Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,12.

Lucrările au fost conduse de Domnul Miron Tudor Mitrea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Titu Nicolae Gheorghiof şi Victor- Viorel Ponta, secretari.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Sunt două grupuri parlamentare care n-au terminat încă şedinţele de grup, nu sunt semnate încă listele. Fac apel la dumneavoastră, amânăm începerea şedinţei, dar la 16,30 să fie listele semnate de către majoritatea colegilor. Vă mulţumesc.

(Pauză între orele 16,13-16,32.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că din totalul celor 331 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 238, sunt absenţi 93, din care 10 participă la alte acţiuni parlamentare.

Informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi care urmează să fie înaintate Comisiilor permanente pentru examinare şi întocmirea avizelor sau rapoartelor în termenele stabilite.

La Biroul permanent al Camerei Deputaţilor au fost înregistrate următoarele iniţiative legislative:

1. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a - Apa, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 17 noiembrie 2005.

Cameră decizională: Senatul.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

2. Propunerea legislativă "Legea Zonei Metropolitane Bucureşti", iniţiată de domnii deputaţi Dan Ioan Popescu, Adrian Năstase, Aurelia Vasile, Rodica Nassar, Ecaterina Andronescu, Zamfir Dumitrescu şi domnii senatori Ion Iliescu, Sorin Oprescu, membri ai Grupurilor parlamentare ale P.S.D.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 23 noiembrie 2005.

Cameră decizională: Senatul.

3. Propunerea legislativă privind înfiinţarea satelor Dobrinăuţi (Hapăi), Maghera şi Pustoaia, prin reorganizarea comunei Vîrfu Cîmpului, judeţul Botoşani, iniţiată de domnul senator Mihai Ţâbuleac, membru al Grupului parlamentar al Alianţei "Dreptate şi Adevăr P.N.L. - P.D."

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 23 noiembrie 2005.

Cameră decizională: Senatul.

(Către domnul deputat Nicolae Popa şi domnul director Gheorghe Popescu:) Vreţi, o secundă, domnule deputat şi domnule Popescu... Domnule Popescu! Hello! Hello! Şedinţa din dreapta! Domnule deputat, vă rog frumos, e o singură şedinţă în sală! Mi-e foarte greu să fiu atent, când mai sunt şi alte şedinţe! Vă rog! E una singură şi aceea o prezidez eu, deocamdată! Vă rog, domnule Popescu, luaţi loc! Vă rog, domnule deputat, luaţi loc!

4. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.215/2001 privind administraţia publică locală, iniţiată de domnii senatori Ioan Chelaru, Radu Cătălin Mardare, membri ai Grupului parlamentar al P.S.D.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 23 noiembrie 2005.

Cameră decizională: Senatul.

5. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, iniţiată de domnii senatori Ioan Chelaru, Ungureanu Vasile Ioan Dănuţ, membri ai Grupului parlamentar al P.S.D.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Termen de depunere a raportului: 23 noiembrie 2005.

Cameră decizională: Senatul.

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.126/2005 privind mandatarea Ministerului Finanţelor Publice pentru reprezentarea României sau a altor instituţii publice în faţa Curţii de Arbitraj Internaţionale a Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii, adoptat de Senat în şedinţa din data de 7 noiembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 17 noiembrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

7. Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.127/2005 privind modificarea art.33 alin.1 din Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 şi ale Legii nr.169/1997, precum şi a art.III al Titlului VI din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, adoptat de Senat în şedinţa din data de 7 noiembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru avize, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale;Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 17 noiembrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

8. Proiectul de Lege privind serviciile comunale de utilităţi publice, adoptat de Senat în şedinţa din data de 31 octombrie.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci,Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 17 noiembrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

9. Proiectul de Lege privind serviciul de alimentare cu apă şi canalizare, adoptat de Senat în şedinţa din data de 31 octombrie.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci,Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 17 noiembrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

10. Proiectul de Lege privind serviciul de iluminat public, adoptat de Senat în şedinţa din data de 31 octombrie.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci,Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 17 noiembrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

11. Proiectul Legii serviciului de transport public local, adoptat de Senat în şedinţa din data de 31 octombrie.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci,Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 17 noiembrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

12. Proiectul Legii serviciului de salubrizare a localităţilor, adoptat de Senat în şedinţa din data de 31 octombrie.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci,Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 17 noiembrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

13. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.39/2005 privind cinematografia, adoptat de Senat în şedinţa din data de 7 noiembrie.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă; pentru avize. Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 5 decembrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

14. Propunerea legislativă privind modificarea alineatului (2) al articolului 93 din Legea învăţământului nr.84/1995, cu modificările şi completările ulterioare, iniţiată de doamna deputat Lia Olguţa Vasilescu, membră a Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat Petru Andea, membru al Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Pantelimon Manta, membru al Grupului parlamentar al P.C., domnul deputat Horia-Victor Toma, membru al Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Laurenţiu Romanescu, membru al Grupului parlamentar al P.D.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport;pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 24 noiembrie 2005.

Cameră decizională: Senatul.

15. Propunerea legislativă privind modificarea alineatului 3 al articolului 72, alineatele 1 şi 2 ale articolului 129 din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare, iniţiată de domnul deputat Pantelimon Manta, membru al Grupului parlamentar al P.C., domnul deputat Horia-Victor Toma, membru al Grupului parlamentar al P.N.L., domnii deputaţi Laurenţiu Romanescu, Gabriel Bîrsan, membri ai Grupului parlamentar al P.D.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport; pentru avize, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 24 noiembrie 2005.

Cameră decizională: Senatul.

16. Propunerea legislativă privind declararea ca oraş a comunei Măgurele, judeţul Ilfov, iniţiată de domnul deputat Gabriel Sorin Zamfir, membru al Grupului parlamentar al P.N.L.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci,Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 24 noiembrie 2005.

Cameră decizională: Senatul.

17. Proiectul de Lege privind siguranţa feroviară, adoptat de Senat în şedinţa din data de 10 noiembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii şi servicii; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 17 noiembrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

18. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.41/1998 privind taxele în domeniul protecţiei proprietăţii industriale şi regimul de utilizare a acestora, adoptat de Senat în şedinţa din data de 10 noiembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 17 noiembrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

19. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul protecţiei consumatorilor în vederea respectării angajamentelor asumate de România pentru aderarea la Uniunea Europeană, adoptat de Senat în şedinţa din data de 10 noiembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii şi servicii;pentru avize, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 17 noiembrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

20. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.154/2005 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2005, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Camera Deputaţilor- Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Senatul: Comisia pentru buget, finanţe, activitate financiară şi piaţă de capital; pentru avize: Camera Deputaţilor: Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru sănătate şi familie, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia pentru politică externă, Comisia pentru integrare europeană, Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor.

Senatul: Comisia pentru privatizare şi administrarea activelor statului, Comisia economică, industrii şi servicii, Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi, Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului, Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială, Comisia pentru sănătate publică, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia pentru politică externă, Comisia pentru egalitatea de şanse, Comisia economică, industrii şi servicii.

Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra Serviciului Român de Informaţii, Comisia specială a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra Serviciului de Informaţii Externe.

Termenul pentru depunerea amendamentelor şi avizelor este 24 noiembrie 2005, iar pentru depunerea raportului comisiilor sesizate în fond este 29 noiembrie 2005.

21. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.155/2005 cu privire la rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2005 primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Camera Deputaţilor: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Senatul: Comisia pentru buget, finanţe, activitate financiară şi piaţă de capital.

pentru avize: Camera Deputaţilor- Comisia pentru muncă şi protecţie socială; Senatul: Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială.

Termenul pentru depunerea amendamentelor şi avizului este 24 noiembrie 2005, iar pentru depunerea raportului comisiilor sesizate în fond este 29 noiembrie 2005.

În conformitate cu prevederile art.15 alineatele 2 şi 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.128/2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Sistemului Informatic Naţional de Semnalări;

Legea privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general;

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.111/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române;

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.70/2005 privind aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub formă de împrumut, a unor cantităţi de combustibil pentru Societatea Comercială de Producere a Energiei Electrice şi Termice "Termoelectrica" - S.A., filialele sale, complexurile energetice Craiova, Rovinari şi Turceni, Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare - Sucursala "ROMAG-TERMO" şi centralele termice şi electrice de termoficare aflate în administrarea consiliilor judeţene şi locale;

Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.106/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.25/2001 privind înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii "C.N.I" - S.A.;

Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.68/2005 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.3/2004 privind finalizarea investiţiei Turnătoria de tuburi de presiune din fontă ductilă pe platforma Sidermet Călan şi stabilirea unor măsuri pentru finalizarea proiectului Donasid Călăraşi;

Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă Guvernului nr.71/2005 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în vederea stabilirii cadrului organizatoric şi funcţional corespunzător desfăşurării activităţilor de eliberare şi evidenţă a cărţilor de identitate, actelor de stare civilă, paşapoartelor simple, permiselor de conducere şi certificatelor de înmatriculare a vehiculelor;

Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.78/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr.288/2004 privind organizarea studiilor universitare;

Legea pentru modificarea şi completarea art.1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.95/1999 cu privire la valorificarea bunurilor scoase din funcţiune aflate în administrarea instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 65/2005 privind modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 Codul Muncii.

Potrivit prevederilor art. 108 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Urmează, conform prevederilor art. 100, 111 şi 112, să aprobăm timpul afectat luărilor de cuvânt la articole, cât şi durata de timp afectată dezbaterii acestui proiect de lege.

Invit biroul comisiei sesizate în fond să facă propunerile.

Domnul Stelian Duţu:

Domnule preşedinte,

Biroul comisiei vă propune 15 minute dezbateri generale şi 2 minute pe articole.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Comisia mi-a propus, şi eu vă propun dumneavoastră, 2 minute pe fiecare articol şi 15 minute timpul general de dezbateri.

Dacă există alte intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Timpii, adoptaţi.

Iniţiatorul? Domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Barbu (ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prezentul act normativ modifică şi completează Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii prin adoptarea unor norme care să instituie relaţii de muncă mai flexibile, atât în avantajul angajaţilor, cât şi al angajatorilor, în deplină concordanţă cu prevederile comunitare în domeniu.

Actul normativ aflat în dezbatere aduce modificări în ceea ce priveşte: stabilrea duratei timpului de muncă şi a muncii suplimentare; condiţii privind contractul individual de muncă pe perioadă determinată; plata concediului de odihnă; obligaţiile angajatorilor; clauza de neconcurenţă; concedierea colectivă; munca fără forme legale. Iar efectele pe termen mediu vor fi: dinamizarea activităţii economice, aducerea la suprafaţă a relaţiilor de muncă din zona gri şi eliminarea corupţiei şi birocraţiei.

Urgenţa adoptării acestui act normativ derivă din necesitatea îndeplinirii angajamentelor asumate de România în cadrul negocierilor privind cap. 13 - "Ocupare şi politici sociale", constituind criteriu de performanţă structurală, şi prin angajamentul stand-by de tip preventiv dintre România şi Fondul Monetar Internaţional, ratificat prin Legea nr. 468/2004.

Precizăm că acest act normativ exprimă consensul partenerilor sociali, forma finală fiind rezultatul mai multor runde de negocieri purtate între reprezentanţii confederaţiilor sindicale şi cele patronale.

Faţă de cele de mai sus, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei propune plenului aprobarea acestui proiect de lege.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul? Vă rog, domnule deputat Furo, aveţi cuvântul.

Domnul Iuliu Ioan Furo:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnule ministru,

Noul proiect al Codului Muncii exprimă relaţiile de muncă flexibile, protecţia salariaţilor, durata timpului de muncă, formarea profesională a angajaţilor, sistemul juridic al contravenţiilor, îmbunătăţirea cooperării între angajatori şi sindicate privind îmbunătăţirea normelor de muncă. S-a avut în vedere, aşa cum aţi afirmat, domnule ministru, programul legislativ prioritar pentru integrarea europeană.

Grupul nostru parlamentar, al Partidului România Mare, sprijină, în spiritul înţelegerii între sindicate şi patronate, adoptarea legii şi apreciem faptul că în Comisia pentru muncă şi protecţie socială a Camerei Deputaţilor au fost organizate ample dezbateri, în prezenţa sindicatelor şi a patronatelor şi a reprezentanţilor Ministerului Muncii. Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Doamna deputat Adina Vălean, de la PNL.

Aveţi cuvântul, doamnă deputat.

Doamna Adina Ioana Vălean:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

În România anului 2005, ne aflăm în faţa unei noi provocări, aceea de a reglementa relaţiile de muncă, răspunzând unui complex de cerinţe. Este oarecum ironic faptul că, deşi avem pretenţia unei democraţii consolidate şi a unei economii de piaţă funcţionale, trebuie să aducem modificări ale Codului Muncii în anumite aspecte, care reprezintă chestiuni fireşti, chiar depăşite, pentru piaţa muncii din alte ţări dezvoltate. În schimb, continuăm să lăsăm nereglementate instituţii juridice esenţiale, cum ar fi răspunderea salariatului sau protecţia patrimoniului societăţilor comerciale.

Consider că această situaţie se datorează şi faptului că am fost tributari mentalităţii învechite, specifice regimului trecut, în care clasa muncitoare juca atât rolul de proprietar al mijloacelor de producţie, cât şi pe cel de angajat. Desprinderea de această mentalitate învechită a fost un proces dificil, care nu este, în opinia mea, pe deplin încheiat. Codul Muncii continuă să aibă prevederi care acordă angajaţilor drepturi, care, în mod normal, aparţin exclusiv angajatorului, cum sunt cele privind stabilirea normelor de muncă.

Spuneam că trebuie să reglementăm, răspunzând unui complex de cerinţe. În primul rând, trebuie să ţinem cont că reglementărilor trebuie să răspundă intereselor, atât ale angajatului, cât şi ale angajatorului, că în relaţiile de muncă sunt întotdeauna două părţi implicate şi că trebuie să legiferăm în mod egal şi simetric pentru amândouă.

În al doilea rând, avem nevoie de o piaţă a muncii flexibilă, care să contribuie la dezvoltarea economică. Un Cod al Muncii lipsit de flexibilitate riscă să limiteze capacitatea companiilor de a angaja personal, ceea ce ne poate duce într-un cerc vicios: mai puţine locuri de muncă înseamnă mai puţini bani din taxe, mai puţini bani pentru consum, mai puţine economii investite, ceea ce conduce în final la o creştere economică redusă. Pe de altă parte, înseamnă şomaj ridicat şi costuri sociale mai mari.

Trebuie, de asemenea, să ţinem pasul cu modificările profunde care au loc în politica privind relaţiile de muncă în Uniunea Europeană. Creşterea economică redusă a Uniunii a determinat statele membre să regândească, conform Strategiei Lisabona 2000, îndreptarea eforturilor către două domenii principale: productivitate şi piaţa muncii. Avem, din iulie al acestui an, noile Linii Directoare ale Strategiei Europene privind Piaţa Muncii (European Employment Strategy), iar noi legiferăm astăzi fără a avea în vedere toate trendurile impuse de acestea.

Codul Muncii, aplicat de la 1 martie 2003, a avut parte de multe comentarii negative: Banca Mondială, Fondul Monetar Internaţional, BERD şi-au exprimat toate îngrijorarea; Banca Mondială a stabilit ca modificarea Codului Muncii să fie o condiţie pentru PSAL II pentru România. Asociaţiile oamenilor de afaceri au semnalat şase probleme principale, şi anume: Fondul de garantare a plăţii salariilor, săptămâna de lucru de 48 de ore, procedura de angajare şi concediere a salariaţilor, pregătirea profesională, rolul sindicatelor şi conflictul de interese pentru angajaţi.

În aceste condiţii, iniţiativa Guvernului de a promova modificări ale Codului Muncii este lăudabilă, pentru că astfel răspunde solicitărilor formulate în mod repetat de către o mare parte a populaţiei, de investitorii străini şi de partenerii instituţionali ai României. În plus, România trebuie să fie în continuare o destinaţie pentru investiţii economice străine, iar acest lucru poate fi prejudiciat de menţinerea unei legislaţii descurajante pentru mediul de afaceri.

De asemenea, este de apreciat faptul că Guvernul a propus ca patronatele şi sindicatele să fie cele care ajung mai întâi la un acord în privinţa Codului Muncii iar abia apoi a promovat ordonanţa de urgenţă. Astfel, ordonanţa aduce o serie de modificări ca rezultat al negocierilor dintre partenerii sociali.

Ordonanţa, totuşi, nu ne propune un nou cod al muncii care să răspundă complexului de cereri privind piaţa muncii, dar reprezintă totuşi un pas înainte.

Partidul Naţional Liberal susţine adoptarea ordonanţei cu o serie de amendamente, parte din acestea fiind admise de comisie.

În încheiere, doresc să subliniez că dezbaterile din cadrul comisiei au fost, în opinia mea, constructive, iar amendamentele admise au beneficiat de susţinere politică atât din partea reprezentanţilor partidelor Coaliţiei de la Putere, cât şi din partea opoziţiei. Acesta, consider eu, este un lucru foarte important pentru că legislaţia care reglementează aspecte atât de importante precum relaţiile de muncă trebuie să fie tratată cu maximă atenţie şi cu spirit de cooperare. Astfel, cred eu, va dobândi eficienţă şi stabilitate în timp.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc, doamna deputat.

Domnul Pantelimon Manta, Grupul parlamentar al Partidului Conservator.

Domnul Pantelimon Manta:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În mod indubitabil, actuala propunere legislativă, recte ordonanţa de urgenţă aşa cum a fost ea abordată cu propunerile de modificare destul de multe, prin comisia de specialitate, ne propune o modificare, aş zice, nu de substanţă a legii generale a muncii, cum mai este denumit Codul Muncii, ci modificări care sunt foarte pertinente şi necesare. Sunt reglementări judicioase relativ, în primul rând, la perioada determinată a contractului de muncă, cazuri când se pot încheia contracte individuale de muncă pe o perioadă determinată, de asemenea reglementări oportune şi foarte necesare în ce priveşte munca suplimentară, recuperarea dar şi plata ei în mod corespunzător, după cum, de asemenea, sunt propuneri raţionale şi judicioase în ce priveşte evidenţa salariaţilor dar şi alte domenii foarte necesare.

Cred că, aşa cum spunea şi ministrul muncii, dar şi antevorbitorul meu, cred că este doar un pas înainte foarte necesar, dar nu suficient.

Părerea mea este că încă relaţiile sociale de muncă nu sunt reglementate deplin, spre o reală şi competitivă economie de piaţă aşa cum ne-am dori şi cum ea este statuată în legiuirile ţărilor civilizate, a ţărilor occidentale. Şi spun acest lucru pentru că încă actuala legislaţie este foarte mult tributară unor aspecte ce ţin de birocraţie, de restricţii, aş zice de substanţă în ce priveşte posibilitatea, mai ales din punct de vedere al angajatorilor de a denunţa unilateral contractul individual de muncă mai ales cu referire la concedieri.

Din acest punct de vedere eu cred că actuala reglementare nu face decât să exprime un raport, dacă vreţi, politic de aşezare a forţelor între sindicat, patronat şi, de ce nu, clasa politică reprezentată mai ales prin Guvern, de la un moment dat. Şi, din acest punct de vedere, fără îndoială, eu sunt convins că încă sindicatele şi-au spus un cuvânt major, astfel încât, probabil, patronatul şi Guvernul au trebuit să cedeze mult în ce priveşte statuarea unor reglementări, aşa cum spuneam, apropiate de ţările occidentale.

Şi realitatea este că, probabil, într-un viitor nu foarte îndepărtat, va trebui să facem alte modificări pentru că o reală economie de piaţă presupune o mai mare largheţe în ce priveşte reglementarea raporturilor juridice de muncă şi, mai ales, reglementarea posibilităţilor din partea angajatorului de a denunţa unilateral contractul individual de muncă.

Din acest punct de vedere eu cred că sindicatele au plusat, crezând că sunt apărătoare ale intereselor salariaţilor. Eu cred că este o problemă fals pusă din partea sindicatelor pentru că, până la urmă, o reglementare prea birocratică, mai ales din punct de vedere procedural, a tuturor aspectelor legate de încheierea, executarea şi, mai ales, încetarea, concedierea, este defavorabilă, aş zice, chiar în primul rând salariaţilor. Şi, din acest punct de vedere, spuneam cred că este de aşteptat o îmbunătăţire a actualei legislaţii.

Oricum, şi cu asta închei, cred că este un pas înainte foarte necesar şi, de aceea, grupul nostru parlamentar va vota acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Domnul deputat Marian Sârbu.

Domnul Marian Sârbu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am auzit, de la această tribună, din partea celor care au luat cuvântul, indiferent de la ce partid au vorbit până în acest moment, o retorică neoliberală sau ultraliberală, nici nu contează cum vrem s-o numim şi care bântuie prin Europa, trebuie să recunoaştem, de mai bine de 20 de ani şi care pune în discuţie un model de societate pe care noi, social-democraţii, l-am apărat întotdeauna. Este o dezbatere publică, în permanenţă, pe primele pagini, în toată presa occidentală, în toată presa europeană.

Din păcate, această punere în discuţie a modelului social european este, astăzi, clar evidenţiată de ceea ce se întâmplă în ţări care reprezentau bastioanele democraţiei şi care aveau la bază inclusiv relaţiile de muncă. Mă refer la ceea ce se întâmplă în Franţa, la ceea ce se întâmplă în Belgia şi, de curând, şi în Grecia.

Stimaţi colegi neoliberali, ceea ce spuneţi şi ceea ce afirmaţi, din fericire însă, de data aceasta, şi asta este pentru dumneavoastră vestea proastă, nu sunteţi astăzi în situaţia să votaţi ceea ce vă doriţi. Veţi vota, aşa cum aţi afirmat, în favoarea unui acord între partenerii sociali, veţi vota şi în favoarea unor garanţii colective, chiar dacă nu doriţi acest lucru. Şi Partidul Social Democrat, consecvent, va vota în favoarea acestui proiect de modificare, tocmai pentru că respectă nişte înţelegeri între partenerii sociali, tocmai pentru că are în vedere nu dereglementarea permanentă a pieţei muncii şi nu transformarea, ceea ce dumneavoastră numiţi flexibilitate într-o precaritate de zi cu zi a celor care muncesc.

Deci a apăra, în mod evident, pe cel care, pur şi simplu, nu are altă calitate decât propria sa forţă de muncă nu are nimic comun cu aspecte ale trecutului.

Şi vreau, de la această tribună, s-o spun foarte clar vom apăra întotdeauna pe cei care, alături de capital, cu siguranţă, aduc ceea ce înseamnă plusvaloarea în societatea românească. Avem două argumente fundamentale: 1) faptul că nu s-a aprobat o ordonanţă de urgenţă care să stabilească ceea ce voia Ministerul Muncii la începutul anului. Aduceţi-vă aminte zecile de mii de muncitori aflaţi în stradă pentru ceea ce dorea Ministerul Muncii iniţial. Şi principala temă a fost contractul individual de muncă pe durată nedeterminată, ca principiu. Şi acest principiu a rămas în textul legii şi pentru el vom vota în favoarea acestor modificări generale ale Codului Muncii.

Şi al doilea: ceea ce liberalii nu au înţeles şi nu vor înţelege niciodată: existenţa acordurilor dintre partenerii sociali, sunt absolut necesare tocmai pentru că nu limitează dreptul Parlamentului de a legifera, aşa cum mulţi dintre colegii noştri liberali au afirmat în dezbaterile din comisie. Dimpotrivă, rolul Parlamentului este, întotdeauna, de a valida înţelegerile dintre principalii interesaţi atunci când votează un proiect de lege sau altul.

Acestea sunt argumentele pentru care Partidul Social Democrat, consecvent cu tot ceea ce a făcut până acum în cadrul legiferării relaţiilor de muncă va vota în favoarea proiectului de lege şi, bineînţeles, cu amendamentele pe care le cunoaşteţi.

Vă mulţumesc.

(Aplauze din partea Grupul parlamentar al PSD.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Kerekes.

Domnul Kerekes Károly:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Această ordonanţă a Guvernului aduce o serie de modificări Codului Muncii, potrivit cerinţelor dezvoltării economice a României. Aceste modificări aduse Codului Muncii sunt rezultatul înţelegerii între partenerii sociali. S-a format un consens - şi ne bucurăm de acest lucru - între partenerii sociali. Dar trebuie să recunoaştem că, înainte de a se forma acest consens, au avut loc discuţii, chiar disensiuni între partenerii sociali. Aceste modificări ating unele puncte - aş zice - nevralgice, cum ar fi folosirea contractului individual de muncă pe perioadă determinată sau modificări aduse timpului de muncă şi a muncii suplimentare.

Este adevărat că unele modificări ale Codului Muncii nu sunt chiar în consens cu reglementările, convenţiilor Organizaţiei Internaţionale a Muncii, dar putem afirma cu certitudine că sunt în consens cu cerinţele acquis-ului comunitar. Şi, în primul rând, înainte de a intra în Uniunea Europeană, noi trebuie să ne îndeplinim această datorie, de a armoniza legislaţia şi în acest domeniu cu acquis-ul comunitar.

Bineînţeles, la aceste modificări trebuie să ne dăm acordul cu toţii, mai ales că este vorba de un consens, cum am afirmat la început, de un consens creat de către partenerii sociali.

Grupul parlamentar al UDMR, în acest context, susţine aceste modificări şi va vota proiectul de lege pentru aprobarea ordonanţei.

Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Valentin Iliescu, PD.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnule ministru,

Cred că cu toţii suntem de acord că de puţine ori suntem în faţa unei legi perfecte. Ce pot să spun şi cred că este în asentimentul colegilor mei din Grupul parlamentar al PD este că această ordonanţă de urgenţă, aşa cum a fost negociată de către Ministerul Muncii cu partenerii sociali, cu patronatele şi cu sindicatele, este, în mod sigur, cea mai fericită soluţie de armonizare a unor puncte de vedere, de cele mai multe ori diferite: a directivelor în materie ale Uniunii Europene, ale angajamentelor asumate de Guvernul României cu Banca Mondială prin programul de ajustare socială şi, nu în ultimul rând, cu angajamentul stand-by cu Fondul Monetar Internaţional şi sigur, bineînţeles, ei având o componenţă şi un punct de vedere extrem de important, cu partenerii sociali, patronatele şi sindicatele.

Cred că a fost o dovadă de responsabilitate şi de abordare eficientă şi fructuoasă a domnului ministru aceea de a construi în parteneriat cu sindicatele şi cu patronatele, un act care reprezintă un mare pas înainte.

Din acest punct de vedere nu pot decât să subliniez cel puţin patru motive pentru care Grupul parlamentar al PD va vota fără rezerve conţinutul acestei ordonanţe de urgenţă, evident, cu modificările survenite în comisia de specialitate.

În primul rând faptul că acest Cod al Muncii, conform angajamentelor asumate, preia şi pune în operă toate directivele materiale ale Uniunii Europene, inclusiv practicile din ţările membre ale Uniunii Europene, ceea ce, în mod sigur, va însemna un stimulent extrem de serios pentru investitorii străini dar şi pentru cei români dornici să facă investiţii cât mai multe şi mai importante în România.

În al doilea rând, tocmai pentru că actualul încă în vigoare Cod al Muncii nu a reprezentat un stimulent al dezvoltării româneşti, el imprimând o oarecare rigiditate relaţiilor de muncă, în mod sigur, modificarea cu elementele introduse de noul cod va fi în mod important şi necesar a produce lucruri importante în viitor.

Au mai fost aduse clarificări ale unor texte, ale vechiului Cod al Muncii care, în mod sigur, vor duce la o protecţie şi mai mare a salariaţilor şi, nu în ultimul rând, vorbeam de faptul că, iată, acest document, această ordonanţă de urgenţă se referă nu numai la angajamentele noastre asumate în faţa Uniunii Europene, sunt importante şi cred că este un mare lucru că s-a reuşit armonizarea şi cu o serie de cerinţe din angajamentul asumat cu Banca Mondială şi cu Fondul Monetar Internaţional.

Aş vrea să subliniez în finalul intervenţiei mele un punct de vedere care cred că trebuie să-i frământe în continuare pe miniştrii Cabinetului. Faptul că această practică promovată cu mult succes de domnul ministru Gheorghe Barbu trebuie să continue şi sunt ferm convins că sunt încă multe legi care trebuie abordate şi finalizate în parteneriat cu patronatele şi cu sindicatele. În plus de asta, cred că şi alţi membri ai Cabinetului trebuie să promoveze o asemenea practică care, în mod sigur, duce la un element extrem de important pentru acest moment, pacea socială.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, dacă vrea să ia cuvântul? Domnul Vainer, aveţi microfonul.

Domnul Aurel Vainer:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi deputaţi şi deputate, sau doamne deputaţi,

Eu vreau să exprim de la început susţinerea Grupului minorităţilor naţionale pentru acest proiect de lege şi văd, în modul în care s-a ajuns la o susţinere cvasitotală a Parlamentului, un bun exemplu de faptul că şi în România consensualizarea îşi are rostul şi locul.

Nu avem decât să mulţumim celor care au contribuit la obţinerea unui astfel de rezultat, cu atât mai mult cu cât cunosc bătăliile mari care s-au dus pe această temă iar rezultatul este benefic pentru toţi. Piaţa muncii din România capătă noi valenţe, care o vor face mai flexibilă, mai adaptată la cerinţele economiei de piaţă funcţionale.

Votăm ca atare pentru această lege eu şi colegii mei din Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Comisia? Domnul Duţu, aveţi cuvântul.

Domnul Stelian Duţu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 89 şi 108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată pentru dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 65/2005 privind modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003, Codul Muncii.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizele Consiliului Legislativ, ale Consiliului Economic Social, precum şi avizele de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul Muncii, în sensul relaxării restricţiilor privind folosirea Contractului individual de muncă pe durată determinată, reanalizarea condiţiilor şi modalităţilor de încheiere a contractului individual de muncă, simplificarea procedurilor de evidenţă a salariaţilor, stabilirea duratei timpului de muncă şi a muncii suplimentare în condiţiile unei economii de piaţă funcţionale, revizuirea prevederilor referitoare la formarea profesională a angajaţilor, a sistemului juridic al unor contravenţii şi sancţiuni aplicabile, reexaminarea modalităţilor de cooperare dintre angajatori şi sindicate în ceea ce priveşte îmbunătăţirea normelor de muncă.

Comisia propune plenului adoptarea proiectului de lege întrucât este necesară instituirea unor relaţii de muncă flexibile, care să asigure protecţia salariaţilor şi crearea condiţiilor care să permită companiilor să se dezvolte şi să realizeze armonizarea, în totalitate, a prevederilor Codului Muncii cu acquis-ul comunitar în domeniul legislaţiei muncii. Această cerinţă rezultă din angajamentele asumate de România în cadrul negocierilor privind Capitolul 13 - Ocupare şi politici sociale, precum şi din Programul legislativ prioritar pentru integrarea în Uniunea Europeană.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. La lucrările comisiei au fost prezenţi 19 deputaţi din totalul de 19 iar în urma dezbaterilor în şedinţa din 26 octombrie 2005, comisia propune admiterea, cu modificări, a proiectului de lege.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vă propun să intrăm la dezbaterea proiectului de lege pe articole.

Titlul legii. Comisia ne propune soluţia Senatului.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Numărul curent 2, articol unic al legii. Comisia ne propune o reformulare conform raportului numărul curent 2.

Dacă există observaţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Titlul ordonanţei, ca şi numerele curente 4, 5, 6 şi 7, comisia ne propune formularea iniţiatorului.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Numărul curent 8. Comisia ne propune reformularea, adoptarea unui amendament al domnului deputat Marian Sârbu.

Dacă există observaţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Numărul curent 9. Comisia ne propune adoptarea unui amendament.

Dacă există observaţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Numărul curent 10 din raport. Comisia ne propune reformulare.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Numărul curent 11. Comisia ne propune o reformulare. De fapt, adoptarea unui amendament al domnului deputat Sârbu.

Dacă există observaţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

De asemenea, la numărul curent 12, comisia ne propune adoptarea unui amendament al domnului deputat Sârbu.

Dacă sunt observaţii? Sunt.

Doamna deputat, aveţi microfonul.

Doamna Adina Ioana Vălean:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La acest articol din ordonanţa de urgenţă, vin şi propun o modificare a Codului Muncii, în sensul următor, cu privire la clauza de neconcurenţă. În prevederea iniţială a Codului Muncii, această clauză de neconcurenţă nu era de natură salarială, se negociază şi era stabilită la un minim de 25 % din valoarea veniturilor salariale brute pe ultimele şase luni.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Este altceva. Suntem la alt articol. Suntem la numărul curent 8 din raport. Nu, numărul curent 12 din raport am spus, nu 9 nu 8. Vă rog să vă puneţi de acord, nu ne grăbim. (Adresându-se domnului Stelian Duţu.)

Deci este în regulă, nu are observaţii doamna deputat la acest punct. Este în regulă, se mai întâmplă.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Numărul curent 13 din raport, un amendament al domnului Stelian Duţu.

Dacă există observaţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Numărul curent 14, amendamentul doamnei Adina Vălean şi alţi colegi, amendament admis de către comisie.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem

Adoptat în unanimitate.

Numărul curent 15, amendament admis al domnului Marian Sârbu.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Numărul curent 16, amendament al domnului deputat Sârbu.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Numerele curente 17, 18, 19, comisia ne propune textul iniţiatorului.

Dacă sunt observaţii sau intervenţii? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Numărul curent 20, amendamentul adoptat de către comisie al domnului Stelian Duţu.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Numărul curent 21. Comisia ne propune textul iniţiatorului.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Numărul curent 22, domnul deputat Marian Sârbu.

Domnul Marian Sârbu:

Domnule preşedinte,

Aici, iniţial, partenerii sociali s-au înţeles ca să stabilească atribuţiile corespunzătoare pentru fiecare slariat în condiţiile legii sau în condiţiile contractului colectiv de muncă, încheiat la două niveluri, adică la nivel naţional şi la nivel de ramură.

Vă propun ca, în amendamentul meu, să renunţăm la ultima formă, la unitate, pentru a păstra înţelegerea care a avut loc între partenerii sociali şi anume că aceste criterii, aceste atribuţii să fie stabilite la nivel naţional de ramură, de activitate sau grup de unităţi. Adică să renunţăm la ultima formulare sau de unitate pentru a păstra nealterată, să spunem aşa, înţelegerea dintre cei doi parteneri.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Ar trebui să vă trimit înapoi. Este un amendament de fond.

Deci domnul deputat Sârbu ne propune ca "sau" să treacă înaintea grupului "de unităţi" şi "de unitate" să dispară din amendamentul pe care dânsul l-a propus, împreună cu doamna Adina Vălean.

Doamna deputat Vălean, sunteţi de acord cu propunerea, că este şi amendamentul dumneavoastră? Sunteţi de acord şi dumneavoastră.

Din moment că cei care au propus amendamentul sunt de acord, comisia şi ministerul, propun votului dumneavoastră această formulare pe care a prezentat-o domnul deputat Sârbu de la microfon.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate în forma pe care am precizat-o.

Numărul curent 23, amendament al unui număr de colegi, doamna Adina Vălean şi alţii.

Dacă există observaţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu avem.

Adoptat cu 3 voturi împotrivă.

Numărul curent 24, 25, 26, comisia propune la aceste numere curente să adoptăm formularea iniţiatorului.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Numărul curent 27, amendament al domnilor deputaţi Duţu şi Sârbu, admis de comisie.

Dacă există observaţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Numărul curent 28, domnul deputat Sârbu, amendament admis de comisie.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Numărul curent 29, comisia ne propune formularea iniţiatorului.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Numărul curent 30, amendament admis al domnului deputat Sârbu.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Numărul curent 31, textul iniţiatorului.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Nr.crt.32, amendamentul domnului deputat Sârbu.

Doamna Vălean, aveţi cuvântul. A, "cu de unitate" sau "de unitate". Bun. Pentru că am votat o dată, sigur că aici nici nu mai supun... Aveţi un amendament, doamna deputat? Sigur, vă rog, luaţi cuvântul.

Deci o dată avem modificarea cu "de unitate" se scoate "şi/sau" trece înainte de "grup de unităţi", acest lucru, modificarea aceasta o facem, pentru că este în concordanţă cu cea făcută anterior.

Doamna deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Adina Ioana Vălean:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Acest articol din ordonanţă vorbeşte, face referire la proceduri de evaluare, stabilită prin contractul colectiv de muncă încheiat la nivel naţional sau la nivel de ramură de activitate aplicabil, precum şi prin regulamentul intern, care stau la baza concedierii salariatului, pentru motivul prevăzut la art.61. Amendamentul meu şi al colegilor mei este următorul: dorim ca la alin.2 să fie introduse cuvintele "şi/sau" în următoarea poziţie: "Concedierea salariatului pentru motivul prevăzut la art. 61 lit.d) poate fi dispusă numai după evaluarea prealabilă a salariatului, conform procedurii de evaluare stabilită prin regulamentul intern şi/sau prin contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate". Argumentele noastre pentru acest amendament sunt următoarele. Legea, în opinia noastră, nu poate impune existenţa unor proceduri de evaluare cumulativ, atât în regulamentele interne, cât şi în contractele colective de muncă. Stabilirea prin contract colective de muncă a unor proceduri de evaluare se justifică la nivel de unitate, nu la nivel de ramură sau la nivel naţional, pentru că se referă la activitatea concretă şi specifică desfăşurată de fiecare salariat la locul său de muncă.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da, comisia?

Domnul Stelian Duţu:

Şi pe marginea acestui articol şi acestui amendament s-a discutat destul de insistent în cadrul comisiei, iar, în majoritate, comisia a stabilit că nu este de acord cu amendamentul respectiv. Motive pentru respingere constau în faptul că este necesară stabilirea cu acordul partenerilor sociali în contractul colectiv de muncă încheiat la nivel naţional sau la nivel de ramură de activitate aplicabil, în termeni generali, a procedurii de evaluare pentru a se proteja interesele ambelor părţi. Acest lucru nu împiedică însă reglementarea unei proceduri de evaluare concretă la nivelul fiecărei unităţi care să fie cuprinsă în regulamentul intern.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

OK!

Domnule deputat Dobre?

Domnul Traian Dobre:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Acest "de unitate" a fost scos şi mai înainte şi, după părerea mea, în mod greşit, pentru că voi aduce un singur argument, sunt unităţi economice care n-au contract de ramură, au contract colectiv de muncă. În acest caz, legea nu mai are caracter general, ci se aplică doar celor care au contracte de ramură sau contracte naţionale. Deci, după părerea mea, faptul că aţi acceptat mai înainte la un alt amendament, vă spun şi numărul şi îl aveţi şi dumneavoastră acolo, dar îl căutăm împreună. A fost o greşeală şi acolo trebuie revenit, după părerea mea, e vorba de 22, unde s-a scos unitatea, pentru că sunt o serie întreagă de societăţi comerciale neafiliate.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Ştiţi, domnule deputat, la 22 nu ne mai întoarcem că s-a votat. Aici, însă am reţinut. Domnul Manta?

Domnul Pantelimon Manta:

În primul rând, că propunerea de astăzi nu este regulamentară, pentru că asta ar însemna să trimitem înapoi la comisie, este un amendament formulat în plen, dar, în al doilea rând, pe fond, nu poate fi acceptat, pentru simplul şi elementarul motiv, că potrivit textelor incidente în materie, contractele colective de muncă se corelează între ele şi depind unele de altele. În afară de orice îndoială, aici există o stratificare a lor, contractul colectiv unic la nivel naţional este obligatoriu şi este minimal pentru contractul colectiv de muncă la ramură... contractul colectiv de muncă pe ramură este obligatoriu pentru contractul colectiv la grup de unităţi, grup de unităţi pentru unităţi. De aceea, din punctul acesta de vedere, pare raţională şi eu nu am înţeles de ce s-a renunţat la "unitate", dar, mă rog, a spus că nu ne întoarcem.

Aşadar, repet, nu-şi are raţiunea, nu este o propunere judicioasă, pentru că ele contractele colective de muncă sunt interdependente pe scară ierarhică inferioară şi sunt minimale pentru celelalte prevederi pe linie ierarhic inferioară.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc.

Mai avem? Domnul Marian Sârbu.

Domnul Marian Sârbu:

Domnule preşedinte,

Noi am explicat că partenerii sociali s-au înţeles ca aceste condiţii legate de contractul individual de muncă, pur şi simplu, să fie stabilite la nivelele asociative, adică la nivel naţional, cum spunea şi antevorbitorul meu, la nivel de ramură şi la nivel de grup de unităţi, pe care l-am introdus în comisie ca o entitate uitată, să spunem, de partenerii sociali, atunci când vorbeau de garanţiile colective.

Atunci când nu avem un contract colectiv de muncă la nivel de unitate şi de aceea am scos termenul de "unitate", se aplică în mod corespunzător contractul colectiv de ramură, dacă în domeniul respectiv nu există contract colectiv de ramură se aplică Legea contractului colectiv la nivel naţional. Adică contractul colectiv la nivel naţional se aplică tuturor salariaţilor din România, indiferent dacă ei sunt protejaţi succesiv de un contract de ramură sau de grup de unităţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Pentru aceeaşi problemă un coleg deputat, o singură luare de cuvânt.

Vă rog, domnule Dobre.

Domnul Traian Dobre:

Eu am ridicat problema pentru acele societăţi comerciale care au contract individual de muncă şi care nu sunt reprezentate la nivel naţional sau la nivel de ramură. Deci, acelea sunt excluse în aceste condiţii.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Sârbu? Domnul Duţu? Sunt excluse sau nu sunt excluse?

Domnul Stelian Duţu:

Pentru acele societăţi se aplică regulamentul intern, iar prevederile respective pot fi regăsite în regulamentul intern pe care şi-l aprobă fiecare dintre unităţile respective.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Cele care au un contract... A, care nu au contract de ramură...

Domnul Stelian Duţu:

Da. Da.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Lăsăm aşa o senzaţie că bâjbâim cumva în această chestiune. Ceva... plutim, deci nu sunt convins că o asemenea, şi cred că am greşit în momentul în care nu am făcut cum am simţit prima oară când aţi intervenit şi nu am trimis înapoi la comisie acest raport. Eu zic că e mult prea importantă ca să o lăsăm aşa ca să plutească.

O secundă, domnule deputat, păi nu m-a convins comisia că ... deci dacă nu are regulament avem lege, dacă nu are contract avem regulament?

Domnule ministru, luaţi dumneavoastră cuvântul, poate reuşesc să înţeleg de la dumneavoastră.

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Suntem la concediere şi doamna deputat a venit să-şi susţină un amendament respins, despre asta vorbim şi să reluăm ceea ce modificasem la punctul 22, "contractul la nivel de unitate" să-l scoatem afară şi să introducem un "grup de unităţi".

Vreau să spun următorul lucru: în ce priveşte concedierea din motivele prevăzute la art.61 lit.d), pentru toţi dintre dumneavoastră este necorespundere profesională, acest lucru, la nivel de ramură, la nivel naţional şi s-a introdus "la nivel de grup de unităţi, se stabileşte procedura", adică se introduce cerere, se face comisie... se stabileşte... iar criteriile respective se stabilesc în contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, iar acolo unde nu există contract colectiv de muncă, că nu există obligaţie legală la întreprinderile mici şi mijlocii care au sub 20 de salariaţi, acolo se stabileşte prin regulamentul intern, dar acest lucru nu opreşte pe nimeni să stabilească şi prin regulamentul intern, ceea ce s-a stabilit prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate. Sper că s-a înţeles. De aceea, nu e nevoie să mai fie scris aici "şi de unitate".

În principiu, nu susţinem amendamentul acesta, iar explicaţiile pentru eliminarea sintagmei "de unitate" îl susţinem.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da. Mai există intervenţii? Deci interpretarea pe care eu am înţeles că se dă acestui articol este că în regulament sau în contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, trebuie să fie cuprinse acele proceduri care există în contractele de muncă aplicabile încheiate la nivel naţional la nivel de ramură sau grup de unităţi. Fiind vorba de contractul de muncă, fiind vorba de o procedură care se aplică la nivel de unitate, sigur că contractul de unitate, termenul de unitate se subânţelege. Şi acolo discutăm. Asta este ceea ce am înţeles eu, din ceea ce domnul ministru corect...

Domnule Duţu, domnule Sârbu, sunteţi de acord.

Deci am două lucruri de supus votului dumneavoastră: în primul rând este amendamentul doamnei deputat Vălean, care a fost susţinut de dânsa aici şi care a fost în continuare respins de către comisie şi iniţiator.

Vă menţineţi amendamentul, doamna deputat? Da. Supun votului dumneavoastră amendamentul doamnei deputat.

Cine este pentru? Vă rog, număraţi. 47 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă rog, număraţi. 73 de voturi împotrivă.

Abţineri? 4 abţineri.

Cu 47 de voturi pentru, 73 împotrivă şi 4 abţineri, amendamentul a fost respins.

Am să supun votului dumneavoastră amendamentul admis de către comisie cu modificarea pe care a propus-o domnul deputat Sârbu şi pe care comisia a adoptat-o împreună cu iniţiatorul. Dacă aceasta cade, am să supun punctul de vedere al domnului deputat Dobre.

Deci, amendamentul propus de comisie, cu modificarea propusă de domnul Sârbu şi acceptat de către iniţiator.

Voturi pentru, vă rog? Număraţi. Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Cu 4 voturi împotrivă şi două abţineri, amendamentul modificat a fost adoptat.

Nr.crt.33, amendament propus de comisie spre a fi adoptat, al domnului Sârbu, al domnului Duţu şi al doamnei Nedelcu. Dacă există observaţii? Nu sunt.

Voturi pentru, vă rog? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem

Abţineri?

Adoptat în unanimitate.

Nr.crt.34 din raport. Comisia propune formularea iniţiatorului. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat în unanimitate.

Nr.crt.35, amendament admis al unor colegi deputaţi, doamna Vălean şi alţii. Dacă există observaţii? Nu sunt.

Voturi pentru, vă rog? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem

Adoptat în unanimitate.

Nr.crt.36 şi 37, texte nemodificate, ale iniţiatorului. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat în unanimitate.

Nr.ccrt.38, amendament propus de comisie, al domnului Sârbu. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Voturi pentru, vă rog? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu avem

Abţineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Nr.crt.39, text nemodificat propune comisia, al iniţiatorului.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat în unanimitate.

Nr.crt.40, comisia propune text nou. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Voturi pentru, vă rog? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem

Abţineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Nr.crt.41, comisia ne propune amendament admis al domnului Duţu şi al doamnei Nedelcu. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat în unanimitate.

Voturi pentru, vă rog? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem

Abţineri? Nu avem

Adoptat în unanimitate.

Nr.crt.42, 43, 44, texte nemodificate ne propune comisia, ale iniţiatorului, dacă există observaţii? Nu sunt observaţii? Adoptate în unanimitate.

Nr.crt. 45, amendament admis al domnului deputat Sârbu, Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Voturi pentru, vă rog? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem

Abţineri? Nu avem.

Text adoptat în unanimitate.

Nr.crt.46, amendament ne propune comisia. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Voturi pentru, vă rog? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Nr.crt.47 şi 48, comisia propune text nemodificat al iniţiatorului. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Text adoptat în unanimitate.

Nr.crt.49, amendament al domnului Sârbu şi al domnului Ardelean. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Voturi pentru, vă rog? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem. Text adoptat în unanimitate.

Nr.crt.50, text nemodificat al iniţiatorului. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat în unanimitate.

Nr.crt.51, text nou propune comisia. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Voturi pentru, vă rog? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem

Abţineri? Nu avem.

Text adoptat în unanimitate.

Nr.crt.52, text nou propus de comisie. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Voturi pentru, vă rog? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Nr.crt.53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75, 76, comisia ne propune text nemodificat. Dacă sunt observaţii?

Doamna deputat Vălean.

Doamna Adina Ioana Vălean:

Domnule preşedinte,

La pct.55 este vorba de alin.1 al art.129 care face referire la situaţia în care normele de muncă, în cazul în care nu există normative, normele de muncă spune: "se elaborează de către angajator, conform normativelor în vigoare sau în cazul în care nu există normative, normele de muncă se elaborează de către angajator cu acordul sindicatului, ori, după caz, ale reprezentanţilor salariaţilor".

Amendamentul pe care l-am depus în comisie şi a fost respins, face referire sau solicită modificarea sintagmei "cu acordul sindicatelor", înlocuirea ei cu sintagma "cu consultarea sindicatelor". Cu alte cuvinte, într-o unitate unde nu există normative în vigoare, în opinia noastră, normele de muncă trebuie stabilite cu consultarea sindicatelor, nu cu acordul acestora, dat fiind faptul că normele de muncă, în opinia noastră, ţin, exclusiv, în formularea lor, de către angajator.

De asemenea, ţin să menţionez că există procedura de arbitraj căreia i se pot adresa salariaţii şi respectiv angajatorul în ipoteza în care cele stabilite de către angajator, consultarea sindicatelor ar fi de natură să nemulţumească reprezentanţii salariaţilor.

De asemenea, vreau să mai spun că în opinia noastră textul iniţial conferă totuşi o putere de negociere excesiv de mare sindicatelor în faţa angajatorului şi, după cum spuneam, există oricum posibilitatea recurgerii la o procedură de arbitraj, ceea ce asigură dreptul angajaţilor de a obţine norme de muncă realiste.

Deci, amendamentul nostru constă în înlocuirea sintagmei "cu acordul sindicatului" cu sintagma "cu consultarea sindicatului sau, după caz, a reprezentanţilor salariaţilor".

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Deci, cu excepţia articolului de la nr.crt.51, restul textelor pe care le-am citit anterior au fost... tot la această chestiune... Desigur. Au fost adoptate în unanimitate, numai la nr.crt 55 există un amendament, înlocuirea sintagmei "cu acordul" cu sintagma "cu consultarea".

Domnul deputat Bogdan Duvăz.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vă spun de la început că sunt împotriva acestei reformulări care, de fapt, schimbă cu totul sensul acestui articol, "cu acordul sindicatelor" semnifică că nici o parte nu poate decide singură, deci evident, nu sindicatele îşi fac normele proprii şi sunt propuse de angajatori, dar acestea trebuie să-şi dea acordul. În lipsa acestui acord, doar consultarea, se poate observa şi am observat şi cei care au experienţă, şi sunt convins că cei de la Ministerul Muncii au avut în faţă această problematică, în special pentru muncitorii români care lucrează legal în străinătate, se poate constitui o normă de muncă care să nu poată fi acoperită în timpul reglementat de muncă şi sub ameninţarea, sub riscul că acel care nu-şi îndeplineşte norma de muncă este dat afară, el să muncească 12-14 ore pe zi. Deci resping, de la bun început, această modificare care nu face decât să lase la voia angajatorului care, fără îndoială, în intenţia de a obţine maxim profit, poate să conducă lucrurile spre o zonă care, sigur, arbitrată mai târziu, cine ştie cum se va rezolva.

Deci, din punctul meu de vedere, atâta timp cât nici una dintre părţi nu poate decide singură, această formulare este corectă.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimaţi colegi,

Este evident, avem aici de supus la vot înlocuirea sintagmei "cu acordul", care există în text şi este susţinută de către comisie şi de către iniţiator, cu sintagma "cu consultarea", care a fost propusă de doamna deputat din partea PNL, doamna Vălean. Este evident că aici este o chestiune de fond, care ţine seama de modul în care privim, din punctul de vedere în care privim această chestiune, din punct de vedere chiar ideologic.

De aceea, mai doriţi, domnule deputat, să luaţi cuvântul?

Domnule deputat Crăciunescu, aveţi cuvântul.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Într-adevăr, este o filozofie de abordare a acestei sintagme. Nu ştiu de ce, într-o anumită concepţie, angajatorul este bau-bau, cel care vrea să facă rău la salariat. Vrea să-l concedieze, vrea să-i diminueze salariul, vrea să-i mărească numărul de ore de muncă.

Din punctul meu de vedere, se pleacă greşit în acest mod de abordare a problemei. Orice investitor serios care îşi face un plan pe termen mediu şi lung, este interesat de a avea salariaţi, angajaţi bine pregătiţi profesional pe care nu are nici un interes să-i concedieze pentru că a investit în ei.

De obicei, există norme care stabilesc programul de lucru sau normele de lucru pentru fiecare caz în parte. Această situaţie se iveşte la societăţile mici şi mijlocii. Şi, atunci, dacă există societate cu 5 oameni sau 10 oameni care spun aşa: domnule patron, noi nu facem decât 4 scaune pe zi, sau eu ştiu ce fac ei, nu reparăm decât două maşini pe zi, angajatorul vrea sau nu vrea trebuie să fie de acord că e obligatoriu acordul sindicatelor şi dacă sindicatul sau, mă rog, reprezentanţii lor, nu cad de acord, el va trebui se sisteze producţia pe o săptămână, două, trei şi la un moment dat se trezeşte că afacerea nu mai merge.

Deci, orice om serios şi de bună credinţă când vrea să stabilească o normă, şi este interesat ca salariaţii lui care sunt pregătiţi să rămână la el în instituţie, va găsi o cale de mijloc. Deci, nu înţeleg de ce că din start plec că fac un program de 12-14 ore. ce câştig? Câştig o săptămână, poate două, oamenii aceia sunt obosiţi şi de la a patra zi, de la zece zile încolo, oamenii aceia nu mai au productivitate. E posibil să fie un moment în care trebuie să muncim 24 din 24 sau 14 ore pe zi, că vrem să ţinem societatea în viaţă, putem să avem o comandă, trebuie să o rezolvăm, că dacă nu, pierdem contractul. Dar, acestea sunt excepţii. Consultarea înseamnă de comun acord, şi e interesul meu, nu înţeleg de ce vedeţi numai interesul angajatului. Acelaşi interes îl am şi eu ca angajator, ca acest om să-mi vină la mine să-i fac o normă de lucru omenească sau, cum să spun, să poată face faţă pe termen lung la solicitare.

Deci, eu sunt pentru amendament.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimaţi colegi,

Avem a supune ... domnule Manta, discutaţi la acest amendament, vă înţeleg, dar nu cred că vreţi să terminăm proiectul de lege azi.

Vă rog, aveţi dreptul.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Pantelimon Manta:

Foarte scurt, un minut, aparent pare logică propunerea, totuşi se omite un lucru esenţial, este doar excepţia, pentru regula este aceea că, atunci când sunt normative, stabileşte angajatorul şi atunci este evident că în a doua situaţie trebuie ca referinţa să aibă în vedere anume să nu se stabilească numai de către angajator, şi atunci regula este când există normative angajatorul hotărăşte, a doua, angajatorul, situaţie de excepţie, angajatorul hotărăşte cu consultarea sindicatului şi atunci cred că este logică, raţională propunerea comisiei. Nu susţinem amendamentul.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră amendamentul propus de doamna deputat Vălean, înlocuirea sintagma "cu acordul", cu sintagma "cu consultarea", amendament cu care nu a fost de acord nici comisia, nici iniţiatorul.

Voturi pentru, vă rog? 44 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 74 de voturi împotrivă.

Abţineri? Una.

Cu 44 de voturi pentru, 74 împotrivă şi o abţinere, amendamentul a fost respins.

Voturi pentru textul iniţiatorului? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abţineri? 6 abţineri.

Nr.crt.55 a fost adoptat.

Nu, ceasul de acolo merge prost, se merge după ceasul preşedintelui. Ceasul meu arată altceva.

Nr.crt.77, am să-l supun direct votului. Timpul alocat legii a trecut de mult. Procedură de urgenţă.

Voturi pentru nr.crt.77? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Nr. crt.78, poziţia comisiei.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Nr. crt. 79. Poziţia comisiei. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Nr. crt. 80. Poziţia comisiei. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Nr. crt. 81. comisia propune textul iniţiatorului.

Adoptat în unanimitate.

Nr. crt. 82. Voturi pentru poziţia comisiei. Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Nr. crt. 83. Comisia ne propune textul iniţiatorului. Nu există intervenţii. Adoptat în unanimitate.

Legea a fost adoptată pe articole. Lege organică. O trimitem la sesiunea de voturi finale care va fi organizată.

Stimaţi colegi,

Înainte de a încheia şedinţa de astăzi, mai avem pe ordinea de zi, la pct.8 Propunerea legislativă privind constituirea zonelor metropolitane.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată în conformitate cu prevederile art.75 alin.2 din Constituţie şi ale art.106 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

De asemenea, la nr.crt.9 din ordinea de zi, avem Propunerea legislativă privind modificarea art.10 alin.1 lit.a) şi b) din Legea nr.128 din 12 iunie 1997 privind Statutul personalului didactic.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată în conformitate cu prevederile art.75 alin.2 din Constituţie şi ale art.106 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

La nr.crt.10, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.393 din 2004 privind Statutul aleşilor locali.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată în conformitate cu prevederile art.75 alin.2 din Constituţie şi ale art.106 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Doamnelor şi domnilor,

Cinci minute pauză şi trecem la partea a doua a şedinţei noastre de astăzi.

(Pauză între orele 18,00 şi 18,05.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimaţi colegi,

Nu au primit răspunsul în scris, mă refer la Manuela Mitrea de la domnul Eugen Nicolăescu, Gabriela Nedelcu - Eugen Nicolăescu, Viorel Pupeză - Eugen Nicolăescu şi Cătălin Lucian Matei - Mara Râmniceanu, secretar de stat la Ministerul Finanţelor Publice.

Ceilalţi colegi au primit răspunsuri în scris.

Dintre cei care au primit răspunsul în scris, dacă există colegi care insistă să primească şi răspuns oral. Îi rog să se manifeste ca atare.

Vă rog, domnule coleg. Nu vă aud. N-aţi primit răspuns scris, dar probabil că nu sunteţi programat astăzi. (Se referă la domnul deputat Ştefan Baban.)

Nu vă văd, veniţi să vedem aici împreună.

S-a transmis răspuns scris poate. Nu e adevărat. Şi atunci, chemăm la microfon. Haideţi să ne uităm împreună. Domnul Baban. Scrie că s-a transmis răspunsul în scris. N-aţi primit, nu? Deci, domnul deputat Ştefan Baban, deşi figurează că a primit răspuns scris, spune că n-a primit răspuns scris şi nici la... are două întrebări, una la care trebuie să răspundă domnul Adrian Ciocănea, secretar de stat la Ministerul Integrării, la care domnul Baban nu a primit răspuns scris şi insistă să primească răspuns oral astăzi, şi încă una de la Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, domnul Cătălin Ionel Dănilă, secretar de stat, care trebuie să dea răspuns domnului Ştefan Baban.

Domnul ministru Nicolăescu nu a venit încă.

Trecem atunci la doamna Mara Râmniceanu. Este prezentă.

Domnul Matei, vă rog, vreţi să recitiţi interpelarea?

Domnul Cătălin Lucian Matei:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea a fost adresată domnului Sebastian Vlădescu, ministru finanţelor publice, şi se referă la suma infimă pe care guvernanţii au repartizat-o învăţământului, mult prea puţină în raport cu importanţa...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

O secundă. Acceptaţi ca doamna secretar de stat să răspundă în locul domnului ministru sau insistaţi să fie prezent domnul ministru?

Domnul Cătălin Lucian Matei:

Nu, accept.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

E în regulă. Vă rog.

Doamna Mara Râmniceanu (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Bună seara!

Referitor la întrebarea dumneavoastră, vă supunem atenţiei următoarele: pentru finanţarea acţiunii de învăţământ prin proiectul de buget pe anul 2006 s-au prevăzut 12.038,91 milioane lei RON, din care 2351,76 milioane lei RON, de la bugetul de stat, bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi altor ordonatori principali de credite, 8.094,1 milioane lei RON, din bugetele locale, iar diferenţa din alte surse, credite externe, venituri proprii, bugetul asigurărilor pentru şomaj, surse externe nerambursabile.

În anul 2006, cheltuielile totale ale bugetului general consolidat sunt în sumă de 102,4 miliarde lei RON, iar cheltuielile pentru învăţământ sunt în sumă de 12, 0 miliarde lei, ceea ce reprezintă 11,7% din total cheltuieli, regăsindu-se pe locul doi în ierarhia stabilită pe baza ponderii în total cheltuieli bugetare, după asigurările şi asistenţa socială.

Aceasta demonstrează că învăţământul reprezintă pentru actualul executiv o prioritate naţională.

În ceea ce priveşte acţiunea de învăţământ finanţată prin bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, precizăm că s-au asigurat fonduri pentru realizarea programelor prioritare propuse de către aceasta: acordarea de rechizite şcolare, educaţia universitară şi postuniversitară în România, asigurarea logisticii prin dotarea şcolilor cu calculatoare, sisteme educaţionale de calcul, program pentru calitate şi evaluarea calităţii în educaţie, facilitarea accesului la educaţie şi activităţi extraşcolare şi altele.

De asemenea, Guvernul şi-a manifestat disponibilitatea ca pe parcursul anului 2006 să întreprindă măsurile necesare pentru a asigura finanţarea unor noi proiecte de modernizare a sistemului de învăţământ, cu atât mai mult cu cât acesta a fost de acord ca în proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2006 să se insereze un articol prin care se precizează că la rectificarea bugetului de stat pe anul 2006, din surse suplimentare se vor aloca cu prioritate fonduri pentru Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, doamna secretar de stat.

Domnule deputat, doriţi să comentaţi? Aveţi un minut.

Domnul Cătălin Lucian Matei:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Îi mulţumesc doamnei secretar de stat, însă noi considerăm că învăţământul este o prioritate mult prea importantă vizavi de cifrele pe care ni le-a rostit doamna ministru secretar de stat. Şi vizavi de promisiunea făcută în campania electorală de actualii guvernanţi, privind acordarea a 6% din p.i.b. învăţământului, dumnealor au rămas încă restanţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da. Doriţi să mai comentaţi? Nu.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciocănea, de la Ministerul Integrării Europene.

Domnule Baban, vreţi să dezvoltaţi întâi interpelarea sau răspunde direct domnul secretar de stat.

Domnule secretar de stat, aveţi microfonul.

Sunteţi de acord să răspundă domnul secretar de stat? Da.

Vă rog.

Domnul Adrian Ciocănea (secretar de stat, Ministerul Integrării Europene):

Da. Mulţumesc.

Domnule deputat, am să vă înmânez şi răspunsul scris, pentru că l-am trimis. Nu ştim din ce motive n-a ajuns.

În legătură cu interpelarea dumneavoastră vă putem spune următoarele: costurile aderării României la Uniunea Europeană se definesc pe termen mediu şi lung. Toate extinderile precedente au demonstrat faptul că pe aceste termene, aderarea a fost profitabilă pentru statele membre, exemple fiind Irlanda, Spania sau Portugalia.

În principal, aderarea României reprezintă un cost de oportunitate.

Opţiunea pentru neaderare, deci, inversul acestui cost de oportunitate, sau un scenariu izolaţionist nu este valabil pentru că în condiţiile globalizării Uniunea Europeană reprezintă singurul răspuns al statelor naţionale la aceste provocări.

Costurile aderării României la Uniunea Europeană reprezintă eforturile României pentru procesul de modernizare a sistemului economic şi social. Prin aderarea României la Uniunea Europeană, acest efort de modernizare care poate fi cuantificat va fi susţinut în parte de Uniunea Europeană şi a fost susţinut atât prin fondurile de preaderare, cât şi ulterior vor fi susţinute aceste eforturi prin fondurile structurale şi de coeziune, aceste fonduri sunt disponibile după încheierea negocierilor privind previziunile financiare pentru 2007-2013.

Problema pe care România o are, pentru a fi în momentul de faţă beneficiar net în ceea ce priveşte fondurile comunitare, este să poată absorbi aceşti bani, prin prevederile despre care am vorbit mai devreme.

Eforturile financiare pentru susţinerea aderării la Uniunea Europeană sunt graduale în timp, în funcţie de perioadele de tranziţie obţinute, un alt element de care trebuie să ţinem seama.

Aceste eforturi au început deja să fie făcute în perioada de preaderare şi vor continua şi după 2007.

Beneficiile aderării la Uniunea Europeană vizează pe de o parte stabilitatea macroeconomică, stabilitatea legislativă, creşterea economică şi creşterea nivelului de trai. Cetăţenii României se vor putea bucura la data aderării de beneficiile pieţei unice. Aceasta însemnând în principal cele patru libertăţi: a mărfurilor, a persoanelor, a capitalurilor şi a serviciilor.

Pe termen mediu şi lung, beneficiile aderării se vor reflecta cu siguranţă în nivelul de trai, fiind un cost de oportunitate, este dificil de făcut o cuantificare exactă a costurilor aderării, dar vă pot spune că un scenariu de neaderare ar însemna pentru România o pierdere de circa 1,8 miliarde euro, cel puţin pentru un an de zile.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule Baban. 30 de secunde.

Domnul Ştefan Baban:

Domnule preşedinte,

Îi mulţumesc domnului secretar de stat pentru răspuns, nu e ceea ce aşteptam. N-aş vrea să păţească şi România ce a păţit Ungaria, fiindcă ei au fugit de acolo şi au venit la noi să cumpere mărfuri alimentare. Nu ştiu, noi încotro am putea s-o luăm să cumpărăm mărfuri alimentare?

În orice caz, după opinia mea, eu mă îndoiesc că putem adera în 2007 la Uniunea Europeană cu un salariu de 3.100.000 lei.

Vă mulţumesc pentru atenţie. Şi poate că răspunsul scris va fi mai cuprinzător şi mai clar. Ce îl aşteaptă pe cetăţeanul român în momentul în care vom adera.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul secretar de stat de la Ministerul Muncii, domnul Dănilă.

Domnule Baban, direct răspunsul, da? Da.

Domnul Cătălin Ionel Dănilă (secretar de stat, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La întrebarea formulată de către domnul Ştefan Baban, aparţinând Grupului parlamentar al P.R.M., formulăm următoarele: coşul minim de consum a operat în perioada 2002-2003, până la apariţia Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.11/2004 privind stabilirea unor măsuri de organizare în cadrul administraţiei publice centrale, când s-a abrogat art.2 din Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.217/2000 care reglementa faptul că evaluarea coşului minim de consum lunar se efectuează trimestrial de către Institutul Naţional de Statistică, iar valoarea acestuia se aprobă prin hotărâre de Guvern.

Prin Hotărârea de Guvern nr.939/2002 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale pentru indexarea şi fundamentarea valorii coşului minim de consum, s-a constituit un organ tripartit consultativ, cu următoarele atribuţii: analizează evoluţia efectivă şi prognozată a preţurilor de consum, propune spre aprobare Guvernului valoarea coşului minim de consum lunar, face propuneri pentru perfecţionarea metodologiilor care stau la baza stabilirii coşului minim de consum lunar, respectiv, prezintă Guvernului, patronatelor şi sindicatelor informări periodice referitoare la evoluţia preţurilor de consum.

În luna septembrie 2003, Executivul a aprobat valoarea coşului minim de consum pentru trimestrul II al anului 2003 prin H.G.1079 din 2003, valoarea calculată de Institutul Naţional de Statistică, la tarifele şi preţurile din iunie 2002, fiind de 5.526.344 de lei vechi pentru o gospodărie medie formată din 2,804 persoane.

La nivelul comunităţii europene nu sunt stabilit legături între salariul de bază minim brut şi coşul minim de consum. Coşul minim de consum nu este reglementat, fiecare stat membru fiind suveran în a găsi modalităţi de rezolvare a acestei problematici, corespunzător obiectivelor şi intereselor sale pe termen scurt şi/sau mediu.

În contextul politicilor sociale proprii, fiecare stat european utilizează coşul minim de consum numai pentru comensurarea pragului de sărăcie, prin instituţii competente în domeniul statistic.

Biroul de statistică al Comisiei europene EUROSTAT nu utilizează indicatorul coşul minim de consum. De asemenea, coşul minim de consum nu este utilizat ca bază de calcul în fundamentarea politicilor salariale.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, aveţi un minut.

Domnul Ştefan Baban:

O jumătate de minut.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

30 de secunde, domnule deputat.

Domnul Ştefan Baban:

Voi fi foarte scurt, domnule preşedinte.

Vreau să îl informez pe domnul secretar de stat, cu tot respectul, că datorită faptului că n-am mai dat atenţia cuvenită coşului minim de consum într-o ţară săracă şi sărăcită ca România, acum învăţământul a ieşit în stradă şi urmează şi alţii.

Eu zic că nu este bine. Mai pot să vă informez o chestiune de la această înaltă tribună a Parlamentului: un tânăr care se angajează după ieşirea după băncile şcolii, cu tot sprijinul dat de stat pentru dezvoltarea IT-ului, primeşte un salariu de aproximativ 3.300.000 lei. Cum se descurcă acest tânăr cu aceşti bani ar putea doar Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei să ne răspundă.

În orice caz, este trist ce se întâmplă şi eu cred că trebuie luate măsurile drastice.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Este prezent domnul ministru Nicolăescu. Doamna deputat Mitrea, dacă doriţi să dezvoltaţi interpelarea.

Doamna Manuela Mitrea:

Da. Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu am s-o dezvolt, domnul ministru cunoaşte. Am vrut în mod special să iau totuşi cuvântul să-i mulţumesc domnului ministru în mod special pentru că de fiecare dată când am făcut interpelări, dânsul a venit personal, şi nu a trimis niciodată secretari de stat, ca la celelalte ministere.

Nu că secretarii de stat n-ar fi putut să ne răspundă, dar mi se pare corect ca atunci când miniştrii sunt direct interpelaţi să vină şi să ne răspundă. Vreau doar să-i amintesc dânsului că era vorba de serviciul de ambulanţă din Mehedinţi şi doresc să ştiu care este politica domniei sale privind reforma sanitară în domeniul serviciului de ambulanţă şi dacă dumnealui consideră normal şi oportun ca să fie blocate nişte posturi de care depinde viaţa unor oameni.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Domnule ministru, aveţi microfonul.

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu (ministrul sănătăţii):

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamna deputat,

Vă mulţumesc pentru cuvintele dumneavoastră. În răspunsul scris pe care vi l-am dat v-am explicat cred din punctul de vedere al Ministerului Sănătăţii care este situaţia de la Serviciul judeţean de ambulanţă Mehedinţi. V-am dat pe fiecare localitate în parte unde este organizat serviciul de ambulanţă, cu numărul de posturi-medical, sanitar şi numărul de posturi auxiliar-sanitare.

De asemenea, v-am precizat că în statul de funcţii, la Serviciul judeţean de ambulanţă Mehedinţi sunt aprobate 190 de posturi, din care 186 sunt ocupate. Deci, este vorba numai de patru posturi pe care dumneavoastră le puteţi revendica ca nefiind asigurate.

V-am pus în anexă situaţia parcului auto funcţional al Serviciului judeţean de ambulanţă, astfel încât să puteţi să aveţi o informare cât mai completă a ceea ce se întâmplă.

În afara interpelării, ca urmare a comentariului dumneavoastră, vreau să vă spun că pe sistemul integrat de urgenţă, care sper că va intra în funcţiune de anul viitor, o dată cu aprobarea pachetului de legi privind reforma în sănătate, atunci, la fiecare judeţ vom avea integrarea în sensul în care serviciul de ambulanţă va fi dotat cu ambulanţe noi şi vom asigura tot personalul necesar pentru a face parte din acest sistem.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule ministru.

Doamna deputat, vreţi să mai comentaţi? Aveţi un minut.

Doamna Manuela Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Vreau să vă spun că nu am primit încă răspunsul scris, probabil că se află pe undeva pe drum, nu e asta problema, şi nu mai doresc să comentez altceva decât să ştie că în momentul acesta eu nu sunt în posesia răspunsului scris şi că-i mulţumesc foarte mult şi sunt mulţumită de cele auzite aici.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Doamna deputat Gabriela Nedelcu a trebuit să plece la spital. M-a rugat să-l rog pe domnul ministru să-i trimită răspunsul în scris. Acceptă această formulă.

Domnule deputat Pupeză, doriţi să dezvoltaţi interpelarea?

Domnul Viorel Pupeză:

Domnule preşedinte,

Stimate domnule ministru,

Interpelarea mea se referă în mod deosebit la efectele pe care le-a avut Ordinul nr. 924 din septembrie 2005 în legătură cu preţurile medicamentelor care au fost vândute prin farmacii. Sigur, a fost un ordin foarte mult discutat, au fost foarte multe nemulţumiri şi din acest punct de vedere cred că domnul ministru o să ne dea un răspuns de această dată ca să satisfacă şi pretenţiile farmaciştilor şi, mai ales, a celor care beneficiază de medicamente gratuite şi compensate.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule ministru, aveţi microfonul.

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Domnule preşedinte,

Stimate domnule deputat,

O să primiţi şi răspunsul scris, dacă nu l-aţi primit. Astăzi, pot să vă spun numai că Ministerul Sănătăţii a diminuat preţurile medicamentelor nu pentru că aşa a dorit el, ci pentru că a avut la bază un memorandum ratificat în luna iunie 2005, în prezenţa primului-ministru, şi memorandum la care Colegiul farmaciştilor a fost parte semnatară.

Ordinul de care vorbim şi la care faceţi şi dumneavoastră referire, este vorba de Ordinul nr.924 din 31.VIII.2005, a fost vizualizat pe site-ul Ministerului Sănătăţii, la Secţiunea Proiecte legislative, începând cu data de 1 august 2005, conform transparenţei decizionale.

Până la data semnării Ordinului, nu s-au înregistrat la Ministerul Sănătăţii nici un fel de observaţii. Ca atare, noile preţuri au fost implementate în baza actului normativ de care discutăm, începând cu 16 septembrie, respectiv, după 45 de zile de la data apariţiei lui pe site.

În acelaşi timp, considerăm că farmaciştii aveau posibilitatea în acest interval destul de mare de 45 de zile să-şi stabilească politicile comerciale şi politicile de preţuri. În acelaşi fel, vreau să vă spun că pentru marfa pe stoc, de asemenea, farmaciştii, în 45 de zile, puteau să-şi ia toate măsurile astfel încât să presupunem că ar fi avut pierderi, să le diminueze sau chiar să nu aibă de loc.

Preţurile medicamentelor, începând din anul 2002, se pot vizualiza în mod transparent pe site-ul Ministerului Sănătăţii, şi preţurile nu se modifică la fiecare lot de produse, ci ele se ajustează trimestrial, conform reglementărilor în vigoare.

De asemenea, vreau să vă spun că, conform Programului de guvernare, obiectivul principal la care vreau să mă refer acum, al politicii în domeniul sănătăţii, se referă la achitarea integrală a datoriilor care s-au înregistrat în sistemul sanitar de către furnizori până... era la 31 ianuarie 2006, iar acum pot să vă spun, conform Ordonanţei de urgenţă de vineri a Guvernului, s-au introdus sumele necesare la rectificarea bugetului pe 2005, pentru a se achita toate aceste datorii. Ceea ce înseamnă că unităţile sanitare şi farmaciile nu mai au nevoie să se împrumute, să facă credite bancare sau să aibă nevoie de alte suplimentări financiare, care să fie costuri, ceea ce le uşurează situaţia financiară, pentru că banii aceştia vor fi daţi foarte curând.

Aş vrea să vă mai spun numai că în viitor, pentru stimularea producţiei de medicamente româneşti s-au luat măsuri stimulative, care însă nu pot fi unilaterale şi nu se pot referi numai la producătorii români sau numai la producătorii internaţionali, pentru că ne interzice Legea concurenţei, în schimb, măsurile Ministerului Sănătăţii au avut caracter stimulativ după '90, ceea ce a dus la creşterea numărului de producători autohtoni de la 4 la 50 de producători în prezent.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule ministru.

Vreţi să comentaţi, domnule deputat? Aveţi 30 de secunde.

Domnul Viorel Pupeză:

În primul rând, aş dori să-i mulţumesc domnului ministru pentru răspunsurile ample pe care mi le-a dat, ţinând seama de întrebările care au fost adresate Ministerului Sănătăţii.

Două lucruri aş dori să subliniez cu acest prilej, şi-l rog pe domnul ministru să aibă în vedere aceste aspecte. În primul rând, problema legată de modul în care Garda Financiară a intervenit la nivelul farmaciilor în urma Ordinului pe care dumneavoastră l-aţi emis, şi amenzile deosebit de mari care au fost acordate inclusiv pentru vânzarea unor medicamente, care a fost făcută fără a fi trecute pe reţetă. Eu cred că sub acest aspect, Garda Financiară a făcut un abuz şi v-aş ruga ca, împreună cu Ministerul Finanţelor, să verificaţi modul în care s-au făcut aceste controale la nivelul farmaciilor.

Şi în al doilea rând, e şi o sugestie, ţinând seama de faptul că în ţările vecine s-au luat foarte multe măsuri legate de reducerea TVA-ului la medicamente şi cred că din acest punct de vedere reducerea taxei pe valoarea adăugată la unele medicamente ar fi o măsură bine venită pentru bolnavi şi efectiv şi statul ar putea să intervină în mod concret din acest punct de vedere şi să nu lăsăm doar aceste măsuri de reducerea preţurilor la medicamente pe seama unor farmacii, mai ales ţinând seama de faptul că ştim că avem reţele de farmacii, şi la nivelul oraşelor, şi la nivelul satelor, şi farmaciile mici, sub acest aspect, au pierderi foarte mari atunci când se dau asemenea ordine, aşa cum a fost cel din luna august anul curent.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Domnule ministru, aveţi microfonul.

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Cred că se impun două precizări din partea mea, şi anume, dumneavoastră aţi făcut referire la controalele pe care le-a făcut Garda Financiară. Eu cred că Garda Financiară a făcut un lucru bun, şi anume că a verificat modul în care farmaciile respectă legislaţia în vigoare, şi dacă au luat amenzi asta înseamnă că n-au făcut ceea ce trebuie şi că n-au respectat legislaţia şi ar trebui să solicităm Gărzii Financiare în continuare să-şi facă datoria pe această linie.

Şi al doilea lucru pe care pot să vi-l spun pentru viitor noi nu putem, la Ministerul Sănătăţii, să stabilim politica de taxe şi impozite în România, şi ne referim aici la TVA, dar probabil vom avea mult mai multe şanse să încercăm, prin reglementările de preţuri pe care le facem la nivelul ministerului, să obligăm importatorii, distribuitorii şi farmaciştii să-şi diminueze marjele de adaos comercial şi de adaos de importator, în situaţia în care avem deja informaţii că sunt produse farmaceutice care au preţul în România mai mare decât în străinătate, ceea ce nu este permis, şi acolo va trebui să umblăm şi am dat deja dispoziţie la nivelul Direcţiei farmaceutice, să analizăm aceste preţuri şi, mai departe, să vedem, în sistemul de distribuţie a medicamentelor, unde sunt adaosuri foarte mari, unde se escaladează, dacă vreţi, piaţa, şi, de asemenea să intervenim, în mod administrativ, de data aceasta, ca să putem să menţinem preţurile la un nivel suportabil.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat, Iliescu, vă rog.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Am primit, trebuie să recunosc, răspuns din partea Ministerului Afacerilor Externe privind interpelarea mea legată de lucrările autorităţilor ucrainene de construcţie a Canalului Bîstroe. Sunt mulţumit de răspuns, de conţinutul activităţii ministerului pe această temă. Am ţinut însă să intervin, fiind prezent domnul secretar de stat, Anton Niculescu, dintr-un motiv foarte clar: în urmă cu câteva zile numai, ministrul de externe ucrainean intervievat şi apărând pe un canal de televiziune românesc, în ciuda, să zicem, faptului că în ultimele luni lucrările au fost stopate, sigur, în mod cert graţie demersurilor Ministerului de Externe, poate de ce nu şi intervenţiei preşedintelui ţării în întâlnirea cu preşedintele Ucrainei, în urmă cu câteva luni, totuşi, ministrul de externe ucrainean afirma, şi din acest punct de vedere doresc să-i cer domnului secretar de stat un punct de vedere oficial al ministerului; ministrul de externe ucrainean afirma că în foarte scurt timp autorităţile ucrainiene vor relua lucrările de construcţie a Canalului Bîstroie.

Aştept un punct de vedere oficial faţă de această atitutidine şi ce demersuri concrete încearcă ministerul pentru a stopa în continuare această problemă.

Domnul Tudor Miron Mitrea:

Stimate coleg,

Acesta poate fi doar pentru altă zi. Pentru ziua aceasta ...

Domnul Anton Niculescu:

Domnule deputat, nu vă pot răspunde acum.

Domnul Tudor Miron Mitrea:

Domnul secretar de stat v-a răspuns la întrebarea pe care aţi pus-o pentru Canalul Bîstroie.

Doriţi o altă interpelare? Săptămâna viitoare puteţi s-o depuneţi.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Bine, este în regulă.

Domnul Tudor Miron Mitrea:

Vă mulţumesc.

Dacă mai sunt alte întrebări sau interpelări? Nu sunt.

Declar închisă şedinţa de astăzi.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,35.