Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,45.

Lucrările au fost conduse de domnul Adrian Năstase, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Victor-Viorel Ponta şi Gheorghe Albu, secretari.

Domnul Adrian Năstase:

Stimaţi colegi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor.

Vă anunţ că, din totalul celor 331de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări 259. Sunt absenţi 72, din care 27 participă la alte acţiuni parlamentare.

Pentru început, în conformitate cu prevederile art. 88 din Regulamentul, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru zilele de luni 5, marţi 6 decembrie; programul de lucru pentru perioada 5-10 decembrie; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Cameră şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista rapoartelor depuse în perioada 28 noiembrie - 5 decembrie 2005 de către comisiile permanente sesizate în fond.

Intrăm în ordinea de zi şi urmează să luăm în dezbatere iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi pentru şedinţa de astăzi.

Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 29/1997 privind codul aerian.

Rog colegii de la comisie să ia loc în banca rezervată pentru comisie.

Suntem în procedură de urgenţă.

Pentru început, are cuvântul reprezentantul iniţiatorului.

Aveţi cuvântul. Vă rog să vă prezentaţi mai întâi.

Domnul Ioan Andreica:

Mă numesc Ioan Andreica, sunt secretar de stat la Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În perioada scursă de la aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian, acquis-ul comunitar în domeniul aviaţiei civile a cunoscut o evoluţie deosebită, marcată în special de preluarea de către Uniunea Europeană a competenţelor de reglementare în domeniul securităţii aeronautice, de promovare a pachetului de reglementări referitoare la protecţia şi drepturile pasagerilor, de lansare a noului concept, cel european, şi, nu în ultimul rând, de înfiinţare a Agenţiei Europene pentru Siguranţa Aviaţiei şi începerea procesului de elaborare a reglementărilor în domeniul siguranţei în aviaţie.

Ministerul nostru, având în vedere toate aceste modificări, a luat iniţiativa promovării unui proiect de lege prin care să modifice actualul cod aerian care să faciliteze crearea legislaţiei complementare a regulamentelor în acest domeniu până la aderarea României la Uniunea Europeană. Aş dori să prezint o precizare foarte clară, bunăoară, s-a precizat expres în noua lege dreptul autorităţii române de a reţine la sol aeronavele civile, atât în cazul în care în urma inspecţiilor se constată nerespectarea unor standarde minime privind siguranţa şi în cazul în care operatorii de transport aeronautic nu-şi plătesc diferite taxe privind obligaţiile pe care le au în domeniul navigaţiei aeriene sau aeroportuare.

De asemenea, proiectul de lege mai aduce şi unele modificări de formă şi de acurateţe privind textul.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Punctul de vedere al comisiei?

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Acest proiect de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ, la fel avizat favorabil în şedinţa din 6 octombrie a Senatului, avizat favorabil cu amendamente de Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, din 13 octombrie 2005, iar avizat favorabil în forma prezentată şi adoptată de Senat de Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, tot în 13 octombrie 2005, şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, tot din 13 octombrie 2005.

La fel şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat favorabil acest proiect de lege, iar comisia, pe fond, Comisia pentru industrie şi servicii, în şedinţa din 17 noiembrie 2005 a avizat favorabil proiectul de lege cu amendamente admise şi cu un amendament respins. Camera decizională pentru acest proiect de lege este Camera Deputaţilor. Ca atare, propunem pentru aprobare timpul pentru dezbateri 5 minute, generală, dacă sunt, şi 1 minut de intervenţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt obiecţii faţă de această propunere? Dacă nu, supun votului.

Cine este pentru? E vorba de durata dezbaterii. Cine este pentru? Haideţi să votăm electronic, da? Apăsaţi întâi pe tasa 1 pentru prezenţă, dar nu mai puteţi să vă plimbaţi prin sală acum. Ştiu, e greu, e grea viaţa aşa! Preşedinţii, deci membrii comisiilor, de asemenea, vor trebui să aibă cardurile cu ei ca să poată vota. Deci, sunteţi pregătiţi, da? E în ordine.

Începem votul. vă rog întâi să apăsaţi pe tasa 1 pentru prezenţă. până acum ne-am aşezat în bănci. Deci, acum, sistemul merge. în momentul în care eu am anunţat, începem votul şi, din acest moment, deci după ce am tastat prezent, avem 10 secunde, în mare, pentru vot.

Cine este pentru durata de timp care a fost propusă de către comisie? Vă rog să votaţi. Deci, votul s-a încheiat. Vă rog să afişaţi rezultatul. Prezenţi - 125, pentru 100; împotrivă 8 voturi; abţineri 9 voturi.

Cvorumul numai pentru votul final, pe de altă parte sunt colegi în sală care nu au la ei cardul. Deci, nu putem să-i înregistrăm decât pe cei care au avut cardul cu ei astăzi. Bun.

Deci a fost aprobată durata de dezbateri. Dacă doreşte cineva să ia cuvântul din partea grupurilor parlamentare. Nu doreşte nimeni.

Trecem la dezbaterea pe articole. Începem cu titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Titlul legii a fost aprobat.

Articolul I. Vă rog să urmăriţi, este un raport mai voluminos, raportul comisiei, la pct. 2 din raport este articolul I, nemodificat. Sunt obiecţii faţă de propunerea comisiei de a menţine nemodificat art.I? Nu.

Art.I, titlul articolului a fost aprobat.

La pct.3, o propunere privind titlul ordonanţei de Guvern. Denumirea va fi: Ordonanţa privind Codul Aerian Civil, nu ordonanţă privind codul aerian. Deci este o adăugire propusă de comisie. Sunt observaţii? Nu sunt observaţii. Propunerea comisiei a fost aprobată.

Sunt modificări la pct.6 din raport, referitor la art.3. Dacă sunt observaţii faţă de propunerile comisiei? Nu sunt obiecţii.

Ajungem la pag.21 şi sunt câteva propuneri pentru modificarea art.4, propuneri din partea comisiei. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii, propunerile comisiei au fost aprobate.

Vă rog să observaţi la art.3, la pct.6 din raport, doar la pct.14 era o propunere de modificare, dar în momentul în care v-am întrebat dacă sunt obiecţii faţă de propunerile comisiei, am avut în vedere acea chestiune legată de definirea forţei majore şi înţeleg că n-au fost obiecţii. Am ajuns la pagina 35. Cele mai multe dintre texte rămân nemodificate.

La pct.73 din raport, pag.81, există o propunere din partea comisiei. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Propunerea comisiei, amendamentul propus de comisie a fost aprobat.

Pct.96 din raport, propunerea comisiei pentru o modificare la art.107 alin.1. Dacă sunt obiecţii din partea colegilor? Nu sunt obiecţii. Propunerea comisiei, amendamentul comisiei este acceptat.

Da. Acestea au fost amendamentele propuse de către comisie. Deci este vorba de o lege organică, votul final urmează să-l dăm mâine.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2003 privind utilizarea în scopuri exclusiv paşnice a energiei nucleare, republicată.

Domnul Valică Gorea:

Mă numesc Valică Gorea, sunt preşedintele Agenţiei Nucleare.

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Valică Gorea:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Iniţierea acestui proiect de lege este determinată de necesitatea respectării recomandărilor făcute de Comisia europeană în raportul de ţară pe 2004 şi 2005 cu privire la atribuţiile Agenţiei Nucleare şi ale Comisiei Naţionale pentru controlul activităţilor nucleare, în vederea eliminării suprapunerilor de competenţă.

Proiectul, deşi prioritar pentru integrarea europeană, nu reprezintă o transpunere sau o preluare a unui document comunitar, pentru că modificările şi completările propuse vizează, în primul rând, aspecte de organizare internă a instituţiilor naţionale în domeniu. Sistematizarea pe trei paliere a activităţii de utilizare paşnică a energiei nucleare, promovarea, dezvoltarea şi monitorizarea acestora contribuie la simplificarea adoptării şi implementării principiilor instituite prin documentele şi programele elaborate de instituţiile şi organismele comunitare în domeniu.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Suntem în procedură de urgenţă. Rog colegii de la comisie să ne prezinte raportul comisiei pe această temă.

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Vă informeze că acest proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 7 din 2003 privind utilizarea în scopuri exclusiv paşnice a energiei nucleare a fost aprobat şi adoptat de Senat în calitate de prima Cameră sesizată în şedinţa din 19 septembrie 2005, cu respectarea prevederilor art.76 alin.2 din Constituţia României.

La fel, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a avizat favorabil proiectul de lege la şedinţa din 22 septembrie 2005, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat favorabila cest proiect de lege în şedinţa lor din 29 septembrie, iar Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a avizat favorabil acest proiect de lege în şedinţa din 28 septembrie 2005.

Aşa cum vi s-a prezentat, acest proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7 din 2003 privind utilizarea în scopuri exclusiv paşnice a energiei nucleare, în sensul evitării suprapunerii de competenţe existente în două dintre instituţiile cu atribuţii în domeniul nuclear, respectiv Agenţia Nucleară şi Comisia naţională pentru controlul activităţilor nucleare.

La dezbaterea acestui proiect de lege, în cadrul Comisiei pentru industrie şi servicii au participat, în calitate de invitaţi toţi cei care sunt implicaţi în implementarea noii legislaturi, respectiv reprezentanţii de la Agenţia Nucleară, reprezentanţii de la CNCAN şi reprezentanţii Ministerului Economiei şi Comerţului.

Vă informez că, la dezbaterea acestui proiect de lege, din totalul de 23 de membri ai comisiei au fost prezenţi 21 de deputaţi. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare şi, în urma dezbaterilor, Comisia pentru industrie şi servicii a hotărât să propună spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2003 cu o serie de amendamente. Pentru dezbateri, fiind procedură de urgenţă, propun la fel 5 minute pentru dezbateri generale şi câte un minut pentru intervenţii, dacă sunt, din partea colegilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Cinci minute deja au trecut în prezentarea raportului.

Supun votului dumneavoastră propunerea colegului, nostru din partea comisiei, pentru durata dezbaterilor.

Vă rog, să reluăm votul electronic. Vă rog, să treceţi în bănci.

Stimaţi colegi,

Vă rog, să treceţi în bănci.

Începem votul. Vă rog să apăsaţi pe tasta prezent, iar acum vă rog să vă exercitaţi votul.

Vă rog să afişaţi rezultatul votului: prezenţă - 125. pentru - 100, împotrivă - 8, abţineri - 9. Sunt câţiva colegi care s-au sfiit să apese pe butoane sau nu le merge instalaţia. Da. Bine. Trebuie schimbat uleiul, corect... Da. E în ordine. repet, sunt destul de mulţi colegi care nu şi-au adus cartelele electronice, deci sunt în sală şi n-au putut să voteze. Dar, acum, vă rog, aş vrea să verificăm şi ca să nu existe nici un fel de rezervă în legătură cu acest vot.

Cine este pentru durata de dezbatere, cu mâna ridicată, propusă de colegii noştri din comisie? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate. Propunerea a fost aprobată.

Sunt abţineri... Da, deci vă rog să verificaţi... Iată, se poate lua imediat pe imprimantă sau se poate vedea pe calculator cine sunt cei care au votat împotrivă. Iată, de la PSD au votat împotrivă: Cazan Romeo, Dreţcanu, Gubandru şi Nicula Vasile. Da, deci sunt în sală colegii. E în ordine.

Bun, voiam să mă asigur că sunteţi în sală. Este în ordine că vreţi să verificaţi dacă merge sistemul. Deci marele avantaj al acestui sistem este acela că el asigură transparenţa privind responsabilitatea votului. Şi vom putea, în felul acesta, să vedem, de fiecare dată, felul în care fiecare parlamentar s-a pronunţat pe o chestiune, sigur pe chestiunile importante.

Bine. Revenim la proiectul de lege. Dacă doreşte cineva să ia cuvântul la dezbaterile generale? Nu. Ne întoarcem la dezbaterea pe articole. Sau trecem la dezbaterea pe articole. Vă rog să urmăriţi raportul comisiei.

Titlul legii. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Titlul legii este aprobat.

În continuare sunt foarte multe texte la care nu se propun modificări. La pct.5 din raport, comisia propune o modificare. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Propunerea comisiei este aprobată.

La pct. 6, de asemenea, sunt câteva modificări, spre exemplu la lit.h). Dacă sunt observaţii? Nu sunt observaţii? Propunerea comisiei este aprobată.

La pct.7 din raport. Vă rog să observaţi că punctele... sau trebuie făcută o renumerotare, n-am să mai revin la această chestiune.

La pct.11 din raport, referitor la art. 7, se propune o modificare care este determinată de denumirea actuală a ministerului. Sunt observaţii? Nu sunt observaţii. Propunerea a fost aprobată.

La pct.12, referitor la art.8, se propune o modificare de către comisie. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Amendamentul este aprobat.

Pct.14 din raport. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Propunerea comisiei este aprobată.

La pct.21 din raport, referitor la art.15, vă rog să observaţi propunerile comisiei. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Propunerile au fost aprobate.

La pct.22, dacă sunt observaţii faţă de propunerile comisiei? Nu sunt. Propunerile au fost aprobate.

La pct.24 din raport, referitor la art.23, sunt obiecţii?

Da, vă rog, domnule deputat.

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Mihei Adrian, vicelider al Partidului Conservator.

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Este o problemă care a fost ridicată şi în cadrul comisiei de industrie şi servicii şi în discuţiile pe care le-am avut ulterior cu domnul ministru al economiei şi comerţului, domnul Codruţ Sereş, nu suntem de acord şi, de asemenea, ministerul nu este de acord cu subpunctul 2, "Sucursala cercetări nucleare Piteşti din cadrul Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare, denumită în continuare SCN, trece ca institut de interes naţional cu personalitate juridică sub autoritatea AN, schimbându-şi denumirea în Institutul Naţional de Cercetări Nucleare Piteşti".

Deci, ministerul şi Grupul parlamentar al Partidului Conservator nu sunt de acord cu această trecere a Sucursalei Cercetări Nucleare Piteşti din cadrul Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare în cadrul Institutului Naţional de Cercetări Nucleare Piteşti.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aşa cum s-a prezentat, într-adevăr, în cadrul Comisiei au avut loc unele discuţii contradictorii vizavi de acest articol, întregul articol 23, şi noi am dori ca iniţiatorul, respectiv Agenţia Nucleară şi cu Ministerul Economiei şi Comerţului, să vină cu un punct de vedere comun şi, ca atare, comisia solicită să fie retrimis acest articol în comisie pentru o discuţie în ziua de mâine, poimâine, când avem comisie, ca să venim cu o completare, cu un punct de vedere clar din partea celor două instituţii care sunt actualmente în dispută în ceea ce priveşte trecerea acestei sucursale de la Piteşti în subordinea Agenţiei Nucleare din subordinea Ministerului Economiei şi Comerţului.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul deputat Bivolaru.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

O problemă de procedură. Sigur că există un punct de vedere al unuia dintre colegii noştri, domnul deputat Mihei. Există punct de vedere la nivelul conducerii lucrărilor comisiei, aici, în cadrul plenului, dar ca procedură, pentru că se solicită retrimiterea la comisie, vrem să aflăm aici, în plen, punctul de vedere al reprezentantului iniţiatorului, pentru că acest text a trecut prin comisie cu aprobarea reprezentantului iniţiatorului.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Vă mulţumesc.

Punctul de vedere al iniţiatorului. (Iniţiatorul răspunde că este de acord)

Cu care dintre punctele de vedere? Vă rog să mergeţi la microfon.

Domnul Valică Gorea:

În cadrul comisiei, noi am fost de acord cu acest amendament, aşa cum a fost formulat şi, de altfel, din cei 21 de membri în comisie prezenţi au votat toţi.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Vă rog.

Deci, susţineţi amendamentul aşa cum este, înţeleg.

Domnul Valică Gorea:

Susţinem amendamentul aşa cum este.

Domnul Adrian Năstase:

Bun. Dar, în aceste condiţii, eu am să supun...deci, înţeleg că sunt puncte de vedere diferite, ceea ce este normal în cadrul dezbaterilor. Aşa că eu am să supun, cum am făcut şi până acum, amendamentul respectiv din partea comisiei, aşa cum figurează în raport la pct.24, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Nu, în formula actuală.

Iertaţi-mă. Vă rog stimaţi colegi, rog comisia să clarifice sensul votului.

Stimaţi colegi,

Suntem în următoarea situaţie: a existat un anumit text iniţial, la Senat nu s-a propus modificarea, deci, practic, avem două soluţii până la urmă; fie mergem pe soluţia pe care o susţine iniţiatorul şi care a fost sprijinită de către toţi membrii comisiei la votul care s-a exprimat pe acest amendament, şi atunci modificăm textul art.23, fie respingem amendamentul comisiei şi, în aceste condiţii, în condiţiile sigur în care unul dintre colegi, care înţeleg că n-a avut un amendament la această chestiune, dar care acum şi-a exprimat un anumit punct de vedere, deci, în aceste condiţii, ar rămâne textul iniţial din proiectul de lege.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Valică Gorea:

Dacă-mi permiteţi, iniţiatorul este de acord cu retrimiterea la comisie.

Domnul Adrian Năstase:

Bun, asta este problema dumneavoastră personală, că sunteţi de acord. Asta nu schimbă cu absolut nimic. Din punctul de vedere al procedurii, este vorba de un text care, la acest moment, trebuie să fie clarificat printr-un vot.

Vă rog. Domnul Marcu Tudor.

Domnul Marcu Tudor:

Domnule preşedinte,

Sunt nişte divergenţe de păreri şi v-aş ruga dacă sunteţi de acord măcar în câteva zeci de secunde să mai explice o dată de ce este de acord cu o propunere şi nu cu alta. Ori, domnul preşedinte de comisie, ori iniţiatorul, pentru că sunt puţin aşa... mie nu mi-e clar cum să votez, cum e mai bine.

Dacă aţi fi de acord, ar fi bine.

Vă mulţumesc.

Adică părţile pozitive sau negative. De ce sunteţi de acord sau de ce nu sunteţi.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Este vorba de o modificare practic a textului propus de iniţiator iniţial, trecut şi votat la Senat şi amendat în comisia noastră. Şi este un articol prin care un institut, o sucursală, sucursala respectiv de la Piteşti, un institut de cercetări nucleare trece odată cu aprobarea acestui proiect de lege din subordinea Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare (R.A.A.N. Turnu Severin), respectiv din subordinea Ministerului Economiei şi Comerţului în subordinea Agenţiei Nucleare nou creată cu această lege.

Având în vedere faptul că noi deja am aprobat Legea bugetului de stat pentru 2006, implică nişte implicaţii, apar nişte implicaţii şi este o dorinţă, o solicitare a domnului ministru Sereş ca să retrimitem în comisie să mai rediscutăm o dată ca să fie clar pentru toată lumea, şi pentru minister, şi pentru agenţia nou creată, ce se va întâmpla cu această sucursală, respectiv a Institutului, a R.A.A.N.-ului.

Dacă am fost destul de clar, domnule Tudor?! Asta este practic problema, pentru că a fost la mijloc o interpretare greşită la momentul respectiv a acestui amendament.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Bivolaru.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu este pentru prima dată când găsim această divergenţă de păreri în legătură cu proiectele care ne sunt înaintate în această legislatură, divergenţă chiar în interiorul iniţiatorului, mă refer la guvern, în care un ministru are un punct de vedere, alt ministru are alt punct de vedere şi o să vedeţi că ne mai întâlnim cu un astfel de aspect.

Acum, dacă iniţiatorul a insistat că îşi retrage susţinerea respectivă, domnule preşedinte, sigur că motivaţia pe care n-a făcut-o şi, pur şi simplu, este o lipsă oarecum, să-i spunem aşa, de "simpatie" faţă de acest forum al Parlamentului, în care consideră că îşi retrage această susţinere fără să motiveze absolut nimic şi colegul Marcu are perfectă dreptate, suntem în totală bulversare, nu ştim ce să votăm la ora aceasta, cât este de justificată respingerea, retragerea sau retrimiterea la comisie.

Trebuie să clarificăm. Deci, iniţiatorul, domnule preşedinte, ca procedură, să vină să-şi susţină acum, după cum a susţinut în prima parte a acestei zile, susţinerea, să susţină acum retragerea susţinerii şi să găsim o modalitate să votăm în cunoştinţă de cauză. Retrimitem la comisie sau rămâne textul iniţial venit de la Senat?

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog, domnule Marton Arpad.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

A existat aici o propunere procedurală de retrimitere la comisie. Din discuţiile purtate de la acest microfon, cel puţin pentru grupul nostru parlamentar, un singur lucru este clar, că există o divergenţă şi susţinem în continuare retrimiterea la comisie a legii pentru că, dacă trecem direct la votarea unuia sau altuia dintre articole, şi pe urmă ne dăm seama că am greşit, atunci, din punct de vedere procedural, va fi mult mai greu să retrimitem la comisie.

Ca atare, domnule preşedinte, solicit ca prima dată să supuneţi votului retrimiterea la comisie, pe urmă să supuneţi votului, aşa cum cere Regulamentul, varianta comisiei, urmând să rămână de supus votului varianta venită de la Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Credeam că lucrurile sunt mai simple şi mai clare, dar eu cred că, într-adevăr, este nevoie de o discuţie la comisie, pentru că, cum să spun, deja nu mai e o chestiune de procedură, este o chestiune de conţinut şi dacă preşedintele autorităţii respective în cinci minute îşi schimbă părerea în legătură cu o chestiune de esenţă, înseamnă că sunt nişte probleme chiar foarte serioase ori de natură politică, ori de natură tehnică. Nu ştiu care prevalează în această chestiune, aşa că am să supun votului dumneavoastră retrimiterea la comisie până când aceste elemente vor fi clarificate şi să vedem ce anume va prevala, elementul politic sau elementul tehnic.

Cine este pentru retrimiterea la comisie? Cu mâna ridicată, vă rog. Vă rog să număraţi. 96 voturi pentru.

Împotrivă? 68 voturi împotrivă.

Abţineri? 5 abţineri.

Rezultatul votului: 96 de voturi pentru, 68 împotrivă, 5 abţineri.

Stimaţi colegi,

S-a decis retrimiterea la comisie pentru reexaminarea art.23 alin.2 şi cu consecinţele sigur, naturale, care apar în funcţie de eventuale modificări de statut.

Bun. Întrerupem aici dezbaterea pe acest proiect de lege. Eu nu ştiu ce consecinţe pot să apară mai departe în funcţie de aceste elemente, aşa că întrerupem dezbaterile la acest punct. Termen, o săptămână.

Vă mulţumesc.

Mergem mai departe.

Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul. Nu.

Sunt doi senatori.

Din partea comisiei sesizate în fond, vă rog, domnule vicepreşedinte Ştirbeţ.

Domnul Cornel Ştirbeţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea Legislativă pentru completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea alin.2 al art.82 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, în sensul ca prevederile alin.2 să se aplice şi judecătorilor financiari şi procurorilor financiari care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi a României.

Comisia juridică, cu majoritate de voturi, a hotărât ca propunere legislativă să fie supusă spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor în forma prezentată în anexă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale.

Domnul deputat Ponta.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În primul rând, o precizare tehnică, n-am înţeles de la domnul vicepreşedinte Ştirbeţ ce anume a hotărât Comisia juridică, dacă avizează favorabil sau dacă solicită respingerea. Aţi spus doar că aţi hotărât s-o trimiteţi plenului şi nu e foarte clar.

Domnul Cornel Ştirbeţ (din banca comisiei):

Propunerea este de adoptare.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Spre adoptare, da? Punctul de vedere al comisiei este de sprijin.

Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte. Era important.

În calitate mea de fost magistrat şi membru al Grupul parlamentar al P.S.D. o să susţin propunerea colegilor mei senatori, o propunere care are logică, şi juridică şi tehnică, în aşa fel încât procurorii şi judecătorii, atât cei de la Curtea de Conturi, cât şi cei obişnuiţi, să se poată pensiona la cerere şi să beneficieze în mod uniform de prevederile legii referitoare la pensie.

Aceasta ar fi încărcătura tehnică.

Încărcătura politică, stimaţi colegi, dorim să venim în sprijinul doamnei ministru Macovei care de câte ori găseşte un procuror sau judecător care nu-i îndeplineşte ordinele, îl pensionează, motiv pentru care am încercat să o sprijinim pe doamna ministru, să-i pensioneze pe toţi cei care nu ascultă ordinele dânsei şi măcar să le dea această pensie.

Vă mulţumesc şi vă rog să votaţi favorabil această lege.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul la dezbaterile generale. Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Titlul legii. Dacă sunt obiecţii faţă de propunerea comisiei. Există o mică modificare sugerată de către comisie.

Sunt obiecţii?

Doreşte cineva din partea Guvernului să ia cuvântul? Vă rog, doamna secretar de stat.

Doamna Katalin Kibedi (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Distinsă Cameră,

Pentru a înţelege de ce punctul de vedere al Guvernului este unul negativ, trebuie făcută distincţia între ceea ce reglementează Legea 303 privind statutul magistraţilor sub aspectul vechimii în magistratură şi ceea ce reglementează cine sunt beneficiarii pensiei de serviciu. Ceea ce a dorit să răsplătească legiuitorul atunci când a adoptat instituţia pensiei de serviciu pentru judecători şi procurori a fost loialitatea acestora faţă de instituţia pe care au servit-o, fie că aceasta era instanţă, fie că a fost Parchet, şi să nu părăsească sistemul chiar dacă sistemul de justiţie s-a confruntat şi se confruntă în continuare cu serioase dificultăţi, iar opinia publică în general este potrivnică justiţiei.

Or, cei care nu au înţeles să părăsească acest sistem, apreciem noi că merită să beneficieze de pensie de serviciu. Dar aceasta presupune din punct de vedere al legii condiţie esenţială să fi lucrat 25 de ani neîntrerupt în activitate.

Este o altă problemă că pentru vechimea în magistratură sunt luate în considerare şi alte categorii de jurişti în mod firesc, adică şi avocaţi şi jurisconsult, şi consilier juridic şi, în continuare, judecători şi procurori financiari. Dar aceştia nu au deservit sistemul cu această activitate neîntreruptă.

De aceea, menţinem punctul de vedere negativ al Guvernului.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Alte puncte de vedere dacă mai sunt.

Dacă nu, trecem la dezbaterea pe articole.

Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Titlul legii este aprobat.

Punctul 2 din raport. Dacă sunt obiecţii faţă de propunerea comisiei.

Domnul Marton Arpad.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Având în vedere cele expuse de reprezentantul Guvernului, propun eliminarea.

Deci, supunerea votului acestui amendament şi, pe urmă, evident, a textului, şi dacă nu se adoptă înseamnă că nu a fost adoptat.

Domnul Adrian Năstase:

Punctul de vedere al comisiei.

Domnul Cornel Ştirbeţ:

Domnule preşedinte,

Eu nu pot să spun alt punct de vedere al comisiei. Comisia a hotărât cu 16 voturi pentru şi 3 împotrivă propunerea spre adoptare.

Vreau, totuşi, să menţionez procedura de adoptare a acestei propuneri legislative. Nu s-a ţinut practic şedinţa în plenul comisiei, s-a trecut şi s-a semnat fiecare dintre membrii comisiei în... faţă de această propunere.

Ca urmare, în măsura în care apreciaţi, se poate retrimite la comisie.

Domnul Emil Radu Moldovan (din bancă):

Unde aţi făcut şedinţa de comisie? La bufet?

Domnul Adrian Năstase:

Domnul Bivolaru mai întâi.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

De-abia am votat regulamentul şi începem deja să-l modificăm? De asemenea, domnul vicepreşedinte Ştirbeţ ne aduce în faţa Camerei probleme interne ale comisiei de organizare pe bază de regulament de funcţionare internă a acestei comisii.

Pe noi, domnule preşedinte, nu ne interesează cum au organizat dumnealor activitatea pe semnături, pe şedinţe de 15 secunde sau pe activitate de dezbatere reală.

Avem un punct real de vedere concret al acestei comisii pe raportul pe care l-am primit. Să nu desconsiderăm şi mai ales să nu banalizăm aceste rapoarte. Văd că se încearcă o astfel de metodologie pentru ca să transformăm toate şedinţele de dezbatere ale Camerei Deputaţilor în nişte parodii.

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog, domnule deputat. Şi după aceea domnul deputat Marton Arpad.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Din start, îmi cer scuze pentru expresia pe care o voi folosi, poate puţin nepotrivită, dar domnul vicepreşedinte Ştirbeţ ne-a lăsat ca la dentist, adică cu gura căscată. Trebuia să ne spuneţi clar de la început ce s-a întâmplat, domnule Ştirbeţ, pentru că eu sunt membru al Comisiei juridice şi n-am auzit de aşa ceva.

Când aţi spus adevărul? La început sau acum? Ca să ştim şi noi cum votăm şi ce votăm. Din momentul în care este un raport de adoptare, nu venim pe urmă dacă nu ne ies cărţile în Coaliţie să modificăm ceva în vederea retrimiterii la comisie a acestui proiect.

Mi se pare jenant şi chiar aş solicita să vă cereţi scuze în faţa plenului Camerei Deputaţilor.

Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Marton Arpad şi apoi domnul Ştirbeţ.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Ridic aceeaşi problemă de procedură.

În mod evident, conform regulamentului nostru, dacă în legătură cu un amendament propus de comisie sau un text de lege în forma în care a venit la comisie, la Cameră, un articol, nu sunt observaţii, se consideră adoptat.

Am o singură solicitare procedurală. Avându-se în vedere că există observaţii, deşi nu au fost depuse amendamente în scris, solicit să se supună votului pentru că există observaţii, fiecare articole în parte... începând cu amendamentele comisiei, dacă amendamentul comisiei a fost votat, rămâne votat, dacă n-a fost votat, mergem la textul iniţial şi aşa mai departe.

Dacă nu, înseamnă că nu s-a votat acel articol, cade din proiectul de lege. Asta este propunerea procedurală. Retrimiterea la comisie nu cred că ar fi o soluţie pentru că intră în aprobare tacită şi tot acolo ajungem chiar şi fără amendare într-o formă iniţială va fi adoptată.

Deci, solicit să se supună votului fiecare articol, fiecare alineat, aşa cum este în raport.

Domnul Adrian Năstase:

Mulţumesc.

Domnul Ştirbeţ şi apoi domnul preşedinte Sergiu Andon.

Domnul Cornel Ştirbeţ:

Domnule preşedinte,

Colegii mei văd că sunt foarte revoltaţi, nu ştiu de ce sunt revoltaţi acum, chiar nu am nici o contribuţie în afara faptului că am prezentat acest raport, eu n-am participat nici la semnarea în cadrul modului organizat, n-am semnat această propunere legislativă în nici un fel.

Alţi 16 colegi din Comisia juridică au semnat această propunere pentru adoptare şi 3 dintre ei pentru respingere.

Deci, eu am prezentat raportul, nu am făcut altceva, şi am susţinut în continuare ca raportul să fie apreciat ca atare. Deci, nu am susţinut altceva. Am lăsat la latitudinea plenului Camerei.

În consecinţă, nu am de ce să-mi cer scuze şi n-o să-mi cer scuze. Mai mult, îi rog pe colegii din Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi să fie mai atenţi ce semnează şi ce fac în cadrul comisiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul preşedinte Andon.

Domnul Sergiu Andon:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Îi mulţumesc şi domnului vicepreşedinte Ştirbeţ că a ţinut raportul.

Problema lucrativă a fost deja enunţată aici: este ghilotina adoptării tacite. În funcţie de ea, vă rog să rezolvaţi chestiunea şi-i rog pe colegii care votează ca, în funcţie de ea, să aveţi în vedere că a procedat şi biroul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Anume: neavând trei săptămâni şedinţe de comisie, făcând inventarul proiectelor care intrau în adoptare tacită, ieşindu-ne la inventar acest unic proiect, nevoind să punem Camera în situaţia delicată fie de a lăsa adoptare tacită, fie de a dezbate, fără avizul comisiei, am consultat, aici, în plen, pe toţi membrii biroului, inclusiv pe domnul vicepreşedinte Ştirbeţ, propunându-le două modalităţi de lucru: una mai puţin regulamentară, şi anume să ne retragem din plen şi să ţinem o şedinţă în afara orarului şi alta, cred eu, regulamentară şi de perspectivă, în condiţiile în care în Parlament îşi face loc tot mai mult un curent în favoarea votului nominal, să spunem, prins, de altfel şi în regulament, ca fiecare coleg să poată trece şi să examineze pe îndelete proiectul şi să voteze scris. Toţi colegii din birou au fost de acord, inclusiv colegul meu, domnul vicepreşedinte Ştirbeţ, după care majoritatea au trecut, au citit şi au semnat, scriindu-şi votul. Într-adevăr, domnul vicepreşedinte n-a trecut, n-a semnat şi, sub acest aspect, n-avem nimic a-i reproşa.

Deci, de aceea, am procedat.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog, domnule deputat să luaţi cuvântul. Şi, apoi, domnul deputat Buda.

Domnul Máté András-Levente:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Într-adevăr, membrii comisiei s-au înţeles în plen pentru modalitatea de a vota şi a dezbate acest text de lege, pentru a nu fi acceptat tacit. Din păcate, acel raport are un singur viciu: am fost printre cei care am susţinut respingerea şi am votat contra şi-mi susţin în continuare acest proiect, deşi în raport nu este trecut cine a votat împotrivă, sau cine nu. Fiecare dintre noi am mers la comisie şi am votat pe bază de semnătură, indicând un da, sau un nu lângă semnătură. Eu îmi susţin în continuare propunerea de respingere a proiectului de lege.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Buda.

Domnul Ioan Buda:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Cred că lucrurile pot fi foarte uşor rezolvate. Şi eu am fost unul dintre cei care am susţinut respingerea acestui proiect.

Prin urmare, v-aş ruga să luaţi ca şi amendament de respingere a acestui proiect de lege. Dumneavoastră să-l supuneţi la vot. Dacă pică respingerea, asta este; mergem mai departe. Dar, chiar dacă nu apare în mod explicit aici, amendamentul meu, al colegului Zegrean, sau al colegului Máté, au fost de respingere a acestui proiect de lege.

Prin urmare, v-aş ruga să începeţi cu respingerea proiectului de lege, pentru motivele pe care nu mai vreau să le expun. Încă o dată, ni le-a expus doamna ministru.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Raportul nu a fost ţinut în secret la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Cei care nu cunosc raportul, aveau posibilitatea, până astăzi, să-l studieze. Nu văd nici o problemă.

Mai mult decât atât, eu am înţeles, din partea domnului vicepreşedinte Ştirbeţ, faptul că este un raport favorabil, nu este un raport de respingere.

Sunt anumite puncte din acest proiect de lege, care sunt respinse de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, fapt pentru care nu poate să fie prima dată supusă la vot respingerea unui întreg proiect, ci, din contră, intrăm în dezbateri pe articole şi, probabil, acele articole le vom respinge, sau le vom adopta, cele care au fost respinse de comisie.

În consecinţă, este foarte clar: să trecem la vot.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Ponta.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Domnule preşedinte,

Nu întâmplător mi-am început discursul prin a-l întreba pe domnul Ştirbeţ care este rezultatul dezbaterilor din comisie. Aveam o bănuială: mi s-a confirmat că dânsul habar nu avea de fapt ce susţinea aici. După ce a luat cuvântul reprezentantul Guvernului, domnia sa şi-a dat seama despre ce este vorba şi a revenit. (Rumoare, vociferări)

Din păcate, acum discutăm în plen ceea ce trebuia discutat în comisie şi, dacă au fost suficiente 30 de secunde pentru domnul Ştirbeţ să treacă un regulament întreg, nu ştiu de ce n-a avut 30 de secunde - şi n-a avut - să discute în comisie ceea ce discutăm acum în plen. Din păcate, suntem puşi să dăm un vot asupra unui text extrem de tehnic şi de juridic, în momentul în care membrii comisiei, dintr-un motiv sau altul, cel puţin domnul Ştirbeţ, nici măcar nu cunosc exact despre ce este vorba.

Eu cred că în acest mod nu putem să dăm un vot.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Stanciu. Imediat, domnule Ştirbeţ, ca să puteţi prezenta rotund, în final, apoteotic punctul de vedere.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Domnilor miniştri,

Stimate doamne şi stimaţi deputaţi,

Eu sunt de acord cu ceea ce şi-au adus aminte distinşii noştri colegi din Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Nu sunt însă de acord şi nu pot fi de acord cu o chestiune esenţială.

Domnilor colegi,

Art.91 scris cu roşu în regulament, alin.1, precizează: "După examinarea şi dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative, comisia permanentă sau comisiile permanente sesizate în fond întocmesc, în termenul stabilit, un raport".

Suntem în faţa unui document care poartă denumirea de raport, care are semnăturile îndrituite pentru a fi semnat şi care a fost distribuit în mod legal. Nimeni nu a comentat până la această dezbatere acel raport pus în casete şi distribuit.

Ceea ce se susţine aici sunt chestiuni care privesc stilul de muncă şi convenţiile sau regulamentul pe care şi l-a întocmit fiecare comisie.

Deci, nu cred că poate fi adus în discuţia plenului un raport întocmit şi care nu a fost atacat sub nici o formă de nici un membru al comisiei, până în acest moment, deşi avea timp să-l atace la comisie, în şedinţa de comisie, în scris şi aşa mai departe.

Deci, din moment ce nu l-a atacat, iar domnul vicepreşedinte Ştirbeţ a venit şi a spus că votul comisiei este de adoptare, la art.91 (1)¹ spune: "Raportul comisiei sesizate în fond va propune adoptarea, adoptarea cu modificări ori respingerea proiectului de lege...".

Deci, este clar că suntem în faza unui text care propune adoptarea. Şi, cu aceasta, dacă ne respectăm pe noi înşine, respectăm acest regulament şi votul pe care l-a dat fiecare scris cu mânuţa lui.

A doua chestiune, domnule preşedinte, tot de procedură. Aici, cred că este o chestiune, aş putea spune, de inducere în eroare prin omisiune. Este prea experimentat distinsul meu coleg Márton Árpad, ca să nu ştie că şi propunerea de eliminare este o propunere de fond. Ce poate fi mai de fond decât eliminarea? Schimbarea a trei cuvinte dintr-un articol? Deci, eliminarea este cea mai de fond propunere. Or, art.100 spune foarte clar, la alin.1: la discutarea articolelor la care s-au făcut amendamente, deputaţii pot lua cuvântul, pentru a-şi relua punctul de vedere.

S-a făcut amendament de eliminare la acest articol? Este scris? Este în raport? Puteţi demonstra că l-aţi făcut? Unde? Aduceţi de la comisie înregistrarea în registrul amendamentelor. Altfel, tot la art.100 alin.4, se spune clar: în plenul Camerei nu pot fi depuse amendamente de fond, ci numai amendamente de armonizare gramaticală ... şi aşa mai departe.

Ca atare, domnule preşedinte, ne găsim în situaţia regulamentară specificată de cele două articole şi nu putem acţiona decât în litera şi spiritul regulamentului. Restul sunt chestiuni care au apărut pe picior - şi pe picior înalt. A fost distinsa reprezentantă a Guvernului aici şi au aflat o parte dintre colegii noştri că s-ar putea ca Guvernul să nu fie de acord, ceea ce, evident, în această fază, nu mai foloseşte nimănui.

Solicit, domnule preşedinte, ca, în calitatea dumneavoastră de garant al regulamentului, să treceţi la exercitarea votului.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul Ştirbeţ, între timp, un drept la replică.

Vă rog, domnule vicepreşedinte.

Domnul Cornel Ştirbeţ:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Cred că unii papiţoi care se plimbă prin Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, dar nu participă sub nici o formă, nici la dezbateri şi nici la alte hotărâri (rumoare, vociferări), încearcă aici să profite de anumite situaţii, pentru a-şi crea o imagine.

Sigur că eu am spus foarte clar că raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi este pentru adoptare, precizând că sunt 16 voturi pentru şi trei pentru respingere.

Ca urmare, şi a doua oară am precizat acelaşi lucru şi am fost în cunoştinţă de cauză şi sunt în cunoştinţă de cauză de la începutul acestei dezbateri.

Părerea mea nu mi-am expus-o; am expus modul de adoptare a acestui raport. Nu cred că pot să fiu învinovăţit în vreun fel pentru modul cum s-a desfăşurat această şedinţă şi pentru cum am prezentat acest raport. L-am prezentat şi l-am susţinut aşa cum este scris şi cum s-a adoptat de comisie, prin semnarea lui de către unii dintre membrii comisiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul Eugen Nicolicea.

Domnul Eugen Nicolicea:

Întrucât nu cred că domnul Ştirbeţ s-a referit la colegii deputaţi, îl rog, atunci, să-şi ceară scuze faţă de membrii Guvernului, pe care i-a numit papiţoi. (Rumoare)

Domnul Adrian Năstase:

Stimaţi colegi,

Vreau să vă spun că, indiferent la cine s-a referit domnul Ştirbeţ, eu consider că a făcut un lucru inelegant. Şi vreau să-i atrag atenţia asupra limbajului pe care un deputat îl poate folosi în această incintă. I-am dat dreptul la replică domnului Ştirbeţ, tocmai pentru a corecta ceea ce putea să-l deranjeze în plan personal. Dar nu am dat dreptul la replică pentru a insulta un coleg şi pentru a folosi astfel de cuvinte.

Consider că acest mod de a discuta, acest mod de a vorbi este descalificant pentru un parlamentar, pentru un membru al Camerei Deputaţilor, indiferent de substanţa discuţiei. Şi, dacă nu reuşim măcar în acest mod să ne asigurăm credibilitatea faţă de cei care ne-au trimis aici şi cei care ne urmăresc în activitatea noastră zilnică şi care pot să remarce cel mult care este prezenţa în fiecare zi la Parlament, care încep să remarce felul în care se vorbeşte în Parlament, înseamnă că nu înţelegem că lucrăm noi înşine pentru cei care consideră că Parlamentul este un lux pe care societatea nu ar trebui să şi-l mai permită.

În felul acesta, acţionăm în favoarea celor care consideră că este nevoie de o dictatură luminată, care să conducă ţara asta.

Deci, eu nu cred că în felul acesta facem un serviciu statului de drept.

Şi vreau să-i cer domnului Ştirbeţ să revină la microfon şi să încerce să revină asupra cuvântului pe care l-a folosit.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Cornel Ştirbeţ:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur că pot reveni asupra cuvântului, dar nu cred că jignirea care a fost adusă iniţial, în sensul că habar nu am de ce spun, sau de ce vorbesc la acest microfon este mai puţin relevantă decât "papiţoi".

Sigur că îmi cer scuze şi, ca urmare, aştept acelaşi lucru şi din partea celeilalte părţi.

Vă mulţumesc.

(Rumoare)

Domnul Adrian Năstase:

Domnule Ştirbeţ, eu vă mulţumesc pentru faptul că aţi revenit la microfon. Cred că aţi făcut un lucru înţelept.

Aş vrea să clarificăm aici, nu ştiu dacă o să reuşim astăzi, suntem şi în criză de timp, ce se poate spune şi ce nu se poate spune. Sigur că sunt uneori cuvinte mai tari, pe care nu le apreciem nici unul dintre noi, în momentul în care ne referim la competenţa unui coleg, la activitatea lui. Bătălia politică înseamnă şi astfel de aprecieri, pe care uneori nu le luăm foarte uşor. Dar să încercăm totuşi să nu folosim cuvinte care să jignească şi care să creeze o anumită ostilitate la nivel personal.

Deci, eu am să încerc, pe cât pot, să sugerez acest mod de lucru, care să nu fie nici tensionat, nici ostil, indiferent de faptul că putem avea păreri diferite.

Şi, cu aceasta, eu consider incidentul încheiat. Îi rog şi pe ceilalţi colegi care fac aprecieri de fond în legătură cu activitatea unor colegi să încerce să nu fie brutali în exprimarea respectivă, ca să nu genereze acest tip de reacţii.

Iar acum, în legătură cu problema pe care va trebui s-o tranşăm înainte de a trece la celălalt segment de program, vreau să-l întreb pe domnul preşedinte Andon, dacă, împreună cu ceilalţi colegi, s-au pus de acord pentru o eventuală procedură care să se desfăşoare mâine, în cursul dimineţii?

Aveţi cuvântul, domnule preşedinte.

Domnul Sergiu Andon:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Da, am efectuat un schimb de păreri, fără să putem s-o numim şedinţă de birou, pentru că suntem şi descompletaţi ca birou, dar punctul de vedere rezultă cumva din logica lucrurilor. Şi anume, noi am vrut să evităm situaţia ca plenul să dezbată fără avizul comisiei. Plenul are latitudinea să dezbată şi să hotărască dacă adoptă sau nu, fără avizul comisiei. Dacă există dubii cu privire la avizul comisiei şi la semnificaţia votului, amendamente nefiind formulate, aşa cum bine semnala şi domnul deputat Anghel Stanciu, vă rog să procedaţi la vot, considerând avizul dat, să zicem aşa, între paranteze. Altminteri, intrăm în procedura adoptării tacite, ceea ce va fi o bilă neagră pentru Parlament.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Bun. Eu vă propun următorul lucru: în orice caz, astăzi nu mai putem să trecem în revistă articolele respective şi să votăm asupra lor. Este ora 18,30. Deci, oricum, această chestiune ar fi reluată mâine, la orele 11,00. Bun.

Sugestia mea ar fi ca, totuşi, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, mâine, până la ora 11,00, să se întrunească, pentru a revedea acest text şi, la începerea şedinţei, ne vor prezenta şi un punct de vedere.

În felul acesta, mâine, la reluarea şedinţei, vom avea eventual un raport modificat, sau acelaşi raport. Oricum, dacă aveam timp, noi puteam să mergem pe ceea ce a propus domnul deputat Márton Árpad, şi anume, examinarea succesivă a textelor, cu propuneri în favoare, sau pentru eliminare.

Deci, oricum, dacă nu va fi o altă modalitate de lucru şi o altă abordare sugerată de comisie, vom trece la această procedură mâine, de la ora 11,00.

Vă rog.

Domnul Sergiu Andon:

În afara şedinţei.

Domnul Adrian Năstase:

În afara şedinţei?

Domnul Sergiu Andon:

Dacă binevoiţi să-mi daţi cuvântul, rog, în această împrejurare, colegii din Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi să-şi anunţe colegii că ne vedem mâine, la ora 8,30 ... (Rumoare, vociferări)

... la 9,00, faţă de proteste; la ora 9,00, să putem pregăti raportul din timp. Vom discuta şi alte activităţi parlamentare.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Sergiu Andon:

Deci, la ora 9,00, mâine ne vedem. (Rumoare, vociferări)

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog, n-am ridicat încă şedinţa. Vă rog să aşteptaţi o clipă.

Doamna deputat, aveţi cuvântul. Un anunţ, bănuiesc.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Da.

Domnule preşedinte,

Având în vedere că mâine se va intra pe ordinea de zi cu punctele 5 şi 6, pentru care noi, Comisia de învăţământ, nu am făcut încă raport, vă rog să ne permiteţi ca să distribuim mâine în sală raportul, la ora 11,00, când începe şedinţa, urmând să ne întâlnim în şedinţă de comisie la ora 10,00, ca să avem timp să redactăm aceste rapoarte, astfel încât să putem să ne prezentăm în plen cu rapoartele comisiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

În sfârşit, faute de mieux!

Deci, în mod normal, raportul trebuia distribuit, dar, altfel, înţeleg că intervine aprobarea tacită, nu? Bun. De acord.

Vă mulţumesc foarte mult.

Stimaţi colegi,

Vă rog să nu plecaţi din sală. Urmează secvenţa următoare - răspunsuri întrebări şi interpelări.

Nu uitaţi să vă luaţi cartelele din aparatul de înregistrat votul.

(Pauză între orele 18,35 - 18,47)

Domnul Adrian Năstase:

Stimaţi colegi,

Începem şedinţa consacrată răspunsurilor orale la întrebări.

Înţeleg că domnul secretar de stat Alexandru Mircea lipseşte. Este vorba de o întrebare din partea domnului Zgonea.

De asemenea, domnul deputat Mircia Giurgiu a primit în scris, am înţeles, răspunsurile din partea domnului secretar de stat Alexandru Mircea.

Domnul Valeriu Zgonea nu este aici; nu este nici domnul Alexandru Mircea.

Domnul Jean Cătălin Sandu nu este aici, pentru a-i răspunde domnului Mircia Giurgiu.

Domnul Nicolae Flaviu Lazin, domnul secretar de stat nu este aici, pentru a-i răspunde domnului Valeriu Zgonea, care nici dânsul nu este aici, este la Bruxelles.

Domnul Lazin nu este nici pentru domnul Mircia Giurgiu, care este aici.

Domnul secretar de stat Virgil Crecan nu este aici, pentru a răspunde domnului Mircia Giurgiu.

Doamna secretar de stat Cristina Manda este aici, pentru a răspunde domnului deputat Petru Călian, care aşteaptă cu interes răspunsul. Da?

Vă rog. Doamna secretar de stat, aveţi cuvântul.

Doamna Maria Cristina Manda (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimate domnule deputat,

La întrebarea formulată de dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor şi adresată ministrului justiţiei, referitoare la indemnizaţia încasată în calitate de membru al C.S.M., vă aducem la cunoştinţă următoarele:

Cuantumul lunar al indemnizaţiei nete acordate fiecărui membru al Consiliului Superior al Magistraturii este de 2.580 lei RON.

Indemnizaţia membrilor Consiliului Superior al Magistraturii a fost stabilită conform art.55 alin.2 din Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată.

Membrii Consiliului Superior al Magistraturii primesc lunar pentru activitatea desfăşurată indemnizaţia prevăzută în Anexa nr.2 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor, aprobată prin Legea nr.347/2003, respectiv 55% din indemnizaţia unui judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Precizăm faptul că indemnizaţia menţionată nu se acordă per şedinţă, ci lunar, indiferent de numărul şedinţelor care s-au desfăşurat pe perioada unei luni.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule deputat. Aveţi două minute pentru comentarii.

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Distinsă doamnă secretar de stat,

Răspunsul a fost foarte bun, în sensul că a fost exact pe lângă subiect. 1 Din momentul în care discutăm despre o indemnizaţie, se înţelege foarte clar că este vorba despre indemnizaţie de şedinţă, la fel cum se întâmplă, de exemplu, în consiliile locale. În cazul în care nu participi la acele şedinţe, mi se pare firesc să nu încasezi indemnizaţia de şedinţă, chiar dacă se calculează lunar şi este de circa 2.560 RON.

În consecinţă, nu sunt mulţumit de răspuns şi, mai mult de atât, o să fac din nou o interpelare, de această dată, şi sper să fie prezentă doamna Monica Macovei, pentru că este o problemă personală a dânsei. Eu am spus, prin această întrebare, că sunt sume încasate, sume necuvenite, care trebuie urgent virate înapoi statului, pentru că sunt bani publici. Repet, indemnizaţia este indemnizaţie de şedinţă. Salariul, într-adevăr, este cu totul altceva, dar, aici, clar, aţi spus şi dumneavoastră, vorbim despre indemnizaţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamna secretar de stat, dacă veţi să mai comentaţi, aveţi dreptul la două minute.

Chestiunea aceasta este închisă, dumneavoastră puteţi s-o mai comentaţi, dacă doriţi. Dacă nu, rămâne dânsul cu nemulţumirea respectivă. Da? Vă rog.

Doamna Maria Cristina Manda:

Şedinţele Consiliului Superior al Magistraturii nu au caracterul, din punct de vedere juridic, al unei şedinţe de consiliu de administraţie. Deci, activitatea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este remunerată pentru întreaga perioadă pe care dânşii o desfăşoară în cursul unei luni. Deci, indemnizaţia nu se acordă per şedinţă, ci este vorba de ceea ce face fiecare dintre dânşii pe parcursul unei luni, pentru că, trebuie să ştiţi că acele întâlniri care au loc, fie săptămânal, fie chiar de două ori pe săptămână, câteodată, au în spate o bază a unei munci absolut zilnice, pe care fiecare dintre membrii Consiliului Superior al Magistraturii, în funcţie de grupul de lucru din care face parte, există un regulament aprobat de către C.S.M., deci, în funcţie de grupul din care face parte membrul Consiliului Superior al Magistraturii depune această muncă absolut zilnic. Asta pentru a lămuri această, sper eu, chestiune a acestei indemnizaţii care poate este impropriu denumită indemnizaţie. Ea are, de fapt, caracterul unui salariu cuvenit membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Continuăm cu o altă întrebare, de data aceasta adresată de domnul deputat Mircia Giurgiu tot doamnei secretar de stat. Sunt de fapt două întrebări, una referitoare la memoriul domnului Romul Mircea Gavrilă şi începem cu aceasta. După aceea o altă întrebare, referitoare la memoriul domnilor Vale Aurel şi Vale Ileana din Cluj-Napoca.

Doamna secretar de stat, dacă doriţi să răspundeţi.

Doamna Maria Cristina Manda:

Domnule preşedinte, mulţumesc mult de tot.

Vreau, în primul rând, să-mi cer scuze pentru prima interpelare. Am explicat domnului deputat. Cred că este o disfuncţionalitate. Nu-mi apărea pe ordinea de zi pentru astăzi şi o să transmit, cât de repede, dacă nu s-o fi transmis deja, răspunsul în scris domnului deputat.

Cât priveşte cea de-a doua interpelare la care la fel, noi am transmis deja răspunsul în scris, să-mi îngăduiţi următoarele:

Stimate domnule deputat, la întrebarea formulată de dumneavoastră, adresată ministrului justiţiei, referitoare la soluţionarea memoriului formulat de petiţionarii Vale Aurel şi Vale Ileana din Cluj, vă comunicăm următoarele: analizând conţinutul întrebării şi al memoriului anexat se constată că petenţii au avut calitatea de recurenţi pârâţi într-o cauză judiciară soluţionată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi se solicită verificarea urgentă a modului de judecare a cauzei despre care se face vorbire în memoriu, cu precizarea unui punct de vedere referitor la acesta. Din conţinutul întrebării rezultă că recursul declarat de petiţionari împotriva deciziei pronunţată de Curtea de Apel Cluj a fost respins.

În conformitate cu prevederile art.124 din Constituţia României, republicată, justiţia se înfăptuieşte în numele legii, fiind unică, imparţială şi egală pentru toţi, iar judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii, iar în raport de dispoziţiile art. 129 din Legea fundamentală împotriva hotărârilor judecătoreşti părţile interesate au posibilitatea de a exercita căile de atac.

Ministrul justiţiei nu are abilitatea legală de a formula aprecieri, de a emite opinii sau puncte de vedere cu privire la cauzele judiciare în curs de judecată aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti sau soluţionate de către acestea şi nici nu poate dispune verificarea modului de soluţionare a cauzelor.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, doamnă secretar de stat.

Într-adevăr această cauză a fost judecată, s-a terminat şi există această familie care şi-a pierdut casa cu toate că a cumpărat-o. O să înainteze, probabil, la organizaţiile internaţionale acest memoriu.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Doamnă secretar de stat, vă mulţumesc foarte mult.

Mai era o solicitare, din partea domnului Zgonea, dar nu este aici, aşa că îi transmiteţi în scris. Da? Bine.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul secretar de stat Constantin Popescu, pentru domnul deputat independent Mircia Giurgiu.

Este vorba de o întrebare referitor la întâlnirile avute cu salariaţii de la Societatea Comercială "Aversa" S.A.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Constantin Popescu (secretar de stat, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Voiam să vă informez că am avut o discuţie cu domnul deputat. Ministerul Mediului nu a achiziţionat şi nu are nici un contract de furnizare pentru pompele produse la "Aversa".

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog să ridicaţi puţin microfoanele, ca să se audă bine în sală.

Domnul Constantin Popescu:

Deci, Ministerul Mediului nu are nici un contract de furnizare de pompe de la "Aversa". În situaţia în care există datorii neachitate nu se referă la Ministerul Mediului.

mi-aduc aminte că am avut o singură discuţie, la primele inundaţii din Banat, dacă putem utiliza pompele "Aversa". Din păcate dânşii fabricau electropompe şi nouă ne trebuiau motopompe. Deci, ăsta este răspunsul.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat, dacă doriţi să comentaţi?

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Am solicitat această întrebare Ministerului Mediului fiindcă speram ca acesta să încerce sau să intervină cumva să fie salvată această societate producătoare de motopompe pentru că este singura producătoare din ţară şi probabil că dacă ar fi retehnologizată sau sprijinită într-un fel, am putea să ne descurcăm la noi în ţară cu motopompe şi să nu aşteptăm ajutor de la alţii.

Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc, ar fi foarte bine.

Deci suntem cu toţii de acord că ar fi foarte bine dacă s-ar întâmpla în felul ăsta.

Vă mulţumesc.

Mai departe vreau să vă informez că a venit domnul vicepreşedinte Jean-Cătălin Sandu, de la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, şi va răspunde la o întrebare formulată de domnul deputat Mircia Giurgiu, referitoare la privatizarea Societăţii Comerciale Somvetra Gherla, din judeţul Cluj.

Aveţi cuvântul.

Domnul Jean-Cătălin Sandu (vicepreşedinte, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Referitor la situaţia Somvetra Gherla precizăm că pachetul de acţiuni aferent deţinut de AVAS a fost vândut către SC Feromat SA Bucureşti care, prin contractul de vânzare-cumpărare acţiuni, şi-a constituit o serie de obligaţii contractuale care nu au ajuns însă la scadenţă. În ce priveşte intenţia liderului sindical de a solicita rezilierea contractului de privatizare, vă comunicăm că până în prezent nu există condiţiile legale de a se proceda la desfiinţarea contractului, întrucât nici una din clauzele rezolutorii prevăzute în contract nu a fost îndeplinită.

AVAS a solicitat cumpărătorului, prin adresa VP 3655/25.10.2005, toate documentele justificative prin care să se ateste îndeplinirea obligaţiilor asumate prin contract, inclusiv angajamente investiţionale cu scadenţă la data de 20.12.2005.

Prin aceeaşi adresă cumpărătorul a fost notificat să procedeze întocmai la acceptarea ofertelor contractuale de natură socială, îndeplinirea la termen a angajamentelor de investiţii, garantarea realizării volumului investiţional aferent etapei a doua prin constituirea de garanţii suplimentare, conform prevederilor din contract.

În situaţia în care cumpărătorul nu se va conforma acestor prevederi contractuale AVAS va proceda la aplicarea sancţiunilor prevăzute în contract, inclusiv cea de reziliere a acestuia.

În legătură cu obligaţia de investiţii pentru dezvoltare, pentru management şi capital de lucru, asumată de cumpărător pentru primul an, menţionăm că aceste angajamente nu au ajuns la scadenţă, iar AVAS nu are temei legal sau contractual pentru a determina cumpărătorul să realizeze angajamente înainte de îndeplinirea termenelor prevăzute în contractul de privatizare.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat, dacă doriţi să comentaţi?

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc domnule vicepreşedinte al AVAS, dar aici este o problemă serioasă fiindcă încă din luna februarie a acestui an am atras atenţia că la această societate nu este în regulă ce se întâmplă.

Acel cumpărător nu şi-a achitat absolut nici o obligaţie, ba mai mult, a vândut căminul de nefamilişti. Din moment ce a cumpărat fabrica cu 1.250.000.000 a vândut căminul de nefamilişti cu 4 miliarde. Dintr-un foc şi-a recuperat de 4 ori suma. Nu a plătit datoriile către DISTRIGAZ, a acumulat peste 20 de miliarde în acest an. Nu şi-a achitat nici o datorie faţă de cele pe care le-a acceptat în contractul de vânzare-cumpărare, este vorba de investiţii, de capital de lucru şi de mediu.

Într-adevăr, data scadentă spuneţi că nu a trecut, posibil, dar atâta vreme cât cumpărătorul respectiv a trimis o adresă către AVAS în data de 9 noiembrie prin care spunea că nu poate să-şi ţină promisiunile, AVAS nu a făcut absolut nimic, iar în data de 11 noiembrie DISTRIGAZ a oprit gazul, şi în acest fel peste 650 de salariaţi din municipiul Gherla au rămas fără muncă, fără nici un venit şi, datorită faptului că toate intervenţiile noastre nu au fost luate în seamă, aşa considerăm noi, în acest moment, în municipiul Gherla, cu o populaţie de peste 19 mii de locuitori, aproape fiecare familie a rămas fără un sprijin, fiindcă nu mai au nici un venit, aşa că vă rog să luaţi toate măsurile legale pentru a afla ce se întâmplă, cine a avut interesul să închidă această societate.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule vicepreşedinte, doriţi să mai comentaţi ?

Vă rog, aveţi cuvântul.

Aveţi două minute.

Domnul Jean-Cătălin Sandu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

În măsura în care contractul nu va fi respectat, mai sunt două săptămâni, 3 săptămâni până la scadenţa obligaţiilor contractuale, dacă lucrurile stau tot aşa, bineînţeles că se vor aplica sancţiunile contractuale: desfiinţarea contractului şi revenirea pachetului de acţiuni înapoi la AVAS.

Mulţumesc mult.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Încheiem aici secvenţa consacrată răspunsurilor ..., ba nu, iertaţi-mă.

Din păcate, domnul Horia Victor Toma, de la PNL, iertaţi-mă, eu nu mai bat aşa de bine până acolo. Doriţi să mai prezentaţi întrebarea sau poate domnul Şeitan să vă prezinte direct răspunsul?

Domnul Horia Victor Toma:

Aş dori răspunsul.

Domnul Adrian Năstase:

Da, vă rog, aveţi cuvântul domnul Mihai Şeitan - secretar de stat la Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, referitor la recalcularea pensiilor.

Domnul Mihai Constantin Şeitan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, domnule deputat, pentru întrebare.

Vreau să spun foarte succint, am să transmit şi materialul, răspunsul scris.

Trebuie spus că Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, prin Casa de Pensii a reuşit să finalizeze a patra etapă de recalculare a pensiilor din sistemul public, şi se referă la persoanele care au ieşit la pensie înainte de 1 aprilie 2001.

Trebuie să spun că toate aceste persoane vor primi pensiile majorate, recalculate, acolo unde sunt majorate, dar şi celelalte, începând cu data de 14 decembrie, deci se pun şi în plată în luna aceasta.

Mai vreau să spun că în această etapă au fost recalculate 1.173.744 de dosare, dintre acestea, 660.870 obţin o valoare mai mare, un punctaj mai mare, deci sume mai mari, sigur, diferenţiate, creşterea medie pentru aceste persoane reprezentând 24,78%, faţă de pensiile pe care le-au avut anterior. Mai vreau să spun faptul că ceilalţi, adică 512.868, care obţin un punctaj mai mic din calcul, vor rămâne cu pensiile pe care le au acum în plată. Deci, nu se diminuează acum pensiile.

Toate aceste persoane, pentru că numai pentru această etapă se cheltuiesc cam 55 de milioane de lei noi, toate aceste persoane pot, şi celelalte care au fost recalculate în primele etape şi cele care sunt recalculate acum, în ultima etapă, să-şi aducă documente de completare, dacă consideră că sunt lipsuri în documentele sau în cartea de muncă pe care am supus-o recalculării, în următorii 3 ani. Dacă aduc aceste acte se recalculează pensiile şi obţin diferenţele retroactiv de la momentul la care au avut dreptul la recalculare.

În final, aş vrea să spun că din total, pe toată durata acestei etape, proceduri lungi şi anevoioase de recalculare, am recalculat 3.554.474 de dosare de pensii. Dintre acestea, 1.614.405 persoane, adică 45,38% au avut creşteri, deci punctaje mai mari, media acestor persoane fiind de 21,3% şi, în final aş mai spune un lucru, pe data de 12 decembrie, înainte cu 2 zile de a începe plata efectivă, pe care sperăm să o terminăm înainte de crăciun pentru toată lumea, toate judeţele, casele de pensii din judeţe, vor face conferinţe de presă prin care vor anunţa în detaliu rezultatele acestei recalculări, cu date concrete, cu pensii maxime, pensii minime, tranşe şi aşa mai departe, pentru fiecare judeţ. Aşa se întâmplă şi în Bucureşti şi la nivel central.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Dacă doriţi să comentaţi? Nu. Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Am epuizat secţiunea referitoare la răspunsurile orale la întrebări.

Trecem la secvenţa de interpelări.

Iată-i pe cei care sunt înscrişi pentru a prezenta interpelări pe scurt.

Unii au depus deja în scris, dar am să vi-i prezint pe rând şi am să-i citesc pe rând pe cei care au depus interpelările, şi dacă doresc să facă o prezentare succintă, vor putea să facă acest lucru în minutele care urmează:

Cosmin Vasile Nicula - a depus în scris, nu este în sală.

Viorel Pupeză - a depus în scris.

Aurel Vlădoiu - interpelare depusă în scris.

Manuela Mitrea - interpelare depusă în scris.

Rovana Plumb - depusă în scris.

Emil Radu Moldovan - depusă în scris.

Gabriel Vlase - două interpelări depuse în scris.

Dan Nica - o interpelare depusă în scris.

Ioan Aurel Rus - o interpelare depusă în scris.

Nati Meir - o interpelare depusă în scris.

William Brânză - 10 interpelări care au fost depuse în scris.

Vreţi să prezentaţi ? Vă rog să veniţi. Sigur, nu pe toate zece, dar una sau două dintre ele dacă doriţi să faceţi o scurtă prezentare. Aveţi cuvântul.

Domnul William Gabriel Brânză:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prima interpelare este legată de contractul de vânzare-cumpărare între SC Parc Industrial Ploieşti şi Baumeister, având ca obiect terenul în suprafaţă de 30 de hectare din patrimoniul SC Ploieşti Industrial Parc, nelegalitatea decurgând din încălcarea legii nr.134/2000. Ulterior, după numai o zi, firma privată SC Baumaister a revândut terenul dobândit de la SC Ploieşti Industrial Parc, către altă societate comercială la un preţ considerabil, de două ori mai mare decât preţul de achiziţie, obţinând astfel un profit uriaş, egal în cuantum cu prejudiciul creat în această tranzacţie de SC Ploieşti Industrial Parc, implicit Consiliul judeţean Prahova.

Întrebări:

Era îndrituită S.C. Industrial Parc să vândă terenul în suprafaţă de 30 de hectare, aportat la capitalul său social de către Consiliul judeţean, de vreme ce legea prevede în mod expres contrariul?

Se putea efectua înstrăinarea, vânzarea terenului respectiv prin negociere directă?

De ce a vândut SC Ploieşti Industrial Parc către SC Baumeister SRL prin negociere directă, deşi cu mult timp înainte a fost înregistrată cererea de cumpărare din partea SC Kaufland SA?

De ce a fost nevoit SC Kaufland SA să cumpere de la Baummeister SRL terenul la un preţ dublu sau chiar triplu, contractul de vânzare-cumpărare SC Ploieşti Industrial Parc - SC Baumeister SRL a fost ţinut ascuns de ochii presei şi a celor care vor să afle adevărul, mult timp?

Menţionez că această tranzacţie a fost încheiată cu buna ştiinţă a preşedintelui Consiliului judeţean Prahova, domnul Serghei Anghel, care a emis hotărârea nr. 28/28 februarie 2005, în cuprinsul căreia îşi dă acordul pentru vânzarea respectivului teren.

Vă rog să analizaţi această situaţie şi dacă veţi considera, să apelaţi la instituţiile de control în vederea efectuării unor anchete pentru lămurirea acestor nereguli şi abateri comise de SC Industrial Parc, cu acordul preşedintelui Consiliului judeţean.

Interpelare adresată către Comisia de abuzuri, domnului preşedinte Valer Dorneanu.

O a doua interpelare, foarte scurtă, domnule preşedinte.

Obiectul interpelării: situaţia elevilor şi studenţilor care studiază în cadrul formei de învăţământ "cu taxă".

Interpelare adresată domnului ministru al educaţiei şi cercetării, domnul ministru Mihail Hărdău.

Stimate domnule ministru,

În cazul grevei profesorilor se impune, în principal, recuperarea cursurilor neefectuate, după un program care va fi stabilit astfel încât să nu existe reţineri salariale pentru profesori, mai ales în contextul sărbătorilor de iarnă care urmează. Totuşi, în situaţia în care, pentru perioada în care s-au aflat în grevă faţă de profesori se va lua măsura reţinerii din salariu, s-ar impune, din considerente de echitate, ca elevii şi studenţii care studiază în cadrul formei de învăţământ "cu taxă" să fie scutiţi de plata taxelor universitare/şcolare, după caz.

Această soluţie se impune întrucât neefectuarea cursurilor datorate grevei cadrelor didactice nu poate fi imputată studenţilor şi elevilor respectivi, iar taxele încasate ar fi lipsite de cauză.

Domnule preşedinte, cele două din 10 pe care le-am avut.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Cezar Preda - nu este aici, a depus în scris o interpelare.

Doamna Ionela Bruchental Pop - nu este aici, a depus în scris.

Domnul Petre Străchinaru - nu este aici, a depus două interpelări.

Domnul Constantin Faina - o interpelare depusă în scris.

Domnul Ştefan Baban. vă rog, domnule deputat.

Domnul Ştefan Baban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu voi abuza, foarte pe scurt.

O problemă care doare pe toţi românii, problema încălzirii pe timp de iarnă la români. Este adresată domnului Ioan Codruţ Sereş, ministrul economiei şi comerţului, legată atât de faptul că românii noştri au un salariu mediu de 300 de lei lunar şi că energia termică nu mai este subvenţionată sau va fi subvenţionată cu vreo 33% în iarna asta, şi atunci problemele care apar, de aici şi întrebarea care o pun domnului ministru la modul cum rezolvă aceste probleme.

A doua interpelare este adresată domnului ministru Gheorghe Dobre, ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului şi aş dori nişte lămuriri legate de autostrada renegociată, mai precis autostrada Braşov-Borş, de către firma Bechtel.

Cam astea erau cele ce doream să le aflu de la cei doi miniştri şi rugămintea ar fi, domnul preşedinte, profit de faptul că sunteţi aici, ca totuşi Guvernul să dea importanţa care se cuvine acestor întrebări pe care le punem.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Graţiela Iordache.

Aveţi cuvântul, doamna deputat.

O interpelare cât mai dură pentru Guvern, vă rog.

Doamna Graţiela Denisa Iordache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sper să nu fiu foarte dură dar să ştiţi că obiectul interpelării este, prin el însuşi, foarte dur şi foarte dramatic.

Interpelarea mea se adresează domnului ministru Borbely, iar obiectul interpelării se referă la situaţia în care se află construcţiile de locuinţe pentru sinistraţi, să nu uităm cele şapte valuri de inundaţii şi faptul că am făcut nişte promisiuni oamenilor şi, în condiţiile în care aceste construcţii nu sunt finalizate până la venirea iernii, care aproape că a şi venit, să ni se supună care sunt soluţiile de cazare pentru aceste persoane.

De asemenea, dorim să ştim şi care este stadiul refacerii infrastructurii în judeţele afectate de inundaţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Doamna deputat Cornelia Ardelean.

Doamna Ardelean Cornelia:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Intepelarea mea este adresată domnului ministru Mihail Hărdău, ministrul educaţiei şi cercetării, şi ca obiect este cadrul legal pentru plata salariilor pentru perioada grevei din învăţământ.

În urma protocolului încheiat la încetarea grevei între Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Federaţiile sindicale din învăţământ, s-a stabilit că în baza recuperării materiei profesorii pot să-şi primească salariile, deci plata cadrelor didactice pentru perioada grevei, pe baza programului de recuperare, este bine venită şi consider totodată că încurajează cadrele didactice să recupereze materia, nerespectarea acestui program ducând la reţinerea sumelor aferente din salarii. Totuşi, primarii, în calitate de ordonatori principali de credite, consideră că nu au baza legală prin care pot să efectueze plata salariilor pentru luna noiembrie şi au solicitat sprijinul pentru a se emite un cadru legal prin care ei pot să acorde aceste salarii.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc foarte mult.

În continuare, domnul deputat Ioan Ţundrea.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ioan Ţundrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea este adresată conducerii Consiliului Concurenţei.

Obiectul interpelării: oportunitatea ajustării preţului la cupru.

Aş vrea să fiu foarte scurt. E vorba de Societatea Comercială Minieră "Moldova Nouă", care în acest an a pierdut 8.899,530 ron, şi cred că dacă s-ar face o analiză pe acest preţ, pentru că preţul pe concentratul de cupru este în creştere, sper să reuşim să ajutăm această societate comercială.

Această sesizare a fost trimisă la cabinetul parlamentar şi aş dori un răspuns în scris.

Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc foarte mult.

În continuare domnul deputat Alecsandru Ştiucă - nu este aici, a depus în scris.

Domnul deputat Victor Sanda nu este aici, a depus o interpelare în scris.

Domnul deputat Ioan Cindrea a depus în scris.

Domnul Petru Tărniceru, aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Petru Tărniceru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Interpelarea este adresată domnului Eugen Simion, preşedinte al Academiei Române.

Obiectul interpelării îl constituie neacordarea avizului Comisiei pentru ocrotirea monumentelor naturii din cadrul Academiei Române pentru investiţia privind construirea unei microhidrocentrale pe teritoriul comunei Dorna Arini - Cheile Bicazului, râul Bistriţa, unde barajul hidrotehnic construit în 1938 a fost abandonat.

Vă aducem la cunoştinţă că pe teritoriul comunei Dornarini, pe râul Bistriţa, există un baraj hidrotehnic construit în anul 1939. Acest baraj a fost construit pentru a facilita transportul de buşteni, care se executa în acea perioadă cu plutele pe râu. A fost abandonat în jurul anilor 1970, rămânând construcţiile hidrotehnice care opresc toată mizeria adusă de pe râul din amonte, constituind un focar de poluare în zonă.

Una din preocupările administraţiei locale Dorna Arini, după anul 2000, a fost repunerea acestui baraj în funcţiune, în scop turistic şi energetic, căutând surse de finanţare, proiecte sau investitori români sau străini, dispuşi să investească în această zonă. Astfel, a avut loc o întâlnire în anul 2003 cu doi investitori străini Hans Ulric şi Michel Steger, cetăţeni elveţieni, aceştia fiind interesaţi de construirea unei microhidrocentrale.

După prezentarea unui proiect de către SC Swiss Hidroenergie, s-a eliberat certificatul de urbanism, prelungit ulterior până la data de 16 aprilie 2006, prin care li s-au cerut avizele specifice investiţiei menţionate.

Din cauza faptului că o parte din terenurile care urmează să se repună în funcţie, acest baraj se află în rezervaţia naturală Cheile Zugrenilor, este necesar şi avizul Comisiei pentru ocrotirea monumentelor naturii din cadrul Academiei Române.

Domnule preşedinte, de ce proiectul este tratat cu reticienţă pentru eliberarea avizului din partea Comisiei pentru ocrotirea monumentelor naturii din cadrul Academiei Române.

La o altă întâlnire cu domnul Dan Munteanu, care a avut loc la Filiala Academiei române de la Cluj, la care a participat investitorul elveţian, reprezentanţi ai proiectului şi consultantul investitorilor pentru România, s-au prezentat domnului preşedinte al comisiei monumentelor naturii documentaţia şi toate detaliile şi informaţiile suplimentare cu privire la proiectul microcentralei zugreni.

La sfârşitul acestei întâlniri, domnul preşedinte a precizat că va acorda tot sprijinul din partea Academiei Române pentru realizarea acestui proiect.

Cu toate acestea, în urma întrunirii comisiei, din data 5.07.2005, când a fost discutată şi problema avizului pentru această investiţie, administraţia locală a fost informată că nu s-a obţinut avizul favorabil, fără a se comunica motivele acestui refuz.

Răspunsul nu s-a comunicat nici firmei de consultanţă a investitorilor pentru România, existând şi o neconcordanţă între data şi adresa de comunicare a răspunsului comisiei şi data întrunirii, fapt ce demonstrează că activitatea acestei comisii este în acest caz de rea-credinţă, abuzivă şi nelegală.

Considerăm că nu este cel mai bun exemplu pentru susţinerea şi încurajarea investiţiilor străine, în contextul încercării României de a se integra în structurile europene.

Având în vedere cele expuse, vă rugăm să analizaţi şi să dispuneţi în consecinţă.

Aştept răspuns scris şi oral.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, citesc lista celor care sunt înscrişi cu interpelări: domnul deputat Bogdan Liviu Ciucă nu este aici, a depus în scris; domnul deputat Adrian Moisoiu nu este aici, a depus în scris două interpelări.

Domnul deputat Petru Călian, două interpelări, cel mult; da, aţi depus trei interpelări, şi prezentaţi una singură. Este foarte bine.

Domnul Petru Călian:

Mulţumesc.

Îmi este foarte greu să mă decid, să văd care este cea mai importantă, dar o iau, aşa, la rând.

Obiectul interpelării: Clădirea misiunii permanente a României din New-York, Statele Unite ale Americii.

Interpelarea este adresată domnului ministru Răzvan Mihai Ungureanu.

Fostul preşedinte al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a avut grijă în anul 1978 să cumpere o clădire care are 16 etaje în centrul oraşului New-York, clădire care este misiunea permanentă a României pe lângă ONU.

După Revoluţie şi în special în ultimii ani, cei care au guvernat şi cei care guvernează ţara nu au fost în stare nici măcar să întreţină şi să renoveze această clădire.

Ce se întâmplă, de fapt? În Statele Unite, legile care vizează faţadizarea şi întreţinerea clădirilor sunt foarte dure, astfel încât, în cazul în care comisia de evaluare a acestor lucrări va stabili că ele sunt necorespunzătoare, putem fi puşi în situaţia de a fi obligaţi să demolăm cu mânuţa noastră impunătoarea clădire, unde lucrează peste 50 de cetăţeni români.

Aşadar, aştept un plan de renovare, de remediere a acestei impresionante clădiri, repet.

Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Bine că nu mi-aţi pus mie întrebarea asta!

Dacă vă interesează cu adevărat subiectul, poate veniţi şi-l discutăm.

Domnul deputat Cristian Stănescu nu este aici, a depus în scris o interpelare. Domnul deputat Alexandru Mănăstireanu nu este aici, a depus două interpelări în scris. Domnul deputat Amet Aledin nu este aici, a depus în scris. Domnul deputat Tudor Mătuşa nu este aici, a depus în scris o interpelare. Domnul deputat Gheorghe Chiper a depus în scris două interpelări. Domnul Marius Iriza a depus trei interpelări în scris. Domnul deputat Vasile Puşcaş a depus cinci interpelări. Domnul deputat Ioan Munteanu a depus în scris o interpelare. Domnul deputat Vasile Filip Soporan a depus în scris. Domnului deputat Mihai Dumitriu îi dau cuvântul ca să prezinte interpelarea. Aveţi cuvântul!

Domnul Mihai Dumitriu:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea se adresează la doi miniştri: pentru domnul Gheorghe Dobre, ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului şi pentru domnul Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei.

Subiectul interpelării: "Punerea în aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.71/23 septembrie 2004 privind acordarea unor facilităţi familiilor de pensionari, mai precis compensarea în produse alimentare a tichetelor de călătorie pe calea ferată, neutilizate.

Conţinutul interpelării: Domnilor miniştri, vă aduc în atenţie Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.71/23 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României nr.897/1 octombrie 2004 privind acordarea unor facilităţi a familiilor de pensionari.

Această ordonanţă are în vedere categoriile de pensionari care beneficiază gratuit de şase călătorii simple la transportul pe cale ferată. Art.4 din această ordonanţă prevede că, începând cu anul 2005, se acordă în compensaţie produse alimentare familiilor de pensionari care nu au utilizat tichetele de călătorie pe cale ferată.

Interpelarea are la bază solicitările pensionarilor din teritoriu argumentate astfel: majoritatea pensionarilor nu au utilizat în totalitate tichetele de călătorie pe cale ferată destinate anului 2005; au pensii foarte mici şi trăiesc în sărăcie cruntă; din anul calendaristic 2005 au mai rămas câteva zile; se apropie sărbătorile de iarnă, Crăciunul şi Anul Nou.

În calitate de deputat în Parlamentul României, solicit de urgenţă celor doi miniştri să pună în practică prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.71 şi să acorde familiilor de pensionari, în compensare, produse alimentare în valoarea tichetelor de călătorie pe calea ferată, neutilizate până la 31 decembrie 2005.

Din informaţiile pe care le deţin, Casa de Pensii - Iaşi, unde pensionarii au făcut solicitări pentru aplicarea ordonanţei de urgenţă, nu posedă metodologia de a pune în practică prevederile legale din ordonanţa care este în vigoare.

Consider că este dreptul pensionarilor, conferit de lege, de a primi produse alimentare în valoarea tichetelor de călătorie pe calea ferată neutilizate, tichete conferite de lege. Iar cei doi miniştri sunt obligaţi de lege să respecte legea şi să aplice legea.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Mircia Giurgiu are două interpelări.

Vă rog să le prezentaţi.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Voi prezenta o interpelare adresată domnului Adrian Iorgulescu, ministrul culturii şi cultelor, şi domnului Vasile Blaga, ministrul administraţiei şi internelor.

Obiectul interpelării: Problema ansamblurilor arhitectonice de importanţă culturală protejate de Legea nr.422/2001 din zona istorică a Municipiului Cluj-Napoca.

A doua interpelare este adresată domnului Gheorghe Dobre, ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului. Obiectul interpelării: Autostrada Transilvania, precum şi o întrebare referitoare la câţi kilometri de autostradă şi unde au fost realizaţi în cursul acestui an în România.

Domnul Adrian Năstase:

Mulţumesc foarte mult.

Domnul deputat Mircea Costache a depus două interpelări în scris. Domnul deputat Constantin Niţă a depus o interpelare în scris.

Stimaţi colegi, vă mulţumesc foarte mult şi ne revedem mâine.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,33.