Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of October 24, 2005
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.162/2005
Video - Flash & IOS
| You are here:: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of October 24, 2005 |
Sittings of the Chamber of Deputies of October 24, 2005
|
Lucrările s-au deschis la ora 16,05. |
|
||||
|
|
Rog colegii deputaţi să aducă liderii de grupuri în sală! |
|||||
|
(Pauză între orele 16,05-16,25.) |
||||||
|
Şedinţa a început la ora 16,25. Lucrările au fost conduse de domnii Miron Tudor Mitrea şi Dan Radu Ruşanu, vicepreşedinţi ai Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Gheorghe Albu şi Gelil Eserghep, secretari. |
||||||
|
|
Doamnelor şi domnilor deputaţi, Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că din totalul celor 331 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 278, sunt absenţi 53, din care participă la alte acţiuni parlamentare un număr de 8. Informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi care urmează să fie înaintate Comisiilor permanente pentru examinare şi întocmirea avizelor sau rapoartelor în termenele stabilite La Biroul permanent al Camerei Deputaţilor au fost înregistrate următoarele iniţiative legislative: 1. Propunerea legislativă privind instituţia administratorului local, iniţiată de domnii deputaţi Valer Dorneanu, Mircea Duşa, Ioan Călin, membri ai Grupului parlamentar al P.S.D. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru muncă şi protecţie socială,Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 3 noiembrie 2005. Cameră decizională: Senatul. 2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.130/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr.203/1999 privind permisele de muncă, adoptat de Senat în şedinţa din data de 17 octombrie 2005. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond,Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale,Comisia pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi;Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 27 octombrie 2005. Cameră decizională: Camera Deputaţilor. În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. 3. Proiectul de Lege privind băncile de credit ipotecar, adoptat de Senat în şedinţa din data de 17 octombrie 2005. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond,Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 8 noiembrie 2005. Cameră decizională: Camera Deputaţilor. 4. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.190/1999 privind creditul ipotecar pentru investiţii imobiliare, adoptat de Senat în şedinţa din data de 17 octombrie 2005. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond,Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 8 noiembrie 2005. Cameră decizională: Camera Deputaţilor. 5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.28/2005 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, adoptat de Senat în şedinţa din data de 18 octombrie 2005. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci,Comisia pentru politică externă,Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Termen de depunere a raportului: 8 noiembrie 2005. Cameră decizională: Camera Deputaţilor. 6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.29/2005 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.128/2000 privind stabilirea unor tarife pentru serviciile prestate în regim de urgenţă pentru persoanele fizice şi juridice de către Ministerul Administraţiei şi Internelor, adoptat de Senat în şedinţa din data de 19 octombrie 2005. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; pentru avize, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci,Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 8 noiembrie 2005. Cameră decizională: Camera Deputaţilor. 7. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art.9 şi art.11 din Legea 112 din 25 noiembrie 1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, iniţiată de domnul deputat Petru Călian, membru al Grupului parlamentar al P.R.M., respinsă de Senat în şedinţa din data de 20 octombrie 2005. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. Termen de depunere a raportului: 10 noiembrie 2005. Cameră decizională: Camera Deputaţilor. 8. Propunerea legislativă privind modificarea OUG nr. 23/2005 privind modificarea şi completarea Legii nr. 371/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Poliţiei Comunitare, iniţiată de domnul deputat William Gabriel Brânză, fără apartenenţă la grup parlamentar, respinsă de Senat în şedinţa din data de 19 octombrie 2005. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic;pentru avize, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 10 noiembrie 2005 " Cameră decizională: Camera Deputaţilor. 9. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Decretului-lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, iniţiată de domnii senatori Şerban Nicolae, George Cristian Maior, Cristian Diaconescu şi domnii deputaţi Ioan Munteanu, Florin Iordache,Valeriu Ştefan Zgonea, membri ai Grupurilor parlamentare ale P.S.D., respinsă de Senat în şedinţa din data de 19 octombrie 2005. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; entru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 10 noiembrie 2005. Cameră decizională: Camera Deputaţilor. 10. Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2006, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate, următoarele comisii: în fond:
pentru avize:
Termenul de depunere a raportului: 4 noiembrie 2005. 11. Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2006, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate, următoarele comisii: în fond: - Camera Deputaţilor - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Senatul - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize: Camera Deputaţilor - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; Senatul - Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială. Termenul de depunere a raportului: 4 noiembrie 2005. 12. Proiectul de Lege priivind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.132/2005 pentru completarea art.29 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.66/2005 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2005, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, urmând a elabora un raport comun, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Senatului; pentru avize comune: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului a Senatului. Termenul de depunere a raportului: 7 noiembrie 2005. 13. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.142/2005 privind modificarea bugetului Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, pe anul 2005, aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul 2005 nr.511/2004, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, urmând a elabora un raport comun: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Senatului; pentru avize comune: Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a Camerei Deputaţilor, Comisia pentru agricultură, industrie alimentară şi silvicultură a Senatului. Termenul de depunere a raportului: 7 noiembrie 2005. |
|||||
|
|
|
În conformitate cu prevederile art. 15 alin. 2 şi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:
|
|
|||
|
|
|
Grupul parlamentar a Partidului Social Democrat propune trecerea domnului deputat Mihai Apostolache de la Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport la Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, în calitatea de membru. Dacă sunt comentarii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu avem. Abţineri? Nu avem. Adoptat în unanimitate. |
|
|||
|
|
|
A fost distribuită colegilor parlamentari Scrisoarea domnului Traian Băsescu, Preşedintele României, pentru informarea Parlamentului privind participarea României în anul 2006 cu forţe la acţiuni în afara teritoriului naţional, în teatre de operaţii din Balcani, Afganistan şi Irak, la misiuni sub mandatul Naţiunilor Unite, Uniunii Europene şi al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa. |
|
|||
|
|
|
Stimaţi colegi, Avem ultimul raport..., ultimul, că trebuie să spun corect, suplimentar la Raportul de admintere sau respingere a amendamentelor apărute ulterior prin modificarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, ca urmare a deciziei plenului din 4.10.2005. Raportul suplimentar a fost distribuit tuturor colegilor. Amendamente admise la raportul suplimentar. Nr. crt. 1. Comisia propune adoptarea unui amendament al domnului Ioan Bivolaru. Dacă există observaţii? Nu există. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Adoptat în unanimitate. Nr. crt. 2. Art. 7 devine art. 8 alin.12. Dacă există observaţii? Nu există. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu avem. Abţineri? Nu avem. Adoptat în unanimitate. Comisia ne propune, la nr. crt. 3 din raportul suplimentar, un text nou. Dacă există observaţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Adoptat în unanimitate. Nr. crt. 4. Comisia ne propune adoptarea unui amendament al domnului deputat Ioan Bivolaru. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu avem. Abţineri? Nu avem. Adoptat în unanimitate. Nr. crt. 5. Comisia ne propune adoptarea unui amendament al unor deputaţi PSD. Dacă există observaţii? Nu există. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu avem. Abţineri? Nu avem. Adoptat în unanimitate. Stimaţi colegi, Cu acest raport suplimentar, pot să vă informez că Proiectul de Hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaţilor a fost adoptat pe articole. Urmează votul final. Înainte, procedură, Grupul parlamentar al UDMR. Domnule deputat Márton Árpád, aveţi cuvântul. |
|
|||
|
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Înaintea votului final, Grupul parlamentar al UDMR vă solicită un timp de consultare. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă rog, precizaţi cât. |
|||||
|
|
O jumătate de oră. |
|||||
|
|
Treizeci de minute pauză de consultări a cerut Grupul parlamentar al UDMR. Este 17,00 fără 20, la 17,10 ne revedim în sală în aceeaşi formulă, pentru votul final. |
|||||
|
(Pauză între orele 16,40-17,35.) |
||||||
|
|
Stimaţi colegi, Negocierile sunt, între grupuri, extrem de aprinse, dar să încercăm să intrăm într-o procedură regulamentară. Domnule preşedinte Varujan Pambuccian, aveţi cuvântul. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Iniţial, aş fi dorit să vă solicit o amânare a votului de astăzi pentru mâine la prânz, ca să existe timp suficient pentru negocieri, şi continuarea discuţiei pe bugetul Camerei. Am înţeles că lucrul acesta nu este foarte dorit, aşa că singura soluţie pe care o văd, pentru a stabiliza această nouă situaţie tensionată care a apărut în urma votului de la Senat, este să vă solicit o jumătate de oră de consultări. Vă mulţumesc. (Vociferări.) |
|||||
|
|
Stimaţi colegi, Treizeci de minute pauză. Începem la ora 18,05, cu o a doua parte a şedinţei noastre, întrebări şi interpelări. Vă mulţumesc. Pauză între orele 17,37-18,00. |
|||||
|
(În continuare, şedinţa este condusă de domnul Dan Radu Ruşanu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.) |
|
||||
|
|
Continuăm dezbaterile de astăzi cu partea consacrată răspunsurilor orale la interpelările formulate de domnii deputaţi. |
|||||
|
|
|
Prima interpelare îi aparţine domnului deputat Lakatos Petru, de la UDMR, şi îi este adresată Ministerului Administraţiei şi Internelor. Domnule secretar de stat, vă rog. |
|
|||
|
|
Domnul Alexandru Mircea (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor): Stimate domnule deputat, În legătură cu interpelarea dumneavoastră prin care solicitaţi precizări referitoare la condiţiile ce trebuie îndeplinite de către cetăţenii români la ieşirea din ţară pentru a putea călători în ţările vecine României care nu aparţin Spaţiului Schengen, vă comunicăm următoarele: Observaţiile şi propunerile dumneavoastră asupra Ordinului ministrulului administraţiei şi internelor nr. 820/2005 pentru stabilirea documentelor şi a cuantumului sumei minime în valută pe care cetăţenii români trebuie să le deţină la ieşirea din ţară când călătoresc în statele membre ale Uniunii Europene sau în alte state pentru care nu este necesară viza de intrare au fost formulate la data de 3 octombrie 2005. Ulterior momentului respectiv, mai exact la data de 7 octombrie a.c., a fost publicat în Monitorul Oficial al României nr. 900, Ordinul ministrulului administraţiei şi internelor nr. 900 (coincidenţa este că e acelaşi număr), în care se regăsesc într-o formă identică şi propunerile dumneavoastră cu privire la condiţiile ce trebuie îndeplinite de către cetăţenii români la ieşirea din ţară pentru a putea călători în ţările vecine. Punctul de vedere exprimat în scris de cei peste 100 de parlamentari cu privire la condiţiile necesare şi documentele ce trebuie prezentate de cetăţenii români la ieşerea din ţară poate fi prezentat comisiei sesizate în fond la Camera Deputaţilor, pentru a fi eventual preluat ca amendament la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/2005. Vă mulţumim foarte mult. |
|||||
|
|
Da, mulţumesc. Domnul deputat Mircia Giurgiu, independent, interprelare adresată Ministerului Administraţiei şi Internelor. O voce din sală: Are domnul Lakatos de făcut un comentariu! |
|||||
|
Dacă îmi permiteţi. |
||||||
|
|
Da? Vă rog. |
|||||
|
|
Domnule preşedinte, Domnule secretar de stat, Vă mulţumesc pentru răspuns, aş dori să fac totuşi câteva precizări. Am făcut propuneri concrete, care se regăsesc în ordinul ministrului de interne, care, până la urmă, a fost publicat în Monitorul Oficial. Şi mă bucur că, pentru prima dată, Ministerul de Interne, de-a lungul anilor, dovedeşte această solicitudine şi răspunde aşa de repede la doleanţele celor peste 100 de deputaţi care au semnat. Deci, mă bucur că aţi acceptat amendamentele noastre. Mulţumesc. |
|||||
|
|
|
Interpelarea a doua, a domnului deputat Mircia Giurgiu. |
|
|||
|
|
Domnul Alexandru Mircea: Stimate domnule deputat, În legătură cu interpelarea dumneavoastră prin care solicitaţi ministrului administraţiei şi internelor să întreprindă demersurile necesare în vederea anchetării cazului unor cetăţeni care au achiziţionat locuinţe de la o firmă clujeană şi care, potrivit celor semnalate de către dumneavoastră, deşi au achitat preţul, nu au primit încă de la firma respectivă contractele de vânzare-cumpărare necesare în vederea întabulării drepturilor de proprietate asupra imobilelor respective, vă comunicăm următoarele: La Inspectoratul judeţean de poliţie al judeţului Cluj nu a fost depusă nici o plângere referitoare la aspectele semnalate de către dumneavoastră în interpelare. În urma verificărilor efectuate de către lucrătorii Inspectoratului judeţean de poliţie al judeţului Cluj ca urmare a sesizării pe care aţi făcut-o dumneavoastră, au rezultat următoarele: În cursul anului 2000, o societate comercială cu sediul în municipiul Cluj-Napoca str. Fabricii a achiziţionat imobilul situat în municipiul Cluj-Napoca str. Orăştiei nr. 10. În anul 2005, societatea a scos la vânzare imobilul, încheind un număr de 13 antecontracte de vânzare-cumpărare cu diverse persoane fizice, de la care a încasat sume diverse, între 2.000 şi 100.000 de euro. La data încheierii antecontractelor, firma în cauză a fost de acord ca viitorii proprietari să locuiască în apartamentele respective. Întrucât o parte dintre locatari au efectuate mai multe lucrări de modificare a apartamentelor, datorită cărora spaţiile respective nu mai corespund cu proiectul iniţial, societatea a fost nevoită să reînnoiască autorizaţia de construire. În acest sens, în luna iunie 2005, societatea a depus o nouă documentaţie la Serviciul urbanism din cadrul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, cererea nefiind soluţionată nici până la această dată. În considerarea datelor rezultate din verificările efectuate, Instituţia Prefectului Judeţului Cluj ne-a comunicat faptul că neînchierea contractelor de vânzare-cumpărare în forma autentică se datorează neprimirii autorizaţiei de dare în folosinţă din partea Serviciului urbanism din cadrul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca. De asemenea, având în vedere faptul că activităţile desfăşurate şi actele încheiate de către societatea comercială (nu-i spun numele acum) nu implică aspecte de natură penală... Deci, repet, având în vedere faptul că activităţile desfăşurate şi actele încheiate de către societatea respectivă nu implică aspecte de natură penală, în considerarea dispoziţiilor art. 21 din Constituţia României, republicată, care consacră principiul accesului liber la justiţie, evidenţiem faptul că în ipoteza existenţei unor litigii cu privire la aspectele semnalate de dumneavoastră, competenţa de soluţionare a acestora aparţine instanţelor de judecată şi nu Ministerului Administraţiei şi Internelor. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Vă rog. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Mulţumesc, domnule secretar de stat. Noi sperăm în continuare că se va reuşi rezolvarea problemelor fără a se ajunge în instanţă, fiindcă procesele durează foarte mult şi oamenii au nevoie de contracte cât mai repede. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc. |
|||||
|
|
|
În continuare, doamna deputat Graţiela Iordache, din partea Partidului Conservator. La interpelare răspunde Ministerului Economiei şi Comerţului, domnul secretar de stat Băgiu. |
|
|||
|
|
Domnul Alexandru Mircea: Vroiam să fac o singură precizare, cu aprobarea dumneavoastră. Deci, orice speranţă, aici, nu-şi are locul decât în condiţiile legii. Or, cetăţenii respectivi au încheiat contracte, realmente, de natură civilă, contracte de vânzare-cumpărare, de fapt, nişte antecontracte şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, dacă ar interveni, ar comite un abuz. |
|||||
|
|
Domnule secretar de stat, vă rog. |
|||||
|
|
Domnul Octavian Băgiu: Octavian Băgiu, Ministerul Economiei şi Comerţului. Stimată doamnă deputat, Referitor la interpelarea dumneavoastră privind poziţia Guvernului faţă de cazul Roşia Montană, vă putem comunica: Roşia Montană este un proiect de exploatare minieră a minereurilor aurifere din zona cu acelaşi nume. În Legea minelor nr. 85/2003 la art. 13 se prevede că resursele minerale se pun în valoare prin activităţi miniere care se concesionează persoanelor juridice române sau străine ori se dau în administrarea instituţiilor publice de către autoritatea competentă, în cazul de faţă, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, organizată în subordinea Guvernului. Potrivit art. 20 din aceeaşi lege, se precizează că licenţele de exploatare se acordă prin negociere, în baza unei cereri însoţite de un studiu de impact, de planul de refacere a mediului şi proiectul tehnic. Art. 21 din lege prevede că licenţa pentru exploatare se încheie în formă scrisă şi intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial. Activitatea minieră de la Roşia Montană se desfăşoară în baza Licenţei de concesiune pentru exploatare nr. 47/1999 aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 458/1999. Licenţa nr. 47 a fost atribuită Regiei autonome a cuprului Deva, ulterior, Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest S.A. Deva, prin încredinţare directă, în baza art. 46 din Legea minelor nr. 61/1998. Prin Ordinul Preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale nr. 310/2000 s-a aprobat conform prevederilor legale transferul licitaţiei de concesiune pentru exploatare către S.C. Roşia Montană Gold Corporatin S.A., care a devenit astfel titularul licenţei. Licenţa prevede executarea de activităţi de dezvoltare, cercetare, exploatare, închidere şi postînchidere legate de extracţia şi procesarea minereului euro-argintifer. Activitatea minieră se desfăşoară conform legii în baza avizelor, a programelor anuale de exploatare emise de compartimentele Inspecţiei teritoriale pentru resurse minerale. În perioada 2000-2005, titularul licenţei RM GC a desfăşurat lucrări miniere în conformitate cu prevederile licenţelor şi avizelor anuale. S.C. Roşia Montană Gold Corporation a respectat prevederile licenţei de concesiune pentru exploatare şi nu există temei legal în etapa actuală pentru suspendarea sau anularea licenţei. În prezent, Compania Roşia Montană Gold Corporation este în stadiul de finalizare a studiului de impact asupra mediului, ce urmează a fi expertizat de către experţii autorizaţi din Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor. Etapele următoare sunt condiţionate de aprobarea acestui studiu de impact. În consecinţă, Guvernul României nu are o poziţie prestabilită faţă de continuarea acestui proiect, urmând a acţiona în funcţie de obţinerea de către titular a tuturor avizelor şi acordurilor prevăzute de legislaţie. Sperăm că informaţiile furnizate aduc lămuriri necesare, referitoare la problema ridicată de dumneavoastră. Vă asigurăm de disponibilitatea Ministerului Economiei şi Comerţului de a vă comunica în termen orice răspuns ce va fi solicitat de dumneavoastră. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Doamna Graţiela Iordache. Vă rog. |
|||||
|
|
Doamna Graţiela Denisa Iordache: Bună ziua. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi şi domnule ministru, Mulţumesc pentru promptitudinea cu care ne-aţi răspuns, o pomptitudine cu care noi, parlamentarii, devenim din ce în ce mai puţin obişnuiţi, se pare că sunteţi deja excedaţi de numărul întrebărilor noastre şi că nu mai puteţi să ne răspundeţi foarte repede. Dar am câteva comentarii de făcut, o clarificare pe care vreau să o am, vizavi de acest lucru. Aşa cum vă spuneam, acest răspuns eu trebuie să-l transmit către Consiliul Europei, care a solicitat poziţia noastră oficială acolo. Majoritatea informaţiilor pe care mi le-aţi dat erau informaţii de notorietate, deci, informaţii pe care dânşii oricum le au. Să concluzionez, domnule ministru, că, de fapt, Guvernul României, la ora actuală, spune că activitatea desfăşurată de Societatea Roşia Montană este o activitate legală, este o activitate care va continua numai în măsura în care studiul de impact asupra mediului va obţine aviz favorabil de la instituţiile abilitate. Acesta este răspunsul pe care trebuie să-l transmit Consiliului Europei, da? Mulţumesc frumos, domnule ministru. |
|||||
|
|
Mulţumesc. |
|||||
|
|
În continuare, domnul deputat Liviu Nistoran, din partea Partidului Democrat, referitor la telefonia mobilă. Îi răspunde domnul secretar de stat, Florin Bejan. Vă rog, domnule ministru. |
|||||
|
|
Domnul Florin Bejan (secretar de stat, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei): Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Am dat un răspuns destul de cuprinzător la întrebarea domnului deputat Liviu Nistoran privind introducerea sistemului Personal Handy for Sistem PHS, astfel încât voi încerca să fac un rezumat al materialului destul de lung. O voce din sală: Nu este în sală! |
|||||
|
|
Domnul Florin Bejan: Nu este în sală? Răspunsul este trimis de mine. |
|||||
|
|
Dacă i-aţi dat răspunsul în scris şi dânsul nu este în sală, vă mulţumim frumos. |
|||||
|
|
Domnul Florin Bejan: Şi eu vă mulţumesc. |
|||||
|
|
|
Domnul deputat Ioan Muntean, PSD. Evaluarea inspectorilor şi a directorilor de şcoli din judeţul Neamţ. Răspunde domnul secretar de stat Iosef Koto.? Vă rog, domnule ministru. |
|
|||
|
|
Domnul Joszef Koto (secretar de stat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării): Domnule preşedinte, Stimate domnule deputat, Încerc să dau un răspuns foarte concis şi foarte prompt. În perioada 13 şi 14 octombrie, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a dispus efectuarea unei activităţi de control, în vederea analizării procedurii de evaluare a inspectorilor şi a directorilor de unităţi şcolare din judeţul Neamţ. Imediat ce constatările activităţii de control vor fi definitivate, se vor lua măsurile care se impun. Cer îngăduinţa dumneavoastră pentru această perioadă până când durează evaluarea constatărilor. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Domnule deputat. |
|||||
|
|
Domnule preşedinte, Sigur, cred că şi dumneavoastră aţi sesizat că răspuns, de fapt, nu este la întrebarea mea. Cel puţin, dacă se încheia că "după ce vom avea constatările respective, vă vom informa asupra acestei verificări care se face la judeţul Neamţ". Or, adresa se încheie: "Imediat ce constatările activităţii de control vor fi definitivate se vor lua măsurile care se impun." Eu am întrebat ce se întâmplă şi vreau să ştiu. Deci eu aştept, în continuare, să mi se completeze răspunsul. De asemenea, v-aş ruga, domnule secretar de stat, să verificaţi că, în nota pe care am primit-o, există şi o modificare aici, cineva a modificat data de înaintare numai din dorinţa, probabil, d a mă face să cred că răspunsul a venit mai repede decât mă aştept eu. |
|||||
|
|
Mulţumesc. |
|||||
|
|
|
Da, vă rog, domnule ministru. Domnul deputat Vasile Filip Soporan, PSD. Vă rog. Agricultura românească. Răspunde domnul secretar de stat Vasile Lupu. |
|
|||
|
|
Domnul Vasile Lupu (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale): Vă mulţumesc, domnule preşedinte. La întrebarea dumneavoastră referitoare la starea agriculturii româneşti şi perspectiva acesteia în vederea integrării în Uniunea Europeană, gradul de acordare a sprijinului financiar şi modul de valorificare a producţiei agricole pentru refacerea ciclului agricol, vă comunicăm următoarele: În acest an, activitatea echipei de conducere a ministerului s-a derulat pe două coordonate majore, respectiv finalizarea retrocedării proprietăţilor funciare, terenuri agricole şi păduri şi absorbţia fondurilor dedicate agriculturii atât prin construcţia instituţională, cât şi prin îmbunătăţirea mecanismelor de absorbţie. Fondurile existente prin buget au fost orientate pentru susţinerea procurării de îngrăşăminte, seminţe, pesticide, motorină şi majorări de subvenţii, cu procente cuprinse între 50 şi 130 % la carnea de pasăre, oaie, vită, porc şi 10 % la prima pentru laptele de vacă. Premisele pentru funcţionarea reală a legii pensiilor au fost create prin înfiinţarea a 17 consilii pe produs. Obiectivele generale în perspectiva integrării în Uniunea Europeană vizează îmbunătăţirea cadrului instituţional pentru implementarea acquis-ului comunitar şi îndeplinirea măsurilor de integrare conform planului de măsuri prioritare pentru integrare europeană, respectiv cererea organismului de coordonare a activităţii celor două agenţii de plăţi, consolidarea reţelei de informaţii contabile agricole, asigurarea apărării sănătăţii publice, a sănătăţii animalelor şi a cerinţelor europene privind prevenirea transmiterii de boli la animale şi om şi, în continuare, mai sunt explicitate încă şapte măsuri. Dacă doriţi, eu vi le citesc. De asemenea, acordarea sprijinului financiar vizează o serie de aspecte atât în sectorul vegetal, cât şi în sectorul zootehnic, iar în vederea capitalizării producătorilor agricoli prin facilitarea accesului la credite de investiţie, în special a celor pentru cofinanţarea proiectelor, creşterii calitative şi cantitative a producţiei vegetale şi zootehnice şi alte măsuri similare. Pentru valorificarea eficientă a producţiei, principalele obiective avute în vedere sunt eficientizarea şi restructurarea preţurilor agricole, construcţia şi implementarea mecanismului de intervenţie pentru cereale, implementarea sistemului certificatului de depozit şi constituirea fondului de garantare a certificatelor de depozit, identificarea, dezvoltarea şi valorificarea produselor şi tehnologiilor ce pot oferi un avantaj competitiv în raport cu piaţa internă şi externă, precum şi creşterea calităţii produselor agro-alimentare şi promovarea exporturilor. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule ministru. Domnule deputat, vă rog. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule secretar de stat, Nu doream din partea ministerului un bilanţ asupra celor făcute pe o perioadă de un an de zile, ci un răspuns punctual la problematica pe care am pus-o în discuţie. Până la urmă, sunt foarte importante efectele măsurilor pe care dumneavoastră le-aţi luat şi constat că există o diferenţă importantă între percepţia ministerului şi situaţia reală din ţară. Sunt foarte multe terenuri care nu sunt lucrate, producţia agricolă nu este valorificată iar în ceea ce priveşte obiectivele integrării în structurile Uniunii Europene, la nivelul agriculturii, sunt foarte multe puncte care nu răspund, încă, acestor cerinţe. De asemenea, eu sunt îngrijorat de lipsa de capacitate financiară şi lipsa de capacitate tehnologică în ceea ce priveşte reluarea producţiei agricole pentru anul 2005-2006. Răspunsul pe care l-am primit nu-mi dă garanţia că lucrurile vor avea o evoluţie pozitivă, exerciţiul de imagine practicat de ministrul agriculturii, de domnul Flutur, cred că nu este suficient. Nici uitatul foarte mult înapoi la ceea ce s-a întâmplat, iarăşi, nu cred că este eficient şi, din acest motiv, eu cred că Ministerul Agriculturii este foarte important pentru ceea ce urmează să se întâmple în România în perspectiva integrării în structurile Uniunii Europene. Maniera generală de a da un răspuns la această întrebare pe problematică, îmi creează o reală îngrijorare nu numai din partea domnului ministru, ci şi din partea specialiştilor care ar trebui să cunoască mult mai exact evoluţia pe care trebuie să o aibă agricultura. Dumneavoastră, domnule secretar de stat, vreau să vă mulţumesc pentru prezenţa dumneavoastră aici şi pentru răspunsul pe care mi l-aţi dat. |
|||||
|
|
Mulţumesc. |
|||||
|
|
|
Domnul deputat Ştefan Baban, PRM: Dezastrul infrastructurii din România. Răspunde Ministerul Transporturilor, prin domnul secretar de stat, Septimiu Buzaşu. |
|
|||
|
|
Domnul Septimiu Buzaşu: Câteva consideraţii generale. Infrastructura feroviară din România se află în administrarea Companiei Naţionale de Căi Ferate CFR SA, infrastructura rutieră în administrarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale. Lucrările de reparaţii capitale pentru calea ferată şi drum se realizează pe baza unor proiecte tehnice complexe cu valori mari, durate de până unu - trei ani şi cu finanţare doar de la bugetul de stat. Având în vedere toate acestea, anual, au fost executate lucrări de reparaţii capitale la aproximativ 10 - 15 poduri şi podeţe pentru fiecare mod de transport, bineînţeles insuficient faţă de volumul de lucrări necesar. Inundaţiile din acest an au afectat o parte din aceste poduri şi podeţe vechi, cu durata de funcţionare şi exploatare depăşită, a căror reparaţie capitală nu a putut fi efectuată. Starea tehnică reală a podurilor feroviare şi rutiere din România poate fi îmbunătăţită treptat, în funcţie de resursele financiare asigurate, care să permită reparaţia anuală a mai multor poduri şi podeţe şi, în acest scop, pentru anul 2006 se prevede asigurarea finanţării prin contribuţii financiare externe în cadrul proiectului SUAP, finanţat de Banca Mondială În urma inundaţiilor din acest an au fost afectate 191 de poduri, din care patru sunt în stare gravă, fiind necesară închiderea circulaţiei, unul dintre ele, podul la care aţi făcut referire, de la Mărăcineni, pe drumul naţional 2. Cauzele principale care au provocat avarierea acestor poduri au fost debitele istorice, provocate de ploile torenţiale nemaiîntâlnite până acum în statistica noastră, la care s-a adăugat acţiunea de exploatare iraţională a produselor de balastiere din albia râurilor din apropierea amplasamentelor podurilor. După cum ştiţi, printr-un comunicat, ministrul transporturilor a declarat că podul de la Mărăcineni se va redeschide circulaţiei la 31 octombrie 2005. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule ministru. Domnule deputat, vă rog. |
|||||
|
|
Domnule preşedinte, Răspunsul este deosebit de subţire. Nici nu mă aşteptam că-mi va da un răspuns concret ministerul de resort, Ministerul Transporturilor. Nu ştiu dacă domnul ministru s-a urcat în maşină şi s-o ia dreapta spre Tecuci, pe acolo, spre Moldova, să vadă că este jale. Nu mai spun că-ţi ia o oră. Şi noroc că s-a plimbat preşedintele ţării pe la Mărăcineni ca să avem podul acela, fiindcă altfel faci 40 - 50 de km, şi numai azi-noapte am văzut vreo trei accidente pe acolo, şi mă aşteptam să văd un program, să spună: noi la anul vom face. Nu mi-a spus nimic despre kilometri de autostradă. Noi vrem să intrăm în Uniunea Europeană şi "băieţii ăia vrea să ştie" câţi kilometri de şosea vom reabilita, câţi kilometri de autostradă vom face ş.a.m.d. Aşa că mă declar total nemulţumit de răspunsul domnului ministru şi l-aş ruga să revină. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Domnul deputat Aurel Rus, PRM, dacă este în sală? Nu este în sală. Răspunsul în scris. |
|||||
|
|
|
Ultimul pe listă, domnul deputat Mircia Giurgiu, independent. Este în sală? nu este în sală. da? Mă scuzaţi, domnule deputat. Interpelare referitoare la lista unei infrastructuri utile la nivel european, adresată ministerului transporturilor. Răspunde domnul Septimiu Buzaş, secretar de stat. |
|
|||
|
|
Domnul Septimiu Buzaşu: Referitor la interpelarea formulată de domnul deputat Mircia Giurgiu. Prioritatea Guvernului României în ceea ce priveşte infrastructura rutieră este, în acest moment, realizarea coridorului 4 paneuropean Nădlag --Arad - Timişoara - Sibiu - Piteşti - Bucureşti - Constanţa şi ramura sudică, spre Craiova. Lucrările la autostrada Transilvania vor continua în limita posibilităţilor bugetare alocate şi pe baza unui contract încheiat conform prevederilor legilaţiei române. În ceea ce priveşte decizia de trimitere în şomaj a personalului angajat, precizăm că aceasta aparţine antreprenorului de lucrări. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Domnule deputat. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte, Mulţumesc, domnule secretar de stat. Problema este că, în primăvara acestui an, am depus o interpelare către domnul Călin Popescu Tăriceanu, prim-ministrul Guvernului României, şi, în răspunsul pe care l-am primit, se preciza că şi autostrada Transilvania este prioritară. Se pare că s-a schimbat. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnule ministru, dacă aveţi ceva de răspuns, vă rog, la microfon. |
|||||
|
|
Domnul Septimiu Buzaşu: Deci prioritatea Guvernului este autostrada de pe Coridorul 4. Contractul de pe Autostrada Transilvania se renegociază. Pentru anul viitor, autostrada Transilvania este bugetată. Este prevăzută în buget dacă nu mă înşel, cu 100 de miliarde. Totul este şi în funcţie de rezultatul renegocierii contractului care trebuie să intre în legalitate. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Nemaifiind alte interpelări, cu aceasta închidem şedinţa de astăzi. O seară plăcută în continuare. |
|||||
|
|
Şedinţa s-a încheiat la ora 18,30. |
|||||
![]() |



