Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse de domnii Miron Tudor Mitrea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi Adrian Năstase, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Gheorghe Albu, Eserghep Gelil şi Titu Nicolae Gheorghiof, secretari.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Bună dimineaţa!

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor anunţându-vă că din totalul celor 331 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 207. Sunt absenţi 124, din care participă la alte acţiuni parlamentare un număr de 33.

Pentru început, vă informez că avem o notă şi anume: în conformitate cu prevederile art.15 alin.2 şi 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:

• Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.82/2005 pentru aprobarea numărului de exemplare din speciile urs, lup, râs şi pisică sălbatică care se pot recolta în cadrul sezonului de vânătoare 2005-2006;
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.103 din 2005 privind modificarea şi completarea Legii nr.1/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea agenţiei de plăţi şi intervenţie pentru agricultură, industrie alimentară şi dezvoltare rurală şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.142/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei SAPARD pentru implementarea tehnică şi financiară a instrumentului special de preaderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală;
• Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.126 din 1995 privind regimul materiilor explozive.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm dezbaterile de unde am rămas ieri seară şi anume, art.1 al hotărârii. La art.1 există propunerea comisiei ca textul să fie adoptat în forma pe care a propus-o comisia.

Avem amendament respins. Domnul Nicolicea.

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnule preşedinte,

Există amendamente depuse la comisie care n-au fost prinse în raport şi conform art.101 alin.2 se pot pune în discuţie amendamentele care...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Nu vă aud, domnule deputat. Vă rog, vorbiţi în microfon.

Domnul Eugen Nicolicea:

În cursul dezbaterilor, deputaţii, Guvernul sau grupurile parlamentare pot pune în discuţie amendamentele respinse de comisia sesizată în fond sau amendamentele depuse la comisie, în conformitate cu prevederile prezentului regulament, dar care nu figurează în raportul acesteia.

Deci, avem colegi care susţin că nu există în raport amendamentele pe care le-au depus în mod legal şi, prin urmare, înainte de a începe art.1 să lămurim această problemă.

Mă bucur că a venit şi comisia ca să îşi spună punctul de vedere asupra acestor amendamente.

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Şi eu am venit.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Despre ce amendamente discutăm? Da, domnule Tudor, am văzut că aţi venit. Bună dimineaţa!

Domnul Iordache.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Una din intervenţiile mele de aseară tocmai această problemă de procedură privea. Împreună cu câţiva colegi, am depus în timpul regulamentar la comisia de regulament în cadrul amendamentelor un amendament care vizează art.62. Este vorba de un amendament la poziţia 130 şi am constatat cu stupoare că acest amendament nu apare nici la amendamente respinse, nici la amendamente admise şi conform art.101 alin.2, în cursul dezbaterilor, deputaţii pot susţine amendamentele respinse şi admise.

Vreau să vă spun, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, că acest amendament nu a fost discutat nici în cadrul Comisiei juridice. Deci, nu avem un punct de vedere nici al Comisiei juridice pe acest amendament.

Dacă aş fi...stimate coleg, Comisia juridică...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog, nu discutaţi cu sala. Eu decid cum mergem mai departe, în funcţie de cum v-ascult. Terminaţi-vă intervenţia!

Domnul Florin Iordache:

Comisia juridică, aşa cum am votat cu toţii în plen, trebuia să dea un aviz privind constituţionalitatea întregului proiect al regulamentului. Acest amendament care nu a fost discutat aş putea, dacă aş fi foarte rău, considera că acei colegi ai noştri din Comisia de regulament ori nu au fost foarte atenţi în momentul în care au studiat amendamentele admise şi respinse, ori au avut interes ca un amendament să nu fie menţionat în raport. Nefiind menţionat în raport, nu-l putem susţine. Şi atunci degeaba l-am depus.

De aceea, solicit plenului să se pronunţe în această problemă pentru că e o problemă destul de gravă, pentru că dacă nu-l considerau important şi-l respingeau, măcar îl puteam susţine în faţa dumneavoastră şi plenul era suveran şi se putea pronunţa.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Comisia.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur, la Comisia pentru regulament au fost depuse circa 1300 de propuneri de modificare şi amendamente. Nu este exclus ca să existe astfel de situaţii, sperăm că nu multe, în care au fost pierdute pe drum câteva amendamente sau efectiv n-au fost prinse în raportul privind respingerea sau în raportul privind admiterea.

Rugămintea este pentru colegii care au astfel de situaţii să facă cunoscut din timp comisiei pentru a căuta baza de date şi a scoate în evidenţă existenţa acestor amendamente, pentru că regulamentul Camerei a prevăzut astfel de situaţii şi a găsit şi rezolvarea pentru astfel de situaţii. Nici nu este nevoie, stimate coleg, de aprobarea plenului pentru acest lucru. Comisia va evidenţia în faţa plenului existenţa acestor amendamente în baza de date. Şi, în condiţiile astea, se reintră în drepturi.

Sigur, deplâng şi eu alături de colegul Iordache faptul că la Comisia juridică nu s-a discutat un astfel de amendament, sigur un astfel de amendament care nu exista în raport nu putea fi discutat, cu atât mai mult cu cât nici celelalte amendamente n-au fost discutate. E cam ciudată plângerea colegului, dar asta e situaţia la Comisia juridică.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Am să rog colegii care au amendamente respinse care n-au fost prinse în material nici la amendamente respinse, să le înainteze comisiei.

Rog comisia ca în cursul pauzei de prânz să facă o şedinţă, să discute aceste lucruri şi să ne dea un material suplimentar cu amendamente respinse, astfel încât să ştim în momentul când ajungem la respectivele articole cum stau lucrurile.

Sigur, dacă amendamentul va fi respins, n-are ce căuta la Comisia juridică, dar dacă va fi admis, sigur că-l vom trimite şi la Comisia juridică.

Domnul Niţă.

Domnul Constantin Niţă:

Domnule preşedinte,

Este foarte grav ce se întâmplă. Dacă comisia are şi spune că are atâtea amendamente care n-au fost prinse, păi atunci cum au lucrat? Deci, din acest punct de vedere cred că ceea ce se întâmplă este foarte grav, este ilegal şi, în aceste condiţii, eu v-aş ruga să analizaţi posibilitatea ca dacă mai sunt colegi în sală care au asemenea amendamente depuse şi care n-au fost evidenţiate nici la amendamente respinse, nici la amendamente admise, atunci cred că se impune necesar să suspendaţi şedinţa, să trimiteţi comisia până la ora 15, să lucreze, să preia aceste amendamente şi să le supună atenţiei plenului.

Altfel, nu înţeleg un asemenea mod de lucru. Noi ne-am întâlnit să discutăm fiecare articol, cu fiecare amendament în parte.

Deci, după opinia mea, cred că trebuie să procedaţi la suspendarea şedinţei pe această temă în acest moment, să trimiteţi comisia să lucreze şi la ora 15 să revină cu toate amendamentele care nu au fost prinse nici la respinse, nici la admise.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Foarte bună ideea, domnule deputat.

Mai sunt colegi care au amendamente respinse şi care nu se văd în raport?

Vă rog, domnule Moisoiu.

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule preşedinte,

Dacă-mi permiteţi, am întâlnit şi un caz care nu s-a discutat aici: eu am avut un amendament pe un articol, şi anume, pe invitarea noastră la comisie atunci când se dezbate o iniţiativă legislativă.

Ei bine, la amendamentul meu se declară că este respins, dar la motivaţie este inclus într-un alt articol şi anume la art.52. Păi, să mă iertaţi, ori este admis, ori este respins. Dacă este respins, atunci n-are de ce să fie inclus la 52, iar dacă este admis la 52, atunci automat intră în amendamentele admise. n-are importanţă prea mare treaba aceasta, dar este totuşi o chestiune de corectitudine şi de faptul că suntem trataţi în mod corespunzător. Eu sper că se poate corecta o asemenea lipsă.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Comisia.

Domnul Ioan Bivolaru:

Reiterăm rugămintea, toţi colegii care se simţ frustraţi pe această temă să vină la comisie să ne dea efectiv care sunt amendamentele sau la ce articole au făcut aceste amendamente, pentru ca să avem posibilitatea să verificăm şi să venim cu un răspuns concret la acest lucru.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule Buda, vreţi să interveniţi şi dumneavoastră? Nu. Nu, de ce? Poate interveni orice membru al comisiei, nu numai preşedintele comisiei.

Domnul Radu Moldovan.

Domnul Emil Radu Moldovan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Aş vrea să fac o precizare, domnule preşedinte. Spuneaţi mai devreme că amendamentul colegului Florin Iordache va trebui trimis la Comisia juridică doar dacă va fi admis de către Comisia de regulament.

Din puţina mea experienţă, cred că greşiţi, el va trebui trimis la Comisia juridică oricum, pentru că trebuie să-l supunem aprobării plenului. Există varianta ca plenul să se pronunţe favorabil, chiar dacă colegii din Comisia de regulament nu o să vrea să admită acest amendament.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, cred că aveţi dreptate. Dacă Comisia de regulament o să-l primească, o să ceară un punct de vedere şi al Comisiei juridice, în cele două ore de la prânz este timp suficient pentru un amendament, dacă sunt mai multe, vă rog să le depuneţi la comisie.

Domnul Marton Arpad.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Mi se pare că observaţiile acelor colegi sunt juste şi trimiterea chiar la textul regulamentului, iarăşi este justă, dar tot în textul acesta al regulamentului este şi soluţia.

Deci, dacă cineva a depus un amendament, aşa cum prevede regulamentul, probabil l-a depus în scris, pentru că aşa prevede regulamentul, are un număr de înregistrare, are un duplicat la el, vine cu duplicatul şi-l prezintă.

Iar textul ne spune clar că în momentul când ajungem la articolul respectiv, vine cu amendamentul respectiv şi se supune discuţiei în plen şi nu prevede acest articol citat o retrimitere la comisie şi amânarea discuţiilor pentru aceste articole.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Nicolicea.

Domnul Eugen Nicolicea:

Nu pot să fiu de acord cu colegul meu Marton pentru că nu se spune că aceste amendamente care nu sunt admise, nici respinse, ci uitate, să se discute la momentul respectiv când se discută articolul acela, ci spune "în cursul dezbaterilor".

În ceea ce ne priveşte, am preferat această formulă pentru că regulamentul nu specifică dacă înainte de a începe articolele sau la timpul lor, din contră, am preferat ca să facem o chestiune organizată, toate să ajungă la comisie, tocmai pentru a nu lungi dezbaterea.

Colegul Marton poate să confirme că dacă ai cinci articole care n-au fost dezbătute la comisii şi începe dezbaterea lor direct în plen, timpul se lungeşte. Dacă le trimitem aşa la comisie cum am spus, va veni un raport suplimentar şi este în favoarea scurtării timpului.

Domnul Constantin Niţă (din sală):

Procedură.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Niţă.

Domnul Constantin Niţă:

Domnule preşedinte,

Domnul deputat Marton greşeşte. Pentru că dacă citeşte art.101 alin.4, o să-şi dea seama că nu se pot face aceste lucruri, pentru că aici se spune foarte clar, vă citez: "În plenul Camerei, nu pot fi depuse amendamente de fond. Deci, prin urmare, aşa cum v-am propus, cea mai bună soluţie este să trimitem comisia să lucreze pe aceste chestiuni, că altfel ne învârtim în jurul cozii şi nu respectăm regulamentul.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Marton Arpad.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Eu n-am vorbit despre amendamente depuse în plenul Camerei, ci despre amendamente depuse la comisie, conform regulamentului şi înregistrate ca atare.

Deci, nu sunt depuse aici în plen, ele au fost depuse la comisie, probabil ori nu le-au luat în discuţie pentru că au uitat să le ia în discuţie, ori le-au respins dar au uitat să treacă în raport, iar preşedintele comisiei este persoana care ne poate spune care este situaţia acelor amendamente.

Este clar. Doar dacă întâmplător aici se propune ceva nou faţă de aceste amendamente, ne aflăm în această situaţie invocată de dumneavoastră. Dar, oricum, şi asta este o procedură.

Deci, "în timpul dezbaterii" poate să însemne la articolul respectiv, şi asta poate să însemne. În timpul dezbaterii nicicum nu trimite la retrimitere în comisie, acest articol, cu amendamentele netrecute în raport.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule Arpad.

Comisia.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu avem ştiinţă la comisie că există foarte multe astfel de cazuri. Prima parte.

A doua problemă. Sigur că aceste amendamente se vor discuta în plenul Camerei, este dreptul celor care le-au depus, pentru că este o secţiune care amendează activitatea unei comisii din punctul acesta de vedere. Pct.2.

Pct.3: articolul 102 rezolvă foarte clar o astfel de situaţie. Dacă un astfel de amendament care a fost pierdut şi nu se regăseşte la admise sau respinse, se ridică şi se discută în Cameră, prin dreptul celui care l-a făcut şi dacă acest amendament este de fond şi Camera consideră că este necesar să fie trimis la comisie, numai în această situaţie, de la art.102, va fi trimis la comisie. Altfel, se discută în plen, în mod direct.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnilor colegi,

Am să vă citesc şi eu, cred că această dezbatere pe regulament ne va face pe toţi să ştim regulamentul, art.93 alin.9: "Este interzis preşedintelui Camerei să supună dezbaterii sau votului un amendament asupra căruia comisia nu s-a pronunţat."

Deci, amendamentul pleacă la comisie. Am spus acest lucru, vreţi să mai discutăm treaba asta. O mai discutăm.

Deci, amendamentul pleacă la comisie, dumneavoastră, în pauză, veţi face o şedinţă, pentru că aşa spune aici dacă vă citesc articolul 104, staţi o secundă să vi-l citesc şi pe acesta.

Art.102: "Preşedintele Camerei Deputaţilor poate trimite textele în discuţie comisiei sesizate în fond cu stabilirea termenului...". Eu vă stabilesc termenul. Astăzi, între ora 1 şi 3. Ca să nu tragem de timp. Şi să fie clar, dacă mai sunt alte amendamente care nu au fost discutate la comisie sau nu au fost prinse în material, astăzi, vă rog să le depuneţi la comisie, comisia între ora 1 şi 3 face o şedinţă şi-mi dă un material suplimentar cu aceste amendamente ca să putem discuta. Din punctul meu de vedere, acest incident de procedură este închis.

Domnul Tudose.

Domnul Mihai Tudose:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Citez din preşedintele comisiei. Nu avem cunoştinţe să avem prea multe amendamente în această situaţie. Deci, pot fi mai mult de două, da? În aceste condiţii, regulamentul are o înşiruire logică, logică directoare. Nu putem accepta să discutăm despre anumite articole şi să stabilim că la art.30, dau o cifră aleatorie, luăm în discuţie un amendament care poate eventual schimba sensul a tot ceea ce am discutat până acum.

Propunerea logică pe nu ştiu ce prevederi de regulament, ar fi ca onorata comisie să vadă, să-şi caute prin sertare dacă nu cumva mai sunt şi altele, fiindcă nu toţi colegii sunt prezenţi să poată să reclame că li s-a pierdut cererea, da? Nu e o scuză pentru comisie, dar să-şi facă curat în hârtii, să le ia pe toate la mână şi, în momentul când vor putea să vină în faţa noastră să spună cu maximă certitudine, siguranţă că nu mai avem pierdut prin sertare, am luat în discuţie toate amendamentele, putem vorbi şi de un curs logic a tot ceea ce se întâmplă.

Până atunci, este superfluu ceea ce facem. Ajungem la articolul domnului Florin Negoiţă, discutăm pe el şi anulăm tot ceea ce am vorbit până atunci.

Reiterez propunerea ca onorata comisie până la ora 15 să-şi regleze treburile prin sertare.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Supun votului plenului propunerea ca să trimitem la comisie raportul până la ora 3.

Cine este pentru? Vă rog număraţi. 61 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 121 voturi împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

Cu 61 de voturi pentru, 121 împotrivă, propunerea a fost respinsă.

Domnul Constantin Niţă (din sală):

Procedură.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da, domnule Niţă. Acest incident de procedură este închis.

Domnul Constantin Niţă:

Noi sigur că nu suntem mulţumiţi de această decizie a plenului şi sigur dorim o pauză de consultări de 15 minute.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da. Pauză de consultări 15 minute.

- pauză între orele 9,44-10,16 -

(După pauză, lucrările şedinţei sunt conduse de către domnul Adrian Năstase, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Miron Tudor Mitrea şi Eserghep Gelil, secretari)

Domnul Adrian Năstase:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm lucrările şedinţei de astăzi.

La ordinea de zi avem dezbaterea moţiunii simple iniţiate de 111 deputaţi.

În legătură cu dezbaterea moţiunii simple, în şedinţa din 26 septembrie, Biroul permanent şi Comitetul ordinii de zi au stabilit următoarele: moţiunea va fi prezentată de unul dintre semnatari, Guvernului i se rezervă 45 de minute pe care le utilizează la începutul şi la sfârşitul dezbaterilor.

Grupurilor parlamentare li se alocă timpul corespunzător numărului membrilor lor, luându-se în calcul câte 20 de secunde pentru fiecare deputat.

Deputaţii care nu fac parte din grupurile parlamentare au la dispoziţie câte 20 de secunde fiecare, timp care poate fi cedat între aceştia ori cedat grupurilor parlamentare.

Potrivit numărului de deputaţi care compun grupurile parlamentare şi al deputaţilor care nu fac parte din aceste grupuri, timpul afectat pentru dezbatere este după cum urmează: Grupul parlamentar al P.S.D. , 37 de minute; Grupul parlamentar al P.N.L., 22 de minute; Grupul parlamentar al P.D., 15 minute; Grupul parlamentar P.R.M., 11 minute; Grupul parlamentar UDMR, 7 minute; Grupul parlamentar al P.C., 7 minute; Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, 6 minute; deputaţii fără apartenenţă la grupurile parlamentare, 6 minute.

Conform prevederilor regulamentului, întreb dacă este cineva dintre semnatari care-şi retrage semnătura de pe moţiune.

Dacă doreşte cineva să-şi adauge semnătura pe moţiune, sigur, vreau să le spun că acest lucru nu mai este posibil în acest moment, dar vor mai fi şi alte moţiuni, şi vor fi aici alte ocazii.

Reamintesc faptul că, potrivit art.154 din regulament, la moţiunile simple nu pot fi propuse amendamente.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Dau cuvântul reprezentantul semnatarilor pentru a prezenta moţiunea. Doamna deputat Rovana Plumb.

Doamna Rovana Plumb:

Mulţumesc.

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnilor miniştri,

Subsemnaţii parlamentari, membri ai Grupului Social-Democrat, ne vedem obligaţi să prezentăm astăzi o moţiune simplă prin care solicităm exprimarea votului de neîncredere în capacitatea Guvernului de a gestiona efectele catastrofelor naturale prin care a trecut România în acest an.

Încă din luna aprilie, în vestul ţării, în Banat, s-au înregistrat primele inundaţii devastatoare care au prefaţat un şir de asemenea calamităţi ce au cuprins până acum mai mult de 50% din teritoriul României.

În condiţiile în care România a fost ţara cea mai lovită de inundaţii din toată Europa, actualii guvernanţi au refuzat să declare starea de urgenţă, ceea ce ar fi condus la concentrarea tuturor resurselor pentru prevenirea şi înlăturarea efectelor calamităţilor.

Acest refuz de a decreta starea de urgenţă s-a datorat unui calcul strict politicianist. Guvernanţii erau la momentul respectiv mai preocupaţi de declanşarea unor alegeri anticipate decât de soarta a zeci de mii de români care se confruntau cu inundaţiile.

Această atitudine cinică a arătat nepăsarea crudă a Guvernului Alianţei D.A. Imaginile terifiante prezentate de către toate televiziunile nu au sensibilizat cu nimic autorităţile care au urmărit liniştite de acasă, din fotoliu, drama oamenilor afectaţi de potop.

Case din care se mai vedeau doar acoperişurile, oameni care se agăţau disperaţi de ce le ieşea în cale, animale hăituite de furia apei, imagini apocaliptice. Nimic din toate acestea nu a mişcat autorităţile.

La aproape o săptămână de la debutul inundaţiilor, ministrul mediului a catadicsit să se deplaseze în zona calamitată declarând: "În primul rând, am constatat, aşa cum ştiam din Bucureşti."

Nici ca ministru, dar nici ca femeie, Sulfina Barbu nu poate fi impresionată de drama umană, de nenorocirile abătute asupra unor români ca şi ea. Insensibilă şi impasibilă, Sulfina Barbu, ministrul mediului, în loc să ia măsurile ce se impuneau s-a ocupat doar de comunicate.

Ministerul Mediului a acţionat doar ca o portavoce a administraţiei naţionale de meteorologie şi altor organisme din subordine pentru a transmite în teritoriu avertizări şi prognoze, fără însă a oferi recomandări practice.

Ministrul mediului Sulfina Barbu nu a fost altceva decât meteorologul de serviciu al guvernării. Relevant pentru acea perioadă, ca expresie a unui management eficient în situaţii de criză, ministrul mediului a aruncat vina în totalitate pe autorităţile judeţene şi locale declarând permanent că nu are nimic ce să-şi reproşeze.

Va rămâne în istorie ca un exemplu de proastă guvernare descoperirea senzaţională pe care Sulfina Barbu a făcut-o la trei săptămâni de la producerea inundaţiilor din Banat. Ministrul mediului a aflat că totuşi, în România, există pompe cu care se putea interveni la locul dezastrului.

În plină criză a inundaţiilor, când doar solidaritatea umană a mai salvat vieţi şi bunuri în Banat, când ajutorul statului se tot lăsa aşteptat, performanţa managerială a Sulfinei Barbu s-a concretizat prin înlocuirea vechilor specialişti cu profesionişti numiţi pe criterii politice în întreg sistemul de gospodărire a apelor.

Numai în Timiş, peste 800 de case distruse total, mii de gospodării avariate, peste 160 de mii de hectare de teren acoperite de ape, multe animale domestice moarte, pagube de peste 14 mii de miliarde de lei. Acesta este bilanţul inundaţiilor din Banat.

Dacă guvernul nepăsării s-ar fi implicat aşa cum era firesc şi obligatoriu, astăzi, acest bilanţ teribil ar fi fost mult diminuat.

Din păcate, vitregiile naturii au provocat în această vară, şi în alte 27 de judeţe, suferinţe umane imense şi pagube materiale deosebite: zeci de morţi, mii de case distruse în totalitate, zeci de mii de gospodării avariate, mii de animale domestice moarte, sute de mii de hectare inundate. Acesta este, din nefericire, bilanţul trist al inundaţiilor din vară.

Aşa cum nici la primele inundaţii din Banat, guvernanţii nu au luat măsurile care se impuneau, nici ploile torenţiale căzute în celelalte judeţe nu au schimbat sau diminuat nepăsarea Guvernului. Ministerul Mediului a aflat pentru a doua oară, cu surprindere, că există pompe cu care se poate evacua apa din zonele afectate.

Aceeaşi doamnă ministru, după opt luni de la instalare, a mai făcut o "senzaţională" descoperire. Ea a aflat că sistemul de gospodărire a apelor şi de apărare împotriva inundaţiilor trebuie regândit.

Un alt membru al Cabinetului, ministrul pentru lucrări publice şi amenajarea teritoriului a descoperit şi el - după experienţa din Banat - de ce este nevoie pentru a se construi o casă.

Aceste episoade ar fi fost de-a dreptul comice, dacă nu s-ar fi consumat pe fundalul unor tragedii umane. Din păcate, aceste episoade dau adevărata măsură a incompetenţei guvernării.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Parlamentarii Partidului Social Democrat se văd obligaţi să prezinte astăzi această moţiune, pentru că nouă, social-democraţilor ne pasă; ne pasă că vine iarna şi mulţi oameni nu au un acoperiş deasupra capului; ne pasă că Guvernul, zguduit de lupte politice, îi condamnă pe oameni să trăiască doar cu o conservă şi o pâine pe zi, că mii de copii nu pot merge la şcolile lor; ne pasă că tragedia celor care-şi văd casele distruse de ape, casele pe care le-au construit cu mari sacrificii, sunt pentru Guvern doar elemente de statistică. Nu poţi trece la capitolul "pierderi colaterale", cu atâta uşurinţă, agoniseala de-o viaţă a oamenilor, fără a oferi, în schimb, soluţii.

Ministrul Sulfina Barbu declară că astfel de evenimente naturale, precum inundaţiile care au lovit în România, în acest an, se petrec o dată la o mie de ani. Este extrem de trist, însă, că românii trăiesc această catastrofă, în perioada în care avem cel mai slab ministru al mediului din istoria României. Zecile de morţi, familiile îndoliate, sutele de sinistraţi, miile de case distruse sunt preţul pe care România şi românii îl plătesc pentru indiferenţa şi incompetenţa actualilor miniştri. Aceştia nu au fost decât nişte turişti în zonele sinistrate. Au dat indicaţii şi s-au întors la Guvern, de unde România le pare mai frumoasă.

Dar, România reală rămâne aceea a sinistraţilor, care se gândesc cu groază că sezonul rece a venit, că nu au unde să stea, că nu-şi pot trimite copiii la şcoală, că oricând apele pot veni din nou să le ia şi ce le-a mai rămas.

Ce nu a spus ministrul Sulfina Barbu, dar suntem obligaţi noi să spunem, este adevărul. În cazul acumulărilor de apă de pe Siret, de la Călimăneşti, Galbeni, Răcăciuni şi Bereşti s-a dovedit clar că nu fenomenele meteorologice au fost de vină, ci profesioniştii numiţi pe criterii politice.

Din cauza faptului că nu a existat o coordonare a autorităţilor între situaţia hidrometeorologică şi situaţia acumulărilor de apă, pentru a nu se rupe barajele, s-a dat drumul la cantităţi de apă care au depăşit capacitatea proiectată a digurilor, provocând inundaţii dezastruoase.

Oare marii specialişti ai actualei guvernări, nu ştiau că dacă pe albia Siretului se dă drumul unui volum de apă, echivalent cu cel al Dunării, vor fi morţi şi case distruse?

Acum două luni de zile, în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului, domnul Călin Popescu-Tăriceanu, prim-ministru al României, declara că prioritatea Guvernului este legată de reconstrucţia ţării după inundaţii, de viaţa şi sănătatea sinistraţilor, de asigurarea unor condiţii de trai decent, de refacerea infrastructurii şi de sprijinul pentru reconstruirea caselor.

În debutul videoconferinţei cu prefecţii, primul-ministru a arătat că fondurile de care dispune România, în prezent, pentru reconstrucţie, sunt limitate. "Vor exista persoane care consideră, ar trebui reconstruită şi casa lor, dar măsurile pe care le-am luat sunt limitate de posibilităţile financiare pe care le avem", a spus premierul.

El a cerut autorităţilor locale să sprijine eforturile persoanelor care-şi reconstruiesc locuinţele, în special ale celor în vârstă. "Sunt convins că familiile mai tinere au posibilitatea fizică de a face acest lucru, dar există oameni bătrâni, femei singure care trebuie ajutate de autorităţile locale la reconstrucţie".

Aşadar, premierul Tăriceanu a trecut de la aroganţa de primăvară, când se răstea la sinistraţii din Banat, întrebându-i dacă nu vor să le construiască un hotel, la resemnarea de toamnă.

Guvernul, nu numai că este incapabil să-i ajute pe cei aflaţi în nevoi, dar nici măcar nu a catadicsit să întocmească o situaţie completă a acelor sinistraţi, şi un necesar de fonduri pentru ajutorarea acestora.

În lipsa gesturilor de solidaritate, venite din partea societăţii civile, concetăţenii noştri ar fi avut de aşteptat mult şi bine o mână de ajutor. Guvernul susţine că a alocat fonduri importante, raportat la posibilităţile unui buget vlăguit de efectele cotei unice de impozitare. Dar ce s-a făcut cu aceşti bani? La Năneşti, judeţul Vrancea, 165 de case ar fi trebuit construite până acum. Din materialele de construcţie s-au primit doar fărâmituri: foarte puţin fier-beton, foarte puţin ciment şi foarte puţină cherestea. În rest, doar promisiuni. Dar, cu promisiuni nu se pot construi case.

Adevărul este că persoanele private au construit mai multe case pentru sinistraţi decât Guvernul României.

Mai aflăm, de la o videoconferinţă cu prefecţii: autorităţile din judeţul Galaţi au început distribuţia materialelor de reconstrucţie - ciment 73%, oţel-beton 33%, cherestea, lemn - a afirmat prefectul Mihai Capră. Construcţia locuinţelor în localităţile afectate a demarat, şi până acum nu se înregistrează probleme deosebite. Prefectul de Timiş a afirmat că în judeţ a fost contractată realizarea a 548 de case. Până în prezent s-au trasat fundaţiile pentru 521 case, şi au fost turnate fundaţiile la 494. Au fost date în folosinţă 60 de case şi vor fi finalizate în scurt timp încă 137 de case. Contractul unei firme implicate în reconstrucţia caselor din zonă va fi reziliat, pentru că aceasta nu a construit nici o casă.

În prezent, se desfăşoară lucrările pentru refacerea liniilor de apărare pe râurile din judeţele Timiş, respectiv Caraş-Severin. Incredibil, dar adevărat! Miniştrii Sulfina Barbu şi Borbely Laszlo se întrec în raportări festiviste, iar prefectul de Timiş a aflat acum, la cinci luni de la inundaţii, că nu are cine să construiască locuinţele contractate de stat.

Dacă Ministerul Administraţiei şi Internelor raportează în mod special bilanţul intervenţiilor trupelor de jandarmi, care au contribuit efectiv la salvarea de vieţi omeneşti, cei care ar trebui să prezinte un raport detaliat despre cauzele care au determinat această amploare a calamităţilor, şi, mai important, un plan de măsuri pentru prevenirea unor astfel de dezastre, şi ne referim aici la specialiştii din Ministerul Mediului, aceştia păstrează o discreţie vinovată.

Când vine vorba de acţiuni concrete, Sulfina Barbu nu prea are cu ce se lăuda. A fost înlocuit directorul Apelor Române, Aurel Pană, care nu s-a remarcat în timpul mandatului său, decât prin ameninţările proferate la adresa ziariştilor, iar comisarul-şef al Gărzii Naţionale de Mediu a început să facă ceea ce ştie mai bine, şi anume dosare politice.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prognoza meteo pentru următoarea perioadă este sumbră. Asupra României cad, şi vor cădea iarăşi, însemnate cantităţi de precipitaţii, iar temperaturile vor fi în scădere. Este de presupus că vor fi afectate multe localităţi, iar Guvernul este din nou nepregătit.

Solicităm Guvernului să ia măsuri de urgenţă pentru ajutorarea sinistraţilor, mai ales că aceştia trăiesc în locuinţe improvizate sau pe la rude şi vecini. Guvernul, care susţine că va integra România în Uniunea Europeană, nu poate sau nu vrea să ajute sutele de sinistraţi în prag de iarnă.

Guvernul le refuză, mai ales sinistraţilor, dreptul la un trai decent.

Solicităm Guvernului să-şi depăşească starea de nepăsare şi să stabilească, de urgenţă, măsurile necesare pentru prevenirea unor noi pagube umane şi materiale. Solicităm un răspuns din partea Executivului, cu privire la stadiul măsurilor întreprinse până acum pentru ajutorarea sinistraţilor, conform angajamentelor asumate în faţa celor două Camere ale Parlamentului României.

Solicităm Guvernului un raport transparent şi exact cu privire la modul de gestionare a fondurilor destinate înlăturării efectelor calamităţilor.

Mulţumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD).

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Au cuvântul reprezentanţii Guvernului pentru a prezenta un răspuns la moţiune.

Am fost informat că domnul ministru Bogdan Olteanu va prezenta o primă parte a acestui răspuns, urmând ca domnul ministru Borbely să completeze punctul de vedere al Guvernului la moţiune, sigur, în intervalul total de 45 minute, la care - sigur - în final vor fi posibile şi comentarii.

De asemenea, domnul ministru ne-a rugat să fim de acord cu distribuirea unor anexe ale punctului de vedere al Guvernului, distribuirea în sală a acestor anexe, veţi primi unele materiale care vor adăuga elementele de concreteţe pentru punctul de vedere pe care-l va exprima Guvernul.

Rog, până la finalizarea intervenţiei membrilor Guvernului, să transmiteţi la prezidiu, pentru secretarii de şedinţă, lista vorbitorilor, conform duratelor de timp stabilite pentru intervenţii.

Domnule ministru Olteanu, aveţi cuvântul.

Domnul Bogdan Olteanu (ministru delegat pentru relaţia cu Parlamentul):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aş fi privit cu detaşare moţiunea de astăzi, dacă prezentul text nu ar fi sunat ca o tragică ironie din partea PSD, la adresa celor care se luptă cu inundaţiile.

În condiţiile în care ţara se află din nou sub ape, datorită schimbărilor climatice, considerăm cel puţin iresponsabil modul în care actuala opoziţie înţelege să blocheze lucrările Parlamentului, cu tot felul de artificii şi iniţiative, cum este şi această moţiune. Aşa că, pentru a încheia cât mai rapid participarea noastră la acest act demonstrativ, voi intra direct în subiect, cu menţiunea că deşi moţiunea este scrisă într-o manieră derizorie, răspunsul meu va fi cât se poate de serios, pentru că îl adresez, în primul rând, oamenilor - celor de faţă şi celorlalţi.

Să nu uităm că gestionarea dezastrelor provocate de inundaţii trebuie făcută pe o infrastructură ce nu a făcut pasul spre modernitate, din cauza sistemului clientelar al PSD de acordare a contractelor.

În condiţiile în care, în perioada 2000-2004, o mare parte a deţinătorilor funcţiilor de decizie din direcţiile descentralizate ale instituţiilor statului au fost promovaţi în funcţie pe grade de rudenie, acum nu ne rămâne decât a repara efectele deciziilor greşite pe care aceştia le-au luat. Mulţi dintre aceştia ocupă respectivele poziţii şi astăzi, conform Statutului funcţionarului public, iar adevărata lor valoare a putut fi observată în momente grele, cum au fost cele din perioada primelor inundaţii, din aprilie 2005.

În timpul guvernării PSD, contractele de proiectare şi execuţie a lucrărilor de amenajare a cursurilor de apă şi de apărare împotriva inundaţiilor au fost atribuite în procent de aproximativ 90% prin procedura de negociere cu o singură sursă. Pentru a evita procedurile legale de licitaţie, şi pentru a alimenta clientela politică, PSD-ul a încredinţat direct, pe banii publici, proiectarea şi execuţia lucrărilor, fără ca acestea să fie afectate.

În unele cazuri, capacităţile tehnice efectiv realizate sunt mult mai mari decât cele aprobate prin studiile de fezabilitate sau actele normative emise. Exemplu: obiectivul de investiţii "Regularizarea şi îndiguirea râului Bistra, pe sectorul Oţelul-Roşu Iaz", promovat prin Hotărâre de Guvern, cu o valoare iniţială de 20 miliarde lei, ajunge - nejustificat - la o valoare de 300 miliarde lei.

În plus, s-au decontat lucrări fictive, neexecutate, cum este cazul Cantonului din comuna Obreja, judeţul Caraş-Severin, în valoare de aproximativ 4,6 miliarde lei, sumă care fusese, de fapt, alocată pentru regularizarea şi îndiguirea râului Bistra. Cantonul exista din anul 1968 pe teren şi a fost raportat, în mod fictiv, ca lucrare nouă de apărare împotriva incendiilor.

Pentru unele lucrări din zonele afectate de inundaţii, nici până în prezent nu au fost încheiate procese-verbale de recepţie finală, prin care să se confirme că lucrările au fost corect executate.

Nu încercăm să ne scuzăm, şi nici să facem un nou rechizitoriu al celor patru ani de guvernare, dar considerăm că, aflaţi cu doar o lună înaintea raportului de ţară, raport ce poate influenţa data aderării României la Uniunea Europeană, şi în contextul recentelor inundaţii, avem datoria să ne dovedim solidaritatea şi responsabilitatea de a face Parlamentul să funcţioneze, şi nu să-l transformăm în câmpul de bătaie al orgoliilor politice, cu acuze şi tertipuri ce nu fac decât să ne creeze o imagine proastă.

În răspunsul pe care vi-l dăm, vă punem la dispoziţie, inclusiv în anexa care s-a distribuit, toate datele pe care le-aţi solicitat, date din care puteţi vedea că responsabilitatea guvernării, chiar şi luând în considerare efectele negative ale proastei gestiuni a celor patru ani de PSD, ne-am asumat-o cu toată tăria, pentru a putea fi acel sprijin al cetăţeanului lovit de furia naturii.

Poate că prinşi în lupta pentru salvarea vieţilor omeneşti şi a bunurilor materiale, nu am avut timp să organizăm conferinţe de presă şi nici să ne perindăm pe la televiziuni.

Dar considerăm nedrept şi politicianist a intitula o moţiune "Nepăsarea", în condiţiile în care fenomenele meteorologice au atins maxime istorice pentru România.

Acest fapt arată diferenţa dintre dorinţa noastră de implicare şi responsabilitate în actul de guvernare şi sistemul corupt pe care PSD l-a promovat şi pe care, prin această moţiune, demonstraţi că încă îl apăraţi.

Nepăsarea caracterizează guvernarea Năstase, lucru demonstrat şi de faptul că, la preluarea mandatului, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor era în paragină, din punct de vedere instituţional, după o perioadă în care fusese chiar şi desfiinţat.

Patru ani de zile, Guvernului PSD nu i-a păsat de infrastructura de apărare împotriva inundaţiilor, în schimb, foarte mulţi responsabili PSD în domeniu s-au ales cu vile înfloritoare, în dispreţ faţă de cetăţeni.

Doamnelor şi domnilor deputaţi din opoziţie,

Trebuie să recunoaşteţi că nu este deloc lăudabil gestul dumneavoastră de a lovi prin toate mijloacele Guvernul României, atunci când ţara are nevoie de solidaritate pentru binele cetăţenilor care v-au ales şi pe dumneavoastră. Este nevoie de fapte, de fapte care să demonstreze solidaritatea, şi nu de declaraţii pe holurile Parlamentului.

În baza rapoartelor deja existente, pe care le puteţi consulta oricând, veţi putea contura concluzia că, în condiţiile pe care le-au avut, toţi factorii implicaţi în acţiunile ce au vizat înlăturarea efectelor inundaţiilor au reuşit rezolvarea problemelor cetăţenilor din zonele sinistrate, şi creşterea elementului de solidaritate umană la nivelul întregii ţări.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Conform prevederilor legislaţiei din domeniul prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor trebuie să asigure, prin intermediul prefecturilor, sub coordonarea unitară a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, informarea, înştiinţarea şi avertizarea populaţiei cu privire la posibilitatea producerii de fenomene hidrometeorologice periculoase.

Este foarte grav că autorii moţiunii ignoră importanţa avertizării hidrometeorologice, care are un rol decisiv pentru preîntâmpinarea pierderilor de vieţi omeneşti, acesta fiind obiectivul primordial al autorităţilor în situaţii de urgenţă.

Referitor la acuzaţia privind refuzul actualilor guvernanţi de a declara starea de urgenţă, acuzaţia este eronată, având în vedere că, în situaţiile de genul celor produse în ultimele luni în România, sarcina prioritară a Guvernului este aceea de a mobiliza toate resursele materiale şi umane existente, pentru ajutorarea sinistraţilor şi înlăturarea efectelor calamităţilor.

Declararea stării de urgenţă ar fi generat efecte complexe, nejustificate de împrejurări, precum şi limitarea exercitării unor drepturi şi libertăţi ale cetăţenilor.

Totodată, declararea stării de urgenţă ar fi afectat în mod deosebit derularea unor programe sociale, atât de necesare unor categorii ale populaţiei, precum şi implementarea unor măsuri şi programe obligatorii în cadrul programului de pregătire pentru aderarea României la Uniunea Europeană.

Guvernul României a decis în mod firesc să intervină în sprijinul celor afectaţi de inundaţii, cu utilizarea efectivelor şi echipamentelor armatei, într-un cadru de perfectă normalitate, fără măsuri forţate, care în situaţia creată nu-şi găseau locul.

Lipsa de informaţii a autorilor moţiunii este impardonabilă, şi consider această dezbatere o pierdere de timp. Resping cu vehemenţă politica bazată pe specularea suferinţei cetăţeanului român, aflat în aceste zile, iată, din nou, sub furia apelor.

Nu vă cerem, stimaţi colegi, decât să fiţi obiectivi şi să vă reamintiţi că cei care v-au trimis acum în Parlament au interesul major ca România să continue drumul spre Europa, să reuşească să se dezvolte într-un climat sănătos.

Referitor la solicitările adresate în moţiunea dumneavoastră, vă prezentăm acţiunile prioritare întreprinse în vederea diminuării efectelor prezentelor şi eventualelor inundaţii în trimestrul IV al anului 2005: executarea într-un ritm susţinut a lucrărilor pentru refacerea construcţiilor hidrotehnice grav afectate de viiturile produse în perioada aprilie-august 2005; organizarea unor acţiuni de verificare a stării tehnice şi funcţionale a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, de pe râurile interioare şi de la Dunăre; stabilirea măsurilor şi lucrărilor necesare pentru punerea în siguranţă a acestora, cu termene şi responsabilităţi; verificarea stocurilor de materiale şi mijloace de apărare împotriva inundaţiilor, existente la deţinătorii de lucrări şi la comitetele judeţene şi locale pentru situaţii de urgenţă, precum şi a modului lor de depozitare; verificarea modului de organizare a fluxului informaţional hidrometeorologic, de avertizare-alarmare a populaţiei, la nivel de bazin hidrografic şi judeţean, cu stabilirea măsurilor necesare pentru îmbunătăţirea acestuia; verificarea în teren, la nivelul fiecărui judeţ, a zonelor prestabilite în planurile de apărare pentru inundarea dirijată în situaţii de urgenţă, pentru cunoaşterea caracteristicilor acestora şi a criteriilor pe baza cărora au fost stabilite; organizarea unor instruiri la nivelul fiecărui bazin hidrografic, cu participarea personalului implicat în activitatea de apărare împotriva inundaţiilor, în vederea completării şi reactualizării planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, existente la nivel local, judeţean şi bazinal.

A fost finalizat draftul strategiei naţionale de gestionare a inundaţiilor. Este în curs de elaborare un proiect de hotărâre de Guvern privind programul de realizare a Planului naţional pentru prevenirea şi combaterea inundaţiilor, şi finanţarea acestuia.

A fost prezentat, spre consultare şi spre formularea de observaţii, ministerelor implicate şi opiniei publice, "Manualul primarului". Va fi finalizată o metodologie pentru elaborarea Planului de acţiune în situaţii de urgenţă în domeniul apelor, la nivelul bazinului hidrografic. Este iniţiată elaborarea unei proceduri de inspecţie a lucrărilor hidrotehnice. A fost modificată şi completată Legea apelor. Prin noul proiect al Legii apelor, se interzice tăierea la ras a perdelelor forestiere de protecţie a digurilor şi lacurilor de acumulare. Se interzice realizarea de balastiere sau lucrări de escavare în albie, în zona podurilor. Se interzice circulaţia autovehiculelor pe coronamentul digurilor şi barajelor neamenajate în acest scop. Se interzice blocarea golirilor de fund ale barajelor, cu scopul de a reţine în lacul de acumulare volume de apă suplimentare.

Conform noilor reglementări, activitatea de extragere a balastului, fără autorizaţie de gospodărire a apelor, constituie infracţiune, iar nerespectarea autorizaţiei constituie contravenţie. Încălcarea acestor obligaţii va fi pe viitor sancţionată mult mai drastic, întrucât au fost majorate semnificativ amenzile, limita maximă ajungând la 800 milioane lei.

Se află în derulare o propunere de hotărâre de Guvern privind realizarea unui sistem informaţional decizional integrat, la nivelul întregii ţări, pentru prevenirea şi combaterea efectelor dezastrelor.

Considerăm că nu am fost niciodată într-o stare de "nepăsare", iar măsurile de urgenţă pentru prevenirea unor noi pierderi umane şi pagube materiale sunt puse deja în aplicare.

De asemenea, suntem în termen cu angajamentele asumate în faţa celor două Camere ale Parlamentului României, în această vară, privind întreprinderea măsurilor pentru ajutarea celor sinistraţi.

În acest sens, vă prezentăm raportul transparent şi exact al modului de gestionare a fondurilor destinate înlăturării efectelor calamităţilor. În anexe legile sunt deja distribuite celor prezenţi în sală, precum şi reprezentanţilor mass-media.

Având în vedere cele expuse mai sus, solicităm plenului Camerei Deputaţilor să respingă astăzi, prin votul său, moţiunea care a făcut obiectul dezbaterii.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PNL şi PD).

Domnul Adrian Năstase:

Mulţumesc, domnule ministru.

În continuare, domnul ministru Borbely.

Domnul Borbely Laszlo (ministru delegat pentru lucrări publice şi amenajarea teritoriului):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Sunt onorat că mă aflu în faţa dumneavoastră să vă prezint care este stadiul actual privind reconstrucţia caselor.

Parlamentul este instituţia fundamentală a statului, şi voi veni să prezint aceste informări de câte ori este nevoie. Însă, trebuie s-o spun, nu neapărat în contextul în care a fost formulată această moţiune, care - cu părere de rău o spun - nu foloseşte nimănui.

Speram ca moţiunea să cuprindă soluţii, propuneri. Din păcate, nu este decât un exerciţiu de imagine, care nu îi ajută cu nimic pe sinistraţi.

Stimaţi colegi,

Anul acesta este anul inundaţiilor, care au început la sfârşitul lunii aprilie, iar de atunci, în fiecare lună am avut o nedorită continuitate, care a creat o situaţie fără precedent.

Va prezint câteva cifre care sper să vă fie folositoare, în legătură cu dimensiunea dezastrului pe zona unde am responsabilitatea de a reduce efectele calamităţilor.

În urma inundaţiilor din lunile aprilie şi mai, care au avut loc în zona Banatului şi în alte şapte judeţe, au fost grav avariate 1.420 de locuinţe, din care 905 se reconstruiesc prin A.N.L., iar 439 necesită consolidare. Alte 76 de locuinţe au fost adoptate pentru a fi reconstruite din donaţii.

După inundaţiile din lunile iulie şi august, au fost afectate total 7.230 de case din 31 de judeţe, din care 3.715 trebuie reconstruite, iar 3.515 necesită consolidare.

Ce a făcut Guvernul?, pentru că asta vă interesa. După primele inundaţii a adoptat Ordonanţa de urgenţă, care a devenit lege, pentru a avea baza legală în alocarea fondurilor pentru reducerea efectelor calamităţilor. A alocat imediat 725 miliarde lei vechi, 72,5 milioane ron, pentru a reconstrui casele din judeţele Timiş, Caraş-Severin şi alte câteva judeţe.

Pentru a asigura o transparenţă totală, am făcut o licitaţie deschisă, reducând perioada pentru proceduri, în ceea ce priveşte reconstrucţia caselor. Prin această licitaţie am obţinut preţuri foarte bune pentru case. Am selectat trei tipuri de proiecte: pe zidărie portantă, pe lemn şi pe schelet metalic.

La licitaţia pentru lucrările de reconstrucţie s-au prezentat 42 de firme, fiind selectate 16. Dintre acestea s-au încheiat contracte cu 13 firme, care s-au încadrat în valorile stabilite de CT-ul ministerului.

Casele din Banat sunt construite la un preţ de circa 210 euro pe metrul pătrat. În Banat şi în celelalte judeţe afectate de inundaţiile din lunile aprilie şi mai, cum v-am spus, trebuie să reconstruim 905 case până în 30 noiembrie. Cifra iniţială era mult mai mică, însă după expertizarea a circa 900 de case, o expertizare responsabilă, s-a constatat că trebuie să reconstruim încă 294 de locuinţe. Aceste case trebuiau dărâmate, iar amplasamentele eliberate, pentru a putea începe reconstrucţia.

În acest moment, situaţia actuală se prezintă astfel: din cele 905 case care trebuie reconstruite, până azi s-au finalizat 150. Până la sfârşitul acestei luni, care înseamnă vineri, deci mai avem două zile - şi o afirm cu responsabilitate - vor fi predate încă 111 case, deci un total de 261.

Până la sfârşitul lunii octombrie se vor finaliza alte 225, iar până la sfârşitul lunii noiembrie vor fi gata încă 419 case. Ştiu că nu este uşor, dar ne-am angajat şi vom finaliza reconstrucţia acestor locuinţe.

Pentru celelalte judeţe afectate de inundaţiile din iulie şi august a trebuit să luăm o decizie şi în funcţie de timpul pe care îl aveam la dispoziţie până la sfârşitul anului.

Consultându-ne cu autorităţile publice locale, cu cetăţenii am decis să alocăm materiale de construcţie pentru zonele inundate în iulie, august, astfel încât, cu un efort conjugat al Guvernului, al autorităţilor locale, al cetăţenilor, al comunităţilor locale, casele să fie reconstruite până la venirea iernii.

Am organizat o licitaţie, deşi nu era obligatoriu, pentru că aveam urgenţa care ne permitea să decidem altfel, am organizat o licitaţie la Bursa română de mărfuri şi am obţinut preţuri bune pentru materialele pe care le-am contractat.

Până acum am reuşit să livrăm 85% din cantitatea de ciment contractată, ceea ce înseamnă 16.500 de tone, şi ceea ce era cel mai important, ca să livrăm, ca să poată să facă fundaţiile, şi 99,5% din cantitatea totală de armătură - 2.258 de tone. Să nu credeţi că este aşa de uşor, ca în mai puţin de o lună de zile să livrezi peste 20.000 de tone de materiale! Să nu credeţi că este aşa de uşor!

Până la 30 octombrie vom livra toată cantitatea de materiale de construcţie. Livrarea a fost organizată ţinând cont de etapele de construcţie, începând cu cimentul şi armătura necesară pentru fundaţie şi terminând cu materialele pentru acoperiş.

Pentru a veni în sprijinul sinistraţilor, am mai mobilizat 16,5 milioane RON, 165 de miliarde de lei vechi, din resursele proprii ale ministerului, pentru servicii de transport al molozului şi pentru a sprijini reconstrucţia caselor.

În plus, după inundaţiile din ultimile zile, în urma cărora, din păcate au fost distruse iarăşi mai mult de 230 de case, vom aloca din fonduri guvernamentale resursele necesare, chiar în şedinţa de mâine a Guvernului.

Până în acest moment am alocat de la bugetul statului 758 de miliarde de lei vechi pentru inundaţiile din lunile iulie şi august, iar pentru inundaţiile din aprilie şi mai 582 de miliarde de lei vechi.

Trebuie să fac precizarea că fondurile alocate iniţial pentru zona Banatului au fost, din aceste fonduri, 14,3 milioane RON, deci 143 de miliarde de lei vechi, redirijate pentru casele afectate din Moldova, sudul ţării şi Transilvania.

Mai menţionez faptul că din suma totală 365 de miliarde de lei vechi au fost din resursele proprii ale ministerului.

Din punct de vedere al reconstrucţiei, cea mai mare problemă este următoarea: inundaţiile au venit în valuri. Practic, din luna aprilie, în fiecare lună au fost inundaţii. Vremea ploioasă a împiedicat de multe ori turnarea fundaţiilor, eliberarea amplasamentelor, transportul materialelor de construcţii.

Pentru reconstrucţia caselor fiecare are responsabilitatea lui: Guvernul, autorităţile publice locale, constructorii, comunităţile locale!

Din păcate, trebuie să o spun, sunt primari care în loc să pună umărul la reconstrucţia caselor celor care i-au ales, frânează această acţiune.

Unii constructori nu au înţeles că această reconstrucţie a locuinţelor este o investiţie aparte, o investiţie de suflet, o lucrare care nu se poate ascunde în spatele unor cifre sau explicaţii.

De aceea, am luat măsura rezilierii contractelor acolo unde constructorii nici după somaţii repetate nu şi-au făcut datoria. Acest lucru nu înseamnă că vom amâna predarea caselor.

Este nevoie de solidaritate, stimaţi colegi. De solidaritate şi din partea clasei politice.

De aceea, mi-a lăsat un gust amar această moţiune, pentru că, în loc să vină cu soluţii, cu argumente, aruncă acuze, trebuie să o spun, chiar nefondate şi neadevărate. Şi, ca să fiu foarte concret, o să vă explic, pentru că aşa îmi este firea şi cred că am fost destul de explicit şi până acum.

În legătură cu comuna Năneşti, despre care se spune în moţiunea simplă că s-au primit doar fărâmituri din materiale, afirmaţia este nefondată, dacă nu chiar tendenţioasă, cum, de altfel, din păcate, este întregul text al moţiunii.

În Năneşti, atât cimentul, cât şi armătura au fost asigurate în procent de 100%. Armătura a fost livrată în totalitate încă din 8 septembrie, respectiv 114 tone, iar ultimul transport de ciment a fost dus în 27 septembrie, cantitatea totală livrată fiind de 816 tone, pentru această comună.

Fiind mai curios din fire, am luat datele reconstrucţiei unor locuinţe în perioada 2000 - 2004.

Iată ce am constatat. În 2002, în comuna Făcăieni au fost reconstruite 33 de locuinţe. Casele au fost reconstruite, cele 33, în două luni şi jumătate, fără licitaţie, cu un preţ de 240 de euro pe metru pătrat, faţă de 210 în 2005. Hotârârea de Guvern a fost emisă numai în 6 decembrie 2002, mult după terminarea lucrărilor, pentru a acoperi exact suma cheltuită de constructor.

Având în vedere aceste aspecte, se pune şi o problemă de legalitate, nemaivorbind de lipsa de transparenţă.

Dar nu este timpul să arătăm cu degetul unii către ceilalţi. Eu cred că este nevoie de solidaritate, de empatie, de înţelegere a situaţiei de excepţie în care se află România. Trebuie să ne unim forţele cu toţii pentru a depăşi această situaţie. Nu este momentul dezbinării şi al disputelor politicianiste.

Anul acesta este unul al inundaţiilor, al reconstrucţiei caselor şi al refacerii infrastructurii, cât putem să refacem.

Anul viitor, sper să fie într-adevăr anul investiţiilor în infrastructură, şi aici doresc să am sprijinul Parlamentului la discutarea bugetului, pentru că ceea ce au distrus inundaţiile din acest an nu poate fi reconstruit în totalitate în câteva luni.

Eu cred cu tărie că în situaţia în care ne găsim acum, spiritul de întrajutorare şi sprijinul pentru acţiunile pe care le întreprind instituţiile statului sunt prioritare.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea P.S.D.-ului).

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Începem dezbaterile. Rog grupurile care nu şi-au desemnat vorbitorii să facă acest lucru.

Începem cu Grupul P.S.D. Va urma reprezentantul Grupului P.R.M.

Are cuvântul domnul deputat Dan Nica, din partea Grupului P.S.D.

Domnul Dan Nica:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnilor miniştri,

Stimaţi cetăţeni,

Ar trebui să restabilim astăzi adevărul.

L-am ascultat pe domnul ministru Olteanu, încercând să vină cu o perdea de fum.

2001-2004.

Domnule ministru, iată ce spunea astăzi dimineaţă economist Intelligence unit: "În 2001-2004, produsul intern brut a crescut cu peste 5%, înregistrând chiar o creştere de 8,3% anul trecut".

Dacă privim motivele pentru care s-a întâmplat acest lucru, putem vorbi de un angajament politic mai mare în privinţa reformelor, a stabilizării, inflaţia a scăzut sub 10%, au sporit investiţiile şi încrederea investitorilor autohtoni şi străini. Dar aceste lucruri, domnule ministru, n-aţi vrut să le spuneţi.

După cum vreau să spun că astăzi, faptul că doamna ministru Sulfina Barbu nu este prezentă aici, este un act de sfidare a Parlamentului.

Discutăm de inundaţii, discutăm despre efectele catastrofale ale inundaţiilor, iar ministrul mediului nu este prezent în Parlament? Acest lucru este inadmisibil şi intolerabil.

Dar ştiţi de ce? Pentru că ceea ce noi vrem să spunem astăzi, adevărul, deranjează. Şi o deranjează pe doamna ministru Sulfina Barbu, pentru că spunea domnul ministru Borbely că anul 2005 a fost anul inundaţiilor.

Domnule ministru, anul 2005 a fost anul incompetenţei şi al prostiei, nu anul inundaţiilor!

În Galaţi, toate comunele care sunt pe malul Siretului: Cosmeşti, Umbrăreşti, Iveşti, Fundeni, Nămoloasa, Tudor Vladimirescu, Piscu, Braniştea, n-au fost inundate datorită celui de sus, ci datorită incompetenţei, nepăsării şi delăsării.

Doamna ministru Sulfina Barbu ştia aceste lucruri, de aceasta nu a venit astăzi aici. Pentru că toate aceste sate au fost inundate pentru că nu au fost luate măsurile necesare pe lacurile de acumulare din bazinul Siretului.

La Călimăneşti, acolo unde trebuia să fie ultima stavilă, dacă erau ploi, lacul de acumulare, ca de altfel şi toate celelalte lacuri de acumulare au fost menţinute pline 99%, iar în noaptea de 13 iulie, la ora 3 dimineaţa a venit ordinul criminal, ordinul care a acoperit cu ape Cosmeştiul, şi aveţi aici, stimaţi colegi, 50 de familii din Cosmeşti, oameni care au venit să afle adevărul şi să ştie dacă vor fi pedepsiţi cei vinovaţi şi să ştie când anume vor avea un acoperiş deasupra capului în această iarnă!

Iar acest ordin criminal, care a venit, oamenii s-au trezit cu apa deasupra capului, fără să fie preveniţi de nimeni şi fără să poată să-şi salveze bunurile! Nici măcar prefectul judeţului Galaţi nu a ştiut de acest lucru!

De ce n-a venit doamna Sulfina Barbu? Pentru că toate aceste lucruri le avem aici!

Care a fost volumul lacurilor de acumulare? Iar oamenii din Cosmeşti au spus: "Cu o zi înainte traversai Siretul cu piciorul!". Când au dat drumul, criminal, la acest baraj de acumulare a venit o apă cât fluviul Dunărea şi stăteau şi se minunau:"Şi cum, domnule, au inundat?!". Păi cum să nu inunde! Când au dat drumul la aproape 6.000 de metri cubi pe secundă! Capacitatea digului era de 3.000! A spulberat totul! Iar oamenii n-au ştiut absolut nimic!

Au fost şi victime, dar ceea ce este foarte grav este că numărul celor care şi-au pierdut agoniseala de o viaţă se cifrează la mii! Oameni care la ora actuală sunt părăsiţi! Şi ce aud în schimb? Doar o simplă demagogie! Guvernul care zice că va face şi va drege! Unde? Când?! Întrebaţi-i pe cei care sunt sinistraţi. Când vor avea un acoperiş deasupra capului? Noaptea temperatura scade la 3-4 grade şi aceşti oameni întreabă: "Şi noi unde vom dormi?" Copiii lor unde vor dormi? Părinţii acestor oameni unde vor dormi? Aceasta este nepăsarea, dar ceea ce este cel mai important este faptul că nu a fost mâna celui de sus, ci a fost mâna omului.

Mâna omului a fost cea care a distrus comunele din judeţul Galaţi!

Cei care am mers şi ne-am întâlnit cu aceşti oameni, i-am văzut cu lacrimile practic uscate, uitându-se la mâinile bătătorite de muncă şi spunând: aceste mâini au adunat o agoniseală, pentru ca să avem şi noi pentru copiii noştri şi să avem şi noi o bătrâneţe liniştită.

Totul s-a dus! Şi totul s-a dus pentru că cei care trebuiau să se ocupe şi să-şi facă datoria pentru care sunt plătiţi şi-au bătut joc! Şi-au bătut joc de ei, au dat drumul la apele barajului de la Călimăneşti şi au nenorocit zeci de sate şi de comune.

Apa era la acoperişul caselor, oameni disperaţi, copii plângând! Nimeni nu ştia dacă va scăpa cu viaţă! De ce? Pentru că cei de la Apele Române nu şi-au făcut datoria, nu au luat măsurile pe care trebuiau să le ia! De aceea s-au construit lacuri de acumulare! Când vine o viitură opreşti care este partea cea mai mare şi dai drumul controlat la vale.

Dar aceste lucruri nu s-au dorit a fi cunoscute! Ce să ne mai mirăm că în Galaţi, director la Apele Române l-au adus de la Loto Pronosport?! Că aşa a picat pe algoritmul politic!

Din 8 iulie s-a dat avertizare că vor veni ploi torenţiale în zona Moldovei! Din 8 iulie, conform situaţiei pe care noi o avem, nu s-a luat măsura să se deverseze nici un litru de apă din lacurile de acumulare! De aceea i-am nenorocit pe toţi! Din acest motiv şi-au pierdut oamenii casele, bunurile. Cine trebuie să-i despăgubească? Cei care sunt vinovaţi! Li s-au dat în bătaie de joc 8 milioane de lei celor care - atenţie! - şi-au pierdut casa. Celui care a avut doar doi pereţi dărâmaţi sau doi pereţi care au mai rămas în picioare i s-a spus: "Dumneata ai 50% afectat! Nu meriţi nici un ban!".

Nici un cuvânt despre bunurile pe care le-au pierdut şi care trebuie să le despăgubească cei care sunt vinovaţi! Apele Române! Pentru că aceşti oameni şi-au pierdut tot ceea ce au agonisit datorită incompetenţei, nepăsării acestor oameni. Şi acest lucru îl spunem astăzi! Nu din alt motiv să ştiţi că ne-am strâns, Camera Deputaţilor, să discutăm despre această moţiune, pentru că nu mai avem alte mijloace. Să convingem Guvernul, să convingem autorităţile competente că trebuie să ia măsuri şi trebuie să facă dreptate. Aceşti oameni îşi merită despăgubirile de care au nevoie, iar Guvernul trebuie să le asigure un acoperiş: măcar o cameră şi cu ceva deasupra capului. Nu slogane! Nu armături şi ciment care ajung cu o zi înainte de a discuta noi moţiunea sau tocmai pentru că discutăm moţiunea, ci măsuri corecte, responsabile!

Stimaţi domni miniştri, veţi avea sprijinul Partidului Social Democrat în orice acţiune pe care o întreprindeţi în acest sens. În orice acţiune care se referă la banii pe care trebuie să-i alocaţi pentru ca aceşti oameni să supravieţuiască în această iarnă.

Şi vă aduc aminte, domnule ministru Olteanu, că am depus Proiectul de Lege pentru acordarea despăgubirilor pentru cei sinistraţi. N-aţi vrut să-l discutăm, că poate astăzi eram cu un pas înainte! Aveau oamenii materiale de construcţie! Ce aşteptăm? Să vină iarna? Aceasta este responsabilitatea noastră şi aceasta este dreptatea pe care noi o vrem. Dreptate pentru cei care şi-au pierdut agoniseala de o viaţă, nevinovaţi, datorită greşelilor! Cei vinovaţi să plătească, să le dea despăgubiri pentru bunurile pe care şi le-au pierdut aceşti oameni nevinovaţi şi asigurarea unui acoperiş deasupra capului.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea P.S.D.-ului).

Domnul Adrian Năstase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul, în continuare, domnul deputat Liviu Codîrlă de la P.R.M. Se pregăteşte domnul deputat Cezar Preda din partea Coaliţiei.

Domnul Liviu Codîrlă:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnilor miniştri,

Doamnă ministru a mediului, din "nepăsare" absentă,

Dezbatem astăzi, moţiunea simplă, înaintată de deputaţii P.S.D, cu tema: "Nepăsarea". Înainte de a citi această moţiune, ştiindu-i doar titlul, "Nepăsarea", am încercat să ghicesc despre ce ar putea fi vorba în interiorul ei, la ce s-ar fi putut referi ea, având titlul acesta aşa de general. S-ar fi putut referi la nepăsarea guvernului faţă de acutizarea crizei din sistemul asigurărilor pentru sănătate şi al asistenţei sanitare; sau s-ar fi putut referi foarte bine la nepăsarea guvernului faţă de diminuarea accentuată a resurselor sistemului de protecţie socială; sau s-ar fi putut, la fel de bine, referi la neputinţa şi incapacitatea guvernului de a gestiona criza inundaţiilor din ţară, care durează de şase luni şi pare că nu se mai termină; sau s-ar fi putut referi, din păcate, la prea multele probleme care macină, în acest moment, răbdarea şi puterea de a rezista a românilor: pensiile promise şi nerecalculate, dezastrul din şcoli, gravele probleme din agricultură, asta pentru a enumera doar câteva dintre ele. După cum vedeţi, mi-a fost imposibil să-mi dau seama.

Doamnelor şi domnilor,

Din aprilie şi până astăzi, "dezastru" a fost cuvântul ce a stat la ordinea zilei. România a trecut prin şase valuri succesive de inundaţii, care au măturat, rând pe rând, toate zonele ţării. Şi pentru a exemplifica, mă voi referi doar la judeţul Galaţi, al cărui reprezentant sunt în acest Parlament: 9 comune mari şi un cartier al municipiului Galaţi au fost atinse de ape, cu 2.415 gospodării afectate, 1.771 de case inundate, 5 unităţi sociale (2 şcoli, o grădiniţă, 2 biserici) complet distruse, 4.932 persoane evacuate, 14.000 ha de teren agricol inundat. Şi asta într-un singur judeţ! Ce mai putem spune, după un astfel de coşmar? Putem spune că oamenii se dovedesc neputincioşi în faţa naturii dezlănţuite; dar mai putem spune şi că reprezentanţii lor, cei care îi guvernează, au făcut dovada lipsei totale de strategie coerentă în gestionarea efectelor acestor catastrofe naturale. Chiar şi după atâtea valuri de ploi şi inundaţii, guvernul e încă luat prin surprindere. Piesa se repetă, ca de pe un disc de gramofon stricat: inundaţii, imagini televizate cu reportaje de la faţa locului, vaietele oamenilor, dezvinovăţirile autorităţilor locale sau lipsa totală a acestora, în unele cazuri, premierul, elicopterul, promisiunile... şi iată, s-a oprit ploaia, oficialităţile se întorc, cei sinistraţi rămân să aştepte ajutoarele promise şi care nu vin, şi iarăşi plouă, inundaţii, imagini, premierul, elicopterul, promisiunile ş.a.m.d.

Pe fond, lucrurile sunt mult mai grave. Nu sunt pompe pentru scoaterea apei, nici măcar în magazine, pentru a putea fi cumpărate, ce să mai vorbim de cele din partea guvernului, care nu vin, sau vin întotdeauna cu întârziere, nu sunt bărci, iar cele care sunt nu au motoare, ci doar vâsle, podurile de lemn ale armatei sunt de unică folosinţă, nu ţin decât o singură ploaie, şi, din păcate, n-au fost decât patru şi acum s-au terminat. Şi eu vorbesc de strategie!? Pentru premier, aceste şase luni de chin, cred că au avut şi o parte bună: şi-a completat garderoba cu cizme de cauciuc şi pelerine de ploaie, s-a plimbat cu elicopterul, şi-a făcut norma la "vizite de lucru" şi chiar şi-a creat şi un hobby, la mare întrecere cu preşedintele Băsescu: "Podul de la Mărăcineni". Nu pot decât să deplâng situaţia în care ne aflăm şi incapacitatea guvernului de a lua măsuri. După cum aţi citit şi dumneavoastră în moţiune, în judeţul Galaţi se distribuie procente: 74% ciment, 33% oţel-beton, nu ştiu cât la sută cherestea. Case nu distribuie nimeni. Am citit undeva că la nivelul întregii ţări sunt aproape gata doar 49 de locuinţe. Şi peste o lună vine iarna !

Noi, cei de la Partidul România Mare, am reuşit să dăruim o casă unei femei din Teleorman, am donat peste un miliard şi jumătate de lei - strânşi prin donarea salariului pe o lună a tuturor parlamentarilor - sinistraţilor din comunele Tudor Vladimirescu din judeţul Galaţi şi Vadu Roşca din judeţul Vrancea şi câteva camioane cu ajutoare strânse de membrii noştri.

Doamnelor şi domnilor,

Solicităm guvernului să iasă din starea de amorţeală în care se află şi să treacă la măsuri urgente pentru ajutorarea sinistraţilor, până nu va fi prea târziu pentru ei!

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea P.S.D.-ului).

Domnul Adrian Năstase:

Mulţumesc. Are cuvântul domnul deputat Cezar Preda din partea Coaliţiei. Se pregăteşte domnul deputat Florin Iordache, din partea P.S.D.

Domnul Cezar Florin Preda:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnilor miniştri,

Stimaţi invitaţi din zonele sinistrate,

Coaliţia majoritară consideră că lipsa de informaţii, ca să nu spunem reaua-credinţă a autorilor moţiunii, este impardonabilă. Respingem cu vehemenţă politica bazată pe specularea suferinţei. De 15 ani politica autorilor moţiunii a fost bazată pe dezbinare, pe suferinţa cetăţenilor, pentru a profita politic şi material.

Se face campanie electorală pe suferinţa oamenilor! În Cosmeşti, de unde sunt stimaţii invitaţi, sunt alegeri parţiale în 30 octombrie. Încă o dată autorii acestei moţiuni, pe suferinţa oamenilor, încearcă să câştige capital politic.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, doar o clipă vă rog să aşteptaţi. Am o rugăminte: să nu luaţi interviuri în sală. Dacă doriţi să daţi sau să luaţi interviuri, puteţi să faceţi acest lucru în afara sălii de şedinţă.

Îi rog şi pe ziarişti să ţină seama de aceste reguli pe care de fiecare dată le-am respectat în sala de şedinţă.

Vă rog, domnule deputat, să continuaţi.

Domnul Cezar Florin Preda:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Politica noastră, a Coaliţiei, este de a solidariza în jurul suferinţei şi greutăţii toţi cetăţenii României.

Nouă ne pasă. Sprijinim un guvern care ne-a demonstrat că acţionează pentru ca suferinţa concetăţenilor noştri să fie scurtă şi viaţa să reintre în normal.

Respingem fără echivoc această moţiune!

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii).

Domnul Adrian Năstase:

Are cuvântul, în continuare, domnul deputat Florin Iordache. Se pregăteşte domnul deputat Petre Andea.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc mult.

Domnule preşedinte,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor invitaţi,

Nu este de mirare cum ne tratează doamna Sulfina Barbu pe noi, Parlamentul, în mod similar ...

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog să aşteptaţi o clipă! Este a doua oară când spun că nu aveţi voie să luaţi interviuri în sala de şedinţă! Dacă vă spun a treia oară, am să invit chestorii să vă scoată din sală. Vorbesc şi de ziarişti şi mă refer şi la invitaţi. Sunt reguli stricte, le respectăm cu toţii. Puteţi să daţi interviuri în afara sălii, dacă doriţi. Sau să luaţi interviuri, în măsura în care se doreşte acest lucru.

Vă rog, domnule deputat, să continuaţi.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Doamna Sulfina Barbu, de modul în care tratează Parlamentul, la fel tratează şi ţara în videoconferinţe şi în vizite cu elicopterul.

În acest an, România a fost lovită de şapte valuri de inundaţii, asistând la un adevărat dezastru, soldat cu zeci de morţi, mii de sinistraţi şi pagube materiale greu de evaluat.

Pentru a ne dovedi neputinţa, am putea spune că Dumnezeu s-a supărat pe români şi se răzbună pe ei!

Realitatea este, însă, alta. Nu este vorba de neputinţa omului de rând în faţa naturii, ci de incompetenţa, incapacitatea, lipsa de profesionalism şi buna-credinţă a celor care conduc astăzi România. Să nu uităm că actualul guvern este rezultatul unor acorduri politice imorale, a unor jocuri de culise care nu respectă votul popular acordat în noiembrie 2004.

De fiecare dată puterea a susţinut că furia naturii dezlănţuite a găsit-o nepregătită, dar nu a avut puterea să recunoască că cei care conduc astăzi vremelnic ministerele nu sunt cei mai potriviţi!

Nu au fost respectate criteriile de competenţă şi corectitudine, cât şi capacitatea de a răspunde intereselor cetăţenilor, numirile au fost făcute exclusiv pe criterii politice şi clientelare.

Oamenii a căror agoniseală de o viaţă a fost înghiţită de furia apelor nu visează să trăiască în hoteluri de lux, însă realitatea crudă este că în prag de iarnă ei nu vor avea deasupra capului nici măcar un acoperiş.

Au răbdat şi au îndurat multe! Au mâncat ce au găsit, cu speranţa că statul îi va ajuta să revină la viaţa de dinainte de inundaţii.

În judeţul Olt, în urma inundaţiilor, au avut de suferit locuitorii din 47 de localităţi, au fost înregistrate victime, peste 2000 de case fiind grav afectate şi peste 250 fiind complet distruse. S-a promis mult, s-a realizat, din păcate, puţin.

Unii, sătui de promisiunile pe care le-au făcut actualii guvernanţi, s-au apucat să-şi ridice singuri casele. Dar, cu siguranţă, vor tremura portocaliu în această iarnă!

Ceilalţi, a căror sănătate sau vârstă nu le permite să depună efort fizic mare, aşteaptă şi se roagă la Dumnezeu ca iarna să vină cât mai târziu.

Cu nepăsare şi sfidare a nevoilor oamenilor au fost tratate şi rugăminţile locuitorilor din Coloneşti, care, în nenumărate rânduri au solicitat Ministerului mediului şi Agenţiei Naţionale "Apele Române" sprijin pentru decolmatarea şi amenajarea pârâului Vediţa. Aceşti oameni au ajuns exact ca în timpul invaziei otomane, când sătenii părăseau din calea invadatorilor locuinţele, aceştia, atunci când plouă, pleacă în pribegie.

Ce vină au aceşti oameni ca să-i trataţi în acest fel, domnilor guvernanţi? Deşi au avut parte de totala mediatizare a aşa-ziselor acţiuni ale guvernanţilor, de rezolvarea problemelor sinistraţilor, toate acestea au rămas în faza de promisiune.

Deşi există planuri de avertizare-alarmare pentru barajele din administrare, urmărirea şi elaborarea acestora făcându-se în Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenţă, acestea au rămas numai pe hârtie.

Trebuiau constituite la nivelul localităţilor, echipe de intervenţie operativă, de dezvoltare a sistemului pentru avertizare şi alarmare a populaţiei.

Realitatea în teren este cu totul alta decât cea prezentată în timpul video-conferinţelor şi cea văzută din elicopter.

Este timpul să coborâţi în mijlocul oamenilor, pentru că li s-a promis că vor trăi mai bine dar, din păcate, este din ce în ce mai rău.

Înţelegem să fim solidari, dar am constatat că acest Guvern este incapabil şi incompetent să conducă mai departe România.

Este timpul să plecaţi odată cu ultimul val de inundaţii. (Aplauze din partea opoziţiei).

Domnul Adrian Năstase:

Mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Andea Petre. Se pregăteşte domnul deputat Corneliu Ciontu.

Domnul Petru Andea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Opoziţia, ca şi puterea, pe căile specifice, de care dispun, încearcă să reducă din efectele dezastrului care a lovit România în acest an.

Un singur lucru, cu certitudine nu se mai poate recupera. Este vorba de vieţile omeneşti care au dispărut în viituri. Aş propune ca, în memoria acestor suflete nevinovate, să păstrăm un moment de reculegere în aula Parlamentului. (Se păstrează un moment de reculegere).

Vă mulţumesc.

La al şaselea val de ploi diluviene ale acestui an nu avem voie să-l uităm pe primul. Reamintesc că, în aprilie, Banatul a fost transformat într-o adevărată deltă ce acoperea peste 25 de localităţi şi aproape 160.000 de hectare de teren. În faţa potopului, solidaritatea şi seriozitatea nemţească a bănăţenilor s-a manifestat exemplar. Cetăţenii s-au mobilizat şi s-au ajutat salvând, atât cât se putea, din calea puhoaielor.

Guvernanţii şi autorităţile locale s-au trezit, însă, foarte târziu. de-abia după trei săptămâni au venit, au văzut, au uitat. A rămas în urma lor doar o specie de firme, firme fantomă sau firme căpuşă, le-am putea spune, de culoare portocalie, setoase de fondurile guvernamentale alocate pentru construirea de case pentru sinistraţi.

Căldura verii a evaporat însă şi din fonduri şi din firme. Din mâlul Deltei Banatului au crescut, până acum, ceva peste 60 de case din cele aproape 900 de case promise.

Aşa cum s-a mai spus, bănăţenii, loviţi de primul val de apă, sunt lăsaţi fără ajutor şi în faţa valului de frig ce se apropie. Autorităţile din judeţul Timiş, în frunte cu prefectul Ovidiu Drăgănescu, au acţionat, de asemenea, tardiv, dezlânat şi contraproductiv. Se grăbiseră să-l schimbe din funcţie pe fostul director PSD-ist al Apelor Române, înlocuindu-l cu un client politic, susţinut de PD, de profesie şi ocupaţie contabil la o întreprindere. Noul director, care a luat funcţia ca o sinecură, a fost complet depăşit de situaţie şi de responsabilităţi. A fost necesară rechemarea vechiului director, PSD-ist dar specialist.

Dacă la acestea adăugăm haosul distribuirii ajutoarelor, lentoarea lucrărilor de reconstruire a zonelor sinistrate, capacitatea scăzută de coordonare a eforturilor, apreciem că sunt motive suficiente pentru demiterea actualului prefect al judeţului Timiş.

Recent, parlamentarii Partidului Social Democrat din Timiş au lansat un nou apel energic pentru Guvern, care are obligaţii mari, în general, dar şi mai mari într-un judeţ în care cetăţenii, înşelaţi de promisiunile electorale, au votat masiv un "da" mincinos.

De patru luni însă, dinspre Banat, nu vedem la Palatul Victoria decât cinism, duplicitate, nepricepere şi nepăsare. Cinică, considerăm, a fost enervarea domnului prim ministru Tăriceanu în dialogul cu sinistraţii, pe care îi bănuia că dorm sub cerul liber doar pentru a li se construi un hotel.

Duplicitare au fost acuzele la adresa firmelor care, înaintea erei diluviene, au executat lucrări de consolidare a digurilor râurilor Timiş şi Bega. Aceste firme, lista există, în mod inexplicabil câştigă şi astăzi toate licitaţiile organizate de Ministerul Mediului pentru proiectarea şi executarea unor noi lucrări de hidroamelioraţii în zonele calamitate ale Banatului.

Dar, ne întrebăm retoric, cine să se mai intereseze, măcar din zborul elicopterului, de nevoile celor din Banat?

Preşedintele ţării şi primul-ministru au alte priorităţi, iar doamna ministru Sulfina Barbu este, probabil, încă supărată că nu a fost primită de sinistraţi cu mare pompă.

După două luni de nepăsare, de uitare şi tăcere, Guvernul se trezeşte şi-l trimite în Timiş pe domnul ministru László Borbély cu unica misiune, apreciem, de a deveni candidat sigur la demisie şi de a spăla astfel onoarea pierdută a aliaţilor la guvernare.

Am ascultat, recunosc, stupefiat, textul prezentat de domnul Olteanu care ne prezintă un şir lung de măsuri. Citez din aceste măsuri de combatere a calamităţilor şi de prevenire a celor viitoare: verificări, instruiri, caietul primarului ş.a.m.d. Chiar dacă aş comenta măsura tehnică legată de exploatările de balastru... Bucureştiul nu are astfel de probleme, nu s-a excavat balastru nicăieri. Lacurile au ajuns să inunde capitala sau Costineştiul ş.a.m.d. Evident că lista măsurilor trebuie să continue şi sunt încă multe altele care trebuie adăugate.

Pentru a exprima, cât mai sintetic, ce a devenit ţara şi, în particular, şi Banatul sub guvernarea portocalie, am ales câteva cuvinte cheie, astfel: apă de ploaie - promisiunile electorale ale Alianţei; Delta Banatului - obiectiv pentru turism guvernamental fără hotel asigurat; Mărăcineni - cuvânt rezonant în limba română, puncte de legătură, considerăm rimată, între "mărăcine" şi "să trăiţi bine!"; calamităţi - aici enumăr prefect, ministru ş.a.m.d.; potop - este ceea ce rămâne după actuala guvernare.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea opoziţiei).

Domnul Adrian Năstase:

Mulţumesc.

Are cuvântul în continuare domnul deputat Corneliu Ciontu, se pregăteşte domnul deputat Vlase. (Adresându-se domnului deputat Manda).

Doar o clipă, după domnul Ciontu vă dau cuvântul pentru o chestiune de procedură, bănuiesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnule preşedinte,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

M-ar bucura dacă această dezbatere şi aceste cuvinte pe care le împărţim cu generozitate ar avea un sens, o eficienţă. Din nefericire, mă tem că ele fac parte din coregrafia politică la care asistăm neputincioşi în ultimele luni. Ne cufundăm în ridicol. Cufundăm în ridicol Parlamentul şi nici măcar nu mai ştim cine este vinovat, care este sursa dezbinării politice dintre noi.

Eu, unul, nu sunt aici pentru a căuta responsabilităţi, ci pentru a vă reconfirma intenţia Grupului popular independent de a sta departe de această dispută. Ştim bine că această moţiune nu este străină de lupta pentru putere politică, ea fiind un răspuns la presiunile neconstituţionale ale puterii. Altfel spus, nu gospodăriile inundate ne interesează, ci funcţiile. Din acest motiv nu putem trata moţiunea de faţă decât cu o seriozitate trunchiată, deşi subiectul este foarte grav şi dureros.

În consecinţă, ne vom abţine de la vot dar ne vom preciza poziţia ca şi cum ne-am afla în faţa unei clase politice responsabile. Vinovaţii pentru actualele inundaţii nu sunt deasupra noastră, în cer, ci chiar şi aici, în sală. Este o vinovăţie difuză, întinsă pe 15 ani. Ea începe în 1990, când a fost stopat programul pentru îmbunătăţiri funciare şi protecţie împotriva inundaţiilor.

Sigur, era un program limitat, specific comunismului târziu, dar el şi-ar fi dovedit eficienţa în această perioadă. Am lăsat atunci pe drumuri mii de oameni. Am abandonat lucrări finalizate în proporţie de 70% şi nu am pus nimic în loc.

După 1990, nimeni nu a furnizat o strategie reală, pe termen lung, pentru amenajarea şi reamenajarea teritoriului. În momentul în care ne aflăm, că vom deveni din ce în ce mai expuşi capriciilor vremii, ajungem şi la concluzia că infrastructura naţională a expirat. Că nu mai avem poduri trainice, lacuri de acumulare suficiente, baraje funcţionale. Aceasta pentru că responsabilii politici, indiferent de partid, au preferat licitaţiile dubioase, lucrările de mântuială, defrişările ilegale.

Chiar şi atunci când s-au efectuat lucrări, logica lor a fost parţială şi ritmul lor inegal. Am făcut un dig pe Trotuş, un pod pe Siret, un baraj pe Argeş, dar fără a integra toate aceste construcţii într-un plan autentic de protecţie nu am avut rezultatele scontate.

De asemenea chestiuni avem nevoie pentru a preveni asemenea efecte.

Din punct de vedere politic voi crede cu adevărat că ne pasă de efectele inundaţiilor atunci când partidele implicate în actualul blocaj parlamentar vor suspenda, până la venirea iernii, ostilităţile.

Haideţi să luăm o pauză până vom rezolva problema celor care, în acest moment, nu mai au un acoperiş deasupra capului şi până când vom pune pe hârtie o strategie pe termen lung pentru amenajarea teritoriului.

Haideţi să le cerem specialiştilor români, reputaţi în domeniu, ca, plecând de la proiectul îmbunătăţirilor funciare, care nu trebuie judecat ideologic (pentru că nu a fost întocmit cu Marx în braţe) să dezvolte un nou şi autentic plan pe termen lung în care să fie prevăzute şi salbe de lacuri şi o mai bună distribuţie a apei în perioadele secetoase şi măsuri de siguranţă împotriva alunecărilor de teren. Vorbesc de un plan minuţios, care cere un efort uriaş de concentrare în care fiecare pârâu sau hectar de teritoriul naţional contează.

Pentru un astfel de efort avem nevoie de o pace politică de trei luni, apoi, nestingheriţi, putem reveni la lupte partinice.

Aceasta este propunerea noastră în faţa acestei moţiuni. Propunem un armistiţiu politic până la 1 ianuarie 2006, când acest ciclu al inundaţiilor va fi depăşit şi când vom avea motive să credem că putem ţine piept unui alt eventual ciclu.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Aveţi cuvântul, domnule deputat, şi, după aceea, domnul deputat Vlase.

Domnul Iulian Claudiu Manda:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnilor miniştri,

Nu aş fi vrut să iau cuvântul pentru că nu sunt un specialist în inundaţii. În afară de faptul că, alături de colegii mei din judeţul Dolj, i-am ajutat pe cei de acolo, atâta cât am putut, nu pot să vorbesc foarte mult. Însă, ascultându-i pe colegii mei de la Guvern şi ascultând şi moţiunea prezentată de doamna Rovana, îmi permit să vă fac, domnule preşedinte, câteva propuneri.

În primul rând, aş vrea să o cert pe colega mea, doamna Rovana Plumb, pentru că a avut iniţiativa...

Voci din sală:

Propuneri!

Domnul Iulian Claudiu Manda:

Imediat, ajung şi la propuneri, imediat, domnule preşedinte.

Deci voiam să o cert pe colega mea, doamna Rovana Plumb pentru că a avut iniţiativa să prezinte în Parlament o moţiune de cenzură, o moţiune simplă în condiţiile în care toate lucrurile merg bine în România din acest punct de vedere, în Banat s-au făcut case, s-au făcut şi hoteluri, nu s-au pierdut vieţi omeneşti. Îmi aduc aminte că actualul Guvern...

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, vă rog pe procedură. Dacă nu, vă înscrieţi pe lista de vorbitori la grupul parlamentar.

Domnul Iulian Claudiu Manda:

În regulă, domnule preşedinte.

Pe procedură spuneam aşa şi închei ce am început din respect pentru colegii mei. Spuneam doar că îmi aduc aminte că la Iaşi s-au alocat fonduri pentru rezolvarea problemelor inundaţiilor, deşi nu fuseseră inundaţii în perioada respectivă.

Acum pe procedură vreau să vă fac următoarele propuneri. În primul rând v-aş propune să facem un apel nominal pentru cei de la presă şi pentru cei care au venit din judeţe, unde au avut probleme, să-i vadă pe parlamentarii de la putere cât de interesaţi sunt de acest subiect şi de ce se întâmplă în România reală.

În al doilea rând, v-aş ruga să invitaţi liderii de grup parlamentar, de la Alianţă, să vină şi să ne explice nouă, să explice celor de la mas media şi celor din sală de ce, atunci când domnul Marcu venea şi ne propunea să sistăm discuţiile despre regulament şi să abordăm problemele reale ale românilor, nu au făcut nimic în acest sens. Dimpotrivă, având majoritate în Parlament şi în Biroul permanent fac astfel de lucruri.

La fel, aş vrea să citez şi sper să uzeze de dreptul la replică parlamentari din partidele parlamentare de la putere din judeţele Vrancea, pe domnul Momanu V. Corneliu, Săpunaru C. Nini,... (Comentarii în rândul Puterii).

Da, îi citez să vină, să ne spună de ce...

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, vă informez, cronometrez timpul în care vorbiţi şi voi scădea timpul din timpul afectat Grupului PSD.

Domnul Iulian Claudiu Manda:

Domnule preşedinte, închei cu o singură frază, şi anume vreau să fac o propunere Biroului permanent pentru că am ascultat aici, cei de la PSD şi din opoziţie spuneau că sunt probleme grave, cei de la Putere spun că situaţia este sub control, vreau să vă propun ca, de acum în colo, şedinţele la Parlament să se încheie, cel mai devreme, la ora 19,00, indiferent dacă sunt comisii sau plen. Astfel, parlamentarii de la Putere se pot uita la televizor să vadă ce se întâmplă în România reală, pentru că din datele pe care ni le prezintă credem că lucrurile merg foarte bine.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, am scăzut două minute de la Grupul parlamentar al PSD. În legătură cu chestiunile de procedură, apelul nominal nu pot să-l fac la acest moment. În ceea ce priveşte responsabilitatea deciziilor la nivelul grupurilor, colegii noştri şi le asumă, lideri sau membri ai grupului, şi, sigur, fiecare răspunde în faţa electoratului aşa cum doreşte.

Domnule deputat Vlase, aveţi cuvântul. Urmează, de la PRM, domnul deputat Ioan Rus.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Domnilor miniştri,

Stimată doamnă ministru, sper că ne priviţi la televizor din biroul dumneavoastră.

Zona Valea Muntelui din judeţul Bacău, dar şi din întreaga ţară, au fost, în acest an, grav afectată de inundaţii. În urma deplasărilor pe care le-am făcut în teren în zonele afectate pentru a vedea cum decurg lucrările de refacere şi reabilitare a locuinţelor şi infrastructurii afectate ca urmare a dezastrelor produse de inundaţii, am constatat deficienţe ale celor abilitaţi de Guvern să gestioneze în situaţia de criză existentă.

Este îngrijorător faptul că reprezentanţii Guvernului în teritoriu tind să cosmetizeze rapoartele cu realizări. Din întâlnirile cu cetăţenii, din relatările presei se observă că situaţia din teren este diferită faţă de rapoartele oficiale. Aspect constatat, cu siguranţă, chiar şi de domnul prim ministru în timpul vizitei efectuate în judeţul Bacău. Realitatea este crudă, iarna se apropie, oamenii locuiesc în corturi sau prin vecini, nu au locuinţe şi mai este doar o lună în care se mai poate construi câte ceva.

Au fost 950 de case afectate şi astăzi, când vorbim, numărul aflat în diverse stadii de execuţie este sub 10.

Oameni năpăstuiţi, rămaşi fără acoperiş în prag de iarnă, întreabă, pe bună dreptate, la ce a folosit acea desfăşurare de forţe care dă bine la imaginea guvernanţilor din perioada iulie-august, când oraşul Comăneşti a devenit o adevărată bază de elicoptere.

Rămâne memorabil şi, vă rog să-mi permiteţi să vă povestesc acest moment, în care domnul ministru Flutur ne-a dat jos pe noi şi reprezentanţii Romsilva, ai drumurilor judeţene, Apelor Române din elicopter pentru a face loc reprezentanţilor presei, astfel făcându-se un survol al zonelor inundate doar pentru imaginea domnului ministru şi nu pentru a constata, împreună cu specialiştii, ce probleme sunt.

Dacă avem în vedere situaţia mai multor cetăţeni din comuna Asău, caz relatat şi în mas media, care nu au apelat la ajutorul jandarmilor şi al militarilor pentru a-şi scoate mâlul din case şi s-au descurcat singuri, fiind trataţi de parcă nu ar fi păţit nimic şi, în consecinţă, neprimind nici un fel de ajutoare materiale, se naşte, în mod inevitabil, următoarea întrebare: care a fost modalitatea de distribuire a acestor ajutoare, domnule ministru, pe care aţi făcut-o cu colegii dumneavoastră şi cu cei abilitaţi de Guvern cu atribuţii în acest sens şi dacă situaţia din judeţul Bacău nu cumva este generalizată la nivelul întregii ţări. În acest context v-aş solicita să prezentaţi punctul dumneavoastră de vedere referitor la modalitatea de împărţire a acestor ajutoare la nivelul întregii ţări.

Lipsa terenului pentru case face ca materialele de construcţie acordate cetăţenilor să fie inutilizabile. Cred că nu este corect să stăm să aşteptăm ca oamenii să intre în greva foamei. Avem un caz, chiar zilele acestea, cazul domnului Ştefănescu, din comuna Agăş, pe care chiar domnul prim ministru l-a cunoscut în ultima vizită efectuată în judeţul Bacău, care are 8 saci de ciment, dar nu are pământ pe care să construiască o casă. În contextul în care acest teren nu există la Romsilva, aşa cum pe bună dreptate v-aţi exprimat la întâlnirea din judeţul nostru, de unde îl veţi lua? De unde se va procura acest teren şi care va fi soluţia legală în acest sens?

La nivelul întregii ţări care este situaţia terenurilor de construcţie a acestor case? Este oare corect, domnule ministru, să daţi iarna o astfel de hotărâre de guvern care să soluţioneze problema terenului de construcţie al caselor sinistraţilor, aşa cum aţi precizat în timpul vizitelor efectuate în judeţul nostru? Iar dacă această hotărâre va apărea iarna, aşa cum aţi precizat, când se vor apuca oamenii de construcţii? Pentru că, sincer să vă spun, domnule ministru, eu am o problemă. Mie îmi este frig acum în casă, unde stau, şi nu ştiu cum este să stai afară.

S-au lansat fel şi fel de acuzaţii la adresa celor care au defrişat pădurile. Au fost toate organismele de control ale Guvernului şi au constatat în aceste nouă luni de controale sistematice pe Valea Muntelui că nu este nimeni vinovat.

Mai mult decât atât, în zonele afectate de inundaţii nu sunt exploatări forestiere. La Direcţia Apelor Siret care, surprinzător, în anul 2005 are în dotare câteva tractoare şi un buldozer nu s-a efectuat nici un metru măcar de lucrări hidrologice a Râului Trotuş şi nici fonduri pentru asemenea lucrări esenţiale, de altfel, nu au fost alocate.

De asemenea, aş vrea să informez colegii şi pe dumneavoastră, domnilor miniştri, că directorul Direcţiei Apelor Siret, care era un specialist în hidrologie, numit în funcţie în perioada guvernării de tristă amintire a Convenţiei Democratice şi păstrat de PSD datorită profesionalismului şi datorită faptului că era un specialist, a fost schimbat pe criterii pe care, probabil, tot dumneavoastră le ştiţi. Se naşte, fără dubiu, problema inexistenţei unei strategii unitare a Guvernului României referitoare la remedierea efectelor inundaţiilor. Ce eficienţă au politicile duse şi cât de bine sunt ele conturate în contextul în care reprezentanţii dumneavoastră în teritoriu nu reuşesc să gestioneze această problemă. Aşa cum este precizat în media locală şi cum cetăţenii din localităţile afectate reclamă, sunt tratate efectele şi nu cauzele. Lipsa unor lucrări eficiente la regularizările râurilor şi lipsa unor programe eficiente de împădurire creează premisele unor noi catastrofe.

Când va oferi Guvernul o strategie cu termene clare de implementare şi cu resurse suficiente pentru rezolvarea cauzelor care au condus la asemenea inundaţii catastrofale?

În acest context, vă solicit să prezentaţi punctul de vedere oficial al Guvernului cu privire la lipsa terenurilor de construcţii la nivelul întregii ţări şi dacă Guvernul a întocmit evaluări exacte la nivelul fiecărui judeţ.

De asemenea, vă solicit să prezentaţi punctul de vedere oficial al Guvernului cu privire la soluţiile juridice referitoare la acordarea acestor terenuri de construcţie pentru cetăţeni şi să ne spuneţi dacă, cumva, această hotărâre de guvern va veni în luna decembrie, 2005.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea opoziţiei).

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Ioan Rus, de la PRM, se pregăteşte domnul deputat Vlad Mănăstireanu.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Doamnă ministru al mediului,

Domnilor miniştri,

Stimaţi invitaţi,

Anul 2005 a fost unul cu totul nefast pentru România. Cu o conducere superioară, bazată numai pe căpătuială şi răzbunare, România a ajuns ţara lui Papură Vodă. Dumnezeu ne-a bătut pentru nevredniciile ce zilnic le săvârşim. Astfel, din primăvară, în Banat, şi până astăzi, iată, şapte valuri de ploi, urmate de inundaţii, au terorizat România şi pe cei cuprinşi de ape.

Neputinţele Guvernului s-au răsfrânt în teritoriu. Erau cuprinse de ape localităţile din Banat şi la Guvern nu se mişcase nimic. Totul se rezuma doar la ştiri şi declaraţii. Neputinţa domina Guvernul.

Cei puşi să apere pe cei în necaz erau depăşiţi. Moartea şi sărăcia şi-au dat mâna, triumfând împreună în faţa celor slab pregătiţi şi fără orientare. De ce râul Timiş a trebuit să fie lăsat să facă atâta dezastru, iar cei care l-au provocat n-au calculat consecinţele? Cine se face vinovat că haosul şi dezordinea erau la ele acasă?

Nu s-a decretat stare de urgenţă sau de necesitate, deşi cadrul legal exista. Acest refuz de a decreta starea de urgenţă s-a datorat unui strict calcul politicianist. Guvernul Tăriceanu era terorizat de Cotroceni, cu declanşarea alegerilor anticipate, premierul fiind nevoit să-şi anunţe demisia, apoi să revină, timp în care mii de români se confruntau cu inundaţiile. Aici s-a văzut mintea bolnavă a marinarului, de a fi preocupat de mărire şi conducere; nu conta că cei care ar trebui conduşi rămâneau fără casă.

Aici trebuia intervenit prompt, domnule preşedinte. Preşedintele CSAT trebuia să retragă militarii din Irak şi să-i trimită în Banat, nu să vină cei din Ungaria, umilindu-ne şi mai rău.

Trecuse prima săptămână de inundaţii şi ministrul mediului da ordine din Bucureşti şi nu se deplasase pe teren. Doar premierul trecuse pe acolo şi le explicase oamenilor că nu le poate construi un hotel, atrăgându-şi oprobiul public şi demonstrând că a scăpat situaţia de sub control. Au urmat măsurile în Banat. Întrebare: după cinci luni, câte case sunt gata în această zonă şi câţi le locuiesc ? Din raportul prefectului de Timiş, în judeţ s-a contractat realizarea a 548 de case. Astăzi sunt trasate fundaţiile a 521 de case şi sunt terminate doar 494 de fundaţii.

După cinci luni, timp în care atât ministru Laszlo Borbely cât şi Sulfina Barbu s-au întrecut în raportări festiviste şi şi-au plasat la construit case pe bani publici favoriţii lor, prefectul de Timiş declară că nu are cine să construiască locuinţele contractate de stat.

Au venit ploile din vară şi 21 de judeţe au fost cuprinse de apă. În Teleorman, o bătrână a rămas fără casă şi, plângându-şi soarta la o emisiune pe postul OTV, a fost auzită de preşedintele PRM, dl. senator doctor Corneliu Vadim Tudor. Cu ajutorul unor oameni de bine, peremişti din comuna Râşca, jud. Suceava, biata bătrânică a primit cheile unei case noi, chiar din mâinile omului cu suflet mare, Vadim, în care s-a şi mutat, fiind asigurată că iarna nu o va prinde sub cerul liber. Este vorba de Popa Călina, de 75 de ani, din comuna Dobroteşti, jud. Teleorman.

Domnule preşedinte, parlamentarii din Teleorman, din opoziţie, vor să mai adauge ceva. (Râsete din partea Puterii).

Domnul Adrian Năstase:

Îi rog pe toţi parlamentarii să ia loc.

Stimaţi colegi din Coaliţie, aveţi nenumărate minute pe care le puteţi folosi pentru intervenţii. Am înţeles că aţi decis să vorbiţi doar 10 secunde pe această temă. Vă rog să vă păstraţi decizia până la capăt şi să nu vorbiţi din bănci, totuşi.

Vă rog să continuaţi.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

După ce, în vară, la iniţiativa preşedintelui PRM, toţi parlamentarii acestui partid şi-au dat leafa pe luna iulie, în valoare de 30 milioane lei vechi de persoană, însumând peste 1,5 miliarde lei vechi, a venit rândul celor din judeţele afectate să se implice şi pe plan local. Filiala PRM Bistriţa Năsăud a dus ajutoare în localitatea Ţagu, acelaşi judeţ, unde 24 de case au fost distruse de furia apelor, dar şi în comunele Capu Câmpului şi Boroaia, jud. Suceava.

Atenţie! Inundaţiile nu au ocolit nici judeţul Harghita. Acolo torenţii au produs inundaţii de-a dreptul apocaliptice, cum nu s-au mai înregistrat nicăieri, nici în România, nici în Europa. Un simplu pârâu, altădată trecut cu piciorul şi de un copil, în doar 15 minute şi-a mărit debitul de numai puţin de 200 ori. În Harghita, preşedintele Băsescu nu s-a deplasat doar pentru ravagiile meteorologice, ci datorită faptului că a primit informaţii că în zonă s-a creat o atmosferă tensionată, oamenii dând vina pe senatorul "drujbă", a se înţelege Attila Verestoy, cel care "a bărbierit" versanţii munţilor cu numeroasele sale gatere şi exploatări forestiere, care i-au adus averi apreciabile.

Ca termen de comparaţie, rugăm a se consta că în judeţul învecinat Covasna, care nu are un "mafiot" de talia celui din Harghita, inundaţiile au fost mult mai mici. Suita prezidenţială, venită în sprijinul lui Versetoy, avea un pitic tip Charlie Chaplin, pe numele său Gabriel Naghi, directorul SPP, despre care gurile rele spun că are unele interese lemnoase prin pădurile Transilvaniei.

Ţara se chinuia rău, Siretul chiar zdruncinase neputinţa Guvernului.

Ţara se afla sub ape. Şi mureau oameni. Iar marinarul şef chefuia la mare la Cireşica, jucând geamparalele cu nişte ţigănci. Ba chiar s-a aşezat în genunchi în faţa lor, izbind duşumeaua cu palmele. Situaţie degradantă şi pentru un pierde-vară, darămite pentru un preşedinte de stat.

La ultimul val de inundaţii, ce a cuprins Costineştiul, Tuzla, o parte a litoralului, judeţul Ialomiţa şi chiar capitala, Bucureşti, de aici, din Camera Deputaţilor, nu s-a vrut să fie lăsaţi parlamentarii să meargă în judeţe.

Dorinţa oarbă de schimbarea preşedinţilor celor două Camee ale Parlamentului României a întunecat mintea celor din patrulaterul negru, care au decis lupta pentru scaun. Numai că s-a întâmplat ceva. Casa Poporului a devenit Casa Potopului, din păcate. Dar pentru asta nu este de vină Parlamentul, ci indolenţa care a pus stăpânire peste ţară de 15 ani încoace.

Dacă parlamentarii nu se duc la inundaţii, vin inundaţiile în Parlament.

În urma apelurilor făcute de Biserica Ortodoxă Română, de diferite fundaţii şi ONG-uri, de posturile de radio şi televiziune, de toată media naţională, s-au organizat teledonuri şi colecte pentru ajutorul sinistraţilor, însă nimeni nu ştie câţi bani s-au adunat şi ce s-a făcut cu ei.

Am primit astăzi un centralizator din partea Guvernului, nu se regăsesc câteva ministere. Ministerul Justiţiei nu a dat nici un ban pentru inundaţii? Biserica Ortodoxă Română nu apare aici, deşi sumele au fost foarte mari. Ministerul de Externe, Ministerul Culturii şi Cultelor, care avea un ministru plimbăreţ, pe toate ecranele arătând că se mişcă dintr-un loc în altul foarte uşor, Ministerul Comunicaţiilor şi Informaţiilor. Dacă din aceste ministere oamenii se simt lezaţi prin ceea ce am spus eu, să spună adevărul, să vedem câţi bani s-au adunat pentru sinistraţi şi ce a făcut acest guvern iresponsabil cu ei.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc foarte mult.

Aţi depăşit timpul cu un minut.

Are cuvântul domnul deputat Vlad Mănăstireanu. Se pregăteşte domnul deputat Mihai Tănăsescu.

Domnul Alexandru Vladimir Mănăstireanu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Domnilor miniştri,

Stimaţi cetăţeni,

Inundaţiile din acest an au afectat, pe lângă miile de case şi gospodării, şi infrastructura rutieră şi feroviară. Au afectat, de asemenea, şi viteza de reacţie a conducerii Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Locuinţelor, lăsându-l pe inegalabilul ministru Dobre fără replică verbală, dar şi faptică.

Au căzut sub furia apelor 1064 de poduri şi podeţe, au fost avariate 75 de punţi pietonale, 9 km de drumuri naţionale, 265 km drumuri judeţene şi 906 km drumuri comunale. Au fost refăcute, în schimb, zero poduri şi podeţe, zero punţi pietonale, zero km de drumuri.

Mai mult decât atât, au fost alocaţi banii pentru refacerea infrastructurii prin licitaţii mai mult sau mai puţin deschise, dar nu s-a făcut aproape nimic. S-a urmărit doar restituirea fondurilor către clientela politică a dezastruoasei alianţe portocalii, însă pe suferinţa celor care stau sub cerul liber. În schimb, am putut asista cu stupoare cu ministrul Gheorghe Dobre, urmând exemplul şefului său de partid, nu s-a ocupat decât de de-acum vestitul pod rupt de la Mărăcineni devenit între timp loc de sărbătorit ziua de naştere a preşedintelui ţării şi de pelerinaj electoral pentru actuala putere, lansându-se concursul cu tema "Vii mai des, câştigi mai mult!"

Şi toate acestea în timp ce la doar câteva zeci de kilometri, pe drumul european, se prăbuşeşte un alt pod de mare importanţă pentru traficul rutier.

În plină criză a inundaţiilor, în perioada în care ministrul ar fi trebuit să se ocupe de reconstrucţia zonelor afectate, acesta nu găseşte altceva mai bun de făcut decât să suspende din funcţii toţi directorii din minister, invocând ineficienţa acestora, compensată, de altfel, de capacitatea debordantă a ministrului şi a secretarilor de stat.

Domnule ministru, cine se ocupă cu refacerea podurilor, a aleilor de cale ferată, a drumurilor naţionale, judeţene şi comunale, tot patronii de la Golden Blitz, între două feluri de mâncare servite găştii portocalii?

Dacă forţăm un paralelism cu un bine-cunoscut personaj de film, ministrul Gheorghe Dobre ar putea fi lejer agentul 000. Zero drumuri reparate, zero poduri refăcute, zero podeţe reconstruite. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al P.S.D.)

Numai că spre deosebire de eroul filmelor americane, eroul Alianţei nu face bine nimănui.

Cu tot efortul firmelor, a teledonurilor, a donaţiilor şi altor acte de omenie normale şi necesare în astfel de momente, precum şi prin fondurile alocate de la buget, sumele strânse depăşesc cu puţin 300 milioane de euro, insuficienţi, dar atât de necesari pentru semenii noştri care vor trece iarna în corturi. Şi asta deoarece autorităţile statului, luate prin surprindere de câştigarea guvernării, nu şi-au revenit nici după nouă luni de guvernare şi nici după ploile catastrofale, şi gestionează deficitar fondurile, şi, mai presus decât nevoile oamenilor, pun interesele personale privind deţinerea puterii absolute. Nici nu este de mirare că nu s-a reconstruit mai nimic, când de-abia în luna septembrie apare hotărârea de guvern pentru aprobarea localităţilor şi a sumelor ce se acordă reparării caselor din zonele în care s-au produs calamităţi naturale.

Aţi făcut, domnule ministru Borbely, o înşiruire ameţitoare de sume alocate, de procente care mai de care mai ridicate. Ne-aţi înşiruit miile de tone de materiale pe care le-aţi alocat pentru reconstrucţie şi ne-aţi spus ce eforturi deosebite aţi făcut pentru a-i ajuta pe sinistraţi.

Însă eu vă întreb ca om, ruşinat de incapacitatea dumneavoastră, nu era normal să faceţi aşa? Nu era normal să faceţi şi ce opoziţia v-a cerut pentru a veni mai repede în sprijinul semenilor noştri? Să decretaţi starea de urgenţă? Să ţineţi cont de sugestiile pe care vi le-am dat noi, social-democraţii? Să nu vă ocupaţi de demiteri şi reveniri asupra demisiilor, de concedii, de mese pe litoral şi să ajutaţi oamenii rămaşi fără agoniseala de o viaţă şi unii fără rude?

Răspunsul din partea dumneavoastră a venit pe cât de sec, pe atât de inconştient: "Sunt cereri politicianiste".

O să ne vorbiţi probabil de solidaritate, şi ne-aţi vorbit chiar de ea, inclusiv de cea a clasei politice, iar eu vă spun, am fost şi suntem solidari. Însă vă întreb: nu vă este ruşine? Când toate întâmpinările noastre au fost primite cu acuze ieftine şi stereotipe, de parcă noi suntem la putere, şi dumneavoastră în opoziţie.

Stimaţi colegi, aţi mai vizitat în ultimele luni localităţile afectate din Banat şi Moldova? Eu sunt convins că nu, deoarece priorităţile dumneavoastră sunt lupta pentru fotolii înalte, şi nu pentru nevoile oamenilor.

Vă spun că realitatea în zonele afectate este aproape la fel de tristă. Apele s-au retras, însă oamenii care stau sub cerul liber au rămas fără ajutoarele şi sprijinul promis. Drumurile distruse care izolează localităţi întregi sunt încă nereparate.

Priviţi în ochii trişti ai oamenilor care astăzi sunt o parte între noi şi care şi-au pierdut speranţa de a mai trăi, nemaispunând cum, şi o să vedeţi probabil casele pe care şi le-au pierdut, pământurile pe care nu le mai au, rudele care le-au dispărut şi promisiunile care s-au dus pe apa sâmbetei.

E timpul să vă treziţi la realitate şi să guvernaţi ţara. Ţara care acum este a nimănui.

Aţi crezut că este uşor, aţi constatat probabil că nu, şi vă ascundeţi după alte aşa numite priorităţi.

Am să închei şi am să fac o propunere. În videoconferinţa de acum două săptămâni, primul-ministru s-a declarat nemulţumit de ritmul refacerii caselor şi a infrastructurii afectate de inundaţii.

Domnule Călin Popescu-Tăriceanu, aveţi soluţia la îndemâna dumneavoastră şi vă cerem s-o aplicaţi. Continuaţi remaniera guvernamentală şi de această dată începeţi cu ministrul Gheorghe Dobre. (Aplauze)

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul în continuare domnul deputat Mihai Tănăsescu.

Se pregăteşte doamna deputat Rovana Plumb.

Se ocupă secretarii de şedinţă de contabilizarea timpului.

Doamna Rovana Plumb va fi ultimul vorbitor.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Nicolae Mihai Tănăsescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am să fiu foarte scurt în intervenţia mea. Salut invitaţii care sunt prezenţi în această dimineaţă aici, în sala Parlamentului. (Aplauze).

N-aş fi vrut iniţial să iau cuvântul, dar această hârtie a ministrului Borbely mă face să vin în faţa dumneavoastră şi să spun: minciună, minciună, minciună!

Cum puteţi să veniţi, domnule ministru, cu un asemenea document în faţa noastră, să ne spuneţi că sunt cheltuiţi pe anul 2005 16 mii de miliarde din ăia vechi. Spuneţi că sunt venituri din privatizare, nu ştiţi legea, domnule ministru?! Veniturile din privatizare se folosesc cu altă destinaţie, şi nu pentru inundaţii.

Veniţi, domnule ministru, şi ne spuneţi că veţi cheltui din împrumuturile de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei şi de la Banca Mondială bani?!

Domnule ministru, ca să puteţi să cheltuiţi aceşti bani trebuie să aveţi bani în buget, iar dumneavoastră, în inconştienţa dumneavoastră, aţi cedat la rectificare 13 mii de miliarde. De ce, domnule ministru? Şi veniţi acum şi cereţi solidaritate Parlamentului să vă dea mai mulţi bani pentru infrastructură în bugetul pe 2006? E ruşine, domnule ministru! Veniţi cu demagogii în faţa acestor oameni care se uită la dumneavoastră şi vă cred.

Nu vă spun decât un singur lucru: minciuna şi incompetenţa dumneavoastră duc ţara asta de râpă. (Aplauze din partea Opoziţiei).

Domnul Adrian Năstase:

Doamna deputat Rovana Plumb.

Doamna Rovana Plumb:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi invitaţi,

Dragi colegi şi domnilor miniştri,

Am ascultat cu mare atenţie punctul de vedere pe care dumneavoastră l-aţi prezentat ca reprezentanţi ai Guvernului şi m-aş fi aşteptat să aud măcar un regret din partea dumneavoastră pentru persoanele care au decedat în urma inundaţiilor, o minimă decenţă v-ar fi obligat, domnilor miniştri, să admiteţi că dincolo de fenomenele meteorologice...

Domnul Adrian Năstase:

Doamna deputat, am o rugăminte, dacă puteţi să vorbiţi exclusiv în microfoane.

Doamna Rovana Plumb:

Da, domnule preşedinte. Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog, doamna deputat.

Doamna Rovana Plumb:

O minimă decenţă v-ar fi obligat, domnilor guvernanţi, să admiteţi că dincolo de fenomenele meteorogice, aveţi şi dumneavoastră o mare parte din vină. Vorbiţi de patru ani de guvernare social-democrată, vorbiţi de cei patru ani marca Năstase? Ştiţi ce s-a întâmplat în această perioadă? Performanţă, domnilor, în domeniul protecţiei mediului! (Aplauze din partea Opoziţiei). Performanţă pentru că au fost programe investiţionale de patru ori mai mari decât în perioada... domnule preşedinte, vă rog să-mi asiguraţi liniştea.

Domnul Adrian Năstase:

Doar o clipă, doamna deputat. Vă rog să opriţi cronometrele.

Stimaţi colegi, nu vă înfierbântaţi, nu, nu, dumneavoastră. (Se adresează deputaţilor de la Putere). Dacă doriţi să luaţi cuvântul, aveţi posibilitatea s-o faceţi, dar nu din bancă! Pentru că nu acestea sunt regulile parlamentare şi sunt oameni care au venit aici să vadă cum funcţionează Parlamentul.

Fiecare are dreptul să se exprime. Vă rog să respectaţi acest drept şi încă o dată vă rog insistent să faceţi linişte în sală.

Doamna deputat, puteţi continua.

Doamna Rovana Plumb:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

2001-2004 au însemnat programe investiţionale în domeniul protecţiei mediului de patru ori mai mari decât în perioada anterioară, între '96 şi 2000.

S-au alocat pentru cheltuieli de capital 9 mii de miliarde, din care peste 7 mii de miliarde au fost dedicate în exclusivitate strategiei împotriva inundaţiilor.

S-a elaborat strategia în domeniul dezvoltării apelor, precum şi de luptă şi de apărare împotriva inundaţiilor. Habar n-are doamna ministru Sulfina Barbu că au fost elaborate în anul 2003, pe baza schimbărilor climatice... Ştiţi ceva? În domeniul protecţiei mediului, Guvernul Năstase v-a dat o maşină la cheie. Dumneavoastră nici măcar nu puteţi să-i puneţi benzină.

Vorbiţi de paragina din domeniul sistemului de protecţie a mediului?! Dumneavoastră, care aţi distrus model instituţional european implementat de Guvernul Năstase printr-un program PHARE de 3,5 milioane euro?

Dumneavoastră, care aţi schimbat în sistemul de gospodărire a apelor specialiştii în plină criză a inundaţiilor?

Nu e adevărat că pentru lucrările de pe râul Bistra s-au acordat 300 de miliarde de lei. Nu e adevărat că s-a decontat vreo lucrare pentru cantonul Obreja din judeţul Caraş-Severin, dar este adevărat, doamnelor şi domnilor, că au încredinţat direct o lucrare de infrastructură tot în judeţul Caraş-Severin, în sumă de 135 de miliarde pentru o firmă care nici măcar nu are staţie de betoane. (Aplauze din partea Opoziţiei).

Aţi spus, prin punctul de vedere pe care l-aţi prezentat, că în România fenomenele meteo au atins în acest an maxime istorice. Maxime istorice, doamnelor şi domnilor, dublate de maxime istorice de incompetenţă ale actualului guvern.

După şase valuri de inundaţii, cum aţi spus, preşedintele şi premierul au reuşit, în sfârşit, să-şi facă rost de o viitură de protocol, o viitură de protocol previzibilă şi localizabilă. A fost chemat chiar regimentul de gardă pentru a ridica un dig pe care puteau să-l facă localnicii.

S-a jucat o operetă proastă, în timp ce oamenii din Tuzla şi din Bărbuleşti stăteau sub ape.

Pentru actuala putere, doamnelor şi domnilor, România se reduce doar la zonele unde poate ajunge regimentul de gardă. Dumneavoastră spuneaţi, domnule ministru Olteanu, că aţi reuşit rezolvarea...

Domnul Adrian Năstase:

Doamna deputat, vă rog să încheiaţi, aţi depăşit timpul.

Doamna Rovana Plumb:

Închei, domnule preşedinte, imediat.

Spuneaţi că aţi reuşit rezolvarea problemelor cetăţenilor din zonele sinistrate. Aveţi curajul să spuneţi acelaşi lucru şi cetăţenilor care sunt aici, astăzi, în faţa noastră, şi vin din zonele sinistrate? (Aplauze din partea Opoziţiei).

Domnul Adrian Năstase:

Doamna deputat, deoarece au fost colegi care au boicotat finalul dumneavoastră de discurs, care era apoteotic, mai aveţi încă 30 de secunde. (Rumoare în sală).

Doamna Rovana Plumb:

Închei, domnule preşedinte spunând: nepăsare, numele tău este Guvernul Alianţei! (Aplauze din partea Opoziţiei).

Domnul Adrian Năstase:

Rog să se consemneze în stenogramă că aplauzele au venit în mare măsură şi din zona Coaliţiei?! Nu erau mai mulţi colegi care...

Stimaţi colegi, domnul deputat Mircovici, din partea Grupului de minorităţi, care până acum n-au cerut cuvântul, dar au dreptul să facă acest lucru, mi-a solicitat să spună câteva cuvinte.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Niculae Mircovici:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Vorbesc în nume personal, şi nu în numele Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale. Şi vorbesc din următorul considerent: având un acord politic cu alianţa, e firesc că nu pot vota moţiunea Partidului Social Democrat, respectând ceea ce Grupul minorităţilor naţionale a stabilit - să sprijine alianţa de guvernare. Fiind dintr-o zonă calamitată din judeţul Timiş şi având o mare parte din voturi din această zonă, pe de altă parte, nu pot să votez împotriva moţiunii Partidului Social Democrat, pentru că şi una şi alta au anumite elemente de adevăr.

Nu m-am pregătit să iau cuvântul. Iau cuvântul din următorul considerent: am renunţat la cariera militară pentru a veni în Parlamentul României. Mi-e ruşine că sunt deputat în Parlamentul României. Mi-e ruşine pentru faptul că s-a ajuns la situaţia ca nişte fenomene naturale grave să reprezinte capital politic pentru Partidul Social Democrat care, patru ani cât a guvernat, nu a ţinut cont de nişte recomandări care au fost făcute în ideea de a conduce către structurile administrativ-teritoriale nişte decizii care ar fi putut influenţa renunţarea la astfel de situaţii şi la prevenirea sau dacă nu la uşurarea cel puţin a efectelor unor astfel de situaţii.

Am luat cuvântul şi pentru faptul că sprijinind Alianţa de guvernare, am găsit situaţii în care soluţiile puteau fi mult mai bune decât cele care au fost adoptate în ceea ce priveşte evenimentele din Banat.

La momentul respectiv, am făcut o declaraţie politică. Era în prima fază a inundaţiilor, am încercat să dau şi nişte soluţii. N-a interesat presa, n-a interesat puterea, n-a interesat opoziţia. Era venită din partea unui minoritar.

Pentru că Bulgaria este ţara mamă a minorităţii bulgare din România, doamnelor şi domnilor, aş vrea să vă dau un singur sfat: începând cu 25 iunie, Bulgaria a intrat într-o criză politică similară celei în care suntem noi în momentul de faţă.

Pe 16 august au găsit soluţia şi, culmea, Ministerul pentru dezastre, care există în organigrama Guvernului bulgar, este condus de un turc, şi efectele inundaţiilor în Bulgaria au fost mai mici decât efectele care sunt la noi.

Închei cu următoarea remarcă: nu pot fi în nici un fel de acord cu acuzele care au fost aduse domnului ministru Borbey. Personal, l-am văzut în mai multe situaţii în Banat şi poate că a fost unul dintre cei mai serioşi membri ai Guvernului, care a acţionat pentru limitarea acestor inundaţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Au cuvântul, în final, pentru a comenta dezbaterile, pentru a răspunde la unele întrebări, reprezentanţii Guvernului, mai întâi domnul ministru Borbely, iar apoi domnul ministru Bogdan Olteanu.

Aveţi cuvântul, domnule ministru.

Domnul Borbely Laszlo:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate şi stimaţi colegi,

Într-adevăr, mi-a lăsat un gust amar această discuţie de astăzi. Am treabă şi avem cu toţii treabă.

În legătură cu sinistraţii care sunt aici, să ştiţi că în această perioadă, atât în judeţul Vrancea, cât şi în judeţul Galaţi, cât şi în alte judeţe, am stat de vorbă de foarte multe ori cu cetăţenii, care ştiu cel mai bine ce li s-a întâmplat şi de ce au nevoie.

Să ştiţi că avem curajul să stăm faţă în faţă şi să discutăm, şi în aceste luni de zile consider că un ministru nu poate fi zilnic în judeţele inundate, dar trebuie să meargă să vadă şi la faţa locului şi să ia măsurile care sunt necesare pentru reconstrucţie.

Eu cred că asta am făcut în aceste luni. Îi invit de fapt pe cei care au venit de la Cosmeşti, pentru că nu înşir aici datele pe care le am, stimaţi colegi, dar vreau să informez ce este la dânşii în comună, vreau să aud ce ne propun şi, în continuare, vom face ceea ce avem de făcut.

Deci, după şedinţă, rog să ne întâlnim şi să discutăm aceste probleme. (Aplauze).

În legătură cu afirmaţiile care s-au făcut, am constatat că ceea ce am declarat aici, şi cu mare respect o să-i dau un exemplar din răspunsul meu la această moţiune domnului deputat Tănăsescu, care a avut o funcţie importantă în guvern timp de patru ani de zile, şi la Făcăeni nu trebuia să-i lăsaţi pe colegii dumneavoastră din Guvern să luaţi o decizie după patru luni de zile sau trei luni de zile după ce au fost construite casele. Acele 33 de case, domnule deputat.

La ceea ce v-aţi referit au fost pur şi simplu nu ştiu de unde scoase aceste cifre. Ceea ce v-am explicat eu este foarte clar, Guvernul a alocat până în momentul de faţă 36 de milioane de euro, din care 10 milioane de euro au fost mobilizate din sursele Ministerului Transporturilor şi am reconstruit până acum, până vineri, şi văd că sunt unele discuţii deja făcute înainte şi nici n-aţi ascultat ceea ce v-am spus eu, pentru că altfel măcar reflectaţi la această cifră, până vineri se predau la sinistraţi 261 de case.

Până la sfârşitul lunii noiembrie, 905. Şi le vom preda. Fiţi convinşi!

În legătură cu refacerea infrastructurii, nu ştiu dacă mai este în sală domnul deputat din partea PSD-ului care a zis că zero lei, zero bani şi zero infrastructură refăcută.

Păi, domnule deputat, păi dacă erau zero lei, zero bani, dumneavoastră n-aţi reuşi să circulaţi pe drumurile şi căile ferate din România. Păi cum se poate ca un deputat în Parlamentul României să fie atât de inconştient. (Aplauze).

S-au alocat în această perioadă circa 3000 de miliarde de lei, că e mult, că e puţin, apreciaţi şi dumneavoastră, pentru refacerea infrastructurii, mâine, în şedinţă de Guvern, eu sper, cel puţin 2000 de miliarde de lei vechi să fie alocaţi, şi lucrăm în continuare. Păi, au căzut 200 de poduri care ţin de Ministerul Transporturilor. Credeţi că s-ar putea circula pe aceste poduri dacă nu se alocau fonduri?

Şi, haideţi să vorbim puţin şi despre jandarmii, care unii stau în apă de luni de zile, haideţi să vorbim şi despre primari şi toţi cei care au pus umărul. Haideţi să nu arătăm cu degetul unul la celălalt. Haideţi să punem umărul şi să reconstruim ţara, pentru că e nevoie să reconstruim.

În acest demers, ştiu şi deputaţii, şi cei care vin din judeţ, îi primesc pe toţi la minister, mă duc în judeţe şi încerc, împreună cu colegii mei, să reparăm ceea ce nu au făcut unii între 2000 şi 2004, şi apropo de bani, domnule deputat, dacă vorbim de bani, trebuia să vă uitaţi mai bine pentru ce cheltuiesc banul public. Pentru că s-au construit 423 de săli de sport şi a fost bine şi a fost un program bine recepţionat de către populaţie. Dar din 423 de săli de sport, eu mă ocup să repar în 163, pentru că a fost un proiect prost, s-au băgat bani cu nemiluita în aceste săli de sport, în comune unde se putea cu săli de gimnastică, şi acum, într-adevăr, am făcut un nou proiect, un proiect mai mare, arondat la mai multe şcoli, şi un proiect de tip sală de gimnastică.

Aşa se cheltuie banii publici, domnule deputat. (Aplauze) Îmi pare rău şi efectiv să mă credeţi, eu n-aş fi venit la microfon dacă n-aş fi auzit acuze total nefondate şi lipsite de orice fărâmă de realitate. N-am auzit în schimb, nu vă supăraţi, poate eu nu am fost atent, n-am auzit propuneri viabile. Haideţi să ne ajutăm reciproc. Veniţi cu propuneri, 10 puncte în care spuneţi: ministrul Borbely să meargă şi să facă cutare lucru. Ministrul Borbely este un ministru responsabil şi colegii sunt miniştri responsabili.

Este un an cum n-am mai avut în România, credeţi-ne! Şi dacă credeţi că nu este un an de excepţie, uitaţi-vă la CNN şi la Euronews. Deci, este un an de excepţie pentru România. Trebuie să punem cu toţii umărul şi aceasta este sarcina... şi în Guvern, şi autorităţile publice locale care în judeţul Bacău şi acum se chinuie să dea terenuri, şi nu este vina Guvernului, ci a celor care acolo se ceartă pe terenuri şi nu reuşesc să strămute satele. Noi avem treabă de făcut şi asta o să facem în continuare.

Acesta este apelul nostru către dumneavoastră.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Adrian Năstase:

În continuare, îi dau cuvântul domnului ministru Bogdan Olteanu. La sfârşit, drepturile la replică solicitate de domnul Mănăstireanu şi de domnul Mihai Tănăsescu.

Dacă mai doreşte cineva drept la replică pe baze regulamentare, am să-l acord şi pentru cei care vor cere suplimentarea.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule preşedinte,

Am auzit de multe ori în ultimele minute, aici, cuvântul minciună. Cuvântul minciună vă este cu siguranţă foarte bine cunoscut, domnilor colegi, pentru că aţi practicat-o chiar astăzi.

Unul dintre colegii care au vorbit azi au vorbit de lacuri ţinute pline pe Siret. Domnule coleg, care acum lipsiţi pentru că aţi vorbit şi nu vă interesează de fapt ce are Guvernul să vă răspundă, v-o spun foarte clar şi anchetele făcute de noi au dovedit-o, acumulările de pe Siret, de la Galbeni, de la Răcăciuni, de la Bereşti, de la Călimăneşti au fost golite înainte de inundaţiile din iulie. Au preluat o mare parte a apelor.

Dar a plouat, a plouat, domnule deputat Nica. Au plouat 150 de litri pe metru pătrat, dacă nu ştiaţi. Poate trăiţi într-o altă ţară, domnule deputat. (Vociferări).

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat,

Vă rog să nu mai distribuiţi documente în sală.

În ceea ce priveşte ceea ce spune domnul ministru, cei care ştiu cel mai bine sunt cei care participă astăzi la dezbateri, de la Cosmeşti, ei ştiu foarte bine care a fost situaţia acolo.

Va rog, domnule ministru, să continuaţi.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, pentru intervenţie.

Ca şi la moţiunea de săptămâna trecută, PSD arată din nou că trăieşte într-o altă lume. Săptămâna trecută trăia într-o lume în care afacerile mergeau prost în lumea PSD-ului. Nu i-am compătimit pentru asta, am spus că e de unde.

Astăzi, PSD spune că anul acesta nu a plouat. E cam mult de data aceasta, domnilor colegi; astăzi PSD spune că se preocupă de protecţia mediului.

Să vă spun ce s-a întâmplat în 2002? În 2002, când Compania "Apele Române" a vândut toate utilajele pe care le avea în dotare, astfel încât n-au mai putut fi întreţinute râurile? Când în 2002, Regia Apele Române a vândut bărcile de salvare, a vândut pompele, aşa încât nu am mai găsit cu ce să lucrăm? Să vă spun preocuparea pentru mediu a guvernării PSD a culminat cu desfiinţarea Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, care a fost reînfiinţat doar în urma presiunii Uniunii Europene? Aţi desfiinţat Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, de atâta preocupare pentru mediu.

Şi, în cele din urmă, astăzi, prin vocea preşedintelui Comisiei pentru buget-finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor, PSD se opune, înţeleg, alocării de bani pentru combaterea efectelor inundaţiilor?

Înţeleg, domnilor colegi, că nu sunteţi de acord decât cu alocările pe care le faceţi dumneavoastră. (Rumoare)

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Stimaţi colegi,

Nu am să dau cuvântul decât pentru drepturile la replică prevăzute în Regulament. De aceea, sunt convins că aţi vrea să continuăm această dezbatere.

Eu sunt foarte bucuros, deocamdată, că această moţiune, indiferent de votul final, a prilejuit posibilitatea unei întâlniri între domnul ministru şi invitaţii de la Cosmeşti. Este deja un lucru câştigat. (Aplauze din partea grupului parlamentar al PSD).

Să vedem şi mai departe, ce se poate face, pentru ca, într-adevăr, noi să ne îndeplinim atribuţiile pe care le avem.

Invit la microfon pe colegul nostru, Mănăstireanu, pentru un drept la replică, care nu va depăşi două minute.

Domnul Vladimir Alexandru Mănăstireanu:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

În primul rând, aş vrea să-mi cer scuze faţă de cetăţenii care sunt astăzi invitaţi aici, pentru neplăcuta discuţie la care asistaţi, dar vă asigur că tot ceea ce v-am spus noi, reprezentanţii PSD-ului, nu sunt decât adevăruri pure. (Rumoare)

Domnilor miniştri,

Eu va înţeleg nervozitatea, pentru că adevărul întotdeauna supără. Dar, domnule Borbely, îmi pare foarte rău, se pare că nu aţi ascultat bine ceea ce v-am spus, am spus că s-au alocat fonduri. Şi-au alocat, recunoaştem, dar nu s-a refăcut nimic. Înţelegeţi sensul acestui cuvânt "nimic"?

Dacă tot vă lăudaţi că sunteţi foarte informat, ştiţi că la CET-Govora, nici în ziua de astăzi nu ajunge cărbunele, pentru că linia de cale ferată nu este reparată? Ştiţi sau nu ştiţi? (Aplauze).

Aţi spus că avem un an cum n-am mai avut. Recunoaştem, aşa este. Dumnezeu aşa a gândit şi a vrut, probabil. Dar, avem şi un Guvern cum n-a mai avut România din 1990 încoace: dezastruos! Spuneţi că aţi făcut ceva. N-aţi făcut nimic, pentru că şi acum colegii noştri, care stau în Moldova, merg prin Braşov acasă.

Dumneavoastră vă plimbaţi cu maşina? Nu, zburaţi cu elicopterele! Vă rog să reveniţi cu picioarele pe pamânt!

Aţi dat termene reale pentru tot ceea ce aţi vrut să reconstruiţi. Intenţia a fost bună, dar faptele au rămas fără nici un fel de ecou şi de finalitate.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat,

Vă rog foarte mult, pe chestiunea dreptului la replică, pe chestiunile concrete care au fost ridicate, nu o intervenţie pe fond.

Domnul Vladimir Alexandru Mănăstireanu:

Domnule preşedinte,

Vă mulţumesc. Şi am să închei, spunându-vă: aţi făcut propunerea să mergem în teritoriu. Suntem cu toţii de acord cu ea, şi vă propun să suspendăm orice discuţie pe Regulament şi să ne deplasăm în zonele calamitate.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea grupului parlamentar al PSD).

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Mihai Tănăsescu.

După aceea, este adevărat, şi domnul deputat Dan Nica, care a fost menţionat. După aceea, trecem la vot.

Aveţi cuvântul, domnule deputat, strict la chestiunea care a fost menţionată.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Strict la chestiune, domnule preşedinte.

Am să-l rog pe domnul ministru Olteanu să-i înmâneze şi domnului ministru Borbely documentul care a fost împărţit sălii. Dar, de fapt, aşa lucrează Coaliţia, nu ştie stânga ce face dreapta.

În momentul în care domnul ministru Borbely ar fi avut acest document de la colegul său, domnul ministru Olteanu, pe care l-am primit în această dimineaţă, am înţeles că l-aţi primit acum... aţi fi văzut că ce am spus eu este corect. Acest document este o minciună de cifre, şi, sigur, cu toată dragostea şi prietenia, o să stau din timpul meu, să-i ofer domnului Borbely, să-i explic de ce acest document este minciună.

Domnul ministru vrea propuneri concrete. Sigur, aceste propuneri concrete au fost făcute de către noi din 19 iulie. Acest proiect de lege, pe care nu vreţi să-l promovaţi, domnilor, acest proiect de lege care este privind sprijinirea populaţiei în vederea diminuării efectelor produse de inundaţii. Nu vreţi să-l introduceţi pe ordinea de zi.

Haideţi, dacă sunteţi aşa de deschişi, astăzi, să preluăm în regim de urgenţă, să discutăm acest proiect de lege, să lăsăm Regulamentul deoparte, şi să ajutăm oamenii pentru a scăpa de aceste necazuri pe care le au.

Acestea sunt propunerile noastre concrete, domnilor miniştri, nu vorbe goale şi nu demagogie! (Aplauze din partea grupului parlamentar al PSD).

Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Nica.

Domnule deputat, ce vreţi să-mi arătaţi, că nu ştiţi la ce se referă Regulamentul?

Dreptul la replică vizează colegii care au fost menţionaţi şi care pot să intervină pentru a spune ceva în apărarea lor.

Deci, vă rog foarte mult, citiţi Regulamentul!

Domnul deputat Nica.

Domnul Dan Nica:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Vreau să încep prin a-i mulţumi domnului ministru Borbely, că a ascultat de acest apel pe care l-am făcut, şi va avea această întâlnire cu aceşti oameni necăjiţi şi care aşteaptă o soluţie de la dânsul.

Şi-i mulţumesc în numele grupului social-democrat, şi-n numele acestor oameni. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PNL-PD).

Domnule preşedinte,

Domnul Bogdan Olteanu m-a acuzat că sunt mincinos. Mi-a spus că la Călimăneşti toate lucrurile au fost în regulă. Că nu e adevărat că, cu o zi înainte, se trecea Siretul cu piciorul şi că nu este adevărat că a doua zi a venit peste Cosmeşti, primul sat din judeţul Galaţi, fluviul, egal cu debitul Dunării. Că toate aceste lucruri nu sunt adevărate. Mi-am permis, şi i-am dat, şi-mi cer scuze pentru impoliteţea care am comis-o, domnule preşedinte, documentul oficial de la Administraţia Apelor Române domnului ministru Olteanu, pentru că în Guvern se petrece un lucru inacceptabil. Sunt miniştri minţiţi! Minţiţi! Minţiţi! (Aplauze din partea grupului parlamentar al PSD).

Şi această chestiune trebuie să înceteze. Este inadmisibil ca un ministru atât de onorabil, cum este domnul Bogdan Olteanu, să fie pus în situaţia să vină în faţa Camerei Deputaţilor fără o minimă informare, fără să i se pună la dispoziţie documentele pe care, culmea!, noi le-am primit ca urmare a solicitărilor noastre.

Şi această chestiune, domnule ministru, vreau să vă spun că vă compătimesc, dar, realitatea este aceea pe care v-am spus-o: datorită incompetenţei şi nepăsării, lacurile de acumulare, din fericire am şi o copie, au fost menţinute la o capacitate de 99%, începând din 8 iulie, data la care a fost emisă avertizarea că vor veni inundaţiile. Şi, în loc să înceapă procesul de golire a lacurilor de acumulare, inclusiv de la Călimăneşti, acestea au fost menţinute pline.

Când a venit ploaia de sus, din Moldova, s-au speriat şi au dat drumul ...

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, aţi explicat acest lucru, l-aţi o dată.

Domnul Dan Nica:

Domnule preşedinte,

Acesta a fost dreptul la replică şi vă mulţumesc că mi l-aţi acordat.

Încă o dată, regretele mele pentru domnul ministru Olteanu. N-aş vrea să fiu în pielea dânsului şi să fiu pus în asemenea situaţie grea.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Stimaţi colegi,

Poate cu altă ocazie, va avea loc chiar o dezbatere între parlamentarii Coaliţiei şi parlamentarii Opoziţiei.

Deocamdată, din păcate, Guvernul a fost lăsat singur în faţa celor care au luat cuvântul din partea Opoziţiei. În sfârşit, nu vreau eu să comentez strategiile de dezbatere. Ceea ce este sigur, este că am ajuns la momentul votului.

Rog liderii de grup să-i invite în sală pe toţi parlamentarii.

Vă rog, în legătură cu procedura.

Vă rog, domnule deputat Niţă.

Domnul Constantin Niţă:

Domnule preşedinte,

Având în vedere importanţa acestei moţiuni, v-aş ruga ca votul să se desfăşoare prin apel nominal.

Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Dacă sunt şi alte propuneri pentru modalitatea de vot?

Vă rog, domnul deputat Marton Arpad.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Având în vedere graba colegilor noştri de a rezolva problemele ţării, propun un vot mult mai rapid, cel cu ridicarea mâinilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Stimaţi colegi,

Da, domnul deputat Nicolicea, pe chestiuni de procedură, bănuiesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Propun votul deschis, prin ridicare în picioare, ca să-i vadă toată ţara. (Aplauze).

Domnul Adrian Năstase:

Stimaţi colegi,

Avem trei propuneri. Am să le supun votului dumneavoastră în ordinea în care au fost făcute.

Prima propunere: votul deschis prin apel nominal.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 112 voturi pentru.

Împotrivă? Vă rog să număraţi. 136 voturi împotrivă.

Propunerea nu a fost aprobată.

Următoarea modalitate de vot propusă: votul deschis cu ridicare de mâini.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 138 voturi pentru.

Împotrivă? 112 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Stimaţi colegi,

Această propunere a fost aprobată. Nu are rost să trecem la varianta a treia, propusă de domnul deputat Nicolicea. De aceea, supun votului dumneavoastră moţiunea. Urmează să ne pronunţăm asupra moţiunii simple, care a fost prezentată şi dezbătută.

Supun votului dumneavoastră moţiunea simplă.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 113 voturi pentru.

Împotrivă? 138 voturi împotrivă.

Abţineri? 7 abţineri.

Rezultatul votului: 113 voturi pentru, 138 voturi împotrivă şi 7 abţineri.

Domnul deputat Băeşu, pe o chestiune de procedură referitoare la explicaţia votului.

Domnul George Băeşu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Având în vedere că sunt deputat de Vadu-Roşca, vă rog frumos să-mi permiteţi să spun câteva lucruri în justificarea votului.

Domnul ministru Borbely ne-a invitat să ne uităm la BBC şi CNN şi alte posturi de televiziune americane. Acolo o să vedem că americanii au dat dezastrelor două nume: Rita şi Catrina. Avem şi noi un nume pentru dezastrul naţional: Sulfina!

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, vă mulţumesc pentru intervenţie.

Stimaţi colegi,

Întrerupem lucrările în acest moment.

Reluăm lucrările, conform programului, după o pauză, aşa cum am stabilit, la orele 15,00.

Între timp, la orele 13,00 vom avea şedinţa Biroului permanent.

Vă mulţumesc.

- pauză între orele 12,39-15,23 -

(Lucrările au fost conduse în continuare de domnul Miron Tudor Mitrea, asistat de domnii Nicolae Titus Gheorghiof şi Gheorghe Albu).

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Fac apel la liderii de grup să-şi invite colegii în sală.

Informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi care urmează să fie înaintate Comisiilor permanente pentru examinare şi întocmirea avizelor sau rapoartelor în termenele stabilite.

La Biroul permanent al Camerei Deputaţilor au fost înregistrate următoarele iniţiative legislative:

1. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, adoptat de Senat în şedinţa din data de 22 septembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic;Comisia pentru sănătate şi familie;Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 3 octombrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

2. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.31/1990 privind societăţile comerciale, adoptat de Senat în şedinţa din data de 22 septembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, urmând a elabora un raport comun, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru aviz: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci;

Termen de depunere a raportului: 3 octombrie 2005

Cameră decizională: Camera Deputaţilor

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.55/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.17/2002 privind stabilirea perioadelor de conducere şi a perioadelor de odihnă ale conducătorilor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere, adoptat de Senat în şedinţa din data de 22 septembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond -Comisia pentru industrii şi servicii;pentru avize - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; Comisia pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 3 octombrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.54/2005 pentru modificarea art.48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.26/2004 privind unele măsuri pentru finalizarea privatizării societăţilor comerciale aflate în portofoliul Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului şi consolidarea unor privatizări, adoptat de Senat în şedinţa din data de 22 septembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:

în fond - Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 3 octombrie 2005

Cameră decizională: Camera Deputaţilor

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.70/2005 privind aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub formă de împrumut, a unor cantităţi de combustibil pentru Societatea Comercială de Producere a Energiei Electrice şi Termice "Termoelectrica" - S.A., filialele sale, complexurile energetice Craiova, Rovinari şi Turceni, Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare - Sucursala "ROMAG - TERMO" şi centralele termice şi electrice de termoficare aflate în administrarea consiliilor judeţene şi locale, adoptat de Senat în şedinţa din data de 22 septembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru industrii şi servicii;pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 3 octombrie 2005

Cameră decizională: Camera Deputaţilor

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.57/2005 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor, adoptat de Senat în şedinţa din data de 22 septembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; Pentru avize -Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; Comisia pentru buget, finanţe şi bănci;Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 3 octombrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.69/2005 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare şi privatizare a unor societăţi naţionale, companii naţionale şi societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, precum şi a societăţilor şi regiilor autonome subordonate autorităţilor administraţiei publice locale, adoptat de Senat în şedinţa din data de 22 septembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:

În fond - Comisia pentru muncă şi protecţie socială;Pentru avize - Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; Comisia pentru buget, finanţe şi bănci;Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 3 octombrie 2005

Cameră decizională: Camera Deputaţilor

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.72/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.64/1997 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Dezvoltarea şi Implementarea Programelor de Reconstrucţie a Zonelor Miniere, adoptat de Senat în şedinţa din data de 22 septembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia pentru muncă şi protecţie socială;

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 3 octombrie 2005

Cameră decizională: Camera Deputaţilor

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.73/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale Apele Române, adoptat de Senat în şedinţa din data de 22 septembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia pentru industrii şi servicii;Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 3 octombrie 2005

Cameră decizională: Camera Deputaţilor

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.121/2005 pentru modificarea art.6 alin.(4) din Ordonanţa Guvernului nr.22/2005 privind reorganizarea activităţii de consultanţă agricolă, adoptat de Senat în şedinţa din data de 22 septembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru avize - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi

Termen de depunere a raportului: 3 octombrie 2005

Cameră decizională: Camera Deputaţilor

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

11. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii muzeelor şi a colecţiilor publice nr.311/2003, adoptat de Senat în şedinţa din data de 22 septembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă;pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia pentru muncă şi protecţie socială; Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic;Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 3 octombrie 2005

Cameră decizională: Camera Deputaţilor

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

12. Proiectul de Lege "Legea calului", iniţiat de domnii deputaţi Atilla Kelemen, Csaba Levente Székely, domnul deputat Valeriu Tabără, membru al Grupului parlamentar al P.D., domnul deputat Ionel Palăr, membru al Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Nicolae Popa, membru al Grupului parlamentar al P.C., domnul deputat Ioan Munteanu, membru al Grupului parlamentar al P.S.D., adoptat de Senat în şedinţa din data de 22 septembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru avize -Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 3 octombrie 2005

Cameră decizională: Camera Deputaţilor

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.24/2005 pentru modificarea alin.(2) al art.7 din Ordonanţa Guvernului nr.80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice, adoptat de Senat în şedinţa din data de 22 septembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond -Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize -Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi;

Termen de depunere a raportului: 14 octombrie 2005

Cameră decizională: Camera Deputaţilor

14. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.25/2005 pentru modificarea art.7¹ din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.11/2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale, adoptat de Senat în şedinţa din data de 22 septembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize -Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 14 octombrie 2005

Cameră decizională: Camera Deputaţilor

15. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 32/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă, adoptat de Senat în şedinţa din data de 22 septembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru sănătate şi familie; pentru avize, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 14 octombrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

16. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 44/2005 privind unele măsuri pentru construirea şi/sau reabilitarea caselor de locuit din zonele afectate de inundaţiile produse în anul 2005, adoptat de Senat în şedinţa din data de 22 septembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 12 octombrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

17. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, adoptat de Senat în şedinţa din data de 22 septembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 12 octombrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

18. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. III din Ordonanţa Guvernului nr. 19/1995 privind unele măsuri de perfecţionare a regimului achiziţiilor publice, precum şi a regimului de valorificare a bunurilor scoase din funcţiune, aparţinând instituţiilor publice, adoptat de Senat în şedinţa din data de 22 septembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 14 octombrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

19. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/1999 cu privire la valorificarea bunurilor scoase din funcţiune aflate în administrarea instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, adoptat de Senat în şedinţa din data de 22 septembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 14 octombrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

20. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 153/2002 privind organizarea şi funcţionarea Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, adoptat de Senat în şedinţa din data de 22 septembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 12 octombrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

21. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 52/2005 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de curierat pentru materialele NATO clasificate, adoptat de Senat în şedinţa din data de 22 septembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 14 octombrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

22. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 30/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 189/2002 privind operaţiunile compensatorii referitoare la contractele de achiziţii pentru nevoi de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, adoptat de Senat în şedinţa din data de 22 septembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, urmând a elabora un raport comun: Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 14 octombrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

23. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 31/2005 pentru completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii, adoptat de Senat în şedinţa din data de 22 septembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, urmând a elabora un raport comun:Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 14 octombrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

24. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 54/2005 pentru modificarea art.1 alin. 1 din Legea nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare, adoptat de Senat în şedinţa din data de 22 septembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 14 octombrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

25. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2002 privind transmiterea cu titlu gratuit, a unui imobil, proprietate privată a statului, în proprietatea Comitetului Olimpic Român, adoptat de Senat în şedinţa din data de 22 septembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 12 octombrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

26. Proiectul de Lege privind plata obligaţiilor financiare pe care România le are faţă de Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), adoptat de Senat în şedinţa din data de 22 septembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 12 octombrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

27. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 50/2005 pentru completarea anexei nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte şi pentru aprobarea plăţii cotizaţiei anuale ce decurge din calitatea României de stat membru cu drepturi depline la Programul LEED al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), adoptat de Senat în şedinţa din data de 22 septembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru politică externă, Comisia pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 14 octombrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

28. Proiectul de Lege pentru abrogarea unei poziţii din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2001 privind regimul preţurilor şi tarifelor reglementate, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurenţei, respins de Senat în şedinţa din data de 22 septembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 18 octombrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

29. Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea art. 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 79/2004 pentru înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Transplant, iniţiat de domnul senator Dan Sabău, membru al Grupului parlamentar al Alianţei "Dreptate şi Adevăr P.N.L. - P.D.", domnul senator Irinel Popescu, membru al Grupului parlamentar al P.C., adoptat de Senat în şedinţa din data de 22 septembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru sănătate şi familie; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 12 octombrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

30. Proiectul de Lege privind Bursele de mărfuri, iniţiat de domnii senatori Varujan Vosganian, Maria Petre, Ion Aron Popa, membri ai Grupului parlamentar al Alianţei "Dreptate şi Adevăr P.N.L. - P.D.", doamna senator Silvia Ciornei, membră a Grupului parlamentar al P.C., domnul senator Viorel Ştefan, membru al Grupului parlamentar al P.S.D., domnul senator Zoltan Puskas, membru al Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul senator Dorel Onaca, membru al Grupului parlamentar al P.R.M., adoptat de Senat în şedinţa din data de 22 septembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 18 octombrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

31. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, iniţiată de domnul deputat Ioan Aurel Rus, membru al Grupului parlamentar al P.R.M., respinsă de Senat în şedinţa din data de 22 septembrie 2005.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii şi servicii; pentru aviz, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

Termen de depunere a raportului: 18 octombrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

32. Propunerea legislativăprivind modificarea şi completarea Legii nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, iniţiată de domnul deputat Eugen Nicolicea, membru al Grupului parlamentar al P.S.D., respinsă de Senat în şedinţa din data de 22 septembrie 2005.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate, următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 18 octombrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

Stimaţi colegi,

În această după-amiază începem cu art. 1. Vă reamintesc, la art. 1 comisia ne propune să adoptăm textul iniţiatorului.

La amendamente respinse, domnul deputat Bogdan Niculescu Duvăz are cuvântul.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

La art. 1 din Proiectul de Hotărâre privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor am avut un amendament care conţine completarea alin. 1, unic alineat în varianta comisiei şi adăugarea a două alineate suplimentare.

O să vă spun despre ce este vorba, şi anume, la art. 1, în afară de faptul că este specificat: "Camera Deputaţilor nou aleasă se întruneşte în ziua şi la ora stabilite prin actul de convocare emis de preşedinte", am făcut sublinierea, "dar în cel mult 20 de zile de la data alegerilor, în conformitate cu prevederile Constituţiei României".

Sigur, din acest punct de vedere, poate că observaţia comisiei ar putea să fie luată în considerare, dacă lucrurile ar decurge normal.

Dar cum noi am mai avut surprize constituţionale recente, am crezut de cuviinţă - şi mă refer la sfârşitul anului trecut - ca această specificaţie, această adăugare, care, de fapt, defineşte textul constituţional şi în Regulamentul nostru, ar fi necesară.

În schimb, la alin. 2 am încercat şi aici este o teză, de fapt, la care vă invit să reflectaţi şi, cu siguranţă, poate să şi dezbateţi. Este vorba de momentul în care Camera este validată. Şi am spus: "Până la validarea mandatului şi depunerea jurământului, Camera Deputaţilor se consideră constituită în prezenţa a două treimi din totalul deputaţilor aleşi, potrivit documentelor emise de Birourile electorale judeţene şi de Biroul electoral central".

Fac această subliniere, pentru că trebuie să avem în vedere situaţia în care există posibilitatea să avem alegerile în afara termenului obişnuit.

Deci, aşa cum ştim, alegerile în România, conform Constituţiei, art. 63, pot avea loc la cel mult trei luni după ce se împlineşte mandatul de 4 ani.

Dar la fel de bine ele trebuie să aibă loc la trei luni de la dizolvarea Parlamentului, în cazul în care dizolvarea Parlamentului are loc în cadrul constituţional existent. Nu o să repet acum. Cred că toată lumea îl cunoaşte, mai ales că s-a şi vehiculat în ultimele luni, în aşa fel încât să nu creez un deficit de timp, să spun aşa.

Dar, în această situaţie, pornind de la premisa democratică că nu există posibilitatea ca să existe un hiatus, nici măcar de un minut, într-un sistem democratic, ţara nu poate să fie lipsită de Parlament nici măcar o fracţiune de timp, noi trebuie să definim foarte exact momentul validării, pentru că s-ar putea, nu este exclus ca după un moment electoral, poate unul agitat, am mai trăit recent unele, unul dintre partidele care trebuie să constituie un grup parlamentar să boicoteze constituirea Camerei. Noi trebuie să stabilim de la bun început când este considerată constituită şi de aici încolo, când se vor desfăşura toate celelalte proceduri care duc până la depunerea jurământului şi alegerea Biroului permanent al Camerei, la constituirea organismelor Camerei şi grupurilor parlamentare.

Cum? În alin. 3 ridic problema şi spun: "În ipoteza în care la convocare nu se întruneşte cvorumul, Camera Deputaţilor se convoacă de drept a şaptea zi de la data convocării precedente".

Deci, nu putem lăsa la voia întâmplării o situaţie în care un parlament, în fond, din punct de vedere al susţinerii politice a electoratului, din punct de vedere al reprezentativităţii electoratului suveran, nu mai este valid, au avut loc alegeri, în schimb, noul parlament se poate amâna ca şi validare, eventual sine die.

Deci, vă rog, ţinând cont de toate lucrurile acestea, să luăm o decizie corectă. Eu nu cred că aceste prevederi pot fi considerate în nici un caz superflue. Eu simt şi vă atrag atenţia şi dumneavoastră că aceste prevederi ne lipsesc la ora aceasta, că nu există, de fapt, nici un act normativ şi nici Constituţia nu era normal să facă referire exact la modul şi momentul în care este validat Parlamentul, dar noi trebuie să ştim exact care este momentul în care noul Parlament îşi intră, de fapt, în atribuţii şi, deci, care este momentul în care fostul Parlament, dizolvat sau care în virtutea alegerilor a schimbat configuraţia, îşi părăseşte atribuţiile, şi aşa ciuntite de perioada de interimat, hai s-o numesc aşa, parlamentar, în care, după cum bine ştim, el nu poate iniţia legi de modificare a Constituţiei şi nici nu poate aproba legi organice.

Stimaţi colegi,

Eu cred că aici comisia a greşit, probabil tot din graba aceasta mare, în care toţi din majoritate s-au manifestat şi în comisii, în care toată lumea crede că cel mai important lucru este să ajungem, de fapt, la art. 25 şi nu este important să facem nişte prevederi absolut exacte şi cu deosebire clare, în ceea ce priveşte funcţionarea instituţiilor fundamentale ale statului, în cazul nostru, funcţionarea Parlamentului.

Apreciind că nu am depăşit cele cinci minute aproximativ pe care domnul Costică Canacheu, din bancă, cu foarte mare atenţie încearcă să le sesizeze, înainte de momentul să le fi depăşit, vă mulţumesc pentru atenţie şi vă îndemn să aveţi un punct de vedere şi să sprijiniţi acest amendament.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia? Domnule preşedinte? Comisia pentru Regulament. Domnul deputat Bivolaru? Aici scrie că precizările sunt superfluue. Vă rog să motivaţi de ce aţi respins, ca şi comisie, acest amendament, că n-am înţeles.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur, comisia s-a pronunţat la momentul respectiv în legătură cu amendamentul acesta şi a considerat cu majoritatea voturilor, nu a fost o prevedere adoptată în unanimitate, că textul iniţial, rămânând nemodificat, acoperă toate prevederile respective.

În calitate de membru al comisiei, care am susţinut acest amendament şi mă refer la alin. 2, cred că în cadrul Regulamentului nostru rămânem descoperiţi în ceea ce priveşte momentul întrunirii, definirii întrunirii legale a noului Parlament, pentru că acesta este momentul când vechea Cameră este dezlegată de mandat. Acesta este momentul şi este, poate că, posibil, la un moment dat, din diverse motive, ca întrunirea noii Camere, la convocarea preşedintelui Republicii, să nu se realizeze într-o anumită pondere. Nu ştiu, două treimi, majoritate, două cincimi şi aşa mai departe.

Sigur că rămâne de apreciat de către plenul Camerei, pentru că în interiorul comisiei nu am mandat ca să susţin acest amendament şi să spunem că suntem de acord cu amendamentul. Mă refer la alin. 2 al amendamentului domnului Duvăz.

În ce priveşte alin. 1, considerăm că prevederea din Constituţie, legată de cele 20 de zile şi care este un termen precis, adresat direct preşedintelui Republicii, materia respectivă este suficient prinsă în Constituţie şi ar fi superfluu să o prindem şi în Regulament.

Dar, în ceea ce priveşte, domnule preşedinte, alin. 2 care merită această precizare de "întrunire legală", momentul întrunirii legale, supuneţi dezbaterii şi, în consecinţă, aprobării plenului respectiv. Comisia nu mi-a dat mandat să susţin acest amendament.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc.

Domnul Iordache.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Sunt trei alineate la care vreau să fac referire. Deocamdată la alin. 1, consider că precizarea pe care iniţiatorul o face, cu cele 20 de zile, vine, practic şi intră în corelare cu alin. 3 din art. 63 din Constituţie.

În alin. 3 din Constituţie se spune foarte clar: "Parlamentul nou ales se întruneşte la convocarea preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri".

Deci, practic, prin această precizare pe care iniţiatorul ne-o propune nouă la alin. 1, nu vine decât să preia un alineat din Constituţie şi această precizare eu o consider bine venită.

La alin. 2, la care iniţiatorul precizează faptul că "până la validarea mandatului şi depunerea jurământului, Camera se consideră constituită în prezenţa a două treimi", venim să respectăm prevederile alin. 2 şi 3 din Constituţie. În Constituţie, la alin. 3 al art. 63 se spune foarte clar: "Parlamentul nou ales se întruneşte la convocarea preşedintelui României".

Şi la alin. 2: "Alegerea pentru Camera Deputaţilor şi Senatului se desfăşoară în maxim trei luni de la expirarea mandatului".

Iar la alin. 3, unde se precizează că în ipoteza în care la convocare nu se întruneşte cvorumul, practic, prin adoptarea acestui alineat, nu facem decât să evităm adoptarea unor hotărâri care s-ar putea lua, în lipsa unui număr apreciabil de parlamentari.

Adică, datorită faptului că un număr de mandate ale parlamentarilor nu au fost transmise sau din motive obiective un număr de parlamentari nu s-au putut prezenta la prima convocare a Parlamentului, putem asista la o situaţie stranie, ca Parlamentul să fie în prima sa şedinţă în număr mult inferior cvorumului de şedinţă, deci practic să nu fie în numărul actual 167 de parlamentari şi, practic, prin aceste precizări pe care iniţiatorul le-a făcut, nu facem decât, pe de o parte, să respectăm art. 63 din Constituţie, cu cele două alineate şi, pe altă parte, nu facem decât să venim cu nişte precizări şi, practic, la prima sa şedinţă de constituire a Parlamentului, să nu adoptăm nişte hotărâri, în lipsa unui cvorum.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da, domnule deputat, vă rog.

Domnul Ion Mînzînă:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Ţinând cont că suntem la art. 1 şi este foarte important cum plecăm în aprobarea sau respingerea acestui nou regulament, Grupul parlamentar al Partidului România Mare propune o pauză de 45 de minute, pentru consultări.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

30 de minute pauză. Începem la 16.35.

- pauză între orele 16.10-16.54 -

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimaţi colegi,

Suntem la art. 1, Comisia şi-a prezentat punctul de vedere.

Îl invit pe domnul deputat Mînzînă să ne spună ce au decis.

Domnul Ion Mînzînă:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

În primul rând, doresc să vă mulţumesc pentru bunăvoinţa pe care aţi manifestat-o, în a ne acorda un timp de discuţii la nivelul Grupului PRM. Sigur, a avut loc o întâlnire deosebit de atentă asupra amendamentului prezentat de colegii noştri deputaţi, şi Grupul parlamentar al Partidului România Mare a ajuns la concluzia că va vota art. 1 în forma sa iniţială, considerând că amendamentul depus poate fi considerat neconstituţional.

Conform principiilor pe care le vom manifesta în dezbaterea acestui regulament, vom vota tot timpul împotriva amendamentelor, care, după părerea noastră, aduc atingere Constituţiei. Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Între timp, m-a anunţat comisia că şi-au schimbat punctul de vedere... sau şi l-au nuanţat, în pauză. Rog comisia să ia cuvântul.

Comisia are dreptul, în timpul dezbaterii.

Domnul Radu Emil Moldovan (din sală):

Domnule preşedinte,

Până se adună comisia, vreau să iau cuvântul!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Nu, nu, nu! Vă rog, luaţi loc în bancă! Domnule deputat, vă rog, luaţi loc în bancă!

Comisia?

Domnul Vasile Emilian Cutean (din sală):

Domnule preşedinte, pierdem timpul, lăsaţi-mă pe mine să vorbesc!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, daţi-mi voie să conduc şedinţa! Vă mulţumesc din inimă! Mă certaţi la grup, în sală vă cert eu!

Domnul Vasile Emilian Cutean (din sală):

Cum să ne certaţi?

Domnul Radu Emil Moldovan (din sală):

Noi credeam că conduce vicepreşedintele PSD, nu al Alianţei, astăzi!

Domnul Vasile Emilian Cutean (din sală):

Unde e comisia?

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule Bivolaru, unde sunteţi, aţi dispărut?

Domnul Radu Emil Moldovan (din sală):

Domnule preşedinte, pe procedură!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Comisia? (Fiindcă domnul deputat Ioan Bivolaru are o convorbire cu domnul Titu Nicolae Gheorghiof:) Domnule preşedinte, din câte ţin eu minte, domnul Gheorghiof nu face parte din comisie, încercaţi cu domnul Buda, încercaţi cu doamna Vasilescu, dacă aveţi o problemă de comisie...

Vă rog, aveţi cuvântul, domnule Bivolaru.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Pauza care s-a dat era să fie benefică şi pentru comisie. Comisia s-a întrunit în pauză, a deliberat la un moment dat, acum există o răzgândire. Deci, mandatul este: comisia nu susţine aceste amendamente, nici alin. 1, nici 2, nici 3, din propunerea făcută de către domnii Cristian Dumitrescu şi Bogdan Niculescu-Duvăz la art. 1.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Radu Moldovan.

Domnul Radu Emil Moldovan:

Am profitat de pauza PRM-ului şi ne-am consultat, vă mulţumim.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este foarte curios că deşi la nivelul anului 2003 colegii noştri parlamentari de atunci au ajuns la un consens, sigur că atunci colegii din Opoziţie erau conduşi de domnul Boc, şi modificările la Constituţia României au fost votate în unanimitate, colegii noştri... Domnule Mînzînă, se pare că nu sunteţi de acord?

Domnul Ion Mînzînă (din sală):

PRM a votat împotrivă!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, nu vorbiţi cu sala!

Domnul Radu Emil Moldovan:

Îmi cer scuze, domnule preşedinte, nu o să mai vorbesc, o să continuu pe ceea ce am vrut să spun.

Colegii noştri, domnul deputat Cristian Dumitrescu şi domnul deputat Bogdan Niculescu-Duvăz, vin cu un amendament, respins de către onorata Comisie - care se gândeşte, se răzgândeşte ş.a.m.d. - pentru regulament, nu făceau altceva decât, la art. 1, să-l facă mai explicit şi mai precis, ca să nu mai venim noi peste câţiva ani, la modificarea regulamentului, şi să-l tot interpretăm, să nu ne înţelegem, nu fac altceva decât să insereze alin. 3 din art. 63 din Constituţie, care spune foarte clar: "Parlamentul nou ales se întruneşte la convocarea Preşedintelui României" - şi, ca să fie foarte clar, şi nu interpretabil - "în cel mult 20 de zile de la alegeri". (Vociferări în rândul Majorităţii.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Continuaţi, domnule deputat.

Voci din Majoritate:

Nu repetaţi ca papagalul! Ne insultă înţelepciunea!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, mai aveţi ceva să ne spuneţi?

Domnul Radu Emil Moldovan:

Da, dacă mă lasă colegii din sală, domnule preşedinte!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Faceţi, vă rog, linişte în sală! Domnule deputat...

Domnul Radu Emil Moldovan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş avea, în plus, rugămintea, pentru o persoană explicită din Comisia pentru regulament, am văzut că până acum l-aţi invitat numai pe preşedintele comisiei, eu îl apreciez foarte mult pe domnul deputat Buda şi cunoştinţele dânsului juridice şi l-aş ruga să vină la microfon, să-mi explice şi mie, care nu sunt jurist, la motivare, ce înseamnă "precizările sunt super"? Dacă precizările sunt "super" la amendament, nu înţeleg de ce l-au respins?

Aşa scrie în exemplarul meu, că "precizările sunt super" şi l-aş ruga să facă un efort, domnul deputat Buda, să mă lămurească şi pe mine. Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul deputat Buda nu este preşedintele comisiei, deci, nu are cum să ia cuvântul din partea comisiei, ci numai ca deputat, dacă vrea să...

Domnul Ion Mînzînă (din sală):

Mi s-a pronunţat numele, drept la replică!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Imediat, domnule deputat.

Deci, comisia poate să facă acest lucru şi poate să explice, domnul Buda nu, în mod special. Comisia ne explică.

Domnule preşedinte, vă rog, luaţi loc, domnule! Daţi-mi voie să conduc. Toată lumea daţi năvală, parcă microfonul ăla ar fi cu miere!

Domnul Ioan Bivolaru:

Mi-aţi pronunţat numele...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Am să pronunţ, dar poate reuşesc să spun şi eu două cuvinte!

Chestia cu "super" s-a lămurit, pentru că am ridicat-o şi eu, e vorba de "superfluu". O.K., aşa a considerat comisia, eu nu-mi spun punctul meu de vedere, personal. Deci, comisia a considerat că nu e nevoie să facă acest amendament. îşi păstrează punctul de vedere, comisia.

În aceste condiţii, domnul Márton Árpád, după aceea, domnul Mînzînă, după aceea, mai am doi colegi înscrişi.

Domnul Marton Árpád.

Şi, după aceea, la sfârşit, comisia, domnule Bivolaru, dumneavoastră la sfârşit.

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

A spune "în conformitate cu prevederile Constituţiei", înseamnă că "în conformitate cu prevederile Constituţiei"... Putem să alegem această cale, şi atunci, dacă în Constituţie scrie "20 de zile", înseamnă că "20 de zile". Sau putem alege o altă cale, zicem "20 de zile", dar atunci nu mai scriem încă o dată "în conformitate cu prevederile Constituţiei". Deci, nu scriem de două ori acelaşi lucru, în aceeaşi frază. putem să alegem din cele două unul.

Iar referitor la o problemă de procedură, domnule preşedinte, vă rog să observaţi art. 100 alin. 3: "Fiecare grup parlamentar poate interveni printr-un singur reprezentant". Pe problemele de fond, în mod evident, toţi iniţiatorii au câte 5 minute la dispoziţie şi fiecare grup parlamentar o singură intervenţie la dispoziţie. Pe problemă de procedură, e alta. Dar aici a avut loc o intervenţie pe fond, a doua intervenţie din partea aceluiaşi grup parlamentar. Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Mînzînă. Grupul PRM, propuneţi pauză?

Domnul Ion Mînzînă:

Nu, nu, domnule, sub nici o formă! Deşi, dacă aş găsi bunăvoinţă la distinşii parlamentari şi am încălca o cutumă, am cere şi a doua pauză, dar nu este cazul.

Vreau să fac doar o precizare. S-a făcut vorbire aici de faptul că toate partidele au votat Constituţia României, vreau să spun că Partidul România Mare a fost singurul partid care nu a votat-o. Dar, în acelaşi timp, se pare că este singurul partid care doreşte respectarea Constituţiei.

Noi nu facem parte din aceea care, la modificarea Constituţiei au venit cu modificări pe care după aceea nu şi le mai recunosc, cum este cazul celebrului domn primar de la Cluj.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul deputat Nicolicea.

Domnul Eugen Nicolicea:

Ieri, la dezbaterea tezelor, am abordat un subiect care astăzi se regăseşte la amendamentul nr. 1. Iar în conformitate cu art. 100 alin. 3, înainte de a lua cuvântul, declar că mă pronunţ pentru acest amendament şi am să vă explic de ce.

Deci, este foarte important, pentru că acest articol este legat de relaţia Parlamentului cu celelalte puteri. Este adevărat că Parlamentul se întruneşte la convocarea Preşedintelui României - şi revin la discuţia de ieri, pentru care am fost admirat de colegii din partea dreaptă, de domnul Tabără în special, nu se precizează care preşedinte, preşedintele vechi sau nou, şi bine se face că nu se precizează! - în termen de cel mult 20 de zile de la alegeri". Evident că nu s-a pus problema ce se întâmplă în condiţiile în care Camera nu se poate întruni în cel mult 20 de zile de la alegeri în totalitatea sa. de aceea s-a şi spus de către colegul care a făcut amendamentul că trebuie să fie două treimi.

De ce spun chestiunea aceasta? Pentru că vedeţi că şi mandatul Camerelor se prelungeşte până la întrunirea legală a noului Parlament. Dar dacă întrunirea respectivă nu se poate face în timp de 20 de zile, prelungim şi depunerea jurământului preşedintelui? Depune jurământul în faţa vechiului Parlament sau a noului Parlament?

Deci, iată că dacă noi discutam chestiunea aceasta la teze nu mai aveam ce discuta astăzi. Şi e adevărat că în viaţa de toate zilele treaba se întâlneşte la multiplu de 4 ani, cât e mandatul de deputat, cu 5 ani, cât e mandatul de preşedinte, adică la 20 de ani. Dar iată că în practică situaţia o discutăm a doua zi şi era bine dacă o lămuream atunci.

Deci, susţin amendamentul colegului meu.

Şi, totodată, vreau să fac o intervenţie de procedură, ca să nu mai revin la microfon. Deci, colegul Márton Árpád a vorbit de faptul că, potrivit regulamentului, la un amendament poate să intervină un singur reprezentant, de la un singur grup, interpretând personal art. 100 alin. 3.

Dar nu poţi să ajungi la art. 100 alin. 3, dacă nu citeşti bine art. 100 alin. 1: "La discutarea articolelor la care s-au făcut amendamente - şi e cazul nostru - deputaţii pot lua cuvântul pentru a-şi exprima punctul de vedere". Deci, oricare deputat poate să ia cuvântul pentru a-şi exprima punctul de vedere.

Mai departe se vorbeşte de faptul că această intervenţie trebuie să fie "de regulă, de 5 minute", adică poate să fie şi mai lungă şi mai scurtă.

La alin. 3, se vorbeşte despre faptul că trebuie să te pronunţi, atunci când te înscrii, dacă eşti pentru sau contra.

După care, suplimentar faţă de ce se spunea la art. 100 alin. 1, se adaugă că: "Autorii amendamentelor sau subamendamentelor se consideră a fi contra textului iniţial - evident! ei având o opinie contrară -. După luări de cuvânt din partea grupurilor parlamentare care vor să intervină pot lua cuvântul iniţiatorul proiectului şi raportorul comisiei sesizate în fond".

Chestiunea aceasta o interpretez altfel decât domnul Márton Árpád, şi anume că după ce deputaţii îşi exprimă punctul de vedere, conform art. 100 alin. 1, au dreptul şi grupurile parlamentare, prin câte un singur reprezentant, să-şi spună punctul de vedere. De ce este această chestiune? Pentru că urmează votul, şi la vot, evident, ştiţi că poziţia grupului contează foarte mult.

În ceea ce priveşte faptul că iniţiatorul poate să intervină, este evidentă chestiunea, având în vedere că iniţiatorul poate să fie şi din afara Parlamentului. Spre exemplu, membru al Guvernului, cetăţenii care au strâns semnături pentru un proiect de lege ş.a.m.d.

Evident, raportorul comisiei sesizate în fond ar trebui să fie persoana care discută - nu întotdeauna, cum facem o noi printr-o cutumă, numai preşedintele. În cazul nostru, nu avem nici un fel de raportor.

Şi atunci, zic că acesta este interpretarea corectă şi cred că intervenţia colegului Márton Árpád a fost numai ca să ne dea prilejul să mai dezbatem puţin regulamentul, în aşa fel încât să scurtăm cât se poate de mult discuţia.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Árpád Marton.

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule preşedinte,

Mi-a fost pomenit numele şi, în mod evident, a fost dată o interpretare eronată a celor spuse de mine şi, cred eu, şi pe undeva, şi a regulamentului. Ştim, pentru că noi, cu toţii, împreună, am făcut acea modificare de regulament pe care o citim.

Şi îmi pare bine că domnul preşedinte (Adrian Năstase) a sosit aici, ca să vă explice cum e cu interpretarea unor texte dintr-un singur articol care are mai multe alineate.

Acest articol vorbeşte în mod evident, clar, despre posibilitatea fiecărui deputat de a interveni la o problemă, deci, teoretică. Totodată, subsecvent se spune că din partea fiecărui grup poate să intervină o singură persoană, pe o singură temă. Adică, toţi iniţiatorii, dacă v-aţi înscris 4, aţi semnat ca iniţiatori, aveţi câte 5 minute, e corect, e clar. Şi, din partea grupului, dincolo de cei 4 semnatari, mai intervine unu. E clar, e singura posibilitate.

Dar având în vedere că v-a interesat şi cum e în Parlamentele din celelalte ţări ale Europei: Marea Britanie, de exemplu, şi alte asemenea ţări cu democraţii îndelungate, sau la forurile europene -poate n-aţi fost pe acolo - sau mondiale, trebuie să vă spun că de obicei această limitare de luare de cuvânt se face o poziţie pentru, una împotrivă, a câte 3 minute. Şi v-am dat această informaţie ca să ştiţi că sper că atunci când vom ajunge la acel capitol veţi vota pentru această formă europeană de limitare a luărilor de cuvânt.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Adrian Năstase.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu aş fi intervenit, dar am răspuns acestei invitaţii amabile din partea domnului Márton Árpád.

Sigur, fiecare dintre noi putem să avem diverse interpretări, putem să citim într-un anumit fel textul. Eu am să vă spun care este părerea mea, în calitate de deputat. sigur, preşedintele de şedinţă este cel care va decide interpretarea, pentru astăzi, în ceea ce priveşte dezbaterile.

În primul rând, eu am să vă spun că mi se pare relativ normal ca deputaţii să participe la dezbateri în cadrul plenului în Camera Deputaţilor. Deci, o să vă spun de la început că acest lucru pe mine nu mă surprinde şi că, din acest punct de vedere, prevederea generală de la art. 100 alin. 1, care stabileşte că: "La discutarea articolelor la care s-au făcut amendamente deputaţii pot lua cuvântul" este, aş spune, aproape normală. Deci, dacă s-ar fi spus, ştiu eu: "reprezentanţii Camerei de Comerţ" sau "procurorii", ar fi fost de mirare, dar faptul că se acceptă ideea că deputaţii pot participa la dezbateri în plenul Camerei aş spune că este aproape normal. Deci, că pot. Dar, sigur, s-ar putea stabili în viitorul regulament că nu pot, şi atunci, sigur, lucrurile s-ar simplifica.

Vreau însă să observaţi că se adaugă posibilitatea pentru reprezentantul Guvernului, a iniţiatorului sau a raportorului să ia cuvântul. Ceea ce este normal, la alin. 1.

La alin. 3, avem, practic, aceleaşi categorii de vorbitori, care pot să participe la dezbateri. Deci: "La înscrierea pentru a lua cuvântul în scopul dezbaterii unui proiect de lege, unei propuneri legislative sau altui act, deputaţii - deci, se confirmă de fapt teza generală de la alin. 1 din acelaşi articol - vor preciza dacă sunt pentru sau contra amendamentului sau a prevederilor textului supus dezbaterilor".

Deci, această primă frază din alin. 3 ne arată sau confirmă formularea generală de la alin. 1. De aceea, de aici eu deduc din nou că fiecare deputat poate să intervină.

Urmează, e adevărat, o precizare în legătură cu autorii amendamentelor sau subamendamentelor. Aceştia, într-adevăr, sunt presupuşi că au o anumită conduită şi este firesc.

"După luări de cuvânt din partea grupurilor parlamentare." Aceasta este o adăugare faţă de alin. 1.

În situaţia în care sunt probleme politice mai importante, trebuie precizate anumite atitudini, atunci, se poate interveni din partea grupurilor, dar este firesc să nu fie decât o singură intervenţie. Şi, bineînţeles, pot să ia cuvântul iniţiatorul proiectului şi raportorul comisiei sesizate în fond, revenire la alin. 1 art. 100.

Ca să închei, interpretarea mea pe acest text este foarte clară: fiecare deputat poate să intervină. Este adevărat, avem aici, pentru a nu se ajunge la excese - şi sunt sigur că nu va fi cazul pentru dezbaterile noastre...

Voci din Majoritate:

Nu... (Râsete.)

Domnul Adrian Năstase:

..., există alin. 4, care spune: "Preşedintele Camerei poate supune spre aprobare sistarea discuţiilor la articolul dezbătut".

Deci, dreptul deputatului este foarte clar, este foarte precis, dar în momentul în care, ştiu eu, se ajunge la exces de argumente sau lucrurile sunt suficient de clare, atunci, preşedintele poate interveni.

Aceasta este interpretarea pe care eu o fac art. 100 şi sper că veţi fi de acord cu această interpretare. Deşi, până la urmă, cuvântul definitiv îl va avea, desigur, preşedintele de şedinţă.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Valer Dorneanu.

Dar de unde ştiu eu ce o să ne spună, stimate coleg? (Râsete.) Mă întrebaţi pe mine, de parcă eu sunt în mintea dumneavoastră!

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Eu înţeleg şi consider chiar firească propunerea de a se limita dezbaterile - din partea Puterii este firească, desigur -, de a se găsi o modalitate de a limita discuţiile. Cred însă că, interpretând un text care se referă la activitatea parlamentară, care se referă la libertatea exprimării opiniei, trebuie să avem în vedere un principiu esenţial pentru o democraţie, acel principiu care să nu fie restrictiv, nici o interpretare nu trebuie să fie restrictivă, mai ales atunci când se referă la dezbaterea în plen, fie la o dezbatere politică, fie la o dezbatere cu privire la un proiect de lege, fie la dezbaterea aceasta care priveşte actul nostru fundamental, regulamentul.

Nu cred că este corect şi nu cred că este în spiritul tradiţiilor noastre parlamentare ca să limităm dreptul de participare la dezbaterea regulamentului doar la nivelul celor care au făcut amendamente, cărora li s-au admis amendamente sau cărora li s-au respins amendamente. V-aş aminti o cutumă, pe care noi am instaurat-o tocmai pentru a facilita şi a fluidiza dezbaterile: acolo unde nu sunt observaţii la un amendament întrebăm dacă sunt şi, dacă nu, trecem mai departe. Dar nu putem să închidem accesul unui deputat la microfon, care nu are un amendament sau căruia i s-a respins un amendament, pentru că, altminteri, am lipsi pe unii deputaţi de dreptul lor de a-şi exprima voinţa, de a reprezenta electoratul.

Deci, pe de o parte, criticăm deputaţii pentru faptul că au puţine intervenţii în plen, presa şi-a făcut un deliciu din acest lucru, dar, pe de altă parte, găsim tot felul de mijloace pentru a obstacula prezenţa la microfon a tuturor deputaţilor. Mai ales atunci când e vorba de regulament, eu cred, domnule preşedinte, că dumneavoastră, în calitate de preşedinte de şedinţă, nu trebuie să stimulaţi blocajul discuţiilor, nu trebuie să obstaculaţi dreptul fiecărui deputat de a-şi spune părerea cu privire la orice alineat, cu privire la orice articol, chiar la acelea la care n-au fost făcute amendamente.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat,

Am ascultat cu atenţie punctul dumneavoastră de vedere şi al colegilor. Sigur, poate după ce am să spun câteva cuvinte, am să vă scutesc de drumul până la microfon.

În mod evident, la 100 cu 2, şi aici sunt de acord cu ceea ce s-a spus: "Luarea de cuvânt a unui deputat cu privire la un text". Deci, precizează clar "cu privire la un text ce urmează să fie supus votului Camerei are, de regulă, durata de 5 minute". Deci, "luarea de cuvânt", discutăm de "un text".

La 3: "La înscrierea pentru a lua cuvântul în scopul dezbaterii unui proiect de lege", nu ne referim la "un text", este "un proiect de lege", "o propunere legislativă", este o altă situaţie.

Interpretarea mea este foarte clară, când este vorba de un text, toată lumea are voie să vorbească!

Mai mult, ca să lămuresc chestia cu 5 minute: "are, de regulă, durata de 5 minute". "La începutul dezbaterii proiectului de lege sau a propunerii, se poate stabili alt termen". Noi am început dezbaterea acum o lună, n-am stabilit alt termen, nu o să mai stabilim alt termen, nici la propunerea mea, nici la propunerea altcuiva. Deci, am început, n-am stabilit, rămâne 5 minute, am mai avut această discuţie.

Sigur, fiecare grup parlamentar poate interveni în cazul în care este o problemă de vot: la votul final, la votul... Restul, fiecare parlamentar poate interveni, după părerea mea, atunci când consideră necesar.

Asta este interpretarea pe care eu o dau aici. Sigur, dumneavoastră puteţi da alta. Dar e interpretarea pe care am condus până acum.

Sigur că, aşa cum spunea domnul preşedinte Năstase, în momentul când la un articol s-a vorbit foarte mult pe fond, atunci, poate preşedintele, considerând că s-a spus totul pentru şi contra, să ceară încheierea articolului respectiv. Eu mă apropii de situaţia asta la art. 1, văd că şi din dreapta şi din stânga mi se cere însă continuarea discuţiilor, probabil, pe procedură. Domnul Árpád Marton e în dreapta, domnul Bogdan Duvăz e în stânga. Deci, amândouă părţile vor să dezbată în continuare această problemă.

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule preşedinte,

Aş putea fi de acord cu dumneavoastră, numai că atunci când la începutul dezbaterilor, nu eu, altă persoană a avut o încercare de fixare a unui termen de discuţie acordat pentru fiecare deputat, tot dumneavoastră ne-aţi spus că asta se va fixa numai când intrăm în articole, şi nu la începutul dezbaterilor. Tot dumneavoastră aţi spus!

Acum, decideţi, care din cele două?

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Nu, domnule deputat, v-am spus că se face la propunerea mea. Asta v-am spus, conform regulamentului. Şi că n-am de gând să modific timpul de 5 minute, nici în sus, nici în jos. Asta am spus! Că singurul, conform regulamentului, care are dreptul să propună sălii modificarea timpilor sau limitarea timpilor de discuţie este preşedintele.

Asta v-am spus! Îmi pare rău că n-am fost suficient de clar! N-am spus în nici un caz că mai târziu sau mai devreme! V-am spus la început că eu pot să fac asta, eu conduceam atunci, şi că n-am de gând să o fac!

Am retradus pentru colegii din stânga, care insistau, nu pentru dumneavoastră! N-am avut nimic cu dumneavoastră!

Domnul Duvăz.

Da, domnule lider de grup... V-am spus, pe procedură, dacă doriţi, domnule Duvăz. Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumesc şi eu, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Sunt întru totul de acord cu interpretarea preşedintelui de şedinţă în ceea ce priveşte textul, pentru că discutarea articolelor la care s-au făcut amendamente se lămureşte la alin. 1.

Şi acolo, toţi deputaţii, "deputaţii pot lua cuvântul", înseamnă oricare dintre aceştia. Dacă s-ar fi dorit, şi legiuitorul dorea să stabilească că este vorba numai de un reprezentant de grup, definea aici această situaţie şi spunea: câte un reprezentant din fiecare grup parlamentar, pur şi simplu.

Deci, să nu ne facem că nu înţelegem, mai ales că domnul Márton Árpád-Francisc care, nu ştiu dacă a ieşit, este, în general, un bun cunoscător şi un om care interpretează absolut corect şi absolut cu multă logică textele regulamentare. Mă surprinde astăzi. Mă surprinde pentru că această interpretare, într-adevăr, în ceea ce priveşte alin. 3 se referă la proiect de lege, propunere legislativă sau alt act de natură legislativă. Exact cum aţi spus, domnule preşedinte, şi expresia sau fraza, propoziţia, "după luările de cuvânt din partea grupurilor parlamentare" presupune că acestea s-au exprimat în legătură cu un proiect de lege, cum este şi normal, sau cu o propunere legislativă, şi fixează, de fapt, în timp, când pot să intervină membrii Guvernului sau ai comisiei.

Deci această "după" stabileşte, de fapt, intervalul de timp, locul - din punct de vedere al timpului de dezbateri - când intervin ceilalţi, şi nicidecum nu limitează intervenţiile.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă aveţi alte interpretări pe acest subiect, dacă aveţi aceleaşi interpretări, ştiu, domnul Nicolicea are dreptul la replică la dumneavoastră. Ultimul. Dreptul la replică se dă la sfârşit.

Domnul Tudose, care este de multă vreme, şi domnul Moldovan.

Dacă vreţi să mă contraziceţi, să mă susţineţi, mă rog, puteţi să mă şi susţineţi.

Domnul Mihai Tudose:

Domnule preşedinte,

Nu am venit cu regulamentul. Interpretarea de acest gen mă duce cu gândul la un paragraf din Regulamentul de circulaţie, toţi avem maşini, conducem. Scrie: "Pietonii trec prin locuri marcate după ce se asigură." O interpretare în acest sens ar fi că, dacă în regulament scrie pietonii cu doi de "i", când prindem pe unul singur putem să dăm peste el, că nu încălcăm regulamentul. Nu putem să stabilim acum, prin decizia nimănui, că votăm prin intermediul unui om, unui singur om, că ne exprimăm poziţia de la microfon prin intermediul unui singur om, fiindcă atunci ar fi cinci lideri de grup aici şi noi am sta pe la inundaţii sau pe acasă. Deci toţi avem dreptul să ne expunem punctul de vedere, chiar dacă toţi vorbim în consens, suntem de acord. În schimb, are dreptate colegul nostru, Árpárd Marton, că nu acelaşi om, de două ori, pe acelaşi lucru, eventual şi aceeaşi poziţie.

Voci din sală:

Este un progres!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Este un progres, spune un coleg din sală. Eu am alt punct de vedere, tot pe chestiunea aceasta. Ceva nou? Bine, domnule deputat. Domnul deputat Moldovan.

Domnul Emil Radu Moldovan:

Stimaţi colegi,

Foarte scurt o să fiu şi numai pe procedură, de data aceasta.

La începutul discuţiilor noastre nu am găsit necesitatea introducerii modificărilor regulamentului dar, studiindu-l cu atenţie, constat acum că el a fost foarte necesar. Îmi pare rău că colegul nostru Márton Árpárd nu este în sală pentru că nou Regulament lămureşte foarte clar problema pe care o avem acum în discuţie. Dacă o să binevoiţi să deschideţi amendamentele admise la nou regulament, o să vedeţi că art. 100 cu 3 s-a abrogat. Deci astăzi, discutăm acum pe 100 cu 3. Stimata comisie a făcut un gest mai mult decât nobil şi ne-au rezolvat o problemă. 100 cu 3 pe noul regulament s-a abrogat. Deci, vă rog frumos să vă uitaţi pe el şi, vă rog, domnule preşedinte, să continuăm discuţiile pe această temă, pentru că 100 cu 3 nu mai avem.

Mulţumesc.

Pentru că bănuiesc că majoritatea va vota noul regulament.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat,

Chiar discutam cu domnul secretar şi nu înţelegeam cum de scăpase 100 cu 3 în regulament, pentru că avem în regulament probleme legate de dezbaterile generale, avem probleme legate de dezbaterea amendamentelor, de dezbaterea la text, nu prea îşi mai avea rost 100 cu 3. Se vede că, în înţelepciunea ei, comisia ne propune să-l eliminăm. Însă, până îl eliminăm, orice deputat poate face apel la 100 cu 3, că nu lucrăm pe alt regulament decât cel care există acum.

Domnul deputat Gheorghiof.

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Mulţumesc tuturor prietenilor şi neprietenilor. Nici o problemă, m-am dus cu gândul la... (Bătăi în pupitru din partea PSD).

... cu gândul la acel articol dintr-un ziar al judeţului Dâmboviţa, auzind diferite susţineri aici, la acest microfon, şi cred că cel care a făcut trimitere...

Voci din sală:

Procedură! Trage de timp!

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

... trimitere la o serie de - pare-mi-se a spus "deşeuri" - a avut dreptate auzind ceea ce au spus la acest microfon mulţi colegi de ai mei.

Problematica ridicată aici de către domnul profesor Adrian Năstase, pe care îl respect foarte mult, domnul preşedinte al Camerei Deputaţilor este ... (Aplauze din partea opoziţiei).

Respectul nu se face prin aplauze, era înainte de 1989. Problema este, şi-i dau dreptate domnului preşedinte, atunci când a făcut trimitere la un text. Dacă nu mă înşel 141 alin. 1, pe care îl solicit şi eu acum preşedintelui de şedinţă, pentru că domnul profesor Adrian Năstase a spus în mod clar: "Dumneavoastră, domnule preşedinte de şedinţă, puteţi sista discuţiile având un text în regulament pe care să vă bazaţi."

Textul este 141 alin. 1. Problema s-a discutat, comisia şi-a spus cuvântul, susţinătorii amendamentelor şi-au spus cuvântul, vă rog să sistaţi discuţia şi să trecem la vot.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, asta v-am spus că intenţionam să fac. Este vorba de 100 cu 4, articolul pe care voiam să-l folosesc.

Un drept la replică al domnului Nicolicea şi eu, după aceea, voi supune... (Proteste din partea Alianţei).

Cine v-a pomenit, domnule Nicolicea?

Domnul Eugen Nicolicea:

Prietenul meu, domnul Márton Árpád.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Márton Árpád l-a pomenit.

Domnul Eugen Nicolicea:

Dacă nu sunteţi atenţi, eu ce să fac?

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Nu vă aud.

Domnul Eugen Nicolicea:

Dacă nu sunt atenţi, eu ce să fac? Deci, domnul Márton Árpád, printre altele, mi-a spus că să mă uit mai atent la regulamentele europene, zicând că n-am trecut probabil prin zona respectivă. Îl asigur că am trecut mult dincolo de Budapesta.

Voce din băncile Alianţei:

Şi ai înţeles ceva?

Domnul Eugen Nicolicea:

Da, am înţeles, şi anume următoarea: după concepţiile vest-europene ale domnului Márton Árpád, deputaţii independenţi nu au voie să vorbească pentru că nu constituie un grup.

După concepţiile vest-europene ale domnului Márton Árpád, acolo era o limitare de trei minute. După cum vedeţi, s-a uitat să se vadă că şi la noi, în art. 100 alin. 2, există o limitare de timp - de regulă, cinci minute.

Nu ştiu ce a făcut reprezentantul UDMR-ului în comisie şi nu s-a consultat cu domnul Márton Árpád, pentru că acest articol a trecut tot cu "de regulă, cinci minute" şi nu, după părerea domnului Márton Árpád, cu trei minute.

O voce din sală:

Dreptul la replică.

Domnul Eugen Nicolicea:

Şi, de asemenea, sunt bucuros că cei din comisie, mai ales colegul şi prietenul meu, domnul Buda, m-a susţinut, în sensul că a lăsat articolul neatins şi nu a avut nici un fel de amestec să-l schimbe pe acest 100 alin. 2. În schimb, aşa cum a spus colegul, au eliminat art. 100 alin. 3.

Este adevărat, domnule preşedinte, mergem după acest regulament care are culoarea albastră. Pe viitor vom merge pe următorul care, probabil, va avea culoarea portocalie.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Pe procedură, domnule deputat. Dar numai pe procedură. Sistarea discuţiei pe fond.

Domnul Iulian Claudiu Manda:

Numai pe procedură, domnule preşedinte.

Domnul Miron Tudor Mitrea (adresându-se reprezentanţilor Puterii):

O asemenea expresie mă poate face să cer eliminarea dumneavoastră din sală. O asemenea expresie trece dincolo de ceea ce ne permitem aici.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Iulian Claudiu Manda:

Domnule preşedinte,

În primul rând, o să vă rog să le mai spuneţi încă o dată secretarilor să fie mai atenţi şi să înscrie la cuvânt colegii noştri care vor să ia cuvântul şi să nu vă ocupaţi dumneavoastră de această problemă.

În al doilea rând, v-aş ruga să prezentaţi plenului Camerei care este, eu ştiu, algoritmul, sau cum stabiliţi dumneavoastră cine ia cuvântul înaintea altora atunci când se înscriu într-o anumită ordine şi iau cuvântul în altă ordine. Pentru că l-am văzut pe domnul Gheorghiof că a luat cuvântul, deşi a ridicat mâna după câţiva dintre colegii noştri. Dacă este argumentul că a avut mai multe voturi decât noi, vă spun că suntem şi noi câţiva colegi care putem să strângem mai multe voturi de trei.

Acum, la procedură, aş vrea să vă spun că domnul Márton Árpád, atunci când a făcut această propunere, poate trebuia să se uite şi la art. 140 alin. 1 şi alin. 2.

La art. 140, alin. 1 spune aşa: "Preşedintele Camerei va da cuvântul oricând unui deputat pentru a răspunde într-o chestiune de ordin personal," ş.a.m.d.

La alin. 2 spune aşa: "Prevederile alin. 1 se aplică în cazul în care se cere cuvântul în probleme privitoare la regulament."

Deci, domnule preşedinte, noi discutăm regulamentul. Motiv pentru care, invocând art. 140 alin. 1 şi 2, nu avea dreptul domnul Márton Árpád sau cel puţin nu avea autoritatea să invoce alte argumente şi alte articole pentru a supune la vot sau să vă spună să sistăm lucrările.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Árpád Marton avea tot dreptul să vină la microfon să propună interpretarea pe care domnia sa a vrut s-o dea, sau pe care a considerat-o. Că nu suntem de acord cu ea, dumneavoastră sau alţii, este un lucru cu care sunt de acord.

Domnule deputat, aveţi 30 de secunde.

Domnul Ovidiu Brînzan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Tot procedură. De fapt, discutăm dacă se aplică, în cazul în speţă, art. 100 sau art. 140. După cum vedeţi, ele se află în secţiuni diferite ale acestei broşuri.

Art. 141, despre care era vorba, este precedat de art. 140 care, aşa cum foarte bine a arătat distinsul antevorbitor, anulează complet articolul următor în cazul în speţă.

Procedurile alin. 1 se aplică în cazul în care este vorba de probleme de regulament.

Deci clar, art. 141 este contrazis pentru cazul în speţă de art. 140, precedentul, drept care revenim la secţiunea iniţială a regulamentului, art. 100, care rămâne în mod evident în vigoare, art. 141 fiind desfiinţat prin art. 140.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimaţi colegi, intrăm la vot pentru art. 1. Din acest moment orice altă invenţie este interzisă. Voi supune votului dumneavoastră amendamentul care se găseşte în raport la secţiunea "amendamente respinse". Amendamentul care a fost susţinut. Autori: Cristian Dumitrescu şi Bogdan Niculescu-Duvăz. Vă reamintesc, comisia a fost împotrivă.

Cred că doamna Vasilescu, v-aţi înscris şi nu v-am dat cuvântul. Îmi cer scuze, am fost chiar nepoliticos, fiind în dreapta nu v-am văzut. Aţi fost pe o listă de a mea. Doar doamna Vasilescu, îmi cer scuze.

Voci din sală:

45 de minute!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Chiar dacă propuneţi 45 de minute, eu am să propun timpul. Are cinci minute, ca orice coleg.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

O să fie mult mai puţin, domnule preşedinte.

De fapt, mă înscrisesem imediat după pauză pentru că nouă se pare că ne-a folosit această pauză de o jumătate de oră. Probabil nu şi colegilor de la PSD, care încă nu s-au edificat că acest amendament pe care l-au propus este neconstituţional şi o să le atrag atenţia la art. 63 alin. 3 din Constituţie, unde scrie că "Parlamentul se întruneşte." Nu "se constituie".

Potrivit acestui amendament, Camera se poate constitui, iar deputaţii nu ar avea documente la mână, decât acel certificat pe care-l primim cu toţii din teritoriu, de la Biroul Electoral Judeţean.

Aşadar, noi respingem categoric acest amendament.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Supun votului plenului amendamentul de la art. 1, pe care comisia nu-l susţine, după cum ne-a spus în mod repetat.

Cine este pentru amendament? Vă rog număraţi, secretarii. 85 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 136 de voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Cu 85 de voturi pentru, 136 de voturi împotrivă şi o abţinere amendamentul a fost respins.

Domnul Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă sunt dator o explicaţie. La art. 1, Camera Deputaţilor nici nu "se întruneşte" şi nici nu "se constituie". Constituirea este după validare, întrunirea unui organism se face numai după constituirea sa.

Normal ar fi fost să scrie "deputaţii aleg şi se întrunesc".

De aceea m-am abţinut.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră stimaţi colegi art. 1, în formularea pe care o propune comisia, de fapt, în formularea nemodificată.

Cine este pentru art. 1? 134 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 87 de voturi împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

Cu 134 de voturi pentru, 87 împotrivă şi 3 abţineri art. 1 a fost adoptat. (Aplauze din partea dreaptă).

O secundă, domnule deputat. (Se adresează domnului deputat Márton Árpárd).

Am auzit în sală doi sau trei colegi care m-au apostrofat pentru că am supus la vot, spunându-mi că nu se supune la vot.

Stimaţi colegi, discutăm de o lună regulamentul. Vă rog, măcar procedurile banale să nu le puneţi în discuţie. Nu se supune la vot un text dacă este conform iniţiatorului şi nu sunt amendamente sau observaţii la textul respectiv. Deci în momentul în care toată lumea este de acord că nu este nici un fel de observaţie. Dacă a fost o discuţie, o observaţie pe textul respectiv, darămite amendamente, el se supune votului Camerei.

Domnul Márton Árpárd. La procedură doriţi? A început şi dreapta.

Domnul Márton Árpárd-Francisc:

Domnule preşedinte,

Vă rog să observaţi că noi dezbatem un document care are următorul titlu: "Hotărâre privind modificarea şi completarea regulamentului" şi nu Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Deci se supun votului acele articole care se propun a fi modificate prin această hotărâre. Documentul celălalt este unul ajutător. Dacă primul punct din această hotărâre este propunere de alin. 1 şi 2 al art. 2 înseamnă că dacă nu s-a aprobat un punct suplimentar faţă de aceasta, nu supuneţi votului. Astfel, aţi putea să supuneţi votului, în fond, toate articolele care nu se propun a fi amendate, deşi noi dezbatem modificarea sau completarea regulamentului.

Vă rog să mă scuzaţi, deci nu suntem în acea situaţie în care avem un proiect de hotărâre sau un text de lege la care avem un text propus de iniţiator, care nu suferă modificări. Nu. Iniţiatorul nu a propus această modificare.

Deci nu avem ce supune votului, nici aici, şi nici la articolele următoare. Sunt vreo 200. Nu 200, 100 şi ceva de puncte care sunt nemodificate.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Am alt punct de vedere, dar deocamdată îi dau cuvântul domnului Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Iertaţi-mă, dar am fost obligat să revin pe o problemă pe care am dezbătut-o şi ieri, şi îmi pare rău că nu s-a bucurat de atenţia dumneavoastră.

Ne aflăm în prezenţa a două acte juridice distincte. Unul este hotărârea, care este un act cu caracter individual, şi altul este anexa la această hotărâre, care este un act normativ. În condiţiile în care noi punem la vot hotărârea, va trebui să vedem în ce structură va fi acest act normativ care figurează, conform unei tehnici legislative, ca anexă la această hotărâre. Deci este normal să dezbatem în această modalitate - articol cu articol, amendament cu amendament.

În al doilea rând, este şi o problemă de oportunitate funcţională. Este, totuşi, regulamentul nostru. Este un act important peste care nu putem să trecem pur şi simplu, luând în considerare numai ceea ce comisia ar fi dorit să treacă.

Am tot respectul pentru activitatea comisiei, care a fost deosebită, dar este dreptul nostru să ne dezbatem propriul regulament.

Dacă veţi trece peste această problemă, dacă vreţi, de respect procedural faţă de actele pe care le adoptăm, nu veţi putea trece, însă, peste problema juridică iniţială. Un act normativ se dezbate articol cu articol, chiar dacă el este aprobat printr-o hotărâre.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Nicolicea.

Domnul Eugen Nicolicea:

Ieri, eu mi-am exprimat acordul cu domnul lider de grup Bolcaş. Într-adevăr, a avut o sesizare care este corectă. Încet-încet şi din partea dreaptă, prin domnul Márton Árpárd, începe să i se dea dreptate domnului Bolcaş. Ce este interesant? Domnul Márton Árpárd priveşte acest proiect de hotărâre cu anexa respectivă ca şi cum nu ar avea autor. Or, noi am avut o discuţie că autorul acestui proiect de hotărâre este chiar comisia. În caz că nu are autor, atunci intrăm pe altă procedură. Dar faptul că există două acte, şi anume: acest proiect de hotărâre, precum şi această anexă care este un act normativ, mă face să repet ceea ce am spus ieri şi nu a fost luat în considerare.

Consiliul legislativ, conform art. 79, este organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizează proiectele de acte normative. Or, în momentul în care constatăm că acesta este un act normativ, şi este agreat chiar şi de membrii din partea dreaptă a sălii, nu văd motivaţia pentru care acest act normativ nu are avizul Consiliului legislativ, şi cred că ar trebui să solicităm Consiliului legislativ avizul faţă de această anexă a proiectului de hotărâre, şi anume la actul normativ numit Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Prin urmare, solicit să fie trimis la Consiliul legislativ pentru a avea acest aviz.

Poate că au avut dreptate colegii care au spus că proiectul de hotărâre nu trebuie să ajungă la Consiliul legislativ. Dar nu mai au nici un motiv pentru care să se opună trimiterii acestei anexe la Consiliul legislativ.

O voce din sală:

Este logic. Bravo!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul deputat Valer Dorneanu:

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să mă iertaţi, dar de câte ori aud cuvântul tehnică legislativă mă simt sesizat din oficiu, şi atunci trebuie să mă pronunţ asupra unei probleme.

Domnule vicepreşedinte, deşi dumneavoastră sunteţi inginer, constat cu bucurie că analizaţi cu fineţea unui om care ştie să măsoare exact. Într-adevăr, dacă asupra art. 1 nu ar fi existat nici un fel de obiecţiune, atunci domnul Márton ar fi avut dreptate şi n-ar fi trebuit să mai supuneţi votului.

Câtă vreme asupra art. 1 au existat obiecţiuni şi câtă vreme au fost şi intervenţii de formulare pe care nu le-aţi pus la vot, însă, vă reamintesc că domnul Bolcaş a relevat faptul că, în mod greşit se utilizează trei termeni necontrolaţi, ba se vorbeşte de "convocare", ba de "întrunire", de fapt, ceea ce trebuia spus acolo era "convocare". Deci rog colegii din dreapta să aibă răbdarea necesară pentru că şi acolo unde nu sunt texte asupra cărora au fost făcute amendamente, deputaţii au dreptul să-şi spună cuvântul cu privire la conţinutul lor şi îndeosebi cu privire la formularea acestora.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Am avut onoarea şi am onoarea să fiu coleg cu specialişti de talia dumneavoastră şi de aceea am mai învăţat câte ceva despre această meserie nu foarte simplă.

Trecem la art. 2. Punctul meu de vedere este cel pe care l-am spus şi ieri. Nu vreau să-l repet, când domnul Bolcaş a atras atenţia, şi după aceea a intervenit şi domnul Valer Dorneanu, că avem două acte. Unul este hotărârea de Guvern, al doilea este anexa. Anexa o dezbatem punct cu punct.

Numărul curent 2. Art. 2. Avem amendamente admise.

Domnul Florin Iordache.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mă număr printre cei care am propus modificarea alin. 1 de la art. 2. În esenţă, noi am considerat, şi dau citire alin. 1: "Până la alegerea Biroului permanent, lucrările Camerei Deputaţilor sunt conduse de cel mai în vârstă deputat, în calitate de preşedinte de şedinţă, asistat de patru secretari desemnaţi din rândul celor mai tineri deputaţi". Practic, prin această modificare înlocuim vechea denumire a preşedintelui de şedinţă, care era preşedintele cel mai în vârstă, practic am dorit prin această înlocuire să păstrăm titulatura de preşedinte de şedinţă, pentru că de aici în colo, pe tot parcursul regulamentului, vom găsi sintagma "preşedinte de şedinţă". Tocmai de aceea am considerat că nu este normal să începem cu "preşedinte de vârstă", deoarece, în modalitatea de denumire, normal că primul preşedinte al Camerei este preşedintele cel mai în vârstă, domnul Vainer, parcă a condus până la alegerea preşedintelui, domnului Năstase, a condus Camera, dar am considerat că această titulatură ca "preşedinte de şedinţă" fiind cea recunoscută şi uzitată pe întregul regulament, am considerat să păstrăm pentru corelare şi pentru consecvenţă "preşedinte de şedinţă", nu "preşedinte de vârstă".

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da, domnule deputat. Mulţumesc.

Daţi-mi voie să cobor la microfon. (Preşedintele de şedinţă vine la prezidiu).

Stimaţi colegi,

M-am gândit dacă să fac sau nu această intervenţie.

Am semnat şi eu acest amendament. De câteva zile, de când discutăm, de multe ori când sunt discuţii în sală, eu citesc materialele ca să-mi fac un punct de vedere. Cred că am semnat greşit.

Noi am desfiinţat, pentru perioada până când se alege preşedintele Camerei, de fapt, şeful acestei instituţii, am transformat preşedintele de vârstă, care sigur că prezida şedinţele ca şi preşedintele de şedinţă, dar ţinea şi loc de preşedinte de Cameră pentru alte activităţi, care sunt clar puse în regulament, deci l-am desfiinţat şi l-am transformat doar în preşedinte de şedinţă.

Cred că este o greşeală. Eu, personal, îmi retrag semnătura de pe acest amendament pe care l-am făcut, l-am discutat în momentul respectiv, dar cred că este greşit să desfiinţăm preşedintele de vârstă al Camerei.

Camera ar însemna că pe o perioadă în care dintr-un motiv sau altul o egalitate de voturi nu se poate alege o săptămâmă, zece zile, oricum durează o săptămână validarea, dar mă refer şi la un timp mai lung. Nu poate să semneze nimeni pentru Cameră documente care sunt ordinare.

De aceea, părerea mea este ca acest amendament admis este greşit admis. Şi cred că ar trebui să rămânem pe formula iniţială cel puţin la alineatul 1 care este mult mai corectă pentru funcţionarea Camerei.

Îmi pare rău că mă pun singur în această situaţie, dar de aceea discutăm pe îndelete regulamentul ca să vedem şi unde greşim.

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte, vă rog.

Domnul Aurel Vainer:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mi se pare că se atinge un subiect extrem de important. Nu vreau să o fac pe cel care se pricepe foarte bine în treburile Parlamentului, dar vă pot relata din propria experienţă că acea săptămână în care am fost preşedintele de vârstă al Camerei Deputaţilor, a fost o săptămână de foc şi cred că domnul preşedinte de şedinţă, Miron Mitrea, a susţinut foarte bine această cauză.

Este nevoie şi după opinia mea de un preşedinte care să asigure de la A la Z, lucrările în tot ceea ce înseamnă aceste lucrări, programare, ştiu eu, programarea jurământului preşedintelui, modul de vot, sunt nişte probleme cu care eu m-am confruntat foarte mult.

Mai mult, eu am zis că în situaţia de nelinişte, ca să nu numesc altfel acest moment din Cameră, ar fi necesar nu numai secretari, chiar nişte chestoraşi, ca să spunem aşa, ca să poată să impună disciplina necesară în sală. N-aş dori multora să se confrunte cu situaţia cu care m-am confruntat.

De aceea, este o opinie a unui deputat cu o anumită experienţă, că e bine să rămână decan sau preşedinte de vârstă până la alegerea preşedintelui Camerei.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Călianu. Domnul Călianu de la P.R.M., după aceea, dumneavoastră, domnule deputat.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În primul rând, trebuie să fac o precizare. Respect foarte mult oamenii mai în vârstă şi în continuare vin cu o propunere concretă, aşa cum se întâmplă şi în alte ţări civilizate din Europa.

Consider că preşedintele care trebuie să fie ales trebuie să fie preşedintele cu cea mai mare vechime, nu un preşedinte de vârstă. De ce? Pentru că, aşa cum spunea şi antevorbitorul meu, este o perioadă extrem de dificilă şi cred eu că experienţa unui preşedinte pe acea perioadă ar rezolva orice problemă existentă.

Numai în situaţia în care sunt mai multe persoane, mai mulţi colegi deputaţi cu aceeaşi vechime în Parlament, respectiv în Camera Deputaţilor, atunci să decidă vârsta. Într-o altă variantă, sigur că experienţa este mai presus decât vârsta, strict din punct de vedere tehnic.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Ovidiu Brânzan, domnul Bolcaş.

Domnul Ovidiu Brânzan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi eu sunt de acord că varianta pe care dumneavoastră aţi prezentat-o, şi anume că e nevoie, într-adevăr, de un preşedinte în funcţie al Camerei în exerciţiu, preşedintele de vârstă, că Doamne fereşte! se întâmplă ceva cu preşedintele ţării şi cu preşedintele Senatului şi cineva trebuie să conducă lucrările.

Deci, cred că este bine să revenim la textul iniţial, dar nu de aceea am solicitat să iau cuvântul, ci fiindcă în baza art.101, alin.3, aş dori să fac un amendament oral la acest text.

Propunerea mea este următoarea: textul indiferent că va trece în varianta amendată sau în varianta iniţială, el se referă la alegerea preşedintelui care, în mod evident, se face de către plen, de către cei prezenţi, fiind cel mai în vârstă reprezentant, dar apoi textul curge şi spune "în calitate de preşedinte de şedinţă, asistat de patru secretari desemnaţi din rândul celor mai tineri deputaţi..." şi aici intervine propunerea mea de amendare, amendament oral, care este un amendament de corelare tehnico-legislativă pentru o mai bună claritate a textului, şi anume, "...desemnaţi din rândul celor mai tineri deputaţi de către preşedintele de şedinţă, respectiv preşedintele de vârstă...", în funcţie de textul pe care îl vom adopta în final.

În momentul în care avem un preşedinte, fie de şedinţă, fie de vârstă, este firesc că el a preluat conducerea şi el este cel care îi va desemna pe cei patru secretari şi cred că este o precizare absolut necesară, în acest moment, fiindcă altfel pot să apară discuţii cine alege pe cei patru secretari, cine numeşte şi aşa mai departe.

Repet: este un amendament oral pe care-l depun cu această ocazie şi vă rog să-l supuneţi, la momentul potrivit, la vot.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, şi pentru dumneavoastră şi pentru ceilalţi colegi, când este vorba de amendamente cum este al dumneavoastră sau al domnului Călian, sunt amendamente care se apropie de fondul problemei.

Deci, dacă vor exista sprijinitori foarte mulţi, în cel mai bun caz pot retrimite textul la comisie. Dacă nu, eu pot să aleg să supun la vot şi dumneavoastră să alegeţi între textele care există. Sigur, există amendamente de formă, că de tehnică legislativă nu este cazul, nici la dumneavoastră, nici la domnul Călian. Sigur, după ce colegii vor lua cuvântul, am să cer părerea şi comisiei.

Domnul deputat Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog să mă credeţi că nu este o pledoarie pro domo de data aceasta în favoarea bătrânilor şi a vârstei. Pentru că eu nu o să apuc să fiu preşedinte de vârstă al acestei distinse Camere.

Problema este cu totul alta, şi anume, este adevărat că există regulamente în care se preferă un deputat cu experienţă, este adevărat că există o anume justificare a forţei pe care ţi-o dă experienţa, dar nu se are în vedere un alt lucru. Nu se are în vedere, în primul rând o tradiţie parlamentare, care este specifică unei naţiuni, şi nu se are în vedere simbolistica acestei desemnări.

Vedeţi, domnul deputat Vainer, pe care îmi permit să-l felicit şi public pentru înalta funcţie pe care o ocupă în rândul comunităţii pe care o onorează cu prezenţa domniei sale, a fost pentru noi, dacă vreţi, un exemplu şi un simbol. A fost un simbol nu atât al senectuţii, ci un simbol al echilibrului, al maturităţii pe care numai vârsta poate să ţi-o dea.

Sigur, tinerii vor spune: avem şi noi echilibru în gândire, avem o gândire matură. Veţi înţelege diferenţa însă când vor trece mai mulţi ani.

Acest simbol se îngemănează foarte bine cu prezenţa a celor mai tineri patru secretari. Sigur, domnul deputat Brânzan a spus foarte bine, sunt numiţi de către preşedinte, deşi numirea lor este mai mult simbolică de data aceasta şi textul poate să lipsească întrucât matematica şi zilele de naştere nu au caracter de partid.

În aceste condiţii, eu consider că textul iniţial al regulamentului este corespunzător unei tradiţii şi unei simbolistici parlamentare specific naţionale şi stărui în păstrarea sa.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Valer Dorneanu.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Eu am înţeles explicaţia celor care au făcut acest amendament, au pornit din grija de a nu stabili un statut mai puţin onorant pentru preşedintele de vârstă, am înţeles acest lucru pentru că şi în Constituţia Europeană există o grijă deosebită pentru ceea ce se cheamă conflictul dintre generaţii şi tocmai de aceea, în art.2 din actul fundamental european se menţionează principiul solidarităţii generaţiilor.

Deci, explicând în acest fel amendamentul, apreciez faptul că dumneavoastră, domnule preşedinte, aţi avut puterea să vedeţi greşeala la care ne expuneam pentru că, într-adevăr, rostul preşedintelui de vârstă în perioada celor două zile sau o zi, cât este, nu este numai acela de a conduce şedinţa. Şi mă bucur că domnul deputat Bolcaş şi-a amintit şi a felicitat pe domnul preşedinte Vainer pentru că şi eu doresc să-i aduc un omagiu pentru felul cum a ştiut să-şi ducă la bună împlinire acel mandat şi vreau să vă mărturisesc ca unul care i-am predat biroul că a venit cu câteva zile mai înainte să se documenteze, şi, într-adevăr, s-a comportat ca un preşedinte, nu ca un preşedinte care conduce şedinţa.

De alminteri, pentru că domnul Bolcaş a amintit de tradiţia noastră parlamentară, vreau să vă citesc primul articol din regulamentul Adunării Deputaţilor din 1920: "La începerea fiecărei legislaturi, după cetirea mesajului de deschidere, cel mai în vârstă dintre deputaţi ocupă scaunul preşedinţiei".

Aşadar, îl ocupă cu toate atribuţiile care revin preşedintelui pentru acea perioadă. În aceste condiţii, susţin să votăm textul iniţial şi chiar dacă amendamentul pe care l-a propus domnul deputat Brânzan este foarte bun, nu pot să nu constat ca şi dumneavoastră, domnule preşedinte de şedinţă, că nefiind făcut un amendament care vizează fondul soluţiei, nu-l putem lua în considerare.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Manda. (Domnul deputat Petru Călian doreşte să intervină)

Domnule Călian, de două ori la acelaşi punct, în nici un caz n-am cum. Doar un drept la replică, că v-am spus eu numele poate.

Domnul Iulian Claudiu Manda:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art.100 alin.2 şi 140 alin.1 şi 2, vin aici să spun că eu voi vota şi sunt împotriva acestui amendament. Şi să spun şi de ce. Dacă în ceea ce priveşte preşedintele de şedinţă, înţeleg şi din informarea pe care au făcut-o colegii de la Comisia pentru regulament, în general, este cel mai în vârstă parlamentar, sau cu cea mai mare experienţă, cu cea mai mare experienţă sunt câteva excepţii în Danemarca, Olanda, Irlanda.

Nu voi vota acest amendament şi acest articol, pentru că din punctul meu de vedere nu este foarte clar. Nu este foarte clar ce înseamnă desemnarea celor patru secretari dintre cei mai tineri. Cum îi luăm? Din doi în doi? De la 30 de ani în sus, de la 30 de ani în jos? Câte unul de la fiecare grup parlamentar? (Vociferări în sală)

Domnule preşedinte, vă rog să asiguraţi liniştea în sală şi poate că ar fi cazul să le citez colegilor articolul 143 care spune aşa: "Preşedintele Camerei cheamă la ordine pe deputaţii care tulbură dezbaterile sau creează agitaţie." Dacă e nevoie citesc şi în continuare.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, şi pe cei care provoacă sala! Treceţi la fondul problemei, vă rog.

Domnul Iulian Claudiu Manda:

Eu vorbesc la fondul problemei, domnule preşedinte.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog.

Domnul Iulian Claudiu Manda:

Eu spuneam şi aveam şi o propunere în acest sens ca domnii deputaţi Viorel Hrebenciuc, Valeriu Zgonea, dar Zgonea e plecat din ţară, Tudor Mitrea Miron, Florin Iordache, plus parlamentarii din grupurile parlamentare P.N.L. şi P.D. să vină să ne explice la ce s-au gândit când au făcut această propunere, cum îi desemnăm pe cei patru secretari din rândul celor mai tineri. Altfel, eu nu pot să votez pentru că nu ştiu ce să votez. Cum sunt aceştia?

Vă mulţumesc. (Râsete şi rumoare în sală)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

O să rog comisia să vă dea explicaţiile.

Punctul de vedere al comisiei. Vă rog, domnule deputat, să...Domnul Călian are dreptul la replică 30 de secunde şi vă rog să-i răspundă şi domnului deputat Manda cum se aleg cei patru deputaţi. V-au pus o întrebare cei mai tineri.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Strict, din punct de vedere pragmatic, persoana care ar fi desemnată ca preşedinte dintre cei mai vechi parlamentari, cu siguranţă că va fi totuşi o persoană în vârstă, o persoană matură, nu va sub nici o formă o persoană tânără de care să înceapă să le fie frică unora dintre stimabilii noştri colegi.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi, avem... Da, domnul deputat Apostolache.

Domnul Mihai Cristian Apostolache:

Domnule vicepreşedinte,

Sincer m-aţi dezamăgit. Eu atunci când am văzut acest amendament, m-am bucurat extrem de tare crezând că dumneavoastră vă gândiţi la noi, tinerii. Şi aţi spus că dacă tot aţi trecut asta cu preşedintele de şedinţă şi conduce şedinţa numai atunci, săptămâna respectivă va fi condusă de cei patru secretari tineri.

Văd acum că veniţi şi spuneţi că vă gândiţi să vă retrageţi amendamentul. Eu, încă o dată spun, credeam că vă gândiţi la noi, că avem tinereţea de partea noastră şi un anumit echilibru şi putem să conducem Camera şi fără un preşedinte. Lăsând însă gluma la o parte, sunt şi eu de acord că ar trebui menţinută forma din actualul regulament şi cu această ocazie daţi-mi voie să-l felicit pe domnul Vainer pentru activitatea care a desfăşurat-o la începutul deschiderii acestei legislaturi a Camerei Deputaţilor.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mă aşteptam să mă felicitaţi şi pe mine pentru răbdarea cu care conduc Camera.

Domnul Sanda.

Domnul Victor Sanda:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Eu am să votez textul iniţial, este explicit, spune "cei mai tineri". Că e mai tânăr cu o lună, cu două, e clar, iar cel mai în vârstă e foarte indicat, pentru că diferenţa de la dorinţă la putinţă se apropie de zero.

Mie îmi pare bine că s-a întâmplat aşa ceva, domnule preşedinte, şi, sub înţeleapta dumneavoastră conducere, trebuie să ne dăm seama că regulamentul trebuie făcut în aşa fel să fie înţeles la o primă lectură şi de nejurişti. Că dacă te mai fericeşte Dumnezeu cu nişte jurişti nepricepuţi, şi rău intenţionaţi, o să ajungem cum suntem astăzi.

Eu consider că şi primul amendament făcut de colegul nostru, domnul Duvăz, trebuia trecut, pentru că era un amendament care spunea clar că ne raportăm la Constituţie. Noi ne întoarcem acum la geneză, la facere. Atunci când nu exista decât Constituţia. Ori ne raportăm la Constituţie şi avem datoria morală când auzim că cineva a sesizat că un articol e neconstituţional să sărim toţi şi să reparăm greşeala, Ori de unde nu, nu ne mai raportăm la nimic şi nimic o să fie. (Rumoare)

Şi o să ajungem... am o rugăminte, domnilor liberali, v-am lăudat că sunteţi descendenţii marelui Brătianu. Văd că sunt obligat să vă explic de atâtea ori până înţelegeţi. E ca în bancul ăla cu miliţianul care nu vrea să înţeleagă. Bun.

Problema este următoarea... haideţi să trecem la ale noastre... deci, domnule preşedinte, am o rugăminte. Haideţi să încercăm să convingem şi colegii noştri să fie de acord cu amendamente sau cu articole care trebuie să fie pe înţelesul tuturor la prima lectură, nu trebuie să ne adresăm tot timpul Comisiei de regulament, Comisiei juridice, pentru că, într-adevăr, nu e o ruşine să întrebi, o ruşine este să crezi că ştii. Dar colegul nostru Bivolaru nu este izvor de drept.

Noi discutăm constituţionalitatea cu Comisia de regulament, Comisia juridică vine şi ne învaţă ce şi cum, deci rezultatele sunt cam zero. Nu facem altceva decât o discuţie la modul ăsta. Domnilor, vă rog frumos, haideţi să venim aici la...nu se poate să faci un regulament fără o minimă colaborare şi a arcului guvernamental. Păi, ori discutăm să ajungem la o concluzie, eu înţeleg că nu mai aveţi răbdare, nici eu nu am, dar...

Problema e următoarea: până acum nici unul din colegii noştri din partea dreaptă a sălii n-a venit decât să ridice o problemă pe procedură şi nimic altceva. Nimeni n-a discutat un articol sau să vină cu altă propunere că de-aia ne-am strâns toţi aici. Vine domnul Marton, vine doritorul scaunului de preşedinte, domnul deputat Bogdan Olteanu...(Vociferări)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, pregătiţi-vă să închideţi, au trecut cele cinci minute.

Domnul Victor Sanda:

Domnule preşedinte, eu închei prin a vă aminti că sunteţi de formaţiune tehnică, nu juridică.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, mi-a trebuit şi mie ceva vreme până când să trec peste această chestiune.

Domnul preşedinte Vainer.

Domnul Aurel Vainer:

Nu vă supăraţi, s-a pomenit de trei ori numele meu. Mulţumesc tuturor care m-au pomenit pentru fapte şi nu pentru vorbe, adică nu vorbele dumnealor, ci vorbele mele.

Aşa că mă bucur şi este o mare onoare să aud în plenul Camerei Deputaţilor şi bănuiesc, fără să fac înţepături, că şi cei care au tăcut au recunoscut că am condus bine lucrările.

Dar acum să dau şi eu răspuns punctual. Vă mulţumesc tuturor, absolut, fără diferenţe.

Cum s-a procedat cu determinarea sau alegerea celor patru? Memoria e foarte apropiată, n-are probleme grele, există statistici când am avut lista deputaţilor aleşi s-a făcut după anul cel mai mic al deputatului care a fost ales. Şi, dacă vă amintiţi bine, am avut o chestiune în sală când s-a spus că o domnişoară, doamnă deputat, era cea mai tânără şi a venit contrapartea şi a spus că cealaltă... am acceptat şi aşa au fost cei patru.

Deci, nu e nici o problemă. Statistica este una din armele cele mai bune pe diferite fronturi.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Drept la replică. Domnule deputat Bolcaş, aveţi microfonul!

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Distinsul nostru coleg deputat antevorbitor, nu domnul Vainer, a pomenit de jurişti nepricepuţi şi de rea-credinţă, şi atunci, sigur că mi-a dat acest drept la replică care este unul singur: fiecare pădure îşi are uscăturile ei.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia, punctul dumneavoastră de vedere. Aţi vorbit o dată. Procedură. Comisia, staţi o secundă. Avem o procedură. Îmi cer scuze, avem colegi care stau tot timpul în picioare în sală şi nu se plâng.

Domnul Ovidiu Brânzan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este într-adevăr o problemă de procedură. Adineauri, în baza art.101 alin.3 care spune că în plenul Camerei se pot formula amendamente de corelare tehnico-legislativă, gramaticale sau lingvistice, am făcut un amendament oral. El a iscat unele discuţii, însă de fapt discuţiile se referă la faptul dacă este sau nu este un amendament oral acceptabil.

După părerea mea, amendamentul depus de mine nu se referea la fondul problemei, era un amendament de corelare tehnico-legislativă. Nu despre aceasta vreau să vorbesc. Fiindcă apare această problemă şi fiindcă probabil că în cursul discuţiilor o să fie mai multe astfel de propuneri, mai multe astfel de amendamente orale, subamendamente şi pentru a nu pierde vremea, fiindcă cu toţii avem interes să mergem cât mai repede în dezbaterea acestui regulament, vă rog, domnule preşedinte, fie dumneavoastră să ne explicaţi care este diferenţa şi unde este graniţa între amendamentele de fond şi cele de corelare, aşa cum le prevede regulamentul la art.101 alin.3 sau propunere mea este dacă aţi fi de acord să solicităm părerea unui expert în domeniu, eu l-aş propune pe fostul preşedinte al Camerei, Valer Dorneanu.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mai spuneţi-mi încă o dată amendamentul dumneavoastră, domnule deputat, vă rog.

Domnul Ovidiu Brânzan:

Se referea la alegerea secretarilor şi am propus ca textul să se continue "de către preşedintele de şedinţă".

Se spune acolo că se desemnează secretarii de şedinţă dintre cei mai tineri copii din sală şi eu am propus ca textul să curgă cu "de către preşedintele de şedinţă". Este o corelare tehnico-legislativă şi lingvistică, este pentru o mai bună claritate a textului, n-are nici o legătură cu fondul problemei. De aceea, aş vrea să clarificăm care este diferenţa unde încep amendamentele de corelare şi unde se termină cele de fond.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, probabil că dumneavoastră bănuiţi că o asemenea limită foarte clar trasată nu este, de aceea este preşedinte de şedinţă un deputat şi nu un aparat, ca să poată să decidă el când este vorba de tehnică legislativă sau când este vorba de alte tipuri de amendamente.

Eu, personal, cred că în cazul acesta nu poate fi supus, dar dacă comisia doreşte şi-şi asumă propunerea dumneavoastră, imediat am s-o supun la vot. Dacă comisia spune nu, sigur n-am s-o supun la vot. Deci, nu există o limită, o linie clară, asta o decidem şi în general, eu merg pe această problemă: dacă comisia consideră că este în regulă şi este vorba de un text mai măricel, cum este al dumneavoastră, merg şi eu pe el. În cazul domnului Călian, eu sunt de acord pe fond, ca să dau un exemplu, cu ceea ce domnul deputat Călian a propus, eu sunt de acord pe fond. Dacă comisia îmi spune că este de acord pe fond, am să retrimit textul la comisie ca să fie reformulat.

Dacă comisia îmi spune că nu este, chiar dacă eu sunt de acord cu domnul Călian, n-am să trimit textul la comisie, pentru că în România, în Parlamentul nostru, instituţia celui mai în vârstă preşedinte a funcţionat foarte bine, chiar dacă pare mai interesantă problema cu cel cu cea mai mare vechime. La noi, a funcţionat foarte bine. Eu am avut ocazia să trăiesc aici sub trei preşedinţi de Cameră, cei mai în vârstă, şi niciodată n-au fost probleme.

Rog comisia să-şi spună punctul de vedere referitor la poziţia domnului Brânzan, la completarea pe care a făcut-o, dacă susţine sau nu în continuare amendamentul, astfel încât să ştiu ce supun... la propunerea domnului Călian, dacă v-o asumaţi, astfel încât să ştiu dacă o trec la vot. Şi să-i răspundeţi domnului deputat, sigur că da, cu asta o să şi înceapă, i-am spus acest lucru.

Domnul Ioan Bivolaru:

Ar trebui să ne permiteţi să le luăm exact în ordinea în care s-au făcut. E vorba de prima propunere, aceea de a înlocui sintagma "de şedinţă" cu "de vârstă", ceea ce înseamnă revenirea la textul iniţial ca să rămână nemodificat alin.1 de la art.2.

Sunt dator cu o scurtă explicaţie. Comisia s-a referit strict la lucrările Camerei Deputaţilor care este definită această sintagmă în cadrul alin.1 de la articolului iniţial, nu a luat în calcul şi-şi face mea culpa acum şi activităţile domestice ale preşedintelui de vârstă care sunt în afara lucrărilor Camerei Deputaţilor şi în acest context, sigur, a apărut obligativitatea aceasta de a se menţine sintagma "preşedinte de vârstă".

Deci, comisia este de acord să se revină pe acest considerent la textul iniţial al art.2 alin.1.

În ceea ce priveşte propunerea, mai departe, legată de desemnarea celor patru secretari, practica a dovedit că desemnarea celor cinci persoane, mă refer la preşedintele de vârstă şi cei patru tineri care vor fi desemnaţi pentru funcţia de secretar în perioada respectivă de validare, nu se realizează de către preşedintele de vârstă. Aceasta este o desemnare pe baze statistice, realizată de către staful tehnic al Camerei.

Toată suflarea care este, sigur, convocată de preşedintele ţării, este aici în holul acesta, în această sală, şi staful tehnic anunţă cine este persoana cea mai în vârstă şi care sunt cele patru persoane mai tinere - au fost, după cum ştim, şi anumite obiecţiuni în legătură cu vârsta unora sau altora. Sigur, lucrurile s-au clarificat şi se vor clarifica totdeauna, dar la dispoziţia stafului tehnic.

Deci, nu putem să fim de acord ca preşedintele de vârstă să desemneze pe cei patru secretari, deoarece preşedintele de vârstă se urcă la tribună o dată cu cei patru secretari.

În consecinţă, respingem această nevoie de amendare privind desemnarea de către preşedintele de vârstă. În consecinţă, cu alte cuvinte, suntem de acord, comisia, să rămână nemodificat art.2 alin.1.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Sunteţi mulţumit de răspuns, domnule deputat Manda?

Domnul Iulian Claudiu Manda :

Când am spus eu că cei de la putere nu ştiu ce să facă şi cum să facă să modifice Regulamentul, şi nici nu pot, am avut dreptate. Pentru că, dacă erau mai atenţi şi nu se ocupau să-şi stabilească un termen, de 15 septembrie, dacă-mi aduc aminte, pe care oricum nu l-au respectat, şi să fi discutat mult mai atent toate aceste discuţii, nu eram aici şi nu eram să comentăm acest lucru.

De aceea, domnule preşedinte, eu mă declar nemulţumit cu răspunsul domnului preşedinte al Comisiei pentru regulament. Vreau să vă spun că, probabil, dacă nu discutau 15 secunde la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, juriştii de acolo, şi discutau 16 secunde, 17 secunde, poate treceau de art.1, poate treceau de art.2, găseau această situaţie şi bineînţeles că, având în vedere şi precedentul de la începutul acestui mandat de patru ani de zile, când au fost contestaţi unii mai tineri, alţii mai puţin tineri, nu ajungeam la această situaţie.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă rog să încheiaţi.

Domnul Iulian Claudiu Manda:

Este un coleg, acolo în spate. Deci eu comentam răspunsul pe care l-am primit.

Prin urmare, domnule preşedinte, eu o să vă rog, pornind şi de la ce spunea domnul Brînzan, în condiţiile în care noi avem posibilitatea să facem amendamente oral, din punct de vedere al corelării lingvistice, mai degrabă decât de fond, putem să spunem acolo că, la amendament, după ce spunem "preşedintele de şedinţă... asistat", să spunem "asistat de cei mai tineri patru deputaţi, în calitate de secretari". Şi atunci, nu ajungi la situaţia că-i desemnează preşedintele, că nu-i desemnează preşedintele, unde sunt aceşti tineri, care dintre ei şi cum îi stabilim.

Pentru că acum îmi dau seama, mie îmi pare rău că nu am fost şi eu secretar, pentru că oricum nu eram cel mai tânăr dintre cei patru, dar văd că aveam dreptul să mă duc să spun că vreau şi eu şi trebuia să întreb după aceea pe ceilalţi de ce eu nu am fost.

De aceea, eu cred că regulamentul trebuie să fie foarte clar şi pentru că cei care vor veni după noi în mandatul viitor şi vor avea această situaţie, să nu ne înjure şi să spună că n-am fost atenţi sau că n-am fost foarte buni jurişti când am încurcat lucrurile în Cameră. Mai ales că trebuie să le facem de la început.

Motiv pentru care vă propun, în condiţiile în care există această posibilitate, să se facă amendament oral, să-l luăm în considerare. Şi, la fel, vreau să închei, spunând că dacă domnul Ştirbeţ era mai atent la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi nu trecea în 15 secunde, probabil că nu eram aici acum.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, procedură, da? Numai procedură.

Domnule Călian, aţi vorbit de două ori pe tema asta.

Domnul Petru Călian:

N-am primit răspuns.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Nu, vă dau eu răspuns, că eu conduc şedinţa şi n-am să vă uit.

Vă rog, domnule Brînzan.

Domnul Ovidiu Brînzan:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Este realmente o problemă de procedură de principiu. Este clar, citind textul, o să înţelegeţi de ce, dar cred că nu sunteţi atenţi. Citind foarte bine textul regulamentului, rezultă clar modul în care se va ajunge la vot, se discută amendamentele, comisia îşi spune punctul de vedere şi după aceea se votează.

În cazul amendamentelor orale, amendamentelor depuse în această sală, ele adoptă acelaşi circuit: se discută, dacă este de discutat, comisia îşi spune punctul de vedere, dar ele, apoi, se pun la vot, la votul plenului, indiferent de punctul de vedere al comisiei.

De aceea, vă solicit, domnule preşedinte, în cazul în care amendamentul meu, în speţă, amendamentul pe care l-am discutat adineaori, dar şi alte amendamente de acest tip, dacă se consideră, se acceptă că întrunesc criteriile de la art. 101 alin.3, vă rog să le supuneţi la vot, fiindcă aceasta este litera şi spiritul regulamentului după care lucrăm.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Dar, spuneţi încă o dată, pe ce articol vă bazaţi când îmi propuneţi asta, că poate nu-l înţeleg bine eu.

Domnul Ovidiu Brînzan:

La art.101 alin.3 spune: "În plenul Camerei se pot formula amendamente de corelare tehnico-legislativă, gramaticale sau lingvistice".

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Nu este cazul.

Domnul Ovidiu Brînzan:

Mai departe, aceste amendamente iau circuitul comun al amendamentelor depuse în plenul comisiei.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Este în regulă, domnule deputat, am reţinut. Nu ştiam unde era povestea cu amendamente orale, nu reuşeam să găsesc cuvântul acesta. Vă spun, cu toată prietenia, mă uitam să văd unde era această idee.

Deci, în plenul Camerei se pot formula amendamente de "... În plenul Camerei nu pot fi depuse amendamente de fond.

Dar, vreau să vă spun, pe vechiul regulament, eu aveam aici nişte foi albe cu amendamente şi dumneavoastră le preluaţi când doreaţi să faceţi un amendament şi făceaţi amendamente. După aceea, urmau un anumit circuit. Cred că există anumite reminiscenţe în acest regulament, din acel moment, de aceea apar asemenea chestiuni.

Însă, nu pot să supun amendamentele, asta îi răspund şi domnului Călian, amendamente care sunt altele decât de tehnică legislativă, de corelare tehnico-legislativă, gramaticale sau lingvistice.

Aţi găsit alt articol? Sigur, vă rog.

Domnul Ovidiu Brînzan:

Fiindcă m-aţi întrebat de unde am venit cu această idee, pe care şi alţi colegi mi-au sesizat-o: eu am vorbit despre "amendamente orale"; mi s-a spus că poate era mai corect "amendamente verbale". Mă rog, deocamdată, în regulamentul în vigoare aşa scrie, la art.93 alin.8 scrie următoarele: "Pentru amendamentele orale prezentate în plen, cu respectarea art.101 alin.3 - la care am făcut eu vorbire anterior - avizul comisiei se dă tot oral, de către raportor, la solicitarea preşedintelui Camerei.

Deci, aceste "amendamente orale", fiindcă aşa scrie aici, respectă circuitul celorlalte amendamente.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, aţi avut dreptate şi trebuie să recunosc. În general, nu-mi place să dau dreptate, dar spre deosebire de alţii, vă dau dreptate şi nu vă port pică că aveţi dreptate.

Deci, este corect, cu respectarea art.101; "amendamente orale" la 101, în plenul Camerei se pot formula amendamente de corelare tehnico-legislativă, chiar dacă sunt orale; nu este cazul nici la dumneavoastră, nici la domnul Călian.

Am un coleg care s-a înscris la cuvânt.

Domnul Niculae Mircovici:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Discuţia referitoare la regulament, rezultă şi din faptul că art.64 alin.1-5 din Constituţia României nu detaliază sau nu explicitează în mod direct cum anume începe dezbaterea. Şi, din acest punct de vedere, am un amendament care vizează un singur element. Şi vă rog să observaţi în textul iniţial al actualului regulament şi în amendament faptul că există sintagma "preşedinte de vârstă", în cazul regulamentului actual şi "preşedinte de şedinţă", în cazul amendamentului care se propune de către comisie.

Este evident şi comisia şi-a refăcut punctul de vedere vizavi de amendament şi am înţeles că retrage acest amendament. Dar, pentru că suntem în Parlamentul României şi pentru că este vorba despre un act normativ cu caracter constituţional, extrem de important pentru activitatea unei instituţii legiuitoare a ţării, eu cred că nu putem fi de acord cu motivaţia pentru care s-a propus rămânerea la textul iniţial, în sensul că preşedintele de vârstă are de rezolvat şi nişte probleme domestice.

Nu pot fi de acord cu acest considerent, plecând de la faptul că pot fi create situaţii mult mai complexe decât cele domestice, pentru că această perioadă de interimat, până în momentul validării mandatelor de deputaţi şi alegerea Biroului permanent, că după Biroul permanent apare noţiunea de preşedinte de şedinţă, poate crea situaţii mult mai complexe, inclusiv imposibilitatea, să zicem, a şefului statului de a-şi exercita anumite atribuţii. Or, este evident că din moment ce preşedintele Senatului sau, în cazul nostru, preşedintele Camerei Deputaţilor nu poate exercita dreptul de a conduce prima şedinţă a noului for legislativ, nu are cum să exercite atribuţiile şefului statului.

Deci, problema este mult mai complexă şi eu cred că trebuie respins amendamentul pe aceste considerente.

Şi pentru că s-a făcut o remarcă aici de către un jurist, pe care eu îl stimez cu totul - în special - şi apreciez că este o onoare pentru mine să fiu colegul dumnealui, vizavi de faptul că se convoacă, se întrunesc Camera Deputaţilor şi Senatul, şi că de fapt se convoacă sau se întrunesc deputaţii, eu aş vrea să fac referire la art.63, alin.3 din Constituţia României, care precizează în mod clar: "Parlamentul României - Parlamentul nou ales - se întruneşte la convocarea preşedintelui României, în termen de cel mult 20 de zile".

Evident că Parlamentul României este constituit din Camera Deputaţilor şi Senat.

Am vrut să fac această precizare pentru eventualii viitori cititori ai stenogramelor discuţiilor noastre.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, şi eu vă mulţumesc.

Am vrut să cobor, dar o să-mi permiteţi să nu mai pierdem timpul cu mersul până la microfon.

Cel care a propus renunţarea la amendament am fost eu şi nu am spus pentru chestiuni domestice, am spus exact ce aţi spus şi dumneavoastră. Ulterior, s-a spus, dar nu în sensul de domestic, am înţeles eu - casă - ci chiar în sensul larg pe care l-aţi propus dumneavoastră.

Oricum, domnul Bolcaş urmează.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Eu vreau să fiu foarte scurt, lămurind o singură problemă: nu trebuie să ne bântuie îngrijorarea în legătură cu înlocuirea preşedintelui României de către preşedintele de vârstă al Senatului sau al Camerei. Ei nu pot exercita această atribuţie, pentru că nu sunt validaţi în acel moment.

În aceste condiţii, numai preşedintele care va fi ales de Cameră sau Senat poate să exercite asemenea atribuţii. Sigur că se va naşte un vid de putere, care va fi complinit de validare. Aceasta este tehnica legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Monalisa Găleteanu.

Rog colegii deputaţi care au vorbit o dată la acest subiect, să nu mai încerce să se înscrie, că tot nu-i trec pe listă. Cei care au vorbit de două ori, nici atât.

Doamna Monalisa Găleteanu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Doresc să fac un amendament care sper să trezească interesul dumneavoastră şi chiar sper să mă şi sprijiniţi atunci când va fi supus la vot.

Sunt convinsă că va trece foarte multă vreme până când Camera Deputaţilor va fi condusă de o femeie. De asemenea, ştiu că în Biroul permanent, cu greu femeile vor fi reprezentate în mod echitabil. De aceea, sper să primesc sprijinul dumneavoastră ca măcar în acea primă săptămână, până la alegerea Biroului permanent, să fiţi de acord să aprobăm ca, dintre cei patru secretari foarte tineri, care vor fi desemnaţi pentru o săptămână, doi să fie femei şi doi bărbaţi. (Aplauze).

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Doamna Monalisa, mă iertaţi, vreţi să repetaţi? Mi se întâmplă şi mie să nu fiu atent când vorbeşte o doamnă şi-mi cer scuze.

Doamna Monalisa Găleteanu:

Am să fac formularea, dacă-mi permiteţi, domnule preşedinte. Este vorba despre art.2 alin.1: "Până la alegerea Biroului permanent, lucrările Camerei Deputaţilor sunt conduse de cel mai în vârstă deputat, în calitate de preşedinte de şedinţă, asistat de patru secretari, desemnaţi din rândul celor mai tineri deputaţi". Eu doresc să facem aici o completare: "dintre care doi secretari să fie femei şi doi să fie bărbaţi".

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Comisia, completarea doamnei Găleteanu, sunteţi de acord cu ea sau nu?

Domnul Ioan Bivolaru:

Mă gândesc cu groază şi comisia se gândeşte la fel, ce s-ar întâmpla dacă cei patru secretari aleşi după vârstă, cei mai tineri, sunt femei. O să sară bărbaţii şi o să vrea şi ei doi bărbaţi.

În primul rând, este amendament de fond, domnule preşedinte, şi comisia nu se poate pronunţa decât în litera şi spiritul regulamentului. Dacă plenul consideră că acest amendament poate fi retrimis la comisie, ne pronunţăm în condiţiile acestea.

Majoritatea regulamentelor parlamentelor respective vizează alegerea secretarilor de şedinţă dintre cei mai tineri, prin echilibru cu cel mai în vârstă, care conduce lucrările. Este o problemă de principiu. Se poate abdica, repet; dacă se trimite amendamentul la comisie, suntem dispuşi să lucrăm pe el.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Nu v-am înţeles. Vă rog, luaţi cuvântul la microfon, domnule preşedinte.

De ce nu-i daţi voie?

Oricum, staţi liniştită, domnişoară, că oricum am să supun la vot această propunere. Eu am auzit ce-aţi spus şi sunt de acord cu colega dumneavoastră care nu vă dă voie să veniţi la microfon. Eu sunt de acord. Aţi face deliciul presei, cu o asemenea declaraţie. Deci, eu o sprijin pe doamna să vă ţină de mână.

Domnule preşedinte, aveţi microfonul.

Domnul Sergiu Andon:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Dragi colegi,

În numele mai multor colegi conservatori, poate întregul grup, dar rapiditatea derulării discuţiilor m-a împiedicat să-i consult pe toţi, susţinem această propunere, urmând ca dumneavoastră să găsiţi procedura de a fi luat în seamă amendamentul şi în special pentru două argumente şi aş vrea să se cunoască argumentele.

În primul rând, vă rugăm să observaţi că întreagă această construcţie instituţională provizorie pentru începerea Parlamentului, preşedinţii şi secretarii de şedinţă, pe criterii de vârstă, are la bază o logică a curtoaziei. Nu este numai o loterie. Deci, nici un alt merit, nici un considerent electoral sau politic. Fiind un vid de constituire, să zicem aşa, o perioadă pregătitoare, se apelează la un criteriu de curtoazie: cel mai bătrân şi cei mai tineri.

Pe de altă parte, regăsim aici şi logica nediscriminării, logica egalităţii şanselor. Aş vrea, în acelaşi context, să amintesc că în această legislatură, în structura Parlamentului a apărut şi o comisie în plus, Comisia pentru egalitate de şanse.

Haideţi să nu reţinem aceste, mă rog, soluţii numai la nivel formal, numai la nivel decorativ, numai la nivel declarativ şi atunci când gândim o construcţie instituţională prin criterii de acest fel, care vizează, cum spuneam, curtoazia şi, în egală măsură, egalitatea de şanse, să avem reflexul de a o recunoaşte.

Practic, n-am înţeles reţinerea domnului preşedinte Bivolaru. Dacă cele mai tinere patru persoane ar fi doamne şi domnişoare, formularea trebuie făcută astfel, încât să se asigure şi prezenţa băieţilor, tinerilor.

Deci, suntem pentru amendamentul doamnei Găleteanu, mai mulţi colegi conservatori, în sensul că, din cei patru secretari, să fie două persoane cele mai tinere şi doi bărbaţi cei mai tineri.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Procedură, domnul Arpad.

M-a întrebat cineva cum stabilesc ordinea. Aşa cum consider. (Amuzament) Nu există alt criteriu. Când va exista alt criteriu, am să mă supun criteriului. Am o listă ... V-am văzut, domnule Bănicioiu, am să vă dau cuvântul, dar a început "dreapta" să mă preseze pe aceste chestiuni de procedură.

Vă rog, domnule Marton.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Aş fi dorit iar să vă propun o modalitate de alegere, deci procedură.

Dintre luările de cuvânt, aşa cum aţi constatat şi dumneavoastră, a fost într-adevăr, una de formulare, corelare, cea care a propus că cei mai tineri, patru deputaţi, care mi se pare o formulare clară, în înţelesul pe care şi până acum i-am dat-o acestui text. Prima dată să supuneţi votului această propunere. Dacă ea trece, celelalte propuneri nu mai au sens.

Iar dacă nu, atunci celelalte, clar, sunt de fond, ceea ce putem să tranşăm prin vot aici sau putem să trimitem la Comisia de regulament şi să mergem mai departe la celelalte articole.

Deci, asta este propunerea mea procedurală. Prima dată, acel text care într-adevăr este de reformulare.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, la asta mă uitam şi eu şi nu eram foarte sigur, ce text să aplic: "Când dezbaterea amendamentelor relevă consecinţe importante asupra proiectului de lege sau a propunerii legislative, preşedintele Camerei ... poate trimite textele înapoi la comisie, cu stabilirea termenului de prezentare a punctului de vedere".

Până la propunerea doamnei Găleteanu, nu prea mă bătuse gândul să folosesc acest text pentru art.2.

Dacă comisia ar putea să-mi dea un răspuns foarte rapid, pentru că tot sunteţi toţi aici, în unanimitate, la acest text, sigur că am putea să-l punem în discuţie. Dacă nu, nu. Nu. Deci, comisia nu poate să-mi dea un răspuns la acest text.

Conform art.102, retrimit textul art.2 la comisie, ca să fie luată în discuţie propunerea doamnei Monalisa Găleteanu, sprijinită de domnul preşedinte şi de întreg grupul parlamentar de la Partidul Conservator.

Comisia va prezenta punctul de vedere mâine dimineaţă, la ora 9,00, la începerea şedinţei.

Nu mai aveţi procedură la acest punct, că am închis-o.

Trecem la art.3. Dacă la art.3 aveţi vreo procedură? Comisia va lua în discuţie şi propunerea domnului Călian, şi propunerea dumneavoastră, şi propunerea făcută corect, de formulare, şi mâine la ora 9,00 vom începe cu acest punct.

Vă rog, luaţi cuvântul, că nu înţeleg ce vreţi să-mi spuneţi, domnule Bănicioiu.

Domnul Nicolae Bănicioiu:

Domnule preşedinte,

Voiam să vă spun că, chiar dacă sunt unul dintre cei mai tineri, asta nu înseamnă că vă dă dreptul să mă lăsaţi la urmă sau să nu-mi daţi cuvântul. Mai ales că sunt printre puţinii care am fost şi secretar interimar şi probabil că vorbesc şi în cunoştinţă de cauză.

Eu unul vă spun că nu este suficientă afirmaţia din amendamentul admis, pentru că, cei patru tineri secretari, ar trebui să facă clar precizarea, în ordinea descrescătoare a vârstei, indiferent de formaţiunea politică din care fac parte.

Noi am avut o problemă, că eram 3 de la PSD, şi atunci cei de la Alianţă au zis: nu, domnule, trebuie să fie 2 şi 2. Nu este adevărat: cine a trimis în Parlament pe cei mai tineri, să beneficieze de această oportunitate. Deci, cred că ar trebui, clar, precizarea aceasta.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, a fost o propunere de formă, de formulare, pe care domnul Arpad a precizat-o, cu care am fost de acord, dar pentru că comisia nu s-a putut pune de acord la faţa locului pentru propunerea doamnei Monalisa Găleteanu, am retrimis acest articol la comisie. Orice discuţie pe art.2, astăzi, în continuare, este inutil.

Conform art.102, am stabilit şi care este termenul: mâine dimineaţă la ora 9,00.

Art.3, pct.crt.5 din raport.

Aţi vorbit de trei ori la rând, vă rog luaţi loc.

La pct.crt.5 art.3, avem aşa: un amendament - mă refer la paragraful l - un amendament admis, două amendamente admise şi două amendamente respinse, dacă înţeleg eu bine. Staţi să mă mai uit o dată, că este complicat materialul.

Deci, la alin.1 de la art.3 avem două amendamente admise şi două amendamente respinse.

Domnul Florin Iordache.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte,

Vin să ridic în faţa plenului amendamentul aflat la poz.5. Noi am completat configuraţia politică a Camerei Deputaţilor, o completare necesară. Acum, conform art.101 alin.3, în care putem face amendamente pentru corelare tehnico-legislativă, vă propun comisie cu "c" mic. Deci, "pentru validarea mandatelor, Camera Deputaţilor alege în prima sa şedinţă o comisie (se scrie cu "c" mic)", pentru respectarea normelor gramaticale, fiind substantiv comun.

Deci, eu am venit să susţin amendamentul nr.5, cu o singură observaţie: comisie să fie trecut cu "c" mic.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da, comisie cu "c" mic, am reţinut. Deci, amendamentul dumneavoastră, acceptat de către comisie, cu modificarea "c" în loc de "C". Este în regulă. Deci, aici nu avem decât o singură problemă. Deci, la alin.1, mai propune şi comisia un amendament. Domnul Anghel Stanciu are un amendament respins. Nu este aici. Domnul Călian, grupul parlamentar al PRM are un amendament respins.

La el vreţi să vă referiţi? Da, vă rog. La art.3, alin.1, aveţi un amendament respins.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu vreau să mă refer la amendamentul admis: "Nu pot face parte din comisia de validare deputaţii împotriva cărora există contestaţii conţinute în dosarele primite de la Biroul Electoral Central. Păi, cum, cine vede aceste dosare?! Nu este logic acest amendament. Aceste dosare sunt răsfoite, sunt verificate doar de Comisia de validare. Or, prima dată trebuie să alegem comisia de validare şi pe urmă să vedem dosarele.

Eu consider drept nelegală, nu poate fi pusă în aplicare această propunere.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul deputat Manda.

Domnul Iulian Claudiu Manda:

Domnule preşedinte,

Mă simt obligat să iau încă o dată cuvântul pentru a vă spune câteva lucruri.

În primul rând, stabileaţi dumneavoastră cum se dă cuvântul parlamentarilor. Poate că ar trebui să mai citim împreună art.137, care spune aşa: "Secretarii întocmesc liste pentru deputaţii care se înscriu la cuvânt" - alin.2 - "Deputaţii vor lua cuvântul în ordinea înscrierii pe liste, cu încuviinţarea preşedintelui Camerei". La art.3 vorbeşte despre miniştri. Deci, acest mod de a da dumneavoastră cuvântul discreţionar nu ştiu dacă este bine-venit, dacă ne uităm în regulamentul acesta. Şi nu de alta, dar mi-e teamă să nu daţi idei altora, de la putere, care s-ar putea să nu ne mai dea cuvântul deloc, când vom discuta pe Regulament.

Eu am vrut să iau cuvântul înainte de a se supune la vot, pentru a vă spune un lucru pe care l-am observat de-abia acum, este adevărat, cred că colegii mei din partea dreaptă, nici acum: Comisia pentru regulament, formată din 7 oameni, care a votat aproape modificările cu 5 la 2, PSD şi PRM s-au abţinut, cei cinci au votat, nu ştiu cum naiba au făcut, când în prima parte au venit cu un proiect de program.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Nu, n-am înţeles cuvântul! Vă rog să vi-l retrageţi!

Domnul Iulian Claudiu Manda:

Îl retrag. Nu ştiu cum s-a făcut, dar prima dată când s-au întrunit să facă o formă a regulamentului, după aceea au primit amendamente, spuneau exact ceea ce noi am propus aici, că "preşedintele de vârstă asistat de cei mai tineri patru deputaţi, în calitatea secretari, ceea ce am propus şi eu.

După două săptămâni se întrunesc şi stabilesc altceva.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Nu înţeleg procedura pe care o ridicaţi.

Domnul Iulian Claudiu Manda:

Procedura pe care am ridicat-o a fost în prima parte, şi anume, rugămintea ca secretarii să-şi facă treaba, să facă lista cu cei care se înscriu la cuvânt, cu precizarea că dumneavoastră nu puteţi să daţi cuvântul discreţionar colegilor noştri şi dacă mi-aţi fi dat cuvântul înainte de a trece la vot, aş fi vrut să fac această precizare.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, am să vă spun că aţi folosit un cuvânt "discreţionar" cu care nu sunt de acord, dar, dacă vreţi să spuneţi că dau cuvântul de pe listele pe care le am din stânga şi din dreapta, aşa cum consider eu, aţi spus corect. Aşa am să fac! Dau cuvântul cum consider eu.

Luaţi, vă rog, loc în bancă, nu v-am dat cuvântul şi nici nu vi-l mai dau acum! Ca să vă explic cum se dă cuvântul în Cameră, domnule deputat, domnul Bolcaş urmează, deşi s-a înscris mai târziu la cuvânt.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc. Vreau numai să subliniez că domnul deputat Călian a ridicat o problemă extraordinar de interesantă, pentru că şi comisia a adoptat un punct de vedere foarte corect. Alineatul 1¹ introdus este foarte corect, pentru că priveşte o situaţie de incompatibilitate.

Acum, problemele sunt două. Desigur că această situaţie de incompatibilitate se poate constata numai după constituirea comisiei, aşa cum a spus şi domnul deputat Călian, singura abilitată să constate existenţa unor contestaţii depuse la BEC. Se mai întâlneşte şi o altă situaţie, şi anume, chiar un deputat ales, dar nevalidat, care face parte din comisie, să fie contestat la comisia de validare. Este o ipoteză posibilă!

De aceea, domnule preşedinte, vă rog să solicitaţi o reformulare a acestui amendament de către comisie, dacă poate să o facă pe loc, dacă nu, mâine dimineaţă, care să cuprindă toate ipotezele de incompatibilitate. Eventual, în sensul că deputaţii, cu privire la care se constată, deci este după constituirea comisiei, existenţa unei contestaţii depuse la BEC sau pentru care s-au formulat contestaţii la Comisia de validare, se află într-o stare de incompatibilitate şi urmează să fie înlocuiţi de grupul parlamentar care i-a propus.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, eu am trecut prin această chestiune, ca şi dumneavoastră. Sigur că aveţi dreptate, dar plenul nu se mai întâlneşte. Plenul se întruneşte, alege o comisie de validare de 30 de oameni, comisia se retrage, constată că sunt 2, 3, iar plenul nu este prezent. Este greu de lucrat!

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Este adevărat că există această situaţie şi vă mulţumesc că aţi spus că am dreptate. Meseria mea este să am dreptate, ce să fac?! Problema este, însă, în felul următor: existenţa constatării unui caz de incompatibilitate în sânul membrilor comisiei provoacă automat întrunirea plenului, pentru că este vorba de realegerea unui membru în Comisia de validare.

Aşa că interpretarea este univocă şi nu necesită alt text suplimentar.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă dau cuvântul, domnule deputat. Aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Gabor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor colegi, cred că cererea de retrimitere la comisie a acestui articol nu este întemeiată.

Fac parte din Comisia de validare. Prin urmare, am o anumită experienţă, deşi, de scurtă durată, sigur. Nici un membru din Comisia de validare nu verifică dosarele din judeţul său.

Prin urmare, chiar dacă unul dintre membrii comisiei de validare este contestat, el nu verifică dosarul lui sau dosarele care provin din judeţul în care a fost ales ca deputat, ci alţi colegi din comisie verifică acest lucru.

De aceea, cred că textul articolului, aşa cum a fost el redactat, este corect şi nu este cazul să fie retrimis la comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da, domnule Bolcaş. O precizare.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Are dreptate distinsul nostru coleg. Modul de lucru al Comisiei de validare acesta este. Problema este nu că verifică dosarul. Eu aş merge pe prezumţia de bună credinţă că poate să-l verifice cu bună credinţă, dar votează. Şi aici mă interesează votul. Valabilitatea votului nu poate să fie dată de o stare de incompatibilitate.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, o să cobor şi eu la microfon. (Merge la tribună)

Mi-am dat cuvântul discreţionar, este adevărat.

Domnule deputat, aici este o chestiune pe care eu aş vrea să o discutăm un pic. Deci, dacă noi facem o comisie din 30 de oameni, colegi, după aceea, din sală, după ce toată lumea pleacă acasă, un chiţibuşar - şi există aşa ceva - face 30 de contestaţii. Toţi cei 30 sunt contestaţi.

Venim toţi de la Baia Mare, din Satu Mare, din nordul Moldovei, ne strângem toţi înapoi în sală, alegem alţi 30 de oameni, plecăm acasă şi Mitrea, ca să nu dau alt exemplu, face alte 30 de contestaţii. Şi în felul acesta parlamentarii, în perioada respectivă, dacă sunt nefericiţi cu ceea ce va da, ca majoritate şi au nevoie să tragă de timp - şi am avut în acest an această situaţie - pot folosi o asemenea procedură, ca să tragă de timp.

Acesta este motivul pentru care aveţi dreptate pe fond, dar nu cred că pe formă putem să folosim această metodă.

Şi eu aş propune să rămânem pe situaţia pe care a propus-o comisia. Dacă comisia nu-şi retrage amendamentul... Eu aş propune comisia să-şi retragă amendamentul, pentru că până la urmă, chiar dacă votează respectivul coleg, care este contestat, este un vot din 30. Şi nu văd, din moment ce contestaţia nu are la bază altceva decât voinţa unui cetăţean de a contesta, deci nu este nevoie să aibă alt dosar. Cineva depune o contestaţie care poate fi foarte bine imaginară.

Nu cred că putem să-i cerem respectivului să nu facă parte din comisie! Ne îngreunăm prea mult o procedură care mie mi se pare suficient de simplă. Şi, de aceea, eu aş propune comisia să-şi retragă amendamentul şi în acest mod nici nu vom fi în situaţia să facem drumuri de la Satu Mare la Bucureşti, de câte ori cineva va dori să conteste pe cineva, având pe fond absolută dreptate dumneavoastră, dar pe formă creăm o procedură şi uitaţi ce se întâmplă la această dezbatere. Găsim doi băieţi care ştiu sau, mă rog, două doamne care să folosească bine procedura şi ne ţine momentul validării după aceea săptămâni.

Deci, eu cred că cel mai bine ar fi să retragă acest amendament şi în felul acesta rămânem în situaţia actuală. Nu am avut probleme la constituirea celor patru parlamente până acum cu validarea.

Vă mulţumesc. (Urcă la prezidiu).

Domnule Tudose, vă rog.

Domnul Mihai Tudose:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În calitate de membru al Comisiei de validare, două mandate. Comisia de validare este aceea care mai stă o săptămână după ce plecaţi acasă, în prima zi.

A trecut prin aprobare tacită ieri o lege privind Curtea de Conturi.

Ce s-a întâmplat în ultimul timp şi o problemă constructivă la acest domeniu. La ultima validare a fost nevoie să luăm în calcul, ca o prevedere cu caracter sancţionatoriu care anula tot, descărcarea şi raportul mandatarului financiar, practic fiecare parlamentar trebuia să aibă acea descărcare prin Curtea de Conturi.

Şi ne-am trezit, Comisia de validare - sunt colegii aici - în imposibilitatea ca pe lângă cele 330 de dosare care arată destul de impresionant, să ne întrebăm de unde facem noi rost de cele 330 de declaraţii, de descărcări de gestiune, dacă doriţi aşa, de la Curtea de Conturi, pe care trebuia să le aducă, practic, fiecare parlamentar.

Am găsit soluţia la ultimul mandat, cu toţi colegii, să cerem în mod oficial Curţii de Conturi să ia grupat, pe filiale, pe judeţe şi aşa mai departe. A fost o soluţie de criză.

Poate ar trebui ca la acest articol, ori găsim o formulare la noi, dar prin Regulamentul nostru nu putem obliga Curtea de Conturi să facă ceva, dar atunci Comisia de regulament sau alt izvor de drept, ca să nu mă refer numai la domnul Bivolaru, să găsim o formulare prin care să obligăm Curtea de Conturi, ca în maxim 10 zile de la terminarea campaniei electorale, de la terminarea momentului votului, să avem aceste hârtii la Parlament. Fiindcă altfel s-ar putea să fim în imposibilitatea de a valida mandatele.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, nu suntem a discuta această problemă, chiar dacă este foarte importantă. Rog comisia să dea răspuns. Am reţinut-o pentru că ştiu prin ce am trecut şi mie mi se pare un exces, dar nu sunt eu izvor de drept, Parlamentul este cel care poate.

Domnul Moldovan.

Domnul Emil Radu Moldovan:

Foarte scurt, domnule preşedinte. Sigur că nu mai putem face amendamente, dar poate pentru viitorul Regulament ar trebui să ţinem cont şi de informarea pe care ne-a făcut-o Comisia de regulament şi avem exemplul Franţei, la care validarea mandatelor deputaţilor se face de către Consiliul Constituţional, iar în Austria, de asemenea o ţară cu o democraţie lungă, validarea mandatelor se face de către Curtea Constituţională. Oricum apreciem foarte mult Curtea Constituţională şi poate punem un arbitru neutru.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Pentru viitor am reţinut această chestiune.

Suntem în următoarea situaţie: rog comisia să ne răspundă dacă îşi menţine amendamentul admis la pct. 1, dacă este de acord cu propunerea să retragă amendamentul al doilea. Celelalte două amendamente nu au fost susţinute şi nu mai interesează punctul de vedere al comisiei, că este clar că şi-l menţine.

Pentru primul amendament nu au existat decât "c" în loc de "C". Nu cred că aveţi vreo problemă comisia.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La poziţia 5, alin. 1 de la art. 3 nu am înţeles ca să fie cumva vreo obiecţiune în legătură cu amendarea făcută de comisie, aceea de a completa Camera Deputaţilor.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Nu, n-a existat!

Domnul Ioan Bivolaru:

Şi nici n-a fost supusă dezbaterii sau chiar aprobării şi s-a trecut direct la poziţia 6, care înseamnă introducerea acestui nou alin. 1, propus de comisie. Sigur, comisia, pentru evitarea acestui conflict de interese a fost extrem de exigentă în ceea ce priveşte modul de constituire a Comisiei de validare. Aici s-au pronunţat diverse opinii şi pentru deblocarea acestei dezbateri comisia este dispusă să îşi retragă acest amendament, dar, totodată, să nu se considere ca de acum să se facă o practică în a obliga comisia să-şi retragă toate amendamentele.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Nu v-a obligat nimeni. A fost doar o poziţie la care dumneavoastră aţi răspuns.

Stimaţi colegi,

La art. 3 alin. 1 sunt două amendamente respinse care nu au fost susţinute, nu le supunem votului. Există un amendament pe care l-a făcut comisia şi pe care îl susţine la numărul curent 5 din raport.

Voturi pentru? Sunt informat de secretari că există colegi care nu sunt deputaţi şi votează sau stau în bancă. Vă rog frumos, persoanele care nu sunt deputaţi să părăsească sala de şedinţă! Vă rog frumos! E inadmisibil aşa ceva!

Vă rog, voturi pentru? Sunt foarte vigilenţi secretarii, să ştiţi! Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? 1 abţinere.

Cu 1 abţinere textul propus de comisie la art. 2 alin. 1 a fost adoptat.

Amendamentul următor de la numărul curent 6 comisia l-a retras, deci nu-l mai supun votului dumneavoastră.

Trecem la numărul curent 7, art. 3 alin. 2. Comisia ne propune un text nemodificat. Nu există amendamente respinse.

Dacă există observaţii? Nu sunt observaţii. Adoptat în unanimitate.

Am o rugăminte. Înainte de art. 4, 5 minute pauză. Am să le explic secretarilor şi liderilor de grup de ce am nevoie de această pauză.

Vă mulţumesc. Doar 5 minute.

- pauză între orele 19.08 - 19.15 -

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Rog secretarii să se prezinte. Am şi secretari.

Articolul 4, nr. crt. 8 din raport. Avem două amendamente.

Vă rog, domnule deputat Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Îmi îngăduiţi după atâtea ore de dezbateri şi ceva ce poate fi interpretată o glumă procedurală. Am vorbit despre constituirea Comisiei de validare. Dar despre revocarea membrilor ei nu vorbeşte nimeni? Cred că ar fi cazul să se facă un amendament privind revocarea sau schimbarea membrilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, eu aş comenta că această modificare de Regulament a stat atât de mult sub umbra art. 25 şi lucruri care ar fi foarte folositoare nu le avem încă, dar, de aceea nu este ultima modificare.

Vă mulţumesc de observaţie.

Articolul 4. Dacă există observaţii la propunerea pe care a făcut-o comisia, la textul comisiei? Nu există.

Voturi pentru? Vă rog să număraţi. Am un secretar lipsă? Ce s-a întâmplat? L-am pierdut pe parcurs. Vă rog număraţi în dreapta. Era lângă mine adineauri. 106 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abţineri? 70 de abţineri.

Cu 106 voturi pentru, 70 abţineri şi 4 voturi împotrivă, art. 4 alin. 1 a fost adoptat.

Articolul 4 alin. 2, nr. crt. 9 din raport. Avem un amendament admis de către comisie şi nu avem amendamente respinse.

Comisia ne propune textul de amendament admis pe care îl vedeţi în raport.

Dacă există observaţii? Intervenţii? Înţeleg că nu.

Domnul Bolcaş. Rog să vină cel de-al doilea secretar. Încep să fiu într-o situaţie...

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Amendamentul comisiei este practic de redactare. Propunerile pentru stabilirea numărului de deputaţi care revin fiecărui grup parlamentar se fac în condiţiile art. 13 de către liderii acestor grupuri.

Articolul 13 desemnează generic noţiunea de grup parlamentar. Este evident că dacă vorbim de grup parlamentar nu mai trebuie să indicăm ca necunoscătorii - am căutat un cuvânt corespunzător - şi condiţiile art. 13.

În aceste condiţii, eu cred că amendamentul comisiei este neavenit şi propun păstrarea textului iniţial.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Comisia?

Domnul Ioan Bivolaru:

Sigur că generic art. 13 este dominat de definirea grupurilor parlamentare. Dar, în esenţă, art. 13 are 5 alineate şi se referă la modul de constituire a grupurilor parlamentare şi din acest punct de vedere sigur că se prefigurează ceea ce se numeşte configuraţia iniţială politică şi aceasta prevalează în ceea ce priveşte şi constituirea acestei definiri. Deci, menţinem această trimitere la art. 13, că trebuie coroborat cu anumite prevederi din art. 13.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Am înţeles.

La nr. crt. 9 din raport comisia îşi menţine amendamentul. Domnul deputat Bolcaş a vorbit împotriva amendamentului. Domnul deputat Ovidiu Brînzan.

Domnul Ovidiu Brînzan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Trebuie să recunosc că simt lipsa fostului nostru coleg Ştefan Cazimir, care era mai bun decât mine în probleme lingvistice, însă, părerea mea este că textul la nr. crt. 9, în formula în care este redactat: "Propunerile pentru stabilirea numărului de deputaţi care revin fiecărui grup parlamentar", cred că ar trebui corectat, în sensul că: "numărului de deputaţi care revine". Numărul revine... Sunt obligat să susţin această formulă.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

E textul iniţial.

Voci din sală:

Aşa este!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Este de acord şi domnul Bogdan Olteanu, am văzut, mi-a făcut semn că este de acord cu acest "numărului de deputaţi care revine fiecăruia". Aceasta nu o mai supunem votului, este o chestiune care cred că a scăpat dactilografei.

Deci, avem următoarea situaţie, repet: nr. crt. 9 din raport, art. 4, alin. 2. Comisia a făcut o propunere. Un text care a fost corectat din punct de vedere gramatical de către plen, la propunerea domnului Ovidiu Brînzan, text care a fost contestat şi propus să nu fie adoptat de către domnul deputat Bolcaş.

Eu am să supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei, textul comisiei.

Procedură.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Este propunerea comisiei însuşită şi introdusă în raport. Amendamentul meu este de eliminare. Se supun mai întâi la vot amendamentele de eliminare.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, din nou sunt obligat să vă dau dreptate şi nu vă port pică pentru că aveţi dreptate. Vă mulţumesc mult.

Preşedintele Comisiei de regulament, domnul Bivolaru vroia să mai intervină aici. Nu mai vrea? Nu mai vrea.

Supun votului dumneavoastră propunerea de eliminare a textului comisiei, pe care a făcut-o domnul deputat Bolcaş.

Cine este pentru propunerea domnului Bolcaş? Vă rog să număraţi. 74 voturi pentru.

Împotrivă? 95 împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

Vreţi să interveniţi?

Domnul Márton Arpád Francisc:

Trebuie să explic votul, domnule preşedinte.

Colegii deputaţi din U.D.M.R. care au fost în jurul meu ne-am abţinut, pentru că am constatat următoarea stare de fapt: la pct. 9 a fost un amendament care s-a propus a fi eliminat, propus de Grupul parlamentar P.S.D., iar eliminarea a votat-o Grupul parlamentar P.S.D. Şi, în consecinţă, noi n-am dorit să intervenim la această dispută în interiorul tocmai a celor care au propus, pentru că am observat că şi cei care au propus acest amendament au votat pentru eliminare.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, ca să fiţi corect până la capăt, ar trebui să spuneţi că eu am votat împotriva eliminării.

Domnul Hrebenciuc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Îmi dau seama că domnul Arpád are dreptate, îi mulţumesc că ne-a atras atenţia. Avem nevoie de o pauză de consultări, să ne punem de acord, astfel încât cer o oră pauză de consultări.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă rog luaţi loc. N-am dat încă pauză de consultări. Vă rog, luaţi loc. Am să dau pauza pe care domnul Hrebenciuc a cerut-o de 30 de minute, nu de o oră, peste 10 minute. Până atunci vreau să termin... Sunt în mijlocul unui subiect pe care eu consider că pot să-l termin astăzi.

Vă mulţumesc.

Am să supun la vot dumneavoastră textul comisiei, după ce eliminarea a fost refuzată de către plen.

Cine este pentru textul comisiei?

Voturi pentru? Să mă număraţi şi pe mine pentru. 111 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă rog, faceţi linişte în partea dreaptă a sălii. Mă obligaţi să suspend şedinţa, că faceţi gălăgie. 20 de voturi împotrivă.

Abţineri? 11 abţineri.

Cu 111 voturi pentru, 20 împotrivă, 11 abţineri amendamentul comisiei a fost adoptat.

Domnule deputat Bolcaş, aveţi microfonul.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Explicaţia votului dată şi pentru colegii noştri din Grupul U.D.M.R.

Nu este nici o problemă. N-aţi mizat pe capacitatea mea de a convinge oamenii despre anumite adevăruri şi acum eu le mulţumesc celor care au înţeles că se poate discuta şi se poate reveni pentru o problemă serioasă.

Nu este nici o problemă, aşa cum nu este nici o problemă că acest amendament de eliminare a căzut.

Vă mulţumesc pentru votul dumneavoastră.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Mihai Tudose.

Domnul Mihai Tudose:

Domnule preşedinte, îmi explic votul. M-am abţinut fiindcă n-aţi procedat corect. Este prima dată când se cere o pauză de consultări şi nu o oferiţi atunci când este cerută, ci continuaţi votul peste propunere.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, aveţi dreptate. Suntem într-o situaţie delicată şi dificilă şi trebuie să acţionez ca atare. Consider că ceea ce mi-aţi spus dumneavoastră acum este o solicitare de explicaţie din partea preşedintelui de şedinţă.

Niciodată nu am dat o pauză mai mare de 30 de minute şi intenţionez să fac acest lucru şi astăzi. Este 19,20, cum credeţi că vor lua colegii dacă dau acum o pauză de 30 de minute şi îi chem la 8 fără 10, ca să mai purtăm zece minute discuţii de procedură?

N-am dat niciodată mai mult de 30 de minute şi nu am să-mi încalc acest obicei nici astăzi, la 19,30, am să vă dau pauza de consultare. Un respect şi pentru cei care nu vor să se mai consulte astăzi şi care mi-au cerut neoficial o pauză de consultare şi care acum zâmbesc în partea dreaptă a sălii.

Deci, am încercat să împac şi cutuma parlamentară, care îmi cere să dau pauză de consultări, şi nici să nu pun colegii care nu vor să se consulte într-o situaţie mai delicată.

Nr. crt. 10 art. 4 par. 3. Avem următoarea situaţie, un text pe care comisia l-a acceptat, nu avem amendamente respinse.

Doamna Vasilescu mi-a cerut cuvântul, vă rog.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Domnule preşedinte,

Cred că am făcut o greşeală noi, comisia, cred că trebuia totuşi să mergem pe varianta iniţială, cu "preşedintele de vârstă" în loc de "preşedintele de şedinţă". Şi, mai ales, s-a strecurat aici un cuvânt, şi anume "preşedintele de şedinţă ales". Or, este clar că decanul de vârstă nu se alege în Camera Deputaţilor, ci este practic desemnat, fiind decanul de vârstă.

De aceea, aş propune totuşi să revenim la varianta iniţială.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da, sigur că trebuie corelat, dar doamna deputat a făcut o propunere mai largă, trecerea la varianta iniţială e propunerea doamnei deputat.

Sigur, avem două soluţii: să corelăm art. 4 alin. 3 cu varianta iniţială sau să trecem, diferenţa este mai mare între cele două texte.

Domnul Hrebenciuc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule preşedinte,

Pentru că este totuşi vorba de un amendament admis şi, culmea, că sunt şi iniţiator la el, dar, atâta timp cât aţi returnat art. 2 la comisie, pentru a se reveni la formula "preşedinte de vârstă", vizavi de "preşedinte de şedinţă", s-a spus de la bun început că în textul regulamentului mai există, formularea "preşedinte de vârstă" a fost înlocuită cu "preşedinte de şedinţă". Şi în articolele următoare mai există această chestiune.

Eu vă propun ca, până mâine dimineaţă n-au să poată cei de la Comisia de regulament, să se facă această înlocuire peste tot. Pentru că, dacă ajungem la sintagma "preşedinte de vârstă", revenim la ea, peste tot trebuie făcută această înlocuire.

Bineînţeles, la asta se mai adaugă şi chestiunea cu "ales", care este de cu totul altă natură.

Deci, atunci, comisia este obligată să se uite peste tot, să înlocuiască această sintagmă, ca să nu mai revenim la ea, că, altfel, e pierdere de timp.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, aveţi dreptate, dar asta se face de obicei în timpul procesului legislativ, dacă la un articol se face o modificare, după aceea, când se ajunge la fiecare articol unde ea intervine, se intervine din sală şi se face această modificare.

Ceea ce am reţinut însă şi mi se pare important este aceea că art. 2 nu a fost votat şi nu ştim dacă am înlocuit "preşedintele de vârstă" cu cel "de şedinţă".

Sigur, am reţinut propunerea cu "ales", care este inutil introdusă aici, dar asta se întâmplă când lucrezi sub presiune şi a fost foarte puţină vreme pentru comisie, doar două luni de zile, în loc de trei, câte se propuseseră iniţial.

Şi, de aceea, cred că art. 4, la alin. 3, îl vom amâna pentru după ce vom discuta art. 2.

Aveţi o problemă, domnule Moldovan? Vă rog.

Voci din sală:

Procedură!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Procedură în mod cert, pentru că aseară am amânat, nu mai poate să...

Domnul Radu Emil Moldovan:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Eu cred că domnul preşedinte ar trebui să fie mai îngăduitor cu Comisia de regulament, vedem că suntem la primele articole şi constatăm că s-au făcut foarte multe greşeli. Dumneavoastră le mai daţi o sarcină, să nu doarmă în noaptea asta şi până mâine dimineaţă, la 9,00, să vă aducă rezolvat art. 2, pe care l-aţi trimis la comisie.

V-aş ruga să fiţi mai îngăduitori şi să le prelungiţi acest termen, pentru că am constatat foarte multe greşeli chiar acum, la început, ce o să se întâmple în continuare, dacă nu îi lăsaţi şi pe ei să se odihnească? Deci, v-aş ruga să reveniţi asupra deciziei dumneavoastră şi să le lungiţi termenul pentru discutarea acestor articole. Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, totdeauna când apar anumite propuneri fac efortul să le iau în serios... Şi acum fac efortul...

Domnul Radu Emil Moldovan:

Foarte serios am făcut-o...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

De aceea, cred că şi jumătatea de oră care am să o dau, pentru comisie este importantă, că se vor uita peste art. 2 şi vor reuşi să-l rezolve. Restul, mai vedem.

Domnul deputat Brînzan.

Vă dau, domnule preşedinte, cuvântul.

Domnul Ovidiu Brînzan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am un amendament de corelare lingvistică, pe care am dorit să-l discutăm acum, pentru că el este valabil indiferent de varianta finală pe care o va adopta plenul la acest articol. Că va fi "preşedinte de şedinţă", "preşedinte de vârstă", problema este următoarea, că acest preşedinte, indiferent de care este, el "prezintă Camerei aceste propuneri în ordinea mărimii grupurilor parlamentare".

Întrucât mie nu-mi sună deloc bine româneşte acest cuvânt, această formulare, este cam ca şi cu "amendamentele orale", unde formularea respectivă era supusă unor interpretări răuvoitoare, eu aş propune ca această reformulare să se reformuleze în felul următor: "Preşedintele de vârstă prezintă Camerei aceaste propuneri în ordinea descrescătoare a numărului de membri ai grupurilor parlamentare". Şi, după aceea, textul curge în funcţie de varianta care va fi adoptată pe viitor de către Cameră.

Deci: "În ordinea descrescătoare a numărului de membri ai grupurilor parlamentare". Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Am reţinut, domnule deputat. Iar în momentul în care vom discuta acest articol, deci, mâine, după ce vom discuta art. 2, vom repune în discuţie propunerea de reformulare a dumneavoastră, aceasta este o propunere de reformulare.

Stimaţi colegi,

Am să dau acum pauza cerută de Grupul parlamentar al PSD. Am să rog comisia ca în această...

A, vroiaţi acum să interveniţi? Acum. Preşedintele comisiei vrea acum.

Aveţi cuvântul, domnule Bivolaru.

Domnul Ioan Bivolaru:

Păi, nu putem să nu folosim mingea aruncată la fileu. Într-adevăr, rugămintea ar fi, nu la ora 9,00 să vă dăm acest raport pentru dezbatere, că nici nu are cine să-l scrie până la ora 9,00, daţi-ne măcar ora 11,00 sau 10,30.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

O.K. Ora 11,00 şi vom continua cu restul articolelor, sunt de acord cu propunerea comisiei.

Deci, mâine dimineaţă vom relua cu nr. crt. 11. Avem amânate nr. crt. 2, 3, 4 şi 10.

Pauză de consultare. Oricum, ne vedem mâine, la ora 9,00.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,30.