Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of October 10, 2005
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.147/2005
Video - Flash & IOS
| You are here:: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of October 10, 2005 |
Sittings of the Chamber of Deputies of October 10, 2005
|
Şedinţa a început la ora 16,35. Lucrările au fost conduse de domnul Dan Radu Ruşanu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Gelil Eserghep şi Gheorghe Albu, secretari. |
|
||||
|
|
Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că, din totalul celor 331 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 236, fiind absenţi 95, din care participă la alte acţiuni parlamentare un număr de 14 deputaţi. Intrăm în ordinea de zi. Vă prezint informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente. La Biroul permanent al Camerei Deputaţilor au fost înregistrate următoarele iniţiative legislative: 1. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului european asupra transmiterii cererilor de asistenţă judiciară, adoptat la Strasbourg la 27 ianuarie 1977, primit de la Guvern. Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru aviz, Comisia pentru politică externă. Termen de depunere a raportului: 13 octombrie 2005. Cameră decizională: Senatul. În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. 2. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.134/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.43/2002 privind Parchetul Naţional Anticorupţie, primit de la Guvern. Au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Termen de depunere a raportului: 13 octombrie 2005 Cameră decizională: Senatul. În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut înprocedură de urgenţă. 3. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, iniţiată de domnii deputaţi Eugen Nicolăescu, Rareş Mănescu, Mihăiţă Calimente, membri ai Grupului parlamentar al P.N.L. Au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru muncă şi protecţie socială; Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 20 octombrie 2005 Cameră decizională: Senatul. 4. Propunerea legislativă privind "Legea Curţii de Conturi", iniţiată de domnii deputaţi Eugen Nicolăescu, Dan Radu Ruşanu, Petre Ungureanu, membri ai Grupului parlamentar al P.N.L., doamna deputat Graţiela Iordache, membră a Grupului parlamentar al P.C., domnul deputat Erdei István, membru al Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul deputat Merka Adrian-Miroslav, membru al Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul deputat Ovidenie Costel, fără apartenenţă la grup parlamentar. Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize:Comisia pentru muncă şi protecţie socială; Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi Termen de depunere a raportului: 20 octombrie 2005 Cameră decizională: Senatul 5. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali, iniţiată de domnii deputaţi Relu Fenechiu, Dan Ştefan Motreanu, membri ai Grupului parlamentar al P.N.L. Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi Termen de depunere a raportului: 20 octombrie 2005 Cameră decizională: Senatul. 6. Proiectul de Lege privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general, adoptat de Senat în şedinţa din data de 3 octombrie 2005. Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize: Comisia pentru industrii şi servicii; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 13octombrie 2005 Cameră decizională: Camera Deputaţilor În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. 7. Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.29/1997 privind Codul aerian, adoptat de Senat în şedinţa din data de 6 octombrie 2005. Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 13 octombrie 2005 Cameră decizională: Camera Deputaţilor. În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. 8. Proiectul de Lege privind "Legea energiei termice", adoptat de Senat în şedinţa din data de 6 octombrie 2005. Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 13 octombrie 2005. Cameră decizională: Camera Deputaţilor. În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. 9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.125/2005 privind acordarea unui sprijin direct al statului producătorilor agricoli care deţin şi/sau exploatează plantaţii viticole cu soiuri nobile, adoptat de Senat în şedinţa din data de 4 octombrie 2005. Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru avize:Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 13 octombrie 2005 Cameră decizională: Camera Deputaţilor În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. 10. Proiectul de Lege pentru modificarea art.18 din Legea nr.300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice şi a asociaţiilor familiale care desfăşoară activităţi economice în mod independent, adoptat de Senat în şedinţa din data de 4 octombrie 2005. Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; Comisia pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 27 octombrie 2005 Cameră decizională: Camera Deputaţilor. 11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.36/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.82/2000 privind autorizarea operatorilor economici care desfăşoară activităţi de reparaţii, de reglare, de modificări constructive, de reconstrucţie a vehiculelor rutiere, precum şi de dezmembrare a vehiculelor uzate, adoptat de Senat în şedinţa din data de 4 octombrie 2005. Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 27 octombrie 2005 Cameră decizională: Camera Deputaţilor. 12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.38/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.83/2003 privind aprobarea posturilor de inspecţie la frontieră organizate în punctele de trecere a frontierei stabilite pentru importul, exportul şi tranzitul tipurilor de mărfuri supuse controalelor veterinare, precum şi condiţiile de aprobare a posturilor de inspecţie la frontieră responsabile pentru controalele veterinare ale animalelor vii şi produselor provenind din ţările terţe, adoptat de Senat în şedinţa din data de 4 octombrie 2005. Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru avize: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 27 octombrie 2005. Cameră decizională: Camera Deputaţilor 13. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.41/2005 privind reglementarea unor măsuri financiare, adoptat de Senat în şedinţa din data de 5 octombrie 2005. Au fost sesizate, următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize: Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 27 octombrie 2005. Cameră decizională: Camera Deputaţilor 14. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.46/2005 privind accelerarea absorbţiei fondurilor SAPARD prin garantarea creditelor de cofinanţare cu activele achiziţionate în cadrul proiectelor SAPARD, adoptat de Senat în şedinţa din data de 4 octombrie 2005. Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 27 octombrie 2005 Cameră decizională: Camera Deputaţilor 15. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.51/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.14/2003 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap, adoptat de Senat în şedinţa din data de 4 octombrie 2005. Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia pentru sănătate şi familie; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 27 octombrie 2005 Cameră decizională: Camera Deputaţilor 16. Propunerea legislativă pentru completarea articolului 160 din Legea nr.19 din 17 martie 2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, iniţiată de domnii deputaţi Uioreanu Horia Dorin, Miuţescu Adrian, membri ai Grupului parlamentar al P.N.L., respinsă de Senat în şedinţa din data de 3 octombrie 2005. A fost sesizată, în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi Termen de depunere a raportului: 27 octombrie 2005 Cameră decizională: Camera Deputaţilor 17. Propunerea legislativă privind indexarea tuturor pensiilor cu indicele de creştere a preţurilor astfel încât să fie acoperită 100% creşterea preţurilor în perioada 2005 - 2008, începând cu luna următoare celei în care au crescut preţurile, iniţiată de un număr de 14 senatori, membri ai Grupului parlamentar al P.R.M., respinsă de Senat în şedinţa din data de 3 octombrie 2005. A fost sesizată, în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 27 octombrie 2005 Cameră decizională: Camera Deputaţilor 18. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea alin.3 al articolului 53 al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.150/2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.93/2004 şi aprobată prin Legea nr.583/2004, iniţiată de domnul deputat Kerekes Károly, membru al Grupului parlamentar al U.D.M.R., respinsă de Senat în şedinţa din data de 6 octombrie 2005. Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru sănătate şi familie; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 27 octombrie 2005 Cameră decizională: Camera Deputaţilor 19. Propunerea legislativă privind modificarea Legii fondului funciar nr.18/1991, republicată, iniţiată de domnul deputat Valeriu Tabără, membru al Grupului parlamentar al P.D., respinsă de Senat în şedinţa din data de 6 octombrie 2005. Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru avize: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 27 octombrie 2005 Cameră decizională: Camera Deputaţilor 20. Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 şi ale Legii nr.169/1997, iniţiată de domnii deputaţi Ioan Oltean, Augustin Zegrean, Daniel Buda, Mircea Man, membri ai Grupului parlamentar al P.D., respinsă de Senat în şedinţa din data de 6 octombrie 2005. Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru avize: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 27 octombrie 2005 Cameră decizională: Camera Deputaţilor 21. Propunerea legislativă pentru modificarea art.1, 2, 3 şi 4 din Legea nr.309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950 - 1961, iniţiată de domnii deputaţi Titu Nicolae Gheorghiof, Florin Aurelian Popescu, membri ai Grupului parlamentar al P.N.L., respinsă de Senat în şedinţa din data de 6 octombrie 2005. Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 27 octombrie 2005 Cameră decizională: Camera Deputaţilor 22. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.136/2005 pentru ratificarea Protocolului Adiţional, semnat la Bucureşti la 13 septembrie 2005, la Convenţia între Ministerul Administraţiei şi Internelor din România şi Ministerul Afacerilor Externe din Republica Franceză privind condiţiile de funcţionare a Cursului Internaţional al Şcolii de Aplicaţie pentru Ofiţeri "Mihai Viteazul" a Jandarmeriei Române, semnată la Bucureşti la 11 iulie 2003, şi a Protocolului Adiţional, semnat la Bucureşti la 13 septembrie 2005, la Convenţia de finanţare între Ministerul Administraţiei şi Internelor din România şi Ministerul Afacerilor Externe din Republica Franceză privind participarea Părţii franceze la finanţarea întreţinerii stagiarilor de la Cursul Internaţional al Şcolii de Aplicaţie pentru Ofiţeri "Mihai Viteazul" a Jandarmeriei Române, semnată la Bucureşti, la 11 iulie 2003 primit de la Guvern. Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; pentru avize: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia pentru politică externă; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 13 octombrie 2005 Cameră decizională: Senatul În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. |
|||||
|
|
|
În conformitate cu prevederile art.15 alineatele 2 şi 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, s-a depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii. |
|
|||
|
|
|
În continuare, în conducerea Grupul parlamentar al PRM s-a făcut o schimbare. Din partea Grupul parlamentar al PRM, vă rog frumos. |
|
|||
|
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Doresc să vă aduc la cunoştinţă o modificare intervenită în conducerea Grupului parlamentar al PRM. Începând cu data de astăzi, 10 octombrie, lider al Grupul parlamentar al PRM a fost ales domnul Ion Mînzînă, deputat de Argeş. (Aplauze din partea opoziţiei.) Vă mulţumesc pentru aplauze, cu o completare, în locul domnului deputat Petre Popeangă, care este europarlamentar şi îşi continuă mandatul acolo. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule coleg. Continuăm cu dezbaterea iniţiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi pentru şedinţa de astăzi. Doamna deputat, vă rog. |
|||||
|
|
Doamna Graţiela Denisa Iordache: Bună ziua! Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Grupul parlamentar al Partidului Conservator consideră drept o prioritate absolută discutarea legilor necesare procesului de integrare europeană. (Aplauze din partea Grupul parlamentar al PSD.) În acest context solicităm ca, pe durata dezbaterilor vizând legile integrării europene, doamna ministru Anca Boagiu să fie prezentă în plenul Camerei Deputaţilor. (Aplauze din sală.) Considerăm acest lucru necesar deoarece cunoştinţele, informaţiile şi potenţialele intervenţii ale dânsei sunt absolut vitale pentru dezbaterea rapidă şi eficientă a legilor cu caracter european şi, în consecinţă, pentru finalizarea cu succes a procesului de integrare europeană a României. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
|||||
|
|
Mulţumesc. Domnul deputat Ponta. |
|||||
|
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Apreciem poziţia Grupului conservator. Din păcate, trebuie, ca membru al Biroului permanent, trebuie să o informez pe colega noastră că, la solicitarea şi a altor grupuri reprezentate în Parlament, doamna ministru ne-a răspuns că este prea ocupată ca să vină în Parlament. Trebuie să plece din ţară. Deci, când va avea dânsa timp, vom discuta legile integrării. Probabil că duminica, în conferinţele de presă de la televizor. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Dacă mai sunt alte intervenţii? Domnul deputat Cristian Rădulescu. Vă rog. |
|||||
|
|
Pentru corectitudinea situaţiei, doamna ministru nu a informat că este prea ocupată, ci a informat, pur şi simplu, că astăzi, la ora 15,00, pleacă din ţară. Astăzi şi mâine nu este aici şi, deşi ar fi dorit să participe, nu poate. Pe de altă parte, dacă, într-adevăr, toţi cei care sunteţi aici ţineţi, cum afirmaţi, la dezbaterea cu celeritate şi cu prioritate a legilor integrării europene, putem să folosim numai prevederile regulamentului, care arată că un membru al Guvernului trebuie să fie aici la dezbaterea legilor. Practic, nu putem să blocăm până când dânsa, care a fost anunţată numai cu câteva minute înainte, va reveni în ţară. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Domnul deputat Hunor, din partea Grupul parlamentar al UDMR. |
|||||
|
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În Biroul permanent, într-adevăr, eu am propus să fie invitată doamna ministru în momentul în care noi dezbatem aceste proiecte importante. Eu cred că şi doamna ministru este... aşa cum şi noi toţi suntem preocupaţi de integrarea României în Uniunea Europeană. eu am înţeles că doamna ministru este plecată în misiune oficială, pleacă chiar la Bruxelles. În aceste condiţii, putem accepta o absenţă motivată. Eu nu insist, de data asta, şi nu insist să amânăm aceste proiecte. Trebuie să mergem înainte. Sunt convins că doamna ministru va găsi modalitatea să fie prezentă aici, săptămâna viitoare sau cu alte ocazii, când vom dezbate proiecte importante privind integrarea în Uniunea Europeană. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul deputat Crin Antonescu, pe procedură. (Adresându-se domnului Victor Ponta.) O singură dată, domnule coleg, vă rog frumos. |
|||||
|
|
Domnul George Crin Laurenţiu Antonescu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În Comitetul ordinii de zi am susţinut, în numele Grupului liberal, propunerea colegului nostru de la UDMR. Şi, asemeni domniei sale, şi noi suntem gata să înţelegem situaţia oficială în care se află doamna ministru şi, ca atare, să acceptăm să dezbatem acele proiecte de lege care sunt necesare, chiar şi în absenţa domniei sale. Aş vrea însă să fac două precizări care se leagă de o recentă declaraţie a doamnei ministru:
Vă mulţumesc. (Aplauze din partea Puterii.) |
|||||
|
|
Mulţumesc. Domnule Ponta, deci, din partea grupurilor parlamentare, din partea fiecărui grup, am avut un singur reprezentant. Vă mulţumesc, nu pot să vă mai dau cuvântul. Pe procedură, o singură dată aţi vorbit. |
|||||
|
|
Nu aveţi voie, îmi pare rău. |
|||||
|
|
Un singur om, nu v-a rostit numele, nu nimic, vă rog foarte mult. |
|||||
|
|
Îmi pare rău. Dumneavoastră nu puteţi să schimbaţi Regulamentul. L-aţi mai schimbat când aţi mai condus şedinţele. O intervenţie pe procedură nu puteţi să mi-o refuzaţi. |
|||||
|
|
Domnule Ponta, indisciplinat aţi fost tot timpul. Vă rog eu frumos. Dacă alt coleg din partea Grupul parlamentar al PSD vrea să ia cuvântul, sigur că dumneavoastră aveţi antecedente. |
|||||
|
|
Trebuie să-mi daţi cuvântul pe procedură. Şi dumneavoastră aveţi antecedente de preşedinte de şedinţă care nu respectă Regulamentul. Din punctul acesta de vedere... |
|||||
|
|
Domnule Ponta, deci aţi luat cuvântul o dată pe procedură, n-a intervenit nimic de când aţi luat cuvântul până acum, n-a intervenit nimic deosebit. Vă rog foarte mult. |
|||||
|
|
A intervenit domnul Rădulescu şi vreau să fac o precizare. |
|||||
|
|
Ce aţi avut de spus, aţi spus. Dacă alt coleg din partea PSD-ului vrea să ia cuvântul pe procedură. Domnul deputat Nicolicea. |
|||||
|
|
Nu, eu voiam să vă întreb, că dumneavoastră aţi făcut o afirmaţie că aici s-ar afla un membru al Guvernului. Arătaţi-ni-l şi nouă pe membrul Guvernului. |
|||||
|
|
Eu nu am făcut nici o precizare. Domnul Nicolicea, vă rog. |
|||||
|
|
O chestiune de procedură. Domnul Ponta nu a vorbit din partea Grupului parlamentar al PSD, a vorbit în calitate de membru în Biroul permanent. Deci, în calitate de membru al Grupului parlamentar al PSD putea să ia cuvântul din nou. Dar, oricum, ca să nu mai intervină dânsul, că văd că-l simpatizaţi, Grupul nostru, al PSD-ului, votează legile integrării chiar în lipsa doamnei Boagiu, poate chiar mai bine să lipsească, şi nu ne amestecăm în meciurile interne din cadrul Coaliţiei. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule coleg, şi-mi face plăcere să constat această armonie în cadrul Parlamentului vizavi de legile integrării. |
|||||
|
|
|
Trecem la dezbatere pe ordinea de zi. Proiectul de hotărâre privind bugetul Camerei Deputaţilor pentru anul 2006. Domnul preşedinte Mihai Tănăsescu. |
|
|||
|
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, V-aş face propunerea ca acest punct de pe ordinea de zi să-l discutăm mâine, ca urmare a unor probleme care au apărut pe parcursul discuţiilor, şi cu rugămintea să fiţi de acord ca, în cursul zilei de mâine, să aprobăm această hotărâre. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Vă supun la vot propunerea făcută de domnul preşedinte Mihai Tănăsescu. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? O abţinere. Cu o abţinere şi restul pentru, nici un vot împotrivă s-a aprobat propunerea făcută de domnul deputat Mihai Tănăsescu. |
|||||
|
|
|
Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale; procedură de urgenţă. Din partea Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare, domnul preşedinte Mihai Tănăsescu pentru a propune timpii de discuţii. Domnul Tudose, mă scuzaţi. |
|
|||
|
|
Mulţumesc. Dacă vreţi să vorbesc eu, bine, dacă nu, vine din nou domnul preşedinte Mihai Tănăsescu. Propunem 10 minute dezbateri generale, câte un minut pentru fiecare articol. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule Mihai Tudose. Dacă sunteţi de acord cu timpii propuşi de domnul preşedinte? Voturi pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Din partea iniţiatorului. |
|||||
|
|
Doamna Kibedi Katalin Barbara (secretar de stat, Ministerul Justiţiei): Mulţumesc, domnule preşedinte. Distinşi deputaţi, Prezentul proiect de act normativ se înscrie în şirul celor menite să armonizeze legislaţia internă cu cea comunitară. Ea răspunde unor directive care datează încă din 1976 dar bineînţeles că are suficiente argumente de ordin practic şi intern, reclamate de un mediu de afaceri sănătos pentru a proteja interesele acţionarilor, ale creditorilor, ale celor implicaţi în aceste afaceri. Din acest punct de vedere subliniez trei aspecte care trebuie reţinute, şi anume necesitatea majorării capitalului social al societăţilor comerciale la suma de 25.000 de euro, bineînţeles cu fixarea unui termen în care este posibilă îndeplinirea acestei obligaţii, şi anume de un an, care, după amendamente, s-a fixat de la data intrării în vigoare a legii. În măsura în care nu este respectată această obligaţie era firesc să se prevadă şi sancţiunea acesteia, nerespectării acestei obligaţii, respectiv dizolvarea societăţii, şi să se instituie procedura care să asigure celeritate şi să garanteze interesele creditorilor, dar să nu lase nici garanţiile procesuale ale părţilor implicate, de o parte. Cam aceasta este esenţa actului normativ supus votului dumneavoastră. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Da, mulţumim şi noi. Din partea grupurilor parlamentare dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Dacă nu, îl rog pe domnul preşedinte Tudose să prezinte raportul comisiei. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Este vorba despre un raport comun al Comisiei pentru politică economică, împreună cu Comisia juridică. În conformitate cu prevederile art. 89 şi 108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă cu proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale. Suntem a doua Cameră sesizată. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat acest proiect în şedinţa din 23 septembrie 2005. Consiliul legislativ a avizat favorabil, precum şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci. Obiectul de reglementare vi l-a prezentat iniţiatorul. Potrivit reglementărilor Regulamentului Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege a fost examinat în şedinţă comună de către membrii celor două comisii în data de 29 septembrie 2005. Raportul comun al celor două comisii a fost adoptat cu unanimitatea voturilor celor prezenţi. În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, cu amendamentele admise, care sunt redate în Anexa 1, precum şi - vă supunem atenţiei - amendamentele respinse, ce sunt redate în Anexa nr. 2 la prezentul Raport comun. În raport de obiectul şi conţinutul său, ce vizează modificarea unei legi organice, proiectul de lege face parte şi el, de asemenea, din categoria legilor organice. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Trecem la dezbaterea pe articole. Titlul legii, nemodificat. Dacă sunt observaţii? Adoptat. Art. 1, nemodificat. Dacă sunt observaţii? Adoptat. Art. 10 alin. 1, nemodificat. Dacă sunt observaţii? Adoptat. Art. 237 textul Senatului, nemodificat. Dacă sunt observaţii? Adoptat. La art. 237, după alin. 6 se introduc patru alineate noi: 7, 8, 9 şi 10. Dacă faţă de amendamentul acceptat de comisie sunt observaţii? Adoptat. Art. 239 se abrogă. Dacă sunt observaţii? Vă rog, la art.237. |
|||||
|
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, La art. 237 alin. 10, propunem amendamentul: "bunurile rămase din patrimoniu persoanei juridice radiate din Registrul comerţului în condiţiile alin. 8 şi 9 revin acţionarilor. Acest drept se prescrie în termen de şase luni de la comunicarea încheierii de radiere". Ca argumentare, aş vrea să spună că încheierea de radiere a persoanei juridice din Registrul comerţului este certificatul de deces al acesteia. Declararea bunurilor ca bunuri abandonate, fără trecerea unui termen în care foştii acţionari să poată prelua drepturile acestei societăţi, este nelegală şi neconstituţională. Or, trecerea patrimoniului persoanei juridice radiate în proprietatea statului ca bunuri abandonate înseamnă, de fapt, confiscarea unor bunuri asupra cărora statul nu are nici un drept. În cazul în care există creanţe nestinse de către persoana juridică acestea pot fi urmărite oricum, doar până în momentul radierii acesteia din Registrul comerţului, ulterior acestui moment neavând debitor. Rugămintea mea este să susţinem acest amendament pentru că sunt nişte bunuri pe care de fapt acţionarii trebuie să le recupereze. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Din partea comisiei, domnul deputat Tudose. |
|||||
|
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Întâi, în primul rând, în calitate de autor al unui amendament la acest articol, şi în urma discuţiilor cu membrii celor două comisii, acceptăm şi amendamentul oral făcut de colega noastră care vine, practic, în completarea acestui amendament care a fost admis în unanimitate de comisie. În consecinţă, suntem de acord cu noua formulare a acestui amendament. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Cine este de acord cu amendamentul propus, susţinut de comisie? Voturi pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? O abţinere. Adoptat cu o abţinere şi restul voturi pentru. Art.293 se abrogă. Dacă sunt observaţii. Adoptat. Art.II, nemodificat. Dacă sunt observaţii. Adoptat. Art.III, nemodificat. Vă rog. |
|||||
|
|
Domnul Valeriu Alexandru Ungureanu: Domnule preşedinte, cred că pentru o corectitudine şi o simetrie în text, ajungem la "majorarea capitalului social la limita legală de 25.000 euro, în echivalent lei". Pentru a păstra similitudinea de la începutul textului. |
|||||
|
|
Din partea comisiei. |
|||||
|
|
Domnule preşedinte, în rest, n-am mai discutat despre asemenea gen de amendamente, ce v-am propus ca amendamente admise sunt admise, restul, ne menţinem punctul de vedere. |
|||||
|
|
Cine este pentru amendamentul propus, acceptat de comisie? Voturi pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Lege organică. Vot final, mâine. |
|||||
|
|
|
Proiectul de Lege privind instituirea sistemului de certificate de import şi de export pentru produsele agricole. Din partea Comisiei de agricultură. Domnul deputat Tabără. |
|
|||
|
|
Este procedură de urgenţă. Vă propun zece minute şi câte un minut pentru fiecare articol. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule deputat. Dacă sunteţi de acord cu timpii propuşi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitate, s-au adoptat timpii. Din partea iniţiatorului. |
|||||
|
|
Domnul Flaviu Lazin (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale): Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Prezenta lege transpune simplificat regulamentul Comisiei Europene nr.2220 din 1985 şi secţiunea a IV-a a Regulamentului Comisiei Europene nr.1291/2000 de stabilire a normelor comune de aplicare a sistemului de certificate de import şi export. În fapt, propunând pentru anul 2006 operatorilor economici români care realizează activităţi de import şi export, un exerciţiu pentru un număr limitat de produse care să creeze o anumită obişnuinţă de folosire a acestor mecanisme care vor deveni obligatorii de la 1 ianuarie 2007. Iniţiatorul susţine textul proiectului de lege aşa cum a fost el amendat în şedinţa comună a Comisiei de agricultură şi a Comisiei de industrii şi servicii şi vă rog să-mi permiteţi, domnule preşedinte, cu această ocazie, să mulţumesc tuturor membrilor celor două comisii pentru modul eficient şi util în care au ajutat iniţiatorul la îmbunătăţirea textului propus în forma sa iniţială. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Din partea grupurilor parlamentare dacă doreşte cineva să ia cuvântul. Vă rog, domnule deputat. |
|||||
|
|
Domnule preşedinte, Domnilor colegi, Grupul P.S.D. va susţine acest act, având în vedere perspectiva integrării noastre în Uniunea Europeană, dar ceea ce considerăm noi că este mai important este ce importăm şi cât importăm. Cu ceea ce nu suntem de acord şi nu suntem de acord cu ceea ce se întâmplă la această dată pe piaţa agricolă românească, nu este posibil la această dată să se facă importuri masive de grâu şi de făină, din moment ce ministrul agriculturii spune că în ţara românească în acest an s-au produs 7,3 milioane de tone de grâu. Ştiţi dumneavoastră că la această dată toată piaţa grâului este blocată, iar oamenii n-au cu ce să însămânţeze. Am rămas surprins când în data de 3, la nivelul ministerului agriculturii era semănat doar 3% din suprafaţa de grâu ce trebuie semănată la această dată. Domnilor, trebuie să ştim şi-mi pare rău că, colegi de-ai mei care sunt foarte mari profesionişti, chiar dacă sunt de la Alianţă, trebuie să le explice celor de la Ministerul Agriculturii ce înseamnă a nu însămânţa în perioada optimă. Ne apropiem de sfârşitul perioadei optime de însămânţat în ţara românească, iar la această dată, din cauză că se importă şi oamenii n-au bani cu ce să însămânţeze grâu, datorită pieţei care a fost bulversată prin aceste licenţe de import care se dau masiv pentru grâu şi pentru făină. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Dacă din partea grupurilor parlamentare mai doreşte cineva. Vă rog. |
|||||
|
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Mă numesc Andrian Mihei Sirojea, reprezint Grupul parlamentar al Partidului Conservator. Sunt unul din cei care am susţinut întoarcerea acestui proiect de lege la comisie, am participat la discuţie în cele două comisii reunite, consider că este un proiect, aşa cum şi colega noastră, Anca Boagiu cerea, pentru integrare, este o lege care vine în sprijinul României de a se integra şi de a alinia practica în importul şi exportul de produse agricole. Partidul Conservator va susţine sub formă amendată în cele două comisii. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Vă rog. |
|||||
|
|
Marian Hoinaru, din partea Grupului P.N.L. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Observ că de fiecare dată când avem sau cel puţin Grupul P.S.D. şi-a făcut obişnuinţă, de câte ori avem un proiect de lege care intră în dezbatere, trebuie să mai facă o declaraţie politică în loc să se refere la proiectul de lege respectiv. Acest proiect de lege referitor la instituirea sistemului de certificare pentru import şi export pentru produsele agricole, este pentru prima dată când se instituie în România şi vreau să vă spun că acest proiect de lege practic reglementează tot ce înseamnă certificate pentru import şi export pentru produsele agricole, operaţiunile de import şi export şi, bineînţeles, produsele agricole care trebuie exportate sau importate. Tot în termenii acestei legi, se definesc foarte clar ceea ce înseamnă extras, operaţiuni de natură necomercială şi bineînţeles autoritatea competentă care este Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. Membrii Grupului P.N.L., deputaţii din Grupul P.N.L. din Comisia pentru agricultură au susţinut acest proiect şi, în momentul de faţă, şi Grupul P.N.L. susţine acest proiect în şedinţa de plen. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule deputat. Din partea comisiei, domnule preşedinte. Din partea Grupului P.D. vreţi. |
|||||
|
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În primul rând şi în calitate de coordonator împreună cu colegii de la Comisia de industrii a elaborării raportului la acest proiect de lege, aş vrea să reiterez ceea ce spunea iniţiatorul, o colaborare excelentă între cele două comisii, pentru ca acest proiect să corespundă de fapt cerinţelor pentru care el a fost elaborat. În al doilea rând, trebuie să remarc cu părere de rău că se încearcă un anumit tip de politizare care nu cred că şi-ar avea rostul, problema aceasta a importurilor şi exporturilor, câte sunt în agricultură, nu este de ieri, de azi, este o problemă cu care ne confruntăm şi încă ne vom confrunta, dacă nu vom avea curajul s-o abordăm cu toată seriozitatea, iar din această acţiune nu are decât de câştigat sectorul agricol şi de dezvoltare rurală. Legea care este elaborată şi raportul vin în faţa dumneavoastră cu o structură de natură europeană a domeniului agriculturii. Acesta este motivul pentru care vă rugăm s-o votaţi, iar Partidul Democrat susţine acest proiect de lege, cum sunt şi cele care urmează imediat. Încă o dată repet, problema este una extrem de importantă, de evidenţiere clară a ceea ce o ţară cu potenţial agrar poate să importe şi, mai ales, ceea ce ar trebui să exporte o ţară care se respectă în domeniul economic şi de parteneriat cu ţările membre ale Uniunii Europene. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Dacă mai doreşte altcineva să ia cuvântul. Dacă nu, îl rog pe domnul deputat din partea Comisiei, domnul preşedinte, prezentarea raportului. |
|||||
|
|
Raport comun asupra proiectului de Lege privind instituirea sistemului de certificate de import şi de export pentru produsele agricole. În conformitate cu prevederile art.89 şi 108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate pentru dezbatere în procedură de urgenţă cu Proiectul de Lege privind instituirea sistemului de certificate de import şi de export pentru produsele agricole. La întocmirea raportului comisiile au avut în vedere avizele favorabile primite de la Consiliul Legislativ, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea sistemului de certificate de import şi de export pentru produsele agricole, sistem ce constituie un instrument de bază al aplicării politicii agricole comune a Uniunii Europene. Proiectul de Lege privind instituirea sistemului de certificate de import şi de export pentru produsele agricole face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art.73 din Constituţia României, republicată. La dezbaterea proiectului de lege au participat ca invitaţi, în conformitate cu prevederile art.51 şi 52 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, domnul Flaviu Lazin, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, doamna Mara Râmniceanu, secretar de stat în cadrul Ministerului Finanţelor Publice, şi domnul Emilian Cârlogea, director general în Ministerul Economiei şi Comerţului. La lucrări au fost prezenţi 44 de deputaţi din totalul de 48 de membri ai comisiilor reunite. Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate în şedinţa din 30 septembrie 2005. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 8 septembrie 2005, în procedură de urgenţă. Proiectul de lege, potrivit art.75 alin.1 şi 3 din Constituţia României, republicată, şi a art.86 alin.3 pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor. În urma dezbaterii, comisiile propun plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise şi respinse. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului. Titlul legii, nemodificat. Dacă sunt observaţii. Adoptat. Cap.I. Nemodificat. Dacă sunt observaţii. Nu sunt observaţii. Adoptat. Art.1, cu amendamentele propuse şi acceptate de comisie. Dacă sunt observaţii. Adoptat. Art.2, nemodificat. Dacă sunt observaţii. Adoptat. Cap.II, nemodificat. Dacă sunt observaţii. Adoptat. Art.3, cu amendamentele propuse şi adoptate de comisie. Dacă sunt observaţii. Adoptat. Art.4, nemodificat. Vă rog. |
|||||
|
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, La art.4 alin.3 lit.a) se elimină "în căsuţa nr.44", pentru că s-a convenit ca această chestiune să facă parte din normele metodologice de aplicare. Este o scăpare de redactare şi vă rog s-o acceptaţi. De altfel, o să mai revenim încă la două poziţii cu aceeaşi chestiune. Deci, e o problemă legată de...a şi fost eliminată în discuţiile care le-am avut la comisie. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Dacă sunteţi de acord cu amendamentul propus de domnul deputat. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Amendamentul a fost adoptat în unanimitate. Art.5, nemodificat. Dacă sunt observaţii. Adoptat. Art.6, nemodificat. Dacă sunt observaţii. Adoptat. Cap.III, nemodificat. Dacă sunt observaţii. Adoptat. Art.7, nemodificat. Dacă sunt observaţii. Adoptat. Art.8, nemodificat. Dacă sunt observaţii. Adoptat. A! Are amendament. Adoptat, cu amendamentul respectiv. Dacă sunt observaţii vizavi de amendamentul acceptat de comisie. Adoptat. Art.9, nemodificat. Dacă sunt observaţii. Adoptat. Art.10, cu amendamentul propus de comisie. Dacă sunt observaţii. Adoptat. Art.11, nemodificat. Dacă sunt observaţii. Adoptat. Art.12. Vă rog. |
|||||
|
|
La fel ca şi în cazul articolului precedent, propun la alin.2, "Beneficiarii unui transfer menţionaţi la alin.2 nu pot transfera..." deci la alin.4, pardon, "...nu pot transfera drepturile..." şi se elimină "în căsuţa nr.6", de asemenea, eliminare convenită de cele două comisii. |
|||||
|
|
Dacă sunteţi de acord cu amendamentul propus. Voturi pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Amendamentul a fost adoptat. Art.13, nemodificat. Dacă sunt observaţii. Adoptat. Cap.IV, nemodificat. Dacă sunt observaţii. Adoptat. Art.14, cu amendamentele propuse de comisie. Dacă sunt observaţii. Adoptat. Art.15, cu amendamentele propuse de comisie. Dacă sunt observaţii. Adoptat. Art.16, cu amendamentele propuse de comisie. Dacă sunt observaţii. Adoptat. Art.17. Vă rog. |
|||||
|
|
La ultima frază "căsuţa nr.20", sintagmele se elimină. |
|||||
|
|
Da. Dacă sunteţi de acord cu amendamentul propus. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Amendamentul a fost adoptat. Art.18, cu amendamentele propuse de comisie. Dacă sunt observaţii. Adoptat. Art.19, cu amendamentele propuse de comisie. Dacă sunt observaţii. Adoptat. Art.20, cu amendamentele propuse de comisie. Dacă sunt observaţii. Adoptat. Art.21. Nemodificat. Dacă sunt observaţii. Adoptat. Art.22, cu amendamentele propuse de comisie. Dacă sunt observaţii. Adoptat. Cap.V. nemodificat. Dacă sunt observaţii. Adoptat. Art.23, nemodificat. Dacă sunt observaţii. Adoptat. Art.24, nemodificat. Dacă sunt observaţii. Adoptat. Art.25, cu amendamentele propuse de comisie. Dacă sunt observaţii. Adoptat. Art.26, cu amendamentele propuse de comisie. Dacă sunt observaţii. Adoptat. Cap.VI, nemodificat. Dacă sunt observaţii. Adoptat. Art.27, cu amendamentele propuse de comisie. Dacă sunt observaţii. Adoptat. Art.28, nemodificat. Observaţii? Adoptat. Art.29, nemodificat. Dacă sunt observaţii. Adoptat. Cap.VII, nemodificat. Dacă sunt observaţii. Adoptat. Art.30, cu amendamentele propuse de comisie. Dacă sunt observaţii. Adoptat. Art.31, nemodificat. Dacă sunt observaţii. Adoptat. Cap.VIII, nemodificat. Dacă sunt observaţii. Adoptat. Art.32, nemodificat. Dacă sunt observaţii. Adoptat. Art.33, cu amendamentele propuse de comisie. Dacă sunt observaţii. Adoptat. Art.34, cu amendamentele propuse de comisie. Dacă sunt observaţii. Adoptat. Menţiunea făcută de comisie, cu amendamentul propus de comisie la menţiune. Dacă sunt observaţii. Adoptat. Legea în ansamblul ei, vot final... Vă rog. |
|||||
|
|
Domnule preşedinte, S-au făcut câteva precizări de către domnul Tabără în legătură cu eliminarea de la poziţia 16 a sintagmei "în căsuţa nr.6" şi eliminarea unei sintagme de la poziţia 22 conţin "în căsuţa nr.20", trebuie făcută precizarea că tot ce urmează după această sintagmă până la sfârşitul frazei trebuie eliminat în ambele cazuri. |
|||||
|
|
Domnule preşedinte al comisiei, dacă sunteţi de acord cu amendamentul propus. Da. Deci, cu precizarea respectivă, vă supun la vot legea în ansamblul ei. Cine este pentru? 188 voturi pentru. Împotrivă? Abţineri? Legea a fost aprobată. |
|||||
|
|
|
Proiectul de Lege privind instituirea sistemului de garanţii pentru importul şi exportul produselor agricole. Din partea comisiei. |
|
|||
|
|
Procedură de urgenţă. Zece minute pentru discuţie, un minut pentru fiecare articol. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Dacă sunteţi de acord cu timpii propuşi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Din partea iniţiatorului. |
|||||
|
|
Domnul Flaviu Nicolae Lazin: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, De fapt, este legea care introduce sistemul şi reglementează domeniul de aplicare, modalităţile de constituire a garanţiilor, restituirea şi executarea în aplicarea aceloraşi reglementări europene pe care le-am amintit anterior. De asemenea, susţinem promovarea proiectului legislativ cu amendamentele care au fost admise în şedinţa comună a celor două comisii. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Din partea grupurilor parlamentare, cine doreşte să ia cuvântul. Vă rog. |
|||||
|
|
Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Mă numesc Andrian Mihei, Grupul parlamentar al Partidului Conservator. Partidul Conservator susţine acest proiect de lege în forma adoptată prin amendamentele celor două comisii reunite. Este un proiect care vine în întâmpinarea celuilalt discutat referitor la sistemul de certificate de import şi de export pentru produsele agricole şi nu facem altceva decât să ne aliniem la legislaţia europeană. Şi considerăm că este un început în reglementarea, să spunem aşa, a unei discipline economice, financiare, în domeniul comerţului, importului- exportului cu produse agricole. Grupul parlamentar susţine acest proiect de lege. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Da, mulţumesc. Dacă mai sunt alte intervenţii. Domnule coleg, vă rog. |
|||||
|
|
Domnule preşedinte, Dragi colegi, Între proiectul de lege precedent şi actualul proiect de lege în discuţie există o legătură foarte strânsă ţinând cont de faptul că pentru a institui un sistem de certificate de import, era necesar sau poate fi necesar şi un sistem de garanţii pentru importul şi exportul produselor agricole. Astfel, această lege reglementează exact acest sistem de garanţii, tot ce înseamnă operaţiuni de import şi export în privinţa produselor agricole care, bineînţeles, se desfăşoară în baza unui certificat de import sau export. Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal susţine acest proiect legislativ. |
|||||
|
|
Da, mulţumesc. Dacă mai sunt alte intervenţii. |
|||||
|
|
Domnul Alexandru Liviu Miroşeanu: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Acest proiect de lege privitor la sistemul de garanţii, ca şi cel anterior care se referă la sistemul de certificate fac parte dintr-un sistem, ca să zic aşa, care asigură tranziţia către legislaţia europeană. Nu este altceva decât un instrument prin care operatorii români vor fi obişnuiţi să folosească astfel legislaţia europeană şi întrucât este un sistem foarte important, Partidul Democrat propune votarea acestui proiect de lege. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă foarte mulţumesc. Dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul. Dacă nu, din partea comisiei. |
|||||
|
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Vă rog să-mi permiteţi să prezint raportul comun asupra Proiectului de Lege privind instituirea sistemului de garanţii pentru importul şi exportul produselor agricole. În conformitate cu prevederile art.89 şi 108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate pentru dezbatere în procedură de urgenţă a proiectului de Lege privind instituirea sistemului de garanţii pentru importul şi exportul produselor agricole. La întocmirea raportului, comisiile au avut în vedere avizele favorabile primite de la Consiliul Legislativ, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci. Proiectul de Lege are ca obiect de reglementare instituirea sistemului de garanţii pentru importul şi exportul produselor agricole în scopul armonizării legislaţiei româneşti privind mecanismele comerciale cu legislaţia comunitară în domeniu. Proiectul de Lege privind instituirea sistemului de garanţii pentru importul şi exportul produselor agricole face parte din categoria legilor ordinare potrivit prevederilor art.73 din Constituţia României, republicată. La dezbaterea proiectului de lege au participat ca invitaţi, în conformitate cu prevederile art.51 şi 52 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, domnul Flaviu Lazin, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Emilian Cârlogea, director general în cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului şi doamna Mara Râmniceanu, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice. La lucrări, au fost prezenţi 44 de deputaţi din totalul de 48 membri ai comisiilor reunite. Raportul comisiilor a fost adoptat în unanimitate în şedinţa din 29 septembrie 2005. Proiectul de lege, potrivit art.75 alin.1 şi 3 din Constituţia României, republicată şi a art.86 alin.3, pct.1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicată, este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor. În urma dezbaterii, comisiile propun plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise şi respinse. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Vă propun trecerea la dezbaterea pe articole. Titlul legii, nemodificat. Dacă sunt observaţii. Adoptat. Cap.I, nemodificat. Dacă sunt observaţii. Adoptat. Art.1, cu amendamentele propuse şi adoptate de comisie. Dacă sunt observaţii. Adoptat. Art.2, cu amendamentele propuse şi adoptate de comisie. Dacă sunt observaţii? Adoptat. Cap.II, nemodificat. Dacă sunt observaţii? Adoptat. Art.3, cu amendamentele propuse şi adoptate de comisie. Dacă sunt observaţii? Adoptat. Cap.III, nemodificat. Dacă sunt observaţii? Adoptat. Art.4 nemodificat. Dacă sunt observaţii? Adoptat. Art.5 nemodificat. Dacă sunt observaţii? Adoptat. Art.6 nemodificat. Dacă sunt observaţii? Adoptat. Art.7 cu amendamentele propuse şi adoptate de comisie. Dacă sunt observaţii? Adoptat. Art.8 nemodificat. Dacă sunt observaţii? Adoptat. Art.9 nemodificat. Dacă sunt observaţii? Adoptat. Art.10 nemodificat. Dacă sunt observaţii? Adoptat. Art.11, cu amendamentele propuse şi adoptate de comisie. Dacă sunt observaţii? Adoptat. Cap.IV nemodificat. Dacă sunt observaţii? Adoptat. Art.12, cu amendamentele propuse şi adoptate de comisie. Dacă sunt observaţii? Adoptat. Art.13 nemodificat. Dacă sunt observaţii? Adoptat. Art.14, cu amendamentele propuse şi adoptate de comisie. Dacă sunt observaţii? Adoptat. Art.15, cu amendamentele propuse şi adoptate de comisie. Dacă sunt observaţii? Vă rog, domnule Ungureanu. |
|||||
|
|
Domnul Valeriu Alexandru Ungureanu: Domnule preşedinte, Revin la microfon, tot pentru rugămintea ca, comisia să reţină, la art.15 alin.3, "Dacă valoarea garanţiei care ar trebui reţinută este mai mică de 100 euro, completarea echivalentă în lei", pentru o strânsă corelare cu un articol votat, art.3 alin.2, unde vorbim de "garanţie 500 euro, echivalentă în lei". Mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc. De acord din partea comisiei. Dacă sunteţi de acord cu amendamentul propus? Voturi pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Amendamentul a fost adoptat în unanimitate. Art.16 nemodificat. Dacă sunt observaţii? Adoptat. Cap.V nemodificat. Dacă sunt observaţii? Adoptat. Art.18, cu amendamentele propuse şi adoptate de comisie. Dacă sunt observaţii? Adoptat. Art.19 nemodificat. Dacă sunt observaţii? Adoptat. Art.20, cu amendamentele propuse şi adoptate de comisie. Dacă sunt observaţii? Adoptat. Art.21, cu amendamentele propuse şi adoptate de comisie. Dacă sunt observaţii? Adoptat. Art.22. |
|||||
|
|
O modificare, un amendament de tehnică legislativă: "Prezenta lege intră în vigoare" nu "în termen", ci "la 30 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I." Deci, se înlocuieşte sintagma "în termen", cu "la 30 de zile". |
|||||
|
|
Vă mulţumesc pentru precizare. Vă rog, domnule deputat. |
|||||
|
|
Domnule preşedinte, L-aş ruga pe domnul preşedinte Tabără, să se pronunţe exact asupra acestei propuneri, ceea ce doreşte: "în termen" înseamnă până la, ceea ce înseamnă orice termen; iar "la termenul de 30 de zile" înseamnă exact în termenul trecând aceste 30 de zile. Şi, în funcţie de acest lucru, sigur că trebuie să ne pronunţăm. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Domnule preşedinte Tabără, vă rog să vă precizaţi poziţia. |
|||||
|
|
Cu susţinerea experţilor, propunerea este bine încadrată în structura articolului. Deci, termenul de 30 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României. |
|||||
|
|
Dacă sunteţi de acord cu amendamentul propus. Voturi pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Va supun la vot legea în ansamblul ei. Voturi pentru? Menţiunea? Fără observaţii. Legea în ansamblul ei. Voturi pentru? 188 voturi pentru. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Vă mulţumesc. Este lege ordinară. |
|||||
|
|
|
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 45/2005 privind organizarea pieţei produselor agricole şi agroalimentare. Din partea iniţiatorului. |
|
|||
|
|
10 minute discuţii generale; un minut pentru articole. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul Flaviu Nicolae Lazin: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Prezentul proiect legislativ apare ca o consecinţă a faptului că prevederile Legii nr.73/2002, datorită faptului că în textul acesteia au fost cuprinse mecanisme şi instrumente de reglementare, a căror mod de aplicare nu este operaţional şi nu se regăsesc în practică, a fost necesar să facem o redefinire a cadrului instituţional în care se desfăşoară relaţia dintre actorii de pe piaţa agroalimentară, de la producători, depozitari, procesatori şi reprezentanţi ai reţelelor de valorificare. De ce acest lucru? Pentru că s-a constatat în timp că tocmai această ruptură în relaţia dintre actorii din sistemul agroalimentar a dus la o stare necorespunzătoare a structurilor de piaţă în România. În acest sens, prezentul act normativ defineşte unitar organismele instituţionale responsabile cu elaborarea şi aplicarea mecanismelor şi instrumentelor pentru reglementarea pieţei. Este vorba, în special, de constituirea consiliilor pe produs, iar ca esenţă, implicarea lor atât în actul de elaborare a strategiilor pentru grupele produselor respective, dar şi pentru implicarea reprezentanţilor lor în activitatea de reglementare şi în activitatea de creare a unui sistem informaţional de piaţă. Vă mulţumesc. Susţinem promovarea actului normativ, cu amendamentele care au fost aduse în Comisia pentru agricultură a Camerei. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Din partea grupurilor parlamentare, dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Dacă nu, îl rog pe domnul preşedinte să prezinte raportul comisiei. Vă rog! |
|||||
|
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În comisie, reprezentanţii Partidului Social Democrat au votat împotrivă. În prezent, organizarea şi funcţionarea pieţelor de produse agricole şi alimentare în România este reglementată prin Legea nr.73/2002, cu modificările şi completările ulterioare. Precizez că acest act normativ a fost elaborat în spiritul legislaţiei Uniunii Europene din domeniul funcţionării pieţelor agricole. De ce am votat în comisie împotrivă?
Deşi în comisie am votat împotrivă, aşa cum spuneam, Grupul parlamentar al P.S.D. a decis să susţină această iniţiativă legislativă, pentru că, chiar dacă doamna ministru Boagiu nu este aici, ne interesează aderarea la Uniunea Europeană, deşi sunt suficiente argumente să votăm contra. Acceptăm ceea ce spunea reprezentantul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale că este un exerciţiu, şi aşa îl şi tratăm. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Dacă mai sunt alte intervenţii? Domnul deputat Hoinaru. |
|||||
|
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În anul 2003, Legea nr.73 - la care a făcut referire şi colegul nostru - într-adevăr a fost primul act normativ care a organizat şi pe baza căruia a funcţionat piaţa produselor agricole şi alimentare din România. Totuşi, spre dezamăgirea tuturor, aceasta doar a fost o lege care, într-o măsură foarte mare, nu a făcut altceva decât să îndeplinească înţelegerea noastră cu Uniunea Europeană în privinţa adaptării cadrului legislativ pentru integrare, fără ca acea lege să fie şi una funcţională. În momentul de faţă, prin această ordonanţă, practic ea are ca obiect reglementarea sau organizarea pieţei produselor agro-alimentare care, într-adevăr, creează un nou cadru legislativ şi instituţional, dar care sunt adaptate la principiile actuale ale organizării de piaţă comună, cât şi, bineînţeles, la realitatea pieţei agricole din România. Astfel, parlamentarii, deputaţii Grupul parlamentar al P.N.L., au susţinut şi în comisie acest proiect legislativ şi îl vor susţine şi în plen. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Dacă mai vrea cineva să ia cuvântul din partea grupurilor parlamentare? Din partea comisiei. |
|||||
|
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În conformitate cu prevederile art.89 şi 108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată, spre dezbatere, pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 45/2005 privind organizarea pieţei produselor agricole şi agroalimentare. La întocmirea raportului comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare organizarea pieţelor produselor agricole şi agroalimentare, în scopul creării unui cadru legislativ şi instituţional, adaptat atât principiilor actuale ale organizării de piaţă comună, cât şi realităţilor pieţelor agricole din România. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.45/2005 privind organizarea pieţei produselor agricole şi agro-alimentare face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art.73 din Constituţia României, republicată. Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi, înregistrându-se 9 voturi împotrivă, în şedinţa din 7 octombrie 2005. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 27 septembrie 2005. Proiectul de lege, potrivit art.75 alin.1 şi 3 din Constituţia României, republicată, şi a art.86 alin.3 pct.1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor. În urma dezbaterilor, comisia propune admiterea, cu modificări şi completări, a proiectului de lege. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Trecem la dezbaterea pe articole. Titlul legii nemodificat. Observaţii? Adoptat. Articolul unic nemodificat. Dacă sunt observaţii? Adoptat. Titlul ordonanţei nemodificat. Dacă sunt observaţii? Adoptat. Art.2 nemodificat. Dacă sunt observaţii? Adoptat. Art.3 alin. 1 nemodificat. Dacă sunt observaţii? Adoptat. Art.3 alin. 2, cu amendamentele propuse şi adoptate de comisie. Dacă sunt observaţii? Adoptat. Cap.II nemodificat. Dacă sunt observaţii? Adoptat. Art.4 nemodificat. Dacă sunt observaţii? Adoptat. Art.5 nemodificat. Dacă sunt observaţii? Adoptat. Art.6 nemodificat. Dacă sunt observaţii? Adoptat. Art.7 nemodificat. Dacă sunt observaţii? Adoptat. Art.8 nemodificat. Dacă sunt observaţii? Adoptat. Art.9 nemodificat. Dacă sunt observaţii? Adoptat. Art.10 nemodificat. Dacă sunt observaţii? Adoptat. Art.11 nemodificat. Dacă sunt observaţii? Adoptat. Art.12, cu amendamentele propuse şi adoptate de comisie. Dacă sunt observaţii? Adoptat. Art.13 nemodificat. Dacă sunt observaţii? Adoptat. Cap.III nemodificat. Dacă sunt observaţii? Adoptat. Art.14 nemodificat. Dacă sunt observaţii? Adoptat. Art.15, cu amendamentele propuse şi adoptate de comisie. Dacă sunt observaţii? Adoptat. Art.16, cu amendamentele propuse şi adoptate de comisie. Dacă sunt observaţii? Adoptat. Art.17 nemodificat. Dacă sunt observaţii? Adoptat. Art.18 nemodificat. Dacă sunt observaţii? Adoptat. Art.19. Observaţii? Adoptat. Art.20 nemodificat. Dacă sunt observaţii? Adoptat. Art.21 nemodificat. Dacă sunt observaţii? Adoptat. Vă supun la vot legea în ansamblul ei. Voturi pentru? Mulţumesc. 172 voturi pentru. Voturi împotrivă? Abţineri? Cu 172 voturi pentru, legea a fost adoptată. |
|||||
|
|
|
Ultimul este Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.130/1999 privind unele măsuri de protecţie a personalului încadrat în muncă. Din partea Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, dacă se propun timpii; domnule preşedinte, vă rog! |
|
|||
|
|
Domnule preşedinte, Propunem 5 minute pentru dezbateri generale şi un minut pe articole. |
|||||
|
|
Dacă sunteţi de acord cu timpii propuşi? Mulţumesc. Din partea iniţiatorului. |
|||||
|
|
Domnul Cătălin Ionel Dănilă (secretar de stat, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei): Mulţumesc, domnule preşedinte. Mă numesc Cătălin Dănilă, sunt secretar de stat la Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei. Aceast Proiect de Lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr.130/1999 privind unele măsuri de protecţie a persoanelor încadrate în muncă, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul informatizării sistemului de evidenţă a comisionului perceput de Inspectoratul teritorial de muncă şi al modernizării sistemului de evidenţă a documentelor depuse de către angajator la Inspectoratul teritorial de muncă. De asemenea, prin prisma modificărilor aduse de Codul fiscal şi Codul de procedură fiscală, prezentul act normativ propune ca angajatorii să depună lunar la inspectoratele teritoriale de muncă o declaraţie fiscală prin care se stabileşte şi se individualizează creanţa privind comisionul datorat, precum şi introducerea posibilităţii achitării de către contravenienţi, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la încheierea procesului-verbal sau a comunicării acestuia, a jumătate din valoarea amenzii contravenţionale. Pentru creşterea eficienţei acţiunilor de control care au ca obiectiv depistarea muncii la negru, şi având în vedere specificitatea acestor controale, propunem ca în aceste cazuri să fie instituită o derogare de la prevederile Legii nr.252/2003 privind Registrul unic de control, în sensul ca acesta să fie completat după efectuarea controlului. Faţă de cele menţionate mai sus, suntem de acord cu aprobarea proiectului de lege în forma adoptată de comisie. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule ministru. Din partea grupurilor parlamentare, vă rog, domnule coleg. |
|||||
|
|
Mulţumesc mult, domnule preşedinte. Stimate colege şi stimaţi colegi, Vorbesc în numele Grupul parlamentar al P.S.D. Este clar că prin acest proiect de modificare a Legii nr.130 se încearcă măsuri suplimentare de protecţie a salariaţilor, şi bineînţeles prin reducerea muncii fără forme legale. Am căutat, toţi colegii din cadrul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, să venim şi să îmbunătăţim prin amendamentele depuse acest proiect de lege, în special în ce priveşte descentralizarea evidenţelor, contractelor individuale de muncă şi cărţilor de muncă pentru salariaţii care lucrează sau îşi desfăşoară activitatea la misiuni diplomatice, oficii consulare, dar şi la reprezentanţele unor firme, asociaţii şi fundaţii cu sediul în străinătate, de salariaţii din România, bineînţeles în vederea reducerii deplasărilor, a cheltuielilor pentru aceşti salariaţi. O parte din aceste amendamente, aşa cum am spus, au fost admise, însă, unele, în mod neînţeles, prin votul majorităţii nu au fost admise. Şi mă refer la amendamentul pe care noi l-am susţinut, legat de reducerea termenului de punere în aplicare a acestui proiect de lege, de la 60 de zile, la 30 de zile. Însă, aşa este în democraţie, şi acest vot impune aplicarea legii după 60 de zile, nu după 30. În general, suntem pentru susţinerea acestui proiect de lege, însă, avem mari reţineri că se va realiza scopul pentru care a fost promovat, acela de a asigura o protecţie reală a salariaţilor şi reducerea muncii fără forme legale. Şi de ce? În primul rând, se introduce prin acest proiect de lege, ca infracţiune, încadrarea şi neînregistrarea contractelor individuale de muncă, şi se trece la sancţionarea acestei infracţiuni direct cu închisoare. Nu cred că trebuie să reglementăm introducerea ca formă de sancţiune închisoarea, şi nu amenda, în cazul nerespectării acestor prevederi ale legii, cel puţin pentru prima abatere. Şi pentru acest motiv, pentru faptul că nu are avizul CES-ului, organul reprezentativ de dialog tripartit al reprezentanţilor patronatului şi al salariaţilor, şi pentru că se introduc confuzii în ce priveşte aplicarea acestei legi, şi aş da doar exemplul că în cazul nerespectării în mod repetat a prevederilor legii, în ceea ce priveşte înregistrarea contractelor de muncă, încadrarea fără contract de muncă, noi propunem retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul deputat Iliescu. |
|||||
|
|
Domnul Valentin Adrian Iliescu: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Vă rog să-mi permiteţi să formulez punctul de vedere al Grupului parlamentar al P.D. pe acest proiect de lege de modificare şi completare a Legii nr.130/1999 privind protecţia persoanelor încadrate în muncă. Din capul locului, trebuie să spun că măsura promovată de Guvern este una, evident, de armonizare legislativă cu legislaţia Uniunii Europene. Continuând seria argumentelor pentru care Grupul parlamentar al P.D. susţine acest proiect de lege aş spune următoarele. În primul rând, sprijină implementarea unui sistem informatic integrat şi compatibil cu celelalte structuri ale administraţiei publice, una dintre măsurile promovate de strategia de modernizare a sistemului administrativ în domeniul inspecţiei muncii. În al doilea rând, produce o serie de modificări determinate de modificarea Codului fiscal şi a Codului de procedură fiscală. În al treilea rând, induce măsuri de debirocratizare şi de simplificare a actului administrativ. Şi, nu în ultimul rând, combate munca fără forme legale, prin creşterea eficienţei acţiunilor de control. În nici un caz Grupul parlamentar al P.D., şi voi aduce câteva argumente, nu acceptă punctul de vedere formulat de Grupul parlamentar al P.S.D., respectiv de retrimitere la comisie a acestui proiect de lege, în primul rând pentru că, eu cred, comisia a fost suficient de bine intenţionată şi absolut toate amendamentele, formulate în egală măsură de colegi din toate grupurile parlamentare, au fost preluate, şi trebuie să subliniem faptul că forma modificată prin raportul comisiei este o formă mult îmbunătăţită faţă de proiectul iniţial. În al doilea rând, dacă ne uităm asupra raportului, în partea sa finală, respectiv la votul final dat în comisie, trebuie să subliniem că, colegii din Grupul parlamentar al P.S.D., lucru care m-a şi surprins prin poziţia colegului deputat antevorbitor, absolut toţi membrii comisiei s-au exprimat în unanimitate pentru susţinerea acestui proiect de lege. Deci, din punctul nostru de vedere, Grupul parlamentar al P.D. susţine fără rezerve acest proiect şi respinge iniţiativa colegilor P.S.D., de tergiversare a unei iniţiative legislative menite să armonizeze cadrul legislativ românesc cu cel din Uniunea Europeană, şi vă propune, evident, votarea acestei legi acum, în forma promovată de comisie. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule coleg. Dacă din partea grupurilor parlamentare mai doreşte cineva să ia cuvântul? Dacă nu, vă supun propunerea formulată de coleg, de retrimitere la comisie. Cine este pentru retrimiterea la comisie? 76 voturi pentru retrimiterea la comisie. Voturi împotriva retrimiterii la comisie? 95 voturi împotriva retrimiterii la comisie. Abţineri? Nici o abţinere. A fost respinsă. Din partea comisiei, raportul, dacă vreţi. Vă rog, procedură. |
|||||
|
|
Domnule preşedinte, Vă rog să constataţi că programul de lucru s-a terminat, şi să închideţi şedinţa. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă rog, domnule preşedinte, al comisiei, citiţi raportul! Mâine trecem la dezbaterea pe articole. Domnul preşedinte Duţu. |
|||||
|
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizele Consiliului Legislativ şi a C.E.S-ului şi răspund, pe această cale, şi eu unei afirmaţii făcută în intervenţia unui coleg, Adresa C.E.S-ului, înaintată cu nr.1.191/8.06.2005, precum şi avizele primite de la următoarele comisii: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr.130/1999 privind unele măsuri de protecţie a persoanelor încadrate în muncă, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul informatizării sistemului de evidenţă a comisionului perceput de Inspectoratul teritorial de muncă şi al modernizării sistemului de evidenţă a documentelor depuse de către angajatori. Comisia propune plenului adoptarea proiectului de lege, întrucât prin modificările şi completările aduse, se debirocratizează activitatea inspecţiei muncii şi se armonizează dispoziţiile legii cu prevederile legale existente în legislaţia conexă. La lucrările comisiei au fost prezenţi 16 deputaţi, din totalul de 18 membri ai comisiei, iar raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi. În urma dezbaterii în şedinţa din 30 septembrie 2005, comisia propune admiterea cu modificări a proiectului de lege. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Rămâne ca mâine s-o supunem la vot, dezbaterea pe articole. |
|||||
|
|
|
În continuare va avea loc primirea de răspunsuri la interpelări adresate primului-ministru şi membrilor Guvernului. |
|
|||
|
|
|
Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnule deputat Adrian Moisoiu, doriţi să citiţi interpelarea sau doriţi răspuns? Din partea Ministerului Administraţiei şi Internelor, răspunsul pentru domnul deputat, vă rog. |
|
|||
|
|
Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor): Stimate domnule deputat, În legătură cu interpelarea dumneavoastră, prin care solicitaţi ministrului administraţiei şi internelor să intervină pentru a se respecta legislaţia în vigoare, în legătură cu cererea de înlocuire a unui consilier local, menţionăm următoarele: potrivit dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 393/2004 privind statutul aleşilor locali, consilierii locali şi consilierii judeţeni pot demisiona, anunţând în scris preşedintele de şedinţă, respectiv preşedintele Consiliului judeţean, care ia act de aceasta. Preşedintele propune consiliului adoptarea unei hotărâri, prin care se ia act de demisie şi se declară locul vacant. Articolul 12 alin. 1 din acelaşi act normativ prevede că: "În toate situaţiile de încetare a mandatului înainte de expirarea duratei normale a acestuia, consiliul local sau consiliul judeţean, după caz, adoptă în prima şedinţă ordinară, la propunerea primarului, respectiv a preşedintelui Consiliului judeţean, o hotărâre prin care se ia act de situaţia apărută şi se declară vacant locul consilierului în cauză". În şedinţa din 16.09.2005, Consiliul local al Comunei Tăureni, judeţul Mureş, a adoptat o hotărâre, prin care s-a luat act de demisia domnului Bercea Remus Vasile din funcţia de consilier local şi a fost invalidat în funcţia de consilier local domnul Rotar Ioan, propunându-se convocarea următorului candidat pe lista P.R.M., filiala Mureş. Hotărârea în discuţie a fost comunicată instituţiei prefectului, pentru controlul legalităţii, la data de 20.09.2005. În conformitate cu prevederile art. 92 alin. 9 din Legea nr. 67 privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, candidaţii înscrişi în liste, care nu au fost aleşi, sunt declaraţi supleanţi în listele respective. În caz de vacanţă a mandatelor de consilier aleşi pe listele de candidaţi, supleanţii vor ocupa locurile devenite vacante, în ordinea în care sunt înscrişi pe liste, dacă, până la data validării mandatului pentru ocuparea locului vacant, partidele politice sau, după caz, alianţele politice ori alianţele electorale pe listele cărora au candidat supleanţii, confirmă în scris, sub semnătura conducerilor judeţene ale partidelor politice, respectiv ale acelor partide politice care au constituit alianţe, că supleanţii fac parte din partidul politic respectiv ori din unul din partidele politice care au constituit alianţe. Totodată, potrivit art. 32 alin. 3 şi 4 din Legea administraţiei publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, pentru întreaga durată a mandatului Consiliului local este constituită o comisie de validare, care are competenţa de a verifica legalitatea alegerii fiecărui consilier, propunând invalidarea numai în cazul în care se constată încălcarea condiţiilor de eligibilitate sau dacă alegerea consilierului s-a făcut prin fraudă electorală, constatată în condiţiile legii privind alegerile locale. Având în vedere faptul că, potrivit art. 26 alin. 1 din Legea nr. 340 privind instituţia prefectului, în exercitarea atribuţiei cu privire la verificarea legalităţii actelor administrative ale autorităţilor administraţiei publice locale ori judeţene, prefectul poate ataca în faţa instanţei de contencios administrativ astfel de acte, dacă le consideră nelegale, actul atacat fiind suspendat de drept, întrucât a considerat că hotărârea Consiliului local în discuţie a fost adoptată cu încălcarea prevederilor legale, prin adresa nr. 16.660 din 26 septembrie, prefectul a solicitat Consiliului local, potrivit legii, să reanalizeze actul administrativ considerat nelegal, urmând ca, în funcţie de hotărârea pe care o va adopta Consiliul local, să se procedeze potrivit dispoziţiilor legale. De asemenea, precizăm şi faptul că aceste aspecte au fost comunicate de instituţia prefectului, domnului Rotaru Ioan, prin adresa nr. 16.593/D2 din 26.09.2005. Cu alte cuvinte, prefectul a considerat hotărârea respectivă nelegală şi a cerut Consiliului local să şi-o revizuiască, urmând să se procedeze legal, dacă nu o respectă. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Domnule deputat? |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Şi în acelaşi timp îi mulţumesc şi domnului secretar de stat pentru răspunsul pe care l-a dat. Într-adevăr este o treabă corectă, este un lucru corect ca un prefect să se străduiască să se aplice legea, dar de data aceasta ne găsim într-o situaţie puţin diferită, în sensul că primarul, acest primar încalcă cu sfidare legea şi care, de fapt, nu este altceva decât un traseist politic. Pentru că în 1996-2000 îl găseam consilier la P.D. Între 2000 şi 2004, iniţial a fost la P.N.L., după care a trecut repede să fie primar P.S.D. Iar acum nu ştiu în ce ape urmează să se scalde, probabil că în aceeaşi direcţie, să schimbe din nou partidul. Acest om, împreună cu cei cinci consilieri, vreau să subliniez aici că cei cinci consilieri care au votat împotriva validării au fost P.S.D., deci au fost incorecţi, când, de data aceasta, cei trei care au fost corecţi au fost cei trei consilieri P.N.L. Deci, aceştia nu ar trebui şi ei sancţionaţi? Pentru că îşi bat joc de sufletul şi de modul în care trăieşte o anumită persoană. Numai pentru faptul că omul a fost ales primar şi pentru că a instaurat o anumită teroare în această comună şi vreau s-o nominalizez de la microfonul Parlamentului, Tăureni, judeţul Mureş, aşa, numai pentru acest motiv să invalideze pe cineva, un consilier ales pe lista unui alt partid şi care îndeplineşte toate condiţiile legale?! Este ruşinos că se întâmplă un asemenea lucru şi aş ruga Ministerul Administraţiei Publice şi Internelor, dacă s-ar putea, să intervină pentru ca să fie invalidat primarul din funcţia pe care o deţine. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Vă rog, dacă vreţi să completaţi? |
|||||
|
|
Domnul Mircea Alexandru: Felul în care votează consilierii locali nu poate fi cenzurat în nici un fel de Executiv, de Ministerul Administraţiei şi Internelor. Aceştia votează conform conştiinţei lor. Dacă, însă, din aceste voturi rezultă o hotărâre, care este nelegală, prefectul are singura pârghie de a cere anularea ei şi dacă nu se anulează, de a o ataca în contencios. În rest, consilierii votează după cum consideră. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule ministru. |
|||||
|
|
|
Domnul deputat Ioan Aurel Rus, din partea P.R.M.-ului. Dacă doriţi să mai citiţi? Să vă răspundă domnul ministru, da? Mulţumesc. Vă rog. |
|
|||
|
|
Domnul Mircea Alexandru: Stimate domnule deputat, în legătură cu interpelarea dumneavoastră, prin care solicitaţi ministrului administraţiei şi internelor o verificare statistică a alegerilor locale şi tragerea la răspundere a primarului care se face vinovat pentru încălcarea legii, menţionăm următoarele: având în vedere faptul că, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, modul de repartizare a mandatelor de consilieri locali este o atribuţie exclusivă a birourilor electorale de circumscripţie, birouri constituite cu ocazia alegerilor autorităţilor administraţiei publice locale, facem precizarea că primarul nu are nici o implicare în această operaţiune electorală. Precizăm, de asemenea, faptul că, potrivit dispoziţiilor aceluiaşi act normativ, repartiţia mandatelor de consilieri locali se face în funcţie de pragul şi de coeficientul electoral. Evidenţiem, totodată, faptul că instituţia administraţiei publice centrale, căreia legiuitorul i-a oferit competenţe în domeniul alegerilor este Autoritatea Electorală Permanentă şi nu Ministerul Administraţiei şi Internelor. În conformitate cu dispoziţiile art. 92 alin. 4 din Legea nr. 67, în cazul în care nici una dintre organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alta decât cea maghiară, nu a obţinut cel puţin un mandat, se atribuie un mandat de consilier din cele rămase în prima etapă, organizaţiei care a întrunit pragul electoral şi a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate dintre aceste organizaţii. Pentru a răspunde cererilor dumneavoastră, Ministerul Administraţiei şi Internelor a solicitat instituţiei prefectului judeţului Sibiu să-i fie comunicată situaţia referitoare la alegerile locale din comuna Merghindeal, judeţul Sibiu, iar potrivit datelor primite rezultă următoarele: că la alegerile din iunie 2004, care au avut loc în comuna Merghindeal, Partida Romilor Social Democrată din România nu a obţinut mandat în prima etapă de repartizare, deoarece a întrunit doar 46 de voturi valabil exprimate, coeficientul electoral fiind de 72 de voturi. Prin urmare, în conformitate cu prevederile legale menţionate anterior, acesteia i s-a repartizat un mandat de consilier local. La aceleaşi alegeri locale, Partidului România Mare a obţinut tot 46 de voturi, ca şi Partida Romilor Social Democrată, voturi valabil exprimate, dar sub coeficientul electoral de 72 de voturi, neîndeplinind astfel condiţiile legale pentru repartizarea unui mandat de consilier local, în prima etapă de repartizare. Ca urmare, în etapa a doua de repartizare a mandatelor, ultimul mandat rămas neatribuit în prima etapă a fost atribuit, conform legii, Partidei Romilor Social Democrate din România, în condiţiile legii. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc şi eu. Domnule deputat, dacă aveţi observaţii? |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Mulţumesc, domnule secretar de stat. Am şi eu în faţă rezultatul alegerilor din comuna Merghindeal şi spune cu totul altceva. Pragul electoral era 5%. Or, atât Partida Romilor, cât şi Partidului România Mare au obţinut un scor de 6,92. 6,92 nu este mai mic decât 5. Deci, se cuvenea un loc de consilier. Vă rog să verificaţi încă o dată! |
|||||
|
|
Domnule ministru? |
|||||
|
|
Domnul Mircea Alexandru: Am şi eu aceeaşi situaţie, că mi-am permis să mă uit pe ea. Pragul electoral este de 72 de voturi. |
|||||
|
|
5% din voturile valabil exprimate, era pragul electoral. Ori aici e 6,92! |
|||||
|
|
Vă rog să reverificaţi aceasta şi să reveniţi cu un răspuns. |
|||||
|
|
|
Doamna deputat Graţiela Iordache, din partea Partidului Conservator. |
|
|||
|
Doamna Graţiela Denisa Iordache (din sală): Renunţ, nu o mai citesc. |
||||||
|
|
Îi răspundeţi doamnei deputat Graţiela Iordache? |
|||||
|
|
Domnul Mircea Alexandru: Stimată doamnă deputat, În legătură cu interpelarea dumneavoastră, prin care solicitaţi intervenţia Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru înfiinţarea de urgenţă a unei comisii speciale care să întreprindă demersurile necesare în vederea retrocedării terenurilor din comuna Luna, judeţul Cluj, vă comunicăm următoarele: în conformitate cu dispoziţiile Legii fondului funciar nr. 18, republicată, cu modificări şi completări, în scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia, atribuirii efective a terenurilor celor îndreptăţiţi şi eliberării titlurilor de proprietate, în fiecare comună, oraş sau municipiu este constituită, prin ordinul prefectului, o comisie locală, condusă de primar. Comisia locală este autoritatea publică cu activitate administrativă şi funcţionează sub îndrumarea unei comisii judeţene, numită prin ordinul prefectului şi condusă de către acesta. În acest context, menţionăm faptul că, în conformitate cu dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 890/2005, preluarea şi analizarea cererilor pentru reconstrituirea dreptului de proprietate, verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de Legea nr. 18/1991, stabilirea mărimii şi amplasamentului suprafeţei de teren pentru care se reconstituie dreptul de proprietate sau care se atribuie potrivit legii, întocmirea situaţiei definitive privind persoanele fizice şi juridice îndreptăţite să li se atribuie teren sunt atribuţii ale comisiei locale din care fac parte cei doi, patru reprezentanţi ai foştilor proprietari deposedaţi sau ai moştenitorilor acestora, care au solicitat terenuri în termenul legal, în funcţie de mărimea comunei, oraşului sau municipiului. Evidenţiem, de asemenea, faptul că potrivit dispoziţiilor Legii nr. 18, comisia judeţeană este cea competentă să soluţioneze contestaţiile formulate de către persoanele care au cerut reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate privată asupra terenului şi să valideze ori să invalideze, prin hotărâre, măsurile stabilite de comisiile locale. Menţionăm, totodată, faptul că împotriva hotărârilor comisiei judeţene se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul. În ceea ce priveşte situaţia retrocedărilor terenurilor din Luna, având în vedere comunicarea transmisă de către instituţia prefectului judeţului Cluj, precizăm următoarele: deficitul de teren al nivelul comunei Luna se datorează realizării Aeroportului militar Luna, suprafaţa totală de 302 ha teren trecând la acea dată în proprietatea statului şi administrarea fostului minister al forţelor armate. O parte dintre foştii proprietari au fost despăgubiţi în bani, pentru suprafaţa de 218 ha, ceilalţi primind, în compensare, o suprafaţă de 83,69 hectare, pe un alt amplasament. Ulterior, prin schimbul de terenuri realizate între Unitatea Militară 1845 Câmpia Turzii, CAP Luna, IAS Mihai Viteazu, IAS Varias judeţul Timiş şi IAS Deveselu judeţul Olt, suprafaţa agricolă aflată în administrarea fostului IAS Mihai Viteazu s-a diminuat cu aproximativ 142 hectare. În conformitate cu dispoziţiile legale, foştii membri ai CAP Luna, care nu au deţinut terenuri, li s-au atribuit, prin constituirea dreptului de proprietate suprafeţe de teren de minimum 0,5 hectare, iar foştilor proprietari li s-a aplicat o cotă de reducere proporţională. Situaţia retrocedării terenurilor din comuna Luna a fost analizată de-a lungul timpului în cadrul şedinţelor comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate, fie refăcute tabelele anexă prevăzute în Regulamentul de aplicare a Legii nr. 18. Avându-se în vedere faptul că suprafaţa de 142 de hectare nu a putut fi compensată în natură, persoanele îndreptăţite au fost înscrise în lista celor cărora li se vor acorda despăgubiri, potrivit dispoziţiilor legale. În considerarea acestor aspecte, în ceea ce priveşte solicitarea înfiinţării de urgenţă a unei comisii speciale, care să întreprindă demersuri necesare în vederea retrocedării terenului în comuna Luna, având în vedere dispoziţiile art. 52 alin. 2 din Legea nr. 18, potrivit cărora comisiile de fond funciar pot avea calitate procesuală pasivă, precizăm faptul că, în cazuri de natura celui semnalat de către dumneavoastră, în ipoteza apariţiei unor litigii, competenţa de soluţionare aparţine instanţelor de judecată, Ministerul Administraţiei şi Internelor nerevenindu-i atribuţii cu privire la impunerea unor decizii pentru reconstituirea dreptului de proprietate. De asemenea, semnalăm şi faptul că, în conformitate cu dispoziţiile art. 13 din Legea nr. 247 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, competenţa în ceea ce priveşte analizarea şi stabilirea cuantumului final al despăgubirilor care se acordă, potrivit prevederilor acestui act normativ, aparţine comisiei centrale pentru stabilirea despăgubirilor, aflată în subordinea Cancelariei primului ministru şi formată din preşedintele Autorităţii Naţionale pentru restituirea proprietăţilor, doi reprezentanţi ai Cancelariei primului ministru, doi reprezentanţi ai secretarului general, un reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice şi un reprezentant al Ministerului Justiţiei. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule ministru. Doamna deputat, vă rog. |
|||||
|
|
Doamna Graţiela Denisa Iordache: Mulţumesc frumos. Bună seara! Domnule ministru, Problema cu aeroportul v-am semnalat-o exact în interpelare. Ştiam că există acest lucru. Problema oamenilor este că au primit terenuri în cu totul şi cu totul altă parte decât terenurile lor, lucru care i-a împiedicat să lucreze vreodată acele terenuri, fapt pentru care ei au solicitat înfiinţarea unei alte comisii care să analizeze situaţia aşa cum se prezintă ea acum şi să fie despăgubiţi în contextul acestei situaţii. Problema, că mă trimiteţi înapoi la prefect, nu am rezolvat nimic. Eu nu v-am impus nici o secundă ca să daţi dumneavoastră vreo soluţie sau să impuneţi dumneavoastră, Ministerul Administraţiei şi Internelor o soluţie acelei comisii. Dar oamenii de acolo consideră că o nouă analiză şi o nouă comisie nu poate fi decât benefică în lămurirea acestei situaţii. Situaţia este foarte încurcată, după cum aţi remarcat-o şi dumneavoastră. Deci, acest lucru, din câte ştiu eu, ministerul poate să-l facă, să solicite instituţiei prefectului înfiinţarea unei comisii. |
|||||
|
|
Deci, domnule ministru, vă rog să ţineţi cont de cele spuse de doamna deputat şi să răspundeţi în scris. |
|||||
|
|
|
Domnul deputat Mircia Giurgiu, independent. Domnule ministru, vă rog să-i răspundeţi. |
|
|||
|
|
Domnul Mircea Alexandru: Stimate domnule deputat, În legătură cu interpelarea dumneavoastră, prin care solicitaţi Ministrului Administraţiei şi Internelor întreprinderea demersurilor necesare pentru demararea unei anchete privind pagubele produse de inundanţii în judeţul Cluj, vă comunicăm următoarele: pe parcursul anului 2005, judeţul Cluj s-a confruntat cu situaţii deosebite, generate de inundaţiile succesive, înregistrate în lunile martie, mai, iunie, iulie şi august. Pentru diminuarea efectelor distructive au fost derulate acţiuni de maximă urgenţă, simultan, în mai multe zone ale judeţului, în care au fost implicate importante forţe umane şi materiale. Au existat multe momente în care deciziile trebuiau luate cu maximă operativitate, iar intervenţiile au fost făcute în timp util, zi şi noapte, pentru salvarea de vieţi omeneşti, pentru asigurarea accesului în localităţile izolate, pentru asigurarea apei potabile şi a produselor alimentare de bază, strict necesare, pentru comunităţile aflate în situaţii critice. În cadrul acestor eforturi deosebite, de a sprijini comunităţile locale afectate, (este vorba de 60 de comune şi 161 de sate) s-a remarcat un spirit deosebit de solidaritate umană. Este de apreciat faptul că, pe lângă instituţiile şi structurile statului, cu responsabilităţi directe de intervenţie în situaţii de urgenţă, au participat cu promptitudine şi peste 60 de agenţi economici, sprijinul acestora fiind uneori decisiv în rezolvarea unor situaţii critice. În contextul interpelării, considerăm că SNCFR, Regionala de Căi Ferate Cluj a avut responsabilitatea directă de a proceda la decolmatarea tuturor subtraversărilor, deci şi a podului care subtraversează calea ferată în localitatea Gârbău. Aceasta este şi raţiunea pentru care prefectul judeţului Cluj, în calitatea de preşedinte al Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, a atenţionat în scris conducerea Regionalei de Căi Ferate Cluj, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind sistemul naţional de management al situaţiilor de urgenţă, pentru a proceda la decolmatarea tuturor subtraversărilor, deci şi a podului din localitatea Gârbău. Menţionăm faptul că autorităţile administraţiei publice locale din comuna Gârbău au solicitat în anul 2004 decolmatarea podului în cauză, însă lucrarea nu a fost executată, deşi Regionala de Căi Ferate Cluj avea obligaţia, în calitate de administrator al infrastructurii feroviare, să intervină în regim de urgenţă pentru decolmatarea, degajarea podului respectiv. Precizăm, de asemenea, că pagubele produse la nivelul judeţului Cluj, în cursul acestui an, se ridică la aproximativ 380 de miliarde lei vechi, fiind afectate peste 180 de localităţi, iar pentru ajutorarea persoanelor afectate de calamităţile naturale, instituţia prefectului judeţului Cluj a organizat centre de colectare a ajutoarelor materiale şi transportul acestora în zonele afectate. Este vorba de materiale de construcţii, articole de îmbrăcăminte, medicamente, obiecte de uz casnic, precum şi organizarea de tabere pentru copiii sinistraţilor. Astfel, în perioada 15-20 august au fost cazate 90 de persoane la tabăra Băişoara, copiii familiilor din judeţele Timiş şi Bacău, iar în perioada 15-25 august, 30 de copii din localitatea Comăneşti, judeţul Bacău, au fost cazaţi la mai multe familii din localitatea Cojocna. Totodată, precizăm faptul că toate structurile specifice, de intervenţie, au fost în stare de alertă şi au fost pregătite pentru intervenţiile necesare, luându-se măsurile legale de prevenire şi anticipare a unor fenomene meteorologice cu risc ridicat pentru comunităţile locale, precum şi faptul că în această perioadă s-a menţinut un contact permanent cu mass-media, pentru avertizarea populaţiei şi a agenţilor economici din zonele vulnerabile, expuse pericolului unor posibile inundaţii, astfel încât considerăm că autorităţile respective au acţionat respectând prevederile legale în domeniu. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Vă rog, domnule deputat. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule secretar de stat. Mulţumesc, domnule preşedinte. Sunt mulţumit de răspuns, dar întrebarea era dacă cumva se are în vedere luarea unor măsuri pentru cei care nu şi-au făcut treaba. Este vorba de CFR. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul Mircea Alexandru: Sigur că se are în vedere tragerea la răspundere a tuturor celor care nu şi-au făcut datoria aşa cum trebuie. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnule deputat Mircia Giurgiu, pentru răspunsul de la Ministerul Culturii, îl aveţi în scris. Domnule deputat Aledin Amet, pentru răspunsul de la Ministerul Culturii, în scris. Domnul deputat Claudiu Pop, de la P.S.D., pentru răspunsul de la Ministerul Finanţelor, în scris. V-aţi înţeles cu domnul secretar de stat Claudiu Doltu? Da? Bun. Domnul deputat Răzvan Bobeanu - scăderea taxelor şi accizelor la carburanţi. |
|||||
|
|
|
Doamna secretar de stat Mara Râmniceanu. Vă rog. |
|
|||
|
|
Doamna Mara Râmniceanu (secretar de stat, Ministerul Finanţelor.): Mulţumesc frumos, mai am două la Senat. Bună seara! Referitor la întrebarea domnului deputat Răzvan Bobeanu, în legătură cu reducerea accizelor la carburanţi, prezentăm următoarele: o condiţie a aderării României la Uniunea Europeană o constituie implementarea în legislaţia naţională a acquis-ului comunitar. Spre deosebire de alte impozite, în cazul accizelor, directivele Uniunii Europene în domeniu prevăd atât principiile generale de impozitare, cât şi sfera de aplicare a acestora, respectiv: alcool, băuturi alcoolice, produse din tutun, produse energetice, benzine, motorine şi electricitate, cât şi nivelurile de accizare minime, obligatorii pentru toate statele membre, pe grupe de produse. În ceea ce priveşte situaţia României, ca viitor stat membru, subliniem faptul că există diferenţe mari între nivelul accizelor naţionale şi nivelul minim impus prin legislaţia comunitară, aceste diferenţe fiind necesar a se elimina până la data aderării. Pentru atingerea nivelurilor minime impuse de directive, în cadrul negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeană s-au stabilit calendare de creştere graduală a accizelor, pentru a se evita, astfel, creşterea bruscă a acestora şi implicit a preţurilor, calendare care sunt incluse în domeniul de poziţie, aferent Capitolului 10 - "Impozitarea". Menţionăm că în cazul benzinelor şi motorinelor, calendarele prevăd o perioadă de tranziţie de 4 ani, pentru benzina fără plumb, România urmând să atingă nivelul minim de 360 de euro pe 1.000 de litri în anul 2011 şi respectiv de 7 ani pentru motorină, nivelul minim de 330 de euro pe mia de litri urmând să fie atins în anul 2013. Prevederile acestor calendare reprezintă angajamente ferme ale României faţă de Uniunea Europeană, de respectarea cărora depinde în mare măsură procesul de aderare. Atâta timp cât România nu a atins încă nivelul minim de accizare prevăzut de directivă, o eventuală reducere a accizelor la benzine şi motorine în momentul de faţă, nu este posibilă pentru că ar însemna nerespectarea angajamentelor asumate faţă de Uniune. Într-adevăr, o serie de state membre şi-au anunţat intenţia de a reduce accizele la benzine şi motorine, pentru a stopa fenomenul de creştere necontrolată a preţurilor de vânzare la aceste produse, numai că, în cazul lor, acest lucru este posibil pentru că nivelurile de accizare practicate depăşesc cu mult nivelul minim impus de directivă. Cu stimă. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
|
Domnul deputat Dragoş Dumitriu, P.R.M. Legalitatea amplasării unor unităţi de debitare a lemnului şi depozitarea rumeguşului în zonele Rucăr şi Dâmbovicioara, judeţul Argeş. Domnul deputat, dacă este prezent? Vă rog. Din partea Ministerului Mediului. |
|
|||
|
|
Doamna Lucia Ana Varga (secretar de stat, Ministerul Mediului): Stimate domnule deputat, Referitor la interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 403P, prin care solicitaţi verificarea legalităţii amplasării unor unităţi de debitare a lemnului şi de depozitare a rumeguşului în zonele Rucăr şi Dâmbovicioara din judeţul Argeş, precum şi aruncarea de deşeuri animaliere în zona Valea Crovului, vă comunicăm următoarele: comisarii gărzii naţionale de mediu, comisariatul judeţean Argeş, împreună cu reprezentanţi ai Direcţiei silvice Argeş, Garda financiară Argeş, Inspectoratul judeţean de poliţie Argeş, Inspectoratul jandarmeriei Argeş au efectuat în luna august controale la un număr de 11 agenţi economici, de pe raza localităţilor Rucăr, Dâmbovicioara şi Dragoslavele, care au ca profil de activitate exploatarea şi prelucrarea primară a lemnului. S-au urmărit, în principal, următoarele aspecte: deţinerea actelor de reglementare din punct de vedere al protecţiei mediului, impactul asupra factorilor de mediu (distanţa faţă de cursurile de apă, distanţa faţă de zonele locuite, modul de gestionare a deşeurilor rezultate din activitate). S-au constatat neconformităţi privind deţinerea actelor de reglementare din punct de vedere al protecţiei mediului şi gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor lemnoase rezultate din activitatea de prelucrare primară a lemnului. A fost aplicat un număr de 11 sancţiuni contravenţionale, în valoare de totală de 31.200 RON pentru neconformităţi. Menţionăm că în acelaşi timp s-a verificat şi starea de salubritate a comunei Rucăr, constatându-se următoarele aspecte: în perimetrul administrativ al comunei Rucăr, rigolele căilor de comunicaţii au fost colmatate în urma precipitaţiilor atmosferice abundente şi, în acelaşi timp, s-au colectat deşeuri în anumite zone, antrenate de viituri. Pe malurile pârâului Râuşor au fost identificate depozite de deşeuri menajere, cât şi din rumeguş, provenite de la persoane particulare. S-au dispus măsuri urgente de decolmatare a şanţurilor şi rigolelor de scurgere a apelor pluviale, degajarea secţiunilor de scurgere a apelor din zonele locuite şi zona traversării cursurilor de apă, precum şi salubrizarea zonelor unde s-au constatat depozitări necontrolate de deşeuri. Au fost aplicate două sancţiuni contravenţionale, în valoare de 1.500 RON fiecărui primar şi, respectiv, viceprimarului comunei Rucăr. Cu privire la depozitarea de deşeuri animaliere în zona Valea Crovului, de acest fapt se face vinovată S.C. Sam Pres S.A. Rucăr, care desfăşoară activitate de abatorizare. Informaţiile referitoare la această stare au fost furnizate de domnul Marius Oprei, salariat din cadrul Administraţiei Parcului Naţional Piatra Craiului. Întrucât S.C. Sam Pres S.A. Rucăr nu a fost prinsă în fapt, Garda Naţională de Mediu - Comisariatul judeţean Argeş a sesizat Inspectoratul Judeţean de Poliţie Argeş, pentru efectuarea de cercetări. Vă asigurăm, domnule deputat, că atât Garda Naţională de Mediu cât şi Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Argeş au fost anunţate cu privire la demersurile dumneavoastră, pentru a se vedea cine se face vinovat de distrugerea mediului înconjurător semnalată şi pentru luarea măsurilor ce se impun pentru ca legea să fie respectată. Cu stimă. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Vă rog frumos, domnule deputat. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Cred că ministerul dumneavoastră este plin de bune intenţii, însă realitatea din teren este cu totul alta decât cea pe care v-o prezintă funcţionarii de la faţa locului. Vă asigur că respectivele unităţi de debitare care funcţionează ilegal - am spus corect, "funcţionează", deci, funcţionează şi în continuare. De asemenea, în privinţa inspecţiilor pe care le-aţi menţionat, de la vreo 4-5 instituţii, sigur, dacă un funcţionar este angajatul a 2-3 instituţii, probabil că au fost de la toate aceste instituţii. Însă, în orice caz, controalele respective nu s-au desfăşurat aşa cum vi s-a spus, au fost cel mult 2-3 persoane, au aplicat într-adevăr câteva amenzi, dar cei care nu respectă legea îşi văd în continuare de treabă. Deci, sper ca aceste mici controale, care, spuneţi dumneavoastră că au avut loc în luna august, să-şi găsească o finalitate cel puţin până la sfârşitul anului acesta, prin închiderea efectivă a unităţilor care funcţionează ilegal. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Deci, doamnă ministru, v-aş ruga, că am fost atent, nu ce s-a stabilit, ci ce s-a rezolvat. Dumneavoastră aţi spus ce s-a stabilit, aţi stabilit în urmă cu nu ştiu cât timp, aveţi termen 2 săptămâni să-i transmiteţi domnului deputat ce s-a rezolvat. Că de stabilit, se stabilesc multe, ce se rezolvă ne interesează. |
|||||
|
|
Doamna Lucia Ana Varga: Da, sunt de acord cu dumneavoastră. S-au stabilit nişte măsuri şi sigur că se vor efectua controale, să vedem dacă se respectă măsurile luate. |
|||||
|
|
Bun. Rugămintea este, în 2 săptămâni, să veniţi să-i spuneţi domnului deputat ce aţi rezolvat. |
|||||
|
|
Doamna Lucia Ana Varga: Da. |
|||||
|
|
De acord, domnule deputat? |
|||||
|
Da. |
||||||
|
|
Deci, peste 2 săptămâni, veniţi şi spuneţi ce s-a rezolvat din ce aţi stabilit, că restu-s vorbe. Mulţumesc. Am înţeles că domnul deputat Bobeanu, la interpelarea sa: DN 4 Piatra Neamţ-Bicaz, de la Ministerul Transporturilor, a primit răspunsul în scris. Da? Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
|
Domnul deputat Ioan Ţundrea, de la Partidul Conservator: speranţa mediului în Caraş-Severin. Dacă este prezent? Da. Vă rog. |
|
|||
|
|
Doamna Lucia Ana Varga: Stimate domnule deputat, Referitor la interpelarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 436/B, prin care solicitaţi demararea măsurilor necesare înfiinţării unei gropi ecologice între Reşiţa şi Bocşa, vă comunicăm următoarele: Pe raza judeţului Caraş-Severin nu există nici un depozit ecologic pentru deşeuri menajere, dar în fiecare localitate urbană există un depozit de deşeuri municipale. Pe baza Prognozei de generare şi gestionare a deşeurilor nepericuloase, prevăzută în Programul Naţional de Gestionare a Deşeurilor, s-a stabilit că este necesară asigurarea capacităţilor de depozitare pentru tipurile de deşeuri nepericuloase municipale şi de producţie nepericuloase. Astfel, în România vor exista 50 de depozite nepericuloase, cu o capacitate medie de 100 de mii de tone pe an, şi 15 depozite nepericuloase cu o capacitate medie de 50 de mii de tone pe an. Judeţul Caraş-Severin are prevăzut în Planul Naţional de Gestiune a Deşeurilor realizarea unui depozit zonal. Capacitatea şi amplasarea depozitului vor fi stabilite prin Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor. În cadrul şedinţei din data de 4 august, care a avut loc la sediul Consiliului Judeţean Caraş-Severin, reprezentanţii Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor au informat autorităţile locale asupra următoarelor aspecte: obligaţiile de mediu ce revin României în perspectiva integrării, posibilitatea accesării fondurilor europene pentru reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de gestionare a deşeurilor, posibilitatea ca pregătirea proiectului aferent investiţiei să se realizeze în cadrul acestei asistenţe tehnice. În acest sens, vă informez că Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor a solicitat Uniunii Europene finanţarea unei asistenţe tehnice, care are ca obiectiv pregătirea documentaţiei pentru 25 de proiecte pentru Fondul de Coeziune, fond de care România va beneficia după integrarea în Uniunea Europeană. Această asistenţă va fi coordonată şi cofinanţată de către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor. Se estimează că aceasta va fi aprobată până în luna octombrie a acestui an, iar licitaţia pentru selectarea consultantului poate avea loc în luna martie 2006. Pregătirea documentaţiei pentru proiect, inclusiv pregătirea documentaţiilor de licitaţie pentru lucrări, poate fi realizată până în iunie 2007, când ar putea începe şi investiţia, cu termen de finalizare 2009. Soluţia financiară acceptată la nivelul judeţului pentru rezolvarea problemei privind deşeurile este aceea de accesare a Fondului de Coeziune, prin realizarea în prealabil a unei asocieri a sectorului public, respectiv, consiliile locale din judeţ şi Consiliul Judeţean Caraş-Severin. Autorităţile publice locale şi cele judeţene vor solicita sprijin tehnic şi financiar Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, în vederea realizării studiului de fezabilitate în perioada aceasta, urmând a fi realizate consultări ale Consiliului Judeţean Caraş-Severin cu autorităţile administraţiei publice locale, în vederea asocierii pentru realizarea acestui proiect. Intenţia de acordare a sprijinului Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor pentru judeţul Caraş-Severin a fost exprimată prin Adresa nr. 5384/10.08.2005 a Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, pe care v-am transmis-o în anexă. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Domnule deputat? |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Mulţumesc, doamnă secretar de stat. Pentru că nu vreau să reţin colegii aici, v-aş ruga să-mi trimiteţi în scris, aşa cum aţi spus, şi o să mai discutăm bilateral. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc. |
|||||
|
|
|
Din partea Partidului România Mare, domnul deputat Ioan Aurel Rus, referitor la cazul Suzana Băloiu, din Bistriţa, decedată în condiţii neelucidate. Din partea Ministerului Justiţiei? |
|
|||
|
|
Doamna Maria Cristina Manda (secretar de stat, Ministerul Justiţiei): Domnule preşedinte, Doamnă deputat, Domnilor deputaţi, În cazul Băloiu Suzana Sanda, am transmis interpelarea dumneavoastră Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud şi am resolicitat verificarea aspectelor semnalate, privind cercetările efectuate în dosarul referitor la moartea lui Băloiu Suzana Sanda. Dumneavoastră aţi precizat că tatăl victimei Băloiu Suzana a sesizat poliţia despre dispariţia fiicei sale în data de 25 iulie 1997, dimineaţa, revenindu-se ulterior cu sesizare la poliţie, făcută de soţul victimei şi de tatăl acesteia. Din datele comunicate de organele de cercetare penală a rezultat că soţul victimei a sesizat Poliţia Municipiului Bistriţa în data de 26 iulie 1997, despre faptul că în noaptea de 24 spre 25 iulie 1997 soţia sa a dispărut de la domiciliu. Sesizarea poartă un număr de înregistrare, v-am dat în scris. Din informarea primită, a rezultat că în cursul aceleiaşi zile o echipă operativă s-a deplasat la domiciliul dispărutei, ocazie cu care au fost efectuate investigaţii specifice situaţiilor în care este sesizată dispariţia unor persoane. Investigaţiile au continuat şi în zilele următoare, abia în data de 28 iulie 1997 fiind găsit cadavrul victimei în râul Bistriţa. Una din întrebările cuprinse în conţinutul interpelării se referă la faptul că, în prezenţa a 3 martori şi a atâtor probe la faţa locului, nu s-a descoperit autorul crimei. Din datele comunicate, a rezultat că martorii indicaţi, respectiv: Kiss Ileana, Deac Maria şi Borgovan George, au fost audiaţi de către organele de cercetare penală. Ei locuiau pe aceeaşi scară cu victima, dar nu au putut oferi semnalmente semnificative cu privire la agresor, decât vag, referitor la înălţime şi talie, cu precizarea că purta haine culoare închisă. Cei trei martori au mai afirmat că a doua zi, deci, în 25 iulie 1997, au văzut lângă bordura trotuarului, pe carosabil, o pată cu diametrul de 15 cm, care părea a fi de sânge. Această pată nu a mai fost găsită cu ocazia cercetării la faţa locului, deoarece, între timp, plouase. Din păcate, poliţia a fost sesizată abia în 26, deci, o zi mai târziu. A fost verificat alibiul soţului victimei, Băloiu Andrei Savin şi s-a constatat că în noaptea de 24 spre 25 iulie el se deplasa cu un autovehicul spre Satu Mare şi că în dimineaţa zilei de 25 iulie a fost înregistrat în registrul de poartă al S.C. Mondiala S.A. din localitatea menţionată. Aţi spus că cercetarea la faţa locului nu s-a făcut în momentul în care a fost sesizată poliţia, conform metodologiei de specialitate: identificare de martori, ridicare de obiecte găsite, urme de sânge, urme de târâre şi geaca lăsată la faţa locului, amprente digitale şi că nu s-au ridicat probe în primele zile. Din datele comunicate de către cele două parchete rezultă că din data de 26 iulie 1997, data sesizării poliţiei de către soţul victimei, s-au efectuat următoarele: cercetarea locuinţei, a împrejurimilor blocului, albiei râului Bistriţa pe o distanţă de 5-6 km în aval, activităţi care însă nu au condus la identificarea unor mijloace de probă concludente, deoarece, cu privire la apartament, soţul victimei făcuse curăţenie în apartament înainte de a şti că soţia sa a fost omorâtă, iar între data declarării dispariţiei - 26 iulie 1997 şi data găsirii cadavrului - 28 iulie 1997 a plouat torenţial, iar nivelul apei Bistriţa a crescut cu circa 1 metru. Un alt martor dintre cei audiaţi, Adam Dorinel, măturător de stradă, a găsit în dimineaţa zilei de 25 iulie 1997 o haină de piele pe malul râului Bistriţa, pe unde a fost târâtă victima. Haina a fost supusă expertizării biologice medico-legale, determinându-se că prezenta urme de sânge umane. În urma verificărilor, Adam Dorinel a fost exclus din cercul de bănuiţi, întrucât urmele de sânge nu aparţineau acestuia. În conţintul interpelării ne spuneţi că nu au fost audiaţi martorii care au ceva de spus. Toţi martorii au fost audiaţi, toţi cei, cel puţin, de care poliţia şi parchetul au cunoştinţă. Iniţial, toţi membrii familiei au fost audiaţi, s-a constituit iniţial un cerc de bănuiţi de 16 persoane. S-au formulat mai multe versiuni cu privire la mobilul faptei, la autor, au fost derulate ample investigaţii, în sensul că au fost verificate activităţile suspecţilor, s-a stabilit anturajul victimei, activitatea ei în perioada anterioară morţii, au fost testaţi la poligraf 6 suspecţi, au fost audiaţi martori, înregistrarea unor convorbiri telefonice şi alte activităţi de supraveghere calificată a suspecţilor. Mai mult, la un moment dat a fost realizat un portret-robot, prezentat pe un post de televiziune, dar persoana respectivă nu a fost identificată. Întrucât autorul infracţiunii de omor nu a putut fi descoperit, cauza a fost înregistrată în categoria celor cu AN - "autor necunoscut". V-aţi referit, totodată, în interpelare la motivele stopării cercetărilor de către Poliţia Bistriţa-Năsăud. Din datele comunicate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud, a rezultat că dosarul este examinat trimestrial, stabilindu-se noi versiuni şi noi activităţi de cercetare penală. Verificările sunt efectuate şi în prezent de procurorul criminalist, împreună cu ofiţerii de investigaţii criminale din cadrul IPJ Bistriţa-Năsăud. |
|||||
|
|
Mai scurt, că ne prinde revelionul aici! |
|||||
|
|
Doamna Maria Cristina Manda: Îmi cer scuze... |
|||||
|
|
Păi, vă rog, dar nici aşa! |
|||||
|
|
Doamna Maria Cristina Manda: Îmi cer scuze! |
|||||
|
|
Dacă fiecare coleg al dumneavoastră ar răspunde aşa..., repet, ar răspunde doi şi, după aia, restul am pleca la plimbare! Vă rog frumos, încheiaţi! |
|||||
|
|
Doamna Maria Cristina Manda: Am încheiat. Deci, nu sunt finalizate cercetările, nu e oprită ancheta, problema e că... |
|||||
|
|
Asta trebuia să spuneţi, că ancheta e în curs de desfăşurare. Vă mulţumesc. Domnule deputat? |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnă secretar de stat, Mulţumesc pentru răspunsul pe care mi l-aţi dat de această dată. Vreau să vă spun că în februarie un coleg de al dumneavoastră s-a prezentat aici într-un mod cu totul lamentabil, de aceea am revenit încă o dată. Acum apreciez că s-au făcut eforturi pentru descoperirea martorului, mai sunt trei martori-cheie şi nu a fost chemată să dea declaraţii fiica victimei. Este adevărat să soţul apare la fabrica respectivă, în Satu Mare, în 25, undeva, la ora 11,00, că a intrat în fabrică, dar, gândiţi-vă, crima s-a produs în noaptea de 24 spre 25, de la Bistriţa la Satu Mare sunt 200 de km, sunt două ore şi jumătate de drum. Se ascunde ceva în spatele acestei crime, tatăl victimei a fost subofiţer de poliţie. Nu pot eu aici să spun lucrurile până la capăt, dar ar trebui mai multă aplecare spre acest caz şi s-ar găsi şi vinovatul. Eu, oricum, vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Domnul deputat Kovacs Attila, Grupul parlamentar UDMR, privitor la acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive etnice. Dacă domnul deputat este în sală? Dacă nu este în sală, răspunsul scris. A fost înaintat, trebuia să spuneţi. |
|||||
|
|
|
Doamna deputat Olguţa Vasilescu: "Udemeriştii din Guvernul României promovează interesele Ungariei cu bani româneşti". Din partea Ministerului Afacerilor Externe, vă rog. Vreţi să mai citiţi o dată? |
|
|||
|
|
Nu, nu vreau să mai citesc o dată, vreau să vă spun că am primit deja un material foarte mare, în care, în 200 de pagini, nu mi se spune nimic din ce am cerut eu. Vroiam, de asemenea, să-mi cer scuze Grupului UDMR, pentru că înţeleg că domnul secretar de stat Nagy nu face parte din UDMR, ci a fost propus ca secretar de stat de cu totul alt partid. Pe scurt, vreau să vă spun că anul acesta a avut loc un târg internaţional la Aiki, unde România a avut un stand. Nu a avut un stand şi Ungaria, dar se pare că nici nu a avut nevoie de acest stand, pentru că tot standul românesc era plin numai cu produse tradiţionale maghiare. Noi avem o casetă filmată, avem sute de fotografii. Vreau să nu vă referiţi la ceea ce aţi scris aici, în material, pentru că nu mă interesează, domnule secretar de stat, pe mine mă interesează atât: cine suportă cheltuielile acestui stand (care, repet, nu a fost al României, a fost al Ungariei, chiar dacă a fost pe bani româneşti) şi ce măsuri a luat ministrul de externe pentru acest lucru? Noi nu plătim bani, contribuabilii români, ca să îşi facă Ungaria stand pe banii noştri! Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Domnule ministru, scurt, dacă vreţi să răspundeţi, cine suportă? |
|||||
|
|
Domnul Ferdinand Nagy (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe): Domnule preşedinte, Doamnă deputat, Domnilor deputaţi, Îmi cer scuze, eu am venit pregătit cu un material mai scurt decât acela pe care vi l-am prezentat dumneavoastră, care, practic, reprezintă un raport de activitate al nostru, al stafului Ministerului de Externe care a reprezentat România la această expoziţie mondială, nu este vorba de un târg şi nu a fost vorba de un stand al României, a fost vorba de un pavilion naţional al României. Iar ceea ce spuneţi dumneavoastră mă surprinde, pentru că tot ce am prezentat noi acolo, timp de 185 de zile, respectiv spectacolele pe care le-au susţint artiştii - 185 de zile, 12 ore pe zi! - au fost, pur şi simplu, artişti care au reprezentat folclorul românesc, au reprezentat muzica cultă românească, au reprezentat teatrul românesc. Mai mult decât atât, am avut şi Corul Bisericii Stavropoleos. Dacă aceste manifestări au reprezentat promovarea Ungariei, eu sunt gata să răspund pentru toate acuzaţiile dumneavoastră! Participarea României la această expoziţie a fost suportată din bugetul Ministerului Afacerilor Externe. Şi stau cu capul sus şi cu coloana vertebrală dreaptă, încă o dată vă spun, am promovat interesele României! A fost o participare de succes, pavilionul României s-a bucurat de vizita a 2 milioane de vizitatori japonezi, suntem cotaţi între primele 10 pavilioane, ca şi popularitate, la acest eveniment. Mai mult decât atât, nu ştiu ce să vă spun... Stau la dispoziţie cu orice fel de întrebări. |
|||||
|
|
Vă rog, doamnă deputat. |
|||||
|
|
(Fiindcă domnul secretar de stat aştepta lângă tribună:) Ocupaţi-vă locul în băncuţă, s-ar putea să vorbesc mai mult! Domnule secretar de stat, Vreau să vă spun că aveţi maximum de tupeu! Şi asta, o dată, pentru că aţi venit aici ca să ne minţiţi şi, a doua oară, pentru că aţi avut curajul să apăreţi dumneavoastră aici, care sunteţi în spatele la toată această chestiune. Eu v-am mai spus: avem casete filmate! Timp de o săptămână, cât a fost o delegaţie a noastră acolo, s-a filmat non-stop! Au fost numai muzici tradiţionale ungureşti, adică, ceardaşul, poate vă spune ceva, şi numai costume maghiare! Aici, spuneţi dumneavoastră, în această prezentare de 200 de pagini, pe care eu mi-am făcut timp să o citesc, spuneţi aici că: "A fost un program de dansuri şi muzică populară cu piese tradiţionale româneşti din Transilvania şi dansuri tradiţionale ale minorităţii maghiare din România". Greşit! Nu "dansuri tradiţionale româneşti din Transilvania", ci dansuri ungureşti! A doua chestiune, vorbiţi de "promovarea minorităţilor", aici. Păi, nici un fel de problemă, dar, atunci, de ce nu au fost reprezentate şi celelalte minorităţi care trăiesc în România şi sunt chiar reprezentate în Parlamentul României, 18 minorităţi? De ce numai minoritatea maghiară? V-am întrebat clar: cine va suporta aceste costuri? Dacă s-a luat o decizie de către ministrul de externe? Dar se pare că decizia a fost luată deja, din moment ce v-a trimis pe dumneavoastră aici. Adică, nu o să vi se întâmple nimic! Vă mulţumesc, nu mai aştept replică. |
|||||
|
|
Mulţumesc şi eu. |
|||||
|
|
|
În continuare, domnul deputat Valeriu Tabără, privind situaţia cercetării agricole şi strategia MAPDR cu privire la patrimoniul cercetării agricole din România. Domnule secretar de stat, vă rog. |
|
|||
|
|
Domnul Flaviu Nicolae Lazin: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Răspunsul a fost înaintat în scris şi el este destul de lung, de aceea, eu am să-mi permit, cu acceptul dumneavoastră, să fac doar un scurt comentariu pe marginea acestui răspuns. Şi, aşa cum ne-am înţeles, să avem o discuţie pe această temă, care ne interesează deopotrivă, şi pe noi, ca Executiv, şi pe dumneavoastră, care sunteţi deputat în Comisia de agricultură şi un reprezentant foarte cunoscut al sectorului de cercetare şi al învăţământului universitar românesc. Sigur, am traversat o perioadă în care am asistat cu toţii, din 1990 până astăzi, la scăderea continuă a potenţialului cercetării româneşti, pe fondul atât al reorganizării activităţilor, pe fondul reformei funciare, al pierderii continue de suprafaţă din perimetrul unităţilor de cercetare, al decapitalizării unităţilor, al scăderii numărului de cercecetători şi al potenţialului de susţinere în general a activităţii de cercetare agricolă. Practic, până la Legea nr. 290, cercetarea nu a avut o lege şi funcţiona sub un statut foarte incert, în baza unui decret în care statutul unităţilor era unul nedefinit: nici instituţii publice, nici societăţi comerciale. Legea nr. 290 reuşeşte să pună oarecum ordine din acest punct de vedere, iar hotărârile de Guvern, despre care doresc să vă informez în mod expres că sunt întocmite în întregime şi vor pune "în curat", ca să spun aşa, atât prin prisma sumei importante a datoriilor pe care statul le trece la pasiv din conturile acestor unităţi - suma totală fiind de circa 780 de miliarde, până acum au fost anulate datorii de circa 280 de miliarde şi acţiunea continuă pe măsura reorganizării, aşa cum spune legea, a unităţilor - sunt întocmite în întregime două din aceste hotârâri de Guvern, însumând reorganizarea a 15 unităţi de cercetare, sunt deja pe circuitul de avizare interministerială. Credem că celelalte hotărâri de Guvern de reorganizare a unităţilor, credem că vor ieşi din minister în cursul acestei săptămâni şi vor pleca, de asemenea, pe circuitul avizării interministeriale. Ce urmează, pentru că acesta este subiectul de fond? Urmează, aşa cum dumneavoastră ştiţi, o analiză atentă, pe care am început-o împreună cu ASAS-ul, pentru două direcţii: 1) o redimensionare a sectorului de cercetare, o redimensionare care să însemne aducerea la nişte dimensiuni de unităţi de cercetare în adevăratul sens şi separarea activităţilor de dezvoltare, care, în propunerea noastră, urmează să fie reorganizate ori companii naţionale ori societăţi naţionale, pe filierele institutelor respective, în aşa fel încât rezultatele cercetării să fie apoi aplicate în aceste unităţi, producerea de sămânţă să fie realizată în aceste unităţi, pentru că credem că mai este nevoie, câţiva ani buni, de o anumită implicare şi un anumit control al statului în această chestiune; 2) sectorul de cercetare, redimensionat, urmează să fie susţinut direct de la bugetul statului. Cam acestea sunt principiile rezorganizării, pe care o vedem şi pe care, negreşit, o vom discuta şi împreună cu dumneavoastră. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Domnul deputat Tabără. |
|||||
|
|
Domnule preşedinte, Domnule secretar de stat, Vă mărturisesc că este un moment delicat să faci o interpelare propriului ministru şi propriului Guvern, însă demersul vine pe un moment formidabil pentru ceea ce înseamnă starea cercetării agricole şi, mai ales, a celei biologice româneşti, dar agricole, în principal. Şi nu întâmplător am făcut această interpelare, după foarte multe demersuri, care nu sunt începute în ultimul an, ci sunt cu o vechime de circa 4-5 ani. Şi o fac în cunoştinţă de cauză, pentru că o viaţă întreagă mi-am ros coatele şi pantofii sau ce am mai avut prin această cercetare, întotdeauna, o cenuşăreasă a ceea ce a însemnat agricultura românească, dar cu realizări formidabile. Şi eu spun că acest sector trebuie regândit, dar în aşa fel încât el să funcţioneze. Să funcţioneze acele principii pe care guvernele interbelice le-au considerat de mare importanţă şi mari agronomi ai ţării, care au fost membri şi ai Partidului Liberal şi ai Partidului Naţional Ţărănesc, şi care au gândit o strategie, pentru ca România să nu fie dependentă niciodată de ceea ce înseamnă "materialul biologic". Astăzi, însă, dacă strategia de restructurare şi de punere în funcţie a cercetării va fi în aşa fel încât patrimoniul să fie pierdut, cercetarea românească nu va mai răspunde cerinţelor de integrare europeană a agriculturii. Spun, pentru că hotărârile au fost extrem de mult întârziate, practic, unităţile de cercetare, la această dată, nu au identitate şi, ceea ce este mai grav, în acest an, dar nu numai în acest acest an, ci în ultimii ani, aceste unităţi au beneficiat de extrem de puţine surse pe planurile sectoriale de cercetare. Practic, în acest an, nu a ajuns nici un leu la aceste unităţi! Ne vom reîntâlni şi eu cred că vom discuta această problemă. De altfel, cred că este o chestiune de interes naţional, de a fi abordată într-un plan mai deschis, inclusiv de către conducerea Alianţei, pentru a revedea tot ceea ce este înscris şi în Programul de guvernare şi ceea ce înseamnă o strategie completă de dezvoltare şi de aşezare a surselor, pentru ca agricultura noastră să facă faţă integrării europene. Şi de valorificare, sigur, şi a ceea ce înseamnă sursele financiare venite de la Comunitatea Europeană. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule deputat. |
|||||
|
|
|
Domnul deputat Ioan Munteanu, din partea PSD. Vă rog, răspunsul. |
|
|||
|
|
Domnul Flaviu Nicolae Lazin: Domnule preşedinte, Domnule deputat, Permiteţi-mi să prezint răspunsul la o interpelare care vizează o anumită declaraţie a ministrului Gheorghe Flutur, cu scuzele de rigoare că domnia sa nu poate să fie de faţă. Eu am să dau citire răspunsului formulat, însuşit şi semnat de domnul ministru: "În calitate de ministru al agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, am făcut afirmaţia că există grupuri de interese care ar dori ca România să importe grâu. În acest sens, raportarea unor cantităţi mai mici de grâu cu cantităţi de panificaţie altele decât cele reale ar fi, fără îndoială, un argument care ar pleda în favoarea celor care manifestă acest interes. Condiţiile naturale ale acestui an au fost deosebit de vitrege şi, cu toate acestea, producţia de grâu recoltată şi calitatea ei reprezintă o cifră îndestulătoare şi în măsură să împrăştie îngrijorările legate de ideea insuficienţei pe piaţă. Există şi dovezi în acest sens, şi anume, faptul că preţul practicat la această dată se menţine în continuare scăzut, ceea ce nu este tocmai în avantajul producătorilor. Declaraţia a fost făcută la Craiova, dar se referea la faptul că, anual, în ultimul timp, au fost interese din partea unor importatori de grâu, evidenţiate în mare parte în presă, şi că în fiecare an există astfel de preocupări. Ca ministru al agriculturii, nu am putut fi de acord cu astfel de importuri, când oferta internă acoperă şi depăşeşte necesarul de consum. Vă mulţumesc." |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Domnule deputat? |
|||||
|
|
Domnule preşedinte, Domnule secretar de stat, Sigur că precizarea dumneavoastră m-a domolit, în sensul că acesta este răspunsul domnului ministru Flutur. Nici nu vreau să fac comentarii suplimentare, vreau să spun că foarte bine a făcut, că a stăpânit fenomenul de import. Şi, cu asta, vreau să închid subiectul. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Cu aceasta, declar închisă şedinţa. Celelalte interpelări sunt amânate pentru o dată ulterioară, din partea Ministerului Educaţiei şi Cercetării nefiind nimeni prezent. Vă mulţumesc. O seară plăcută în continuare. |
|||||
|
|
Şedinţa s-a încheiat la ora 19,09. |
|||||
 |
