Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,15.

Lucrările au fost conduse de domnul Dan Radu Ruşanu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Gelil Eserghep şi Gheorghe Albu, secretari.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că din totalul celor 331 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 246, sunt absenţi 85, din care participă la alte acţiuni parlamentare un număr de 32.

Pentru început, vreau să vă informez că vă puteţi exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale asupra următoarelor legi:

1. Legea pentru acceptarea Deciziei nr. 1 Comitetului Mixt România - Statul Israel din 21 februarie 2005 de amendare a Protocolului 3 privind definirea noţiunii de produse originare şi metode de cooperare administrativă, prin Acordul de Comerţ Liber dintre România şi Statul Israel, semnat la Bucureşti la 30 ianuarie 2001;

2. Legea pentru ratificarea Acordului de securitate dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Italiene privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate, semnat la Bucureşti la 6 aprilie 2005;

3. Legea pentru ratificarea Convenţiei de la Tampere privind asigurarea resurselor de telecomunicaţii pentru atenuarea efectelor dezastrelor şi acţiuni umanitare, adoptată la Tampere la 18 iunie 1998;

4. Legea pentru înfiinţarea comunei Gura Ialomiţei, judeţul Ialomiţa, prin reorganizarea comunei Mihail Kogălniceanu;

5. Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 52/2005 privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 28 ianuarie 2005, pentru finanţarea Proiectului de restructurare a transporturilor;

6. Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2005 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2002 privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 3 aprilie 2002, pentru finanţarea Proiectului de dezvoltare rurală.

În continuare, pentru modificarea componenţei nominale a Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale propune desemnarea domnului deputat Ştefan Buciuta în calitatea de membru al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

Dacă sunt comentarii? Dacă nu, vă rog, trecem la vot.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, s-a adoptat schimbarea respectivă în comisie.

În continuarea dezbaterilor, vom trece la iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi pentru şedinţa de astăzi.

Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 179/2002 privind demilitarizarea unităţilor aparatului central al Ministerului Administraţiei şi Internelor şi al structurilor subordonate acestuia. Lege organică.

Din partea comisiei?

Din partea iniţiatorului? Vă rog să vă prezentaţi.

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Începând cu anul 2002, Ministerul Administraţiei şi Internelor a cunoscut un proces de demilitarizare a structurilor sale. Mai întâi a fost demilitarizată poliţia, apoi, prin Ordonanţa nr. 179, s-a demilitarizat şi aparatul central al Ministerului Administraţiei şi Internelor, cu structurile subordonate acestuia.

Astăzi, propunem să fiţi de acord să completăm anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 179 privind demilitarizarea unităţilor aparatului central, astfel încât să se demilitarizeze şi cele două licee militare aflate în subordonate Ministerului Administraţiei şi Internelor, respectiv, Liceul militar "Neagoe Basarab" din Buzău şi Liceul militar "Constantin Brânconveanu", din Ploieşti.

Necesitatea modificării actului normativ rezultă din evoluţia procesului de demilitarizare a Ministerului Administraţiei şi Internelor şi, mai ales, şi din faptul că, inclusiv Academia de Poliţie, ca şi celelalte instituţii de învăţământ în care se pregătesc viitorii poliţişti, au fost deja demilitarizate.

Având în vedere aceste aspecte, vă adresez rugămintea de a adopta proiectul de lege în forma prezentată. Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc.

Invit biroul comisiei pentru a afecta timp privind luările de cuvânt pe articole şi durata de timp afectată dezbaterilor acestui proiect de lege.

Domnul Eugen Bejinariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunem 5 minute pentru dezbateri generale.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc.

Domnul Eugen Bejinariu:

Şi un minut pe articole.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Deci, dacă sunteţi de acord cu timpii propuşi de biroul comisiei?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Din partea grupurilor parlamentare, dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Vă rog, domnule deputat.

Domnul Marian Florian Săniuţă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Demilitarizarea Poliţiei române reprezintă una dintre măsurile de reformare a acestui sistem luate în intervalul 2001-2004 de Guvernul României, măsură apreciată în contextul derulării negocierilor pe Cap. 24 - "Justiţie şi afaceri interne", dar şi al apropierii lucrătorului de poliţie, devenit funcţionar public cu statut special, de comunităţile locale, de cetăţean.

Astăzi, ni se prezintă un Proiect de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 179/2002 privind demilitarizarea personalului: "a două licee militare din sistemul e învăţământ al ministerului, respectiv Liceul militar "Neagoe Basarab" din Buzău şi Liceul militar "Constantin Brânconveanu", din Ploieşti".

Acest proiect de lege nu pomeneşte absolut nimic despre acompanierea demilitarizării personalului cu măsuri de schimbare a statutului şi programei acestor licee, care rămân în continuare licee militare şi, poate, spunem noi, este normal să rămână aşa, atât timp cât absolvenţii acestora se pot înscrie la şcolile de jandarmi, Academia de Poliţie, secţia jandarmerie, sau chiar la Academia Militară, structuri cu profil militar.

Acestea au fost, în mod sigur, doar câteva din motivele care au dus la necuprinderea acestor licee în procesul de demilitarizare prevăzut şi iniţiat de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 179/2002.

Întrucât această măsură pe care Ministerul Administraţiei şi Internelor ne-o propune astăzi se dovedeşte a fi o măsură nepregătită, formală, întrucât Partidul Social Democrat şi-a asumat şi derulat misiunea de reformare a Poliţiei române în mandatul 2001-2004 şi încheierea cu succes a negocierilor pe Cap. 24, grupul parlamentar al partidului nostru se va abţine de la a vota acest Proiect de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 179/2002, pentru că, încă o dată spun, este o măsură formală, nepregătită, dar nu putem vota nici împotriva unei măsuri pe care am început-o noi. Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare mai doreşte cineva să ia cuvântul?

Din partea comisiei? Vă rog, raportul.

Domnul Eugen Bejinariu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art. 118 alin. 1 şi 3 din Constituţia României, republicată.

La dezbaterea proiectului de lege au participat, în calitate de invitaţi, în conformitate cu prevederile art. 51 şi 52 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, domnul Mircea Alexandru, secretar de stat pentru relaţia cu Parlamentul, domnul Florin Nan, director general adjunct al Direcţiei juridice, şi doamna Irina Alexe, consilier juridic, toţi din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor.

La lucrări au fost prezenţi 21 de deputaţi din totalul de 22 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu 14 voturi pentru şi 3 abţineri, din voturile celor prezenţi la momentul votării.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 86 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este prima Cameră.

În urma dezbaterii, în şedinţa din 6 septembrie 2005, comisia propune admiterea fără modificări a proiectului de lege.

Mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, trecem la dezbaterea pe articole.

Titlul legii.

Dacă sunt observaţii?

Cine este pentru? 106 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abţineri? 56.

Mulţumesc.

Articolul unic.

Voturi pentru? 196 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abţineri? 56.

Mulţumesc.

Fiind lege organică, votul final va fi mâine.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 360/2003 privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase.

Din partea inţiatorului?

Domnul Darius Meşca (secretar de stat, Ministerul Economiei şi Comerţului):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi parlamentari,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 360/2003 privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, vizând definirea substanţelor toxice şi foarte toxice, eliminarea restricţiilor cantitative şi măsurilor cu efect echivalent asupra comerţului, în armonizare cu acquis-ul comunitar în materie.

Totodată, Proiect de Lege presupune abrogarea Decretului Consiliului de Stat nr. 466, Legea nr. 15/1979 privind regimul produselor şi substanţelor toxice.

Legislaţia comunitară în domeniul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase a fost preluată gradual, începând cu anul 2000, prin transpunerea în legislaţia internă a directivelor în domeniul substanţelor periculoase şi în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul negocierilor aferente cap. 1 - "Libera circulaţie a mărfurilor", 9 - "Politica în domeniul transporturilor", 13 - "Politica socială şi de ocupare a forţei de muncă" şi 22 - "Protecţia mediului înconjurător".

Faţă de cele de mai sus, propunem plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 360/2003 privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase. Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc.

Din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională?

Domnul Relu Fenechiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege a fost dezbătut şi avizat în fond în procedură de urgenţă, în şedinţa din 16 septembrie 2005.

Având în vedere cele prezentate, precum şi importanţa acestui proiect de lege, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic propune plenului Camerei Deputaţilor aprobarea acestuia în forma adoptată de Senat, în şedinţa din 12 septembrie 2005.

Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

La lucrările comisiei au fost prezenţi un număr de 27 de deputaţi, din totalul de 27 de membri ai comisiei.

Potrivit art. 75 din Constituţia României, republicată, şi art. 86 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, proiectul de lege este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

În urma dezbaterilor, comisia a propus aprobarea proiectului de lege, cu unanimitate de voturi.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

La dezbateri generale, dacă doreşte cineva să ia cuvântul, din partea grupurilor parlamentare? Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mircea Duşa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Într-adevăr, Proiectul de Lege privind modificarea Legii nr. 360/2003 este important şi este în conformitate cu acquis-ul comunitar şi cu cerinţele Uniunii Europene, dar, după evenimentele petrecute în ultimele zile, mai ales, legate de transportul şi de depozitarea substanţelor chimice, credem că măsurile care au fost prevăzute în proiectul de lege nu sunt suficiente. De altfel, de la comisiile care trebuiau să dea aviz - sigur, că la comisia noastră s-a ţinut mai repede şedinţa - s-au mai făcut şi amendamente. Şi probabil că şi ministerul se gândeşte, având în vedere evenimentele care au avut loc în ultimele zile şi faptul că substanţele chimice şi cele periculoase sunt depozitate în continuare în condiţii necorespunzătoare şi chiar pe cursurile apelor, de asemenea, că sistemul de transport este aşa cum este şi, în ultimele zile, datorită inundaţiilor, şi transportul de substanţe chimice şi periculoase a avut de suferit, eu aş propune să retrimitem la comisie şi să mai lucrăm puţin, împreună cu ministerul, pe măsurile legate de transportul şi depozitarea substanţelor chimice periculoase. Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Da, mulţumesc.

Dacă mai doreşte altcineva să mai ia cuvântul? Dacă nu, supun plenului propunerea făcută de domnul deputat, de retrimitere la comisie a legii respective.

Cine este pentru? 82 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 114 voturi împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

Deci, s-a respins propunerea domnului deputat de retrimitere la comisie a legii.

Trecem la discutarea legii pe fond.

Titlul legii. Dacă sunt observaţii? Adoptat.

Art. I. Dacă sunt observaţii? Adoptat.

Art. 2 par. 1, par. 2, dacă sunt observaţii?Adoptat.

Art. 22 alin. 2, dacă sunt observaţii?

Voci din Opoziţie:

Supuneţi la vot!

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Dacă sunt observaţii!

Adoptat.

Art. 23. Dacă sunt observaţii?

Domnul Dan Nica:

Procedură!

Domnule preşedinte de şedinţă,

Este o lege extrem de importantă, care are multe probleme. N-am vrea să intrăm într-o dispută pe acest subiect. Regulamentul vă obligă să supuneţi la vot şi să număraţi voturile pentru, contra şi abţinerile. Deci, vă rog să procedaţi în consecinţă, pentru ca să putem să ştim exact ce votăm. Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Domnule coleg,

Conform regulamentului, dacă sunt observaţii, supun la vot, dacă nu sunt observaţii, nu supun la vot. Am întrebat dacă sunt observaţii. Dacă aveţi observaţii, veniţi şi faceţi observaţiile şi supun la vot. Deci, vă rog foarte mult!

Deci, art. 23. Aveţi observaţii? Adoptat.

Art. 23 alin. 2. Sunt observaţii? Adoptat.

Art. 24¹. Sunt observaţii? Adoptat.

Art. 25 alin. 1 lit. c). Sunt observaţii? Adoptat.

Art. 26 alin. 1. Sunt observaţii? Adoptat.

Art. 26 alin. 1¹. Sunt observaţii? Adoptat.

Art. II. Sunt observaţii? Adoptat.

Lege organică, votul final mâine.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive, adoptat de Senat.

Din partea inţiatorului? Din partea iniţiatorului, dacă este cineva? Vă rog.

Domnul Cătălin Ionel Dănilă (secretar de stat, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei):

Bună ziua!

Legea privind regimul materiilor explozive nr. 126/1995, cu modificările şi completările ulterioare, constituie cadrul legal pentru reglementarea activităţilor referitoare la producerea, prepararea, transportul, deţinerea, depozitarea, mânuirea şi folosirea materiilor explozive pe teritoriul României de către operatorii economici. Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei a elaborat, în temeiul Legii nr. 608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor, H.G. nr. 207/2005 privind stabilirea cerinţelor esenţiale de securitate ale explozivilor de uz civil şi a condiţiilor pentru introducerea lor pe piaţă, ca urmare a negocierilor de aderare aferente Cap. 1 - "Libera circulaţie a mărfurilor".

Prin acest act normativ s-au transpus prevederilor mai multor acte comunitare. Ca urmare, amendamentele propuse prin prezentul proiect de lege au ca scop armonizarea Legii privind regimul materialelor explozive nr. 126/1995 cu noile reglementări care transpun prevederile europene cu implicaţii în domeniu, eliminarea aspectelor conflictuale, în special eliminarea barierelor în calea liberei circulaţii a mărfurilor, mărirea cuantumului amenzilor prevăzute de lege şi reglementarea regimului materiilor explozive în unităţile care produc sau procesează materii explozive.

Mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond?

Domnul Eugen Bejinariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Propun 5 minute dezbateri generale şi un minut intervenţie pentru fiecare articol.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Dacă sunteţi de acord cu timpii propuşi de comisie?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu 5 voturi împotrivă şi nici o abţinere, s-au adoptat timpii respectivi.

Pe dezbateri generale? Vă rog, domnule deputat.

Domnul Petru Andea:

Domnule preşedinte,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

La ora actuală, în România, sunt cel puţin 5 acte normative care se referă la explozibil. Din categoria acestora fac parte şi amestecurile pirotehnice, care sunt folosite la fabricarea obiectelor de distracţie, mai ales cele artizanale.

Aş vrea să subliniez faptul că jocurile de artificii organizate de persoanele juridice în conformitate cu art. 29 alin. 5 din Legea nr. 478/2003 prevăd răspunderea autorităţilor administraţiei publice referitor la stabilirea locului, a perioadei de desfăşurare şi a măsurilor de ordine publică. Astfel de prevederi lipsesc însă în ceea ce priveşte folosirea de către persoanelor fizice a articolelor artizanale din clasele I şi II şi mai ales a microexplozibililor, deci, petardele. Acest lucru conduce la o serie de fapte care degenerează, mai ales în perioada sărbătorilor de iarnă şi, deşi legile prevăd restricţii referitoare la perioada de folosire a artificiilor, nu prevăd restricţii referitoare la locurile publice şi la măsurile de siguranţă.

Eu apreciez că formulările date în prezentul proiect de lege sunt incomplete şi că este necesară o completare a legii, prin care autorităţile administraţiei publice locale să poată decidă folosirea pe domeniul public, de către persoanele fizice, a obiectelor artizanale şi de distracţie fabricate sau confecţionate pe bază de amestecuri pirotehnice.

Pentru completare, sigur, propunerea mea este ca această lege să fie retrimisă la comisie şi să se analizeze răspunderea persoanelor fizice în legătură cu folosirea obiectelor artizanale. Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Vă rog.

Domnul Marian Florian Săniuţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu vreau să lungesc foarte mult dezbaterile generale. Cu permisiunea dumneavoastră, voi dori să spun că, dat fiind faptul că la dezbaterea acestui proiect de lege în Comisia pentru apărare nu au participat invitaţi, dat fiind faptul că acest proiect de lege nu prevede şi protecţia transporturilor şi a transportatorilor care sunt puşi în situaţia de a transporta materiale explozibile, nu în ultimul rând, datorită faptului că valoarea amenzilor prevăzute pentru nerespectarea regimului materialelor explozive şi în special în perioada de iarnă, aşa cum spunea colegul nostru, reprezintă, la acest moment - mă refer la acest cuantum, sume care pot fi achitate uşor şi care în nici un caz nu îşi îndeplinesc misiunea de a feri copiii, persoanele în vârstă şi pe noi toţi de ceea ce se întâmplă în perioada Crăciunului, susţin ideea retrimiterii la comisie şi rediscutării acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc, domnule deputat Săniuţă.

Vă supun la vot propunerea făcută, de retrimitere la comisie a legii respective.

Cine este pentru? 82 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 110 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere. S-a respins propunerea de trimitere la Comisie.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Titlul legii. Dacă sunt observaţii? Adoptat.

Art. I dacă sunt observaţii? Adoptat.

Art. 1 dacă sunt observaţii? Adoptat.

Art. 2 dacă sunt observaţii? Adoptat.

Art. 3 dacă sunt observaţii? Adoptat.

Art.4 dacă sunt observaţii? Adoptat.

Art. 5 dacă sunt observaţii? Adoptat.

Art. 8 dacă sunt observaţii? Adoptat.

Art. 9 dacă sunt observaţii? Adoptat.

Art. 9 bis dacă sunt observaţii? Adoptat.

Art. 10, observaţii? Adoptat.

Art. 12, observaţii? Adoptat.

Art. 14, observaţii? Adoptat.

Art. 15, observaţii? Adoptat.

Art. 16, observaţii? Adoptat.

Art. 17, observaţii? Adoptat.

Art. 18, observaţii? Adoptat.

Art. 19, observaţii? Adoptat.

Art. 21, observaţii? Adoptat.

Art. 25, observaţii? Adoptat.

Art. 26 observaţii? Adoptat.

Art. 27 observaţii? Adoptat.

Art. 32 observaţii? Adoptat.

Art. 34 observaţii? Adoptat.

Art. 35 observaţii? Adoptat.

Art. 37 observaţii? Adoptat.

Art. II observaţii? Adoptat.

Art. III observaţii? Adoptat.

Legea în ansamblul ei.

Cine este pentru? 118 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 72 de voturi împotrivă.

Abţineri? 15 abţineri.

Legea a fost adoptată. Vă mulţumesc.

Punctul următor pe ordinea de zi. Proiectul de Lege privind organizarea activităţii de transfuzie sanguină în România, donarea de sânge şi componente sanguine de origine umană precum şi asigurarea calităţii şi securităţii sanitare, în vederea utilizării lor terapeutice.

Din partea iniţiatorului.

Domnul Szekely Ervin Zoltan (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de Lege privind organizarea activităţii de transfuzie sanguină în România, donarea de sânge şi componente sanguine de origine umană, precum şi asigurarea calităţii şi securităţii sanitare în vederea utilizării în scop terapeutic este cadrul legal general pentru aceste activităţi, care a fost elaborat în colaborare foarte strânsă cu experţii Uniunii Europene şi corespunde în totalitate normelor şi exigenţelor impuse de Comunitatea Europeană şi este, totodată, şi o prioritate privind integrarea noastră în structurile Uniunii Europene, motiv pentru care susţinem adoptarea acestui proiect de lege în forma adoptată de comisie.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc.

Din partea Comisiei, domnul academician Mircea Ifrim.

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Privind proiectul de lege referitor la organizarea activităţii de transfuzie în România, donarea de sânge şi componente sanguine de origine umană, doresc să subliniez faptul, ca şi reprezentantul Guvernului, că este o lege necesară, este o lege în acord cu cerinţele Uniunii Europene şi, prin această lege, se realizează dezideratele care trebuiesc îndeplinite pentru a desfăşura această activitate în condiţii bune.

Noi vă rugăm să ne daţi votul dumneavoastră în forma în care a fost adoptată de Comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Pe dezbateri generale doreşte cineva să ia cuvântul? Vă rog, domnule deputat.

Domnul Aurel Nechita:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Proiectul de lege privind organizarea activităţii de transfuzie sanguină în România reprezintă, într-adevăr, un prim cadru legal care reglementează, pentru prima dată la noi în ţară, activitatea de transfuzie sanguină. Numai că reglementările din numeroase ţări aparţinând spaţiului Uniunii Europene prevăd existenţa unei autorităţi naţionale de securitate sanitară, ceea ce noi nu avem deocamdată în ţară.

În proiectul de lege este prevăzut rolul Ministerului Sănătăţii de autoritate competentă, numai că, ştiţi foarte bine şi domnul secretar de stat ştie foarte bine, că Ministerul Sănătăţii nu are personal calificat pentru a îndeplini acest lucru.

De asemenea, Institutul Naţional de Transfuzii nu este foarte clar abilitat pentru a se constitui într-o autoritate de control şi de siguranţă a transfuziilor sanguine.

De aceea vă asigur, domnule preşedinte, că acest proiect de lege necesită îmbunătăţiri.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Deci propunerea este să fie îmbunătăţit. Altă propunere nu există.

Domnule deputat Ifrim, preşedintele Comisiei, dacă credeţi că este cazul ca proiectul de lege să fie îmbunătăţit?

Domnul Mircea Ifrim:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În principiu, orice proiect de lege poate fi îmbunătăţit. Deci acest proiect de lege este un proiect bun, vă rugăm să-l votaţi în forma în care a fost făcut la nivelul Comisiei. Dar, bineînţeles, că orice lucru este perfectibil.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii propus de comisie. Reformulat. Dacă sunt observaţii? Adoptat.

Cap. I nemodificat. Dacă sunt observaţii? Adoptat.

S-a propus eliminarea art. 1. Dacă sunt observaţii? Adoptat.

Art. 2 a devenit art. 1. Dacă sunt observaţii? Adoptat.

Art. 2 propus de comisie. Dacă sunt observaţii? Adoptat.

Art. 3 reformulat de comisie. Dacă sunt observaţii? Adoptat.

Art. 4 şi 5. Art. 4 reformulat de comisie. Dacă sunt observaţii? Adoptat.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz (din bancă):

Procedură!

Domnul Dan Radu Ruşanu:

În timpul votului, domnule coleg?

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz (din bancă):

Da, după adoptat.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Poftiţi!

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, şi fac menţiunea că am aşteptat să se dea votul articolului pe care l-aţi enunţat şi apoi am intervenit şi vreau să intervin pe procedură. Acolo unde există amendamente făcute de Comisie nu puteţi folosi formula "dacă sunt observaţii?" pentru că observaţiile au fost. Cerem ca aceste amendamente, a fost şi la art. 1 faptul că acest articol a fost respins, deci la fiecare articol care conţine amendamente făcute de comisie, rugăm comisia să intervină şi să expună motivele pentru care aceste amendamente au fost admise, conform Regulamentului.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Domnule coleg, articolul respectiv, reformulat în urma amendamentelor. Da? Vă rog, domnule Ifrim. Domnul academician.

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu voi fi de acord să motivăm fiecare amendament, deoarece în materialul dumneavoastră scris există de ce s-au aprobat aceste amendamente. Aceasta ar fi o obstrucţionare a lucrărilor.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Mitrea.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule preşedinte, procedural, nu se supune votului plenului dacă forma pe care o prezentaţi pentru aprobare este forma iniţiatorului şi dacă nu există nici un fel de observaţii. Dacă forma pe care o supuneţi votului este alta decât cea pe care a propus-o iniţiatorului, atunci ea se supune votului, nu poate trece mai departe cu "nu sunt observaţii." "Nu sunt observaţii, aprobat în unanimitate" formula respectivă se aplică doar în cazul în care revin, avem de a face, şi acest lucru sunt convins că sunteţi de acord cu mine, cu o formă propusă de iniţiator care nu a fost modificată de la începutul propunerii nici de comisie, în urma unui vot, nici de vreun amendament al vreunui coleg de-al nostru. Dacă nu, sunteţi obligat să supuneţi la vot forma comisiei sau amendamentul respectiv.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Conform Regulamentului aveţi dreptate. Pe cutumă, însă, nu aveţi dreptate pentru că, ştiţi foarte bine că, în Cameră, de opt ani de zile cel puţin, niciodată nu am votat aşa.

Deci, dacă vreţi să respectăm Regulamentul, da, dar cutuma nu.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule preşedinte,

Vă rog să mă iertaţi. Măcar când am condus, eu ştiu cum am făcut. Deci, când am condus eu Camera, întotdeauna, dacă n-a existat nici un fel de amendament şi nici un fel de schimbare faţă de formula iniţiatorului, am întrebat. Observaţii nu sunt, adoptat în unanimitate. Vă rog să vedeţi. Domnul Adrian Năstase, mai mult. Indiferent dacă sunt sau nu sunt observaţii, vă rog să vă uitaţi când a condus domnia sa, a supus la vot chiar şi forma iniţiatorului, pentru că Regulamentul nu opreşte.

Nu ştiu ce a fost cu alţi colegi de ai noştri care au condus Camera, pentru că nu am fost întotdeauna prezent sau foarte atent.

Deci, când am condus eu aşa am condus, aşa spune Regulamentul, vă rog să-l aplicaţi.

Mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Rigurozitatea dumneavoastră se referă la ultimele luni. Pe ultimii patru ani de zile, însă, nu a fost aşa. Îmi pare rău. Este adevărat că lipseaţi din Parlament.

Art. 5.

Domnul Eugen Nicolicea:

Procedură!

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă rog.

Domnul Eugen Nicolicea:

Ca să nu mai existe dubii, citim art. 100.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Domnule coleg, am lămurit acest lucru, nu trebuie să citim. V-am dat dreptate pe Regulament, am spus pe cutumă!

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnule preşedinte, cu tot respectul vă spun, cutumă există acolo unde nu există prevedere în Regulament.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Să ţineţi minte această frază. Să se menţioneze în stenogramă ca să discutăm în Biroul permanent al Camerei. Vă rog, foarte bine, să se menţioneze în stenogramă. Am înţeles.

Domnul Eugen Nicolicea:

La discutarea...

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Deci orice există în Regulament nu se mai aplică cutuma, da? Vă mulţumesc. Este corect, să se menţioneze în stenogramă.

Domnul Eugen Nicolicea:

În regulă, bun. Deci înţeleg că dumneavoastră aveţi Regulamentul şi-l aplicaţi.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc.

Domnul preşedinte Valer Dorneanu.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Iau cuvântul în calitate de cutumă. În perioada 2000-2004, îmi face plăcere să vă reamintesc că eraţi şi dumneavoastră deputat. Dumneavoastră aveţi dreptate în ceea ce priveşte Regulamentul, dar în ceea ce priveşte cutuma nu vă amintiţi. Ori de câte ori există un regulament, întrebam dacă există obiecţii la amendament şi, dacă nu existau obiecţii la amendamentul pe care comisia şi l-a însuşit, atunci făceam cum făceaţi dumneavoastră.

Dumneavoastră, însă, întrebaţi numai dacă sunt observaţii la textul iniţial. Întrebaţi şi dacă există amendamente care au fost însuşite şi au modificat textul iniţial şi atunci respectaţi cutuma.

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Deci, domnule coleg, înţeleg că trebuie să întreb dacă există obiecţii la amendament. Vă mulţumesc. Mi se pare o observaţie corectă.

Domnul Nicolae Bădălău:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vizavi de cutumă, în dreptul Parlamentar spune clar: "Rezervele faţă de cutumă, ca izvor al dreptului constituţional rezultă şi din importanţa relaţiilor social reglementate". Fiind vorba de relaţii sociale care privesc ...

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Domnule coleg, ne-am notat în stenogramă faptul că atunci când este prevedere regulamentară nu se mai respectă cutuma. Aşa o să facem de acum înainte.

Domnul Nicolae Bădălău:

Cutuma nu se aplică la legiferare. Spune clar, în dreptul parlamentar şi se aplică Regulamentul, ceea ce a spus colegul meu.

Mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Bun. Vă mulţumesc.

Deci art. 5. Dacă există obiecţii la amendament? Adoptat.

Art. II. Dacă există obiecţii la amendament? Adoptat.

Art. 4 care devine art. 6 Dacă există obiecţii la amendament? Adoptat.

Art. 8. Dacă există obiecţii la amendament? Adoptat.

Art. 11. Dacă există obiecţii la amendament? Adoptat.

Art. 12. Dacă există obiecţii la amendament? Adoptat.

Art. 13. Dacă există obiecţii la amendament? Adoptat.

Art. 14. Dacă există obiecţii la amendament? Adoptat.

Art. III. Nemodificat. Obiecţii? Adoptat.

Art. 21. Dacă există obiecţii la amendament? Adoptat.

Art. 22. Dacă există obiecţii la amendament? Adoptat.

Art. 23.Dacă există obiecţii la amendament? Adoptat.

Cap. IV. Art. 17. Dacă există obiecţii la amendament? Adoptat.

Cap. V. Dacă există obiecţii la amendament? Adoptat.

Art. 26. Dacă există obiecţii la amendament? Adoptat.

Art. 27. Dacă există obiecţii la amendament? Adoptat.

Art. 29. Dacă există obiecţii la amendament? Adoptat.

Art. 30. Dacă există obiecţii la amendament? Adoptat.

Art. 31. Dacă există obiecţii la amendament? Adoptat.

Art. 32. Dacă există obiecţii la amendament? Adoptat.

Art. 33. Dacă există obiecţii la amendament? Adoptat.

Art. 34. Dacă există obiecţii la amendament? Adoptat.

Art. 35. Dacă există obiecţii la amendament? Adoptat.

Art. 39. Nemodificat. Obiecţii? Adoptat.

Cap. VI. Dacă există obiecţii la amendament? Adoptat.

Art. 28. Dacă există obiecţii la amendament? Adoptat.

Art. 29. Dacă există obiecţii la amendament? Adoptat.

Art. 30. Dacă există obiecţii la amendament? Adoptat.

Cap. VII. Dacă există obiecţii la amendament? Adoptat.

Art. 43. Dacă există obiecţii la amendament? Adoptat.

Art. 45. Dacă există obiecţii la amendament? Adoptat.

Art. 46. Dacă există obiecţii la amendament? Adoptat.

Art. 47. Dacă există obiecţii la amendament? Adoptat.

Art. 48. Dacă există obiecţii la amendament? Adoptat.

Art. 50. Dacă există obiecţii la amendament? Adoptat.

Cap. VIII. Dacă există obiecţii la amendament? Adoptat.

Art. 51. Dacă există obiecţii la amendament? Adoptat.

Art. 52. Dacă există obiecţii la amendament? Adoptat.

Art. 53. Dacă există obiecţii la amendament? Adoptat.

Art. 54. Dacă există obiecţii la amendament? Adoptat.

Art. 55. Dacă există obiecţii la amendament? Adoptat.

Art. 56. Dacă există obiecţii la amendament? Adoptat.

Cap. IX. Nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Art. 57. Dacă există obiecţii la amendament? Adoptat.

Art. 58. Dacă există obiecţii la amendament? Adoptat.

Art. 59. Dacă există obiecţii la amendament? Adoptat.

Art. 60. Dacă există obiecţii la amendament? Adoptat.

Art. 61. Dacă există obiecţii la amendament? Adoptat.

Art. 62. Nemodificat. Dacă sunt observaţii? Adoptat.

Anexa 1. Dacă sunt obiecţiuni la amendament? Adoptat.

Art. 1. Dacă sunt obiecţii la amendament? Adoptat.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz (din bancă):

Anexa 2.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Anexa 2. Dacă sunt obiecţiuni la amendament? Adoptat.

Anexa 3. Dacă sunt obiecţiuni la amendament? Adoptat.

Anexa 4 - Norme tehnice. Dacă sunt obiecţiuni la amendament? Adoptat.

Anexa 5. Dacă sunt obiecţiuni la amendament? Adoptat.

Este lege organică, votul final mâine.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz (din bancă):

Procedură, domnule preşedinte!

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă rog.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Intervenţia mea procedurală a dus, din nou, la o interpretare forţată, deşi mai mulţi colegi au susţinut, după părerea mea cu competenţă, că dezbaterile trebuie să aibă în vedere dezbaterea amendamentelor şi votarea fiecăruia în parte şi nu adoptarea prin formula: "Dacă există observaţii la amendament." Şi, în legătură cu aceasta, eu am lăsat toată procedura s-o desfăşuraţi, aţi trecut-o ca gâsca prin apă, dar art. 103 spune clar la alin. 2: "Camera se va pronunţa prin vot distinct asupra fiecărui amendament." Şi continuă. Deci, din punctul acesta de vedere, nu există procedura pe care dumneavoastră aţi aplicat-o: "Există observaţii la amendament", ci fiecare amendament este expus de comisie dintre cele admise. Sigur, cele respinse pot fi susţinute de câtre parlamentarii în cauză şi, în urma fiecărui amendament, se dă un vot. Dacă există mai multe amendamente asupra unui singur articol, votul se dă succesiv, în ordinea depunerii acestora şi se dă un singur vot doar dacă un amendament le exclude pe celelalte.

Dumneavoastră ştiţi la fel de bine acest Regulament ca şi mine şi, v-aş ruga, începând cu următorul proiect de lege, următorul punct de pe ordinea de zi să intrăm în reglementare şi să avem cu toţii cunoştinţă de articolele aşa cum au fost propuse de iniţiator şi de amendamente aşa cum au fost făcute ele şi să ne pronunţăm prin vot. Pentru că altfel, domnule preşedinte, ducem în continuare de râpă această activitate a Camerelor legislative. Avem, probabil, fiecare interese politice de moment, fără să privim în ansamblu lucrurile şi fără să înţelegem că degradăm activitatea Parlamentului, forţând procedurile şi încălcând Regulamentul doar pentru că cineva doreşte să aibă o viteză mai mare de adoptare la un moment dat.

Cred că lucrurile acestea nu ne fac bine nici unora, nici celorlalţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Domnule deputat Duvăz, două observaţii: prima, dumneavoastră aţi fost parlamentar şi în sesiunea trecută şi aţi fost prezent...

Voci din sală:

În legislatura...

Domnul Dan Radu Ruşanu:

...şi aţi fost prezent aici şi aţi văzut cum domnul deputat Valer Dorneanu, care a fost preşedinte în legislatura trecută, ne-a precizat cum s-a procedat şi atunci. Dumneavoastră cunoaşteţi, la fel de bine ca şi mine, pentru că aţi fost prezent aici, cum s-a procedat atunci.

A doua observaţie: este art. 114 din Regulament, pe care vreau să vi-l citesc: "Orice amendament, alt text legislativ sau cerere ce urmează să fie aprobată se consideră adoptată dacă la solicitarea preşedintelui Camerei nu există obiecţii."

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PNL).

Trecem la următorul proiect pe ordinea de zi.

Proiect de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2005 privind modificarea şi completarea Legii nr. 1/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de plăţi şi intervenţii pentru agricultură, industrie alimentară şi dezvoltare rurală şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 142/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei SAPARD pentru implementarea tehnică şi financiară a instrumentului special de predare pentru agricultură şi dezvoltare rurală.

Din partea iniţiatorului. Vă rog.

Domnul Vasile Lupu (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu angajamentele asumate de România în cadrul tratatului de aderare la Uniunea Europeană, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale trebuie să ia toate măsurile necesare pentru construcţia instituţională în vederea derulării fondurilor destinate finanţării politice agricole comune.

În urma consultărilor avute cu experţii Comisiei Europene, s-a stabilit ca soluţie optimă înfiinţarea a două agenţii de plăţi menite să gestioneze măsurile de sprijin finanţate din fonduri europene, precum şi a celor finanţate de la bugetul de stat al României.

Deoarece, în Legea nr. 1/2004, este prevăzut că Agenţia de plăţi şi intervenţii pentru agricultură, industrie alimentară şi dezvoltare rurală este singura instituţie care gestionează măsurile de sprijin din cadrul politicii agricole comune se impune, conform celor prezentate mai sus, modificarea în regim de urgenţă atât a acestei legi, cât şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 142 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei SAPARD.

Începând cu data aderării României la Uniunea Europeană, Agenţia SAPARD va exercita, sub denumirea de Agenţiei de plăţi dezvoltare rurală şi pescuit, funcţia de Agenţia de plată pentru proiectele realizate în cadrul măsurilor ce se referă la proiectele de investiţii, precum şi altor măsuri stabilite prin ordin al Ministrului Agriculturii, finanţată din fondul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală şi din fondul european de pescuit. Totodată, va îndeplini şi funcţiile de implementare prin realizarea unor atribuţii delegate de autorităţile de management constituite în cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

Având în vedere cele mai sus arătate, ministerul susţine acest proiect de lege în varianta în care el a fost amendat de Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc.

Întrucât se dezbate în procedură de urgenţă, rog din partea Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a propune timpii pentru luările la cuvânt şi durata dezbaterii.

Domnul Adrian Emanuil Semcu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2005 privind modificarea şi completarea Legii nr.1 din 2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi funcţionarea Agenţiei SAPARD pentru implementarea tehnică şi financiară a Instrumentului special de preaderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală.

Proiectul de lege are ca obiectiv de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2005 privind modificarea şi completarea Legii nr.1 din 2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de plăţi şi intervenţie pentru agricultură, industrie alimentară, dezvoltare rurală şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 142 din 2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea
Agenţiei SAPARD pentru implementarea tehnică şi financiară a Instrumentului special de preaderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art.73 din Constituţia României.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 25 iulie 2005 în procedură de urgenţă.

Proiectul de lege este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor, prin urmare, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice propune admiterea cu modificări şi completări a proiectului de lege.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă rog să propuneţi timpii de dezbatere.

Domnul Adrian Emanuil Semcu:

Comisia vă propune 10 minute pentru timpii de dezbatere a proiectului.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc.

Dacă sunteţi de acord cu timpii propuşi de Biroul comisiei?

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate. S-a aprobat.

Din partea grupurilor parlamentare, dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Vă rog, domnule deputat. Retrimitere la comisie? Ha!

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al PSD susţine retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege, motivat de faptul că nu dorim altceva decât să se respecte textul iniţial al ordonanţei de urgenţă, aşa cum a dorit Guvernul. Respectiv, la art.6, la ordonanţa privind Agenţia SAPARD, Guvernul ne propune, pe bună dreptate, preluarea specialiştilor care lucrează în aparatul tehnic al Direcţiilor generale de agricultură de către Agenţia SAPARD, începând cu data de 1 aprilie 2006.

Printr-un amendament făcut la comisie, se doreşte ca preluarea specialiştilor să înceapă doar atunci când va intra în vigoare planul naţional de dezvoltare rurală. Vreau să vă spun, cu toată răspunderea, că aceasta se va întâmpla, probabil, peste mulţi ani, că astăzi se lucrează doar pe o fişă pe acest gen de lucru.

Care ar fi argumentele să susţin, repet, textul iniţial al Guvernului, cel puţin 3 motive sunt care să ne facă să acceptăm data de 1 aprilie 2006. Pe de o parte, s-ar exercita un control administrativ mai bun din partea Agenţiei SAPARD. Salariaţii respectivi din acel corp tehnic, compartiment de specialitate, trecând în structura agenţiei, vor beneficia de creşteri salariale pentru că vor lucra cu fonduri europene. Şi, în sfârşit, un al treilea argument foarte important şi poate cel mai important, este că din acel moment cererile de finanţare nu se vor mai depune cu geanta şi cu sacul la Bucureşti, ci la nivelul judeţului.

Imaginaţi-vă cât timp şi cât de uşor ar fi pentru cei care ar dori o finanţare.

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc.

Dacă mai sunt şi alte intervenţii? Vă rog, domnule deputat Popa.

Domnul Nicolae Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

De la început aş vrea să precizez un lucru şi domnul deputat Munteanu are dreptate şi vreau să apreciez aici faptul că dânsul întotdeauna a fost un deputat constructiv şi serios şi am apreciat întotdeauna obiectivitatea intervenţiilor domniei sale. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD).

Dar, în situaţia dată, nu pot să fiu întru totul de acord cu dânsul, pentru că mai zilele trecute se spunea aici că trebuie să trecem de urgenţă la adoptarea legilor privind integrarea României în Uniunea Europeană. Or, astăzi venim şi cerem să amânăm discuţia acestor acte normative când Uniunea Europeană stă la poarta noastră şi ne monitorizează şi ne urmăreşte ce facem noi.

Ca atare, noi suntem într-o cursă contra cronometru şi trebuie să adoptăm în regim de urgenţă, aşa am şi hotărât şi dumneavoastră aţi propus, stimaţi colegi, asta este realitatea, să le adoptăm în regim de urgenţă şi categoric, anul 2006 va fi un an crucial pentru agricultura României. Ori trecem la o agricultură performantă, ori rămânem la una de subzistenţă ca în momentul de faţă.

Aşa cum se spunea şi în programul Ministerului Agriculturii, avem de implementat în anul 2006 aproape 700 de milioane de euro, bani mulţi, care trebuie transformaţi în investiţie şi în locuri de muncă. De asemenea, avem de înfiinţat circa 6 mii de ferme de producţie, deci să transformăm ţăranul român într-un fermier prosper, într-un manager cu cunoştinţe vaste.

De asemenea, avem la dispoziţie 300 de miliarde de lei pe care trebuie să-i transformăm în acele silozuri de depozitare. Şi sigur că toate aceste obiective trebuie să fie raportate la institutele pe care trebuie să le înfiinţăm astăzi.

De ce spun că nu sunt întru totul de acord cu domnul Munteanu? Pentru că acest calendar stabilit de Uniunea Europeană, în condiţiile date, a fost reluat şi de aceea s-a şi realizat acel amendament, pentru că de la Uniunea Europeană o dată cu încadrarea acelor specialişti, 2000 de specialişti care trebuie încadraţi în cadrul Agenţiei SAPARD, categoric trebuie să vină de la Uniunea Europeană fişa postului, condiţiile, atribuţiile pe care trebuie să le îndeplinească fiecare. Or, dacă noi facem aceste încadrări acum, fără să ştim care sunt atribuţiile şi ce are el de făcut în cadrul agenţiei este foarte grav. Dar, noi, pentru aceasta, trebuie să înfiinţăm aceste instituţii, ele trebuie să funcţioneze şi la momentul respectiv, că va fi la 30 aprilie, că va fi la 1 mai sau că va fi la 1 iunie 2006, noi trebuie să fim pregătiţi cu definitivarea acestor instituţii.

De aceea, Grupul parlamentar al Partidului Conservator, dar şi celelalte grupuri ale Coaliţiei vor susţine adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc.

Vă rog.

Domnul Liviu Timar:

Sunt două puncte la ordinea de zi. Domnul coleg Munteanu s-a referit la problemele legate de SAPARD.

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Nu aş fi intervenit, dar vineri am participat la o întâlnire care a avut loc în judeţul Mureş cu o delegaţie a cadrelor de specialitate din judeţul Bihor de la Direcţia Agricolă din Bihorul Unguresc, unde am discutat foarte multe probleme legate de agricultură şi de instituţiile pe care dânşii le-au format, fiindcă ei ştiţi că au fost primiţi în Uniunea Europeană. Printre cele ce ne-au spus cei din Direcţia Agricolă din Bihor, să fim foarte atenţi la această agenţie de plăţi, să nu facem greşeala pe care au făcut-o şi ei. Şi au încercat să ne explice ce greşeală mare au făcut prin formarea acestei agenţii de plăţi în modul în care o facem şi noi. Agenţia de plăţi este o instituţie foarte serioasă care trebuie să deruleze foarte multe fonduri. Prin numărul de personal care este alocat acestei agenţii, agenţia nu poate să facă faţă volumului de muncă şi fondurilor care trebuie să fie derulate prin această agenţie de plăţi.

Având în vedere că la nivel de judeţ există o direcţie agricolă unde personalul de specialitate care cunoaşte, într-adevăr, problemele cu care se confruntă agricultura ...

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Domnule coleg, timpul de dezbatere s-a epuizat. Vă rog frumos să încheiaţi.

Domnul Liviu Timar:

De aceea, trebuie să fim foarte atenţi şi ne-au spus să nu facem această greşeală. De aceea, susţinem încă o dată, trebuie să revedem, într-adevăr, trebuie să ne grăbim, dar într-adevăr să facem nişte paşi corecţi şi este foarte important ca şi colegii mei de la UDMR, dacă nu mă cred, să dea telefon domnului director Naznan să întrebe exact discuţia care a avut loc la nivelul judeţului Mureş.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc şi eu. Deci, supun la vot propunerea făcută de colegi pentru retrimiterea la comisie a proiectului de lege.

Cine este pentru? 61 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 104 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Insuficient pentru a fi retrimis la comisie.

Trecem la dezbaterea legii pe fond.

Titlul legii. Amendamentul propus? Dacă sunt observaţii vizavi de amendamentul propus? Adoptat.

Articolul unic. Dacă sunt observaţii faţă de amendamentul propus? Nu sunt. Adoptat.

Ordonanţa de urgenţă. Art.1 nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Capitolul I. Nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Art.1. Observaţii? Adoptat.

Art.1 alin.1. Dacă sunt observaţii asupra amendamentului propus? Adoptat.

Art.1 alin.3 nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Art.2, alin. 1 şi 2. Nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Art.2 bis. Nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Art.4. Nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Art.5. Dacă sunt observaţii asupra amendamentului propus? Adoptat.

Art.6. Nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Art.5 alin.2. Dacă sunt observaţii asupra amendamentului propus? Adoptat.

Art.5 alin.3, nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Art.6, nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Art.8, nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Art.8 bis, nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Art.9, nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Art.II, nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Art.III, nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Capitolul II, nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Art.IV, nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Alin.7 art.2, nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Art.2, nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Art.3 alin.5. Dacă sunt observaţii asupra amendamentelor. Adoptat.

Art.V, nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Art.VI, nemodificat. Observaţii? Adoptat.

Legea, în ansamblul ei.

Cine este pentru? 105 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 64 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Legea a fost aprobată. Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2005 pentru aprobarea numărului de exemplare din speciile urs, lup, râs şi pisică sălbatică care se pot recolta în cadrul sezonului de vânătoare 2005-2006. Procedură de urgenţă.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

O problemă de procedură, domnule preşedinte.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

La lup sau la iepure? La procedură. Procedură.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Înainte de a asculta expunerea de motive care, sunt convins, e foarte interesantă, aş vrea să ne spună iniţiatorul de ce e procedură de urgenţă şi care e prioritatea legislativă a Uniunii Europene. După câte ştiu eu, în ţările Uniunii Europene nu se mai vânează asemenea exemplare. Dacă vor să le vâneze la noi, să ne explice ministerul dacă nu e o prioritate legislativă a Uniunii Europene, nu înţeleg de ce avem procedura de urgenţă.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc.

Fiind în procedură de urgenţă, rog din partea comisiei să stabilească timpii pentru luările de cuvânt şi dezbateri generale.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Procedură. Nu-mi răspunde iniţiatorul, domnule preşedinte?

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Iniţiatorul când vine vă va răspunde. Deci iniţiatorul va răspunde.

Domnul Liviu Timar:

Domnule preşedinte, comisia vă propune 5 minute pentru dezbatere.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc.

Din partea iniţiatorului, vă rog? Nu, deci dacă sunteţi de acord cu timpii propuşi?

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz (din sală):

Am şi o intervenţie de procedură, domnule preşedinte. Eram cu mâna ridicată, domnule preşedinte.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Domnul Duvăz, o să votăm şi după aceea timpii... şi pe urmă... Sunteţi de acord? Nu v-am văzut. V-am văzut, poftiţi.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu e un lucru mare pe care vi-l propun, pentru dumneavoastră care conduceţi astă seară şedinţa, cu atât mai mult cu cât ştiu că iubiţi cutumele. Haideţi să facem o cutumă civilizată...

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Iubesc ursul, domnule deputat, mai puţin cutumele... Dar pe urs îl iubesc...

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Şi pe urs foarte bine faceţi că-l iubiţi. Cred că e foarte important să tratăm lucrurile în serios, chiar dacă avem proceduri de urgenţă şi v-aş ruga, domnule preşedinte, să solicităm preşedintelui comisiei, totuşi, şi tuturor preşedinţilor de comisii, la procedurile de urgenţă un timp rezonabil de dezbatere. Asta înseamnă 15 minute, pentru ca fiecare grup parlamentar să se poată exprima 2-3 minute. Sigur, s-ar putea să nu se exprime toate grupurile şi atunci timpul se restrânge. Dar nu cred că 5 minute pentru dezbateri generale, chiar dacă e vorba de legea pentru a stabili cota de recoltă la urs, lup, râs şi pisică sălbatică, cred că totuşi 5 minute pentru 6 grupuri parlamentare reprezintă cam puţin.

Rog, domnule preşedinte al comisiei sau, domnule preşedinte, pe dumneavoastră vă rog, poate că această solicitare procedurală poate să aibă un răspuns pozitiv.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Domnule coleg, aş vrea să vă spun că şi ceilalţi preşedinţi din partea grupurilor parlamentare, PSD sau Partidul România Mare au propus tot 5 minute.

Vă rog, domnule deputat Tudor.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Din nefericire, mai înainte de asta, aş vrea să spun că nu vreau să blochez deloc această iniţiativă legislativă, dacă ar fi după mine, aş interzice complet vânătoarea pentru că este o ocupaţie barbară şi neconformă cu momentele pe care le trăim, nu numai în Europa, ci chiar în lume. Toată lumea civilizată a renunţat de mult la astfel de proceduri barbare şi vin grămadă peste noi, pentru că mai există nişte iubitori de vânat care vor să capete nişte servicii în urma distrugerii faunei noastre. Deci nu crezul meu împotriva acestei legi este ceea ce mă face să iau cuvântul acum, ci pur şi simplu faptul că trebuie păstrată o cutumă şi nu numai o cutumă, în urma căreia dacă s-a făcut o interpelare pe bază de procedură şi s-a solicitat o întrebare referitoare la necesitatea introducerii unei proceduri de urgenţă la o astfel de propunere legislativă, dumneavoastră trebuia să vedeţi despre ce este vorba, să daţi cuvântul celui care trebuia să răspundă, în temă fiind şi, funcţie de aceasta, dacă noi decideam ulterior, dacă mai punem în discuţie sau nu o asemenea propunere legislativă, deoarece dacă nu s-ar fi dovedit că este o propunere viabilă pentru urgenţă, noi n-am fi purces s-o discutăm. Deci, înainte de a pune la discuţie modul de desfăşurare a şedinţei cu timpi etc. trebuia să puneţi în discuţie răspunsul celui care a iniţiat o astfel de modalitate de vot şi funcţie de aceasta, noi decideam dacă mai purtăm sau nu discuţiile în cadrul acestei legi.

Repet, dacă ar fi după mine, aş interzice complet vânătoarea. Nu vreau să blochez asemenea iniţiativă, e încă prea puţin, faţă de cât ar fi trebuit să fie, dar trebuie păstrate nişte cutume, pentru că dumneavoastră aţi intrat într-o procedură deja de votare şi de desfăşurare a şedinţei înainte să vedem dacă noi decidem sau nu că este valabil sau nu să desfăşurăm această şedinţă în continuare.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat Tudor.

Domnul deputat Arpad.

Domnul Marton Arpad Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În ce procedură să o dezbatem este tranşat. Este tranşat, domnule Ponta, de Constituţie, pentru că ordonanţele de urgenţă se dezbat, conform Constituţiei, în procedură de urgenţă. Or, acest proiect de lege este de adoptare a unei ordonanţe de urgenţă, chiar dacă poate motivarea nu este corectă, pentru că este legată însă de un timp, de un interval de timp. Scrie 2005-2006. E timpul ca la sfârşitul anului 2005 să-l şi adoptăm. Mi se pare corect. Nu putem decide aici oricum şi procedura de urgenţă se decide, după cum ştiţi bine, în Biroul permanent, deci nu de către plen. Iar, legat de însăşi procedura de urgenţă, când vom modifica regulamentul, vom avea dezbateri generale. Dar, avem doar o cutumă să facem dezbateri generale când dezbatem titlul, conform regulamentului în vigoare; în procedură de urgenţă, nu avem dezbateri generale şi când se epuizează toate cele 5 minute, care se alocă pentru toată dezbaterea, se trece direct la vot.

Domnule preşedinte, ne aflăm în această situaţie, cele 5 minute au trecut, vă rog să treceţi la vot.(Vociferări, aplauze din partea Opoziţiei).

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă rog.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Eu întrebasem în ce măsură este o prioritate a Uniunii Europene şi, sincer să fiu, speram ca guvernul actual, nemaifiind aşa de pasionat de vânătoare să nu dea o ordonanţă de urgenţă, ci eventual să folosească această ocazie, pentru a încerca să intrăm în rândul statelor europene care protejează vânatul.

Mulţumesc domnului Arpad că mi-a răspuns la o întrebare pe care o adresasem Guvernului, comuniunea între guvern şi Grupul parlamentar UDMR este excelentă, dar tot aştept răspunsul, în ce măsură este aşa o prioritate pentru ţările din Uniunea Europeană, uciderea animalelor din România.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră timpii propuşi de comisie.

Cine este pentru timpul de 5 minute. 104 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 66 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

S-a aprobat timpul de 5 minute.

Din partea iniţiatorului, vă rog frumos. Şi să se răspundă şi la întrebările puse de domnii deputaţi.

Domnul Korodi Attila (secretar de stat, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Importanţa acestui act normativ constă în faptul că Uniunea Europeană aşteaptă foarte clar poziţia noastră şi în fiecare vizită cu Direcţia generală de mediu au cerut clarificarea situaţiei acestuia, de aceea a fost trecut în procedură de urgenţă, pentru că este necesar şi se va reflecta în raportul de ţară pe care România îl va primi în noiembrie.

Scopul acestui act normativ este de conservare a diversităţii biologice şi menţinerea populaţiei de animale sălbatice, strict protejate la un nivel optim, prin controlul numărului acestora, prevenirii producerii unor pagube asupra animalelor domestice, culturlor agricole şi altor forme protejate.

Prezenta lege a fost elaborată în baza prevederilor art.28 din Legea nr.462/2001 care transpune integral directiva Consiliului Europei 43/1992 referitoare la conservarea habitatelor naturale, a florei şi a faunei sălbatice şi în care se stipulează că recoltarea exemplarelor din speciile strict protejate se face numai prin derogare. Este pentru prima dată când la estimarea efectivelor populaţiilor de carnivore mari s-a realizat un studiu multidisciplinar, susţinut financiar de către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor. Evaluările au fost făcute în termen, în perioada 15 aprilie - 15 iunie de către Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, precum şi de reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale.

Stabilirea numărului maxim de exemplare ce se pot recolta în cadrul sezonului de vânătoare 2005-2006 s-a realizat în funcţie de efectivele estimate din speciile de urs, lup, râs şi pisică sălbatică. Faţă de nivelul recoltelor suportabile de populaţii carnivore mari în Europa: urs - 10%, lup - 30%, râs - 25%, pisica sălbatică - 30%, recoltele propuse sunt conservative sub sporul anual menţinând efectivele la un nivel înalt, conform concluziilor prezentate de Institutul de Amenajări şi Cercetări Silvice. Măsurile prevăzute au rolul de a contribui la conservarea speciilor strict protejate care, în acelaşi timp, sunt şi specii de interes cinegetic de a menţine populaţia acestuia sub control.

Consecinţele pozitive vor consta în alinierea la cerinţele Uniunii Europene referitoare la menţinerea unei populaţii viabile de carnivor mare în habitatul lor natural.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Din partea grupurilor parlamentare? Domnul vânător, pardon, deputat Duvăz.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Apreciez umorul dumneavoastră, domnule preşedinte, şi să ştiţi că mă flatează să mă numiţi vânător, sunt puţini care pot purta cu adevărat acest nume.

O să spun însă câteva cuvinte, opinia mea, în legătură cu această prevedere legislativă pentru aprobarea unei ordonanţe de urgenţă, care e clar că nu era deloc urgenţă, din moment ce a fost emisă de guvern prin aprilie şi se ocupă de sezonul 2005-2006, deci care începe în toamna acestui an.

Din păcate, acest răspuns nu l-am primit din partea iniţiatorului. Vă spun eu de ce a fost în urgenţă, domnule Ponta, ca să poată face contractele cu agenţiile străine de vânătoare, să ştie câţi vânători străini pot să vină să vâneze, în special, pe zonele administrate de administraţia în subordinea ministerelor. (Câteva aplauze).

Dar, dacă ar fi să fim, într-adevăr, foarte serioşi, domnule preşedinte, deşi repet ceea ce au rugat unii colegi, au cerut de la această tribună unii dintre colegii mei, ar fi într-adevăr, după ce am avut nişte evenimente climatice în această vară atât de speciale, atât de dezastruoase, ca această ordonanţă în mod absolut serios să fie returnată, dacă s-ar putea direct Guvernului, dar, în orice caz, comisiei şi să se rediscute, pentru că aici vânători fiind, sunt absolut de acord cu domnul Marcu şi aş cere chiar până la sfârşitul anului viitor, în 2006, am şi avizul societăţii civile, aici de faţă. Deci, până la sfârşitul lui 2006, speciile de urs, cerb şi cerb lopătar să nu mai fie vânate în România. (Câteva aplauze). Cred că studiile la care se referă iniţiatorul n-au nici o legătură cu realitatea de astăzi din teren. Aceste specii de animale se reproduc foarte greu. Aceste specii de animale, din cauza asta sunt protejate în Uniunea Europeană, dar aceasta nu este o prioritate a Uniunii Europene, stimaţi colegi, ci este Convenţia de la Berna din 19 septembrie 1979, la care noi am devenit semnatari.

Singurul lucru care ni-l impune Uniunea Europeană este ca din 2001 acest lucru să nu mai fie...nota bene: din 2001, nu mai este la dispoziţia pixului ministrului, cum era până atunci.

Iată însă că, deranjat că nu mai este la dispoziţia lui, domnul ministru l-a convins să fie la pixul primului-ministru, adică a domnului Călin Popescu Tăriceanu să semneze ordonanţe de urgenţă, pentru că vă atrag atenţia: aceasta a creat efecte, efectivele destinate împuşcării, dacă dumneavoastră vă veţi asocia acestui punct de vedere care cred că este nu numai lucid, nu numai protecţionist, dar absolut necesar în momentul dezastrelor ecologice care au avut loc în România, va trebui ca unităţile care au contractat vânătorii străini să le dea înapoi contractele şi să plătească penalităţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Propun dezbaterea pe articole.

Titlul legii. Nemodificat. Observaţii? Nu. Adoptat.

Articolul unic. Faţă de amendamentul propus dacă sunt observaţii. Nu sunt. Adoptat.

Art.1. Faţă de amendamentele propuse dacă sunt observaţii. Nu sunt. Adoptat.

Art.2. Faţă de amendamentele propuse dacă sunt observaţii. Nu sunt. Adoptat.

Art.3, nemodificat. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.4, nemodificat. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.5, nemodificat. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Legea în ansamblul ei.

Cine este pentru? 105 voturi pentru.

Împotrivă? 65 de voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

S-a adoptat.

Domnule Ponta, vă rog foarte mult să vă explicaţi votul.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Pentru explicarea votului, mi-aduc aminte de anul trecut, când în campania electorală cei aflaţi aici în dreapta aveau tot felul de...domnule Ştirbeţ, dumneavoastră ştiu că nu cunoaşteţi regulamentul. Regulamentul spune să nu vorbiţi din sală!

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă rog frumos, domnule Ponta, ca membru al Biroului permanent, nu faceţi dialog cu sala.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Aveţi o persoană turbulentă aici, nu ştiu dacă dânsul este deputat, dar...

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Nu, nu e vorba de dumneavoastră, nu trebuie să vă faceţi autocritica acum, lăsaţi, spuneţi mai departe ce aveţi de spus. Vă rog, nu-l întrerupeţi!

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Voiam doar să spun că nu ştiu cât era de rău faptul că unii dintre colegii noştri aveau o pasiune pentru vânat, însă e foarte clar că e foarte rău că actualul guvern, pentru bani, va ucide animale.

Mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumim.

Da, vă rog, explicarea votului.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am să spun că Grupul Partidului Naţional Liberal a votat această lege pentru că este pentru prima dată când în România se reglementează acest lucru.

Sigur că, colegii noştri de la P.S.D. au devenit dintr-o dată protecţionişti, după ce domnul Adrian Năstase a fost preşedintele AGVPS-ului, domnul Duvăz era vicepreşedintele AGVPS-ului, şi în această ţară s-a întâmplat un masacru în domeniul vânătorii şi al pescuitului.

În calitate de deputat al judeţului Arad, am primit nenumărate reclamaţii şi, mai ales, că au declarat, încălcând legea, această organizaţie pe care au patronat-o, de interes naţional, defavorizând toate celelalte asociaţii care au fost înfiinţate în România.

Cred că este pentru prima dată când s-a făcut ordine, şi acest lucru probabil că deranjează, că nu se mai poate vâna aşa cum s-a vânat şi în Bihor, fără să se mai ştie numărul şi ce se întâmplă în vânătoarea din România.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc.

(Domnul deputat Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz doreşte să intervină).

Numai un drept la replică şi după aia domnul Marton Arpad.

Drept la replică, domnul Duvăz. Vă rog! Şi domnul Năstase, sigur că da!

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, şi mulţumesc colegului meu că-mi dă ocazia să fac această precizare.

De la adoptarea Legii nr.103 din septembrie 1996, legea nouă, după '90, făcută la iniţiativa parlamentară, a mea personal, în fiecare an această cifră, stimate coleg, poate nu ştiai, deci în fiecare an a fost fixată.

Dar mai mult decât atât, după Legea din 1923, în fiecare an s-a făcut evaluarea, şi asta pentru a lua cunoştinţă reprezentantul ministerului, care ne-a spus aici că e prima dată că în anul ăsta, în martie-aprilie...nu! Stimate domn, evaluarea efectivelor de vânat se face în fiecare an, este aprobată de autoritate în fiecare an, şi cifra de recoltă şi la iepuri şi la ce vreţi dumneavoastră... de speciile cele mai mici şi nesemnificative, n-aş vrea să dau exemple, sunt aprobate de autoritatea de reglementare.

Stimaţi domni, n-aţi descoperit apa caldă, n-aţi făcut nici un fel de ordine. Aţi făcut nişte contracte în prealabil. V-aţi grăbit să le faceţi şi sigur că acum sunt probleme dacă interzicem... Eu v-am propus să interzicem vânătoarea la urs, cerb şi cerb lopătar. Şi dacă sunteţi de acord şi dacă ţineţi la vânatul din această ţară, dacă ţineţi cu adevărat ca să ne rămână o faună de o bogăţie pe care au păstrat-o străbunicii şi bunicii noştri, de aia ea există şi acum, care este cea mai...deşi păreţi puţin convinşi, este cea mai mare biodiversitate din zona europeană. Este o mare bogăţie, de care oricât de la putere ne-am simţi, nu merită să ne batem joc.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Domnul deputat Adrian Năstase. Vă rog frumos!

Domnul Adrian Năstase:

Stimaţi colegi,

Am cerut dreptul la replică pentru a vă informa că nu sunt fostul preşedinte al AGVPS, ci actualul preşedinte al AGVPS. (Aplauze).

Mi se pare incalificabil ca acest lucru să nu fie cunoscut, după ce, luni de zile, am fost criticat în presă.

Sunt preşedinte al asociaţiei de 14 ani şi, sigur, sunt convins că după mine vor fi preşedinţi la fel de buni. Dar trebuie schimbat regulamentul şi acolo în aşa fel încât lucrurile să se poată rezolva! (Aplauze).

Stimaţi colegi, discuţia aceasta despre urşi a fost importantă şi în campania electorală. Mi-aduc aminte de celebrul banc şi întâlnirile repetate dintre urs şi iepuraş. Acum, sigur, populaţia se întâlneşte cu iepuraşul şi urmează, fără îndoială, concluziile necesare.

Dar vreau să vă atrag atenţia că şi în perioada aceea în care, împreună cu un aliat important, care era doamna Brigitte Bardot, nu este în sală, deci nu cred că va cere drept la replică, însă cei care în Franţa îşi aduceau aminte despre ultimii doi urşi care fuseseră împuşcaţi din greşeală cu zece ani în urmă, ne dădeau lecţii despre felul în care trebuie să avem grijă de urşii din România. Urşii din România au ajuns acum să se plimbe liniştiţi prin oraşele de munte, şi lucrul acesta dovedeşte că ei există şi că vânătorii din România au ştiut cum să asigure un echilibru firesc, care să ţină seama de ceea ce înseamnă bogăţia şi frumuseţea cinegetică.

Nu ştiu dacă vor trebui stabilite cote de vânătoare la fluturi, nu ştiu dacă la licurici va trebui să luăm măsuri! (Aplauze). Dar vă asigur că vânătorii din România ştiu ce au de făcut, şi din acest punct de vedere aş vrea să considerăm că este important, în anumite situaţii, cum este şi cea de acum, datorită inundaţiilor, datorită acestor schimbări climatice au apărut anumite probleme care sigur că ar trebui să genereze o reacţie responsabilă din partea noastră, inclusiv în ceea ce priveşte aceste cote de vânat. Şi susţin punctul de vedere al domnului deputat Bogdan Niculescu-Duvăz, unul dintre cei mai mari vânători din România şi unul dintre cei mai experimentaţi cunoscători în ceea ce priveşte fauna românească.

Este un punct de vedere extrem de serios, de solid şi vă rog să ţineţi seama de părerea pe care v-a împărtăşit-o.

Vă mulţumesc. (Aplauze).

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., pentru explicarea votului, domnul deputat Arpad Marton.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Stimaţi colegi,

Grupul nostru parlamentar a votat pentru acest proiect de lege pentru că ne-a cerut-o electoratul. (Rumoare printre deputaţii din Opoziţie)

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Electoratul dumneavoastră!

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Da. Aşa cum chiar domnul Adrian Năstase a spus, în România, adevărul e, domnule deputat Duvăz, că urşii se plimbă prin oraşe. Cel puţin în judeţele Braşov, Covasna, Harghita, această specie e destul de populară, chiar şi în localităţi, mai puţin agreată însă de localnici. Şi dacă nu mă credeţi, plimbaţi-vă prin localităţile acestor judeţe, pe la Buzău, dacă doriţi, şi întrebaţi-vă proprii primari din acele zone dacă sunt de acord să rămânem fără această cotă pentru urşi, de exemplu, sau este bine să o avem.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Următorul punct pe ordinea de zi: Proiectul de Lege privind instituirea sistemului de certificate de import şi de export pentru produse agricole.

Procedură. Vă rog.

Domnul Dan Ioan Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu nu sunt vânător. Am asistat la...

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Nimeni nu-i perfect, domnule deputat.

Domnul Dan Ioan Popescu:

...o discuţie foarte interesantă cu numărul de urşi care au fost decimaţi dar au crescut în trei judeţe, deci nu mi-e clar, dar ca şi deputat, am aflat că în raportul de ţară vom citi cu mare atenţie numărul de urşi, de vulpi şi de alte animale...

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Domnule deputat, credeam că sunteţi pe procedură pe noul proiect de lege de import-export pentru produsele agricole!

Domnul Dan Ioan Popescu:

Domnule preşedinte, când mi-aţi dat cuvântul, eu sunt om serios şi vorbesc pe procedură. Îmi fac o uşoară încălzire, că am emoţii când îmi daţi dumneavoastră cuvântul, am nişte emoţii teribile...

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Domnule deputat...

Domnul Dan Ioan Popescu:

...şi dumneavoastră mă întrerupeţi.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Domnule deputat, consideraţi-vă încălzit şi treceţi la subiect.

Domnul Dan Ioan Popescu:

La care subiect?!

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Pe care vreţi să-l abordaţi, cred.

Domnul Dan Ioan Popescu:

Domnule preşedinte,

Pentru procedură. Sunt preşedintele, încă, până se va negocia acest regulament, al Comisiei pentru industrii şi servicii.

Pe ordinea de zi a Comisiei pentru industrii şi servicii, am avut acest proiect de lege pe care îl consider ca fiind extrem de important pentru România şi vorbesc foarte serios.

La fel l-au considerat toţi colegii din comisia pe care o conduc, indiferent de formaţiunea politică care i-a trimis la această comisie. Pentru că sunt foarte multe lucruri care trebuie renegociate, reanalizate şi repet, în sensul bun al cuvântului, noi, ca şi Comisie pentru industrii, am făcut şi un raport în faţa Biroului permanent, vă solicităm retrimiterea la comisie şi dezbaterea împreună cu Comisia pentru industrii şi servicii a acestui proiect de lege. Repet: îl consider foarte important, sunt de acord cu procedura de urgenţă, suntem de acord să-l analizăm cât mai repede, când va fi cu putinţă, însă îl consider extrem de important şi nu vreau să intru într-o dezbatere foarte lungă, că m-aţi întrerupe, domnule preşedinte, pe foarte multe puncte care nu sunt în regulă în acest proiect de lege.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Biroului Comisiei pentru agricultură, luările de cuvânt şi timpii afectaţi pentru dezbateri generale şi pe articole.

Domnul Liviu Timar:

Domnule preşedinte,

Comisia pentru agricultură propune zece minute de dezbateri la acest punct.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Continuaţi, domnule preşedinte. Vă rog.

Domnul Liviu Timar:

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată pentru dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind instituirea sistemului...

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Timpul afectat. Deci cât aţi propus? 10 minute, da?

Domnul Liviu Timar:

Da.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc.

Cine este pentru cele 10 minute? Cine este pentru timpii propuşi? 105 voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Abţineri? 32 de abţineri.

Vă mulţumesc. S-a aprobat.

Din partea iniţiatorului.

Domnul Florin Nicolae Lazin (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prezentul proiect legislativ este consecinţa preluării legislaţiei comunitare în domeniul mecanismelor comerciale şi aplicarea acestora de o manieră simplificată, până la aderarea României la Uniunea Europeană.

România s-a angajat să introducă sistemul certificatelor de import-export pentru anumite produse agricole, în urma reglementării, în Uniune, prin Regulamentul nr.1291.

Sistemul de certificate de import şi export instituit prin prezentul proiect de lege va introduce obligativitatea pentru agenţii economici să deruleze operaţiunile de import şi export, pe baza unui certificat eliberat de autoritatea competentă care este, în cazul de faţă, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru agricultură.

Iniţiatorul susţine adoptarea prezentului proiect legislativ, aşa cum a fost el adoptat în Comisia pentru agricultură a Camerei.

Mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc.

Din partea grupurilor parlamentare dacă doreşte cineva să ia cuvântul.

Da. Domnul deputat Popescu. Vreţi să continuaţi ce aţi început. Ce aţi propus de fapt, domnule deputat?

Domnul Dan Ioan Popescu (din sală):

Am propus retrimitea la comisie.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Păi asta se propune în cadrul dezbaterilor, din partea grupului parlamentar, domnule coleg! Îmi pare foarte rău, acuma ştiu că P.S.D.-ul, de obicei, propunea în cadrul grupurilor. De asta m-aşteptam să propuneţi acum.

Domnul Dan Ioan Popescu:

Domnule preşedinte, eu apreciez că citiţi regulamentul ăla permanent, dar eu am venit pe procedură. Deci, dacă dumneavoastră îl citeaţi cu mare atenţie, cred că la procedură trebuia să supuneţi votului. Repet, nu ţin să-l dezbatem...

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Nu la proceduri, ci la dezbateri, domnule preşedinte. La dezbateri acum puteţi să solicitaţi trimiterea la comisie. Şi colegii dumneavoastră dinainte au făcut acest lucru.

Domnul Dan Ioan Popescu:

Domnule preşedinte, eu cred că dumneavoastră daţi o notă de neseriozitate unei legi extraordinar de serioase şi de importante pentru integrarea României în Uniunea Europeană.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

E foarte importantă şi foarte serioasă. Ceilalţi care se comportă ca atare...

Domnul Dan Ioan Popescu:

Deci înţeleg, cu dumneavoastră am voie să vorbesc, cu sala n-am voie.

Domnule preşedinte, agricultura cred că reprezintă cel mai important capitol privind integrarea României în Uniunea Europeană. Nu putem să facem o integrare în adevăratul sens al cuvântului dacă nu facem şi o pregătire a ţăranului român cu ce-l aşteaptă. Această lege pe care, repet, o consider ca fiind fundamentală în procesul de integrare în Uniunea Europeană, reclamă o serie întreagă de aspecte care trebuie aduse la îndeplinire de către Ministerul Agriculturii şi de informare a celor care vor intra în competiţia care se cheamă competiţie europeană.

De aceea, insist asupra faptului că ea trebuie dezbătută din nou. Şi am să vă dau un argument, domnule preşedinte. Este prima dată când văd într-o lege românească că forţa majoră este definită, ca să vă dau numai un exemplu, este un eveniment pe care operatorul economic îl consideră forţă majoră. Deci, din câte ştiu eu, forţa majoră este definită cât se poate de clar. Noi nu putem în fiecare proiect de lege să venim să modificăm ce este acela un concept de forţă majoră.

Mai mult decât atât, în proiectul de lege se spune că forţa majoră o anunţăm la şase luni după ce s-a îndeplinit. Deci, ne ducem...stăm liniştiţi să vedem dacă am putut să facem exportul pentru care avem licenţă, n-am putut să-l facem şi după şase luni spunem, pardon, din punctul meu de vedere, al agentului economic, este forţă majoră.

Deci, noi, în cadrul comisiei, am dezbătut aceste lucruri. De aceea vin încă o dată în faţa dumneavoastră, domnule preşedinte, şi vă rog, cu toată seriozitatea, în numele, repet, Comisiei pentru industrii şi servicii, să îl retrimiteţi la comisie, să-l retrimiteţi la fond şi la Comisia pentru industrii şi servicii ca să-l putem dezbate cu toată seriozitatea.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Vă mulţumesc frumos, domnule coleg.

Supun la vot propunerea domnului coleg Dan Ioan Popescu privind trimiterea la comisie.

Cine este pentru? 63 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 104 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Propunerea de trimitere la comisie s-a respins.

Vă mulţumesc.

Legea pe fond o continuăm mâine.

- După pauză -

Doamna Daniela Popa:

Deschidem şedinţa consacrată răspunsurilor orale la interpelări.

Începem cu răspunsul doamnei deputat Cornelia Ardelean, Grupul parlamentar al P.C. din partea Ministerului Finanţelor Publice, doamna secretar de stat Mara Râmniceanu.

Doamna secretar de stat aveţi cuvântul, vă rog.

Doamna Mara Râmniceanu:

Bună seara!

Referitor la interpelarea formulată de doamna deputat Cornelia Ardelean care are ca obiect prevederile Hotărârilor de Guvern nr.977/2003 şi 978/2003 privind taxa pentru serviciul public de radiodifuziune şi respectiv de televiziune, vă comunicăm următoarele.

Cele două hotărâri în cauză au fost emise în conformitate cu art.108 alin.2 din Constituţia României pentru organizarea aplicării art.40 din Legea nr.41/1994 de organizare şi funcţionare a Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune, cu completările şi modificările ulterioare.

Art.40 alin.4 din Legea nr.41/1994 prevede că nivelul taxelor de abonament pe categorii de plătitori, modalitatea de încasare, precum şi faptele care constituie contravenţie se stabilesc prin hotărâre de Guvern. Iar alin.6 specifică anumite categorii de persoane fizice şi juridice scutite de la plata taxei pentru serviciul public de radiodifuziune şi taxei pentru serviciul public de televiziune.

Potrivit principalelor obiective şi atribuţiilor pe care le îndeplineşte, Ministerul Finanţelor Publice dispune măsurile necesare pentru aplicarea politicii fiscal-bugetare şi iniţiază proiecte de acte normative în domeniul impozitelor directe şi indirecte.

În cazul de faţă, taxa pentru serviciul public de radiodifuziune şi taxa pentru serviciul public de televiziune constituie venituri ale celor două societăţi şi nu sunt incluse în nici unul din bugetele componente ale bugetului general consolidat.

În această situaţie, iniţiatori ai hotărârilor prin care se reglementează plata taxei pentru serviciul public de radiodifuziune şi respectiv de televiziune au fost cele două societăţi prestatoare care, potrivit legii, îşi desfăşoară activitatea sub controlul Parlamentului.

Totodată, potrivit art.11 din Hotărârea de Guvern nr.977/2003 şi din Hotărârea de Guvern nr.978/2003, Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune pot emite precizări în aplicarea prevederilor celor două hotărâri.

Ca urmare, asupra aspectelor prezentate în interpelare, este necesar să se solicite punctul de vedere al celor două societăţi comerciale.

Răspunsul l-am înaintat şi în scris.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, doamna secretar de stat.

Doamna deputat, dacă doriţi să interveniţi.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Cornelia Ardelean:

Doamna preşedintă,

Doamna secretar de stat,

Doresc să încep întâi cu o întrebare, nu am înţeles bine, trebuie să ne adresăm şi celor două societăţi? Da, ne vom adresa.

Pentru că aţi amintit de Ordonanţa de urgenţă privind modificarea Legii nr.41 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, la care la art.3 se menţionează: "Persoanele juridice cu sediul în România, inclusiv filialele, sucursalele şi subunităţile fără personalitate juridică ale acestora, precum şi reprezentanţele din România ale persoanelor juridice străine au obligaţia să plătească o taxă pentru serviciul public de radiodifuziune şi o taxă pentru serviciul public de televiziune, în calitate de beneficiari ai acestor servicii". Or, dacă nu deţin receptoare radio-t.v., nu cred că sunt beneficiari ai acestor servicii. Deci, se vine în contradicţie obligativitatea cu faptul că ar deţine sau nu ar deţine aceste receptoare.

Oricum, am luat notă de ceea ce ne-aţi spus dumneavoastră, vom face un apel şi către cele două societăţi, mai ales că am înţeles că punctul de vedere al Guvernului în legătură cu o iniţiativă legislativă privind modificarea acestui articol a fost favorabil, dar iniţiativa legislativă degeaba va schimba acest punct, în sensul că nu vor figura în calitate de beneficiari ai acestor servicii, ci pe declaraţie proprie pot să declare că nu deţin receptoare, pentru că rămâne în continuare articolul din lege în care se spune că taxele sunt fixate de către Guvern. Deci, oricum, iniţiativa legislativă nu va rezolva această problemă.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, doamna deputat.

Dacă doamna secretar de stat doreşte să mai dea un răspuns. Nu.

Oricum vă invit tot pe dumneavoastră la microfon, pentru a da răspuns domnului deputat Florin Iordache, Grupul parlamentar al P.S.D. referitor la suplimentarea veniturilor bugetare repartizate în anul 2005 în judeţul Olt.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Mara Râmniceanu:

Prin Legea bugetului de stat pe anul 2005 nr.511/2004 au fost stabilite sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pe anul 2005 pentru judeţul Olt, de 6103,6 mii RON, pentru susţinerea sistemului de protecţia persoanelor cu handicap, şi 8062,6 mii RON pentru susţinerea sistemului de protecţia copilului, în creştere cu 25,5%, respectiv 11,8% faţă de sumele alocate în anul 2004.

Potrivit Legii bugetului de stat pe anul 2005, pentru finanţarea acestor cheltuieli, pe lângă sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, autorităţile administraţiei publice locale pot aloca şi sume din bugetele locale ale acestora.

Totodată, pentru eventualele urgenţe privind finanţarea sistemului de protecţie a persoanelor cu handicap, menţionăm că, potrivit art.26 alin.5 din Legea bugetului de stat pe anul 2005, Ministerul Finanţelor Publice este autorizat să aprobe redistribuirea în cadrul aceluiaşi judeţ a sumelor aprobate pentru asigurarea ajutorului social, ajutorului pentru încălzirea locuinţei cu lemne, cărbuni şi combustibili petrolieri, cu cele pentru susţinerea sistemului de protecţie a persoanelor cu handicap, la propunerea Consiliului judeţean.

În prezent, se analizează posibilitatea suplimentării sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea sistemului de protecţia persoanelor cu handicap, precum şi a celui de protecţie a copilului, cu prilejul unor eventuale rectificări ale bugetului de stat pe anul 2005.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, dacă doriţi să interveniţi. Vă rog.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, doamna preşedintă.

Doamna secretar de stat,

Stimaţi colegi,

Toate bune şi frumoase, după cum ne prezintă situaţia doamna secretar de stat, dar situaţia este dramatică în teritoriu, pentru că dumneavoastră lăsaţi la latitudinea Consiliului judeţean să redistribuie nişte fonduri. Păi, ce să redistribuie, dacă nu are ce împărţi?

O dată cu introducerea cotei unice începând cu 1 ianuarie 2005, deficitul şi problemele mari pe care le au consiliile judeţene în teritoriu s-au agravat. Dumneavoastră precizaţi şi lăsaţi la latitudinea Consiliului judeţean să redistribuie. Vreau să vă spun că în judeţul Olt situaţia este dramatică. Ne vom trezi şi vă veţi trezi chiar dumneavoastră, începând cu 1 noiembrie, pentru că la nivelul primăriilor, la nivel de judeţ nu mai există fonduri nici pentru plata salariaţilor din consiliile locale şi a salariaţilor din primării. Nu au ce redistribui, dacă nu intervine Ministerul Finanţelor.

Şi eu am venit cu această interpelare către dumneavoastră, pentru că dacă dumneavoastră nu gândiţi o anumită rectificare de buget, aceşti oameni nu au cum să împartă sărăcia, că nu au ce împărţi. Deci, eu am solicitarea la dumneavoastră să regândiţi acest buget, pentru că, efectiv, există pericolul - în momentul în care intrăm în iarnă - nici ajutorul de încălzire, nici ajutorul pentru handicapaţi, şi nici aceste ajutoare pentru protecţia copilului, să nu poată fi distribuite.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamna secretar de stat, doriţi să interveniţi? Nu.

Domnul deputat Dragoş Dumitriu, grupul parlamentar al PRM este în sală. Vă anunţ că se solicită amânarea răspunsului la interpelarea legată de legalitatea amplasării unor unităţi de debitare a lemnului şi depozitare a rumeguşului în zonele Rucăr şi Dâmbovicioara, din judeţul Argeş. Trebuia să răspundă Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor. Răspunsul s-a amânat pentru data de 10 octombrie.

Mai aveţi un răspuns din partea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, domnul secretar de stat Vasile Lupu.

Poftiţi, aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedintă.

Domnule deputat,

Activitatea de control privind respectarea regimului silvic şi, implicit, a exploatărilor forestiere intră în atribuţiunile Direcţiei Generale de Control a Aplicării Regimului Silvic şi Control Cinegetic şi a inspectoratelor teritoriale de regim silvic şi vânătoare.

În baza tematicii de control, aprobată de conducerea ministerului, şi a programului de activitate pe lunile iulie - august, precum şi a sesizărilor primite din teritoriu, personalul cu atribuţiuni de control pe linia respectării regimului silvic, a efectuat în perioada mai-august 2005, 535 de controale cu următoarele rezultate: volumul arborilor tăiaţi ilegal - 8.637; valoarea arborilor tăiaţi ilegal - 8.880 roni; volumul arborilor prejudiciaţi - 82,6 mc; valoarea arborilor prejudiciaţi - 104 roni; număr de contravenţii - 229; valoarea aferentă - 24.892 roni; număr de infracţiuni - 44; valoarea prejudiciului din infracţiuni - 575.000 roni; volum arbori tăiaţi ilegal, pentru care s-au încheiat procese verbale de infracţiune - 4.743.

Facem precizarea că aceste rezultate s-au obţinut în contextul în care sancţiunile pentru încălcarea regulilor de exploatare a masei lemnoase, prevăzute în Legea nr.31/2000 privind stabilirea, sancţionarea contravenţiilor silvice au o valoare foarte mică. Amenda maximă este de 30 milioane lei vechi, iar cele mai multe dintre amenzi, pe linia de exploatare a masei lemnoase, având valoare maximă de 2 milioane lei vechi.

La această dată, pe site-ul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale se află un proiect de lege a contravenţiilor silvice, în care - la Secţiunea a VI-a - sunt precizate amenzile pentru nereguli în activitatea de exploatare.

De asemenea, proiectul pentru noul Cod silvic, aflat pe site-ul ministerul, a constituit subiectul unei dezbateri publice şi conţine noi prevederi cu privire la exploatarea masei lemnoase.

Având în vedere că sezonul rece este perioada cu cea mai intensă activitate în exploatări forestiere, Direcţia de control din cadrul ministerului, precum şi inspectoratele teritoriale de regim silvic şi de vânătoare vor relua tematica de control pentru lunile următoare, verificarea respectării regulilor de exploatare a masei lemnoase.

Rezultatele mai sus-menţionate sunt obţinute în condiţiile unui număr redus de personal cu atribuţiuni de control şi faptul că s-au înregistrat, reprezintă o garanţie că activitatea aceasta, pe linia respectării regulilor de exploatare, se desfăşoară în mod corespunzător.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat, dacă doriţi să interveniţi, dacă sunteţi mulţumit cu răspunsul din partea domnului secretar de stat.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Dragoş Dumitriu:

Vă mulţumesc.

Ştiu că la Ministerul Agriculturii şi Silviculturii şi în speţă la Departamentul silviculturii a venit o echipă profesionistă, de aceea am şi pretenţii de la domniile lor. Aş vrea să se pună şi mai mult accentul pe acest control al exploatărilor, pentru că toată tevatura care s-a făcut cu controlarea unităţilor de debitare nu a avut decât un rezultat publicitar, după părerea mea, ca şi cunoscător al zonei, a activităţii respective.

De aceea, insist şi insist pe aceste controale ale exploatărilor. Este clar, toată lumea poate vedea ce s-a întâmplat cu despăduririle şi acestea nu provin decât de la exploatările ilegale.

Sunt convins că o dată cu venirea domnului Flutur şi a domnului secretar de stat, precum şi a directorului Direcţiei inspecţie din minister activitatea este serioasă, dar aş vrea ca această activitate să continue şi cu rezultate vizibile chiar şi pentru profani.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Domnule secretar de stat, doriţi să interveniţi? Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedintă.

Domnule deputat,

Doresc să vă asigur că, deşi nu scrie aici, este o scăpare a mea, regimul sancţionatoriu al contravenţiilor silvice, la problema pe care dumneavoastră aţi vizat-o, este întărit şi, mai mult, arealul de sancţionare este extins şi asupra personalului cu funcţii de administrare silvică, aspect care nu era prins până acum.

În plus, la ora actuală, se modifică ordinul privind atestarea agenţilor economici care pătrund în pădurile României: să fie personal calificat, expertizat şi autorizat. Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Aurel Vlădoiu, grupul parlamentar al PSD. Este în sală?

Răspunde din partea Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei domnul secretar de stat Florin Bejan. Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Florin Bejan (secretar de stat, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei):

Mulţumesc, doamna preşedinte.

În legătură cu interpelarea domnului deputat Aurel Vlădoiu, referitor la unele informaţii privind imobilul deţinut de ROMTELECOM S.A. în localitatea Băile Govora, propus ca spaţiu destinat muzeului şi bibliotecii din această localitate, dorim să vă comunicăm următoarele: clădirea respectivă este un parter plus doi, deci un P+2, care se află în proprietatea ROMTELECOM; la etajele I şi II sunt amplasate echipamentele telecomunicaţiei, iar jumătate din parterul clădirii a fost închiriat de POŞTA ROMÂNA.

În prezent, se derulează negocieri cu această companie, în vederea preluării de către aceasta a întregului spaţiu. Ca atare, clădirea nu este abandonată, ci este utilizată în scopul utilizării de activităţi de poştă şi teleocomunicaţii.

Având în vedere situaţia juridică a imobilului, pe de altă parte, şi aspectele menţionate mai sus, propunerea privind o eventuală transmitere a acestuia în proprietatea Consiliului Local - Băile Govora, contravine prevederilor legale în vigoare.

Prin urmare, deşi ne exprimăm regretul faţă de situaţia prezentată, soluţia propusă nu poate fi agreată. În măsura în care vor apărea elemente noi, care să determine o altă abordare, vom oferi tot sprijinul necesar. Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Doriţi să interveniţi, domnule deputat? Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Aurel Vlădoiu:

rugămintea noastră a fost ca această clădire, care este deosebit de frumoasă şi nu este în acest moment decât la etajele superioare folosită, să fie redată pentru cele două activităţi foarte importante din Govora, respectiv muzeu şi bibiliotecă. Şi soluţia, eu am propus-o, să putem să diminuăm partea statului la ROMTELECOM, de 40%, cu aceste acţiuni, care sunt de ordinul a câteva procente.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Răspundeţi la intervenţia domnului deputat? Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Florin Bejan:

Domnule deputat,

Aş vrea să precizez câteva aspecte suplimentare: un aspect este că în momentul de faţă statul român nu este majoritar în ROMTELECOM; iar pentru a se putea înstrăina - sub orice formă - conform Legii nr.31, un activ al unei societăţi, este nevoie de hotărârea AGA, în primul rând.

Fără îndoială că am face demersuri în acest sens, dar asta nu înseamnă că, neapărat, ele trebuie să fie acceptate. De aceea, v-am şi spus că dacă apare o altă soluţie, o rezolvăm.

Pe de altă parte, întreaga clădire e ocupată, pentru că jos POŞTA şi-a extins spaţiul şi intenţionează, în cadrul programului de modernizare al poştelor din toată ţara, să utilizeze şi spaţiul de la parter.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Eugen Bejinariu, grupul parlamentar al PSD. Este în sală? Nu este în sală.

Îl rog pe domnul secretar de stat Iosif Koto să transmită în scris răspunsul domnului deputat. Deci, nu-l mai prezentaţi la microfon.

La fel şi pentru domnul deputat Titus Corlăţean, grupul parlamentar al PSD, tot în scris.

Vă mulţumesc mult de mult.

Tot pentru domnul deputat Titus Corlăţean, răspuns la interpelarea referitoare la situaţia NITRAMONIA - Făgăraş. Din partea AVAS, vicepreşedinte Jean Cătălin Sandu, vă rog să transmiteţi în scris domnului deputat, acesta nefiind prezent în sală.

Din partea Ministerului Culturii şi Cultelor, avem două răspunsuri la interpelări: la interpelarea domnului deputat Mircea Costache, grupul parlamentar al PRM. Răspunde domnul secretar de stat Virgil Niţulescu. Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Virgil Niţulescu (secretar de stat, Ministerul Culturii şi Cultelor):

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Domnule deputat Mircea Costache, la interpelarea dumneavoastră avem patru răspunsuri, pentru că sunt patru probleme diferite şi am să vă rog să-mi permiteţi să răspund pentru fiecare în parte.

Prima dintre ele se referă la alocarea de fonduri pentru editurile şi publicaţiile din Basarabia, Bucovina şi din alte zone cu comunităţi româneşti tradiţionale.

În conformitate cu legislaţia românească în vigoare, mai precis Hotărârea Guvernului nr.78/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii şi Cultelor, noi nu avem în bugetul nostru fonduri de finanţare a editurilor şi publicaţiilor din Basarabia, Bucovina şi din alte zone cu comunităţi româneşti tradiţionale.

Pe cale de consecinţă, producţia editorială realizată dincolo de teritoriul României nu poate să beneficieze de cele două mari programe, pe care ministerul le derulează în domeniul culturii scrise: programul naţional pentru subvenţionarea culturii scrise şi programul naţional pentru achiziţia de cărţi şi abonamente la reviste culturale pentru bibliotecile publice.

Pot beneficia, însă, şi au şi beneficiat de cele două programe, editurile străine, care au reprezentanţă în România, inclusiv cele din Republica Moldova şi Ucraina.

În ceea ce priveşte problema grijii pentru destinul tragic al unor creatori lipsiţi de mijloace minime de subzistenţă, vă reamintim faptul că, în conformitate cu prevederile Legii nr.118/2002 privind instituirea indemnizaţiei de merit, un număr de 685 de personalităţi care s-au remarcat prin realizări deosebite sau prin desfăşurarea unor activităţi de notorietate în domeniul culturii, beneficiază de indemnizaţia de merit, care în momentul de faţă este de 9.200.000 lei vechi lunar, ministerul având calitate de ordonator de credite.

Printre beneficiarii indemnizaţiei de merit se află 101 artişti plastici, 98 arhitecţi, 88 cineaşti, 151 compozitori, muzicologi şi coregrafi, 107 scriitori şi 140 personalităţi din domeniul teatrului. Cifrele menţionate se referă la situaţia din iulie 2005, Comisia naţională pentru acordarea indemnizaţiei de merit urmând să decidă pe baza cererii lor şi a criteriilor specifice de selecţie, asupra personalităţilor care vor beneficia de restul, de 15 indemnizaţii de merit, domeniului culturii fiindu-i rezervat un număr total de 700 de indemnizaţii, din totalul de 1.500 de indemnizaţii prevăzute pentru cultură, ştiinţă şi sport.

În ceea ce priveşte problema măsurilor pentru stimularea culturii scrise naţionale, prin sprijinirea editurilor şi publicaţiilor cu profil cultural, vă reamintim care sunt programele principale pe care le derulează ministerul nostru, în vederea dezvoltării domeniului culturii scrise. Două dintre ele deja au fost menţionate: programul naţional pentru subvenţionarea culturii scrise; în anul 2005, au fost alocate de la buget 28 miliarde lei vechi; programul naţional pentru achiziţia de cărţi şi abonamente la revistele culturale pentru bibliotecile publice; în anul 2005, au fost alocate de la buget 10 miliarde lei vechi; programul de sprijin financiar al unor manifestări culturale, organizate de reviste româneşti de prestigiu, şi dau câteva exemple: Convorbiri Literare din Iaşi, Ramuri din Craiova, Târnava din Târgu Mureş, Antares din Galaţi, Hyperion "Caiete botoşenene" din Botoşani, Luceafărul din Bucureşti; programul naţional pentru promovarea culturii scrise româneşti în străinătate, realizat prin intermediul organizării de standuri naţionale, în cadrul principalelor târguri, saloane şi festivaluri de carte, presă şi multimedia din străinătate. În acest an, este vorba despre târgurile de la Frankfurt, Paris, Londra, Geneva, Ierusalim, Moscova, Budapesta.

De asemenea, ministerul a susţinut şi susţine financiar acordarea unor premii pentru poezie, proză, dramaturgie, eseu filozofic, în cadrul unor festivaluri şi concursuri, cum sunt cele de la Neptun, Curtea de Argeş, Târgu Mureş ş.a.m.d.

Începând cu acest an, personalităţile în domeniul culturii scrise vor beneficia de granturi de studiu şi călătorie în străinătate, prin intermediul unui program care se numeşte fondul de mobilitate al Ministerului Culturii şi Cultelor.

În fine, ultima dintre problemele ridicate de dumneavoastră se referă la editarea marilor capodopere ale culturii naţionale şi a marilor sinteze. Prin programul naţional pentru subvenţionarea culturii scrise, derulat anual de minister, în colaborare cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării, ministerul nostru a sprijinit şi va sprijini în continuare editarea marilor valori ale culturii naţionale, unul din criteriile prioritare de acordare de sprijin financiar, în vederea editării de cărţi cu titlul de comandă de stat fiind cel legat de valoarea şi importanţa naţională şi/sau internaţională a proiectelor editoriale pentru care editura a solicitat subvenţii.

În anii anterior şi în continuare, de altfel, ministerul a sprijinit financiar şi va sprijini editarea unor lucrări fundamentale ale istoriei, culturii şi civilizaţiei româneşti, precum şi editarea unor reviste culturale de prestigiu, cum sunt: România literară, Contemporanul, Convorbiri literare, Ramuri, Vatra, Târnava, Luceafărul etc.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, doriţi să interveniţi? Poftiţi, aveţi cuvântul.

Domnul Costache Mircea:

Mulţumesc, Doamna preşedinte.

În mare măsură, răspunsul domnului secretar de stat mă satisface. O să încercăm şi noi, la proiectul de buget pentru 2006, să facem amendamente pentru a-i sprijini pe cei din Ministerul Culturii şi Cultelor, pentru a atrage fonduri mai importante pentru acest domeniu.

Am totuşi câteva neclarităţi: de exemplu, domnia sa mi-a precizat că referitor la finanţarea culturii din Basarabia, Bucovina şi din alte zone cu comunităţi tradiţionale româneşti nu avem finanţare. E normal, pentru că e vorba de un buget de stat, al statului român şi pe-acolo avem de-a face cu alte state şi, din punctul acesta de vedere, să zicem că precizarea are un suport legal.

Dar dânsul mai precizează că publicaţiile, editurile şi cultura scrisă a românilor din acele zone pot beneficia, însă, de finanţare la un alt capitol, în legătură cu sprijinirea relaţiilor dintre state ş.a.m.d.

Acum, una este - nu avem finanţare - pe de o parte; şi alta este - pot beneficia. Era interesant de ştiut dacă beneficiază sau nu. Că pot, noi ştim ce înseamnă. Am văzut cum se lucrează la textul de lege pentru a eluda, pentru a-l face mai puţin precis, ca sens.

De asemenea, eu am adresat o sumă de întrebări pentru a nu mă remarca prin 70 de interpelări la adresa Ministerului Culturii şi Cultelor, ci printr-una densă, la care să capăt nişte clarificări, pe care şi domnia sa, cred că le-a găsit legitime şi de bun-simţ.

Din punct de vedere al sprijinirii personalităţilor aflate uneori în condiţii dramatice, la final de existenţă şi de carieră, 107 scriitori pe lista celor cu gradaţii de merit mi se pare puţin; şi nu mi-a făcut deloc o precizare domnul secretar de stat, dacă există undeva, la un departament al Ministerului Culturii şi Cultelor, preocuparea pentru buna administrare a fondurilor scriitorilor, din surse proprii, pentru că, cei care ni se plâng, şi avem semnături în acest sens, reclamă faptul că se scot bani frumoşi din cazinouri, închirierea unor spaţii importante, din drepturi de autor, din alte surse şi nu ajung la cei în nevoie. Nici măcar ajutoarele de înmormântare nu ajung la vreme, la scriitorii care îşi dau obştescul sfârşit. Nu mi-aţi vorbit deloc despre o preocupare în acest sens. Eu ştiu că nu sunteţi Curte de Conturi, dar Uniunea, ca un drept de liberă asociere, nu prea are mijloace de control asupra fondurilor şi cineva din sfera culturii sau din alte organisme ar trebui să aibă această preocupare.

De asemenea, mi s-a părut puţin evazivă precizarea făcută în legătură cu preocuparea Ministerului Culturii şi Cultelor pentru editarea marilor capodopere ale culturii naţionale. Eu am făcut o referire expresă şi am dat exemplu integrala Eminescu. Cred că suntem singura ţară din lume care n-a publicat integral opera poetului naţional. E ca şi cum englezii nu l-ar avea publicat integral pe Shakespeare. Şi ca să nu dăm mai multe exemple din alte culturi, cred că cineva din Ministerul Culturii şi Cultelor, într-o bună relaţie cu cineva, "cineva", că de-aş şti cine, aş da ochii lui cu mine, din Banca Naţională a României, care sponsorizează cu sume importante manifestări sportive, unele importante, altele mai puţin valoroase sau de altă natură, dar nu se găsesc resurse pentru o operă de anvergură, pentru cele 24 de volume, proiectul Perpessicius, integrala Eminescu). Dar sunt şi altele.

Vă felicit pentru ceea ce faceţi şi vă rog, ca buni români, să ne înţelegeţi că nu venim doar formal, ci într-o largă consultare cu oamenii din sfera culturii, preocupaţi realmente şi de destinul creatorilor, dar şi de destinul operei acestora, şi de cultura naţională, în general.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Virgil Niţulescu:

Stimate domnule deputat,

Doresc să vă mulţumesc pentru felicitări şi pentru precizări.

În al doilea rând, aş avea de făcut următoarele completări: există fără îndoială, în afară de fondurile menţionate, de programele care sunt girate de Ministerul Culturii şi Cultelor, există şi alte programe care sunt administrate de Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul Departamentului pentru românii de pretutindeni, care a fost integrat, aşa cum bine ştiţi, în Ministerul de Externe şi care departament se îngrijeşte în mod special de problemele culturale ale comunităţilor româneşti aflate pe teritoriul statelor vecine, cu prioritate.

În ceea ce priveşte solicitarea dumneavoastră privind concret lucrările care au fost sprijinite financiar de minister, am înţeles acum ceva mai bine şi am să vă rog să-mi permiteţi ca răspunsului pe care îl veţi primi scris, să ataşăm câteva exemple, poate chiar lista integrală a lucrărilor sprijinite financiar de către minister.

În fine, aş vrea să fac o precizare în legătură cu fondurile care sunt gestionate de organismele scriitorilor: pe de o parte, este vorba de Uniunea Scriitorilor din România, care administrează fonduri provenite - de exemplu - din chiriile obţinute din sediile Uniunii; şi pe de altă parte, este vorba despre Societatea de gestiune colectivă a dreptului de autor, COPIRO, care administrează - cu totul separat de Uniunea Scriitorilor - fondurile provenite din exercitarea drepturilor de proprietate intelectuală ale scriitorilor pentru scriitori, în beneficiul acestora. Deci, este o societate alcătuită în baza prevederilor Legii privind dreptul de autor şi drepturile conexe.

Ministerul Culturii şi Cultelor nu are nici un drept de a interveni în administrarea nici uneia dintre aceste două societăţi, dintre aceste două organisme, scriitorii fiind cei abilitaţi să-şi administreze singuri fondurile.

Evident, pe de altă parte, trebuie să precizez că Uniunea Scriitorilor din România, cel puţin, beneficiază de sprijinul consecvent al ministerului, prin consultările pe care le avem periodic cu conducerea Uniunii. Vă informez, de exemplu, că domnul ministru Adrian Iorgulescu s-a întâlnit exact săptămâna trecută cu conducătorii tuturor uniunilor de creatori din România. Ea a fost doar o primă întâlnire. Vor urma întâlniri, probabil, cel puţin trimestriale, cu conducătorii uniunilor de creatori. Şi, pe această cale, încercăm să-i ajutăm în rezolvarea problemelor lor curente.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Rămâneţi la microfon, domnule secretar de stat.

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Aurel Vlădoiu, grupul parlamentar al PSD.

Vă rog.

Domnul Virgil Niţulescu:

Stimate domnule deputat,

La întrebarea dumneavoastră v-a răspuns şi colegul meu, secretarul de stat Florin Bejan, de la Ministerul Comunicaţiilor.

Ceea ce aş vrea să adaug este faptul că, aşa cum ştiţi, două instituţii publice de cultură (muzeul şi biblioteca) se găsesc în administrarea autorităţii locale, care este prima îndreptăţită să se îngrijească de găsirea sediilor potrivite pentru aceste instituţii.

Şi pe de altă parte, aş vrea să adaug faptul că, în ceea ce priveşte prevederile Legii nr.213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, lucrurile sunt destul de clare: este nevoie, practic, în cadrul sediului ROMTELECOM, de trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul unei societăţi comerciale, lucru care se poate face numai cu plata şi cu acordul adunării generale a acţionarilor societăţii comerciale respective, în cazul de faţă ROMTELECOM, şi în lipsa unui asemenea acord, s-ar putea face prin procedura expropierii pentru cauză de utilitate publică şi după o justă şi prealabilă despăgubire. Acestea sunt prevederile legale. Aşa cum aţi menţionat şi dumneavoastră în interpelare, competenţa, în vederea transferului de proprietate, revine de fapt adunării generale a acţionarilor ROMTELECOM, printre care se numără, este adevărat, şi statul român, prin Ministerul Comunicaţiilor, dar nu ca acţionar majoritar; cum bine ştiţi, controlul aparţine în realitate investitorului străin.

Am spus toate aceste lucruri, pentru că ele pot fi valabile în cazul sediului, aflat în momentul de faţă în proprietatea ROMTELECOM, dar trebuie să precizez că am solicitat serviciul deconcentrat al Ministerului Culturii şi Cultelor - Direcţia pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural-naţional a judeţului Vâlcea, să găsim, în cel mai scurt timp posibil, nişte modalităţi concrete de a sprijini cele două instituţii publice (biblioteca şi muzeul) în această perioadă de trecere, înainte de evacuarea lor din clădire.

Până în momentul în care m-am prezentat aici, în faţa dumneavoastră, nu am primit încă vreo soluţie din partea subordonaţilor noştri din judeţul Vâlcea. Evident că ei nu ne pot oferi decât nişte idei, urmând ca, în cazul în care acest lucru va fi posibil, ministerul să fie cel care să acţioneze pentru a găsi sediul cel mai potrivit.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Doriţi să interveniţi, domnule deputat? Nu. Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat George Băeşu, Grupul parlamentar al PSD este în sală? Nu.

Îl rog pe domnul ministru Borbély să-i transmită răspunsul la interpelare în scris. Şi acelaşi lucru îl rog şi pe domnul deputat Aurel Vlădoiu. I s-a răspuns deja la două interpelări. Se poate transmite în scris?

Domnul Aurel Vlădoiu (din sală):

Da.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc mult.

Domnule ministru, transmiteţi în scris atunci.

Domnul Borbély László (din loja miniştrilor):

Doamna preşedinte, poate găsiţi o modalitate în care...

Doamna Daniela Popa:

Găsim, domnule ministru.

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Ştefan Baban, Grupul parlamentar P.R.M. Răspunde domnul secretar de stat Mihai Şeitan.

Domnul Borbély László (din loja miniştrilor):

Vă mulţumesc pentru că am găsit împreună cu dumneavoastră rezolvarea şi pentru că am fost împreună.

Doamna Daniela Popa:

Domnul secretar de stat Mihai Şeitan. Vă rog, la microfon, v-am dat cuvântul.

Domnul Mihai Constantin Şeitan (preşedintele Comisiei Naţionale de Pensii şi alte drepturi de asigurări sociale).:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Mulţumesc domnului deputat Baban pentru întrebare. Este vorba de modalitatea de distribuţie a biletelor de odihnă şi tratament în cadrul sistemului de asigurări sociale în teritoriu.

Trebuie să vă spun de la început: n-am să citesc o interpelare, pentru că o să o primiţi scris şi profit de ocazie să o comentez puţin.

Sistemul de asigurări sociale, pensiile şi alte prevederi de asigurări sociale includ o prestaţie care se referă la acoperirea unei părţi din costul biletelor de odihnă şi tratament, de care beneficiază două categorii de oameni, şi anume pensionarii, dacă este vorba de bilete de tratament, şi bugetarii, în mod special, dacă este vorba de bilete de odihnă.

Numărul biletelor care se găsesc într-un an de zile pe piaţa aceasta, să o chemăm aşa, este de 380.000 anul acesta, pentru bilete de tratament şi de 40.000 pentru bilete de odihnă. Acestea se împart în baza unui ordin al ministrului, care apare în fiecare an, între judeţe, în funcţie de reprezentarea în judeţe a bugetarilor. Împărţirea se face cu consultarea sindicatelor. Această împărţire duce la repartiţia către judeţe a numărului de bilete de odină pentru bugetari, se păstrează o cotă la nivel central care se repartizează instituţiilor centrale care au bugetari, chiar Parlamentului. Aceste bilete, însă, reprezintă un număr infim faţă de cerere. Noi avem 40.000 de bilete pe care trebuie să le distribuim la 1 milion şi ceva de oameni.

Categoric că întotdeauna când cererea este foarte mare şi oferta este foarte mică, este foarte greu să mulţumeşti pe toată lumea. Ca atare, întotdeauna, de ani de zile există o fricţiune, să zicem, între cei care distribuie aceste bilete şi potenţialii beneficiari care nu reuşesc niciodată să ajungă să obţină bilete şi lucrul acesta se întâmplă, de obicei, în cele două luni de vară, pentru că majoritatea oamenilor îşi doresc în concediu să obţină un bilet care are un preţ redus. Ceea ce nu se întâmplă la biletele de tratament, care de multe ori nici nu se consumă într-un an de zile, pentru că foarte multă lume, în lunile de iarnă, de toamnă, de primăvară, nu îşi doresc să vină la tratament.

În ultimă instanţă, se creează o ambiguitate, şi anume: sunt 4 milioane şi jumătate de contribuabili la sistemul acesta, deci de asiguraţi, care normal ar trebui să aibă şi ei dreptul la cele 40.000 de bilete. Cum să împarţi - vorba proverbului - două paie la trei măgari?

Ca atare, structura aceasta, care este moştenită într-un fel, de bilete de odihnă şi tratament, în structura bugetului de asigurări sociale, acoperite de o contribuţie care are altă destinaţie? Este o contribuţie pentru pensie, în mod special, dar acoperă tradiţional aceste bilete de odihnă. Ar trebui revizuită şi noi ne-am propus să revizuim structura acestui sistem.

Cam atât doream să vă spun, domnule deputat, şi vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc.

Domnule deputat, dacă doriţi să interveniţi? Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Ştefan Baban:

Mulţumesc domnului secretar de stat pentru răspuns. Totuşi, n-a vrut să-mi spună cum se procedează atunci când vrem să fim corecţi, în sensul că bugetarul, totuşi, să plătească mai puţini bani decât patronul, care cumpără şi el acelaşi bilet de tratament. Şi aici vă rog frumos să vegheaţi, să găsiţi soluţii de aşa manieră încât un salariat bugetar să nu se trezească în ipostaza de a fi fraierit, în sensul că un patron al unei firme să îşi ia biletul pe bani mai puţini, pentru că declară un venit mai mic decât bugetarul.

Vă mulţumesc şi am încredere că veţi lua măsurile necesare.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnule secretar de stat, doriţi să interveniţi? Nu.

Urmează răspunsurile la interpelări din partea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, răspunsul la interpelarea domnului deputat Eugen Bejinariu, Grupul parlamentar P.S.D. Nu este în sală. Vă rog să transmiteţi răspunsul în scris.

Doamna deputat Ionica Constanţa Popescu.

Vă rog, domnule secretar de stat. Domnul secretar de stat Galiatatos, din partea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului. Vă rog.

Domnul Alexandros Galiatatos:

Doamnă preşedinte,

Referitor la interpelarea dumneavoastră adresată ministerului nostru şi înregistrată la Camerei Deputaţilor cu nr. 390B/2005 vă comunicăm următoarele: documentul care defineşte noţiunea de coridoare pan-europene, precum şi traseele acestor pe teritoriile statelor din Europa centrală şi de est a fost adoptat în cadrul celei de-a doua conferinţe paneuropene de transport care a avut loc în anul 1994 la Eraclion Creta. Cu această ocazie au fost definite nouă coridoare paneuropene de transport, dintre care trei traversează Europa.

Coridorul 4, rutier şi feroviar: Dresda - Nurnberg - Praga - Viena - Bratislava - Budapesta - Arad - Bucureşti - Constanţa, cu ramura Craiova - Sofia - T. Salonic - Plovdiv - Istanbul.

Coridorul nr. 7: Dunăre - Rin - Main - Sulina - Galaţi - Cernavodă, cu ramura Canal Dunăre Marea Neagră - Constanţa - Regensburg - Pasau - Rhin - Rotherdam.

Coridorul nr. 9, rutier şi feroviar: Helsinki - Sankt-Petersburg - Moscova - Kiev - Chişinău - Iaşi - Bucureşti - Giurgiu - Dimitrograd - Alexandropolis.

La cea de-a treia Conferinţă paneuropeană de transport Helsinki - 1997 s-a convenit asupra ajustării coridoarelor pan-europene, prin adăugarea unui nou coridor: coridorul 10. Traseul coridorului 10 rutier şi feroviar este: Salsburg - Lubliana - Zagreb - Beograd - Nij - Scopje - Velej - T. Salonic.

Ramura A a acestui coridor: Gratz - Marinburg - Zagreb.

Ramura B: Budapesta - Novisad - Beograd.

Ramura C: Nij - Sofia şi se intră pe coridorul 4 spre Istanbul şi latura D: Veleş - Vitola - Florina - Via Ignatia.

Tot în cadrul Conferinţei paneurope de la Creta s-a stabilit că pentru dezvoltarea unitară a coridoarelor statele ale căror teritorii sunt traversate de respectivele coridoare vor încheia memorandum de înţelegere la nivel guvernamental, care deşi nu conţin obligaţii guvernate de dreptul internaţional şi nici obligaţii financiare, reprezintă aranjamentul liber consimţit al semnatarilor, în vederea cooperării pentru dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor de transport pe traseul respectivelor coridoare.

Astfel, Guvernul României este parte la următoarele memorandumuri de înţelegere: Memorandum de înţelegere privind dezvoltarea coridorului paneuropean de transport nr. 4, semnat la Varşovia pe 19 mai 1999; Memorandum de înţelegere privind dezvoltarea coridorului paneuropean de transport nr. 9, semnat la Vilnius la 29 martie 1995; Momorandum de înţelegere privind dezvoltarea coridorului paneuropean de transport nr. 7, semnat la Rotherdam pe 6 septembrie 2001.

Precizăm că exerciţiul coridoarelor paneuropene este unul finalizat, iar traseul acestora nu se poate modifica.

Faţă de cele 10 coridoare paneuropene de transport, sunt incluse şi în reţeaua transeuropeană de transport TNT, constituită în baza deciziei Consiliului şi Parlamentului European nr. 96/1692 din 23 iulie 1996.

Legislaţia comunitară privind reţeaua TNT, la nivelul anului 2003 pe teritoriul României a fost preluat în legislaţia naţională, prin Legea nr. 203/2003 privind realizarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transport de interes naţional şi european, republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 89, din 26 inauarie 2005.

În anexa nr. 3, lista proiectelor prioritare identificate de România împreună cu Uniunea Europeană, care urmează a fi realizate până în anul 2015, la Legea nr. 203/2003 este cuprinsă la poziţia 1 a subpunctului "Reţeaua de căi rutiere", anexa 3, proiectul Nădlac - Arad - Timişoara - Lugoj - Deva - Alba Iulia - Sibiu - Piteşti - Bucureşti - Lehliu - Feteşti - Cernavodă - Constanţa.

În anul 2004 a fost adoptată Decizia 884/2004 a Parlamentului European şi a Consiliului din 29 aprilie 2004, care amendează Decizia nr. 1692/1996 a Parlamentului European şi a Consiliului privind liniile directoare comunitare pentru dezvoltarea reţelei transeuropene de transport. Decizia nr. 884/2004.

În cadrul anexei a II-a a acestei decizii, din cele trei proiecte propuse de România se regăseşte, la poziţia 7, Proiectul autostradă Nădlac - Sibiu, ramura spre Bucureşti şi Constanţa, în cadrul axei rutiere Motorway - Axies - Gumeniţa - Patra - Tina - Sofia - Budapesta.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat, aveţi observaţii? Vă rog să interveniţi. Vă mulţumesc.

Doamna Ionica Constanţa Popescu:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Vă mulţumesc, domnule ministru secretar de stat,

Vă mulţumesc pentru bunăvoinţa cu care ne-aţi exprimat aici un răspuns foarte documentat.

Aş vrea să vă întreb şi dacă îmi puteţi răspunde pe loc. Nu am înţeles foarte exact din expunerea dumneavoastră dacă ceea ce ne-aţi transmis dumneavoastră înseamnă că coridorul 4 pan-european nu are nici o şansă să ocolească judeţul Hunedoara.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandros Galiatatos:

Nu are nici o şansă!

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Ioan Ţundrea, Grupul parlamentar al Partidului Conservator.

Vă rog, domnule secretar de stat, maximum 3 minute răspuns la interpelare.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Alexandros Galiatatos:

Lucrările de reabilitare primară pe DN58, între localităţile Caransebeş - Anina, sistate la sfârşitul anului 2004, au fost reluate începând cu data de 01.09.2005. în speranţa că acest lucru vă satisface şi doleanţele locuitorilor din oraşul Anina, de asemenea, vă comunicăm că începânt cu 01.10, pe raza localităţii se va executa şi stratul de uzură.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat, dacă doriţi să interveniţi? Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Ţundrea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Este o veste bună. Solicit doar răspunsul în scris. Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Nicolae Popa.

Domnule secretar de stat Galiatatos, vă rog. Vreţi să vă prezentaţi interpelarea? Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Nicolae Popa:

Doamna preşedinte,

Eu îl felicit pe domnul secretar de stat că este prezent aici şi chiar îl simpatizez, dar la interpelarea mea refuz răspunsul, pentru că problema este atât de gravă, încât solicit prezenţa ministrului sau a secretarului de stat care are în coordonare această activitate de transport.

De ce? Pentru că dânşii au un obicei, nu numai la ministerul lor, dar mai la toate ministerele, încât ne tratează pe noi, parlamentarii şi Parlamentul, în general, ca instituţie, ca un fel de anexă. Ne ducem, aşteptăm pe la uşile lor ca nişte cerşetori, nici nu vor să ne primească... Or, acest lucru nu-l mai putem permite în continuare. De aceea, refuz răspunsul, cer o amânare pentru şedinţa următoare, în care să fie prezent ministrul sau secretarul de stat care are în coordonare această activitate, pentru că sunt nişte consecinţe grave pe care dânşii le cunosc sau nu le cunosc: foarte mulţi transportatori falimentează. Şi, ca atare, eu vă cer chiar demiterea celui care se face responsabil de crearea acestei situaţii.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul secretar de stat probabil că va transmite acest lucru la minister.

Urmează răspunsul la interpelarea domnilor deputaţi Nicolae Popa şi Renică Diaconescu. Răspunde din partea Ministerului Sănătăţii, domnul Ervin Zoltan Szekely, secretar de stat.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Szekély Ervin Zoltan:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Întrucât domnii deputaţi au avut o listă de întrebări de 7-8 întrebări, la care în termen de 3 minute nu aş fi putut să răspund, am convenit cu domnul deputat Nicolae Popa şi a acceptat să trasmitem în scris răspunsurile noastre şi acest lucru l-am şi făcut.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc mult, domnule secretar de stat.

Vă rog să rămâneţi la microfon pentru răspunsul la interpelarea domnului Emil Radu Moldovan, Grupul parlamentar P.S.D. Este în sală? Mă scuzaţi. Domnul deputat Renică Diaconescu. La interpelarea trecută doriţi să interveniţi, da? Vă rog. Am omis eu să vă întreb. Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Renică Diaconescu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Domnule ministru,

Nu ştiam că aţi negociat cu domnul deputat rezolvarea problemei aşa de repede, pentru că sunt două probleme şi aceste întrebări le-am pus la învestitură domnului ministru Cinteză. Se pare că tot aşa de repede a răspuns la ele şi a trebuit să părăsească foarte repede ministerul.

Este vorba, din greşeală şi era o interpelare acolo: dacă directorii de spitale, membrii Colegiului director au voie să lucreze în cabinete particulare şi nu medicii simpli? Este adevărat, medicii care lucrează în spital pot desfăşura şi activitate, dar directorii de spitale, în legea spitalelor actuală, care sper să fie modificată, este clar stipulat că membrii Colegiului director nu pot deţine firme cu activitate în sistemul sanitar şi nici nu pot desfăşura activităţi medicale sau farmaceutice.

În ceea ce priveşte licitaţiile, am înţeles că se merge foarte rapid pentru privatizarea bucătăriilor şi serviciilor de curăţenie a spitalelor. Vreau să vă dau un exemplu: firma Elcomex la Spitalul Slatina a achiziţionat de doi ani partea de bucătărie a spitalului, iar preţul a crescut de la 1 miliard 700 de milioane pe lună, cât se cheltuia, la 4 miliarde 200 pe lună. Deci, nu ştiu dacă avem atâţia bani să-i aruncăm pe fereastră cu aceste firme, pentru că preţul unui bolnav pe zi, de la 80 - 90.000 a crescut la 150 - 170.000 şi toate aceste cheltuieli sunt trecute la "cheltuieli indirecte".

Deci, prin auditul Direcţiei sanitare Olt realizează că această firmă a devalizat spitalul de 200 de miliarde în doi ani, este trimis auditul direct Ministerului Sănătăţii, care realizează acelaşi lucru, dar controlul se pare că zace pe undeva pe la audit şi s-ar putea să zacă în continuare.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Domnule secretar de stat, vă rog, pentru răspuns.

Domnul Szekély Ervin Zoltan:

Permiteţi-mi, domnule deputat, să completez răspunsul în scris cu două informaţii: în ceea ce priveşte directorii de spitale care au şi cabinete particulare, acest lucru este ilegal şi vă comunic că modificarea Legii spitalelor va conţine incompatibilităţi şi conflicte de interese foarte clare. Cine este director de spital este numai director de spital şi nu poate să aibă altă calitate.

Iar în ceea ce priveşte cazul semnalat la Slatina, o să verific la Serviciul de audit concluziile acelui control şi vom lua măsurile necesare.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Dar nu mai aveţi dreptul la răspuns.

Domnul Renică Diaconescu:

Este foarte important, domnule ministru, ca acel act de control al auditului, al DSP-ului şi al ministerulu să vină măcar la Comisia de sănătate.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Emil Radu Moldovan, Grupul parlamentar P.S.D. Este în sală? Nu este.

Vă rog, domnule secretar de stat, să-i transmiteţi răspuns în scris.

Domnul deputat Ştefan Baban, Grupul parlamentar P.R.M.

Vă rog, domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.

Domnul Szekély Ervin Zoltan:

Referitor la interpelarea dumneavoastră privind reforma sistemului sanitar românesc, vă comunicăm următoarele: reforma sistemului sanitar cuprinde două componente majore, şi anume: cadrul instituţional şi serviciile medicale.

În acţiunea de reconsiderare a cadrului instituţional Ministerul Sănătăţii îşi propune ca acţiune prioritară repunerea sistemului de asigurări de sănătate în parametrii funcţionali, prin restabilirea principiilor de bază ale acestui sistem, şi anume: solidaritatea care presupune plata contribuţiei în mod egal de către toţi asiguraţii care realizează venituri, echitatea, subsidiaritatea, urmărindu-se, astfel, acordarea unui pachet de servicii medicale de bază, în mod echitabil şi nediscriminatoriu oricărui asigurat. De aceea, modalitatea de plată a contribuţiei la fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate a asiguraţilor nu a fost stabilită nici în funcţie de veniturile realizate de fiecare persoană în parte, nici de numărul sau complexitatea serviciilor medicale din pachetul de bază.

Introducerea în anul 1998 a Legii asigurărilor sociale de sănătate a urmărit, printre altele, creşterea nivelului de finanţare a acestui sector, astfel încât să apropie România de media din ţările candidate la integrarea în Uniunea Europeană, prin crearea fondului asigurărilor sociale de sănătate, destinat special finanţării sistemului de sănătate, la care principalii contribuabili sunt persoanele fizice asigurate şi angajatorii din România.

Din păcate, acest deziderat nu a fost atins în totalitate, deoarece acest sistem care a fost conceput, potrivit legii, ca un sistem autonom prin includerea sa în bugetul general consolidat, a fost din ce în ce mai mult subordonat necesităţilor de echilibrare a acestui buget, motiv pentru care veniturile şi cheltuielile au fost an de an subdimensionate, excedentele anuale realizate nefiind utilizate pentru finanţarea sănătăţii, decât într-o mică măsură.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 150 din 2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, care a înlocuit Legea nr. 145/1998 nu a adus îmbunătăţiri din acest punct de vedere.

Dacă dorim să avem un sistem de asigurări de sănătate puternic şi servicii medicale de calitate trebuie să acceptăm realitatea să în nici un stat sănătatea nu este gratuită.

În foarte multe ţări se practică pe scară largă, pentru anumite servicii, sistemul de coplată, chiar dacă persoana respectivă este asigurată.

Să nu uităm, de asemenea, că până în anul 2002 pensionarii contribuiau şi ei la fondul asigurărilor sociale de sănătate.

Ignorarea principiului solidarităţii prin scoaterea de la plata contribuţiei obligatorii la fondul de asigurări sociale de sănătate a numeroase categorii populaţionale a fost un factor real care a dus la diminuarea fondurilor colectate insuficient pentru susţinerea nevoilor reale de servicii medicale.

Veniturile colectate de Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate provin în principal din contribuţiile persoanelor fizice şi juridice şi reprezintă principala sursă de finanţare a sistemului sanitar, circa 90% din totalul fondurilor publice alocate sănătăţii.

Aceasta a fost, însă, afectată, aşa cum s-a subliniat mai sus, de măsurile legislative adoptate, prin care o serie de categorii de populaţie, beneficiare de servicii medicale, au fost scutite de la plata contribuţiei de asigurări de sănătate, fără a fi asigurate şi resursele financiare aferente.

Pe de altă parte, fondurile aprobate an de an prin bugetul fondului naţional unic de asigurări de sănătate au fost, în principal, utilizate la plata arieratelor acumulate în anii precedenţi, fapt ce a contribuit la apariţia numeroaselor disfuncţionalităţi în desfăşurarea activităţii medicale curente, cu consecinţa acumulării altor noi datorii.

În acest context, analizându-se structura contribuabililor la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, s-a constatat că la constituirea veniturilor bugetului acestui fond participă persoanele fizice şi juridice care angajează personal salariat, angajaţii, şomerii, bugetul de stat pentru miliarii în termen şi pentru persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, bugetul asigurărilor sociale de stat, pentru persoanele în concediu medical de boală şi boală profesională sau accident de muncă, sarcină şi lehuzie, îngrijirea copilului bolnav.

În aceste condiţii, un număr foarte mare de persoane beneficiază de asigurări de sănătate, fără plata contribuţiei şi fără a fi asigurate venituri corespunzătoare în bugetul fondului unic naţional de asigurări sociale de sănătate, fapt ce a dus la subfinanţarea sistemului şi, pe cale de consecinţă, degradarea serviciilor pe care acesta trebuie să le asigure.

Faţă de această situaţie şi având în vedere faptul că decizia ca unele categorii de persoane să fie asigurate fără plata contribuţiei este o decizie politică, care trebuie susţinută de Guvern, s-a propus ca veniturile Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate aferente contribuţiei pensionarilor din sistemul public de pensii militar şi IOVR, precum şi beneficiarilor de ajutoare sociale, să se suporte de la bugetul de stat.

Menţionăm că până în anul 2002, având în vedere considerentele de mai sus, complinirea veniturilor bugetului Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate se făcea din fodurile bugetului asigurărilor sociale de stat.

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 147/2002, pentru reglementarea unor problemne financiare şi pentru modificarea unor act normative, precum şi prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, această prevedere a fost anulată.

Aplicarea acestei măsuri ...

Doamna Daniela Popa:

Domnule secretar de stat,

Mă scuzaţi, au trecut deja 7 minute de când răspundeţi la această interpelare, mai sunt 9 răspunsuri la interpelari, vă rog frumos să vă încadraţi în cele 3 minute pentru fiecare interpelare, aşa cum prevede regulamentul nostru.

Domnul Szekely Evin-Zoltan:

Îmi cer scuze, doamnă preşedintă.

Doamna Daniela Popa:

Încheiaţi răspunsul, vă rog frumos.

Domnul Szekely Evin-Zoltan:

Îmi cer scuze, este o problemă foarte importantă şi am considerat că...

Doamna Daniela Popa:

Toate sunt probleme importante, domnule secretar de stat.

Domnul Szekely Evin-Zoltan:

Bine.

Restabilirea principiului solidarităţii în cadrul asigurărilor sociale de sănătate, prin neintroducerea contribuţiei la asigurările sociale de sănătate a tuturor persoanelor care realizează venituri, reprezintă unul din obiectivele politicii de guvernare în domeniul sănătăţii. Nu considerăm ca o presiune fiscală împovărătoare revenirea la situaţia anterioară a anului 2002, când şi pensionarii făceau parte din categoriile de persoane care beneficiau de asistenţă medicală cu plata contribuţiei.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnule deputat, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Ştefan Baban:

Mulţumesc, doamnă preşedintă, nu am să abuzez.

Eu l-aş ruga pe domnul ministru să se aplece mai cu atenţie la ceea ce am cerut Ministerului Sănătăţii. Deocamdată, constatăm că indicele de mortalitate în România este mai mare decât indicele natalităţii, deci, ne mor mai mulţi oameni decât se nasc, că nu ieşim din criza medicamentelor, că nu vrem să scoatem Casa de Asigurări de Sănătate de sub tutela Ministerului Finanţelor, că se fac tot felul de lucruri mai puţin ortodoxe la nivelul medicilor de familie ş.a.m.d.

Deci, doresc un răspuns scris la toate aceste probleme pe care le-am ridicat Ministerului Sănătăţii şi, în speţă, domnului ministru. Vă mulţumesc frumos pentru răbdarea de a mă asculta. Şi aştept răspunsul scris.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, domnule. Da, răspuns în scris. Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Alecsandru Ştiucă, Grupul parlamentar al PSD. Vă rog, domnule secretar de stat, în 3 minute, răspunsul la interpelarea domnului deputat.

Domnul Szekely Evin-Zoltan:

Referitor la interpelarea dumneavoastră privind aplicarea Ordinului ministrului sănătăţii şi familiei nr. 726/2002 privind criteriile pe baza cărora se stabileşte gradul de handicap pentru adulţi şi se aplică măsurile de protecţie specială a acestora, vă comunicăm următoarele.

Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei nr. 726/2002 privind criteriile pe baza cărora se stabileşte gradul de handicap pentru adulţi şi se aplică măsurile de protecţie specială a acestora se află în curs de modificare şi completare la Ministerul Sănătăţii, urmărindu-se realizarea următoarelor criterii generale de apreciere a severităţii handicapului: stadiul handicapului, eventualele complicaţii şi posibila asociere a unor afecţiuni derivate, diferite deficienţe organice sau funcţionale, efectul tratmentului recuperator, posibilele limitări ale participării sociale ca urmare a deficienţelor existente, influenţa factorilor de mediu, interferenţa criteriilor sus-menţionate ca factori individuali. În scopul realizării variantei modificate şi completate a ordinului au fost solicitate din partea comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii propuneri privind afecţiunile al căror diagnostic permite încadrarea în gradele de handicap.

Deosebit de propunerile sus-menţionate, la elaborarea actului normativ modificator se vor avea în vedere şi propunerile direcţiilor de asistenţă socială din cadrul consiliilor judeţene, precum şi cele ale comisiilor judeţene de expertiză medicală a persoanelor cu handicap pentru adulţi.

Având în vedere importanţa aspectelor ce urmează a fi reglementate, modificarea şi completarea Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei nr. 726/2002 va fi abordată prioritar şi cu maximă operativitate.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat, dacă doriţi să interveniţi? Aveţi cuvântul, vă rog.

Domnul Alecsandru Ştiucă:

Doamnă preşedintă, vă mulţumesc.

Domnule secretar de stat, vă mulţumesc.

Primesc cu bucurie această ştire, pentru că vreau să vă mărturisesc că cea mai mare neplăcere o generează faptul că noi am dorit să limităm abuzul în acest domeniu şi am căzut în cealaltă extremă şi am ajuns să condiţionăm stabilirea unui handicap, de elemente formale, dacă a intervenit până la 26 de ani, de vârstă, de împrejurări, ceea ce este absolut inacceptabil. Mă bucur şi voi acţiona şi eu în această privinţă la nivel judeţean, pentru a vă transmite propunerile care se impun. Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Urmează răspunsurile la interpelările domnului deputat Mircia Giurgiu, sunt 4 răspunsuri, la 4 interpelări. Aş dori, domnule deputat, să acceptaţi...

Domnul Mircia Giurgiu (din sală):

Pe scurt, la toate.

Doamna Daniela Popa:

Pe scurt, la toate? O.K. Deci, în 3 minute, pe scurt, la toate cele 3 interpelări. Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Szekely Evin-Zoltan:

Referitor la interpelarea dumneavoastră privind subfinanţarea sistemului sanitar, drepturile persoanelor asigurate şi acordarea medicamentelor compensate de la nivelul judeţului Timiş, vă comunicăm următoarele.

Actuala insuficienţă a fondurilor în sănătate, resimţită la nivel naţional, îşi are originea în datoriile mari acumulate de spitale pe parcursul ultimilor ani, care nu au fost achitate la timp şi care grevează profund bugetul sănătăţii pentru anul 2005.

Pachetul de servicii oferit populaţiei, care include un număr important de teste diagnostice şi tratamente. Referitor la acest aspect vom explica mai jos întreaga problematică privind costul pachetului de servicii medicale suportat de Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.

Numărul foarte mic de persoane care contribuie în acest moment la Fondul de Asigurări Sociale de Sănătate, aproximativ 4 milioane, faţă de cei aproximativ 22 de milioane de beneficiari. Astfel, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, "asiguraţii beneficiază de un pachet de servicii medicale de bază, servicii medicale acordate în mod echitabil, nediscriminatoriu oricărui asigurat".

Totodată, prin Ordonanţa Guvernului nr. 42/2005, au fost suplimentate cheltuielile bugetului Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate pe anul 2005 la cap. 6216 - "Servicii medicale şi medicamente" pentru "plata arieratelor la medicamente acordate asiguraţilor în tratamentul ambulatoriu şi spitalicesc".

În ceea ce priveşte eliberarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, farmaciile au obligaţia de a afişa la loc vizibil, în farmacie, pentru informarea asiguraţilor, numărul de telefon telverde al Casei de Asigurări de Sănătate cu care aceasta se află în relaţii contractuale, precum şi valoarea contractului defalcat pe luni, încheiat cu Casa de Asigurări de Sănătate, iar la data de 15, respectiv 30, a fiecărei luni va afişa valoarea eliberată pentru prima, respectiv, a doua jumătate a lunii. De asemenea, fiecare Casă de Asigurări de Sănătate afişează zilnic pe site-ul propriu lista farmaciilor cu care se află în relaţii contractuale.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc. Aţi terminat răspunsurile?

Domnul Szekely Evin-Zoltan:

Nu.

Doamna Daniela Popa:

A, mai este un răspuns, da, la ultima interpelare?

Domnul Mircia Giurgiu (din sală):

Unul a dat, mai sunt trei.

Doamna Daniela Popa:

Îmi pare rău, au trecut cele trei minute, domnule deputat, mai sunt încă 4 colegi de ai noştri, care aşteaptă răspuns la interpelări.

Domnul Szekely Evin-Zoltan:

Aş ruga pe domnul deputat să accepte să depun în scris răspunsurile, pentru că timpul, efectiv, nu îmi permite să îl dezvolt pe fiecare şi spicuind răspunsurile nu cred că...

Domnul Mircia Giurgiu (din sală):

Este în regulă.

Domnul Szekely Evin-Zoltan:

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Transmiteţi celelalte răspunsuri în scris domnului deputat.

Dacă la prima interpelare doriţi să interveniţi, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Oricum, toate răspunsurile o să le trimit celor din Timiş, colegilor de acolo, de la sindicate, care au probleme şi, pe urmă, o să vedem ce hotărâm. Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumim şi noi pentru înţelegere, în primul rând.

Urmează ultimul tronson de răspunsuri la interpelări, din partea Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Răspunsul la interpelarea doamnei deputat Cornelia Ardelean, din partea Partidului Conservator. răspunde domnul secretar de stat Alexandru Mircea. Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Alexandru Mircea:

Stimată doamnă deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră, prin care solicitaţi analizarea posibilităţii ca Inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă "Vasile Goldiş" din Arad să fie transformat în inspectorat judeţean pentru situaţii de urgenţă din tip II, cum este în prezent, în inspectorat de tip I, vă comunicăm următoarele.

Inspectoratele pentru situaţii de urgenţă sunt organizate şi funcţionează conform Ordonanţei nr. 88/2001 aprobată prin Legea nr. 363/2002. Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă "Vasile Goldiş" din judeţul Arad este unitate de categoria a II-a, stabilită prin ordin al ministrului, intrat în vigoare în 15.12.2004. Stabilirea criteriului de încadrare în categoria I sau a II-a a inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă se face conform prevederilor anexei nr. 1 de la Hotărârea Guvernului nr. 410/1991 privind stabilirea categoriei judeţelor, municipiilor şi oraşelor.

Întrucât populaţia judeţului Arad este mai mică de 500.000 de locuitori - 462.427 conform datelor statistice de la recensământul din 2002 şi, conform documentarului foarte bine întocmit pe care dumneavoastră l-aţi prezentat, acolo sunt 461.000 de locuitori - nu există în momentul de faţă baza legală în vederea încadrării în categoria I a Inspectoratului pentru situaţii de urgenţă "Vasile Goldiş" din judeţul Arad. Când judeţul Arad va depăşi 500.000 de locuitori, automat, prin efectul legii, inspectoratul va fi de tip I.

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Vreţi să interveniţi, doamnă deputat? Poftiţi, aveţi cuvântul.

Doamna Cornelia Ardelean:

Doamnă preşedintă,

Domnule secretar de stat,

Doresc doar să vă mulţumesc pentru răspuns şi mă văd în imposibilitate de a rezolva această problemă, de a aduce numărul populaţiei la 500.000 de locuitori.

Domnul Costache Mircea (din sală):

Daţi-vă silinţa, că sunteţi tânără! (Râsete.)

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc mult, doamnă deputat.

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Costache Mircea, Grupul parlamentar al PRM.

Domnul Alexandru Mircea:

Stimate domnule deputat, în legătură cu interpelarea dumneavoastră, prin care solicitaţi explicaţii cu privire la unele stări de lucruri negative din activitatea instituţiilor pe care le tutelează Ministerul Administraţiei şi Internelor, că sunt mai multe puncte, precizăm următoarele.

Referitor la fraudele electorale, am mai răspuns.

Domnul Costache Mircea (din sală):

Eu nu v-am auzit!

Domnul Alexandru Mircea:

Bun, atunci am să vă răspund în detaliu, dar numai că fac precizarea că, referitor la situaţia...

Doamna Daniela Popa:

"În detaliu", înseamnă 3 minute pe total răspuns la interpelare, domnule secretar de stat. Vă rog, mulţumesc.

Domnul Alexandru Mircea:

Deci, referitor la fraudele electorale, la poliţie s-au înregistrat 252 de lucrări penale. Un număr de 241 au fost înaintate parchetelor spre competentă soluţionare, după cum urmează: 148 dosare penale cu propunere de neîncepere a urmăririi penale; 44 dosare cu propunere de sesizare a instanţelor de judecată, 23 dosare penale cu propunere de scoatere de sub urmărire penală şi aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ, 13 dosare penale cu propunere de scoatere de sub urmărire penală, 6 dosare penale au fost înaintate parchetelor cu propuneri de declinare a competenţei în favoarea procurorului şi 1 dosar penal a fost soluţionat prin încetarea urmării penale, iar 1 a fost clasat. 5 petiţii au fost clasate, conform Ordonanţa Guvernului nr. 27 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.

În ceea ce priveşte măsurile de publicare şi de popularizare a legilor proprietăţii pe care primăriile şi consiliile judeţene nu le întreprind, vă comunicăm faptul că actele normative la care faceţi referire se publică, conform prevederilor legale în vigoare, în Monitorul Oficial al României, Partea I, toţi cetăţenii interesaţi având astfel acces la cunoaşterea oricărei prevederi legale.

Totodată, precizăm şi faptul că monitorizarea aplicării legilor proprietăţii se face de către autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate, în speţă, Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Dezvoltării Rurale şi Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.

Precizăm că în conformitate cu dispoziţiile art. 120 şi 123 din Constituţie şi ale art. 2 alin. 1 din Legea nr. 215, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 12 din Legea nr. 340 privind instituţia prefectului, între Ministerul Administraţiei şi Internelor, pe de o parte, şi primării nu există raporturi de subordonare, astfel încât instituţia noastră nu poate obliga primăriile şi consiliile locale să publice sau să popularizeze legile la care faceţi referire în interpelare.

În ceea ce priveşte curmarea abuzurilor din primăriile rurale, considerăm că pentru a se putea declanşa procedura legală în aceste cazuri este necesar să fie nominalizate cazuri concrete, în vederea identificării autorităţilor care au competenţa legală de a verifica abuzurile la care faceţi referire. Vă mulţumesc.

Răspunsul este mai amplu un pic, eu am făcut un rezumat.

Doamna Daniela Popa:

Îl daţi şi în scris, sigur că da.

Domnul Alexandru Mircea:

Categoric, că sunt obligat la treaba asta.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc mult, domnule secretar de stat.

Domnul Costache Mircea (din sală):

Îl primim în scris?

Doamna Daniela Popa:

Sigur că da, domnule deputat, poftiţi, aveţi cuvântul.

Domnul Costache Mircea:

Sărut mâna, mulţumesc, doamnă preşedintă.

Exprim şi eu un punct de vedere, care, poate, nu va fi echivalentul unui "pumn în vedere", care să lase lumea în ceaţă, aşa cum încearcă să o facă domnul secretar de stat.

La capitolul fraudă electorală, eu dau două cifre: în judeţul Buzău au fost 32.500 de persoane pe liste speciale, T1 şi T2, unele localităţi rurale, cu 600 de persoane pe liste speciale, adică din afara comunei; tot acolo, au fost 20.000 de voturi nule la Camera Deputaţilor, 19.000 la Senat, 10.500 la preşedinte.

Nu mai e de discutat, dacă au fost 2 scoase de sub urmărire penală, 3 cu descântec, 4 cu... aşa..., nişte cifre care ar spune că mai funcţionează legea în România şi că n-a existat o fraudă electorală. Ea a fost de proporţii. pun la dispoziţia celor interesaţi un dosar pe care îl am şi care arată că judeţul Buzău a fost ocupat de un desant, în ziua de 28 noiembrie, pe localităţi, cu oameni care au votat pe liste speciale, veniţi cu autoturisme, cu autobuze, cu microbuze, coloane întregi! Şi eu am pus la dispoziţia organului de poliţie din judeţul Buzău, din municipiul Buzău şi listă cu sute de astfel de nume de persoane, cu numărul de identificare, carte de identitate, domiciliu ş.a.m.d. şi se putea vedea în câte localităţi au votat în ziua aceea, dacă se dorea.

Pentru că au strigat şi cei care sunt acum la Putere că e fraudă, şi acuma tac... Şi dacă am ajuns să furăm nu numai fabrici, şi uzine, şi păduri, şi I.A.S.-uri, şi C.A.P.-uri şi ce a mai fost, furăm şi votul de conştiinţă al cetăţeanului, înseamnă că suntem o ţară care nu îşi va reveni curând la temelii de normalitate şi de stabilitate.

La capitolul popularizarea legilor, m-am referit la legile proprietăţii. Actuala guvernare a făcut referiri şi s-a bătut pentru legile proprietăţii: nr.247/2005, în care oamenii care nu au putut să-şi dobândească proprietăţile până acum să o facă, în sfârşit, de data asta. Dar la primării şi mai peste tot în administraţie se tăcea în legătură cu termenul de decădere, de 22 septembrie. După ce am adresat această interpelare luni, joi, în şedinţă de Guvern, s-a dat ordonanţa că se măreşte termenul, se lungeşte până la 30 noiembrie. Dar să nu se tacă precum peştele şi până la 30 noiembrie! Să li se spună oamenilor: "Mai aveţi o şansă, veniţi şi depuneţi, faceţi o cerere! Uite, vă dăm noi o coală de hârtie, la primărie!"

Dar şi primăriile trebuie să aibă şi ele un stăpân, cu toată democraţia şi cu tot respectul, domnule secretar de stat! Trebuie să mai ştie şi ei că unele lucruri nu trebuie lăsate aşa, ca să vină cineva...

Că am băgat în lege, deştepţi cum suntem, proba cu martori: unul, care nu a putut să-şi revendice drepturile cu acte în regulă pentru că nu l-a informat, că nu l-a dus capul, că nu ştie, că e vai de capul lui, proprietatea lui va putea fi însuşită de cineva care face proba cu doi martori beţivi! Cu două ţuici, a avut şi pe dealu' ăla, a avut şi pe dealu' ălălalt... La asta mă refeream.

La curmarea abuzurilor din primăriile rurale, pentru că sunt foarte multe, şi eu vi le-am adus la cunoştinţă, dar nu pe toate, o să fac o caravană în judeţ şi, după aia, ies şi în toată ţara: "Caravana petiţiilor şi nemulţumirilor cetăţenilor care se plâng de abuzurile din primării". Ca să lămurim lucrurile!

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Daţi replică acum? Nu. Da? Poftiţi.

Domnul Alexandru Mircea:

Sigur, este foarte mult de discutat, dar nu mai permite timpul.

În legătură cu fraudele electorale, inclusiv din judeţul Buzău, domnul deputat a mai fost informat, foarte concret, într-o interpelare anterioară, inclusiv cu situaţia dosarelor din judeţul Buzău. Dacă dânsul mai are şi alte dosare, sesizează autorităţile competente.

În legătură cu popularizarea legilor, este evident că, cel puţin postul de televiziune naţională a făcut, zic eu, până în momentul de faţă, activitate de popularizare a legii.

Doamna Daniela Popa:

Ţin să vă anunţ că 19,30 este ora la care se finaliza şi şedinţa noastră de astăzi. Mai avem 2 răspunsuri, la 2 interpelări: pentru domnul deputat Aurel Vlădoiu, Grupul parlamentar al PSD, şi pentru domnul Dragoş Dumitriu, Grupul parlamentar al PRM. Dacă promiteţi că răspunsurile vor fi scurte, ca să nu primească numai răspunsul scris, domnii deputaţi. Vă rog.

Domnul Alexandru Mircea:

Domnul deputat Aurel Vlădoiu semnalează faptul că, în mod unilateral, Ministerul Administraţiei şi Internelor, a decis trecerea din proprietatea oraşului Băile Govora în proprietatea statului a trei tronsoane imobiliare din Govora. În legătură cu acest aspect, semnalez sau precizez următoarele.

Trecerea imobilelor respective s-a făcut în conformitate cu dispoziţiile Hotărârii de Guvern nr. 313/1996. Din documentele pe care le deţinem, precum şi din nota de fundamentare, rezultă că proiectul de hotărâre a fost promovat, la acea dată, de către prefectul judeţului Vâlcea şi de către preşedintele Consiliului judeţean Vâlcea, fiind avizat pentru legalitate de către compartimentele de resort din cadrul acestor instituţii.

În acest context, având în vedere şi faptul că prin Hotărârea nr. 54/1995 a Consiliului local al oraşului Băile Govora s-a dat acordul cu privire la transmiterea dreptului de administrare asupra imobilelor în discuţie către Ministerului Administraţiei şi Internelor, precizăm faptul că aprecierile, cum că ar fi fost luate în mod unilateral de către Ministerul Administraţiei şi Internelor, sunt nefondate. Eu am la mine copii după toate aceste hotărâri şi după toate documentele despre care vorbesc.

Altceva, răspuns scris, mai am.

Doamna Daniela Popa:

Îl rugăm pe domnul deputat să intervină. Vă rog.

Domnul Aurel Vlădoiu:

Doamnă preşedintă,

Domnule secretar de stat,

Eu nu asta am solicitat, eu am zis că au trecut, în 1995, de la primărie la pompieri, la Ministerul Administraţiei, astăzi, şi rog ca să fie trecute înapoi, la consiliul local, pentru că au mare nevoie de ele, întrucât pompierii nu le folosesc. Deci, asta era dorinţa mea, să găsim o soluţie să ajungă înapoi, la vechiul proprietar.

Atunci, primarul a fost foarte binevoitor şi le-a cedat pompierilor, dar ei nu le folosesc, şi primăria are nevoie de ele. Asta era rugămintea, să găsim o soluţie, să meargă înapoi la primărie.

Deci, eu nu am zis că s-a făcut ilegal.

Doamna Daniela Popa:

Atunci, vă rog, răspunsul în scris.

Domnul Alexandru Mircea:

Soluţia este foarte simplă, prin felul în care au fost transmise, la fel, se poate iniţia, de la nivelul consiliului local, împreună cu prefectura, un act normativ de restituire, un act normativ de trecere în domeniul autorităţii respective.

Doamna Daniela Popa:

Transmiteţi şi răspunsul scris domnului deputat.

Domnul Alexandru Mircea:

Sigur, întotdeauna s-a trimis răspunsul scris, doamnă preşedintă.

Doamna Daniela Popa:

Şi urmează ultimul răspuns la interpelare. Vă rog, domnule secretar de stat, pentru ultimul răspuns.

Domnul Alexandru Mircea:

Domnului deputat Dragoş Dumitriu.

Stimate domnule deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră prin care solicitaţi verificarea modului în care Primăria municipiului Curtea de Argeş a cheltuit în ultimii 2 ani fondurile pentru decolmatarea şi amenajarea cursurilor de apă şi a canalelor colectoare din municipiu şi cu privire la modul în care primarul a autorizat construirea unor structuri de beton peste canalul colector din Valea Doamnei, vă comunicăm următoarele.

Autorizaţiile de construire a unor structuri de beton peste Canalul colector Valea Doamnei au fost emise în baza hotărârii Consiliului local al municipiului Curtea de Argeş, cu toate avizele prevăzute de lege, inclusiv al Agenţiei Naţionale "Apele Române".

Referitor la înfiinţarea unei comisii de cercetare a modului cum s-au cheltuit fondurile pentru activităţi de amenajare şi decolmatare a cursurilor de apă, prefectura a precizat faptul că acest aspect a fost clarificat în şedinţa consiliului local din 30 august 2005, când s-a demonstrat că nu au fost alocate astfel de fonduri, iar lucrările de decolmatări au fost efectuate de lucrători ai serviciilor publice locale, singurele fonduri cheltuite fiind cele pentru acordarea drepturilor salariale şi pentru combustibil.

Totodată, se precizează şi faptul că proiectul de hotărâre pentru înfiinţarea comisiei menţionate anterior a fost respins de consiliul local cu 16 voturi împotrivă, 2 abţineri şi 1 vot pentru, al iniţiatorului.

În considerarea faptului că atât Constituţia României, cât şi Legea nr. 340 limitează atribuţiile prefectului, în sensul că acesta verifică legalitatea actelor administrative adoptate sau emise de autorităţile administraţiei publice locale, cu excepţia actelor de gestiune, în situaţia în care există suspiciuni în ceea ce priveşte gestionarea fondurilor la care faceţi referire se poate solicita Camerei de Conturi judeţene ca, în executarea atribuţiilor prevăzute de Legea nr. 94, cu modificările şi completările ulterioare, să se efectueze verificări şi să se dispună măsurile legale. Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Domnule secretar de stat,

Consider că informarea care vi s-a făcut de către Prefectura judeţului Argeş este fundamental greşită, este eronată cu rea-voinţă, întrucât acolo se face vorbire de o hotărâre a consiliului local cu privire la amplasarea unor construcţii peste canalul colector, numai că se omite faptul că lungimea canalului colector a fost împărţită în mai multe tronsoane, s-a aprobat construirea pe un tronson din patru, deci nu per total lungime. Aceasta este. deci, este o deformare prin omisiune. n-aţi fost informaţi corect şi s-a transformat o ilegalitate într-o, mă rog, o încercare de legalitate.

În ceea ce priveşte Curtea de Conturi, sigur, voi apela la Curtea de Conturi, dar credeam că prefectul unui judeţ este pus acolo pentru a veghea asupra bunului mers al lucrurilor. Pot să vă informez că iarăşi este acolo o eroare, întrucât s-a hotărât, prin consiliul local, alocarea unor fonduri din bugetul local pentru decolmatare. Deci, ştiu foarte bine ce vorbesc, întrucât am văzut actele respective şi voi face în aşa fel încât să vă parvină.

Repet, credeam că prefectul este pus acolo de pază judeţului, şi nu numai ca să dea o poleială, să dea o formă unor ilegalităţi care se petrec acolo, sub guvernarea dumneavoastră.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doriţi să interveniţi? Poftiţi.

Domnul Alexandru Mircea:

Iau act de cele precizate de domnul deputat şi încercăm..., nu încercăm, o să clarificăm lucrurile mai aprofundat. Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi îi transmiteţi şi răspunsul în scris?

Domnul Alexandru Mircea:

Fără discuţie!

Doamna Daniela Popa:

Da. Vă mulţumesc mult, domnule secretar de stat.

Am rugăminte şi doresc să se consemneze în stenograma de şedinţă, doresc, Guvernul sau secretarul general, Secretariatul General care compune lista cu răspunsurile la interpelări, să o realizeze conform prevederilor regulamentare, în sensul că se răspunde la câte o interpelare pentru fiecare parlamentar. Să se realizeze şi o listă suplimentară, cu a doua şi a treia interpelare pentru fiecare deputat, la care să se răspundă în limita timpului disponibil.

Mulţumesc mult.

Încheiem şedinţa, o seară bună!

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,47.