Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,50.

Lucrările şedinţei sunt conduse de domnul senator Nicolae Văcăroiu, preşedinte al Senatului şi de domnul deputat Miron Mitrea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnul senator Antonie Iorgovan, secretar al Senatului, şi de domnul deputat Titu Nicolae Gheorghiof, secretar al Camerei Deputaţilor.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Invit colegii senatori şi deputaţi în sală. Invit colegii senatori şi deputaţi în sală.

Stimaţi colegi,

Vă invit să luaţi loc, vă rog să vă ocupaţi locurile. Vă rog să vă ocupaţi locurile în sală.

Vă rog să vă ocupaţi locurile în sală, stimaţi colegi, ca să putem începe.

Vom continua şedinţa noastră, ordinea de zi a fost aprobată şi programul de lucru, până la epuizarea punctelor care le avem înscrise pe ordinea de zi.

Pe cale de consecinţă, stimaţi colegi, trecem la partea a treia a şedinţei noastre de astăzi şi vom începe cu Raportul anual 2004 al Băncii Naţionale a României.

Îl invit pe domnul guvernator al Băncii Naţionale a României, domnul Mugur Isărescu, pentru a face o sinteză a raportului pe 2004.

Domnule guvernator, aveţi cuvântul.

Domnul Mugur Isărescu - guvernatorul Băncii Naţionale a României:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Banca Naţională a României, potrivit prevederilor legale, vă supune atenţiei, spre dezbatere, raportul anual pe 2004.

Documentul a fost trimis celor două Camere ale Parlamentului României în termenul stabilit de lege, după ce a fost aprobat de către Consiliul de administraţie al Băncii Centrale.

Doresc să precizez, încă de la început, că raportul ce vă este supus spre examinare, arată, detaliat, direcţiile în care a acţionat Banca Naţională a României, pe întreg parcursul anului 2004, pentru a-şi îndeplini obiectivele, susţinând, astfel şi ajustarea instituţională, structurală şi operaţională a economiei româneşti, în concordanţă cu cerinţele Uniunii Europene.

Vă rog să-mi îngăduiţi, încă de la început, să subliniez că, în 2004, Banca Naţională a României, dar şi întreg sistemul bancar din România şi-au încheiat, în linii mari, pregătirile pentru integrarea europeană.

Am beneficiat în acest sens şi de un cadru legislativ adecvat pentru care, în numele Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României, doresc să mulţumesc Parlamentului României.

În acest sens, adoptarea Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, a asigurat egalizarea activităţii Băncii Naţionale a României cu cea a sistemului european al băncilor centrale.

În această lege au fost precizate: unicitatea obiectivului fundamental al B.N.R. de asigurare şi menţinere a stabilităţii preţurilor, consolidarea independenţei Băncii Centrale sub aspect instituţional, personal şi financiar, interzicerea oricărei activităţi şi posibilităţi de finanţare directă de către B.N.R. a instituţiilor publice şi eliminarea accesului privilegiat al instituţiilor publice, la resursele financiare.

Conform prevederilor noului statut, în septembrie 2004, Parlamentul României a numit un nou Consiliu de administraţie, membrii acestuia având un mandat de cinci ani.

În ceea ce priveşte activitatea băncilor comerciale, adoptarea, tot în anul 2004, a Legii nr. 443/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 58/1998 privind activitatea bancară, a vizat clarificarea tratamentului instituţiilor de credit din ţările membre ale Uniunii Europene, în raport cu ţările nemembre, prin prisma asigurării dreptului la libera stabilire şi libera prestare de servicii.

De asemenea, au fost prevăzute noi cerinţe referitoare la conducători, la conducătorii instituţiilor bancare, la capitalul iniţial minim şi la criteriile avute în vedere la evaluarea unei cereri de autorizare a unei instituţii de credit.

Toate acestea au fost armonizate cu prevederile acquis-ului comunitar. Nu în ultimul rând, au fost completate dispoziţiile legale referitoare la crearea condiţiilor pentru asigurarea schimbului de informaţii la nivelul autorităţilor de supraveghere.

În concordanţă cu noul pachet legislativ, Banca Naţională a României a adoptat o serie de acte normative care au vizat îmbunătăţirea cadrului de reglementare a funcţionării pieţei valutare, dar şi a pieţei monetare din România.

În acest sens, a fost emis un nou Regulament valutar care cuprinde prevederi moderne, corespunzătoare statutului de economie de piaţă funcţională, acordat României de către Uniunea Europeană.

Aş mai menţiona că, tot în 2004, prin întărirea activităţii de reglementare prudenţială şi supraveghere la nivelul cerinţelor Uniunii Europene, Banca Naţională a României a urmărit, în continuare, consolidarea unui sistem bancar sigur, modern şi competitiv, ceea ce a condus la o bună intermediere financiară şi creşterea încrederii publicului în bănci.

În ceea ce priveşte alte activităţi, doresc să subliniez faptul că raportul menţionează faptul că procesul denominării monedei naţionale, obiectiv pus în practică în acest an, îşi are izvoarele în măsurile adoptate încă din 2004.

Un act normativ important pentru funcţionarea sistemului financiar românesc, l-a constituit, astfel, Legea nr. 348/2004, Legea denominării.

Acţiunea de trecere la leul nou marchează, aşa cum s-a mai spus, încheierea unei perioade de inflaţie înaltă şi instabilă şi contribuie la consolidare dezinflaţiei, valorile nominale mai scăzute şi stabilitatea structurii emisiunii sporind încrederea publicului în moneda naţională.

Tot la acest capitol, de alte activităţi, aş menţiona faptul că, în 2004, s-au intensificat pregătirile pentru continuarea eliminării restricţiilor privind libera circulaţie a capitalurilor.

În vederea minimalizării unui posibil impact negativ asupra economiei, Banca Naţională a României a acţionat pentru descurajarea fluxurilor de capital speculativ, prin acceptarea, încă din noiembrie 2004, a unei flexibilităţi sporite a cursului de schimb.

De asemenea, în aceeaşi ordine de idei se înscriu şi măsurile prin care a fost iniţiat un proces de reducere graduală a dobânzilor. Procesul a fost posibil datorită rezultatelor pozitive, obţinute anterior, pe linia dezinflaţiei.

Am răspuns, astfel, unei cerinţe obiective, aceea de a reduce diferenţialul de dobândă între România şi alte ţări, în perspectiva liberalizării accesului nerezidenţilor la constituirea de depozite bancare în lei, dar şi necesităţii ca economia naţională să aibă resurse de finanţare mai ieftine.

În 2004, procesul dezinflaţionist, în curs de consolidare, a înregistrat o premieră: rata inflaţiei a coborât pentru prima oară după 1990, pe palierul cu o singură cifră - 9,3% pe luna decembrie.

Acest lucru a conferit credibilitate perspectivei de durată a convergenţei nominale, către nivelurile din statele membre ale Uniunii Europene.

În acest context, o atenţie deosebită a fost acordată, încă din 2004, pregătirii adoptării noului regim de politică monetară, ţintirea directă a inflaţiei, la care s-a trecut, efectiv, în august 2005.

A fost constituit Grupul de lucru pentru ţintirea inflaţiei, s-a demarat construirea modelului macroeconomic de prognoză al Băncii Naţionale, iar Consiliul de administraţiei şi-a adoptat maniera de lucru şi calendarul pentru exigenţele impuse de noul regim de politică monetară.

În anul 2004, rezervele valutare oficiale au continuat să crească, de la 6,4 miliarde euro, la începutul anului, la 10,8 miliarde euro, la sfârşitul anului. S-a asigurat, în acest fel, menţinerea importurilor viitoare de bunuri şi servicii la un nivel confortabil, situat în zona de optim internaţional de 4-6 luni.

Aş mai menţiona faptul că, tot în anul 2004, Banca Naţională a României, folosind dotarea tehnică şi serviciile TransFond, o societate comercială la care acţionari sunt doar băncile şi banca centrală, a pregătit condiţiile intrării în funcţiune, în 2005, a sistemului electronic de plăţi.

Îndeplinirea acestui obiectiv a fost facilitată de adoptarea Legii nr. 253/2004 privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăţi şi în sistemele de decontare a operaţiunilor cu instrumente financiare.

Totodată, Banca Naţională a României a acţionat în direcţia finalizării proiectului de implementare a sistemului electronic de plăţi, structurat pe trei componente: sistemul cu decontare pe bază brută, casa de compensare automată şi sistemul de înregistrare şi decontare a operaţiunilor cu titlu de stat.

Toate aceste sisteme au intrat cu succes în funcţiune, în 2005.

Un capitol important din raport îl reprezintă cel referitor la situaţiile financiare ale Băncii Naţionale a României, la 31decembrie 2004.

Elaborarea bilanţului B.N.R. s-a efectuat cu respectarea principiilor contabile privind prudenţa, permanenţa metodelor, continuarea activităţii, independenţa exerciţiului, intangibilitatea bilanţului de deschidere şi necompensarea elementelor de activ şi de pasiv.

Contul de profit şi pierderi a fost întocmit pe baza înregistrărilor contabile privind veniturile realizate şi cheltuielile efectuate.

Potrivit prevederilor legale, situaţiile financiare ale Băncii Naţionale a României au fost certificate de un auditor extern, în conformitate cu standardele internaţionale de contabilitate I.A.S.F.

După cum se cunoaşte, rezultatul financiar al unei bănci central reflectă costul politicii de stabilitate monetară şi financiară pe care aceasta trebuie să o promoveze.

În cazul Băncii Naţionale a României costurile induse de reducerea inflaţiei au determinat încheierea anului 2004 cu o pierdere operaţională care a fost acoperită, conform legii, cu diferenţele favorabile din reevaluarea activelor în valută şi a rezervei de aur a statului.

Deşi ne-am confruntat cu influxuri semnificative de capital străin care au impus intervenţii ale B.N.R. pe piaţa valutară, urmate de operaţiuni de sterilizare a surplusului de lichiditate monetară, pierderea operaţională înregistrată la finele exerciţiului financiar 2004, de 2,4 miliarde RON, s-a situat sub nivelul prevăzut în bugetul de venituri şi cheltuieli.

În condiţiile în care nici cheltuielile cu salarii şi nici cele de administrare a băncii nu au depăşit 3% din totalul cheltuielilor, pierderea operaţională reprezintă, în esenţă, costul dezinflaţiei realizate în România, cost reflectat în mod transparent în situaţiile financiare ale Băncii centrale.

Singura categorie de cheltuieli care a crescut este, aşa cum am spus, cea reprezentată de dobânzile plătite băncilor şi Trezoreriei Statului, cele plătite la rezerva minimă obligatorie şi la depozitele constituite de bănci la Banca Naţională a României, pentru a absorbi excesul de lichiditate cu potenţial inflaţionist.

La sfârşitul exerciţiului financiar 2004, B.N.R. a înregistrat în contul special de reevaluare, diferenţe favorabile nete, din reevaluare, în sumă de 2,8 miliarde RON.

În conformitate cu prevederile Legii privind Statutul B.N.R. pierderea operaţională, în sumă de 2,04 miliarde lei, a fost acoperită în totalitate din soldul însumând 2,8 miliarde RON, al contului special de reevaluare, rămânând disponibil un sold favorabil de 773,9 milioane RON.

În concluzie, voi sublinia că, în 2004, Banca Naţională a României şi-a adaptat reglementările specifice la normele utilizate de Banca Centrală Europeană.

Noile reglementări şi măsuri practice adoptate de B.N.R. au contribuit la mai buna funcţionare a pieţei monetare interbancare, la stabilizarea ratelor dobânzilor pe această piaţă şi la o anumită creştere a eficacităţii mecanismului de transmisie a politicii monetare pe canalul dobânzilor.

Totodată, s-a înregistrat o îmbunătăţire substanţială a tuturor indicatorilor sistemului bancar.

Dumneavoastră, doamnelor şi domnilor parlamentari, aţi examinat documentul de bază.

Sper că expunerea de faţă, pe care aţi avut amabilitatea să o ascultaţi, a contribuit în mai bună măsură la completarea imaginii dumneavoastră despre activitatea Băncii Naţionale a României, aşa cum este ea în detaliu reflectată în raportul pe 2004.

Vă mulţumesc. (aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc, domnului guvernator.

Invit pe domnul preşedinte Mihai Tănăsescu, domnul deputat Mihai Tănăsescu, pentru a prezenta raportul comun al Comisiilor pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din Senat şi Camera Deputaţilor.

Aveţi cuvântul.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisiile pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital ale celor două Camere, apreciază că Banca Naţională a României a reuşit să prezinte o analiză coerentă a evoluţiilor economice, financiare, monetare şi valutare în anul 2004, cu sublinierea relaţiilor de intercondiţionalitate între politici, pieţe şi indicatorii specifici nivelului respectiv.

De asemenea, comisiile consideră că obiectivele generale şi orientările politice monetare promovate de către Banca Naţională a României, în anul 2004, au fost în concordanţă cu prevederile strategiei naţionale de dezvoltare economică pe termen mediu şi mediu a României, şi cu angajamentele care au fost asumate de autorităţile române, prin documentele programatice elaborate în contextul procesului de negociere şi aderare a României la Uniunea Europeană.

În anul 2004, economia românească s-a caracterizat prin continuarea tendinţelor favorabile din anii anteriori, în ceea ce priveşte creşterea economică, procesul de dezinflaţie, controlul deficitului bugetar şi toate aceste obiective ale Programului economic au fost aduse la îndeplinire.

Câteva elemente vizavi de economia anului 2004, au arătat că creşterea produsului intern brut, prognozată iniţial la 5,5%, a atins nivelul de 8,3%, mai mare cu 3% faţă de cât fusese prognozat.

De asemenea, rata inflaţiei a fost în scădere, pentru al cincilea an, consecutiv, situându-se pentru prima oară la nivelul de sub 10 %, cu o singură cifră.

De asemenea, deficitul bugetului general consolidat a fost mai mic decât cel prognozat şi mai mic decât în anul 2003.

În general, mixul de politici macroeconomice a fost conceput din perspectiva urmăririi obiectivului strategic al accelerării procesului de convergenţă nominală şi reală a economiei româneşti, având ca principale ţinte: coborârea ratei inflaţiei pe palierul cu o singură cifră, lucru care s-a şi întâmplat.

Totodată, politica fiscală a anului 2004 a urmărit ca obiectivele macroeconomice să fie aduse la îndeplinire, în primul rând, deficitul bugetar să fie mai mic şi, astfel, bugetul să joace un rol important în dezinflaţia anului 2004, iar, în al doilea rând, Trezoreria, în anul 2004, nu s-a mai împrumutat de pe pieţele externe de capital, atenuând, astfel, presiunile de apreciere şi mai accentuate ale cursului de schimb şi pe cele legate de sterilizarea contrapartidei în lei.

Totodată, în politica structurală reformele care au avut loc în anul 2004 au fost foarte importante: privatizările unor mari întreprinderi, cum a fost SNP Petrom, cum a fost Distrigaz Nord, Distrigaz Sud, Electrica Banat, Electrica Dobrogea şi, în acelaşi timp, programul de restructurare prin continuarea procesului de privatizare a 62 de societăţi mari şi mijlocii.

Totodată, Comisiile pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital ale Parlamentului consideră că în implementarea politicii monetare, Banca Naţională a României a acţionat cu responsabilitate, acţiunile şi măsurile întreprinse fiind ferm subordonate asigurării şi menţinerii stabilităţii preţurilor, obiectivul său fundamental, prevăzut de Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României.

În acelaşi timp, apreciem că raportul astfel analizat, raportul Băncii Naţionale a României cu privire la activitatea de autorizare, reglementare şi supraveghere prudenţiară a adus un plus în anul 2004. Se arată foarte clar că, consolidarea sistemului bancar, prin asigurarea unui acţionariat solid, capabil să realizeze un control eficient asupra conducerilor băncilor, a fost un deziderat care a fost îndeplinit.

De asemenea, perfecţionarea cadrului legislativ şi armonizarea acestuia cu prevederile comunitare şi întărirea întregii activităţi de supraveghere, au jucat un rol important în consolidarea Băncii Centrale.

Totodată, Comisiile pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital ale celor două Camere, au reţinut că, şi în anul 2004, Banca Naţională a României a continuat preocupările pentru asigurarea numerarului necesar şi bunei desfăşurări a circulaţiei băneşti, precum şi pentru dezvoltarea şi modernizarea sistemului de plăţi.

Totodată, cele două comisii consideră că, în 2004, Banca Naţională a României a acţionat susţinut pentru asigurarea rezervelor internaţionale şi pentru administrarea lor mai eficientă.

Cele două comisii au reţinut că Banca Naţională a României a avut o participare activă la realizarea obiectivelor stabilite prin Programul Naţional de Aderare a României la Uniunea Europeană, pentru domeniul financiar-bancar, precum şi la negocierile cu Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi alte instituţii financiar-internaţionale.

Totodată, comisiile celor două Camere, analizând situaţia financiară a Băncii Naţionale a României, au constatat că bilanţul încheiat la 31 decembrie, este întocmit conform reglementărilor în vigoare.

De asemenea, cele două comisii au constatat că activitatea Băncii Naţionale a României, în ansamblu, în 2004, a fost o activitate foarte bună, coroborată cu activitatea guvernamentală.

Pentru aceste considerente, doamnelor şi domnilor parlamentari, Comisiile pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, au avizat favorabil raportul anual 2004 al Băncii Naţionale a României.

Vă mulţumesc. (aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc foarte mult.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Vă consult dacă sunt luări de cuvânt pe marginea celor două expuneri ?! Nu sunt.

Vă rog să-mi permiteţi să adaug câteva cuvinte.

Din raportul comun al celor două comisii a rezultat buna activitate a Băncii Naţionale a României, în anul 2004. Adevărul este că politica monetară a adus o contribuţie substanţială la asigurarea şi menţinerea echilibrului macroeconomic, la un mai bun control al inflaţiei, la un mai bun control al deficitului bugetar, în general.

Deci putem aprecia ca o activitate pozitivă, o activitate bună, activitatea derulată în 2004.

Să luăm act de raportul prezentat atât de domnul guvernator al Băncii Naţionale a României, cât şi de reprezentantul celor două Comisii pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital.

Mulţumim reprezentanţilor Băncii Naţionale a României pentru prezenţă.

Trecem la punctul următor...

Stimaţi colegi,

V-aş ruga puţină linişte, dacă se poate. Stimaţi colegi, vă rog, acolo în spate, putem continua lucrările ?! Vă rog să luaţi loc în bancă. Vă rugăm, haideţi să continuăm lucrările ! Nu ne putem auzi !

Stimaţi colegi, de la pct. 2...

Din sală: Nu am votat !

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu este nevoie de vot ! Vă rog foarte mult, nu vă băgaţi unde nu este cazul.

Stimaţi colegi, vă rog să mă urmăriţi: de la pct. 2, la pct. 7 pe ordinea de zi, avem rapoartele:

Pct. 2 - Raportul privind activitatea desfăşurată de Serviciul Român de Informaţii în anul 2002;

Pct. 3 - Raportul privind activitatea desfăşurată de Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra Serviciul Român de Informaţii în anul 2002;

Pct. 4 - Raportul privind activitatea desfăşurată de Serviciul Român de Informaţii în anul 2003.

Pct. 5 - Raportul privind activitatea desfăşurată de Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra Serviciul Român de Informaţii în anul 2003;

Pct. 6 - Raportul privind activitatea desfăşurată de Serviciul Român de Informaţii în anul 2004.

Pct. 7 - Raportul privind activitatea desfăşurată de Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra Serviciul Român de Informaţii în anul 2004.

Vă propun, dacă sunteţi de acord - vă rog să mă ascultaţi - dacă sunteţi de acord ca domnul director Radu Timofte să facă o prezentare sinteză, pentru toţi cei trei ani de activitate; la fel, raportul sinteză prezentat de preşedintele comisiei noastre parlamentare şi să facem o singură dezbatere.

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru ? Vă mulţumesc. Împotrivă ? Abţineri ?

Cu o singură abţinere - vă mulţumesc că mă atenţionaţi - s-a aprobat această procedură.

Vă rog să-mi permiteţi să îl invit pe domnul Alexandru Radu Timofte, directorul Serviciului Român de Informaţii, pentru a prezenta raportul-sinteză pentru perioada 2002-2004.

Aveţi cuvântul.

Domnul Alexandru Radu Timofte - directorul Serviciului Român de Informaţii:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Onorat auditoriu,

Mă aflu, astăzi, în faţa dumneavoastră, într-o situaţie similară celei din luna martie 2003, când au fost dezbătute, în şedinţă comună a celor două Camere, rapoartele de activitate ale Serviciului Român de Informaţii directorul Serviciului Român de Informaţii aferente perioadei iulie 1999-decembrie 2000, respectiv anul 2001.

Arătam atunci că prezentarea simultană a mai multor rapoarte este întru totul conformă cu prevederile Legii nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, potrivit căreia, dezbaterea rapoartelor de activitate ale Serviciului Român de Informaţii are loc anual sau atunci când hotărăşte Parlamentul.

Pe de altă parte, vă mărturiseam că ne-am dori ca Legislativul să stabilească drept regulă ca discutarea documentelor de acest tip să aibă loc până la sfârşitul semestrului următor perioadei analizate şi nu ne-am schimbat opinia.

De altfel, documentele analizate astăzi au fost puse la dispoziţia Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra Serviciul Român de Informaţii, în termenele convenite: în 2 iunie 2003, raportul pentru 2002; în 3 mai 2004, raportul pentru 2003, respectiv 16 mai 2005, raportul pentru 2004, astfel încât activitatea Serviciului Român de Informaţii să poată face obiectul dezbaterii în plen, dacă forul Legislativ va decide.

Am făcut această menţiune, nu pentru a răspunde unor eventuale afirmaţii de genul: "Ceasul lui Timofte a rămas, iar, în urmă cu câţiva ani", ci pentru a sublinia că mecanismele de exercitare a controlului democratic asupra Serviciului Român de Informaţii, inclusiv cel parlamentar, au funcţionat fără sincope, în toată această perioadă.

Mă refer aici la activităţile desfăşurate de Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra Serviciul Român de Informaţii, la interpelările şi întrebările adresate de parlamentari, la evaluările şi deciziile Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, la mandatele emise de instituţiile judiciare abilitate pentru autorizarea anumitor activităţi specifice şi, nu în ultimul rând, la controalele efectuate de Curtea de Conturi.

Astfel, instituţiile statului cu responsabilităţi în exercitarea controlului democratic asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii, au avut, în tot acest interval, posibilitatea evaluării exacte atât a obiectivelor prioritare asumate de Serviciului Român de Informaţii şi acţiunilor sale, în realizarea securităţii naţionale, cât şi a evoluţiilor instituţionale şi necesităţilor resimţite în fiecare etapă.

Dezbaterea în plen a rapoartelor de activitate permite, însă, o mai bună cunoaştere atât la nivelul Legislativului, cât şi la cel al societăţii româneşti în ansamblu, a evaluărilor periodice ale Serviciului Român de Informaţii, asupra vulnerabilităţilor, riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, precum şi a instrumentelor, inclusiv de natură legislativă, de care avem nevoie pentru optimizarea activităţii.

Prezentarea împreună a rapoartelor de activitate pentru 2002, 2003 şi 2004 are, însă, şi părţile sale bune, oferind posibilitatea de a vedea în ce măsură timpul a confirmat analizele periodice ale Serviciului Român de Informaţii asupra riscurilor şi vulnerabilităţilor de natură să afecteze procesul de modernizare a societăţii româneşti ori succesul demersurilor de politică externă ale României, acordând o atenţie deosebită celor asociate corupţiei, disfuncţiilor de natură economică şi evoluţiilor fenomenului terorist internaţional, respectiv criminalităţii organizate transfrontaliere.

Serviciul Român de Informaţii nu s-a limitat însă la identificarea surselor de pericol pentru securitatea naţională, ci a urmărit, totodată, într-o măsură mult mai pronunţată decât în etapele anterioare, susţinerea eforturilor naţionale de fructificare a unor oportunităţi pentru promovarea intereselor României. Această orientare pro-activă a avut un impact pozitiv asupra eficienţei serviciului, fapt confirmat prin dinamica indicatorilor de evaluare a activităţii, atât în ceea ce priveşte acţiunile preventive - şi mă refer, în primul rând, la informarea factorilor de decizie - cât şi pe cele vizând documentarea unor activităţi infracţionale cu impact asupra securităţii naţionale şi sesizarea instituţiilor abilitate să efectueze cercetarea şi urmărirea penală a vinovaţilor.

Este, cred, necesar să fac aici unele precizări. Întreaga activitate a serviciului a fost subordonată principiului prevenirii, astfel că am semnalat cu anticipaţie principalele vulnerabilităţi şi riscuri de securitate pentru România, punând informarea factorilor de decizie în centrul preocupărilor noastre.

Evoluţia parametrilor acestei activităţi nu a fost însă una liniară, date fiind caracteristicile deosebite ale mediului de securitate în ultimii trei ani, care au impus şi modificări în plan organizatoric pentru a asigura răspunsurile adecvate la noile provocări.

Într-o primă etapă a procesului de reformă instituţională, pe fondul necesităţilor asociate campaniei antiteroriste internaţionale ulterioare momentului septembrie 2001, volumul informărilor realizate în 2002 de către SRI a crescut în raport cu anul precedent, fiind puse la dispoziţia beneficiarilor autorizaţi 12.427 de informări.

Concomitent, în conformitate cu obiectivele asumate, inclusiv prin raportul de activitate pe 2002, în anul 2003, accentul a fost pus pe asigurarea unui nivel sporit de integrare a informaţiilor obţinute, ceea ce a indus o uşoară scădere în volum a activităţilor de informare, 11.950 documente, însă în condiţiile unei evidente creşteri a consistenţei şi gradului de esenţializare a documentelor transmise beneficiarilor.

În baza creşterilor calitative realizate în 2003, în anul 2004, a fost posibilă reluarea tendinţei ascendente şi în ceea ce priveşte volumul informării, fiind transmise factorilor de autoritate un număr de 12.528 de documente.

Schimbările operative în activitatea de informare au avut efecte pozitive asupra relaţiei cu beneficiarii, marcând un nou tip de comunicare bazat pe atitudinea activă a destinatarului faţă de documentele primite.

A crescut numărul reacţiilor la informările transmise de serviciu, dar ceea ce ne bucură în mod deosebit este faptul că, atât la nivel central, cât şi la nivelul administraţiei locale, factorii de autoritate informaţi au dispus măsuri de înlăturare a unor vulnerabilităţi, respectiv de prevenire a unor riscuri semnalate de Serviciul Român de Informaţii.

Analiza comparativă a rapoartelor ce v-au fost prezentate evidenţiază totodată că abordarea dimensiunii preventive ca prioritate generică nu a însemnat în nici un fel diminuarea atenţiei acordate documentării unor fapte ce întruneau elementele constitutive ale unor infracţiuni şi sesizării organelor abilitate să efectueze cercetarea penală. Astfel, numărul sesizărilor transmise organelor de cercetare şi urmărire penală, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetului Naţional Anticorupţie, parchetelor de pe lângă Curţile de apel şi tribunale, respectiv structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor, s-a înscris pe un curs ascendent, de la 229 de cazuri în 2002 la 313 în 2003 şi 457 în 2004. Numărul sesizărilor remise organelor Ministerului Public a crescut de la 127 în 2002 la 242 în 2003, respectiv 341 în 2004, o evoluţie similară înregistrându-se în cazul sesizărilor transmise structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor: de la 102 în 2002 la 116 în 2004, cu o uşoară scădere în 2003 - 71 - ca urmare a înfiinţării Parchetului Naţional Anticorupţie şi preluării de către această instituţie a responsabilităţilor în combaterea actelor de corupţie.

De altfel, din volumul total al sesizărilor, ponderea o deţin cele referitoare la manifestări ale fenomenului corupţiei ori activităţi din sfera criminalităţii economico-financiare, respectiv crimei organizate transfrontaliere capabile să inducă efecte severe asupra eforturilor de modernizare şi dezvoltare socio-economică a României.

Cu voia dumneavoastră, mi-aş îngădui să reamintesc unora dintre membrii Parlamentului care au solicitat exemple nominale în susţinerea concluziilor din rapoarte că, potrivit legislaţiei actuale, dezbaterea acestora se desfăşoară în şedinţă publică comună a celor două Camere, cadru ce nu permite prezentarea unor aspecte concrete, ci au regim clasificat. Ceea ce a fost posibil să fie prezentat, a fost deja inclus în textul rapoartelor. De altfel, situaţia este aceeaşi pentru rapoartele publice ale tuturor serviciilor similare din spaţiul euro-atlantic pe care, prin intermediul comisiei, le putem pune la dispoziţia Parlamentului.

Aş vrea să subliniez, de asemenea, faptul că abordarea pe larg, în fiecare dintre rapoarte, a vulnerabilităţilor şi riscurilor interne de ordin economico-social nu este în nici un fel expresia unei atitudini critice la adresa unor factori de decizie ori altor instituţii ale statului cu atribuţii în respectivele domenii, cu atât mai mult cu cât premisele de risc au fost semnalate constant, de o manieră punctuală ori în cadrul unor evaluări periodice beneficiarilor autorizaţi. Fac această precizare în baza experienţei mele parlamentare anterioare, cu rugămintea ca aspectele cuprinse în aceste rapoarte de activitate să fie receptate drept ceea ce sunt, respectiv evaluări neutre asupra problematicii de securitate ale României în ultimii 3 ani şi să nu fie transformate în mod artificial în subiecte pentru dezbateri şi controverse de ordin politic care exced cu totul ariei de competenţă şi preocupărilor serviciului.

Vă mărturisesc totodată că am avut eu însumi, alături de personalul de conducere al serviciului şi de cei care au participat la elaborarea acestor rapoarte, rezerve faţă de includerea în conţinutul lor a unor aprecieri ce ar putea fi percepute drept laudative la adresa beneficiarilor informării ori chiar autolaudative. Cred însă că timpul scurs de la momentele elaborării respectivelor documente a confirmat justeţea concluziilor formulate, indiferent că acestea fac trimitere la aspecte pozitive sau negative.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, dezbaterea simultană a celor 3 rapoarte permite oricărui observator atent să evalueze modul în care Serviciul şi-a adaptat activitatea la modificările mediului de securitate şi priorităţile statului român. Din această perspectivă, alocarea resurselor disponibile a ţinut întotdeauna seama de necesităţile situaţiei operative şi potenţialului de pericol al riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, respectiv de responsabilităţile atribuite instituţiilor noastre prin normele în vigoare. Ne-am concentrat de aceea atenţia asupra acelor acţiuni şi fenomene cu impact major în planul securităţii. Riscurile asociate manifestărilor corupţiei, criminalităţii economico-financiare de mari proporţii şi, pe de altă parte, terorismului şi celorlalte ameninţări cu caracter transfrontalier au fost plasate în centrul preocupărilor de zi cu zi ale serviciului.

Trebuie însă făcută menţiunea că progresele obţinute în creşterea capacităţii de control, din punct de vedere informativ, asupra evoluţiilor cu potenţial de risc pentru securitatea naţională nu au asigurat şi nici nu era posibil o diminuare automată a gradului lor de periculozitate intrinsecă. Astfel, proliferarea actelor de corupţie şi criminalitate economică s-a repercutat sever asupra ritmului unor procese de modernizare economico-socială, determinând creşteri semnificative ale costurilor, nu doar financiare, ci şi sociale ale reformei.

În ceea ce ne priveşte, am pus la dispoziţia factorilor de decizie informaţiile pe care le-am obţinut - şi se poate verifica acest lucru - fie că era vorba despre deficienţe în derularea unor procese de privatizare, de prejudicierea intereselor unor agenţi economici cu capital de stat, menţinerea unor disfuncţii în implementarea proiectelor de reabilitare şi dezvoltare a infrastructurii naţionale, de valorificare în interes propriu a oportunităţilor conferite de programele europene sau naţionale din domeniul agriculturii sau de acte de evaziune fiscală de proporţii.

De asemenea, intensificarea manifestărilor asociate criminalităţii organizate transfrontaliere, în condiţiile creşterii responsabilităţilor ce revin României în calitate de viitor stat de graniţă al Uniunii Europene, a impus sporirea atenţiei acordate de către Serviciul Român de Informaţii acţiunilor care, prin amploare, periculozitate şi mod de operare, ar fi putut afecta securitatea naţională. Mă refer la proliferare, la traficul cu produse materiale şi tehnologii supuse controlului destinaţiei finale, la operaţiunile de contrabandă şi trafic ilegal cu produse puternic accizate, la migraţia ilegală şi traficul de carne vie, traficul de droguri etc. Creşterea contribuţiei serviciului pe această dimensiune, materializată inclusiv în documentarea faptelor infracţionale a fost posibilă şi ca urmare a intensificării cooperării cu celelalte instituţii din sistemul de securitate naţională, cu responsabilităţi pe linia prevenirii şi contracarării riscurilor şi ameninţărilor de această natură.

De asemenea, statutul României de membru al NATO şi responsabilităţile ce revin Serviciului Român de Informaţii în calitate de autoritate desemnată de securitate, au impus alocarea de resurse în creştere pentru coordonarea generală a activităţii de protecţie a informaţiilor clasificate şi verificările de securitate, fapt consemnat ca atare în ultimele două rapoarte.

Nu în ultimul rând, am acordat un spaţiu din ce în ce mai important pentru prezentarea activităţilor derulate în cooperare cu celelalte instituţii din sistemul de securitate naţională, respectiv cu partenerii externi, pe care le considerăm esenţiale pentru atingerea obiectivelor statului român în acest domeniu.

În ceea ce priveşte evoluţia riscurilor şi ameninţărilor teroriste, atentatele produse în Spania, Turcia, Marea Britanie au demonstrat că nici o ţară nu se poate considera la adăpost de eventuale iniţiative de această natură.

Fideli principiului conform căruia "e mai bine să previi decât să tratezi", am încercat, în primul rând, să descurajăm, inclusiv prin acţiuni ofensive, activităţi asociate terorismului despre care factorii de decizie şi opinia publică au fost informaţi la momentul oportun.

Fără a intra în detalii, întrucât nu se încadrează în intervalul la care se referă rapoartele de activitate, ţin, totuşi, să subliniez eforturile pe care serviciul nostru le-a depus în gestionarea unor ameninţări directe la adresa vieţii unor compatrioţi, respectiv a unor cetăţeni din state occidentale şi mă refer aici la contextul mai larg al cazului răpirii jurnaliştilor. Contribuţia pe care Serviciul a fost în măsură să o aducă la eliberarea ostaticilor a fost recunoscută şi apreciată atât în plan naţional, cât şi de către partenerii noştri occidentali.

Doamnelor şi domnilor parlamentari, veţi observa, fără îndoială, scăderea progresivă a referirilor explicite la derularea reformei instituţionale. În raportul de activitate pe 2004, acest subiect nu este abordat în mod distinct. Aşa cum am precizat şi comisiei parlamentare de control, suntem de părere că, la 15 ani de la crearea Serviciului, cea mai potrivită măsură pentru evaluarea succesului oricărui proces de reformă o reprezintă analiza rezultatelor obţinute, aceasta cu atât mai mult cu cât am considerat întotdeauna că reforma nu este şi nici nu poate fi un scop în sine, ci un proces natural a cărui dinamică este deplin convergentă cu evoluţia generală şi nevoile societăţii româneşti.

Pentru acei domni parlamentari care, timp de mai multe legislaturi, au avut contact direct, ca membri ai comisiei, cu evoluţiile din cadrul Serviciului, efectele pozitive înregistrate după 2001 în procesul de reformă sunt, cred, mai mult decât elocvente.

Documentele ce v-au fost puse la dispoziţie confirmă viabilitatea şi eficienţa măsurilor de organizare operate în ultimii 3 ani, fiind atinse principalele obiective ale reformei, dintre care ţin să menţionez: creşterea ponderii informaţiilor provenite din surse secrete prin valorificarea tuturor categoriilor de resurse disponibile, consolidarea rolului componentei analitice pe toate palierele fluxului informaţional. Mai menţionez îmbunătăţirea comunicării şi cooperării intra şi inter-instituţionale în îndeplinirea unor sarcini cu caracter complex. De asemenea, atingerea obiectivelor fixate pe linia managementului resurselor umane, în primul rând, cele ce ţineau de completarea schemei de personal specializat, mai ales în domeniile informativ-operative şi tehnic-operative, unde se înregistrau deficite semnificative, şi de optimizare a actului managerial prin promovarea unor ofiţeri tineri şi bine pregătiţi profesional în funcţii de conducere la diferite niveluri. Aş menţiona şi valorificarea adecvată a resurselor materiale şi financiare disponibile, în pofida insuficientei acoperiri a nevoilor reale de finanţare. Sumele alocate în 2002 au reprezentat 65% din necesar, în 2003 59,3%, iar în 2004 67,4%.

Doamnelor şi domnilor, rapoartele ce v-au fost supuse astăzi dezbaterii vă prezintă şi demersurile Serviciului în cadrul realizării controlului civil asupra activităţii sale, respectiv în relaţia cu societatea românească. Vreau să remarc dezvoltarea continuă a raporturilor cu Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii.

Controalele efectuate de comisie, precum şi participarea activă a membrilor acestuia în alte categorii de activităţi, în cadrul instituţiei, au confirmat respectarea întocmai a normelor legale şi criteriilor de eficienţă pe toate coordonatele de activitate ale Serviciului, precum şi cheltuirea justă a resurselor alocate de la bugetul statului.

În ceea ce priveşte raporturile cu societatea românească în ansamblul său, cred că am reuşit, treptat, să depăşim situaţia nefirească în care Serviciul beneficia, în plan extern, de aprecieri mult mai favorabile decât în ţară, iar nivelul ridicat al încrederii populaţiei părea a nu se reflecta în comentariile lansate în spaţiul public. În calitatea mea de director al Serviciului, am putut vedea cum şi cât lucrează personalul acestuia, am constatat şi deficienţe pe care le-am corectat sau, după caz, le-am sancţionat cu fermitate, mergând până la a deferi justiţiei ofiţeri care au încălcat principiile onoarei şi demnităţii militare, implicându-se în activităţi ilegale. Nu cred că este nevoie să dau exemple. Cazurile respective au fost făcute publice.

Concluzia este aceasta: prin calitatea oamenilor săi şi a muncii depuse de ei, Serviciul Român de Informaţii este o instituţie pe deplin autonomă în raport cu evoluţiile politice, subordonată exclusiv intereselor naţionale şi normelor care reglementează activitatea de siguranţă naţională, o instituţie credibilă şi eficientă a statului de drept.

Mă bucur că această realitate începe să fie mai bine reflectată în percepţia publică, instituţia noastră fiind în mod constant plasată în primele 5 poziţii, în cvasitotalitatea sondajelor de opinie efectuate în ultimii ani.

Mă bucur, de asemenea, să constat o îmbunătăţire continuă a cooperării între Serviciul Român de Informaţii şi celelalte instituţii ale statului nostru, precum şi a raporturilor cu societatea civilă în ansamblul ei, realitate ce este clar percepută de aliaţii şi partenerii noştri externi.

Onorat auditoriu, aş vrea să vă mulţumesc, în nume personal şi al cadrelor serviciului, tuturor acelora dintre dumneavoastră care, indiferent de poziţie şi opţiuni doctrinare, prin responsabilitate şi echilibru, au contribuit la demersurile noastre destinate menţinerii Serviciului în afara jocurilor politice partizane, evitând astfel ca o instituţie extrem de importantă pentru apărarea şi promovarea intereselor fundamentale ale statului să fie expusă la evoluţii subiectivate, prin excelenţă contraproductive.

Luând în calcul aspectele cu care ne confruntăm zilnic în activitatea noastră, considerăm că adoptarea legilor esenţiale pentru sfera activităţii de realizare a securităţii naţionale este o necesitate stringentă. Evident, sprijinul Parlamentului României în acest sens este esenţial întrucât succesul eforturilor noastre depinde de existenţa unor instrumente normative solide, aflate încă, din păcate, la stadiul de proiect.

Îmi exprim totodată încrederea că vor fi identificate resursele financiare absolut necesare menţinerii cursului ascendent al activităţii Serviciului Român de Informaţii, prin asigurarea condiţiilor atât pentru achiziţionarea de echipamente specifice unui serviciu modern de informaţii, cât şi pentru o echitabilă recunoaştere a statutului şi eforturilor profesionale ale angajaţilor serviciului. Sper că veţi susţine alocarea unor fonduri care să permită desfăşurarea activităţilor de realizare a securităţii naţionale la parametrii ceruţi de societatea românească şi să facă posibilă menţinerea şi aducerea în continuare în Serviciul Român de Informaţii a unor oameni valoroşi. Am formulat această solicitare sau aceste solicitări deoarece, aşa cum s-a şi menţionat în rapoartele de activitate adresate Parlamentului, fără a-şi permite intruziuni în actul legislativ sau de aplicare a legii, Serviciul Român de Informaţii a pornit întotdeauna de la premisa că efortul unei singure părţi, oricât de intens ar fi, nu este suficient.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, mulţumindu-vă pentru atenţia acordată, vă invit să formulaţi întrebări referitoare la activitatea desfăşurată de serviciul nostru, în perioadele acoperite de rapoartele supuse astăzi dezbaterii. Voi încerca să răspund pe loc, iar acolo unde complexitatea aspectelor abordate nu va permite răspunsul imediat sau complet, vă asigur că îl veţi primi în scris în cel mai scurt timp posibil.

Vă mulţumesc pentru atenţie. (aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc domnului director.

Vă rog să-mi permiteţi să invit la microfon pe domnul Radu Stroe, preşedintele Comisiei comune permanente pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI care ne va prezenta o sinteză a celor 3 rapoarte, inclusiv a rapoartelor de activitate ale comisiei.

Aveţi cuvântul, domnule preşedinte.

Domnul Radu Stroe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Domnilor invitaţi,

Voi prezenta o sinteză a co-rapoartelor Comisiei comune permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii privind activitatea Serviciului Român de Informaţii, pe perioada 2002-2004.

Permiteţi-mi să dau citire sintezei.

În conformitate cu Hotărârea Parlamentului nr.30/1993, Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii prezintă acest co-raport privind activitatea desfăşurată de SRI în perioada 2002-2004, având în vedere următoarele:

1. rezultatele activităţilor de control realizate în această perioadă asupra constituţionalităţii activităţii Serviciului Român de Informaţii, a capacităţii acestuia de a-şi îndeplini atribuţiile;
2. a evaluării materialelor de informare puse la dispoziţie de Serviciul Român de Informaţii;
3. a dezbaterii în cadrul comisiei a rapoartelor privind activitatea Serviciului Român de Informaţii în perioada de referinţă;
4. analizării răspunsurilor oferite de Serviciul Român de Informaţii la întrebările formulate de comisia parlamentară;
5. concluziile desprinse din scrisorile, memoriile şi audierile care au făcut obiectul activităţii comisiei.

În urma analizei efectuate, comisia constată că rapoartele Serviciului Român de Informaţii răspund exigenţelor controlului parlamentar, oferind elementele de apreciere şi concluzionare asupra modului în care serviciul a acţionat pentru îndeplinirea atribuţiilor conferite prin lege.

În acelaşi timp, rapoartele oferă o diagnoză pertinentă asupra stării securităţii naţionale, fiind prezentaţi principalii factori de risc, precum şi vulnerabilităţile care întreţin ori pot favoriza ameninţări sau stări de pericol. Rezultă, de asemenea, acţiunile pe care serviciul le-a întreprins pentru cunoaşterea şi evaluarea mediului de securitate, eforturile angajate în limitele resurselor materiale financiare de care a dispus, pentru ca, în perioada de referinţă, România să nu fie confruntată în planul securităţii naţionale cu surprize strategice sau de altă natură.

În conformitate cu art.5 lit.c) din Hotărârea nr.30/1993 a Parlamentului României, vă prezentăm următoarele concluzii:

1. Datele rezultate din acţiunile de control parlamentar desfăşurate de membrii comisiei au confirmat că, în exercitarea atribuţiilor ce revin Serviciului Român de Informaţii în domeniul securităţii naţionale, sunt respectate prevederile Constituţiei şi a celorlalte acte normative. În acest sens, este util să precizăm faptul că măsurile de restrângere temporară a unor drepturi şi libertăţi fundamentale au fost dispuse exclusiv în baza mandatelor emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Din această perspectivă, urmare a amplificării riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale generate de terorism, crimă organizată, trafic de droguri şi corupţie, am constatat şi o creştere a numărului mandatelor pentru interceptarea comunicaţiilor.
2. Activitatea de control parlamentar desfăşurată de comisie în perioada de referinţă confirmă datele din raport cu privire la producerea unor schimbări consistente în ansamblul activităţii Serviciului Român de Informaţii. Acest fapt ne permite să susţinem că serviciul se află, practic, în faţa unei noi etape de activitate, etapa post-aderare la NATO şi cea a preparativelor în vederea integrării europene, o etapă de continuare şi finalizare a reformelor.
3. În activităţile specifice de control parlamentar derulate atât la nivelul unităţii centrale, cât şi în teritoriu, membrii comisiei au putut constata că obiectivele strategice de modernizare şi perfecţionare a structurilor, metodelor şi activităţii de ansamblu a Serviciului Român de Informaţii, iniţiate şi operaţionalizate pe etape, se află în curs de realizare. Aceasta permite comisiei să aprecieze că demersul reformator nu a fost conjunctural, ci reflectă o preocupare care va trebui susţinută în plan legislativ, precum şi în ceea ce priveşte resursele umane, materiale şi, nu în ultimul rând, financiare.
4. Conţinutul rapoartelor evidenţiază o reală creştere a volumului şi calităţii informărilor destinate prevenirii şi înlăturării ameninţărilor la adresa securităţii naţionale. Comisia constată că această apreciere generală este reală, întemeiată, confirmată prin datele şi informaţiile obţinute în urma desfăşurării activităţii specifice controlului parlamentar. Se remarcă atât o creştere a numărului materialelor de informare adresate beneficiarilor legali de informaţii, cât şi a cazurilor documentate şi înaintate organelor de aplicare a legii.
5. Unul dintre obiectivele principale ale planului anual de control parlamentar a fost şi verificarea modului de utilizare de către SRI a fondurilor băneşti destinate din bugetul de stat. Comisia a constatat că fondurile respective au fost gestionate corect, în conformitate cu prevederile legale, fapt confirmat şi de alte instituţii ale statului abilitate pentru asemenea verificări.
6. În perioada la care se referă prezentul raport, comisia a constatat existenţa şi chiar accentuarea în rândul personalului SRI a unor insatisfacţii justificate, generate de lipsa fondurilor şi a dotărilor corespunzătoare. De asemenea, ca şi în anii precedenţi, nivelul de salarizare continuă să fie factorul determinant al multor pierderi de personal. În acelaşi timp, nu putem să nu semnalăm plenului reunit al celor două Camere ale Parlamentului necesitatea îmbunătăţirii managementului resurselor umane. Avem în vedere în special necesitatea diminuării de blocaje, a reevaluării normelor specifice activităţii şi, nu în ultimul rând, a realizării unei mai bune concordanţe între tendinţa de consolidare a democraţiei în ţara noastră şi participarea SRI la acest obiectiv fundamental pentru România.
7. Controlul a pus în evidenţă şi o reală îmbunătăţire a relaţiilor serviciului cu toate componentele societăţii civile, expresie a atitudinii deschise, promovate cu consecvenţă de conducerea Serviciului Român de Informaţii.

Pornind de la acest fapt, comisia apreciază că acest mod de abordare va determina o mai corectă receptare a activităţii Serviciului Român de Informaţii de către societatea românească.

Comisia parlamentară consideră că sunt întrunite condiţiile pentru a supune dezbaterii plenului celor două Camere ale Parlamentului României a rapoartelor activităţii desfăşurate de SRI în perioada de referinţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc foarte mult. Trecem la dezbateri generale.

Dacă sunt întrebări ? Domnul deputat Valeriu Tabără.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Domnule director,

Stimaţi invitaţi,

Apreciez deosebit raportul pe care l-aţi prezentat. Am însă un lucru pe care nu mi-l explic: de ce, din 2002 până în 2005, n-a fost făcută nici o analiză a rapoartelor pe care dumneavoastră le-aţi prezentat aici ?

Este o întrebare pe care mi-o pun pentru că, înainte de 1997, de 2000, într-o discuţie cu factori de răspundere din conducerea ţării, am mai întrebat acest lucru şi, neluând în seamă rapoartele pe care serviciile noastre le făceau către aceste instituţii, ne-au adus în mari momente de criză. Nici nu vreau să le enumăr.

Am însă două întrebări pentru dumneavoastră, domnule director, la care nu solicit să-mi răspundeţi aici, ci aş prefera să-mi răspundeţi în scris şi anume: punctul de vedere al Serviciului Român de Informaţii asupra a ceea ce se întâmplă la Roşia Montană şi modul cum s-a ajuns la situaţia de acolo şi a doua întrebare pe care v-o pun şi nu este lipsită de importanţă pentru că ea implică nerealizarea unor programe europene de dezvoltare într-un sector deosebit de important cum este cel rural, şi anume este vorba de Mafia pământului, acele afaceri cu pământ care se întâmplă în jurul marilor oraşe de către grupuri de interese care lovesc în adevăraţii proprietari şi, în final, a ceea ce înseamnă proprietatea pentru proiecte mari europene, pentru SAPARD şi pentru ceea ce înseamnă dezvoltarea noastră în sectorul agrar şi rural şi cred că nu este lipsit de importanţă acest lucru.

Am constatat nu de puţine ori că Serviciului Român de Informaţii i s-au luat multe din atribuţii în ceea ce înseamnă zonele negre ale economiei şi nu întâmplător în această zonă avem foarte mari probleme legate de corupţie, de blocări ale progresului societăţii româneşti şi, de ce nu, a ceea ce înseamnă prestigiul nostru internaţional.

Mulţumesc. Vreau însă să apreciez raportul pe care l-aţi făcut şi faptul că instituţia şi-a făcut datoria în limitele în care a putut.

Mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Invit la microfon pe domnul deputat Eugen Nicolicea.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Eugen Nicolicea:

Am citit cu mare atenţie, atât rapoartele SRI pe anul 2003 şi 2004, cât şi rapoartele făcute de către comisia de specialitate. Sunt nişte rapoarte foarte bine făcute. Am remarcat, în schimb, că şi comisia are aceeaşi impresie şi a ajuns la concluzia că legislaţia în ceea ce priveşte siguranţa naţională este depăşită în acest moment.

Ceea ce este foarte grav este că a dispărut acel control al corelării legilor adoptate anterior adoptării Constituţiei, nu mai există un organism care să le pună în concordanţă, eventual, Avocatul Poporului, dacă se autosesizează sau îl sesizăm noi, iar drepturile omului şi respectarea Constituţiei sunt foarte importante. Drepturile omului sunt prevăzute şi în Constituţie şi, de asemenea, nu poţi să fii deputat, nu poţi să fii ministru, nu poţi să fii preşedinte, premier, dacă nu depui un jurământ, iar jurământul conţine o formulă sacră, printre altele, "Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor".

Acest jurământ este depus şi de către magistraţi, procurori, judecători, într-o formă apropiată este depus şi de către directorul Serviciului Român de Informaţii, deci acest lucru arată ca aceste drepturi şi respectarea lor sunt foarte importante.

În momentul de faţă, ne aflăm cu o situaţie, aş spune eu, ilegală, în sensul că nu există anumite prevederi în lege şi dacă vă veţi uita la capitolul "respectarea legalităţii" atât în Raportul pe 2003, cât şi pe 2004 se vorbeşte de respectarea legalităţii în ceea ce priveşte punerea în aplicare a mandatelor obţinute la cererea SRI, în baza art.13 care face trimitere la art.3, se vorbeşte şi de Constituţie, în timp ce tot acolo se vorbeşte de punerea în continuare în aplicare a mandatelor altor instituţii, iar la acest capitol nu mai este trecută Constituţie, nu mai este trecută lege, nu mai este trecut articol. De ce? Pentru că nu există!

Deci, mandatul obţinut de alte instituţii este un mandat obţinut legal, dar este cu totul diferit de mandatul obţinut de către SRI, la cererea SRI.

Diferenţa între cele două instituţii este aceea că SRI-ul are mijloace de a pune în aplicare acest mandat şi anume de a intercepta convorbiri telefonice, în timp ce Parchetul nu are aceste mijloace şi, evident, se va spune că dacă nu are mijloace, apelează la SRI. Dar, ca să poată să apeleze la SRI, ar trebui ca SRI-ul să poată să facă acest lucru, să-i permită legea şi, mai ales, după ce îl execută, SRI-ul trebuie să vină cu nota de plată.

Parlamentul aprobă SRI-ului bani pentru, în limbaj popular, "a prinde spioni", şi nu îi este permis să fie consumaţi pe infracţiuni mărunte, fără o decontare prealabilă.

Ei bine, toate ar fi bune şi frumoase, cu aceste interceptări, să zicem că apelăm la vecinul care are mai multe scule şi ne rezolvă, vecinul fiind SRI-ul, dacă vecinul nu ar avea chiar interdicţie de a face acest lucru şi nu este mare lucru de văzut citind două legi în care una are vreo 50 de articole şi alta vreo 27 şi am să dau citire câtorva articole în care la controlul legalităţii s-a sărit aşa pentru că nu numai că nu avem lege, dar aceea pe care o avem interzice.

Deci, art. 4 alin.2: "Nici o persoană..."., am să citesc mai repede, după care am să revin cu selecţia la ceea ce ne interesează, "Nici o persoană nu poate fi urmărită pentru exprimarea liberă a opiniilor sale politice, nu poate face obiectul unei imixtiuni în viaţa sa particulară, în familia sa, în domeniul sau proprietăţile sale ori în corespondenţa sau comunicaţii, dacă nu săvârşeşte vreuna din faptele ce constituie, potrivit prezentei legi, o ameninţare la adresa siguranţei naţionale". Mai pe scurt, eliminând din enumerări acele pasaje care nu au legătură cu ceea ce spun eu, formula este, cam aşa: "Nici o persoană nu poate face obiectul unei imixtiuni în corespondenţă sau comunicaţii, dacă nu săvârşeşte vreuna din faptele ce constituie, potrivit prezentei legi, o ameninţare la adresa siguranţei naţionale". Legea, clar, interzice să pui în aplicare un mandat obţinut de un procuror.

Art.13: "Situaţiile prevăzute la art.3 constituie temei legal pentru a se solicita procurorului...". şi aşa mai departe, "...autorizarea unor acte spre exemplu, interceptarea comunicaţiilor". Ce spune la art.3? "Constituie ameninţări la adresa siguranţei naţionale a României", din nou, o trimitere la siguranţa naţională a României.

Mai mult de-atât, în alin.2, cred din art.13, este vorba de cererea pe care SRI-ul o face către judecător pentru a obţine acest mandat sau autorizaţie de interceptare, se formulează în scris şi, printre altele, trebuie să cuprindă date din care să rezulte date din care să rezulte existenţa uneia din ameninţările la adresa siguranţei naţionale.

Deci, nu poţi să obţii acest mandat dacă nu există o ameninţare!

În ceea ce priveşte drepturile persoanelor, ele sunt protejate prin lege. "orice persoană este protejată prin lege, se poate adresa organelor competente", iar art.20 vreau să spun că este groaznic dacă rămâne aşa.

"Desfăşurarea fără mandat a activităţilor supuse autorizării în condiţiile art.13, deci, inclusiv interceptarea comunicaţiilor, dar nu orice fel de mandat, ci acela de la 13 sau depăşirea mandatului acordat se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani, dacă fapta nu constituie infracţiune mai gravă".

E clar că legea asta nu mai poate fi folosită, dacă nu este modificată?

Deci nu am nici un reproş de făcut SRI-ului, acest reproş este adresat în primul rând Parlamentului şi Guvernului, şi guvernelor, pentru că legea este din 1991.

Rugămintea mea către Comisia SRI este să încercăm să punem această legislaţie în vigoare. Cert este că, în momentul de faţă, Legea siguranţei naţionale interzice ca SRI-ul să facă această bună-voinţă către alte organe, să pună în aplicare mandatele obţinute de către alte instituţii, mandate obţinute în baza art.100, 100 indice 1 din Codul de procedură penală sau cât sunt acum... sau 90 nu mai ştiu, mă interesa Legea siguranţei naţionale, pentru că ei nu au tehnică.

Păi acesta nu este un motiv să spui că dacă nu ai tehnică, cineva care are, trebuie să încalce legea ca să te ajute.

Este ca şi cum ar veni cineva la Camera Deputaţilor că îi trebuie pentru nu ştiu ce activităţi să împrumute maşinile de pe-aici şi să facă ce vrea cu ele, păi, dacă legea nu-ţi permite să dai la o instituţie bugetară, să consumi banii pentru altă activitate, chiar şi pentru altă instituţie bugetară, în Legea siguranţei naţionale şi a SRI-ului există anumite acţiuni care se fac de către SRI gratuit, dar acele acţiuni care se fac gratuit pentru SRI sunt acţiuni de protejare a secretului şi nu de obţinere a unor informaţii şi ele se fac către instituţii de stat sau către instituţii private care au comenzi efectuate de către stat.

Deci, în concluzie, după părerea mea, se lucrează puţin în afara legii, din cauza legii. De asemenea, nu ştiu ce control face Curtea de Conturi că nu vede că banii destinaţi în mod special pentru anumite activităţi sunt daţi în alte activităţi, s-ar putea ca cineva să spună că prin alte legi există prevederi speciale care obligă SRI-ul să facă acest lucru.

Păi, dacă ai o lege care te obligă să nu faci, ar putea să intre în contradicţie cu celelalte,dar nu există acea lege.

Spre exemplu, în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 de organizarea PNA-ului, acest articol nu a fost modificat "Serviciile şi organele specializate în culegerea şi prelucrarea informaţiilor au obligaţia de a pune la dispoziţia PNA de îndată datele şi informaţiile deţinute în legătură cu săvârşirea infracţiunilor privitoare la corupţie".

Reţineţi, termenul este "deţinute", adică în momentul în care face cerere PNA-ul sau Parchetul, SRI-ul pun la dispoziţie ce are, nu de-atunci se apucă să asculte şi să capete. Deci, este foarte clar!

O să întrebaţi cum sunt deţinute, dacă nu le-a cerut nimeni? Păi, din întâmplare.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg!... (discuţii) Domnul Nicolicea, vă rog să mă ascultaţi jumătate de minut!

Domnul Eugen Nicolicea:

Cred că dacă dumneavoastră mă mai ascultaţi două minute, nu mai era nevoie de intervenţia dumneavoastră.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, nu facem o analiză a legii, facem o analiză a activităţii SRI-ului în baza legii existente. Noi parlamentarii putem veni cu iniţiativă legislativă să perfecţionăm legea.

Domnul Eugen Nicolicea:

Păi, dacă dumneavoastră nu aţi înţeles-o, mai trebuie să repet ceva, ca să înţelegeţi.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Eu pricep mai greu, ce să fac!

Domnul Eugen Nicolicea:

Asta este, domnule preşedinte, nu avem ce să facem, va trebui să vă mai reexplic, eu vorbeam de controlul legalităţii, capitol distinct în Raportul SRI pe 2003 - 2004.

Este clar acum? La controlul legalităţii, acolo, s-a constat că această legalitate nu există. Este clar că sunt la subiect, domnule preşedinte?

În ceea ce priveşte legalitatea verificată de comisie, şi comisia s-a referit tot la acel art.13 din Legea nr.51/1991 privind siguranţa naţională.

Deci, în concluzie, ca să nu-l supăr prea mult pe domnul preşedinte, care oricum cred că s-a lămurit, în sfârşit, şi îi spun, Constituţia nu este un lucru de joacă, să lucrăm...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

O să vin să iau lecţii.

Domnul Eugen Nicolicea:

Păi, v-aş ruga şi v-aş ruga să nu dialogaţi cu vorbitorul.

Puteţi să-mi luaţi cuvântul, dar dacă aveţi să-mi spuneţi ceva, poftiţi aici la microfon.

Eu deocamdată vorbesc tehnic şi dumneavoastră abuzaţi de această calitate şi mă faceţi să încep să dau dreptate colegilor care v-au cerut schimbarea şi nu este pentru prima dată (discuţii în sală, rumoare).

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să încheiaţi.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da, aveţi dreptul să îmi cereţi că închei.

Solicit preşedintelui comisiei şi întregii comisii să facă demersurile.

Sunt de acord să colaborez cu dânşii cu ideile pe care le-am prezentat, pentru că este cazul. Dacă nu putem să obligăm realitatea să respecte legea,să tragem legea după realitate.

Din sală: Vă rog să-mi daţi cuvântul! Procedură!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule Marcu, haideţi să continuăm.

Pe procedură, domnul deputat Marcu, vă rog!

Domnul Tudor Marcu:

Câteva secunde, vă rog, domnul Nicolicea, vă rog frumos, nu întoarceţi spatele la mine, că nu este legal!

Dacă faceţi observaţie altcuiva, suportaţi şi observaţia mea de bună cuviinţă.

Eu vă rog, domnule preşedinte, în virtutea drepturilor şi obligaţiilor pe care le aveţi, ca preşedinte, să ne canalizaţi în discuţiile pe care le purtăm în faţa microfonului, în limitele subiectului pus în discuţie.

Dacă noi încercăm să ne facem aici o campanie, cât de multe ştim noi despre legile pe care nu le facem şi ne autoacuzăm că nu le facem, cu gândul că astfel criticăm activitatea Serviciului pe care l-am audiat până acum, înseamnă că suntem complet paraleli cu subiectul pus în discuţie, iar dumneavoastră aţi permis, domnule preşedinte, un sfert de oră să ascultăm nişte lucruri care nu aveau nici o legătură cu subiectul, ca în final, să se pună o frază din subiect.

Este o mică şmecherie ca să-mi dea posibilitatea să vorbesc mult despre nimic!

Subiectul era "Discuţia activităţii pe aceşti ani a acestui Serviciu".

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc.

Domnul Tudor Marcu:

Eu credeam că domnul Nicolicea face o referire la: de ce au stat în Biroul permanent al celor două Camere Rapoartele pe trei ani ale SRI-ului şi să ne facem noi o autocenzură a activităţii noastre şi nu să dăm lecţii despre ceea ce nu am făcut, cu gând că-i criticăm pe cei care ar fi trebuit să-i ascultăm mai cu amănuntul.

Vă rog, domnule preşedinte, şi pe mine trebuia să mă opriţi, că şi eu am vorbit mai mult... (râsete) şi, de aceea, vă rog să intraţi puţin şi să ne limitaţi punctele de vedere la subiectul pe care l-am pus în discuţie,

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc. Dau cuvântul domnului deputat Ilie Merce.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Ilie Merce:

Domnule preşedinte, vreau să fiu cât se poate de scurt, o să mă limitez doar la câteva întrebări la care sper ca domnul director al Serviciului Român de Informaţii, să-mi răspundă deschis şi sincer, sunt convins de treaba asta.

În primul rând, sunt nişte probleme care de fapt, ne interesează pe toţi, astfel încât Parlamentul să poată să sprijine în mai mare măsură activitatea Serviciului Român de Informaţii, să nu mai ajungem în situaţia ca la o şedinţă de o oră în Parlament, să analizăm activitatea Serviciului Român de Informaţii pe 4 ani sau pe 5 ani sau pe nu mai ştiu cât.

Prima întrebare: dacă domnul director Radu Timofte este mulţumit de valorificarea informaţiilor din SRI de către beneficiarii principali? Ar fi o întrebare!

Dacă domnul director este mulţumit de conlucrarea între Serviciul Român de Informaţii şi celelalte structuri informative ale României?

Dacă s-a manifestat, în activitatea serviciului, în ultima perioadă, mă refer la anii la care s-a referit şi raportul, tendinţă de dirijism politic?

Dacă SRI-ul, dumneavoastră personal, sunteţi mulţumit de contribuţia Serviciului Român de Informaţii la prevenirea şi combaterea actelor de mare corupţie?

Şi, în sfârşit, ultima întrebare: dacă actele normative care vă reglementează activitatea, corespund nevoilor reale şi situaţiei operative actuale?

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Invit la microfon pe domnul senator Szabo Karoly Ferenk. (discuţii la masa prezidiului)

Domnul Szabo Karoly Ferenk:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Onoraţi reprezentanţi ai Serviciului Român de Informaţii,

Din capul locului aş vrea să vă spun că dacă ar depinde numai de mine, nu voi fi foarte scurt, dar nici nu voi ridica mingi la fileu.

Încerc o oarecare nostalgie, daţi-mi voie să fac această mărturisire, în legătură cu dezbaterile care au loc în Parlament, faţă de cele care aveau loc în urmă cu zece ani şi mai bine, atunci când se prezenta Raportul Serviciului Român de Informaţii şi nu ne ajungea o seară întreagă pentru aceste dezbateri, iar acum, datorită faptului că Parlamentul nu a găsit de cuviinţă să înscrie pe ordinea de zi, timp de mai bine de trei ani aceste chestiuni atât de importante, le bifăm pe toate, mă refer la Rapoartele pe anii 2002, 2003 şi 2004.

Aceasta ca o confirmare a faptului să Parlamentul a încetat să-şi exercite o îndatorire fundamentală în această speţă, în legătură cu controlul parlamentar asupra Serviciilor Speciale în general şi asupra Serviciului Român de Informaţii despre care vorbim astăzi, precum şi în legătură cu cheltuirea banului public şi respectiv apărarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor.

Această chestiune poate fi corectată şi sper că Parlamentul, în legislatura actuală, o va face.

Nu demult, atunci când un tânăr procuror a fost numit în fruntea unei instituţii extrem de importante, pe cale a deveni din ce în ce mai importantă, a făcut o afirmaţie dezarmantă în legătură cu calitatea şi utilitate, materialului informativ pe care îl primeşte de la acest Serviciu, atât de important.

Sigur că aţi luat cunoştinţă despre această afirmaţie, făcută în termeni, oarecum civili, dar acoperind o mare realitate.

Nu este de vină Serviciul că asta este situaţia!

Este de vină, în primul rând Parlamentul pentru că a încetat să adapteze în mers legislaţia faţă de realitatea înconjurătoare şi, în cele din urmă, suntem de vină fiecare dintre noi, pentru că nu am observat faptul că în spatele unei remarcabile stabilităţi a cadrului legislativ care guvernează activitatea instituţiilor din sfera securităţii naţionale se ascunde un imobilism păgubos şi un cadru propice pentru a promova lucrul pentru sine însuşi, care în cazul instituţiilor de acest gen este extrem de important, foarte greu de detectat, dar el costă foarte mult. De aceea, trebuie, între altele, control parlamentar, dar nu numai control parlamentar.

Există senzaţia, alimentată foarte bine chiar de către Serviciul în sine, cum că acest control parlamentar ar fi suficient.

Experienţa tuturora care avem cât de cât de-a face cu acest sector, ne spune că nu este suficient.

De mai mulţi ani s-au făcut propuneri, mai mult sau mai puţin timide, dar în nici un caz valorificate în legătură cu nevoia instituirii unui control care să se afle în sfera Executivului.

Peste tot în lume mai există şi altceva decât controlul parlamentar, mai există şi un control în care în Guvern există un ministru. Nu ştiu cum să-i spunem, fără portofoliu însărcinat cu controlul Serviciilor şi care ar putea avea o oarecare competenţă mai mare decât aceea a Comisiei parlamentare care este extrem de bine intenţionată şi îşi face cu foarte bună ştiinţă, îndatoririle, acelea care sunt conforme cu Hotărârea nr. 30/1993 a Parlamentului României.

Iată, am ajuns la un act normativ complet depăşit, care ar trebui revizuit, dar, în primul rând, ar trebui să revizuim Legea nr.51/1991, Legea nr.14/1992...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Poate reuşiţi să sintetizaţi, vă rugăm mult.

Domnul Szabo Karoly Ferenk:

O să concretizez, domnule preşedinte.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Avem 28 de puncte pe ordinea de zi.

Domnul Szabo Karoly Ferenk:

Voi fi foarte concis la acest capitol, dar suntem la subiect şi trebuie să spun acest lucru.

Deci, în legătură cu ameninţările care trebuie să facă obiectul muncii de culegere de informaţii prin mijloace specifice în Legea nr.51/1991 sunt nişte elemente depăşite şi nu figurează anumite lucruri noi.

Dacă, de exemplu, ameninţări de genul gripei aviare sau altele asemenea, dacă evaziunea fiscală nu a fost calificată încă drept ameninţare la adresa securităţii naţionale, atunci ce să mai vorbim că procurorul şef al Parchetului Naţional Anticorupţie spune că nu prea are la ce să-i folosească informaţiile.

Desigur, este oarecum exagerată această informaţie şi sunt nevoit să cenzurez întrucâtva, dar cu certitudine, aici ne aflăm într-un domeniu foarte sensibil la care suntem datori.

Încă o chestiune în legătură cu evoluţia României în ceea ce priveşte integrarea în Uniunea Europeană şi evoluţiile în Uniunea Europeană. Sunt nevoit să vă spun, chiar dacă abuzez de microfon, că Parlamentul European a adoptat recent o Directivă, aşa îi şi spune, în legătură cu retenţia datelor, acesta este termenul, reţinerea datelor cu privire la comunicaţiile electronice în legătură cu lupta împotriva terorismului şi a crimei organizate.

Vreau să menţionez că acest proces va avea loc şi în ţara noastră şi că acest domeniu se va desfăşura în afara competenţelor Serviciului Român de Informaţii.

Cu alte cuvinte, instituţiile din sfera puterii judecătoreşti vor avea acces la aceste informaţii, care astăzi par a fi de monopolul Serviciului Român de Informaţii, nu este foarte încurajatoare pentru dânşii această chestiune, dar asta este realitatea, lucrurile trebuie să ajungă acolo unde le este locul şi, în acest fel, vom ajunge la situaţia în care urmărirea penală beneficiază de informaţiile pe care le obţin organismele de-acolo, din sfera puterii judecătoreşti.

Nu intru în detaliu pentru că ar însemna să abuzez.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator, vă rog foarte mult să încheiaţi.

Domnul Szabo Karoly Ferenk:

Domnule preşedinte, în ce mă priveşte mă aliez celor care apreciază pozitiv Rapoartele Serviciului Român de Informaţii şi apreciază pozitiv raportul pe care Comisia de Control l-a prezentat aici, în faţa domniilor-voastre, şi vă sugerez ca, având în vedere cele spuse, să binevoiţi a vi le însuşi.

Vă mulţumesc pentru răbdare!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc foarte mult.

Stimaţi colegi,

Vreau să fac doar un apel, am o rugăminte ca luarea de cuvânt să se limiteze la 4 - 5 minute maxim. Avem 28 de puncte pe ordinea de zi şi legi foarte importante.

Are cuvântul domnul deputat Stan Ion. Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Stan Ion:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Stimaţi oaspeţi, membri ai organismelor de conducere ale Serviciului Român de Informaţii,

Am speranţa, domnule preşedinte, că deşi dezbatem o dată la trei ani Raportul de activitate sau Rapoartele de activitate ale Comisiei şi ale Serviciului Român de Informaţii, îmi veţi da, măcar o dată la trei ani, posibilitatea să spun care sunt concluziile, pentru că activitatea care se analizează astăzi a fost supusă controlului parlamentar de către o comisie pe care am condus-o eu.

Dezbatem astăzi, destul de târziu, rapoartele de activitate ale Comisiei parlamentare şi ale Serviciului Român de Informaţii.

Deşi Serviciul şi-a depus rapoartele la timp, iar comisia parlamentară, în timp oportun, a depus documentele la Birourile permanente, de fiecare dată, analiza şi dezbaterea s-a amânat şi îmi pare rău că astăzi nu pot fi de acord cu directorul Serviciului Român de Informaţii că este bine să discutăm simultan aceste rapoarte.

Nu, domnule director, a discuta simultan rapoarte pe trei ani de activitate, înseamnă că am pierdut cu toţii, a pierdut, în primul rând, Serviciul Român de Informaţii pentru că nu i-a fost analizată şi evaluată activitatea în momentul în care misiunile sale, nu puţine şi nu lipsite de importanţă trebuia făcute cunoscute pentru a consolida încrederea cetăţenilor în capacitatea şi loialitatea sa faţă de comunitatea naţională.

Astăzi, aţi încercat să ne prezentaţi un material sinteză la trei rapoarte.

Câţi dintre colegii noştri ştiu că în 2002, dacă s-ar fi prezentat raportul, ar fi trebuit să ne prezentaţi strategia pe termen scurt şi mediu, strategie ce a declanşat reforma în Serviciul Român de Informaţii.

A fost reforma o victorie? A fost un eşec? Nu ştiu deocamdată!

De asemenea, spunea un coleg astăzi aici că v-au fost reduse competenţele. Vedeţi, colegii nu cunosc că numai în ultimii trei ani Serviciul Român de Informaţii, prin hotărâri ale CSAT-ului, a devenit Autoritate Naţională pentru şase domenii de activitate şi pentru încă patru a devenit Autoritate Naţională împreună cu alte componente ale Sistemului Naţional de Securitate.

Spuneam că, în al doilea rând, a pierdut Parlamentul, pentru că nu s-a informa, în modul cel mai amplu şi mai sigur cu putinţă asupra stării reale a securităţii naţionale, a principalelor tendinţe ce caracterizează mediul internaţional de securitate.

Ce ar fi putut corecta plenul Parlamentului dacă rapoartele s-ar fi prezentat anual? Ar fi putut corecta foarte multe, stimaţi colegi!

În primul rând, eventuale derapaje în asigurarea legalităţii activităţilor desfăşurate de Servicii, rezultate din lipsa de reglementare pentru că Serviciul a primit competenţe noi, dar legislaţia care reglementează activitatea Serviciului, a rămas mult în urmă.

Ar fi putut sesiza posibile încălcări ale drepturilor şi libertăţilor constituţionale prin activităţile de restrângere a exerciţiului unor drepturi în activităţile de culegere de informaţii şi trebuie să vă spun aici că au fost componente ale Sistemului Naţional de Securitate care au abuzat şi de mandate, şi de autorizaţii.

S-a modificat legislaţia şi competenţă de interceptare au primit mai multe instituţii ale statului, printre care şi Parchetul Naţional Anticorupţie.

Vă întreb pe dumneavoastră, cei prezenţi aici, cine exercită controlul parlamentar asupra acestei activităţi de restrângere a libertăţilor şi drepturilor constituţionale exercitate de PNA? Deocamdată, nimeni.

Parlamentul ar fi putut, de asemenea, stopa solicitările exagerate şi recent exprimate, anul acesta, de Parchetul General, prin care se doreşte transformarea Serviciului Român de Informaţii într-o anexă a acestei structuri.

Serviciul Român de Informaţii, conform Legii siguranţei Naţionale şi Legii nr.14/1992, nu este o anexă a Parchetului General şi nici a Ministerului Administraţiei şi Internelor, ci este o unitate informativ-operativă care se ocupă de culegerea de informaţii, care sunt circumscrise ameninţărilor la adresa siguranţei naţionale şi nu să constate elementele constitutive ale unei infracţiuni de drept comun.

Parlamentul ar fi putut, de asemenea, să constate că legislaţia care reglementează activitatea unui domeniu atât de sensibil, cum este cel al securităţii naţionale, este demult, demult depăşită. Acestea sunt lucrurile pe care le-a pierdut Parlamentul şi pe care, astăzi, cu toţii ar trebui să le fi ştiut şi să le fi făcut la vremea lor.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Este mult prea tardiv să scoatem, astăzi, în evidenţă contribuţiile esenţiale ale Serviciului Român de Informaţii la îndeplinirea condiţiilor de aderare a României la NATO. Ele au existat şi au certificat un amplu şi profund proces de restructurare, pe care unii nici măcar nu şi-l mai amintesc, de vreme ce clamează astăzi o nouă reformă, probabil pentru programarea, restructurarea sau construirea unui alt serviciu, de o anumită esenţă doctrinară şi de o anumită coloratură politică.

De asemenea, este relativ tardiv să apreciem astăzi faptul că România, prin SRI, s-a situat printre primele ţări ale lumii care, după evenimentele din 11 septembrie, şi-a constituit, în 2002, sistemul naţional de prevenire şi combatere a terorismului, bazat pe o strategie naţională în materie şi pe un centru de coordonare operativă antiteroristă apreciată de aliaţi.

Dacă voi afirma, astăzi, în faţa dumneavoastră că, în ultimii 4-5 ani, Serviciul Român de Informaţii a semnalat organelor de aplicare a legii din subordinea Ministerului Public şi a Ministerului Administraţiei şi Internelor circa 2000 de materiale referitoare la fapte infracţionale circumscrise crimei organizate, transfrontaliere, evaziunii fiscale, spălării banilor sau corupţiei, s-ar putea să existe mulţi sceptici sau să mă contrazică domnul prim-ministru Popescu-Tăriceanu care, duminică, afirma că, în 2005, nu a existat nici un fapt de corupţie.

Vă întreb, domnule director al Serviciului Român de Informaţii, astă-seară în faţa Parlamentului: sesizările, pe care le-aţi depus până în luna septembrie, anul acesta, privind potenţiale fapte de corupţie, au fost aduse la cunoştinţă factorilor abilitaţi de Legea siguranţei naţionale?

Mă întreb, domnule director, dacă primul-ministru al României a primit cele 22 de materiale privind grupurile de interese, grupuri sancţionate şi de preşedintele Traian Băsescu, care se refereau la fapte de corupţie sau fapte conexe corupţiei?

Dacă primul-ministru a făcut aprecierile în cunoştinţă de cauză, înseamnă că materialele, pe care dumneavoastră le-aţi pus la dispoziţia comisiei, nu reflectă realitatea şi doresc să ştiu care este adevărul.

De asemenea, aş dori să vă spun că dezinteresul pentru a evalua şi concluziona, în timp real, asemenea aspecte ale activităţii Serviciului Român de Informaţii ascunde multe lucruri, şi anume: grija de a nu-l expune grupurilor criminale şi de interese, care doresc şi au dorit a face ineficient un asemenea serviciu; preocuparea pentru crearea climatului necesar acoperirii acţiunilor de penetrare în clandestinitate a reţelelor criminale sau nevoia imperioasă de a se ascunde dimensiunile reale şi concrete ale tentaculelor corupţiei, fără culoare politică, ale căror îmbrăţişări sufocă România.

Stimate colege şi stimaţi colegi, cu regret, trebuie să precizez faptul că reglementarea corespunzătoare activităţii, întărirea capacităţii operaţionale a Serviciului Român de Informaţii nu a constituit şi nu reprezintă nici astăzi o prioritate pentru Legislativ. Continuăm să deziluzionăm aşteptările pe care noi înşine le-am generat, promiţând serviciilor legi complete şi moderne, garanţii juridice privind depolitizarea şi eliberarea ofiţerilor de informaţii de constrângerile diverşilor factori de presiune.

Mă întreb de ce oare nu au fost onorate aceste promisiuni? Fiindcă miza, mult prea mare şi prea importantă, reprezentată de asigurarea loialităţii serviciilor de către fiecare partid în parte din arcul Puterii, fie că este vorba de trecut, dar parcă, mai mult ca oricând, în prezent, a exacerbat o competiţie profund nesănătoasă de a se elabora proiecte de lege centrate pe interesele unor grupuri preocupate de propria lor securitate. În asemenea împrejurări, nu a fost şi nu este nici în prezent posibilă deblocarea procesului de legiferare a domeniului securităţii naţionale şi a activităţii serviciilor de informaţii. (discuţii şi vociferări în sală)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Poate reuşiţi să încheiaţi, domnule senator! Au trecut 15 minute. Vă rugăm mult de tot.

Domnul Ion Stan:

În condiţiile acestor confruntări, prin care arcul Puterii ţinteşte să subordoneze politic serviciile, este evident că, în loc să se consolideze echidistanţa şi neutralitatea acestora, a apărut pericolul instaurării asupra serviciilor a unui alt control decât al Parlamentului, controlul unei singure persoane, care doreşte puterea absolută.

Aş dori să vă spun, stimate colege şi stimaţi colegi, că... (discuţii şi vociferări în sală)

...avem răspunderea de a legifera împreună, prin consens politic, legile care reglementează domeniul securităţii naţionale. Ori de câte ori vor fi puse serviciile să-şi facă propria lege, ele vor avea în vedere strict interesul departamental, prevederi vagi, interpretabile, confortabile şi în detrimentul rigorilor în ceea ce priveşte limitele atribuţiilor şi controlul. Ori de câte ori legile îşi fac serviciile... (discuţii şi vociferări în sală)

Stimate colege şi stimaţi colegi, spuneţi-mi, dacă nu se poate... (discuţii şi vociferări în sală)

Sigur, nu sunteţi interesaţi de ceea ce vreau să spun, dar, de la tribuna Parlamentului, vreau să vă spun că securitatea naţională este mai presus de orice partid, securitatea naţională incumbă responsabilitatea noastră de a fi reglementată prin legi, care să exprime consensul politic.

În acest sens, vă propun, stimate colege şi stimaţi colegi, ca acel grup operativ de lucru de la Cotroceni să fie înlocuit de o comisie, care să reprezinte toate partidele parlamentare şi care, în perioada următoare, să-şi propună reglementarea prin Parlament a acestui domeniu al securităţii naţionale.

Vă mulţumesc tare mult. (aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate colege şi stimaţi colegi, vă propun să ne oprim aici şi să dăm cuvântul domnului director Radu Timofte, pentru a răspunde la întrebările care au fost puse.

Domnule director, vă rugăm, tot un răspuns în sinteză.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Radu Timofte:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea să-mi permiteţi să mulţumesc şi membrilor Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii pentru raportul prezentat, în legătură cu activitatea desfăşurată de Serviciu în perioada analizată, aşa cum vă rog să-mi permiteţi să mulţumesc şi domnilor senatori şi deputaţi, care au apreciat activitatea Serviciului, să le mulţumesc şi pentru recomandări şi, în general, pentru preocupările pe care le au în legătură cu îmbunătăţirea activităţii Serviciului, prin abordarea acelui pachet de legi care să reglementeze unitar activitatea sistemului securităţii naţionale, fiindcă nu mă refer aici, când vorbesc despre aceasta, numai la Serviciul Român de Informaţii. Toate structurile cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale au nevoie de reglementări legislative, au nevoie nu atât pentru acoperirea activităţilor pe care le desfăşoară, cât mai ales pentru normalitatea activităţilor pe care le desfăşoară, fiindcă oricând un ofiţer operativ al unui serviciu de informaţii poate fi chemat în instanţă şi dacă nu poate invoca o lege, sigur, soarta lui este sau poate fi în mâna unui procuror sau a unui judecător. De aceea, nevoia de legi este mai acută decât oricând în ceea ce priveşte abordarea legilor securităţii naţionale. Nu voi comenta acest lucru, decizia este politică, indiferent din ce parte vine şi serviciile de informaţii nu vor face altceva decât să aplice legea, aşa cum Parlamentul o va adopta.

Referitor la întrebările puse de domnul deputat Valeriu Tabără, vi le transmit în scris, deşi veţi găsi - la nivelul Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi a Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii - un raport complet privind Roşia Montană, îl vom actualiza şi vi-l transmitem, din nou, prin Comisia de control.

De asemenea, aşa cum aţi intitulat-o, "Mafia pământului", avem suficiente informaţii pe care să le transmitem.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să răspundeţi în scris la toate întrebările, nefiind prezent.

Domnul Radu Timofte:

Am înţeles. Mulţumesc şi domnului deputat Eugen Nicolicea pentru sugestiile privind legislaţia.

Referitor la cele trei întrebări transmise de domnul deputat Ilie Merce:

1. Dacă sunt mulţumit de valorificarea informaţiilor de către beneficiarii de informaţii?

Răspunsul este: parţial, da.

2. Dacă am lucrat şi cu beneficiari ai informaţiilor în legislatura trecută, lucrez, acum, cu beneficiari de informaţii în actuala legislatură?

Răspunsul este acelaşi: parţial, da.

Referitor la conlucrarea cu celelalte structuri de informaţii ale României, vă pot asigura că avem o conlucrare foarte bună, sunt şi apar fenomene, apar - este prea mult spus fenomene - situaţii în care ne suprapunem unele activităţi, dar întotdeauna, în baza protocoalelor pe care le avem, rezolvăm aşa-zisele litigii ce pot apărea.

3. Întrebarea a treia: dacă s-au manifestat tendinţe de dirijism politic?

Nici în fosta, nici în actuala legislatură, nu am avut situaţii de dirijism politic. Solicitări de informaţii au fost şi în legislatura trecută, şi în legislatura actuală, este firesc să fie astfel de solicitări din partea persoanelor care au acces la informaţii, le vom transmite în continuare, în funcţie de cine şi cum le va solicita.

4. Întrebarea următoare: dacă sunt mulţumit de contribuţia serviciului la combaterea acţiunilor de mare corupţie. Nu cred că noi suntem cei care trebuie să ne manifestăm sau nu mulţumirea în astfel de situaţii. Cred că, mai degrabă, instanţele de judecată pot să dea un astfel de răspuns. Cred că şi Parlamentul poate da un răspuns la această întrebare. Noi putem doar vedea, de pe margine, cum sunt sau nu valorificate informaţiile privind combaterea actelor de corupţie.

5. Întrebarea a 5-a: dacă actele normative corespund nevoilor reale şi ameninţărilor actuale?

Nu corespund nici nevoilor reale, nici ameninţărilor actuale.

Referitor la aprecierile domnului senator Szabo Karoly Ferenc, pe lângă faptul că vreau să-i mulţumesc pentru ceea ce se constată din afara Serviciului, constatam şi eu când eram în aceeaşi bancă sau în aceeaşi clădire cu dânsul, în Senatului României, acel imobilism păgubos. Vă asigur că, din interiorul instituţiei, percepţia este total diferită referitor la imobilismul de care spuneţi. Faptul că nu toate informaţiile pot fi aduse în public determină şi percepţia de imobilism păgubos de care spuneaţi.

Iar în ceea ce priveşte aprecierea domnului procuror Daniel Morar, referitoare la calitatea materialului Serviciului Român de Informaţii, vă asigur că, a doua zi după afirmaţia făcută de domnia-sa, ne-am întâlnit în birou la mine, i-am pus la dispoziţie toate sesizările pe care noi le-am transmis Parchetului Naţional Anticorupţie, a spus că dânsul nu a văzut acele sesizări, i-am transmis al doilea exemplar şi nu a mai făcut aprecierii referitoare la calitatea informaţiilor Serviciului.

De acord, domnule senator Szabo, că trebuie să umblăm foarte serios la ameninţările la adresa securităţii naţionale, fiindcă cele prevăzute în Legea nr.51/1991 deja nu mai au aplicabilitate în activitatea de culegere de informaţii în realizarea actului de informare.

Mulţumesc domnului deputat Ion Stan pentru aprecieri. Eu am vorbit despre simultaneitatea rapoartelor ca o alternativă la ceea ce nu s-a putut prezenta prin rapoarte anuale. Nu neapărat că am făcut o apreciere, dar nu am exclus-o ca fiind şi benefică în unele situaţii.

Referitor la competenţele de interceptare în materie de întrerupere temporară a libertăţilor unor persoane, de acord că sunt mai multe instituţii, de acord că Parchetul Naţional Anticorupţie interceptează, dar nu o fac în afara legii. Vă asigur de acest lucru, fiindcă tot noi suntem cei care punem în aplicare mandatele sau solicitările de interceptare a unor comunicări din partea Parchetului Naţional Anticorupţie. Şi în acest sens, avem un protocol încheiat cu fostul PNA, actualul DNA privind modalitatea de rezolvare a acestor situaţii. În centrul de interceptări de la SRI sunt prezente, permanent, 4 persoane desemnate de Parchetul Naţional Anticorupţie, care preiau înregistrările făcute, ca urmare a solicitării lor. Nu avem acces noi, Serviciul Român de Informaţii, la înregistrările pe care ei le realizează. De fapt, în acest sens, pot pune la dispoziţia comisiei protocolul pe care îl avem încheiat cu DNA privind reglementarea acestor situaţii. Are caracter strict secret, o să-l putem găsi numai în cadrul Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii.

Întrebarea pe care aţi pus-o la încheierea cuvântului dumneavoastră, domnule deputat Ion Stan, a fost: dacă sesizările, până în septembrie 2005, au fost aduse la cunoştinţa Guvernului, a premierului?

V-aş ruga să fiţi de acord să dezbatem acest lucru în raportul de activitate pentru anul 2005.

Cu ce vă pot asigura, la ora la care discutăm, este că, în anul 2005, au fost transmise peste 1000 de informări la nivelul preşedintelui şi peste 1400 de informări la nivelul primului-ministru - peste 1800, vă rog să mă scuzaţi! -, informări în care sunt cuprinse şi acte la care dumneavoastră faceţi referire în întrebare.

Cifrele exacte le putem prezenta comisiei, fiindcă noi, acum, suntem în perioada de realizare a bilanţurilor pentru anul 2005, comisie care va beneficia în detaliu despre aceste situaţii, cu referiri la calitatea tuturor informărilor pe care le-am transmis. Sigur că aceste informări semnalează fapte de corupţie sau acţiuni ale unor grupuri de interese şi nu este vorba numai de cele 22 la care se făcea referire, la un moment dat, ci este vorba de multe altele. Aceasta nu înseamnă că cineva este anume vinovat pentru anumite fapte, unele vin chiar din perioada anilor 1993-1994 şi se extind parcă.

Aş vrea, domnule preşedinte, să-mi permiteţi să închei, mulţumindu-vă pentru preocuparea pe care Parlamentul o are referitor la abordarea pachetului legislativ şi să vă asigur că Serviciul Român de Informaţii - şi când spun aceasta mă gândesc că indiferent cine va fi la conducerea Serviciului Român de Informaţii - va respecta legea, aşa cum Parlamentul o va adopta.

Vă mai asigur că, pentru Serviciul Român de Informaţii, nu mai există cale de întoarcere către o simpatie politică sau alta.

Am luat în primire, acum 5 ani, comanda Serviciului, vă asigur că nici domnul Costin Georgescu, predecesorul meu, nu a receptat şi nu a transpus în practică semnale politice.

Vă asigur, încă o dată, că, de-aici încolo, personalul Serviciului Român de Informaţii va şti să-şi facă datoria, indiferent de ingerinţele care pot fi, la un moment dat, asupra unor factori de conducere ai Serviciului.

Vă mulţumesc pentru atenţie şi vă doresc succes! (aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc domnului director Radu Timofte.

Sigur că cerinţa noastră este aceea de a ţine seama de recomandările făcute de către comisia comună permanentă, recomandări care sunt bine venite şi rezultă în urma analizelor asupra rapoartelor de activitate ale Serviciului Român de Informaţii.

De asemenea, în dezbateri au apărut o serie de idei, o serie de propuneri. Poate vom gândi împreună şi cu comisia noastră de specialitate o perfecţionare a legii, aşa cum s-au pus problemele aici.

Deci, vom lua act de prezentarea celor trei rapoarte asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii pe anii 2002, 2003, 2004, ca şi asupra rapoartelor de activitate ale Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii, pentru aceeaşi perioadă.

Vă mulţumesc foarte mult.

Trecem la următorul punct.

Pct.8. Propunerea legislativă privind Statutul deputaţilor şi senatorilor.

După cum cunoaşteţi, am avut o comisie comună special constituită, formată din reprezentanţi ai tuturor partidelor politice care se regăsesc în Parlament, Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi a Senatului pentru elaborarea propunerii legislative privind Statutul deputaţilor şi senatorilor.

Îl invit pe preşedintele acestei comisii, domnul deputat Titu Nicolae Gheorghiof, pentru a prezenta un raport asupra acestui proiect de lege.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor deputat, doamnelor senator,

Domnilor şi stimaţi colegi deputaţi şi senatori,

Am onoarea să vă prezint raportul privind Statutul deputatului şi senatorului din Parlamentul României.

Ca urmare a Hotărârii Camerei Deputaţilor şi Senatului nr.17 din 9 martie 2005 publicată în Monitorul Oficial, Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi a Senatului pentru elaborarea propunerii legislative privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, a elaborat prezentul proiect asupra Statutului deputatului şi senatorului, pe care vi-l supune spre dezbatere.

În unanimitate, cu acordul deosebit şi aici ţin să-i mulţumesc domnului senator Antonie Iorgovan, am reuşit, într-un termen destul de scurt, să finalizăm acest statut, care este şi o obligaţie constituţională a deputatului şi a senatorului.

În unanimitate, comisia a adoptat, prin vot, acest statut, pe care vi-l supune, astăzi, spre dezbatere şi adoptare.

În sfârşit, după atâţia ani, mai precis, după modificarea şi adoptarea Constituţiei României, care prevede această obligaţie de a avea un statut al nostru, al deputatului şi al senatorului.

Eu vă mulţumesc şi sper ca dumneavoastră, prin vot, să adoptaţi acest proiect al comisiei, asupra căruia s-au aplecat senatorii şi deputaţii din tot arcul politic reprezentat în Parlamentul României.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc foarte mult.

Vă rog, dezbateri generale. Dacă sunt intervenţii? Înţeleg că nu sunt.

Stimate colege şi stimaţi colegi, vă rog, puţină atenţie!

Vă rog să urmăriţi! Vă rog să luaţi loc! Rog pe toţi colegii să ia loc! O să încerc să fiu cât mai operativ.

Legat de titlul legii, dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Abţineri?

S-a votat.

Capitolul I. Titlul capitolului. Sunt observaţii? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Abţineri.

În unanimitate, s-a adoptat.

Art.1. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Abţineri?

În unanimitate, s-a adoptat.

Titlul Capitolului II. Observaţii? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Abţineri?

În unanimitate, s-a adoptat.

Dacă trec numai împotrivă şi abţineri, înseamnă că ceilalţi sunt pentru.

Art.2, cu cele două alineate, dacă sunt obiecţiuni?

Domnul deputat Pantelimon Manta, vă rog.

Domnul Pantelimon Manta:

Este o chestiune de tehnică legislativă.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog.

Domnul Pantelimon Manta:

La alin.2: Validarea mandatului de deputat sau de senator se face în conformitate cu prevederile Regulamentului fiecărei Camere.

Punct. Atât. Tăiem ...cu respectarea configuraţiei politice rezultate din alegeri.

Validarea mandatului nu se face în conformitate cu configuraţia politică a Parlamentului. (discuţii şi vociferări în sală)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci, stimate colege şi stimaţi colegi, la alin.2 s-a propus eliminarea părţii finale... cu respectarea configuraţiei politice rezultate din alegeri.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Abţineri?

În unanimitate, s-a adoptat.

Supun votului dumneavoastră articolul în totalitate.

Voturi împotrivă? Abţineri?

Deci, toată lumea este pentru.

Art.3, cu cele 5 alineate, dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art.3.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Abţineri?

În unanimitate, s-a adoptat.

Art.4, cu cele 5 alineate. Sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Abţineri?

În unanimitate, s-a adoptat.

Art.5, cu cele 4 alineate, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Abţineri?

În unanimitate, s-a adoptat.

Art.6, stimate colege şi stimaţi colegi, dacă sunt intervenţii? Nu sunt. Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Abţineri?

În unanimitate, s-a adoptat.

Art.7, cu cele 6 alineate. Sunt observaţii? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Abţineri?

În unanimitate, s-a adoptat.

Vreau să reţineţi că am avut două greşeli, inclusiv de dactilografiere, la art.7, referitor la litera legată de încetarea mandatului, care a fost scos afară, era neconstituţional, şi la art.49 alin.2, ceea ce vă prezint este forma actualizată.

Vă rog, dacă la art.8 sunt intervenţii? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Abţineri?

În unanimitate, s-a adoptat.

Titlul Capitolului III. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate, s-a adoptat.

Art.9. Observaţii? Nu sunt. Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Abţineri?

În unanimitate, s-a adoptat.

Art.10, cu cele două alineate. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Abţineri?

În unanimitate, s-a adoptat.

Art.11, cu două alineate. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Abţineri?

În unanimitate, s-a adoptat.

Art.12. Obvservaţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Abţineri?

În unanimitate, s-a adoptat.

Art.13. Observaţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Abţineri?

În unanimitate, s-a adoptat.

Vă rog, dacă sunt voturi împotrivă sau abţineri să ridicaţi mâna sus.

Titlul Capitolului IV, dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Cine este de acord cu acest titlu?

Voturi pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Abţineri?

În unanimitate, s-a adoptat.

Art.14, cu două alineate. Observaţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Abţineri?

În unanimitate, s-a adoptat.

Art.15, cu două alineate. Sunt observaţii? Nu sunt.

Voturi pentru? (discuţii la prezidiu)

Da, vă rog, domnul deputat.

Domnul Ovidiu Ioan Silaghi:

Art.15, lit.f) mi se pare extrem de neclar: ...membru al unui grup de interes economic... Grup de interes economic sunt şi acţiunile pe care le deţin din cupoanele de privatizare sau şi familia este un grup de interes economic.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, le avem în legea specială şi nu le-am mai introdus în detaliu, întrucât se regăsesc în Legea nr.161/ 2003. Deci, au fost... (discuţii şi vociferări în sală, discuţii la prezidiu)

Deci, stimate colege şi stimaţi colegi, există o propunere la lit.f): ...membru al unui grup de interes economic, definit conform legi. Da? Sau definit de lege. Bun. Cu această corectură, supun votului dumneavoastră art.15.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Abţineri?

În unanimitate, s-a adoptat.

Art.16, cu 3 alineate. Observaţii? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Abţineri?

În unanimitate, s-a adoptat.

Art.17. Observaţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Abţineri?

În unanimitate, s-a adoptat.

Art.18, cu cele 5 alineate. Observaţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Abţineri?

În unanimitate, s-a adoptat.

Art.19. Observaţii? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Abţineri?

În unanimitate, s-a adoptat.

Titlul Capitolului V. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Abţineri?

În unanimitate, s-a adoptat.

Art.20. Observaţii nu sunt.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Abţineri?

În unanimitate, s-a adoptat.

Art.21. Observaţii? Nu sunt.

Dacă sunt voturi împotrivă? Abţineri?

În unanimitate, s-a adoptat.

Art.22. Obiecţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Abţineri?

În unanimitate, s-a adoptat.

Art.23. Observaţii nu sunt.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Abţineri?

În unanimitate, s-a adoptat.

La art.24, cu 5 alineate. Sunt intervenţii? Nu sunt.

Vă rog să votaţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Abţineri?

În unanimitate, s-a adoptat.

Art.26. Intervenţii. Intervenţii? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Abţineri?

În unanimitate, s-a adoptat. (discuţii şi vociferări în sală, (discuţii la prezidiu)

Deci, unanimitate. Art. 27. Obiecţii? Împotrivă? Votat în unanimitate.

Capitolul VI - Titlul. Obiecţii? Voturi împotrivă? Votat în unanimitate.

Art. 28. Voturi împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate.

Art. 29 cu cele 3 alineate. Nu sunt intervenţii. Voturi împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate.

Art. 30. Vă rog, domnul deputat.

Domnul Mircea Puşcă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cred că trebuie recuperată o eroare materială. În cadrul art. 30 trebuie să fie 3 alineate. A doua frază ar trebui să fie alineatul 2, şi ultima, care are consemnat alin. 2 este alin. 3, pentru că el face referire la primele 2 alineate.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Corect? Vă rog, la tribună.

Domnul Kerekes Karoly:

Domnule preşedinte, este corectă observaţia că alin. 2 nu începe cu "acela", ci "persoanele sau persoana care nu conformează cu...".

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, s-a înţeles. Deci, cu această corecţie supun votului dumneavoastră art. 30. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate.

Capitolul VII - Titlul. Abţineri? Împotrivă? Votat în unanimitate.

Art. 31, dacă sunt intervenţii? Voturi împotrivă? Abţineri? Deci, votat în unanimitate.

Art. 32. Intervenţii? Voturi împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate.

Art. 33 cu cele 3 alineate. Observaţii? Nu sunt. Voturi pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Art. 34. Sunt intervenţii? Nu sunt. Obiecţii? Abţineri? Împotrivă? Votat în unanimitate.

Art. 35 cu 3 alineate. Voturi împotrivă? Abţineri? Avem? (discuţii la masa prezidiului)

Deci, avem o corecţie aici la lit. f, de la art. 35 alin. 1. A fost scăpat la dactilografiere. Trebuie trecut art. 46 litera respectivă din Constituţie. S-a sărit, nu s-a introdus litera.

Supun votului dumneavoastră cu această corectură. O s-o introducem, că e o treabă tehnică. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate.

Art. 36. Voturi împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate.

Capitolul VIII - Titlul. Voturi împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate.

Art. 37. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Votat în unanimitate.

Art. 38. Sunt intervenţii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră art. 38 cu cele 8 alineate. Numai o secundă... Vă rog să votaţi. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate.

Art. 39. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art. 40. Sunt intervenţii? Vă rog, domnul deputat.

Domnul Pantelimon Manta:

Alin. 3, la sfârşit, s-a omis următoarea sintagmă: "care este achitat unui deputat sau senator care nu domiciliază în Bucureşti". Aici scrie: "deputat sau senator în Bucureşti".

Domnul Nicolae Văcăroiu:

De acord? Cu această corecţie supun votului dumneavoastră art. 40. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate.

Titlul Capitolului IX. Dacă sunt intervenţii pe titlu? Nu. Împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Dreptul de indemnizaţie. Art. 41. Sunt intervenţii? Nu. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Art. 42. Dacă sunt intervenţii? Supun votului dumneavoastră. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate.

Art. 43 cu 2 alineate. Voturi pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Unanimitate.

Art. 44 cu 5 alineate. Sunt intervenţii? Vă rog, domnul deputat.

Domnul Kerekes Karoly:

Stimaţi colegi, am de făcut o corecţie gramaticală, de fapt. Ultima frază... Biletele de călătorie se vor elibera, nu se vor elabora. Deci, ultima frază a art. 44, în loc de se vor elabora se va scrie se vor elibera.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înţeles. De acord, da? Cu această corecţie cine este pentru? Voturi împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate.

Art. 45. Sunt intervenţii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Art. 46 cu 2 alineate. Supun votului dumneavoastră art. 46. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abţineri? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art. 47. Sunt intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate.

Art. 48. Dacă sunt intervenţii? Aveţi ceva la art. 48, da? Vă rog. Poftiţi aici, dacă sunt intervenţii? (rumoare)

La art. 47 avem 2 abţineri, da? Deci, s-a votat cu marea majoritate. Vreau să ştiţi că e reglementarea în vigoare. Nu e nimic în plus decât ce există la ora actuală. Un vot împotrivă.

Art. 48. Dacă sunt intervenţii? Aici puteaţi să spuneţi împotrivă. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? O abţinere. Cu mare majoritate a fost votat.

Capitolul X. Dacă sunt observaţii la titlu? Supun votului dumneavoastră Capitolul X. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? O abţinere. S-a votat cu marea majoritate.

Art. 49 cu 8 alineate. Sunt intervenţii? Supun votului dumneavoastră. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? O singură abţinere. Votat în marea majoritate.

Art. 50 cu 3 alineate. Sunt intervenţii? Nu sunt. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Art. 51, dacă sunt intervenţii? Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate.

Capitolul XI - Titlul. Voturi pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Art. 52. Sunt intervenţii? Nu sunt. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate.

Art. 53. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate.

Art. 54. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Art. 55. Voturi pentru? Împotrivă? Votat în unanimitate.

Titlul Capitolului XII. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate.

Art. 56. Voturi pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Art. 57. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Art. 58. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Art. 59. Voturi pentru? Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Art. 60. Sunt intervenţii ? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivă? Unanimitate.

Art. 61. Nu sunt intervenţii. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate.

Domnul Antonie Iorgovan:

Sunt două scăpări. Am acceptat un amendament şi am stricat textul.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, puţină atenţie. Domnul deputat...

Domnul Titu Nicolae Ghiorghiof:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi, anterior, la art. 40 alin. 3 s-a acceptat un amendament, de fapt, care modifică toată raţiunea textului, şi anume: nu se referă la cei care au domiciliul sau n-au domiciliul în Bucureşti, ci se referă la cei care fac deplasarea. Oriunde, în provincie, se poate beneficia, acolo, unde sunt cazaţi. Vă rog să observaţi. "Aplicat unităţilor hoteliere de către ... În Bucureşti se aplică şi celor care fac deplasări în ţară". Deci, acelaşi tarif care-l are în Bucureşti se aplică şi pentru cei care fac deplasare în ţară, la diferite unităţi hoteliere. Trebuie să rămână textul iniţial.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Numai o secundă. Are dreptate. A fost o grabă a noastră.

Supun votului dumneavoastră art. 40, în forma iniţială, a comisiei. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? S-a votat în unanimitate.

Domnul Titu Nicolae Ghiorghiof:

Domnule preşedinte, există o eroare materială la art. 46, atunci când se referă la vechimea în muncă, se referă la: "mandatul de parlamentar constituie vechime în muncă, cu toate drepturile prevăzute de lege".

Domnul Nicolae Văcăroiu:

La ce articol? Deci, la art. 46. Repunem la vot. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră legea în ansamblu. Cine este pentru? Mulţumesc foarte mult. Voturi împotrivă? Abţineri? 3 abţineri. Cu marea majoritate a fost votat proiectul de lege.

Stimaţi colegi, mergem mai departe. Intrăm la punctul următor: texte aflate în divergenţă la proiectul de Lege privind Statutul funcţionarului public parlamentar.

Vă rog să luaţi loc. Vă rog să urmăriţi anexa, stimaţi colegi.

Avem textul propus... Deci, la toate punctele, până la final, inclusiv anexele, comisia de mediere, în unanimitate, ne propune textul de la Senat la aceste divergenţe.

Sunteţi de acord să dăm un vot global pe anexă?

Stimaţi colegi, supun votului dumneavoastră propunerea ca votul să fie global pe propunerea comisiei de mediere. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Vă rog să număraţi. 53 de voturi împotrivă. Voturi pentru?

Stimaţi colegi, vă rog să vă ocupaţi locurile, că nu ne înţelegem după formula asta. Vă rog să treceţi în bancă. Stimate coleg, îmi retrag propunerea. Mergem text cu text. Nu ne grăbim. Avem timp. Sunt vreo 120 de texte în divergenţă. Vreţi să le discutăm pe fiecare. Mergem pe fiecare şi după aceea le corelaţi dumneavoastră sau comisia specială. Deci, comisia de mediere ne-a propus un text, şi nu întâmplător, pentru că această lege, în anul 2000, a fost votată de Camera Deputaţilor, iar acum suntem în anul 2005. Din cauza asta, la Senat, proiectul de lege a fost adus la zi cu toate actele normative. Dumneavoastră susţineţi varianta anterioară, din 2000, a Camerei Deputaţilor. Haideţi, atunci, să luăm text cu text.

Rog liderii de grup să se pună de acord. Luăm o pauză de 2 minute.

- PAUZĂ -

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să luaţi loc să putem trece mai departe.

Stimaţi colegi, vă rog să vă ocupaţi locurile. E atât de greu să câştigăm puţin timp... Vă rog frumos.

Vă rog să vă ocupaţi locurile. Domnule deputat Marcu, vă mulţumesc pentru înţelegere.

Stimaţi colegi, în urma discuţiilor pe care le-am avut şi cu liderii de grupuri, şi cu membrii Biroului permanent s-a făcut următoarea propunere: la poziţia 67, rog colegii să mă corecteze dacă greşesc, la poziţia 67, cu referire la art. 124 alin. 1, întrucât la propunerea comisiei de mediere, pe final, este prevăzut un termen de aplicare de 15 zile, iar în textul Camerei Deputaţilor este trecut 30 de zile, am căzut de acord să mergem cu un termen de 90 de zile. În aceste condiţii, supun separat votului dumneavoastră textul de la art. 124 al comisiei de mediere cu termen de 90 de zile. Cine este pentru? Mulţumesc foarte mult. Abţineri? Votat în unanimitate.

Dacă la celelalte 69 de texte... Stimaţi colegi, vă rog să mă urmăriţi. La celelalte texte în divergenţă, inclusiv anexa de la poziţia 70, comisia de mediere, în unanimitate, ne propune textul Senatului. Sunt obiecţiuni la vreunul din texte? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră toate aceste texte în propunerea comisiei de mediere şi a Senatului. Cine este pentru? Mulţumesc foarte mult. Voturi împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră raportul în întregime, cu corectura pe care am făcut-o. Cine este pentru?

Ca să nu existe nici o confuzie... Deci, la poziţia 67 cu referire la articolul, repet, numerotat 124 la Camera Deputaţilor, dar 87 în propunerea comisiei de mediere, am votat art. 87, fost 124, renumerotându-se, cu termen - 90 de zile. S-a înţeles,da? E cineva împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră raportul în totalitate cu această corectură. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în care vom introduce toate aceste texte noi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate.

Avem o notă şi vă propun să fiţi de acord. Deci, acest proiect de lege a parcurs un drum, din 2000 - Camera Deputaţilor - până în 2005 - Senat. Din această cauză este necesar să actualizăm trimiterile şi dispoziţiile în cauză în funcţie de legislaţia la care se face referire, că între timp au apărut noi legi. Deci, e o treabă numai de tehnică legislativă. De exemplu, urmează ca în cuprinsul art. 71 să spunem 57 să se facă referire la aceeaşi modalitate de calcul cu cea prevăzută la alin. 3 al aceluiaşi articol. E vorba de corelare tehnică legislativă şi nu de formulare, pe care o vor face cele două Departamente Legislative sub asistenţa Comisiei juridice.

Supun votului dumneavoastră. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate.

Stimaţi colegi, trecem la Raportul Consiliului Legislativ asupra activităţii desfăşurate în anul 2004.

Îl invităm pe domnul preşedinte Dragoş Iliescu pentru a ne prezenta acest raport. Domnule preşedinte, sunteţi aici, da? Vă rog, aveţi cuvântul.

Vă rog să luaţi loc, stimaţi colegi.

Domnul Dragoş Iliescu - preşedintele Consiliului Legislativ:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Aş vrea să încep mărturisindu-vă că sunt deosebit de onorat că am posibilitatea să prezint în faţa dumneavoastră Raportul de activitate pe anul 2004 al Consiliului Legislativ. Raportul prezintă o sinteză a problemelor şi priorităţilor asupra cărora Consiliul, în intervalul acela, şi-a concentrat atenţia. Dintre ele semnalăm următoarele cinci: avizarea tuturor proiectelor de acte normative, precum şi a republicărilor şi rectificărilor; urmărirea armonizării legislaţiei interne cu reglementările comunitare; încheierea procesului de reexaminare a legislaţiei anterioare Constituţiei; asigurarea evidenţei oficiale a legislaţiei; informatizarea activităţii şi a evidenţei legislative.

În cursul anului 2004, Consiliul a fost sesizat cu un număr de 2176 de proiecte de acte normative şi cereri de republicare, rectificare. În legătură cu avizele emise, pe categorii de proiecte de acte normative, situaţia se prezintă astfel: 310 avize pentru proiecte de lege, 100 pentru proiecte de ordonanţă, 158 pentru proiecte de ordonanţă de urgenţă, 1098 pentru proiecte de hotărâri ale Guvernului, 306 pentru propuneri legislative, 58 pentru proiecte de regulamente şi instrucţiuni şi, în fine, 101 cereri de rectificare şi republicare. Examinând proiectele actelor normative cu care a fost sesizat, Consiliul a avut în vedere, în primul rând, concordanţa acestora cu prevederile şi principiile Constituţiei. Marea majoritate a avizelor au fost favorabile sub acest aspect, astfel încât observaţiile de neconstituţionalitate rămân nesemnificative, în raport de ansamblul celorlalte observaţii pe fond şi formă. Ca şi în anii precedenţi, cu ocazia analizării proiectelor, au fost reţinute numeroase aspecte legate de nerespectarea normelor de tehnică legislativă, dintre care amintim: redactarea unor texte cu exprimări insuficient de clare, de natură să creeze dificultăţi în aplicarea actelor respective, deoarece textele în cauză se pretau la interpretări diferite; o lipsă de armonie internă între soluţiile legislative exprimate; o slabă corelare cu legislaţia de interferenţă; nemenţionarea în text a intervenţiilor legislative ulterioare, la care au fost supuse actele de referinţă invocate; alegerea inadecvată a nivelului actului normativ, realizarea de modificări şi completări asupra actului modificator în loc să se opereze asupra actului normativ de bază. Aceasta a fost una dintre cele mai numeroase probleme asupra cărora a trebuit să semnalăm.

Avizele favorabile fără nici un fel de observaţie au fost în număr de 247 şi au reprezentat circa 11% din numărul total al avizelor elaborate. Ele au fost emise pentru proiectele care au întrunit toate condiţiile de fond şi de formă sau cele care au fost elaborate de iniţiatori împreună cu Consiliul Legislativ. Pe tipuri de acte normative, acestea sunt specificate în tabelul de la pct.3 din raport.

În marea majoritate a cazurilor avizele favorabile au conţinut însă o serie de observaţii şi propuneri, atât pe fond, cât şi de tehnică legislativă. În cele mai multe situaţii, recomandările au fost însuşite de iniţiator la redactarea finală a textului, alteori însă, deşi pertinente, acestea nu au fost reţinute, proiectele fiind promovate în forma iniţială prezentată la avizare.

De menţionat e însă faptul, că la proiectele care ajungeau ulterior în Parlament, însoţite de avizul Consiliului Legislativ, s-au operat toate aceste observaţii la nivelul comisiilor Parlamentului, aspect asupra căruia vă mulţumim.

Ca şi în anii precedenţi, avizarea negativă a unor proiecte de acte normative a fost motivată atât de încălcarea principiilor ordinii de drept, cât şi de constatarea că, pe fond, acestea conţineau soluţii contradictorii care făceau imposibilă integrarea lor în ansamblul legislaţiei active.

Menţionăm însă că recurgerea la emiterea avizelor negative s-a făcut numai după constatarea unor grave deficienţe de natură să facă imposibilă promovarea proiectelor respective, fără o regândire şi o reelaborare în fond. Lista proiectelor avizate negativ este în anexa 2.

În afară de avizarea proiectelor de acte normative, Consiliul Legislativ examinează şi avizează forma republicabilă a legilor, ordonanţelor şi hotărârilor cu caracter normativ ale guvernului. În 2004 au fost examinate de Consiliul Legislativ 41 de cereri de republicare a unor acte normative, dintre care unele de mare întindere şi complexitate.

Dintre deficienţele cu cea mai mare pondere întâlnite cu ocazia analizării republicărilor semnalăm:

• Neindicarea temeiului legal al republicării, precum şi a tuturor intervenţiilor pe care actul normativ în cauză le-a suferit ulterior;
• texte preluate greşit în forma republicabilă;
• neactualizarea denumirilor schimbate între timp;
• realizarea unor rectificări de texte...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule Iliescu, poate reuşiţi să sintetizaţi, că avem raportul dumneavoastră în detaliu. Vă rugăm foarte mult.

Domnul Dragoş Dan Şerban Iliescu:

În privinţa republicărilor, aş vrea să subliniez un singur aspect pe care l-am socotit deosebit de greşit, şi anume faptul că în multe situaţii republicarea actelor normative, deşi avizate favorabil de Consiliul Legislativ, s-a întârziat, s-a întârziat foarte mult. 14 acte normative numai din perioada respectivă, ca să dau un simplu exemplu, nu au fost republicate nici până în prezent.

La avizele negative au fost aspecte legate faptul că se încerca, cu ocazia aceasta, rectificări de texte.

În acelaşi timp, în anul care face obiectul prezentului raport au existat rectificări publicate în Monitorul Oficial fără ca pentru acestea să fi fost cerut avizul Consiliului Legislativ.

În faza aceasta, Consiliul Legislativ a procedat şi la finalizarea acţiunii de asanare a legislaţiei. Au fost abrogate un număr de 177 acte normative numai în acel an, număr care, raportat la ansamblul legislaţiei active, este destul de important.

Sunt multe de spus şi în ceea ce priveşte evidenţa oficială a legislaţiei şi repertoarul pe care îl cunoaşteţi şi pe care îl distribuim tuturor comisiilor. Daţi-mi voie un singur lucru să mai spun. Aşa cum a constatat şi controlul anual al execuţiei bugetare efectuat de Curtea de Conturi, activitatea Consiliul Legislativ s-a desfăşurat "în mod chibzuit şi cu respectarea strictă a disciplinei financiare".

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc. Raportul Comisiei juridice de numiri, disciplină, imunităţi şi validări este prezentat de domnul vicepreşedinte, deputat Florin Iordache. Raportul Comisiilor juridice.

Vă ascultăm, domnule deputat.

Domnul Florin Iordache:

Scurt şi la obiect, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu Legea nr.73/1993 pentru înfiinţarea şi organizarea Consiliului Legislativ şi al art.1 şi 9 din Regulamentul şedinţelor comune, în şedinţă comună, cele două Comisii juridice din Camera Deputaţilor şi Senat au analizat raportul de activitate al Consiliului Legislativ în anul 2004.

În raportul domnului preşedinte Dragoş Iliescu au fost prezentate cele mai importante probleme cu care s-a confruntat Consiliul Legislativ. Membrii celor două comisii au apreciat în mod deosebit activitatea desfăşurată de Consiliul Legislativ cu precădere eficienţa şi profesionalismul acesteia în condiţiile unui volum apreciabil de muncă.

Faţă de cele prezentate, comisiile avizează favorabil, în unanimitate, raportul activităţii desfăşurate de Consiliul Legislativ în anul 2004 şi îl supun spre adoptare şi dezbatere Camerelor reunite ale Parlamentului. Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc. Luări de cuvânt? Dezbateri generale?

Domnul deputat Valer Dorneanu, fostul preşedinte al Consiliului Legislativ. Vă rog. Aşteptăm din partea dumneavoastră un discurs.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte,

Domnule preşedinte al Consiliului Legislativ,

Nu în calitate de fost iau cuvântul, ci în calitate de beneficiar actual al avizelor Consiliului Legislativ şi v-aş ruga, stimaţi colegi, să-mi daţi sentimentul că adresez acestei instituţii mulţumiri nu numai în numele meu personal, ci şi al dumneavoastră, pentru că prin activitatea pe care o desfăşoară, cu foarte multă tenacitate, cu un volum extrem de mare şi cu foarte multă discreţie, acest organism vine în sprijinul nostru, dar vine mai ales şi în sprijinul Guvernului pentru a da un curs firesc activităţii de legiferare şi o formă adecvată actelor normative.

Nu voi insista foarte mult asupra activităţii pe care au desfăşurat-o. Aţi văzut peste 2.100 de avize. La aceasta se adaugă activitatea de asanare legislativă, elaborarea repertoriilor legislative, însă ceea ce vreau să vă propun la sfârşitul intervenţiei mele, profitând de faptul că suntem într-o şedinţă comună, cred că aparatul Consiliului Legislativ ar merita un statut egal cu cel pe care noi l-am votat adineauri pentru aparatul Parlamentului şi aş dori să am asentimentul dumneavoastră că atunci când vor veni unii colegi cu o propunere legislativă în acest sens, veţi primi cu multă înţelegere acest lucru.

Aş vrea să le mulţumim pentru activitate, iar pe dumneavoastră v-aş îndemna să citiţi cu atenţie acest raport pentru că puteţi trage nişte învăţăminte extraordinare, şi cu privire la stabilitatea legislativă, şi cu privire la forma actelor normative, şi cu privire la felul în care Guvernul sau Parlamentul ţin sau nu ţin cont de recomandările lor.

V-aş sugera doar o reflecţie. Uitaţi-vă într-o anexă sau o pagină a raportului, apropo de stabilitatea legislativă, la numărul intervenţiilor care s-au făcut la Legea învăţământului sau Legea pensiilor, peste 27 de intervenţii de modificare.

Ar trebui să ne dea de gândit şi Guvernului, şi nouă acest lucru, pentru că stabilitatea legislativă a unui stat reprezintă o condiţie a bunei sale funcţionări.

Vă mulţumesc pentru atenţie, şi încă o dată v-aş ruga să fiţi de acord să mulţumim Consiliului Legislativ pentru eforturile făcute şi să-i felicităm pentru activitatea depusă. (aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi senatori şi deputaţi, şi Grupul parlamentar al PRM apreciază activitatea bogată desfăşurată de Consiliul Legislativ, dar avem o recomandare de făcut. Să se aplece mai mult asupra unor proiecte de lege care, de foarte multe ori, încalcă, în mod flagrant, Constituţia României. (rumoare, discuţii)

Nu aş dori să dau un exemplu aici, fiindcă dumneavoastră ştiţi foarte bine la ce mă refer, dar recomandăm şi solicităm totodată mai multă atenţie asupra constituţionalităţii iniţiativelor legislative. Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul deputat Marcu Tudor.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Şi eu apreciez în mod favorabil munca intensă pe care a desfăşurat-o acest Consiliul Legislativ, mai ales că - observăm cu toţii - că ceea ce vine de la Guvern de foarte multe ori este încărcat de greşeli de logică, topică, şi chiar gramaticale. Nu este prima dată când spun asta de la pupitrul Parlamentului. Îi felicit pe domnii din comisia pusă în discuţie acum, legislativă... din Consiliul Legislativ pentru că au putut - nu că au putut -... că s-au făcut exponenţii unui gen de corectitudine, chiar dacă a fost nevoie să corecteze Guvernul.

În acelaşi timp însă, vreau să fac o statistică domniile-lor şi să vadă dacă cumva au dat aviz favorabil, dacă Guvernul nu a fost de acord cu un proiect de lege sau invers. Pentru că dacă vine 100% ce a spus Guvernul cu ce spun domniile-lor, înseamnă că este o aplecare excesivă asupra propunerilor de Guvern în dauna conştiinţei lor profesionale.

Dacă se urmăreşte acest procentaj îmi vor da dreptate, probabil. Dacă nu, le cer scuze anticipat. Sper că m-aţi înţeles. Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mai sunt intervenţii? Vă rog. Domnul deputat Manta.

Domnul Pantelimon Manta:

Foarte pe scurt. Este în afară de orice îndoială că organismul pe care îl analizăm astăzi duce o muncă de Sisif în spatele legislativului şi pentru aceasta, aşa cum spunea şi domnul Dorneanu, trebuie să-i mulţumim.

O singură remarcă, poate şi o propunere, poate, un motiv de reflecţie. Este în afară de orice îndoială, că avem o hemoragie legislativă. Poate ar trebui să gândească şi Consiliul Legislativ, şi alte organisme că să facem o sistematizare a legislaţiei. Sunt unele acte normative, legi, care au 7-8-10 modificări, aşa încât trebuie să te duci înapoi la fiecare modificare şi cred că am putea face o sistematizare prin republicarea acestor legi, evident actualizate. Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc. Mai sunt intervenţii?

Stimaţi colegi, ne bucură faptul că o instituţie importantă, aşa cum este Consiliul Legislativ, este apreciată pentru activitatea desfăşurată. Ne-a fost de mare folos, ne este de mare folos. O instituţie eficientă, operativă, şi sunt convins că au în vedere un întreg program de perfecţionare în continuare a activităţii în această instituţie.

Le sugerăm să ţină seama de recomandările Comisiilor juridice făcute în raportul prezentat. Am luat act de dezbaterea acestui raport în plenul celor două Camere.

Mulţumim foarte mult.

Trecem la punctul următor. Raport de activitate pe anul 2004 al Agenţiei Naţionale de Presă, ROMPRESS.

Invit pe domnul director al Agenţiei, Ion Mihai Roşca. Aveţi cuvântul. Vă rog, o sinteză, domnule Roşca.

Domnul Ion Mihai Roşca - directorul Agenţiei Naţionale de Presă ROMPRESS:

Anul 2004 a fost pentru Agenţia Naţională de Presă ROMPRESS un an definitoriu pentru intrarea sa în normalitate. Spun acest lucru pentru că în anul 2004 Agenţia Naţională de Presă ROMPRESS a reuşit să trimită în eter 15 servicii şi pachete de ştiri în timp real, ştirile economice fiind grupate în economic-intern şi economic-extern, 7 buletine zilnice şi nenumărate alte selecţii de ştiri.

Nu vă voi plictisi cu eforturile făcute de Agenţia Naţională de Presă ROMPRESS în demersul său de a deveni cea mai credibilă sursă de informaţii din România, cea mai competentă şi cea mai imparţială sursă de informaţii, dar aprecierile făcute la susţinerea raportului Agenţiei Naţionale de Presă ROMPRESS în plenul celor două Comisii pentru cultură ale Parlamentului, aprecieri care au culminat cu aprobarea în unanimitate a raportului, ne dau dreptul să credem că suntem pe drumul cel bun şi vom continua să aducem Agenţia Naţională de Presă ROMPRESS în rândul celei mai credibile şi mai consistente surse de informaţii din ţară. Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc. Invit pe doamna preşedinte Raluca Ţurcan. Este? Domnul vicepreşedinte. Poftiţi. Vă rog să prezentaţi raportul cu privire la activitatea pe 2004.

Domnul Petre Străchinaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi, potrivit prevederilor art.13 alin.2 din Legea nr.19/2003 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Presă ROMPRESS, raportul de activitate al agenţiei pe anul 2004 a fost analizat în Comisiile reunite pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă, cea a Senatului şi a Camerei Deputaţilor, în data de 18 mai 2005.

În principal, raportul de activitate al Agenţiei Naţionale de Presă ROMPRESS se referă la o sintetică prezentare a creşterii calitative şi cantitative a activităţii profesionale în anul 2004, obiectivele şi realizările în redacţiile Agenţiei Naţionale de Presă ROMPRESS, prezentarea bazei tehnice şi activitatea de modernizare a acesteia, activitatea de marketing, politica de resurse umane şi situaţia financiară a Agenţiei Naţionale de Presă ROMPRESS.

În acest sens trebuie remarcat faptul că valoarea totală a veniturilor realizate în anul 2004 a fost de 19,5 miliarde lei, cu 79% mai mult faţă de anul 2003.

Prin avizul comun al Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci, transmis celor două comisii, acest raport financiar a fost avizat favorabil şi contul de execuţie bugetară a Agenţiei Naţionale de Presă Rompress încheiat la 31 decembrie 2004.

În dezbaterile pe marginea raportului a fost semnalată problema creşterii credibilităţii pe piaţa media a Agenţiei Naţionale de Presă ROMPRESS în perspectiva integrării României în Uniunea Europeană, prin folosirea unui personal profesionist, bine pregătit, în vederea realizării conexiunilor cu organismele europene şi, după încheierea dezbaterilor, comisiile au hotărât să propună plenului Parlamentului, aprobarea raportului Agenţiei Naţionale de Presă ROMPRESS şi a contului de execuţie bugetară pentru anul 2004, cu unanimitatea celor prezenţi în momentul votului. Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc. Mai sunt intervenţii? Stimaţi colegi, vă rog să luaţi loc.

Avem un aviz pozitiv legat de activitatea... favorabil privind activitatea ROMPRESS pe anul 2004. Aţi ascultat şi raportul celor două Comisii pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă.

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiilor pentru cultură asupra activităţii pe 2004 a Agenţiei Naţionale de Presă ROMPRESS. Vă rog să votaţi.

Cine este pentru? Cine este împotrivă? Cine se abţine? Vă mulţumesc.

Votat în unanimitate.

Trecem la punctul următor. Raportul Consiliului Superior de Apărare a Ţării pentru activitatea desfăşurată în anul 2002. Îl invit la microfon pe domnul Viorel Burloi, consilier de stat la CSAT.

Domnule general, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Viorel Burloi - consilier de stat în CSAT:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în anul 2004 CSAT a analizat proiecte de legi, strategii, concepţii, planuri de activitate, rapoarte, informări, regulamente şi acte normative care au vizat consolidarea instituţiilor statului de drept, angajarea susţinută la nivel diplomatic pentru asigurarea securităţii statului, a unei prezenţe active a României pe arena internaţională şi asumarea răspunderilor ce ne revin ca membră NATO.

Majoritatea hotărârilor adoptate în acest sens au fost îndeplinite. Coordonarea unitară a activităţilor referitoare la apărare şi securitate au vizat valorificarea poziţiei noastre geo-strategice, dezvoltarea infrastructurii teritoriale, optimizarea capacităţii de reacţie, în conformitate cu cerinţele NATO.

De asemenea, continuarea reformei instituţionale, participarea la acţiunile de cooperare internaţională pentru combaterea terorismului şi a crimei organizate transfrontaliere.

Statutul României în Alianţa Nord-Atlantică şi aderarea la Uniunea Europeană au constituit priorităţi ale activităţii Consiliului Superior de Apărare a Ţării în perioada analizată. În acest domeniu s-au adoptat decizii referitoare la promovarea dialogului transatlantic, punerea la dispoziţia Alianţei a resurselor economice şi militare pentru îndeplinirea misiunilor acesteia, sprijinirea dezvoltării într-o manieră coerentă şi transparentă a relaţiilor NATO-Uniunea Europeană pentru dezvoltarea capacităţilor la nivelul celor două organizaţii şi deschiderea colaborării cu statele în curs de aderare. La solicitările organismelor internaţionale, au fost aprobate şi propuse pentru dezbaterea Parlamentului ofertele de participare cu efective şi tehnică în cadrul forţei de răspuns a NATO, personal de stat major pentru încadrarea unor funcţii în comandamentul forţei multinaţionale din Irak şi Afganistan sau în cadrul proiectului pentru reconstrucţia provinciilor condus de Marea Britanie.

Periodic s-au desfăşurat evaluări privind îndeplinirea responsabilităţilor asumate de stat în calitate de membru al alianţei şi participant la dezvoltarea securităţii pe continentul european. Au fost analizate, de asemenea, priorităţile realizate în raportul de ţară al Comisiei europene şi a fost aprobat cadrul general de acţiune al Guvernului şi celelalte instituţii responsabile pentru concentrarea eforturilor de integrare în Uniunea Europeană.

Hotărârile adoptate de consiliu privind evoluţia problemelor economico-militare în plan internaţional şi orientările de bază în domeniul relaţiilor privind securitatea naţională s-au referit la poziţia diplomaţiei româneşti faţă de evoluţiile politico-militare din zona Caucazului, Asiei Centrale şi Balcanilor de Vest, strategia şi obiectivele programelor de colaborare cu Federaţia Rusă, Ucraina şi Republica Moldova, dezvoltarea parteneriatului România-SUA, amplasarea de baze americane pe teritoriul naţional şi negocierea de acorduri cu alte state pe domenii referitoare la securitatea naţională sau cu incidenţe privind aceasta.

Pentru că fenomenul corupţiei are impact asupra dezvoltării economice şi sociale, distorsionează şi distruge regulile economiei de piaţă şi diminuează capacitatea organismelor statului în prevenirea şi combaterea acestuia, Consiliul Superior de Apărare a Ţării a recomandat Guvernului şi instituţiilor abilitate în domeniu să iniţieze programe de acţiune pentru îndeplinirea prevederilor legislative specifice luptei împotriva corupţiei, criminalităţii organizate de tip transfrontalier, traficului de droguri, de bunuri şi persoane, fraude şi spălării banilor şi, în cooperare cu societatea civilă, să desfăşoare activităţi de prevenire şi reducere a criminalităţii comise cu violenţă şi creşterea gradului de siguranţă civică.

Consiliul Superior de Apărare a Ţării s-a preocupat de coordonarea activităţii ministerelor şi instituţiilor cu responsabilităţi în domeniul securităţii naţionale, determinând regândirea unor concepte privind rolul acestora în asigurarea ordinii publice, apărării şi siguranţei naţionale, precum şi misiunile pe care trebuie să le îndeplinească.

Procesul de reformă a instituţiilor sistemului naţional de apărare a avut ca rezultat reducerea efectivelor, restructurarea şi redimensionarea rezervelor de mobilizare ale acestora, pregătirea rezerviştilor în limita fondurilor alocate prin buget.

Consiliului Superior de Apărare a Ţării şi-a propus, de asemenea, să analizeze măsurile specifice ce trebuie luate în lupta împotriva terorismului internaţional şi orientarea relaţiilor militare externe pentru îndeplinirea obiectivelor de securitate ale României. S-a instituit sistemul naţional de management al situaţiilor de urgenţă şi s-a operaţionalizat sistemul informatic integrat care a oferit posibilitatea realizării schimbului de date între instituţiile sistemului naţional de apărare.

Referitor la aspectele privind starea de sănătate a populaţiei, situaţia din agricultură şi calitatea mediului înconjurător, Consiliul Superior de Apărare a Ţării a recomandat Guvernului să ia măsuri pentru elaborarea unui program sistematic de creştere a suprafeţei forestiere şi a perdelelor de protecţie, realizarea lucrărilor hidrotehnice necesare pentru prevenirea inundaţiilor şi a secetei, elaborarea hărţilor de risc la inundaţii şi alunecări de teren, actualizarea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, alimentarea cu apă a localităţilor, promovarea surselor energetice regenerabile şi a programului pentru energie nucleară.

Pregătirea economiei şi a rezervei pentru apărare în acord cu noile prevederi legale şi cu programele adoptate anterior în acest domeniu, au fost, de asemenea, în atenţia Consiliului Superior de Apărare a Ţării.

În acest sens, s-a analizat stadiul restructurării industriei de apărare, încărcarea capacităţilor de producţie din acest sector, structura şi comenzile propuse pentru anul 2005 şi s-au stabilit măsuri de soluţionare a acestora.

În condiţiile în care protecţia informaţiilor naţionale şi NATO-clasificate reprezintă parte integrantă a angajamentelor asumate de România în calendarul de reformă pentru aderarea la Alianţa Nord-Atlantică, Consiliul Superior de Apărare a Ţării apreciază că noul sistem instituţional şi standardele aferente acestui domeniu asigură implementarea eficientă a măsurilor necesare realizării protecţiei informaţiilor clasificate şi răspunde exigenţelor euro-atlantice, realităţilor şi intereselor societăţii româneşti.

Potrivit competenţelor şi atribuţiilor conferite de lege, Consiliul Superior de Apărare a Ţării a avizat numirea în funcţie şi avansarea în grad, participarea la examenul pentru acordarea gradului de general, precum şi unele aspecte privind protecţia socială a militarilor.

Pe agenda de lucru pentru anul 2005, au fost preconizate activităţi cu privire la interesele de securitate ale României, aprofundarea reformei în justiţie, consolidarea mecanismului de respectare şi aplicare a legii, prevenirea şi combaterea corupţiei, dezvoltarea competitivă şi funcţională a economiei româneşti, îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei, asigurarea măsurilor pentru protejarea resurselor naturale şi a mediului înconjurător, sprijinirea comunităţilor româneşti din afara frontierelor şi valorificarea potenţialului de colaborare cu acestea, pentru promovarea intereselor naţionale.

Vă mulţumesc pentru atenţie şi vă doresc sărbători fericite şi un an bun! (aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc. Vă rog, cine prezintă? Domnul deputat Mihai Stănişoară, preşedintele Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională prezintă raportul comun. Aveţi cuvântul.

Domnul Mihai Stănişoară:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a Camerei Deputaţilor şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi securitate naţională a Senatului au analizat raportul Consiliului Superior de Apărare a Ţării privind activitatea desfăşurată în anul 2004 şi au reţinut, în sinteză, principalele aspecte şi concluzii.

Potrivit prevederilor constituţionale şi în conformitate cu atribuţiile stabilite prin lege, Consiliul Superior de Apărare a Ţării a acţionat pentru îndeplinirea obiectivelor cuprinse în strategia de securitate naţională, a analizat concepţii, strategii, planuri de activitate, rapoarte, informări, proiecte de lege, regulamente, alte acte normative şi a adoptat hotărâri privind menţinerea stabilităţii politice interne, combaterea corupţiei şi marginalizării sociale, consolidarea instituţiilor statului, afirmarea identităţii naţionale, precum şi participarea României la gestionarea unor crize regionale şi globale în calitate de ţară membră NATO.

Activităţile desfăşurate de Consiliului Superior de Apărare a Ţării în anul 2004 au fost deja prezentate, nu voi insista asupra lor. Pentru anul 2005, Consiliului Superior de Apărare a Ţării a prevăzut în programul său de activitate, o serie de măsuri şi acţiuni, în scopul orientării cu prioritate a activităţii instituţiilor statului, cu responsabilităţi în domeniul securităţii naţionale pentru a putea răspunde noilor provocări ale vieţii contemporane, realizării consensului naţional asupra intereselor generale şi de securitate ale României şi asigurării condiţiilor de integrare în Uniunea Europeană prin conectarea deplină a acestor instituţii la mecanismele de securitate euro-atlantice.

Analizând documentul în cadrul şedinţei comune din 13 octombrie 2005, comisiile au avizat favorabil raportul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării privind activitatea desfăşurată în anul 2004 şi au hotărât să-l supună spre examinare şi aprobare plenului Parlamentului, în conformitate cu prevederile art.65 alin.2 lit. "g" din Constituţia României, republicată.

Mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc foarte mult. Sunt înscrieri la cuvânt?

Domnul deputat Merce Ilie, aveţi cuvântul. Vă rog, pe scurt, sinteză, stimate coleg.

Domnul Ilie Merce:

Domnule preşedinte, stimaţi colegi parlamentari,

Chiar dacă mai întârziem puţin - şi îmi cer scuzele necesare...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dar nu mai mult de 3 minute, stimate coleg. Vă rog frumos.

Domnul Ilie Merce:

... dar o să vă spun nişte probleme interesante, utile atât pentru C.S.A.T., cât şi pentru noi toţi, având în vedere importanţa instituţiei pe care o analizăm acum.

Raportul privind activitatea desfăşurată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării în 2004 reflectă, atât cât se poate, în economia dării de seamă, mai mult tehnică şi statistică, o paletă diversificată a ordinilor de zi şi a hotărârilor adoptate - peste 250 - poate chiar excesiv de diversificată, în raport cu ceea ce trebuie să stea în preocuparea autorităţii supreme a securităţii şi apărării naţionale.

Doresc să mă refer, ceva mai aplicat, asupra a ceea ce raportul încearcă să ne convingă că ar reprezenta contribuţiile CSAT la îmbunătăţirea cadrului legislativ care vizează securitatea naţională.

O primă remarcă este aceea că nici în anul 2004 şi nici pentru 2005 nu rezultă intenţii ferme în ceea ce priveşte reconstrucţia juridică a domeniului securităţii naţionale şi activităţii serviciilor de informaţii pentru securitate.

Este regretabil că, sub acest aspect, este caducă până şi Legea nr.415/2002 privind organizarea şi funcţionarea C.S.A.T., ale cărei grave deficienţe de fond am aflat că au fost sesizate încă din faza procedurilor de elaborare, consultare şi avizare.

Obiectul de reglementare al legii, începând cu denumirea Consiliului, necesită a fi reconsiderat, deoarece evoluţiile mediului internaţional au condus la schimbări fundamentale ale conceptului de securitate şi la cu totul alte dimensiuni ale componenţei apărării militare.

Concepţia actuală a Legii de organizare şi funcţionare a CSAT şi instituţia în sine sunt reverberaţia unei etape pe care România a depăşit-o. Este mai mult decât evident că nereformarea CSAT se constituie într-o piedică foarte serioasă pentru finalizarea măsurilor de reformare a autorităţilor pe care le coordonează şi organizează.

A doua remarcă. La momentul actual ar fi trebuit să avem o nouă strategie naţională de securitate, prima strategie după aderarea României la NATO. Nu o avem, însă.

Între cauzele acestei întârzieri se află şi superficialitatea cu care s-a dat avizul CSAT-ului în legătură cu proiectul de revizuire a Constituţiei în 2003 şi cu...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule deputat, aveţi un roman acolo. Vă rog, îl daţi la stenogramă. Vă rog eu foarte mult.

Domnul Ilie Merce:

Domnule preşedinte, eu sunt de acord.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog foarte mult să încheiaţi.

Domnul Ilie Merce:

Daţi-mi voie să închei, atunci, cu...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, e ora 8.00 seara, stimate coleg.

Domnul Ilie Merce:

Daţi-mi voie să închei cu remarca că avem obiceiul ca, uneori, să tratăm cu superficialitate nişte probleme de siguranţă naţională.

Vă mulţumesc.

(În continuare, textul complet al intervenţiei domnului deputat Ilie Merce, neprezentat în plenul Parlamentului)

Domnul Ilie Merce:

Între cauzele acestei întârzieri se află şi superficialitatea cu care s-a dat avizul C.S.A.T. în legătură cu proiectul de revizuire a Constituţiei, în 2003, şi la proiectul de Lege privind planificarea apărării, în 2004.

În prima situaţie, nu s-a observat că textul revizuit al Constituţiei induce confuzii conceptuale impardonabile în ceea ce priveşte securitatea şi apărarea naţională.

În cea de-a doua situaţie, Legea privind planificarea apărării, preluând erorile conceptuale din textul Constituţiei, le transformă în erori practice, subordonând securitatea apărării, în condiţiile în care aceasta din urmă este componentă integrată securităţii, iar Preşedintelui României, deşi prin jurământ este garant al securităţii, i se stabilesc obligaţii prin Legea planificării apărării, ceea ce este, cel puţin din punct de vedere constituţional, o "aberatio legis".

O a treia remarcă. Dincolo de formalizarea unor documente şi transformarea în hotărâri proprii a unor propuneri venite de la structurile din sistemul securităţii, apărării, siguranţei naţionale şi ordinii publice, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării nu a făcut altceva, potrivit menirii şi răspunderilor sale.

Ordinele de zi, permanent supraîncărcate, au făcut ca şedinţele să se rezume la automatismele adoptării a ceea ce fiecare a crezut de cuviinţă să supună aprobării. Cu alte cuvinte, toţi cei interesaţi au găsit aici condiţiile propice impunerii propriului punct de vedere.

Consecinţa: un haos al intereselor concurenţiale strict departamentale şi un fel de a ne face că ne aflăm în treabă.

O asemenea stare de lucruri trebuie să înceteze. Consiliul trebuie reformat, iar militarii şi poliţiştii care-l domină trimişi în cazărmi sau la pensie.

În staff-ul C.S.A.T. va trebui să aibă loc profesioniştii redutabili, în măsură să transforme acest organism în centrul nervos vital al securităţii naţionale.

Va trebui, de asemenea, să fie bine statuate relaţiile C.S.A.T. cu departamentele Administraţiei Prezidenţiale ale căror tendinţe de a subordona pot deveni contraproductive.

Departamentul Securităţii Naţionale din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, dar şi celelalte departamente sunt foarte preocupate de rolul, competenţa şi atribuţiile C.S.A.T. Nu am spune că într-un sens sau altul, dar bine ar fi să-şi vadă fiecare de treburile sale, iar în locul actualului C.S.A.T. să se constituie Consiliul Naţional de Securitate.

O a patra remarcă. Este inadmisibil ca o instituţie, ea însăşi discutabilă, am numit C.S.A.T.-ul, să-şi propună să fie motorul reformei administraţiei publice. De unde până unde? Am crezut că nu văd bine, dar asta scrie "expresis verbis" în ultimul alineat din pagina 15 a raportului.

A cincea remarcă. În ceea ce priveşte "eficientizarea cooperării între instituţiile angajate în lupta împotriva corupţiei", C.S.A.T. să nu se transforme în groparul dosarelor sponsorilor puterii, aşa cum s-a mai întâmplat.

Domnul senator Talpeş ştie prea bine ce a făcut domnul Dorin Marin, iar domnul Degeratu a aflat poate ce a făcut domnul Talpeş şi vom descoperi "ticăloşita" conspiraţie a protectorilor corupţiei.

A şasea, şi ultima remarcă. Din inventarul hotărârilor C.S.A.T. rezultă că pe ordinea de zi a şedinţelor şi între problemele soluţionate s-au aflat:

• Desfiinţarea Comandamentului Protecţiei Civile, a Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari şi a brigăzilor de pompieri "Dealul Spirii", "Dobrogea" şi "Crişana" şi înfiinţarea Inspectoratului general pentru situaţii de urgenţă (06.10.2004);
• Strategia Naţională de Protecţie Civilă (23.06.2004);
• Proiectul Legii privind protecţia civilă (23.06.2004);
• Proiectul Ordonanţei de urgenţă privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă (15.04.2004);
• Proiectul Legii privind Sistemul Naţional Integrat de Gestionare a Crizelor (23.06.2004).

Toate aceste reglementări trebuiau să susţină şi acţiunile de prevenire şi combatere a calamităţilor şi dezastrelor naturale.

Ce s-a întâmplat, am văzut.

Cum s-a acţionat, se vede.

Nu cumva legiferarea într-o aşa-zis nouă concepţie a acestor probleme a dat totul peste cap, astfel încât nimeni să nu mai ştie ce are de făcut?

Sunt destule semnale potrivit cărora s-a dezorganizat întreg sistemul naţional de apărare împotriva dezastrelor.

Cer imperativ instituirea unei comisii parlamentare speciale de anchetă care să cerceteze modul în care legislaţia în vigoare răspunde necesităţilor protecţiei civile, organizării şi conducerii eficiente a acţiunilor de înlăturare a efectelor calamităţilor şi dezastrelor naturale.

În acelaşi timp, primul-ministru, miniştrii transporturilor, lucrărilor publice şi amenajării teritoriului, economiei şi ceilalţi membri ai Guvernului, cu răspunderi directe, să prezinte Parlamentului un program de reabilitare a infrastructurilor critice, al căror grad de uzură, degradare şi distrugere pun în pericol grav populaţia şi activităţile social-economice.

România, metaforic vorbind, este o ţară expirată, domnilor! Şi, în pofida acestei realităţi, din partea C.S.A.T. ne este prezentat, cu aroganţă şi mai mult în batjocură, un simulacru de raport pe care propun să-l respingem.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc foarte mult.

Stimaţi colegi, dacă mai sunt luări de cuvânt? Dacă nu, încheiem aici. Luăm act de... (Domnul senator Szabo Karoly Ferenc solicită cuvântul.)

La primul punct, înţeleg, care urmează.

Domnule, eu înţeleg că la Parlamentul European se vorbeşte maximum 3 minute. Vă rog, să văd cum vă comportaţi. Vreau să văd cum vă comportaţi. Maximum 3 minute se vorbeşte la Parlamentul European. Daţi-ne un exemplu.

Aveţi cuvântul.

Domnul Szabo Karoly Ferenc:

Mulţumesc frumos.

Domnule preşedinte, am să mă încadrez în termenul acordat. Vă rog foarte mult să aplicaţi acest tratament tuturor colegilor, şi în Senat, atunci când ne oferă anumite lucruri. O să fiu absolut scurt.

Deci, vreau să atrag atenţia asupra unor prevederi din lege, care se referă la termene obligatorii în legătură cu prezentarea la Parlament a acestui raport, termen depăşit. Legea scrie că în primul trimestru al anului se face această chestiune.

Următorul subiect, care este tot în competenţa C.S.A.T., dar o face preşedintele, şi anume, prezentarea strategiei naţionale de securitate, suntem în întârziere.

O altă chestiune, referitoare la materialul prezentat. În anexă, foarte bine se evidenţiază acele hotărâri, cu menţionarea caracterului secret sau nesecret al documentului.

Întrebarea mea este dacă anexa cuprinde enumerarea tuturor hotărârilor C.S.A.T., în care caz ar trebui să fie scris "hotărârile C.S.A.T.", şi atunci aş înţelege că este totul O.K. Aşa, am dreptul să cred că numai o parte a lor este enumerată aici.

Prin urmare, acest subiect trebuie lămurit astăzi.

A doua chestiune: dacă C.S.A.T. are un site, pe care pot să fie consultate hotărârile cu caracter nesecret, întrucât obligativitatea publicării în Monitorul Oficial nu este prevăzută, dar, fiind nesecretă şi fiind vorba de informaţii de interes public, cred că publicul trebuie să aibă posibilitatea să aibă acces la acelea care au caracter nesecret.

Aştept răspunsuri şi mulţumesc pentru cele 3 minute.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Mai sunt intervenţii? Înţeleg că nu mai sunt.

Stimaţi colegi, am ascultat şi raportul domnului consilier Viorel Burloi, şi raportul comisiei noastre, apreciere, în general, pozitivă, luările de cuvânt, recomandări pentru îmbunătăţirea activităţii.

Să luăm act că s-a dezbătut, în plenul celor două Camere, raportul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării privind activitatea desfăşurată în anul 2004.

Trecem la Raportul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor privind activitatea desfăşurată şi evoluţia pieţei de asigurări în anul 2004.

Dau cuvântul...

Din sală: La vot!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimaţi colegi, vă rog eu, nu vă agitaţi. Nu se votează aşa ceva.

Din sală: Nu se supune la vot?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu se supune la vot.

(Domnul deputat Marcu Tudor solicită cuvântul.)

Stimate coleg, ne iei din timp, domnule.

Domnul Marcu Tudor:

Domnule preşedinte, atâta vreau să observaţi, că cei care ne-au mâncat 40 de minute, bătând cu graţiozitate câmpii asupra subiectului pus în discuţie la rapoartele Serviciului Român de Informaţii, după ce şi-au făcut numărul şi ne-au mâncat timpul, au plecat din sală.

Unde este dorinţa lor de a contribui pozitiv la mersul lucrărilor din Parlament?

Eu asta am vrut să vă raportez, domnule preşedinte, pentru a se băga de seamă buna-credinţă a unora dintre noi.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc foarte mult.

Invit la tribună pe domnul Tudor Balta, membru al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, pentru a prezenta o sinteză scurtă, Raportul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.

Vă rog.

Rog Comisiile pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital.

(Din partea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, este prezent domnul preşedinte Nicolae Eugen Crişan.)

Vă rog eu foarte mult. E o onoare pentru noi. Vă rog, vă ascultăm cu cea mai mare plăcere.

Vă rog, aveţi cuvântul, domnule preşedinte.

Domnul Nicolae Eugen Crişan - preşedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi domni parlamentari,

În ce priveşte sinteza Raportului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor pe 2004, vreau să menţionez că el a fost prezentat în termenul legal, aprobat de Consiliul C.S.A..

În 2004, activitatea desfăşurată s-a orientat, îndeosebi, în trei direcţii majore:

• îndeplinirea angajamentelor de armonizare a legislaţiei cu directivele europene şi practicile internaţionale în domeniu;
• controlul şi supravegherea operatorilor din piaţă;
• întărirea capacităţii de supraveghere.

Din punct de vedere legislativ, în 2004, au fost modificate şi completate, potrivit legislaţiei europene, cele două legi de bază, respectiv, Legea nr.32/2000 şi Legea nr.136/....

Urmare a modificărilor produse în ceea ce priveşte legislaţia, s-au emis şi o serie de norme în aplicarea legii, reglementând aspecte, precum controlul intern, actualizarea limitelor de capital, liberalizarea graduală a tarifelor la răspunderea civilă auto obligatorie şi obligativitatea de furnizare către clienţi a unor informaţii de către societăţile de asigurări şi intermediarii din domeniu.

De asemenea, s-a pus la punct legislaţia necesară funcţionării Fondului de protejare a victimelor străzii, acesta fiind în prezent operaţional.

În ceea ce priveşte activitatea de control şi supraveghere, în 2004 au fost efectuate controale la 15 societăţi de asigurări şi 35 de brokeri de asigurare. Au fost aplicate toate tipurile de sancţiuni prevăzute de către legea în vigoare.

Întărirea capacităţii administrative şi de supraveghere s-a realizat, în principal, prin angajarea de personal suplimentar, participarea la cursuri de perfecţionare profesională, participarea la comitete de lucru ale asociaţiilor internaţionale ale supraveghetorilor în asigurări, semnându-se, de asemenea, o serie de memorandumuri cu autorităţile similare de supraveghere din Germania, Polonia, Slovenia, Bulgaria şi Austria.

În ceea ce priveşte alte activităţi desfăşurate de Comisie, ele sunt detaliate în raportul prezentat, aşa cum am arătat, şi publicat de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.

În final, vreau să relev colaborarea pe care am avut-o cu membrii Comisiilor pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital ale Senatului şi Camerei Deputaţilor.

De asemenea, mulţumim preşedinţilor celor două comisii pentru sprijinul acordat.

În final, vă mulţumesc pentru atenţie şi vă urez sărbători fericite.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumim, domnului preşedinte Crişan.

Îl invit pe domnul preşedinte Vosganian să prezinte raportul celor două Comisii pentru buget, finanţe din Camera Deputaţilor şi Senat.

Aveţi cuvântul.

Domnul Varujan Vosganian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raportul comun al Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor şi Senat, care au fost sesizate cu raportul în fond.

Comisiile de specialitate ale celor două Camere apreciază că în cursul anului 2004, C.S.A. a rezolvat problemele apărute la societăţile de asigurare şi activitatea C.S.A. s-a desfăşurat conform prevederilor actelor normative în vigoare.

În baza Regulamentului de funcţionare al celor două Camere, comisiile reunite propun plenului Parlamentului supunerea spre dezbatere a raportului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor privind activitatea desfăşurată şi evoluţia pieţei de asigurări în anul 2004, în virtutea acestei concluzii favorabile.

Mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Dacă sunt luări de cuvânt, stimaţi colegi? Dacă nu, raportul este favorabil, este pozitiv, să luăm act de dezbaterea lui, să le dorim succes în continuare şi mare atenţie ca totul să meargă bine, fără accidente.

Stimaţi colegi, vă propun să dăm cuvântul doamnei secretar de stat Doina Dascălu, din Ministerul Finanţelor Publice, pentru a prezenta atât proiectul de Lege de aprobare a contului general anual de execuţie a bugetului de stat, a contului de execuţie a bugetului fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi a contului general al datoriei publice, aferente anului 2003, dar şi proiectul de Lege pentru aprobarea contului general de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2003, precum şi a contului general anual de execuţie a bugetului asigurărilor pentru şomaj pe anul 2003.

Deci, vă rog să le prezentaţi pe amândouă, să câştigăm timp, să facem o singură dezbatere, dacă este cazul.

Vă ascultăm, vă rog.

Doamna Doina Dascălu - secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Permiteţi-mi să prezint cele două proiecte de acte normative. Ele se referă la aprobarea contului general de execuţie a bugetului de stat, a bugetului fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi a contului general al datoriei publice aferente anului 2003.

Aceste conturi sunt prezentate pe anul 2003 conform prevederilor Legii finanţelor publice. Ele arată, atât la venituri, cât şi la cheltuieli, cifre care conduc, pe anul 2003, la un deficit bugetar de 1,5% pentru bugetul de stat, la fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, atât veniturile, cât şi cheltuielile conduc la un deficit de aproximativ 8213,8 miliarde lei, iar ultima componentă a acestui proiect - contul general al datoriei publice a statului - arată, pentru sfârşitul anului 2003, un sold al datoriei publice interne de 115.100,7 miliarde lei, iar soldul datoriei publice externe, la aceeaşi dată, de 12.157,3 milioane dolari.

Aceste cifre, prezentate în raport cu reglementările contabile, arată cifrele în execuţie, motiv pentru care vă rugăm să fiţi de acord şi să aprobaţi legea care reglementează şi generează aprobarea acestor cifre.

În ce priveşte contul general de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat şi a bugetului asigurărilor pentru şomaj, la fel, prezintă cifrele în execuţie, conform reglementărilor Legii finanţelor publice. Prima componentă a contului arată veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat şi cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat, care conduc, pentru anul 2003, la un excedent de 1500,6 miliarde lei. În ce priveşte contul de execuţie a bugetului asigurărilor pentru şomaj, acesta s-a încheiat la sfârşitul anului 2003, cu un excedent de 2967,4 miliarde lei. Sunt cifre contabile, care demonstrează realizările anului 2003.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc foarte mult.

Îl invit pe domnul preşedinte Varujan Vosganian.

Domnule senator, vă rog să prezentaţi raportul comun al celor două Comisii pentru buget, finanţe şi bănci, atât la bugetul asigurărilor de stat şi cât şi la asigurări sociale, pentru 2003, ambele rapoarte.

Vă ascultăm.

Domnul Varujan Vosganian:

Domnule preşedinte,

Raportul comun la proiectele de lege menţionate este înaintat de cele două comisii, având anexă o seamă de amendamente respinse.

Comisiile reunite pentru buget, finanţe, bănci propun plenului votul pozitiv la aceste rapoarte.

Aşadar, raportul comisiilor reunite este favorabil, iar în anexă veţi găsi o seamă de amendamente respinse.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc foarte mult.

Dezbateri generale, luări de cuvânt? Nu sunt.

Stimaţi colegi, vom merge pe următoarea procedură: întâi, legat de contul general de execuţie a bugetului de stat, a contului de execuţie a bugetului fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi a contului general al datoriei publice, aferente anului 2003.

Titlul legii.

Sunt obiecţiuni? Vă rog să ridicaţi mâna. Nu sunt.

Art.1. Avem obiecţiuni? Nu.

Art.2. Avem obiecţiuni? Inclusiv anexele. Nu sunt obiecţiuni.

Art.3. Sunt obiecţiuni? Nu.

Art.4. Sunt obiecţiuni? Nu.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

La proiectul de Lege pentru aprobarea contului general de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2003, precum şi a contului general anual de execuţie a bugetului asigurărilor pentru şomaj pentru anul 2003.

Legat de titlu, sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Art.1. Avem observaţii? Nu avem.

La art.2 sunt observaţii? Nu sunt.

La art. 3, cu referire la anexe, sunt observaţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.154/2005 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2005.

O invit pe doamna secretar de stat Doina Dascălu, pentru prezentare.

Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital este aici. Vă ascultăm.

Doamna Doina Dascălu:

Vă mulţumesc.

Ultima rectificare a bugetului de stat pe anul 2005 majorează veniturile bugetului de stat cu aproximativ 16.000 miliarde lei şi realizează, pe partea de cheltuieli, o alocare suplimentară pentru bugetul Fondului naţional unic de asigurări de sănătate, de aproximativ 8.000 miliarde lei, şi alocări suplimentare pentru bugetele locale, de aproximativ 7.000 miliarde lei.

În rest, sunt probleme de reajustări în interiorul bugetelor ordonatorilor principali de credite.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Îl invit pe domnul preşedinte Varujan Vosganian, pentru a prezenta raportul Comisiilor reunite pentru buget, finanţe şi bănci.

Domnul Varujan Vosganian:

Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Raportul comun asupra acestui proiect de lege redactat de Comisiile reunite pentru buget, finanţe şi bănci este favorabil. Găsiţi în anexă amendamentele admise şi respinse.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Vă rog, dezbateri generale, luări de cuvânt, dacă sunt, stimaţi colegi.

Domnul deputat Brânzan.

Domnul Ovidiu Brânzan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Ştiu că orele sunt înaintate, însă este o problemă foarte gravă cu această ordonanţă, fiindcă, vorbind în termeni medicali, această ordonanţă creează o premieră, şi anume, un transplant.

Autorul acestui transplant este actualul ministru al sănătăţii, care, din păcate, nu se pricepe la medicină şi a reuşit să transplanteze o tumoră. Tumora se găseşte la art.20 alin.5, în care, printr-un mecanism absolut ciudat, de neregăsit în activitatea parlamentară, într-o lege de rectificare a bugetului, se aduce o modificare gravă legii speciale a organizării spitalelor.

Din păcate, tumora s-a transformat în cancer al sistemului de sănătate, care, oricum era în agonie, şi ultima lovitură a fost dată prin schimbarea unor directori de spitale, a unor profesori cu activitate didactică remarcabilă, adevărate vârfuri ale medicinii româneşti. Din ce motiv? Doar pentru a satisface o anumită clientelă politică, care se regăseşte acum la conducerea spitalelor, fără alt merit decât un carnet de partid.

Acesta este motivul pentru care mi-aş fi dorit ca ministrul finanţelor să fie aici, fiindcă era singurul abilitat să scoată această măgărie care a fost inserată în corpul legii de către colegul său de la Ministerul Sănătăţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, dacă mai sunt intervenţii la dezbateri generale? Nu mai sunt.

Stimaţi colegi, avem un raport cu un amendament admis şi un amendament respins.

Vă consult dacă amendamentul respins se mai susţine.

Domnul deputat Ifrim.

Domnul Mircea Ifrim:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Amendamentul pe care un grup de deputaţi l-au făcut priveşte art.20 alin.5, respectiv, cel prin care, prin această ordonanţă de rectificare a bugetului, se stipulează restructurarea unităţilor sanitare, schimbarea consiliilor de administraţie şi a directorilor.

Aş vrea să prezint problema întâi juridic. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.154/2005 este parte componentă a Legii bugetului, deci este o lege ordinară. Legea spitalelor nr.270/2003, în funcţiune, este o lege specială şi, ca atare, o lege ordinară - Legea bugetului - nu poate bate o lege specială, în orice jurisprudenţă.

În al doilea rând, această situaţie a dus la schimbarea unor conduceri de spitale, în condiţii în care nu se respectă legea. De pildă, la clinicile universitare, conform legii, este stipulat că nu poate fi director general decât un cadru de predare. S-au numit persoane care nu sunt cadre de predare şi deci împotriva legii.

Dacă privim termenul de "restructurare", el nu este definit şi, în aceste condiţii, însăşi constituţionalitatea acestei rectificări bugetare este pusă sub semnul întrebării şi, probabil, va fi situaţia ca să vedem dacă este sau nu respectată Constituţia.

De asemenea, prin acest fapt, s-a creat această foarte mare tulburare, în toate unităţile sanitare, destituindu-se oameni de o valoare incontestabilă - profesorul Ciurea, primul neurochirurg al ţării, profesorul Bârsan Căpâlneanu, personalităţi ale vieţii medicale, profesorul Babeş, profesorul Popa Florin, creându-se tulburări foarte mari.

Acesta este motivul pentru care acest amendament, care, de fapt, înseamnă introducerea la limita legii a unui lucru care nu poate fi reglementat decât printr-o lege, iar Legea spitalelor este o lege foarte adânc chibzuită, până acum - sigur că ea este perfectibilă - justifică faptul că acest alineat 5 să fie eliminat.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc foarte mult.

Dacă mai sunt intervenţii la acest amendament?

Doamna deputat Andronescu.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Vreau să vă reţin câteva minute atenţia asupra acestui articol, care nu neapărat, evident, pune şi în situaţii dificile nişte mari personalităţi, pe care medicina românească le are, dar pune sub semnul întrebării învăţământul medical.

Poate mulţi dintre dumneavoastră ştiţi, poate mulţi nu ştiţi. Învăţământul medical este un învăţământ integrat. În spital nu se desfăşoară numai activitate de îngrijire a sănătăţii, ci se desfăşoară şi activitate de învăţământ. Or, eu nu cred că poţi să dai în mâna unei persoane, oricât de capabilă ar fi ea, dar care nu are nici o legătură cu sistemul de învăţământ, să-i dai conducerea spitalului, o conducere, care, în egală măsură, trebuie să ia decizia şi în legătură cu învăţământul, şi în legătură cu sănătatea, cu atât mai mult cu cât, în spitale se află, în cele mai multe dintre ele, şi patrimoniul universităţilor de medicină. Au investit mult în echipamentele din spitale şi, ca urmare, mi se pare firesc să avem respect faţă de Legea spitalelor, care stabileşte atribuţii foarte clare în legătură şi cu învăţământul din spitale.

De aceea, eu v-aş adresa rugămintea să votăm eliminarea acestui articol din Legea de rectificare a bugetului, în care, fără îndoială, nu-şi găseşte locul.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc foarte mult.

Domnul deputat Cristian Dumitrescu.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Nu putem să nu intervenim, în momentul în care, în Parlamentul României, încă o dată, şi în sesiune comună a Parlamentului, se aduce o siluire fără precedent a procedurilor parlamentare.

Şi îmi pare rău că merceologul-şef al sănătăţii româneşti nu este prezent aici, să susţină şi să ne facă să înţelegem cum o lege specială, care se referă la buget - şi sunteţi mulţi specialişti aici, economişti şi specialişti în buget - poate să modifice o lege specială în domeniul sănătăţii.

Acest artificiu făcut, după cum s-a văzut şi au spus colegii mei care se pricep mai bine, din punct de vedere al naturii acestui act legislativ, se referă la rezolvarea unei situaţii.

Domnul merceolog-şef al sănătăţii româneşti nu a avut nici măcar bunul-simţ juridic să facă această modificare printr-o ordonanţă de urgenţă specifică, care să modifice legea respectivă, şi o introduce, în mod inadmisibil, într-un alt corp de lege, într-un corp de lege străin, o lege cu referire bugetară, trimiţând trei stimate doamne, secretar de stat să-i apere această inepţie. Eu cred că nici dumneavoastră, în forul dumneavoastră interior, sunt convins că nu sunteţi de acord să votaţi acest proiect de lege, dar noi nu putem să votăm acum această lege, până nu excludem, într-o formă sau alta - pentru că din motive obiective trebuie să votăm, ceea ce înseamnă modificări la buget - nu putem să votăm această lege în această formă. Sigur că singura modalitate, normală, chiar şi la această oră târzie, după o zi de dezbatere în Parlamentul României, am zis să retrimitem acest proiect de lege la Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, comisia să elimine... domnul senator Haşotti, ştiţi că am dreptate! Uitaţi-vă în ochii mei şi spuneţi-mi că nu am dreptate, că suntem în Parlament de atâţia ani; am dreptate şi ştiţi foarte bine că am dreptate. Haideţi să faceţi, între paranteze, un artificiu juridic, dar faceţi-l domnule, legal! Faceţi-l domnilor colegi, pentru că altfel ne batem joc de Parlamentul României! Ne batem joc de principiile fundamentale ale activităţii noastre, în condiţiile în care dumneavoastră vedeţi foarte bine că Parlamentul este la cota cea mai joasă de popularitate. Eu nu fac un apel la dumneavoastră, fac apel la conştiinţa parlamentarilor, care au cât de cât legătură cu activitatea de legiferare. Astăzi am votat Statutul parlamentarului. Eu sunt mândru că am votat, după atâţia ani, Statutul parlamentarului, dar acest Statut al parlamentarului, în condiţiile în care la 10 minute după ce l-am votat, ne batem joc de activitatea de parlamentar, mă face să cred că am greşit atunci când l-am votat. Deci, domnule preşedinte, vă rog să supuneţi la vot ca să se retrimită la comisie proiectul de lege, pentru a se aplica o procedură cât de cât normală, decentă, prin care să aprobăm o lege, prin forţa votului. Sunteţi majoritari, să fiţi sănătoşi, cât veţi mai fi, sănătoşi vă doresc să fiţi mai mult, cât veţi mai fi la putere, majoritari, să votăm bugetul ca buget şi apoi modificarea Legii spitalelor, ca atare. Altfel, vom ajunge ca un merceolog să conducă medicina şi să-şi bată joc şi de jurişti. Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul deputat Marcu Tudor, aveţi cuvântul.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vorbeam adineauri de greşelile pe care le face Guvernul în întocmirea proiectelor de lege. Iată o astfel de greşeală: eu sunt convins că nu reaua intenţia l-a făcut pe domnul Nicolaescu să greşească, locul în care a dorit să introducă o asemenea modificare, pentru că este evident chiar pentru cel mai prost om, care citeşte un asemenea proiect de lege că acel articol nu are ce căuta aici. Şi, ca atare, eu constat că Guvernul a greşit locul în care dorea să introducă acest proiect de lege, acest articol, şi în loc să-l introducă într-o altă lege, l-a introdus aici. Solicit, în orice formă doriţi dumneavoastră, eliminarea acestui articol, care nu-şi are loc aici, pentru că altfel ne facem noi de râs, noi înşine de "râşi". Dacă aţi ajuns să faceţi confuzie între un merceolog şi un medic, puteţi să faceţi confuzie şi într-o lege a bugetului, cu un articol care nu are nici o legătură în această lege. Vă solicităm să-l scoateţi, pur şi simplu, îl băgaţi în altă lege, unde îşi are locul şi putem să stăm de vorbă atunci, pentru că altfel nu putem să acceptăm o asemenea bătaie de joc în Parlament. Eu înţeleg că sunteţi începători, unii dintre dumneavoastră, şi că nu aveţi încă uzul raţiunii care trebuie să însoţească un parlamentar. Nu mai vorbesc de un ministru, care are ce căuta acolo, cum am eu în Scaunul Papal, dar ca să intrăm în legalitate, eliminaţi acest articol şi votăm bugetul. Altfel, nu putem sta de vorbă, deoarece decădem din inteligenţa noastră, din capacitatea noastră, din experienţa noastră, chiar şi parlamentară. Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da. Domnul Brânzan, vă rog.

Domnul Ovidiu Brânzan:

Stimaţi colegi, vreau doar să sintetizez situaţia, tocmai fiindcă văd marea dumneavoastră nerăbdare şi să vă prezint în ce moment ne aflăm. Deci, este un amendament de eliminare, care a fost propus şi pe care îl susţinem, deşi a fost respins de către comisie, este un amendament de eliminare a alineatului 5 din art.20. Pe de altă parte, s-a făcut o propunere acum, domnule preşedinte, colegul Cristian Dumitrescu a făcut o propunere de retrimitere la comisie. Şi, analizând această propunere, trebuie să înclin să cred că domnia-sa are dreptate, pentru că inclusiv titlul legii, chiar dacă el a fost discutat, este absolut incorect. Este o lege de rectificare a bugetului, care mai include în ea o modificare a Legii nr.270, a Spitalelor. În această situaţie, legea, dacă doriţi să o treceţi, stimaţi colegi, şi este dreptul dumneavoastră s-o treceţi, faceţi ce vreţi, sunteţi majoritari, legea se va numi Lege de rectificare a bugetului de stat pe 2005 şi modificarea art.cutare din Legea nr.270 a Spitalelor. Altfel nu se poate, stimaţi colegi. Deci, sau retrimitere la comisie, sau eliminăm amendamentul, sau acceptăm amendamentul de eliminare a articolului cu pricina.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, dacă mai sunt şi alte intervenţii? S-a făcut o propunere de retrimitere la comisie. Vă rog, colegii, ca să putem continua, s-o analizaţi în sens pozitiv. Retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege. Mai avem multe pe ordinea de zi, deci, supun votului dumneavoastră retrimiterea la comisie. Cine este pentru? Domnul Puiu Haşotti, înseamnă că oprim lucrările aici. Vă rog să număraţi, vă rog mâinile sus!

Voturi împotrivă, vă rog. Vă rog să număraţi. E nevoie să ridicaţi o singură mână. Vă rog să reţineţi, pentru că altfel, faceţi febră la ambele.

98 voturi. Abţineri?

Stimaţi colegi, în aceste condiţii nu avem cvorum de lucru. Deci, avem 182 voturi. Există alternativa ca să lucrăm non stop, să strigăm catalogul. Rog să se facă apelul, domnul Gheorghiof, pentru a reface cvorumul de lucru. Ca să putem vota, trebuie să avem 235 voturi.

Avem 84 voturi pentru, 98 împotrivă, nici o abţinere. Deci, total avem 182 voturi, în loc de 235, cât este votul.

Deci, stimaţi colegi, poate refacem cvorumul cu puţină răbdare. Invit pe domnul Gheorghiof să strige catalogul. Să începem cu Camera Deputaţilor. Noi vrem să lucrăm, indiferent ce vreţi dumneavoastră, până se epuizează ordinea de zi. Domnul Gheorghiof, vă rog foarte mult! (Discuţii la masa prezidiului)

Deci, vă rog să se strige catalogul. Domnul Gheorghiof.

Rog să se facă apelul la Senat. Domnul Iorgovan, acolo, la Senat. Rog apelul la Senat.

Domnul Antonie Iorgovan:

- Antonie Ştefan Mihail - prezent
- Apostol Neculai - prezent
- Arcaş Viorel - prezent
- Ardelean Aurel - absent
- Arion Viorel - prezent
- Athanasiu Alexandru - prezent
- Basgan Ion - absent
- Berceanu Radu Mircea - prezent
- Bindea Liviu-Doru - absent
- Blaga Vasile - absent
- Bobeş Marin - prezent
- Cazacu Cornelia - absent
- Câmpeanu Radu-Anton - absent
- Cârlan Dan - prezent
- Chelaru Ioan - prezent
- Cinteză Mircea - prezent
- Ciornei Silvia - absentă
- Cioroianu Adrian Mihai - absent
- Cismaru Ivan - prezent
- Copos Gheorghe - absent
- Cozmâncă Octav - absent
- Creţu Corina - absent
- Creţu Ovidiu Teodor - absent
- Cucuian Cristian - prezent
- Cutaş George Sabin - absent
- Daea Petre - prezent
- David Cristian - absent
- David Gheorghe - prezent
- Diaconescu Cristian - absent
- Dina Carol - prezent
- Dinescu Valentin - absent
- Dîncu Vasile - prezent
- Duca Viorel Senior - absent
- Dumitrescu Ion Mihai - prezent
- Dumitrescu Gheorghe Viorel - absent
- Dumitru Constantin - prezent
- Eckstein Kovacs Peter - prezent
- Fekete Szabo Andras Levente - prezent
- Filipescu Teodor - absent
- Florescu Ion - prezent
- Flutur Gheorghe - absent
- Frunda György - absent
- Funar Gheorghe - absent
- Găucan Constantin - absent
- Geoană Mircea Dan - prezent
- Georgescu Radu Cristian - prezent
- Gheorghe Constantin - absent
- Haşotti Puiu - prezent
- Ilaşcu Ilie - absent
- Iliescu Ion - prezent
- Iluşcă Daniel - prezent
- Ion Vasile - prezent
- Iorga Nicolae - prezent
- Iorgovan Antonie - prezent
- Ioţcu Petru Nicolae - prezent
- Ivănescu Paula Maria - prezentă
- Jurcan Dorel - prezent
- Loghin Irina - absentă
- Lupoi Mihail - prezent
- Maior George Cristian - absent
- Mardare Radu Cătălin - prezent
- Marinescu Marius - prezent
- Markó Bela - absent
- Meleşcanu Teodor Viorel - absent
- Mereuţă Mircea - prezent
- Mihăescu Eugen - absent
- Mihăilescu Petru Şerban - prezent
- Moisuc Viorica Georgeta - absentă
- Moraru Ion - prezent
- Morţun Alexandru Ioan - absent
- Neagoe Otilian - prezent
- Neagu Nicolae - absent
- Nemeth Csaba - prezent
- Nicolae Şerban - prezent
- Nicolai Norica - prezentă
- Novolan Traian - absent
- Onaca Dorel Constantin - absent
- Oprea Mario-Ovidiu - prezent
- Oprescu Sorin Mircea - prezent
- Pascu Corneliu - prezent
- Păcuraru Paul - prezent
- Păunescu Adrian - absent
- Pereş Alexandru - prezent
- Pete Ştefan - prezent
- Petre Maria - absentă
- Petrescu Ilie - prezent
- Popa Aron Ioan - prezent
- Popa Dan Gabriel - prezent
- Popa Nicolae-Vlad - prezent
- Popescu Dan Mircea - absent
- Popescu Ionel - absent
- Popescu Irinel - absent
- Popescu Mihail - prezent
- Prodan Tiberiu Aurelian - prezent
- Puskas Valentin Zoltan - prezent
- Rădoi Ion - absent
- Rădoi Ovidiu - prezent
- Rădulescu Cristache - prezent
- Roibu Aristide - absent
- Sabău Dan - absent
- Sârbu Ilie - prezent
- Silistru Doina - prezentă
- Simionescu Aurel Gabriel - prezent
- Sogor Csaba - prezent
- Solcanu Ion - absent
- Stan Petru - absent
- Stănoiu Mihaela Rodica - absentă
- Stoica Ilie - prezent
- Strătilă Şerban-Cezar - prezent
- Stroe Radu - prezent
- Szabó Karoly Ferenc - prezent
- Şerbănescu Verginia - prezentă
- Şerbu Gheorghe Vergil - absent
- Şereş Ioan Codruţ - absent
- Ştefan Viorel - prezent
- Şter Sever - prezent
- Talpeş Ioan - absent
- Tănăsescu Claudiu - absent
- Tărăcilă Doru Ioan - prezent
- Terinte Radu - prezent
- Theodorescu Emil Răzvan - prezent
- Tîlvăr Angel - prezent
- Toma Ion - prezent
- Tudor Corneliu Vadim - absent
- Ţâbuleac Mihai - prezent
- Ţicău Silvia Adriana - prezentă
- Ţîrle Radu - prezent
- Ungheanu Mihai - prezent
- Ungureanu Vasile Ioan Dănuţ - prezent
- Vasilescu Gavrilă - prezent
- Văcăroiu Nicolae - prezent
- Vărgău Ion - prezent
- Vedinaş Verginia - absentă
- Verestóy Attila - absent
- Voiculescu Dan - absent
- Vosganian Varujan - prezent
- Vraciu Jan - absent

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc. Rog apelul la Cameră. Domnul secretar Gheorghiof. Stimaţi colegi, facem un efort să refacem cvorumul de lucru. Vreau să reţineţi că trebuie să aprobăm bugetul Comisiei Naţionale pentru Valori Mobiliare, pentru că nu poate funcţiona. Deci, vă rog să nu părăsiţi sala. Domnul Gheorghiof, apelul!

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Credeam că începem cu o consultare de o jumătate de oră.

- Adomnicăi Mirela Elena - absentă
- Adomniţei Cristian-Mihai - prezent
- Almăjan Marin - absent
- Almăşan Liviu - absent
- Amariei Constantin - prezent
- Amet Aledin - prezent
- Anastase Roberta Alma - prezentă
- Andea Petru - prezent
- Andon Sergiu - absent
- Andronescu Ecaterina - prezentă
- Andreica Romică - prezent
- Antal Arpad-Andras - prezent
- Antal Istvan - prezent
- Antonescu George Crin Antonescu - absent
- Apostolache Mihai Cristian - absent
- Ardelean Cornelia - absentă
- Asztalos Ferenc - absent
- Avram Dumitru - prezent
- Baban Ştefan - prezent
- Bara Nicolae - prezent
- Barbu Gheorghe - absent
- Bardan Cornel Ştefan - prezent
- Bădălău Nicolae - absent
- Băeşu George - absent
- Bănicioiu Nicolae - absent
- Bărbuleţiu Tiberiu - absent
- Becsek Garda - prezent
- Becşenescu Dumitru - absent
- Bejinariu Eugen - absent
- Bentu Dumitru - prezent
- Bivolaru Ioan - prezent
- Bârsan Iuliu Gabriel - prezent
- Boagiu Anca - absentă
- Bobeanu Răzvan Petrică - absent
- Boeriu Valeriu Victor - prezent
- Bolcaş Lucian Augustin - absent
- Boniş Istvan - prezent
- Borbely Laszlo - absent
- Boureanu Cristian - absent
- Brânzan Ovidiu - prezent
- Brânză William Gabriel - absent
- Bruchental Ionela - absentă
- Buciu Angela - prezentă
- Buciuta Ştefan - absent
- Buda Daniel - prezent
- Buda Ioan - absent
- Buhăianu Obuf Cătălin Ovidiu - absent
- Buruiană Aprodu Daniela - absentă
- Buşoi Cristian Silviu - prezent
- Buzatu Dan Horaţiu - absent
- Buzea Cristian Valeriu - absent
- Calimente Mihăiţă - prezent
- Câmpanu Liviu - prezent
- Canacheu Costică - prezent
- Cantaragiu Bogdan - prezent
- Cazan Gheorghe Romeo - prezent
- Călian Petru - absent
- Călin Ioan - absent
- Chiper Gheorghe - prezent
- Chiş Filonaş - prezent
- Cindrea Ioan - prezent
- Ciocâlteu Alexandru - absent
- Ciontu Corneliu - absent
- Ciopraga Mircea - absent
- Ciucă Liviu Bogdan - absent
- Cliveti Minodora - absentă
- Cocrea Olguţa - absentă
- Codîrlă Liviu - absent
- Constantinescu Anca - absent
- Constantinescu Viorel - absent
- Corlăţean Titus - absent
- Coşea Dumitru Gheorghe Mircea - prezent
- Crăciunescu Grigore - absent
- Creţu Gabriela - prezent
- Cutean Vasile Emilian - absent
- Dan Iosif - absent
- Diaconescu Marin - prezent
- Diaconescu Renică - absent
- Dida Corneliu Ioan - absent
- Dobre Traian - prezent
- Dorneanu Valer - absent
- Dragomir Dumitru - absent
- Dragomir Gheorghe - absent
- Drăguş Radu-Cătălin - absent
- Dreţcanu Doina Micşunica - prezent
- Dumitrescu Cristian Sorin - prezent
- Dumitrescu Liana - prezent
- Dumitrescu Zamfir - prezent
- Dumitriu Dragoş Petre - prezent
- Dumitriu Mihai - prezent
- Dumitru Ion - absent
- Duşa Mircea - prezent
- Duţu Stelian - prezent
- Erdei-Dolóczki István - prezent
- Eserghep Gelil - prezent
- Faina Constantin - prezent
- Fârşirotu Vladimir Mircea - prezent
- Fenechiu Relu - absent
- Firczak Gheorghe - absent
- Florea Damian - prezent
- Fotopolos Sotiris - prezent
- Frâncu Emilian Valentin - prezent
- Furo Iuliu Ioan - prezent
- Gabor Gheorghe - prezent
- Ganţ Ovidiu Victor - absent
- Găleteanu Monalisa - absent
- Georgescu Filip - absent
- Gerea Andrei Dominic - prezent
- Gheorghe Valeriu - absent
- Gheorghiof Titu Nicolae - prezent
- Ghiorghioni Ionesie - absent
- Ghişe Ioan - prezent
- Giurescu Ion - prezent
- Giurgiu Mircia - absent
- Glăvan Ştefan - prezent
- Godja Petru - absent
- Gonţea Ion - prezent
- Grigore Dan - absent
- Grosaru Mircea - prezent
- Gubandru Aurel - prezent
- Guşă Cozmin Horea - absent
- Gvozdenovici Slavomir - absent
- Hanganu Romeo Octavian - absent
- Hellvig Eduard Raul - absent
- Hoban Ioan - absent
- Hogea Vlad Gabriel - absent
- Hoinaru Marian - absent
- Hrebenciuc Viorel - prezent
- Iacob Ridzi Monica Maria - prezent
- Iancu Iulian - absent
- Ibram Iusein - prezent
- Ifrim Mircea - prezent
- Igaş Traian Constantin - absent
- Ignat Miron - prezent
- Iliescu Valentin Adrian - absent
- Ionescu Daniel - absent
- Iordache Florin - prezent
- Iordache Graţiela Denisa - prezent
- Iriza Marius - prezent
- Iustian Mircea Teodor - prezent
- Jipa Florina Ruxandra - absent
- Kelemen Attila Béla Ladislau - prezent
- Kelemen Hunor - prezent
- Kerekes Károly - prezent
- Király Andrei-Gheorghe - prezent
- Kónya-Hamar Sándor - prezent
- Kovacs Attila - absent
- Lakatos Petru - prezent
- Lambrino Radu - absent
- Lari-Iorga Leonida - absent
- Lificiu Petru - absent
- Liga Dănuţ - absent
- Longher Ghervazen - prezent
- Luchian Ion - absent
- Macaleţi Costică - absent
- Magheru Paul - absent
- Man Mircea - prezent
- Manda Iulian Claudiu - absent
- Manolescu Oana - absent
- Manta Pantelimon - prezent
- Marian Dan Mihai - absent
- Marin Constantin - prezent
- Marinescu Marian-Jean - prezent
- Martin Eduard-Stelian - absent
- Márton Árpád-Francisc - prezent
- Máté András-Levente - prezent
- Matei Cătălin Lucian - prezent
- Mazăre Alexandru - absent
- Mătuşa Tudor - absent
- Mălaimare Mihai Adrian - absent
- Mănăstireanu Vladimir Alexandru - absent
- Mănescu Rareş Şerban - absent
- Mărculeţ Petrescu Mira Anca Victoria - prezent
- Meir Nati - absent
- Merce Ilie - prezent
- Merka Adrian-Miroslav - prezent
- Micula Cătălin - absent
- Mihalache Sorin Dan - absent
- Mihei Andrian-Sirojea - prezent
- Mircea Costache - prezent
- Mircovici Niculae - prezent
- Mironescu Laurenţiu - prezent
- Miroşeanu Liviu Alexandru - prezent
- Mitrea Manuela - absent
- Mitrea Miron Tudor - prezent
- Miuţescu Gheorghe Adrian - prezent
- Mînzînă Ion - prezent
- Mocanu Alexandru - prezent
- Mocanu Vasile - prezent
- Mocănescu Coloros Dan Constantin - prezent
- Mocioalcă Ion - absent
- Mohora Tudor - prezent
- Moisoiu Adrian - prezent
- Moldovan Emil Radu - prezent
- Momanu Corneliu - prezent
- Motreanu Dan Ştefan - absent
- Movilă Petru - prezent
- Munteanu Ioan - prezent
- Muscă Monica Octavia - absent
- Muşetescu Tiberiu-Ovidiu - prezent
- Nassar Rodica - prezent
- Năstase Adrian - prezent
- Nechita Aurel - prezent
- Nedelcu Gabriela - absent
- Nica Dan - absent
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen - absent
- Nicolicea Eugen - prezent
- Nicula Vasile Cosmin - absent
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - absent
- Nistoran Dorin-Liviu - absent
- Niţă Constantin - prezent
- Niţulescu Teodor - absent
- Nosa Iuliu - prezent
- Oancea Viorel - prezent
- Olarean Aurel - absent
- Oltean Ioan - absent
- Olteanu Bogdan - absent
- Oprea Gabriel - absent
- Ovidenie Costel - prezent
- Palăr Ionel - prezent
- Pambuccian Varujan - prezent
- Pardău Dumitru - prezent
- Pascu Bogdan - prezent
- Paşcu Ioan Mircea - absent
- Pavelescu Aurelian - absent
- Paveliu Marian Sorin - prezent
- Păun Nicolae - absent
- Petrea Constantin - prezent
- Plumb Rovana - absent
- Podgorean Radu - absent
- Ponta Victor-Viorel - absent
- Pop Claudiu Adrian - absent
- Popa Cornel - absent
- Popa Daniela - absent
- Popa Nicolae - absent
- Popeangă Petre - absent
- Popescu Dan Ioan - prezent
- Popescu Florin Aurelian - absent
- Popescu Ionica Constanţa - absent
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - absent
- Pop Cozmin Gabriel - prezent
- Preda Cezar Florin - absent
- Preda Ion - absent
- Pruteanu Vasile - absent
- Puchianu Ioan Dumitru - prezent
- Pupeză Viorel - prezent
- Purceld Octavian-Mircea - prezent
- Puşcaş Vasile - absent
- Puşcă Mircea Valer - prezent
- Puzdrea Dumitru - absent
- Racoceanu Viorel - absent
- Radan Mihai - prezent
- Raicu Romeo Marius - absent
- Rădulescu Cristian - prezent
- Rogin Marius - prezent
- Romanescu Marcel Laurenţiu - prezent
- Rus Ioan Aurel - absent
- Rusu Mihaela Adriana - absent
- Ruşanu Dan Radu - absent
- Sanda Victor - absent
- Sandu Gabriel - prezent
- Sandu-Capră Mihai - prezent
- Sasu Ion - prezent
- Săniuţă Marian Florian - prezent
- Săpunaru Nini - absent
- Sârb Gheorghe - prezent
- Sârbu Daciana Octavia - absent
- Sârbu Marian - prezent
- Sârbu Mugurel Liviu - absent
- Scutaru Adrian George - absent
- Semcu Adrian Emanuil - prezent
- Seres Dénes - prezent
- Severin Adrian - absent
- Silaghi Ovidiu Ioan - absent
- Sireţeanu Mihail - absent
- Sóki Béla - prezent
- Soporan Vasile Filip - prezent
- Stan Ioan - prezent
- Stan Ion - absent
- Stanciu Anghel - absent
- Stănescu Cristian - absent
- Stănescu Mircea - absent
- Stănişoară Mihai - absent
- Stoica Ion - absent
- Străchinaru Petre - prezent
- Strungă Emil - absent
- Szekely Levente Csaba - prezent
- Ştirbeţ Cornel - prezent
- Ştirbu Monica Mihaela - absent
- Ştireanu Octavian - absent
- Ştiucă Alecsandru - prezent
- Tabără Valeriu - prezent
- Tamás Sándor - absent
- Tămagă Constantin - absent
- Tănăsescu Mihai Nicolae - prezent
- Tărniceru Petru - absent
- Teodorescu George Alin - prezent
- Timar Liviu - prezent
- Timiş Ioan - absent
- Todoran Pavel - prezent
- Toma Florentina Marilena - absent
- Toma Horia-Victor - absent
- Tóro Tiberiu - absent
- Tudor Constantin - absent
- Tudor Marcu - prezent
- Tudose Mihai - prezent
- Turcan Raluca - prezent
- Ţundrea Ioan - absent
- Uioreanu Horea Dorin - absent
- Ujeniuc Dragoş - absent
- Ungureanu Petre - prezent
- Ungureanu Valeriu Alexandru - prezent
- Ursărescu Dorinel - absent
- Vainer Aurel - absent
- Varga Attila - prezent
- Vasile Aurelia - prezent
- Vasilescu Lia Olguţa - absent
- Vălean Adina Ioana - absent
- Văsioiu Horia - prezent
- Vâlcov-Şandru Marcela Lavinia - absent
- Vlase Petru Gabriel - prezent
- Vlădoiu Aurel - absent
- Voicu Cătălin - absent
- Voicu Mihai Alexandru - absent
- Voinea Florea - absent
- Zaharia Claudius Mihail - prezent
- Zamfir Gabriel Sorin - absent
- Zamfirescu Dan Dumitru - absent
- Zegrean Augustin - prezent
- Zgonea Valeriu Ştefan - prezent

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să vă ocupaţi locurile în sală.

Stimaţi colegi, vă rog să vă ocupaţi locurile.

Să aşteptăm rezultatul domnului Gheorghiof.

Stimaţi colegi, am reuşit să refacem cvorum-ul de lucru.

Voi supune votului dumneavoastră propunerea, vă rog să mă urmăriţi cu atenţie, de eliminare a alin.5 de la art.20, propunere respinsă de către comisie. Propunere de eliminare.

Vă rog să votaţi cine este pentru eliminare.

95 de voturi pentru eliminare.

Voturi împotrivă?

149 de voturi împotrivă.

Abţineri?

O abţinere.

Deci, amendamentul a căzut.

Supun votului dumneavoastră propunerea de amendament a comisiei, amendament admis, respectiv eliminarea art.21 care se regăseşte în proiectul de Lege de aprobare a Ordonanţei nr.66/2005.

Cine este pentru?

149 de voturi pentru.

Voturi împotrivă?

95 de voturi împotrivă.

Abţineri?

O abţinere.

A fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră raportul pe ansamblu.

Cine este pentru?

149 de voturi.

Voturi împotrivă?

95 de voturi.

Abţineri?

O abţinere.

Deci, raportul s-a aprobat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.154/2005 cu privire la rectificarea bugetului de stat pentru anul 2005.

Mai sunt alte intervenţii?

Cine este pentru?

149 de voturi pentru.

Voturi împotrivă?

95 de voturi împotrivă.

Abţineri?

O abţinere.

Deci, proiectul de lege a fost adoptat.

Stimaţi colegi, trecem la punctul următor proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.155/2005 cu privire la rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2005.

O invit pe doamna secretar de stat Doina Dascălu. Vă rog.

Doamna Doina Dascălu - secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice:

Domnule preşedinte, această rectificare s-a făcut în scopul asigurării fondurilor necesare acoperirii cheltuielilor necesare pentru acordarea etapei a doua de majorare a salariilor, începând cu luna octombrie 2005. S-a făcut o analiză a execuţiei acestor cheltuieli şi ca urmare a acestei analize s-au operat unele modificări şi reajustări în interiorul capitolelor bugetare.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Invit pe domnul Vosganian să prezinte raportul comun al celor două Comisii de buget, finanţe.

Domnul Varujan Vosganian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisiile au examinat proiectul de lege şi au hotărât cu majoritate de voturi să adopte raport de admitere, fără amendamente, pe care-l supun spre dezbatere plenului.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Dezbateri generale, dacă sunt luări de cuvânt. Nu sunt.

Suntem în faţa unui raport favorabil, fără amendamente.

Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Deci, cu 180 de voturi pentru, 54 de voturi împotrivă şi 5 abţineri, raportul a fost aprobat.

Deci, cu 180 voturi pentru, 54 voturi împotrivă, 5 abţineri, raportul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege de aprobare a ordonanţei.

Cine este pentru?

180 voturi pentru.

Împotrivă?

56 de voturi împotrivă.

Abţineri.

2 abţineri.

Proiectul de lege a fost adoptat.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Trecem la punctul următor, stimaţi colegi.

Modificarea componenţei nominale a Comitetului Director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare.

Domnul senator Ion Vasile, aveţi cuvântul, vă rog.

Domnul Ion Vasile:

Domnule preşedinte, Birourile permanente ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, reunite în şedinţa comună din 6 decembrie 2005 au adoptat unele hotărâri care privesc activitatea Grupului Român al Uniunii Interparlamentare, astfel:

Sunt trei note, prima este în legătură cu modificarea componenţei nominale a Comitetului Director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare.

La solicitarea Grupului parlamentar PSD se înlocuieşte domnul Radu Podgoreanu cu domnul Anghel Stanciu şi domnişoara Daciana Sârbu cu domnul Emil Radu Moldovan, iar la solicitarea Grupului parlamentar PRM, în calitate de vicepreşedinte, se înlocuieşte domnul Anghel Stanciu cu domnul Liviu Codârlă.

A doua notă privind modificarea componenţei nominale a Grupurilor parlamentare de prietenie cu Austria, Republica Coreea, Franţa, la Camera Deputaţilor, Japonia, Slovenia, Serbia şi Muntenegru, Bahrein, Thailanda şi Vietnam, după cum urmează.

Grupul parlamentar de prietenie România - Austria.

Se solicită înlocuirea domnului deputat Liga Dănuţ, cu domnul deputat Dragoş Dumitriu, în funcţia de vicepreşedinte.

Grupul parlamentar de prietenie România - Republica Coreea.

Se solicită înlocuirea domnului deputat Cantaragiu Bogdan cu domnul deputat Buzea Cristian Valeriu, în funcţia de preşedinte.

Grupul parlamentar de prietenie România - Franţa, Camera Deputaţilor.

Se solicită înlocuirea domnului deputat Ciocâlteu Alexandru cu domnul deputat Călian Petru, în funcţia de vicepreşedinte.

Grupul parlamentar de prietenie România - Japonia.

Înlocuirea domnului deputat Ciontu Corneliu cu doamna deputat Petrescu Anca, în funcţia de preşedinte.

Grupul parlamentar de prietenie România - Slovenia, înlocuirea domnului deputat Grigore Dan cu domnul deputat Moisoiu Adrian, în funcţia de vicepreşedinte.

Grupul parlamentar de prietenie România - Serbia şi Muntenegru, înlocuirea domnului deputat Almăşan Liviu cu donul deputat Iriza Marius, în funcţia de preşedinte.

Grupul parlamentar de prietenie România - Bahrein, înlocuirea domnului deputat Puzdrea Dumitru cu domnul deputat Buzea Cristian Valeriu, în funcţia de vicepreşedinte.

Grupul parlamentar de prietenie România - Thailanda, înlocuirea domnului deputat Brânză William cu domnul deputat Stănescu Cristian, în funcţia de vicepreşedinte.

Ultimul grup, Grupul de prietenie România - Vietnam, înlocuirea domnului deputat Stanciu Anghel cu domnul Mânzână Ion, în funcţia de preşedinte.

Şi, o ultimă notă, este vorba de modificarea Componenţei nominale a grupurilor parlamentare de prietenie cu Regatul Haşemit al Iordaniei, Republica Panama şi Ucraina.

În baza acestei comunicări primite din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor, în anexă, înaintăm Birurilor permanente ale Senatului şi Camerei Deputaţilor propunerea de modificare a componenţei nominale a Grupurilor parlamentare de prietenie cu Regatul Haşemit al Iordaniei, Republica Panama şi Ucraina, respectiv includerea în grupurile respective, în calitatea de membru a domnului deputat Ştefan Buciuta, pe locul rămas vacant în urma decesului domnului Ştefan Tcaciuc.

Aş ruga, domnule preşedinte, să supuneţi la vot aceste modificări pentru a completa grupurile de prietenie, conform solicitării Grupurilor parlamentare PSD şi PRM în cadrul algoritmului pe care noi l-am prezentat.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc foarte mult.

Vă rog, dacă sunt obiecţiuni la aceste propuneri?

Din sală: Nu sunt.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

De acord să le supunem la vot în bloc?

Cine este pentru?

Mulţumesc.

Împotrivă?

Două voturi împotrivă.

Abţineri?

O singură abţinere.

Cu mare majoritate, deci, peste 240 de voturi s-a aprobat.

Trecem la punctul următor, modificarea componenţei nominale a Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

Deci, daţi-mi voie să vă prezint aceste modificări.

Imediat, vă rog, domnilor colegi.

Domnul deputat Ifrim Mircea, în funcţia de supleant, înlocuieşte pe domnul deputat Ionescu Daniel.

Aceasta este o primă modificare, a doua, domnul deputat Kelemen Atilla Bela Ladislau membru supleant în Delegaţia Parlamentului României la Consiliul Europei, se înlocuieşte cu domnul deputat Tamaş Sandor.

Dacă sunt obiecţiuni?

Din sală: Nu sunt.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu sunt. Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru?

Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

3 voturi împotrivă.

Abţineri?

Nu sunt abţineri.

Cu mare majoritate a fost aprobată şi această modificare.

O să supun votului dumneavoastră modificări în componenţa nominală a Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Uniunii Europene Occidentale.

Domnul senator Prodan Tiberiu Aurelian, din partea Alianţei, înlocuieşte în calitate de membru titular pe domnul senator Cioroianu Adrian Mihai.

Doamna deputat Mărculeţ Petrescu Mira Anca Victoria, Grupul parlamentar PRM, îl înlocuieşte în calitate de membru titular pe domnul deputat Ciocâlteu Alexandru.

Şi, domnul deputat Purceld Octavian-Mircea, Grupul parlamentar PRM, o înlocuieşte în calitate de membru supleant pe doamna deputat Mărculeţ Petrescu Mira Anca Victoria.

Sunt obiecţiuni?

Din sală: Nu sunt.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră aceste modificări.

Cine este pentru?

Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

3 voturi împotrivă.

Abţineri?

Nu sunt abţineri.

Cu mare majoritate s-a aprobat şi această modificare.

Trecem la modificarea componenţei nominale a delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Cooperării Economice a Mării Negre.

Vă rog să fiţi atenţi, domnilor colegi.

Domnul deputat Ciopraga Mircea, membru al Grupului parlamentar PNL, înlocuieşte pe domnul deputat Dragomir Gheorghe. Domnul deputat Dina Carol, membru al Grupului parlamentar al PRM, îl înlocuieşte pe domnul senator Onaca Dorel Constantin.

Observaţii?

Din sală: Nu sunt.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu sunt.

Supun votului, domnilor colegi.

Cine este pentru?

Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Două voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu mare majoritate s-au aprobat şi aceste modificări.

Trecem la modificarea componenţei nominale a Delegaţiei Parlamentului României la iniţiativa Central - Europeană - Dimensiunea parlamentară.

Înlocuirea domnului deputat Brânză William Gabriel cu domnul deputat Baban Ştefan, Grupul parlamentar PRM.

Este singura modificare. Dacă sunt obiecţiuni?

Din sală: Nu sunt.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Supun votului dumneavoastră această modificare.

Cine este pentru?

Mulţumesc.

Voturi împotrivă.

Trei voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu mare majoritate s-a aprobat şi această modificare.

Trecem la modificarea... Adunarea Parlamentară NATO, scuzaţi-mă, vă rog, am sărit peste acest punct.

Modificarea componenţei nominale a Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO.

Înlocuirea domnului deputat Cantaragiu Bogdan cu domnul deputat Stănescu Cristian, Grupul parlamentar PRM.

Dacă sunt obiecţiuni?

Din sală: Nu sunt.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu sunt.

Supun votului, domnilor colegi.

Cine este pentru?

Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Nu sunt.

Cu marea majoritate s-a aprobat.

Stimaţi colegi,

Trecem la modificarea componenţei nominale a Comisiei comune speciale a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru controlul execuţiei bugetului Curţii de Conturi pe anul 2003.

Vă rog, numai o secundă.

Înlocuirea domnului deputat Daniel Ionescu, cu domnul deputat Ion Mînzînă, membru al Grupului parlamentar PRM.

Vă rog, dacă sunt obiecţiuni?

Din sală: Nu sunt.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru?

Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Un vot împotrivă.

Abţineri?

Nici o abţinere.

Cu mare majoritate s-a aprobat.

Dacă la art.2 sunt obiecţiuni la acest proiect de hotărâre privind Comisia special constituită?

Din sală: Nu sunt.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu sunt.

La art.3, dacă sunt obiecţiuni?

Din sală: Nu sunt.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu sunt.

Vă propun la art.3 să luăm ca termen, termenul 20 februarie 2006.

De acord, da?

Supun votului dumneavoastră proiectul de Hotărâre în ansamblu.

Cine este pentru?

Mulţumesc foarte mult.

Voturi împotrivă?

Nu sunt.

Abţineri?

Nu sunt.

Trecem la proiectul de Hotărâre privind controlul execuţiei bugetului Curţii de Conturi pentru anul 2004.

Stimaţi colegi,

Aveţi proiectul de Hotărâre în faţă.

Vă consult, dacă la titlul hotărârii sunt obiecţiuni?

Din sală: Nu sunt.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu sunt.

La art.1, sunt intervenţii?

Din sală: Nu.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu. La art.2?

Din sală: Nu.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră proiectul de Hotărâre pe ansamblu, termen 20 februarie pentru prezentare.

De acord.

Cine este pentru?

Mulţumesc foarte mult.

Voturi împotrivă?

Nu sunt.

Abţineri?

Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Trecem la proiectul de Hotărâre pentru aprobarea rectificării bugetului de venituri şi cheltuieli ai Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare pe anul 2005.

Dau cuvântul doamnei preşedinte Anghelache.

Vă rog, foarte pe scurt!

Doamna Gabriela Anghelache - preşedintele Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Foarte pe scurt, necesitatea rectificării Bugetului Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare pe anul 2005 decurge din faptul că, după aprobarea bugetului de către Parlament au fost aprobate proiecte de asistenţă tehnică DUTCH-Grant cu Banca Mondială pentru care Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare are obligaţia de co-finanţare.

Sumele respective nu au fost prevăzute în buget, motiv pentru care s-a procedat la o realocare a veniturilor pe acest capitol de cheltuieli şi, de asemenea, având în vedere evoluţia favorabilă a tranzacţiilor pe piaţa de capital şi veniturile suplimentare obţinute în cursul anului 2005, s-a procedat la majorarea anumitor surse de venit sumelor respective prevăzute în buget şi realocarea acestor sume suplimentare către capitolul de cheltuieli menţionat.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc foarte mult.

Îl invit pe domnul preşedinte Mihai Tănăsescu să prezinte raportul comun al celor două Comisii pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital.

Aveţi cuvântul, vă rog!

Domnul Mihai Tănăsescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisiile permanente ale celor două Camere au fost sesizate în fond şi au aprobat cu unanimitate de voturi aceste modificări la bugetul de venituri şi cheltuieli.

Vă propunem, domnule preşedinte, să fiţi de acord să supuneţi dezbaterii şi aprobării această rectificare, în forma în care a fost prezentată.

Mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc foarte mult.

Dezbateri generale.

Dacă sunt intervenţii?

Înţeleg că nu.

Avem raport favorabil, fără amendamente.

Vă consult, legat de titlul hotărârii, dacă sunt intervenţii?

Nu sunt.

La art.1, sunt observaţii?

Nu avem.

La art.2?

Nu sunt.

La art.3?

Nu sunt intervenţii.

Supun votului dumneavoastră proiectul de Hotărâre în ansamblu.

Vă rog să votaţi.

Cine este pentru?

Mulţumesc forte mult.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Trecem la proiectul de Hotărâre pentru aprobarea rectificării bugetului de venituri şi cheltuieli al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare pe anul 2006.

Doamna preşedinte Anghelache, vă rog, o scurtă prezentare.

Doamna Gabriela Anghelache - preşedintele Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare:

Domnule preşedinte,

Vă rog să-mi permiteţi să supun atenţiei dumneavoastră proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli al Comisiei Naţionale al Valorilor mobiliare pe anul 2006.

Bugetul a fost întocmit cu excedent.

Am respectat sursele de venit aşa cum sunt ele prevăzute în statutul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, aprobat prin Legea nr.514/2002, precum şi în Regulamentul privind încasarea şi gestionarea veniturilor proprii.

Comisia se autofinanţează în integralitate din venituri proprii, sursele de venit provin în cea mai mare parte, respectiv în proporţie de 33% din tranzacţii derulate pe pieţele reglementate, 21% din venituri provenind de la organismele de plasament colectiv şi aproximativ 20% din venituri, din tarife şi comisioane pentru servicii prestate entităţilor care sunt supravegheate şi controlate de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare.

În ceea ce priveşte partea de cheltuieli, cea mai mare parte a cheltuielilor, aproximativ 70% reprezintă cheltuielile de personal, ponderea acestor cheltuieli este foarte mare, având în vedere faptul că angajaţii Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare trebuie să fie persoane cu specializare deosebită pentru a asigura supravegherea şi pentru a asigura reglementări care sunt favorabile dezvoltării pieţei de capital.

Totodată în evaluările care au fost făcute de către Uniunea Europeană s-a cerut creşterea capacităţii administrative a comisiei şi reducerea fluctuaţiei de personal.

Cheltuielile de capital sunt în proporţie de 7% şi se are în vedere problema sediului acestei autorităţi a pieţei, iar cheltuielile cu bunuri şi servicii sunt în proporţie de 15%, în cadrul acestora se regăsesc

şi cheltuielile privind asistenţa tehnică, expertiza şi partea ce revine Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare pentru cofinanţare în cadrul proiectelor ce urmează să se deruleze cu Banca Mondială şi în anul următor.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc foarte mult, doamna preşedinte.

Domnul preşedinte Varujan Vosganian va prezenta raportul celor două comisii.

Domnul Varujan Vosganian:

Domnule preşedinte,

În conformitate cu Regulamentul de funcţionare al celor două Camere, Comisiile noastre pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital au analizat proiectul de buget şi au hotărât cu majoritate de voturi să supună spre dezbatere şi adoptare plenului celor două Camere, proiectul de Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare pe anul 2006, în forma prezentată în Anexă.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc. Intervenţii dacă sunt?

Doamna vicepreşedinte, doamna deputat, vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Graţiela Iordache:

Ştiam că mă pot baza pe sprijinul dumneavoastră, stimaţi colegi şi vă mulţumesc. (Discuţii în sală.)

30 de secunde, un minut, depinde cât de mult ţipaţi.

Dacă mai ţipaţi, stau şi o oră. (Discuţii în sală.)

Încep prin a vă spune că noi, cei din Grupul conservator vom susţine acest proiect de buget prezentat dumneavoastră. (aplauze)

Sunt onorată!

În acelaşi timp, însă, solicităm Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare ca nivelul ridicat al cheltuielilor de personal să se traducă într-o creştere a calităţii serviciilor pe care le prestează către piaţa de capital, către investitori, cei care, în ultimă instanţă finanţează activitatea acestei instituţii.

Considerăm că este necesar ca această instituţie să-şi stabilească obiectivele pentru anul 2006, iar printre aceste obiective să fie şi ridicarea calificării şi profesionalismului personalului CNVM.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Să-i mulţumim doamnei deputat Graţiela Iordache, am înţeles mesajul.

Vă rog, dacă mai sunt intervenţii?

Din sală: Nu sunt.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu sunt.

Stimaţi colegi, dacă aveţi la titlul hotărârii observaţii?

La art.1?

Din sală: Nu.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu.

La art.2?

Din sală: Nu sunt.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Obiecţiuni la art.3?

Nu sunt.

La anexă?

Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră proiectul de hotărâre în totalitate.

Cine este pentru?

Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate a fost adoptat.

Stimaţi colegi,

Trecem la punctul următor.

Depunerea jurământului de către unii membri ai Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Televiziune şi unii membri ai Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, desemnaţi prin Hotărârile Parlamentului României nr.35 şi 36 din 27 iunie 2005.

Invit pe domnul Adrian Valentin Moise, membru titular la Radio pentru depunerea jurământului.

Domnul Adrian Valentin Moise:

Jurământ.

"Eu, Adrian Valentin Moise, desemnat în calitate de membru titular al Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr interesele României, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce-mi revin potrivit funcţiei şi să păstrez secretul profesional.
Aşa să îmi ajute Dumnezeu!" (aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să semnaţi şi să-mi aduceţi jurământul.

Invit pe doamna Aurelia Daniela Ciobanu, membru supleant la Radiodifuziune, să depună jurământul.

Doamna Aurelia Daniela Ciobanu:

Jurământ.

"Eu, Aurelia Daniela Ciobanu, desemnată în calitate de membru supleant al Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr interesele României, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce-mi revin potrivit funcţiei şi să păstrez secretul profesional.
Aşa să îmi ajute Dumnezeu!" (aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să semnaţi.

Mulţumesc.

Îl invit pe domnul Claudiu Ciprian Tănăsescu, membru supleant la Televiziune pentru depunerea jurământului.

Domnul Claudiu Ciprian Tănăsescu:

"Eu, Claudiu Ciprian Tănăsescu, desemnat în calitate de membru supleant al Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Televiziune, jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr interesele României, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce-mi revin potrivit funcţiei şi să păstrez secretul profesional.
Aşa să îmi ajute Dumnezeu!" (aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc foarte mult.

Vă rog să semnaţi.

Stimaţi colegi,

În conformitate cu Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale s-au depus la secretarii generali ai Camerei Deputaţilor şi Senatului următoarele proiecte de lege.

Deci, puteţi sesiza Curtea Constituţională.

• Legea privind Statutul deputaţilor şi senatorilor;
• Legea privind Statutul funcţionarului public parlamentar;
• Legea pentru aprobarea contului general anual de execuţie a bugetului de stat, a contului de execuţie al bugetului fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi a contului de execuţie al bugetului fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi a contului general al datoriei publice, aferente anului 2003;
• Legea pentru aprobarea contului general anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2003, precum şi a contului general anual de execuţie a bugetului asigurărilor pentru şomaj pe anul 2003;
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.154/2005 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2005.
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.155/2005 cu privire la rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2005.

Şedinţa s-a încheiat la ora 21.55.