Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse de domnii Adrian Năstase, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi Lucian Augustin Bolcaş, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Gheorghe Albu şi Victor Viorel Ponta, secretari.

Domnul Adrian Năstase:

Domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor. Vă anunţ că, din totalul celor 331 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări 262. Sunt absenţi 69, din care 25 participă la diferite acţiuni parlamentare.

Pentru început, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru zilele de luni 6, marţi 7 şi joi 9 februarie; programul de lucru pentru perioada 6 - 11 februarie; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează a fi avizate de comisiile permanente; listele rapoartelor depuse în perioada 21 decembrie 2005 - 1 februarie 2006 şi 2 - 6 februarie 2006 de către comisiile permanente sesizate în fond.

Stimaţi colegi, aş vrea, înainte de a lua în dezbatere iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi, să vă informez, în conformitate cu art. 19 alin. 1 şi 2 din Regulamentul Camerei, că doamna deputat Leonida Lari-Iorga mi-a adus la cunoştinţă, în scris, că nu mai face parte din Grupul parlamentar al PRM începând cu data de 19 ianuarie 2006, ca urmare a demisiei sale din acest partid.

Aveţi comentarii în legătură cu acest anunţ? Nu, am înţeles că nu sunt comentarii.

Vă mulţumesc.

De asemenea, stimaţi colegi, în conformitate cu prevederile art. 40 alin. 4 şi ale art. 42 din Regulament, vă supun atenţiei următoarele propuneri de modificări în componenţa nominală a unor comisii permanente.

Grupul parlamentar al PNL propune desemnarea doamnei deputat Monica Octavia Muscă şi a domnului deputat Dan Horaţiu Buzatu în calitate de membri ai Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi.

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale propune desemnarea domnului deputat Ibram Iusein în calitate de membru al Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Aş vrea să supun votului această propunere dar, pentru asta, vă rog să utilizaţi cardul. V-am rugat, săptămâna trecută, să vă aduceţi cardurile. Pe urmă, se supăra domnul Pambuccian că nu folosim cardul. Şi domnul Ghişe se supără.

Bun, începem votul. Vă rog să introduceţi cartelele. Începem votul. Prima operaţiune, vă rog să apăsaţi pe tasta 1, dacă nu mă înşel, pentru prezenţă.

Stimaţi colegi, vă rog să folosiţi cardul. Ştiu că o să fie dificil până ne obişnuim să folosim cardul acesta pentru votul electronic, dar sunt convins că vom câştiga foarte mult timp la multe dintre voturi dacă-l vom folosi aşa cum trebuie.

Prezenţi 157. Sunt convins că sunt colegi care nu şi-au adus cardul încă; 159, bun. O să rugăm, dacă se poate, să avem şi nişte cititoare din acestea, de cartelă, mobile, pentru cei care se plimbă prin sală.

Stimaţi colegi, deocamdată vedem votul electronic cu cei 163 de colegi care şi-au adus cardurile şi, din acest moment, 166, deja, eu vă rog să începem. Deja 166, înseamnă că suntem în cvorum.

Dincolo de acest lucru, vreau să vă rog să mă urmăriţi când facem acest vot electronic.

Deci, acum votul va fi pentru modificările în componenţa nominală a unor comisii permanente. V-am anunţat despre ce este vorba şi vă rog să votaţi: tasta 2 pentru nu, abţinere 3, pentru da tasta 4. Vă rog să votaţi.

Sunt zece colegi care nu au votat. Deci au introdus cartela dar nu au votat. Nu are importanţă. Rezultatul votului este 150 de voturi pentru, 4 împotrivă şi 9 abţineri. Deci, cu majoritate de voturi, propunerea de modificare a comisiilor a fost aprobată. Au fost nouă colegi care nu şi-au exercitat dreptul de vot.

Mergem mai departe. Proiectul de Hotărâre privind atribuirea unor spaţii din Palatul Parlamentului în folosinţa gratuită a Clubului Parlamentarilor Români. Dacă sunt comentarii? Doamna deputat Anca Petrescu, aveţi cuvântul.

Doamna Mira Anca Victoria Mărculeţ Petrescu:

Stimaţi colegi,

S-a supus la vot, în faţa dumneavoastră, o hotărâre care se referă la Clubul parlamentarilor.

Doresc să vă spun, în primul rând, că în această hotărâre este o eroare materială, pentru că nu este vorba de Corpul B4, cum este în această hotărâre de Birou permanent, Cota 0, ci domnul Ungheanu a vrut să propună pentru Clubul parlamentarilor Corpul E4.

Despre ce este vorba. În Corpul E4 există un coridor care a mai rămas în administrarea Camerei Deputaţilor după ce restul corpului a fost luat de către RAPPS în anul 2000, aşa că această galerie, coridor, este propusă, în momentul de faţă, pentru Clubul parlamentarilor.

Doresc să vă spun că, în primul rând, deci cum am sesizat, este o eroare materială, nu este vorba de B4, ci E3, iar, în al doilea rând, nu cred că este în regulă ca parlamentarii români să nu găsească în această imensă casă, care este cea mai mare din lume, decât un coridor în care să-şi desfăşoare activitatea de club.

Ca urmare, am sesizat Biroul permanent şi am depus o propunere ca acest Club al parlamentarilor să-şi desfăşoare activitatea în Corpul B1, la etajul III. Acolo se află o sală foarte frumoasă care este vitrată pe patru părţi, are un luminator şi, în care, în mod nefericit, domnul Ungheanu a propus să fie Televiziunea Camerei Deputaţilor. Aici vreau să subliniez faptul că, pentru a ajunge la această televiziune, este de parcurs un drum foarte lung, aproape 200 de metri din punctul de desfăşurare a plenului. Deci este foarte anevoioasă această activitate şi la o distanţă foarte mare, drept care, am propus ca, în imediata apropiere a holului de acces a Camerei Deputaţilor, să se organizeze, într-o sală din Corpul C, televiziunea.

Deci, v-aş ruga, şi am rugat şi Biroul permanent de astăzi, dar probabil că nu m-am putut face auzită, deci apelez la dumneavoastră să nu votaţi acest proiect de hotărâre, că este în dezavantajul Parlamentului Român. Vă rog frumos să amânaţi această hotărâre şi să mergeţi dumneavoastră să verificaţi cele spuse de mine. Să vedeţi cât de ridicolă este locaţia propusă în cadrul unui coridor şi cât de frumoasă este cea pe care v-o propun eu ca arhitect şi autor al acestui palat.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Mulţumesc foarte mult.

Stimaţi colegi,

Sunt de acord să amânăm această discuţie. Cred că nu are rost să facem o dezbatere acum despre literele alfabetului şi despre coridoare. În cadrul Biroului permanent o să rediscutăm această problemă. Sigur, însă, să nu ne facem iluzii. Sunt spaţii în această clădire care ar putea fi mult mai potrivite pentru diferite funcţiuni, dar ar fi nevoie de bani pentru ca investiţiile respective să fie duse până la capăt. Or, în perioada următoare, să fim conştienţi de faptul că nu vor fi bani pentru astfel de investiţii şi de aceea trebuie să vedem dacă nu cumva soluţii provizorii, chiar, n-ar putea să fie avute în vedere.

Dar, am să-i rog pe colegii mei, chestorii Camerei, să verifice aceste aspecte încă o dată, împreună cu Secretariatul General, şi să vedem care este cea mai bună soluţie pentru acest moment, nu soluţia perfectă.

Vă aduceţi aminte, Clubul parlamentarilor români era în biroul în care acum se află biroul preşedintelui Senatului, în cealaltă aripă. Sigur că era un spaţiu foarte bun pentru multe dintre acţiunile pe care noi le desfăşuram.

Trebuie însă să ne repliem, trebuie să găsim acum, în noile circumstanţe, soluţii şi, de aceea, v-aş ruga să fiţi de acord să amânăm această discuţie, pornind de necesitatea ca Biroul permanent, în special chestorii, împreună cu Secretariatul General, să-şi definitiveze un punct de vedere şi vă propun ca săptămâna viitoare, lunea următoare, să rediscutăm această problemă în plen.

Dacă sunteţi de acord cu această propunere vă rog să votăm din nou electronic. Prezenţa mai întâi.

Vă rog încă o dată să apăsaţi pe tasta prezent. În ordine, 186.

Trecem la vot. A fost doar prezenţa şi vă rog încă o dată să votăm. Nu am anunţat că facem votul, am anunţat doar prezenţa.

Stimaţi colegi, dacă am înţeles bine, trebuie mai întâi să ne identificăm sub aspectul prezenţei şi identificarea cardului şi doar după aceea realizăm votul.

Voci din sală:

Anulaţi votul?

Domnul Adrian Năstase:

O să vedem.

Voci din sală:

Ce votăm?

Domnul Adrian Năstase:

Deci vă rog să mai votăm o dată.

Propunerea era de amânare a dezbaterii acestei hotărâri pentru săptămâna viitoare, luni.

Deci vă rog să apăsaţi din nou pe tasta 1 pentru prezenţă. Acum se aude microfonul... până ne obişnuim cu echipa noastră tehnică... şi ei cu noi. Vă rog să trecem la vot, vă rog să apăsaţi tasta corespunzătoare votului pe care-l daţi.

Vom avea o problemă şi aş vrea s-o rezolvăm tehnic, pentru că rămân 11 voturi, 11 colegi care sunt prezenţi, dar care nu au votat şi va trebui să avem o perioadă standard de vot pentru că, altfel, cel care conduce şedinţa poate să oprească votul într-un anumit moment şi, practic, să lase în afara votului un număr de colegi care nu s-au grăbit suficient să se exprime. De aceea, va trebui să stabilim care este intervalul fix de vot, în aşa fel încât, în mod obiectiv, să se oprească şi să se numere voturile. Deci aceasta este o problemă tehnică pe care putem s-o rezolvăm. La Senat, 10 secunde. Bun, să ne hotărâm. Eu de aceea vreau să vă rog, pe chestiuni mai puţin importante să testăm sistemul acesta ca să vedem ce anume trebuie să hotărâm pentru viitor.

Deci am amânat proiectul de hotărâre pentru săptămâna viitoare.

Proiectul de Lege privind siguranţa feroviară. Potrivit prevederilor art. 115 din Regulament, proiectul va fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, domnul secretar de stat Septimiu Buzaşu.

Domnul Septimiu Buzaşu (secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului):

Proiectul de Lege privind siguranţa feroviară transpune prevederile Directivei 2004/49 a Parlamentului European privind siguranţa feroviară, făcând parte din angajamentele asumate de România de preluare şi implementare permanentă a acquis-ului comunitar.

Având în vedere că Proiectul de Lege privind siguranţa feroviară nu conţine unele prevederi referitoare la procedura comitetului instituit de această directivă care asistă Comisia Europeană, prevederi care trebuie aplicate de România începând cu data aderării, solicităm respectuos retrimiterea la Comisia pentru industrii şi servicii a acestui proiect de act normativ pentru stabilirea de comun acord, în termenul cel mai scurt posibil, a prevederilor care să reglementeze acest aspect.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Da, mulţumesc foarte mult.

Punctul de vedere al comisiei?

Bun, în aceste condiţii, vă rog să acceptaţi propunerea de retrimitere la comisie.

O să vă rog să votăm din nou cu cartelă.

Vă rog să apăsaţi pe tasta prezent şi acum o să vă rog să votaţi. Deci este vorba de retrimitere. Din acest moment aveţi 10 secunde pentru vot.

Vă mulţumesc. Rezultatul votului: 169 de voturi pentru, 3 împotrivă, 3 abţineri. Şapte nu au votat.

Să stabilim un termen până la care se vor face aceste modificări. O săptămână?

Da, vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Dan Ioan Popescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Fiind vorba de o procedură de urgenţă şi, de asemenea, un proiect de lege important pentru integrarea în Uniunea Europeană, noi ne-am propus, la nivelul comisiei, s-o dezbatem mâine, astfel încât până la sfârşitul săptămânii să putem da raportul suplimentar.

Domnul Adrian Năstase:

Asta înseamnă că lunea viitoare ar putea să intre pe ordinea de zi. De acord?

Domnul Dan Ioan Popescu:

Da.

Domnul Adrian Năstase:

Bine, vă mulţumesc foarte mult.

Proiectul de Lege pentru abrogarea unor prevederi din Ordonanţa Guvernului nr.4/1995 privind fabricarea, comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor, dăunătorilor şi buruienilor în agricultură şi silvicultură. Procedură de urgenţă.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, domnul secretar de stat Dănuţ Apetrei.

Domnul Dănuţ Apetrei (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale):

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În momentul de faţă, procedura de omologare a produselor de uz fitosanitar este reglementară conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nur. 4/95 privind fabricarea, comercializarea şi utilizarea acestui tip de produse pentru combaterea bolilor, dăunătorilor şi buruienilor din agricultură.

Astfel, la data aderării României la Uniunea Europeană, domeniul de reglementare al Hotărârii de Guvern nr.894/2005 pentru modificarea şi completarea HG nr.1559/2004 privind procedura respectivă se va suprapune cu cel al ordonanţei mai sus menţionate, fapt ce impune abrogarea unor prevederi ale acestei ordonanţe.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Punctul de vedere al comisiei? Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Kelemen Attila Béla Ladislau:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Legea prezentată de Guvern şi citită de domnul secretar face parte din categoria legilor ordinare potrivit prevederile art. 73 din Constituţia României, republicată.

Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate în forma prezentată de Senat în şedinţa din 26 ianuarie 2006.

Proiectul de lege a fost adoptat şi în Senat, cu unanimitate, în 5 decembrie 2005.

Proiectul de lege este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

Noi propunem cinci minute pentru dezbateri generale şi câte un minut pe articole, domnule preşedinte.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul din partea grupurilor parlamentare. Nu este cazul.

Supun votului dumneavoastră propunerile de derulare a dezbaterii formulate de către Biroul Comisiei pentru agricultură. Vă rog să votăm electronic. Vă rog să votaţi. (Aşteptare) Votul s-a încheiat.

Cu majoritate de voturi, propunerile comisiei au fost acceptate.

Vreau să vă atrag atenţia că unii dintre dumneavoastră nu au votat. Au fost doar 165 de colegi care au votat electronic. De fapt 160.

Stimaţi colegi,

Trecem la dezbaterea pe articole.

În legătură cu titlul legii.

Sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Titlul legii este aprobat.

Articolul unic.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt observaţii.

Articolul unic este aprobat.

Este o lege ordinară, dar nu sunt foarte sigur că mă urmăriţi cu atenţie ca să facem votul final. Avem nevoie de cvorum pentru acest vot final. Dacă aş fi convins că staţi fiecare în bănci şi că urmăriţi votul, aş supune la vot legea în ansamblul ei.

Să încercăm prezenţa şi să vedem în condiţiile acestea dacă facem votul final sau nu.

Vă rog să începem votul. Apăsaţi pe tasta prezent. Da, avem cvorum.

Acum, vă rog să votaţi.

Vă mulţumesc.

Rezultatul votului: 181 de voturi pentru, 3 împotrivă, 4 abţineri, 8 nu au votat; 196 colegi prezenţi.

Deci, proiectul de lege a fost aprobat cu majoritate de voturi.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr.84/1995, republicată în Monitorul oficial al României, Partea I, nr.606 din 10.XII.1999, cu modificări şi completări ulterioare.

Propunerea legislativă se consideră adoptată potrivit art.75 alin.2 din Constituţie. Termenul maxim de dezbatere şi vot final - 29 decembrie 2005. Termenul a fost depăşit.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr.215/2001, publicată în Monitorul oficial al României din 23 aprilie 2001.

Propunere legislativă în procedură de urgenţă.

Are cuvântul iniţiatorul.

Are cuvântul reprezentantul comisiei.

Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a fost sesizată în vederea dezbaterii şi avizării în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr.215/2001.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, care avizează favorabil propunerea legislativă, cu observaţii ce au fost însuşite de către comisie.

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă şi sport a avizat favorabil propunerea legislativă, cu amendamente acceptate de către comisie.

Propunerea legislativă a fost dezbătută şi avizată în fond, în procedură de urgenţă, în şedinţa din 13 decembrie 2005.

Propunerea legislativă are de fapt ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr.215/2001, în sensul asigurării unui cadru juridic care să permită autorităţilor locale să intervină în rezolvarea problemelor tinerilor şi în stimularea participării lor la viaţa publică locală.

Având în vedere necesitatea asigurării cadrului legal necesar sprijinirii tinerilor de către consiliile locale şi stimularea participării acestora la viaţa publică, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic propune plenului Camerei aprobarea acestei propuneri legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice. Raportul comisiei a fost adoptat cu 23 de voturi pentru şi două abţineri.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Din partea grupurilor parlamentare, dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu este cazul.

Invit biroul Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic să ne prezinte propunerile pentru dezbatere.

Domnule preşedinte, vă rog să ne transmiteţi ce aţi aflat la telefonul mobil.

Domnul Relu Fenechiu:

Am aflat ceva de un unchi de-al meu, dar nu are sens să vă spun.

Cinci minute pentru dezbateri generale şi un minut pe articole.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnule preşedinte, aţi făcut o propunere extrem de înţeleaptă şi-i rog pe colegi să votăm electronic, să vedem dacă sunteţi de acord cu această propunere.

Vă rog să apăsaţi pe tasta prezent.

Începem votul.

Vă mulţumesc.

157 de voturi pentru, 11 abţineri, 8 voturi împotrivă.

Cu majoritate de voturi, s-au acceptat propunerile comisiei pentru dezbatere.

Începem dezbaterea pe articole.

În legătură cu titlul legii, mergem pe textele propuse de comisie, fără îndoială.

În ceea ce priveşte titlul legii, în formula comisiei, dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Titlul legii este aprobat.

Articolul unic. Este vorba de pct.2 din raport.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Articolul unic este aprobat.

Iar acum, vă rog, urmează să trecem şi la elementele care ţin de fapt de propunerile din raport, la pct.3, 4 şi 5.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Cred că nu mai mergem pe soluţia "nu sunt obiecţii, este adoptat".

Soluţia electronică este votul. Vrem, nu vrem, vrem să mergem electronic, mergem şi la fiecare articol pe vot electronic. Numai aşa vom putea realiza că într-adevăr ne-am modernizat şi noi.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, nu mai ştiu acum pe numere articolele. Trebuie să mă obişnuiesc cu noua numerotare, dar ştiu categoric că, atunci când nu există obiecţii, articolul se consideră adoptat.

Şi cred că este o formulă înţeleaptă, ca să nu exprimăm votul acolo unde nu avem o problemă. Votul ne arată, ne ajută să vedem dacă cei care sunt în favoarea unei soluţii, sunt mai mulţi decât cei care sunt împotriva soluţiei. Dar, dacă nu este nimeni împotriva soluţiei respective, pentru a câştiga timp, procedăm pe o formulă care este mai curând votul prin consens, nu votul prin unanimitate. Şi, de aceea, vă rog să acceptaţi această modalitate de lucru, care este regulamentară şi care, în plus, ne ajută să câştigăm timp.

În momentul în care apare o singură obiecţie, înseamnă că avem un punct de vedere diferit şi vom tranşa situaţia respectivă prin vot.

Acesta este sensul regulamentului şi este şi sensul procedurii pe care am folosit-o până acum.

vă spun în curând şi articolul din regulament care ne permite să procedăm în acest fel.

Deci, pct.3 din raportul comisiei; propunerile comisiei de la pct.3.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Amendamentul comisiei este acceptat.

Pct.4 din raport.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Propunerea comisiei este aprobată.

Pct.5 din raport.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Propunerea comisiei este aprobată.

Este vorba de o lege organică, aşa că am să vă rog să exprimăm votul final la lege mâine.

Art.122 din regulament: orice amendament, act, text legislativ sau cerere ce urmează să fie aprobată se consideră adoptată dacă la solicitarea preşedintelui Camerei nu există obiecţii; deci, art.122 din regulament.

Vă mulţumesc.

Mergem mai departe.

Deci, votul final - mâine.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre România şi Confederaţia Elveţiană privind cooperarea în combaterea terorismului, criminalităţii organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substanţe psihotrope şi precursori, precum şi a altor infracţiuni transnaţionale, semnat la Bucureşti, la 19 septembrie 2005.

Dacă, din partea iniţiatorilor, doreşte cineva să ia cuvântul?

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin Proiectul de lege supus dezbaterii, se propune ratificarea Acordului între România şi Confederaţia Eleveţiană privind cooperarea în combaterea terorismului, crimei organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substanţe psihotrope şi precursori, precum şi altor infracţiuni transnaţionale.

Acordul supus ratificării creează bazele unei cooperări bilaterale pentru prevenirea şi combaterea faptelor la care m-am referit şi cuprinde dispoziţii care vor constitui cadrul juridic bilateral în ceea ce priveşte domeniile şi modalităţile concrete de cooperare, procedura de realizare practică a cooperării, problematica protecţiei datelor personale şi a informaţiilor clasificate, autorităţile competente din fiecare ţară pentru aplicarea prevederilor acordului, modul de intrare în vigoare, modificarea, suspendarea şi denunţarea dispoziţiilor acordului.

În conformitate cu legislaţia română în domeniu, pentru a intra în vigoare, acordul trebuie să fie ratificat de Parlament prin lege.

Având în vedere toate aceste aspecte, inclusiv raportul comisiei, votat în unanimitate, vă rog să aprobaţi proiectul de act normativ în forma prezentată.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul, în continuare, din partea comisiei sesizate în fond, domnul deputat Sergiu Andon, preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Domnul Sergiu Andon:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Pentru raport sau pentru timpi?

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi confirmă obiectul proiectului de lege aşa cum a fost expus de către iniţiator. Am dispus în dosarul comisiei, în afară de avizul Consiliului Legislativ, de avizul favorabil al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Dezbaterea a avut loc în şedinţa din 14 decembrie 2005, într-un cvorum de 21 de deputaţi din 25 total. În unanimitate, aceştia au votat pentru aprobarea supunerii proiectului de lege pe ordinea de zi a plenului şi cu propunerea de a fi adoptată.

Legea face parte din categoria legilor ordinare, Camera Deputaţilor fiind prima Cameră sesizată.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

Nu este cazul.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă, în legătură cu titlul legii, sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Titlul legii este aprobat.

Dacă sunt obiecţii în legătură cu articolul unic? Nu sunt obiecţii. Articolul unic este aprobat.

Este o lege ordinară, aşa că am să vă rog să ne exprimăm votul prin vot electronic.

Vă rog să apăsaţi tasta de prezenţă şi vă rog, acum, să votaţi.

Vă mulţumesc.

Rezultatul votului: 176 de voturi pentru, două împotrivă şi 4 abţineri.

Proiectul de lege a fost aprobat.

Proiectul de Lege pentru acceptarea amendamentelor privind limitarea sumelor din Protocolul din 1992 pentru amendarea Convenţiei internaţionale privind răspunderea civilă pentru pagubele produse prin poluare cu hidrocarburi 1969, încheiat la Londra, la 27 noiembrie 1992.

Dacă, din partea iniţiatorilor, doreşte să ia cineva cuvântul?

Domnul secretar de stat Buzaşu.

Domnul Septimiu Buzaşu:

România, ca membru al Organizaţiei Maritime Internaţionale, doreşte să adopte, prin prezenta lege, amendamentele constând în mărirea cu peste 50% a sumelor plătite în cazul răspunderii civile pentru pabugele produse prin poluarea cu hidrocarburi de către nave.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Fenechiu, preşedintele Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia a fost sesizată în fond cu Proiectul de Lege privind acceptarea amendamentelor privitoare la limitarea sumelor din protocolul din 1992 pentru amendarea Convenţiei internaţionale privind răspunderea civilă pentru pagubele produse prin poluare cu hidrocarburi.

Proiectul de lege a fost trimis spre avizare Comisiei pentru industrii şi servicii şi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, potrivit art.64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Comisia a hotărât raport de aprobare pentru prezentul proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă sunt obiecţii în legătură cu titlul legii? Nu sunt obiecţii.

Titlul legii este aprobat.

Articolul unic.

Dacă sunt obiecţii la articolul unic? Nu sunt obiecţii.

Articolul unic este aprobat.

Vă rog, este o lege ordinară. Putem să votăm.

Vă rog să luaţi loc în bănci, ca să puteţi vota.

Vă rog să începem procedura de vot. Apăsaţi tasta prezent. Acum putem să votăm. Vă rog.

Vă mulţumesc.

Rezultatul votului: 172 de voturi pentru, două împotrivă, 3 abţineri.

Proiectul de lege a fost aprobat.

Următorul proiect legislativ: Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Consiliul de Miniştri al Bosniei şi Herţegovina privind readmisia propriilor cetăţeni şi a străinilor, semnat la Bucureşti, la 10 octombrie 2005.

Dacă, din partea iniţiatorilor, doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul secretar de stat Mircea Alexandru. Aveţi cuvântul.

Domnul Mircea Alexandru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin acordul supus ratificării, s-a urmărit crearea unui cadru juridic bilateral, care să reglementeze colaborarea dintre autorităţile competente cu atribuţii în domeniul combaterii migraţiei ilegale dintre cele două state.

Acordul cuprinde dispoziţii care asigură cadrul juridic bilateral în ceea ce priveşte readmisia propriilor cetăţeni şi a străinilor, dovada ori prezumarea cetăţeniei, tranzitul pe teritoriile celor două state al străinilor care fac obiectul unei proceduri de readmisie către un stat terţ, modul de intrare în vigoare, suspendare, modificare, denunţarea dispoziţiilor acordului.

De asemenea, este tratată problematica schimbului şi protecţiei informaţiilor, stipulând obligaţii în sarcina părţilor contractante, circumscrise domeniului protecţiei persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal.

În conformitate cu legislaţia română în domeniu, pentru a intra în vigoare, acordul trebuie să fie ratificat de către Parlament prin lege.

Vă adresăm rugămintea să votaţi legea.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Punctul de vedere al comisiei, prezentat de domnul deputat Oancea.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Viorel Oancea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a dezbătut proiectul de lege în şedinţa din 20 decembrie 2005.

De asemenea, a fost primit şi avizul de la Comisia pentru politică externă, un aviz favorabil.

La lucrări au fost prezenţi toţi cei 24 de membri ai comisiei, raportul fiind adoptat cu unanimitate de voturi.

Potrivit prevederilor art.75 din Constituţia României republicată şi ale art.86 alin.2 pct.1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

De asemenea, aceasta este o lege ordinară.

În urma dezbaterilor, comisia propune adoptarea acestui proiect de lege în forma prezentată.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Mai întîi, titlul legii.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Titlul legii este aprobat.

Articolul unic.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Articolul unic este aprobat.

Este o lege ordinară, putem să votăm, cu o singură condiţie: să treceţi în bănci şi să avem cvorumul necesar.

Vă rog să trecem la vot.

Vă rog să apăsaţi tasta prezent.

Vă rog să votaţi.

Rezultatul votului: 160 de voturi pentru, 2 împotrivă, 4 abţineri; patru colegi nu şi-au exprimat votul.

Vă rog să observaţi că suntem la limită şi de aceea este nevoie de disciplină. Nu consideraţi că, dacă este vorba de un text care nu pune neapărat probleme, nu trebuie să fie prezenţi în sală toţi colegii.

Votul electronic ne ajută, dar el ne şi complică viaţa din anumite puncte de vedere; încă arată în permanenţă cvorumul din sală, prezenţa în sală.

Deci, proiectul de lege a fost aprobat.

Trecem la următorul punct de pe agendă.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.28/2005 pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Domnul secretar de stat Mircea Alexandru.

Domnul Mircea Alexandru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În legătură cu Ordonanţa nr.28 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, avem o situaţie juridică nouă, care a apărut ca urmare a succesiunii unor ordonanţe şi unor legi.

Practic, Ordonanţa nr.28, care a fost adoptată în iulie 2005, a modificat Ordonanţa anterioară nr.144 cu privire la libera circulaţie a cetăţenilor români în Uniunea Europeană.

La sfârşitul lunii a apărut Ordonanţa nr.43, care modifica Ordonanţa nr.65 referitoare la regimul paşapoartelor. Cum la data de 28 ianuarie a.c. a intrat în vigoare Legea nr.248, care modifică şi care aprobă Ordonanţa nr.65, la momentul în care vorbim, raportul comisiei nu mai este de actualitate, întrucât acest raport al comisiei face modificări şi completări exact pe Ordonanţa nr.65.

Prin urmare, vă propun să retrimitem la comisie atât Ordonanţa nr.28, pe care o avem la acest punct, cât şi Ordonanţa nr.43, pentru a fi corelate prin raportul comisiei cu legislaţia în vigoare, actuală.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Punctul de vedere al comisiei?

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Într-adevăr, nu-mi dau seama dacă acum un simplu vot împotriva acestei ordonanţe nu ar rezolva totul, dar, ca să nu luăm o decizie pripită, cred că este bine şi corect să trimitem legea înapoi la comisie, lege care să ştiţi că a fost foarte aprins discutată, dar cred că noua lege care a apărut pe 28 ianuarie rezolvă toate problemele, aşa încât dispuneţi retrimiterea la comisie.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Duşa.

Domnul Mircea Duşa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur că aşa este, cum spunea domnul secretar de stat, dar am rugămintea, totuşi, ca comisia să nu fie pusă în situaţii deosebite, să rezolvăm aceste probleme tehnice înainte de a ajunge în plenul Camerei.

Vă mulţumesc.

Nu cred că comisia trebuie înştiinţată în plenul Camerei. Probabil că această discuţie trebuia s-o faceţi cu preşedintele comisiei, sau cu biroul comisiei înainte.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Domnul secretar de stat.

Domnul Mircea Alexandru:

Domnule preşedinte,

Legea nr.248 a intrat în vigoare în timpul vacanţei parlamentare. Este prima şedinţă şi este primul moment când ne-am întâlnit. Nu am avut cum şi nu am avut când să ne întâlnim într-un cadru organizat, pentru a face această notificare şi pentru a prelua în dezbatere raportul. De la data când a fost întocmit raportul, şi vedeţi că este la sfârşitul lunii noiembrie raportul, a trecut acest timp şi din cauza asta n-am avut timp să ne corelăm şi să discutăm în cadrul comisiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mircea Duşa:

Sigur că nu este un drept la replică dat de domnul secretar de stat. Eu am fost de acord cu dânsul că aşa este, dar această discuţie putea avea loc cu preşedintele comisiei chiar şi telefonic, nu venim şi punem comisia în întregimea ei într-o situaţie de dificultate în plenul Camerei.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule preşedinte, vă rog să-i daţi numărul dumneavoastră de telefon domnului secretar de stat, în aşa fel încât, cu un alt prilej, să vă poată contacta prin telefon.

Vreţi să-i spuneţi numărul de telefon sau nu, pentru că altfel am să supun la vot retrimiterea la comisie. E în ordine.

Vă rog să propuneţi şi un termen şi, dacă se poate, şi pentru Ordonanţa nr. 43, în aşa fel încât după aceea să votăm pentru cele două ordonanţe de urgenţă.

Dacă sunteţi de acord.

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulţumesc, noi nu avem foarte multe puncte pe ordinea de zi săptămâna asta, o să încerc să mă înţeleg din priviri cu domnul Duşa şi dacă este de acord..., domnule Duşa, miercuri la şedinţă să discutăm aceste probleme pentru ca luni să fie puse pe ordinea de zi la Camera Deputaţilor.

Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

A fost de acord domnul Duşa, l-am urmărit cu atenţie, a fost foarte...

Bun. Supun votului dumneavoastră electronic retrimiterea la comisie. Prezenţa întâi. Şi acum votul.Vă mulţumesc.

Rezultatul votului: 160 voturi pentru, 5 împotrivă şi o abţinere, 4 colegi care nu şi-au exprimat votul.

Proiectul de lege a fost retrimis la comisie.

Avem aceeaşi situaţie în legătură cu Ordonanţa Guvernului nr. 43/2005 şi, în aceleaşi condiţii, am să vă rog să vă exprimaţi punctul de vedere în legătură cu propunerea de retrimitere la comisie.

Vă rog, domnul preşedinte Fenechiu.

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulţumesc.

Cele două proiecte au strânsă legătură unul cu altul, aşa încât propun ca şi Ordonanţa 43 să fie discutată tot miercuri, până vineri să existe raportul, pentru ca lunea viitoare să fie dezbătut în plenul Camerei.

Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Vă rog din nou să votăm electronic. Mai întâi prezenţa şi acum votul. Vă rog foarte mult să vă exprimaţi votul. Vă rog să urmăriţi. Vă mulţumesc.

Rezultatul votului: 164 de voturi pentru, 8 împotrivă şi o abţinere.

Proiectul de lege a fost retrimis la comisie.

Mai departe, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investiţii imobiliare.

Din partea iniţiatorului are cuvântul doamna Alice Bâtu, secretar de stat.

Aveţi cuvântul, doamnă secretar de stat.

Doamna Cezarina Alice Bîtu (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin modificările şi completările propuse la Legea nr. 190/1999...

Domnul Adrian Năstase:

Am să vă rog să lăsaţi microfoanele puţin mai jos ca să vă audă toţi colegii din sală.

Vă rog.

Doamna Cezarina Alice Bîtu:

Prin modificările şi completările propuse la Legea nr. 190/1999 cadrul legal general referitor la acordarea creditelor ipotecare este îmbunătăţit, eliminându-se o serie de restricţii şi aducându-se un plus de claritate prevederilor anterioare.

Astfel, prin proiectul de act normativ propus se urmăreşte extinderea ariei de aplicare a legii prin eliminarea restricţiilor ce vizează tipul de investiţie imobiliară, beneficiarii, modalitatea de dobândire, modalitatea de disponibilizare a finanţării, clarificarea şi facilitateaaplicării legii; a se vedea introducerea secţiunii de definiţii, reglementarea constituirii ipotecii asupra unui imobil viitor, reglementarea cesiunii de creanţe, interdicţia de înstrăinare; pregătirea legislaţiei pieţei secundare a creditului ipotecar, anume delimitarea scopului celor două pachete de legi, introducerea anumitor definiţii specifice, reglementarea mai detaliată a secţiunii intermediare între piaţa primară şi piaţa secundară, respectiv transferul creanţelor ipotecare.

Având în vedere cele menţionate, vă rog să aprobaţi proiectul de lege în forma prezentată.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc foarte mult.

Din partea comisiei, vă rog, doamna vicepreşedintă, să ne prezentaţi punctul de vedere.

Doamna Graţiela Denisa Iordache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Prezentul proiect de lege face parte dintr-un pachet legislativ alături de următoarele alte acte normative: Proiectul de Lege privind băncile de credit ipotecar; Proiectul de Lege privind obligaţiunile ipotecare; Proiectul de Lege privind securitizarea creanţelor.

Adoptarea legislaţiei primare şi secundare pentru piaţa ipotecară reprezintă una dintre condiţionalităţile prevăzute în etapa a doua a programului PAL încheiat cu Banca Mondială.

Proiectul de lege are în vedere îmbunătăţirea cadrului legislativ existent în scopul facilitării dezvoltării în continuare a pieţei creditului ipotecar prin liberalizarea operaţiunilor specifice şi anume: eliminarea restricţiilor ce vizează tipul de investiţie imobiliară, beneficiarii, modalitatea de dobândire, modalitatea de disponibilizare a finanţării, introducerea secţiunii de definiţii, reglementarea constituirii ipotecii asupra unui imobil viitor, reglementarea cesiunii de creanţe ipotecare, a interdicţiei de înstrăinare, pregătirea legislaţiei pieţei secundare a creditului ipotecar.

La lucrările comisiei au participat 20 de deputaţi din totalul de 26 de membri ai comisiei. Raportul a fost adoptat cu unanimitate de voturi. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 17 octombrie 2005. Proiectul de lege este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

În urma dezbaterii acestui proiect de lege, comisia propune supunerea spre dezbaterea şi adoptarea plenului Camerei Deputaţilor a proiectului de lege, în forma adoptată de Senat cu amendamentele prevăzute în anexă.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale.

Vă rog, doamna deputat.

Doamna Graţiela Denisa Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte şi stimaţi colegi.

Permiteţi-mi să vă mai reţin atenţia încă două minute dacă se poate, asupra unui pachet de legi de o deosebită importanţă pentru ceea ce înseamnă dezvoltarea creditului ipotecar şi dezvoltarea pieţei instrumentelor financiare în România.

Aceste proiecte de legi, pentru că veţi vedea că sunt în număr de patru şi formează un pachet, sunt esenţiale şi deosebit de aşteptate atât de către investitorii de pe piaţa de capital cât şi de bănci şi de beneficiarii creditelor ipotecare.

Având în vedere importanţa şi, am spune noi, impulsul favorabil pe care aceste legi îl vor da dezvoltării economiei româneşti, Partidul Conservator este de acord cu aprobarea acestor legi şi vă rog să fiţi alături de noi.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc foarte mult.

Dacă mai doreşte cineva să fie alături de Partidul Conservator în ceea ce priveşte adoptarea acestei legi?

Dacă nu mai sunt alte luări de cuvânt, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Începem cu titlul.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Titlul legii este aprobat.

Acum am să vă rog să mergem pe raportul comisiei, sunt mai multe amendamente, am să vă consult în legătură cu ele.

În ceea ce priveşte titlul, el rămâne nemodificat.

La pct. 2 din raport sunt mai multe propuneri ale comisiei.

Dacă sunt obiecţii în legătură cu aceste amendamente propuse de comisie. Sunt unele texte care rămân nemodificate, dar sunt şi unele propuneri asupra cărora vă rog să vă aplecaţi.

Sunt obiecţii? Nu.

Atunci amendamentele comisiei de la pct. 2 din raport sunt aprobate.

La pct. 3 din raport sunt, de asemenea, câteva modificări propuse.

Dacă aveţi obiecţii în legătură cu ele. Nu sunt.

Atunci considerăm că amendamentele propuse sunt aprobate.

La pct. 4 din raport se propune abrogarea prevederilor de la articolele 6 şi 7, capitolul II.

Deci, dacă sunt obiecţii în legătură cu propunerea comisiei? Nu sunt obiecţii. Propunerea comisiei este aprobată.

La pct. 5 din raport, mai multe prevederi, mai multe propuneri de modificare.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Propunerile comisiei sunt aprobate.

La pct. 6 din raport sunt mai multe propuneri din partea colegilor din comisie, sunt observaţii? Nu sunt. Propunerile sunt aprobate.

Pct. 7 din raport. De asemenea, sunt unele propuneri, unele amendamente din partea colegilor din comisie. Dacă sunt observaţii sau obiecţii. Nu sunt obiecţii. Amendamentele sunt aprobate.

Pct. 8 rămâne nemodificat, sau mai bine spus capitolul VI, prevederile din acest capitol se abrogă. Este propunerea colegilor de la Senat. Colegii din Cameră sunt de acord cu această propunere.

La pct. 9 din raport şi la pct. 10 se propune menţinerea proiectului venit de la Senat.

În aceste condiţii, fiind vorba de o lege ordinară, aş vrea să verificăm dacă avem cvorumul de lucru pentru vot.

Vă rog să facem prezenţa. Vă rog să-i chemaţi şi pe ceilalţi colegi. E în ordine.

Vă rog să trecem la vot.

Încheiem procedura de vot.

Rezultatul votului: 157 pentru, 11 împotrivă şi 2 abţineri.

Proiectul de lege a fost aprobat.

Sunt 9 colegi care fie şi-au uitat cartela în aparat şi s-au dus să fumeze, fie absorbiţi de cu totul alte activităţi, au uitat sau nu au urmărit votul.

Proiectul de Lege privind băncile de credit ipotecar.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul.

Vă rog, doamna secretar de stat.

Doamna Cezarina Alice Bîtu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Băncile de credit ipotecar, introduse de unul din cele 4 acte normative din pachetul legislativ privind piaţa ipotecară, sunt concepute pentru a întruni condiţiile pentru a acţiona deopotrivă pe piaţa primară a creditului ipotecar ca împrumutator, dar şi pe piaţa secundară în calitate de emitent de obligaţiuni ipotecare.

Această specializare a băncilor introdusă de pachetul legislativ pe care dorim să-l promovăm va conferi acestor instituţii supleţe şi adaptabilitate la schimbările pieţei, urmând ca ele să aibă un rol primordial în crearea pieţei secundare a obligaţiunilor ipotecare.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Punctul de vedere comisiei?

Doamna Graţiela Denisa Iordache:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Prezentul proiect de lege, în contextul noului pachet legislativ privind piaţa ipotecară, reprezintă o propunere normativă sintetică menită a contrapune băncilor universale o nouă entitate specializată în originarea de credite ipotecare.

La nivelul pieţei primare a creditului ipotecar funcţionează deja operatori specializaţi organizaţi sub formă de societăţi de credit ipotecar, în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 200/2002 privind societăţile de credit ipotecar.

Aceste societăţi de credit ipotecar au însă o capacitate de exerciţiu limitată legislativ la originarea creditului ipotecar.

Accesul la finanţare prin emisiuni de obligaţiuni ipotecare exclusiv în temeiul portofoliului de credit este rezervat echităţilor reglementate, constituite şi supravegheate ca instituţii de credit în înţelesul Legii nr. 58 privind activitatea bancară, republicată.

La lucrările comisiei au participat 20 de deputaţi. Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

În urma dezbaterii proiectului de lege privind băncile de credit ipotecar, în şedinţa din 6 decembrie 2005, comisia propune supunerea spre dezbaterea plenului Camerei Deputaţilor a proiectului de lege în forma adoptată de Senat, cu amendamentele prezentate în anexă.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul din partea grupurilor parlamentare?

Vă rog, dacă se poate, să ne spuneţi din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

Doamna Graţiela Denisa Iordache:

Permiteţi-mi doar să vă mulţumesc, domnule preşedinte, şi tuturor colegilor din sală pentru faptul că au fost şi vor fi alături de Partidul Conservator în susţinerea şi adoptarea acestor legi.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi, începem dezbaterea cu titlul legii.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Titlul legii a fost aprobat.

Vă rog să observaţi amendamentele admise de către comisie şi pe care le aveţi în raport, în raportul transmis de către comisie.

La pct. 2 textul rămâne nemodificat.

Se propune menţinerea art. 1 în forma iniţială.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

La pct. 3 din raport se propune menţinerea art. 2 în forma iniţială.

Sunt obiecţii? Nu. Articolul este aprobat.

Art. 3, se propune o uşoară modificare.

Dacă sunt obiecţii faţă de propunerea comisiei? Nu. Articolul 3 este aprobat în formularea amendată de către comisie.

Art. 4 care este examinat la pct. 5 din raport rămâne nemodificat.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii faţă de varianta iniţială. Articolul este aprobat.

Art. 5, o uşoară modificare propusă de către colegii din comisie.

Dacă sunt obiecţii faţă de această variantă? Nu sunt obiecţii. Articolul 5 este aprobat.

Art. 6, nemodificat.

Obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Art. 7 cu o modificare, o propunere de eliminare a alin. 2.

Dacă sunt obiecţii? Nu. Propunerea comisiei este acceptată.

Art. 8 rămâne nemodificat în varianta iniţială.

Stimaţi colegi, aş vrea să verificăm dacă avem cvorumul pentru vot. Îl rog şi pe domnul general să treacă în bancă. Domnule general, fără votul dumneavoastră nu reuşim să ne descurcăm.

Deci, este o lege ordinară şi aş vrea să verificăm dacă avem cvorumul pentru vot. Vă rog să apăsaţi pe tasta de prezenţă.

Da. Vă rog să votaţi.

Vă mulţumesc.

Rezultatul votului: 156 de voturi pentru, 14 împotrivă şi 5 abţineri. Cu majoritate de voturi, proiectul de lege a fost aprobat.

Aţi văzut ? Contează. Fără votul ăsta nu aveam majoritatea.

Proiectul de Lege privind obligaţiunile ipotecare.

Din partea comisiei, punctul de vedere?

Din partea iniţiatorului mai întâi, foarte sintetic, dacă se poate, pentru că aţi văzut cum toată lumea este motivată pentru un vot pozitiv.

Doamna Cezarina Alice Bîtu:

Proiectul de Lege privind obligaţiunile ipotecare introduce un nou instrument financiar pe piaţa românească de capital, contribuind astfel la creşterea interesului investitorilor şi, implicit, la dinamizarea pieţei.

Totodată proiectul oferă posibilitatea valorificării şi refinanţării atât a creditelor ipotecare rezidenţiale cât şi a creditelor ipotecare comerciale prin intermediul emisiunilor de obligaţiuni ipotecare.

Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Punctul de vedere al Partidului Conservator şi al comisiei, în subsidiar.

Doamna Graţiela Denisa Iordache:

Domnule preşedinte, vă rog să-mi precizaţi care punct de vedere vreţi să-l prezint primul ?

Domnul Adrian Năstase:

Primul al comisiei cred că ar fi mai bine.

Doamna Graţiela Denisa Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog.

Doamna Graţiela Denisa Iordache:

Prin prezenta lege se are în vedere selectarea creanţelor ipotecare ce garantează emisiunile, oferind astfel condiţiile privilegiate de realizare a drepturilor de creanţă ce decurg din acestea prin imunizarea portofoliilor care le garantează faţă de orice executare silită pornită de la un terţ faţă de emisiunea respectivă şi faţă de orice plan de reorganizare judiciară sau de lichidare de active, potenţial prejudiciante pentru investitor.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare republicată. Cameră decizională - Camera Deputaţilor.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi. În urma dezbaterii proiectului de lege în comisie, aceasta propune supunerea spre dezbaterea şi adoptarea plenului Camerei Deputaţilor a proiectului de lege în forma adoptată de Senat, cu amendamentele prezentate în anexă.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Punctele de vedere ale grupurilor parlamentare?

Punctul de vedere al Partidului Conservator este acelaşi şi va fi exprimat tot de doamna deputat Iordache.

Doamna Graţiela Denisa Iordache:

Grupul Partidului Conservator susţine nu numai acest proiect de lege, susţine în general piaţa de capital. Având în vedere faptul că aceasta duce la o diversificare a instrumentelor financiare utilizate pe piaţa de capital, normal şi firesc, din nou, suntem alături de toate grupurile parlamentare în susţinerea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Începem dezbaterea proiectului de lege.

Începem cu titlul.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Titlul legii este aprobat.

Avem mai multe amendamente admise. Am să vă rog să urmărim împreună şi să ne oprim doar asupra textelor care au propuneri de amendare din partea comisiei. Nu e cazul la pct. 1, 2, dar la pct. 3 este nevoie să vă întreb dacă aveţi obiecţii faţă de propunerea comisiei.

Vă rog, doamna deputat.

Doamna Graţiela Denisa Iordache:

Domnule preşedinte, vă cerem permisiunea să corectăm o eroare materială apărută la art. 10, pct. 4 unde în loc de "imobilului prevăzut la litera c", va fi "imobilului prevăzut la pct. 3".

Domnul Adrian Năstase:

Am o rugăminte, când ajungem la art. 10 să-mi atrageţi atenţia. Suntem la art. 2 deocamdată.

Pct. 3 din raport.

Doamna Graţiela Denisa Iordache:

Vă rog să mă scuzaţi, aşa mi s-a dat cuvântul.

Domnul Adrian Năstase:

Ştiu că aveţi o anumită disciplină în cadrul coaliţiei, dar aş vrea să mă urmăriţi pe mine dacă se poate.

Doamna Graţiela Denisa Iordache:

Da, mă scuzaţi.

Domnul Adrian Năstase:

Da, vă mulţumesc foarte mult.

Deci suntem la pct. 3 din raport, art. 2.

La art. 2 vă rog să observaţi pe pagina 5 există o modificare privind autoritatea competentă.

La art. 2 pagina 5. Deci, dacă sunt obiecţii faţă de această propunere a comisiei, nu sunt obiecţii.

Pct. 4 din raport - sunt unele modificări propuse, este o modificare la alin. 2.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

La pct. 6 din raport - propuneri de amendare din partea comisiei.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Articolul este aprobat în varianta propusă de către comisie.

La pct. 7 din raport sunt modificări la litera "e".

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Articolul este modificat în formularea propusă de către comisie.

La pct. 8 referitor la art. 6, câteva modificări pentru suplimentare. Substituirea unor active din portofoliu, cu explicaţia pe care o aveţi aici, în raport, propunerea comisiei.

Dacă aveţi obiecţii? Nu sunt obiecţii. Art. 6 este adoptat în formularea propusă de către comisie.

Art. 7 nemodificat.

Art. 8 - vă rog să observaţi la pct. 10 din raport unele modificări. Dacă aveţi obiecţii? Nu sunt obiecţii. Articolul este aprobat.

La art. 9 nu sunt probleme.

În ceea ce priveşte capitolul III, nemodificat titlul respectiv.

Art. 10, doamna deputat.

Doamna Graţiela Denisa Iordache:

Este vorba despre o eroare materială care apare la art.10, pct.4, în loc de "imobilul prevăzut la lit.c)", "imobilului prevăzut la pct.3".

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Vă rog să ţineţi seama de această propunere de modificare din partea comisiei, pentru o corelare corectă a textelor, şi vă întreb dacă aveţi obiecţii faţă de această propunere? Nu sunt. Textul art.10 este adoptat în această formulare.

Pct.13 din raport, nemodificat.

Pct.14 nemodificat.

Art.12 nemodificat.

Art.13, se propune o modificare de către comisie, dacă aveţi obiecţii? Nu sunt obiecţii? Art.13 este aprobat în această formulare care vizează şi lit.e) a art.13.

Art.14 nemodificat.

Art.15 modificat la lit.g). Dacă aveţi obiecţii în legătură cu această propunere de modificare? Nu. Art.15 a fost aprobat în varianta comisiei.

Art.16, sunt mai multe propuneri de amendare. Dacă aveţi obiecţii? Nu sunt obiecţii. Textul articolului a fost aprobat.

Art.17. Nu sunt obiecţii.

Art.18, 19, nu sunt obiecţii. Iertaţi-mă, nu sunt modificări.

La art.20 există o modificare pentru lit.b), vă rog să o examinaţi. Dacă aveţi obiecţii? Nu sunt obiecţii. Articolul este aprobat în această variantă.

Art.21 nemodificat, art.22 nemodificat.

Art.23, mai multe amendamente le găsiţi la pag.29 şi 30. Dacă aveţi obiecţii? Nu sunt obiecţii, art.23 este aprobat în varianta comisiei.

Art.24, propuneri de amendare din partea comisiei? Sunt obiecţii? Nu sunt. Textul este aprobat.

Art.25, nemodificat.

Art.26, o modificare la alin.3, pag.33, propunere din partea comisiei. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii, textul este aprobat.

Art.27, 28, 29, 30, în formularea iniţială.

Art.31, pct.38 din raport, la lit.a) sunt câteva modificări propuse de către comisie. Dacă aveţi obiecţii? Nu. Articolul este aprobat.

Art.32 în varianta iniţială.

Art.33 în varianta iniţială.

Art.34, la fel.

Art.35, la fel.

Art.36, nemodificat.

Art.37, o modificare la lit.a), în legătură cu o amendă. Dacă sunt obiecţii faţă de propunerea comisiei. Nu sunt obiecţii, textul este aprobat.

Art. 38 nemodificat.

Art.39 nemodificat.

Stimaţi colegi, este o lege ordinară. Aş vrea să verificăm dacă avem cvorumul pentru procedura de vot.

Vă rog să apăsaţi pe tasta de prezenţă. Vă rog să votaţi, vă rog să vă marcaţi prezenţa. Putem să votăm? Vă mulţumesc foarte mult. Prezenţi: 189.

Rezultatul votului: 169 de voturi pentru, 11 împotrivă, 3 abţineri şi am mai dovedit ceva, stimaţi colegi, că tot omul este mai inteligent decât maşina.

Vă mulţumesc foarte mult. La ora 18,30 începe secvenţa a doua a programului de astăzi.

(Pauză între orele 18,00 - 18,30. După pauză, lucrările sunt conduse de domnul Lucian Augustin Bolcaş, vicepreşedinte al Camerei Deptuaţilor.)

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Stimaţi colegi,

Continuăm dezbaterile din şedinţa de plen de astăzi cu partea dedicată răspunsurilor orale la întrebări.

Domnul deputat Mircia Giurgiu, independent, întrebare adresată Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Vă rog, domnule deputat, pe scurt.

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Întrebarea se referă la memoriul doamnei Nemeş Cristina din Cluj Napoca şi vizează o problemă de proprietate.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnul secretar de stat, răspunsul dumneavoastră?

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, prin care aţi transmis memoriul doamnei Nemeş Cristina şi aţi solicitat ministrului administraţiei şi internelor să întreprindă demersurile necesare în vederea luării măsurile legale ce se impun cu privire la constituirea dreptului de proprietate asupra unui teren situat în comuna Cojocna, judeţul Cluj, avem onoarea să vă comunicăm următoarele.

În conformitate cu dispoziţiile Legii nr.18/1991 a fondului funciar, în scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia, în fiecare comună, oraş sau municipiu, este constituită prin ordin al prefectului o comisie locală, condusă de către primar.

Menţionăm faptul că în conformitate cu dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr.890/2005, preluarea, analizarea cererilor pentru reconstituirea dreptului de proprietate, precum şi întocmirea situaţiei definitive privind persoanele fizice şi juridice îndreptăţite să li se atribuie teren sunt atribuţii ale comisiei locale.

În urma demersurilor întreprinse de comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor din comuna Cojocna ni s-a comunicat faptul că persoana în discuţie nu a depus cerere prin care să solicite reconstituirea dreptului de proprietate în calitate de moştenitoare, nepoată a defunctei Maier Maria, în nici unul din termenele prevăzute de Legea nr.18. De asemenea, mi s-a comunicat şi faptul că termenul în discuţie au depus cereri doi copii ai defunctei. În acest context, considerăm că memoriul respectiv nu este fundamentat. Având în vedere toate aceste aspecte, precum şi dispoziţiile art.52 din Legea nr.18, potrivit cărora comisiile de fond funciar pot avea calitate procesuală pasivă, precizăm şi faptul că în cazuri de natura celui semnalate de dumneavoastră în ipoteza apariţiei unor litigii, competenţa de soluţionare aparţine instanţelor de judecată, Ministerului Administraţiei şi Internelor nerevenindu-i atribuţii cu privire la impunerea unor decizii pentru reconstituirea dreptului de proprietate.

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, dacă aveţi observaţii?

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, domnule secretar de stat. sunt mulţumit pentru răspuns. O să port o discuţie cu doamna, o să-i transmit şi răspunsul şi să vedem ce poate să facă pentru a-şi clarifica situaţia.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog să rămâneţi la microfon, domnule deputat. Un răspuns la întrebarea următoare. Vă rog, pe scurt să o enunţaţi.

Domnul Mircia Giurgiu:

Următoarea întrebare se referă la construcţia unei benzinării Lukoil pe raza municipiului Cluj-Napoca, pe locul unde era un parc de joacă pentru copii.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog, domnule secretar de stat, răspunsul dumneavoastră.

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate domnule deputat,

în legătură cu întrebarea dumneavoastră, prin care solicitaţi luarea măsurilor legale ce se impun faţă de amplasarea unei benzinării Lukoil în municipiul Cluj Napoca, vă comunicăm următoarele. În urma verificărilor efectuate, s-a stabilit că în cursul anului 2000, S.c. Lukoil-Downstream SRL a depus la Inspectoratul de Protecţie a Mediului documentaţia tehnică necesară în vederea obţinerii unui aviz de mediu pentru realizarea investiţiei "staţiei de distribuţiei carburanţi", în municipiul Cluj Napoca, în Calea Mănăştur nr.43-45. Documentaţia depusă a conţinut şi evalurea impactului asupra mediului, efectuată de o persoană juridică atestată, la data respectivă, de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, evaluare în care se precizează şi faptul că funcţionarea staţiei de carburanţi va afecta mediul în limite admisibile, iar în urma parcurgerii etapelor procedurale legale a fost emis acordul de mediu cu nr.457 din 28.06.2002, revizuit la 03.09.2002.

În cursul anului 2004, staţia de distribuţie carburanţi a urmat, pentru punerea în funcţiune, procedurile de obţinere a autorizaţiei de mediu, Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Cluj eliberând autorizaţia de mediu nr.119 din 06.08, cu termen de valabilitate până în anul 2009, cu condiţia vizării anuale, iar condiţiile din autorizaţia de mediu impun întreţinerea spaţiilor verzi din incintă şi a perdelei vegetale perimetrale, nu şi construirea unui spaţiu de joacă pentru copii, aşa cum se pretinde, de fapt.

De asemenea, la data de 14 decembrie 2005 SC Lukoil- Downstream SRL a depus la Agenţia pentru Protecţia Mediului Cluj o solicitare în vederea obţinerii vizei anuale, în momentul de faţă derulându-se procedura de avizare a autorizaţiei, iar menţinerea spaţiilor verzi din incintă, precum şi extinderea acestora prin soluţii pe care titularul activităţii respective va trebui să le identifice, vor fi luate în considerare de această agenţie la vizarea autorizaţiei în discuţie.

Totodată a rezultat şi faptul că benzinăria Lukoil nu reprezintă un pericol public din următoarele considerente, şi sunt expuse în documentul scris pe care vi l-am prezentat.

În urma verificării de către structurile abilitate a documentaţiei, şi constatării încadrării în prevederile normativului pentru proiectarea, executarea exploatarea şi dezafectarea staţiilor de distribuţie a carburanţilor la autovehicule a fost eliberat avizul PSI nr.576082 din 06.04.2002, iar la finalizarea lucrărilor de construcţie, în urma verificării în teren a respectării avizului, a fost eliberată autorizaţia PSI.

Totodată, precizez faptul că la 21.05.2005 Garda de intervenţie II - Colina, - pentru că se face o referire şi la această intervenţie, la un incendiu, practic -, a acţionat pentru stingerea în incinta benzinăriei respective a unei autoutilitare tip IVECO, proprietatea unei societăţi comerciale din Bucureşti, care desfăşura acţiunea de aprovizionare cu marfă. Incendiul s-a manifestat la cabină şi parţial la motorul autoutilitarei aflate în incinta benzinăriei, cauzele fiind de natură electrică. La declanşarea incendiului, echipamentele benzinăriei în exploatare nu au avut nici o contribuţie şi nici nu au fost afectate. Deci vina pentru incendiul respectiv nu aparţine instalaţiei de benzinărie, ci autovehiculului care a adus carburantul.

Referitor la eventualele accidente care ar putea interveni pe parcursul exploatării staţiei de carburanţi semnalăm că titularul activităţii în discuţie are obligaţia de a lua măsurile necesare în vederea evitării oricăror accidente care ar putea provoca riscuri pentru sănătate populaţiei şi pentru mediul înconjurător.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat?

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Într-adevăr, este un răspuns, numai că în urma construirii acestei benzinării a fost distrus un loc de joacă pentru copii. La vremea respectivă, cei care doreau să construiască benzinăria le-au promis locatarilor că o să construiască un spaţiu verde pentru joaca copiilor. De asemenea, există în continuare riscul producerii unor accidente, aşa cum s-a întâmplat şi anul trecut, cu toate că ar fi trebuit să fie echipamente pentru stingerea incendiilor, nu s-a făcut nimic până nu a venit brigada specializată din oraş. Aşadar, pericolul există, este foarte aproape de locuinţe şi cred că ar trebui verificat ce se întâmplă acolo.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule secretar de stat, dacă mai doriţi să mai adăugaţi ceva? Nu. Vă mulţumesc.

Domnul deputat Petru Călian, aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Mă numesc Petru Călian.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da, iertaţi-mă, vă rog.

Domnul Petru Călian:

Întrebarea mea se referă la Flota aeriană TAROM, la înzestrarea ei, şi am cerut un program de redresare în acest sens, deoarece astăzi Flota TAROM are în înzestrare 7 aeronave ATR-42 şi 9 aeronave Boening cu care efectuează atât cursele interne, cât şi cursele externe. Practic este un amalgam care nu duce la o bună desfăşurare a activităţii la TAROM. În acest sens, aştept răspunsul.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da. Domnule deputat.

Domnule secretar de stat, vă rog să răspundeţi.

Domnul Septimiu Buzaşu (secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului):

În prezent nu e pune problema înlocuirii sau scoaterii din operare a unor aeronave din Flota TAROM. În schimb, pentru perioada 2006-2007 compania va achiziţiona 4 aeronave AiRBUS A-318 care vor asigura zborurile companiei TAROM pe rutele deja existente. În planul de afaceri al TAROM pentru anul 2005-2008 nu este prevăzută începerea operării de curse long-courier. Menţionăm că decizia luată de TAROM începând cu anul 2003 de a întrerupe pe rute long curier a fost datorată pierderilor foarte mari înregistrate de companie prin această operare. După încetarea operării pe rute long- courier compania TAROM a intrat într-un proces de redresare financiară, proces care ar fi influenţat în mod negativ în cazul reluării operării pe relaţia Bucureşti New York, la care faceţi referire.

În ceea ce priveşte Flota TAROM aceasta corespunde tuturor standardelor de natură tehnică, iar operarea cu aceste aeronave se face în condiţii optime de siguranţă a zborurilor.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule deputat, aveţi două minute pentru intervenţie.

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Într-adevăr, am făcut referire şi la aceste zboruri de long-courierat şi în special am făcut cu referire la zborul Bucureşti-New York. Sigur că se consideră că ar fi o pierdere în situaţia în care aceste zboruri s-ar relua, aici nu sunt de acord şi aştept un răspuns mult mai întemeiat, în urma unor studii, deoarece o dată cu integrarea României în Uniunea Europeană, care sperăm să fie în 2007, considerăm că este inadmisibil ca România să nu aibă o legătură directă aeriană cu unul dintre cele mai mari şi mai puternice state din lume, Statele Unite ale Americii.

În acest sens, o dată cu achiziţionare acestor 4 aeronave AIRBUS, consider că această cursă, cel puţin această cursă ar trebui în mod imperios reluată. De ce spun acest lucru? Pentru că există o umbră de îndoială, ştiu foarte mulţi colegi şi, în special, colegii de la minister, faptul că unele curse de acest gen au fost concesionate unor companii străine, aici ridicându-se multe semne de întrebare şi în special referitor la comisionul pe care cineva l-a încasat în urma acestor concesionări.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule secretar de stat, dacă doriţi? Nu.

Domnul deputat Petru Călian mai aveţi o întrebare în legătură cu autostrada Transilvania. Daţi-mi voie să fac o precizare înainte. Observaţi că fac o mică derogare de la regulament, solicitând ca să se enunţe întrebarea. Cred că este mai coerent şi mai lucrativ pentru toată lumea să ştim despre ce este vorba. Vă rog să admiteţi această derogare.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Întrebarea a fost adresată de mult, a fost perioada de vacanţă şi nu o am la îndemână, dar ea se referă la problemele legate de autostrada Transilvania, de sumele care... Da, uitaţi că am întrebarea aici, mă scuzaţi... "Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicaţi rezultatele renegocierii contractului cu firma Bechtel, precum şi sumele de bani economisite". Sigur că am făcut referire în special la renegocierea acelui contract care s-a dat prin încredinţare directă, fără licitaţie firmei Bechtel. Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Septimiu Buzaşu:

După cum se ştie, în perioada iunie-decembrie anul trecut au avut loc o serie de întâlniri între reprezentanţii firmei Bechtel şi cei ai Comisiei de renegociere numită prin ordinul ministrului transporturilor, printre problemele soluţionate au fost modul de acordare şi recuperare a avansului, clarificarea prevederilor anexelor, limitarea dreptului beneficiarului de a interveni în soluţiile tehnice.

În prezent au fost finalizate renegocierile, rezolvându-se toate problemele de legalitate. Suma economisită este în jur de 126 de milioane de euro.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, dacă doriţi să interveniţi?

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc.

Se pare că s-au făcut anumiţi paşi, s-au făcut anumite economii. Rămâne un semn de întrebare, dacă rămâne valabil acest contract în situaţia în care în opinia multor jurişti nu s-a respectat legislaţia, adică nu s-a organizat licitaţia.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule secretar de stat, dacă doriţi să interveniţi? Tot două minute.

Domnul Septimiu Buzaşu:

Eu doar vreau să repet că problemele de legalitate au fost soluţionte. Deci, contractul este perfect valabil.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da. Ne plac problemele ce pot fi soluţionate.

Doamna deputat Manuela Mitrea lipseşte. Va primi răspunsul în scris.

Domnul deputat Marian Sorin Paveliu? Lipseşte, va primi răspunsul în scris.

Domnul deputat Ion Mocioalcă lipseşte. Va primi răspunsul în scris.

Domnule deputat Mircia Giurgiu sunteţi prezent şi domnule deputat Călian sunteţi prezent. Ni s-a comunicat acum că domnul secretar de stat Szekely este la Senat. Conform regulamentului, amânăm răspunsurile, pentru o şedinţă în care dânsul va putea să răspundă.

Pentru interpelarea adresată Ministerului Culturii şi Cultelor domnul Mircia Giurgiu a primit răspuns scris, pentru o altă interpelare, adresată aceluiaşi minister, s-a trimis răspunsul scris. Pentru altă interpelarea adresată Ministerului Culturii şi Cultelor s-a trimis răspuns scris, pentru altă întrebare adresată tot de domnul deputat Mircia Giurgiu Ministerul Administraţiei şi Internelor s-a trimis răspuns scris. Pentru altă întrebare adresată Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor domnului deputat Mircia Giurgiu i s-a trimis răspuns scris.

Domnului deputat Petru Călian i s-a trimis răspuns scris de Ministerul Afacerilor Externe.

Cu aceasta, partea consacrată răspunsurilor orale la întrebări a fost epuizată.

Urmează prezentarea interpelărilor pe scurt. Domnul deputat Eugen Bejinariu a depus 5 interpelări în scris. Evident că nici nu-i dădeam cuvântul să susţină 5 interpelări, pentru că regulamentul este restrictiv şi este de datoria mea să vă reamintesc această literă a Regulamentului.

Domnul deputat Ioan Munteanu - 6 interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Gabriel Vlase - 6 înterpelări depuse în scris.

Domnul deputat Claudiu Pop - 4 interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Gheorghe Chiper - o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Viorel Pupeză - o interpelare depusă scris.

Domnul Titus Corlăţean o interpelare depusă scris.

Domnule deputat Adrian Moisoiu, aveţi 3 interpelări. Având în vedere că timpul şedinţei ne permite, de data aceasta celor prezenţi le dăm cuvântul ca să susţină interpelările pe scurt, evident, cu respect pentru colegi.

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Într-adevăr, sunt 3 interpelări, una mai importantă decât cealaltă.

Prima este adresată, hai să spunem, domnului Mihai Răzvan Ungureanu, ministrul afacerilor externe, şi se referă la faptul că la 20 octombrie 2005 s-a hotărât prin Acordul român dintre România şi Ungaria deschiderea unui consulat la Miercurea Ciuc, respectiv, prin reciprocitate, la Gyula în Ungaria. Dacă Ungaria deja la data de 3 ianuarie şi-a inaugurat la Miercurea Ciuc, aşa cum a fost înţelegerea, acest consulat, după informaţiile noastre, România încă nu a găsit clădire în care să fie amenajat consulatul.

Deci îl rog pe domnul ministru să ne dea informaţii asupra stadiului în care se găseşte această activitate.

O a doua interpelare este adresată chiar domnului prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu şi se referă la "Fundaţia Gojdu". Dat fiind faptul că aceasta este deosebit de importantă, fiindcă aşa: "se adresează acelei părţi a naţiunii române din Ungaria şi Transilvania care se ţine de legea răsăriteană ortodoxă" şi pentru că între România şi Ungaria s-a încheiat un acord care deja este înaintat către Parlament ca să îl legalizăm, după acest proiect de lege, şi care este anticonstituţional, e neconstituţional prin o serie întreagă de prevederi de la art.29 alin.3 şi 5, art.33 alin.3, art.44 alin.1 şi 4, art.46 şi art.136 alin.5.

Îl invit pe domnul prim-ministru să poftească aici în faţa noastră şi să spună care e motivul pentru care a înfiinţat această nouă sau care se doreşte să fie înfiinţată această nouă fundaţie care poartă acelaşi nume, "Gojdu", având în vedere că de fapt Guvernul ungar este cel care nu respectă legea. Românii au o "Fundaţie Gojdu", nu mai au nevoie de încă una care să aibă acelaşi nume.

Domnul prim-ministru are datoria să oblige Guvernul ungar să respecte legile internaţionale care prevăd că un asemenea testament cum este acesta se încheie şi se derulează până când se epuizează întreaga avere. România respectă legile retrocedării averilor, Ungaria nu are aceleaşi obligaţii? Renunţarea de către statul român asupra dreptului la moştenirea Gojdu reprezintă totodată şi un cadou nemotivat făcut statului ungar. Sau există vreun interes?

În sfârşit o a treia interpelare are mai multe direcţii şi anume: domnului ministru Gheorghe Dobre la transporturi, domnului ministru Gheorghe Barbu la muncă şi protecţie socială, domnului Blaga la Ministerul Administraţiei şi Internelor, domnului Vlădescu la Ministerul Finanţelor, cât şi domnului Răzvan Orăşanu, preşedintele de la AVAS. Se referă la faptul că SC CFR - mesagerie s-a privatizat încă din decembrie 2004 şi iată că în clipa de faţă oamenii sunt, din luna septembrie, deci începând cu sfârşitul lui august nu au mai primit nici un fel de salarii. Partea proastă, pentru că sunt aici înşirate toate lucrurile care s-au derulat între momentul privatizării şi luna septembrie, la care mă refer, partea proastă este că pe fluturaşii de salarii apar că se plătesc c.a.s. şi contribuţie pentru şomaj, sănătate, pensii, dar aceşti bani nu se virează la Inspectoratul Teritorial al Muncii, motiv pentru care oamenii nu se pot înscrie nici la şomaj, oamenii nu se pot înscrie nici la cursurile de preformare. Partea proastă este că neavând bani nu plătesc contribuţia sindicală şi, în consecinţă, nici sindicatul de profil nu le apără interesele.

Problema este şi mai gravă în condiţiile în care, în decembrie 2005, câţiva dintre ei, în mod demonstrative, au început şi au făcut o grevă a foamei, dar în momentul când au văzut că nimeni nu se interesează de ei şi pot să moară liniştiţi, normal că au întrerupt.

Faţă de cele de mai sus, îi rog pe cei amintiţi înainte să se implice şi să vină aici, în faţa noastră, şi să ne spună care este poziţia ministerelor pe care le conduc, respectiv care sunt măsurile pe care le preconizează.

Încă o dată vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule deputat, înţeleg că ultima interpelare are cinci adresanţi, v-aş ruga foarte mult să precizaţi dacă doriţi un răspuns scris, oral sau coral!?

Domnul Adrian Moisoiu:

Păi, peste tot le-am transmis dânşilor, adică în adresa de prezentare am scris şi scris şi oral, dar mă mulţumesc dacă vine cineva şi-mi dă răspunsul oral şi restul să le discutăm, să mi le trimită şi în scris.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Luaţi-o ca o glumă colegială făcută cu simpatie.

Domnul deputat Baban Ştefan nu este prezent. Doamna deputat Daciana Sârbu, trei interpelări depuse scris.

Doamna deputat Graţiela Iordache. Vă rog, doamna deputat. Aici nu scrie ce număr de interpelări aveţi.

Doamna Graţiela Denisa Iordache:

Doar una, domnule preşedinte.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog!

Doamna Graţiela Denisa Iordache:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Obiectul interpelării care este adresată preşedintelui AVAS, domnul Răzvan Orăşanu, are ca subiect situaţia de la S.C. "Industria sârmei" din Câmpia Turzii, judeţul Cluj.

După cum poate aţi auzit este o zonă...deci Câmpia Turzii este o zonă monoindustrială. De această societate comercială, privatizată în present, depinde nu numai Câmpia Turzii, dar încă 2000 de salariaţi din Turda şi încă 7 comune din împrejurimi. Este vital dezvoltarea şi menţinerea la o rată a profitabilităţii înalte a acestei companii pentru judeţul Cluj şi pentru zona Câmpiei Turzii.

Din păcate, se pare că semnalele sunt foarte proaste, s-a ajuns din acest motiv la conflicte sociale deosebit de puternice, muncitorii ajungând până la blocarea drumului în urma unei greve spontane.

Având în vedere această situaţie şi faptul că deşi s-a reluat lucrul, multe dintre împrejurările care au condus la această situaţie rămân aceleaşi, rugăm preşedintele AVAS să instituie o comisie de urgenţă care să analizeze evoluţia economico-financiară a societăţii de la momentul privatizării până în prezent şi modul în care au fost realizate aceste clauze ale contractului de privatizare, contract care rămâne un secret până la ora actuală atât pentru deputaţii judeţului Cluj, cât şi pentru muncitorii de acolo.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Doamna deputat Cornelia Ardelean. Vă rog.

Doamna Cornelia Ardelean:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu şi are ca subiect situaţia de la S.C. Aris Arad.

Voi spune doar pe scurt că solicit sprijinul şi intervenţia domnului prim-ministru în analiza situaţiei de la S.C. Aris. Consider că acolo se întâmplă o nedreptate şi cred că organele abilitate ar trebui să facă o analiză asupra acestei situaţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Domnul deputat Paul Magheru, Grupul parlamentar P.R.M.

Poftiţi, vă rog, domnule deputat.

Domnul Paul Magheru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În condiţii favorabile, îmi permit şi eu să vă prezint foarte pe scurt trei interpelări, două adresate ministrului educaţiei şi cercetării şi una domnului prim-ministru.

Prima interpelare are ca obiect necesitatea promovării unei hotărâri de guvern cu specializările acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu pe universităţi, facultăţi sau departamente. Ştiţi foarte bine că din acest an, mai exact din acest an universitar, s-a trecut la activitate universitară pe baza unei noi legi a învăţământului, Legea nr.288, după structura procesului de la Bologna, situaţie în care au apărut noi organisme de evaluare a calităţii învăţământului superior, a fost abrogată activitatea C.N.E.E.A.-ului, s-a înfiinţat ARACIS-ul care încă nu şi-a preluat activitatea.

Cert este că în această situaţie universităţile suferă, adică din cauza următorului lucru: au fost acreditate multe specializări care n-au mai fost publicate în hotărâri de Guvern, or, Legea învăţământului stipulează clar: nu se pot organiza licenţe şi nici nu se pot face admiteri dacă specializările care fac acest lucru nu sunt prevăzute în hotărârile de guvern. Deci, lucrul acesta îl cerem cu insistenţă şi foarte repede din partea Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

A doua interpelare adresată tot ministrului educaţiei şi cercetării are ca obiect formarea iniţială a personalului didactic din învăţământul primar şi preşcolar. De altfel, mâine, în legătură cu acest lucru mi-am permis şi o declaraţie politică pentru că este vorba nu numai cea mai nobilă meserie din lume, dar probabil cea mai importantă. Este o meserie apostolică, aceea de educatoare şi de învăţătoare.

Suntem, dacă nu vom fi foarte atenţi, pe calea de a comite greşelile care s-au făcut şi până acum în legătură cu pregătirea acestor cadre didactice din învăţământul primar şi preşcolar. Mi-am permis şi-mi permit şi acum în interpelarea aceasta şi în declaraţia politică de mâine să sugerez, să cer celor de la minister să supravegheze prin ordine ferme respectarea Legii învăţământului privind dreptul instituţiilor de învăţământ superior care au dreptul să facă această pregătire, adică nu orice SRL, nu orice om pus pe căpătuială, ci numai acele instituţii de învăţământ superior care au specializări de psihologie şi ştiinţele educaţiei acreditate, ceea ce, din păcate, până acum nu s-a făcut.

Iar primului-ministru îi adresez o interpelare care are ca obiect, mai exact, o solicitare a listei la zi a solicitărilor de restituire a imobilelor situate în Municipiul Oradea şi judeţul Bihor. Acest lucru a pornit de la faptul că, într-un proces legitim şi din care România şi-a făcut un merit, de respectare a şi de garantare a calităţii, din păcate, s-au găsit oameni, instituţii, societăţi care revendică, ordine călugăreşti, medievale sau care n-au existat niciodată, care revendică imobile în care-şi desfăşoară activitatea instituţii de stat, şcoli, internate şi care sunt revendicate în mod absolut neligitim. De aaltfel, autorităţile, cel puţin legale, din Bihor recunosc că aproape toate actele care s-au cerut până acum sunt deficitare şi nu se poate pune mare credit pe ele, încât, în final, l-am asigurat pe domnul prim-ministru că, după ce vom avea această listă, multe din aceste nereguli sesizate şi de către noi şi de către Prefectura şi de către Consiliul judeţean Bihor, ca deputat P.R.M. de Bihor, ca reprezentant al intereselor judeţului şi ale ţării, avem dreptul să ne convingem de legitimitatea retrocedărilor, dar mai ales să pregătim din timp şi la nevoie să preîntâmpinăm risipirea bunului public.

În acest scop, v-am solicitat şi aşteptăm cu încredere, domnule prim-ministru, lista cu cererile de retrocedare a unor imobile din Municipiul Oradea şi judeţul Bihor şi sunt sigur că situaţia este generală, din păcate, în toată Ţara Românească.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Daţi-mi voie să fac o remarcă de ordin procedural. În conformitate cu art.177 alin.1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, interpelările adresate primului ministru şi astăzi au fost două de acest gen, se pot expune din două în două săptămâni, în ziua de luni, consacrată răspunsurilor la interpelări, între orele 18,00 şi 18,30.

Textul regulamentului are o raţiune pentru a face o departajare în ceea ce priveşte importanţa şi greutatea răspunsurilor.

Nu am oprit pe nimeni să le dezvolte acum, pentru că nu este vina domnilor deputaţi, dar rog staful tehnic şi, mai ales, rog pe colegul din Biroul permanent care răspunde de organizarea şedinţelor de interpelări şi întrebări să respecte pe viitor regulamentul.

Vă mulţumesc.

Aş dori să se consemneze în stenogramă şi această parte a stenogramei să fie înaintată Biroului permanent.

Domnul deputat Andrian Mihei. Nu este prezent. Este prezent? Mă scuzaţi, domnule deputat.

Vă rog să susţineţi.

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am trei interpelări. Prima adresată Ministerului Economiei şi Comerţului, care sunt posibilităţile de concretizare a proiectului Nabucco. O alta adresată Ministerului Administraţiei şi Internelor. Ministerul Administraţiei şi Internelor a achiziţionat un lot de trei nave de patrulare second-hand. Care a fost procedura de achiziţionare a acestor nave.

Iar a treia este adresată Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale: în contextul gripei aviare, să se precizeze dacă în judeţul Constanţa au fost societăţi comerciale afectate, care au fost acestea, dacă au fost despăgubite şi care a fost cuantumul despăgubirilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Petru Călian. De data aceasta n-am mai greşit. Vă rog.

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Cu scuzele de rigoare, am două interpelări care sunt adresate domnului prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Nu e vina domnilor deputaţi. Vă rog să le susţineţi.

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc.

Prima interpelare are ca obiect situaţia I.M.M.-urilor româneşti în contextul aderării României la Uniunea Europeană şi condiţiile de armonizare a politicii acestora cu cele europene.

Este cunoscut faptul că foarte multe societăţi comerciale private sunt în situaţia de a da faliment după momentul aderării la Uniunea Europeană, momentul 2007. De ce? Pentru că deja apare o piaţă globală concurenţială la care se discută de alte standarde în care nu se încadrează cel puţin 40% din societăţile private mici şi mijlocii din România.

În acest sens, am solicitat primului-ministru să ne comunice care sunt măsurile pe care le întreprinde Guvernul României în vederea diminuării impactului pe care această aderare o va avea asupra întreprinderilor mici şi mijlocii.

O a doua interpelare este adresată, evident, domnului prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu şi are ca obiect restituirea averii lăsate moştenire naţiunii române de Emanuil Gojdu şi respectarea acordurilor semnate în 2002 de statul român şi cel maghiar şi a celui din 1940, prin care autoritatea maghiară se obliga să restituie României întreg patrimoniul Gojdu aflat pe teritoriul ţării vecine.

Este deja o problemă foarte mediatizată. Guvernul, din păcate, a venit cu un proiect de lege care a fost trecut de comisie, a ajuns în faţa plenului Camerei Deputaţilor prin care se prevedea înfiinţarea unei fundaţii mixte româno-ungare care să administreze patrimoniul Fundaţiei Gojdu.

Ulterior, fără să ştim de ce, a fost retras, iar acum este pe rolul Comisiei juridice o altă ordonanţă care prevede acelaşi lucru. Este o măsură, o ordonanţă criminală pentru că este imposibil, un patrimoniu de peste 3 milioane de dolari lăsat de către distinsul avocat Emanuil Gojdu şi totodată om politic, demnitar, lăsată prin testament, aşadar, tinerilor ortodocşi, şi, mai precis, Bisericii Ortodoxe Române.

Acest lucru nu a fost respectat. Ba mai mult de atât, într-un mod de-a dreptul mârşav, Primăria sectorului 7, dacă nu mă înşel din Budapesta, şi-a permis să concesioneze majoritatea clădirilor unor firme mixte maghiaro-cipriote. Este un act abuziv şi Guvernul României nu trebuie să îngenuncheze în această situaţie în faţa guvernului de la Budapesta.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnilor deputaţi, vreau să vă mărturisesc că eu am făcut prima clasă primară la Liceul "Emanuil Gojdu" care poartă un nume pe care cred că Parlamentul României trebuie să-l apere.

În continuare, domnul deputat Ioan Ţundrea, două interpelări depuse în scris; doamna deputat Manuela Mitrea, o interpelare depusă în scris; doamna deputat Manuela Mitrea este foarte harnică în absenţă; domnul deputat Florin Iordache, patru interpelări depuse în scris.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Voi fi foarte scurt. Două din interpelările mele sunt adresate doamnei ministru Sulfina Barbu. Prima vizează localităţile Vultureşti şi Dobroteasa din judeţul Olt, localităţi care, în urma ploilor abundente şi inundaţiilor din vara anului trecut, au avut de suferit şi la această dată, aproximativ 100 de hectare sunt compromise, cât şi drumul naţional 67 care a avut de suferit şi am rugămintea la doamna ministru să-mi precizeze care sunt măsurile pe care intenţionează ministerul pe care-l conduce să le ia.

Cea de-a doua interpelare adresată tot doamnei ministru Sulfina Barbu vizează localitatea Vitomireşti din judeţul Olt. Şi această localitate a avut de suferit şi o rog să-mi precizeze la care din lucrările de reabilitare şi consolidare care traversează localitatea Vitomireşti intenţionează în programul dumneaei să acţioneze.

Cea de-a treia interpelare este adresată domnului ministru Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, şi vizează analizele pozitive şi negative care au fost făcute la păsările sălbatice. Pentru că, aşa cum ştim, prin ordinul ministrului Gheorghe Flutur, vânătoarea la păsările sălbatice a fost interzisă, comparativ cu ţările Uniunii Europene unde în combaterea gripei aviare tocmai că s-a considerat că vânătoarea este o soluţie.

Şi ultima interpelare vizează pe doamna ministru Monica Macovei, ministrul justiţiei. Pentru că prin interpelarea 537 B am solicitat să-mi precizeze echipa de consultanţi şi realizările profesionale ale celor care au întocmit raportul Freedom House. Dumneaei mi-a răspuns parţial. O rog să-mi precizeze dacă echipa care a realizat raportul Freedom House...să-mi precizeze echipa cât şi copiile şi cv-urile acestor oameni să vedem dacă aceştia au fost cei mai nimeriţi care au putut întocmi acest raport.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Gheorghe Băeşu, depus în scris. Domnul deputat Ion Călin, interpelare depusă în scris. Domnul deputat Marius Iriza, patru interpelări, din fericire, depuse în scris. Domnul deputat Petre Străchinaru, o interpelare depusă în scris. Domnul deputat Emil Radu Moldovan, două interpelări depuse în scris. Domnul deputat Ioan Aurel Rus, patru interpelări depuse în scris. Domnul deputat Mircia Giurgiu, patru interpelări.

Vă rog, pe scurt, domnule deputat, să le susţineţi.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prima interpelare este adresată domnului Călin Popescu Tăriceanu, prim-ministru al României. Obiectul interpelării îl constituie situaţia foarte gravă în care se află 14 salariaţi de la SOMVETRA Gherla S.A. din judeţul Cluj, care sunt în a patra zi de greva foamei. Până în acest moment, nimeni din autorităţile publice locale nu au fost prezenţi la faţa locului. Precum şi situaţia grea în care se află 626 de salariaţi de la acea societate care sunt nevoiţi să trăiască de mai bine de trei luni fără nici un fel de venit.

O a doua interpelare este adresată doamnei Anca Boagiu, ministrul integrării europene şi domnului Gheorghe Barbu, ministrul muncii. Obiectul interpelării îl constituie accesarea fondurilor europene, fiindcă la regiunea nord-vest s-au pierdut 300.000 de euro anul trecut din fondurile PHARE, la componenta dezvoltare-resurse umane, care se referă la calificarea, recalificarea şomerilor şi păstrarea locurilor de muncă.

O altă interpelare este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătăţii. Obiectul interpelării îl reprezintă situaţia gravă cu care se confruntă nou-născuţii din judeţul Cluj. Peste 2500 de sugari nu mai primesc lapte praf gratuit şi sunt în pericol de a contacta diferite boli.

Şi ultima interpelare este adresată domnului Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei şi obiectul interpelării îl reprezintă situaţia în care se află mamele care nu au mai primit indemnizaţia de creştere a copilului datorită faptului că societăţile la care au lucrat au fost închise sau se află în procedură de faliment.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Valentin Iliescu, o interpelare. Vă rog să poftiţi, domnule deputat.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Cred că dintr-o eroare materială s-a menţionat că este vorba de o interpelare. De fapt sunt două, care de fapt amândouă au acelaşi filon, ideea de dreptate şi adevăr.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog să le susţineţi pe amândouă.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Recent, Curtea Marţială dintr-un stat federal american s-a pronunţat pentru achitarea puşcaşului marin american care l-a accidentat mortal pe teritoriul României pe basistul trupei "Compact", Teo Peter. Un caz clar de sfidare a ideii de dreptate şi adevăr, faţă de care autorităţile române, foste şi actuale, au o foarte mare responsabilitate.

Prin interpelarea mea, cer ministrului de externe Mihai Răzvan Ungureanu să prezinte poziţia oficială a ministerului pe care îl conduce şi măsurile pe care le va întreprinde Guvernul României pentru ca această evidentă încălcare a ideii de dreptate şi adevăr să fie reparată.

Cea de-a doua, pe aceeaşi linie, acea de sfidare şi de încălcare permanentă a ideii de dreptate şi adevăr care, din păcate, se desfăşoară în continuare sub ochii noştri. Este vorba de privatizarea Societăţii ARO SA Câmpulung, despre care foarte mulţi români spun că este o hoţie evidentă, dar faţă de care autorităţile statului român, în mod clar Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, în ciuda numeroaselor frământări sociale din localitate şi din judeţ, nu a făcut până în prezent absolut nimic.

Interpelarea este adresată noului preşedinte Răzvan Orăşanu. Fac precizarea că pe aceeaşi temă am depus încă două demersuri, o întrebare şi o interpelare, la care autorităţile statului abilitate, respectiv AVAS-ul nu au catidicsit să răspundă.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Anghel Stanciu, o interpelare depusă în scris, domnul deputat Vasile Soporan, trei interpelări depuse în scris, domnul deputat Cosmin Nicula este autorul unui record, 11 interpelări depuse în scris. Domnul deputat Aurel Vlădoiu, două interpelări depuse în scris. Doamna deputat Mihaela Rusu, o interpelare depusă în scris.

Deputaţii Corneliu Dida, Eduard Martin, Alexandru Mazăre, trei interpelări depuse în scris. Domnul deputat Gheorghe Sârb, o interpelare depusă în scris. Este prezent? Da.

Vă rog, domnule deputat. Iertaţi-mă, urmăream mai mult lista decât sala.

Vă rog.

Domnul Gheorghe Sârb:

Stimaţi colegi,

Interpelarea de faţă se adresează domnului ministru al finanţelor Sebastian Vlădescu. Este pe tema alocării unor fonduri ca urmare a aplicării Legii 189/2001 pentru o serie de bugete locale din judeţul Constanţa.

Este vorba de fapt de 9 comune din acest judeţ care, în urma aplicării Decretului-Lege nr. 118 din 1990 şi a Legii nr. 189 din 2001, sunt văduvite la capitolul "venituri bugetare" de sume relativ importante pentru aceste bugete.

Precizez că cele două texte de lege pomenite implică o serie de scutiri privind plata impozitelor şi taxelor locale pentru aceste persoane. Este vorba de circa 1500 de cetăţeni din comunele respective, 9 comune, cu un deficit de venituri pe această cale de 3,1 miliarde lei vechi, sume care sunt relativ importante mai ales pentru una dintre ele, comuna Fântânele care are un deficit de 1 miliard de lei, este o comună nou înfiinţată în cursul anului trecut.

Solicităm domnului ministru de finanţe măsurile de rigoare în baza legii care precizează că "ministrul finanţelor va introduce în structura bugetului de stat sumele necesare", presupunând desigur nu numai asigurarea drepturilor băneşti pentru aceste persoane persecutate sau deportate în trecutele regimuri totalitare, ci şi acoperirea impozitelor lipsă la bugetele locale, ca urmare a aplicării respectivelor legi.

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mai sunt înscrişi pe listă, doamna Daniela Popa lipseşte. Domnul deputat Nicolae Popa lipseşte. Domnul deputat Dragoş Dumitriu, vă rog să reveniţi în mijlocul nostru.

Poftiţi la tribună.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Tocmai încercam să conving Puterea să treacă la a face dreptate şi adevăr şi a respecta adevărul.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Ştiţi de ce e puternică Puterea? Pentru că nu se lasă convinsă.

Vă rog frumos.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Avem şi noi ce învăţa, deci.

Este vorba de o interpelare cu un subiect foarte clar şi précis, şi anume, situaţia alimentării cu apă potabilă din Municipiul Curtea de Argeş, judeţul Argeş.

Interpelarea este adresată în primul rând doamnei ministru a mediului, Sulfina Barbu, apoi domnului ministru al administraţiei şi internelor, Vasile Blaga şi, în fine, domnului ministru al sănătăţii, Eugen Nicolăescu.

Îi invit pe aceşti domni să facă un control al situaţiei calităţii apei potabile din zona Curtea de Argeş şi a fondurilor alocate pentru întreţinerea, repararea şi asigurarea bunei funcţionări a instalaţiilor de alimentare cu apă potabilă de acolo.

De asemenea, le solicit să ia măsuri împotriva reprezentanţilor lor în teritoriu care ei aveau obligaţia de a sesiza această proastă funcţionare şi de a reglementa toată situaţia la timpul potrivit.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Olguţa Vasilescu, interpelare depusă scris. Domnul deputat Mircea Costache, cinci depuse în scris, una pe care o susţineţi oral.

Vă rog.

Domnul Costache Mircea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau doar să le enumăr, nu să le prezint, pentru că e vorba de o prezentare pe scurt. Una se adresează domnului ministru al culturii şi cultelor şi se referă la finalizarea edificiului Bibliotecii Naţionale, pe lângă care bucureştenii şi nu numai ei trec de foarte multă vreme şi nu ştiu ce se întâmplă acolo.

O alta se referă la "Integrala Eminescu" rămasă în suspans, tot adresată domnului Adrian Iorgulescu. Una adresată deopotrivă domnului Răzvan Orăşanu, preşedinte AVAS, dar şi ministrului transporturilor şi se referă la privatizarea Serviciului de expediţii, mesagerie, bagaje, coletărie CFR mesagerie SA, dar şi a staţiilor de informare călători din unele oraşe inclusiv din Municipiul Buzău.

Şi, de asemenea, o întrebare pe adresa domnului prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu în care mă interesează cum apreciază domnia sa promovarea interesului naţional de către autorităţile române în procesul de privatizare a băncilor, reţelelor electrice, a contractării importurilor de gaze etc.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Şi eu vă mulţumesc.

La observaţia anterioară trecută în stenogramă cu privire la modul de alcătuire a acestei şedinţe, adăugaţi împrejurarea că s-au programat şi întrebări în şedinţa destinată interpelărilor. Cu această motivare, adresă la Biroul permanent.

Domnul deputat Mihai Mălaimare, două interpelări depuse în scris.

Cu aceasta, programul de astăzi a fost epuizat.

Stimaţi colegi, declar închisă şedinţa de astăzi, luni, 6 februarie, a Camerei Deputaţilor.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,17.