Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse de domnul Lucian Augustin Bolcaş, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Victor Viorel Ponta şi Gheorghe Albu, secretari.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Bună dimineaţa.

Conform programului de lucru aprobat de către Biroul Permanent, astăzi, 3 noiembrie, ora 8,30, se declară deschise lucrările plenului Camerei Deputaţilor.

În aceste condiţii, solicit să fie invitaţi domnii secretari de şedinţă, membri ai Biroului Permanent care au votat acest program de lucru, cât de realist sau nu vedem şi noi, şi solicit liderilor grupurilor parlamentare care pot să mă urmărească, măcar pe monitoarele televizoarelor, să ceară membrilor grupurilor lor să ia loc în sală pentru continuarea dezbaterilor.

Reluăm şedinţa la ora 9,00,

Vă mulţumesc.

(Şedinţa s-a întrerupt la ora 9,30. După pauză, lucrările au fost reluate la ora 9,00)

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Stimaţi colegi,

Reluăm dezbaterile care au fost deschise la ora 8,30, conform programului votat de către membrii Biroului Permanent şi al Comitetului ordinii de zi.

Vă mulţumesc pentru prezenţa dumneavoastră.

În acelaşi timp vreau să vă spun că nu putem intra în dezbateri datorită absenţei domnului secretar Victor Ponta. Cu privire la această situaţie voi sesiza Biroul Permanent. Vă cer scuze în numele lui şi mi-e jenă că un coleg de-al meu, din Biroul Permanent, provoacă întârzierea dezbaterilor.

Vom fi nevoiţi să suspendăm până în momentul în care apare domnul secretar Ponta, neavând alţi secretari de şedinţă care să-l înlocuiască.

(După o scurtă întrerupere, la ora 9,05, domnul deputat Victor Viorel Ponta, secretarul Camerei Deputaţilor, ia loc la prezidiu).

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Stimaţi colegi, vă rog să vă reluaţi locurile.

Vreau să vă annunţ că şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 120 de deputaţi. Sunt absenţi 211 şi restul din care 19 participă la alte acţiuni parlamentare.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. 2 şi 3 din Legea nr. 47/1992, privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, s-au depus la Secretariatul General al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:

• Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 55/2005 privind modificarea şi completarea Orgonanţei Guvernului nr. 17/2002 privind stabilirea perioadelor de conducere şi a perioadelor de odihnă ale conducătorilor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere.
• Legea pentru modificarea şi completarea legii nr. 16/1995 privind protecţia topografiilor circuitelor integrate.
• Legea privind unele măsuri pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală în cadrul operaţiilor de vămuire.
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 37/2005 privind recunoaşterea şi funcţionarea grupurilor de producători pentru comercializarea produselor agricole şi silvice.
• Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2002 privind unele măsuri de urmărira executării obligaţiilor asumate prin contractele de privatizare a societăţilor comerciale.
• Legea privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope.
• Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă Guvernului nr. 153/2002 privind organizarea şi funcţionarea Oficiului Registrului Naţional al informaţiilor secrete de stat.
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 52/2005 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de curierat pentru materialele NATO clasificate.
• Legea privind ratificarea convenţiei-cadru pentru controlul tutunului, adoptată la Geneva, Elveţia, la 21 mai 2003.
• Lege pentru ratificarea convenţiei dintre România şi Republica Austria pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital şi a protocolului anexă, semnate la Bucureşti, la 30 martie 2005.

Continuăm ordinea de zi astfel cum a rămas de la şedinţa anterioară.

La pct. 12, propunere legislativă privind Legea Curţii de Conturi - lege organică.

S-a înscris pe ordinea de zi în condiţiile art. 35, lit. c) şi art. 8o, alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. Este deci înscrisă pe ordinea de zi fără raportul comisiei.

Rog membrii Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci să ia loc.

O voce din sală:

Sunt la dezbateri în comisie, împreună cu reprezentanţii ministerului.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

În aceste condiţii, pentru dezbateri generale, dau cuvântul reprezentanţilor grupurilor parlamentare.

Cine doreşte să se înscrie la dezbateri generale din partea grupurilor parlamentare cu privire la acest proiect de lege?

Domnul Gheorghe Albu:

Nu sunt nici iniţiatorii.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Dacă nu sunt înscrieri, conform procedurii prevăzute de art.104 alin. 4, dau cuvântul iniţiatorilor.

Iniţiatorii acestui proiect de lege sunt următorii: domnul Nicolăescu Eugen - PNL; domnul Ruşanu Dan Radu - PNL; domnul Ungureanu Petre - PNL; doamna Iordache Graţiela - P.C.; domnul Erdei-Doloczki Istvan - U.D.M.R.; domnul Merka Adrian Miroslav - Grupul Minorităţilor naţionale; domnul Ovidenie Costel - independent.

Este prezent vreunul dintre dânşii?

Vă rog, domnul ...

Domnul Bogdan Cantaragiu:

Domnule preşedinte,

Apreciez maniera în care dumneavoastră încercaţi să reinstauraţi ordinea în plenul Camerei Deputaţilor şi, spre jena mea şi a colegilor mei din toate partidele, constatăm că suntem foarte puţini. Vă rog frumos, pentru a nu trata cu superficialitate aş spune un proiect de lege atât de important, având în vedere că nu sunt nici membrii comisiei, nu există nici raportor, nu există nici iniţiatorii, riscăm că această lege să respecte regulamentul, dar să nu respecte sub nici o formă spiritul unei dezbateri. De aceea, vă solicit să faceţi întâi şi întâi un apel nominal ca să vedem cei care sunt cu adevărat în sală pentru că dacă numărăm sunt vreo 3o de oameni, nu sunt mai mulţi.

Întâi şi întâi să vedem dacă colegii noştri înţeleg să coboare la plen şi dacă nu, eventual, să suspendaţi şedinţa pentru că în acest fel nu cred că vom produce o lege care să ne reprezinte.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Vreau să menţionez că pentru un preşedinte de şedinţă aţi ridicat probleme importante, şi anume dacă acest proiect de lege poate să fie tratat formal. Nu o să folosesc expresia dumneavoastră "superficial", aţi dorit să spuneţi, probabil, strict formal sau dacă se poate găsi o altă soluţie procedurală.

Daţi-mi voie domnul Marton Arpad să termin şi cu multă plăcere voi continua.

Vă informez, şi acest lucru îl puteţi vedea şi din ordinea de zi care v-a fost pusă la dispoziţie şi din datele care figurează pe proiectul de lege, că pe data de sâmbătă, 5 noiembrie, se împlineşte termenul de 45 de zile de aprobare tacită.

În aceste condiţii, avem o singură soluţie procedurală pe care voiam s-o urmez şi pe care v-o propun şi dumneavoastră, anume că fiind vorba de o lege complexă, cum bine s-a arătat aici, unul din liderii grupurilor parlamentare să solicite prelungirea acestui termen la 60 de zile.

Aştept.

Domnul Ion Mînzînă:

Constatând că liderii sunt pe cale de dispariţie, precum capra neagră în munţii Carpaţi, îmi asum eu această sarcină de a cere prelungirea la 6o de zile a termenului pentru dezbatere şi vot final.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Am luat act de aceasta.

Domnul Marton Arpad, vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Mai există şi lideri în sală!

Domnule preşedinte,

V-aş ruga să verificaţi în Regulamentul Camerei Deputaţilor care este procedura de prelungire a unui termen de 45 de zile la 60 de zile şi dacă asta se poate realiza fără Biroul Permanent şi fără prezenţa Comitetului ordinii de zi.

Deci, o şedinţă a Biroului Permanent dacă se poate propune şi vota în plen această solicitare.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da, domnule deputat. Este adevărat că o asemenea măsură în mod riguros şi formal se poate lua numai în momentul înscrierii pe ordinea de zi de către Biroul Permanent şi de către Comitetul ordinii de zi.

Se prevede această măsură a înscrierii pe ordinea de zi. Alte situaţii nu sunt reglementate, deci ne aflăm în ceea ce Curtea Constituţională a denumit, pentru mai multe fragmente din Regulamentul nostru, un vid de reglementare, o lipsă de reglementare.

În aceste condiţii, consider că în raport de complexitatea care a rezultat din dezbateri şi mai ales de situaţia excepţională în care suntem în acest moment, şi anume toţi membrii Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci şi iniţiatorii sunt angrenaţi în discutarea bugetului, supun votului dumneavoastră propunerea făcută, de prelungire a termenului de 60 de zile. Riscul procedural este următorul: se va considera numai de Curtea constituţională, eventual, că această prelungire nu este constituţională şi, în aceste condiţii, va fi cenzurată urmând ca să se considere că a fost adoptată tacit, soluţie la care oricum vom ajunge. Dar am luat act de susţinerile colegului nostru care a vorbit despre importanţa acestei legi, sunt de acord cu importanţa acestei legi şi am un principiu personal. Nu vreau ca din Parlamentul României să iasă legi ca dintr-o maşină de cârnaţi, fără să fie dezbătute.

În aceste condiţii, îmi asum această responsabilitate de a supune votului dumneavoastră propunerea de prelungire a termenului constituţional de aprobare tacită la 60 de zile.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi, domnilor secretari. 47 pentru.

Cine este împotrivă? Da, vă mulţumesc.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Vă sunt dator o rectificare datorită modului în care s-au numărat două lucruri diferite de către domnii secretari, iar dacă cineva contestă voi supune din nou votului.

Pentru sunt 22 plus 1, deci 23, împotrivă sunt 24 de voturi şi nici o abţinere.

Propunerea astfel formulată a căzut la un vot diferenţă.

În aceste condiţii, îmi daţi voie să continui dezbaterile conform regulamentului pentru proiectele de lege înscrise pe ordinea de zi fără raportul comisiei.

Vreau să remarc că din nou suntem într-o situaţie procedurală deosebită, care iarăşi este într-un vid de reglementare, şi anume că nici unul dintre iniţiatori nu este prezent să susţină proiectul de lege. Proiectul de lege în lipsa iniţiatorilor nu poate să fie scos de pe ordinea de zi, lipsa lor nu poate echivala cu o retragere, iar retragerea este inoperantă pentru că s-a depăşit momentul înscrierii pe ordinea de zi şi în aceste condiţii supun dezbaterii un proiect de lege nesusţinut care, probabil, proiect de lege nesusţinut, fără raport, care va fi aprobat tacit.

Domnul deputat Iliescu, vă rog, dacă aveţi o problemă de procedură, pentru că aici sunt probleme de procedură multiple.

Domnul Adrian Valentin Iliescu:

Domnule preşedinte,

Constat, ca şi dumneavoastră, că este o situaţie extrem de jenantă pentru Camera Deputaţilor şi că o decizie pe care plenul ar putea să o ia, indiferent în ce formă, de aprobare sau de respingere, ar fi o măsură profund degradantă pentru imagina Parlamentului.

Propun colegilor noştri, lideri de grup, care au mai multe prerogative, să găsească o soluţie, să propună un apel nominal sau, în cel mai nefericit caz suspendarea şedinţei, dar în nici un caz să nu compromitem imaginea Parlamentului discutând o lege în absenţa iniţiatorilor şi a comisiei de specialitate.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat, mai ales că situaţia este foarte complexă...

Da, domnule Arpad, imediat.

... în sensul că am fost atenţionat de un coleg deputat să nu tratez cu superficialitate această lege dar domnia sa a votat împotriva prelungirii termenului de aprobare tacită. Începem să intrăm în nişte paradoxuri care aduc aminte de piesa lui Eugen Ionesco, "Scaunele". Mă refer la scaunele goale.

Vă rog, domnule Arpad.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Aparent, într-adevăr, ne aflăm într-o situaţie inedită. Ineditul constă tocmai în acea situaţie în care toţi membrii şi ai comisiei şi iniţiatorii, se află într-o activitate parlamentară decisă de noi şi ştim cu toţii că se află la această activitate.

Ca atare, nu poate fi nici iniţiatorul prezent, şi nici un membru al comisiei.

Pe de altă parte, situaţia nu este chiar inedită. S-au mai întâmplat în această Cameră, s-au mai întâlnit astfel de situaţii, când iniţiatorul nu a fost prezent, şi atunci s-a trecut la următorul punct de pe ordinea de zi. O prezenţă pe care o avem, nu reclamă la dezbaterea pe articole, conform regulamentului nostru, un apel nominal. S-au dezbătut legi cu această prezenţă pe care o avem acum, pe articole, sute, fără nici o problemă.

Deci, putem trece la dezbaterea pe articole sau chiar anunţarea că majoritatea legilor care urmează sunt legi de respingere. Şi se anunţă propunerea de respingere a uneia sau a alteia dintre legi, şi dacă iniţiatorul este prezent îşi va menţine punctul de vedere şi se trece la votul final.

Deci, putem trece la următorul punct de pe ordinea de zi. În acest interval de timp poate reuşiţi să luaţi contactul cu cineva dintre iniţiatori şi un membru din Biroul comisiei, eventual, să vină aici, pentru cele 10 minute, cât ia această lege. Nu este atât de complicat s-o dezbatem şi s-o votăm. Dar, în acest interval de 10 - 15 minute, până când pot să vină ei, putem parcurge alte legi.

Sau, dacă nu, daţi o pauză de 15 minute, şi să faceţi aceste demersuri pentru prezenţa unuia dintre iniţiatori şi unui membru din Biroul comisiei. Eu cred că nu este nevoie nici de această pauză. Putem trece la următorul punct de pe ordinea de zi şi revenim la acest punct când au apărut reprezentanţii iniţiatorilor şi un membru al comisiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Propunerea dumneavoastră, ca de obicei, este foarte pragmatică, domnule deputat. Cred că ar putea să fie o soluţie chiar dacă formal regulamentul nu-mi îngăduie acest lucru, pentru că nu pot schimba ordinea în dezbatere. Dar putem accepta situaţia excepţională în care ne aflăm.

Însă, mai este un impediment pe care îl invoc: propunerea dumneavoastră dacă păcătuieşte prin formalism faţă de regulament, ne propune un formalism. Pentru că toţi deputaţii interesaţi şi specialişti în această materie se află la dezbaterile Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, fapt ce nu este numai notoriu, ci poate să fie dovedit.

Deci, în mod corect m-a suspicionat primul deputat vorbitor, că aş vrea să trec cu superficialitate sau cu formalism această lege. Suspiciunile de data aceasta se îndreaptă asupra dumneavoastră, cred.

Pentru a găsi o rezolvare acestei situaţii, solicit ca liderii grupurilor parlamentare să se consulte între ei şi să găsească o soluţie, timp în care vom trece mai departe la dezbaterea celorlalte proiecte de lege, pentru a nu pierde timpul cu pauze strict formale.

Îi rog pe liderii grupurilor parlmentare să reanalizeze dacă n-ar fi mai demn pentru Camera Deputaţilor să amâne aceste dezbateri la limita celor 60 de zile, nu pentru a impune o propunere, dar nici pentru a impune, prin aprobare tacită, o lege. Pentru că orice am dezbate noi, aici, nu vom avea cvorumul necesar votului final la o lege organică.

Reluăm dezbaterile la acest proiect de lege la ora 10,00 fix.

Sunteţi de acord? Consens.

La pct.13 avem propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.393/2004 privind statutul aleşilor locali.

Iniţiator, de aceea mi-am permis să-l şi strig, iniţiator domnul Olteanu.

Comisia sesizată în fond, vă rog.

Vă ascult!

Domnilor deputaţi, eu am solicitat consultarea, dar v-aş ruga s-o facem într-o manieră în care colegul nostru să se poată exprima.

Vă rog, domnule deputat!

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Această propunere legislativă, care face obiectul dezbaterii în plenul Camerei Deputaţilor, revine după o absenţă de aproape un an.

Ea face parte dintr-un proiect mai mare al Partidului Democrat, iniţiat încă acum 2 - 3 ani, prin care se încerca printr-o modalitate legislativă de a se stabiliza viaţa politică românească, prin interzicerea migraţiei politice, în planul autorităţilor publice locale.

Toate încercările de până acum au eşuat. Au eşuat pentru că vechea putere, cea reprezentată de către P.S.D., a respins întotdeauna aceste încercări repetate ale Partidului Democrat.

Iată că astăzi, când Partidul Democrat se află la guvernare şi, în mod normal n-ar trebui să fie interesat de promovarea unei asemenea iniţiative, ştiind fiind că dacă există o migraţie politică, aceasta întotdeauna este în favoarea partidelor de guvernământ, însă consecvent unor principii promovate în opoziţie, nu poate să se dezică de aceste principii atunci când se află la putere.

De aceea, prin mine şi prin alţi doi colegi de-ai mei, deputatul Zegrean şi deputatul Buda, se încearcă promovarea acestui act normativ prin care autorităţile publice locale, alese, să fie sancţionate atunci când părăsesc partidul pe lista căruia au ajuns într-o demnitate publică.

Ştim cu toţii că, marţi, s-a făcut pentru prima dată, în România, un pas foarte important în această privinţă prin adoptarea unei propuneri legislative iniţiată de deputaţi liberali, şi prin care s-a aprobat sancţionarea consilierilor locali şi judeţeni, atunci când aceştia părăsesc partidul pe lista căruia au reuşit să obţină o demnitate publică.

Acest pas, însă, rămâne unul singular şi nesemnificativ, în ultimă instanţă, în fenomenul migraţiei politice, dacă el nu are continuitate şi în ceea ce priveşte primarul, pentru că autoritatea publică locală cea mai importantă şi care determină o anumită instabilitate politică prin migraţia de la un partid la altul, este de fapt primarul şi nu consilierii locali.

Sunt foarte puţine cazurile când trecerea unui consilier de la un partid la altul a determinat şi trecerea primarului. De regulă, procesul este invers: plecarea unui primar de la un partid la altul atrage după sine şi plecarea consilierilor locali sau consilierilor judeţeni şi a unei mare părţi din partidul respectiv.

De aceea, dacă într-adevăr se doreşte ca acest fenomen să fie redus ca dimensiune, să se stopeze, pentru că, ca o paratenză vă spun, nicăieri în Europa nu s-a întâlnit şi nu se întâlneşte un fenomen al migraţiei politice ca în România, atunci se impune luarea unor măsuri de natură coercitivă împotriva celor care, din motive imputabile acestora, părăsesc formaţiunea politică pe listele căreia a reuşit să obţină o demnitate publică.

Propunerea pe care eu o fac astăzi în faţa dumneavoastră, este aceea de a sancţiona, pe lângă alesul local, consilierii locali şi judeţeni, şi primarul, atunci când acesta pleacă din partidul respectiv din motive exclusiv imputabile acestuia.

Ştim cu toţii că o formaţiune politică face numeroase eforturi financiare, dar şi de altă natură, pentru ca un anumit membru al acesteia să poată să obţină o demnitate publică atât de înaltă cum este cea de primar. Ştim cu toţii că votul electoratului este calat şi pe partidul din care face parte acest primar.

De aceea, este exclus să credem că obţinerea unui mandat de primar s-ar datora în exclusivitate doar personalităţii puternice a persoanei respective, şi că partidul pe lista căruia candidează nu ar avea nici un pic de importanţă, mai ales în localităţile mari, în oraşe, eu cred că deja partidul este cel care primează şi nu întotdeauna persoana respectivă.

De aceea, domnilor colegi, vin astăzi să încerc să vă conving pe dumneavoastră, pentru că n-am reuşit să conving Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic să adopte şi să susţină această propunere, vin să vă conving pe dumneavoastră de necesitatea unui asemenea proiect.

Eu cred că P.D.-ul şi P.N.L.-ul ar trebui să voteze pentru articole severe şi cu nişte principii promovate, iar P.S.D.-ul să voteze ca să nu-şi piardă primarii. Deci, există suficient de multe motive pentru ca acest proiect să treacă şi viaţa politică românească să se stabilizeze.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat!

Din partea comisiei.

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

O să încerc să nu ţin şi eu o pledoarie "pentru" sau "contra" acestei propuneri legislative, având în vedere că şi la o şedinţă anterioară au fost spuse de la această tribună foarte multe lucruri, unele care - din nefericire - aş spune că nu fac cinste comisiei noastre. S-a afirmat chiar că în Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic nu se lucrează cu profesionalism, şi vreau să vă spun cu toată responsabilitatea că se lucrează cu foarte mult profesionalism. Nu ar trebui să ne supărăm atunci când propunerea unuia dintre noi este respinsă, mai ales atunci când este respinsă cu unanimitate de voturi, pentru că atunci înseamnă că ceva nu este corect în propunerea noastră.

Vreau să vă spun, stimaţi colegi, că aceeaşi comisie care a votat în unanimitate împotriva pierderii mandatului de primar, în condiţiile în care acesta părăseşte partidul pe listele căruia a candidat, aceeaşi comisie, vă spuneam, a votat în unanimitate pentru ca cei care sunt consilieri să-şi piardă mandatul în aceeaşi situaţie.

De ce am gândit aşa? Pentru că atât timp cât consilierii candidează pe o lisă aprobată de un for al partidului pe listele căruia candidează, trebuie să recunoaştem că atât teoretic, cât şi mai ales practic, primarii de regulă sunt cei care, aşa cum spunem noi în campania electorală, "trag lista", atât în comune, cât şi de multe ori în oraşe şi municipii.

Atât timp cât pentru primari este un vot uninominal, am considerat, repet, aproape toţi membrii comisiei, cu excepţia unuia, că nu putem să-i luăm acest drept unui om, în condiţiile în care el consideră că nu mai trebuie, sau nu mai vrea, sau nu mai poate face parte din acel partid politic.

Fără a mai insista, vreau să vă spun că raportul comisiei a fost adoptat cu 11 voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi o abţinere; raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative şi eu vă propun, deci, respingerea.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul deputat Ghişe, la dezbateri generale, se înscrisese.

Domnul Ioan Ghişe:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Am cerut cuvântul pentru a evidenţia aici o problemă de principiu şi instituţională.

Dacă, în general, acceptăm că scopul sistemului politic este de a servi prin servicii politice binele public, înţelegând interesele generale ale cetăţenilor, atunci este important să ne raportăm în judecata noastră pornind de la două principii fundamentale: un principiu este principiul responsabilităţii individuale; şi al doilea principiu este principiul reprezentativităţii directe.

Aceste două principii puse la baza sistemului administrativ, împreună cu principiul legalităţii, creează coerenţă instituţională în ceea ce priveşte răspunderea administrativă maximă pe care o are şeful unui executiv judeţean sau local şi, respectiv, generează coerenţă în actul managerial de conducere al Executivului, al aparatului propriu al Consiliului Local, în cadrul unităţii administrativ-teritoriale.

Vin să aduc două exemple, absolut semnificative, care să demonstreze că propunerea formulată de distinsul nostru coleg, domnul deputat Olteanu, din punctul meu de vedere, cel puţin, nu este bună, şi anume: primarul, ca şi personaj ales în mod uninominal de către cetăţeni, se poate întâmpla să fie dezavuat de către organizaţia locală sau judeţană de partid.

Primarul sau primarii ajung în această funcţie, în mod preponderent, prin votul cetăţenilor şi nu prin selecţia partidului. Partidele îşi aleg candidaţi de primari acele persoane care au şansă, pentru că sunt dorite de cetăţeni.

Or, principala legătură care trebuie servită, este legătura dintre cetăţean, ca şi contribuabil al sistemului politic, şi primarul ales. Partidul, aici, are un rol de intermediar. Partidul este instituţia publică în stare să identifice persoana care are şanse de a fi aleasă în funcţia de primar.

Am trăit, personal, experienţe prin care colegii de partid, care nu aveau nici fel de răspundere faţă de cetăţeni, pentru că nu erau nici măcar consilieri locali sau judeţeni, dar care din interese personale doreau impunerea unor anume tipuri de politici în cadrul administraţiei publice, făceau presiuni asupra primarului sau primarilor, şi partidul se afla în postura de a-l agresa pe primarul pe care tocmai partidul l-a promovat. De ce? Pentru că interesele din interiorul partidului erau în contradicţie cu ceea ce primarul promova ca şi politici, politici pentru care s-a angajat în campania electorală atunci când a fost ales.

Or, sunt situaţii când citim şi în presă, şi le şi cunoaştem, există conflicte între organizaţiile locale sau judeţene şi primarii aleşi. Problema este: ce trebuie să servim noi prin actul normativ? Întâi de toate, interesul partidului, sau întâi de toate interesele cetăţenilor?

Sigur că lucrurile se simplifică, şi aici dau al doilea tip de exemplu: atunci când primarul, în interiorul organizaţiei de partid locale sau judeţene, este recunoscut şi este şeful acestei organizaţii. Lucrurile se simplifică, în sensul că există susţinerea partidului mai mare pentru primar, şi primarul, cu ajutorul consilierilor şi Coaliţiei de guvernare pe care o face în Consiliul Local, împlineşte mai uşor politicile administrative pentru care s-a angajat în campania electorală.

Dar problema esenţială aici este următoarea: dorim să servim cetăţenii, în sensul că pe omul pe care au investit vot majoritar, îi dăm responsabilitatea şi autoritatea ca să decidă cum să ducă mai bine la îndeplinire politicile pentru care s-a angajat? Dacă da, trebuie să-i respectăm independenţa. Mă refer la o relaţie slăbită din partea partidului faţă de primar şi răspunderea lui faţă de cetăţeni.

Am trăit, personal, următoarea situaţie, într-un mandat, în '96-2000: am primit voturi cât pentru 28 de consilieri, din 31, şi în Consiliul Local am avut 3 consilieri din 31 alături de mine, ai partidului meu. În Consiliu am avut 14 partide reprezentate. Şi atunci problema este următoarea: colegi de partid veneau să impună anumite politici pe care să le facă primarul? N-am fost de acord. Am fost în conflict cu propriul partid, ani de zile. Or, în situaţia asta, cui trebuie să dăm mai mare validare, partidului sau primarului? În opinia mea, primarului, pentru că atunci când te aleg 112.000 de cetăţeni, iar partidul tău are 1.500 de membri, păi este evident că trebuie să dăm prioritate celor 112.000 de cetăţeni care au votat o anume politică.

De aceea, din aceste considerente, sigur sunt şi altele care, mă rog, nuanţate ar convinge mai mult, nu vreau însă să vă răpesc prea mult timpul, vă rog să reţineţi, că, în opinia mea, cel puţin, este cazul să respectăm primarul ca şi instituţia autorităţii publice locale, în sensul ca reprezentant întâi al cetăţenilor şi apoi al partidului.

Sigur, lucrurile stau diferit pentru consilieri, pentru că ei nu pot ajunge consilieri decât pe lista partidului.

Şi închei, domnule preşedinte mulţumesc pentru toleranţa cu care mi-aţi dat voie să mă explic atât, sistemul nostru de administraţie din România este prost constituit. Noi, în România, trebuie să decidem dacă primarii rămân şefi executivi şi poartă întreaga răspundere pentru conducerea executivă? Dacă da, trebuie garantat prin sistemul procedurilor de alegere a majorităţii în consiliul local, dacă primarii, însă, rămân personaje preponderent reprezentative, de reprezentativitate locală, atunci trebuie ca instituţia city-manager să funcţioneze şi pe bază de contract de performanţă cu autoritatea locală, un personaj competent administrativ, prin studii de specialitate şi experienţă, să poarte răspunderea îndeplinirii politicilor locale.

Or, cât timp noi nu avem această problemă rezolvată, până atunci cred că este soluţia bună, ca primarii să nu rămână condiţionaţi de faptul că partidul îi dezavuează şi din această situaţie pierd mandatul. Prima legătură trebuie să fie cu cetăţeanul şi a doua legătură cu partidul. Noi suferim în sistemul politic din România, de faptul că prea mult partidele sunt cele care decid asupra aleşilor, şi prea puţin cetăţenii. Cetăţenii nu aleg ca în Belgia sau Germania pe aleşii lor de pe lista partidului, ci partidul şi-i aşează în primele poziţii, doar aceia au şanse să fie aleşi, şi nu sunt puţine situaţiile când oamenii care vin şi plătesc la partide, sunt pe liste, deşi nu sunt activişti loaiali partidului, şi după alegeri se întâmplă să migreze.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Iertaţi-mă, domnule deputat, dacă aţi observat, prin beculeţele roşii v-am limitat timpul de expunere. Vă rog să încheiaţi!

Domnul Ioan Ghişe:

Vă mulţumesc.

Deci, închei prin a vă ruga să meditaţi profund, înainte de a decide, pentru că propunerea formulată de domnul deputat, personal n-o împărtăşesc, şi pe baza unei experienţe personale, care mi-a demonstrat că nu este bine ca partidul să-şi impună voinţa asupra primarilor.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnul deputat Ponta.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Eu am reflectat profund cât a vorbit domnul Ghişe. În urma acestei reflecţii profunde, nu sunt de acord cu dânsul, şi într-un mod pe care nu puteam să-l anticipez vreodată, am venit să susţin proiectul domnului Olteanu.

Mă rog, căile politicii sunt întortocheate şi nebănuite, pentru că şi în anii trecuţi, ani în care partidul pe care-l reprezint şi din care fac parte se afla la putere, am considerat că trebuie să existe nişte măsuri ferme prin care migraţia politică să nu fie numai descurajată, dar, în acelaşi timp, presiunile să fie descurajate.

În măsura în care ştim foarte clar că un primar dacă pleacă de la un partid îşi pierde mandatul, sunt convins că prefecţii şi subprefecţii, fie ai Guvernului nostru, fie ai Guvernului actual, vor înceta cu controalele, vor înceta cu presiunile, vor înceta cu şantajele de toate tipurile, vin dintr-un judeţ unde vârful pixului decidea unde să treacă primarii, şi, personal, nu vorbesc în numele Grupului parlamentar al P.S.D., eu, personal, ştiu că nu toţi colegii mei sunt de acord, eu personal voi vota un asemenea proiect de lege, pentru că, cred că la un moment dat va trebui să punem capăt unui sistem care de 15 ani nu ne-a adus nimic bun, ci numai lucruri rele.

Am o singură observaţie, şi aici poate că iniţiatorul, nu ştiu dacă mai are soluţia retrimiterii la comisie, cred sincer că exprimarea strict juridică "situaţia pierderii din vina sa" nu vă acoperă, ba dimpotrivă, vă va da loc la interpretări foarte multe. Vor fi primari care vor explica că nu din vina lor au plecat dintr-un partid, ci din vina partidului sau tot felul de lucruri de acest gen.

Cred că o exprimare mai juridică ar fi fost mult mai bună şi mai ales, cred că ar fi fost necesară o trimitere la Legea-cadru privind alegerea primarului, în cazul în care primarul în funcţie îşi pierde mandatul prin trecerea de la un partid la altul.

Evident că nu este o lege perfectă şi nu cred că vom găsi un sistem politic perfect. Dar opinia mea, ca deputat şi ca persoană care fac de mai puţin timp politică, dar care m-am lovit de ceea ce înseamnă şi presiunile, şi labilitatea unora dintre aleşii noştri, opinia mea este că, chiar şi aşa imperfectă, este o soluţie mai bună decât cea existentă în acest moment.

Repet, încă o dată, este vorba de votul meu, nu de votul grupului meu, dar ţineam într-un mod, încă o dată spun, paradoxal, sau neaşteptat, să-mi exprim susţinerea pentru proiectul domnului Oltean.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnul deputat Iliescu s-a înscris la cuvântul. Vă rog!

Este vorba de dezbateri generale, stimaţi colegi.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Domnule preşedinte,

Prin intervenţia mea nu doresc să mă solidarizez cu iniţiatorul acestui proiect doar pentru că aparţinem aceluiaşi grup parlamentar. Cred că este momentul, şi dacă Camera Deputaţilor a avut în această săptămână de luat o decizie istorică, şi a luat-o, în sensul sancţionării consilierilor judeţeni, locali, care migrează după alegerea pe lista unui partid, de la un partid la altul, cred că este momentul astăzi să ducem această decizie politică importantă până la capăt.

Am ascultat cu multă atenţie argumentele prezentate şi de preşedintele comisiei, şi de colegul deputat Ghişe, şi trebuie să spun că parţial pot să fiu de acord, dar totuşi exemplele date de colegul deputat Ghişe, de la P.N.L., nu sunt suficiente. Şi vin şi-i spun următorul lucru: sigur, contează foarte mult ca un partid să-şi aleagă cu adevărat oameni credibili, cu care să câştige alegerile pentru posturile de primar.

Totuşi, un primar care candidează pe lista unui partid are din capul locului multe avantaje: în primul rând, este numit de acel partid, spre deosebire de candidatul independent, care candidează pe cont propriu, să aibă nevoie de un număr de semnături. Este o primă obligaţie pe care el o are faţă de acel partid.

În al doilea rând, o campanie susţinută de un partid chiar pentru un primar foarte bun, înseamnă un element de ajutor.

Nu în ultimul rând, cred că unei persoane credibile la un partid reprezintă un element extrem de important. Pe de altă parte, tocmai pentru că se vorbea de imixtiunile de încercarea de a anihila, să zicem, o anumită tentativă, o anumită acţiune a primarului de către partidul care l-a numit în acea funcţie, vin şi spun că pot exista asemenea exemple, dar nu sunt semnificative. Aş spune că, judecând statistic, prin prisma a ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani, primarii care au plecat de la un partid la altul, nu au plecat pentru că partidul respectiv i-a presat să facă ceva. Au plecat din alte considerente, care n-au nici o legătură cu binele comunităţii, au fost presiuni politice, a fost dorinţa lui de a se asocia preşedintelui de consiliu judeţean, accesării mult mai uşoare, mult mai simple a fondurilor pentru localitatea respectivă şi - bineînţeles - şi a unor avantaje personale, şi, dacă vreţi, a unei poziţii mai comode, de om care aparţine puterii. Pentru că sunt puţine exemple de oameni care au plecat de la Putere către Opoziţie, şi foarte multe de la Opoziţie către Putere.

Prin ceea ce spun, doresc, nu este cred un punct de vedere unanim al Grupului parlamentar P.D., dar m-am folosit de intervenţia mea pe timpul Partidului Democrat, să spun că voi susţine iniţiativa colegului deputat Ioan Oltean, pentru că, repet, cred că este o decizie extrem de importantă pentru Parlamentului României, pentru viaţa politică românească care, în mod sigur, va fi corect şi bine apreciată de opinia publică românească.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnul deputat.

Domnul deputat Muntean.

Iertaţi-mă, ordinea mi-o transmit domnii secretari.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur că, referindu-ne la iniţiativa legislativă, putem discuta despre responsabilitatea individuală, despre cea directă, cu argumente şi contraargumente suficiente.

Eu cred că toţi aleşii, că sunt primari, că sunt consilieri locali sau consilieri judeţeni, au aceeaşi răspundere atât pentru electorat, cât şi pentru formaţiunea politică de la care provin.

Nu cred că un candidat de primar vine pe o listă de formaţiune politică sub presiune. Poate oricând să meargă pe listă ca independent. Nimeni nu-l poate forţa să vină pe o listă politică.

Dacă un primar vine pe o listă politică, atunci este în aceeaşi situaţie, foarte clar, ca şi consilierul local şi consilierul judeţean. De ce pentru un primar să-i asigurăm noi protecţie?

Aşadar, atât timp cât noi, mai zilele trecute, am votat pentru stoparea migraţiei consilierilor locali şi judeţeni, de data aceasta Grupul parlamentar al P.S.D., spun, atât timp cât am votat pentru acea stopare de migraţie, vom vota şi pentru stoparea migraţiei primarilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Înainte de a-i da cuvântul domnului Marton, mai doreşte cineva. Credeam că este o problemă de procedură.

Iertaţi-mă, domnule deputat, un cuvânt, problema este importantă şi mi-am permis să derog de la dispoziţiile art.95, în conformitate cu care, la dezbaterile generale, nu participă decât un reprezentant al grupului parlamentar. Dar, vă rog, în aceste condiţii, să vă limitaţi timpul de expunere.

Domnul Nicolae Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi deputaţi,

De la bun început Grupul parlamentar al Partidului Conservator va vota pentru acest proiect de lege. Şi spun acest lucru, plecând de la exemplele pe care le avem de 15 ani de zile, când se practică o adevărată fugă din Egipt, de la un partid la altul, a consilierilor locali şi a primarilor.

Sigur că uneori ei fac acest lucru datorită presiunilor exercitate de conducerea consiliilor judeţene sau ale liderilor de partide, uneori îşi urmăresc anumite probleme personale, alteori de frică să nu realizeze eventual anagajementele şi promisiunile pe care le-a făcut electoratului şi ca să primească bani de la consiliul judeţean şi să meargă în altă parte.

Or, pentru a stopa aceste şantaje, aceste lucruri oribile aş putea spune, din partea consiliilor judeţene, reprezentanţilor acestora sau liderilor de partid, cred că acest proiect de lege, pe lângă faptul că duce la o însănătoşire a climatului politic şi, într-adevăr, la stabilirea unui echilibru în politica românească, duce şi la eliminarea unor asemenea practici ilegale, care se dovedesc a fi de 15 ani de zile. Păcat că această lege nu a apărut mai demult şi paradoxul este aici că vine chiar din partea unui reprezentant al puterii, care ar putea foarte bine să nu elaboreze şi să nu o susţină, pentru a trece la şantajele acestea şi a acapara cât mai mulţi primari şi consilieri locali. Aceasta este o laudă pentru domnul Olteanu şi pentru P.D., pentru că are curajul să vină şi să susţină acest proiect de lege.

Problema care se pune în momentul de faţă, noi întotdeauna facem lucrurile pe jumătate. De aceea, şi legile pe care le-am aprobat, unele dintre ele, n-au fost aplicate practic cum trebuie şi n-au rezolvat tema şi problemele ridicate în proiectul de lege, pentru că nu am mers decât până la jumătate şi acolo ne-am oprit, aşa cum vreţi să faceţi şi astăzi.

De pildă, Comisia pentru administraţie publică locală, unde se doreşte să nu intre în această categorie şi primarii. Păi de ce? Nu trebuie să particularizăm şi nu trebuie să ţinem cont de frustrările noastre individuale. Trebuie să plecăm de la faptul că şi primarul are acelaşi statut ca şi consilierul, partidul care l-a promovat a investit în el, l-a creat, i-a făcut imagine, a muncit ani de zile ca să-l aducă la nivelul de a câştiga alegerile şi dacă el simte că are atâta valoare şi este atât de minunat şi de sublim, nu are decât să meargă independent şi atunci să câştige alegerile. Dar, de regulă, să ştiţi că primarii au câştigat din partea partidelor care au fost pe val la vremea respectivă. Deci, el este tributar partidului, pentru că îl lansează şi partidul are calitatea aceasta, de însănătoşire morală, dacă vreţi, a clasei politice şi, atunci când primarul greşeşte, să aibă dreptul acesta, de a-l sancţiona.

De aceea, ca să eliminăm disfuncţionalităţile acestea şi a mai tăia pofta liderilor de partid de a mai atrage consilierii de la un partid la altul, şi aici trebuie să-i spun domnului Ghişe că partidul domniei sale a mai practicat lucrurile acestea şi în actuala legislatură, chiar şi de la noi din coaliţie...

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Am fost obligat să vă limitez timpul, domnule deputat.

Domnul Nicolae Popa:

Închei, domnule preşedinte.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog să încheiaţi.

Domnul Nicolae Popa:

Ca atare, noi, Partidul Conservator, susţinem acest proiect de lege şi pentru consilierii locali şi pentru primari.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnul deputat Márton Arpád şi pe urmă domnul deputat Mînzînă.

Domnul Márton Arpád Francisc:

Domnule preşedinte, mă bucură că între timp v-aţi dat seama care ar fi fost observaţia mea procedurală, pentru care am ridicat mâna la un moment dat.

Pe procedură, într-adevăr, noi ne aflăm la dezbaterile generale ale unui proiect de lege, care a venit cu un raport de respingere.

În mod evident, după ce şi reprezentantul Grupului parlamentar România Mare va lua cuvântul, va trebui să trecem acest proiect de lege, cu raport de respingere, la voturile finale. Dacă se respinge respingerea, atunci începe, de fapt, posibilitatea unei eventuale interpretări de posibilitate de dezbatere pe fond, pe articole a legii. Aceasta, din punct de vedere procedural.

Din punct de vedere al fondului legii, în România sunt două funcţii alese uninominal şi în ambele cazuri persoana este cea care influenţează decizia electoratului şi niciodată nu partidul care l-a propus.

Atât la Preşedinţia României, cât şi în cazul primarilor, de foarte multe ori sunt alese persoane cu un număr mai mare de voturi decât a luat partidul respectiv. Este posibil, s-a întâmplat, ca nu numai să nu reuşească să tragă după el, dar să ia, să aibă o minoritate, de exemplu, primarul, în consiliul local, să nu aibă o majoritate clară parlamentară preşedintele ales al ţării, pentru că aceste persoane, prin însăşi prezenţa lor, sunt cei care decid, care influenţează electoratul şi nicicum partidele. S-a întâmplat, cunoaştem, şi la noi în judeţ există astfel de primari (unul sigur), care a pornit independent, a ajuns la un partid, a ajuns pe partea opusă, mai tot timpul câştigând alegerile pentru că are o susţinere majoritară în comuna respectivă. Şi, orice s-ar întâmpla, astfel de primari, puteţi să-i luaţi mandatul, vor fi alegeri anticipate, se vor ţine acele alegeri, primarul va candida independent şi vă asigur că va câştiga din nou. Va câştiga din nou şi va fi o pierdere de timp şi de bani.

Ca atare, fiind vorba de un post ales uninominal, într-o comunitate în care într-adevăr este posibil ca persoanele respective să fie bine cunoscute şi să fie alese, pentru că sunt cunoscute, mi se pare această propunere nu prea bine venită. Este adevărat că am fost şi singurul grup parlamentar care n-am votat nici pentru luarea mandatului consilierilor aleşi în consiliile judeţene şi locale. Poate aţi observat, unii dintre noi am votat împotrivă, iar alţii ne-am abţinut la această decizie.

Deci, consecvenţa noastră rămâne. Nu suntem de acord cu acest proiect de lege. Vom vota, ca atare, împotriva proiectului de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Mînzînă.

Domnul Ion Mînzînă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La tot ceea ce s-a spus aici, lucruri adevărate, vă aduc la cunoştinţă faptul că Grupul parlamentar al Partidului România Mare va vota împotriva respingerii, pentru că, din păcate, trebuie să asigurăm o protecţie a aleşilor locali, de presiunile care se fac, mai ales de cei aflaţi la putere. Salut iniţiativa unui reprezentant al puterii şi consider că este un moment de despărţire a apelor, în care într-adevăr să găsim acei oameni capabili, care să reprezinte un partid, nu acei traseişti care schimbă partidele precum unii cămăşile. Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Imediat, domnule Ghişe, vă dau dreptul la replică. Mai este un coleg. Sper că nu o să-mi faceţi observaţie că încalc Regulamentul, în mod repetat. Vă rog.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cred că, prin ceea ce s-a spus de la această tribună, dăm dovadă de o mare inconsecvenţă, pentru că, la ora actuală, votul asupra primarului este singurul vot care se încadrează în votul uninominal, vot pe care în viitoarele alegeri toate partidele să-l introducă. Şi acum atacăm acest principiu. Pentru că atunci când primarul candidează şi când va fi uninominal, lângă el va fi şi sigla partidului, pentru că altfel vom desfiinţa partidele politice şi vom candida toţi de la noi de acasă. Eu nu cred că este acest caz şi este o fugă după personalităţi, atunci când se numesc candidaţii de primari şi nu invers, prin personalităţile la partide.

Sunt primari care vor candida de 100 de ori, de 100 de ori vor ieşi primari şi vom vedea şi ridicolul ca, în România, în cazul adoptării acestui proiect de lege, să avem în fiecare lună câte 10, 20, 30 de alegeri, în fiecare judeţ, pentru că ştim că în momentul în care el îşi pierde această calitate, pentru că a candidat uninominal, se vor organiza alegeri din nou.

Cred că va trebui să fim consecvenţi şi dacă vrem să introducem votul uninominal să-l acceptăm pe acesta şi voinţa primarului şi a alesului, pentru că este singurul care la ora actuală reprezintă ceea ce toţi vrem să introducem.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Ghişe are exact un minut, conform Regulamentului, pentru un drept la replică în probleme personale, deci nu legate de dezbaterea proiectului.

Domnul Ioan Ghişe:

Mulţumesc.

Trei propoziţii doresc să spun.

Prima. Sibiul este un exemplu elocvent, pentru faptul că primarul dorit de cetăţeni trebuie şi merită să aibă reprezentantivitate.

A doua propoziţie. Noi trebuie să facem, prin actul normativ, ca cetăţenii să-şi exprime în mod prioritar voinţa asupra aleşilor şi nu partidele.

Şi a treia propoziţie. Există principii care fundamentează crearea unui sistem politic şi, în opinia mea, proiectul de lege propus nu respectă principiile pe care anterior le-am menţionat.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat, pentru respectarea timpului, dar nu a fost un drept la replică, ci o problemă de substanţă.

Doamna deputat Gabriela Creţu.

Doamna Gabriela Creţu:

Stimaţi colegi,

Voi fi extrem de succintă. Deci, în principiu şi de facto, suntem de acord cu stoparea migraţiei politice şi aceasta nu din motivul invocat aici de domnul Olteanu, şi anume, că am fi în opoziţie şi că în fiecare zi sunt presiuni asupra primarilor noştri.

În al doilea rând, însă, am auzit aici o mulţime de argumente factuale care nu ştiu dacă au ce căuta în această discuţie. Şi anume, că există situaţii în care primarii trag lista. Foarte corect! Există însă şi situaţii la extrema cealaltă. Eu stau în sectorul 4 şi nu o să mă convingă nimeni că domnul Inimăroiu a tras lista alianţei în alegerile anterioare.

Există situaţii în care relaţiile dintre primari şi partide sunt bune, în altele sunt proaste.

În unele localităţi consilierii îşi fac treaba, iar în altele consiliile s-au transformat în maşini de vot a hotărârilor pe care le iau primarii. OK! Toate acestea sunt argumente factuale şi de luat în considerare. Eu, însă, vă pun în faţă o problemă care este constituţională, pentru că în al treilea rând, totuşi, trebuie să ne punem şi problema dacă, de principiu, măcar, suntem de acord şi cu respectarea Constituţiei. Ce tip de mandat este cel pe care îl au aleşii? Mandat imperativ? Mandat reprezentativ? Şi atunci, putem să găsim o soluţie, dar nu ştiu dacă această soluţie este cea dată de legea propusă, aceasta este problema!

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Vă rog, doamna deputat.

Doamna Cornelia Ardelean:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vin cu rugămintea faţă de colegii mei, de fapt cred că ei sunt de acord cu susţinerea acestei propuneri legislative şi vreau să spun că venim chiar în sprijinul primarilor. Deci, nu venim în detrimentul lor cu această susţinere. Tocmai îi ajutăm să nu li se mai facă nişte promisiuni mincinoase, în aşa fel încât să schimbe formaţiunea politică şi după aceea regretă faptul că au făcut un pas, dar regretul este târziu.

Deci, eu cred că venim în sprijinul lor, pentru că nu cred că o formaţiune politică va demite un primar care este consecvent principiilor sale, care optează pentru interesele comunităţii din care face parte şi care, de fapt, îşi duce munca lui la bun sfârşit. Nu cred că o formaţiune politică va face un astfel de gest şi mai ales că articolul de lege spune că "îşi pierde mandatul în situaţia pierderii, din vina sa, a calităţii de membru al partidului".

Poate că aici ar trebui să venim cu un amendament în care să facem o menţiune ce înseamnă "din vina sa", ca să nu credem că el va fi dat afară din partid pentru faptul că nu a dus undeva interesele partidului.

Eu nu cred că sunt exemple de primari buni, care au fost daţi afară dintr-o formaţiune politică. Dimpotrivă, cred că fiecare formaţiune politică are tot interesul să susţină şi să promoveze primarii care sunt buni.

Deci, repet, vom vota pentru susţinerea propunerii legislative şi, menţionez încă o dată, consider că venim în sprijinul primarilor buni şi nu în detrimentul lor.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Şi eu vă mulţumesc, doamna deputat.

Din partea comisiei, ca să încheiem dezbaterile generale.

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am vrut să fac câteva precizări, pentru că, în primul rând eu consider că s-a trecut la dezbaterea pe articole, sunt două articole ale acestei propuneri. Noi am discutat, de fapt, foarte în amănunt art. 1, care este, de fapt, aici art. 2. Vreau să mai fac precizarea: comisia a făcut deja un raport suplimentar, nu ştiu dacă se mai poate trimite o dată la comisie această lege, dar cel mai important lucru este că această sintagmă, după părerea mea, pierderea din vina sa a calităţii de membru, este cel puţin nepotrivită, ar da naştere la numeroase discuţii şi vreau să vă gândiţi toţi, cei care sunteţi aici de faţă, cum şi cine stabileşte dacă un primar şi-a pierdut calitatea de membru al partidului, din vina sa, din vina partidului, din vina comunităţii sau dintr-o altă vină. Aşa încât, cel puţin în această formă, nu cred că poate această lege să treacă de instituţia care se numeşte Camera Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc şi eu. Am încheiat faza dezbaterilor generale. Eu spun că au fost deosebit de interesante şi mulţumesc tuturor celor care au luat cuvântul, pentru a elucida o problemă foarte importantă şi, dacă vreţi, şi foarte actuală.

Din păcate, termenul de aprobare tacită se împlineşte pe data de 12 noiembrie, săptămâna viitoare, pentru că ar fi meritat, eventual, o retrimitere la comisie, pentru eventuale reformulări, în lumina celor discutate. Dar nu mai putem face acest lucru. De abia acum simţim, în practica noastră, cât de dăunătoare este această modificare constituţională privind aprobarea tacită, care permite şi jocuri procedurale, dar ne şi văduveşte de formularea unor proiecte de legi corespunzătoare.

Având în vedere că nu avem cvorumul necesar pentru a da un vot final la o lege organică, amân votul final pentru luni, când se va fixa şedinţă de vot final specială pentru acest proiect de lege. rog staff-ul tehnic să noteze şi să ia act de acest lucru.

Revin la propunerea legislativă privind Legea Curţii de Conturi. Dacă din discuţiile liderilor grupurilor parlamentare s-a conturat vreo altă opinie, vreo altă soluţie? Vă rog, domnule deputat. Sunteţi iniţiator...

Domnul Petre Ungureanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt unul dintre iniţiatori şi consider că am putea trece la discutarea pe articole a legii, deşi ea nu are rapoartele nici ale Comisiei juridice, nici ale comisiei de fond. Cred că putem intra în dezbateri. Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnilor colegi, situaţia se prezintă în felul următor: toată lumea este de acord că este o lege foarte importantă dar, prin votul dumneavoastră a fost respinsă propunerea de prelungire a termenului aprobării tacite la 60 de zile, ca fiind o lege complexă. Ea este înscrisă pe ordinea de zi fără raport şi termenul de adoptare tacită se împlineşte pe data de sâmbătă, 5 noiembrie. La această oră în Camera Deputaţilor este o situaţie specială, datorită prezenţei majorităţii specialiştilor în domeniu, inclusiv a tuturor membrilor Comisiei de buget, finanţe, care şi în lipsa raportului trebuie să se pronunţe, care participă la dezbaterea bugetului de stat.

În aceste condiţii, ar trebui să supun, aşa cum a solicitat iniţiatorul, în dezbatere, fiecare articol în parte şi ne-am afla în prezenţa unei dezbateri pur formale, care nu profită nimănui şi în primul rând nu profită prestigiului Camerei Deputaţilor.

Chiar dacă am face aceste dezbateri, finalitatea adoptării tacite este evidentă. Şi în condiţiile în care nu facem aceste dezbateri, tot la finalitatea adoptării tacite se va ajunge.

În aceste condiţii, amân dezbaterea proiectului de lege pentru şedinţa de luni.

Nu vreau să-mi asum răspunderea unor dezbateri formale, numai de dragul de a contabiliza că am dezbătut un proiect de lege în Camera Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Continuăm. Procedură, domnule deputat?

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Am o întrebare pe care sunt convins că o au mai mulţi colegi deputaţi, tocmai pentru că este colegul iniţiator şi îi mulţumesc pentru că a lăsat, înţeleg, dezbaterea de la Comisia de buget. Totuşi, aş vrea să pun o întrebare, dacă se poate răspunde astăzi, dacă nu, măcar luni: de ce, totuşi, cele două comisii nu au întocmit raportul, având în vedere faptul că mulţi dintre iniţiatori chiar făceau parte din Comisia de buget, finanţe?

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc pentru această întrebare, domnule deputat, pentru că există o responsabilitate pentru fiecare adoptare tacită şi sigur că trebuie să cântărim aceste responsabilităţi.

Vă mulţumesc. Trecem mai departe.

Procedură? Vă rog.

Domnul Márton Arpád Francisc:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu am fost unul dintre cei care nu am fost de acord cu această prevedere a Constituţiei şi am încercat să blochez aprobarea acestei prevederi. Mai mult, în Camera Deputaţilor s-au adoptat alte termene la propunerea mea, de 60 de zile, respectiv 90 de zile. La Senat a intervenit o modificare, care pe urmă a primit votul ambelor Camere.

Acei colegi care au încercat să mă convingă despre această necesitate a existenţei aprobării tacite au avut următoarea argumentaţie: dacă în acest interval de timp prima Cameră nu are observaţii, nu are probleme cu legea respectivă, atunci nu dă un vot. Deci, inexistenţa unui vot în termen util înseamnă că prima Cameră este mulţumită cu forma cu care a venit legea respectivă şi nu are probleme cu acea lege. Şi, de aceea, se consideră aprobare tacită.

Se pare că aceste comisii nu au avut probleme cu această lege, de aceea nu au luat-o repede la dezbatere, la puricat, la amendat şi depus raportul.

Ca atare, înseamnă că totuşi trebuie să existe un acord, mai ales că toţi membrii sunt din acea comisie, care ar fi trebuit să dea acest aviz pentru acest raport. Chiar şi de aceea există, chiar şi în Regulamentul nostru, acea prevedere, că dacă nu există un raport, poate fi pusă pe ordinea de zi o lege, că înseamnă că nu are probleme din partea comisiei şi n-au întocmit nici măcar un raport favorabil, în forma înaintată. În această situaţie ne aflăm. Cred, probabil, acea comisie, specialiştii, n-au avut probleme cu această lege, altfel ar fi venit aici să susţină contrariul şi mi se pare justificat să treacă cu aprobare tacită.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă mai doreşte să intervină cineva? Vă rog.

Domnul Petre Ungureanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte. Aş fi vrut, regret că nu pot să dau răspunsul la întrebarea de ce nu a fost aprobată în comisie. Regret lucrul acesta şi nu pot să răspund la el. Nu, deci la Comisia juridică a venit pentru discuţie, însă s-a amânat, aceasta este problema. La buget nu ştiu de ce s-a întâmplat lucrul acesta. Cert este că şi eu, în calitate de iniţiator, alături de ceilalţi, aş fi vrut să avem o discuţie serioasă în comisii, cu atât mai mult cu cât sunt observaţii şi de la Consiliul Legislativ, şi de la Guvern, dar toate privesc lucruri de armonizare legislativă, de tehnică legislativă, lucruri care trebuiau rezolvate. Sigur că mi-aş fi dorit, ca şi iniţiator, o naştere normală şi la termen. Ea va fi, până la urmă, o naştere prin cezariană, dar legea, în esenţa ei, este, zic eu bună. Sperăm ca la Senat să fie rezolvate problemele de care vorbeam.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Nu fac altceva decât să consemnez şi eu importanţa acestui proiect de lege şi să regret maniera în care a fost tratat.

Punctul 14 pe ordinea de zi - Propunerea legislativă pentru încheierea unui Memorandum între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova, privind înfrăţirea unităţilor administrativ-teritoriale dintre cele două state.

Comisia de administraţie, raportul dumneavoastră?

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia de administraţie a fost sesizată în vederea dezbaterii şi avizării în fond cu propunerea legislativă pentru încheierea unui Memorandum între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova, privind înfrăţirea unităţilor administrativ-teritoriale dintre cele două state.

Propunerea legislativă are ca obiect adoptarea unei legi, prin care să se stabilească obligaţia pentru Guvernul României, de a încheia cu Guvernul Republicii Moldova un memorandum privind înfrăţirea unităţilor administrativ teritoriale din cele două state. Îmi cer scuze, nu ştiu dacă este iniţiatorul aici, pentru că am fi curioşi cu toţii să vedem ce a stat la baza acestei propuneri.

Cert este că Comisia noastră propune respingerea propunerii legislative motivat de faptul că potrivit Legii nr. 590/2003 privind tratatele pentru aprobarea iniţierii negocierilor unui tratat la nivel guvernamental, precum şi a semnării acesteia, se aplică o anumită procedură, potrivit căreia instituţia iniţiatoare, care are această atribuţie expres prevăzută, elaborează un memorandum ce va fi avizat de Ministerul Afacerilor Externe, precum şi de celelalte ministere în competenţa cărora se află domeniul reglementat, document care se înaintează spre aprobare Guvernului României.

Aşa zice legea în momentul de faţă.

Menţionăm că sistemul existent în legislaţia românească din acest domeniu, se regăseşte în toate statele. Procedura de încheiere a tratatelor, precum şi modalităţile de care trebuie să ţinem seama sunt reglementate atât la nivel constituţional, cât şi printr-o lege organică şi, ca atare, ea nu poate fi ocolită prin adoptarea unei legi care ar pune în discuţie reglementarea existentă.

Prin urmare, propunerea legislativă nu este în concordanţă cu prevederile constituţionale şi legea menţionată.

Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Raportul comisiei a fost adoptat cu 18 voturi pentru şi un vot împotrivă, şi raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

La dezbateri generale?

Vă rog, doamna deputat.

Doamna Leonida Lari-Iorga:

Stimaţi colegi,

Vreau să vă spun că în cealaltă legislatură a existat o comisie pe nume Bucureşti-Chişinău. Această comisie nu a avut nici o activitate, nu a întreprins absolut nimic pentru apropierea acestor două parlamente, a Parlamentului de la Bucureşti cu cel de la Chişinău.

Eu consider că ar trebui să ne gândim bine înainte de a respinge această propunere legislativă şi, în mod succint, am să vă ofer câteva argumente.

Indiferent din partea cărui partid vine o asemenea propunere, aici e vorba de interesul naţional, şi dacă la nivel de parlamente nu s-a reuşit o apropiere, dat fiind faptul că Parlamentul de la
Bucureşti a dorit această apropiere, însă să nu uităm că majoritatea parlamentarilor din Parlamentul chişinăuian sunt de orientare prorusă, adică mai mult rusă decât comunistă. Acum, fireşte că domnul Voronin se mai reorientează, dat fiind că România are posibilităţi de a intra în Uniunea Europeană şi fireşte că el nefiind chiar dus cu pluta, nefiind chiar prost cu totul îţi dai seama că ar beneficia şi Republica Moldova de anumite facilităţi în ce priveşte situaţia economică.

Un alt argument ar fi când s-a votat în 1918 realipirea Basarabiei la Ţara-Mamă de către Sfatul ţării, să nu uităm că în acel Sfat al ţării nu erau numai intelctuali, erau categorii sociale diverse, erau şi muncitori, şi ţărani.

Uitaţi, acum, la Chişinău, de exemplu, se face o mare mişcare, cred că e al treilea val al mişcării de eliberare naţională, şi se numeşte forul democrat. Nu mai e Frontul popular, e forul democrat care adună în sine sute de mii de oameni ce fac acest front naţional pentru reunificare. E o mare eroare din partea Parlamentului român să nu voteze această propunere legislativă pentru că ar fi un semnal nedorit pentru forul democrat din Basarabia, una la mână, şi a doua, s-ar putea întâmpla ca anume votând această propunere să o începem cu talpa ţării, dacă la vârf nu s-a putut face o apropiere, să se facă de la talpa ţării, de la această înfrăţire a unor raioane din Basarabia cu unele judeţe din România.

Vă rog, stimaţi colegi, luaţi aminte ce v-am spus că ar fi bine pentru ideea naţională la care visăm toţi, reunificarea ţării.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Vă rog, în ordinea pe care o stabiliţi, sunteţi şi colegi de bancă.

Domnul Emil Strungă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Strungă Emil mă numesc, sunt deputat de Galaţi şi, în această calitate, ca judeţ vecin al Republicii Moldova, înţeleg demersurile şi pasiunea care se pune în formularea acestei legi.

Din păcate, însă, cred că ea rămâne la capitolul bune intenţii şi cred că dumneavoastră vă amintiţi de proverbul că şi drumul spre iad poate fi pavat cu bune intenţii.

Care sunt motivele legale pentru care noi nu putem susţine acest proiect, au fost expuse aici de către preşedintele Comisiei pentru administraţie publică locală, şi din acest punct de vedere trebuie să recunoaştem că proiectul de lege excede cadrului legal.

Mai mult decât atât, din ceea ce rezultă chiar din titlul acestei legi, noi încercăm să impunem o reglementare unei ţări vecine. Chiar dacă această ţară din punct de vedere istoric este strâns legată de România, ea în momentul de faţă constituie un stat independent, iar Parlamentul nostru nu poate impune nici un fel de reglementări acestei formaţiuni statale.

Din acest punct de vedere se pot stabili alte modalităţi de colaborare la nivelul administraţiilor publice locale din cele două state, dar nu în această formă în care prevede proiectul de lege pe care îl dezbatem acum aşa că, din păcate, nu rămâne decât o singură posibilitate, aceea de a-l respinge prin vot.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Vă rog să poftiţi.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sunt membru al Grupului interparlamentar Bucureşti-Chişinău şi deşi avem 10 luni de când suntem la guvernare, acest grup nu are nici un fel de activitate.

Am luat legătura cu doamna deputat Leonida Lari, am discutat cu domnul preşedinte Adrian Năstase şi încerc să reactivăm acest grup inter-parlamentar.

Problema dintre România şi Republica Moldova trebuie privită din două unghiuri de vedere: ştim cu toţii că neamurile nu ţi le alegi, e un dat, şi e un dat că Moldova de dincolo de Prut este teritoriu românesc. Conjunctura istorică, vicisitudinile care au trecut peste noi au făcut ca să trăim în două state separate. Am pierdut o oportunitate şi vă spun că în 1992 am fost la podul de flori de la Sculeni. Nu vă pot spune ce am simţit şi ce au trăit acele câteva zeci de mii de oameni de acolo.

Politica noastră legată de Republica Moldova nu cred că a fost corectă, este o părere personală, şi am lăsat să treacă o oportunitate în care România să devină mare.

Sufleteşte sunt alături de doamna leonida Lari şi ar trebui să facem mult mai mult pentru relaţiile dintre România şi Republica Moldova însă nu se poate, prin lege, să obligăm administraţiile locale să se înfrăţească cu unităţi administrative corespunzătoare din Republica Moldova, dar, stimaţi colegi, nici nu este drept şi nu este bine să ne uităm fraţii în felul în care o facem noi. Avem necazuri multe, avem probleme, viaţa socială şi economică din România nu este extraordinară, dar să ştiţi că noi, pentru Republica Moldova, suntem cam cum sunt Germania sau Franţa pentru România. Salariul mediu din Republica Moldova faţă de România şi salariul mediu din România faţă de ţările occidentale este cam la aceleaşi disproporţii, şi atunci cred că noi, la nivel parlamentar, ar trebui să ne aducem aminte mai des, să găsim formule de comunicare, mai ales în Ministerul educaţiei şi învăţământului, în domeniul Ministerului Sănătăţii, avem multe, multe lucruri comune şi să ştiţi că dacă noi nu facem nimic, că suntem mai puternici, mai mulţi, pentru ei este mult mai greu, şi închei prin a spune: nu trebuie să ne luăm după ceea ce spune preşedintele Voronin, care joacă la două capete, în funcţie de conjunctură. În campania electorală dă semnale prooccidentale, proUniunea Europeană, proRomâni, pentru ca după aceea, când se vede cu sacii în căruţă, spus româneşte, îşi schimbă atitudinea.

Cred şi este de datoria noastră, şi morală şi sentimentală, să facem mai mult pentru legătura cu Republica Moldova.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ponta.

O să vă dau cuvântul la sfârşit, doamna Lari, aţi mai vorbit.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

n-aş fi luat cuvântul dacă exact săptămâna trecută n-aş fi fost în Moldova, la Chişinău şi în Transnistria, pe baza relaţiilor pe care le avem cu oamenii tineri de acolo, şi vreau să vă spun, dincolo de faptul că eu, personal, voi vota acest proiect de lege, că ceea ce au spus şi colegii mei înainte este extrem de adevărat.

E o ruptură uriaşă între o mică clasă politică, care vrea să-şi păstreze privilegiile aproape feudale şi care nu vrea să aibă nici un fel de relaţii cu România, tocmai pentru că-şi închipuie că şi-ar pierde locurile de frunte, preferă să fie fruntaşi în satul lor decât să fie codaşi în altă parte, şi restul populaţiei, care priveşte cu mare speranţă spre România, dar care este tot timpul alimentată cu ideea că România nu-i vrea şi că orice fel de iniţiativă din România este negativă la adresa lor.

Sunt de acord, am citit şi explicaţiile tehnice privind respingerea acestui proiect de lege şi bineînţeles că strict juridic multe dintre ele sunt corecte, dar noi, ca Parlament, nu suntem numai un organ tehnic legislativ, ci suntem organul politic suprem al acestei ţări şi cred că un mesaj politic adresat populaţiei, încă o dată spun, nu clasei politice, ci populaţiei din Moldova, care aşteaptă foarte mult de la noi, un mesaj prin care noi respingem orice fel de idee de colaborare, ar fi extrem de negativ, extrem de mult utilizat în manipulările pe care unii politicieni din acea zonă le promovează şi cred că semnalul politic pe care noi îl dăm prin această lege este mult mai important la un moment dat chiar şi decât o anumită observaţie de natură tehnică.

Eu, personal, voi vota acest proiect, conştient de imperfecţiunile sale, dar spun că mergând acolo săptămâna trecută, mergând de multe ori şi vreau să merg în continuare, simt că ceea ce facem noi e poate chiar mai important acolo decât aici şi poate uneori nu realizăm că un gest mic de aici acolo capătă cu totul şi cu totul altă semnificaţie.

Voi vota acest proiect şi mi-aş dori ca şi ceilalţi colegi ai mei să înţeleagă semnificaţia sa.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Iertaţi-mă, aveam înscris înaintea dumneavoastră, urmaţi.

Domnul Titus Corlăţean:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

În primul rând vreau să vă cer scuze pentru calitatea vocii. în legătură cu acest proiect de lege, cred că el vizează de fapt în realitate o chestiune mult mai complexă, sensibilă, relaţia de fond a României cu Republica Moldova.

Problema care se pune este foarte simplă în realitate.

După 1990 au existat segmente de strategie, din păcate, segmente doar de strategie, pe relaţia României cu Republica Moldova, niciodată o strategie coerentă dusă, implementată până la capăt.

Noi trebuie să ne raportăm la realităţile de astăzi, ţinând cont de faptul că România este practic în pragul aderării la Uniunea Europeană şi că frontiera Uniunii Europene se va situa în 2007 pe Prut.

Plecând de la interesul pe care nu-l putem nega şi niciodată nu-l vom respinge, dimpotrivă, îl vom asuma, al dorinţei de racordare de o manieră sau alta a România cu Republica Moldova, noi trebuie să acţionăm de o manieră politică şi pragmatică în acelaşi timp pe această relaţie.

Proiectele de racordare, inclusiv într-un mediu european, cred că vor trebui să fie de altă natură decât cea încercată până în acest moment, este vorba de o relaţionare la nivel central, la nivelul unei conduceri naţionale centrale.

Realitatea europeană a demonstrat că cele mai fezabile proiecte sunt cele de înfrăţire la nivelul structurilor administraţiei locale. Dacă tratăm acest proiect de lege de o manieră formalistă, strict tehnică, fără discuţie că argumentele prezentate, argumentele juridice au o anumită fundamentare. Cred însă că am face o mare greşeală. Această discuţie am avut-o la Comisia pentru politică externă şi noi am încercat acolo să găsim, mai degrabă, o abordare pozitivă, să găsim soluţiile pozitive pentru a da un semnal politic, pentru că aici acesta este important. Parlamentul poate da, şi este oportun să dea un semnal politic important pe relaţia cu Republica Moldova. La acel moment, la Comisia pentru politică externă, eu personal am atras atenţia asupra faptului că, aşa cum era proiectul redactat în primă instanţă, era vorba de o obligaţie de rezultat, care era impusă de Parlament fie Guvernului, fie unităţilor administrativ-teritoriale. Din această cauză am solicitat găsirea unei alte modalităţi, unei alte formule de text care să dea mai degrabă semnalul politic către o obligaţie de diligenţă. Acesta este lucrul important, faptul că Parlamentul solicită Guvernului şi autorităţilor locale să iniţieze anumite demersuri prin intermediul acestor înfrăţiri. E o nuanţă care cred eu, totuşi, că este importantă, pentru că dacă nu dăm un semnal politic probabil că vom continua să ne limităm în aceeaşi retorică deja depăşită. de asemenea, în mod practic nu au existat, în ciuda unor declaraţii, chestiuni cu adevărat concrete care să fie duse până la capăt.

Cred că printr-un proiect de lege cu formulele, iată, nuanţate, care să ducă mai degrabă încă o dată spre o obligaţie de diligenţă, acţiune politică pe o anumită direcţie, am putea să lansăm un semnal politic important şi nu cred că trebuie să tratăm acest proiect de lege de pe baze pur ideologice. Cine anume propune acest proiect ? Substanţa proiectului este mai importantă şi mesajul politic este mult mai important.

Cred că, domnule preşedinte, ar fi bine să tratăm cu înţelepciune politică acest proiect, să găsim o soluţie procedurală pentru a face ca acest proiect de lege să treacă mai departe.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Vă rog.

Domnul Stelian Duţu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

25 de ani am lucrat în administraţia publică locală şi mulţi ani am fost preşedintele Federaţiei autorităţilor publice locale din România şi preşedintele Asociaţiei preşedinţilor de Consilii judeţene din România. De altfel, am şi înfiinţat aceste autorităţi.

În ceea ce priveşte aceste structuri asociative, în ceea ce priveşte relaţia autorităţilor publice din România cu structuri similare din Republica Moldova am o experienţă care cred că-mi dă dreptul să-mi exprim un punct de vedere.

În 1997 am iniţiat, împreună cu fostul primar al municipiului Chişinău şi preşedintele Asociaţiei autorităţilor publice locale din Republica Moldova, un parteneriat de înfrăţire între raioanele din Moldova şi judeţele din România, după principiul un judeţ-un raion, toţi preşedinţii de raioane din Republica Moldova au fost în România şi vreau să vă spun că erau extrem de bucuroşi că se iniţiază acest parteneriat, ulterior am realizat înfrăţiri între toate comunele din judeţul Constanţa şi comune din raionul Chişinău din Republica Moldova şi, de asemenea, o relaţie de înfrăţire între judeţul Constanţa şi judeţul Chişinău. Apoi, am constatat atunci un orizont de aşteptare şi de încredere în reprezentanţi ai autorităţilor publice locale din România, am primit şi sprijinul Ministerului Afacerilor de Externe din România şi, de asemenea, ministerului corespunzător din Republica Moldova, am citit cu atenţie proiectul de lege prezentat nouă şi cred că nu excede cadrul legal existent, în sensul că sunt invitate cele două guverne să iniţieze un memorandum prin care să se sprijine realizarea de relaţii de înfrăţire între unităţi administrativ-teritoriale din cele două state şi, de asemenea, se stabileşte nu neapărat o normă obligatorie, ci nu se face altceva decât să se repete norma juridică care este în Legea nr.215, prin care autorităţile publice locale din România au dreptul să iniţieze relaţii de înfrăţire cu structuri similare din alte state, dar cred că am putea să atragem la acest efort şi structurile asociative din România, astfel încât să sprijine efortul de înfrăţire între structurile administraţiei publice locale din Republica Moldova şi din România.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat susţine o astfel de iniţiativă legislativă şi cred că este momentul ca într-un parteneriat real, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Administraţiei şi Internelor din România şi structurile asociative să iniţieze astfel de programe.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

V-aş ruga, domnul deputat Iliescu.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

O problemă de procedură, domnule preşedinte.

Ascultând argumentele cât se poate de pertinente ale colegilor noştri care au vrut să intervină la dezbaterile generale, uitându-mă şi la faptul că avem în faţă un raport de respingere, motivat în primul rând de elemente de natură tehnico-legislativă şi de importanţa momentului de reglementare, pe de altă parte, punându-mi întrebarea de ce oare pe fond Comisia pentru politică externă nu a fost sesizată cu această iniţiativă....

O voce din sală:

A fost!

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

A fost? v-aş propune dacă, ştiu eu, domnul preşedinte al comisiei are bunăvoinţa să mă asculte, să propun retrimiterea la comisie şi întocmirea unui raport suplimentar, considerând că orice soluţie în favoarea apropierii relaţiilor între România şi Republica Moldova este mult mai bună decât respingerea unui asemenea memorandum.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă dau dumneavoastră cuvântul, doamna Leonida Lari va încheia.

Vă rog, domnul deputat.

Domnul Cristian Mihai Adomniţei:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Vorbesc ca şi locuitor al judeţului Iaşi, care se află la graniţa cu Republica Moldova, cu fraţii noştri, şi înţeleg pe deplin fondul pe care-l prezintă doamna Leonida lari, locul unde dumneaei ar vrea să atingă acest subiect.

Poate forma aceasta propusă nu este cea mai fericită şi, aşa cum s-au exprimat şi colegii dinaintea mea, am putea să mai lucrăm, prin urmare, dacă s-ar retrimite la comisie eu aş fi de acord, însă aş fi vrut să vin cu o idee nouă.

În afară de discutarea despre forme până la urmă fără fond, astăzi avem un fond şi am să vreau să vă invit să vă gândiţi, stimaţi colegi şi colege deputaţi, cam ce am putea să facem noi ca şi parlamentari şi apoi ca reprezentanţi ai comunităţilor din care venim pentru a-i sprijini pe acei oameni, şi am să vin cu un exemplu concret: chiar săptămâna trecută, la iaşi, am încheiat un seminar naţional între tineri din Republica Moldova, de data aceasta ei fiind liberali, şi tineri din România, şi ei liberali, şi am hotărât ca acest proiect să fie un proiect geamăn, astfel încât în luna decembrie eu mă voi deplasa cu o echipă de tineri liberali la Chişinău, şi dacă acest lucru s-ar putea să vă dea o idee în plus, vă invit, pentru că eu consider că fondul pe care-l dorea doamna Lari a fi atins este ca noi să fim cât mai activi şi cât mai mult prezenţi în Republica Moldova.

Dumneaei a propus o formă, eu v-am propus şi altă formă, şi repet, susţin ca să retrimitem la comisie, poate găsim o formulare mai fericită, ca să nu spunem un "nu", pentru că până la urmă, în fond, nu putem obliga un alt Guvern să încheie ceva cu noi.

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnul deputat.

Domnul Petre Ungureanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur, este de bun simţ să susţinem încheierea unor acorduri cu statele vecine, cu atât mai mult cu Republica Moldova însă, aşa cum se vede şi din..., eu ca jurist vorbesc acum, cred că este contraproductiv, dacă n-ar fi neconstituţional, să obligăm printr-o lege pe cineva să se asocieze sau să se înfrăţească cu altcineva. de aceea cred că, văzând şi avizul Consiliului legislativ, care spune negru pe alb faptul că este neconstituţională legea, cred că trebuie respinsă.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da, domnule deputat, fiind deputat independent aţi vorbit în nume personal.

Dacă nu mai sunt ...

Vă rog, domnul deputat Dorneanu.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

N-aş fi luat cuvântul dacă nu s-ar fi propus aici atât de ferm respingerea proiectului, pentru că înţelesesem că a luat o turnură pozitivă dezbaterea asupra acesteia.

Sigur că noi, dacă analizăm strict juridic, strict formal, putem să categorisim proiectul acesta uşor naiv, pornit numai din inimă, dar fără pragmatismul politicianului.

Au vorbit aici foarte bine doi colegi de-ai mei din PSD care au adus în discuţie valenţele europene ale unei soluţii pe care noi suntem obligaţi să o adoptăm ca putere legiuitoare, ca putere politică. Dacă noi tot vom vorbi doar lamentându-ne atunci când abordăm subiectul despre Republica Moldova, dacă vom spune că noi avem toate bunele intenţii, dar nu-l vor ceilalţi, atunci nu vom face nimic, nu vom face nici un pas.

Haideţi să privim din punct de vedere european, din punct de vedere al unor aspiraţii comune care să ne regăsească în final, acolo, ambele maluri ale Prutului, dar până atunci să vedem ce putem face totuşi, legislativ, cu această propunere.

S-a spus aici că o obligaţie de rezultat este imposibilă şi, într-adevăr, este neconstituţională dar pentru că suntem jurişti, şi fac apel la cel care a luat cuvântul înaintea mea să-şi amintească şi dânsul acest lucru, dacă vorbim de o obligaţie de diligenţă, de o obligaţie care să recomande Guvernului şi autorităţilor locale să facă eforturi în stilul legalităţii internaţionale, în stilul principiilor internaţionale ca să realizeze astfel de înfrăţiri, atunci lucrurile sunt plauzibile şi sunt absolut compatibile cu Constituţia şi cu principiile relaţiilor internaţionale.

Deci, cu această propunere concretă de a se transforma obligaţia de rezultat, atât pentru Guvern, cât şi pentru autorităţile locale, într-o normă de diligenţă, într-o normă de recomandare care să fie apoi completată, eventual, şi cu alte prevederi care să dea mai mult sens şi mai multă angajare, cred că se poate depăşi acest moment.

Dacă noi lăsăm această lege pentru luni, ca să fie respinsă sau să cadă sub incidenţa adoptării tacite a propunerii de respingere, facem o mare greşeală.

Vă propun să susţinem ceea ce s-a propus aici, trimiterea la comisie, şi comisia până luni să vină cu o propunere de reformulare a legii şi cred că şi distinsa noastră colegă va înţelege acest lucru şi va adăuga sufletul ei mare şi o doză de pragmatism pentru a găsi, împreună cu juriştii de acolo, o soluţie bună.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

E o problemă, domnule deputat. Adoptarea tacită înseamnă adoptarea proiectului de lege, nu a propunerii comisiei. Nici o propunere a comisiei nu se adoptă tacit. E o problemă de drept constituţional.

Vă rog, domnule Marton.

Iertaţi-mă, voiam să mai adaug o frază colegială, aceasta pentru că sub preşedinţia dumneavoastră s-a votat textul privind aprobarea tacită.

Vă rog, domnule.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Textul aprobării tacite s-a votat cu votul majorităţii de două treimi a Camerei Deputaţilor şi Senatului, dacă-mi permiteţi să fac această remarcă. În această majoritate de două treimi au fost prezente multe partide, prezente şi actualmente în sală.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Ietaţi-mă, domnul Marton Arpad, intervin tot colegial, atunci amândoi am făcut parte din minoritate.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Este adevărat.

Trebuie să vă spun că noi credem şi suntem convinşi că relaţiile de prietenie între judeţele de pe cele două maluri sunt o soluţie politică de dorit. Eu cred, totodată, că această soluţie, şi ca mesaj, se poate realiza foarte uşor pentru că în fiecare judeţ din judeţele din România avem o majoritate de consiliu judeţean compusă din aceste partide care stau astăzi aici în sala de şedinţă şi care susţin această idee, şi ei, ca o soluţie politică, pot să însărcineze conducerea consiliului judeţean să ducă tratative pentru realizarea acestor înfrăţiri între judeţe şi ăsta ar fi, într-adevăr, un mesaj politic.

Dacă, chiar prin aprobare tacită, ar trece prin Cameră o lege care spune ce să facă Guvernul unui alt stat, acesta este un alt mesaj politic, poate nefericit.

Gândiţi-vă ce s-ar întâmpla dacă la Chişinău s-ar adopta o lege în care să se spună ce să facă Guvernul nostru. Poate să interzică înfrăţirea, de exemplu, între aceste două judeţe.

Ca atare, şi eu cred că ar fi bună această idee de salvare a situaţiei, deşi trebuie să menţionez că, din păcate, iniţiatorii acestei legi au obiceiul de a încerca să soluţioneze ceva în forma cea mai nefericită. Să fie retrimisă la comisie, dar cu un termen. Deci, înaintea datei de 17 să se vină cu o soluţie prin care o lege de rezultat obligatoriu să aibă un caracter mai mult de declaraţie politică sau susţinere, mă rog, s-o găsească cei mai vizaţi decât mine, în problemele de politică externă.

Şi, atunci, susţin retrimiterea la comisie, dar cu o observaţie: să le dăm un termen util, în care să vină cu un raport, şi raportul acela, de modificare a acestui proiect, să-l votăm înaintea datei de 17 noiembrie.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc şi eu.

Un minut, pe o problemă de tehnică legislativă, domnul Dorneanu.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte, ştiţi că v-am admirat întotdeauna rigoarea ştiinţifică şi elocinţa. Îmi pare rău că n-am fost înţeles. Este evident că aprobarea tacită viza proiectul iniţial.

Eu am spus că, dacă lăsăm să curgă proiectul, propunerea, aşa cum curge acum fie va fi respinsă la votul final luni, fie va fi aprobată prin aprobare tacită. Iar aprobarea tacită poartă ameninţarea neconstituţionalităţii.

De aceea am spus să nu ajungem la acel moment al aprobării tacite, sau să fie respins proiectul, ci să-l trimitem comisiei, pentru a-l reface, pentru a da un text constituţional.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule Dorneanu, vă mulţumesc.

Într-adevăr, am profitat de o anume exprimare a dumneavostră, pentru a şarja, nu persoana dumneavostră, ci această idee a aprobării tacite.

Suntem la fază de dezbateri generale.

Vă rog, domnule deputat. Dar scurt; un minut numai, pentru că aţi mai intervenit.

Domnul Petre Ungureanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am preluat şi ideea domnului Dorneanu şi cred că dacă nu admiteţi ideea mea, că proiectul ar trebui respins pentru neconstituţionalitate şi pentru argumentele expuse până acum, eu cred că, dacă-l trimiteţi la comisie, soluţia ar fi - deşi nu sunt expert în Dreptul internaţional -, cred că soluţia la comisie ar fi reformularea, în sensul că noi - dacă nu vrem să devenim ridicoli - nu putem interzice înfrăţirea. Este singurul lucru strict juridic pe care-l putem face, dacă vrem să ne scărpinăm cu mâna dreaptă la urechea stângă.

Deci, putem spune că nu putem interzice, dar nu-i putem obliga.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da. Este un punct de vedere care demonstrează că discuţii pot să existe.

Domnul Corlăţean; tot un minut, vă rog.

Domnul Titus Corlăţean:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Două chestiuni.

În primul rând, la prima discuţie pe proiectul iniţial, Comisia pentru politică externă fusese sesizată. Am avut discuţia pentru aviz. După relansarea proiectului de lege, am constatat Comisia pentru politică externă a fost ocolită. Deci acesta era primul punct. Comisia pentru politică externă trebuie să-şi dea avizul.

Doi: atenţie, aici, noi am încercat şi s-a încercat evitarea unei obligaţii de rezultat şi a unei norme imperative vizavi de Guvernul român şi de un subiect de drept internaţional străin - Guvernul moldovean. Să încheiaţi, până în 2006, un acord de înfrăţire.

Nu; formula de text deja este un pas înainte. Este vorba de solicitarea - şi e o solicitare politică din partea Parlamentului - către Guvernul României, atât, să iniţieze încheierea unui acord, dacă se poate, încheiere, până în 2006.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Leonida Lari, în încheierea dezbaterilor generale. Sau, nu, în încheiere, îmi permit să-mi expun şi eu punctul de vedere.

Vă rog.

Doamna Leonida Lari-Iorga:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Anume de aceea că am fost pragmatică, atunci când Statul Român a recunoscut independenţa Republicii Moldova, am cerut audienţă la domnul Ion Iliescu şi am întrebat: de ce se recunoaşte un stat în stat?, pentru că se vor crea probleme extraordinar de mari. Orice preşedinte de colhoz sau de sovhoz va dori să fie preşedinte de aşa-zis "stat" - Republica Moldova. Aşa s-a şi întâmplat.

Dacă, în anul de graţie oferit nouă, românilor din Basarabia, - '89, am obţinut acele mari victorii, şi limba română - limbă de stat, şi grafia latină, şi tricolor, şi istoria românilor, şi eram majoritari, românii ăia, care doreau Unirea, erau majoritari în Parlamentul Republicii Moldova, după aceea, revigorându-se de urgenţă statul imperial rus, toate aceste victorii s-au dus pe apa sâmbetei.

S-au pierdut două momente prielnice ca România să facă reunificarea Ţării: momentul '90, când s-au deschis hotarele, acestea nu mai erau între U.R.S.S. şi România; erau între România şi Republica Moldova, şi alt moment - momentul puciului, când Rusiei nu-i păsa ce se întâmplă prin alte părţi, prin alte zone, pentru că ardea focul la dânşii în casă. Două momente, două trenuri le-am pierdut.

Anume, de aceea că sunt pragmatică, i-am spus domnului Iliescu: măcar tratat nu faceţi între România şi Republica Moldova, că orice tratat înseamnă o legătură pe zeci de ani. "... ştiţi ... orice tratat are neprevăzutul lui." Zic, iată, de exemplu, R.F.G. cu R.D.G. n-au făcut nici un tratat, au făcut acorduri economice.

Aşa că, domnului de la comisie pot să-i spun următoarele, în mod pragmatic, deşi eu nu sunt jurist: deocamdată, România nu are Tratat cu Republica Moldova. Aşa că orice acord poate să-l facă. Şi, precum ştim, sunt nişte relaţii mai ... blânde de la o vreme. V-am explicat şi de ce: din cauza faptului că se apropie anul 2007, când Uniunea Europeană, se zice că ne primeşte şi pe noi.

Aşa că, nefiind vorba de tratate, nu încălcăm legislaţia; una la mână.

Doi: vreau să vă spun, stimaţi colegi, că oamenii care gândesc şi care suferă cu adevărat - şi din Basarabia, şi din România - şi care sunt fraţi de sânge şi de suflet, deja au făcut aceste înfrăţiri, precum v-a spus colegul dumneavostră. Au făcut înfrăţiri la nivel de primării orăşeneşti, la nivel de primării comunale. Zeci şi sute de oraşe şi comune din România şi din Basarabia sunt deja înfrăţite.

Aşa încât, care-i treaba? Vă spun eu care-i treaba: treaba e că Parlamentul României mereu este în defensivă. Niciodată nu vrea să fie în ofensivă! Dacă vom fi mereu în defensivă, ce obţinem? Ce facem? Cu câţi ani mai înstrăinăm această clipă de graţie pentru poporul român - Reunificarea Ţării?

Şi, ultimul aspect pe care am vrut să-l spun: consider că nu se cere nici o reformulare, pentru că şi Guvernul de la Chişinău v-am spus că vede Guvernul de la Bucureşti cu ochi mai buni. Ar fi bine să votăm acum.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul preşedinte al comisiei. Vă rog.

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulţumesc.

Nu ştiu dacă trebuie să iau cuvântul pentru un drept la replică sau pentru a apăra propunerea comisiei.

Dar vreau să vă spun, stimată doamnă deputat, şi vreau să vă spun, stimaţi colegi deputaţi, că problema aceasta are două feluri de abordări: are o abordare de aici, de la tribună, în care mulţi spunem că dorim, vrem să facem, şi mai există şi o altă abordare, stimaţi colegi, pe care eu, personal, o realizez - şi mă adresez şi doamnei, cu tot respectul. Pentru că vreau să vă spun că, împreună cu principele Radu Duda, am organizat manifestări, zic eu fără precedent, cu privire la întărirea relaţiilor dintre judeţul Iaşi, din care fac parte, şi Chişinău.

Vreau să vă spun că pentru prima oară, cred, se desfăşoară întâlniri bilaterale la cel mai înalt nivel - începând cu Preşedintele ţării, continuând cu primul-ministru, la nivel de miniştri de externe -, în Iaşi. Vreau să vă spun că o mare delegaţie de oameni de afaceri din Iaşi şi din zona Moldovei vor pleca în luna martie la Chişinău, pentru chestiuni foarte concrete, pentru începerea posibilităţii investiţiilor în Moldova.

Aşa că, stimaţi colegi deputaţi, decât să veniţi aici şi să spuneţi că vom obliga, sau vom cere autorităţilor locale să facă memorandumuri, vă recomand dumneavostră, tuturor, să mergeţi în localităţile din care faceţi parte, în judeţele care v-au ales şi faceţi singuri această chestie, pentru că dorim cu toţii autonomie locală. Nu putem să cerem Guvernului să impună autorităţilor locale acest lucru. Nu putem să le cerem celor din Arad să se înfrăţească cu nu ştiu ce zonă din Moldova. Aceste lucruri vin de la sine şi dumneavostră, decât să veniţi aici şi, mă scuzaţi, dar, demagogic, să cereţi acest lucru, cred că aţi avea obligaţia să mergeţi în judeţele care v-au ales şi să faceţi acest lucru. Putem să facem, dacă doriţi, o trecere în revistă anuală sau bianuală, ce am făcut fiecare dintre parlamentari pentru întărirea relaţiilor dintre judeţele din care facem parte şi Moldova, şi nu să dăm o lege declarativă şi împotriva Constituţiei, care să nu ducă la nimic.

Municipiul Iaşi este înfrăţit cu peste 80 de oraşe, cu 80 de unităţi administrative din lume ...

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Iertaţi-mă, domnule deputat ...

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulţumesc, dar am vrut să fac nişte precizări care mi se par ...

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Nu, vă dau voie şi în continuare să vorbiţi, dar vreau să vă atrag atenţia că vorbiţi în Parlamentul României despre Moldova Românească. Vă rog să continuaţi.

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulţumesc. Atât am vrut să vă spun şi recomand şi rog toţi parlamentarii să se gândească că acest proiect de lege, această idee poate fi dusă la capăt numai cu munca fiecăruia dintre noi.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Consider că am încheiat faza dezbaterilor generale.

Ca preşedinte de şedinţă, îmi permit să contabilizez şi să mulţumesc tuturor celor care s-au exprimat în sensul importanţei ce trebuie acordată Moldovei Româneşti şi mijloacelor paşnice de apropiere şi de unificare.

Aţi vorbit cu toţii aproape, ca adevăraţi cetăţeni ai României, ca cetăţeni ai unei Românii europene.

Din punct de vedere strict formal, am primit mai multe, 5 sau 6, propuneri de retrimitere la comisie, pentru a se da textelor o reformulare, dacă vreţi, de tehnică legislativă, propuneri - toate fundamentate.

Din dezbateri, deci, a rezultat necesitatea trimiterii la comisie şi, mai mult decât la oricare alt proiect de lege, a rezultat posibilitatea ca, la comisie, să se rezolve.

Având în vedere această situaţie, vă supun la vot retrimiterea la comisie, evident, cu stabilirea unui termen de redepunere a raportului şi a textului reformulat.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Cine se abţine?

Vă mulţumesc.

Cu majoritate de voturi, proiectul de lege este retrimis la comisie.

Domnule preşedinte, să ne consultăm cu privire la dată. Având în vedere că termenul de adoptare tacită este 17 noiembrie, v-aş propune ca raportul să fie făcut până joi, 10 noiembrie.

Sunteţi de acord?

Domnul Relu Fenechiu (din sală):

Da.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Este un termen rezonabil. Mai fixez comisiei obligaţia de a consulta pe toţi deputaţii care astăzi au fundamentat cererea de retrimitere la comisie şi de a invita iniţiatorii pentru a participa la aceste discuţii.

Suspendăm 10 minute, după care reluăm dezbaterile.

(Lucrările şedinţei s-au întrerupt la ora 11,15 şi s-au reluat la ora 11,35.)

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Rog liderii grupurilor parlamentare să-şi invite colegii în sală, ca să continuăm dezbaterile.

La pct.15 de pe ordinea de zi: Propunere legislativă pentru declararea ca oraş a comunei Bragadiru, judeţul Ilfov.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Nu este.

Domnul preşedinte al comisiei. Vă rog să faceţi onorurile.

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Iniţial, comisia a dat un raport de respingere pentru această propunere legislativă.

Propunerea legislativă a fost retrimisă la comisie şi, în urma dezbaterilor şi după ce au fost aduse materialele cerute pentru a îndeplini condiţiile impuse de lege, comisia a aprobat, cu unanimitate de voturi, raportul pentru aprobarea propunerii legislative.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule preşedinte, vă referiţi la raportul din 25.X.2005? Să nu fie o eroare. Vă rog să revedeţi.

Sunt două propuneri legislative.

Domnul Relu Fenechiu:

Îmi cer scuze.

Da, sunt două propuneri legislative pentru declararea ca oraş a comunei Bragadiru. Una ştiu sigur că a fost aprobată.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Iar aceasta, vă informez eu sigur că a fost respinsă prin două rapoarte.

Domnul Relu Fenechiu:

Da. Am raportul aici, l-am găsit. Îmi cer scuze.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Aşa este, domnule preşedinte.

Domnul Relu Fenechiu:

Deci, aici este vorba de P.L.431 din 19 octombrie 2005.

Prezenta iniţiativă legislativă nu mai are obiect. În şedinţa din 25 octombrie 2005 s-a propus respingerea propunerii legislative, aşa încât raportul de respingere a fost aprobat de comisie în unanimitate de voturi.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Şi eu vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă există dezbateri generale?

Vă rog.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Ca locuitor al judeţului Ilfov, vreau să susţin propunerea comisiei, având în vedere, totuşi, că prima soluţie - aceea de acceptare - a fost cea favorabilă.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Am luat act.

Dacă mai doreşte cineva la dezbateri generale?

În aceste condiţii, neavând cvorumul necesar pentru vot la o lege organică, vot final - luni.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.141/2005 pentru ratificarea Protocolului Adiţional la Scrisoarea de Înţelegere privind controlul drogurilor şi aplicarea legii, semnată la Bucureşti la 3 iulie 2001, între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 26 septembrie 2005.

Din partea iniţiatorului?

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În anul 2001, a fost ratificată, prin ordonanţa de urgenţă, o Scrisoare de Înţelegere între Guvernul României şi Statele Unite ale Americii, prin care s-a convenit ca cele două părţi să iniţieze şi să sprijine un proiect destinat să consolideze instituţiile române cu atribuţii în aplicarea legii, prin acordarea de asistenţă, care include instruire şi dotare cu echipamente.

La această Înţelegere s-a convenit ca, anual, prin Protocol adiţional, să se modifice documentul de cooperare semnat în anul 2001, în sensul suplimentării asistenţei oferite de Guvernul Statelor Unite ale Americii pentru Guvernul României.

În virtutea acestei Înţelegeri, în fiecare an, s-a semnat la Bucureşti acest Protocol de suplimentare şi asistenţă tehnică. Ultimul document de acest fel a fost încheiat la 6 septembrie 2005, când Ambasada Statelor Unite ale Americii a notificat Ministerului Administraţiei şi Internelor aprobarea alocării de către Guvernul Statelor Unite ale Americii a sumei de 1.750.000 de dolari S.U.A., constând în asistenţă suplimentară în beneficiul Guvernului României. Din această sumă, aproximativ 1.185.000 de dolari vor reprezenta costul acţiunilor de pregătire suplimentară şi asistenţă tehnică contractată prin alte agenţii ale Guvernului Statelor Unite în beneficiul Guvernului României, în conformitate cu termenii şi condiţiile Scrisorii de Înţelegere între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite, pe care am încheiat-o în anul 2001, despre care am făcut referire.

Având în vedere importanţa obţinerii asistenţei tehnice şi financiare pentru activităţi specifice în domeniile de competenţă ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, precum şi faptul că, potrivit pct.4 din Protocolul adiţional, pentru intrarea în vigoare a acestuia, este necesar ca notificarea cu privire la îndeplinirea procedurilor interne de aprobare să fie făcută de Guvernul României către Guvernul Statelor Unite, este necesar ca acest document să fie aprobat prin lege.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnul preşedinte al comisiei - raport şi timpi, sau timpi şi raport, cum doriţi dumneavostră.

Domnul Cornel Ştirbeţ:

Domnule preşedinte,

Propun 5 minute total şi un minut pentru fiecare intervenţie.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să intervină la dezbaterile generale?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Iuliu Ioan Furo:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Voi fi foarte scurt. Consider de utilitate maximă adoptarea acestei iniţiative legislative, ratificarea acestui acord, întrucât este spre binele României, este spre binele evaluării legislative pe plan european.

În ceea ce ne priveşte, vom susţine, prin votul nostru, această iniţiativă legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mai doreşte cineva să ia cuvântul?

Dacă nu, domnul preşedinte al comisiei, concluziile raportului?

Domnul Cornel Ştirbeţ:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost sesizate spre dezbatere şi avizare în fond cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.141/2005.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au avizat favorabil acest proiect de lege.

Obiectul de reglementare al iniţiativei legislative îl constituie ratificarea Protocolului adiţional la Scrisoarea de Înţelegere privind controlul drogurilor şi aplicarea legii, semnată între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, în 26 septembrie 2005, protocol ale cărui prevederi se referă la acordarea asistenţei tehnice şi financiare Guvernului României de către Guvernul Statelor Unite ale Americii pentru realizarea a patru proiecte, şi anume: Proiectul privind consilierul juridic rezident, continuarea asistenţei în domeniul criminalităţii cibernetice şi drogurilor, managementul instituţiilor cu atribuţii în domeniul aplicării legii şi Proiectul privind instituţiile din sistemul de justiţie.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

În urma dezbaterilor, cu unanimitate de voturi, comisiile reunite propun plenului Camerei Deputaţilor adoptarea, fără modificări, a proiectului de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege, pe articole.

Titlul legii.

Dacă sunt observaţii? Nu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul unic al proiectului de lege.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Adoptat în unanimitate.

Trecem la textul ordonanţei de urgenţă.

Titlul ordonanţei de urgenţă.

Observaţii?

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Unanimitate.

Articolul unic al ordonanţei de urgenţă.

Dacă sunt observaţii?

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Rămas pentru şedinţa de vot final de luni.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.111/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.12/1998 privind transportul pe Căile Ferate Române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate.

Acest proiect de lege se dezbate în procedură de urgenţă.

Domnule preşedinte al comisiei, vă rugăm să supuneţi spre aprobare timpul afectat.

Doamna Aurelia Vasile:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia propune 5 minute, cu un minut pentru fiecare intervenţie.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Vă supun aprobării propunerile făcute de comisie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbateri.

Din partea iniţiatorului, vă rog?

Domnul Sebastian Buzaşu (secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului):

Comisia Europeană a recomandat pentru sectorul feroviar adoptarea unui plan privind strategia pe termen lung a sectorului în vederea restabilirii echilibrului financiar al ministerului, infrastructurii şi în vederea modernizării şi reînnoirii infrastructurii.

Pentru aceasta se modifică, prin acest act normativ, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.12/1998, act normativ care cuprinde îmbunătăţirea mecanismului de finanţare a infrastructurii feroviare; crearea condiţiilor pentru exploatarea infrastructurii feroviare pe principii comerciale mai eficiente şi reglementarea pe principii nediscriminatorii a încheierii contractelor de servicii publice între operatorii de transport feroviar, care efectuează transport feroviar public de călători, pe de o parte, şi instituţiile publice în numele statului, pe de altă parte.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Dacă în cadrul dezbaterilor generale doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Proiectul de lege - cu privire la titlul legii.

Observaţii?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articol unic.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Textul ordonanţei de urgenţă. Titlul ordonanţei, nemodificat în raportul comisiei.

Observaţii? A fost adoptat.

Articol unic nemodificat.

Observaţii? A fost adoptat.

Pe textul ordonanţei.

Alin.1 art.5, nemodificat în varianta Senatului.

Observaţii? A fost adoptat.

După alin.3 al art.5 se introduc 5 alineate noi în varianta Senatului, nemodificată; procedura comisiei pentru toate cele cuprinse la pct.7.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

A fost adoptat în unanimitate.

La pct.8, după art.11 se introduce un nou articol, art.11¹, în textul Senatului, iar în textul comisiei, la articolul unic, pct.3: "art.11¹ va avea un nou cuprins..."

Cine este pentru textul propus de comisie?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.9 text nemodificat.

Dacă există observaţii? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

La pct.10, după art.21 se introduce un nou articol, art.21¹.

Dacă există observaţii? Nu există.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

A fost adoptat în unanimitate.

Pct.11, art.25 completat de Senat.

Dacă există observaţii? Nu există.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

A fost adoptat.

Titlul Cap.VI. modificat în varianta Senatului, păstrată de comisie.

Dacă există observaţii? Nu există.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

A fost adoptat.

Pct.13, nemodificat şi în varianta Senatului şi în varianta comisiei.

Dacă există observaţii? Nu există.

A fost adoptat.

Pct.14 art.38, nemodificat în varianta Senatului, nemodificat în varianta comisiei.

Dacă există observaţii? Nu există.

A fost adoptat.

Ultimul punct, pct.15, din raportul comisiei, art.39, nemodificat în varianta Senatului, nemodificat în varianta comisiei.

Dacă există observaţii? Nu există.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

A fost adoptat.

Se supune votului final în şedinţa de luni.

Având în vedere că urmează şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind alocuţiunea unui distins oaspete străin, suspendăm lucrările şedinţei până la ora 12,15, când se vor relua în plenul Camerelor reunite.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12,00.