mai fi numărate şi abţinerile, asta în graba de a trimite mai repede regulamentul la comisia juridică.

Consider că manifestându-se în acest mod în conducerea şedinţelor Camerei Deputaţilor, domnul preşedinte Adrian Năstase a dovedit cum nu se poate mai limpede că este foarte interesat de modul în care va fi sau nu adoptat noul regulament. Şi în această situaţie decenţa unui eminent jurist trebuie să predomine în faţa interesului politic determinându-l să se abţină de a mai conduce şedinţele Camerei ce au ca obiect dezbaterea noului regulament.

Domnul Ştefan Baban:

"A venit toamna"

A venit şi luna septembrie, şi după 8 luni de guvernare Alianţa D.A. se poate mândri cu un rezultat nedorit: nici o realizare economică, materială sau politică.

Luna septembrie a fiecărui an este luna în care începe un nou an şcolar. Pe an ce trece, fastuoase rămân doar discursurile oficialităţilor, în timp ce temerile părinţilor devin din ce în ce mai mari. Şi sunt destule motive: şcolile stau să se prăbuşească la fiecare clipă şi nu doar la un cutremur, baza lor materială nu a mai fost îmbunătăţită de cel puţin 15 ani, sălile de clasă au primit sau nu spoiala adecvată, rechizitele şi manualele şcolare le-au scos bani frumoşi din buzunare şi vor mai urma şi alţi bani, destul de mulţi, toate acestea în timp ce oficialităţile ministerului de resort declară cu emfază că situaţia nu este atât de neagră. Şi au dreptate pentru că bomboana pe colivă va fi pusă de apropierea sezonului rece când în sălile de curs vestimentaţia la modă va fi haina îmblănită şi mănuşile, de banii pe care părinţii îi vor da pe meditaţii pentru a avea siguranţa că copii lor vor avea un viitor mai sigur şi mai bun, etc.

Luna septembrie aduce şi euforia cumpărăturilor pentru perioada de iarnă. Cumpărături, care în această toamnă, i-au făcut pe mulţi români fie să renunţe, fie să-şi restrângă aria de cheltuieli. Şi asta pentru că odată cu scumpirile primăverii şi ale verii, dar şi cu creşterea la nivel internaţional al preţului la petrol, brusc, toate s-au scumpit în România, chiar în dimineaţa anunţurilor de scumpire a barilului de petrol. Nu pentru că ar fi fost inundaţii, nu pentru că nu ar exista recolte îndestulătoare, dovadă că Ministerul Agriculturii a centralizat date din judeţe fără să realizeze că au umflate ca pe vremea răposatului, ci pentru că a crescut preţul petrolului. În decursul unei zile, cine avea inima tare şi trecea şi prin piaţă şi prin alimentare vadea cum preţurile se modifică fără încetare, vânzătorii dând vina pe situaţia economică mondială şi mai puţin pe cea internă. Să înţelegem deci că trăim mai bine ca în ţările industrializate şi de aceea europenii nu ne vor în mijlocul lor începând cu 2007...

Luna septembrie a adus şi remanierea guvernamentală. Atât la nivelul câtorva miniştri, dar şi a secretarilor de stat, mulţi dintre ei iluştri necunoscuţi care au fost văzuţi de opinia publică abia atunci când au fost schimbaţi. Şi asta în timp ce prin ministere mai există secretari de stat de pe vremea fostei guvernări care-şi văd liniştiţi atât de scaunele lor cât şi de afacerile lor de... funcţionari publici. Toate acestea, cu sprijinul larg al actualei guvernări, care se luptă să-i scoată de la conducerea primăriilor şi ai consiliilor judeţene pe aleşii locali de la alte partide decât cele de la guvernare, invocând motive care de care mai copilăreşti şi mai nejustificate: afaceri de familie pe bani publici, incompatibilităţi cu funcţia deţinută, nesupunere politică, etc. Ceea ce nu vede Alianţa D.A. şi actualii guvernanţi este faptul că toate aceste învinuiri se regăsesc şi în cazul propriilor aleşi şi numiţi în funcţii publice, începând de la primul ministru şi terminând cu prefecţii de judeţe. Dar e mai uşor să dai vina pe alţii pentru inconsecvenţa politică şi neputinţa economico-socială, este mai uşor să te lupţi cu aleşii locali pentru detronarea lor, decât să pui umărul la treabă şi să ajuţi entităţile respective care te-au propulsat, mai mult sau mai puţin, în funcţiile respective. În acest timp, în aceste judeţe nimic nu se mişcă, fondurile sunt blocate pentru că nu există posibilitatea desfăşurării proiectelor, viaţa economică şi socială este blocată din lipsă de semnături, etc.

După cum a demarat, luna septembrie nu anunţă nimic bun, nici o îmbunătăţire a vieţii cetăţenilor, care s-au resemnat, pentru că şi-au dat seama că promisiunile electorale din toamna lui 2004 nu se vor îndeplini nici în următorii douăzeci de ani. Iar în aceste condiţii, mulţi dintre ei vor admira luna septembrie de pe alte meleaguri...

Domnul Dumitru Bentu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Am intitulat declaraţia politică de astăzi "Gândul".

Succesiunea ameţitoare a evenimentelor, a temelor de dezbatere care ampretează viaţa politică nu permite, în multe cazuri, analize stăruitoare asupra unora dintre ele.

Revenim astăzi, în planul unei afirmaţii făcute de Poul Nyrup Rasmussen - preşedintele PES - care, sesizat de PSD cu demersurile de demantelare a opoziţiei de stânga la care recurge actuala Putere, a afirmat că o astfel de atitudine "nu este favorabilă României".

Subtil şi elegant, preşedintele PES, atrăgea de fapt atenţia că sprijinul socialiştilor europeni pentru eforturile ţării noastre de integrare la 1 ianuarie 2007 în UE îşi poate dilua gradul de certitudine. Amânarea datei la care făceam trimitere s-ar putea concretiza fie prin activarea clauzei de salvgardare, fie prin prelungirea "sine die" a ratificării Tratatului de Aderare şi este suficient ca un singur stat din cele 25 de state membre să nu ratifice prin referendum sau în parlament documentul şi obstacularea acestui obiectiv vital pentru statul român să se producă. Să nu uităm că multe state ale UE sunt conduse de guverne de stânga; să nu se uite nivelul de reprezentare al socialiştilor în structurile parlamentare ale statelor respective; să nu se uite ponderea grupului socialist în structura Parlamentului European.

În primăvara anului viitor, Pierre Moscovici, socialistul francez, raportor special pentru România şi vicepreşedinte al Parlamentului European, va prezenta un raport decisiv vizavi de ţara noastră.

S-a trecut prea repede peste grupul socialist care, în urmă cu câteva luni, prin votul său, a basculat în favoarea ţării noastre decizia luată de Biroul Preşedinţilor de a nu invita observatori din România şi Bulgaria la lucrările PE din această toamnă.

O atitudine revizuită a socialiştilor, coroborată cu reticenţa creştin-democraţilor, s-ar putea concretiza printr-o analiză cât mai realistă asupra României, inclusiv asupra respectării de către ţara noastră a criteriilor politice de aderare, cunoscute sub numele de "criterii Copenhaga".

Avertismentul discret dar ferm a trecut ca apa pe sub oricare din podurile ţării, inclusiv peste preşedintele statului român. Articolele 80 şi 82 din Constituţia României l-ar fi putut stimula în a accede la acest tip de reflecţie. Probabil însă că şi Constituţia trebuie renegociată, întrucât a fost revizuite şi adoptată prin referendum în 2003, atunci când la guvernare se afla PSD.

A preferat dialogul trans-oceanic cu teme care fie ating valenţele unei gafe diplomatice (Marea Neagră - lac rusesc), fie sunt de "largă" respiraţie "internaţională" - privatizarea Petrom, contractul Bechtel, vot uninominal, parlament unicameral (toate în România).

Şi totuşi, printre atâtea subiecte care ţin "cu sufletul la gură" comunitatea internaţională s-a strecurat şi unui cu adevărat relevant "Unica autoritate recunoscută de preşedintele Băsescu a se afla deasupra capului domniei sale - bunul Dumnezeu - i-a dat gândul cel bun - s-ar putea să nu-şi mai dorească încă un mandat la Cotroceni. Cităm "Poate că la alegerile următoare vom avea şi un preşedinte care să nu fi fost membru de partid. Nu văd de ce nu ar fi un politician tânăr: e şi un Emil Boc, e şi un Adriean Videanu. Nu trebuie să monopolizăm puterea numai pentru că o putem câştiga". Nominalizându-şi epigonii preşedintele dovedeşte că simţul umorului nu-l părăseşte niciodată. În rest apreciem sincer luciditatea domnului Băsescu. Şi-a dat seama, vorba unui general rătăcit actualmente prin nisipurile Arabiei, că poartă "o caşchetă" prea mare pentru această funcţie. Avge!

Domnul Alecsandru Ştiucă:

"Un partener devotat şi consecvent"

Inundaţiile catastrofale din această vară au reprezentat o grea încercare, căreia a trebuit să în facă faţă cetăţenii din zonele sinistrate, administraţia şi, nu în ultimul rând, spiritul de solidaritate al românilor cu cei în suferinţă.

Dimensiunile fenomenelor au fost fără precedent. Reacţiile autorităţilor s-au concretizat cu dificultate. În ansamblul eforturilor şi acţiunilor desfăşurate, un partener devotat, prezent din primele momente pe frontul suferinţei a fost Societatea Naţională de cruce Roşie din România, reprezentată de anonimii voluntari, cei mai mulţi tineri, care nu de puţine ori au traversat eroic, alături de oamenii loviţi de soartă, experienţe limită (Numărul persoanelor sinistrate asistate prin programe coordonate de către conducerea Crucii Roşii depăşeşte 15000, din numărul total de peste 21000 de persoane sinistrate). Valoarea asistentei a fost de peste 22 miliarde lei vechi.

Filialele judeţene de Cruce Roşie au reuşit să sensibilizeze opinia publică (cetăţeni, instituţii, societăţi comerciale) şi au venit în sprijinul judeţelor afectate cu materiale de construcţii, cereale, materiale igienico-sanitare, îmbrăcăminte şi altele, în valoare de aproximativ 800.000 lei noi.

Graţie relaţiilor de bună colaborare cu Federaţia Internaţională a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, cu toate ţările din Europa, precum şi Japonia şi altele, s-au primit ajutoare în fonduri de 500000 euro, precum şi donaţii în natură de aproximativ 300000 euro. Reprezentanţi ai Crucii Roşii din Europa, prezenţi în România în momentele dificile au apreciat şi remarcat profesionalismul şi devoţiunea voluntarilor Crucii Roşii, precum şi a personalului SNCRR.

Este o datorie morală să apreciem în context această contribuţie remarcabilă a Crucii Roşii Române, care, de-a lungul timpului, s-a constituit într-un partener devotat şi consecvent al societăţii româneşti, slujind cauza celor aflaţi în suferinţă.

Este momentul să fie reevaluat modul în care guvernanţii şi politicienii se raportează la problemele SNCRR, să preţuim mai mult eforturile făcute şi, în raport cu acestea, să sprijine efectiv, cu fonduri de la bugetul de stat, buna funcţionare a Societăţii. Crucea Roşie Română trebuie să fie privită şi tratată ca un partener operaţional natural al autorităţilor în domeniul umanitar. CRR nu face politică, dar are nevoie cu siguranţă de sprijinul politicienilor.

Regret sincer că nu am găsit în intervenţiile oficialilor noştri, în împrejurările dramatice prin care am trecut, un cuvânt de apreciere şi recunoaştere a eforturilor făcute.

Preşedintele Statelor Unite, George W. Bush, în intervenţia televizată legată de urmările catastrofale ale uraganului Katrina, nu a uitat Crucea Roşie Americană, semn al recunoaşterii în aceasta a unui partener important în sprijinirea populaţiei.

Probabil că, în aspiraţia noastră spre normalitate, vom identifica în sfârşit soluţii pentru optimizarea raporturilor de parteneriat dintre instituţiilor statului şi societăţile neguvernamentale esenţiale, cum este şi SNCRR, care au menirea de a da cetăţenilor acestei ţări sentimentul de siguranţă şi credinţă în solidaritatea umană.

Domnul Ion Mocioalcă:

"Puterea care corupe"

Toate recomandările precum şi criticile venite de la forurile UE fac referiri clare şi chiar, uneori, ultimative la modul cum este condusă în ţara noastră lupta împotriva corupţiei, cum reforma făcută în justiţie, în administraţie şi interne sprijină această luptă.

Deci în toate documentele şi cerinţele venite de la Bruxelles, corupţia este bine definită, numai la Bucureşti are o interpretare aparte, tipic dâmboviţeană. La noi, puterea actuală face o distincţie bine gândită între corupţia protejată de ea, care este blândă, cu faţă umană, nu este premeditată şi cu rea intenţie, nu aduce atingere economiei naţionale, nu îmbracă haina caracterului penal, pe când cea atribuită opoziţiei şi nedovedită este odioasă, rapace, cu caracter de subminare a economiei naţionale şi indiscutabil penală. Din acest punct de vedere, sloganul puterii este "corupţii noştri sunt mai buni decât corupţii lor."

Nu există nici un fel de demersuri, din partea organelor de anchetă penală, faţă de conflictul de interese care a fost la Ministerul Sănătăţii privind industria de medicamente şi comercializarea acestora, la Ministerul Economiei şi Comerţului pe linia energiei electrice produsă de hidrocentrale, aspecte incriminate şi de Preşedintele României, faţă de ingineriile de la bursă, de care a fost acuzat exministrul finanţelor şi chiar primul-ministru, faţă de abuzurile şi abaterile de evaziune fiscală ale soţului fostei consiliere de la Cotroceni, doamna Anghelescu. De asemenea, este considerat ca legitim tot ce se atribuie firmei Euroconstruct Trading 98 SRL, fie că se concesionează cele mai importante străzi şi bulevarde din Bucureşti pentru întreţinere, fie că a obţinut lucrările de reparaţii capitale pe lungimea autostrăzii Bucureşti - Piteşti. Şi cum să ne gândim că nu s-ar fi încălcat legea când acţionari sunt proprietarii de la Golden Blitz? Da, ne referim la aceeaşi locaţie şi de aceleaşi persoane în preajma cărora se află motivul renunţării la demisia irevocabilă a premierului şi unde s-au pus şi se pun bazele remanierii guvernamentale.

Pentru toţi acestea este lung drumul de la constatarea infracţiunii şi până la aplicarea prevederilor legale.

Prin modificările aduse reformei din domeniul justiţiei, care permite implicare politicului, în dauna Consiliului Superior al Magistraturii, care are numai vot consultativ în numirea procurorilor în funcţii de conducere, s-a deschis drumul anchetelor penale şi chiar a proceselor la comandă politică. Edificator pe această linie este aşa-zisul proces al stenogramelor atribuite PSD.

Deşi, pentru toată lumea de bună credinţă este clară noţiunea de stenogramă, şi anume că este un document care înregistrează luările de cuvânt într-un cadru organizat şi care autentifică corectitudinea celor înregistrate în scris prin semnătura celui în cauză. Această cerinţă nu are relevanţă pentru procurorii anchetatori care, sfidând legislaţia în vigoare au deschis procese şi anchete penale liderilor PSD. Au declanşat aceste anchete şi procese fără să fie stabilite: provenienţa acestor aşa zise stenograme, autenticitatea lor, fără să se cunoască sursa de publicare. Nu s-a pornit de la prezumţia de nevinovăţie, de la concordanţa dintre vorbe şi fapte. Se acuză şi se condamnă declaraţia de intenţie şi nu fapta; nu se are în vedere că de la vorbă până la faptă calea este foarte lungă şi uneori de neatins.

Problema stenogramelor este folosită ori de câte ori a fost nevoie de manipularea opiniei publice. A fost folosită în campania electorală alături de supoziţia fraudării alegerilor pentru discreditarea PSD. Acum, este folosită tot aceeaşi diversiune pentru discreditarea lui Adrian Năstase, Florin Georgescu şi Rodica Stănoiu, a căror posturi sunt vânate cu încrâncenare de politicienii Alianţei "Departe de Adevăr" şi pentru a abate atenţia de la incompetenţa Guvernului de a gestiona problemele societăţii româneşti, precum şi pentru a ascunde unele acte de corupţie săvârşite de oamenii puterii sau acoliţii acesteia.

La noi dreptatea este de partea puterii şi nu a adevărului!

Domnul Liviu Timar:

Tema: "Anul agricol 2005-2006 început sub semnul întrebării"

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Suntem la început de toamnă, iar producătorii agricoli în acest sezon au două obiective:

• culegerea ultimelor producţii din anul ce se apropie de sfârşit;
• pregătirea anului agricol viitor prin înfiinţarea culturilor de toamnă şi executarea ogoarelor;

Această perioadă ar trebui să fie un prilej de bucurie şi satisfacţie pentru toţi producătorii agricoli care şi-au văzut recolta pusă la adăpost şi nutresc speranţa că anul viitor va fi unul mai bogat.

Comparând producţiile medii obţinute şi estimate din acest an cu cele din anul 2004 la principalele culturi în judeţul Mureş, situaţia se prezintă astfel:

Ana1izând datele de mai sus, putem observa nerealizările anului 2005 faţă de anul 2004 la principalele culturi agricole în judeţul Mureş, situaţia fiind similară şi la nivelul ţării fără a comenta calitatea unor produse obţinute în acest an.

În această perioadă, pe teren, am discutat cu mulţi producători agricoli despre producţiile şi rezultatele economice pe care le estimează a le obţine şi am constatat dezamăgire, îngrijorare şi întrebarea firească ce vor face pentru reluarea procesului de producţie în vederea punerii bazei anului agricol 2005-2006. Trebuie să subliniez că la această dată piaţa cerealelor este blocată iar preţul grâului a ajuns să scadă la 2500-3500 ROL/kg ca urmare a unor măsuri luate de actualul Guvern şi Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, prin:

• scoaterea de grâu de la rezerva de stat;
• acordarea de licenţe pentru importul de grâu şi făină în cantităţi foarte mari;
• lipsa unei susţineri financiare adecvate nevoilor producătoru1ui agricol român;

Cu toate că, preţurile principalelor inputuri din agricultură: motorină, îngrăşăminte chimice, pesticide şi seminţe au crescut mult comparativ cu anul 2004, Guvernul a adoptat OU prin care subvenţionează înfiinţarea culturilor de toamnă cu doar 175 RON/ha faţă de 250 RON/ha în anul 2004 cu justificarea că "avem grâu suficient chiar şi pentru export". Prima consecinţă a acestei măsuri ineficiente luate de actualul Guvern este că la această dată în judeţul Mureş, din suprafaţa totală ce trebuie însămânţată în toamnă s-a arat doar 25% comparativ cu 55% în anul 2004 la aceiaşi perioadă. Prin astfel de măsuri există pericolul real de a nu se însămânţa nici jumătate din suprafaţa de orz şi grâu de toamnă programată iar mari suprafeţe de teren arabil riscă să rămână nelucrate.

Consider că Guvernul actual trebuie să înţeleagă că România nu va fi capabilă de o dezvoltare durabilă rurală dacă bunurile alimentare vor fi asigurate din import şi nu vor fi rodul cultivării pământului ţării.

Deşi, teoretic, mai avem un an şi opt luni până la aderarea la UE, mă întreb cum vor participa producătorii agricoli din România, cu şanse egale, la competiţia de pe piaţa europeană şi mondială fără o susţinere financiară corespunzătoare.

Promisiunile făcute în campania electorală de Alianţa PNL-PD faţă de agricultori se constată că au fost doar vorbe în vânt şi vedem cu toţii că agricultura se află într-un mare impas.

Doamna Minodora Cliveti:

"Protecţia socială a familiei - o responsabilitate prea mare pentru Ministerul Muncii"

Asistăm de câtva timp la încercările, până acum neinspirate, ale Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei de a găsi o soluţie pentru plata indemnizaţiilor alocate concediului de maternitate şi concediului pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 2 ani. Administrarea şi gestionarea acestor prestaţii se realizează, în prezent, în cadrul sistemului public de pensii.

Motivul pentru care Ministerul Muncii doreşte aceste schimbări este acela că, având în vedere situaţia deficitară a sistemului public de asigurări sociale, se impune degrevarea acestuia de plăţile care nu au legătură strictă cu pensiile.

Deşi Ministerul Muncii are în coordonare, pe lângă alte domenii, şi pe acela al protecţiei familiei este evident că nu reuşeşte să identifice măsurile necesare asigurării unui trai decent familiilor cu copii mici şi femeilor în perioada maternităţii.

Ministerul Muncii, după ce a lansat în luna iunie un proiect de lege privind condiţiile de acordare a alocaţiei pentru creşterea copilului până la vârsta de 2 ani, care propunea o reducere drastică a sumei de la 85% la 35% din salariul mediu brut pe economie (stabilit anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat) şicare a declanşat un val de proteste publice, lansează acum un nou proiect legislativ. Ministerul susţine că această variantă este rezultatul dezbaterilor publice desfăşurate din luna iulie dar, din păcate, dintre ideile şi sugestiile formulate la aceste consultări a fost preluată o mică parte în actualul proiect.

Noile reglementări urmăresc în principal două direcţii:

• degrevarea sistemului de asigurări socialede unele tipuri de prestaţii (indemnizaţia de maternitate, indemnizaţia pentru creşterea copilului până la vârsta de 2 ani, plata concediilor medicale şi pentru îngrijirea copilului bolnav) prin externalizarea acestor prestaţii şi transferarea lor în responsabilitatea de plată a Ministerului Sănătăţii, din Fondul Unic de Asigurări de Sănătate (pentru acest lucru, procentul din contribuţiile de fondul asigurărilor sociale va trece la Fondul de Sănătate);
• modificarea sumei acordate pentru plata concediilor de creştere a copilului până la vârsta de 2 anirealizată în mai multe etape astfel încât, în anul 2007, părinţii salariaţi (şi asiguraţi) vor beneficia de o alocaţie de 6 milioane de lei, precum şi de o alocaţie de 2 milioane lei - alocaţie de creştere a copilului - de care beneficiază toţi copiii în vârstă de până la 2 ani.

Aceste modificări ale legislaţiei actuale ridică două observaţii:

• evaluarea capacităţii reale a Fondului de Sănătate de a asigura plăţile pentru tipurile de prestaţii menţionate ştiind că sistemul de sănătate se confruntă cu o gravă criză financiară. Beneficiarii acestor prestaţii: părinţii, copii, femeile de vârstă fertilă devin astfel cobaii unei reforme haotice a sistemelor de asigurări sociale şi de sănătate şi sunt ameninţaţi să li se aplice acelaşi "tratament" de care se "bucură" acum furnizorii de medicamente.
• noile prevederi nu rezolvă situaţia familiilor din mediul rural şi a părinţilor neangajaţi şi /sau neasiguraţi. Aceştia vor primi, în conformitate cu proiectul actual, numai 2 milioane lei (ce reprezintă alocaţia de creştere a copilului) şi astfel, ne aflăm în situaţia sa constatăm că nu toţi părinţii au drepturi şi condiţii egale pentru îngrijirea copiilor.

Măsurile propuse de Ministerul Muncii sunt, în opinia mea, ineficiente şi nesatisfăcătoare. Protecţia familiei, a copiilor, a femeilor în perioada maternităţii sunt probleme prioritare care necesită o abordare unitară, complexă în cadrul unei politici naţionale susţinute politic şi financiar de către stat. Responsabilitatea adoptării măsurilor financiare pentru protecţia socială a familiei şi pentru creşterea natalităţii revine statului iar sursa principală de finanţare a politicilor în domeniu o reprezintă bugetul de stat.

Constatăm însă că Ministerul Muncii nu are nici viziunea şinici capacitatea de a aborda aspectele privind condiţia familiei şi a responsabilităţilor familiale din perspectiva Uniunii Europene. Reglementările şi programele comunitare pun accent atât pe asigurarea unui trai decent familiilor cu copii cât şi, mai ales, pe dezvoltarea serviciilor sociale necesare îngrijirii copiilor mici (şia altor membrii de familie), precum şia altor măsuri care să asigure concilierea vieţii de familie cu cea profesională.

Modelul U.E. nu urmăreşte, simplist, numai aspectul financiar, de alocare a unei sume prestabilite (discutabilă sau nu) pentru o anumită perioadă, ci propune identificarea unui ansamblu de măsuri economice, sociale, medicale, administrative, care să răspundă atât tendinţelor demografice actuale, cât şi nevoilor reale de susţinere a femeilor cu copii, a părinţilor salariaţi, a femeilor în perioada de maternitate astfel încât, să se asigure o dezvoltare socială armonioasă pe termen lung.

Domnul Gheorghe Chiper:

Din datele comunicate de Institutul Naţional de Statistică, rezultă că în trimestrul al doilea al anului curent, se înregistrează o încetinire a ritmului producţiei industriale faţă de primul trimestru al anului, estimându-se, pe seama acestei tendinţe, o scădere, în continuare, a volumului producţiei industriale până la sfârşitul lui 2005. Scădere care, corelată cu diminuarea drastică a producţiei agricole, va determina, implicit, un produs intern brut mult inferior anului 2004.

Dincolo de aceste date bilanţiere, prea puţin elocvente de altfel, se poate constata că activitatea economică va înregistra în acest an unvizibil regres care, şi acesta, nu este de natură să inducă griji în structurile puterii pentru că, încă, efectul lor asupra veniturilor, puterii de cumpărare şi nivelului de trai al populaţiei este prea puţin sesizat.

Recent, în SUA, preşedintele Băsescu vorbea chiar de o perioadă de bunăstare care ne aşteaptă întrucât "economia creşte în medie cu 6%, avem un nivel scăzut al şomajului iar investiţiile se dublează de la un an la altul. Este un trend bun. Veniturile au crescut prin reducerea fiscalităţii pe forţa de muncă".

Din păcate toate aceste afirmaţii sunt inexacte. Unele au chiar un sens invers. Mai grav este, însă, faptul că nu se spune nimic de creşterea deficitului de cont curent la dimensiuni ne mai întâlnite până acum, că inflaţia este încă mare şi, în mod dubios, determinată, de vreme ce scumpirile accentuate de preţuri la produse şi servicii nu se reflectă încă în rata scăzută de inflaţie (0,1% ultima comunicare). Că puterea de cumpărare este şi ea diminuată cu toate "izbânzile" pe linia creşterii reale a veniturilor.

Prezenta declaraţie are tocmai scopul de a stărui şi asupra acestor aspecte, deloc pozitive, ale evoluţiei economiei, ale situaţiei economice şi sociale, în ultimă instanţă. Constat că există, pe lângă interesul de a prezenta situaţia într-o lumină favorabilă (unui eventual scrutin), şi un sentiment de automulţumire pentru "marile realizări" din acest an, o înfumurare chiar, care este specifică parveniţilor, o suficienţă care este asociată, întotdeauna, incompetenţei şi delăsării.

Pentru că, orice am spune, incompetenţa este definitorie pentru actualul guvern şi aceasta este probată, dacă mai este cazul să arătăm, de alte câteva elemente, pe care le prezentăm în sinteză:

• rezultatele din agricultură vor fi în acest an sub jumătatea nivelului de anul trecut;
• investiţiile mari din infrastructură au fost abandonate, din lipsă de resurse (indiferent de ce se invocă în mod hilar prin presă);
• fondurile de preaderare ale UE sunt atrase doar în proporţie de 25-30%, din lipsă de posibilităţi de cofinanţare şi datorită tergiversării elaborării proiectelor;
• scumpirile mari la produsele alimentare, mai ales a celor din pieţe, precum şi la carburanţi şi la celelalte servicii publice (scumpiri neevidenţiate până în prezent în coşul zilnic, dar care, cu certitudine, vor ajunge la... scadenţă pentru a fi făcute publice).

Sau, poate, pentru toate aceste fenomene negative există pregătite modalităţi de a fi prezentate în sens pozitiv. Ca într-o veritabilă acţiune de propagandă bine regizată şi susţinută de acoliţii din mass media.

Doamna Manuela Mitrea:

"Viitorul caiacului şi canoei româneşti în pericol?"

În orice colţ al lumii te duci şi întrebi de România o să ţi se răspundă invariabil: Nadia Comăneci, Gică Hagi, Ilie Năstase sau Ivan Patzaichin.

Sportul a făcut pentru ţara noastră, în materie de imagine, ce nu au reuşit din păcate, mulţi politicieni, dip1omaţi, inventatori sau oameni de cultură din România.

Nimic nu se compară cu bucuria câştigării unei cupe sau a unei medalii de aur de către un compatriot de-al tău. Cu toate acestea, implicarea statului în domeniul sportului a scăzut, la fel şi sursele de finanţare.

În contextul aderării la UE, când sportul românesc ar trebui să reprezinte o importantă forţă pe plan internaţional, Guvernul României, prin vocea primului ministru a anunţat că sportul nu constituie o prioritate; lucru firesc şi care n-ar fi trebuit să fi şocat pe nimeni având în vedere că în programul Alianţei D.A. nu există nici un alineat cu privire la sport.

Oriunde există apă, acolo s-a dezvoltat şi meşteşugul construirii şi utilizării ambarcaţiunilor.

Dacă caiacul-canoea îşi are începutul ca sport recreaţional o data cu secolul al XIX-lea, în România acest sport debutează în 1932 prin participarea unui echipaj românesc la "europenele" de la Budapesta.

Din 1954, când are loc prima biruinţă a Kaiacului românesc, prin Mircea Anastasescu şi 1968, când Ismailciuc şi Alexe au cucerit primul titlu de campioni ai lumii din istoria Canoei româneşti, acest sport a adunat de-a lungul timpului nenumărate medalii şi titluri de campioni.

La Clubul Sportiv Şcolar din cadrul Liceului Teoretic "Traian Lalescu" din Orşova se desfăşoară o activitate sportivă de înalt nivel. Se cunosc rezultatele obţinute de foştii juniori orşoveni: Mitică Pricop şi Florin Popescu - vicecampioni la Sydnei; Florin Popescu - locul 4 la Olimpiada de la Atena; Avelian Ionel - campion mondial şi european; Scoică Florin, Sevici Marian - campioni europeni; Florica Vulpe - vicecampioană mondială în 2005.

In pofida acestor rezultate, cea mai titrată şi prolifică structură sportivă şcolară din România în domeniul sporturilor nautice, unitatea şcolară de înaltă performanţă din Orşova a ajuns la limita subzistenţei.

Lipsa acută a fondurilor şi dezinteresul conducerii Ministerul Educaţiei şi Cercetării a afectat şi afectează în continuare acest sport şcolar de tradiţie din România.

Cei peste 130 de sportivi legitimaţi la CSS din Orşova sunt nevoiţi să-şi achite singuri sumele pentru cazare şi masă, bani pe care Ministerul ar fi trebuit să-i aloce în baza H.G.484 din 18 aprilie 2003.

În toată lumea sporturilor nautice şi nu numai, elevii-sportivi care sunt legitimaţi şi practică în mod consecvent această activitate de performanţă, primesc gratuit din partea cluburilor, hrană zilnic, echipament sportiv şi alte facilităţi.

Nici nu se poate vorbi despre dezvoltarea bazei materiale, care se află într-o stare avansată de degradare. Căminul sportivilor, dotat cu 72 de paturi în 14 dormitoare, 2 săli de mese, sala de forţă şi a bacului de iarnă, a devenit neîncăpător, necesitând utilităţi noi şi reparaţii capitale.

Hangarul plutitor, care adăposteşte peste 100 de ambarcaţiuni este de asemenea deteriorat, existând permanent riscul de a se scufunda. Din 1976, când a fost construit, nu a mai fost renovat niciodată cu toate că ar fi trebuit să cunoască reparaţii şi îmbunătăţiri din 2 în 2 ani. Scufundarea hangarului în apele Dunării ar aduce numai prejudicii, iar construirea unuia nou ajunge la 6-7 miliarde de lei.

În aceste condiţii consider că este prioritară tragerea unui semnal de alarmă în ceea ce priveşte soarta sportului nautic orşovean!

Caiacul - canoea de la Liceul Teoretic "Traian Lalescu" Orşova se prăbuşeşte asemenea hangarului plutitor dacă nu se vor lua măsuri urgente!

Conducerea Ministerul Educaţiei şi Cercetării este obligată, prin lege, să intervină!

Acum e momentul, până nu va fi prea târziu!

Să salvăm ce mai poate fi salvat ca viitorii campioni ai României să nu rămână doar simple himere ale sportului mehedinţean, românesc şi internaţional!

Ca parlamentar al României, consider că una dintre priorităţile actualului Guvern ar trebui să fie crearea unor condiţii pentru ca tinerii români să facă sport şi să fie sănătoşi!

Fără un schimb de mâine bine articulat, educat, sănătos şi echilibrat, viitorul României este în pericol!

Domnul Florin Iordache:

"Schimbarea preşedinţilor celor două Camere, o obsesie neconstituţională a actualei Puteri"

Încă de la instalarea sa în decembrie 2004, membrii Alianţei DA care au format Guvernul cu sprijinul larg al lui Traian Băsescu şi-au propus înlocuirea Preşedinţilor Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Numai cu încălcarea gravă a Constituţiei, acest lucru ar fi posibil, deoarece în articolul 64 alin. 2 se precizează clar că cei doi preşedinţi se aleg pe durata mandatelor Camerelor.

Membrii coaliţiei guvernamentale mai bine s-ar apleca la problemele reale ale ţării, la programul privind integrarea în UE şi ar lăsa Parlamentul cu cei doi preşedinţi în pace.

Pentru mersul înainte al României este nevoie de un respect reciproc între membrii clasei politice.

În 1989 la Revoluţie, românii s-au pronunţat pentru democraţie şi nu pentru dictatură.

Adoptarea noilor regulamente nu implică neapărat şi schimbarea preşedinţilor, pentru că revocarea este o sancţiune foarte gravă pentru a putea fi luată.

Am încredere că lucrurile vor merge în direcţia normală şi firească şi despre schimbarea preşedinţilor să discutăm în urma viitoarelor alegeri în 2008.

Domnul Vladimir Alexandru Mănăstireanu:

"Exterminarea fizică, ultima soluţie pentru schimbarea din funcţii."

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am să vă prezint, în câteva cuvinte, modul în care înţelege actuala putere să se impună în schimbarea membrilor Partidului Social Democrat care se află, încă, la conducerea unor instituţii deconcentrate.

Nu este întâmplător, titlul folosit de mine.

După ce au ratat schimbarea prin metoda "e mai bine să îţi dai demisia", actualii guvernanţi aplică varianta " te determinăm noi să pleci". Aşa se întâmplă şi cu membrii Corpului de Control al Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, care, din ordinul inegalabilului ministru Gheorghe Flutur, practică metoda controalelor epuizante, atât pentru conducerea, cât şi pentru angajaţii Direcţiilor Agricole judeţene, paralizând activitatea acestor instituţii.

In fond, despre ce este vorba.

De mai bine de doua luni, la Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurala Tulcea, se desfăşoară un aprig control al activităţii acestei instituţii, doar-doar se vor constata nereguli care să duca la demiterea actualului director, membru P.S.D, ultimul scăpat de securea nemiloasă a programului de guvernare al alianţei D.A.(Dezastrul Agriculturii)

Poate nu aş fi avut această intervenţie dacă, acest control, nu ar fi dus la internarea, în cele din urmă, în spital, a directorului Gheorghe Carnov şi la instaurarea terorii în rândul angajaţilor instituţiei, care trebuie să suporte zilnic, ameninţările şi ţipetele celor veniţi să găsească neapărat ceva.

Numai că... surpriză.

Nu au găsit nici o neregulă în gestionarea actului managerial.

Nemulţumirile sunt multe şi vin, în primul rând, din partea angajaţilor Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Tulcea, care nu fac altceva decât să furnizeze hârtii "talibanilor" ministrului Flutur şi să răspundă întrebărilor, uneori stupide, ale "specialiştilor" din "Corpul de Exterminare" al ministrului.

Şi de ce toate acestea?

Pentru a satisface clientela politică a actualei guvernări, pentru a înscăuna în funcţia de director un "distins" inginer agronom, om de afaceri şi marcant membru al partidului democrat, filiala judeţeană, care a cam rămas în urmă cu aplicarea revoluţiei portocalii în agricultura tulceană şi este nerăbdător să se afirme.

Eu pun problema şi din alt punct de vedere şi îmi permit să dau şi un sfat ministrului agriculturii. Cheltuielile generate de costul deplasărilor, cazărilor la hotel de patru stele şi cele trei mese pe zi a celor 5 persoane din "armata de exterminare", precum şi cheltuielile indirecte ale acestui, în fond, abuz în serviciu, ar putea să le folosească pentru a acorda subvenţie agricultorilor.

Agricultura cu perspective europene a actualului ministru, nu este nimic mai mult decât teatrul bătăliilor pentru funcţii şi pentru satisfacerea pretenţiilor celor care au cotizat în campania electorală şi acum îşi cer "drepturile".

Vă mulţumesc.

- după pauză -

(Sedinţa a început la ora 16,10. Lucrările au fost conduse de domnul Miron Tudor Mitrea, asistat de domnii Titu Nicolae Gheorghiof şi Eserghep Gelil.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Rog secretarul de serviciu să vină în stânga mea, ca să putem intra în dezbaterea părţii a doua a şedinţei noastre de astăzi.

Rog Secretariatul tehnic să asigure distribuirea raportului suplimentar în sală.

Stimaţi colegi,

Raportul suplimentar trebuie să vină. Îl aşteptăm, ca să putem începe şedinţa noastră.

Până la venirea raportului suplimentar, domnul deputat Munteanu are o intervenţie de procedură.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Vă rog să propuneţi plenului Camerei Deputaţilor ca, după încheierea lucrărilor acestei zile, având în vedere că un număr mai mare de jumătate din judeţele României sunt afectate de ploile torenţiale căzute în ultimele două zile - nu este de râs - şi oamenii au de suferit cumplit, de mâine să ne deplasăm în circumscripţiile electorale şi să închidem lucrările Parlamentului. (Aplauze din partea grupului parlamentar al PSD.)

Dacă fiecare dintre noi am judeca doar efortul depus de noi astăzi în Parlament, cred că am alege să ne deplasăm lângă oamenii care au de suferit.

De asemenea, zilnic, în presă, deputaţii dau declaraţii, precum că sunt alături de cei care au de suferit în urma calamităţilor.

Stimaţi colegi,

Demonstraţi că nu sunt doar declaraţii politice, şi că sunteţi alături de ei.

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Am fost informat că raportul suplimentar se va distribui imediat în sală.

Am o propunere din partea unui deputat, domnul deputat Munteanu a propus ca, ţinând seama de situaţia din ţară (ploile din ultimele zile şi inundaţiile), după dezbaterea de astăzi să suspendăm lucrările Parlamentului pe zilele care au rămas din săptămână, şi să facem activitate în teritoriu pentru a ajuta oamenii care sunt în necaz.

Domnul deputat Cristian Rădulescu, procedură.

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule preşedinte,

Nu vreau să devin antipatic şi nici să se pară că preocuparea domnului deputat Munteanu nu este împărtăşită şi de către alţi mulţi deputaţi. Însă, deocamdată, ceea ce trebuie să ştie plenul, este care e propunerea pe care o face Biroul permanent în ceea ce priveşte programul de activitate al Camerei.

Pe de altă parte, toate articolele Regulamentului - încă în vigoare - arată că ordinea de zi propusă de Birou, şi aprobată de Cameră, aceea rămâne.

Deci, în orice caz, chiar şi din punct de vedere al cronologiei, ceea ce a hotărât Biroul permanent este categoric dominant pentru programul de săptămâna aceasta.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Am încercat să urmăresc ceea ce mi-aţi spus.

Vă rog, domnule deputat, procedură. O să vă rog să vă prezentaţi, îmi scapă numele dumneavoastră.

Domnul Luchian Ion:

Lucian Ion, deputat de Prahova, PNL.

Propun, că ne-om duce, nu ne-om duce în circumscripţii, asta..., avem zile aprobate prin Regulament, ca vinerea, sâmbăta şi duminica suntem în circumscripţii.

Însă propun, pentru că astăzi, din cauza Biroului permanent condus de preşedintele Adrian Năstase, nu am lucrat şi n-am făcut nimic, indemnizaţia pentru ziua de astăzi s-o donăm sinistraţilor. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PD şi PNL.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, eu, personal, sunt de acord, dar nu poate plenul să hotărască pentru fiecare dintre noi în parte. Înţeleg, însă, din aplauzele care au fost în sală, că suntem de acord cu toţii să donăm indemnizaţia de astăzi, act individual, sigur, dar care este de făcut pentru sinistraţi.

Domnul deputat Ponta, procedură, sigur.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Salut tendinţa spre solidaritate a colegului liberal. Aş vrea, însă, să-l atenţionez să nu facă afirmaţii referitoare la activitatea Biroului permanent, din care fac parte chiar şi colegii săi. Dacă, cumva, a văzut pe internet stenogramele Biroului să ne spună şi nouă.

Noi, în Biroul permanent, mai spun o dată, alături de colegii liberali, democraţi, de la toate grupurile, care de altfel au şi majoritate în Birou, am încercat să găsim soluţiile cele mai bune pentru desfăşurarea activităţii Camerei.

Dacă orice neavenit vine şi-şi dă cu părerea despre cum funcţionează preşedintele Camerei, ar fi mai bine să meargă să scoată apa din casă. (Aplauze din partea grupului parlamentar al PSD.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul deputat Eugen Bejinariu, procedură.

Domnul Eugen Bejinariu:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Este foarte adevărat, propunerea colegului nostru, domnul Munteanu, zic eu, că este binevenită. Este adevărat, puterea a primit-o cu zâmbetele pe buze, ca de obicei. De 9 luni râde, şi lucrurile care se întâmpla în ţară, sunt aşa cum sunt, vedem cu toţii.

Mai mult de atât, ziua de astăzi (4 ore), a fost - cum spunea domnul Munteanu - o zi foarte grea. Este foarte greu să stai şi să aştepţi ca în Gara de Nord, în sala de aşteptare, trenul care întârzie. Şi, văd că foarte bine, puterea de astăzi încearcă să întârzie trenul nostru şi nu-i interesată nici de integrare, nici de efectele inundaţiilor ş.a.m.d.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, procedură, vă rog.

Domnul Eugen Bejinariu:

Daţi-mi voie! Voiam să propun, având în vedere că în această sală există aceste panouri sau aceste ecrane cu care am fost dotaţi în această perioadă, dacă tot stăm şi aşteptăm, să prezentăm imagini din Bucureşti, capitala ţării, care de 15 ani a fost condusă de actuala putere. Şi să prezentăm cum arată Bucureştiul după o noapte de inundaţii şi de ploaie.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul deputat Mihai Tudose, procedură. Domnule deputat, vă rog rămâneţi la procedură, nu mă obligaţi să vă tai microfonul.

Domnul Mihai Tudose:

Nu-l tăiaţi, domnule preşedinte. Discutăm despre program, dacă plecăm sau nu în teritoriu, sau ne ducem să facem scufundări în Bucureşti.

Până una, alta, nu ne-a informat nimeni cu programul aprobat, să spun aşa, despre care vorbim. Cât timp avem alocat pentru munca în teritoriu, cât timp ni s-a alocat pentru dezbateri parlamentare? Şi apoi putem vorbi despre ceea ce facem.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă informez şi pe dumneavoastră, ca şi pe ceilalţi colegi, Secretariatul tehnic nu a avut timp, de la 15,45 până la 16,00 să distribuie în sală şi raportul suplimentar şi ultima formă aprobată a programului şi ordinea de zi.

Am fost informat, aşa cum v-am spus, că acest lucru se petrece în această perioadă. Deci, sper ca într-un termen foarte scurt, pe lângă raport, să primiţi şi programul şi celelalte documente necesare.

Domnul deputat Mihai Tudose, procedură.

Domnul Mihai Tudose:

Atunci, domnule preşedinte, ar trebui să luăm o pauză, până când vorbim în cunoştinţă de cauză. Spre exemplu, eu nu ştiu programul. (Vociferări din partea dreaptă.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, nu am să propun să luăm o pauză, am să propun să supun votului dumneavoastră propunerea pe care domnul deputat Munteanu a făcut-o, fiind un caz absolut excepţional, cel care este astăzi în România. Domnul deputat Munteanu a propus să lucrăm astăzi până la ora 21,00, conform programului, iar mâine şi poimâine şi răspoimâine să mergem în teritoriu.

Domnul deputat Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Ca modalitate de vot, vă propun votul nominal, pentru această propunere. (Aplauze din partea grupului Partidului România Mare şi Partidului Social Democrat.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul deputat Titus Gheorghiof, procedură.

Am reţinut propunerea, domnule deputat; ca lider de grup aveţi dreptul să propuneţi modalitatea de vot.

(Domnul Titu Nicolae Gheorghiof stă în faţa microfonului fără să vorbească. Aplauze din partea grupului PRM. şi PSD.)

Stimaţi colegi,

Vă rog să păstraţi liniştea, să-l ascultăm pe domnul deputat.

Domnule Gheorghiof, aveţi microfonul.

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur că da, orice deputat poate să vină cu o idee care să fie supusă plenului Camerei Deputaţilor, cu o condiţie: să fie în limitele Regulamentului nostru, propunerea ca atare.

Întrucât Biroul permanent al Camerei a propus Comitetului ordinii de zi, unde sunt reprezentanţii noştri, ai tuturor grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor, şi unde s-a adoptat o hotărâre care priveşte ordinea de zi şi programul Camerei Deputaţilor, dumneavoastră, domnule preşedinte, sigur, cunoaşteţi această prevedere regulamentară, pentru ca să modificăm programul şi ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, şi sigur ideea este benefică, ar trebui Biroul permanent să fie convocat de către preşedinte sau cel puţin 4 membri ai Biroului permanent, care să facă o propunere supusă Comitetului ordinii de zi pe această temă.

Sigur, repet, ideea este benefică, dar trebuie să fie în limitele Regulamentului, pe această situaţie. Pentru că, da, este frumos, se propune, noi, în aplauze, decidem, dar de multe ori, aşa cum s-a spus şi în Biroul Camerei de astăzi, se încalcă prevederea regulamentară.

Nu dorim să creăm cutume în Camera Deputaţilor, pentru că astăzi s-a spus să renunţăm la orice cutumă care a fost stabilită. Este adevărat, ele au funcţionat atunci când parte dintre noi au fost la putere. Nu mai dorim, în schimb, să funcţioneze acum, când nu mai suntem la putere. Este adevărat şi asta, dar ca să fim pe Regulament, aveţi o singură posibilitate, domnule preşedinte, şi dumneavoastră ştiţi asta, dar aţi preferat ca să vi se propună, indiferent din ce parte a sălii, respectarea Regulamentului.

V-aş ruga să aveţi în vedere litera Regulamentului, şi cred că sâmbătă şi duminică, eu sunt sigur, toţi deputaţii, toţi colegii mei vor fi în zonele inundate.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul deputat Bolcaş, vă rog.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

De multe ori, de foarte multe ori, litera formală a Regulamentului pe care ne-o propunem încearcă să mascheze intenţiile noastre de a ne depărta de viaţa reală. Şi de data aceasta lucrurile funcţionează la fel.

Domnul Gheorghiof are dreptate. Biroul permanent, Comitetul ordinii de zi sunt cele care stabilesc programul de lucru. El este stabilit la această dată. Dar, iată că, a venit un coleg deputat care, cu o mai mare aplecare spre ceea ce înseamnă realitate, decât noi toţi, membrii Biroului permanent şi ai Comitetului ordinii de zi, care am stat în şedinţă de dimineaţă până acum, nediscutând nimic despre aceste inundaţii, ne atrage atenţia asupra unei situaţii excepţionale.

Excedem litera Regulamentului? Domnul Gheorghiof spune: da. Şi situaţia excepţională excede litera Regulamentului. Pe noi nu ne interesează decât Regulamentul. N-am spus modificarea lui.

În aceste condiţii, însă, există posibilitatea interpretării, pe care eu v-o propun: conform art.85, alin.3 din Regulament, în prima şedinţă a Camerei, după votul din Comitetul ordinii de zi, liderii grupurilor parlamentare au dreptul să prezinte Camerei poziţia grupului faţă de ordinea de zi şi programul de lucru.

În aceste condiţii, în numele grupul parlamentar al Partidului România Mare, noi ne însuşim propunerea domnului deputat. Dacă ni se alătură şi alte grupuri parlamentare, vă rog.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Nicolicea, procedură.

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnule preşedinte,

În şedinţa de Birou, am fost printre cei care am susţinut, în mod frecvent, respectarea Regulamentului, şi chiar am constatat că de multe ori s-a făcut un obicei de a se încălca Regulamentul.

Astăzi, şi pot să dovedesc prin afirmaţiile membrilor Biroului, precum şi prin stenogramă, am sesizat mai multe încălcări ale Regulamentului. Am cerut ca acest Regulament să se aplice, aşa cum este el, şi mi s-a spus, am impresia chiar de către domnul Gheorghiof, că să se aplice de mâine Regulamentul.

Deci, astăzi am încălcat, şi ne refeream la faptul că nu s-au distribuit acele informări către toţi colegii, în termenul prevăzut de Regulament, şi ni s-au dat pe picior, unii nu le-am primit nici acum. Şi acest Regulament, în ceea ce priveşte informarea dumneavoastră, se aplică de mâine.

În ceea ce priveşte faptul că populaţia ţării este sub ape şi faptul că trebuie să fim în circumscripţiile electorale, Regulamentul îl aplicăm de astăzi. De unde se vede că un ordin de la Cotroceni este mai puternic decât suferinţa oamenilor.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, la procedură, aveţi vreo propunere de făcut?

Domnul Eugen Nicolicea:

În mod sigur am, domnule preşedinte, şi în general procedura pe care o invoc este respectarea Regulamentului. Sper să am şi votul prietenului Titu Gheorghiof şi a liberalilor. Art.83: "Proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru sunt săptămânale şi se aprobă de Comitetul ordinii de zi până la sfârşitul fiecărei săptămâni de lucru a Camerei".

Vă rog să constataţi că la sfârşitul săptămânii de lucru care a trecut, Comitetul ordinii de zi nu a aprobat nici o şedinţă de dezbatere a Regulamentului, astăzi.

Vă rog să constataţi că nu avem un proiect făcut săptămâna trecută: ordinea de zi şi cu programul Camerei. Prin urmare, nu avem un program al Camerei regulamentar, nu avem o ordine de zi regulamentară, deci putem pleca în circumscripţii să avem grijă de populaţie. (Aplauze din partea grupului parlamentar al PSD.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul deputat Crin Antonescu.

Domnul Laurenţiu George Crin Antonescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Las la o parte discuţia despre ce fac la urma, urmelor, deputaţii atunci când plouă. Las la o parte faptul că am văzut azi, chiar surprins, un eminent jurist şi un parlamentar cu multă moderaţie şi raţionalitate, spunându-ne că, atunci când plouă mult, regulamentele cad.

Rămâne să precizăm, totuşi, în spirit juridic, cât de mult trebuie să plouă, ca să nu mai ţinem cont de Regulament.

Vă rog, domnule preşedinte, după 7 ore, o reuniune de circa 7 ore, Biroul permanent al Camerei şi Comitetul ordinii de zi au ajuns la o propunere de program şi de ordine de zi.

Vă rog, respectuos, să sistăm discuţiile, să supuneţi la vot această propunere. Dacă ea cade, să supuneţi şi alte propuneri. Dar, ca să discutăm acum despre suferinţa oamenilor şi despre cantitatea de ploaie atunci când avem, în mod evident, altceva de făcut, mie mi se pare demagogie, şi mie mi se pare foarte clar că toţi cei care sunteţi şi suntem preocupaţi de prestigiul acestei instituţii, trebuie să încetăm să mai facem pe salvamontiştii şi salvamariştii, şi să ne luăm foarte, foarte în serios atribuţiile pentru care am fost trimişi aici.

Vă mulţumesc şi vă rog să supuneţi la vot.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Domnule deputat, salvamontiştii de obicei sunt cu ninsoarea, cu ploaia nu ştiu cu cine se ocupă, poate pompierii.

Domnul deputat Hrebenciuc, procedură.

La procedură nu există sistare, domnule lider de grup Antonescu, cred că asta o ştiţi şi dumneavoastră, ca şi mine.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Îmi dau seama că domnul Crin Antonescu "se face că plouă" şi uită propunerea domnului Bolcaş. Şi noi suntem de acord cu votul nominal la această propunere, ca populaţia să vadă cine vrea să se ocupe de problemele ei, şi cine nu.

Deci şi noi susţinem votul nominal.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul deputat Eugen Bejinariu, procedură.

Domnul Eugen Bejinariu:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

M-am uitat în Regulament şi sunt de acord cu cele spuse de colegul nostru, domnul Gheorghiof, şi nu am găsit totuşi un răspuns la o întrebare a mea, şi v-o pun dumneavoastră, poate o găsiţi dumneavoastră, şi anume: este foarte adevărat că tot ceea ce facem şi toate propunerile noastre trebuie să fie în limita Regulamentului.

Eu îl întreb pe domnul Gheorghiof, având în vedere că în Biroul permanent, majoritatea o deţineţi dumneavoastră, puterea, unde se încadrează cele 5 ore de aşteptare ale noastre, ale deputaţilor, în această sală, în ziua de astăzi.

Şi, totodată, sunt de acord cu domnul Crin Antonescu, care spune că, vedem, plouă, nu plouă, este adevărat că tot ceea ce înseamnă pentru liberali şi tot ceea ce fac liberalii este plin de romantism...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Procedură, domnule deputat, vă rog!

Domnul Eugen Bejinariu:

... inclusiv prin vocea unui distins coleg, este plin de romantism, deci trebuie să privim ca atare.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul deputat Zgonea, procedură.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Distinsul meu coleg, fost preşedinte al Comisiei de Regulament, a prezentat art.83, în care se specifică că, în acest moment, plenul Camerei Deputaţilor nu are o ordine de zi.

De aceea, în numele grupului parlamentar, solicităm convocarea Comitetului ordinii de zi pentru a stabili ordinea de zi, şi pauze de consultări.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul deputat Titus Gheorghiof.

(Domnul Titu Nicolae Gheorghiof stă în faţa microfonului fără să vorbească. Aplauze din partea grupurilor PRM. şi PSD.)

Vă rog, faceţi linişte în sală, să-l ascultăm pe domnul deputat!

Domnul Nicolae Titu Gheorghiof:

Vă mulţumesc pentru aplauze, dar eu ştiu că atunci când doi oameni vorbesc, celălalt trebuie să tacă. Poate la dumneavoastră, în fostele şedinţe, se dădeau indicaţii şi se vorbea.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Când eraţi secretar!

Domnul Nicolae Titu Gheorghiof:

Da, am fost secretarul meu de partid, şi nu al celui care m-a băgat în puşcărie 4 ani de zile, politic, în care aţi fost dumneavoastră. Eram numai de 14 ani pe atunci, domnule coleg! Numai 14 ani aveam!

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimaţi colegi,

Vă rog foarte mult stimaţi colegi, faceţi linişte în sală, ascultaţi-l pe domnul deputat.

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Domnule preşedinte,

Să nu mai dăm curs unor situaţii care le-am ridicat şi în Biroul permanent. Ştiam că aşa se va întâmpla. Art.141 din Regulamentul nostru spune: "Preşedintele Camerei sau un grup parlamentar poate cere încheierea dezbaterilor unor probleme puse în discuţia Camerei". S-a pus în discuţia Camerei o problemă de procedură, şi nu numai, eu solicit, în numele grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, sistarea discuţiilor, şi să trecem la dezbateri, la vot.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă reamintesc cutuma parlamentară este clară: pe procedură nu există încheierea dezbaterilor.

Domnule preşedinte Adrian Năstase, aveţi cuvântul pe procedură.

Domnul Adrian Năstase:

Stimaţi colegi,

Vreau să vă rog să privim cu responsabilitate, pe de o parte ... (Rumoare) Îmi dau seama că aşteptarea aceasta a fost extrem de obositoare pentru unii dintre colegi, şi pe bună dreptate!

Vreau să vă rog să privim cu seriozitate Regulamentul şi, pe de altă parte, rolul Biroului permanent şi, de asemenea, rolul colegilor noştri, al grupurilor politice.

Din punctul meu de vedere, în acest moment, există un program de lucru şi există o ordine de zi. Deci nu vreau să creăm sentimentul că există o anarhie aici, în această Cameră. Şi vreau să lămuresc lucrurile.

Am avut o discuţie săptămâna trecută în legătură cu ordinea de zi şi programul pentru ziua de luni, ştiind bine că avem o chestiune de rezolvat, în funcţie de punctul de vedere exprimat de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Şi, sigur, putem să fim de acord pe fond, dacă a existat, n-a existat, dacă este bun, dacă este rău.

Astăzi, am rediscutat ordinea de zi şi programul pentru restul zilelor. Deci am fragmentat programul şi ordinea de zi pentru că nu aveam suficiente elemente pentru a decide de săptămâna trecută în legătură cu ordinea de zi şi cu programul.

În aceste condiţii, au dreptate şi cei care spun că avem o situaţie delicată, din punctul de vedere al programului şi al ordinii de zi, dar asta nu înseamnă că nu le avem. Pe de altă parte, şi art.85 este aplicabil, pentru că astăzi am luat o decizie, sau s-a luat o decizie în cadrul Comitetului ordinii de zi, în legătură cu ordinea de zi, şi, conform acestui Regulament, grupurile politice, dacă doresc, pot să comenteze această decizie şi să facă propuneri.

De aceea, eu cred că, din punct de vedere regulamentar, lucrurile sunt foarte simple. Există o propunere de completare a programului, a ordinii de zi din partea unui grup politic, şi ea trebuie tranşată prin vot. Este absolut regulamentar. Nu pun în discuţie acum tema, celelalte aspecte, dar cred că este important pentru noi, toţi, în primul rând să asigurăm o anumită coerenţă a deciziilor şi un anumit respect pentru ceea ce facem noi aici, în Parlament.

Dacă veţi considera că este bine să ne alăturăm eforturilor în teritoriu, nu de sâmbătă, ci de mâine, este o chestiune care se poate tranşa la nivelul plenului. Comitetul ordinii de zi a venit cu anumite propuneri, în urma unor discuţii ample legate mai ales de ordinea de zi. în baza art.82, am încercat să corelăm programul cu ordinea de zi.

Am făcut acest lucru, bine sau rău. Grupurile politice au dreptul să interfereze şi au dreptul să facă sugestii. Plenul este cel care, în final, va decide asupra acestor chestiuni.

Domnul preşedinte Bolcaş a făcut o propunere din partea grupului. Eu cred că această propunere trebuie supusă ... ea a fost sprijinită şi de un al doilea grup. Propunerea, ca atare, trebuie votată. Rămâne de discutat sub ce formă. S-a făcut o propunere legată de votul nominal, dacă există şi o altă propunere se va decide între ele, care anume să fie utilizată.

Eu cred că aceasta este chestiunea care trebuie să fie tranşată.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul deputat Zgonea, procedură.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Este adevărat că Biroul permanent a discutat o nouă ordine de zi, astăzi, începând cu ora 14,30. Această ordine de zi, pe care noi am discutat-o ieri, în Biroul permanent, şi a fost supusă Comitetului ordinii de zi, care a acceptat, ordine de zi care astăzi nu a mai fost valabilă. Astăzi, Biroul permanent a propus o altă ordine de zi, care a fost acceptată doar pentru ziua de azi de Comitetul ordinii de zi, şi pentru următoarele, dar ea nu a fost adusă la cunoştinţă, şi nu cred că există vreun deputat din această sală care să fi primit această ordine de zi.

De aceea, eu, în intervenţia mea precedentă, am cerut o pauză de consultări, domnule preşedinte, ca să puteţi să permiteţi Secretariatului să distribuie această ordine de zi, astfel încât să putem să discutăm toţi cei 332 de parlamentari pe acelaşi text. În acest moment, avem discuţii pro şi contra, vizavi de ce trebuie să facem şi cum trebuie să facem.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul deputat Marton Arpard, procedură.

Domnul Márton Árpárd-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Eu cred că aici a fost o propunere, trebuie să fie votată. Există o contrapropunere din partea mea, vot deschis prin ridicarea mâinii. Vă rog să supuneţi votului, să tranşăm prima dată această problemă şi, dacă mai aveţi şi alte propuneri după ce s-a tranşat prin vot această problemă, mai veniţi cu cealaltă propunere.

Iar referitor la existenţa sau inexistenţa ordinii de zi, din punct de vedere procedural şi al memoriei, eu cred că domnul Adrian Năstase are dreptate. Din punct de vedere juridic avem această ordine de zi şi, dacă nu le aveţi fiecare în mână este, poate, din cauză că nu lucrează destul de eficient stuff-ul tehnic al Camerei şi, poate, ar trebui să facem ceva acolo, să lucreze mai eficient.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea puterii.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul deputat Hrebenciuc, procedură.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Nu putem critica stuff-ul tehnic al Camerei, domnule Marton Arpard, pentru că noi am terminat şedinţa de Birou la ora 15,50 şi noi, la 16,00, am venit în plen. Dacă dumneavoastră credeţi că în 10 minute se poate împărţi ordinea de zi la 332 de deputaţi, poate o să încercaţi la UDMR măcar să o aveţi.

Deci, domnule preşedinte de şedinţă, vă rog, am solicitat pauză de consultări, timp în care stuff-ul să împartă ordinea de zi pe care nu o avem. Noi nu avem ce discuta acum. Ştim câţiva ordinea de zi în această săptămână.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimaţi colegi, lucrurile sunt simple, dar le complicăm. Una este problema legată de programul de lucru, alta este problema legată de ordinea de zi. Eu am crezul că lucrurile sunt suficient de clare. COZ-ul a adoptat o ordine de zi şi un program de lucru. Este adevărat, programul de lucru a fost adoptat în şedinţa de luni, deci este la cunoştinţa dumneavoastră, mă rog, modificarea, va fi adus. Ordinea de zi se va distribui în acest moment şi este un lucru diferit. Nu am propuneri la ora actuală de modificare a ordinii de zi, am propuneri de modificare a programului.

De aceea, voi supune votului dumneavoastră propunerea care a fost făcută de către domnul deputat Munteanu, adoptată de către grupurile parlamentare PRM şi PSD, aşa cum şi liderul Grupul parlamentar al PNL a cerut, vă voi supune deci această propunere de modificare a programului - mă refer doar la program - şi anume ca după dezbatere, până la ora 21,00 astăzi, a ordinii de zi, în restul săptămânii să lucrăm în teritoriu. Aceasta o să o supun votului dumneavoastră.

Rog colegii deputaţi să nu-mi dea sfaturi, ştiu ce am de supus la vot. N-am venit prima oară în faţa dumneavoastră.

Deci, ca să putem trece la vot am două propuneri diferite privind modalitatea de vot: avem propunerea privind votul nominal pe care a făcut-o domnul deputat Bolcaş şi avem propunerea de vot deschis cu ridicarea mâinii pe care a făcut-o liderul Grupului parlamentar al UDMR, domnul Marton Árpárd.

Voi supune votului dumneavoastră procedura de vot. Prima, cea pe care a propus-o domnul lider de grup Bolcaş, şi anume vot nominal.

Cine este pentru vot nominal? Votaţi, vă rog. Număraţi voturile, vă rog.

141 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă rog, luaţi loc în bănci, să se poată număra cu uşurinţă, vă mulţumesc. 146 de voturi împotrivă.

Abţineri? Două abţineri.

Deci cu 141 de voturi pentru, 146 de voturi împotrivă şi două abţineri, propunerea domnului Bolcaş a fost respinsă.

Voi supune votului dumneavoastră propunerea domnului Marton Árpárd, şi anume vot deschis prin ridicarea mâinii.

Cine este pentru, vă rog? 147 de voturi pentru.

Voturi împotrivă, vă rog.

144 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nici una.

Cu 147 de voturi pentru şi 144 de voturi împotrivă a fost adoptată modalitatea de vot deschis, prin ridicarea mâinii.

Voi supune votului dumneavoastră propunerea domnului deputat Munteanu, aceea de a pleca în teritoriu începând de mâine şi de a participa la acţiunile privind ajutorarea sinistraţilor, propunere pe care şi Grupul parlamentar al PRM şi Grupul parlamentar al PSD o susţin.

Cine este pentru? Vă rog, un pic de linişte, ca să poată număra voturile. Vă rog, colegii din dreapta, luaţi loc. Şi din stânga.

143 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 147 de voturi împotrivă.

Modificarea programului a căzut, rămâne programul stabilit de COZ.

Între timp, cred că a venit în sală şi ordinea de zi sau nu a venit? Nu a venit ordinea de zi. Dumneavoastră îmi arătaţi programul, stimaţi colegi. Dacă aţi avea un pic de atenţie aţi face deosebirea între program şi ordine de zi.

(Către domnul Crin Antonescu)

Dumneavoastră, care sunteţi foarte energic, aveţi două. Unul este raportul suplimentar şi altul este programul. Ordinea de zi nu o aveţi. Bun. Aveţi trei. În stânga nu au trei. Stăm să ajungă trei şi în stânga. Aştept să se împartă materialele în sală.

Voci din sală:

Să luăm pauză!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Nu, nu luăm pauză. Aşteptăm să se împartă materialele în sală. Nu are rost să stricăm un cvorum aşa de frumos.

În acest moment sunt şi eu posesorul unui proiect de ordine de zi. Sper că şi dumneavoastră veţi fi în curând.

Stimaţi colegi, eu mă uit pe proiectul ordinii de zi, care a ajuns la mine, îl rog şi pe domnul lider de grup, domnul Crin Antonescu, să se uite şi pe domnul Cristian Rădulescu şi să vadă că de pe ordinea de zi primită lipseşte dezbaterea Regulamentului, proiectului de hotărâre privind modificarea Regulamentului, şi cred că asta am hotărât noi să fie pe ordinea de zi la punctul 6. Eu am primit alt proiect de ordine de zi.

Rog liderii de grup, cinci minute consultare aici, să vedem ce s-a întâmplat. Nu sunt probleme, putem aştepta în sală, să se împartă ordinea de zi. Cu conţinutul ordinii de zi am căzut de acord. Singura chestiune minoră este toţi colegii din stânga nu o au. (Animaţie, discuţii, replici) Grupul parlamentar al PRM-ului spune că nu o are nici unul. Liderul grupului credeţi că minte? Mă îndoiesc, eu am mare încredere în domnul Bolcaş. Mergeţi dumneavoastră şi-l verificaţi, împreună cu doi-trei chestori. Domnul Bolcaş este domnul acela cu păr alb, acela este domnul Hrebenciuc. Grupul parlamentar al PRM nu are. Restul colegilor, aveţi toţi ordine de zi? Nu.

Este în regulă, stimaţi colegi, vă rog luaţi loc în bănci. Sunt într-o situaţie uşor specială. Voi considera că marea majoritate a colegilor au ordine de zi.

Domnul Podgorean, procedură.

Domnul Radu Podgorean:

Domnule preşedinte,

Nu lucrăm cu aproximări. Odată ce o parte dintre noi nu am primit, înseamnă că nu s-a făcut bine distribuirea ei.

Vă rog frumos, facem o pauză, primim toată lumea documentele şi discutăm pe hârtii, nu pe aproximaţii că unii au, unii nu. Nu facem aproximări la regulament!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Bogdan Niculescu-Duvăz, procedură.

Domnul Bodgan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Domnule preşedinte,

Este un mare grad de nervozitate în sală şi, evident că majoritatea aşteaptă nerăbdătoare dezbaterile în care speră să iasă câştigătoare şi să-şi atingă obiectivul naţional de schimbare a preşedinţilor. Dar, din punct de vedere al procedurii, am călcat în picioare şi batjocorim şi degradăm viaţa internă a acestei Camere a Parlamentului. Şi atunci, să nu ne mirăm că au început să ceară Parlament cu o singură Cameră şi o să ne trezim că vrem un Parlament fără nici o Cameră. (Rumoare) Pentru că sensul, stimaţi colegi, puţin agitaţi, sensul acestui regulament este ca după ce Comitetul Ordinii de Zi hotărăşte să fie o anumită ordine de zi, parlamentarii să ia cunoştinţă chiar cu o săptămână înainte de această ordine de zi pentru a se putea pregăti şi prezenta pregătiţi la aceste dezbateri şi nu a face politică şi comentarii. Sigur, din bancă se pot face, se pot striga comentarii, dar asta nu dovedeşte nici competenţă, nici pregătire.

Deci, insist, în partea stângă a sălii, nu am primit ordinea de zi şi vă rog să nu începeţi lucrările, domnule preşedinte, până nu avem cu toţii, cel puţin, cu cinci minute înainte în faţă ordinea de zi.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Vă garantez că nu încep discuţiile până când ordinea de zi nu va fi distribuită, lucru care tocmai se întâmplă în partea stângă a sălii. Deci ne enervăm degeaba. Uitaţi, este o domnişoară în alb care tocmai vă împarte ordinea de zi.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Staţi o secundă, domnule deputat, să-mi mulţumiţi după ce vă dau cuvântul. Domnul deputat Tudor, procedură.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc încă o dată. Aşa este bine?

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mă abţin foarte greu dintr-o stare de nervozitate ieşită din comun. Am atâţia ani de viaţă şi trăiesc de toţi aceşti ani în Bucureşti. Vin acum, de un minut am intrat în sală, circulând în Bucureşti şi vă spun că niciodată, în toată existenţa mea, nu am întâlnit ceea ce se întâmplă acum în Bucureşti. (Vociferări în sală, replici.)

Lăsaţi-mă, vă rog, domnilor, că sunteţi inconştienţi cu toţii. Eu nu vreau să particip la mascarada asta!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă rog să aveţi grijă cum vă adresaţi sălii. Vă rog să vă cereţi scuze pentru cuvântul "inconştineţi".

Domnul Marcu Tudor:

Am înţeles! Dacă mă întrerup sunt inconştienţi, pentru că nu sunt...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog să vă cereţi scuze pentru cuvântul "inconştienţi".

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc.

Apa a ajuns până la geam la maşină. Nu se poate circula. Într-o oră s-a adunat atâta apă pe străzi, încât stau toate blocate, în toate cartierele mărginaşe şi din jurul Parlamentului. Sunt maşini de pompieri, sunt maşini care scot apa din subsolurile clădirilor iar în locuinţa mea plutesc lucrurile pe o apă de un metru în subsol. Iar eu vin aici şi ascult ceea ce vituperează nişte oameni care au venit din pădurile pe care le-au tăiat colegii lor.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule Tudor, vă rog frumos, procedură!

Domnul Marcu Tudor:

Da, este procedură, imediat vă propun...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Dacă aveţi procedură, dacă nu...

Domnul Marcu Tudor:

Dacă mă lasă colegii dumneavoastră, domnule preşedinte, de coaliţie din data trecută şi, probabil, viitorii parteneri de coaliţie în noua guvernare să vorbesc.

Până atunci, vreau să vă spun: eu sunt în situaţia în care sunteţi o mulţime dintre dumneavoastră şi nu ştiţi ce se întâmplă acasă la dumneavoastră.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule Tudor, procedură, vă rog.

Domnul Marcu Tudor:

Vă rog să mă ascultaţi, pentru că nu pot să particip la o mascaradă de şedinţă atunci când...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, procedură, vă rog.

Domnul Marcu Tudor:

...atunci când o ţară întreagă zace în apă, când tot Bucureştiul zace în apă, când dumneavoastră nu puteţi să mai ajungeţi acasă...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, mă obligaţi să vă iau microfonul.

Domnul Marcu Tudor:

...ajungeţi acasă şi eu stau aici să particip la o mascaradă, în loc să-mi văd de treabă.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă rog să treceţi la loc.

Domnul Marcu Tudor:

Vă propun atunci, ca să închei, domnule preşedinte să luaţi seamă de ceea ce propun acum. Scuzaţi-mi frazele, la care nici nu mai sunt atent de emoţie, pentru că nu ştiţi ce este afară, să încetaţi imediat mascarada aceasta şi dacă Biroul permanent este el pe care l-am votat noi, adică responsabil, făcut din politicieni... nu din politicieni, că în momentul acesta politicienii nu dovedesc responsabilitate, dovedesc o nebunie.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, dacă aveţi o propunere...

Domnul Marcu Tudor:

Să vă adunaţi, să întrerupeţi şedinţa, să ne lăsaţi să ne ducem în locurile în care au inundat toate satele, oraşele, în special capitala şi...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, daţi-mi voie să vă informez...

Domnul Marcu Tudor:

...şi să ne putem intra în atribuţiile de parlamentari. Nu să particip seara la mascarada de 12 ore pentru ca un nebun să ia locul altuia.

Vă mulţumesc. (Proteste din partea Puterii.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă rog să luaţi loc în bancă. Plenul a votat continuarea discuţiilor. Avem un program şi o ordine de zi aprobate. Este adevărat că lucrurile sunt delicate în Bucureşti, se pare că şi la mine acasă lucrurile nu sunt foarte clare şi am să verific şi, dacă lucrurile sunt grave, sigur că o să conducă altcineva şedinţa.

Deci avem ordine de zi distribuită în sală. Primul punct pe ordinea de zi.

Procedură, domnul deputat Niţă.

Domnul Constantin Niţă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Noi am venit dimineaţă, la ora nouă, la serviciu. Am venit, am stat aici şapte ore, cu o ordine de zi anunţată de ieri şi aprobată tot de Biroul permanent. După părerea mea este inadmisibil ca după atâtea ore de stat în Parlament să venim aici cu cinci minute, să ne pună ordine de zi nouă, care nu corespunde cu cea pe care ieri am votat-o.

În aceste condiţii, vă propun să reluaţi ordinea de zi de ieri şi să propuneţi votul final, aşa cum era prevăzut în programul pe ziua de astăzi. Vă rog să supuneţi la vot ordinea de zi pe care ne-aţi prezentat-o ieri şi pe care trebuie să o ducem mai departe, inclusiv votul final.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, ordinea de zi a fost modificată de către COZ astăzi. După cum ştiţi, COZ-ul are dreptul să modifice ordinea de zi la propunerea Biroului permanent.

Vă rog.

Domnul Constantin Niţă:

Plenul este suveran şi plenul poate modifica ordinea de zi.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Nu, plenul nu poate modifica ordinea de zi.

Domnul deputat Mihai Tudose, procedură.

Domnul Mihai Tudose:

Practic, mai multe proceduri, domnule preşedinte.

Art. 54 din Regulamentul pe care încă nu-l ştiţi foarte bine, domnilor colegi: "Preşedinţii comisiilor permanente, în acord cu preşedintele Camerei, vor urmări ca, pe timpul desfăşurării sesiunilor, o zi pe săptămână să fie consacrată exclusiv activităţilor în comisii." O zi, nu o jumătate de zi! Punctul unu.

Punctul doi. Ni s-a distribuit, domnule preşedinte de şedinţă, stimaţi colegi, ordine de zi. La începutul sesiunii ni s-a distribuit un material pe vreo 30 de pagini, intitulat priorităţi ale Guvernului în proces legislativ. Vă citesc punctul 1.

Domnul Bogdan Olteanu (din bancă):

Citiţi mai departe!

Domnul Mihai Tudose:

Ajung şi acolo ca să înţelegeţi, domnule ministru Bodgan Olteanu. Sunteţi încă ministru cu relaţia cu Parlamentul şi ar trebuie să vă intereseze că aici, pe locul 1, proiecte de lege care urmează să fie trimise Parlamentului, zice aşa: "Proiect de lege privind unele măsuri pentru construirea şi/sau reabilitarea caselor de locuit din zonele afectate de inundaţii, propus în anul 2005." OK! Aţi uitat-o şi pe aceasta.

Ne întoarcem la ordinea de zi de astăzi, domnule preşedinte de şedinţă, şi aici vreau să vă propun reîntrunirea, dacă vreţi, a Comitetului ordinii de zi, care să analizeze dacă pe noi electoratul ne-a trimis aici ca să începem cu dezbaterea regulamentului, care va dura care cât va dura, şi să ajungem ca de abia la punctul 21 să vorbim despre Sidex, ca la punctul 22 să vorbim despre o privatizare care este PESAL 2, CEC-ul, care ne-a venit în procedură de urgenţă - noi a trebuit să o dezbatem în trei zile la Comisie şi aici, probabil, o vom discuta la iarnă, ca după punctul 1 să avem la punctul 3, sub punctul 4, punctul 5 "Procedură de urgenţă, prioritate legislativă în Uniunea Europeană".

Iertaţi-mă, haideţi, totuşi, să fim consecvenţi cu noi. Dacă este prioritate legislativă şi, în concordanţă cu directivele Uniunii Europene, haideţi să ne apucăm de ea.

Şi, ca să închei, de abia la punctul 20 este proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 91/2005, domnule Bogdan Olteanu, privind instituirea programului de acordare a unor ajutoare băneşti populaţiei cu venituri reduse care utilizează pentru încălzirea locuinţei gaze naturale.

Deci a venit iarna. În loc să vedem ce facem pentru populaţie, pe locul 1 este regulamentul. Deci, vă propun, domnule preşedinte, în concordanţă cu ce au spus înainte colegii noştri, o reanalizare a ordinii de zi, în care să ţinem cont de priorităţii României reale şi a unei României virtuale, portocalii.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă spun şi dumneavoastră, mi-aş dori să pot face acest lucru. Conform regulamentului, lucrurile au fost aprobate. Îmi pare rău că suntem în situaţia aceasta. Şi eu sunt în situaţia celor care, la ora aceasta, sunt inundaţi, îmi vine să râd, dar asta este situaţia.

Domnule deputat, aveţi cuvântul, procedură.

Domnul Vasile Emilian Cutean:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Mă numesc Emilian Cutean, sunt deputat PSD. Am ţinut să mă prezint deoarece nu am luat cuvântul până acum, dar acum sunt nevoit. Am stat şi am aşteptat să văd cum funcţionează acest mecanism şi mi-am dat seama că dacă ai majoritatea poţi să încalci regulamente, poţi să încalci constituţii, poţi să încalci reguli.

Voci din sală:

Abia acum ţi-ai dat seama?

Domnul Vasile Emilian Cutean:

Da, acum mi-am dat seama, vă spun sincer!

Având în vedere, domnule preşedinte, discursul primului-ministru de la emisiunea de pe TVR1... (Vociferări în sală.) TVR1 prin care făcea referire la activitatea Parlamentului şi spunea domnia sa că în Parlament se discută tot felul de probleme minore, numai problemele...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Procedura, domnule deputat!

Domnul Vasile Emilian Cutean:

Da, la procedură, domnule preşedinte!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Care este procedura?

Domnul Vasile Emilian Cutean:

...numai probleme urgente şi, mă refer aici, la legile care sunt în procedură de urgenţă pentru integrarea în Uniunea Europeană, constat că, pe ordinea de zi, la punctul 1, se află proiectul de hotărâre privind modificarea regulamentului.

Domnule preşedinte, vă rog să solicitaţi reprezentanţilor Alianţei şi ai Guvernului să ne spună dacă mai au legi în procedură de urgenţă necesare integrării europene, dacă mai au să le discutăm pe acelea, şi abia după aceea să discutăm regulamentul, care nu este chiar atât de important.

Vă mulţumesc. (Vociferări din partea Puterii.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, am să vă informez că aceste discuţii au avut loc la COZ, s-au listat la COZ legile care sunt, după părerea noastră, de importanţă naţională. Au fost respinse. Ordinea de zi a ieşit aşa cum o vedeţi.

Domnule deputat, aveţi cuvântul pe procedură, vă rog.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur că, deopotrivă, toţi deputaţii sunt indignaţi pentru programul de astăzi şi cred că la Biroul permanent trebuie să rezolve problemele mai repede şi mai logic. Probabil că astăzi de dimineaţă, dacă dumneavoastră nu vă înţelegeţi acolo, pe chestiunile care privesc programul şi ordinea de zi, probabil că ...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

La chestiune, domnule deputat.

Domnul Ioan Munteanu:

Da, ... probabil că puteaţi lua o măsură raţională ca astăzi să ne desfăşurăm activitatea în comisii. După aceea, sigur că sunt chestiuni de logică la Biroul permanent. Biroul permanent putem să-l criticăm, pentru că noi l-am ales, şi acestea se referă la modul în care se adoptă hotărâri la Biroul permanent.

Ieri ne-aţi prezentat, sau preşedintele de şedinţă a prezentat o informare cu iniţiativele legislative care au fost depuse la Biroul permanent şi aţi stabilit termene pentru rapoarte la comisii. La unele aţi stabilit termene 21, la altele 22. Eu ştiu că aceste date sunt mâine şi poimâine. Or, în toate programele, mai puţin ultimul pe care l-am primit, nu au fost planificate şedinţe de comisii. Trebuie să aveţi în vedere, sigur, măcar pentru săptămâna viitoare că principala activitate a Parlamentului şi a Camerei este aceea legislativă şi legiferarea se face în comisii şi în plen.

Sigur că este important şi regulamentul, dar cred că o zi sau o zi şi jumătate este suficient săptămânal pentru regulament, iar activitatea Camerei să fie îndreptată spre activitatea legislativă şi cea de legiferare.

Sunt câteva legi dar, probabil, că este o tactică şi aceasta, sau iniţiative legislative la care le expiră termenul de 45 de zile şi suntem prima Cameră sesizată.

Vrea oare cineva din sala aceasta ca, de exemplu, iniţiativa legislativă privind statutul ţinutului secuiesc să treacă prin aprobare tacită? Cred că nici iniţiatorul nu doreşte acest lucru, aşa că v-aş ruga la următoarele şedinţe de birou să programaţi şi să planificaţi activitatea Camerei spre a fi îndreptată spre activitatea de legiferare şi, sigur, şi adoptării regulamentului dar proporţia cea mai mare să o prezinte activitatea de legiferare.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Nicolicea, procedură. (Vociferări în sală.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Tot ceea ce se întâmplă aici se datorează modului defectuos în care a lucrat săptămâna aceasta COZ-ul, de altfel, cum a spus domnul şi colegul nostru, Marton Arpard, ne întâlnim în jurul COZ-lui.

Art. 81 este încălcat din nou de către acest COZ, şi anume: 81 alin. 3 nu s-a respectat. S-a încălcat şi art. 81 alin.4.

Unele propuneri se transmit pentru a fi incluse cu două zile înainte. S-a primit raportul cu 15 minute înainte. Două zile nu reprezintă 15 minute.

Şi aceasta este o chestiune imperativă şi nu se poate deroga de la ...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi ce propuneţi, domnule deputat?

Domnul Eugen Nicolicea:

Că nu se poate deroga de la ea dacă prin prezentul regulament sau prin hotărârea Camerei nu se prevede un termen mai scurt. Deşi, dacă dorim ca astăzi să discutăm regulamentul, este nevoie de o hotărâre a Camerei, care înseamnă un proiect de hotărâre a Camerei şi, prin urmare, la propunerea Comitetului ordinii de zi de a introduce pe ordinea de zi acest proiect de regulament, avem nevoie de o hotărâre a Camerei.

Prin urmare, rog şi fac propunerea ca la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi să se întocmească un proiect de hotărâre a Camerei ca să discutăm pe ordinea de zi astăzi acest regulament. Vă daţi seama, deci vă daţi seama (Vociferări în sală.) ... eu am fost la circ şi v-am văzut într-o cuşcă, domnule ... (Se adresează cuiva din Grupul parlamentar al PNL.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da. Vă mulţumesc, domnule deputat.

Deci, domnul deputat mi-a atras atenţia, pe bună dreptate, că dacă vrem să introducem acest proiect de hotărâre pe ordinea de zi, avem nevoie de o hotărâre a Camerei. O hotărâre a Camerei o interpretez nu ca domnia sa o hotărâre, ci o decizie a Camerei prin care termenul să fie scurtat.

Dacă există alte puncte de vedere.

Da, vă rog, doamna deputat.

Doamna Minodora Cliveti:

Domnule preşedinte,

Intervenţia mea are două puncte foarte scurte, cel dintâi se referă la o zi specială care este astăzi, şi anume atestarea documentară a Bucureştiului de 546 ani. (Vociferări în sala de şedinţe, aplauze.)

Cu acest prilej, nu, lăsaţi-mă să vă spun ce vreau să vă spun... cu acest prilej, Bucureştiul este sub apă şi aşa, în felul acesta, vreau să felicit pe bucureşteni care, de 15 ani, trimit în fruntea lor numai reprezentanţi ai dreptei. Şi iată care este rezultatul.

La procedură, dacă îmi permiteţi.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Procedură, doamna deputat, vă rog.

Doamna Minodora Cliveti:

Domnule preşedinte,

La pct. 1 al ordinii de zi este precizat proiectul de hotărâre privind modificarea regulamentului şi precizarea făcută, dezbaterea începe marţi.

Având în vedere împrejurarea că o majoritate a Camerei Deputaţilor nu a fost de acord că trebuie ca deputaţii să se deplaseze în teritoriu, că deputaţii nu trebuie să se ocupe de alte probleme şi alte proiecte de lege decât de regulament, eu vă propun să supuneţi votului nostru ca regulamentul să fie dezbătut în fiecare zi, dar un timp limitat. De pildă, o oră. Discutăm o oră despre regulament, revenim la problemele arzătoare cu adevărat ale României. (Aplauze)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Marton Arpad. Procedură. Mai dau cuvântul şi altuia, domnule deputat. Şi dumneavoastră.

Domnul Marton Arpad Francisc:

Da, mai ales că va avea drept la replică, pentru că am constatat că în sfârşit a ajuns şi la acel punct din regulament, colegul nostru, pentru că putea să-l citească şi acolo, în acele 6 ore cât am stat împreună. Până atunci n-a ajuns acolo.

Aşa că trebuie totuşi să constat următoarele.

Pe de o parte, conform acelui regulament, pe care, nu ştiu dacă a fost o decizie corectă sau incorectă, dar asta a fost decizia Camerei Deputaţilor, programul şi ordinea de zi sunt propuse de Biroul permanent şi aprobate de Comitetul ordinii de zi. Dacă cineva, un grup parlamentar, reprezentantul unui grup parlamentar are o opinie separată, o anunţă de aici, dar nu se mai supune votului. Pe de o parte.

Pe de altă parte, în cazul acesta, dezbaterea regulamentului, ne aflăm în situaţia în care de foarte multe ori ne-am aflat, când ceva a ajuns pe ordinea de zi, am ajuns la acel punct de pe ordinea de zi şi de acolo s-a retrimis la comisie. Şi când comisia a venit cu raportul respectiv, s-a continuat dezbaterea. Deci nu am început o dezbatere, nu doar am pus pe primul punct de pe ordinea de zi, deşi dacă aşa a decis Biroul permanent... Trebuie să vă spun că aşa s-a decis şi poate o să vă întrebaţi colegii cu ce vot s-a decis ca astăzi să se intre aşa şi să avem comisii nu azi şi vineri, poate întrebaţi cine a votat pentru această soluţie. Da? Ca atare, această ordine de zi este rezultatul continuării unei dezbateri începute deja. Am primit raportul suplimentar, trebuie să continuăm dezbaterea. Comitetul ordinii de zi a decis, nu mai avem de ce să dăm un vot, că nu avem acest drept regulamentar. Şi n-o să-mi citiţi textul prin care se dă un vot asupra acestei decizii a Comitetului ordinii de zi.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, m-aţi uluit. Acum 5 minute sau 10 minute aţi propus ca votul la program care s-a dat aici să fie vot deschis. Dumneavoastră aţi propus, deci, prin propunerea pe care aţi făcut-o, după propunerea domnului Crin Antonescu, aţi recunoscut că pentru program se dă un vot în plen. Dumneavoastră mi-aţi propus vot deschis.

Acum spuneţi că nu trebuia să dăm votul. Îl luăm înapoi, nu înţeleg foarte bine. Vă rog.

Domnul Marton Arpad Francisc:

Dacă doriţi, atunci propun să supuneţi la votul Parlamentului ordinea de zi. Şi atunci am ...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Acum este exact ca în povestea ba-i valabil, ba nu-i valabil.

Vă rog să-mi spuneţi care propunere să o reţin. Prima sau a doua?

A doua? Să supun votului, conform art.81 alin.4 ca hotărârea privind modificarea regulamentului să intre mai devreme decât 48 ore pe ordinea de zi.

Am să supun aceasta votului... asta a propus, dar ce aţi propus, veniţi să-mi spuneţi? Ce aţi propus? Programul a fost votat. Nu-l mai supun o dată, domnule secretar. Eu programul l-am votat, ordinea de zi eu am propus să n-o votăm. E aprobată de Comitetul ordinii de zi. Eu asta am spus.

Domnul Marton Arpad Francisc:

Am propus continuarea dezbaterii pe marginea proiectului de hotărâre de modificare a regulamentului. Asta am propus, introducerea pe ordinea de zi. era şi o măsură incorectă scoaterea de pe ordinea de zi, aşa cum s-a produs. Mă rog, şi pentru asta aţi dat o explicaţie, a fost pe ordinea de zi...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Cu asta sunt de acord cu dumneavoastră.

Nu, iar nu înţeleg, propuneţi să-l scoatem de pe ordinea de zi?

Domnul Marton Arpad Francisc:

Nu, continuarea dezbaterii în...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Asta am propus eu mai devreme, domnule preşedinte.

Domnul Marton Arpad Francisc:

Asta am propus şi eu acum un sfert de oră.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Asta am propus şi eu acum un sfert de oră şi am spus că nu văd bază regulamentară ca să supun votului ordinea de zi, în cazul programului a existat un motiv excepţional. Am spus asta mai devreme. Şi eu propun să continuăm.

Domnul Eugen Nicolicea, procedură.

Domnul Eugen Nicolicea:

Deci la procedură, eu am explicat foarte clar că acest comitet al ordinii de zi a încălcat regulamentul când a făcut ordinea de zi şi, prin urmare, nu există nici un argument care să contrazică acest Comitet al ordinii de zi sau care să-l tragă de mânecă atunci când greşeşte? Eu cred că cel obligat să facă această chestiune este plenul şi plenul decide şi eu vreau să vă rog pe dumneavoastră să nu mai faceţi interpretări ale regulamentului, să interpretaţi cuvântul hotărâre a Camerei, de fapt, sintagma, ca şi cum ar fi o decizie sau aprobarea unei ordini de zi.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule deputat, de sfaturi.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog să mă credeţi că interpretarea acestor texte ale regulamentului este făcută de către Comisia de regulament, prin alin.15, care are în atribuţii interpretarea regulamentului. Deci, până când comisia pentru regulament şi solicit ca aceasta să se întrunească ca să interpreteze regulamentul: dacă hotărârea Camerei înseamnă decizie sau hotărâre a Camerei, rămâne părerea mea şi anume că hotărârea Camerei înseamnă o hotărâre care se adoptă prin proiect.

În ceea ce priveşte colegul Marton Arpad care se învârtea şi el ca şi noi în jurul Comitetului ordinii de zi, credeam că-mi dă ca argument un alt articol, art.81 alin.5 şi atunci mă înclinam în faţa domniei sale şi anume că acest Comitet al ordinii de zi a aplicat art.81 alin.5, şi anume cererile preşedintelui României etc. etc. se înscriu cu prioritate pe ordinea de zi. A cerut domnul preşedinte să schimbăm cei doi preşedinţi? Punem prioritar pe ordinea de zi, dar să văd cererea scrisă.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, sunteţi extrem de perseverent, deocamdată eu conduc Camera, interpretarea pe care o dă regulamentul, cea pe care v-am zis-o mai devreme, Comitetul ordinii de zi este cel care are dreptul să aprobe ordinea de zi. A aprobat Comitetul ordinea de zi astăzi, nu am ce discuta şi supune votului ordinea de zi, nu este un caz special ordinea de zi, a fost un caz special programul Parlamentului. Deci, pe ordinea de zi punctul care urmează este continuarea dezbaterii la proiectul de hotărâre privind modificarea regulamentului Camerei Deputaţilor.

Domnul Bogdan Niculescu Duvăz, procedură.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Sunt alte priorităţi acum, domnule preşedinte. Din cauza ploii suntem inundaţi...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Iertaţi-mă, domnule deputat, dacă aveţi o propunere de făcut, vă rog să o faceţi la microfonul din sală.

Vă rog, domnule Bogdan Duvăz.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Dacă există o interpretare care să conducă la concluzia, Camera nu este suverană în vreo decizie, această interpretare eu nu o împărtăşesc, e adevărat că regulamentul nu are o prevedere expresă privind intervenţia plenului asupra ordinii de zi, dar eu nu pot să cred că această prevedere este şi spiritul regulamentului pentru că ar încălca flagrant Constituţia. Comitetul ordinii de zi este constituit din şefii grupurilor parlamentare care vin în spate cu numărul de voturi, teoretic, pe care îl au grupurile respective, dar votul individual exprimat, aşa cum prevede Constituţia, este un vot liber şi este un vot pe care şi-l asumă fiecare parlamentar, deci peste acest Comitet al ordinii de zi poate fi, ca singura autoritate în faţa oricărui moment parlamentar, plenul Camerei.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Ioan Bivolaru, procedură.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Discutăm despre ordinea de zi, discutăm despre programul Camerei, discutăm despre legitimitatea aprobării acestor două documente de către Comitetul ordinii de zi.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ţin să vă anunţ, în calitatea pe care o am şi de preşedinte al Comisiei de regulament, că acest comitet al ordinii de zi nu mai are legitimitatea să aprobe ordinea de zi şi programul de lucru al Camerei Deputaţilor. Şi, începând de astăzi, acest obiectiv să fie trasat înapoi plenului Camerei Deputaţilor.

Motivaţia există, motivaţie reală, în acest moment, domnule preşedinte, există 19 deputaţi care nu au dreptul să-şi exprime votul privind anumite hotărâri pe care trebuie să le ia Camera Deputaţilor. Sunt 19 deputaţi care nu fac parte din nici un grup parlamentar, nu se regăsesc în Comitetul ordinii de zi. Fie aceşti deputaţi să fie invitaţi toţi 19 la Comitetul ordinii de zi şi cu dreptul fiecăruia, cu votul fiecăruia să participe la votul respectiv, fie că din acest moment, ordinea şi programul de lucru al Camerei Deputaţilor să fie supuse aprobării plenului, exact cum s-a petrecut astăzi aici.

Din acest moment, comitetul ordinii de zi nu mai are nici o legitimitate să aprobe ordinea de zi şi programul Camerei Deputaţilor. (Agitaţie)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul deputat Titu Gheorghiof.

Stimaţi colegi,

Vă rog să faceţi linişte să-l ascultăm pe domnul deputat.

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc şi antevorbitorului meu, pentru că în sfârşit am ajuns la concluzia că începând de azi trebuie să desfiinţăm şi Biroul permanent, pentru că nu se regăsesc cei 19 deputaţi independenţi nici în Biroul permanent şi, ca atare, trebuie să realegem un alt Biroul permanent cu un alt preşedinte şi comitet al ordinii de zi. (Vociferări în sală din partea Opoziţiei.)

Vă mulţumesc, domnule coleg şi haideţi să trecem atunci, în sfârşit, să facem dreptate.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul deputat Bolcaş, procedură.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Cred că această discuţie începe să devină delirantă. A vorbi de către însăşi preşedintele Comisiei de modificare a regulamentului despre încetarea din această clipă a legitimităţii Comitetului ordinii de zi mi se pare nu numai absurd în raport de litera regulamentului, dar începe să devină delirant. La ora actuală avem un regulament care a fost respectat şi de către Biroul permanent şi de către Comitetul ordinii de zi, el este legitim pentru că reflectă structura politică a Camerei, aşa cum a fost dată de electorat prin vot şi nu prin voinţa fugară a unora sau altora, care nu ne interesează, iar ceea ce s-a întâmplat astăzi şi în Comitetul ordinii de zi şi în cadrul Biroului permanent, a reprezentat un caracter constructiv al tuturor discuţiilor purtate. Avem o ordine de zi care nu poate să fie modificată de plen şi pornim de la aceasta, evident că ordinea de zi comportă toată plenitudinea discuţiilor ce se pot face.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Andea, aveţi cuvântul. Procedură.

Domnul Petru Andea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Mi-aţi dat posibilitatea să vă dau o mână de ajutor de a vă împiedica să greşim pe regulament, în ceea ce înseamnă ordinea de zi aprobată. S-a făcut referire la acele 15 minute care încearcă să condenseze două zile regulamentare, conform cărora trebuia să fie primit raportul comisiei pentru a fi inclus pe ordinea de zi.

Sigur că regulamentul prevede că poate să se încalce acest termen de două zile dacă prevede legea, regulamentul sau se votează aici. Domnul Miron Mitrea, preşedinte de şedinţă, voia să supună acest lucru votului Camerei. Ce aş vrea însă să atrag atenţia din câte am învăţat eu în 5 ani de mandat parlamentar. Că nici o decizie nu acţionează retroactiv. Ca atare, dacă noi vom vota că cele două zile se condensează în 15 minute, decizia e valabilă de acum înainte. Deci, dacă votăm acest lucru, Comitetul ordinii de zi trebuie să se întrunească din nou pentru a lua o decizie regulamentară, având permisiunea să considere că 15 minute sunt două zile. Dar, dacă acum votăm acest lucru şi-l aplicăm retroactiv, încălcăm unul din principiile de bază ale legislaţiei, şi anume că nimic nu acţionează retroactiv. Deci ar fi o greşeală, după părerea mea, putem da votul, dar după aceea, trebuie să se întrunească imediat Comitetul ordinii de zi pentru a valorifica acest vot.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Nu aveam eu de gând să supun votului, mi s-a propus şi am întrebat colegii din sală ce propun, domnul Marton Arpad am avut senzaţia că-mi propune să supun votului, după aceea şi-a retras propunerea şi deci nu mai este valabilă propunerea respectivă.

Domnul Bivolaru. Da, domnule Stanciu, v-am văzut şi pe dumneavoastră. Procedură.

Domnul George Crin Laurenţiu Antonescu (din bancă):

Celebra familie Bivolaru.

Domnul Ioan Bivolaru:

Nu v-aş dori să o cunoaşteţi.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Nu v-am înţeles, domnule deputat.

Domnul Ioan Bivolaru:

Discutam cu sala, domnule preşedinte.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog, discutaţi cu mine.

Domnul Ioan Bivolaru:

Cu mare plăcere.

În legătură cu observaţia domnului deputat Gheorghiof, trebuie să-l dezamăgesc, aici se discută despre vot, iar Biroului permanent i s-au luat toate aceste drepturi de vot, pentru că aceste drepturi de vot, din rândul plenului au fost trecute în dreptul Comitetului ordinii de zi, deci nu suntem în această problemă a votului în interiorul Biroului permanent. Iar Biroul permanent nu poate decide nimic fără aprobarea Comitetului ordinii de zi.

În ceea ce priveşte problema ridicată de domnul deputat Bolcaş, cred că este foarte corect să se producă, chiar într-o proximă şedinţă a Biroului permanent şi să se supună prevederilor regulamentului, unde se discută foarte serios despre configuraţia politică iniţială, aşa au susţinut toţi colegii, în acest context să fie refăcute procentele de reprezentare în Comitetul ordinii de zi pentru ca să se dea legitimitate acestui comitet.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Stanciu, procedură.

Domnul Marcu Tudor:

Nu s-a votat propunerea mea, domnule preşedinte.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

S-a votat înainte de a veni dumneavoastră, propunerea respectivă. Păi, dar s-a mai votat o dată, domnule deputat. Înainte să veniţi dumneavoastră, s-a făcut. (Obiecţiuni ale domnului Marcu Tudor.) Dar eu cred că cei care au locuinţe inundate pot pleca să-şi rezolve problemele...

Domnul Marcu Tudor:

Vreau să vă rog frumos, domnule preşedinte, am făcut o propunere, sunt aici o mulţime, bănuiesc, nu v-aţi dat telefoane acasă, care aveţi locuinţele inundate. Eu sunt unul dintre ei.

Vă rog frumos, domnule preşedinte,... (Vociferări.) văd nişte oameni pe care nu i-am văzut în viaţa mea. Sunt parlamentari? (Arată spre Grupul de la Putere.) În fine...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da, cred că da, că stau în bănci de parlamentari, nici eu nu-i cunosc.

Domnul Marcu Tudor:

Probabil, pentru că, din comportament, parcă au venit din grădina zoologică, cum zicea domnul....

Vă rog, am făcut propunerea să-i lăsaţi şi printre ei mă număr şi eu, să ne vedem de treabă, să mergem să ne scoatem lucrurile din casă, pentru că sunt inundate în Bucureşti, la fel şi cei din provincie. Dacă vreţi luăm o pauză să-şi dea fiecare un telefon acasă, pentru că pun pariu că mulţi dintre dumneavoastră nu ştiţi ce se întâmplă acum. Vă rog să puneţi la vot ca cei care au locuinţele inundate să meargă şi să-şi rezolve problemele. Eu sunt unul dintre ei şi nu mai pot vorbi... toată mascarada asta generată de nişte urmaşi ai noştri de demult de tot, de acum câteva milioane de ani. Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc.

Vă rog. Deci, domnul deputat Tudor a propus ca deputaţii care au inundaţii acasă în acest moment şi în mod evident există, să fie motivaţi şi au cerut plenului un vot pentru acest lucru.

Supun votului dumneavoastră. Sunteţi de acord cu propunerea domnului deputat Tudor? Cine este pentru? Vă rog număraţi, deci sunt 124 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 148 de voturi împotrivă.

Abţineri? 8 abţineri.

Cu 124 de voturi pentru, 8 abţineri şi 148 împotrivă, nu se motivează parlamentarii care au inundaţii să plece acasă, pleacă pe propria lor piele, aşa a decis Parlamentul.

Vă mulţumesc.

Domnul Stanciu urma.

Domnule Podgorean... vă dau cuvântul imediat. Domnule deputat Stanciu...

Domnule deputat Podgorean, daţi-mi voie să conduc şedinţa.

Domnul deputat Stanciu şi după aceea dumneavoastră. Vă dau cuvântul, vă promit.

Domnul Stanciu, apucasem să-l anunţ. Îl lăsaţi pe domnul Podgorean înainte? Vă mulţumesc.

Domnul Anghel Stanciu:

Îl mai las o dată...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule Podgorean, domnul Stanciu este drăguţ şi vă dă voie înainte. Vă rog.

Domnul Radu Podgorean:

Domnule preşedinte,

Am observat că s-a spus că în partea noastră sunt numai 122 de voturi. În momentul acela erau cel puţin 4 oameni care intraseră în sală, cred că nu s-a numărat bine, contest votul, vă rog renumăraţi voturile din partea stângă.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da, domnule deputat. Vă mulţumesc.

S-a votat, secretarii mi-au spus cifra respectivă, această metodă a contestării votului nu a existat în Cameră decât cu o singură excepţie, nu am condus eu că nu aş fi fost de acord să se renumere votul. Nu s-a renumărat niciodată.

Domnul deputat Stanciu. Îi daţi cuvântul iarăşi domnului Podgorean?

Domnule Podgorean, vă lasă să luaţi cuvântul.

Domnul Radu Podgorean:

Domnule preşedinte,

Există totuşi un precedent. Ştim foarte bine că am avut o renumărare a votului, e adevărat conducea domnul preşedinte Adrian Năstase şedinţa, acum câteva zile, existând precedentul, nu înţeleg de ce acum nu ni-l aducem aminte. Deci, nu s-a numărat corect în partea noastră, vă rog frumos să refacem numărătoarea.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă răspund la fel. Nu am acceptat renumărarea voturilor niciodată când am condus şedinţa, şi asta nu acum, ci de nouă ani de când sunt deputat. Voturile pe care le anunţ şi mi le anunţă secretarii, pentru mine sunt bătute în cuie. Atunci bunăvoinţa preşedintelui l-a costat. Dacă ar fi folosit cutuma şi votul anunţat era votul bătut în cuie, nu-l costa tot atacul care a fost făcut împotriva domniei sale, când domnia sa a fost binevoitor pentru a le verifica. Eu nu am să fac asta, am primit o numărătoare de la deputaţi, de la secretari, rămânem pe ea.

Domnule Stanciu, aveţi cuvântul.

Domnul Anghel Stanciu:

Poate mai ia cineva cuvântul, că eu îi dau voie...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Stanciu întreabă dacă mai e altcineva înaintea domniei sale. Nu este, domnule Stanciu.

Procedură, vă rog.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimaţi membri ai Guvernului de pe banca ministerială,

(În banca ministerială nu e nimeni. Aplauze.)

Este clar că noi am intrat în dezbaterea regulamentului. Pentru că ceea ce discutăm, de fapt, este un regulament.

Domni deputat din sală:

Unde este banca ministerială?

Domnul Anghel Stanciu:

E în spate...

Discutăm un regulament asupra căruia s-a pronunţat foarte clar preşedintele Comisiei de regulament. Şi s-a pronunţat spunând că hotărârile Comitetului ordinii de zi sunt ilegale în momentul de faţă, deoarece noi suntem 14 inşi pe care nu-i poate reprezenta altcineva. Nu le-am dat nici un mandat. Şi la timpul respectiv o să vă spunem şi de ce. Deci, sunt de acord cu domnul Bivolaru, sunt de acord că în acest moment Comitetul ordinii de zi nu mai are legitimitate. Şi vă citesc din Regulamentul Franţei... (Rumoare)... am aici tot ce se spune despre Comitetul ordinii de zi. Este o ţară puţin, mai puţin democrată ca noi, dar vrem să ne ducem noi acolo. Şi vă spun aşa prieteneşte, că la sfârşitul dezbaterilor, cei 14 vom trimite o scrisoare tuturor parlamentarilor europeni cu menţiunea că ce prevăd dânşii este maculatură. Şi vedem dacă îndeplinim criteriul de ţară, criteriul politică în ţară. Vă spun de acum ca să ştiţi ce votaţi. Fiecare preşedinte de grup are alocat un număr de voturi egal cu numărul membrilor grupurilor pe care-l reprezintă, iar ceilalţi membri ai conferinţei au câte un singur vot. Deci este clar şi nu are sens să discutăm. Deci nu putem discuta pe hotărârea Comitetului ordinii de zi care nu corespunde actualei structuri politice.

A doua chestiune, şi cu asta am încheiat. Domnul Duvăz are dreptate. Citiţi, sunt trei cărţi la bibliotecă de drept parlamentar românesc. Cine nu are timp, promit că i le aduc eu. Organele de lucru ale Camerei nu pot decide în numele Camerei. Este un principiu foarte clar, nu doriţi să-l aplicaţi, schimbaţi firma. Cred că mai este la muzeul de sus, al comunismului firma cu Marea Adunare Naţională. Puneţi-o şi hotărâţi.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Stimaţi colegi,

Înţeleg că problemele de procedură au fost ... Domnul Mihai Tudose, procedură.

Domnul Mihai Tudose:

Domnule preşedinte,

Înţeleg că există şanse mari ca această ordine de zi fantomă să rămână valabilă. În aceste condiţii, am rugămintea, era mai devreme domnul deputat coleg al nostru, ministrul cu relaţia cu Parlamentul sau în lipsa domniei sale, liderii, zic liderii cu greu, partidelor care compun arcul guvernamental care susţin arcul guvernamental şi care au votat, ca atare, pentru această ordine de zi să vină, să ne convingă pe noi şi poate să audă şi electoratul din ploaie, cum, din punctul dânşilor de vedere... (Rumoare) Da, pe procedură. Ori sunt de acord să modifice ordinea de zi, să se întrunească din nou Comitetul ordinii de zi, fiindcă înţeleg că deja avem o cutumă, că se întruneşte şi modifică ordinea de zi de pe o zi pe alta, şi nu cu o săptămâna înainte, şi dacă ceea ce a stabilit astăzi poate fi valabil astăzi, se poate să se mai întâlnească şi astăzi, să stabilească din nou, că noi suntem trimişi aici să facem legi pentru populaţie, să ne integrăm în Uniunea Europeană, şi dacă mai avem timp, să discutăm de Regulament. Dar, să vină, să ne spună dânşii, fiindcă altfel tot noi suntem de vină, opoziţia.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul deputat Băeşu, procedură.

Domnul George Băeşu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Astăzi, domnul deputat Cristian Rădulescu şi domnul deputat Titu Gheorghiof au informat plenul şi au justificat domniile lor, de ce o hotărâre luată de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor privind ordinea de zi nu mai poate fi modificată de plen.

Vreau să vă spun că acelaşi lucru nu a contat pentru colegii dumnealor de la PNL şi PD, în cadrul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, acolo unde colegul Daniel Buda, în modul dumnealui brutal, a susţinut ca hotărârea biroului Comisiei juridice să fie neluată în seamă şi să se propună trecerea în ordinea de zi a proiectului hotărârii de modificare a Regulamentului.

Domnule preşedinte,

Pentru că argumentaţia de astăzi a colegilor noştri ni s-a părut una solidă, propunem retrimiterea la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a proiectului aflat pe primul loc la ordinea de zi, pe motivul invocat de dumnealor.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Am reţinut propunerea dumneavoastră, ca proiectul de hotărâre să fie retrimis la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Dacă există alte puncte de vedere?

Domnul Nicolicea, procedură.

Domnul Eugen Nicolicea:

Deci, nu s-au reţinut propunerile pe care le-am făcut în colaborare cu domnul Marton Arpad. Am solicitat ca să trimitem la Comisia juridică, solicitând Comisiei juridice, să ne facă un proiect de hotărâre, prin care să introducem pe ordinea de zi modificarea Regulamentului, pentru că acest Comitet al ordinii de zi nu a făcut-o în mod legal.

Mai adaug la această chestiune interpretarea pe care Comisia de Regulament poate s-o dea în câteva minute, domnul Bivolaru împreună cu distinsul domn Buda şi ceilalţi, în ceea ce priveşte dacă această hotărâre este o decizie, sau nu, este o hotărâre. Şi, de asemenea, la gravele încălcări ale Regulamentului, pe care le-a făcut Comitetul ordinii de zi, este evident că trebuie să solicităm Comisiei de disciplină şi imunităţi sancţionarea membrilor Comitetului ordinii de zi, în funcţie de gravitatea faptelor lor. După cum vedeţi, au încălcat mult mai multe articole din Regulament, iar dacă staţi să vă gândiţi bine, încălcările de Regulament sunt repetate. Deci, au persistat în această greşeală şi, prin urmare, fără o sancţiune severă, nu cred că pot să scape.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, prima propunere nu am cum s-o reţin şi nu am s-o reţin. Interpretarea mea este alta decât a dumneavoastră.

La a doua, vă rog să faceţi o notă scrisă către comisia respectivă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, dacă mai aveţi încredere în ea, şi să faceţi reclamaţia respectivă.

Am reţinut propunerea domnului deputat Băeşu.

Domnul deputat Hrebenciuc, aveţi cuvântul.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule preşedinte,

Văd că sunteţi în dezacord cu domnul Nicolicea, în ceea ce priveşte interpretarea art.81 din Regulament.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

De acord.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

În acest context, eu cer pauză de consultări pentru liderii grupurilor parlamentare şi COZ, ca să putem da noi interpretarea, şi nu interpretarea a doi dintre deputaţi. Vă mulţumesc frumos.

Cer pauză de consultări.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, aveţi dreptate, precizaţi câte minute doriţi pauză de consultări.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

36 de minute. (Amuzament.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Dau 30 de minute pauză de consultări pentru liderii de grup. La 18,15 ne revedem în sală. Rog liderii de grup să se prezinte la sala Biroului permanent.

- după pauză -

Lucrările au fost reluate la ora 18,20.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Aşteptăm până vin liderii de grup, care nu au terminat discuţiile.

(După aşteptare, lucrările au reînceput la ora 18,45.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Îmi pare rău, am spus că nu reuşesc să-i aduc în sală pe liderii de grup. Se pare că doi au venit. Ceilalţi sunt pe parcurs. Nu ştiu dacă au ajuns la vreo înţelegere. Dacă reuşesc să înţeleg eu, n-au ajuns la o înţelegere.

Rog unul dintre liderii grupurilor parlamentare să ne spună la ce înţelegere au ajuns în urma consultării. S-au consultat pe art.81, paragraful 4.

Domnul Hrebenciuc, aveţi cuvântul.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

S-a întâmplat un lucru fără precedent în analele Parlamentului. De când s-a înfiinţat Comitetul ordinii de zi şi Comitetul liderilor de grup, am aşteptat timp de o oră colegii noştri să vină în sala liderilor de grup şi nu au apărut.

Eu când am cerut pauză de consultări, n-am glumit. Am vorbit foarte serios. În acest context, sunt obligat să mai cer o jumătate de oră pentru consultare.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Nu există o asemenea cutumă, dar, mă rog, am să-l rog pe domnul Crin Antonescu să ne spună părerea domniei sale, care este un alt lider de grup.

Domnul George Crin Laurenţiu Antonescu:

Domnule preşedinte,

Cum foarte corect aţi remarcat, nu există nici un text regulamentar şi, în această situaţie, nici măcar o cutumă care să ne oblige la aşa ceva.

Eu personal nu am dat curs invitaţiei distinsului coleg, domnul Hrebenciuc, pentru că o dată, nu mi s-a părut că am avea ce discuta; doi, că nu mi s-a părut serioasă; şi pentru asta, trebuie să mă înţelegeţi, după vreo două ore de discuţii, care au fost acceptate drept procedură, aşa cum s-au purtat ele, cu scuze pentru colegii care, într-adevăr, au ridicat probleme de procedură, şi după o solicitare atât de exactă, de 36 minute pauză, am crezut într-adevăr că până şi domnul Hrebenciuc a obosit.

Şi, în sensul ăsta, n-am considerat că trebuie neapărat să-i ţin companie acum.

Eu vă rog, domnule preşedinte, să continuăm lucrările, aşa cum şi dumneavoastră înţeleg că aţi propus. Şi îmi fac datoria să v-o spun cu toată modestia, cu tot respectul că dacă dumneavoastră "distinse lumini ale stângii" doriţi să faceţi din această dezbatere un fel de circ, putem s-o facem până la sfârşitul acestei legislaturi: să discutăm procedură la proiectul de modificare a Regulamentului Camerei.

Dar, trebuie să fie foarte clar, domnule preşedinte, că atât dumneavoastră, ca preşedinte de şedinţă, cât şi colegilor care consideră că la procedură pot vorbi despre orice, de ori câte ori, şi evident, în bătaie de joc, responsabilitatea pentru, practic, blocarea activităţii Camerei Deputaţilor vă revine.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule Hrebenciuc, nu v-am dat cuvântul încă. O să vă dau cuvântul.

Domnule deputat Antonescu, faptul că dumneavoastră aţi decis să nu vă prezentaţi, ca lider de grup, la consultarea propusă, nu-mi poate fi imputat mie, ca şi preşedinte de şedinţă. Deci, nu eu am blocat şedinţa, astăzi, ci dumneavoastră, pentru că nu aţi mers la consultare. Am fost de acord cu dumneavoastră, că nu poate un lider de grup să solicite două pauze, una după alta, pentru că nu face parte din cutumă. Am fost de acord cu acest lucru. Dar, faptul că nu v-aţi dus, a fost o decizie a dumneavoastră, ca lider de grup, şi nu mi-o puneţi mie în spate.

Domnul Hrebenciuc, aveţi cuvântul.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule preşedinte,

Adică, atitudinea distinsului meu coleg Crin Antonescu, liderul grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, nu mi se pare în regulă, atât timp cât domnia sa consideră a priori că n-avea ce să discute pe acest subiect, fără să fie atent la ceea ce s-a discutat aici.

Între timp, preşedintele Partidului Naţional Liberal, domnul Călin Popescu-Tăriceanu, într-o emisiune la televizor, ne-a dat dreptate, pentru că domnia sa a afirmat că Parlamentul în loc să se ocupe de legile integrării, s-a blocat în discuţii sterile despre Regulament şi alte chestiuni. (Aplauze din partea grupului parlamentar al PSD.)

În acest context, domnule preşedinte, vă reamintesc că unul din colegii noştri, şi anume domnul Mihai Tudose, a dat citire aici priorităţilor legislative ale Guvernului, iar dumneavoastră nu aţi supus la vot acest lucru, în schimb domnul Călin Popescu-Tăriceanu i-a dat dreptate colegului nostru, văd.

Aici suntem în Regulament, în cadrul art.81 alin.3, pe care, dacă nu aveţi Regulamentul, îmi permit să vi-l citesc, şi anume: "La întocmirea şi adoptarea ordinii de zi în domeniul legislativ se va asigura prioritate cererilor adresate de birourile comisiilor permanente (este cazul domnului Tudose, al domnului Duşa, şi are şi domnul Mihai Tănăsescu propunere în acest sens), cererile pentru adoptarea unei asemenea proceduri, proiecte de legi şi propuneri legislative pentru care Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată, şi dezbaterea rapoartelor întocmite de Comisia de mediere". Nu este cazul comisiilor de mediere aici.

Deci, domnule preşedinte, în această situaţie suntem: premierul României - preşedintele Partidului Naţional Liberal - cere să ne vedem de treburi serioase, iar noi ne pierdem în discuţii sterile despre Regulament.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul deputat Crin Antonescu. Îmi cer scuze, domnule deputat.

Domnul George Crin Laurenţiu Antonescu:

Domnule preşedinte,

Domnule Hrebenciuc, dacă ştiam că dumneavoastră aţi cerut pauza ca să-l urmăriţi pe premier la televizor, pe cuvântul meu că veneam. (Aplauze.)

Salut cu mare bucurie aplauzele pe care premierul reuşeşte să le obţină de la dumneavoastră, în sfârşit, şi vreau să precizez foarte clar, că am spus că nu aveam ce discuta în contextul în care astăzi şapte ore am discutat împreună în Comitetul ordinii de zi, am ajuns la o concluzie şi în contextul în care de două ceasuri aproape dumneavoastră faceţi aici ceea ce aţi făcut.

În rest, preocupat, ca dumneavoastră, toţi, şi ca premierul însuşi, de echilibrul dintre Executiv şi Legislativ, persist în a vă solicita continuarea lucrărilor, cu ordinea de zi hotărâtă astăzi pentru Camera Deputaţilor. Şi în rest vizionare plăcută pentru premier, preşedinte şi oricine altcineva! (Aplauze.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Domnul deputat Valer Dorneanu, aveţi cuvântul, procedură.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

N-aş fi intervenit în nici un caz pe probleme de procedură, pentru că mi-au displăcut, în calitate de preşedinte, şi nu mi-au plăcut atunci când ele au fost utilizate abuziv.

Sunt consternat, însă, să aflu de la un distins coleg, că întâlnirea dintre liderii grupurilor parlamentare nu are nici un rost. Sunt cu atât mai consternat, cu cât îl ştiam pe distinsul meu coleg un om extraordinar de democrat, un om de o elevaţie şi culturală, şi politică deosebită, şi vreau să-i amintesc că una dintre cele mai mari cuceriri ale Regulamentului Camerei Deputaţilor a fost constituirea organului său politic de lucru: Comitetul ordinii de zi, comitet care reuneşte liderii grupurilor parlamentare, şi care este menit să deblocheze orice situaţie politică.

Şi-mi amintesc cu plăcere, stimate coleg, că acest Comitet al ordinii de zi a funcţionat ireproşabil în legislatura trecută; a funcţionat în condiţiile în care liderul grupului parlamentar majoritar risca să fie criticat întotdeauna de către grup, pentru faptul că ceda, întotdeauna, unor solicitări de-ale dumneavoastră, pentru că întotdeauna majoritatea trebuie să aibă generozitatea să cedeze.

Amintiţi-vă de toate acestea, amintiţi-vă că şi Regulamentul Camerei Deputaţilor, când l-am modificat, noi am avut grijă să facem lucrul ăsta în afara sesiunii ordinare, pentru a nu afecta timpul de dezbatere destinat activităţii legislative, şi vreau să vă spun că acel Comitet al ordinii de zi, încă înainte de a se constitui, a fost motorul care a declanşat şi a dus la adoptarea, atât a Regulamentului, cât şi a majorităţii proiectelor de legi. Şi, amintiţi-vă de câte ori se ivea o situaţie, ne întruneam şi discutam cu seriozitate.

De aceea, daţi-mi voie să-mi exprim stupefacţia că dumneavoastră refuzaţi o consultare. Şi, pentru că s-a refuzat această consultare, eu, domnule preşedinte de şedinţă, vreau să vă reamintesc că acest organism politic, în afară de situaţiile când funcţionează oarecum instantaneu, la cererea unui preşedinte de grup parlamentar, în calitate de Comitet al ordinii de zi, funcţionează sub preşedinţia preşedintelui Camerei Deputaţilor. Şi rog ca preşedintele Camerei Deputaţilor să convoace Comitetul ordinii de zi pentru a debloca această situaţie, care riscă să degenereze şi să ne aducă grave prejudicii imaginii Parlamentului, şi care să ne împiedice pe noi să facem ceea ce premierul dumneavoastră ... (Vociferări)

Nu, nu, nu, împiedicaţi dumneavoastră, că puneţi ...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog frumos, să nu vorbiţi cu sala!

Domnul Valer Dorneanu:

Rugămintea mea este să convocaţi Comitetul ordinii de zi, în calitate de preşedinte.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, eu am reţinut până acum ...

Nu v-am dat cuvântul, vă rog să mergeţi în bancă şi faceţi-mi plăcerea să veniţi la microfon când vă dau eu cuvântul.

Domnule Zgonea, vă rog să coborâţi. Când termin eu ce am de spus, vă invit.

Daţi-mi voie să-mi spun şi eu cuvântul, ca şi preşedinte, indiferent din ce grup sunteţi, vă rog să-mi permiteţi să conduc şedinţa eu. Vă mulţumesc.

Deci, am două propuneri pe care le-am reţinut, până la această oră, propuneri pe care le voi supune votului dumneavoastră.

Domnul Băeşu a propus retrimiterea la Comisia juridică a proiectului de lege, pentru a se completa avizul sau, mă rog, aceasta a fost ideea pe care am reţinut-o.

Iar domnul Hrebenciuc a propus, şi am să supun votului dumneavoastră, retrimiterea ordinii de zi la COZ, la Biroul permanent şi COZ.

Nu pot să fac eu asta. Am să supun votului Camerei, în momentul în care voi avea linişte.

Vă rog, domnule deputat Zgonea, procedură.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Înainte de a începe votul pe care dumneavoastră l-aţi propus, vă rog frumos să luăm o pauză de câteva minute, până doamna Mona Muscă termină interviul şi, după aceea, continuăm.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Podgorean, procedură. O secundă, vă rog, domnule deputat.

Am s-o rog pe doamna deputat Muscă să nu dea interviuri în sală. Este o regulă cunoscută: nu se dau interviuri în sala de şedinţe, câtă vreme şedinţa este în plen.

Vă rog, toate posturile de televiziune, să nu folosească această metodă, niciodată nu a fost acceptată, ca să dăm interviuri în timpul şedinţei.

Nu ştiu până unde o să ajungem cu modul de folosire a Parlamentului.

Rog toţi colegii, să nu dea interviuri în timpul şedinţei! Este inadmisibil aşa ceva. Rog chestorii să ia măsuri.

Domnule Olteanu, vă rog să luaţi măsuri. Rog chestorii să vă asiguraţi că nu se iau interviuri în sala de şedinţe.

Stimaţi colegi,

Nu mă învăţaţi să conduc şedinţa. Nu suspend nimic.

Rog chestorii să-şi facă datoria şi să asigure că nu se iau interviuri în sala de şedinţe. Nu suntem fundal pentru imaginea nimănui. Rog chestorii să se asigure că lucrurile stau conform Regulamentului.

Nu suspend lucrările. Vă rog, luaţi loc în sală cu toţii, inclusiv cei care dau interviuri. Este inadmisibil ce se întâmplă.

Rog chestorii să ia măsuri de a restabili ordinea în sală! Este incredibil.

Stimaţi colegi, După aceea sigur, o să avem aici vreo 20 de minute, despre cine şi cum blochează activitatea Parlamentului.

Rog chestorii să-şi ia măsurile necesare ca să continuăm.

Este în regulă, înţeleg că s-a rezolvat problema.

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnule preşedinte,

Doamna Mona Muscă a refuzat ...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, nu v-am dat cuvântul.

Domnul deputat Podgorean urma la cuvânt.

Luaţi loc în sală.

Am două propuneri reţinute pentru a fi propuse votului plenului.

Domnule Podgorean, mai vreţi să luaţi cuvântul pe procedură sau nu? Astăzi, domnule Podgorean, vă rog.

Domnul Radu Podgorean:

Este gălăgie, domnule preşedinte, nu mă pot ...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimaţi colegi,

Vă rog, faceţi linişte în sală. Vă rog, luaţi loc!

Domnule Podgorean, aveţi cuvântul.

Domnul Radu Podgorean:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În timp ce noi încercăm să intrăm în Regulament, pentru că acesta este Regulamentul, în Bucureşti apa este la un nivel inadmisibil. Până şi metroul s-a oprit pe anumite tronsoane, iar noi facem acest lucru. Cer două lucruri. (Rumoare.)

Domnule preşedinte, nu pot vorbi dacă sala vociferează.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog, faceţi un pic de linişte!

Domnule deputat, s-a mai votat o dată această propunere.

Domnul Radu Podgorean:

Domnule preşedinte,

Ştiu că aveţi o bună cunoaştere a Regulamentului, dar nu cred că cunoaşteţi şi ceea ce am eu în minte şi vreau să spun în continuare.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Este adevărat, domnule deputat, îmi cer scuze!

Domnul Radu Podgorean:

Dar, nu pot lua cuvântul, cât timp sunt bruiat. Eu aştept colegii noştri, cam brutali, din partea dreaptă a sălii, vor face linişte.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog, faceţi un pic de linişte, să-l ascultăm pe domnul deputat.

Domnule deputat, vă rog, propuneri, la obiect, scurte.

Domnul Radu Podgorean:

Nu pot vorbi, pentru că este gălăgie (Râsete.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, dacă nu faceţi propunerea, am să vă iau microfonul.

Domnul Radu Podgorean:

Nu puteţi să-mi luaţi microfonul, pentru că, aşa cum eu ...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, dacă nu faceţi propunerile, în momentul următor vă iau microfonul.

Domnul Radu Podgorean:

Vreau să spun următorul lucru: de când a început şedinţa în această sală, o persoană a făcut băşcălie de Parlament, de preşedinte, de prim-ministru, şi acesta este domnul Crin Antonescu, spunând că facem propuneri neserioase.

Cred că este un caz grav de indisciplină şi propun trimiterea lui în faţa Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Aceasta este o propunere pe care o faceţi dumneavoastră în scris, comisiei.

Domnul Radu Podgorean:

Şi propun ca acelaşi lucru să se întâmple cu doamna Mona Muscă, care a sfidat Camera, a sfidat chestorii, dând interviu, deşi acest lucru nu este permis în sală.

Eu nu cred că putem să admitem că puterea face orice vrea, în sfidarea Regulamentului.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, o să vă rog ca dumneavoastră să transmiteţi, dacă aveţi reclamaţii către Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, şi pe domnul Crin Antonescu, şi pe doamna Mona Muscă, şi pe cine doriţi dumneavoastră. Nu este problema plenului, dacă eu înţeleg bine această chestiune.

Doamna Mona Muscă are dreptul la replică. I s-a pronunţat numele de câteva ori.

Doamna deputat, aveţi microfonul.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Stimaţi colegi,

Dacă ştiam că există o asemenea interdicţie, credeţi-mă că aş fi putut să ies pe coridor. Nici măcar nu am remarcat, cu difuzorul în ureche, că aveţi asemenea intenţie, de a cenzura mass-media, care este în sală. (Vociferări.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog frumos, păstraţi liniştea şi ascultaţi-o pe doamna deputat.

Doamna Monica Octavia Muscă:

S-a întâmplat până acum de nenumărate ori şi indiferent, de partea stângă sau dreaptă, au dat declaraţii.

Dacă se interzice să mai dăm declaraţii aici, în sală, eu voi fi prima care voi respecta această interdicţie. Încă o dată, dacă v-aş fi auzit, domnule preşedinte, că aţi interzis să dau declaraţie în sală, eu - personal - aş fi întrerupt în momentul acela, chiar dacă era în direct.

Încă o dată, dacă cumva am greşit cu ceva, îmi cer scuze! Eu personal nici nu v-am auzit. Dacă v-aş fi auzit, m-aş fi întrerupt imediat. Dar nu cred că puteţi, totuşi, cenzura o chestiune care, până acum, s-a practicat în Camera Deputaţilor, fără nici un fel de probleme.

Îmi cer scuze, dacă am greşit cu ceva, domnule preşedinte.

Şi aş vrea să încheiem acest incident aici.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Doamna deputat, vă mulţumesc, scuzele sunt acceptate. Este decizia veche a Camerei Deputaţilor, că în timpul şedinţelor de plen nu se dau interviuri nici la ziare, nici la televiziuni.

Mi-aduc aminte că, în sesiunea extraordinară, această problemă a fost ridicată de preşedintele Năstase de câteva ori.

Dar, am acceptat scuzele dumneavoastră. Din punctul meu de vedere este un incident încheiat.

Domnul deputat Bolcaş, procedură.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă cer scuze că intervin. N-aş vrea să intervin în aceste frecuşuri mai mult sau mai puţin procedurale, dar vreau să-i dau dreptate doamnei deputat Mona Muscă. Nici eu nu-mi aduc aminte să fi existat vreo interdicţie regulamentară în acest sens. Poate am omis amândoi acest lucru.

Dar există o interdicţie de bună-cuviinţă să stai cu spatele la preşedintele de şedinţă. Vă mulţumesc. (Aplauze din partea grupului PRM.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, şi dumneavoastră, ca şi doamnei Muscă, în sesiunea parlamentară 1997-2000, a fost luat un vot al plenului acestei Camere, prin care s-a interzis, este adevărat că în aceeaşi sesiune, şi la acest vot a făcut referinţă domnul preşedinte Năstase în sesiunea extraordinară din această vară, când a rugat, în sala cealaltă, unde eram, să se pună în practică acea hotărâre. Este o hotărâre la care am făcut şi eu referire.

Doamna Muscă şi-a cerut scuze, eu i-am acceptat scuzele şi n-a fost - după părerea mea - nici din partea dânsei o rea voinţă, nici dintr-a mea, n-am încercat să opresc, putea să stea pe hol, oriunde, deşi cred că, aşa cum am spus, din punctul meu de vedere şi înţeleg că şi din punctul de vedere al doamnei deputat, acest incident este încheiat.

Domnul deputat Ruşanu.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Domnule coleg Bolcaş, codul bunelor maniere interzice ca bărbat să stai cu spatele la preşedintele de şedinţă. La doamne se mai permite. (Râsete.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule Ruşanu, lăsând la o parte intervenţia, am să vă spun - după şedinţă, între patru ochi - în ce condiţii se permite.

Domnul Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Are dreptate domnul deputat Ruşanu, este adevărat. La doamne li se permite, dar e periculos! (Aplauze, amuzament.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimaţi colegi,

Domnul deputat Vasile Puşcaş.

Îmi pare rău, domnule Podgorean, astăzi nu suntem pe aceeaşi lungime de undă.

Domnul deputat Vasile Puşcaş are cuvântul.

Domnul Vasile Puşcaş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Vă propun să revenim la art. 81 din Regulament, care a fost enunţat aici, şi să-mi daţi crezare pe următoarele cifre:

În sesiunea de primăvară, conform site-ului Ministerului Integrării, au fost propuse să fie iniţiate 64 de proiecte legislative.

Voci din sală:

Procedură!

Domnul Vasile Puşcaş:

Au fost prezentate până acum 33, sunt 13 în procedură, deci mai avem din sesiunea trecută, nu mai mult, nu mai puţin, decât 20 de proiecte, având în vedere că s-au numărat în loc de unul, şase.

Avem propuneri pentru această sesiune alte 65 de proiecte. Şi eu propun, domnule preşedinte, să fixăm aceste priorităţi ale noastre, ca Biroul Permanent să ia în considerare restanţele din sesiunea de primăvară, într-o primă instanţă şi în a doua instanţă să trecem la discutarea proiectelor legislative cu relevanţă pentru integrarea europeană, din sesiunea actuală, având în vedere faptul că noi trebuie să primim un raport de ţară. Noi trebuie să avem nişte criterii politice îndeplinite. Vreţi sau nu vreţi să ne asociem îngrijorării premierului?

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Am reţinut.

Domnul Vasile Puşcaş:

Dar propun să mergem odată, să facem corp comun, să lăsăm la o parte ceea ce ne dezuneşte şi să trecem pe aceste priorităţi, într-adevăr, ale Parlamentului şi ale ţării pentru acest moment.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, mulţumesc.

Am reţinut această propunere de când domnul Hrebenciuc a făcut-o şi aştept să se termine intervenţiile de procedură, ca să pot să supun la vot, cele două propuneri reţinute.

Domnul Stanciu, procedură.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimaţi colegi,

Este clar pentru toată lumea că în seara aceasta mai sunt două ore din program. Adică, de la 19,00 la 20,00 şi de la 20,00 la 21,00. În aceset condiţii, avem două posibilităţi: să facem ceva sau să nu facem nimic. (Râsete în sală şi aplauze). Eu prefer să facem ceva util şi să lăsăm chestiunile de procedură şi chestiunile de regulament pentru mâine dimineaţă, pentru că noaptea este un sfetnic bun. Şi v-aş propune, domnule preşedinte, în virtutea a ceea ce s-a afirmat de către domnul deputat Duvăz şi de domnul preşedinte al Comisiei de Regulament, domnul Bivolaru, să hotărască plenul, care este suveran, să intrăm în dezbaterea legii de la punctul 13, care astăzi, dacă nu se dezbate intră pe aprobare tacită, a legii de la pct. 18, care priveşte un elicopter; şi nu uitaţi că elicopterul este o chestiune foarte sensibilă. Nu se ştie când aveţi nevoie?!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă rog frumos, procedură.

Domnul Anghel Stanciu:

Da. Vă propun să sistăm discuţiile pe chestiunea de Regulament, să includem pe ordinea de zi pct. 13, care expiră astăzi, altfel intră tacit, pct. 18, este problema de un elicopter pentru Spitalul de urgenţă din Iaşi, pct. 20, acordarea ajutoarelor băneşti populaţiei care utilizează pentru încălzirea locuinţei gaze naturale şi coincide cu ce a spus domnul premier aseară, să mai discutăm şi lucrurile acestea, şi pct.35 care prevede sprijin direct acordat producătorilor agricoli pentru înfiinţarea culturilor de toamnă, şi cred că în două ore putem face ceva util pentru populaţie, şi la pct. 5 să trecem Regulamentul, aşa cum am înţeles că, de fapt, se hotărâse iniţial în Comitetului ordinii de zi şi Biroul Permanent.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Am înţeles, domnule deputat.

Domnul Anghel Stanciu:

Deci, eu vă spun, este singura soluţie să ieşim. Altfel, vă garantez, domnule preşedinte, că vom intra cu toţii la apă!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Am reţinut, domnule deputat. Vă reamintesc, conform Regulamentului actual, COZ-ul poate să schimbe ordinea de zi. Am propunerea făcută, am s-o supun votului dumneavoastră. Dacă nu mai sunt alte intervenţii, domnul deputat Titus Gheorghiof.

Domnul Titus Nicolae Gheorghiof:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Articolul 141: "Preşedintele Camerei sau un grup parlamentar poate cere încheierea dezbaterii unei probleme puse în discuţia Camerei. Propunerea de închidere a dezbaterii se adoptă prin votul majorităţii deputaţilor prezenţi". Vă fac această propunere în numele Grupului Partidului Naţional Liberal. Cred că de două ore şi ceva am dezbătut această problemă. V-aş ruga să supuneţi votului sistarea discuţiilor şi trecerea în continuare pe Regulament.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Deci, dumneavoastră aţi propus să sistăm discuţiile la punctul "Ordinea de zi". Problema pe care o discutăm este ordinea de zi, procedurile nu pot fi ...

Deci, eu o să supun întâi, înainte de a vă da cuvântul, că aşa este firesc, propunerea domnului deputat de a sista discuţiile la ordinea de zi.

Cine este de acord cu sistarea discuţiilor la problemele legate de ordinea de zi. Vă rog, număraţi. 155 voturi pentru sistarea discuţiilor la ordinea de zi.

Voturi împotrivă? 124 voturi împotrivă.

Abţineri?

Secretarul din stânga mea spune că a făcut o greşeală, reface votul, vă rog să mă iertaţi.

Voturi împotrivă, vă rog? 104 voturi împotrivă.

Abţineri? 23 de abţineri.

155 voturi pentru, 104 voturi împotrivă, 23 de abţineri. S-au sistat discuţiile la ordinea de zi.

Am de supus votului dumneavoastră două propuneri. Domnul Băeşu a propus retrimiterea la Comisia juridică, considerând avizul primit de comisie insuficient. Aceasta a propus domnul Băeşu. Eu îmi aduc aminte foarte bine. A propus retrimiterea la comisie.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru retrimiterea la comisie a proiectului de hotărâre?

Domnul George Băeşu (din sală):

Alt motiv a fost!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Deci, dumneavoastră aţi făcut această cerere acum o oră, o oră şi jumătate. Dacă aţi uitat-o, îmi pare rău.

Voturi pentru retrimiterea la comisie?

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Procedură!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Nu pot procedură în timpul votului!

Alt motiv a fost? Dar aţi cerut retrimiterea la comisie, da? Pentru alt motiv. Este în regulă! Alt motiv... N-am reţinut motivul!

Domnule Bolcaş, procedură.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule preşedinte,

Motivaţia cererii de retrimitere sau motivaţia oricărei cereri cu acelaşi obiect poate să difere. Este normal ca plenul să cunoască exact segmentul pentru care îşi exprimă votul.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Corect, domnule Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

altfel, am ajunge la situaţia că votăm împotriva unei retrimiteri la comisie, iar pe urmă, pentru o cerere având aceeaşi finalitate, dar cu alt obiect, ni se va impune autoritatea acestui vot.

Deci, cred că este obligatoriu, în aceste condiţii, ca domnul deputat să-şi reformuleze exact propunerea şi să puneţi la vot exact propunerea dânsului.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

De acord. După o oră şi jumătate de când a făcut propunerea, poate am uitat obiectul, posibil. domnule deputat, spuneţi-ne de ce aţi cerut retrimiterea la comisie? Mai greşesc şi eu, stimaţi colegi.

Domnul George Băeşu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Greşeala îmi aparţine mie. Nu am fost suficient de explicit. Este vorba despre o încălcare a Regulamentului, în sensul că s-a trecut peste o hotărâre a biroului Comisiei juridice, care fixase o ordine de zi şi într-un mod, aşa cum am spus şi data trecută, într-un mod aproape violent, colegul nostru din Comisia juridică, Daniel Buda, a solicitat o altă ordine de zi, cu acest proiect de modificare a Regulamentului şi, în mod cu totul neregulamentar, colegii noştri au trecut peste voinţa biroului comisiei şi au luat în discuţie o altă ordine de zi. Aşa cum vă spuneam, acest lucru tocmai a fost astăzi criticat de către colegii noştri, domnul Cristian Rădulescu şi domnul Titus Gheorghiof, motiv pentru care, bazându-mă şi pe argumentaţia dumnealor, solicit retrimiterea acestui proiect de hotărâre la comisie, pentru că discuţia care a avut loc, discuţie care noi considerăm că nu a avut încadrare regulamentară şi în urma căreia, practic, nu s-a dat nici un aviz, aşa cum cere Regulamentul, este nevoie să fie refăcută de către Comisia juridică în plenul său.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Deci, domnule deputat, aţi cerut retrimiterea la comisie a proiectului de hotărâre datorită faptului că punerea pe ordinea de zi a avizului vi se pare neregulamentară.

Dacă sunteţi de acord pentru această motivaţie să fie retrimis la comisie proiectul de hotărâre.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 122 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 158.

Abţineri? 3.

Cu 122 voturi pentru, 158 împotrivă şi 3 abţineri, propunerea domnului deputat Băeşu a fost respinsă.

Am să supun votului dumneavoastră propunerea domnului deputat Viorel Hrebenciuc, de retrimitere a ordinii de zi la Biroul Permanent şi la COZ pentru a fi modificată, cu trecerea în faţa a legilor cu relevanţă pentru procesul de integrare.

Cine este pentru această propunere? 124 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 159 voturi împotrivă.

Abţineri? 4 abţineri.

Cu 124 voturi pentru, 159 împotrivă şi 4 abţineri, ordinea de zi a rămas în forma pe care a prezentat-o COZ-ul, cu primul punct pe ordinea de zi Proiectul de hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaţilor.

Domnul Titus Corlăţean, procedură.

Domnul Titus Corlăţean:

Domnule preşedinte,

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să vă atrag atenţia respectuos asupra unei încălcări grave a Regulamentului. Mă refer la art. 81 paragraful 4. Vă adresez o întrebare, domnule preşedinte, şi vă rog respectuos să-mi daţi răspunsul cuvenit: dacă cele cel puţin două zile prevăzute în paragraful 4 au fost sau nu respectate şi dacă răspunsul este aşa, cum, în mod clar, este evident "nu", singura modalitate de derogare, este prevăzută în partea finală a paragrafului 4, respectiv adoptarea unei hotărâri de către plenul Camerei, care să deroge de la acest termen.

În această situaţie, aşa cum au spus colegii noştri anteriori, comisia competentă trebuie să redacteze proiectul de hotărâre.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat,

Discuţia a avut loc, votul a avut loc. Am decis, nu ne mai întoarcem la hotărâri la ordinea de zi. Orice alte probleme de procedură, cu toată plăcerea!

Am supus votului. Această problemă a făcut şi cu tot respectul a făcut obiectul unei discuţii a liderilor de grup. Deci, nu putem să ne întoarcem, chiar dacă eu personal aş fi sau nu de acord cu poziţia dumneavoastră.

Domnul deputat Bolcaş doreşte să dea o explicaţie a votului.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Explicaţia votului este consecvenţa punctului nostru de vedere în raport de ceea ce am discutat în cadrul Biroului Permanent şi a Comitetului ordinii de zi.

Problema s-a pus şi acolo, s-a pus în mod judicios, am considerat că ea a fost pusă în mod judicios şi prin votul exprimat, pe de o parte pentru includerea în cadrul ordinii de zi a legilor necesare aderării, exprimat de P.S.D. şi P.R.M., ne-am distanţat categoric de votul împotriva adoptării legilor aderării pe această ordine de zi, dat de Alianţa D.A., de Partidul Conservator, de Grupul Minorităţilor şi de U.D.M.R.

Cine a fost pentru şi cine a fost contra s-a decantat acolo şi mă simt dator să fac public acest lucru. Nu numai pentru dumneavoastră, ci în primul rând pentru opinia publică. Să vedem cine opreşte şi cu ce opreşte lucrările Parlamentului. Regulamentul care se încearcă a fi adoptat în această manieră opreşte lucrările Parlamentului sau, dimpotrivă, normala desfăşurare a lucrărilor Parlamentului sunt considerate un artificial impediment la adoptarea Regulamentului în stilul pompieristic propus.

Este clarificarea care simţeam nevoia să o fac.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Radu Podgorean era mai devreme. Îi dai voie lui Mihai Tudose?

Procedură. Vă rog să nu vă mai referiţi la ordinea de zi. A fost încheiat subiectul.

Domnul Mihai Tudose:

Domnule preşedinte,

Aţi susţinut, şi noi ştim că dumneavoastră cunoaşteţi foarte bine Regulamentul, aţi supus la vot încălcarea Regulamentului. Deci, dumneavoastră luaţi act de faptul că s-a încălcat Regulamentul şi haideţi să revenim în situaţia de drept. Scrie foarte clar la Regulament: "La întocmirea şi adoptarea ordinii de zi..."

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, subiect încheiat ordinea de zi. Vă rog mult! Dacă aveţi altă problemă?

Domnul Mihai Tudose:

Aţi încălcat Regulamentul, domnule preşedinte.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Subiect încheiat. Votul majorităţii a încheiat acest subiect, domnule deputat.

Domnul Mihai Tudose:

Votul majorităţii modifică Regulamentul când vom discuta despre Regulament, domnule preşedinte. Până una, alta, avem o ordine de zi cu procedură de urgenţă, pe locul 29, cu alte în faţă. La art. 81 alin. 3 spune foarte clar de ordinea de zi.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă rog să luaţi notă că prin votul plenului s-a încheiat discuţia privind ordinea de zi. Dacă aveţi...

Domnul Mihai Tudose:

Practic, luăm act că prin votul plenului aţi solicitat modificarea Regulamentului şi încălcarea Regulamentului.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, votul plenului s-a referit la solicitările pe care le-a făcut sala. În cazul în care vorbiţi, chiar liderul Grupului P.S.D. a făcut solicitarea.

Dacă există alte probleme de procedură legate de alte probleme decât ordinea de zi? Vă rog. Nu este la ordinea de zi, domnule...

Vă rog, domnule Podgorean. Vă rog, faceţi linişte, m-am asigurat că nu se va referi la ordinea de zi!

Domnul Radu Podgorean:

Stimaţi colegi,

Este vorba de explicarea votului nostru dinainte. Fac parte din acel grup de deputaţi şi senatori care vor fi observatori la Parlamentul European începând de luni. Ne va fi foarte greu să explicăm acolo şi să convingem membrii Parlamentului European că în România, care declară peste tot că doreşte să respecte data integrării de 1 ianuarie 2007, votul pentru legile integrării este întotdeauna pe ultimul loc, loc la care nu se mai ajunge niciodată. Acest lucru îi voi spune colegilor noştri din Parlament. Am să le spun: "Pregătiţi-vă, pregătiţi bugetul, dar nu pentru 2007, ci pentru 2020, pentru că atunci vom termina noi problemele importante care ţin de Regulament!".

Că lucrurile stau aşa, am fost surprins să constat că colegi de-ai mei care sunt aici în sală, au fost cu mine la Cotroceni, cu puţin timp înainte şi preşedintele, informat cu privire la faptul că o parte dintre observatori nu doresc să facă deplasarea luni la Strasbourg, pentru că trebuie să asigure votul la Regulament, domnia sa, cu înţelepciunea unui şef de stat a spus: (Râsete şi aplauze din partea P.S.D.) "Daţi-le încolo de fleacuri! Integrarea este problema reală a României!". Şi avea dreptate. (Râsete în sală). Dar chiar şi cei de la P.D., care întotdeauna ţin cont de ceea ce gândeşte numai preşedintele, nici măcar nu apucă să spună şi ei respectă, de data aceasta nu respectă invitaţia preşedintelui dânşilor de partid.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule Iulian Iancu, aţi fost înscris la cuvânt mai devreme.

Îmi cer scuze dacă nu v-am văzut. Vă rog, nu la ordinea de zi. Dacă aveţi alte probleme la hotărâre?

Domnul Iulian Iancu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doar pe explicaţia votului nostru şi vreau să avem o abordare de data aceasta realmente foarte serioasă. S-a trecut foarte uşor peste ceea ce s-a declarat acum două ore de către primul ministru al României.

Vreau să vă spun că domnia sa s-a adresat printr-un apel...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, o secundă! Vă rog, nu vă enervaţi! Poate să se întâmple ceva şi ar fi neplăcut! Este cald. (Se adresează unui domn deputat din sală.)

Vă rog frumos, aveţi cuvântul.

Domnul Iulian Iancu:

Spuneam că acum două ore primul ministru a făcut un apel tuturor parlamentarilor români, într-o declaraţie făcută în faţa televiziunilor, subliniind faptul că în urma şedinţei de astăzi, condusă de domnia sa, privind aprobarea legilor şi condiţionalităţile din scrisoarea de avertizare adresată României de către Comisia Europeană, domnia sa consideră că în momentul de faţă dezbaterile din Parlamentul României sunt blocate, sunt tergiversate şi că, pe fond, prioritatea ţării o reprezintă aprobarea acestei legislaţii...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, la problemă, vă rog.

Domnul Iulian Iancu:

Nu, este explicaţia votului.

Vreau să vă spun, însă...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat...

Domnul Iulian Iancu:

Eu am încercat să explic votul nostru tocmai pentru a sublinia faptul că dumneavoastră...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, l-a mai explicat şi domnul Podgorean!

Domnule deputat, l-a explicat şi domnul Podgorean. Cutuma este: un reprezentant din partea fiecărui grup parlamentar.

Domnul Iulian Iancu:

Au fost două voturi, domnule preşedinte, dacă-mi permiteţi?! Şi, daţi-mi voie să închei printr-un singur mesaj: nu este posibil să continuăm într-o astfel de atmosferă şi este inadmisibil ca noi să acceptăm să facem acest joc demagogic, când toată acuzaţia la adresa clasei politice este la adresa noastră, a parlamentarilor.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Nu vă mai agitaţi, stimate coleg! V-am rugat, este cald şi ar fi păcat să păţim ceva! Vă rog mult! Unii dintre noi suntem şi supraponderali şi nervozitatea, căldura, ne creează probleme.

Domnule deputat, vă rog să încheiaţi, aveţi o propoziţie.

Domnul Iulian Iancu:

Închei, domnule preşedinte, spunând următorul lucru: dacă astăzi noi asistăm la săgeţi trimise din partea domnului preşedinte către premier, din partea premierului către parlamentari şi în România observăm o altă realitate. Faptul că astăzi a murit pun om, că 7 judeţe sunt sub ape, iar noi ne permitem în continuare să avem o astfel de abordare şi să mai sacrificăm o zi, e pe lista pe care tocmai primul ministru al majorităţii a anunţat-o ca fiind prioritară, cred că este inadmisibil pentru noi, ca responsabili ai unei clase politice atât de acuzată, să încercăm să schimbăm aceste lucruri.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Stimaţi colegi,

Din moment ce nu este nici un subiect pus pe în discuţie, la ce faceţi intervenţie? (Se adresează mai multor deputaţi care doresc să ia cuvântul).

Daţi-mi voie să vă întreb la ce vreţi să faceţi intervenţii? Staţi o secundă, să anunţ unde suntem pe ordinea de zi şi dacă aveţi după aceea de făcut intervenţii, cu toată plăcerea! Dar am terminat de votat probleme legate de ordinea de zi, am explicat voturile, vreţi şi dumneavoastră să explicaţi votul? La ordinea de zi? Vă rog, luaţi cuvântul.

Domnul Dan Horaţiu Buzatu:

Domnule preşedinte şi stimaţi colegi,

Propunerea pe care v-o fac, în numele Grupului Partidului Naţional Liberal, este de a continua toate discuţiile pe care le doriţi dumneavoastră să le purtăm, până când vom reuşi, în sfârşit, să trecem la discutarea cel puţin a punctului 1 de pe ordinea de zi. Şi vă rog, domnule preşedinte, să supuneţi la vot propunerea pe care v-am făcut-o. Deci, foarte clar, nu plecăm de aici până când nu reuşim să discutăm cel puţin punctul 1.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimate coleg, am să vă atrag atenţia că sunt parlamentar de 9 ani, nu ştiu cine sunteţi, pe liderul dumneavoastră îl cunosc, nu sunteţi nici vicelider al grupului sau sunt eu prost informat? Sunteţi vicelider al grupului?

Domnul Dan Horaţiu Buzatu:

Sunteţi cum doriţi dumneavoastră, numele meu este Horaţiu Buzatu şi sunt deputat de Dolj. Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule Buzatu.

Domnul Crin Antonescu este liderul grupului. Dacă are această propunere, să o facă, sigur, o pun în discuţie. Dacă domnul Antonescu nu face propunerea, nu o pun în discuţie, doar liderul grupului poate să facă o asemenea propunere. Sigur, în acelaşi timp...

Domnule Crin Antonescu, vă rog, luaţi cuvântul.

Domnul George Crin Laurenţiu Antonescu:

Domnule preşedinte,

În primul rând, confirm identitatea colegului meu pe care l-aţi văzut aici... (Râsete în sală).

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog să mă credeţi că l-am crezut pe cuvânt. Deşi are o ţinută mai puţin obişnuită pentru Camera Deputaţilor, l-am crezut pe cuvânt. Pare un om foarte serios domnul Buzatu.

Domnul George Crin Laurenţiu Antonescu:

Este foarte serios şi, într-adevăr, domnia sa a făcut această propunere, o reiau eu, dacă dumneavoastră vă face plăcere. Eu am zis că v-aţi săturat să mă tot vedeţi aici, eu mă pregătesc pentru confruntarea cu Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi atac la instituţiile statului. O reiau şi eu, o reformulez, dacă doriţi. Şi anume, această propunere constă şi vă rog să o supuneţi la vot, să continuăm discuţiile în această seară, în această noapte, până când ajungem cel puţin la punctul 5 din Regulament.

Mulţumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii).

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Am reţinut propunerea, începem discuţiile pe propunerea dumneavoastră.

Domnul Zgonea.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu îi aduc aminte distinsului coleg care a chiulit la ultimul Comitet al ordinii de zi, că nu are această posibilitate conform Regulamentului şi doar Comitetul ordinii de zi stabileşte programul de lucru şi ordinea de zi.

Din această perspectivă, dumneavoastră, aici, nu puteţi să schimbaţi programul propus de Biroul Permanent şi votat. Deci, până la ora 21,00, aşa cum scrie în ...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, daţi-mi voie să vă informez că eu cunosc Regulamentul, cred, suficient de bine şi am înţeles propunerea domnului Crin Antonescu în felul următor: domnia sa propune o convocare a Biroului Permanent şi a COZ-ului, care să hotărască prelungirea programului până la ... Aceasta este interpretarea corectă! Şi, sigur, că sunt de acord şi am să o supun votului dumneavoastră în momentul în care această problemă va veni în discuţie.

Dar, până atunci, domnul Bogdan Olteanu.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, am funcţia de preşedinte prin diverse foruri.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Întrucât programul de lucru de astăzi al Camerei Deputaţilor a fost supus votului în Camera Deputaţilor de către domnul preşedinte de şedinţă, e clar că şi modificarea programului de lucru al Camerei Deputaţilor poate fi supusă votului. Drept care, domnule preşedinte, întrucât aţi fost de acord să supuneţi programul de lucru, vă rog să supuneţi votului şi modificarea programului de lucru.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, am să mă gândesc... (Râsete, aplauze ale opoziţiei.)

Domnul Nicolicea.

Am să analizez ce aţi sus dumneavoastră, domnule deputat, că nu luaţi cuvântul şi eu să nu vă ascult, vă ascult cu toată responsabilitatea, tot respectul şi toată prietenia.

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnule viitor preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Nu trebuie să încercaţi să ajungeţi la scaunul respectiv chiar călcând peste regulament, este foarte subţire şi foarte uşor, vă fac cadou unul.

Art. 83: "Proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru sunt săptămânale şi se aprobă de Comitetul ordinii de zi".

Art. 84: "Modificarea ordinii de zi sau a programului de lucru se aprobă de Comitetul ordinii de zi, la cererea Biroului permanent, în cazuri excepţionale".

Deci, chiar dacă este un caz excepţional - şi dumneavoastră sunteţi un caz excepţional - cred că are dreptate domnul preşedinte de şedinţă, şi anume să solicitaţi prin reprezentanţii dumneavoastră să se întrunească Biroul, care să facă o propunere de modificare Comitetului ordinii de zi, care să ne prezinte după aceea ordinea de zi cea nouă, aşa cum a propus colegul, cel care este un om foarte serios, din Dolj, şi pe care îl credem pe cuvânt.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat,

Am reţinut şi propunerea domnului Olteanu şi a dumneavoastră.

Vă rog, 2 minute, domnule Olteanu, dacă doriţi să ne consultăm un pic, pentru că nu mi-a fost clar la ce vot v-aţi referit şi n-aş vrea să iau o decizie fără să îmi fie clar.

Domnul Crin Halaicu..., Antonescu, sunt obosit, îmi cer scuze, m-a anunţat că-şi retrage propunerea şi, deci, nu mai am ce să supun la vot.

Voci din Opoziţie:

Serioşilor!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Deci, ne întoarcem, suntem la pct. 1 de pe ordinea de zi. Pct. 1 se numeşte: "Proiectul de Hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaţilor". (Vociferări.)

Discuţii. Primul punct este cel referitor la discuţii generale.

Domnule deputat, doriţi, aveţi?

Invit Comisia de Regulament să ia loc aici, sus.

Domnul Emilian Vasile Cutean:

Vroiam să vă spun că la art. 81 pct. 5 este specificat următorul text: "Cererile Preşedintelui României, rapoartele şi declaraţiile primului-ministru se înscriu cu prioritate pe ordinea de zi".

Domnul prim-ministriu tocmai a făcut o declaraţie publică la postul naţional de televiziune. (Vociferări ale Majorităţii.) Eu cred că înainte de dorinţele dumneavoastră trebuie să aplicăm regulamentul!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimate coleg,

Am spus că nu mai discutăm probleme legate de ordinea de zi, îmi pare rău că vă dezamăgesc, nu am să discut acest lucru.

Vă rog, luaţi loc în bănci, ca să putem continua discuţiile!

Rog comisia să ia loc în...

Nu se aude ce vorbesc eu? Nu se aude? Îmi cer scuze dacă nu se aude, n-aş vrea să vă deranjez şi mai tare.

Rog comisia să ia loc.

Înaintea discuţiilor generale, sigur, urmează comisia să prezinte raportul şi raportul suplimentar.

Suntem la raport, s-a stabilit ca vicepreşedintele comisiei, din câte am fost informat, să prezinte raportul comisiei la proiectul de hotărâre.

Vă rog, comisia, prezentaţi raportul.

(Către domnul deputat Eugen Nicolicea, care şi-a exprimat dorinţa să intervină.) După prezentarea raportului, vă dau cuvântul la procedură, pentru că acum nu ştiu la ce putem avea procedură.

Domnul Mircea Teodor Iustian:

Raport privind Proiectul de Hotărâre de modificare a Regulamentului Camerei Deputaţilor.

În şedinţa... Nu se aude?

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimaţi colegi,

Vă rog să faceţi linişte, să-l ascultaţi pe colegul nostru, care ne prezintă raportul comisiei la hotărâre.

Domnul Mircea Teodor Iustian:

Da, acum se aude.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mult mai bine!

Domnul Mircea Teodor Iustian:

Pentru că unii colegi au cerut să mă prezint, mă numesc Iustian Mircea, fac parte din Grupul naţional liberal, Comisia pentru Regulament.

Raport privind Proiectul de Hotărâre de modificare a Regulamentului Camerei Deputaţilor.

În şedinţa din 2.03. 2005, Biroul permanent a hotărât ca, pe baza propunerilor formulate de către deputaţi şi de către grupurile parlamentare, să fie modificat şi completat Regulamentul Camerei Deputaţilor. Ca urmare a acestei decizii, cu Adresa nr. 54 DST/3.03.2005, Comisia pentru regulament a fost sesizată în vederea întocmirii Proiectului de Hotărâre de modificare a Regulamentului Camerei Deputaţilor şi a Raportului comisiei privind admiterea sau respingerea propunerilor de modificare şi completare a unor prevederi din regulament.

Termenul de întocmire a acestor documente a fost stabilit pentru data de 31 mai 2005.

Având în vedere că au fost formulate de către deputaţi un număr de peste 800 de propuneri, Comisia pentru regulament a solicitat acordarea unui nou termen. Biroul permanent a aprobat, în şedinţa din data de 23.05.2005 acordarea unui nou termen, respectiv data de 1.09.2005.

În baza atribuţiilor stabilite în art. 58 pct. 15, propunerile de modificare a regulamentului au fost discutate de către membrii comisiei şi în urma dezbaterilor au fost adoptate cu modificări sau respinse, după cum rezultă din raportul anexat.

Raportul comisiei a fost adoptat cu 5 voturi pentru şi 2 voturi contra.

Pe baza propunerilor şi a amendamentelor admise, cuprinse în prima parte a raportului, s-a întocmit Proiectul de Hotărâre de modificare a Regulamentului Camerei Deputaţilor, pe care membrii comisiei l-au adoptat cu 5 voturi pentru, 2 voturi contra şi au decis să-l supună plenului Camerei, împreună cu raportul, spre dezbatere şi adoptare, în conformitate cu prevederile art. 67 şi ale art. 76 alin. 1 din Constituţia României şi ale art. 216 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

În plus, aş vrea să informez plenul Camerei, din partea Comisiei pentru regulament, că modificarea Cap. IV privind Statutul deputatului a fost amânată, în vederea punerii în acord cu Legea privind Statutul parlamentarului, lege ce urmează în prezent procedurile parlamentare.

Îmi permiteţi ca, în continuare, în baza solicitării Biroului permanent, ca urmare a hotărârii plenului, să dau citire raportului suplimentar.

Raport suplimentar asupra Proiectului de Hotărâre de modificare a Regulamentului Camerei Deputaţilor, rezultat în urma examinării avizului transmis de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi privind constituţionalitatea prevederilor proiectului respectiv.

În şedinţa din data de 15 septembrie 2005, plenul Camerei Deputaţilor a hotărât emiterea unui aviz asupra constituţionalităţii dispoziţiilor cuprinse în Proiectului de Hotărâre de modificare a Regulamentului Camerei Deputaţilor, rezultat în urma examinării avizului transmis de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

În data de 16.09.2005, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a elaborat un aviz favorabil la Proiectului de Hotărâre, cu privire la constituţionalitatea prevederilor acest proiect.

Prin Decizia nr. 54 DST/20.09.2005, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a solicitat Comisiei pentru regulament să examineze avizul transmis de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi asupra proiectului de hotărâre şi să întocmească un raport suplimentar.

Întrunită în data de 20 septembrie 2005, Comisia pentru regulament a decis cu 5 voturi pentru şi 2 contra să-şi însuşească avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi a întocmit prezentul raport suplimentar, prin care comisia menţine proiectul de hotărâre şi raportul în forma iniţială, şi au decis să le supună plenului Camerei spre dezbatere şi aprobare, în conformitate cu prevederile art. 67 şi art. 76 alin. 1 din Constituţia României şi ale art. 216 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art. 55 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest raport suplimentar conţine şi punctul de vedere contrar, al membrilor comisiei care nu şi-au însuşit avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. În conformitate cu acelaşi articol, expun şi motivarea.

Motivarea acestui punct de vedere este următoarea: la lucrările Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi din data de 16.09.2005, în care s-a emis avizul solicitat, nu s-a realizat nici o dezbatere privind constituţionalitatea celor 371 de amendamente admise, singura procedură realizată a fost supunerea la vot a propunerii de acordare a unui aviz favorabil. De asemenea, în lipsa Opoziţiei de la lucrări, au existat contestări nesoluţionate privind existenţa cvorumului de lucru. În consecinţă, semnatarii acestui punctului de vedere, care au votat contra, consideră că avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi nu este relevant pentru a constitui motivarea unui raport suplimentar, problema neconstituţionalităţii unor acte rămânând deschisă.

Susţinătorii acestui punctului de vedere sunt domnul deputat Ioan Bivolaru, PSD, şi doamna deputat Vasilescu Lia Olguţa, PRM.

Semnează raportul suplimentar preşedintele Comisiei pentru regulament a Camerei Deputaţilor, domnul deputat Ioan Bivolaru, şi secretarul Comisiei pentru regulament, domnul deputat Daniel Buda.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat Iustian.

Deci, au fost prezentate raportul comisiei şi raportul suplimentar.

Procedură la această problemă, domnul Nicolicea.

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnule preşedinte,

Când s-a vorbit despre Comisia pentru Regulament, s-a invocat art. 58 alin. 15 şi s-a vorbit că acest raport a fost făcut în conformitate cu acest articol şi acest alineat. Reamintesc plenului că la discuţia pe care am avut-o înainte de a trimite pentru aviz de constituţionalitate la Comisia juridică că una din obligaţiile Comisiei pentru regulament este studierea şi informarea operativă a Camerei şi a Biroului permanent despre procedurile parlamentare din alte state sau din adunări parlamentare paneuropene.

Ei, bine, această obligaţie pe care trebuiau să o facă era evident că trebuiau să o facă înainte de a prezenta acest raport. Am solicitat şi data trecută să fie făcută, iar domnul preşedinte Bivolaru a mărturisit că nu au o astfel de informare, pe care să ne-o facă, datorită faptului că această comisie a lucrat sub presiunea timpului.

Cred că de atunci au trecut câteva zile bune, această presiune a timpului nu a mai stat, şi aş dori să se facă această informare. În caz contrar, solicit să trimitem raportul înapoi la Comisia pentru regulament, pentru ca să fie însoţit de o informare în ceea ce priveşte practicile din ale Parlamente ale ţărilor europene şi din alte organisme paneuropene.

Deci, propunerea mea este că dacă această informare nu există comisia să se retragă şi să o facă, pentru ca deputaţii să voteze în cunoştinţă de cauză.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Preşedintele comisiei, conform art. 58 alin. 15, aveaţi această datorie, vă rog să ne informaţi dacă sunteţi pregătiţi să o faceţi. Sigur, în scris sau la microfon, cum va decide plenul.

Domnul Eugen Nicolicea (din sală):

Să ne dea material scris!

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Şi data trecută s-a făcut această solicitare, este corectă în principiu, deoarece una din atribuţiile acestei comisii este şi aceea de a informa plenul Camerei şi Biroul permanent în legătură cu practicile parlamentare. Vă mărturisim, Comisia pentru Regulament în plenul ei, că unul din principalele obiective pe care le-am avut la momentul constituirii acestei comisii a fost să ne creăm o bază de date privind practicile parlamentare, constituţiile unor state europene în primul rând, şi, de asemenea, regulamente ale Parlamentelor europene.

În acest moment, declarăm plenului Camerei Deputaţilor că am reuşit să colecţionăm 25 de regulamente ale Parlamentelor europene, o parte din acestea le avem, cu posibilitatea de a le studia direct, o parte le-am dat la tradus din diversele limbi pe care am reuşit să facem rost de ele. Deci, din acest punct de vedere, am declarat data trecută şi susţin şi acum, comisia nu are, în acest moment, posibilitatea să prezinte această informare asupra acestor practici, decât numai în câteva cazuri.

Dacă este... şi plenul solicită şi plenul aprobă în procedura respectivă, comisia este dispusă se retragă şi să realizeze o astfel de informare, cu materialele şi documentarele pe care le are acum la dispoziţie.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Nicolicea, pentru că dânsul a ridicat problema.

Domnul Eugen Nicolicea:

Ca şi data trecută, nu am de făcut nici un fel de propunere, vă spun că acesta este un atribut imperativ: informarea operativă a Camerei! Nu "la solicitarea Camerei", nu "la solicitarea preşedintelui", nu "la solicitarea unui deputat"! Deci, vă rog să vă faceţi datoria, şi dacă nu puteţi să o faceţi acum, o să o faceţi altă dată, nu e nici un fel de problemă! Nu avem de supus la vot respectarea Regulamentului! Acelaşi lucru l-am spus şi domnului preşedinte de şedinţă Adrian Năstase.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da, domnule deputat.

Domnul Mihai Tudose.

Domnul Mihai Tudose:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Şi la acest articol, solicit să respectăm regulamentul şi să nu supuneţi la vot încălcarea regulamentului. Sunt norme imperative care trebuie respectate: întâi ne informează şi apoi discutăm.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Stanciu. Domnule deputat, aveţi microfonul.

Domnul Anghel Stanciu:

Vă rog să-mi permiteţi, mi s-au aburit de emoţie şi ochelarii, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Eu am spus şi repet, admir activitatea Comisiei pentru regulament, pentru că a reuşit, după multe ore, să menţină în viaţă proiectul de norme privind desfăşurarea activitiţii Adunării Deputaţilor din 9 iunie 1990. În proporţie de 90% este acelaşi. Şi spun acest lucru atât prin prisma a ceea ce a spus domnul deputat Nicolicea, că nu există nici o corespondenţă cu regulamentele ţărilor din Uniunea Europeană în care dorim să intrăm, aproape sub toate aspectele.

Eu credeam că în timp de o săptămână ne vor prezenta, nu atât o informare, în sensul că "Am luat 25 de regulamente", ci principalele teze care constituie structura de rezistenţă a acestui regulament: teze care privesc organele de lucru ale Camerei - e vorba de instituţia preşedintelui, e vorba de Biroul permanent, de comisiile permanente, de comisiile de anchetă, procedura de vot, care este esenţială, şi pe care, din multitudinea de regulamente studiate, dânşii au hotărât să le obţină. Se pare că nu poate să ne facă această informare.

Ceea ce ne duce la a discuta un regulament "în orb", domnilor! Şi iau numai un singur exemplu. Sunt două tipuri de preşedinţi: preşedinţi-arbitri - speakeri, care îşi dau demisia din partidul din care provin, şi preşedinţi care aparţin unui...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat,

Acestea sunt discuţii generale şi o să vă dau cuvântul la discuţii generale, dacă... De fapt, nu o să vă dau cuvântul, că nu aveţi dreptul la discuţii generale.

Domnul Anghel Stanciu:

Este o chestiune de procedură.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Procedură, vă rog.

Domnul Anghel Stanciu:

Trebuie să prezinte aceste teze! Este un regulament, dacă îl respectaţi! Dacă nu..., asta este. Deci, supuneţi la vot.

A doua chestiune de procedură. Spune, la sfârşit, în regulament, că hotărârea privind aprobarea regulamentului se aprobă respectând procedurile de la art. 80 la 144, domnule preşedinte, aşa spune. Undeva, acolo, în cuprinsul acestor articole se menţionează că sunt motivate, şi articolele admise, şi articolele respinse.

Domnule preşedinte,

Am cerut rândul trecut şi cer şi acum, să ni se dea motivaţia! Nu pot să combat respingerea celor 70 de amendamente pe care le-am depus cu o motivaţie: "Necorelare cu amendamentele admise"!

Repet, domnule preşedinte, am, la art. 13: "Nici un amendament admis", cum pot să combat eu necorelarea care o spun dânşii, când nu am, pe partea cealaltă, nici un admis? Deci, să ne facă până mâine dimineaţă, cel puţin la cei care cer, motivaţia. Şi este obligatorie, într-un raport care însoţeşte în plen proiectul de aprobare.

Nu este nici o motivaţie! Deci, cer să se trimită, pentru a se aduce aceste motivaţii. Sau, ca să nu se spună că sunt rău-voitor, să ni se promită de către comisie că ne va spune aici, în plen, la fiecare articol respins, motivaţia reală. Altfel, înseamnă că s-a lucrat prin spate şi sunt nişte motivaţii de alt ordin.

Deci, sunt două chestiuni: ori trimiteţi, ori comisia se angajează că va prezenta motivaţia reală în plen, spre a putea aduce argumente.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Am înţeles, domnule deputat, cele două probleme.

Domnul Anghel Stanciu:

Şi a treia chestiune de procedură, domnule preşedinte...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Trei.

Domnul Anghel Stanciu:

..., 14 deputaţi, cu mine în frunte, au depus la Biroul permanent o adresă prin care au solicitat să fie acceptat un reprezentant, să prezinte chestiunile pe care le consideră necesare, la dezbateri generale. Biroul permanent ne-a trimis o adresă că, în raport cu articolul corespunzător, 95, dacă nu mă înşel, nu poate accepta.

Domnule preşedinte,

Vă rog să supuneţi plenului prin vot acest lucru, ca să se înţeleagă că cineva, un birou permanent care n-a candidat în alegeri ca Birou permanent, bagă pumnul în gură reprezentanţilor poporului! Pentru că în Constituţie scrie clar: "Deputaţii şi senatorii sunt reprezentanţii poporului"! Cum putem noi, 14, să ne spunem punctul de vedere, dacă acum, când se modifică Regulamentul, deci, când se modifică Regulamentul, nu suntem lăsaţi să încercăm să-l modificăm?

Păi, dacă nu suntem lăsaţi, atunci înseamnă că nici schimbările posibile nu se fac decât prin revoluţie. Nu vrem noi, 14, să facem o revoluţie, dar, totuşi, să ni se dea cuvântul, să ne spunem punctul de vedere.

Văd că anumiţi colegi nu doresc. Păi, dacă nu doriţi, de ce aţi mai venit aici? Că rămâneaţi în '89, când nu aveai voie să vorbeşti!

Voci din PRM:

Gata!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat,

Am reţinut cele trei propuneri de procedură.

Domnul Anghel Stanciu:

Am făcut scris, rog plenului să supuneţi şi plenul să hotărască că nu avem voie să vorbim.

Vă mulţumesc pentru atenţie şi mulţumesc colegilor pentru răbdare.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Am reţinut trei propuneri pe care le-aţi făcut.

Vă rog, domnule deputat. Domnule deputat, mă iertaţi, e vina mea, dar sunteţi elegant şi îmi permiteţi să-l invit pe domnul deputat la microfon.

Domnul Radu Podgorean:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu cred că putem realiza un compromis vizavi de problema ridicată de colegul Nicolicea. Într-adevăr, textul de lege spune sau stabileşte ca atribuţie a Comisiei pentru regulament: "Studierea şi informarea operativă a Camerei şi a Biroului permanent despre procedurile parlamentare din alte state".

Aşadar, această obligaţie eu cred că este şi în spiritul şi în litera regulamentului, dar şi pragmatic, ca, atunci când dezbatem articolele cu privire la principalele instituţii ale Camere, Comisia pentru regulament să vină cu o prezentare sumară a prevederilor din regulamentele celorlalte state europene. Altminteri, nici nu este posibil, practic, şi nici teoretic, ca, acum sau înainte de a începe dezbaterile, Comisia pentru regulament să prezinte la toate cele 217 articole prevederile legale incidente în această materie din dreptul celorlalte ţări principale din Uniunea Europeană.

Aşadar, cred că se poate, repet, realiza acest compromis şi v-aş ruga să supuneţi la votul plenului ca principalele prevederi din regulamentele celorlalte ţări să fie prezentate de comisie sumar, cu referire la articolele care privesc principalele instituţii, respectiv: preşedinte, Birou permanent, comisii speciale de anchetă, comisii permanente ş.a.m.d.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat,

Vreţi să luaţi cuvântul? Vi-l dau cu cea mai mare plăcere. Nu doriţi? Vă mulţumesc.

Domnule Cristian Dumitrescu, aveţi cuvântul.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Cred că în legătură cu acest aspect, prevăzut expresis verbis în regulament avem o mare problemă. Această problemă derivă din oportunităţile activităţii noastre în această perioadă, pentru că eu pot să înţeleg - şi a spus acest lucru preşedintele de comisie şi regret acest fapt - că nu s-a luat în discuţie şi nu s-a analizat, aşa cum litera regulamentului prevede, atunci când a fost elaborat acest proiect de regulament, care sunt procedurile similare în ţările membre ale Uniunii Europene. Acest lucru reprezintă o hibă, reprezintă un lucru peste care nu putem să trecem.

Dar eu vă întreb pe dumneavoastră şi întreb şi comisia, în momentul în care noi mai avem doi ani sau mai puţin până la integrarea în Uniunea Europeană, în care săptămâna viitoare urmează să meargă în Parlamentul European un grup de 35 de parlamentari români din toate grupurile parlamentare ca euro-observatori, dacă, cumva, Comisia pentru regulament a luat în discuţie, măcar a luat în discuţie, prevederile existente în legătură cu procedurile regulamentare din Parlamentul European? Din Parlamentul European!

Eu fac o distincţie foarte clară între Parlamentele naţionale şi Parlamentul European, deci, nu creăm bază de confuzie. Însă adaptarea legislaţiei României, acquis-ul comunitar, la regulamentele, la procedurile Uniunii Europene sunt obligatorii.

Eu constat, gravitatea este foarte mare, că în legătură cu însăşi instituţia către care ne îndreptăm, inclusiv noi, europarlamentarii, săptămâna viitoare, nu a fost luată în discuţie! Şi o să vă dau un exemplu, care este foarte clar că nu s-a luat în discuţie acest lucru.

În Parlamentul European, preşedintele Parlamentului este reprezentant al unui grup minoritar, este reprezentant al socialiştilor, domnul Jose Barosso, el nu este reprezentant al majorităţii. Este ales de Parlament, deşi este reprezentant al unui grup minoritar. al doilea grup ca importanţă, foarte important Partidul Socialiştilor Europeni, dar minoritar.

Ce propune Regulamentul Camerei Deputaţilor astăzi? Ca majoritatea să fie reprezentată la conducerea Camerei şi să permită alternanţa în condiţiile în care se schimbă majoritatea. Deci, este clar că avem o reglementare împotriva a ceea ce există în Parlamentul European.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Care este procedura pe care o propuneţi, domnule deputat?

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Toată această susţinere derivă din faptul că avem absolută nevoie din partea Comisiei de regulament cel puţin în ceea ce priveşte aceste câteva proceduri, procedura din Parlamentul European şi din câteva parlamente, să se satisfacă această solicitare, această obligativitate imperativă a Regulamentului, de a prezenta o informare care trebuia să fie conţinută în raportul Comisiei, cel puţin ca un paragraf de trei rânduri dacă nu vreţi să facem un lucru serios şi să facem, pur şi simplu, o chestiune de procedură.

Dar nu putem să trecem peste acest aspect. Este, cred, normal să se completeze raportul cu acest aspect, pentru că în ceea ce priveşte celelalte aspecte, inclusiv avizul Comisiei juridice, despre care probabil că o să vorbim, lucrurile sunt foarte clare, că nu s-au respectat. Dar această obligaţie legată de integrarea noastră în Uniunea Europeană cred că este minimală, dincolo de aceasta nu putem să trecem.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Am reţinut, domnule deputat.

Deci eu am reţinut trei probleme care au fost ridicate la probleme de procedură în acest moment: art. 58 pct. 15 şi am două propuneri diferite de a fi rezolvate. Una aţi susţinut-o dumneavoastră şi două propuneri pe care le-a făcut domnul deputat Stanciu. Una la care aş dori să-i răspund pe loc, cea referitoare la tratarea celor 14 independenţi ca şi un grup parlamentar, scrisoare care a fost primită, sau material care a fost primit de către Biroul permanent. Biroul permanent a hotărât, studiind Regulamentul, că Grupul celor 14 independenţi nu poate fi tratat ca un grup politic. Aceasta a fost decizia Biroului permanent, deci nu poate primi cuvântul la dezbateri generale, urmând, sigur, ca în restul procedurilor parlamentare această prezenţă a colegilor la microfon să fie permisă, bineînţeles.

Eu am înţeles că domnul deputat Stanciu nu este de acord cu poziţia Biroului permanent şi propune ca plenul să dea şi el un vot în această problemă. Aceasta a fost, dacă am reţinut, propunerea dumneavoastră.

Eu vă repet, Biroul permanent a hotărât că nu se aplică. Am înţeles, domnule Stanciu care a fost propunerea şi, când va fi momentul respectiv, o voi supune votului.

Cealaltă problemă a fost cea referitoare la motivaţie. Este adevărat, şi eu mă uit la amendamente respinse, art. 1 - amendamentul respins este precizat. Motivarea, precizările sunt super. Nu-mi dau seama ce-a vrut să spună această motivare, probabil că va fi nevoie de o oarecare motivare în momentul respectiv.

Aici au fost două propuneri. O propunere ca să se trimită raportul înapoi, la Comisie, şi să se refacă motivaţiile sau, să se decidă ca motivaţiile pentru care au fost respinse amendamentele să fie aduse completate la fiecare articol în parte.

Voi supune şi aceste două variante votului dumneavoastră.

Referitor la art. 58 pct. 15, au fost două propuneri, ca să termin cu a treia propunere pe care am reţinut-o şi anume să retrimitem raportul la Comisie. Practic, să suspendăm discuţiile pe Regulament şi Comisia să vină să ne prezinte conform art. 58 pct.15 "Studierea şi informarea operativă a Camerei" şi textul curge sau să hotărâm ca la fiecare articol important din Regulament, la fiecare moment important, Comisia să vină să ne prezinte care este situaţia în parlamentele naţionale sau paneuropene.

Au fost cele trei probleme cu cele două soluţii la fiecare pe care eu le-am reţinut.

Voi încerca să supun atenţiei dumneavoastră pe rând, pentru că, dacă mergem în acest mod, nu reuşesc să... Domnul Titus Corlăţean, vreţi să nu le depunem pe rând şi toate odată, probabil.

Domnul Titus Corlăţean:

Domnule preşedinte,

Daţi-mi voie să recitesc paragraful 15, în special conceptul de operativ. Este o normă imperativă, nu este o normă supletivă este obligaţia care nu se supune la vot, obligaţia pentru comisia competentă de a analiza, deci trebuie să analizeze mai întâi şi de a prezenta procedurile respective. Operativ înseamnă mâine, poimâine, nu mâine-poimâine-răspoimâine ceea ce nu intră în conceptul de operativ.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da, domnule deputat. Am reţinut această chestiune.

Domnule Cristian Rădulescu, aveţi cuvântul. Deci cădem de acord că discutăm art. 58 pct. 15, ca să-l terminăm pe acesta.

Domnul Cristian Rădulescu:

Asta discutăm, domnule preşedinte.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc.

Domnul Cristian Rădulescu:

Remarcaţi că am păstrat calmul şi nu am intervenit atâta vreme cât am avut percepţia că dumneavoastră asiguraţi corectitudinea şi obiectivitatea discuţiilor şi, până acum, trebuie să recunosc că aşa a şi fost. Aţi supus la vot, în general, lucruri care puteau fi supuse, aţi dat cuvântul cui trebuia, n-aţi prea limitat intervenţiile care s-au abătut mult de procedură dar, în final, una peste alta, eu zic că aţi asigurat cât de cât obiectivitatea discuţiilor.

Revenind însă la această chestiune art. 58 pct. 15, aici chiar nu aveţi ce supune la vot, fiindcă nu are nici o legătură această prevedere cu procedura legislativă. Articolul respectiv, o spun pentru toţi colegii, se referă la atribuţiile şi obligaţiile Comisiei pentru regulament şi aici, după cum ştim, este vorba de o documentare pe care Comisia ar putea sau trebuie să o prezinte din când în când plenului, referitor la ceea ce se mai întâmplă pe linia regulamentului prin alte parlamente.

Asimilarea cu procedura legislativă este absolut forţată şi, de altfel, noi am avut unele discuţii şi în plen şi în Biroul permanent referitor la felul în care această hotărâre poate fi asimilată cu o propunere legislativă. Mi s-a adus ca argument prevederea de la art. 216-217 şi, în cele din urmă, am acceptat-o, numai că aceste două articole fac trimitere, după cum ştim foarte bine, la un cu totul alt set de articole care se referă, într-adevăr, la legiferare şi este vorba de la 80 la 144. Nu are nici o legătură acest art. 58 pct. 15 cu setul de articole 80 - 144, care se referă la procedura de dezbatere a hotărârilor.

În concluzie, şi eu sunt de acord că nu aveţi ce supune votului, fiindcă excede regulamentul.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, în general vă mulţumesc pentru aprecierile pe care le-aţi făcut. Este o zi grea şi pentru dumneavoastră şi pentru mine. Nu am situaţia cea mai comodă încercând să păstrez un echilibru într-o chestiune destul de tensionată.

Nu ştiu dacă aveţi dreptate, dar mă voi gândi serios la unghiul din care dumneavoastră aţi privit problema şi eu mă gândeam la fel. Nu mă gândeam să supun la vot, mă gândeam să iau, ca preşedinte al şedinţei, o decizie în această direcţie tocmai datorită faptului că vedeam lucrurile din acelaşi unghi ca şi dumneavoastră, însă nu pot să fac acest lucru până nu termină toţi colegii să ia cuvântul pe această chestiune, cum este firesc.

Eu am reţinut însă,...

(Adresându-se domnului Valeriu Ştefan Zgonea.) Domnule deputat, sunt foarte obosit, vă rog luaţi loc în bancă. Sunt foarte obosit şi faceţi presiuni pe mine prin prezenţa lângă microfon şi nu pot să-mi spun punctul de vedere. Vă rog, luaţi loc în bancă, domnule Zgonea, şi, după ce termin de spus, vă dau cuvântul cu toată plăcerea.

Colegul de Partidul Conservator a avut o soluţie, care eu credeam că ne apropie de respectarea şi a regulamentului, pentru că eu nu-mi aduc aminte ca vreodată Comisia pentru regulament să fi făcut vreo informare şi consideram, chiar înainte de discutarea hotărârii privind regulamentul, că era important să avem o informare. Sigur, nu o vedeam ca o chestiune... facem o oprire, întrerupem astăzi discuţiile, se duce Comisia înapoi şi face informarea.

Eram înclinat pe o soluţie pe care colegul de la Partidul Conservator mi se pare că ne-a propus-o, şi anume ca pe parcursul discuţiilor, la fiecare set de articole importante, când spune preşedintele ş.a.m.d., Comisia să ne facă o informare privind care este situaţia în alte parlamente. Aşa vedeam eu lucrurile şi, mă rog, ideea nu era chiar atât de apropiată, dar colegul mi-a prezentat-o. Nu aveam de gând s-o supun votului. Sigur, dacă vor exista puncte de vedere diferite în momentul în care fac această propunere, până la urmă singurul suveran este plenul, aşa cum ştiţi foarte bine.

Domnule Zgonea, aveţi cuvântul.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Eu sunt de acord cu ceea ce a zis distinsul meu coleg, lider al Grupul parlamentar al PD în Camera Deputaţilor. Vreau să vă spun că sunt de acord pentru că există două trimiteri, o dată la art. 35 între art. 80 şi 144 referitoare la dispoziţia art. 216 şi 217. Dar, în afară de această chestiune, şi noi, Grupul parlamentar al PSD, suntem de acord ca acest proiect de hotărâre se poată asimila unui proiect de lege, aşa cum a spus distinsul meu coleg şi, din această perspectivă, vă aduc la cunoştinţă că regulamentul prevede, la dezbaterea legislativă că, pentru proiectele de legi, art. 84 pct. 4 "Proiectele de legi se înaintează Camerei Deputaţilor însoţite de avizul Consiliului Legislativ." Din această perspectivă, pentru că nu am văzut avizul Consiliului legislativ la nici unul din cei 332 de colegi şi nu cred că a fost redactat, vă rog frumos să-l retrimiteţi la Comisie pentru a lua avizul Consiliului Legislativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimate coleg,

Haideţi să stăm deocamdată la art. 58 pct. 15. Să rezolvăm această chestiune şi, după ce rezolvăm art. 58 pct. 15 revenim la propunerea pe care aţi ridicat-o.

Domnul Titus Corlăţean a luat-o mai înainte, că este mai tânăr. Voiam să-ţi dau ţie cuvântul, Ovidiu. (Adresându-se domnului Ovidiu Brînzan.)

Domnul Titus Corlăţean:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este o chestiune de coerenţă şi de logică juridică citirea unui text normativ de la început până la sfârşit pentru a respecta raţiunea acestui text. Dacă mergem direct la art. 58, la paragraful 1 este vorba de: "Comisiile permanente se aleg pe întreaga durată a legislaturii. Denumirile şi domeniile de activitate ale comisiilor permanente sunt următoarele:.." şi, la punctul 15, avem "competenţele obligatorii" ale acestei comisii, vorbim de Comisia pentru regulament.

Atunci când vorbim, la început, de domeniile de activitate, acest lucru înseamnă deopotrivă sau cumulativ şi domeniul de legiferare, la care a făcut referire liderul de grup PD, dar şi celelalte domenii. Unde legea nu distinge, nu distingem nici noi. Competenţa obligatorie este valabilă în toate cazurile, fie că vorbim de competenţă legislativă propriu-zisă, fie speţa în cauză. Deci este o obligaţie care nu se supune votului. Pur şi simplu trebuie respectată.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Ovidiu Brînzan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Suntem în situaţia în care vorbim despre un nou regulament despre care, cu toţii sperăm, să fie mai bun decât cel existent la ora actuală. Însă, vă reamintesc celor care, poate, au uitat, că discuţiile din acest moment se desfăşoară strict în baza regulamentului existent. Strict în baza lui. Iar acest regulament spune, absolut foarte clar, că este obligaţia Comisiei pentru regulament să ne prezinte o informare despre practicile din celelalte parlamente, pentru a putea vota în cunoştinţă de cauză, nu aşa cum dumneavoastră, poate, aveţi dorinţa să o faceţi.

Şi, în acest context, avem doar două variante: fie aplicăm litera legii, fiindcă regulamentul Camerei Deputaţilor, în România, nu este negociabil, fie negociem acest regulament, dar atunci întrerupem orice discuţie, fiindcă dacă încălcăm prevederile actualului regulament, domnilor, nu are rost să mai facem un alt regulament. fiindcă nu suntem în stare să-l respectăm nici pe cel pe care îl avem.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Olteanu. Nu ştiam ce se întâmplă. În spatele unei dezbateri politice nu trebuie să existe o relaţie interpersonală proastă.

Domnul Bogdan Olteanu:

Aveţi perfectă dreptate.

Revenind la ar. 58, pct. 15, la necesitatea evidentă a informării Camerei de către Comisia pentru regulament şi salutând dorinţa opoziţiei de a termina cât mai rapid dezbaterile la regulament şi a ne întoarce la legile integrării, aş dori să vă propun să puneţi în discuţia Camerei şi să supuneţi votului varianta ca, Comisia pentru regulament să înainteze membrilor Camerei toate analizele pe care le are, în scris, pentru a fi studiate în mod competent. Este mult mai bine să le cunoaştem în scris şi să le analizăm decât să le ascultăm de la microfon.

Şi, în aceste condiţii, propunerea mea este ca în cursul dezbaterii regulamentului, dacă Comisia pentru regulament are ceva, să prezinte. Eu sunt sigur că dezbaterile de câteva luni, din Comisie, s-au făcut pe baza unei documentări. Orice documentare a existat până acum este bună, orice documentare nu a existat, înseamnă că nu a fost necesară. Dacă nu a fost necesară, înseamnă că nu este necesară nici Camerei, dacă a fost necesară şi a existat, atunci rugăm să ni se comunice în scris. Dacă nu ni se comunică în scris, înseamnă că nu avem nevoie de ea.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Bogdan Duvăz.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să spun că mi se pare interesantă intervenţia domnului deputat Olteanu pentru că, în condiţiile acestea, am putea, într-adevăr, să returnăm comisiei, în aşteptarea acestui documentar care să fie prezentat fiecăruia. Să ni se dea trei zile să-l studiem. Mi se pare chiar absolut corectă atitudinea dumnealui. După care, stimaţi colegi, haideţi să glumim mai puţin şi să ne luăm ceva mai în serios, că o să ne ia lumea foarte rău de neserioşi.

Stimaţi prieteni, povestea este foarte simplă, modificăm un regulament de Cameră. Acest lucru nu se întâmplă în fiecare zi.

Interesul dumneavoastră şi obiectivul sunt clare: vreţi să schimbaţi preşedinţii rezultaţi dintr-o majoritate pe care aţi modificat-o forţând Constituţia şi nu dumneavoastră, că nu aveaţi puterea, ci preşedintele ales. Foarte bine! Dar, dacă suntem în pasul acesta, dacă facem un nou Regulament, nu-i firesc, stimaţi prieteni, să ştim, să vedem şi să adoptăm formulele civilizate şi experimentate din alte ţări, care au - slavă Domnului! - o experienţă parlamentară, unele de sute de ani? Nu-i mai bine să ne racordăm acestui sistem pe care îl invocăm că-l dorim şi la care dorim să fim parte peste câteva 14 luni, în loc să ne grăbim să respectăm un termen de 15 septembrie, pe care, şi aşa, l-aţi pierdut?

Haideţi, stimaţi prieteni, să găsim raţional. Drumul este acelaşi. Majoritatea nu se schimbă, sper, în două săptămâni de zile. Aşa că, nu-i un risc prea mare să avem acest documentar şi trebuie să discutăm în baza lui.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte şi apreciez punctul de vedere, încă o dată, al domnului Olteanu.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Referitor la această chestiune a apărut a treia variantă pe care eu nu o luasem în calcul, aceea de a se face un documentar şi de a aştepta să vină documentarul. Sigur că există puncte de vedere diferite asupra acestei chestiuni.

Domnule Nicolicea, vă rog.

Domnul Eugen Nicolicea:

Informarea nu poate fi făcută nici după ce adoptăm regulamentul, nici în timpul regulamentului, articol cu articol, pentru că vă daţi seama ce înseamnă să compari un articol de aici cu alt articol? Pentru că nouă ne trebuie o strategie, o direcţie. Avem acum discuţiile generale. Este comisia capabilă să ne prezinte strategia generală şi direcţia în care o luăm, ca să putem să facem acea chestiune alternativă? Deci nu pot să fiu de acord cu domnul Rădulescu, că această prerogativă a Comisiei se poate face oricând. Sunt de acord că se poate face înaintea adoptării regulamentului şi nu mă deranja dacă ne-o făceau acum o lună. Am atras atenţia, n-am dorit să tragem de timp, au trecut câteva zile, mă aşteptam să avem această informare pe masă şi este doar vina Comisiei şi a puterii - mă scuzaţi, nu pot să pronunţ cuvântul putere - este vina opoziţiei noastre că nu a prezentat acest material. Deci această chestiune alternativă este valabilă dar, să zicem, începând de mâine sau de poimâine. Şi, ca să vedeţi, domnule preşedinte, noi avem un regulament care este valabil de patru ani de zile şi unii colegi nu au apucat să-l citească şi să-l înţeleagă nici acum. Dar dacă le dăm noi o informare despre un articol cu un minut înainte? Vor citi mai greu? Îl vor citi în mod sigur?

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, am reţinut punctul dumneavoastră de vedere.

Domnul Eugen Nicolicea:

În ceea ce priveşte ca soluţie, vreau să vă spun că domnul ministru Olteanu promite să fie un bun preşedinte de Cameră, soluţia dânsului de a fi informaţi corect este o soluţie bună. Aşteptăm cu toţii, cu nerăbdare, această informare în scris, pentru că este mai bine decât dacă ni se face verbal şi nu rămâne decât să gândesc că soluţia cea mai bună pentru obligativitatea Comisiei de a prezenta această informare este cea prezentată de domnul Olteanu şi anume ca la orice lege să avem în faţă o documentaţie scrisă. Până când nu avem această documentaţie scrisă cred că este obligaţia dumneavoastră de a cere Comisiei să rezolve această cerinţă care este imperativă şi care nu poate fi supusă la vot. Dar, asupra modalităţii de rezolvare se mai poate discuta până când se face ora 21, mult aşteptată de colegii din partea dreaptă, ceea ce nu-mi doresc să fac.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, nu mai facem...

Referitor la această chestiune vreau să închid discuţia. Mai este domnul Vasile Puşcaş, după care vă voi prezenta punctul meu de vedere.

Domnul Vasile Puşcaş:

Voi fi foarte scurt. S-a discutat aici de documentare referitoare la parlamente naţionale, Parlament European.

Am făcut o solicitare săptămâna trecută: compatibilizare instituţională şi rog foarte mult să se facă un studiu. Suntem acum în relaţie de observator, aveţi anumite obligaţii şi vă asigur, într-o citire repede, modul cum este structurat şi funcţionat acest regulament nu va permite parlamentului să-şi îndeplinească atribuţiile nici până în 2007 şi nici din 2007. Deci compatibilizare instituţională. Rog foarte mult un studiu foarte clar pe această temă.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Stimaţi colegi, art. 58 pct. 15 este clar. Metodele de rezolvare a sarcinilor pe care Comisia pentru Regulament le are conform art. 58, paragraful 15 au fost diferite. Eu voi merge însă pe mâna colegilor care au spus că nu am a supune la vot nimic referitor la acest punct şi voi cere Comisiei ca, la fiecare capitol important şi secţiune importantă din regulament, să prezinte care este situaţia în principalele ţări europene şi, mai ales, care este situaţia la Parlamentul European.

Şi, în acest mod, vom şti cu toţii, în momentul în care vom discuta care este situaţia în parlamentele naţionale importante, care este situaţia la Parlamentul European, vom vedea şi dacă suntem compatibili, aşa cum foarte bine domnul coleg Puşcaş a prezentat.

Vă întreb dacă sunteţi de acord cu soluţia propusă de mine.

Cine este pentru? 3 voturi pentru.

Cine este împotrivă? Marea majoritate. Nu are rost să numărăm.

Voi supune votului dumneavoastră soluţia propusă de domnul coleg Nicolicea, care a propus să suspendăm lucrările la regulament până când se face o informare de la acest microfon al Parlamentului, privind obligativitatea pe care regulamentul o stabileşte la art. 58 pct. 15.

Cine este de acord cu această propunere?

Domnul Viorel Hrebenciuc (din bancă):

Aceasta se votează?

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Modul în care se pune în practică o decizie imperativă se votează, domnule Hrebenciuc, nu dacă facem ci modul în care se pune în practică pentru că aceasta a fost în discuţie.

Am întrebat cine este pentru? 111 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? 153 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Cu 111 sau 113 de voturi pentru, 153 de voturi împotrivă, propunerea a fost respinsă.

Domnul Constantin Niţă:

Vă rog faceţi apel nominal, pentru că nu cred că sunt 153. Din experienţa pe care o am la numărat, vă spun eu că sunt cel puţin 125-130 în sală. (Proteste din partea puterii.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Conform regulamentului, apelul nominal îl stabileşte preşedintele dacă consideră înaintea votului final. Nu este cazul.

A treia propunere este propunerea domnului deputat Bogdan Olteanu care a cerut ca Comisia să informeze în scris, cu toate materialele pe care le are la ora actuală, privind regulamentele altor ţări şi regulamentul Parlamentului European, această informare în scris urmând să fie făcută cât de rapid. Domnul Duvăz a fost...

(Adresându-se domnului Nicolicea.)

Domnule deputat, am o rugăminte la dumneavoastră. Dacă faceţi presiuni pe mine, ridicând mâna, ridicându-vă în picioare, venind către microfon, nu mai pot, sunt obosit. Chiar dacă sunt 153 sau 123 în dreapta plus 111, tot sunteţi 200 şi ceva dumneavoastră şi eu unul singur. Am rugămintea prietenească, domnule Nicolicea să mă lăsaţi, să nu faceţi această presiune pe mine. Domnul Bogdan Duvăz s-a raliat propunerii domnului Bogdan Olteanu, cerând ca această informare în scris să fie făcută cât de repede. Cât de repede nu ştiu să definesc.

Îl rog pe domnul Bogdan Duvăz să spună ce a înţeles prin cât de repede.

Domnule Olteanu, vreţi să faceţi mai exactă propunerea? Că a fost destul de inexactă în termeni. (Adresându-se domnului Duvăz.)

Lăsaţi-l pe domnul Olteanu, că este a dânsului propunerea.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule preşedinte, solicitasem cuvântul pentru a-mi retrage propunerea.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Aţi retras propunerea. (Vociferări în sală, în rândul opoziţiei.)

Domnule Duvăz, vă rog.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Nu-i nimic, domnule preşedinte, că o susţin eu în continuare.

Regret că, în fine, apăruse o propunere serioasă din partea majorităţii şi retragerea ei s-au putea să descalifice majoritatea în dezbatere de astă seară. Eu susţin deci, ca în momentul în care avem la dispoziţie acest material, să ni se acorde cel puţin 72 de ore de studiu, după care să reîncepem dezbaterile pentru adoptarea hotărârii de modificare a Regulamentului Camerei Deputaţilor. Deci, ca să fiu clar, din momentul în care fiecare deputat intră în posesia acestui material - am cerut 72 de ore, pentru a putea să fie studiat şi, în funcţie de momentul în care ni se dă, atunci vom decide când reîncep dezbaterile.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Vreau să fac o precizare şi, după aceea, voi da cuvântul şi domnului deputat Tudose.

Articolul 58 pct. 15 este imperativ. Eu nu supuneam Camerei dacă se va face sau nu informarea, ci supuneam modul în care se va face această informare. Faptul că, la ora actuală, am o propunere, am s-o supun votului. Dacă nici aceasta nu trece, am să aştept din partea Camerei alte propuneri referitor la modul în care se va face informarea.

Domnul Marcu Tudor:

Văd că aţi obosit. Noi nu am obosit.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Nu încă, domnule Tudor.

Domnul Marcu Tudor: