Parliamentary debates

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul Miron Tudor Mitrea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Gheorghe Albu şi Eserghep Gelil, secretari.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Întrucât, datorită numărului deputaţilor prezenţi în sală nu putem începe lucrările astăzi, la ora 9,00, amân începerea lucrărilor până la ora 9,30.

Rog liderii de grup să aducă grupurile în sală.

Deci, ne vedem la ora 9,30.

(Pauză între orele 9,10-9,35)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rog, luaţi loc.

Rog liderii de grup să facă un efort. Este ora 9,30; deja 9,35.

Rog parlamentarii să aducă liderii în sală.

Eu fac apel la lideri, dar mi s-a atras atenţia că avem unul singur în sală - cel de la U.D.M.R.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că, din totalul celor 331 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 232; sunt absenţi 99, din care participă la alte acţiuni parlamentare un număr de 11 deputaţi.

În conformitate cu prevederile art.15 alin.2 şi alin.3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:

• Legea privind instituirea sistemului de garanţii pentru importul şi exportul produselor agricole;
• Legea privind instituirea sistemului de certificate de import şi de export pentru produse agricole;
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.45/ 2005 privind organizarea pieţei produselor agricole şi agroalimentare.

Stimaţi colegi,

Astăzi continuăm cu ordinea de zi; suntem la pct.13 de pe ordinea de zi.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.38/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.150/2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate.

Rog comisia ... Măcar un membru al comisiei.

Comisia pentru sănătate şi familie. Uitaţi, avem un coleg. Este absolut suficient, după părerea mea.

Vă rog.

Iniţiatorul, aveţi cuvântul.

Domnul Székely Ervin-Zoltán (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

După cum ştie toată lumea, în vara anului 2005 sistemul sanitar a ajuns într-o situaţie de criză. 10% dintre farmacii au epuizat fondurile pentru întreg anul, 60% dintre farmacii au epuizat fondurile pentru primele două trimestre ale anului.

Această situaţie a necesitat modificarea de urgenţă a unor acte normative, printre care şi cele care reglementează decontarea de către Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate a unor medicamente. Până la apariţia ordonanţei, a existat o prevedere care a permis decontarea medicamentelor care se eliberau fără prescripţie medicală, aşa-numite O.T.C. -uri.

Aceste medicamente aveau preţuri necontrolate şi reprezentau o încărcare foarte mare şi nejustificată a bugetului Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.

Prin această ordonanţă de urgenţă, s-a realizat definirea preţului de decontare în cazul acelor medicamente care nu au un preţ de referinţă şi s-a reglementat această situaţie. Pe de altă parte, ordonanţa de urgenţă este justificată de negocierile avute de România cu Uniunea Europeană. În cadrul acestor negocieri, România s-a angajat că soluţionează problema asistenţei medicale a persoanelor expulzate, returnate sau a persoanelor care sunt victimele traficului de persoane şi se află temporar pe teritoriul României.

De aceea, Guvernul susţine adoptarea acestei ordonanţe de urgenţă. Trebuie să vă spun însă că, în cadrul dezbaterilor din comisie, s-a adoptat un amendament prin care s-a modificat art.26, alin.1 şi alin.2, ale acestui act normativ, prin care s-a extins decontarea medicamentelor. Preţul de decontare sau valoarea de decontare s-a extins la toate medicamentele, şi nu numai la acelea care au preţul minim, aşa cum a fost prevăzut iniţial în ordonanţa de urgenţă.

Menţinerea acestui amendament ar reprezenta, practic, anihilarea intenţiei Guvernului şi imposibilitatea de a degreva bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate de o sumă importantă - aproximativ 500 de mii de miliarde lei vechi -, motiv pentru care solicităm să adoptaţi ordonanţa în forma prezentată de Guvern şi să respingeţi acest amendament formulat de către Comisia pentru sănătate şi familie.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Comisia. Şi vă rog să propuneţi şi timpii. Suntem în procedură de urgenţă.

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Propun 10 minute, câte două minute pentru fiecare luare de cuvânt.

În continuare, vă supun atenţiei faptul că aceste modificări ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.150/2002 aduc îmbunătăţiri sistemului de finanţare al Sănătăţii, în forma în care a fost aprobată de comisie. Respectiv, problema care s-a pus a fost aceea că pentru copii şi gravide trebuie menţinută posibilitatea de a da medicamente nu la preţ de referinţă, ci la preţul integral, întrucât, dând la preţul de referinţă, am face o ingerinţă în actul medical.

Sigur, lucrul este posibil de îmbunătăţiri. Noi am mai discutat în comisie şi, la momentul la care va veni acest articol, vom discuta posibilitatea ca să diferenţiem O.T.C. -urile de celelalte medicamente şi să găsim o formulă de compromis, care ar fi benefică pentru asistenţa copiilor şi a gravidelor.

Vă rugăm să analizaţi şi să ne daţi votul în modul în care s-a decis de comisie şi se va decide în continuare.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

În primul rând, voi supune votului dumneavoastră timpii propuşi de preşedintele comisiei: 10 minute, cu două minute.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Nu avem.

Dacă, la dezbateri generale, grupurile vor să intervină?

Da. Domnul Giurescu.

Domnul Ion Giurescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ordonanţa, în afară de ceea ce au spus reprezentantul Guvernului şi preşedintele Comisiei pentru sănătate şi familie, referitor la modul de decontare a unor medicamente - şi voi ajunge şi aici -, propune să creeze autonomia Casei Naţionale de Sănătate, spunând că sistemul de până acum nu a funcţionat foarte bine şi că este nevoie ca această autonomie să fie creată prin această ordonanţă.

Problema este că autonomia este inexistentă, este doar declarativă în această ordonanţă. Şi vă voi spune şi de ce.

În primul rând, numirea preşedintelui din cadrul consiliului de administraţie este făcută de primul-ministru, la propunerea ministrului sănătăţii - ceea ce, în străinătate, nu se întâmplă aşa ceva, dacă există autonomie reală a unei case de sănătate, sau de pensii şi aşa mai departe.

În al doilea rând, consiliul de administraţie, prin actuala ordonanţă, nu are nici o putere de decizie. El numai avizează, deci nu poate să ia nici o decizie cu privire la modul în care se folosesc banii care, până la urmă, vin de la contribuabili, nu vin de la stat.

În al treilea rând, şi lucrul cel mai important, bugetul rămâne în cadrul bugetului consolidat. Deci, Casa nu are independenţă, ca să poată lua toţi banii şi să-i folosească aşa cum îşi propune.

Din acest punct de vedere, vreau să vă spun că şi sindicatele şi patronatele au adoptat o poziţie negativă faţă de această ordonanţă.

Aş mai spune un lucru: ordonanţa deja funcţionează. Până acum, mamele şi copiii, aşa cum a spus şi preşedintele comisiei, şi-au plătit preţuri integrale la medicamente. Deci s-a scos acest lucru, care exista şi, dacă se va merge în continuare pe acest lucru şi pe modul în care autonomia este văzută, cred că ordonanţa nu-şi va îndeplini efectul.

Propunerea noastră este următoarea: ori se reîntoarce la comisie ordonanţa, pentru a putea să găsim soluţii împreună la cele două puncte, ori, dacă nu, noi vom vota împotriva ordonanţei.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ca întotdeauna, colegii mei din opoziţie uită ce au făcut domniile lor în perioada cât au guvernat, 2000-2004, nu mă înşeală memoria, cu siguranţă, atunci când Casa de Asigurări de Sănătate a fost trecută în subordinea Guvernului, în totalitate.

Dacă noi, prin această ordonanţă, nu reuşim să dăm o autonomie integrală, facem un pas, totuşi, în faţă, în sensul că Casa de Asigurări de Sănătate nu mai este în coordonarea Guvernului; în ordonanţă este prevăzut că preşedintele Casei de Asigurări de Sănătate nu mai deţine funcţia de secretar de stat. Sigur, mai este problema legată de autonomia financiară.

Noi ne aflăm astăzi într-o situaţie puţin paradoxală, sau o situaţie atipică. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.150, dată de Guvernul Năstase în anul 2002, n-a trecut nici până la această oră prin Parlament. Noi venim cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.38/2005, pe care o supunem aprobării Parlamentului.

În aceste condiţii, cunoscând situaţia din teren, cred că această ordonanţă ar trebui să treacă în forma propusă de Guvern - şi voi justifica. Dacă în ce priveşte cuprinderea, în cadrul asigurărilor sociale de sănătate, a persoanelor returnate, expulzate, sau a celor care au fost victime ale traficului de persoane, trebuie să rezolvăm acest lucru, - întrucât la Cap. 24, în cadrul integrării Uniunii Europene, la Capitolul "Justiţie şi afaceri interne" este obligatoriu să prindem acest punct -, în ce priveşte includerea preţului de referinţă la medicamente, aici trebuie să înţelegem un singur lucru - voi fi explicit şi voi încerca să mă fac înţeles: există O.T.C. -uri, medicamente al căror preţ nu este stabilit de Ministerul Sănătăţii. Şi, dacă veţi merge în piaţă, în teritoriu, veţi vedea că anumite medicamente, de exemplu, cum este "picovitul", au de 4-5 ori preţul mai mare decât cel pe care-l au în ţara de origine. Pentru că acest medicament poate fi prescris gratuit, importatorii şi fabricanţii pun preţuri extraordinar de mari. Şi, atunci, vreau să înţelegem toţi un singur lucru: dacă am un milion de lei, care prescriu reţete gratuite, dacă sunt în situaţia actuală, voi scrie două reţete care acoperă milionul de lei, iar dacă merg la preţul de referinţă, voi putea scrie patru reţete, pentru a accesa.

Picovitul este un produs cu multe polivitamine. Produsul românesc care conţine aceleaşi vitamine în aceleaşi cantităţi a fost vândut pe o perioadă, din statistica Casei, de două sau trei miliarde, iar produsul similar străin a fost vândut la o sumă de 33 de miliarde.

Deci, noi, prin această ordonanţă, căutăm să facem următorul lucru: să dăm posibilitatea ca la fondul alocat pentru medicamente, pentru acest sector, de Casa de Asigurări de Sănătate, să poată accede un milion şi jumătate de bolnavi, şi nu numai un milion.

Deci, şi cu asta închei, Casa de Asigurări de Sănătate, prin această propunere pe care ne-o face, nu face economii la medicamente. Bugetul pentru medicamente este unul prestabilit şi, în cadrul acestui buget, poate accesa sau poate beneficia de reţete compensate un număr mai mare de bolnavi, dacă punem preţul de referinţă; dacă lăsăm situaţia actuală, un număr mai mic de bolnavi va accesa aceste medicamente.

Deci, noi, Grupul parlamentar al P.N.L., vom susţine ordonanţa în forma propusă de Guvern.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Alte grupuri parlamentare?

Domnul deputat Bolcaş. Aveţi microfonul.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Stimaţi colegi,

Am luat cuvântul la dezbateri generale, cu singura intenţie de a demonstra valoarea amendamentelor propuse şi admise de comisia noastră.

Vă rog să constataţi că aceste amendamente, de principiu, fără să intru în detalii tehnice, se referă la situaţii în care este necesară respectarea drepturilor pacientului, pentru respectarea drepturilor câştigate de beneficiari în anumite situaţii, pentru protejarea pensionarilor în situaţiile în care o protecţie poate fi acordată şi altor categorii de persoane, pentru înlăturarea - şi acesta este lucrul, cred eu, cel mai important - unei imense disfuncţionalităţi care prevede, în ordonanţa în varianta Guvernului, că Casa Naţională de Asigurări de Sănătate este instituţie publică autonomă, dar, în acelaşi timp, o pune în coordonarea unui minister. Este o aberaţie juridică, care, evident că trebuie să fie înlăturată.

În aceste condiţii, apreciez că la comisie s-a muncit bine. Felicit membrii Comisiei pentru sănătate şi familie, iar grupul nostru parlamentar va susţine necondiţionat amendamentele comisiei, care vin să îmbunătăţească în primul rând soarta oamenilor şi, în al doilea rând, textul şchiop al ordonanţei.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă există alte intervenţii ale grupurilor parlamentare? Înţeleg că nu.

Înainte de a intra în plen, am o propunere de retrimitere a proiectului la comisie.

Cine este pentru retrimiterea la comisie?

Voturi pentru, vă rog?

Domnul Mircea Ifrim (din sală):

Domnule preşedinte, aş vrea să expun punctul de vedere al comisiei.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Nu, că nu vreţi s-o primiţi înapoi. Aşa am înţeles. Acum votăm, domnule preşedinte.

64 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? (Rumoare, vociferări)

Rog colegii parlamentari să ia loc în sală.

Vom relua procedura de vot.

Domnule preşedinte, aţi avut dreptate. Îmi cer scuze. Ce părere are comisia cu privire la retrimiterea la comisie?

Vă rog. Îmi cer scuze că nu v-am dat cuvântul. Este vina mea.

Domnul Mircea Ifrim:

Domnule preşedinte,

Vă supun dumneavoastră următoarea situaţie şi veţi hotărî.

Problema în discuţie este a medicamentelor acordate integral pentru copii şi gravide, deci nu la preţ de referinţă.

Noi am făcut o analiză de ultimă oră în comisie şi am constatat următorul lucru: într-adevăr, la O.T.C.-uri, deci medicamente ce nu se dau cu reţetă, la aceste medicamente se face foarte multă risipă, pentru că poţi să dai o vitamină de producţie engleză, care costă de 10 ori mai mult, şi să dai o vitamină de altă producţie, care este mai ieftină. Aici nici nu există măcar preţ de referinţă. Şi, atunci, noi am căzut de acord în comisie, la ora actuală, ca să acordăm la preţ integral, aşa cum este amendamentul, cu excepţia O.T.C. -urilor, care să se dea la preţ de decontare, pentru că aici într-adevăr se face risipă şi, dacă punem acest lucru, nu realizăm nici o ingerinţă în actul medical.

Dacă dumneavoastră apreciaţi că acest lucru îl putem rezolva astăzi, în plen, este bine să fie discutat ca să poată să meargă; dacă nu, suntem pentru retrimiterea la comisie, în cazul în care nu doriţi să rezolvăm această problemă acum.

Din punctul de vedere al comisiei, noi am rezolvat şi am discutat acest lucru.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule preşedinte,

Este vorba de un amendament de fond. Colegii din sală nu sunt de acord. Deci, eu voi propune retrimiterea la comisie.

Cine este pentru retrimiterea la comisie a proiectului de lege? Comisia este pentru retrimiterea la comisie. Vă rog număraţi. 67 de voturi pentru.

Împotrivă? 86 de voturi.

Abţineri, vă rog? Nu avem abţineri.

Nr.crt.1 din raport. Lucrăm pe raportul comisiei.

Titlul legii.

Comisia ne propune titlul adoptat de Senat.

Dacă există observaţii? Nu.

Voturi pentru, vă rog? Vă rog număraţi. 91.

Voturi împotrivă? 49.

Abţineri? Nu avem.

Cu 91 de voturi pentru şi 49 împotrivă, s-a adoptat titlul legii.

Articolul unic.

Comisia ne propune formularea Senatului.

Nr.crt.2 în raport.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? 93.

Voturi împotrivă? 51.

Abţineri? Nu avem.

Cu 93 de voturi pentru, 51 de voturi împotrivă, articolul unic al legii a fost adoptat.

Titlul ordonanţei.

Comisia ne propune formularea iniţiatorului.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

La nr.crt.4, art.I, partea introductivă.

Comisia ne propune textul iniţiatorului.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Nr.crt.5, art.I pct.1.

Comisia ne propune formularea iniţiatorului.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

La nr.crt.6 din raport, Comisia ne propune textul iniţiatorului.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Nr.crt.7.

Comisia ne propune o formulare nouă, la art.I: după pct.2 se introduce pct.2¹, conform textului propus de comisie.

Comisia vrea să intervină.

Domnul Aurel Nechita:

Mă simt dator să fac o intervenţie, fiind un amendament propus de mine şi acceptat de comisie.

Este vorba de o schimbare de principiu, prin care pacienţii care vor beneficia de o reţetă, dacă se află în imposibilitate de a transforma această reţetă în medicamente, dintr-un motiv administrativ, să aibă voie să-şi cumpere medicamentele şi, pe urmă, să ducă reţeta la casă, pentru a-i fi decontată.

Este vorba în principal de respectarea art.34 alin. 1 din Constituţie - "Dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat". Or, acest lucru reprezintă tocmai o garanţie că, o dată ce un pacient primeşte o reţetă legal emisă în sistemul de asigurări sociale de sănătate, nu va rămâne cu această hârtie, în loc de medicamente.

Acest lucru se aplică şi la analizele care se prescriu în spitale. Unele spitale, din lipsă de buget, au început să trimită pacienţii la laboratoare private. Dacă se va întâmpla aşa ceva, atunci pacientul are dreptul să-şi ceară banii înapoi.

Eu vă rog să susţineţi acest principiu şi în viitor, la orice alte modificări ale Legii asigurărilor sociale de sănătate.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Dacă există alte intervenţii? Nu.

Supun votului dumneavoastră formularea comisiei.

Cine este pentru?

Cine este împotrivă? Nu avem.

Abţineri?

Cu o abţinere, textul a fost adoptat.

Nr.crt.8 din raport.

Comisia ne propune reformulare la art.26 paragraful 1 şi nemodificat în continuare.

Există intervenţii aici?

Da, domnule deputat.

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Am ajuns la articolul care reprezintă mărul discordiei şi în comisie şi probabil că şi din punct de vedere politic. Este vorba de dorinţa Guvernului de a compensa, de a acoperi numai o parte din costul medicamentelor, respectiv la preţ de decontare la O.T.C. -uri, sau la preţ de referinţă la celelalte medicamente, în cazul gravidelor şi copiilor. Deci, nu este vorba de a se scoate gratuitatea, ci este vorba de a intra într-o oarecare normalitate.

Şi, pentru a fi mai bine înţeles, am băgat mâna în buzunar şi am cumpărat două cutii de medicamente. Amândouă sunt paracetamol de 500 mg. Acesta (îl arată) este din import, iar acesta (îl arată) este produs în România cu medicamente din import, cu materie primă din import, cu maşini din import şi este certificat de Agenţia Naţională a Medicamentului că are aceeaşi calitate cu medicamentul concurent. Unul costă 7,15 lei; acesta (îl arată) costă 1 leu. Deci, preţul este de 7 ori mai mult şi noi plătim, din bani publici, diferenţa pentru acest moft, până la urmă, pe care fiecare şi-l poate permite în mod individual, dar nu pe bani publici. Şi dacă luăm în considerare faptul că diferenţa dintre cele două - acest moft - înseamnă un efort financiar de 500 de miliarde de lei şi, ca să avem un etalon, haideţi să comparăm 500 de miliarde de lei cu programul de lapte praf, care este de 300 de miliarde de lei. Deci, pe de o parte risipim 500 de miliarde de lei în beneficiul reclamei care se face la televizor şi al profitului producătorului şi distribuitorului şi, pe de altă parte, refuzăm, dacă vreţi, să dăm - poftim - încă o pungă de lapte praf gravidelor.

Deci, acesta este subiectul pus în discuţie şi, din nefericire, comisia a adoptat un punct contrar opiniei pe care o exprim eu aici şi Guvernului, este drept, cu un vot foarte strâns, de 8 la 7, dar vă voi ruga să votaţi, pentru aceste motive, varianta Guvernului.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul deputat se referă la pct.crt.8 din raport, la alin.1 şi alin.2 ale art.26.; de fapt, la alin.1 al art.26 se referă, unde comisia are alt punct de vedere.

Domnule preşedinte, vă rog.

Domnul Mircea Ifrim:

Problema care se pune este o problemă esenţială. Ce înseamnă a da un medicament la preţul de referinţă? Înseamnă a-l da la preţul cel mai scăzut. Acest lucru înseamnă, în esenţă, ingerinţă în actul medical. Mă iertaţi, o să dau o explicaţie tehnică: aspirina Bayer rămâne cea mai scumpă în toată lumea. Are acid salicilic ca şi toate aspirinele din lume, însă ingredienţii în care sunt puşi sunt diferiţi şi acţiunea este diferită. Este un lucru cunoscut de întreaga lume medicală. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu alte medicamente.

Este nu pot, de pildă, conform acestei prevederi, să mai dau augmentinul la copil şi gravidă. Augmentinul este un medicament cunoscut şi cu efecte absolut incontestabile în comparaţie cu altul de la preţul de referinţă.

Deci preţul de referinţă este ingerinţă în actul medical. În aceste condiţii, gravidele şi copiii vor fi în situaţia, totuşi, să plătească medicamentele, pentru că augmentinul va trebui dat în continuare.

Aceasta este ideea pentru care comisia a susţinut ca pentru gravide şi pentru copii, care sunt o populaţie specială de care depinde ţara, şi ne aflăm cu indicatorul de mortalitate infantilă la 18,1, în timp ce toate ţările Europei sunt sub patru, este justificat acest lucru. Dar, mergând în întâmpinarea dialogului, pentru că niciodată nu se poate pune punct unui dialog şi nimic nu este perfect şi este bun şi posibil de îmbunătăţit, ceea ce susţinea doctorul Paveliu anterior este corect.

Ce înseamnă O.T.C.-uri Sunt medicamente care se dau fără reţetă. Este vorba de vitamine, este vorba de anumite analgetice, precum Nurofenul. Ei bine, aceste O.T.C. -uri? care se dau, acestea pot să fie restricţionate la un preţ de decontare, pentru că într-adevăr este real ce se spunea anterior.

Deci, în acest context, noi, la nivelul comisiei, am căzut de acord că putem, la acest amendament, să spunem: "Se suportă integral din fond, cu excepţia O.T.C.-urilor? ce vor fi eliberate la preţul de decontare." Această formulare este o formulare care nu face asemenea ingerinţă în actul medical, pentru că, dacă vom merge pe varianta iniţială, această variantă iniţială înseamnă să prejudiciem gravidele şi copiii de medicamente. Din acest motiv am spus. Vă rog să analizaţi cu toată atenţia şi cu toată răspunderea. Nu este vorba de un vot politic. Este vorba de un vot profesional şi a prejudicia aceste două categorii în acest mod, nu este corect.

De asemenea, noi am discutat foarte serios: lista de medicamente compensate şi gratuite este un lucru inadmisibil în modul în care este făcută. Sunt medicamente care nu au ce căuta pe acea listă şi care ar face economii foarte mari dacă ar fi reanalizate, aşa încât noi vă rugăm să analizaţi acest lucru şi să ne daţi votul în sensul modificării completării acestui articol cu excepţia O.T.C. ce vor fi eliberate la preţul de decontare.

În cazul în care apreciaţi că este un amendament de fond dar, practic, este un lucru absolut necesar şi va fi condamnabil dacă Parlamentul României va face ca, de acum în colo, copiii şi gravidele să trebuiască să dea bani în farmacii, acest articol, precum se face şi la Regulament, poate fi retrimis acest articol la comisie pentru a-l analiza şi a-l vi se prezenta.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Ciocâlteu.

Domnul Alexandru Ciocâlteu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Pentru mine, ca medic, este incredibil ceea ce se întâmplă şi mă adresez acum partidelor aflate la guvernare. Este incredibil faptul că partidele aflate la guvernare se aşarnează, prin domnul doctor Paveliu, să voteze împotriva medicamentelor gratuite pentru copii şi gravide.

Vreau să vă spun că, în momentul de faţă, Casa de Asigurări cheltuieşte 1 miliard de dolari pentru medicamente compensate şi gratuite. Cât ar însemna pentru copii şi gravide? Vreo 10 milioane? Cine dă acest miliard şi pentru ce îl dă? Pentru nişte liste întocmite şi păstrate de domnul ministru care a fost înainte, din echipa dumneavoastră, n-a modificat nimic în liste şi acum vine să se spună şi se votează pentru că s-a făcut în stil de echipă acest vot, se votează să nu se dea gratuite la copii şi la gravide. Şi ajunge ca partidele din opoziţie să voteze să se dea.

Era foarte uşor pentru domnul doctor Brînzan, pentru domnul doctor Nechita, pentru mine să spun pur şi simplu votaţi împotrivă, ca să se iasă pe piaţă, să spună lumea: "Uite Partidul Liberal şi Partidul Democrat nu vor să dea la gravide şi la copii." Vi se pare normal? Vi se pare normal pentru dumneavoastră? Ştiţi cine a votat? Un coleg care este liberal şi care este din Rădăuţi şi care este medic de familie, din echipa dumneavoastră, şi care a votat pentru, pentru ca să se dea aceste gratuităţi. Restul sunt discuţii absolut pe pereţi, pentru că toată problema se transformă o chestiune care este de bun simţ. N-au nevoie copiii din România de vitamine? Ne legăm de Panceladin sau nu mai ştiu ce medicament ca să spunem, de ce nu se face o listă corectă şi medicamente pentru copii şi gravide trebuie să fie gratuite.

Sunt absolut de acord să se voteze pentru. Cine votează contra, într-un fel ar trebui să dăm vot nominal. Uite cine nu vrea gratuite pentru copii şi gravide.

Sunt, în momentul de faţă, anumite grupe - profesionale să le spunem - şi nu vreau să spun care şi primesc medicamente gratuite în totalitate, iar noi nu vrem să dăm pentru copii şi gravide în România medicamente gratuite? Dacă dumneavoastră veţi crede şi veţi vota, pentru că un deputat de-al dumneavoastră din partea dreaptă, din partea guvernării, susţine această - mi se pare mie aberaţie, este problema dumneavoastră, dar mi se pare că este un vot absolut politicianist, care nu-şi are rostul.

Este vorba de puţini bani şi de imaginea pe care dumneavoastră o faceţi în faţa populaţiei României şi nu a unei populaţii care are prea mulţi bani.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul doctor Nechita.

Domnul Aurel Nechita:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să vă vorbesc în calitate de medic, în primul rând, şi nu de deputat şi măcar pentru simplul motiv că sunt singurul medic de specialitate din sala aceasta şi că, de 30 de ani, mă ocup de sănătatea copilului şi a mamei. Sunt singurul om de aici, din sală.

S-au făcut câteva afirmaţii, apropo că sunt gratuite, că nu sunt gratuite. Mamele şi copiii, în România, de 60 de ani, beneficiază de gratuitate. Venim acum şi luăm acest drept tinerei generaţii şi viitorului acestei ţări, pentru că am face o economie. Vă spun că este o minciună sfruntată, pentru că, şi aduc aminte domnului secretar de stat, a venit preşedintele Casei, săptămâna trecută la comisie, şi nu a putut să dea o statistică de 1 leu de economie din aprilie şi până astăzi, de când ordonanţa îşi face efectul.

Practic, nu există gratuitate în momentul în care introduci preţ de referinţă. Vreau să vă spun că dacă vă duceţi în farmacii vedeţi că nici un farmacist nu mai aduce medicamentul cel mai ieftin, că nu câştigă nimic. Şi atunci, plata se face la diferenţă de două sau de trei ori mai mare. Sunt de acord să fie la preţ de referinţă pentru O.T.C. după cum, vă informez că, în ţările scandinave , nu există O.T.C. Te duci în Danemarca şi nu îţi dă o aspirină fără reţetă. De ce nu facem şi noi la fel şi atunci avem preţurile sub control? Uitaţi cum se poate face o economie.

O altă economie se poate face ca onor domnul ministru să revizuiască lista de gratuităţi la copii, la gravide şi la lehuze şi acolo să introducă, într-adevăr, medicamentele esenţiale şi nu cele scumpe şi umflate numai ca să avem noi un avantaj.

Şi un al treilea element care se poate face este ca partea din O.T.C. care intră la gratuitate ori să treacă la preţ de referinţă, ori să rămână la gratuitate dar cu preţ impus de Ministerul Sănătăţii, deci nu mai există ca O.T.C.

Doamnelor şi domnilor deputaţi, nu cred că veţi da votul astăzi pentru anularea gratuităţii la copii, la sugari, la gravide şi la lehuze, la viitorul acestei ţări. Eu mă îndoiesc că cineva va putea să iasă în faţa ţării şi să spună că nu-l interesează viitorul ţării, nu-l interesează toţi indicatorii noştri demografici care sunt la pământ în momentul de faţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Domnul Movilă.

Domnule Canacheu, am văzut sigur că aţi cerut. Ca de obicei, o să aibă ultimul cuvântul, că aşa se întâmplă.

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu mă surprinde faptul că o parte din antevorbitorii mei nu au prezentat realitatea aşa cum este şi au prezentat o realitate deformată.

Această ordonanţă funcţionează, îşi face efectele şi asigură gratuităţi pentru copii şi gravide la un preţ de referinţă. Acest preţ de referinţă permite o accesibilitate mai mare a potenţialilor pacienţi la medicamentele despre care vorbim.

Partidul Democrat susţine punctul de vedere al Guvernului şi, în acelaşi timp, deoarece este în competenţa Ministerului Sănătăţii, solicităm o reevaluare, într-adevăr, a listei privind medicamentele pentru copii şi bolnavi, precum şi lista O.T.C. - urilor.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Bolcaş.

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Asta înseamnă să pui neaveniţi în funcţii de conducere!

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Este bine că mi-aţi dat cuvântul înaintea distinsului nostru coleg, pentru că va avea şi drept la replică cu ocazia aceasta, pentru că vreau să resping cu indignare afirmaţia unui medic că alegerea medicală între două calităţi de medicamente, chiar reflectate în preţ, reprezintă un moft. Pentru prestigiu profesiei de medic resping această afirmaţie.

Nu este vorba despre un moft. Este vorba despre viaţă şi despre sănătate. Şi aici problema este foarte simplă dacă vreţi, din punct de vedere juridic. S-a spus şi subliniez: de 60 de ani se dau medicamente gratuite, acelea pe care le-am avut, acelea pe care le-am putut da. Şi acum problema este, în concepţia Partidului Democrat, înfăţişată aici, le dăm, dar nu le dăm pe cele mai bune. Iertaţi-mă, dar şi gravidele şi copiii merită cel mai bun tratament. Chiar mai bun decât al nostru, care ne-am trăit traiul şi ne-am mâncat mălaiul. Ei reprezintă, de fapt, viitorul ţării. Sănătatea lor interesează pe toată lumea. Aceasta este problema.

Pe mine mă bucură foarte mult că acest amendament a fost formulat de profesor doctor Mircea Ifrim din Grupul parlamentar al PRM, de domnul doctor Bonis Istvan din Grupul parlamentar al UDMR şi de domnul doctor Aurel Nechita din Grupul parlamentar al PSD.

Sănătatea nu are coloratură politică, domnilor!

Responsabilitatea noastră faţă de generaţiile viitoare, faţă de soţiile şi, eventual, viitoarele mame ale noastre şi ale tuturor nu are coloratură politică.

Nu putem accepta acest calcul pe care-l calific drept meschin al Guvernului pe simplul considerent că el va aduce nişte economii la bugetul statului. Este absolut penibil.

Nu pot accepta ceea ce este o ingerinţă pur administrativă în actul medical, şi domnul profesor Ifrim a subliniat acest lucru, obligând medicul să prescrie anumite medicamente numai pentru un anume tratament adecvat acestor medicamente. Vedeţi, sfera este largă, medicamentul este una, tratamentul este altceva şi amândouă sunt legate simbiotic, nu se pot disocia. Deci se prescrie un anumit tratament numai pentru că aşa se poate realiza o economie.

Şi, ca să termin, nu sunt medic, din fericire pentru medicină, să termin pe planul juridic. Există, totuşi, o teorie a drepturilor câştigate. Făcând abstracţie de absolut orice considerente, de conţinutul acestei legi, dumneavoastră vreţi să luaţi ce s-a dat până acum. Ei bine, asta nu se poate!

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnule doctor, aveţi cuvântul. Aţi renunţat? O.K.

Luaţi cuvântul în locul domnului doctor.

Domnul Cristian Silviu Buşoi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Doar câteva chestiuni de clarificare a ceea ce s-a spus aici. Trebuie să înţelegeţi că nu este vorba de a anula gratuităţile la gravide şi copii, ci de a pune puţină ordine în ceea ce înseamnă bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru această categorie.

În continuare, medicamentele vor rămâne gratuite pentru copii şi gravide, numai că ele se vor compensa la preţul de referinţă în condiţiile în care există studii de bioechivalenţă care demonstrează că efectele sunt aceleaşi. În loc să plătim din buget medicamentele cele mai scumpe, vom plăti preţul de referinţă pentru că efectul, riscurile de bioechivalenţă, este demonstrat a fi acelaşi.

Care va fi efectul? Efectul va fi că va creşte numărul de persoane care vor beneficia de medicamente compensate şi gratuite. Ordonanţa, deja, îşi face efectul de câteva luni. Nu este o chestiune care intră în vigoare după ce Parlamentul va adopta această ordonanţă. Nu am văzut nici un protest al gravidelor sau, în sfârşit, un protest în numele copiilor pe această chestiune. (Rumoare în sală.) Dimpotrivă, adresabilitatea a crescut şi s-au eliberat cu 1.300.000 de reţete mai mult. Pentru că până acum, dacă se compensau medicamentele cele mai scumpe, beneficiau cei care veneau primii şi rămâneau foarte mulţi care nu aveau posibilitatea să beneficieze de aceste medicamente gratuite şi compensate, în momentul în care introducem o regulă şi hotărâm că compensăm aceste medicamente la preţul de referinţă, numărul persoanelor care beneficiază de aceste drepturi creşte.

Prin urmare, este foarte important să înţelegem chestiunea aşa cum este ea cu adevărat şi să nu ne prevalăm de lozinci de genul că anulăm gratuitatea pentru gravide şi copii. Dimpotrivă, creştem accesul şi punem ordine în bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru această categorie.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat, şi sper să nu trăim împreună ziua în care va fi un miting al gravidelor.

Domnul Brînzan.

Domnul Ovidiu Brînzan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Subiectul este extrem de grav, întrucât asistăm la cea mai puternică agresiune din ultimii 15 ani, împotriva cui? Împotriva cui, stimaţi colegi? Împotriva celei mai vulnerabile categorii de cetăţeni ai României. Cine sunt aceştia? Copiii. Şi nu ne referim la copiii de 17 ani. Aici intră şi copiii de un an, de doi ani, de două luni.

Stimaţi colegi, trebuie să tratăm cu mai multă responsabilitate această problemă, fiindcă sunt copiii noştri şi avem o mare responsabilitate faţă de ei. Este adevărat că mai intră şi femeile gravide.

Este evident că distinşii antevorbitori nu au fost, în nici un caz, însărcinaţi. Nu au dus, în nici un caz, o sarcină până la capăt. Nu era cazul. Dar, se pare că este la fel de evident că distinşii antevorbitori, care au criticat această măsură care funcţiona până acum, nu au avut ocazia să trăiască lângă o femeie gravidă, care să-şi ducă sarcina până la capăt. Fiindcă, atunci, ar fi ştiut ce înseamnă ca medicul să-i recomande siropul prescris de ministrul sănătăţii, iar soţia lui să nu poată lua acel sirop fiindcă îi face rău.

Stimaţi colegi, aveţi o responsabilitate şi este bine să v-o însuşiţi. Şi vă reamintesc că starea de graviditate durează doar nouă luni conform legilor naturii, nu conform legilor Ministerului Sănătăţii şi nu cred că este un efort aşa de mare ca pentru nouă luni să facem toate eforturile pe care o femeie însărcinată le merită.

În ceea ce priveşte copiii, ei au un drept la viaţă şi au un drept la tratament pe care nici măcar Ceauşescu, în marea lui nebunie, nu a îndrăznit să-l ridice. Veniţi dumneavoastră acum să ridicaţi dreptul copiilor la un tratament optim? Nu cred că puteţi să faceţi treaba aceasta, stimaţi colegi! Iar ceea ce vi se spune că, de fapt, este vorba de o gratuitate printr-un preţ de referinţă, asta înseamnă că este un fel de gratuitate, adică femeia sau copilul va primi medicamentul dar, în mod cert, va scoate şi nişte bani din buzunar.

Stimaţi colegi, avem responsabilitatea pe care ne-o conferă statutul de parlamentar, dar şi statutul de om. Priviţi cu multă, multă atenţie acest amendament şi credeţi-mă că situaţia care funcţionează la ora actuală, prin care copiii şi femeile gravide au tratamente gratuite, este starea de normalitate şi această stare de normalitate este bine să continue şi în anii următori.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul deputat Tudor. Mă iertaţi, domnule Tudor, mai aveţi doi în faţă. Mă iertaţi, am citit greşit de pe listă. Asta-i viaţa!

Doamna Cliveti. Sunt aşa de mulţi încât îi mai încurc.

Doamna Minodora Cliveti:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Situaţia aceasta îmi aminteşte de o foarte simpatică lucrare literară a lui Bulgakov, care vorbeşte despre aşa-zisa prospeţime de gradul doi, atunci când un client se duce într-un restaurant şi vede nişte peşte deja verde şi încearcă să-i ceară respectivului care vindea acolo explicaţii şi i se spune: "Nu, peştele ăsta nu e expirat, e doar o prospeţime de gradul doi." Cam asta ar fi şi ideea.

Medicamentele pe care femeile gravide şi copiii le au la dispoziţie nu sunt cele mai bune, este adevărat. Sunt mai de gradul doi, pentru că şi femeile şi copiii, nu-i aşa, în ţara aceasta sunt astfel de cetăţeni. Eu cred că glumesc când spun lucrul acesta, pentru că nici unul şi nici una dintre persoanele aflate în această sală nu poate să gândească astfel. Pentru că ne putem, nu-i aşa, întoarce la mama natură, la bătrânele de la ţară care recomandă ceaiul de muşeţel, de salvie şi mai ştiu eu care alte asemenea chestiuni, în loc de medicamentele pe care ştiinţa le pune la dispoziţia copiilor şi a femeilor.

Domnilor şi doamnelor colege din partea dreaptă a sălii, cerem femeilor să-şi facă datoria pe care ele şi-o recunosc, şi anume să facă copii sănătoşi şi frumoşi. Este o întreagă dezbatere pe plan mondial ce se întâmplă cu natalitatea. De ce femeile nu mai fac aşa de mulţi copii cum făceau înainte, de ce copiii nu mai sunt atât de doriţi. Pentru că, iată, apar astfel de măsuri care nu sunt de natură a încuraja femeile să dea naştere copiilor.

Şi atunci, domnilor şi doamnelor care guvernaţi astăzi România, eu înţeleg că sunteţi într-o situaţie complicată, dar nu faceţi economii pe seama femeilor şi copiilor.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, doamna deputat.

Domnul deputat Márton Árpád. V-am scris, domnule deputat, dar este lume multă la articolul acesta. Dă bine politic şi trebuie să-l dezbatem serios.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Antevorbitorii mei au spus multe adevăruri. Aparent, multe dintre aceste adevăruri s-ar fi stins reciproc, deşi reprezintă anumite laturi ale adevărului complex.

Deci, într-adevăr, există şi necesitatea ca, pe de o parte, în cazurile în care nu se justifică neapărat să se plătească preţul la cel mai ieftin medicament din acelaşi segment, pe de altă parte, există situaţii în care, într-adevăr, se impune clar prescrierea unui singur medicament şi, în cazul copiilor şi lăuzelor se justifică concret pentru aceste cazuri gratuitatea întregului preţ. Deci independenţa actului medical.

Iată de ce reprezentantul nostru din comisie a cerut, la un moment dat, o mai aprofundată dezbatere pe această temă. Din păcate, din ambele tabere s-a votat pentru tranşarea repede prin vot. Unii pentru că au crezut că această variantă va trece, că erau mai mulţi, alţii pentru că au dorit să rămână la varianta Guvernului.

Noi nu susţinem nici una dintre cele două variante, pentru că trebuie să rezolvăm ambele probleme. Chiar ne-am propus ca, votând lângă varianta Guvernului, dacă va trebui să alegem între cele două variante, să propunem un proiect de lege de amendare sau, în noul pachet de legi anunţat de domnul ministru, să încercăm să avem o trimitere către acele situaţii în care, într-adevăr, se justifică integralitate, gratuitate pentru anumite boli, pentru anumite medicamente. Evident, aceste boli şi aceste medicamente fiind într-o listă separată, elaborată de ministerul de resort.

Deci aceasta este varianta noastră. Dacă se propune retrimiterea la comisie a acestui articol, atunci vom vota pentru această retrimitere, poate se găseşte o soluţie de compromis pe care o putem susţine. Dacă nu, vom susţine varianta Guvernului, urmând să facem acele demersuri pe care le-am expus.

Deci, ori un proiect de lege pe care îl depune grupul nostru parlamentar, ori o încercare de includere a unei reglementări normale, zic eu, în pachetul de legi care a fost propus, de reformare a întregului sistem sanitar.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Am votat, plenul a respins retrimiterea la comisie. Domnule deputat, daţi-mi voie să termin ce am de spus, că trimiterea la comisie a avut ca scop dezbaterea acestui articol. A fost foarte clară comisia. Deci s-a cerut retrimiterea la comisie... foarte clar a fost colegul deputat. Retrimiterea la comisie pentru rezolvarea acestui articol. Plenul a fost împotrivă. Nu pot să-mi permit eu să încalc voinţa plenului.

Sigur, uitându-mă acum pe lista de autori ai amendamentelor, constat că, cu excepţia Grupului PD, toate celelalte grupuri au fost de acord cu amendamentul comisiei. Sunt uşor surprins să văd că unul dintre grupuri, după ce au avut un punct de vedere la comisie au altul aici. Sigur, este dreptul lor, dar ne ţin pe loc cu asemenea procedură. Mai discutaţi cu colegii. Domnul Tudor, aveţi aici doi colegi, PNL-ul care semnează acest amendament.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Este păcat că unii medici în care noi avem încredere atunci când ne ducem să fim consultaţi că fac tot ce le stă în putinţă pentru a ne face sănătoşi şi nu a ne face mai bolnavi, cu toate că unii asta fac. Dar fac din incompetenţă. Spuneam că este păcat că unii medici, chiar şi dintre noi, coboară ştacheta probităţii lor profesionale la nivel de interes politic. Clientelismul politic, în numirea în funcţii de conducere, duce la monstruozităţi de acest fel, domnilor. Şi, din păcate, intră în acest clientelism chiar profesionişti subordonaţi interesului politic.

Şi aceşti profesionişti fac dovada că nu sunt profesionişti sau, mai bine zis, pun înainte interesul politic decât profesionismul lor, dacă-l au. Se face selecţia din motive nu profesionale, ci politice la nivel de conducere. Am avut şi până în prezent astfel de situaţii, dar din fericire nu au debordat negativ atât de evident cum debordează astăzi.

Mai ne târâţi mult, întreb, domnilor, din actuala şi vremelnica conjunctură politică, în acest fel de momente penibile? În care clientelismul politic aduce prejudicii sănătăţii populaţiei? Chiar nu aveţi profesionişti, nici măcar de nivel mediu, pe care să-i numiţi în funcţii de conducere în ministere, ci numai oportunişti politici? Ei sunt uşor manevrabili de către interesele unor cercuri financiare sau cercuri de interese de afaceri, pentru că nu se pricep şi cad repede în plasa foarte bine ţesută a acestor afacerişti, care, timp de 15 ani, şi-au făcut foarte frumos motivaţiile şi pot îmbrobodi pe oricine, dar ei, de fapt, fac numai politica banului lor, interesului lor financiar.

În această situaţie, chiar şi actuala conducere a Ministerului Sănătăţii este manevrabilă. Am auzit aberaţii uriaşe că se doreşte să se treacă de la casele acelea de sănătate, care s-au dovedit până acum viabile pentru că au avut profesionişti, au făcut riguros ceea ce trebuie şi legal ce trebuie, în dauna altora, nu în dauna, în comparaţie cu alţii, care nu au dovedit decât dorinţa de a jecmăni populaţia aceasta. Şi atunci, ce se gândeşte domnia sa? Haide să facem pe toate o apă şi un pământ, să luăm beneficiul celorlalţi şi să astupăm găurile din nepriceperea dovedită până acum a altor case.

Monstruozităţi, domnilor, pentru că actuala conducere a Ministerului Sănătăţii dovedeşte astfel de acţiuni, în care s-a căzut în plasa unor indivizi fără scrupule şi domnii care sunt aici în dreapta noastră, colegii noştri şi care sunt şi în sală, unii, cei mai mulţi, poate, mult mai în temă decât sunt eu, ştiu bine că nu-i omoară grija prea mult de sănătatea poporului pe aceşti oameni, care-i joacă pe degete oamenii politici, şi mult mai mult îi leagă interesele lor financiare.

Aveţi, domnilor, timp să reparaţi astfel de momente nefireşti care aduc mari implicaţii nefaste ulterior în populaţie. Nu merită poporul român astfel de acţiuni politicianiste pentru răsplata unor clienţi politici fideli partidului.

Cred că aveţi, nu 15.000 de specialişti, nici măcar unul de reţinut până acum din vechea guvernare din care a făcut la fel de bine parte, măcar unul-doi pe care să-i puneţi în funcţii de conducere, măcar pe jumătate fiind în temă cu ce conduc.

Trebuie să fii nu numai oportunist, dar şi inconştient să votezi altceva decât au judecat medicii din comisie, specialişti recunoscuţi şi fără interese în acest moment. Interesele sunt întotdeauna în jurul puterii.

Acest lucru, domnilor, mă face să sper că măcar în viitor vă veţi trezi, să nu mai daţi funcţii neaveniţilor numai pentru că vă sunt şefi vremelnici, respectaţi-vă corectitudinea şi moralitatea şi faceţi-ne să credem că nu veţi mai repeta greşelile pe care le-aţi făcut acum 8 ani, până acum 4 ani. Pentru că ştiţi bine cu ce ruşine mare s-a lăsat acea guvernare. Aveţi timp să mai reparaţi, în zece luni n-aţi făcut nimic decât să repetaţi ce s-a întâmplat acum patru ani.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, aţi depăşit cele cinci minute.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimaţi colegi, am depăşit de mult cele zece minute propuse de comisie, mi s-a atras atenţia, avem dreptate.

Domnul Diaconescu, că s-a înscris demult. Tai lista de vorbitori, nu vă mai dau cuvântul, e dreptul meu.

Vom trece la votul articolelor. Am ieşit din cele zece minute.

A! Drept la replică, sigur, cu toată dragostea. Dacă vi s-a spus numele. Spuneţi cum vă cheamă, dacă v-a spus cineva numele.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din bancă):

Îmi asum responsabilitatea. Aşa este.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

OK! Am înţeles.

Domnul Renică Diaconescu:

Vreau să vă mulţumesc, domnule...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Renică Diaconescu:

Vreau să vă mulţumesc, domnule preşedinte, sunt şi autor al amendamentului şi secretarul Comisiei de sănătate.

Toate aceste probleme care au început în Comisia de sănătate ar trebui să le privim dincolo de interesul politic sau de interese politicianiste înguste. Eu cred că acest preţ de referinţă pe care îl fixăm pentru copii şi pentru gravide, de fapt, nu înseamnă gratuitate. Că orice medic ştie că un preţ de referinţă înseamnă că pacientul se duce la farmacie şi trebuie să dea bani ca diferenţă între medicamentul respectiv şi medicamentul pe care i-l dă farmacistul.

Mai mult decât atât, farmaciştii sunt destul de inteligenţi ca să scoată din farmacie medicamentele care nu interesează, cu preţuri mici şi să pună pe bolnav să plătească medicamentele scumpe.

Suntem într-o mare dilemă: medicul, conform Legii nr.306 din 2004 nu poate fi îngrădit în a prescrie medicamente ieftine sau medicamente... şi în primul rând, el nu doreşte ca medicamentul pe care-l prescrie să-i aducă prejudiciu pacientului. El răspunde de viaţa pacientului şi nimeni nu poate să-i îngrădească dreptul de a da medicamente mai ieftine punând viaţa pacientului în pericol. Părerea noastră sinceră este ca, şi reprezint şi părerea Grupului Conservator, chiar dacă suntem în Coaliţie, credem că...îndemnăm actuala Putere şi actuala Coaliţie spre o imagine mai bună.

Acest amendament este făcut...această ordonanţă de urgenţă este făcută de domnul ministru Cinteză şi nu trebuie să aducem acuzaţii actualului ministru. Domnului ministru Cinteză la învestitură, noi i-am spus atunci că problemele sunt grave şi trebuie să le privească cu atenţie. Se pare că mai interesante pentru dânsul au fost alte lucruri, dovadă şi rapida plecare a dânsului de la minister.

Poziţia Partidului Conservator este că vom vota acest amendament pe care l-a votat comisia, chiar dacă şi ştiţi că lângă noi au fost şi medici ai Partidului Naţional Liberal şi chiar ai UDMR-ului, deci nu este o acţiune politicianistă, este o acţiune a medicilor care doresc ca în România familia, copiii şi gravidele să fie protejaţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Mai avem un drept la replică. Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Marian Sorin Paveliu:

În primul rând, îi mulţumesc domnului vicepreşedinte Bolcaş că mi-a oferit această ocazie de a mai interveni încă o dată. Numele meu e Paveliu. Altădată, poate mă şi denumiţi ca să pot interveni într-un mod cât se poate de legal.

Este o problemă foarte serioasă pe care o dezbatem aici şi cred că iarăşi s-a întins această discuţie pe aproape 40 şi ceva de minute, datorită faptului că tuturor ne pasă de acest subiect. Sigur, există şi conotaţii politice sau chiar politicianiste.

Sigur că ne-a revenit sarcina foarte delicată de a face ceea ce face şi un chirurg când deschide un pacient, uneori, mai şi trebuie să taie din bolnav spre binele bolnavului.

Dar nu aceasta este problema. Problema este şi mă simt dator să vă explic, în special antevorbitorului meu, să explic o chestie de principiu şi pe urmă să venim cu o altă propunere din partea comisiei.

Problema de principiu este următoarea: subiectul sunt aceste medicamente care se dau de regulă fără reţetă, este vorba de aceste O.T.C.-uri cum este aspirina, cum este paracetamolul.

Aceste medicamente nu au preţul stabilit de Ministerul Sănătăţii. Neavând preţul stabilit de Ministerul Sănătăţii, bineînţeles că producătorul şi importatorul, de fapt, când îl aduce în ţară, îl aduce la un preţ foarte mare şi are dreptul să-şi pună şi un adaos nelimitat. Şi Casa trebuie să-l plătească, pentru că această lege a fost făcută cum a fost făcută.

Gratuitatea pentru copii şi gravide este moştenită de dinainte de 1990, dar atunci nu aveam decât medicamente româneşti. Acum, au apărut şi medicamente care unele sunt exagerat de scumpe, din motivele pe care vi le-am spus. Nu uitaţi că un minut de reclamă la televiziune costă în jur de 3.000 de euro şi noi plătim reclama pentru ca să se suporte din bugetul public acest medicament. Nu există aşa ceva.

De aceea, pentru a împăca spiritele, credem că cea mai bună soluţie este cea pe care membrii comisiei şi aproape toţi membrii comisiei, ne-am consultat la tribună, este să îndreptăm aberaţia care este legată strict de O.T.C.-uri. Şi această aberaţie poate fi îndreptată punând preţurile de decontare şi lăsând restul medicamentelor să fie în continuare gratuite.

Care este ideea? Vorbim de gravide. Gravidele, de regulă, nu sunt persoane bolnave, ele nu folosesc alte medicamente decât vitamine...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, replica e un minut, vă aduc aminte.

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Da, încerc să termin. Dar este esenţial pentru lămurirea sălii, ca să luăm un vot pe conştiinţă şi nu neapărat un vot politic.

Aceste paciente temporare, gravidele, nu sunt bolnave, deci ele nu folosesc şi celelalte medicamente. Deci dacă îndreptăm problema la O.T.C.-uri, jumate din problemă am rezolvat-o.

Iar copiii, într-adevăr, poate merită un beneficiu în plus. Vreau să spun că noi ne aflăm într-o situaţie foarte delicată pentru că nu suntem Executivul şi Ministerul Sănătăţii are instrumentele pentru a face o convenţie a costurilor şi-i vom cere domnului ministru, la următoarea şedinţă, să vină să rezolvăm şi această problemă, să asigure.

De aceea, amendamentul pe care îl propunem este cel citit de domnul academician Ifrim, în urmă cu un sfert de oră, respectiv: "cu excepţia O.T.C.-urilor, care se decontează la preţul de decontare".

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule secretar de stat.

Domnul Székely Ervin Zoltán:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În ceea ce priveşte acest amendament, trebuie să vă spun că acest amendament nu aduce, nu suplimentează Fondul naţional unic de asigurări de sănătate. Nu aduce mai mulţi bani în sistem pentru a deconta medicamentele care se pot cumpăra fără prescripţie medicală, ci face posibil ca din ce în ce mai puţini pacienţi să beneficieze de medicamente din ce în ce mai scumpe.

Credem că nu asta este intenţia nici a legiuitorului, nici a dumneavoastră. Pe de altă parte, în cursul dezbaterilor, domnul preşedinte al Comisiei de sănătate a făcut o propunere interesantă şi care credem că merită toată atenţia noastră, pentru că ar realiza compromisul necesar în acest caz. Pe de o parte, ar elimina O.T.C.-urile din seria medicamentelor al căror preţ s-ar deconta integral şi, pe de altă parte, ar asigura pentru copii şi gravide medicamentele atât de necesare.

Nu ştiu dacă în acest moment al dezbaterilor se poate adopta un astfel de amendament, dar în ipoteza în care se poate, noi susţinem acest amendament. Dacă nu se poate, atunci trebuie să păstrăm poziţia iniţială de a susţine ordonanţa în forma în care a fost prezentată, întrucât nu credem că acest amendament, în forma în care există acum, este echitabil şi este fezabil.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Iliescu. Procedură.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

O să invoc un viciu de procedură şi cred că acesta este unul din principalele motive pentru care, eu cred, toţi cei care dorim binele sistemului de sănătate, ne aflăm acum, acela că aţi văzut din argumentele prezentate de colegii noştri, pro şi contra amendamentului formulat în comisie. Au fost invocate argumente de natură medicală, dar mai ales argumente de natură socială.

Să ne aducem bine aminte, Legea asigurărilor sociale de sănătate a fost elaborată în Parlamentul României de două comisii, în comun, Comisia pentru sănătate şi familie şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială, dintr-un motiv pe care nu mi-l explic, şi-l invoc de la tribuna Parlamentului, începând cu această legislatură, toate modificările la Legea asigurărilor sociale de sănătate au fost într-o perioadă trimise numai la Comisia pentru sănătate, mai nou, şi la Comisia pentru muncă şi protecţie socială.

Cred că dacă această iniţiativă, această ordonanţă de urgenţă a Guvernului ar fi fost şi pe agenda Comisiei de muncă, tocmai pentru că natalitatea de care se făcea referire aici este o problemă, eu aş spune, în primul rând de natură socială, nu ne-am mai fi aflat în situaţia de astăzi. Chiar dacă plenul s-a pronunţat mai devreme în privinţa neadmiterii retrimiterii la comisie a acestui articol, şi subliniind faptul pe care l-au invocat şi alţi colegi că ne aflăm, în acest moment, în situaţia în care avem un nou ministru al sănătăţii, care pregăteşte un pachet de legi privind reforma în sistemul sanitar, cred că ar fi o dovadă de înţelepciune, de raţionalitate din partea noastră să acceptăm ca acest articol să revină la comisie şi să găsim o soluţie care şi din punct de vedere financiar, şi din punct de vedere social, să ofere cea mai bună variantă.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu mulţumesc.

Stimaţi colegi, domnule deputat, vă rog, luaţi loc. (Se referă la domnul deputat Lucian Augustin Bolcaş )

Procedură? Nu e închisă discuţia. Pe procedură, da.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Din dezbateri s-a conturat posibilitatea aplicării art.100 alin.3 din regulament. O spun pentru că e o problemă de procedură şi trebuie s-o justific pe textul de regulament.

"În plenul Camerei, se pot formula amendamente de corelare tehnico-legislativă". Amendament de corelare tehnico-legislativă şi cu legea asigurărilor sociale, invocat. După punct, urmează virgulă, "cu excepţia O.T.C.-urilor." Şi astfel, am balansat ambele ipoteze care s-au pus aici şi care sunt acceptate şi de guvern.

E un amendament de corelare. Vă rog să-l supuneţi la vot.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da, doamna deputat. Procedură.

Doamna Cornelia Ardelean:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mi-a luat-o înainte domnul deputat Bolcaş. Propunerea mea a fost aceea de a susţine amendamentul în plen. Având în vedere că propunerea de retrimitere la comisie a fost respinsă şi că acest amendament este acceptat atât de comisie, cât şi de reprezentantul ministerului, propun ca să se supună în plen acest amendament şi să depăşim momentul.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Marton Arpad, procedură. Vă mulţumesc, doamna deputat.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Este clar că în discuţie s-a ivit o situaţie, iar domnul preşedinte de şedinţă, în fond, este cel care poate s-o rezolve. Ori ne aflăm în situaţia expusă de domnul Bolcaş şi atunci pentru corelare propuneţi votului Camerei Deputaţilor propunerea de modificare, aici susţinută de mai toate grupurile parlamentare, ori ne aflăm în situaţia art.102, adică este vorba despre un amendament de fond pentru care trebuie retrimis doar acest amendament la comisie.

Deci, e evident că, dacă consideraţi dumneavoastră că este un amendament de corelare, cum considerăm şi noi, îl supuneţi votului. Dacă nu, atunci solicităm retrimiterea la comisie, pentru că, în mod clar, aici, în plen, a apărut un amendament pe care nu l-aţi supus votului pentru că este de fond.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimaţi colegi, suntem într-o situaţie destul de clară. După ce a vorbit pe îndelete toată lumea, am constatat că atât comisia, cât şi cei care au luat cuvântul, şi guvernul sunt de acord să completăm amendamentul comisiei.

Din moment ce toată lumea e de acord şi din moment ce plenul a dat un vot împotriva retrimiterii la comisie, eu n-am în faţa mea decât trei soluţii: să vă supun articolul care se găseşte la nr.crt.8 cu completarea comisiei; dacă trece, rămânem în acest mod, am adoptat articolul în acest fel; dacă nu trece, am să vă supun articolul la vot aşa cum l-a propus comisia; dacă nici acest lucru nu trece, am să supun la vot poziţia iniţială a guvernului.

Una din trei trebuie să fie adoptată de Cameră. Dacă nu trece nici una, am să trimit articolul înapoi la comisie, să-i găsească o formulare.

Prin votul dumneavoastră, am să supun următorul text, vă rog să fiţi atenţi să citesc textul. Art.26 paragraful 1, la el ne referim. "Valoarea medicamentelor prescrise pentru tratamentul afecţiunilor persoanelor prevăzute la art.6 alin.1 (lit. a şi lit.g) se suportă integral din fond, cu excepţia O.T.C.-urilor, care se vor compensa la valoarea de decontare".

Asta este, domnul preşedinte? "...la preţul de decontare...", "care se vor deconta la preţul de decontare..."

Domnul Mircea Ifrim (din banca comisiei):

"...la nivelul preţului de decontare".

Domnul Miron Tudor Mitrea:

"La nivelul preţului de decontare". Dar la preţ sau la nivelul preţului de decontare, vă dau o veste bună, e tot aia. E vorba de formulare. "La nivelul preţului de decontare..." Ideea s-a înţeles.

Supun această formă votului dumneavoastră.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri?

Adoptat.

Vă amintesc că am terminat timpul, de acum înainte am să supun numai votului dumneavoastră.

Alin.2. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Alin.2 a fost adoptat.

Nr.crt.9. Textul iniţiatorului. Dacă sunt observaţii. Nu sunt, că am terminat discuţiile.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Nr.crt.10. Textul comisiei. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Nr.crt.11 din raport. Textul comisiei. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Nr.crt.12. Textul comisiei. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri?

(Domnul deputat Marian Sorin Paveliu doreşte să intervină)

Nu puteţi să mai interveniţi, îmi pare rău. Conform procedurii de urgenţă, am ieşit de mult din procedură. Asta-i viaţa! Vă rog frumos, luaţi loc. O greşeală materială? Luaţi cuvântul. Credeam că aveţi un amendament de fond şi nu vă mai permiteam.

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Dintr-o eroare şi în legile mai vechi, la pct.12 de pe raport, sediul Casei Naţionale de Sănătate e scris că e în sectorul 2. Este de fapt în sectorul 3 şi cred că trebuie modificat.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Sectorul 3. E în regulă. Îmi cer scuze, domnule deputat. Am crezut că este vorba de altceva.

Cu eroarea materială corectată de către domnul coleg, în loc de sectorul 2, sectorul 3, sediul.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Nr.crt.13. Textul comisiei. Altă greşeală materială?

Procedură. Vă rog.

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Conform regulamentului, există nişte amendamente respinse şi, din viteză, peste unul din amendamentele respinse s-a trecut înainte de a fi discutat.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, nu se mai discută nimic după expirarea termenului de procedură de urgenţă. Asta este. S-a mâncat timpul, la comisie mi-aţi propus zece minute, dacă propuneaţi două ore că legea e importantă, înţelegeam! Mi-aţi propus 10 minute. Am lăsat 40. Cât pot lăsa, fără să fiu criticat de partea dreaptă a sălii.

Suntem la nr.crt.13 alin.6. Mă iertaţi! Poziţia comisiei. Voturi pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

O luăm de la capăt, nu s-a votat cum trebuie.

Voturi pentru? Luaţi loc, colegi! Că nu pot colegii secretari să numere. Număraţi voturile pentru, vă rog! 119 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 55.

Abţineri? Nu avem.

Cu 119 voturi pentru, 55 de voturi împotrivă, nr.crt.13 din raport a fost adoptat în formularea comisiei.

Nr.crt.14. Textul Senatului. Comisia propune să mergem pe textul Senatului.

Voturi pentru, vă rog. 119 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 55 voturi împotrivă.

Cu 119 voturi pentru, 55 împotrivă, a fost adoptat.

Nr.crt.15. Comisia ne propune textul Senatului.

Voturi pentru?

Procedură. Există amendament respins.

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Domnule preşedinte,

Aici avem o problemă pentru care, din nefericire, cred că trebuie să-mi acordaţi 30 de secunde măcar, datorită faptului că există un amendament respins, numai că amendamentul respins vizează numai o parte din amendamentul propus de comisie. Şi, pe fond, este vorba de propunerea ca medicii care lucrează în Casa de asigurări să aibă dreptul să lucreze şi în spitale sau în sfârşit, în privat.

Problema pe fond este de natură politică. Prin lege, putem s-o facem, dar, din nefericire, această derogare dată pentru funcţionarii publici înseamnă modificarea Legii nr.161, anticorupţie. Or, dacă facem această breşă, este o decizie politică care cred că ne poate afecta, inclusiv din punct de vedere al imaginii noastre în exterior, în perspectiva integrării europene şi, de aceea, propun întâi să supuneţi la vot amendamentul respins de la alin.2.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Deci, la amendamente respinse, la alin.2 există un amendament, cel al domnului deputat Câmpanu Liviu, da? Care a propus eliminarea art.111.

Domnul Marian Sorin Paveliu (din banca comisiei):

Este un amendament de respingere a amendamentului propus de comisie.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Tot amendamentul de la pct.15. Nici eu nu găsesc unde este.

La pct.15 nu avem amendamente respinse.

Voturi pentru pct.15, vă rog. Mulţumesc. 119.

Voturi împotrivă? 55 voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu 119 voturi pentru şi 55 împotrivă, textul comisiei de la pct.15 a fost adoptat.

Pct.crt.16, aici aveţi amendamentul respins? La 16 am art.81.

Stimaţi colegi, am să încerc să vă explic. Comisia propune un text nou care înseamnă şi art.110 şi 111. Există un amendament respins, dar un amendament la amendamentul comisiei, prin care colegii propun şi amendamentul a fost respins ca art.111, nou, propus de comisie să fie respins.

Repet, este o chestiune, dacă vă uitaţi în raport, uşor de înţeles. Comisia, la nr.crt.16, propune două articole noi, 110 şi 111. Este un amendament al colegului liberal care propune respingerea lui 111.

Am să supun votului dumneavoastră amendamentul respins de către comisie, şi anume, eliminarea art.111 din textul comisiei.

Cine este pentru eliminare, vă rog? 98.

Cine este împotriva eliminării? 74.

Abţineri? 5 abţineri.

Cu 98 de voturi pentru, 74 împotrivă şi 5 abţineri, articolul nou 111 a fost eliminat.

Supun votului dumneavoastră nr.crt.16 din raport, fără articolul nou, 111.

Cine este pentru? 98 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? 74 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu mai avem.

Nr.crt.16 din raport a fost adoptat, fără articolul nou, 111, propus de către comisie.

Art.II. Comisia propune textul iniţiatorului.

Dacă există observaţii? Nu există.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu avem.

Art.II a fost adoptat.

Legea are caracter organic şi va merge la sesiunea de voturi finale, organizată săptămâna viitoare.

Trecem la nr.crt.14: Proiectul de Lege pentru modificarea anexei la Legea fondului funciar nr.18/1991.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, vă rog.

Iniţiatorul, aveţi cuvântul. Nu doreşte iniţiatorul... Dumneavoastră sunteţi iniţiatorul? Luaţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Nicolae Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Astăzi aveţi în faţa dumneavoastră un proiect de lege extrem de important. Este important pentru etapa viitoare de dezvoltare economică a României; este important pentru agricultura României; este important pentru integrarea României în structurile europene.

Concret, despre ce este vorba?

În prezentul proiect de lege, am propus modificarea Anexei nr. 5, de la Legea nr.18/1991, şi anume: diminuarea taxelor privind scoaterea terenurilor agricole din extravilan, taxe care erau exagerate - 400%, şi le-am diminuat la 100%.

Vreau să vă informez, stimaţi colegi, că această stare de lucruri nu se regăseşte nicăieri în lume. Am constatat şi am făcut verificări şi în statele vecine. Să ştiţi că ceilalţi vecini ai noştri merg pe ideea impozitării şi aplicării acestei taxe, în Austria 100%, exact cum am propus eu în acest proiect de lege; în Polonia este zero, în Bulgaria este zero. Deci, iată că şi vecinii noştri s-au orientat. De ce? Pentru că, noi trebuie să încurajăm investitorii.

Prin menţinerea acestor cote şi taxe destul de ridicate, nu am făcut altceva decât să alungăm investitorii, atât cei autohtoni, dar şi cei din afară. Noi avem în momentul de faţă un program extrem de ambiţios, şi pe care trebuie să-l realizăm. Obligatoriu trebuie să-l realizăm: este vorba de Programul "Fermierul", programul unde noi trebuie să înfiinţăm 6.000 de ferme în anii următori, 3.000 de ferme zootehnice, 3.000 vegetale şi câteva sute de abatoare şi secţii de prelucrare în industria alimentară.

Vin şi vă întreb, stimaţi colegi, cum vom putea să realizăm acest program? Pe ce pământ se vor aşeza aceste investiţii? - dacă noi nu le dăm posibilitatea acestor investitori, mai ales celor autohtoni, să poată realiza aceste investiţii. Pentru că, menţinând cotaţiile actuale, taxele actuale, nu facem altceva decât să împovărăm situaţia financiară a acestor ferme, pentru că dacă aplicăm aceste taxe, 70% din valoarea acestui teren pe care îl plăteşte investitorul, reprezintă de fapt valoarea investiţiei. Or, nimeni nu are curajul să facă acest lucru.

Eu aş vrea să vă informez că acest proiect de lege a fost aprobat în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a Senatului.

Am avut discuţii şi cu domnul ministru Flutur, unde în prima fază a fost de acord; pe urmă, dânsul n-a mai fost de acord.

A fost discutat acest proiect de lege şi în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a Camerei Deputaţilor, unde s-a primit aviz favorabil, cu majoritate de voturi.

Or, în situaţia dată, eu am rugămintea ca dumneavoastră să reflectaţi foarte bine: dacă vrem să intrăm în Europa sau nu vrem să intrăm în Europa. Pentru că, nerealizarea Programului SAPARD, a realizării investiţiilor şi a locurilor de muncă, nu face altceva decât România să piardă în perioada următoare, dacă nu vom aproba diminuarea acestor taxe, cel puţin 2 miliarde de euro, bani mulţi, care ne vor costa foarte scump.

Eu vă dau un singur exemplu, ca să aveţi idee despre ce discutăm noi acum. În mod normal, terenurile se vând în medie, aşa, cu 20 euro/mp., în momentul de faţă. Pentru scoaterea lui din extravilan, investitorul respectiv trebuie să mai plătească încă 80 euro, de patru ori mai mult. Or, acest lucru este imposibil. Imposibil să plătească această sumă, pentru că investitorii vor fi din cei obişnuiţi, deci nu sunt bogaţi. Sunt oameni care apelează la credite, sunt oameni care apelează la fondurile SAPARD. Este adevărat că prin Fondul de garantare a creditului rural şi Fondul de garantare a IMM-urilor putem să sprijinim pentru cealaltă parte de 50%. Asta pentru investiţii.

Dar pentru scoaterea din extravilan, fermierul nu are posibilitatea, şi nici investitorii.

De asemenea, aş vrea să vă informez că în intravilan nu mai există teren pentru investiţii; nu mai există posibilităţi de construcţii, de a realiza orice investiţie. Deci, neapărat, trebuie să mergem în extravilan.

Sigur că am acceptat un amendament, şi comisia a fost de acord, şi anume că pentru grupele valorice, categoria I şi a II-a a terenurilor, ele să rămână aceleaşi ca în Anexa nr. 5 - 400% şi 350%.

Pentru grupele de terenuri din categoria a III-a, a IV-a şi a V-a, am diminuat cu 100%, în ideea că aceste terenuri nu reprezintă o valoare extraordinară şi pot fi scoase din extravilan.

De aceea, eu am rugămintea, stimaţi colegi, să aprobaţi acest proiect de lege care este extrem, extrem de important pentru atragerea investitorilor, pentru încurajarea lor şi pentru realizarea acestui program extrem de important, pe care l-am amintit mai înainte: Programul "Fermierul".

Vă mulţumesc.

Domnul Tudor Miron Mitrea:

Comisia, vă rog.

Domnul Adrian Emanuil Semcu:

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice vă propune retrimiterea înapoi la comisie pentru o nouă dezbatere a acestui punct.

Domnul Tudor Miron Mitrea:

Comisia solicită retrimiterea.

Am s-o supun votului dumneavoastră.

Cine este de acord să retrimitem proiectul de lege la comisie? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Haideţi s-o luăm de la capăt. Vă rog să luaţi loc în sală.

Voturi pentru retrimiterea la comisie a proiectului de lege? Număraţi, vă rog, domnilor secretari. 99 voturi pentru.

Voturi împotriva retrimiterii la comisie? 59 voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu 99 de voturi pentru şi 59 voturi împotrivă, proiectul de lege a fost retrimis la comisie.

Termenul este de o săptămână pentru comisie, ca să ne retrimită raportul comisiei.

Doamna deputat, mai vreţi să luaţi cuvântul?

Explică domnul deputat ce vrea să ne spună doamna deputat.

Domnul Nicolae Popa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Noi am votat pentru ca acest proiect de lege să se dezbată. Vă spunem că orice lucru amânat nu face bine nimănui.

De asemenea, eu am o nemulţumire: atunci când Guvernul nu este de acord sau cineva nu este de acord, noi, Parlamentul, trebuie să ne conformăm, ca şi cum am fi o maşină de vot, ca şi cum noi ar trebui să acceptăm tot ce spun ei.

Domnilor colegi, trebuie să ne recâştigăm demnitatea şi puterea noastră de decizie. Deci nu putem să mergem la infinit, ca noi să fim consideraţi o anexă a Executivului. Nu putem la infinit să aprobăm şi să votăm, neapărat, nişte proiecte de legi, pentru că noi suntem cei care facem legile, noi suntem cei care trebuie să impunem respectarea lor. Iar Guvernul n-are decât să pună în aplicare aceste legi pe care le realizăm noi şi pe care le elaborăm şi, în acelaşi timp, să urmărească gospodărirea judicioasă a fondurilor.

Eu cred că noi trebuie să ne schimbăm mentalitatea. Şi fac apel şi la colegii noştri din partea dreaptă, din Coaliţie, că nu putem tolera la nesfârşit să acceptăm mofturile unui ministru sau altul. Noi trebuie să fim foarte serioşi, consecvenţi cu noi înşine, în aşa fel încât să facem nişte legi bune pentru ţară.

Când am spus că acest proiect de lege este foarte important, nu am spus întâmplător, pentru că noi compromitem un program al Uniunii Europene, şi nimeni nu vrea să înţeleagă, pentru nişte mofturi sau nişte frustrări pe care le are unul şi altul.

Deci, noi de aceea am votat, şi vom vota în continuare pentru menţinerea şi discutarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Tudor Miron Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Următorul punct pe ordinea de zi: pct.nr.15 - Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.215/2001, Legea administraţiei publice locale.

Rog Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic să se prezinte. Vă mulţumesc.

Aveţi cuvântul - raport de respingere.

Domnul Constantin Traian Igaş:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a fost sesizată în vederea dezbaterii şi avizării în fond cu Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.215/2001, Legea administraţiei publice locale.

Propunerea legislativă a fost dezbătută şi avizată în fond, în şedinţa din 21 septembrie 2005.

Obiectul propunerii legislative ar trebui să-l constituie completarea Legii nr.393/2004 privind statutul aleşilor locali, care, prin art.9 alin.2, de la lit.a) la lit.i), reglementează cazurile în care calitatea de consilier local sau de consilier judeţean încetează de drept, înainte de termen.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

La lucrările comisiei au fost prezenţi un număr de 27 de deputaţi, din totalul de 27 de membri ai comisiei.

În urma dezbaterii, comisia propune respingerea propunerii legislative, cu unanimitate de voturi.

Domnul Tudor Miron Mitrea:

Vă mulţumesc.

Dacă există grupuri parlamentare care doresc să intervină? Nu.

Cine este de acord cu propunerea de respingere a comisiei?

Voturi pentru? Număraţi, vă rog, domnilor secretari. 168 de voturi pentru.

Propunerea a fost respinsă.

Nr.16 - Propunerea legislativă privind Statutul de Autonomie al Ţinutului Secuiesc, propunere cu raport de respingere.

Vă rog, comisia.

Domnul Constantin Traian Igaş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul negativ al Consiliului Legislativ.

Iniţiativa legislativă privind statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc conţine propuneri privitoare la autonomizarea judeţelor Covasna, Harghita şi a unei părţi din judeţul Mureş, constituindu-se ca Regie Autonomă cu personalitate juridică, în cadrul statului român.

Prin scopurile urmărite, se urmăreşte crearea unei etnităţi statale distincte, paralelă cu statul naţional român.

Propunerea legislativă încalcă în mod flagrant prevederile constituţionale potrivit cărora România este stat naţional, suveran, independent, unitar şi indivizibil. Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a propus, cu 25 de voturi pentru, unul împotrivă şi o abţinere, respingerea propunerii legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Tudor Miron Mitrea:

Mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Dezbateri generale: domnul Duşa, domnul Furo, domnul Marton Arpad.

Domnul Mircea Duşa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Niciodată nu am jignit populaţia maghiară; niciodată nu am intrat în conflicte pe probleme etnice; din contră, întotdeauna am încercat să vorbesc despre ceea ce îi uneşte pe maghiari şi pe români, despre ceea ce au comun, şi nu ceea ce îi separă.

Eu, când am văzut acest proiect de lege, m-am bucurat şi am rămas puţin uimit, pentru că, în expunerea de motive şi în preambulul acestui proiect de lege se vorbea despre dezvoltarea regională, despre euroregiuni, despre dezvoltarea economică. Şi, mă gândeam: uite, măi, ce bine că judeţele Harghita şi Covasna o să o ia înainte, o să aibă o euroregiune în care maghiarii şi românii vor trăi mai bine.

Dar, parcurgând textul de lege, mi-am dat seama că este vorba despre autonomie teritorială, şi nu numai una teritorială, ci una pe criterii etnice. Sigur că nu vreau să deschid cutia Pandorei. Se poate vorbi mult despre acest proiect de lege, despre faptul că fiecare frază, fiecare propoziţie din acest proiect de lege încalcă Constituţia României, despre faptul că în acest preconizat Ţinut Secuiesc trăiesc şi români, şi pe români nu i-a întrebat nimeni dacă vor să facă parte dintr-o regiune pe criterii etnice.

Dar poate că ideea nu este rea, pentru că în aceste zone există şi zone româneşti, şi românii, poate venim şi noi cu un proiect de lege ca în cadrul Regiunii Autonome a Ţinutului Secuiesc să creăm o Regiune Autonomă a Românilor din acest ţinut, şi atunci, românii de aici chiar vor fi avantajaţi, şi chiar şi maghiarii din această nouă regiune creată, pentru că, pentru cei 10% români din această regiune creată, vor respecta legile din Ţinutul Secuiesc, iar pentru maghiarii din această zonă nou creată vom respecta legile Ţinutului Secuiesc, iar pentru români, legile româneşti. Şi iată ce bine o s-o ducem românii şi maghiarii în această regiune şi în această subregiune a Regiunii Autonome.

Sigur că lăsând gluma deoparte, chestiunea este, şi problema este foarte serioasă, şi-mi pun întrebări retorice: ce s-ar întâmpla într-o regiune a Ţinutului Secuiesc atunci când va fi autonomă, când nici în momentul de faţă, nu în totalitate se respectă legile româneşti şi Constituţia României. Şi exemple sunt multe, şi poate trebuie să şi amintesc câteva dintre ele.

În primul rând, de foarte multe ori se încalcă legislaţia în ceea ce priveşte promovarea pe funcţii sau angajarea cetăţenilor, punându-se acel criteriu de care dumneavoastră ştiţi foarte bine: cunoaşterea limbii maghiare. Şi nu este o poezie, pentru că Consiliul privind discriminarea, deja a luat măsuri asupra unor conducători de unităţi din judeţul Harghita, care au pus asemenea criterii în tematica de concurs şi în criteriile pe care trebuie să le îndeplinească cei care se prezintă la concurs.

Deşi în proiectul de lege se vorbeşte despre egalitatea de şanse a cetăţenilor din Ţinutul Secuiesc, dar de-a lungul timpului, încet, încet, această egalitate s-a dovedit a fi adevărată. De fapt, referindu-mă la cultură, au fost desfiinţate aproape toate instituţiile de cultură din judeţul Covasna şi Harghita, care îi reprezentau pe români. Mai acum vreo doi ani, Ansamblul folcloric din judeţul Covasna, în acest an, cel din judeţul Harghita, şi multe, multe alte chestiuni de genul acesta.

Nu se respectă legea nici în ceea ce priveşte transparenţa şi dreptul la informaţie. Cu excepţia consiliilor judeţene şi a unui sau două consilii de municipii în care se traduc şedinţele consiliilor locale, şi cetăţenii şi presa au acces la aceste şedinţe, deşi este o obligaţie legală, în restul consiliilor locale acest lucru nu se întâmplă. Şi şirul exemplelor poate continua.

Nu am să insist foarte mult, repet încă o dată, că fiecare frază, fiecare propoziţie din acest proiect de lege încalcă prevederile Constituţiei, dar vă mai pun o singură întrebare: oare este posibil ca parlamentari români, care la această tribună au jurat pe Constituţie că vor respecta Constituţia şi legile ţării, să vină cu iniţiative legislative care încalcă chiar primul articol din Constituţie? Acest lucru nu este posibil! De aceea, stimaţi colegi, cred că şi dumneavoastră v-a trezit un interes deosebit acest proiect de lege.

Propun să votăm ceea ce Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a prezentat aici: respingerea proiectului de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Tudor Miron Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Furo are cuvântul.

Domnul Iuliu Ioan Furo:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

De fapt, această lege revine a doua oară în atenţia Camerei Deputaţilor, ea fiind dezbătută sub aceeaşi formă aproape, în legislatura trecută.

Am vrea să subliniem faptul că organizarea minorităţilor etnice şi evoluţia lor într-o ţară începe cu respectarea principiului de bază, principiul loialităţii minorităţii etnice faţă de statul care o găzduieşte.

România are modelele sale proprii, care demonstrează un comportament civilizat şi de respect reciproc între populaţia majoritară şi minorităţile, cum este modelul dobrogean, modelul bănăţean, bucovinean, braşovean şi altele.

Iniţiativa aceasta legislativă, care am spus că revine a doua oară în faţa noastră, contravine în ansamblul său normelor şi principiilor constituţionale, ordinii juridice interne, legislaţiei comunitare şi dreptului internaţional.

Motiv pentru care, Grupul parlamentar al Partidului România Mare respinge această iniţiativă legislativă şi va vota aşa cum a propus comisia de specialitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Tudor Miron Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnule deputat Marton Arpad, aveţi microfonul.

Domnul Márton Árpad Fráncisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Acest proiect de lege nu este o iniţiativă a U.D.M.R.-ului, iar în forma depusă nici nu îl putem susţine, pentru că are foarte multe greşeli. Ca atare, din motivarea respingerii pe care o aveţi la pct.i), cele scrise acolo sunt juste.

Totodată, nu putem fi nici de acord cu cele enunţate mai înainte aici, pentru că şi unele din prevederile scrise aici, de fapt argumentări scrise aici în acest raport, pentru că acestea sunt în contradicţie cu realitatea, pe de o parte, pe de altă parte cu năzuinţele noastre.

Trebuie să vă spun că orice formă de autonomie nu este în contradicţie cu situaţia unui stat unitar şi nu periclitează în nici un fel acest statut. Italia, de exemplu, este un stat unitar.

Totodată, nu putem fi de acord că în acest raport, de exemplu la pct.f), se enunţă că ar fi inacceptabilă o prevedere din proiectul de lege depus de Guvernul României şi dezbătut în Senat. Totodată, enunţurile de aici, de la acest microfon, cum că am fi populaţii găzduite în zonele pe care le locuim, trebuie să vă spun că, în numele celora care m-au trimis aici, trebuie să resping. Şi de fapt asta denotă punctul de vedere al persoanelor care au fost aici, la acest microfon, inclusiv al onoratului fost prefect de Harghita, care a enunţat multe lucruri, pe de o parte chiar inducând ideea cum că n-ar trebui să se aplice legile în vigoare în România, unele votate în perioada când domnia sa era prefect, şi era un alt partid la guvernare.

Totodată, mi se pare justă şi situaţia că o astfel de organizare trebuie să fie înglobată în sistemul organizatoric din România. Dar nu putem fi de acord cu ideea că o autonomie teritorială ar fi organizată pe criteriu etnic. Autonomia teritorială s-ar putea să delimiteze un teritoriu dintr-o ţară, care este preponderent locuită de o altă comunitate decât cea majoritară din ţara respectivă, dar şi atunci, în toate legislaţiile existente, această autonomie se adresează unui teritoriu, şi de ea beneficiază toţi locuitorii acelui teritoriu, indiferent de etnie, mergând până la situaţia în care, dacă populaţia majoritară în acea zonă este minoritară, să existe prevederi prin care, într-adevăr, să aibă o situaţie identică cu cea din celelalte părţi ale ţării.

Ca atare, aici, în acest raport, şi în susţineri sunt amestecate lucruri adevărate şi lucruri non-adevărate, şi totodată, şi lucruri inacceptabile pentru noi.

Ca atare, noi vom vota împotriva acestui raport de respingere.

Vă mulţumesc.

Domnul Tudor Miron Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Ţundrea.

Domnul Ioan Ţundrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

N-aş fi vrut să iau cuvântul, dar am două motive: unul, că m-am născut în Banat şi foarte bine colaborăm cu ungurii, nemţii şi alte naţionalităţi; al doilea motiv că fac parte din Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, şi acolo raportul a fost aşa cum dumneavoastră l-aţi auzit din partea comisiei.

Vreau să vă spun că noi colaborăm foarte bine, şi am fost prima zonă din ţară când am făcut euroregiunea Mureş-Dunăre-Tisa. Deci, găsim forme de colaborare pe principiul economic. Trebuie să punem în valoare bugetul Comunităţii Europene, bugetele locale, bugetele regionale, în aşa fel încât toţi cetăţenii din această zonă s-o ducă mai bine. Aş putea să spun că zona Banatului deja este integrată în Uniunea Europeană, prin această euroregiune, pe care am făcut-o printre primii, deşi au fost guverne care, iniţial, au respins această euroregiune.

Cred că, împreună cu Grupul Conservator şi Grupul U.D.M.R. vor găsi în perioada următoare chiar soluţii de coabitare bună înţelegere în zonele unde românii sunt minoritari, în aşa fel încât să avem reprezentanţi în consiliile locale, acolo unde nu putem să reuşim prin vot, aşa cum se întâmplă şi în Parlament.

Cred că numai atât, avem în vedere şi Constituţia, pe care trebuie să o respectăm, pentru că am votat pe ea şi Grupul Conservator va vota raportul comisiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Străchinaru.

Domnul Petre Străchinaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt deputat în Circumscripţia electorală nr. 15 Covasna şi trebuie să vă spun de la bun început că asemenea iniţiative parlamentare, care se repetă periodic, nu fac decât să accentueze tensiunile etnice care încă se mai manifestă la nivelul judeţului Covasna, şi nu numai, pentru că acestea sunt preluate în folosul unora sau al altora dintre politicieni sau dintre grupurile cu interese naţionaliste din această zonă şi din întreaga ţară.

Noi, românii din Covasna şi Harghita, nu dorim şi ne-am săturat să mai plângă lumea pe umărul nostru, dar nici nu vrem să cădem sub abuzul unor legi.

Vrem o dată pentru totdeauna ca, în ţara aceasta, să se instaureze egalitatea, legalitatea şi respectarea legii de către toată lumea şi în favoarea tuturor.

Nu ne este indiferent cum se va respinge această iniţiativă legislativă, pentru că sunt convins că ea este, de fapt, un fel de copil din flori. Nu are mamă, nu are tată, n-are patrie adorată.

Dar, pe de altă parte, am dori să fie o unanimitate în a respinge asemenea permanente recursuri la istorie, permanente recursuri la ordinea constituţională şi nu dorim ca, odată ce nu o vom respinge în unanimitate, ea să se transforme în picătura secuiască, care se va repercuta asupra situaţiei din aceste zone.

Vă cer să votăm în unanimitate, nu numai respingerea acestui proiect legislativ, ci a tuturor acelora care, fie în prezent, fie în viitor, vor atenta la ordinea constituţională din România.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul deputat Calimente. Da, domnule deputat, am reţinut procedura, şi un drept la replică... Ca întotdeauna la sfârşit... (Se adresează domnului deputat Lucian Augustin Bolcaş, care solicită cuvântul).

Domnul deputat Calimente.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Aş vrea în primul rând să spun că ceea ce voi spune, sigur, trebuie să corelez cu faptul că, la Arad, eu am fost în perioada 1998-1999 unul dintre promotorii care am ajutat la scoaterea din cetatea Aradului a Monumentului Libertăţii şi faptul că Parcul Libertăţii de la Arad există astăzi, parcul reconcilierii, mi se datorează şi mie în mare parte. Însă, această problemă a autonomiei Ţinutului Secuiesc este o problemă pe care eu am încercat să mi-o lămuresc în primul rând mie, să văd de unde porneşte această idee.

Şi această idee, după părerea mea, a pornit de la o situaţie care a existat în Evul Mediu transilvan, legată şi de Regatul feudal maghiar, unde existau anumite regiuni care purtau denumirea de Terra, Terra Siculorum, exact cum a existat şi Terra Blacorum sau Terra Saxonum.

De aici porneşte această idee a Ţinutului Secuiesc şi ea este folosită astăzi, pentru că într-adevăr trebuie să recunoaştem că în această regiune populaţia secuiască sau maghiară este compactă.

Însă, această noţiune a autonomiei depline a Ţinutului Secuiesc, eu nu cred că a existat nici în timpul Regatului maghiar, nici în timpul Principatului transilvan, nici în timpul Imperiului Austriac, după cum nu a existat nici în timpul Imperiului austro-ungar.

Sigur că a fost invocată de colegii noştri aici o anumită situaţie, şi anume, Italia, unde există anumite regiuni autonome şi mă refer aici la Val d'Aosta, Alto Adige, Sicilia. În Val d'Aosta limba predominantă este franceza, în Alto Adige, germana, dar trebuie să vedem că aceste regiuni şi-au căpătat autonomia în contextul perioadei tulburi de imediat după cel de-al doilea război mondial. Or, astăzi, când ne pregătim să intrăm în Uniunea Europeană, când practic frontierele dintre state dispar, eu nu cred că în interiorul unui stat putem crea o altă frontieră.

Pentru acest lucru, sigur că noi, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal, vom vota respingerea. În rest, suntem de acord cu toate problemele în ceea ce priveşte menţinerea culturii, a limbii, a învăţământului şi tot ceea ce decurge de aici, pentru locuitorii din zona Ţinutului Secuiesc.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

O procedură, domnul deputat Bolcaş. Aveţi cuvântul. Şi după aceea trei drepturi la replică.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Ca să nu creez complicaţii, este un drept la replică al Grupului parlamentar al Partidului România Mare, în raport de poziţia adoptată aici, de o mare ambiguitate. Şi, dacă vreţi, aceasta este procedura. Ambiguitate, izvorând din ideea că noi suntem împotriva raportului, dar legea are, totuşi, anumite greşeli. Legea nu are anumite greşeli! Legea este fundamental antiromânească şi anticonstituţională! Acesta este un punct de vedere, singurul care poate să fie împărtăşit aici. S-a mai susţinut împrejurarea că autonomia nu înseamnă neapărat federalizare, nu înseamnă neapărat separaţie. Şi s-au dat şi exemple care nu interesează. Fiecare stat se construieşte aşa cum este propria sa istorie.

Este adevărat, autonomia nu înseamnă neapărat federalizare, dar autonomia, în sensul acestei legi, căci pe aceasta o discutăm şi nu discutăm teoria autonomiei. Autonomia în sensul acestei legi este segregaţie etnică şi aceasta nu admitem! Şi aceasta nu poate să admită nici un parlamentar român, care a jurat fidelitate ţării, pe Constituţia României.

Desigur, s-au făcut referiri la anumite forme de exprimare care au fost considerate inacceptabile. Poate că n-ar fi trebuit să fie spuse chiar acum, dar sunt nişte adevăruri care trebuie să fie spuse oricând.

S-a vorbit despre populaţie găzduită. Da, domnilor, istoric trebuie să recunoaştem acest adevăr. O populaţie care vine după un mileniu de vieţuire şi formare a poporului român este o populaţie găzduită! Dar, aceasta nu înseamnă că nu este populaţia ţării noastre, nu înseamnă că nu sunt conaţionalii noştri, în sensul cel mai frumos al cuvântului. Pentru că noi vrem, într-adevăr, să trăim împreună. Dumneavoastră vreţi să vă separaţi! Aceasta este problema fundamentală, de distincţie a politicii Partidului România Mare, de politica reprezentanţilor minorităţii maghiare în Parlamentul României. Şi anume, noi vrem să fim împreună, noi vrem să fim în şcoli comune, noi vrem să vorbim limba oficială a statului, alături de limba minorităţilor, fără a le pune juridic pe picior de egalitate, pentru că aşa scrie Constituţia şi ne respectăm!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat?

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vrem să vă respectăm, ca să fim respectaţi!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Un minut de procedură! Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Am terminat, domnule preşedinte. Aş mai vreau să adaug: tot pentru o definiţie terminologică s-a folosit terminologia "zone în care românii sunt minoritari".

Aş vrea să ştie toată lumea că românii nu sunt niciodată şi nicăieri minoritari în România!

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea P.R.M.-ului).

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Am trei drepturi la replică, procedură. Vă rog, domnule deputat, procedură. Domnul Antonescu.

Domnul George Crin Laurenţiu Antonescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Domnul vicepreşedinte Bolcaş ştie mult prea bine Regulamentul, ca să ştie şi că această intervenţie a domniei sale nu a fost una de procedură. Dar, mie mi-a făcut plăcere să ascult din nou discursul politic al domniei sale. Eu chiar vreau să spun două lucruri de procedură. Deşi Grupul parlamentar liberal a anunţat aici deja altă poziţie şi alt vot decât Grupul U.D.M.R., sunt două chestiuni. Una este chiar de procedură: orice opinie poate fi aici susţinută de către un parlamentar, mai ales în numele unui grup parlamentar. Nu puteţi nici dumneavoastră, nici noi, nici altcineva, să spunem ce se poate sau nu susţine aici.

În al doilea rând, recunosc şi eu că nu este procedură, sunt român, mă cheamă şi Antonescu, dar dacă dumneavoastră socotiţi găzduită o populaţie pentru că a venit după un mileniu, atunci trebuie să vă spun şi eu că dacă de un mileniu este găzduită, nu prea mai este găzduită, sunt la fel ca noi!

Mulţumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii).

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Am trei drepturi la replică, câte un minut fiecare. Domnul Duşa.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Sunt la fel ca noi, dar ei nu vor să fie ca noi!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog, domnule deputat. Domnul Duşa, dreptul la replică, un minut.

Domnul Mircea Duşa:

Stimaţi colegi,

Mi-am început pledoaria prin a afirma că niciodată nu am jignit pe cetăţenii maghiari şi că, de fapt, atunci când eram prefect, împreună cu colegii de la U.D.M.R. am căutat să asigurăm un echilibru şi armonie în judeţ şi întotdeauna am vorbit despre un judeţ cu o stare de normalitate, ca în toate judeţele ţării.

Sigur că mi-am pus câteva întrebări retorice, ce s-ar întâmpla în Ţinutul Secuiesc, dacă nici în momentul de faţă anumite prevederi legale nu se respectă.

Oricum, eu rămân adeptul asigurării drepturilor şi aspiraţiilor pe care minorităţile din România le solicită şi este clar acest lucru şi este garantat de Constituţia României şi mă declar împotriva acestui proiect de lege care este anticonstituţional.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Tamás Sándor.

Domnul Tamás Sándor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi şi stimate colege,

Desigur, domnul Mircea Duşa a fost mai credibil decât, de pildă, domnul Petre Străchinaru, pentru că colegul nostru din P.S.D. este chiar din judeţul Harghita şi probabil cunoaşte mai bine realităţile din judeţ, nu ca domnul Străchinaru, care este din afara judeţului Covasna.

Totuşi, nu pot să trec, nici cu îngăduinţă, pe lângă ce a zis domnul Petre Străchinaru, reprezentantul Partidului Democrat, alimentarea conflictelor interetnice.

Dânsul ne-a sugerat aic că acestea sunt alimentate numai de U.D.M.R. în judeţul Covasna sau de ungurii din judeţul Covasna.

Eu aş invita, dar, sigur, nu se mai poate, pentru că nu se mai dă dreptul la replică, dar aş invita pe domnul Străchinaru să ne vorbească aici de conflicte interetnice care s-au petrecut în judeţul Covasna. De pildă, în oraşul Covasna, în 2004, a fost bătut un pădurar maghiar, pentru că vorbea ungureşte.

În 2005, în martie, înainte de 15 martie au fost bătuţi elevi din Sfântu Gheorghe, elevi de naţionalitate maghiară, pentru că vorbeau ungureşte pe stradă. Şi, desigur, s-a adeverit că nici aceşti elevi nu erau din judeţ. Dar, mai nou, în judeţul Harghita, în Miercurea Ciuc, au fost bătuţi elevi într-un liceu de predare de limbă română, pentru că sunt şi licee de predare în limba română, care au elevi de naţionalitate maghiară.

În sfârşit, totuşi, liderul nostru de grup, a spus de la acest microfon foarte clar: nici U.D.M.R.-ul nu susţine această iniţiativă legislativă. Noi suntem adepţii autonomiilor, a regionalismului, nu suntem adepţii autonomiilor teritoriale pe criterii etnice.

Desigur, este o discuţie pe tema aceasta şi sunt sigur şi cred, precum a zis şi colegul nostru din Partidul Conservator, că putem să găsim soluţii viabile şi pentru alte regiuni din România. Dar, totuşi, să nu vină un partid extremist şi să ne spună nouă, cetăţeni români, ce este permis şi ce nu este permis.

Foarte bine a zis şi îl felicităm şi pot să-l citez pe domnul Crin Antonescu, care a zis: oricine are dreptul la opinie şi orice opinie poate fi susţinută de orice deputat din Parlamentul României, dar respingem cu fermitate să fim catalogaţi cetăţeni de rangul doi. Suntem şi noi cetăţenii României, ne simţim şi noi bine acasă, pe pământul nostru natal şi, desigur, şi în România, dar nu permitem nici unui deputat şi nici unui partid extremist să fim catalogaţi "cetăţeni de rangul doi".

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Domnul Antal István, dreptul la replică.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Ce înseamnă nu-i permitem?! Ce-i face, îl omoară?!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă rog să păstraţi liniştea! Vă rog, păstraţi liniştea, domnule deputat!

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Am venit la acest microfon după dreptul la replică al domnului deputat, colegul nostru, fostul prefect al judeţului Harghita, Mircea Duşa.

Desigur, cât dumnealui a fost prefectul judeţului, a existat, într-adevăr, o colaborare bună între U.D.M.R. şi reprezentantul Guvernului. Dar, ca să ni se spună de la acest microfon că nu se respectă legislaţia din partea comunităţii maghiare din judeţul Harghita, în speţă secuii, nu pot accepta, pentru că, din păcate, încă există o serie de nereguli din partea unor instituţii ale statului, care au încă oameni care se comportă ca stăpâni faţă de populaţia majoritară. Şi această idee nu poate să fie acceptată în continuare.

Noi dorim, într-adevăr, să fie egalitate, iar realitatea există şi fără voinţa noastră. Însăşi faptul - mi s-a sugerat acest lucru - că se vorbeşte de secuime şi toată lumea ştie că acest ţinut există, fără voinţa noastră, există de 1000 de ani (aţi spus foarte bine) şi nu putem nega acest lucru, că populaţia băştinaşă de acolo, din secuime, are anumite năzuinţe, pentru care trimite oameni în Parlamentul României şi va trimite şi în următorul deceniu şi încă 100 de ani sau cât vom mai trăi pe acest pământ şi trebuie să le dăm crezare şi lor, în acele momente în care se simt lezaţi în drepturile lor legitime, ca cetăţeni. Şi, din păcate, a existat nu de mult, şi în judeţul Harghita, unde un poliţist, un reprezentant al instituţiei, nu de mult, două, trei săptămâni au trecut de atunci, într-adevăr s-a comportat în mod ciudat.

Dacă găsim o soluţie împreună, ca să ne menţinem echilibrul şi să acceptăm ideea că năzuinţele de autonomie există şi va exista şi a existat această autonomie. Dacă doriţi dumneavoastră să ţinem cursuri de istorie, nu este aici locul, dar puteţi să verificaţi. Noi, prin liderul nostru, am spus răspicat: cu această formă depusă, grupul nostru nu este de acord. Dar, milităm în continuare pentru programul nostru, pe care dorim să-l realizăm. De acord cu dumneavoastră, pentru că există această năzuinţă, va exista şi dorim să fim într-adevăr cetăţeni egali. Dar mai avem puţin până atunci şi dorim ca această dezbatere să intre pe făgaşul normal şi să fim, într-adevăr, deputaţi cu toţii, cu drepturi egale şi să nu vorbim despre stăpân şi despre subalterni, pentru că o Europă nu va accepta această concepţie. Şi dacă ne uităm în lumea civilizată, spre care tindem şi noi, în ţările ca Finlanda, ca Spania sau ca Italia, vedem că această năzuinţă a fost rezolvată prin dialog corect, inteligent şi spre binele tuturora.

Deci, noi vrem să trăim bine, în egalitate împreună cu dumneavoastră în această ţară.

Vă mulţumim. (Aplauze din partea dreaptă a sălii).

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumim, domnule deputat.

Domnul Străchinaru, dreptul la replică.

Domnul Petre Străchinaru:

Stimaţi colegi şi, în special, stimaţi colegi din Grupul U.D.M.R.,

Am militat tot timpul pentru dreptul la liberă circulaţie, nu numai în România, ci şi în toată lumea.

Într-adevăr, nu sunt originar din judeţul Covasna. Am 40 de ani de când, de bună voie şi nesilit de nimeni mi-am ales acest loc de reşedinţă. Am fost profesor de limbă şi literatură română la o şcoală cu limbă de predare maghiară. În CV-ul meu se poate vedea că am lucrat, în permanenţă, împreună cu colegi maghiari în domeniul culturii.

Nu am jignit niciodată pe nimeni, nu i-am considerat niciodată pe colegii mei maghiari venetici în această ţară, dar nu o să accept niciodată ca eu şi concetăţenii mei să fim consideraţi venetici în judeţul Covasna.

Recent i-am adresat domnului Tamás Sándor o felicitare cu ocazia zilei lui de naştere. Îmi pare rău că nu m-am interesat câţi ani aveţi, dar sunt convins că aveţi tot atâta câţi am şi eu în judeţul Covasna. Avem, deci, aceeaşi experienţă de viaţă. Vă mulţumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii).

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimaţi colegi,

Grupurile parlamentare... Domnule Duşa, vă rog să luaţi loc. De trei ori vi s-a spus numele? Un minut.

Domnul Mircea Duşa:

Stimaţi colegi, încă o dată revin cu ceea ce spuneam. Eu sunt primul român în Parlamentul României, de la adoptarea Constituţiei din 1992 încoace, şi eu trebuie să recunosc că am venit în Parlament şi cu voturile maghiarilor. Pentru că în foarte multe localităţi unde nu există populaţie românească, am primit votul de la maghiari.

Încă o dată repet, nu jignesc cetăţenii maghiari, dar nici nu pot să închid ochii la anumite încălcări ale legilor, a prevederilor Constituţiei, care vizează, în primul rând, administraţia locală.

Eu am colaborat bine cu U.D.M.R.-ul şi o să fac acelaşi lucru în continuare, dar trebuie fiecare să vedem ceea ce greşim şi acea egalitate de şanse de care vorbim să fie una adevărată.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Primul român din judeţul Harghita, domnule deputat, că au mai fost câţiva români înaintea dumneavoastră în Parlamentul acesta. (Râsete şi aplauze în sală). Este important de precizat.

Stimaţi colegi,

Comisia ne-a propus respingerea proiectului de lege. Fiecare grup parlamentar a vorbit, s-au dat şi drepturi la replică...

Voturi pentru respingerea proiectului de lege, vă rog? 112 voturi pentru, în dreapta. În stânga? Vă rog să mai ţineţi mâna, că în stânga nu am numărat. 76 de voturi pentru şi cu 112, 188 voturi pentru respingere.

Voturi împotriva respingerii? 16 voturi împotrivă.

Abţineri? 1 abţinere.

Proiectul de lege a fost respins cu 188 de voturi pentru, 16 împotrivă şi 1 abţinere.

Trecem la pct. nr. 17 de pe ordinea de zi.

Domnul Ghişe, explicarea votului, îmi cer scuze. Aveţi microfonul.

Domnul Ioan Ghişe:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

În numele Grupului liberal, vă rog să-mi permiteţi să aduc câteva motivaţii pentru votul pe care noi l-am exprimat.

Faptul că, în unanimitate, grupurile parlamentare au respins această lege, chiar dacă într-o formă nuanţată, Grupul U.D.M.R. vine să arate faptul că, la nivelul Camerei Deputaţilor, toată lumea înţelege respectarea Constituţiei, din punctul de vedere al celor pe care proiectul de lege le-a adus în atenţie.

Ascultând aici unele păreri exprimate, îmi aduceam aminte de anii '90, când intoleranţa etnică ne-a făcut doar rău tuturor. Şi noi apreciem, Grupul liberal, că pe această problemă sensibilă, a relaţiilor interetnice, ca şi pe probleme confesionale, principiul fundamental este acela al toleranţei, şi în unele cazuri, al unor atitudinii pozitive până la limita respectării legii.

Noi vrem să spunem că cei care, din Ardeal, am ajuns prin votul cetăţenilor aici, suntem mândri de faptul că suntem vecini şi prieteni şi colegi politici cu maghiarii din zonele Ardealului şi credem că nu merită comunitatea maghiară din România să suporte jignirile unora dintre cei care, luând patriotismul în gură, în discursuri lipsite de conţinut, nu propun nimic constructiv pentru ţară.

Noi credem că viitorul ţării se va face împreună cu toate comunităţile etnice, într-un spirit creator, atunci când ne vom respecta reciproc.

Or, nu trebuie să aruncăm asupra unei comunităţi întregi oprobiul, pe seama faptelor unor membri din respectiva comunitate.

Aşadar, vă rugăm ca discursurile patriotarde şi fumigenele naţionaliste care încă s-au mai spus de la acest microfon, să înceteze, pentru că nu ne fac bine deloc.

Şi, dacă îmi permiteţi, în numele cetăţenilor braşoveni care m-au trimis aici, să îi rog pe colegii care i-au jignit pe maghiari, pentru proiectul de lege care nu este susţinut de către U.D.M.R., reprezentanţii legitimi ai maghiarilor din România, să-şi ceară scuze.

Vă mulţumim pentru atenţie. (Aplauze din partea dreaptă a sălii).

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Proiectul de pe ordinea de zi de la nr. 17, Proiectul de Lege privind ratificarea Convenţiei-cadru pentru Controlul tutunului, adoptată la Geneva, Elveţia, la 21 mai 2003.

Domnul Petru Călian (din sală):

Explicarea votului!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Nu am secretar, ca să vă văd şi nu v-am văzut. Îmi cer scuze!

Domnul Călian, explicarea votului. Niciodată n-am discutat la un proiect de lege la care toţi eram de acord atât de mult şi ne-am explicat atât de mult şi am votat atât de împotrivă unii dintre noi, ca astăzi.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mă numesc Petru Călian, sunt deputat de Cluj. Insist asupra acestei chestiuni şi vreau să vă explic votul pentru raportul de respingere a acestui proiect de lege.

Principalul argument al nostru, al Grupului parlamentar al PRM, constă în faptul că acest proiect de lege este total neconstituţional. Aşadar, principalul motiv şi singurul pentru care noi am votat împotriva acestui proiect de lege şi, respectiv, pentru raportul de respingere constă în respectarea Constituţiei, legea fundamentală a statului.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Mai vrea cineva să îşi justifice votul? Nu. Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege privind ratificarea Convenţiei cadru pentru controlul tutunului, adoptată la Geneva, Elveţia, la 21 mai 2003.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva, scurt, să ne prezinte proiectul de lege?

Domnul Szekely Ervin Zoltan:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor,

În luna mai 2003, în cadrul celei de a 56-a Sesiuni a Adunării Mondiale a Sănătăţii, a fost adoptată în unanimitate Convenţia cadru pentru controlul tutunului. Această convenţie stabileşte normele care vizează reducerea efectelor nocive ale tutunului asupra sănătăţii, al căror obiectiv este protejarea generaţiilor prezente şi viitoare de consecinţele devastatoare ale consumului de tutun sau ale expunerii la fumul de ţigară asupra sănătăţii şi mediului.

România este una din ţările cu cele mai ridicate valori ale consumului de tutun. După cum arată studiile, rezultatul estimărilor este că în ţara noastră 40% din totalul cauzelor de deces prin cancer la bărbaţi au drept factor de risc major tutunul, iar la femei tutunul este asociat cu cancerul de sân, de col uterin, de stomac, pulmonar şi ovarian.

Având în vedere aceste motive, România a semnat această convenţie şi considerăm absolut necesar să fie ratificată de Parlamentul României.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte Ifrim, aveţi cuvântul.

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Referitor la Convenţia-cadru pentru controlul tutunului, care urmează să fie ratificată prin lege, reprezintă un progres. În ţara noastră, peste 40% din decesele prin cancer sunt cauzate de către tutun şi, deci, prin măsurile stipulate în convenţie, măsuri pe care noi le-am implementat în legislaţia noastră, se face un progres în această direcţie. Şi sperăm că în curând accizele de la tutun vor intra în Fondul Sănătăţii.

Vă rugăm să votaţi şi vă mulţumim.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Grupurile parlamentare, dacă doresc să ia cuvântul la dezbateri generale? Înţeleg că nu.

Trecem la dezbaterea legii.

Comisia ne propune ca pentru titlul legii să păstrăm titulatura iniţiatorului.

Dacă sunt observaţii? Nu.

Adoptat în unanimitate.

Articolul unic al legii.

Comisia pe propune soluţia iniţiatorului.

Dacă sunt observaţii, intervenţii? Nu.

Adoptat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră, proiectul de lege, lege cu caracter ordinar.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? O abţinere.

Cu o abţinere, proiectul de lege a fost adoptat.

Propunerea legislativă pentru declararea ca oraş a comunei Podu Iloaiei, judeţul Iaşi.

Iniţiatorii? Nu doresc să ia cuvântul.

Comisia, punct de vedere?

Domnul Traian Constantin Igaş:

Mulţumesc.

Comisia pentru administraţie publică a fost sesizată în vederea dezbaterii în procedură obişnuită, avizării în fond şi întocmirii raportului asupra Propunerii legislative privind declararea ca oraş a comunei Podu Iloaiei, judeţul Iaşi.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, cât şi al Comisiei juridice.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare declararea ca oraş a comunei Podu Iloaiei.

Comisia susţine, în unanimitate de voturi, înfiinţarea oraşului Podului Iloaiei.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Podu Iloaiei, domnule deputat!

Domnul Traian Constantin Igaş:

Podu Iloaiei.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

E în regulă.

Dezbateri generale. Dacă din partea grupurilor parlamentare se vrea să se ia cuvântul?

Domnul deputat Crăciunescu.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Într-o intervenţie anterioară pe această temă, şi anume privind trecerea comunelor în rândul oraşelor, spuneam că trebuie să avem în vedere potenţialul economic al acelor comune. Deşi Iaşul este unul din cele mai mari judeţe ale ţării, are peste 800 de mii de locuitori, avem 17 parlamentari, în judeţul Iaşi există numai 4 oraşe, respectiv: 2 municipii şi 2 oraşe - Iaşi, Paşcani; Hârlău şi Târgu Frumos.

Iată că comna Podu Iloaiei va deveni oraş şi vreau să vă spun că îndeplineşte toate condiţiile pentru a deveni oraş. Şi anume, în această comună există peste 50 de societăţi comerciale, există o fabrică de produse lactate, există o staţiune experimentală agricolă şi există un ICM - un centru de colectare a fierului vechi pe toată Moldova, unde se balotează şi se trimite mai departe. Această comună dispune de liceu, şi cei care veţi veni în Iaşi veţi vedea că este o comună sau va fi în viitor un oraş frumos, cochet.

Şi, discutând cu colegii mei, chiar în timpul acestei zile, la telefon, sunt foarte încântaţi dacă toţi vom da votul ca această comună să devină oraş.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnule preşedinte! Şi, după aceea, domnul Mocanu.

Domnul Aurel Vainer:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Fiind de prin părţile locului, nu pot decât să mă bucur că un târg moldovean de altă dată, numit Podu Iloaiei, dobândeşte calitatea, certificatul şi parametrii de oraş. Susţin întru totul această propunere legislativă şi am convingerea că va contribui la ridicare standardalului de viaţă şi de dezvoltare în regiune.

Mi-aş permite încă un argument, pentru că alaltăieri a fost Ziua Holocaustului, comemorării în România, să reamintesc că la Podu Iloaiei se află o groapă comună a evreilor care au murit, de la Iaşi până la Podu Iloaiei, doar vreo 30 de km, în condiţii groaznice şi au fost înhumaţi acolo. Cred că, prin această transformare a standardului din comună în oraş, Podu Iloaiei poate deveni şi un punct de atracţie pentru cei care au pornit din această zonă, să-şi revadă locurile în condiţii mai bune decât până acum.

Susţin întru totul acordarea calităţii de oraş comunei Podu Iloaiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnule deputat Mocanu, aveţi cuvântul.

Domnul Vasile Mocanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Într-adevăr, judeţul Iaşi este un judeţ foarte mare, merită să aibă mai multe oraşe, iar comuna Podu Iloaiei merită să devină oraş.

Într-adevăr, Partidul Social Democrat, când a identificat această comună pentru a fi trecută în graficul de avansare la titulatura de oraş, a făcut un lucru deosebit, fiindcă comuna Podu Iloaiei îndeplineşte astăzi toate condiţiile cerute pentru acest lucru.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat Movilă, aveţi cuvântul. Lăsaţi-l, domnule deputat, să vină la microfon, e dreptul dânsului... (Râsete.)

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ca iniţiator al acestei legi, împreună cu colegul meu, domnul senator Dan Cârlan, vreau să mulţumesc tuturor celor care au susţinut în echipă ca proiectul de lege, astăzi, să devină lege şi să vă mulţumesc pe această cale.

Transformarea localităţii Podu Iloaiei din comună, din sat, în oraş, vine şi ca o apreciere a eforturilor concrete pe care administraţia locală de la nivelul comunei Podu Iloaiei la nivelul judeţului, eforturi care s-au făcut să aducă un anume standard de viaţă, corespunzător legislaţiei în vigoare, pentru ca această localitate să devină oraş.

Mulţumesc încă o dată dumneavoastră, tuturor, pentru votul pe care îl veţi da astăzi.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Comisia, aveţi ceva? Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Traian Constantin Igaş:

Mulţumesc.

Trebuie să facem o mică rectificare. Pentru declararea ca oraş a comunei Podu Iloaiei, judeţul Iaşi, trebuie puţin modificat aici. Şi aş propune: "pentru declararea comunei Podu Iloaiei, judeţul Iaşi, oraş", deci, introducerea termenului de "oraş", după "judeţul Iaşi". (Vociferări, proteste, nu se agreează propunerea de redactare).

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mi-e greu să înţeleg ce doriţi, recunosc că nu am putut să vă urmăresc... Dacă vreţi să-mi spuneţi, că nu înţeleg, unde să-l pun pe "oraş"?

Dar nu e... Forma normală e cea care este aici, şi forma care este peste tot este cea de aici: "declararea ca oraş a comunei Podu Iloaiei".

E în regulă!

Titlul legii, comisia propune să-l modificăm, să-l punem în concordanţă cu ce am aprobat ieri, şi anume: "Lege pentru declararea comunei Podu Iloaiei, judeţul Iaşi, oraş".

Voci din sală:

Nu prea sună româneşte! Nu sună bine!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Sincer să fiu, am senzaţia că e mai corect textul cum este acum, "ca oraş", mi se pare mult mai simplu şi dacă am adoptat ieri altfel cred că am greşit ieri... E bine aşa, chestiune de tehnică legislativă...

Eu am să supun votului aşa cum este proiectul de lege. Deci, titlul de lege aşa cum l-a propus iniţiatorul.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Adoptat.

Nr. crt. 2. Comisia propune modificarea textului.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Textul comisiei.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Una... un vot împotrivă. Am zis una, că e o doamnă deputat.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Nr. crt. 3.

Comisia propune art. 2, rescris, împreună cu anexele ş.a.m.d., conform raportului.

Dacă există intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? 2.

Abţineri? Nu avem.

Adoptat.

Am să supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblul ei.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Unul.

Abţineri? Nu avem.

Adoptată cu unanimitate. (De fapt, cu majoritate, fiindcă a fost un vot împotrivă.)

Propunerea legislativă pentru completarea Legii învăţământului nr. 84/1995, cu modificările şi completările ulterioare.

Nr. crt. 19 de pe ordinea de zi, propunere de respingere.

Comisia pentru învăţământ, vă rog, aveţi microfonul.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi să ştiţi că dacă dumneavoastră nu v-aţi rezolvat problema cu microfoanele vi-l putem împrumuta pe domnul Ilie Merce, care este specialist.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Am rezolvat problema, doamnă.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Legea învăţământului nr. 84/1995, cu modificările şi completările ulterioare, nu are nici un articol care să se refere explicit sau implicit la ora de începere a cursurilor în învăţământul preuniversitar. În art. 1 se arată că: "Legea reglementează organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de învăţământ şi are în vedere dezvoltarea armonioasă a individului".

Adoptarea prin lege a orei 9,00 de începere a cursurilor în acest tip de învăţământ se apreciază că ar avea nenumărate beneficii: facilitează deplasarea în condiţii mai bune a elevilor care trebuie să parcurgă distanţe mari până la şcoală, asigură economii la energia electrică, oferă posibilitatea servirii micului dejun în condiţii mai puţin stresante, creează posibilitatea revederii temelor dimineaţa şi înlesneşte supravegherea copiilor după finalizarea cursurilor zilnice. Prezenta propunere legislativă, pornind de la aceste argumente, susţine ca ora de începere a cursurilor preuniversitare să fie ora 9,00.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Iar în urma dezbaterii comisia propune respingerea proiectului de lege, din următoarele motive: Legea învăţământului creează doar cadrul organizării şi funcţionării sistemului de învăţământ, fără a detalia aspecte precum cel susţinut în propunerea legislativă; de asemenea, reglementări de acest tip pot fi introduse prin hotărâri ale Guvernului sau prin ordine ale ministrului de profil, şi nu prin proiecte de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Dacă există, de la grupurile parlamentare, luări de cuvânt? Domnule deputat Andea, aveţi cuvântul.

Domnul Petru Andea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Desigur, comisia a votat respingerea acestei propuneri legislative şi personal sunt de acord cu ceea ce a votat comisia. Consider însă că este moral ca să spunem câtva cuvinte şi despre ceea ce au intenţionat autorii legii, atunci când au propus această lege.

Deci, argumentele pozitive au fost prezentate. Este ca şi la o propunere de brevet de invenţie, autorii nu evidenţiază decât avantajele măsurii pe care o introduc. Sunt însă câteva consideraţii care ne arată că această lege este deocamdată prematură pentru sistemul de învăţământ românesc.

Suntem în situaţia în care cursurile, în multe şcoli, se desfăşoară în două sau chiar în trei serii, o începere târzie, la ora 9,00, a orelor ar fi grevat posibilităţile de a desfăşura firesc celelalte serii din şcolile respective.

O a doua chestiune se referă la faptul că întreaga societate nu este pregătită pentru un astfel de program de desfăşurare a şcolii, pentru că părinţii, care trebuie să-şi ducă copii la ora 9,00 la şcoală, spre exemplu, nu au programul de lucru corelat, ca să aibă această posibilitate ş.a.m.d.

Iată aşadar că, apreciind totuşi părţile bune ale acestei legi, comisia, în unanimitate, a considerat că este prea devreme pentru a o aplica la noi în ţară.

Grupul parlamentar al PSD susţine decizia comisiei de a respinge proiectul de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc, stimate coleg.

Alte grupuri parlamentare? Nu sunt.

Avem raport de respingere, supun direct raportul votului dumneavoastră.

Cine este pentru respingere? Voturi pentru? Rog secretarii să număraţi! 110 voturi în dreapta. În stânga? 81. 191 pentru respingere.

Voturi împotriva respingerii? Un vot împotrivă.

Abţineri? Nu avem.

Cu 191 de voturi pentru şi un vot împotrivă, proiectul de lege a fost respins.

Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.

Raport de respingere.

Iniţiatorul, dacă este prezent? Nu este.

Comisia juridică, aveţi cuvântul.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Iniţiator este domnul senator Şerban Nicolae.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au analizat această propunere, au ţinut cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, în sensul instituirii atribuţiei pentru Curte de a emite decizii de interpretare oficială a textelor constituţionale şi a obligaţiei pentru judecători de a nu participa la nici una din procedurile de adoptare a actelor Curţii Constituţionale.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Membrii comisiei au analizat această propunere şi, cu majoritatea celor prezenţi şi un vot împotrivă, propun plenului Camerei respingerea acestei propuneri.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dezbateri generale; grupurile parlamentare dacă doresc să ia cuvântul? Înţeleg că nu.

Lege organică, trimisă la vot la sesiunea de săptămâna viitoare, pentru vot final.

Nr. 21, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor.

Procedură.

Domnul Márton Árpád Francisc:

Are termen constituţional 20.X! Deci, propun să se trimită la un termen de vot final înainte de această dată, în orice caz.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

O secundă! La care vă referiţi? Cea dinainte?

Domnul Márton Árpád Francisc:

Pct. 20. E marţea viitoare...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Exact marţea viitoare o vom supune la vot, domnule deputat, conform programului.

Deci pct. 21, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor.

Propunere de respingere, Comisia pentru administraţie.

Iniţiatorul? Nu este.

Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Traian Constantin Igaş:

Mulţumesc.

Comisia pentru administraţie publică a fost sesizată în vederea dezbaterii şi avizării în fond cu Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor.

La întocmirea raportului, s-a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ.

Propunerea legislativă a fost dezbătută şi avizată în fond în şedinţa din 6 octombrie 2005.

Propunerea legislativă are ca obiect modificarea Legii nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor.

Propunerea legislativă nu are avizul Guvernului.

De asemenea, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Şi, în urma dezbaterilor, comisia a propus respingerea propunerii legislative cu unanimitate de voturi.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă din partea grupurilor parlamentare există luări de cuvânt la dezbaterile generale? Nu există.

Lege cu caracter organic, trimisă la sesiunea de vot final de marţi.

Pct. nr. 22 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 29 şi art. 36 din Legea nr. 268/2003 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995.

Propunerea comisiei este adoptarea.

Iniţiatorul, dacă doreşte să ia cuvântul? Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Mihai Dumitriu:

Mulţumim, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Iniţiativa legislativă este foarte importantă pentru persoanele care au depăşit vârsta de 18 ani, care au rămas cu studii incomplete, numai cu 8 clase, şi care nu au un certificat de calificare, pentru ca acele competenţe pe care le au să le poată fructifica, bineînţeles, în practicarea unei meserii legale.

În preambulul Legii nr. 84/1995, cu modificările şi completările ulterioare, art. 15 prevede: "În cazuri excepţionale, se poate organiza învăţământ cu frecvenţă redusă şi învăţământ seral pentru completarea studiilor obligatorii".

La Secţiunea "Ciclul inferior al liceului", care este învăţământ obligatoriu, din Legea nr. 84, modificată prin Legea nr. 268/2003, se prevede clar şi în mod expres că: "Această formă de învăţământ se poate organiza şi cu frecvenţă redusă şi seral".

La Secţiunea "Şcoala de arte şi meserii", aceeaşi lege nu prevede formele de învăţământ cu frecvenţă redusă şi seral.

Pentru a elimina situaţia de excepţional de la art. 15 şi pentru a crea simetrie între cele două secţiuni, am considerat necesar ca şi Secţiunea "Şcoala de arte şi meserii" să cuprindă în mod explicit că se poate organiza învăţământ SAM şi sub formă seral şi cu frecvenţă redusă.

Este necesară o astfel de clarificare pentru conducerile de şcoli şi pentru persoanele care au vârsta peste 18 ani şi studii obligatorii incomplete, care au deprinderi şi competenţe de a desfăşura activităţi aferente unei meserii. Aceste persoane nu au certificat de calificare eliberat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, care să le permită autorizarea şi practicarea meseriei legal.

Certificarea competenţelor şi deprinderilor este o condiţie esenţială şi pentru aderarea României la Uniunea Europeană.

Legea, în partea a II-a, supune atenţiei dumneavoastră şi introducerea învăţământului seral şi cu frecvenţă redusă în Secţiunea "Anul de completare" din lege, modificată, formă de învăţământ care nu este obligatorie. Anul de completare, clasa a XI-a, este frecventat de absolvenţii de SAM şi este o condiţie obligatorie pentru finalizarea liceului.

Iniţiativa legislativă nu obligă Guvernul şi ministerul să aloce fonduri suplimentare, dar prin această iniţiativă legislativă se creează cadrul legal explicit, pe înţelesul tuturor, astfel ca unităţile şcolare de profil să fie obligate, la solicitarea cetăţenilor, să organizeze şi astfel de forme de învăţământ, pentru "Şcoala de artă şi meserii" şi pentru "Anul de completare".

Rog, deci, să analizaţi cu atenţie şi dacă se poate să votaţi favorabil, pentru că este în beneficiul cetăţenilor.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Aveţi cuvântul, doamnă deputat, preşedintă a Comisiei pentru învăţământ. Propuneţi şi timpii, pentru că suntem în procedură de urgenţă.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Două minute pentru dezbateri generale şi 5 minute pentru dezbaterea pe articole.

Nu o să mai fac şi alte precizări, pentru că s-a referit deja iniţiatorul la prevederile proiectului de lege. Vreau doar să precizez că face parte din categoria legilor organice, Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Şi, în urma dezbaterii, comisia a propus admiterea propunerii legislative, cu unele amendamente.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Grupurile parlamentare, dacă au, la dezbateri generale, să ia cuvântul? Da, domnule deputat.

Iertaţi-mă, domnule deputat, are dreptate secretarul, am să supun votului timpii, 5 minute cu 2 minute, întâi, propunerea doamnei deputat.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Nu sunt.

Domnule deputat, aveţi microfonul.

Domnul Mircea Valer Puşcă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În comisie, ceea ce, din păcate, doamna preşedintă n-a comunicat plenului, votul de recomandare a aprobării a fost majoritar, cu alte cuvinte, au existat poziţii pentru respingerea acestei propuneri legislative. Iar motivaţia poziţiilor celor care au susţinut respingerea a fost nu că textul, în principiu, prevede ceva rău, ci doar că legea, în momentul de faţă, prevede toate posibilităţile pe care acest proiect le cere. Şi ajungem într-o situaţie anormală, în care, astăzi, printr-un nou proiect de modificare a Legii învăţământului, statutăm ceva, ceea ce s-a întâmplat.

O astfel de situaţie ar pune în "ilegalitate" pe toţi cei care, prin inspectoratele şcolare, au asigurat formele de învăţământ preuniversitar pe care iniţiatorul prezentei propuneri legislative le solicită. Cu alte cuvinte şi poziţia ministerului a fost că legea în momentul de faţă este suficient de acoperitoare şi acoperă toate situaţiile cerute prin această propunere legislativă, iar supralegiferarea nu este necesară, ba chiar poate să fie dăunătoare.

Din aceste motive, eu solicit votul de respingere a propunerii comisiei, de adoptare a legii, cu alte cuvinte să respingem legea în forma propusă.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, respingerea nu puteţi să o propuneţi, puteţi doar să propuneţi să votaţi respingerea în numele grupului. Comisia a propus adoptarea, deci rămânem pe soluţia de adoptare. Este o procedură clasică.

Domnul deputat Andea.

Domnul Petru Andea:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Chiar în acest an sunt 10 ani de când funcţionează actuala Lege a învăţământului. Deci, are un deceniu şi acest lucru ne-a putut permite ca în decursul timpului să observăm şi perfecţiunile şi imperfecţiunile respective.

Amendată în mai multe rânduri, pentru că sistemul de învăţământ este dinamic, iată că doi iniţiatori ne propun o completare a acestei legi. Aş vrea să spun că analizând legea în ansamblul ei considerăm că această completare este necesară şi am să explic de ce.

Într-adevăr, se prevede în lege ca în mod excepţional să existe aceste forme de învăţământ în întreg sistemul de învăţământ. Prevederea este însă reluată în secţiunile legii şi în ceea ce priveşte învăţământul liceal. În ceea ce priveşte învăţământul profesional, respectiv şcolile de arte şi meserii şi mai ales anul de completare la care fac referire autorii, această prevedere lipseşte.

În consecinţă, pentru simetria legii învăţământului, pentru faptul că această prevedere este prevăzută şi la modul general, ca excepţie, dar şi în particular, la liceu, noi considerăm că este necesar ca să se prevadă acest lucru şi la şcoala de arte şi meserii, precum şi la anul de completare.

Este şi motivul pentru care marea majoritate a membrilor comisiei au votat în favoarea ei şi aceasta este şi poziţia Grupului parlamentar al P.S.D.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Partidul Conservator.

Domnul Pantelimon Manta:

Alături de reprezentantul Grupului Liberal, nu putem fi de acord cu acest proiect de act normativ pentru simplul motiv că, aşa cum spunea şi domnul Puşcă, prevederea din legea generală este acoperitoare. Există şi un principiu de drept, "unde legea nu distinge, noi nu putem distinge", aşa încât nu putem normativiza, printr-o prevedere specială, ca adăugire la prevederea din legea generală care creează cadrul general pentru a fi în situaţia ca şi şcoala de arte şi meserii să beneficieze de aceleaşi structuri de învăţământ ca şi pentru celelalte forme.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da, mulţumesc.

Alte grupuri parlamentare?

Doamna Olguţa Vasilescu, P.R.M.-ul.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Stimaţi colegi,

Şi Grupul parlamentar al Partidului România Mare susţine această iniţiativă legislativă. Nu este vorba, practic, de o supranormare. Părerea mea este că acest proiect de lege este absolut necesar.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Alt grup ?

Ministerul Învăţământului. Doamna Paloma Petrescu, secretar de stat. Aveţi cuvântul.

Doamna Paloma Petrescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi, voi fi foarte scurtă în prezentare. Aş vrea doar să vă prezint conţinutul art.15 din actuala Lege 84 a învăţământului, modificată şi completată care spune, la alin. 10, următoarele:

Formele de organizare a învăţământului sunt: învăţământ de zi; seral; cu frecvenţă redusă; la distanţă; comasat şi pentru copii cu nevoi speciale educative, nedeplasabili, cu şcolarizare la domiciliu.

Acestea sunt toate formele sub care poate fi organizat învăţământul pentru diferitele niveluri de şcolarizare.

La alin. 11 - învăţământul obligatoriu este învăţământ de zi. In mod excepţional pentru persoanele care au depăşit cu mai mult de 2 ani vârsta corespunzătoare clasei, învăţământul obligatoriu se poate organiza şi în alte forme de învăţământ, conform alin. 8, pe baza unei metodologii elaborată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Aceleaşi prevederi sunt valabile şi pentru Şcoala de arte şi meserii, dar şi pentru anul de completare.

Consider că propunerea legislativă este, de fapt, o suprareglementare care nu va face decât să întărească ceea ce legea spune deja şi, eventual, ne va explica cum să aplicăm legea în toate prevederile şi articolele sale.

S-a spus, şi nu vreau să insist, dar este o realitate, înseamnă că cei care au organizat deja învăţământ pentru Şcoala de arte şi meserii în forma de seral, sau an de completare în forma seral, pentru că acest lucru s-a întâmplat începând cu acest an şcolar, înseamnă că legalitatea acţiunilor lor va fi pusă sub semnul întrebării.

Cred că o propunere legislativă nu trebuie să vină cu scopul de a ne spune să respectăm legea, ci trebuie să adauge ceva nou şi eficient în conţinutul ei.

Din punctul nostru de vedere, Ministerul Educaţiei şi Cercetării nu avizează favorabil această propunere legislativă şi nu o susţine.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Doamnă secretar de stat, vă mulţumesc.

Aş vrea să fac însă o precizare pentru că aţi făcut o confuzie.

Vă rog, poftiţi!

O lege aprobată este în valoare doar pentru viitor, ea nu poate pune în nici într-un caz în ilegalitate ceva ce s-a produs înainte. Fiecare lege acţionează doar pentru viitor, niciodată pentru trecut.

Deci, am reţinut poziţia Guvernului, dar am simţit nevoia să fac această precizare.

Îmi pare rău, domnule deputat.

La dezbateri generale, fiecare grup, un singur parlamentar are dreptul. Intrăm în dezbaterea pe articole a legii.

Titlul legii.

Comisia ne propune o reformulare a titlului legii.

Dacă există discuţii, intervenţii? Nu.

Supun titlul legii votului dumneavoastră.

Voturi pentru, vă rog.

Domnii secretari!

56 de voturi pentru.

Împotrivă? 72 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu avem.

Titlul legii a căzut cu 56 de voturi pentru, 72 de voturi împotrivă.

Numărul curent 2, Comisia ne propune la preambulul articolului unic o modificare, reformulare. Dacă sunt intervenţii. Nu sunt.

Voturi pentru? 51 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 73 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu avem.

Articolul de la numărul curent 2 din raport a căzut.

Numărul curent 3 din raport.

Comisia ne propune o reformulare.

Dacă sunt intervenţii? Nu.

Cine este de acord cu poziţia comisiei? 51 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 76 de voturi.

Abţineri? Nu avem.

Respins.

Numărul curent 4 din raport.

Comisia propune o reformulare.

Voturi pentru? 51 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 76 de voturi.

Abţineri? Nu avem.

Cu 51 de voturi pentru şi 76 împotrivă, articolul a căzut.

Trimitem proiectul de lege la votul final de marţi.

Mai avem un sfert de oră.

Numărul 23 din ordinea de zi. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 101/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2004 privind înscrierea unor măsuri post-privatizare la Societatea Comercială "Automobile" Dacia S.A.

Este procedură de urgenţă.

Rog comisia să ne propună timpii.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Propun ca timp total de dezbatere 5 minute, un minut pentru fiecare intervenţie.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Cine este de acord cu propunerea comisiei?

Votru pentru? vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

S-au adoptat timpii.

Invit iniţiatorul să-şi prezinte proiectul.

Vă rog să vă prezentaţi.

Domnul Cătălin Sandu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Mă numesc Cătălin Sandu şi sunt vicepreşedinte la AVAS.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ordonanţa nr.101/2005 modifică şi completează Ordonanţa Guvernului nr.70/2004 privind instituirea unor măsuri post-privatizare la S.C. Automobile Dacia.

Prin Ordonanţa 70, AVAS-ul este mandatat ca în baza obligaţiei de garanţie să garanteze cumpărătorul pentru plata sumelor de bani datorate de către Automobile Dacia ca efect al hotărârii judecătoreşti pronunţate în litigiul existent la momentul privatizării între aceasta şi domnul Sandu Ioan Romică, în legătură cu inovaţia "tablă exterioară, capotă, spate cu eleron înglobat" şi Automobile Dacia.

Întrucât textul art. 4 din Ordonanţa 70 nu era clar formulat, putând da naştere la interpretării diferite şi soluţii contradictorii ale instanţelor judecătoreşti referitoare la calitatea procesuală a AVAS, Ordonanţa 101 stabileşte clar faptul că poziţia procesuală a AVAS, în cadrul litigiului menţionat, este aceea de chemat în garanţie şi recunoaşte acestei instituţii calitatea de parte interesată în contestarea măsurii de executare silită dispusă de către instanţele judecătoreşti.

De asemenea, întrucât suportarea de către AVAS a pretenţiilor domnului Sandu Romică va afecta bugetul statului, Ordonanţa 101 completează 0rdonanţa 70/2004, în sensul că stabileşte suspendarea de drept a executării silite intentate împotriva AVAS până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti irevocabile asupra contestaţiei la executarea formulată de AVAS în litigiile între DACIA Automobile şi Sandu Romică.

Urgenţa şi necesitatea votării Ordonanţei 101/2005 este întemeiată pe împrejurarea că există posibilitatea pronunţării unei soluţii contradictorii cu privire la calitatea procesuală a AVAS, precum şi pe riscul ca această instituţie să fie obligată să plătească din bugetul propriu nişte pretenţii nejustificate care ulterior nu vor mai putea fi recuperate.

Pentru motivele prezentate, vă rugăm să adoptaţi Ordonanţa 101 în forma propusă.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc.

Comisia?

Domnul Florin Iordache:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Senatul a aprobat această propunere legislativă. În raport cu obiectul său, Camera Deputaţilor este cameră decizională. Comisia de industrie şi servicii a avizat favorabil. De asemenea, favorabil a avizat şi Consiliul Legislativ.

Membrii Comisiei juridice de disciplină şi imunităţi au analizat acest proiect de lege şi supun plenului Camerei adoptarea în forma adoptată de Senat.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc. Discuţii generale. Vă rog.

Domnul Călian, aveţi cuvântul.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Avem de-a face cu un proiect de lege extrem de ciudat, cel puţin extrem de ciudat pentru că, după 5 ani de la semnarea contractului de vânzare-cumpărare de acţiuni printr-o ordonanţă de urgenţă din 2004, Ordonanţa 70, Guvernul mandatează AVAS să negocieze şi să semneze un act adiţional la contract, la contractul iniţial încheiat în 1999, act adiţional prin care AVAS să aibă, în primul rând, calitate procesuală şi, totodată, în al doilea rând, să achite peste 120 de miliarde de lei reprezentând contravaloarea părţilor efectuate de societate ca urmare a punerii în executare a unor sentinţe civile.

Aşadar, suntem puşi în situaţia incorectă, spun eu, să discutăm despre banul public, despre modul greşit în care este gestionat acest ban public. În situaţia în care aceste despăgubiri vor fi plătite, peste 120 de miliarde de lei, repet, Fabrica de automobile Dacia Piteşti practic rezultă că a fost vândută la preţul de zero lei, pentru că bugetul statului nu mai beneficiază de contravaloarea acţiunilor vândute atunci.

Cred că aceste argumente sunt suficiente şi extrem de solide, astfel încât să înţelegeţi poziţia grupului parlamentar al Partidului România Mare care va vota împotriva acestui proiect de lege şi, mai mult decât atât, grupul parlamentar al Partidului România mare va sesiza Parchetul Naţional Anticorupţie în vederea cercetării acestei situaţii şi, în special a reprezentanţilor AVAS, pentru că, repet, după 5 ani, este injust ca să încheiem un act adiţional, pentru că suntem ferm convinşi că există interese pe care mulţi dintre noi nu le cunoaştem încă.

Sperăm ca P.N.A. să facă lumină în acest caz.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Alte grupuri parlamentare, intervenţii ? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Începem cu titlul legii.

Comisia propune adoptarea titlului legii în forma iniţiatorului.

Dacă există observaţii ? Nu.

Adoptat în unanimitate.

Articolul unic al legii. Dacă există observaţii ? Comisia ne propune forma iniţiatorului. Nu. Adoptat în unanimitate.

Ordonanţa de urgenţă.

Titlul ordonanţei de urgenţă.

Dacă există observaţii? Comisia ne propune adoptarea în formula iniţiatorului.

Nu există. Adoptat în unanimitate.

Articolul I al ordonanţei.

Dacă există observaţii ? Nu există. Adoptat în unanimitate.

Articolul II al ordonanţei de urgenţă. Dacă există observaţii ?

Nu există. Adoptat în unanimitate.

Caracterul legii este caracter ordinar.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

Cine este pentru? Vă rog număraţi. 98 de voturi pentru.

Voturi împotrivă ? 6 voturi.

Abţineri ? 42 de abţineri.

Cu 98 de voturi pentru, 42 de abţineri şi 6 voturi împotrivă, proiectul de lege a fost adoptat.

O secund, o secundă că secretarii nu mi-au transmis...

Mi se atrage atenţia că neavând cvorum de şedinţă, cu cvorum-ul de 167 nu pot supune proiectul de lege la vot.

Este corectă observaţia pe care o fac secretarii, avem doar 166 de deputaţi prezenţi.

Proiectul de lege este trimis la vot pentru sesiunea de voturi finale de marţi.

Următorul proiect de lege este tot cu caracter ordinar. Putem să lucrăm pe el fără votul final. Îmi cer scuze. 136 de voturi au fost, deci proiectul de lege anterior s-a dus la vot final marţi.

Următorul proiect de lege, nr. crt. 24, Proiect de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2005 pentru modificarea art. 48 din ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2004 privind unele măsuri pentru finalizarea privatizării societăţilor comerciale aflate în portofoliul autorităţii pentru privatizarea şi administrarea participaţiilor statului şi consolidarea unor privatizări. Proiect de lege aflat în procedură de urgenţă.

Rog comisia să ne facă propuneri privind timpii.

Domnul Mihai Tudose:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Propunem 10 minute dezbateri generale, câte un minut pentru fiecare intervenţie.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

10 cu 1. Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Iniţiatorul, aveţi cuvântul.

Domnul Cătălin Sandu:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ordonanţa de urgenţă 54/2005 modifică art. 48 al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 26/2004.

Iniţial, prin art. 48 se stabilise ca pentru un număr de 11 societăţi aflate în portofoliul AVAS, care erau în procedura de dizolvare şi lichidare voluntară, se suspendă judecarea tuturor acţiunilor judiciare, extrajudiciare, precum şi procedura de executare silită împotriva acestora, pe o perioadă de 12 luni.

Întrucât termenul de 12 luni a expirat pe 30.04.2005, iar din motive obiective nu s-au putut îndeplini procedurile de lichidare voluntară, noi am solicitat prelungirea acestui termen până pe 31 decembrie 2005.

Prelungirea termenului este necesară pentru finalizarea procesului de lichidare voluntară şi pentru evitarea numeroaselor litigii presupuse de trecerea de la procedura lichidării voluntare la cea de lichidare judiciară în situaţia în care nu se adoptă ordonanţa de urgenţă.

Faţă de motivele prezentate, vă rugăm să aprobaţi adoptarea ordonanţei 54/2005 în forma propus de comisia din Camera Deputaţilor, cu amendamentele propuse.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc.

Comisia.

Domnul Mihai Tudose:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut învedere avizele favorabile primite de la Comisia juridică, de la Consiliul Economic Social, precum şi de la Consiliul Legislativ, aviz care a avut şi modificare care a fost însuşită de comisie şi v-o propunem ca atare pentru vot.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare conform prevederilor art. 73 alin.(1) din Constituţia României.

La lucrările comisiei din data de 29 septembrie 2005 au fost prezenţi 23 de deputaţi din totalul de 23 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu 19 voturi pentru, 1 vot împotrivă şi 3 abţineri din voturile celor prezenţi.

Potrivit art. 75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor este cameră decizională.

În urma dezbaterii, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a hotărât să vă propună, stimaţi colegi, pentru dezbatere şi adoptare, proiectul de lege sus-menţionat cu amendamentele admise, care sunt redactate şi anexate în anexa nr. 1 a prezentului raport.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă există din partea grupurilor parlamentare colegi care vor să ia cuvântul la dezbateri generale. Înţeleg că nu.

Intrăm la dezbaterea pe articole a proiectului de lege.

Titlul legii.

Comisia propune textul adoptat de Senat.

Există intervenţii? Nu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Titlul legii a fost adoptat.

Articolul unic.

Comisia ne propune o altă formulare pe care o găsim în raport la nr. crt.2.

Dacă există intervenţii? Nu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Titlul ordonanţei.

Comisia ne propune formula iniţiatorului.

Dacă există observaţii? Nu.

Adoptat în unanimitate.

La articolul unic al ordonanţei, comisia ne propune o reformulare aşa cum o vedeţi în raport la numărul curent 4.

Dacă există intervenţii? Nu.

Voturi pentru formularea comisiei? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Proiectul de lege a fost adoptat pe articole.

Se trimite la votul final de marţi.

Stimaţi colegi, este 1 fără ..., nu mai ştiu acum care este...

Mai am trei minute. Nu mi-e foarte clar, ceasul acela e înainte, al meu arată 1 fără 6 minute.

O voce din sală:

Este fără 4 minute!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Următorul proiect de lege este proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2005 pentru modificarea art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2002 privind înfiinţarea Ghişeului unic în punctele de trecere a frontierei de stat a României.

Lege aflată în procedură de urgenţă.

Comisia vrea să facă o propunere de procedură.

Aveţi cuvântul.

Domnul Constantin Traian Igaş:

În numele comisiei, propunem retrimiterea la comisie.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Dacă există alte puncte de vedere? Nu.

Supun votului dumneavoastră retrimiterea la comisie a proiectului de lege la cererea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Cu un vot împotrivă şi o abţinere, proiectul de lege a fost retrimis la comisie. Termen o săptămână pentru comisie pentru a rezolva raportul suplimentar.

Acesta a fost nr. crt. 25.

Stimaţi colegi, ne vedem la ora 15,00, pentru a continua şedinţa.

(Prima parte a şedinţei s-a încheiat la ora 13,00).

(După pauză, lucrările şedinţei s-au reluat la ora 15,30).

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Reluăm şedinţa astăzi de după-amiază.

În conformitate cu prevederile art.15 alin.2 şi alin.3 din Legea nr.47 din 1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:

• Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.31/1990 privind societăţile comerciale;
• Legea pentru modificarea şi completarea art.1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.94/2002 privind transmiterea cu titlu gratuit a unui imobil proprietate privată a statului în proprietatea Comitetului Olimpic Român;
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.44/2005 privind unele măsuri pentru construirea şi/sau reabilitarea caselor de locuit din zonele afectate de inundaţiile produse în anul 2005.

Informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi care urmează a fi înaintate comisiilor permanente pentru examinarea şi întocmirea avizelor sau rapoartelor în termenele stabilite:

1. Proiectul de Lege privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:

• în fond: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi;
• pentru avize: Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

Termen de depunere a raportului: 25 octombrie 2005.

Camera decizională: Senatul.

2. Propunerea legislativă privind constituirea zonelor metropolitane, iniţiată de domnul deputat Constantin Niţă, membru al Grupului parlamentar al P.S.D.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii:

• în fond: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic;
• pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 25 octombrie 2005.

Camera decizională: Senatul.

3. Propunerea legislativă privind modificarea art.10 alin.1 lit.a) şi lit.b) din Legea nr.128 din 12 iulie 1997 privind statutul personalului didactic, iniţiată de domnii deputaţi: Miroşeanu Liviu Alexandru, Romanescu Marcel Laurenţiu, Movilă Petru, Iacob Ridzi Monica, Igaş Constantin Traian, Nistoran Dorin Liviu, Bîrsan Iulian Gabriel, Olărean Aurel, membri ai Grupului parlamentar al P.D.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii:

• în fond: Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport;
• pentru avize: Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 25 octombrie 2005.

Camera decizională: Senatul.

4. Propunerea legislativă pentru modificarea art.1 din Legea nr.309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950-1961, iniţiată de doamna deputat Minodora Cliveti şi de domnul senator Radu Cătălin Mardare - membri ai Grupurilor parlamentare ale P.S.D., domnul deputat Sandor Tamas - membru al Grupului parlamentar al U.D.M.R., respinsă de Senat în şedinţa din data de 10 octombrie 2005.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii:

• în fond: Comisia pentru muncă şi protecţie socială;
• pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 1 noiembrie 2005.

Camera decizională: Camera Deputaţilor.

5. Propunerea legislativă privind transporturile rutiere, iniţiată de domnul deputat Ioan Bivolaru, doamna deputat Vasile Aurelia - membri ai Grupului parlamentar al P.S.D., respinsă de Senat în şedinţa din data de 11 octombrie 2005.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii:

• în fond: Comisia pentru industrii şi servicii;
• pentru avize: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 1 noiembrie 2005.

Camera decizională: Camera Deputaţilor.

Nr.crt.26 de pe ordinea de zi: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.25 din 2005 pentru modificarea art.7¹ din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.11 din 2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale.

Din partea iniţiatorilor?

Doriţi să luaţi cuvântul, doamnă secretar de stat? Vă rog să vă prezentaţi. Aveţi cuvântul.

Doamna Paloma Petrescu (secretar de stat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Conform declaraţiei de la Lisabona, până în anul 2010, Uniunea Europeană îşi propune să devină cea mai avansată societate economică bazată pe cunoaştere.

În acest scop, este absolut necesară integrarea educaţiei, a învăţământului cu cercetarea ştiinţifică. Un pas important în acest sens a fost crearea Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică, iar prin propunerea noastră dorim să fiţi de acord ca această Autoritate Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică să rămână în subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, şi nu în subordinea primului-ministru, dat fiind faptul că numai în acest fel se pot elimina o serie de disfuncţii, să spunem, în ce priveşte cadrul unic, cadrul organizatoric unic pentru educaţie şi cercetare. În acest fel, se poate elimina o dispersie a fondurilor bugetare şi, de asemenea, se poate realiza, să spunem, unitar un act decizional pentru educaţie şi cercetare.

Deci, propunerea noastră este ca Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică să rămână în subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, doamnă secretar de stat.

Domnule preşedinte al comisiei.

Domnul Traian Constantin Igaş:

Vă mulţumesc.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a fost sesizată în fond pentru dezbaterea şi avizarea acestui Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.25/2005 privind modificarea art.7¹ din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.11/2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ. Proiectul de lege a fost dezbătut şi avizat în fond în şedinţa din 6 octombrie 2005. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Proiectul de lege a fost adoptat în Senat în şedinţa din 22 septembrie 2005.

În urma dezbaterii, comisia a propus aprobarea proiectului de lege, fiind votat cu 16 voturi şi un vot împotrivă.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat, domnule preşedinte.

Dacă, din partea grupurilor parlamentare, există la dezbateri generale colegi care se înscriu? Înţeleg că nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege, pe articole.

Titlul legii. Comisia propune adoptarea titlului legii propus de către iniţiator.

Dacă există observaţii? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Articolul unic al legii.

Comisia propune formularea iniţiatorului.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Titlul ordonanţei.

Comisia ne propune formularea iniţiatorului.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Art.I, art.II, art.III şi art.IV.

Comisia propune să fie adoptate în formularea iniţiatorului.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Proiectul de lege a fost adoptat pe articole.

Fiind un proiect de lege cu caracter ordinar, supun proiectul de lege votului dumneavoastră.

Voturi pentru? Rog secretarii să numere. 173 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu 173 de voturi pentru şi 4 abţineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Nr.crt.27 de pe ordinea de zi: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.90 din 2005 pentru modificarea Anexei nr.3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.175 din 1999 privind înfiinţarea Agenţiei pentru Organizarea Centrului Regional pentru prevenirea infracţionalităţii transfrontaliere (SECI) şi pentru darea în folosinţă gratuită Ministerului Administraţiei şi Internelor a unei părţi dintr-un imobil aflat în proprietatea statului.

Potrivit art.108 alin.3 din Regulamentul Camerei, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Rog preşedintele comisiei să ne propună timpii de dezbatere generali şi timpii pe articole.

Domnul Eugen Bejinariu:

Domnule preşedinte,

Propun 10 minute pentru dezbateri generale şi un minut pentru fiecare articol.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Îmi asum propunerea comisiei şi v-o fac dumneavoastră - 10 cu 1.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

S-au adoptat timpii.

Iniţiatorul?

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.175 din 1999 privind înfiinţarea Agenţiei pentru Organizarea Centrului Regional pentru prevenirea şi combaterea infracţionalităţii transfrontaliere SECI, aprobată prin Legea nr.94/2000, a fost atribuit sediul Centrului SECI în clădirea Parlamentului, în spaţiile nominalizate în Anexa nr.3 a actului normativ menţionat.

În prezent, în cadrul sediului Centrului SECI, la etajul 9, cota +66 Corpurile C4, C5, C6, îşi desfăşoară activitatea Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională, care include fostul punct naţional focal şi organizaţia noastră INTERPOL, care are menirea de a sprijini activitatea ofiţerilor de legătură români la Centrul SECI pentru prevenirea, constatarea, cercetarea şi combaterea infracţionalităţii transfrontaliere.

În vederea implementării angajamentelor asumate în scopul aderării României la Uniunea Europeană, luând în considerare atât atribuţiile SECI, cât şi ale Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională, precum şi contactele specifice în plan intern şi internaţional, se impune consacrarea în plan legislativ a situaţiei locative existente în prezent, în scopul asigurării stabilităţii locative a Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea grupurilor parlamentare, dacă există intervenţii?

Domnul deputat Săniuţă, Grupul parlamentar al P.S.D.

Domnul Marian Florian Săniuţă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aşa cum domnul secretar de stat a explicat, în anul 1999, prin Ordonanţa Guvernului nr.175, se înfiinţa Agenţia pentru Organizarea Centrului Regional pentru prevenirea Infracţionalităţii Transfrontaliere.

Misiunea acestei agenţii era de a operaţionaliza viitorul Centru Regional pentru Prevenirea Infracţionalităţii Transfrontaliere, pe scurt SECI.

Acestui centru i s-a stabilit sediul în clădirea Parlamentului, în spaţiile prevăzute de această ordonanţă de urgenţă, mai exact o parte din etajul 9. În timp, după anul 2000, în acest spaţiu se înfiinţează şi-şi desfăşoară activitatea şi Centrul de Cooperare Poliţienească.

De la început trebuie să spun că înfiinţarea în România şi funcţionarea Centrului SECI a reprezentat un succes, pentru că România a reuşit încă o dată să-şi demonstreze valenţele de exportator de stabilitate şi de contributor serios la ceea ce înseamnă la acest moment un model românesc în tot ceea ce înseamnă lupta cu infracţionalitatea organizată, şi în special crima de mari dimensiuni.

Din punctul nostru de vedere, această iniţiativă legislativă, pe a cărei urgenţă nu o înţelegem şi subliniez acest lucru, vine astăzi să consacre, practic, împărţirea spaţiului care a fost atribuit Centrului SECI şi care a funcţionat foarte bine, prin punerea la dispoziţie fără plată - şi subliniez, fără plată Ministerului Administraţiei şi Internelor, a spaţiului în care s-a înfiinţat Centrul de Cooperare Poliţienească.

Din punctul nostru de vedere, Guvernul nu putea să dispună asupra unui spaţiu ce aparţine unei alte entităţi. Nu în ultimul rând, la acest proiect de lege, pe care l-am discutat şi în cadrul comisiei, nu au fost consultaţi nici conducerea SECI, cărei i-a fost dedicat acest spaţiu prin Ordonanţa de urgenţă nr.175 din 1999, dar nici conducerea Camerei Deputaţilor.

În atari condiţii, Grupul parlamentar al P.S.D. consideră că acest proiect de lege, la acest moment, urmăreşte scopuri care ne scapă, cel puţin pe moment, dat fiind urgenţa cu care se doreşte trecerea acestor spaţii în administrarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, fără plată, în condiţiile în care Ministerul Administraţiei şi Internelor îşi va relua spaţiul unde a funcţionat până de curând clădirea Senatului şi, la acest moment, stimate domnule preşedinte şi stimaţi colegi, Grupul parlamentar al P.S.D. se va abţine de la votul privind acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc.

Alte grupuri parlamentare?

Doamna Vasilescu.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Stimaţi colegi,

Partidul România Mare va vota împotriva acestui proiect de lege. Sunt mai multe argumente. Primul ar fi cel financiar, pe care l-am dezbătut chiar şi ieri aici, când a fost vorba de bugetul Camerei Deputaţilor, pentru că toate instituţiile care funcţionează în acest Palat al Parlamentului sunt prinse în bugetul nostru.

Nu înţelegem pentru ce trebuie să se suporte din banii Camerei Deputaţilor chiria, cum ar veni, pentru că este dat în folosinţă gratuită, utilităţile şi aşa mai departe.

A doua chestiune pe care aş vrea s-o remarc este faptul că nu se întâmplă nicăieri în lume, în nici un Parlament, ca un Parlament să folosească aceeaşi fibră optică cu o instituţie de acest gen. Nu vreau să spun altceva.

Considerăm că este bine ca şi dumneavoastră să votaţi împotriva acestui proiect de lege care nu se justifică.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Dacă există alte intervenţii? Nu.

Comisia? Punctul de vedere al comisiei, de fapt.

Domnul Eugen Bejinariu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art.73 din Constituţia României, republicată.

Raportul comisiei a fost adoptat cu 14 voturi pentru, două voturi împotrivă şi o abţinere, din voturile celor prezenţi în momentul supunerii la vot a proiectului de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 25 iulie 2005.

Potrivit prevederilor art.75 din Constituţia României, republicată, şi art.86 din regulamentul acesteia, Camera Deputaţilor este cameră decizională.

În urma dezbaterii în şedinţa din 6 septembrie 2005, comisia propune admiterea fără modificări a proiectului de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Titlul legii.

Comisia ne propune formularea iniţiatorului.

Dacă sunt observaţii sau intervenţii? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Articolul unic al legii.

Dacă sunt observaţii sau intervenţii?

Doamna Vasilescu. Procedură.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Domnule preşedinte,

Aş vrea să reclam faptul că nu este cvorum şi cerem vot nominal, apel nominal. (Rumoare, vociferări)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să-i răspund doamnei deputat.

Există cvorum de lucru, nu există cvorum pentru votul final. Când ne vom apropia de votul final, am să verific şi, dacă nu există, voi cere apel nominal. Aceasta este însă la decizia preşedintelui de şedinţă.

Articolul unic.

Dacă există observaţii sau intervenţii? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Titlul ordonanţei.

Dacă există observaţii sau intervenţii? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Procedură, doamna Vasilescu.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Domnule preşedinte,

Chiar dacă este cvorum de lucru, noi voiam vot nominal. A doua chestiune pe care vreau s-o remarc aici: noi ne-am pronunţat clar împotrivă. Deci, aş vrea să se ţină cont de faptul că parlamentarii P.R.M. votează împotrivă, inclusiv la titlul legii, inclusiv pe articole. Chiar dacă nu mai venim la tribună de fiecare dată.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Doamnă deputat, vă rog să vă uitaţi în regulament. Ca să pot supune la vot, trebuie să am o intervenţie. Consider intervenţia dumneavoastră ca fiind o intervenţie pentru fiecare dintre cele trei articole care urmează şi voi face acest lucru.

Art.I.

Există o obiecţie din punctul de vedere al Partidului România Mare.

Voturi pentru? Număraţi, vă rog. Art.I. 98 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Voturi împotrivă, vă rog? 27 de voturi împotrivă.

Abţineri? 32 de abţineri.

98 de voturi pentru, 27 împotrivă şi 32 de abţineri, art.I a trecut.

Art.II.

N-o mai invit pe doamna deputat la microfon. Are aceeaşi obiecţie.

Voturi pentru? 98 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 17.

Abţineri? 42 de abţineri.

Cu 98 de voturi pentru, 17 împotrivă şi 42 de abţineri, art.II a trecut.

Art.III.

Aceeaşi procedură - doamna deputat Vasilescu are obiecţii.

Voturi pentru? 98.

Voturi împotrivă? 17.

Abţineri? 42.

Cu 98 de voturi pentru, 17 împotrivă şi 42 de abţineri, art.III a fost votat.

Sunt 157 de voturi. Nu avem cvorum de vot final.

Se trimite legea la vot final marţi, în sesiunea specială organizată în acest scop. Şi la lege ordinară trebuie să avem 167 de prezenţi în sală, ca să pot s-o supun votului nostru, nu 167 de voturi pentru.

Proiectul de lege de la pct.28: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.118 din 2005 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.9 din 2005 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2005 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.24 din 2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar şi personalul salarizat potrivit Anexelor II şi III la Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică.

Rog preşedintele comisiei să ne propună timpii de dezbatere.

Legea este în procedură de urgenţă.

Domnul Stelian Duţu:

Domnule preşedinte,

Propun 5 minute pentru dezbateri generale şi un minut pentru dezbateri pe articole.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

5 cu 1 propune comisia.

Voi accepta această propunere şi v-o fac şi dumneavoastră.

Cine este pentru 5 cu 1? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Iniţiatorul?

Doamna Georgeta Elisabeta Ionescu (secretar de stat Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Opera Maghiară din Cluj-Napoca este singura instituţie de acest gen din lume, care-şi desfăşoară activitatea în limba unei minorităţi naţionale.

Activitatea acestei instituţii este oglindită atât prin participările internaţionale, colaborările cu instituţii similare de marcă de peste hotare, cât şi prin repertoriul excepţional.

În acest sens, în prezenta ordonanţă de urgenţă se prevede modificarea Ordonanţei Guvernului nr.9 din 2005, în sensul ca dispoziţiile pct.2 din Nota la Anexa nr.IV/2 se aplică în mod corespunzător şi pentru Opera Maghiară şi Cluj-Napoca, cu atât mai mult cu cât aceasta este singura instituţie de cultură de importanţă naţională căreia nu-i sunt aplicabile prevederile sus-menţionate.

Urgenţa adoptării acestui act normativ este justificată de înlăturarea unei grave discriminări prin privarea personalului Operei Maghiare din Cluj-Napoca de creşterile salariale cuvenite începând din acest an.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc.

Grupurile parlamentare, dacă au intervenţii? Înţeleg că nu.

Comisia. Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Stelian Duţu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia a avut în vedere avizele Consiliului Legislativ şi avizele primite de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, precum şi de la Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanţei Guvernului nr.9/2005, în sensul că dispoziţiile pct.2 din Nota la Anexa nr.IV/2 se aplică în mod corespunzător şi pentru Opera Maghiară din Cluj-Napoca, având în vedere că este singura instituţie de cultură de importanţă naţională, căreia nu-i sunt aplicabile prevederile sus-menţionate.

În urma dezbaterilor din 7 septembrie, comisia propune admiterea fără modificări a proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Titlul legii, dacă sunt intervenţii? Observaţii? Nu.

Comisia propune formularea iniţiatorului.

Este adoptat în unanimitate.

Articolul unic al legii. Comisia ne propune formularea iniţiatorului. Dacă există intervenţii sau observaţii? Nu.

Adoptat în unanimitate.

Titlul ordonanţei de urgenţă. Comisia ne propune formularea iniţiatorului. Dacă sunt intervenţii sau observaţii? Nu.

Adoptat în unanimitate.

Articolul unic al ordonanţei. Comisia ne propune formularea iniţiatorului. Dacă sunt observaţii sau intervenţii? Nu.

Adoptat în unanimitate.

Proiectul de lege a fost adoptat pe articole. Nu avem cvorum de vot, avem doar cvorum de lucru. O trimitem la şedinţa de vot final organizată marţi.

Punctul 29 de pe ordinea de zi: proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 108/2005 privind unele măsuri în domeniul salarizării persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică, alese şi numite, din administraţia publică locală.

Rog comisia să ne propună timpii. Este procedură de urgenţă.

Domnul Stelian Duţu:

Domnule preşedinte,

Comisia vă propune 10 minute pentru dezbateri generale şi un minut pe articole.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

10 cu unu.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este de acord? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Adoptat.

Iniţiatorul, rog prezentaţi-vă proiectul.

Domnul Mircea Alexandru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea cadrului legal existent în acest domeniu, care să asigure acordarea unitară a drepturilor salariale persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică, alese şi numite, în administraţia publică locală. Această măsură asigură corelarea indemnizaţiilor prefecţilor, subprefecţilor, primarilor şi viceprimarilor, precum şi a preşedinţilor şi vicepreşedinţilor Consiliilor judeţene, cu salariile funcţionarilor publici, respectiv ale secretarilor generali ai Prefecturilor, Consiliilor judeţene şi ale secretarilor Consiliilor locale.

Măsura corespunde obiectivelor din programul de guvernare, de întărire a capacităţii instituţionale din administraţia publică locală, deoarece prin aplicarea acesteia se va asigura un cadrul legal prin care vor fi eliminate inechităţile create prin acordarea unor drepturi de natură salarială, spor de vechime în muncă, în baza hotărârilor unor instanţe de judecată.

Faţă de cele menţionate anterior, rugăm să aprobaţi proiectul de lege, cu precizarea că suntem de acord cu raportul comisiei, inclusiv cu amendamentele care au fost admise.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Grupurile parlamentare, dacă vor să intervină la discuţii generale? Vă rog, domnule Iliescu, aveţi cuvântul.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al PD susţine întru totul această ordonanţă de urgenţă a Guvernului, venită într-un moment când, în mod obligatoriu, pe fondul, să zicem, măsurilor promovate şi iniţiate de Guvern, de întărire a capacităţii instituţionale din administraţia publică locală, este nevoie, mai mult ca oricând, de o eliminare a inadvertenţelor, a incoerenţelor din sistemul de salarizare din sistemul bugetar.

Cred şi susţin ceea ce spunea domnul secretar de stat că, prin această măsură, s-au eliminat acele probleme serioase care făceau ca până acum, pe fondul unor măsuri incoerente, aş spune, ale fostului Guvern, să se ajungă ca funcţionarii publici să aibă salarii mai mari decât persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică, alese sau numite, din administraţia publică locală.

Pe de altă parte, tocmai pentru că, în mod absolut imposibil de acceptat, există persoane din administraţia publică locală, mă refer la aceste persoane care ocupă funcţii de demnitate publică care, în momentul de faţă, deşi Legea nr. 154 spune foarte clar că: "indemnizaţia este unica formă de retribuire", pe baza unor sentinţe judecătoreşti, să beneficieze şi de sporul de vechime.

Cum s-ar spune, Grupul parlamentar al PD susţine o măsură extrem de coerentă a Guvernului care, sunt convins, reprezintă un prim pas în îmbunătăţirea cadrului legislativ în domeniul salarizării bugetarilor şi, evident, persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică din administraţia locală.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul deputat Sârbu.

Domnul Marian Sârbu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea să vă spun că grupul nostru parlamentar fireşte că, în esenţă, este de acord cu creşterile de salarii, cu creşterile de indemnizaţii pentru administraţia publică locală, dar, contrar celor spuse de antevorbitorul meu, vreau să vă spun că actuala Putere, actuala Coaliţie nu doreşte să ducă până la capăt ceea ce putem numi, în esenţă, reforma administraţiei publice locale şi, mai ales, atunci când este vorba de salarizare.

Spunea colegul nostru, Valentin Iliescu, că se fac mari corelări, recorelări ş.a.m.d., în sistemul de salarizare, ceea ce trebuie reţinut în legătură cu acest proiect de lege şi în legătură cu problematica discutată este faptul că, întotdeauna, în cadrul administraţiei publice locale, principala problemă în legătură cu salarizarea, în general, a fost aceea a includerii în veniturile lunare a sporurilor de vechime şi a celorlalte sporuri prevăzute de lege.

Este adevărat că, în decursul timpului, au fost persoane care au beneficiat de spor de vechime sau de alte tipuri de sporuri. Este adevărat că au fost situaţii în care în Justiţie s-a decis pro sau contra diferitelor decizii administrative în acest sens. De aceea, pentru eliminarea oricăror inadvertenţe şi pentru îmbunătăţirea actului de administraţie publică locală, grupul nostru parlamentar, prin colegii noştri care lucrează în Comisia pentru muncă şi protecţie socială, vă propune un amendament la art. 2 pe care, cu siguranţă, îl vom susţine. Dar am ţinut să spun acest lucru la dezbateri generale pentru că este vorba de adăugarea la indemnizaţiile celor care ocupă funcţii de demnitate publică în administraţia publică locală a sporurilor de vechime şi a celorlalte sporuri.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Crăciunescu.

Nu, domnule deputat. Dreptul la replică la sfârşit, un minut.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am asistat la aceste dezbateri în Comisia pentru muncă la vremea respectivă şi am avut un punct de vedere şi vreau să-l exprim şi în plen.

Atunci când o persoană decide să candideze pentru o funcţie de demnitate publică locală ştie care sunt condiţiile când ajunge în funcţia de demnitate publică respectivă. Aceste persoane nu au salarii. Au indemnizaţii. Am spus atunci, repet şi acum: noi nu plătim în aceste funcţii vârsta, noi plătim competenţa. Dacă am două oraşe sau două comune cu acelaşi număr de populaţie, un primar de 29 sau 30 de ani şi un primar de 50 şi ceva de ani, diferenţa dintre indemnizaţii este foarte mare pentru că unul va primi 25 % ca vechime, celălalt va primi numai 5 % ca vechime. Deci eu consider că, având aceleaşi obligaţii, aceleaşi sarcini, plătesc, sau această indemnizaţie trebuie să fie legată de acest lucru.

Ceea ce am rezolvat noi prin acest proiect de lege este următorul fapt: era incorect ca secretarul primăriei să aibă salariu mai mare ca viceprimarul şi chiar ca primarul. Şi atunci, prin aceste corelări am făcut de aşa manieră încât salariul cel mai mare dintr-o instituţie locală să fie al primarului, urmează viceprimarul şi, în consecinţă, secretarul.

Deci acest lucru noi l-am considerat util şi necesar şi, ca atare, Grupul parlamentar al PNL va susţine acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Domnul deputat Manta.

Domnul Pantelimon Manta:

Stimaţi colegi,

Legea este foarte necesară şi oportună pentru că, realmente, s-a constatat o adevărată harababură, aş zice nu neapărat datorită legislaţiei, poate modului defectuos, uneori subiectiv, de un subiectivism exagerat în care instanţele au interpretat vechea legislaţie, astfel că au existat mii, dacă nu zeci de mii de procese ale aleşilor, ale demnitarilor în legătură cu aceste sporuri de vechime.

Părerea mea este că nici legea veche nu dădea dreptul la obţinerea acestor sporuri dar, oricum, ambiguitatea textelor a permis instanţelor şi, evident, aleşilor să profite de această stare de drept şi să ceară acordarea sporurilor. De aceea, legea vine şi pune punct, sper să nu o ia alţii de la capăt, şi tranşează problema în sensul că indemnizaţia este singura formă de retribuire şi, practic, nu se mai lasă nici un fel de posibilitate de a se specula asupra sporurilor de vechime.

Din acest punct de vedere, nu poate fi dusă până la capăt ideea domnului Sârbu de a se beneficia în continuare de aceste sporuri de vechime, mai ales că, prin acest act normativ, s-au majorat, dacă nu substanţial, în orice caz semnificativ aceste indemnizaţii şi ele au fost corelate destul de bine, aşa încât şi noi îl vom vota.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Alţi colegi? Comisia? Domnul Kerekes, mă iertaţi.

Domnul Kerekes Károly:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al UDMR susţine această ordonanţă a Guvernului. Noi considerăm că, prin această modificare de îmbunătăţire a grilei de salarizare a aleşilor locali, este vorba de primar, preşedinte de Consiliu judeţean etc. se reaşează la loc aceste lucruri, se reglementează în mod judicios salarizarea acestor demnitari. De altfel, în legătură cu sporul de vechime, care a purtat mii şi mii de discuţii, şi noi am fi de acord cu această soluţie pe care a propus-o Guvernul, pentru că nu putem face deosebiri între demnitari. Deci aleşii locali să aibă sporul de vechime, iar ceilalţi demnitari să nu aibă, miniştrii, deputaţii să nu aibă.

Trebuie să facem aşa, să fie o reglementare unitară. Deci şi sub acest aspect susţinem ordonanţa Guvernului.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da, alţi colegi, preşedintele comisiei, vă rog. Nu mai sunt. dreptul la replică la sfârşit, v-am spus, domnule deputat. Când terminăm dezbaterile, vă dau dreptul la replică. Dreptul la replică este o chestiune personală, nu este o chestiune legislativă.

Domnul Stelian Duţu:

Domnule preşedinte,

Fără a face istoria acestei problematici care a fost obiect de dezbatere în plenul Camerei în sesiunea trecută, noi, aici, am adoptat o poziţie constructivă, în sensul să dăm posibilitatea Guvernului să vină printr-o ordonanţă de urgenţă care să elimine inechităţile create în sistemul salarizării persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică la nivelul autorităţilor publice locale şi, de asemenea, să se rezolve printr-un proiect de act normativ care astăzi stă în faţa noastră şi acea inconsecvenţă legislativă care dădea posibilitatea aleşilor locali să atace în instanţă posibilitatea şi dreptul de a beneficia şi de spor de vechime.

Eu vroiam să fac o precizare. Nu sunt zeci de mii de acţiuni în instanţă, pentru că nici nu avem zeci de mii de persoane care să ocupe funcţii de demnitate publică. În acelaşi timp, vreau să vă informez că sunt cel mult şase mii de persoane care vor beneficia de aceste noi niveluri de salarizare în sistemul administraţiei publice locale, iar efortul financiar al Guvernului va fi de cel mult 100 de miliarde.

Filosofia recalculării indemnizaţiei pentru aleşii locali a constat în următoarea modalitate de calcul. S-au calculat veniturile brute realizate de persoanele care ocupă funcţiile de secretar general la nivelul autorităţilor publice locale, indiferent de nivelul şi categoria unităţii administrativ-teritoriale, iar la acest nivel total al veniturilor s-a realizat un spor care să depăşească, atât la vicepreşedinţi, cât şi la primari sau preşedinţi de Consilii judeţene, nivelurile respective. Drept pentru care s-a ajuns la un preşedinte de Consiliu judeţean la un nivel de salarizare a indemnizaţiei de 43 de milioane, în condiţiile în care de la 1 octombrie, se ştie, şi un parlamentar are 47 de milioane, deci s-au apropiat de nivelul parlamentarilor. Iar dacă s-ar fi mers în continuare şi pe acordarea sporului de vechime, era firesc pentru noi să judecăm şi să hotărâm cu unităţi de măsură egale, astfel încât sporurile de vechime să fie acordate şi parlamentarilor şi altor persoane care ocupă funcţii de demnitate publică de nivel naţional.

În ceea ce priveşte raportul, cu permisiunea dumneavoastră, domnule preşedinte, vreau să vă spun comisia a avut în vedere şi avizele Consiliului Legislativ şi, de asemenea, avizele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi precum şi Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea cadrului legislativ existent în materie, care să asigure acordarea unitară a drepturilor salariale persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică, alese sau numite, în administraţia publică locală, pentru a se evita aplicarea unor dispoziţii contrare prevederilor legale ca urmare a unor acţiuni în instanţă.

Comisia propune plenului adoptarea proiectul de lege pentru corelarea indemnizaţiilor lunare corespunzătoare funcţiilor de demnitate publică, alese sau numite, în administraţia publică locală cu salariile funcţionarilor publici din aceste instituţii, cât şi pentru reglementarea unitară a remunerării funcţiilor de demnitate publică din administraţia publică locală.

În urma dezbaterilor din şedinţa din 7 septembrie 2005, comisia propune admiterea cu modificări a proiectului de lege.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da, domnule deputat. Intrăm pe raport.

Numărul curent 1, titlul legii. Se propune soluţia Senatului.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Articolul unic.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Se propune o reformulare, conform numărului curent 2 din raport.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Titlul ordonanţei. comisia ne propune formula iniţiatorului. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt. Adoptat în unanimitate.

Art. 1. comisia ne propune la nr. crt.4 adoptarea soluţiei iniţiatorului.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

La nr.crt.5, comisia ne propune modificarea la art. 1, şi anume după alin. 2, să se introducă un alin. 3.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

La numărul curent 6 comisia ne propune modificarea articolului. Avem un amendament respins. Domnul Marian Sârbu.

Domnul Marian Sârbu:

Domnule preşedinte,

Contrar amendamentului făcut şi adoptat de comisie care precizează, în mod expres, faptul ca persoanele prevăzute la alin. 1 să nu beneficieze de sporul de vechime în muncă şi nici de alte sporuri prevăzute de lege, aş vrea să vă propun în finalul textului să se păstreze formula: "la calculul cuantumului indemnizaţiei se adaugă sporul de vechime în muncă şi alte sporuri prevăzute de lege". Vreau să spun acest lucru, şi aceasta era motivaţia pe care voiam să v-o spun, noi vă propunem o schimbare de concepţie, o schimbare de filosofie mai ales în domeniul administraţiei publice locale, şi nu salarizarea doar prin indemnizaţie. Nu salarizarea numai a funcţiei, ci şi a persoanei, a individului. Or, atunci când vorbim de diferite alte sporuri, spor de vechime sau alte sporuri care au legătură cu persoana în sine, atunci se realizează o combinaţie între valoarea funcţiei, şi care înseamnă valoarea indemnizaţiei pentru funcţia respectivă, dar şi valoarea persoanei, valoarea individuală, şi acest lucru este, în opinia noastră, cu atât mai necesar cu cât se vorbeşte foarte clar şi din ce în ce mai des despre nevoia unei creşteri calitative în domeniul administraţiei publice locale.

Am avut, iată, suntem, cred, în al şaselea an în care vorbim de indemnizaţii unice referitor la toate demnităţile. Şi, cu toate acestea, valoarea şi calitatea administraţiei publice locale sunt puse sub semnul îndoielii.

De aceea, vă rog, stimaţi colegi, să votaţi în favoarea acestui amendament.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Domnul Iliescu.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Problema ridicată de colegul meu de la PSD a fost, evident, dezbătută în multe şedinţe şi în această legislatură, şi în legislaturile anterioare, eu aş spune începând cu 1998, când a fost elaborată Legea nr. 154, care se referea la salarizarea bugetarilor, inclusiv a celor care ocupă funcţii de demnitate publică. Atunci, colegul meu, care astăzi vine să ne propună o nouă filosofie, a fost de acord cu prevederile Legii nr. 154, care spunea că indemnizaţia este unica formă de retribuire a persoanei care lucrează în sistemul bugetar. Repet, ca funcţionar sau ca persoană de demnitate publică.

Ulterior, colegul nostru, care a avut o importantă responsabilitate la nivelul Guvernului, a fost ministru, nu a venit să propună această schimbare de filosofie. Iată astăzi, când constatăm că există multe, foarte multe elemente care au creat o profundă nemulţumire în sistemul bugetar, în unităţile din administraţia publică locală, deşi o asemenea măsură era posibilă, tocmai pentru că s-a spus aici, şi foarte corect s-a subliniat acest fapt, existau primari care beneficiau pe baza unor sentinţe judecătoreşti de sporul de vechime, iar alţii, tot pe baza unor sentinţe judecătoreşti, nu beneficiau de aşa ceva. O asemenea măsură, care era posibilă în mandatul 2000-2004, nu s-a propus şi, iată, astăzi, atunci când Guvernul vine cu ordonanţă care reface pentru prima dată, după o lungă perioadă de timp, un anume echilibru şi o anumită scară, în funcţie de importanţa socială pentru care o ocupă oamenii, printr-o asemenea măsură, evident că vor fi alte categorii care se vor simţi dezavantajate. Şi mă refer nu neapărat la reprezentanţii Parlamentului. Mă refer, în primul rând, la persoanele cu funcţii de demnitate publică din administraţia centrală. Mă gândesc, în primul rând, la prefecţi.

Din aceste puncte de vedere, consider că este de neacceptat amendamentul colegului nostru şi susţin, în numele meu şi al Grupul parlamentar al PD, varianta pe care v-a propus-o Comisia pentru muncă şi protecţie socială.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da, mulţumesc, domnule deputat.

Comisia, domnule Duţu, aveţi cuvântul.

Domnul Stelian Duţu:

Sunt convins că această abordare are, mai degrabă, o determinare politică. Pentru că altfel practica stabilirii şi acordării indemnizaţiilor unice pentru persoanele care ocupă funcţie de demnitate publică nu este o noutate, ci are rădăcini vechi, din Legea nr. 154. Realitatea a demonstrat că, chiar şi instanţa a apreciat cu măsuri diferite atunci când a fost sesizată să se pronunţe asupra acestei problematici. Nu vreau să fac acum o statistică a cazuisticii acţiunilor cu care instanţa a fost sesizată dar, chiar dacă mă repet, vreau să vă asigur că atunci când Ministerul Muncii a luat iniţiativa să proiecteze o astfel de ordonanţă de urgenţă, modalitatea de calcul a fost următoarea: s-au calculat veniturile brute ale persoanelor care ocupă funcţiile de secretari la nivelul autorităţilor locale, iar în acest calcul s-a luat sporul de vechime de 25 % pentru acele persoane. Peste acest nivel s-a asigurat o creştere aproape de 20 % a nivelului indemnizaţiei pentru persoanele care ocupă funcţia sau funcţiile de viceprimari şi, de asemenea, peste nivelul respectiv s-a asigurat o creştere, în medie, de aproape 20 % pentru persoanele care ocupă funcţiile de primari.

Şi, pentru această argumentaţie, care a făcut obiectul discuţiilor în cadrul comisiei şi este normal, este un for de dezbatere în comisie, colegii de la PSD au venit cu argumentele pe care chiar şi stimatul domn ministru Sârbu le-a prezentat, şi reprezentanţii partidelor care fac parte din Coaliţie au venit cu argumente solide şi argumente profesioniste, astfel încât, în urma votului care a urmat dezbaterea din comisie s-a ajuns la formularea pe care noi v-o propunem dumneavoastră şi nu suntem de acord cu amendamentul prezentat.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Sârbu.

Domnul Marian Sârbu:

Domnule preşedinte,

Este foarte adevărat că au avut loc în comisie dezbateri pe argumente şi, după părerea mea, de natură profesionistă şi foarte bine documentate.

Eu repet, cred în această schimbare de filosofie şi recunosc, în raport de ceea ce a spus colegul meu anterior, domnul Iliescu, că faţă de 1998 eu, personal, mi-am schimbat părerea. Şi mi-am schimbat părerea pentru că, păstrând filosofia acestei indemnizaţii unice, vă repet şi spuneţi şi dumneavoastră, aţi spus-o şi în campania electorală, calitatea administraţiei noastre nu a crescut. Pentru aceasta mi-am schimbat părerea. Şi vreau să vă spun că niciodată nu este ruşinos să-ţi schimbi părerea, este ceva mai ruşinos să-şi schimbi partidul.

În al doilea rând, şi vreau să atrag atenţia colegilor noştri din Coaliţie că determinarea mea politică, de data aceasta, atunci când am făcut această propunere, a fost în favoarea Alianţei DA, pentru că această alianţă este pe cale să se metamorfozeze în NU, în Alianţa NU. Din moment ce înşişi reprezentanţii dumnealor vor să trăiască mai bine, vor ca poporul să trăiască mai bine, făcând afirmaţii de genul "nu beneficiază". Cum să trăiască oamenii mai bine din moment ce dumneavoastră faceţi amendamente în care propuneţi ca anumite categorii sociale să nu beneficieze.

Din acest motiv noi vă propunem ca ei să beneficieze de sporurile pe care le-am avut în vedere.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Domnul Iliescu, ultimul vorbitor. După această intervenţie suspend discuţia la acest articol.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Nu este un drept la replică, chiar vreau să vă anunţ, domnule preşedinte, că am renunţat la dreptul la replică, dar pentru că se vorbea de o filosofie şi pentru că noi trebuie să ne aliniem la modul în care ţările din Uniunea Europeană procedează în domeniul salarizării, trebuie să spunem că, de foarte mulţi ani, noi suntem într-o stare de anormalitate.

Există multe domenii de activitate în care salariul de bază a ajuns să reprezinte 30, 40, 50 % şi sporurile, sporul de vechime, sporul de toxicitate, sporul de ştiu eu... şi sunt foarte multe sporuri în România reglementare prin legislaţia din momentul de faţă, să ajungă să reprezinte extrem de mult.

Nu putem fi de acord cu punctul de vedere al colegului deputat de la PSD pentru că peste tot în ţările civilizate salariul de bază are o pondere foarte mare, sporurile reprezentând foarte puţin din valoarea totală a retribuţiei unei persoane încadrate.

Din acest motiv susţin şi îmi doresc din toată inima ca cei prezenţi, colegii noştri deputaţi să voteze varianta comisiei.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Trecem la vot. Avem o situaţie foarte simplă, pe art.2 există un amendament respins care înseamnă adăugarea la indemnizaţia aleşilor şi numiţilor locali, ca să spun aşa, a sporului de vechime în special şi a altor sporuri. Acest amendament este respins de comisie care, din contră, vine în text şi spune că nu vor beneficia, clarifică această situaţie pe nu.

Am să supun votului dumneavoastră în primul rând amendamentul respins, după aceea, dacă acesta cade, formula pe care a propus-o comisia.

Cine este pentru aprobarea amendamentului respins? Voturi pentru, vă rog. 54 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 73 de voturi împotrivă.

Abţineri? 10 abţineri.

Cu 54 de voturi pentru, 73 împotrivă, 10 abţineri, amendamentul a fost respins.

Am să supun votului dumneavoastră formularea comisiei.

Voturi pentru? 75.

Voturi împotrivă? 54.

Abţineri? 10.

Cu 75 de voturi pentru, 54 împotrivă, 10 abţineri, art.2 a fost adoptat în formularea comisiei.

Nr.crt.7, comisia propune art.3 să păstreze formularea iniţiatorului.

Dacă sunt observaţii sau intervenţii. Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Anexa. Comisia propune modificarea pe care o găsim la nr.crt.8. Dacă sunt intervenţii, observaţii. Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră poziţia comisiei.

Cine este pentru? Mă refer la anexă, desigur. 77.

Voturi împotrivă? 54.

Abţineri? 10.

Cu 77 voturi pentru, 54 împotrivă, 10 abţineri, anexa a fost votată.

Nu avem cvorum de şedinţă, de aceea, trimitem legea la vot final, marţi.

Nr.30 de pe ordinea de zi: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.86 din 2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr.541 din 2002 privind economisirea şi creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ.

Domnule preşedinte, timpii pentru procedura de urgenţă., vă rog.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Domnule preşedinte, mulţumesc.

V-aş face o propunere, nu neapărat asupra timpilor, şi v-aş propune să retrimitem acest proiect de act normativ la comisie pentru a-l pune de acord cu unele propuneri care au fost făcute în cadrul Senatului şi pentru alte amendamente.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Iniţiatorul, sunteţi de acord? Iniţiatorul este de acord cu propunerea comisiei de a retrimite proiectul de lege la comisie.

Voturi pentru retrimitere, vă rog. Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Proiectul de lege a fost retrimis la comisie. Termen: o săptămână.

Nr.crt.31 de pe proiectul ordinii de zi: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.24/2005 pentru modificarea alin.2 şi al art.7 din Ordonanţa Guvernului nr.80 din 2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice.

Iniţiatorul. Vă rog să vă prezentaţi, doamnă.

Doamna Barbara Katalin Kibedi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Distinsă Cameră,

Secretar de stat Kibedi Katalin, la Ministerul Justiţiei. Mulţumesc.

Acest proiect de act normativ se rezumă la şi anume, având în vedere că în cadrul Ministerului Public s-a creat un, să-i zicem, tot departament, având în vedere că ordonanţa de urgenţă acum a mers pe ideea ca şi Parchetul Naţional Anticorupţie să devină departament în cadrul Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dar mai avem DICOT-ul care se ocupă, prin excelenţă, de infracţiunile transfrontaliere.

A limita normativul de cheltuieli la convorbirile telefonice pentru procurorul care ar trebui să aibă o celeritate extraordinară în urmărirea penală, întrucât suntem şi aşa totdeauna în urma infractorilor, era raportat la alte ministere care beneficiau de excepţii de la această regulă. Totuşi, destul de discriminator.

De aceea, rugămintea noastră este să vă daţi votul pentru aprobarea acestui proiect de act normativ.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, doamna secretar de stat.

Comisia. Domnule Fenechiu. Aveţi cuvântul, domnule preşedinte. Iertaţi-mă, domnule preşedinte, am aici scris, numele preşedintelui care este absent. Luaţi cuvântul. Îmi cer scuze.

Domnul Constantin Traian Igaş:

Vicepreşedinte, Constantin Traian Igaş.

Comisia pentru administraţie publică a fost sesizată în vederea dezbaterii şi avizării în fond cu proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.24/2005 pentru modificarea alin.2 al art.7 din Ordonanţa Guvernului nr.80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice.

La întocmirea raportului, s-a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ. Proiectul de lege a fost dezbătut şi avizat în fond, în procedură de urgenţă, în şedinţa din 7 octombrie 2005.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi. Proiectul de lege a fost adoptat în Senat în şedinţa din 22 septembrie 2005.

În urma dezbaterii, Comisia propune admiterea, cu modificarea proiectului de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Grupurile parlamentare dacă vor să intervină în acest proiect de lege.

Din partea Grupul parlamentar al P.S.D., domnul Mircea Duşa.

Domnul Mircea Duşa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vreau doar să fac câteva precizări. Proiectul de lege se referă la includerea în Ordonanţa 80 şi a Ministerului Public referitor la cheltuielile cu telefonul.

Sigur că Guvernul, în ideea de a reduce foarte mult cheltuielile, ne aduce multe propuneri de acest gen. Noi, la comisie, am înţeles că, într-adevăr, este necesar ca nivelul cheltuielilor cu telefoanele, la nivelul Ministerului Public, să fie majorat. Sigur că doamna secretar de stat amintea aici şi Departamentul anticorupţie, dar Departamentul anticorupţie a fost trecut la Ministerul Public după iniţierea acestui proiect de lege.

Şi, pentru că domnul ministru Oltean are foarte multe probleme, nu cunoştea aproape doamna secretar de stat acest lucru, am acceptat ca şi Ministerul pentru relaţia cu Parlamentul să beneficieze de această facilitate.

Am înţeles priorităţile şi problemele deosebite care sunt în aceste domenii. De aceea, şi la comisie şi în plen vom susţine acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da. Mulţumesc.

Alte intervenţii?

Trecem la dezbaterea pe articole.

Titlul legii este propus de către comisie să adoptăm formula Senatului.

Observaţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Titlul legii adoptat în unanimitate.

Articolul unic al legii, la nr.crt.2, comisia ne propune reformularea.

Dacă sunt observaţii sau intervenţii. Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Adoptat.

Titlul ordonanţei. Comisia propune formula iniţiatorului. Dacă sunt intervenţii sau observaţii. Nu sunt. Adoptat în unanimitate.

Articolul unic. Comisia ne propune la nr.crt.4, formularea iniţiatorului. Dacă sunt intervenţii sau observaţii. Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

La nr.crt.5, pentru paragraful doi al articolului unic, comisia ne propune reformularea, aşa cum vedeţi în raportul comisiei.

Dacă sunt intervenţii sau observaţii. Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Proiectul de lege a fost adoptat pe articole. Nu avem cvorum pentru votul final. Transmitem proiectul de lege la sesiunea specială organizată marţi.

Poziţia 32 de pe ordinea de zi: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.87 din 2005 privind abrogarea art.8 alin.4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.64/2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înfiinţarea, organizarea sau funcţionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, al ministerelor, al altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi ale unor instituţii publice.

Caracter organic. Art.108 din regulament ne spune că acesta este o procedură de urgenţă,

Rog comisia să ne facă propuneri de timp.

Domnul Mircea Duşa:

Cinci minute, cu un minut.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Cinci cu unu. Voturi pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Iniţiatorul.

Domnul Gheorghe Buliga:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Numele meu este Gheorghe Buliga şi sunt preşedintele Agenţiei pentru resurse minerale.

Ordonanţa de urgenţă promovată se referă la abrogarea unui alineat, anume alin.4 din art.8 din Ordonanţa Guvernului nr.64 prin care se prevede calitatea de ordonator principal de credite pentru Agenţia Naţională de Resurse Minerale în sarcina Ministerului Economiei şi Comerţului.

Ordonanţei de urgenţă prevede transmiterea calităţii de ordonator principal de credite pentru Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale. Motivaţia acestei hotărâri constă, pe de o parte, în armonizarea legislativă, respectiv cu prevederile art.54 din Legea minelor nr.85/2003 în care se prevede în mod expres calitatea de ordonator principal de credite pentru Agenţia Naţională de Resurse Minerale, de asemenea, pentru a veni în sprijinul directivelor Uniunii Europene care prevăd pentru Agenţia Naţională de Resurse Minerale, care are atributul de a gestiona prevederile Legii minelor şi Legii petrolului, în mod nediscriminatoriu şi unitar. Deci poziţia ei faţă de Ministerul Economiei şi Comerţului şi faţă de toate celelalte ministere, este de completă independenţă şi, în acest sens vă propun să aprobaţi această ordonanţă de guvern.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Din partea grupurilor parlamentare dacă există luări de cuvânt. Nu.

Comisia sesizată în fond. Aveţi cuvântul.

Domnul Mircea Duşa:

Da. Mulţumesc.

La întocmirea raportului s-au avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, avizul Comisiei pentru industrii şi avizul Comisiei juridice.

Proiectul de lege a fost dezbătut şi avizat în fond în procedură de urgenţă în şedinţa din 7 septembrie 2005.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Comisia a propus aprobarea proiectului de lege cu 26 de voturi pentru şi un vot împotrivă.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Titlul legii. Comisia ne propune să adoptăm titlul iniţiatorului. Dacă există observaţii sau intervenţii. Nu sunt. Adoptat în unanimitate.

Pentru articolul unic al legii, comisia ne propune formularea iniţiatorului. Dacă sunt observaţii sau intervenţii. Nu sunt. Adoptat în unanimitate.

Pentru titlul ordonanţei, comisia ne propune formularea iniţiatorului. Dacă sunt intervenţii sau observaţii. Nu sunt. Adoptat în unanimitate.

Pentru art.1, 2 şi 3 ale ordonanţei, comisia ne propune formularea iniţiatorului. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Articolele au fost adoptate în unanimitate.

Proiectul de lege a fost adoptat pe articole. Nu avem cvorum pentru votul final. Este trimis pentru sesiunea organizată special, marţi.

Poziţia 33 din ordinea de zi: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.98/2005 pentru modificarea art.81 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

Rog comisia să ne facă propuneri de timpi.

Domnul preşedinte Duţu.

Domnul Stelian Duţu:

Domnule preşedinte, comisia vă propune cinci minute pentru dezbateri generale şi un minut dezbateri pe articole.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Cinci cu unu. Cine este de acord? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Adoptat. Invit iniţiatorul.

Domnul Ionel Cătălin Dănilă:

Prezentul proiect de lege are în vedere eliminarea discrepanţelor între cuantumurile pensiilor cuvenite persoanelor care provin din fostul sistem de asigurări sociale pentru agricultori şi cuantumul pensiilor agricultorilor stabilite în baza legislaţiei actuale.

Precizăm că prevederile iniţiale ale art.81 permiteau efectuarea majorării punctajelor medii anuale, numai pentru pensiile calculate anterior intrării în vigoare a Legii 19/2000. Astfel, s-a propus modificarea prevederilor acestui articol, în sensul acordării posibilităţii de majorare a pensiilor şi a celora care provin din agricultură şi care au dat drepturile stabilite după data intrării în vigoare a prevederilor Legii 19/2000.

Plata drepturilor stabilite anterior intrării în vigoare a Legii 19 se suportă de la bugetul de stat, pentru drepturile stabilite după această dată, plata suportându-se de la bugetul asigurărilor sociale de stat.

Practic, ne-am întors la situaţia creată de Ordonanţa de urgenţă 59 din noiembrie 2004, extinzând posibilitatea majorării punctajului mediu aferent pensiilor din sistemul public şi asupra celor care şi-au deschis dreptul de pensie după intrarea în vigoare a Legii nr.19.

Faţă de cele menţionate, supunem aprobării dumneavoastră acest proiect de lege.

Mulţumesc frumos.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Grupurile parlamentare. Dacă sunt intervenţii la dezbateri generale. Nu avem.

Domnule preşedinte Duţu. Comisia.

Domnul Stelian Duţu:

Domnule preşedinte,

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizele Consiliului Legislativ şi, de asemenea, Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art.81 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii, în sensul majorării punctajului mediu anual aferent pensiilor din sistemul public, prin hotărâri ale guvernului.

Comisia propune plenului adoptarea proiectului de lege, întrucât acesta urmăreşte eliminarea discrepanţelor dintre cuantumurile pensiilor cuvenite persoanelor care provin din fostul sistem de asigurări sociale pentru agricultori şi cuantumurile pensiilor agricultorilor stabilite în baza legislaţiei actuale, elemente care vizează interesul public şi au caracter de urgenţă.

În urma dezbaterii, în şedinţa din 6 septembrie 2005, comisia propune admiterea, cu modificări, a proiectului de lege.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Titlul legii. Comisia ne propune titlul legii modificat aşa cum o vedeţi în raport la nr.crt.1.

Dacă există intervenţii. Nu. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Titlul legii a fost adoptat.

La articolul unic al legii, comisia propune reformularea, aşa cum o vedeţi în raport la nr.crt.2. Dacă există intervenţii sau observaţii. Nu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Titlul ordonanţei. Comisia propune adoptarea formulării iniţiatorului.

Dacă sunt observaţii sau intervenţii. Nu sunt. Adoptat în unanimitate.

La articolul unic al ordonanţei, comisia propune reformularea, aşa cum vedeţi la nr.crt.4.

Domnul Sârbu doreşte o intervenţie. Aveţi microfonul, domnule deputat.

Domnul Marian Sârbu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aici, pentru faptul că am şi făcut acest amendament pe care comisia l-a acceptat, vreau să fac precizarea că, iniţial, guvernul, aşa că, mă rog, nu întotdeauna tot ceea ce vine de la guvern este foarte bine, venise iniţial cu un articol care suna "Punctajul mediu anual aferent pensiilor din sistemul public se poate majora prin măsuri adoptate prin hotărâri ale Guvernului". Deci venise cu o posibilitate, cu opţiune.

Şi aici vreau să mulţumesc colegilor din comisii, inclusiv cei din actuala Coaliţie, care au acceptat formularea foarte clară, neechivocă: "Punctajul mediu anual aferent pensiilor din sistemul public se majorează prin măsuri adoptate prin hotărâri ale Guvernului".

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnule Iliescu, aveţi microfonul.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Vreau să-i răspund domnului deputat Sârbu, spunând că ori de câte ori opoziţia a venit cu elemente concrete, pozitive, constructive, majoritatea parlamentară şi reprezentanţii guvernului au fost de acord cu amendamentele propuse de dânşii.

Niciodată însă nu vom fi de acord cu propuneri demagogice sau fără suport financiar.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat al Partidului Democrat.

O voce din sală:

Deocamdată!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

De ce, nu este deputat al Partidului Democrat? Este. Domnul Iliescu este deputat al Partidului Democrat şi a vorbit în numele grupului.

Stimaţi colegi,

Am să supun votului dumneavoastră formularea propusă de comisie şi sprijinită de cei doi colegi ai noştri.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Proiectul de lege a fost adoptat pe articole. Nu avem cvorum pentru vot final. Trimit proiectul de lege la sesiunea organizată marţi în acest scop.

Nr.34 pe ordinea de zi: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.117/2005 privind acordarea unui sprijin direct al statului producătorilor agricoli pentru înfiinţarea culturilor în toamna anului 2005.

Art.108 alin.3, procedură de urgenţă.

Rog preşedintele comisiei să ne propună timpii.

Domnul Adrian Emanuil Semcu:

Domnule preşedinte,

Comisia propune zece minute, cu un minut.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Zece cu unu a propus comisia. Înţeleg că există..., da, domnule Niţă. Toate aceste propuneri sunt propuneri pentru mine care, conform regulamentului, sunt cel care voi face propunerea pentru sală. Deci dacă nu sunteţi de acord...

Domnul Constantin Niţă:

Domnule preşedinte, este un proiect de lege extrem de important. Zece minute nu ajung. Deci, eu vă propun 20 de minute, cu 2 minute intervenţii fiecare.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimaţi colegi, eu am ascultat punctele dumneavoastră de vedere. Conform regulamentului, preşedintele Camerei, face propunerea finală, 30 cu 3, va fi propunerea care o fac către dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi, eu vă mai citesc încă o dată 112 cu alin.2: "Dezbaterile unui proiect de lege sau ale unei propuneri legislative în procedură de urgenţă nu poate depăşi durata de timp aprobată de Cameră, la propunerea preşedintelui acesteia." Adică a mea. "...după consultarea biroului comisiei". Am consultat-o şi am făcut o propunere de 30. O mai consult o dată şi am să fac aceeaşi propunere de 30 de minute.

Cum doriţi dumneavoastră.

Voturi pentru timpii de 30 cu 3. Vă rog să număraţi. 61 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 73 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Cu 61 de voturi pentru, 73 voturi împotrivă, propunerea făcută a căzut.

Vă rog, comisia, să mă mai consult o dată cu dumneavoastră. Mai propuneţi-mi un timp! Ca şi consultare, sigur. Tot 30 propun.

25 minute, cu 3 minute. E propunerea care v-o fac. Asta este.

Cine este de acord cu timpul propus? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? O abţinere.

Nu e vorba de păcăleală aici, este vorba că avem o zi bună în care ne înţelegem cu toţii şi n-are rost să ne încontrăm pe un proiect de lege care nu are nici un fel de încărcătură politică.

Sigur că putem avea puncte de vedere diferite în stânga, în dreapta, fără însă încărcătură politică, abia am scăpat de nenorocirea de regulament şi ne contrăm pe...?!

Bun. A fost o declaraţie...?! N-am scăpat încă. Sper să scăpăm în curând ca să fac declaraţia până la capăt.

Rog iniţiatorul să ia cuvântul.

Domnul Nicolae Flaviu Lazin:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt secretarul de stat Nicolae Flaviu Lazin, de la Ministerul Agriculturii.

Prezentul proiect de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.117 şi modificarea Ordonanţei nr.12 prevede, în urma unui sezon deosebit de greu pentru producătorii agricoli, acordarea unui sprijin în valoare de 1.750.000 de lei vechi producătorilor pentru înfiinţarea culturilor în toamna anului 2005.

Este o măsură care a fost luată şi sub incidenţa dezastrelor prin care au trecut producătorii agricoli, care a însemnat şi pierderi calitative, dar şi pierderi cantitative de recoltă, şi pentru faptul că în această toamnă piaţa grâului s-a demonstrat, s-a mişcat şi se mişcă în continuare greu. Am considerat necesar şi util să acordăm acest sprijin producătorilor care înfiinţează culturi de grâu, orz, orzoaică, rapiţă.

Susţinem promovarea proiectului de act normativ, cu modificările care au fost aduse la nivelul comisiei de specialitate din Camera Deputaţilor, când, la propunerea comisiei, am acceptat şi am însuşit punctul de vedere, şi bonurile valorice care au rămas neconsumate în urma aplicării ordonanţei nr.12 din primăvara anului 2005 pentru înfiinţarea culturilor de primăvară, şi care sunt în valoare aproximativă de 700 miliarde, am permis utilizarea lor pentru înfiinţarea aceloraşi culturi de toamnă.

De asemenea, am să vă spun faptul că, în spiritul aceluiaşi sprijin acordat producătorilor, s-au făcut modificări pe care le-am acceptat, în sensul că, arendaşii pot nu numai să solicite, în numele proprietarilor, dar să şi ridice, în numele acestora, în anumite condiţii, sprijinul acordat din partea statului.

Vă mulţumesc.

Domnul Tudor Miron Mitrea:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Dacă există din partea grupurilor parlamentare luări de cuvânt?

Domnul deputat Mocanu.

Domnul Vasile Mocanu:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

De fiecare dată când am avut un proiect de o asemenea importanţă, în comisie, noi - cei de la Partidul Social Democrat - am încercat să ne aducem aportul constructiv în elaborarea fiecărui proiect de lege.

Vreau să explic că noi nu votăm împotriva sprijinului producătorului agricol. Votăm împotriva procedeului, a cuponiadei, pe care aţi folosit-o dumneavoastră în acest an, 2005.

Deci, este un procedeu greoi; aţi părăsit un procedeu viabil, la care acest sprijin producătorii ajungeau foarte direct. Ca drept dovadă, în 2003 - 2004 s-a prelucrat şi însămânţat cea mai mare suprafaţă de după Revoluţie.

Când am discutat în comisie Ordonanţa nr.12, am ridicat greutatea acestui procedeu, modalitatea de a ajunge acest sprijin la ţărani. Nu am găsit nici un ajutor şi nici o deschidere pentru ca să putem ajuta, să prindem în proiectul de lege toate procedurile pentru ca acest ajutor să ajungă direct la ţărani.

S-a dovedit că acum ministerul a venit cu propunerea să se retragă Ordonanţa nr.117, după ce a avut un raport făcut favorabil în plenul Camerei Deputaţilor, şi a fost trimis din nou la comisie pentru întocmirea unui raport suplimentar, să putem prinde 700 de miliarde cupoane care nu s-au valorificat în primăvara anului 2005, drept dovadă a ceea ce am susţinut în comisie.

Nu putem fi de acord să nu se acorde producătorilor agricoli valoarea totală care provine din suprafaţa totală de 5 ha, de până la 5 ha, care este aproximativ de 4,8 milioane ha, înmulţit cu 2,5 milioane, deci 11.800 miliarde, diferenţa dintre 11.800 miliarde şi 5.400, aproximativ, care le acordaţi dumneavoastră anul acesta, sunt sume pierdute şi nevalorificate ca sprijin agricol pentru producător, pentru ţăranul român.

De asemenea, nu mai suntem de acord cu diminuarea valorii pe hectar, de la cel puţin 2 milioane şi jumătate, nu 4 - cum spuneaţi dumneavoastră în campanie, până la 1.750.000 lei vechi/ha. S-a redus şi deci tot ceea ce s-a făcut, prin scoaterea suprafeţei de porumb de la subvenţionarea directă, s-a ajuns la o diminuare de multe miliarde de lei.

De aceea, noi nu putem să fim de acord cu ceea ce dumneavoastră încercaţi să mimaţi sprijinul agricol pentru ţărani.

Toate acestea au dus la motivaţia complexă, în care noi am hotărât să nu susţinem acest proiect de lege şi să vă invităm la un sprijin real, la un sprijin pe care ţăranul român îl aşteaptă şi la care a fost învăţat în perioada 2000 - 2004, când v-am spus, s-au obţinut randamente foarte mari şi s-a lucrat cea mai mare suprafaţă de teren agricol.

Vă mulţumesc.

Domnul Tudor Miron Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă există alte grupuri parlamentare care vor să ia cuvântul prin reprezentanţi. Înţeleg că nu.

Punctul de vedere al comisiei.

Domnul Adrian Emanuil Semcu:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

La lucrările comisiei au fost prezenţi 25 de deputaţi din 25 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi, înregistrându-se 9 voturi împotrivă, în şedinţa din 7 octombrie 2005.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 28 iulie 2005, în procedură de urgenţă.

Proiectul de lege este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

Comisia propune admiterea cu modificările şi completările a proiectului de lege.

Domnul Tudor Miron Mitrea:

Stimaţi colegi,

Intrăm în dezbaterea pe articole.

Titlul legii. Comisia ne propune formularea de la Senat.

Dacă există observaţii sau intervenţii? Nu.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Articolul unic al legii. Comisia ne propune o reformulare, conform nr.crt.2 din raportul pe care îl aveţi în faţă.

Dacă există intervenţii sau obiecţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră soluţia propusă de comisie.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Titlul ordonanţei. Comisia ne propune modificarea titlului, aşa cum avem la nr.crt.3 din raport.

Dacă există intervenţii sau observaţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Titlul ordonanţei adoptat în unanimitate.

Art.1, nr.crt.4. Nu înţeleg ce ne propune comisia. A, comisia ne propune modificarea alin.5.

Dacă sunt intervenţii?

Domnul deputat Nica.

Domnul Dan Nica:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Cred că, de când a fost adoptată ordonanţa, au mai intervenit modificări, aşa cum spunea domnul secretar de stat, situaţii neprevăzute, precum acea sumă de bani neutilizată şi pe care Guvernul a decis foarte bine să o utilizeze în această toamnă pentru reînfiinţarea culturilor sau pentru înfiinţarea culturilor de toamnă.

Dar cred că mai este o situaţie care nu a fost prevăzută, şi ea se referă la cei care, în urma inundaţiilor, şi-au pierdut complet recoltele, practic, posibilitatea de a-şi reporni singuri producţia agricolă în această toamnă.

Aş vrea să întreb iniţiatorul şi comisia dacă nu sunt de acord ca să ia această ordonanţă înapoi, să fie retrimisă la comisie pentru a introduce şi această prevedere, care să le dea posibilitatea celor care şi-au pierdut complet recoltele, ca urmare a inundaţiilor, să fie prinşi în această ordonanţă şi să beneficieze, poate, de o parte din această sumă de 700 miliarde, care a rămas neutilizată.

Deci, propunerea pe care am făcut-o eu, aceasta este, domnule preşedinte, şi aş dori, dacă există un punct de vedere, să putem să cădem de acord.

Vă mulţumesc.

Domnul Tudor Miron Mitrea:

Iniţiatorul, sunteţi de acord?

Domnul Flaviu Nicolae Lazin:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Nu suntem de acord cu aprobarea amendamentului, pentru că, prin modificarea hotărârii de Guvern nr.446, care a apărut în aplicarea Legii nr.381 privind acordarea despăgubirilor în agricultură în trei rânduri în acest an, s-au cumulat sume care ajung la o cifră totală de circa 700 miliarde, prin care am acordat despăgubiri producătorilor agricoli, care au înregistrat pagube.

Domnul Tudor Miron Mitrea:

Am senzaţia că vorbiţi altceva. Deci s-a propus să se reia la comisie, şi să se rediscute proiectul de lege.

Dumneavoastră aţi spus că nu sunteţi de acord cu amendamentul.

V-am întrebat dacă sunteţi de acord să fie returnată la comisie, să fie rediscutat proiectul de lege în comisie.

Domnul Flaviu Nicolae Lazin:

Nu.

Domnul Tudor Miron Mitrea:

Nu este de acord iniţiatorul.

Comisia? Nu este de acord.

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului deputat Nica, de returnare la comisie.

Cine este pentru? Număraţi, vă rog, domnilor secretari. 53 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 65 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Continuăm.

Domnul deputat Munteanu, da, are amendament respins.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am un amendament pe care vreau să-l susţin şi aici, în plenul Camerei, în sensul că aş dori ca suma, sau am dori ca suma de sprijin pentru producătorii agricoli să crească de la 175 lei ron... (vociferări) am dreptul să mi-l susţin în Cameră, stimate coleg, şi am spus: respins...

Domnul Tudor Miron Mitrea:

Stimaţi colegi,

Vă rog foarte mult, permiteţi-mi să conduc şedinţa, ca să facem în aşa fel încât să fiţi mulţumiţi.

Domnul Ioan Munteanu:

La 250 lei ron, şi am să explic şi de ce?

În primul rând, cred că este normal ca sprijinul financiar să fie cel puţin al anului precedent, care a fost de 2,5 milioane lei/ha.

În al doilea rând, pentru că în acest an agricultorii nu s-au bucurat de condiţii meteorologice dintre cele mai bune, şi ştiţi cu toţii acest lucru.

De asemenea, trebuie să vă spun că în suma de 175 lei ron, 400 lei reprezintă contravaloare motorină, ceea ce înseamnă doar 13 litri/ha, când pentru înfiinţarea unui hectar de cultură se consumă 50 litri de motorină.

Acestea ar fi argumentele mele, domnule preşedinte.

Domnul Tudor Miron Mitrea:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu sunt.

Am să supun votului dumneavoastră amendamentul care a fost respins de comisie.

Iniţiatorul ne-a spus mai devreme că nu-l susţine.

Comisia îşi păstrează punctul de vedere.

Am să supun amendamentul domnului deputat Munteanu, de creştere de la 175 la 250 lei a sprijinului pe hectar.

Cine este pentru? 53 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 63 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Supun votului dumneavoastră art.1 în formularea comisiei.

Voturi pentru? 63 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 53 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Cu 63 pentru, 53 împotrivă şi 2 abţineri, nr.crt.4 din raport, art.1 a fost adoptat.

Nr.crt.5 art.2. Comisia ne propune punctul de vedere în formularea iniţiatorului.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Nr.crt.6 art.3. Comisia ne propune formularea iniţiatorului.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Nr.crt.7 art.4. Comisia ne propune formularea iniţiatorului.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Nr.crt.8 art.5. Comisia ne propune formularea iniţiatorului.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Nr.crt.9 art.6. Comisia ne propune formularea iniţiatorului.

Dacă sunt observaţii sau intervenţii? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Nr.crt.10 art.7. Comisia ne propune modificarea paragrafului nr.5, lit.b), şi paragraful nr.15 lit.a) şi b).

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră formularea comisiei.

Cine este pentru? 64 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 54 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Adoptat cu 64 voturi pentru, 54 voturi împotrivă şi o abţinere.

Domnul Timar, aveţi microfonul!

Domnul Liviu Timar:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Aş vrea să explic votul.

Domnilor colegi,

Grupul parlamentar al P.S.D. nu a fost de acord, având în vedere că în această toamnă cheltuielile care se ridică pentru a înfiinţa un hectar de orz şi de grâu este de aproximativ 16 - 17 milioane de lei.

Având în vedere că cei 1.750.000, asta înseamnă 10% din cheltuiala care se execută pentru a face, a înfiinţa un hectar de orz şi de grâu în această toamnă.

Dar pentru acest lucru trebuie să avem în vedere că în acest an preţurile la grâu şi la orz au scăzut faţă de anul trecut cu 1.000/ha. Vă daţi dumneavoastră seama că oamenii nu au banii necesari pentru a înfiinţa aceste culturi la această dată.

De asemenea, pentru a complica acest mecanism de eliberare a acestor bonuri valorice, această sumă nesemnificativă a fost împărţită în două: 135 de lei şi 40 de lei. Deci, vă daţi dumneavoastră seama, când 300 kg de îngrăşăminte chimice la această dată costă 3 milioane de lei, ceea ce este minimum necesar pentru un hectar, putem să împărţim şi 1.700 şi să-l purtăm pe om de două ori?! Sau, pentru a-şi cumpăra sămânţa necesară pe hectar, care costă 2.000.200 sau 2.000.500 lei, deci nici într-un caz nu ajungea nici pentru un element din procesul tehnologic pentru a asigura aceşti bani necesari.

De asemenea, ce s-a făcut? S-a introdus un element care - din păcate - tehnic este, s-a introdus sămânţă certificată. Sunt localităţi unde nici un producător nu are sămânţă certificată. Deci, ei sunt nevoiţi să meargă să cumpere.

Cred că dacă într-adevăr se dorea în acest an să fie ajutaţi producătorii agricoli, trebuia să se introducă, nu termenul de sămânţă certificată; termenul de sămânţă certificată este introdus ca să nu se acorde aceşti bani producătorilor agricoli. N-o să beneficieze nici 40% din producătorii agricoli, în acest an, de această formă de sprijin.

În acest an dacă se dorea într-adevăr să se înfiinţeze culturile de grâu - şi o să vedeţi dumneavoastră că n-o să se înfiinţeze în acest an culturile de grâu - trebuia să se introducă într-adevăr buletin de analiză, într-adevăr, şi pentru la anul să-i pregătim pe oameni, într-adevăr, să fie sămânţă certificată.

De asemenea, a mai fost un amendament, din păcate colegul meu, Munteanu, a scăpat să-l prezinte. Noi am cerut în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, fiindcă în teritoriu se întâmplă următorul lucru: ştiţi că s-a dat şi la şcoli 2 ha., 3 ha., la biserici - 3 - 5 ha., sau câte s-au dat, s-au dat şi la primării. Am cerut, domnule, dacă tot se dau, hai să dăm şi la şcoli, şi la biserici acest sprijin. Nu s-a dorit acest lucru.

Vă mulţumim foarte mult.

Domnul Tudor Miron Mitrea:

Nr.crt.11 art.8 în formularea comisiei. (Preşedintele de şedinţă se consultă cu colegii).

Dacă sunt intervenţii, observaţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră formularea comisiei.

Voturi pentru? 65 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 54 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Cu 65 de voturi pentru, 54 voturi împotrivă şi 2 abţineri, art.8 a fost votat.

Nr.crt.12 art.9. Comisia ne propune formularea iniţiatorului.

Dacă sunt intervenţii?

Vă rog, domnule coleg, aveţi cuvântul.

Domnul Valeriu Alexandru Ungureanu:

Domnule preşedinte,

Sigur că nu am făcut amendamentul, dar consider că o formulare cuplată a alin.1 cu 2, măcar pentru tehnică legislativă, aş considera că "constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art.8 se fac de către împuterniciţi ai Ministerului Administraţiei şi Internelor şi ai Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale". Nu ştiu de ce două alineate cu aceeaşi atribuţie?!

Domnul Tudor Miron Mitrea:

Care este punctul de vedere al iniţiatorului?

De acord.

Este o observaţie de tehnică legislativă.

Iniţiatorul şi comisia au fost de acord.

Deci, art.9 alin.1 şi 2 se unesc; alin.3 devine 2.

În acest mod, supun votului dumneavoastră art.9.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Avem un vot împotrivă.

Abţineri? Nu avem.

Cu un vot împotrivă a fost adoptat art.9.

Nr.crt.13 art.10. Comisia ne propune formularea iniţiatorului.

Dacă sunt observaţii sau intervenţii? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Art.11, nr.crt.14 în raport. Comisia ne propune formularea iniţiatorului.

Dacă sunt observaţii intervenţii? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Nr.crt.15. Comisia ne propune un art.II.

Dacă sunt observaţii sau intervenţii? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Comisia, unde sunt anexele nr.1 şi 8? Nu sunt în raport, şi nu pot să nu supun anexele la vot. Aici avem anexele nr.1 şi 8, care fac parte integrantă în prezenta ordonanţă de urgenţă.

O să folosesc materialul colegului secretar.

Există anexele de la 1A până la 8. Le am în faţă.

Deci sunt martor că există. La mine nu existau.

Dacă există obiecţii sau intervenţii?

Comisia ne propune adoptarea anexelor, bănuiesc, pentru că în raport nu scrie nimic comisia, bănuiesc că a intenţionat să ni le supună spre aprobare, conform formulării iniţiatorilor.

Corect, comisia?

Comisia este de acord.

Dacă există observaţii? Nu există.

Au fost adoptate în unanimitate.

Pe viitor, vă rog aveţi grijă, comisia, să introduceţi în raport şi anexele.

Proiectul de lege a fost adoptat exact în 25 de minute. Deci am făcut o aproximare corectă.

Proiectul de lege a fost adoptat pe articole.

Urmează a se da votul final, marţi, chiar dacă are caracter ordinar. Nu avem cvorum de vot în sală.

Nr.crt.35 din ordinea de zi: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.63/2005 pentru reglementarea unor măsuri de reducere a unor cheltuieli de personal în anul 2005.

Timpii pe care ni-i propuneţi, domnule preşedinte.

Domnul Stelian Duţu:

Domnule preşedinte,

Vă propunem 5 minute pentru dezbateri generale şi 1 minut pe articole.

Domnul Tudor Miron Mitrea:

5 cu 1. Îmi însuşesc propunerea dumneavoastră şi o fac plenului.

5 cu 1, cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Adoptat.

Iniţiatorul.

Doamna Elena Doina Dascălu:

Sunt secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice.

Permiteţi-mi să prezint motivaţia elaborării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.63/2005.

În fapt, este vorba despre o serie de măsuri, trei la număr, destinate să reducă cheltuielile de personal din bugetul general consolidat, astfel încât per total buget consolidat să putem să ne încadrăm într-un procent de 5% din produsul intern brut, convenit cu Fondul Monetar Internaţional.

La una din măsuri s-a revenit ulterior, cea prevăzută la pct.3, în sensul că prin Ordonanţa Guvernului nr.33/2005 s-a revenit la măsura anulării etapei a II-a de creştere a salariilor prevăzute pentru luna octombrie, astfel încât ordonanţa mai prevede două măsuri: prima - renunţarea la, adică anularea acordării în anul 2005 - în intervalul 1 iulie - 31 decembrie - a premiilor lunare pentru personalul bugetar; şi a doua - blocarea posturilor vacante existente la 1 iulie în sistemul bugetar, măsuri destinate în ultimă instanţă să aducă o economie pe capitolul de cheltuieli de personal de 0,1% din produsul intern brut.

Sigur că în ordonanţă s-au prevăzut şi unele excepţii de la această măsură, în special pentru posturile necesare pentru recalcularea pensiilor şi cele ocazionate sau determinate şi implicate în departamentele şi compartimentele care aveau obligaţia să implementeze angajamentele asumate de România în procesul de integrare europeană.

Desigur că există şi alte excepţii destinate să determine buna funcţionare a celorlalte instituţii, dar toate cele trei măsuri luate iniţial au avut ca scop o presiune, adică reducerea presiunii de pe capitolul de cheltuieli a bugetului, deci cheltuielile cu personalul.

Mulţumesc.

Domnul Tudor Miron Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea grupurilor parlamentare dacă există luări de cuvânt?

Domnul deputat Furo, aveţi microfonul.

Domnul Iuliu Ioan Furo:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Această ordonanţă a fost discutată în plen în ziua de 3 octombrie şi a fost retrimisă spre dezbatere comisiilor de muncă şi comisiilor de finanţe; şi la a doua discuţie, la a doua dezbatere în şedinţa reunită a comisiilor, a întrunit 21 de voturi pentru şi 15 voturi împotrivă.

Fără să reiau cele declarate în data de 3 octombrie, grupul nostru parlamentar îşi menţine punctul de vedere exprimat atunci. Nu putem fi de acord cu această ordonanţă de urgenţă care limitează posibilitatea de acordare de premii şi blochează o sumedenie de posturi. Reprezintă o dublă sancţiune pentru cei care muncesc mai mult.

Ca atare, noi, Grupul parlamentar al Partidului România Mare, nu vom vota această ordonanţă de urgenţă.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Dan Nica procedură.

Domnul Dan Nica:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Doamna secretar de stat a spus că această ordonanţă de urgenţă a fost modificată printr-o altă ordonanţă de urgenţă.

Aş vrea, înainte de a trece mai departe, pentru că s-au iscat discuţii între noi, să ne spună dacă textul acestei ordonanţe a fost pus de acord cu modificarea care a intervenit prin acea ordonanţă de urgenţă. Pentru că ar fi absurd ca noi să votăm o ordonanţă de urgenţă, care între timp a fost modificată de o altă ordonanţă de urgenţă.

Deci, rugămintea este să se facă această precizare, pentru ca să fie o claritate a acestui caz.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog, doamna secretar de stat, spuneţi-ne unde a fost modificată această ordonanţă, în sensul, în ce articol a fost modificat?

Doamna Elena Doina Dascălu:

Prin Ordonanţa Guvernului nr. 33/2005 a fost eliminat art. 3 al acestei ordonanţe, în sensul că art. 3 prevedea anularea etapei a doua de creştere a salariilor din luna octombrie, anulându-se prin Ordonanţa nr. 33, înseamnă că, practic, pentru personalul bugetar se acordă această creştere pentru anul 2005.

Aceasta este problema. Este vorba de revenirea, de fapt, la o măsură restrictivă prevăzută la pct. 3 din ordonanţă, revenirea făcută de Guvern, prin această ordonanţă simplă din luna august.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Explicaţi-mi şi mie, că n-am înţeles. La ora actuală, în ordonanţa de urgenţă pe care o avem în faţă, măsura respectivă există sau nu mai există? Deci există. Există sau nu există? Am înţeles.

Stimate coleg, în raportul propus de comisie, comisia a preluat conţinutul Ordonanţei de Guvern. Deci, există în raport forma finală a ordonanţei, modificată cu Ordonanţa de Guvern care a venit ulterior. Am înţeles corect, stimate coleg, m-a informat colegul, este vorba de tehnică legislativă. Doamna secretar de stat, mai puţin obişnuită, atât vă rog, să o scuzaţi.

Deci, dacă mai există intervenţii? Pe procedură? Din partea grupului, aveţi cuvântul, doamna deputat.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Această ordonanţă a trecut şi la Comisia pentru învăţământ, în forma în care ea a rezultat de acolo. După opinia noastră, păstrează încă foarte multe restricţii referitoare la personalul bugetar. Vreau să fac precizarea că din această categorie un segment, cel mai important, îl reprezintă personalul didactic, şi aşa cu salarii sub limita admisibilă şi, de aceea, noi nu vom vota această ordonanţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Alte intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu mai sunt.

Comisia, vă rog, aveţi microfonul, domnule deputat Duţu.

Domnul Stelian Duţu:

Şi o intervenţie din partea grupului. Partidul Democrat va vota această ordonanţă de urgenţă. Vreau să vă spun, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, 12 ani am fost la conducerea Consiliului judeţean Constanţa şi ori de câte ori, spre sfârşitul anului, apărea un astfel de act normativ prin care se limitau drepturi salariale sau se blocau, mă întrebam oare ce se întâmplă şi de ce nu sunt cu faţa către bugetari sau cei care lucrează într-un astfel de sistem. Dar vă rog să mă credeţi că, în timp, am înţeles raţiunea unor astfel de măsuri şi, în acelaşi timp, dacă ar fi fost după mine, aş fi adoptat măsura să reduc personalul. Problema de bază este cât de eficienţi sunt şi în ce număr putem să lucrăm pe principii şi pe criterii de performanţă?

Cu adresa nr. 370 din 13 septembrie 2005, Biroul permanent, conform art. 89 şi 108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, a sesizat în procedură de urgenţă pentru examinare şi avizare în fond Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2005 pentru reglementarea unor măsuri de reducere a cheltuielilor de personal în anul 2005.

Raportul comun întocmit de cele două comisii a fost transmis la Biroul permanent din 29.09.2005.

În şedinţa plenului Camerei Deputaţilor din data 3 octombrie s-a hotărât, în urma dezbaterilor ce au avut loc, retrimiterea la comisiile sesizate în fond, spre o nouă dezbatere.

În data de 4 octombrie 2005, comisiile reunite au reluat dezbaterile asupra acestui proiect de lege şi au hotărât, cu 21 de voturi pentru şi 15 voturi împotrivă, menţinerea punctului de vedere transmis anterior, în raportul comun din 29.09.2005.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mă iertaţi, avem probleme de procedură aici.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de lege.

Titlul legii. Comisia ne propune adoptarea titlului propus de iniţiator.

Dacă există observaţii sau intervenţii? Nu există. Adoptat în unanimitate.

Articolul unic. Senatul propune modificarea articolului, aşa cum vedeţi în proiectul de lege aprobat de Senat.

Dacă există intervenţii? Nu există.

Voturi pentru formula Senatului? 63.

Voturi împotrivă? 47.

Abţineri? Nu avem.

Cu 63 de voturi pentru şi 47 împotrivă articolul unic modificat de către Senat a fost adoptat.

Ordonanţa de urgenţă. Titlul ordonanţei. Comisia ne propune soluţia iniţiatorului.

Observaţii? Nu există. Adoptat în unanimitate.

Articolele 1 şi 2. Comisia ne propune să adoptăm soluţia iniţiatorului.

Observaţii? Intervenţii? Nu sunt. Adoptat în unanimitate.

Domnule preşedinte, articolul 3 este articolul cu pricina, nu? Este cel abrogat.

Articolul 3 este abrogat.

Nu. Supun votului dumneavoastră abrogarea art. 3.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Articolul 4. Comisia ne propune formularea iniţiatorului.

Dacă sunt observaţii? Sunt. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Valeriu Alexandru Ungureanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi rog ca iniţiatorul să fie, împreună cu comisia, de acord, art. 4: "Nerespectarea prevederilor prezentei ordonanţe constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 2.000 lei ROL, la 5.000 lei ROL". Sunt trecute în vechea...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Este o observaţie obligatorie. Deci, nu o supun votului dumneavoastră. Este clar că trebuie să lucrăm în RON, nu în ROL. Deci, rog să faceţi această modificare. Cu modificarea propusă de coleg, supun votului art. 4.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 6 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Cu 6 voturi împotrivă şi 2 abţineri art. 4 a fost adoptat.

Proiectul de lege a fost adoptat pe articole. Urmează să se dea votul final, chiar dacă are caracter ordinar, nu avem numărul de colegi în sală pentru vot final. Marţi!

Număr curent 36 - Proiectul de Lege pentru modificarea alin. 5 al art. 2 din Legea nr. 376/2004 privind bursele private.

Iniţiatorul?

Domnul Cosmin Gabriel Popp:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În sfârşit, mă aşteptam la vreo întrerupere a şedinţei sau la altceva. De vreo trei săptămâni stă pe ordinea de zi acest proiect...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Dacă doriţi, eu pot să fac acest lucru, dacă insistaţi.

Domnul Cosmin Gabriel Popp:

După ce votăm proiectul acesta de lege, nu aveţi decât, este dreptul dumneavoastră.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Nu, nu, era o glumă.

Domnul Cosmin Gabriel Popp:

Nu am să vă reţin mult. O să vă explic foarte pe scurt despre ce e vorba. În primul rând, alin. 5 al art. 2 din Legea burselor private, Legea nr. 376/2004, prevede o obligativitate peste care nu putem trece, pentru că ea vine în contradicţie cu strategia de dezvoltare a învăţământului, precum şi cu prevederile tratatelor Uniunii Europene, la care, din punct de vedere al învăţământului, România este parte.

Astfel, prevederile acestui alineat îngrădesc posibilitatea persoanelor fizice şi juridice, de drept privat, care acordă burse private de a evalua, selecţiona şi recruta beneficiarii de burse private încă din perioada studiilor.

În acelaşi timp, beneficiarilor de burse private nu li se acordă posibilitatea de a se acomoda cu specificul şi cerinţele angajatorului şi, astfel, de a-şi extinde aria de competenţe, în ramura de specialitate pentru care au optat.

Pentru a remedia această problemă, vă rog să fiţi de acord cu abrogarea alin. 5 al art. 2 din Legea nr. 376 şi astfel să putem asigura libertatea relaţiilor de colaborare ce pot apărea între ofertanţi şi beneficiarul de burse.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc. Comisia pentru învăţământ? Doamna preşedinte Vasilescu, aveţi cuvântul.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

La analiza proiectului de lege comisia a avut în vedere avizele primite de la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Consiliului Legislativ, precum şi punctul de vedere al Guvernului României.

Prevederile actuale ale acestui alineat îngrădesc posibilitatea celor care acordă bursele private de a evalua, selecţiona şi recruta beneficiarul, încă din perioada studiilor.

Noua propunere contribuie la realizarea unei alternanţe şcoală-muncă, alternanţă ce poate asigura competitivitatea absolventului pe piaţa forţei de muncă pe termen scurt, respectiv reducerea ratei şomajului în rândul tinerilor absolvenţi, pe termen mediu şi lung.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Au fost prezenţi 19 deputaţi, 16 voturi pentru şi 3 împotrivă.

Comisia a propus adoptarea proiectului de lege, cu unele amendamente.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Dezbateri generale? Vă rog, stimate coleg.

Domnul Cosmin Gabriel Popp:

Cu titlu de procedură, domnule preşedinte. În condiţiile în care vom merge pe varianta în care la comisie s-a hotărât, propun modificarea titlului legii, din "Lege pentru modificarea alin. 5 al art. 2", în "Lege pentru abrogarea alin. 5 al art. 2", în concordanţă cu cerinţele Consiliului Legislativ.

Mulţumesc.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu (din sală):

De acord.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Alte luări de cuvânt, vă rog.

Nu avem. trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii? Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Vă rog. Procedură? (Vorbeşte încet la prezidiu cu domnul deputat Cosmin Gabriel Popp).

Domnule deputat, vă rog, luaţi loc. Vă mulţumesc.

Domnul Cosmin Gabriel Popp:

Domnule preşedinte,

În textul pe care-l avem în ordinea de zi e "Lege pentru modificarea..."

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă rog frumos, luaţi loc. Doamna preşedinte, aveţi dreptate. Domnul deputat nu are raportul în faţă. Am o rugăminte la dumneavoastră, mai ales iniţiatorii, când lucraţi, lucraţi cu raportul în faţă. La titlul legii avem o propunere, şi consultaţi-vă cu comisia, de modificare. Aceasta spuneam: supun votului dumneavoastră titlul legii, conform raportului. Numărul curent 1 din raport este "Lege pentru abrogare", exact ce spuneaţi dumneavoastră. A fost reţinută propunerea.

Voturi pentru formularea comisiei?

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Mulţumesc.

Abţineri? Vă mulţumesc.

Toată lumea era de acord, deci toată lumea e mulţumită.

La numărul curent 2, comisia propune modificarea articolului unic, conform formulării pe care o găsim în raport.

Dacă există intervenţii? Nu există.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Proiectul de lege, stimate prieten, a fost adoptat pe articole. Urmează votul final să fie dat în şedinţa special organizată marţi.

Urmează proiectul de la nr. curent 37. Colegul deputat îmi cere o intervenţie de procedură.

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România presupune, ştiţi şi dumneavoastră, acea mult stimată şi respectată rovinietă.

Faţă de această situaţie, cu implicaţiile pe care le are, eu solicit aplicarea art. 131 alin. 2, un reprezentant al Guvernului, respectiv din ministerul respectiv, măcar un secretar de stat, să fie prezent. Vă rog să constataţi dacă este prezent sau nu şi să faceţi aplicare: la solicitare, lipsind secretarul de stat sau reprezentantul.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Comisia doreşte procedură. În nume personal? Procedură în nume personal, doamna Aurelia Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Tind să fiu de acord cu domnul deputat Gheorghiof, dar în acelaşi timp eu v-aş propune să continuăm dezbaterea. Dacă este un proiect de lege atât de important, cum îl prezintă domnul deputat Gheorghiof, atunci cred că tot Ministerul Transporturilor ar fi fost în acea bancă, pentru a-l susţine. Dacă nu sunt veniţi, înseamnă că nu este atât de important. Poate este important pentru alţi cetăţeni ai României şi eu v-aş propune să îl dezbatem în continuare. Ţinând cont că, totuşi, ne apropiem de ora 18,00 şi sunt mulţi colegi bărbaţi, hotărâţi dumneavoastră, domnule preşedinte.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, aveţi cuvântul pe procedură.

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Având în vedere faptul că ne-am consultat cu doamna Aura Vasile, din partea comisiei, şi n-am căzut de acord, deci avem puncte de vedere diferite, eu, tot în nume personal, dar ca vicepreşedinte al comisiei şi ca deputatul care are un amendament agreat de comisie, dar care din punctul meu de vedere mai solicită o mică completare, aş solicita chiar retrimiterea la comisie, pentru săptămâna viitoare să avem această şansă, având în vedere şi faptul, prezentat de domnul Gheorghiof, nefiind prezent un secretar de stat. Este o ordonanţă mult prea importantă să trecem acum aşa de repede peste ea.

Deci, solicit retrimiterea la comisie, pentru o mică completare. Vă mulţumesc. Şi vă rog să supuneţi la vot această propunere.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimate domnule deputat, aveţi altă intervenţie? Mi s-a cerut, de către domnul deputat Gheorghiof, s-a invocat art. 131 alin. 2: "Membrii Guvernului sau reprezentanţii acestora au acces la lucrările Camerei. Dacă li se solicită participarea, prezenţa lor devine obligatorie". S-a solicitat prezenţa la sală a secretarului de stat, cel puţin, dacă nu ministrul, de la Ministerul Transporturilor. Deci, prezenţa lor este obligatorie.

Procedură, domnule deputat Arpád.

Domnul Márton Arpád Francisc:

Într-adevăr, dacă intrăm pe discutarea pe fondul problemei, atunci este nevoie şi putem amâna. Dar eu propun să supuneţi votului retrimiterea la comisie, pentru că altfel vom sta până săptămâna viitoare cu aceeaşi ordonanţă, în forma în care există şi după aceea o vom retrimite la comisie.

Ca atare, cred că ar fi benefic să votăm prima dată să o retrimitem la comisie şi când se va vota, cu modificările propuse - şi sper - adoptate în comisie, atunci să fie reprezentanul Guvernului aici.

Deci, propun ca prima dată să supuneţi votului retrimiterea la comisie.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Doamna deputat Aurelia Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu există nici un motiv pentru a fi retrimisă la comisie. Dacă domnul deputat Antal, pe amendamentul pe care-l are, doreşte să-i facă îmbunătăţire sau completări, conform Regulamentului, poate să o facă în plenul Camerei, şi există două alternative: ori amânăm dezbaterile, ori îl discutăm acum, fără reprezentanţii Ministerului Transporturilor.

Dar, de trimis la comisie nu se încadrează în nici un fel şi în nici un articol al Regulamentului.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimaţi colegi,

Am o întrebare la dumneavoastră. Vreţi să vă mai spuneţi punctul de vedere şi eu după aceea să vă spun ce am hotărât sau să vă spun de acum ce am hotărât, pentru că oricum nu-mi schimb punctul de vedere? Mai bine vă spun eu, da? Nu supun la vot. Prima propunere a fost aceea de convocare şi prezenţă în sală a unui membru al Ministerului Transporturilor. Constat că nu este, suspend lucrările până mâine dimineaţă. Mâine dimineaţă şedinţe în comisii. O zi bună!

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,46.