Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse de domnul Nicolae Văcăroiu, preşedintele Senatului, asistat de domnii Gheorghe Funar, secretar al Senatului, şi Gheorghe Albu, secretar al Camerei Deputaţilor. Din prezidiu a făcut parte domnul Adrian Năstase, preşedintele Camerei Deputaţilor.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Vă rog să-mi permiteţi să declar deschisă şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Vă anunţ că, din totalul de 468 de deputaţi şi senatori, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 326, iar 142 sunt absenţi. Deci suntem în cvorum legal.

Proiectul ordinii de zi şi programul de lucru pentru şedinţa comună de astăzi, stabilite de Birourile permanente ale celor două Camere au fost distribuite parlamentarilor.

Vă consult dacă aveţi observaţii asupra ordinii de zi. Nu sunt observaţii. Supun votului dumneavoastră ordinea de zi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Ordinea de zi a fost votată.

Programul de lucru: până la epuizarea ordinii de zi. Sunt obiecţiuni? Supun votului dumneavoastră programul de lucru.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Programul de lucru a fost aprobat.

Înainte de a trece, stimaţi colegi, la dezbaterea moţiunii de cenzură, vă informez că nu s-au înregistrat, din partea iniţiatorilor, cereri de retragere a semnăturii. Întreb, însă, în plenul celor două Camere dacă există o astfel de cerere. Nu există.

În conformitate cu prevederilor art. 79 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului urmează, stimaţi colegi, prezentarea moţiunii de cenzură, după care vom asculta punctul de vedere al Guvernului şi apoi vom trece la dezbateri.

Vă rog să-mi permiteţi să dau cuvântul domnului deputat Titus Corlăţean, pentru prezentarea moţiunii de cenzură.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Titus Corlăţean:

Domnule preşedinte al Senatului,

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

În temeiul art. 113 din Constituţia României şi al art. 78-82 din Regulamentul şedinţelor comune ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, 160 de senatori şi deputaţi, aparţinând Grupurilor PSD şi PRM, au depus prezenta moţiune de cenzură cu titlul: "Antireforma sănătăţii" în legătură cu angajarea răspunderii Guvernului asupra Proiectului de Lege privind reforma în domeniul sănătăţii.

Iniţiatorii moţiunii de cenzură, respectiv partidele politice pe care aceştia le reprezintă, Partidul Social Democrat şi Partidul România Mare, doresc să precizeze, de la bun început, că s-au manifestat şi au acţionat constant, de-a lungul anilor, pentru o reformă reală, de substanţă, în domeniul sănătăţii.

În viziunea noastră, această reformă ar trebui să răspundă cerinţelor de echitate, de calitate şi de sustenabilitate ale sistemului în ansamblul său. Un echilibru şi o armonizare a celor trei cerinţe considerăm că pot contribui cu adevărat la reforma sănătăţii, de o manieră care să corespundă nevoilor şi aşteptărilor populaţiei din România.

Ceea ce ne-a prezentat însă Guvernul Tăriceanu sub forma unui pachet de 17 legi, intitulat pompos "Lege privind reforma în domeniul sănătăţii", nu reprezintă altceva decât cel mult expresia unei antireforme în domeniu căci, în fapt, ni se propune să legitimăm prin votul nostru nimic altceva decât crearea unor noi surse de câştiguri pentru grupurile de interese clientelare din anturajul Guvernului.

Aşa-zisa reformă se dovedeşte a fi o reformă împotriva pacienţilor şi în general împotriva cetăţenilor obişnuiţi din această ţară, consecinţa ei directă fiind restrângerea severă a dreptului fundamental la ocrotirea şi garantarea sănătăţii - drept prevăzut la art. 34 din Constituţie - pentru marea majoritate a populaţiei.

Adevăraţii beneficiari ai acestei reforme mimate o reprezintă persoanele cu venituri mari şi foarte mari din această ţară.

De la acoperirea universală şi accesul legal şi gratuit la serviciile de asistenţă medicală, la pachetul minimal şi restrângerea severă a accesului la ocrotirea sănătăţii, în funcţie de mărimea veniturilor, iată uriaşul pas înapoi pe care ministrul Nicolăescu îl propune prin antireforma sa.

Respingem categoric o asemenea soluţie vădit antisocială şi anticonstituţională.

Este încă un exemplu concludent a ceea ce înseamnă politica de dreapta în România, o politică şi o guvernare în folosul celor bogaţi şi împotriva marii majorităţi a cetăţenilor ţării, lăsaţi să se descurce fiecare cum poate.

În fapt, această aşa-zisă reformă nu este altceva decât expresia legislativă a retragerii statului din încă unul din domeniile esenţiale ale vieţii sociale, şi anume asigurarea serviciilor de sănătate pentru cetăţenii României.

Iată, stimaţi colegi, motivele pentru care semnatarii introduc prezenta moţiune de cenzură. În plus, angajarea răspunderii Guvernului pe o temă atât de complexă şi sensibilă pentru întreaga naţiune, fără o dezbatere parlamentară temeinică, este, în opinia noastră, un act iresponsabil, o aventură pe care Parlamentul României are datoria să o sancţioneze drastic.

Ceea ce ne-a prezentat Guvernul nu este o reformă reală, ci o mimare a reformei şi crearea unor surse de câştiguri pentru grupurile de interese nelegitime din anturajul Guvernului, aşa cum declara chiar preşedintele Băsescu. Este o "reformă" împotriva pacienţilor şi a oamenilor bolnavi, care va accentua haosul din sistemul sanitar, pentru că pacienţii sunt marii perdanţi ai acestei aşa-zise reforme. Lor nu li se oferă nimic în plus. Dimpotrivă. Li se ia un drept garantat, dreptul la sănătate.

În afara ministrului sănătăţii, care devine atotputernic, singurii care au de câştigat sunt cei cu bani, din nefericire cei foarte puţini, care-şi pot permite să plătească asigurări private pentru serviciile medicale. Desigur, printre cei capabili să plătească servicii private de sănătate se numără şi ministrul Nicolăescu. De altfel, întregul pachet de legi este făcut să distrugă sistemul public de sănătate pentru a favoriza firmele private de asigurări.

Cetăţeanul obişnuit, cel căruia ar fi trebuit să i se adreseze de fapt această reformă a sănătăţii, este complet omis din cele peste 200 de pagini de text de lege. Pretinsa grijă pentru cetăţeanul simplu apare doar în noile metode menite să-l mai jupoaie de un ban pe omul sărac aflat în impas. Am numit aici coplata, pachetul minim de servicii medicale şi aşa-numita extindere a bazei de impozitare care, puse în aplicare, vor diminua şi mai mult calitatea serviciilor medicale, crescând, în acelaşi timp, costul suportat de contribuabili.

Iată ce înseamnă, mai simplu zis, aceste inovaţii, dincolo de fanfaronadă, traduse în româneşte. Coplata ministrului Nicolăescu înseamnă că ceea ce primeam până acum pe gratis vom primi, de acum înainte, contra cost. Pachetul minim de servicii medicale, inventat de acelaşi ministru, arată, aşa cum indică şi numele, că dacă până acum pacienţii primeau destul de puţin, de acum înainte vor primi şi mai puţin. Extinderea bazei de impozitare înseamnă că cei care până acum nu plăteau, adică pensionarii cu venituri mici şi agricultorii, după promulgarea acestui pachet de legi, vor fi obligaţi să plătească pentru orice serviciu de sănătate.

Legile sănătăţii nu sunt doar antisociale prin conţinutul lor, ci şi neconstituţionale. Ele reconfirmă maniera Guvernului de a trata cu dispreţ dezbaterea politică parlamentară.

Din păcate, Cabinetul Tăriceanu a dus, după învestirea sa, o politică sistematică de eludare a Parlamentului, unicul for legislativ şi instituţia de bază a democraţiei într-un stat de drept.

Aşa a procedat Guvernul şi anul trecut, când a angajat răspunderea Guvernului pe legile justiţiei, iar acum, la doar câteva luni, acelaşi titular de la justiţie vine cu circa 140 de amendamente la propriul pachet de legi, despre care şi-a dat seama, într-un târziu, că are carenţe majore. Aşa a procedat Cabinetul Tăriceanu în iulie 2005 când, fapt fără precedent, într-o singură şedinţă de Guvern a emis 45 de ordonanţe de urgenţă, dintr-un total de 210 ordonanţe de urgenţă emise de-a lungul anului 2005, fără ca urgenţa să existe cu adevărat.

Aşa procedează din nou Guvernul în cazul legilor din sănătate. Semnatarii prezentei moţiuni resping această manieră de lucru arbitrară şi neconstituţională, care transformă Parlamentul într-o instituţie decorativă şi goleşte democraţia românească de conţinut.

Pachetul legislativ pe care-şi asumă răspunderea Guvernul Tăriceanu reprezintă o recidivă a acestei echipe guvernamentale, de atac la ordinea constituţională.

De asemenea, apare ca fiind contrară articolului 41 din Constituţie includerea, în conţinut uneia şi aceleiaşi bălţate şi chinuite legi, a aspectelor care ţin de protecţia socială a muncii, sub forma asigurărilor de sănătate, alături de aspecte care vizează organizarea spitalelor, exercitarea profesiei de medic, de farmacist etc.

Caracterul neconstituţional al acestei legi privind reforma în domeniul sănătăţii rezultă, cu atât mai mult, dacă avem în vedere şi faptul că, în această lege, cum s-a arătat mai sus, sunt introduse forţat şi aspecte care ţin de regimul juridic al funcţiei publice sau al contractului de muncă, materii pentru care în Constituţie sunt prevăzute legi organice speciale.

Faptul că se apelează la această modalitate excepţională de legiferare, evitându-se discuţiile în comisiile de specialitate ale celor două Camere, posibilitatea formulării de amendamente, în procedura obişnuită de legiferare, şi evitându-se dezbaterile în plenul Camerelor, scoate în evidenţă nu numai lipsa de respect a Guvernului faţă de Parlament în general, ci faţă de majoritatea Parlamentului, pe care se sprijină în particular, ci şi conduita acestuia, contrară principiilor democratice constituţionale, consacrate de Constituţie.

Angajarea răspunderii Guvernului pe acest voluminos şi pestriţ pachet de legi este un act iresponsabil, care va spolia sistemul şi va crea un haos generalizat în acest sector de activitate.

Constituţia prevede, la art. 114, dreptul Guvernului de a-şi angaja răspunderea în faţa Parlamentului, drept pe care nu-l contestăm. Apreciem însă, că în cazul de faţă, angajarea răspunderii Guvernului pe acest pachet de legi este un abuz de drept şi un abuz de putere. Asociaţiile patronale şi sindicale reprezentate în Consiliul Economic şi Social, precum şi instituţii profesionale cu prestigiu şi autoritate unanim recunoscute din Uniunea Europeană sunt în consens împotriva acestei aşa-zise reforme din sănătate. Practic, în acest caz, Guvernul este împotriva tuturor: furnizori ai actului de asistenţă medicală şi beneficiari ai acestuia. Adevăratele obiective ale iniţiatorilor acestui demers sunt în număr de cel puţin trei.

Mai întâi, datorită scăderii la mai puţin de jumătate a creşterii economice în 2005 faţă de 2004, Guvernul nu are suficienţi bani să susţină sistemul de sănătate şi atunci creează o perdea de fum, o diversiune, înşelând populaţia cu o pretinsă, dar inexistentă, reformă a sistemului. Actualii guvernanţi au promis, în campania electorală, o finanţare pentru sănătate de minimum 6 % din P.I.B. iar acum sunt în situaţia ca după un an să ofere doar 3,3 % din P.I.B..

2. Acapararea sistemului de sănătate în folosul exclusiv al unor grupări mafiote din anturajul Guvernului. Sunt de notorietate încercările nereuşite până în prezent de a deposeda de terenuri intravilane o serie de spitale din Bucureşti, cum ar fi Fundeni şi Universitar, pentru ca ulterior acestea să fie speculate în tranzacţii imobiliare.

3. Dorinţa acerbă de mediatizare şi orgoliul de vătaf al ministrului Nicolăescu de a câştiga, fie şi de o manieră iresponsabilă, măcar o luptă împotriva medicilor, profesorilor, personalului sanitar, bolnavilor, a întregului sistem sanitar faţă de care a manifestat un total dispreţ de la numirea sa şi până în prezent. Până şi colegi din PNL, dintre care trebuie menţionat fostul ministru, profesorul Mircea Cinteză, au solicitat Guvernului şi domnului Nicolăescu înţelepciune şi raţiune pentru stoparea angajării răspunderii Guvernului pe acest pachet de legi dezastruos.

De ce considerăm că aşa-zisa reformă din sănătate este una împotriva pacienţilor?

1. Pentru că ea nu rezolvă principala problemă a sistemului de sănătate: subfinanţarea. În toate ţările civilizate fondul unic de sănătate este un fond public, cu administrare autonomă, folosit exclusiv în actul medical. Am sperat că prin mult trâmbiţata reformă în sănătate şi la noi lucrurile să se schimbe. Din păcate, fondul unic, în viziunea domnului Nicolăescu, rămâne parte a bugetului consolidat, care poate fi deturnat prin intermediul Ministerului de Finanţe către numeroasele "găuri" ale bugetului de stat, în loc să fie folosit pentru sănătate.

2. Antireforma iniţiată de actualul Guvern va crea noi bariere unor largi grupuri sociale pentru care accesul la servicii de sănătate va deveni imposibil. În primul rând, bolnavii în vârstă, în special cei din mediul rural sunt condamnaţi, prin aşa-zisa reformă Nicolăescu, să aibă acces doar la medicina practicată de medicii de familie sau în spitale teritoriale, accesul la medicina de vârf - din marile centre - fiindu-le blocat, indiferent de complexitatea intervenţiei medicale pe care o implică afecţiunea de care suferă.

În al doilea rând, actualul pachet legislativ va desfiinţa, practic, sistemul cabinetelor medicale şcolare - cabinetele medicale din grădiniţe, din şcoli, licee, universităţi. Aceste cabinete ofereau servicii medicale copiilor din comunităţile respective şi aveau, totodată, rolul de a face educaţia sanitară la o vârstă la care însuşirea noţiunilor de bază este mai facilă.

În al treilea rând, prin desfiinţarea centrelor medico-sociale create în ultimii ani, bătrânii cu boli cronice, fără familie şi fără resurse, sunt complet abandonaţi.

Aşa-zisa reformă desfiinţează gratuităţile de care beneficiau femeile gravide şi copiii, un drept considerat, până acum, inatacabil. Astfel, medicamentele pentru nou-născuţi şi pentru femeile gravide nu vor mai fi gratuite, ci listate la "preţul de referinţă".

3. În continuare, în loc de descentralizare şi de implicare a comunităţilor locale în managementul sistemului sanitar, curent dominant în Uniunea Europeană, asistăm la o recentralizare a luării deciziilor, concentrată în mâinile ministrului. În timp ce asiguraţii oferă resursele financiare, ministrul poate decide discreţionar asupra sistemului. Prin proiectul noii Legi a spitalelor se desfiinţează Consiliile de administraţie ale acestor unităţi, ministrul sănătăţii fiind singurul care are drept să numească şi să destituie directorii de spital. Problema rezidă în faptul că Ministerul Sănătăţii nu mai este demult proprietarul unităţilor spitaliceşti, acestea fiind trecute, aproape în totalitate în proprietatea comunităţilor locale, primării, respectiv consilii judeţene. În conducerea spitalelor nu se vor mai regăsi reprezentanţi ai comunităţii locale, ai societăţii civile şi ai mediului profesional, ci clientela politică a ministrului, aşa cum s-a văzut şi în recentele numiri la conducerea unor spitale.

De altfel, această tentaţie de centralizare este de înţeles, de vreme de prigoana medicilor, la care asistăm de când domnul Eugen Nicolăescu a preluat conducerea ministerului, este fără precedent. Deja au fost schimbate integral toate conducerile direcţiilor de sănătate publică, au fost demişi abuziv directori de spitale, care şi-au câştigat apoi drepturile în justiţie. Cu siguranţă că prin această lege se urmăreşte ca întreg sistemul de sănătate publică să devină portocaliu. Reforma, însă, să fie sanitară, şi nu politică.

4. Centralizarea excesivă imprimă un caracter antieuropean noilor reglementări. În Europa se vorbeşte despre descentralizare masivă în toate domeniile de activitate, în timp ce în România, Puterea centralizează sistemul sanitar până la sufocare. În acest sens, este elocvent punctul de vedere al preşedintelui Camerei Medicilor din Germania care atrage atenţia ministrului sănătăţii român că se află pe un drum greşit: "Dacă aceste legi vor fi implementate, România se va separa de un sistem funcţional de autoadministrare, existent în Europa, şi-şi va periclita integrarea în Uniunea Europeană." se arată în scrisoarea semnată de profesor doctor Jorg - Dietrich Hoppe.

Tot unică în Europa este taxa pe viciu care, oricum nu va rezolva subfinanţarea din sistem, dar va conduce la evaziune fiscală şi consumul unor produse de alcool şi tutun contrafăcute, care vor afecta şi mai grav sănătatea populaţiei.

5. Actualul pachet legislativ frânează cercetarea şi reduce calitatea actului medical. Principalul efect va fi o "mercantilizare" a jurământului lui Hipocrate. Cetăţenii din zonele slab dezvoltate sunt practic abandonaţi, întrucât medicii de familie nu sunt stimulaţi să rămână şi să practice medicina în zonele sărace, cu probleme sociale, unde nevoia de servicii medicale este acută ci să se orienteze preponderent înspre zonele dezvoltate, cu pacienţi înstăriţi.

6. Pachetul legislativ generează discriminări în interiorul sistemului de sănătate. Actuala reformă introduce o nouă categorie a directorilor de spitale bine plătiţi, dar selectaţi şi promovaţi politic, direct de către ministrul sănătăţii. Astfel, se deschide o poartă de acces pentru cei cu performanţe scăzute dar cu ambiţii mari de a deveni directori de spitale.

Acest pachet contrafăcut de legi este o nouă şi sperăm ultima probă a incapacităţii Cabinetului Tăriceanu de a guverna România şi de a-şi respecta promisiunile electorale. Este o culme a neputinţei politice şi a incompetenţei administrative a acestui Guvern.

Executivul dovedeşte, încă o dată, că nu înţelege ce aşteaptă societatea de la guvernanţii săi, oferind din nou o dovadă a distanţei care îi separă pe membrii miliardari ai Cabinetului de cetăţeanul obişnuit, cu venituri obişnuite, cu speranţe şi aşteptări obişnuite.

Legea Nicolăescu este o lege a celor bogaţi, în dauna celor săraci. În fond, trebuie să vedem ce ascund aceşti termeni deliberat sofisticaţi ca şi coplată, pachet minim sau extinderea impozitării.

Ei, cei săraci, vor fi obligaţi de acum să plătească ceea ce, până acum, era gratuitate.

Lor, celor săraci, prin aşa-zisul "pachet minim", li se va restrânge şi mai mult accesul la serviciile medicale de bază, devenind cu adevărat cetăţeni de rangul al doilea în propria ţară.

Ei, cei săraci, pensionarii cu venituri mici şi agricultorii, vor fi obligaţi de acum încolo să scoată bani din buzunare pentru a-şi plăti dreptul la sănătate.

De aceea, semnatarii moţiunii de cenzură fac un apel către toţi membrii Parlamentului, indiferent de grupurile politice cărora le aparţin, de a vota în favoarea ei. Adoptarea acestei moţiuni ar constitui punctul de plecare pentru constituirea unui nou Cabinet, a cărui competenţă, corectitudine şi unitate ar sluji unei reale stabilităţi politice, absolut necesare cu mai puţin de un an înaintea integrării României în Uniunea Europeană.

Mulţumesc. (Aplauze).

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Stimaţi colegi,

Vă informez că Birourile permanente ale celor două Camere, reunite astăzi de dimineaţă în şedinţă comună, cu participarea, bineînţeles, a liderilor grupurilor parlamentare, au hotărât să propună timpul maxim afectat pentru dezbaterea moţiunii de cenzură.

Astfel, Guvernul are la dispoziţie 60 de minute pe care le utilizează la începutul şi la finalul dezbaterilor.

Grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor şi Senat li se acordă timpul corespunzător numărului de membri, luându-se în calcul câte 20 de secunde pentru fiecare parlamentar.

Deputaţii şi senatorii care nu fac parte din grupurile parlamentare vor avea la dispoziţie tot 20 de secunde pentru fiecare, timp care poate fi cedat între aceşti parlamentari sau poate fi cedat grupurilor parlamentare.

Rezultă, deci, următoarele limite maxime de timp: grupurile Alianţei PNL-PD au la dispoziţie 54 de minute; grupurile Partidului Social Democrat - 51 de minute; grupurile Partidului România Mare - 16 minute; grupurile UDMR - 10 minute; grupurile Partidului Conservator - 10 minute; Grupul minorităţilor naţionale - 6 minute şi deputaţii şi senatorii fără apartenenţă la grupuri parlamentare - 6 minute. Un total de 153 de minute.

Stimaţi colegi, supun votului dumneavoastră această hotărâre a Birourilor permanente referitoare la repartizarea timpului maxim pentru dezbaterea moţiunii de cenzură.

Vă rog, dacă sunt obiecţiuni?

Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

S-a votat în unanimitate.

Stimaţi colegi, vă rog să-mi permiteţi să dau cuvântul domnului prim-ministru Călin Popeascu-Tăriceanu pentru prezentarea poziţiei Guvernului faţă de moţiunea de cenzură.

Domnule prim ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Da, mulţumesc.

Domnule preşedinte al Senatului,

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Am citit cu atenţie textul moţiunii depuse de Partidul Social Democrat şi de PRM. Am sperat să găsesc o idee bună, demnă să fie luată în considerare pentru a contribui la reforma sistemului sanitar din România. Din păcate, m-am înşelat.

M-am gândit că poate oferă un argument care să demonstreze că reforma pe care o propunem este sortită eşecului. Şi vă pot spune că m-am relaxat, pentru că nu am găsit nici o urmă de idei sau argumente. Am găsit numai clişee demagogice şi intoxicări preluate din bibliografia propagandiştilor de partid, şi aţi auzit, adineauri, textul moţiunii. Aşa că daţi-mi voie să înlătur confuzia de la bun început. Astăzi nu avem de-a face cu o moţiune de cenzură ci, mai degrabă, cu o poţiune de uzură.

Blocarea sau încetinirea reformelor, aruncarea anatemei pe valorile liberale, care stau la baza oricărei democraţii moderne, cultivarea fricii de schimbare, populismul deşănţat, ignorarea nevoilor reale ale oamenilor, toate acestea sunt muniţii obişnuite în războiul de uzură pe care PSD şi PRM îl duc.

Practic, vreau să vă spun că acesta, de fapt, nu este un război împotriva Guvernului, este un război împotriva unei ţări întregi, unei populaţii întregi, unei ţări de 22 de milioane de români care au nevoie de un sistem de sănătate care să le asigure un minim de servicii de calitate.

Ingredientele care compun moţiunea de cenzură împotriva reformei sunt cele pe care le-aţi auzit mai devreme.

Doamnelor şi domnilor iniţiatori ai moţiunii,

O moţiune de cenzură are o funcţie foarte importantă în mecanismul democratic. Este instrumentul prin care Parlamentul poate să concedieze Guvernul. Când urmează asumării răspunderii, ea exprimă dezacordul cu proiectul de lege sau cu declaraţia de politică generală pe care a prezentat-o Executivul.

Din păcate, dumneavoastră aţi depus această moţiune pentru a bloca reforma în domeniul sănătăţii.

Vă pot spune că Guvernul nu va cădea, în schimb, dumneavoastră aţi transmis deja un mesaj foarte direct cetăţenilor: doriţi ca sănătatea să rămână în criză. Desigur, aceasta nu reprezintă o noutate. Reconfirmaţi ceea ce aţi făcut în perioada când aţi fost la guvernare.

Dacă astăzi sănătatea este la un pas de colaps este şi pentru că dumneavoastră aţi dus-o acolo, şi am să vă dau două exemple concrete de practici abuzive din perioada guvernării dumneavoastră.

Vă propun, mai întâi, să vedem radiografia bugetului sănătăţii pe anul 2005, aşa cum a fost lăsat de Guvernul PSD. Aş dori să mă urmăriţi.

23.500 de miliarde, care reprezintă 25% din bugetul alocat sănătăţii pentru anul 2005, reprezentau arieratele sau dacă vreţi mai explicit - sume neplătite la fondul naţional unic de sănătate de către diferiţi operatori economici. Cei care erau "scăpaţi" de griji şi datorită faptului că foarte multora li se permitea acest comportament, deci un sistem de sănătate care în primul rând era privat de resursele necesare, nu mai puţin de un sfert de resursele de care avea nevoie.

La capitolul "Cheltuieli", 12 mii de miliarde, care reprezintă 12,5% din bugetul alocat sănătăţii în anul 2005, datorii la furnizori ieşite din termenul de plată stabilit prin contract.

Alte 7 mii de miliarde influenţe financiare neacoperite ca urmare a majorărilor salariale aprobate după publicarea legii bugetului de stat pe anul 2005, vă aduc aminte acest lucru se întâmpla în 2004, când a fost luată decizia de majorare a salariilor nefinanţată în buget. În plus, 2.500 de miliarde de lei necesar neacoperit la plafonul de credite externe pentru contracte ferme aflate în diferite faze de derulare.

Iată, aşadar, modelul de gestionare a crizei din sănătate pe care l-aţi practicat. În loc să se rezolve problemele din sistem, peste 50% din bugetul alocat sănătăţii pentru anul 2005 fusese cheltuit înainte de începerea anului 2005.

În al doilea rând, vreau să vorbim deschis despre deturnarea fondurilor de la sănătate, problemă ridicată de autorii moţiunii. În mod evident, vorbiţi din proprie experienţă, chiar şi Curtea de Conturi a arătat că PSD a deturnat de la sănătate suma de peste 22 de mii de miliarde de lei.

Domnul profesor Sorin Oprescu, senator PSD, ştie foarte bine acest lucru pentru că în trecut el însuşi protesta public faţă de practicile ilegale ale Guvernului PSD. Este vorba despre sumele care erau colectate la bugetul de sănătate şi care nu ajungeau în final în bugetul de sănătate. Anul 2005, prin decizia pe care am luat-o, a fost primul an în care toţi banii colectaţi la fondul naţional unic de sănătate au rămas pentru sănătate.

Prin urmare, credeţi că dacă dumneavoastră aţi făcut o astfel de ilegalitate, atunci, în continuare, toată lumea va încălca legea. Este fals. De fapt, ne aflăm cu toţii astăzi în faţa unei alegeri cruciale pentru România, o alegere între practicile trecutului, aşa cum le-a promovat PSD, şi un model modern, de tip european, aşa cum promovăm noi prin reforma sănătăţii.

Moţiunea de cenzură reprezintă, aşadar, o opţiune. Reforma sănătăţii reprezintă o altă opţiune. Ce va alege fiecare dintre noi este numai o chestiune de conştiinţă. Unii vor opta pentru perpetuarea sistemului actual, pe care PSD-ul l-a consolidat în perioada în care a fost la guvernare, un sistem în care omul nu are valoare, iar prin om îi înţeleg în egală măsură pe pacienţi, pe cetăţenii sănătoşi, care la un moment dat au interferenţă cu domeniul sanitar, dar şi pe doctorii şi personalul medical.

Ştiu foarte bine că în sistemul actual valoare au numai privilegiile. Vreau ca acest lucru să se schimbe, aşa cum vrea fiecare cetăţean al acestei ţări. De aceea Guvernul şi-a asumat răspunderea pentru reforma domeniului sanitar.

Ca prim-ministru eu nu am voie şi nu vreau să protejez privilegiile unui grup sau altuia. Ca prim-ministru un singur lucru mă preocupă: interesul cetăţeanului, ce vrea el, ce are nevoie. Şi vreau să vă spun că analizând textul moţiunii mi-am dat seama de un lucru: toţi au diferite interese, începând cu anumiţi medici care au o seamă de privilegii, medici care sunt şefi de secţii, directori de spital, profesori universitari, decani, rectori şi parlamentari şi, aşa cum am spus şi data trecută, când îi căutăm la Parlament sunt medici şi, probabil, pacienţii când îi caută la spital sunt parlamentari. Acesta reprezintă un mare grup de privilegii.

Firmele de medicamente au şi ele, bineînţeles, o seamă de privilegii. Constatăm că cheltuim bani cu nemiluita pentru medicamente compensate, dar starea de sănătate nu s-a ameliorat. Cum vă explicaţi faptul că dacă în 3 ani de zile bugetul este mai mare practic de trei ori, calitatea serviciilor nu s-a îmbunătăţit. Foarte simplu, pentru că aceşti bani în loc să ajungă la bolnavi se scurg către diferite zone. Vorbeam de medici, vorbeam de cei care sunt importatori sau producători de medicamente, vorbeam de problema medicamentelor compensate. Au mai apărut acum, bineînţeles, şi firmele de ţigări care sunt supărate de introducerea taxei de viciu. Vreau să vă spun că nu mă interesează aceste lucruri.

Furnizorii de medicamente şi de servicii medicale, alt grup care este afectat, toată lumea are interese în sistemul medical. Sistemul de sănătate în România, în momentul de faţă, este una din cele mai bune vaci de muls. În loc să aibă grijă de cetăţean, în loc ca sistemul de sănătate să-i poată da omului care are nevoie de îngrijire un serviciu minim, în condiţii de standarde de calitate, sistemul de sănătate este o sursă de îmbogăţire pentru diverse categorii, care mai de care, pe care vi le-am citat înainte. Întreaga reformă a sistemului sanitar, practic, se poate sintetiza din acest motiv într-o singură propoziţie: punem sistemul de sănătate în folosul cetăţeanului, şi nu în folosul altora care lucrează în sistem.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Aţi criticat insistent în textul moţiunii faptul că prin reforma sănătăţii introducem pachetul bazal de servicii şi coplata şi extindem baza de impozitare.

Daţi-mi voie să vă ajut cu câteva date concrete. cu toate că astăzi îl criticaţi nu a fost introdus acum. Sistemul bazal de servicii şi coplata au fost introduse de fapt prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 150/2003, care este în vigoare şi astăzi. Autorii ordonanţei au fost primul-ministru de atunci, domnul Adrian Năstase, şi doamna ministru a sănătăţii, Daniela Bartoş.

Din păcate, astăzi dânşii fac parte dintre semnatarii moţiunii. Sigur că aşa cum funcţionează sistemul bazal de servicii şi coplata, am constatat cu toţii, nu funcţionează bine, de aceea astăzi le îmbunătăţim astfel încât ele să corespundă unui sistem sanitar care, spuneam mai devreme, serveşte cetăţeanul.

În ceea ce priveşte baza de impozitare semnatarii moţiunii fac afirmaţii complet contradictorii.

Pe de o parte, susţin că reforma pe care o propunem va perpetua subfinanţarea sănătăţii, pe de altă parte, critică singura măsură eficientă prin care această problemă poate fi rezolvată, şi anume lărgirea bazei de impozitare. În realitate, Guvernul PSD a fost cel care a gâtuit finanţarea sănătăţii prin scutiri de la plata contribuţiei la asigurările sociale. Printre beneficiari au fost şi pensionari. Este trist că aţi luat această decizie dintr-un calcul cinic, şi nu dintr-o preocupare pentru problemele lor. Aţi vrut voturile pensionarilor, chiar dacă preţul acestor voturi era sănătatea lor, pentru că aţi afirmat: sănătatea este pe gratis. Eu cred că este o mare minciună, sănătatea costă bani, iar dacă aceşti bani vin de la contribuabili prin intermediul bugetului, atunci trebuie ca toţi contribuabilii, dintr-o atitudine de solidaritate, să contribuie la acest buget. Ne trebuie aceşti bani pentru dotări, ne trebuie bani pentru medicamente compensate, bani pentru analize, bani pentru spitalizare, bani pentru salarii, bani pentru cercetare.

Situaţia în România este una paradoxală, astăzi, mai puţin de 5 milioane de contribuabili la fondul de asigurări sociale de sănătate, nu pot susţine serviciile medicale pentru 22 de milioane de români. Dacă nimeni nu contribuie la bugetul sistemului sanitar atunci, evident, serviciile medicale uneori nu există sau sunt foarte proaste.

De aceea, practic, ceea ce astăzi am ascultat mai degrabă mi se pare că este mult populism şi demagogie. Fără finanţare serviciile de sănătate sunt doar o cutie colorată în care înăuntru nu se află mai nimic, or, datoria noastră este să creăm un sistem de sănătate în slujba cetăţeanului, un sistem de sănătate în care cetăţeanul să aibă încredere şi care să răspundă nevoilor lui. Şi vă spun foarte sincer, acest lucru din păcate nu se poate face fără bani, fără contribuţie. O bază de impozitare mai largă va asigura bani pentru sănătate, ceea ce va permite îmbunătăţirea serviciilor medicale. Sănătatea presupune costuri, şi încă unele foarte mari, şi acest lucru nu se întâmplă numai în România, se întâmplă peste tot în lume.

Valoarea acestor servicii, valoarea acestor costuri trebuie să o suportăm noi toţi, potrivit principiului solidarităţii, repudiat acum de PSD. Guvernul acţionează potrivit principiului solidarităţii şi va plăti contribuţia pensionarilor cu un venit mai mic decât salariul mediu net pe economie. Guvernul a acţionat deja potrivit principiului egalităţii în faţa legii. Astfel, din 2005 încoace companiile cu datorii la bugetul asigurărilor de sănătate au fost determinate să-şi achite obligaţiile către stat.

Tot legat de subiectul banilor care merg la fondul de sănătate aş vrea să mai clarific o confuzie semănată de semnatarii moţiunii. Aceştia au criticat introducerea taxei pe viciu. Eu ştiu foarte bine că în amendamentele depuse, legate de această taxă, unii parlamentari au încercat să protejeze interesele unora dintre actorii de pe piaţa tutunului. Noi însă am acţionat pornind strict de la interesul general: descurajăm fumatul, pentru a proteja starea de sănătate a populaţiei. Aşadar, scopul principal este să combatem acest viciu, şi nu să protejăm interesele unora sau altora dintre producătorii de ţigări.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Textul pe care-l discutăm astăzi este scris mai degrabă într-un stil după ureche, care se numeşte stil lăutăresc. Cine a scris-o a făcut ca lăutarul la nuntă, a însăilat după ureche formule demagogice care să-i ungă la suflet pe parlamentarii PSD. Nevoile punctuale ale cetăţenilor nu-şi găsesc ecou în această moţiune. Pacienţii din spitale, care nu au medicamente şi feşe, privilegiile de castă, condiţionarea actului medical, medicii oneşti, care nu reuşesc să-şi împlinească vocaţia profesională, astfel de chestiuni, din păcate, nu i-au preocupat pe autorii moţiunii; pe mine însă mă preocupă şi de asta mă aflu astăzi în faţa dumneavoastră.

În aceste condiţii, nici măcar nu merită să încerc să răspund la improvizaţii de genul: restrângerea severă a accesului la ocrotirea sănătăţii; mimarea reformei şi crearea unor surse de câştiguri pentru interese nelegitime; reforma împotriva pacienţilor şi a oamenilor bolnavi, care va accentua haosul din sistemul sanitar, sau acapararea sistemului de sănătate în folosul exclusiv al unor grupuri mafiote.

Am să vă mărturisesc sincer ceva: din toată moţiunea m-a amuzat ironia pledoariei pentru cei fără bani şi a vituperărilor pline de mânie proletară împotriva capitaliştilor şi a celor bogaţi.

Vă întreb, domnilor, cine vă mai crede? Poate mătuşile şi verii care speră să-şi facă ucenicia în gestionarea afacerilor la şcoala de partid a PSD. (Aplauze.)

Şi am să vă spun la fel de sincer şi ce m-a iritat: minciuna că în acest moment serviciile de sănătate sunt gratis. Ce crede despre acest lucru cel care plăteşte la negru pentru a fi operat într-un spital de stat? Ce spun medicii care cumpără din salariul lor feşe şi medicamente sau îi trimit pe pacienţi să le cumpere din buzunarele proprii pentru a se trata? Nu aţi auzit despre astfel de cazuri? Eu am auzit, şi de aceea am promovat reforma în sănătate, pentru a încerca să rezolvăm aceste probleme.

Nu, doamnelor şi domnilor, singurul lucru gratis în sistemul de sănătate dorit de PSD este mizeria, la care se dă un bonus pe măsură: umilinţa pacienţilor.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Dincolo de unele dispute politice normale în Parlament, am să revin acum la lucrurile cu adevărat importante, pentru care noi suntem astăzi aici. Adoptarea moţiunii ar bloca reforma sănătăţii şi ar permite intrarea sistemului sanitar în colaps. Avem reponsabilitatea, în faţa celor 22 de milioane de români, să respingem această moţiune. Avem responsabilitatea, în faţa cetăţenilor României, să reclădim sistemul de sănătate publică. Am spus-o şi o repet cu toată sinceritatea: sunt foarte preocupat de situaţia din domeniul sanitar, de aceea am cerut Parlamentului să dea un vot de încredere Guvernului pentru reforma sănătăţii.

În anul 2005 Guvernul pe care-l conduc a făcut ceva ce nu a făcut nici un alt cabinet până acum. Am alocat o sumă uriaşă, de peste 13 mii de miliarde de lei, echivalentul a 400 de milioane de euro, pentru a redresa sistemul sanitar. Am plătit datoriile acumulate în sistem pentru a preveni intrarea în colaps. Astfel, începem anul 2006 fără nici un fel de datorii în sistemul sanitar. Dar dacă nu corectăm rapid deficienţele majore din sistemul de sănătate, datoriile vor reapărea, iar banii vor fi prost gestionaţi în continuare.

Proiectul de Lege pentru reforma sănătăţii propune, prin cele 17 titluri ale sale, o abordare unitară şi complexă. Luăm fiecare problemă sensibilă în parte şi îi propunem o soluţie: suplimentăm resursele financiare pentru sănătate. În acelaşi timp, blocăm drenarea banilor publici din sistemul de sănătate în buzunarele vreunei clientele.

Creăm instrumentele pentru o gestiune corectă a banilor publici, astfel încât crizele să nu mai fie la ordinea zilei.

Asigurăm accesul mai larg al cetăţenilor la servicii medicale de calitate.

Introducem posibilitatea unor servicii medicale suplimentare, contra cost, pentru cei care doresc acest lucru.

Medicul de familie va deveni un adevărat consilier pentru cei pe care-i are în grijă.

Redăm valoarea medicului asumându-ne, de fapt, că şcoala românească de medicină creează profesionişti.

Dorim să le creăm doctorilor şi asistenţilor medicali posibilitatea să se împlinească profesional.

Creăm mijloacele pentru a le recompensa financiar meritele, fără să mai trebuiască să recurgă la soluţii de compromis pentru a-şi suplimenta veniturile. În felul acesta, cetăţeanul se va simţi din ce în ce mai puţin obligat să recompenseze el, din buzunar, servicii care ar trebui să-i fie asigurate gratuit.

Creăm o adevărată şcoală de management medical care va forma viitorii manageri ai spitalelor, reglementăm incompatibilităţile din sistemul sanitar pentru a sparge monopolul pe funcţii şi pentru a permite accesul oamenilor competenţi la poziţiile cheie.

Nu am să intru în mai multe detalii acum pentru că am prezentat reglementările propuse în discursul pentru asumarea răspunderii.

La definitivarea proiectului de lege am fost deschişi la amendamente din partea tuturor parlamentarilor. Mi-ar fi plăcut să putem prelua sută la sută din amendamente, dar acest lucru ar fi fost posibil doar dacă opoziţia ar fi vrut să facă o reformă a sănătăţii. Din păcate, se pare că nu o vrea. Oricât s-ar ascunde în spatele unor formule demagogice, adevărul tot iese la suprafaţă. Opoziţia este, din păcate, alergică la reformă. A fost alergică la reforma proprietăţii, a fost alergică la reforma justiţiei iar acum este alergică la reforma sănătăţii.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Aşa cum ştiţi, pentru Guvern, reforma sănătăţii este o prioritate strategică. Prin tot ceea ce am făcut de la elaborarea proiectului de lege pentru reforma sănătăţii şi până la asumarea răspunderii Guvernului, fiecare gest, fiecare decizie luată de Ministrul Sănătăţii şi de Guvern a fost în conformitate cu această opţiune politică majoră.

Poate vă întrebaţi de ce am transformat reforma sănătăţii într-o prioritate strategică? Nu am luat această decizie de capul nostru. Ne-au spus oamenii, în timpul campaniei electorale, că o problemă mai mare decât sănătatea nu există. Ne-au spus-o şi după alegeri. I-am ascultat. am preluat de la ei această preocupare şi ne-am asumat sarcina să o rezolvăm.

Este poate cea mai dificilă reformă pe care Guvernul şi-a propus să o pună în practică, dar avem curajul să mergem mai departe. Primele 6 luni după începerea aplicării proiectului, sigur, vor fi dificile, cu multe schimbări. Poate constatăm că mai trebuie să mai ajustăm câte ceva, şi dacă va fi nevoie, o vom face. Ca şi până acum, rămânem atenţi la semnalele din viaţa reală şi luăm decizii în funcţie de acestea. Principalul este să declanşăm mecanismul reformei care să repună sănătatea pe picioare.

Pe dumneavoastră, parlamentarii, ar trebui ca acest lucru, sigur, să vă preocupe într-un grad foarte mare. De dumneavoastră depinde acum pornirea reformei. aveţi butonul roşu. Noi, Guvernul, am făcut tot ceea ce a stat în puterea noastră. Este rândul dumneavoastră să luaţi o decizie, iar ea se va materializa prin felul în care veţi vota această moţiune de cenzură.

Ficare vot pentru moţiune va fi un vot nu împotriva Guvernului, ci a reformei în sănătate şi împotriva oamenilor care doresc să aibă acces la servicii medicale de calitate.

De aceea, ca prim-ministru vă cer să luaţi în considerare interesele oamenilor, şi nu vreun interes politic sau personal, şi să votaţi împotriva moţiunii care blochează reforma sănătăţii.

Nimic, absolut nimic nu egalează satisfacţia de a şti că ai contribuit la reconstrucţia ţării tale.

Reforma sănătăţii este parte a procesului de reconstrucţie a României. Haideţi să ne apucăm de treabă!

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc, domnule prim-ministru.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Trecem la dezbateri pe marginea moţiunii prezentate şi, bineînţeles, a răspunsului la moţiune prezentat în numele Guvernului de către domnul prim-ministru.

Invit la microfon pe domnul senator Mircea Geoană, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat, se pregăteşte domnul senator Puiu Haşotti.

Domnul Mircea Geoană:

Domnilor preşedinţi ai Camerelor Parlamentului României,

Domnule prim-ministru,

Distinşi membri ai Guvernului,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Domnul prim-ministru are dreptate. N-ar fi trebuit să fie astăzi aici, pentru că în mod normal o reformă atât de importantă, un domeniu atât de sensibil cum este sistemul de sănătate din România nu ar fi trebuit să se producă prin asumarea răspunderii de către actualul şi pasagerul Guvern al României.

Am asistat la o lecţie de manual cum să nu se facă reforma, cum să se mimeze consultarea publică. O decizie care vizează 22 de milioane de români nu se poate face, domnule prim-ministru, prin asumarea răspunderii, aşa cum v-aţi obişnuit să treceţi, prin nesocotirea Parlamentului şi dispreţul faţă de opinia publică, majoritatea pseudo-reformelor pe care le-aţi propus.

Ca şi în cazul cotei unice de 16%, de care au beneficiat doar 300 de mii de români, şi plătesc mai multe taxe şi trăiesc mai prost, şi o economie care merge greşit, ca şi asumarea răspunderii pentru legile proprietăţii, unde doar o mână de români au profitat, şi ceilalţi îşi bat capul prin tribunale cum să iasă din acest necaz, aşa cum aţi făcut şi cu legile de reformă a justiţiei, pe care ne chinuim cu toţii, mergând la preşedintele României ca să salvăm ceea ce aţi făcut prost dumneavoastră şi Guvern dumneavoastră, iată şi astăzi, în domeniul sănătăţii (aplauze din partea opoziţiei.), asistăm la un simulacru de reformă şi la nişte trişti epigoni ai marilor liberali dintre războaie. Nu este o reformă de tip liberal, aşa cum o înţelege Europa liberală pe care o respectăm, ci este o reformă a unei noi clase de oligarhi care, dacă ar dori să contribuie la sistemul de sănătate din averile personale şi din jocul la bursă în care v-aţi specializat, ar putea să rezolve problemele spitalelor din România. (Aplauze).

Ce v-a oprit, domnule prim-ministru şi domnule ministru Nicolăescu, să veniţi într-o procedură normală de dezbatere publică, inclusiv în Parlamentul României? De ce v-a fost teamă? V-a fost cumva teamă de ceea v-au spus în timpul ultimelor luni totalitatea asociaţiilor profesionale, nu numai doctorii de la PSD: Asociaţia medicilor de familie, Asociaţiile farmaciştilor, sindicaliştii şi patronatele din Consiliul economic şi social, Uniunea profesiilor liberale, dacă vă spune ceva acest cuvânt, cu toţii au respins acest pachet de sănătate (aplauze din partea opoziţiei.) şi au dreptate, domnule prim-ministru, şi partidul pe care-l conduc ar fi fost interesat să avem o dezbatere sinceră şi constructivă asupra acestui necesar efort de reformă în sistemul de sănătate românească, dar aţi refuzat, probabil de teamă sau poate din alte interese pe care nu vreau să le amintesc.

În al doilea rând, aţi reuşit să transformaţi unul dintre promiţătorii tineri politicieni din România, şi-mi aduc aminte de domnul Nicolăescu când era în Parlament, alături de noi, într-unul dintre cei mai antipatici oameni politici din România. (Aplauze din partea opoziţiei.)

Şi nu-i fac domnului Nicolăescu un proces de intenţie şi nu mă leg de calificarea sa profesională, până la urmă fiecare trebuie să fie mândru de ceea ce a făcut în viaţă, sau mai puţin mândru, dar am senzaţia că cineva l-a împins în faţă din dorinţa de a-i rupe picioarele şi cred că în această zi şi în lunile următoare acest plan va reuşi. Domnule Nicolăescu, felicitări pentru asumarea acestui proiect important de reformă. (Aplauze din partea Opoziţiei.)

Ce dorim să facem prin acest pachet de pseudoreformă în sănătate? Ceea ce a încercat să facă până acum această guvernare de dreapta. Se doreşte, de fapt, asigurarea unor servicii de bună calitate pentru cei care-şi permit să le plătească, de fapt introducem sistemul de clinici private în România. dar, domnule prim-ministru, aşa şi cum dumneavoastră, şi colegii dumneavoastră şi grupurile de interese care stau la masa Guvernului, tot la Viena o să mergeţi să vă trataţi, nu la clinicile private pe care vreţi să le faceţi. (Aplauze din partea opoziţiei.)

Ce rezolvă acest aşa-zis pachet de reformă? rezolvă problema finanţării sistemului? răspunsul este nu.

Ce se rezolvă prin această minciună în care se spune că lărgirea bazei de impozitare se face de către Guvern în numele pensionarilor, dar banii de la Guvern sunt cumva banii de la averile cumulate ale membrilor Guvernului sau sunt tot bani de la buget? Nu este vorba de taxe şi de impozite? Cum rezolvă acest pseudopachet de reformă, domnule prim-ministru, problema celor care trăiesc la ţară şi care vor avea aceeaşi dificultate să ajungă la un spital de minimă decenţă, undeva la Bucureşti? Îngropaţi banii contribuabililor în nu ştiu câte spitale regionale universitare, care ar fi populate nu de profesori universitari, ci de pseudodoctori, probabil din clientela PNL-ului şi PD-ului. Este o formă vicioasă de a încerca de a spune că se face reformă.

Domnul prim-ministru ne-a spus că îl doare inima de milioanele de români care trăiesc din pensii şi salarii mici şi care nu vor avea rezolvată problema medicamentelor compensate, şi-mi pare rău să spun acest lucru, domnule prim ministru, pentru că în pachetul de legi sunt şi câteva măsuri care sunt bune. Sunt chestiuni legate de legalizarea unor probleme legate de transplant, Legea medicamentului, deci în acest conglomerat de legi care ni se propun sunt şi lucruri pozitive. Dar, ce opţiune avea Opoziţia din această ţară, şi din această sală, - P.S.D.-ul şi colegii de la P.R.M. -, în condiţiile în care dumneavoastră sfidaţi democraţia?! Decât să ne spunem punctul de vedere şi să introducem o moţiune de cenzură! (Aplauze ale grupurilor parlamentare din Opoziţie)

Şi urmaşii brătienilor să devină mânioşi în mod proletar, acuzând, la un an şi jumătate de la preluarea Guvernului, tot fosta guvernare. Probabil că, atunci când dumneavoastră şi domnul Nicolăescu veţi fi în opoziţie, o să criticaţi problemele pe care viitoarea guvernare social-democrată le va aduce în faţa Parlamentului. (Aplauze în Grupurile parlamentare ale P.S.D.)

Domnule prim-ministru,

Nu aşa se rezolvă o problemă fundamentală pentru societatea românească. Ceea ce încercaţi să faceţi astăzi cu forţa nu va rodi. Alungarea din spitale a celor mai buni profesori şi medici din această ţară este din pornire un lucru greşit. Este un lucru greşit. Şi vi l-aţi ales la început ca ţintă pe profesorul, doctorul, colegul nostru Sorin Oprescu ... (aplauze în Grupurile parlamentare ale P.S.D.) ... şi, din încercarea de a-l termina politic şi profesional, aţi făcut din el aproape un erou naţional. Şi, Sorine, vreau să-ţi mulţumesc pentru modul cum te-ai bătut pe acest subiect important! (Aplauze în Grupurile parlamentare ale P.S.D.)

De ce este nevoie de controlul asupra spitalelor de către oligarhii P.N.L. şi P.D.? Pentru că sunt şi terenuri intravilane, pentru că este vorba de împărţit joburi în administraţia locală, cum foarte bine v-aţi apucat să o faceţi. Este neserios.

Sunt foarte mulţi medici şi din rândurile majorităţii, şi din rândurile opoziţiei de astăzi, în Guvernul României, şi din grupul minorităţilor.

Pentru cei care au astăzi un minim de conştiinţă, stau şi-i întreb pe cei care sunt medici, profesori şi oameni care, într-adevăr, vor să aibă grijă de pacienţii României: dacă au inima şi conştiinţa împăcată votând în favoarea acestui pseudopachet de reformă în domeniul sănătăţii? Votaţi cu conştiinţa! Pentru că, până la urmă, carnetul de partid este mult mai puţin important decât onoarea de a fi în serviciul oamenilor şi al pacienţilor! (Aplauze în Grupurile parlamentare ale P.S.D.)

Ceea ce se încearcă prin acest pachet de antireformă în sănătate este un lucru evident şi nici măcar nu există prea multă abilitate din partea Guvernului să-l mascheze.

În primul rând, doresc să-şi aducă clientela politică la conducerea spitalelor din România. Este parcelarea României, pe care această Coaliţie de dreapta o face în mod sistematic. (Aplauze în Grupurile parlamentare ale P.S.D.)

În al doilea rând, este introducerea unei viziuni pseudoliberale despre privatizarea sistemului de sănătate. Ştim bine că sunt probleme în sistemul de sănătate şi ştim bine că poate şi noi, în timpul guvernării noastre, ar fi trebuit să facem mai mult şi mai bine. Dar este antisocial, este antieuropean şi este anticonstituţional ca acest pachet de pseudoreformă să ia bani de la cei care nu-şi permit să plătească servicii de sănătate şi să-i transfere pentru cei cu bani, care doresc să aibă acces la servicii private de sănătate. Aceasta nu este reformă. Aceasta este o dimensiune antisocială, este o dimensiune pe care românii trebuie să o respingă. (Aplauze în Grupurile parlamentare ale P.S.D.)

Şi vă spun asta nu numai ca social-democrat, ci vă spun şi ca cetăţean al României. Este anormal ca acest pachet de reformă să propună ca un număr limitat de români, pe care-i respectăm şi care, dacă au făcut banii cinstit, să fie sănătoşi şi să meargă la clinici private, cât mai bune, în România. Dar, scopul nostru, dragi colegi, şi al celor de stânga, dar şi al celor de dreapta, este că trebuie să oferim servicii de calitate în sistemul public de sănătate. Pentru că sectorul privat întotdeauna va fi capabil să ofere servicii de mai bună calitate.

Reforma în sănătate va fi cu adevărat una pozitivă pentru naţiunea română atunci când un om cu bani va prefera să meargă la o clinică publică, pentru că şi acolo găseşte servicii de sănătate decente, nu numai la o clinică privată, unde doriţi să vă băgaţi clientela şi oligarhii cu care staţi la masă, domnule prim-ministru! (aplauze în Grupurile parlamentare ale P.S.D.) Şi cu care vă solidarizaţi înainte ca prieteni intimi să fie chemaţi la D.N.A. pentru audieri pentru speculaţii la bursă. Acesta este tristul adevăr. (Rumoare, vociferări în Grupurile parlamentare ale P.N.L.)

Stimaţi colegi,

V-o spun la modul cel mai deschis şi cel mai sincer. Am fi preferat ca acest subiect să fie dezbătut în Parlament în mod corect şi în mod normal. Am fi dorit ca amendamentele pe care le-am propus, peste 160 de amendamente numai de la P.S.D., iar P.R.M.-ul a propus prin doctorul Ifrim şi ceilalţi colegi multe alte amendamente, nici unul dintre amendamentele de bun-simţ, cu adevărat importante, nu a fost reţinut.

Aduceţi în faţa Parlamentului un pachet de antireformă care nu vă face cinste, este un pachet de reformă care trebuia dezbătut amplu în societate. Vreau să vă spun că, indiferent de votul de astăzi, de aici, noi, Partidul Social Democrat, nu ne considerăm legaţi de acest pachet de reformă pe care-l respingem pe fond şi vom începe o dezbatere publică în toată ţara, aşa cum am început şi la Ploieşti, (aplauze) cu medicii, cu surorile medicale, cu pacienţii, cu cei care doresc să însănătoşească sistemul, pentru ca la viitoarea guvernare să avem într-adevăr o reformă în sănătate care să-i ajute pe cei care au nevoie de aceste servicii. Este o formă de păcăleală a opiniei publice, se doreşte încă o dată trecerea prin Parlament cu aroganţă şi cu lipsă de eleganţă. Am fi putut să evităm încă un circ mediatic, am fi putut să folosim energiile pozitive ale acestui Parlament şi ale naţiunii pentru un pachet de reformă pe care să-l fi salutat şi noi, dacă ar fi fost unul adevărat.

Domnule prim-ministru, nu ştiu câte zile mai are Guvernul dumneavoastră de trăit la cârma României. Dar, din păcate, v-aţi legat numele şi astăzi de un pachet care este antisocial, este antieuropean, este anticonstituţional şi care nu vă face cinste. Şi, dacă veţi continua şi în puţinele luni pe care le mai aveţi ca Guvern, să mergeţi prin asumarea răspunderii pe teme fundamentale pentru societatea românească, nu veţi face decât să vă binemeritaţi soarta. (Aplauze în Grupurile parlamentare ale P.S.D.) Avem nevoie, probabil, de un alt tip de guvernare în această ţară.

Vă mulţumesc. (Aplauze în Grupurile parlamentare ale P.S.D.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să-mi permiteţi să invit la microfon pe domnul senator Puiu Haşotti, din partea Alianţei P.N.L.-P.D. Urmează domnul deputat Mircea Ifrim.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc.

Domnilor preşedinţi ai Camerelor,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Înainte de toate, o chestiune de procedură.

Art.19 al Regulamentului şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului arată textual: "Persoanele care asistă la şedinţă trebuie să păstreze liniştea şi să se abţină de la orice manifestare de aprobare ... (Rumoare, vociferări)

Reiau. "Persoanele care asistă la şedinţă trebuie să păstreze liniştea şi să se abţină de la orice manifestare de aprobare sau dezaprobare, în caz contrar, fiind evacuate din sală". (Rumoare, vociferări)

Domnule preşedinte ...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimaţi colegi, stimaţi colegi, (rumoare, vociferări)

Vă rog, în primul rând, să păstraţi liniştea în sală. (Rumoare, vociferări)

Vă rog foarte mult să păstraţi liniştea! Fac apel, fac apel la toţi cei invitaţi care se află acum în sală să înţeleagă că şedinţa noastră este într-adevăr publică, însă, trebuie să respectăm procedurile pe care le avem. Deci, vă rog să asiguraţi păstrarea liniştii! (Rumoare, vociferări)

Domnul Puiu Haşotti:

Nu pot trece mai departe, domnule preşedinte, fără a constata ...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog.

Domnul Puiu Haşotti:

... că nu aţi respectat Regulamentul şedinţelor comune.

Vă mulţumesc, însă, că acum, la sesizarea mea, aţi cerut asistenţei să respecte Regulamentul şedinţelor comune.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog. Vă consumaţi timpul. Vă rog să vorbiţi.

Domnul Puiu Haşotti:

Aceasta a fost o chestiune pe procedură. N-am consumat.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog frumos.

Domnul Puiu Haşotti:

Această moţiune este moţiunea cu cel mai lung text, dar şi cel mai gol de conţinut. Lucrurile importante şi cele adevărate se spun în puţine cuvinte. Ceea ce însă nu am înţeles cu adevărat din ceea ce ne-a relatat domnul deputat Corlăţean, a fost faptul că, la un moment dat, domnia sa arată că moţiunea ar fi făcută pentru cei bogaţi în detrimentul celor săraci. Eu nu ştiu cât ţine la dumneavoastră, la P.S.D., domnul ministru Nicolăescu, dar parcă n-aş crede aşa ceva: s-o facă chiar în avantajul dumneavoastră?!

Domnule Mircea Geoană, nu ştiu dacă aţi făcut ceva studii de actorie ... Aţi făcut? Nu. Încă nu?

(Rumoare, vociferări)

Eu, dacă v-aş fi fost profesor, nu v-aş fi dat notă de trecere ...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator, vă rog să nu dialogaţi cu sala, conform regulamentului. Vă rog foarte mult!

Domnul Puiu Haşotti:

Vorbeaţi despre cât de efemer este Guvernul. Gândiţi-vă cât de efemere sunt funcţiile în fruntea partidelor, mai bine!

Dar, aţi spus acolo o chestiune foarte interesantă, fapt ce mă face să cred că s-a vanghelizat P.S.D.-ul. Aţi vorbit despre cota unică: "de cota unică au beneficiat decât ..."; nu, "doar", domnule Geoană, "doar". Acum, nu aţi luat meditaţii de la Vanghelie, pentru numele lui Dumnezeu!

Sigur că pot face foarte multe comentarii la ceea ce aţi spus dumneavoastră, că l-ar fi împins în faţă cineva pe domnul Nicolăescu. Asta cu împinsu-n faţă în diferite funcţii, iarăşi, s-o lăsăm pentru altă discuţie. Aşa, între noi doi.

Dar, să trec la textul moţiunii, ca atare.

Asistăm astăzi la dreptul constituţional al Opoziţiei de a depune moţiune de cenzură la pachetul de legi privind reforma în domeniul sănătăţii, pentru care Guvernul Tăriceanu şi-a asumat răspunderea. Este un drept constituţional şi este bine că Opoziţia şi-l exercită, pentru că numai aşa putem avea o democraţie reală şi stabilă.

Încercând, însă, să înţeleg raţiunile pe care s-au fundamentat tezele-forţă ale moţiunii, am constatat că ele, de fapt, nu există. Nu există, pur şi simplu. Măsurile concrete care vizează buna funcţionare a sistemului sanitar sunt combătute prin acuze nefondate, printr-o demagogie politică, demnă, poate, - poate, spun -, de o cauză mai bună.

Am ascultat argumentele colegilor din Opoziţie, semnatari ai moţiunii şi am constatat, din expunerea lor, că sunt pentru schimbare, dar aceasta să nu le afecteze privilegiile cu care s-au obişnuit în ultimii 16 ani. Domniile lor doresc revitalizarea sistemului de sănătate, dar, dacă este posibil, materialele sanitare trebuie să fie aduse de firmele nepoţilor, medicamentele de la farmaciile soţiei, iar hrănirea bolnavilor să se facă de către societatea "Soacra s.r.l.", sau "Mătuşa s.r.l.", după caz. Ce mai contează că medicul rezident trăieşte cu 4-5 milioane lei vechi pe lună, că promoţii întregi de medici specialişti stau neîncadrate în posturi, bucurându-se că sunt lăsaţi să facă, acolo, câte o gardă, două. Nimic nu mai contează. Afacerile să meargă, iar bolnavul, care nu are altă alternativă, se va mulţumi cu ceea ce i s-ar oferi prin spitalul pe care cu onoare-l conduc dânşii, de peste 16 ani, şi pentru care s-au sacrificat să rămână în funcţia de director şi peste onorabila vârstă de 80 de ani.

Aşa se poate traduce aşa-numita dorinţă de schimbare a opoziţiei. Şi, pentru că, din păcate, această prezentare rezultă în mare parte din realitatea cotidiană, eu voi vota împotriva moţiunii şi, ca mine, sunt convins că vor vota colegii mei din partidele aflate la guvernare şi, de ce nu, şi dintre cei aparţinând partidelor de opoziţie.

Nu putem să dezamăgim cetăţenii oneşti care, de 16 ani, aşteaptă o reformă reală în sănătate.

Acum, când pentru prima oară după 30 de ani de la adoptarea Legii nr.3, legea sănătăţii, Guvernul Tăriceanu propune un pachet legislativ construit coerent, unitar, care plasează pacientul în centrul sistemului de sănătate, nu putem decât să fim pentru; pentru o reformă făcută de medici pentru pacienţi, pentru schimbări profunde şi reale în domeniul sanitar, pentru responsabilitate şi rigoare, pentru respect faţă de banul public, pentru eliminarea incompatibilităţile şi conflictelor de interese şi, nu în ultimul rând, împotriva moţiunii.

Iar, pe dumneavoastră, domnule preşedinte, vă rog respectuos, încă o dată, să aplicaţi Regulamentul şedinţelor comune ale celor două Camere şi să interziceţi invitaţilor să se manifeste într-un fel sau altul.

Vă mulţumesc.

(Aplauze în Gruprile parlamentare ale P.N.L. şi ale P.D.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc, domnule senator.

Invit la microfon de domnul deputat Mircea Ifrim, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului România Mare. Urmează domnul deputat Bonis Istvan, din partea U.D.M.R.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi domni preşedinţi,

Stimaţi miniştri,

Stimaţi colegi parlamentari,

Încep prin a emite o idee: o societate stă pe trei piloni, pe trei medici. Un medic este cel al psihicului şi fizicului - suntem noi, medicii; un alt medic este cel al socialului, este cel cu pregătire în domeniul justiţiei, tribunalele sunt spitalele socialului; şi al treilea este preotul - medicul spiritului.

Pot să vă spun, cu toată răspunderea activităţii şi faptului că mă găsesc în sistemul de sănătate şi mă simt un ambasador al sistemului de sănătate în această distinsă lume parlamentară.

Actualul pachet legislativ, structurat pe 17 capitole, nu aduce absolut nimic esenţial pentru rezolvarea acestor probleme. Nu contest faptul că există lucruri bune - Legea transplantului, Legea medicamentului, Legea cardului, dar nu acestea sunt cele care rezolvă problemele de sănătate.

Principala problemă a sănătăţii este subfinanţarea cu care sistemul se confruntă an de an şi din ce în ce mai accentuat, din 1990 până în prezent.

Cu tot respectul pe care-l am pentru dumneavoastră, domnule prim-ministru, trebuie să vă spun că fondurile pentru sănătate nu au crescut de 3 ori. Am aici datele exacte şi le putem discuta.

Evoluţia cheltuielilor date de la bugetul de stat înregistrează o scădere de 3 ori, în comparaţie cu anul 1997. Punând rata inflaţiei, în 1997 aveam 45.248, iar actualmente avem 15.388.

Privind fondul de asigurări de sănătate, vă pot spune că în anul 2001 aveam 91.293, astăzi avem 90.106. Deci, fondurile au scăzut.

Problema fundamentală a acestui pachet este că la Capitolul "Asigurări de sănătate", acest capitol este o copie cosmetizată a Ordonanţei nr.150.

Aveţi dreptate, coplata şi pachetul de servicii se regăsesc şi în Ordonanţa nr.150 şi continuă în prezent, continuă la fel să fie în bugetul consolidat de stat, bugetul asigurărilor sociale de sănătate, continuă să fie adunaţi banii de AVAS şi noi să pierdem identitatea banilor.

Vreau să vă subliniez faptul că medicamentele sunt foarte scumpe, deoarece avem taxe vamale care nu există în toată lumea, avem un TVA de 9%, când maximum este de 4% în alte ţări şi avem marje.

În ce priveşte taxa pe viciu, sunt de acord în principiu cu faptul că cel care fumează şi consumă alcool este cu o sănătate mai precară, dar de ce să nu adoptăm soluţia mondială şi să punem accizele? Noi ştim că avem accize de 28 de euro. Trebuie să le urcăm la 68. Am cerut păsuirea Uniunii Europene trei ani şi nu le ridicăm şi, acum, punem o a doua taxă pe viciu, ceea ce reprezintă un lucru antieuropean, în loc să dăm accizele, sau să dăm un procent din accize.

Vorbim, la fel, de anumite lucruri care permit scurgerea de bani. Pentru ce este necesar un Institut Naţional de Management? Acest institut, de fapt, este continuarea Institutului de Cercetare-Dezvoltare în Sănătate, care a fost sursa prin care Ministerul Sănătăţii a încheiat contracte, s-au dat bani din fondurile sale pentru lucruri complet nefolositoare. Noi avem învăţământ superior, avem masterat organizat de institutele de învăţământ superior. Deci, această instituţie nu este necesară, este o instituţie care ia din banii statului. Aceasta, privind problema bugetului.

A doua problemă este legată de învăţământul medical. Avem o tradiţie de integrare a învăţământului medical cu practica. În această lege, nu apar indemnizaţiile clinice, care sunt forma concretă de muncă a cadrului didactic, care este şi profesor, şi medic.

În ce priveşte conducerea spitalelor, acestea, în loc să fie stipulat să fie conduse de cadre didactice, cu funcţie de predare, nu pot fi conduse de alte niveluri de pregătire, pentru că nu este bine. Avionul este condus de cel mai bun pilot, vaporul - cel cel mai bun marinar. Ajungem ca sistemul de sănătate să nu fie condus de cel mai bun medic. Nu cred că este bine.

De asemenea, privind privatizarea: dispare faptul că nu pot fi privatizate clinicile universitare. În toată lumea civilizată, clinicile universitare nu sunt privatizate dacă nu aparţin unor instituţii de învăţământ private. Vom ajunge în situaţia ca să reedităm faptul pe care Parlamentul României, cu răspundere, l-a stopat: privatizarea Spitalului Fundeni. Şi aici ne-aţi înţeles, domnule prim-ministru, poate ne veţi înţelege şi acum pe noi, medicii.

Al treilea lucru pe care aş vrea să-l subliniez este centralizarea excesivă pe care o aduce acest pachet. Nicăieri în lume, directorul de spital nu este numit şi destituit de ministru. El are - spitalul - autonomia lui.

De asemenea, Comisia de acreditare a spitalelor - priviţi, vă rog, în întreaga Europă! - este un organism independent. Şi avem experienţa - de la Învăţământ - a Comisiei de acreditare şi evaluare a instituţiilor de învăţământ superior, că aşa este bine. Această comisie nu are ce căuta să fie în subordinea Guvernului, sau a Ministerului Sănătăţii.

Şi aş dori să vă spun, în acest context, că, făcând un fetiş, o marotă din acest management, s-a reuşit să se creeze o atmosferă împotriva corpului medical.

Vă exprimaţi, domnule prim-ministru, şi vă spun cu tot respectul, că Sănătatea este o vacă de muls. Cine o mulge? Noi, medicii?! Care stăm, la ora actuală, şi vă dau o simplă comparaţie, cu un salariu, medicul primar şef de secţie, de 280 de dolari, în timp ce în ţara prietenă şi vecină, Ungaria, are 1.850 de dolari?! Noi mulgem sistemul de sănătate?! Este păcat că această atmosferă s-a creat. Este păcat că personalităţi de renume ale vieţii medicale, precum profesorul Căpâlneanu, Ciurea, Florin Popa şi alţii, au fost destituiţi şi terfeliţi. Se vorbeşte de faptul că vor fi deferiţi justiţiei. Foarte bine, dar, în toate ţările civilizate, în momentul în care se începe o cercetare, se păstrează secretul atât de către partea cercetată, cât şi de către cei care cercetează. Şi există prezumţia de nevinovăţie. Mă îndoiesc că vreunul dintre personalităţile vieţii medicale veţi reuşi să obţineţi condamnare penală pentru management şi risipă de bani.

Deci, aceste lucruri considerăm că sunt elemente esenţiale, prin care acest pachet de legi nu aduce soluţii.

Sperăm, însă, că va fi un dialog. Este păcat faptul că se face acest experiment pe corpul medical, corp care este de elită şi fără de care o naţiune nu poate exista şi medicii sunt supuşi acestui stres zi de zi, care nu este benefic pentru nimeni.

Dacă vom face finanţarea aşa cum trebuie, dacă vom ajunge ca să dăm ... de ce Ungaria poate să dea 400 de dolari per capita, iar noi ajungem cu 128?! Pentru că există, de pildă, un ultim studiu: 20% din p.i.b. reprezintă neplăţi. Să facem să se dea aceste plăţi şi, în aceste condiţii, vom reuşi.

În concluzie, aş dori să subliniez faptul că acest pachet este un pachet antieuropean, vă dau spre exemplu taxa pe viciu, antisocial, prin faptul că nu rezolvă problema asigurărilor de sănătate şi ajunge la coplăţi şi la liste de aşteptare, şi v-aş spune antiliberal, pentru că noi, medicii, suntem o profesie liberală, şi ne-am aştepta, mai mult decât oricând, acum, să fim stimaţi şi preţuiţi.

Vă mulţumesc. (Aplauze în Grupurile parlamentare ale P.R.M. şi ale P.S.D.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Grupurile parlamentare ale Partidului România Mare mai au la dispoziţie 8 minute.

Urmează la microfon domnul deputat Bonis Istvan, din partea Grupurilor parlamentare ale Uniunii Democrate Maghiare din România, şi va urma după aceea domnul senator Irinel Popescu.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Bonis Istvan:

Vă mulţumesc.

Domnilor preşedinţi,

Stimate domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Stimaţi colegi senatori şi deputaţi,

Permiteţi-mi ca, în urma lecturării textului Moţiunii de cenzură "Antireforma sănătăţii", să fac următoarea remarcă.

Apreciem actul de curaj al colegile semnatari ai moţiunii, care, în pofida cunoaşterii situaţiei reale în sistemul sanitar, se opun intenţiei actualului Guvern de a demarca un proces coerent şi unitar de reformare a sistemului sanitar atât de mult aşteptată de populaţie, cât şi de majoritatea corpului medical.

Este cunoscut faptul că, de-a lungul anilor, au existat intenţii de reformare în domeniul sănătăţii care, însă, s-au dovedit tatonări superficiale şi nu au răspuns nevoilor şi aşteptăţilor populaţiei din România.

În momentul de faţă, sistemul sanitar se află într-o situaţie în care, dacă nu se aplică o reformă rapidă şi profundă, riscăm anchilozarea sistemului, cu toate deficienţele şi neajunsurile sale actuale.

Acumulările de datorii, rostogolirea arieratelor de la un an la altul, utilizarea iraţională a sumelor alocate, lipsa dotării unităţilor sanitare cu aparatura necesară investigaţiilor medicale, diagnostizării şi intervenţiilor chirurgicale, lipsa de transparenţă, finanţarea unor unităţi în mod preferenţial, cumulul de funcţii, lipsa autonomiei Casei Naţionale de Asigurări sociale de sănătate, lipsa motivării corespunzătoare a personalului sanitar, prosperarea parasolvenţiei, neacordarea importanţei cuvenite furnizării serviciilor medicale prespitaliceşti, creşterea categoriilor de persoane care beneficiază de asigurări sociale fără plata contribuţiei.

Toate aceste deficienţe, coroborate cu multe altele, trebuie să determine orice Guvern responsabil şi conştient de a se folosi de drepturile sale legale, capabile să elimine aceste lacune ale sistemului.

Guvernul actual al României a identificat în programul de guvernare sănătatea ca prioritate naţională şi folosindu-se de dreptul său constituţional, prevăzut la art. 114 alin. 1, îşi asumă răspunderea asupra pachetului de legi privind reforma în domeniul sănătăţii, care cuprinde 17 titluri, elaborate de Ministerul Sănătăţii.

Dacă actuala legislaţie permite unora cu posibilităţi materiale mai bune să beneficieze de servicii medicale duse până la extravaganţă, pe seama fondului de asigurări sociale de sănătate, în detrimentul celor mulţi şi săraci, care sunt priviţi ca cetăţeni de rangul doi în propria lor ţară, noul pachet legislativ propune un pachet de servicii medicale garantate, asigurând astfel accesul egal al cetăţenilor la servicii prompte şi ferm finanţate.

În acest context, devine imperios necesară extinderea bazei de contribuţie la fondul asigurărilor de sănătate, ţinându-se seama de numărul scăzut al persoanelor active, comparativ cu numărul persoanelor exceptate de la plata asigurărilor sociale de sănătate. De altfel, tocmai pentru consolidarea bazei de contribuţie, se introduce şi taxa pe viciu.

În ceea ce priveşte coplata unor servicii medicale, practic avem de-a face cu plata unei diferenţe între valoarea serviciului medical, care este suportat din fondul asigurărilor sociale şi valoarea reală a acestuia, la care urmează să contribuie şi pacientul.

Coplata unor servicii medicale este un fenomen real, recunoscut, fără a avea un cadru juridic transparent. Acest pachet de lege rezolvă această carenţă, permiţând în acest fel accesul echitabil pentru toţi la serviciile medicale.

Pe de altă parte, pachetul de lege reglementează şi felul în care un medic poate desfăşura activităţi în afara locului de muncă de bază, conform competenţelor profesionale.

Medicul care îşi desfăşoară activitatea într-un spital public trebuie să fie loial acestui sistem, dar în acelaşi timp, nu i se îngrădeşte dreptul de a lucra şi în sistemul particular. Diferenţierea de salarizare pe unităţi se va face în funcţie de complexitatea cazuisticii acreditate, iar în cadrul aceleiaşi unităţi, în funcţie de solicitările particulare ale locului de muncă.

Separarea managementului spitalului de actul medical la patul bolnavului este o prevedere nouă, dar practicată de mult în ţările Uniunii Europene, iar limpezirea cumulului de funcţii ajută la dizolvarea unor tensiuni între medici. Managerii spitalelor vor fi selectaţi pe bază de concurs şi numiţi prin ordin al ministrului sănătăţii, conform art. 179 din lege.

Asistenţa medicală acordată pacienţilor în vârstă, din mediul rural, nu este restricţionată, ci este încurajată prin stabilirea medicilor de familie, în urma acordării unor facilităţi.

Ne exprimăm convingerea că acest pachet de lege, pus în aplicare, va duce la reformarea profundă a sistemului sanitar actual, va realiza unul modern, eficient şi compatibil cu celelalte sisteme de sănătate din Uniunea Europeană, pus atât în slujba intereselor pacienţilor, cât şi ale personalului sanitar.

Din aceste considerente, grupurile parlamentare ale U.D.M.R. din Senat şi Camera Deputaţilor votează împotriva moţiunii de cenzură.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Invit la microfon, din partea Grupurilor Partidului Conservator pe domnul senator Irinel Popescu şi va urma domnul deputat Adrian Miroslav Merka.

Aveţi cuvântul, domnule senator.

Domnul Irinel Popescu:

Doamnelor şi domnilor,

Onorat prezidiu,

Pentru Partidul Conservator sănătatea a reprezentat întotdeauna un domeniu prioritar. De aceea, reprezentanţii săi s-au implicat activ în reforma sănătăţii şi implicit în elaborarea pachetului de legi promovat de Guvern. Secretarul de stat din Ministerul Sănătăţii al Partidului Conservator a făcut parte din echipa care a elaborat proiectul iniţial. Reprezentanţii din cele două Comisii de sănătate ale Parlamentului au luat parte la discuţiile pe marginea pachetului de legi organizate în aceste comisii.

De altfel, cred că Ministerul Sănătăţii trebuie felicitat, pentru că a afişat pe site-ul ministerului pachetul de legi şi l-a supus unei îndelungate şi benefice dezbateri publice şi cu aceasta cred că răspund şi unora dintre criticile care au fost aduse aici.

Chiar şi Partidul Conservator a organizat o dezbatere la care au luat parte reprezentanţi ai altor partide, ai sindicatelor, ai Colegiului Medicilor şi Farmaciştilor, ai societăţii civile etc. O delegaţie a Partidului Conservator a discutat direct cu ministrul sănătăţii pachetul de legi.

În sfârşit, după publicarea formei finale a pachetului de legi, Partidul Conservator a mai introdus încă patru amendamente, dintre care trei au fost acceptate. Menţionăm că aceste ultime amendamente au fost dezbătute şi în Conferinţa Naţională a rectorilor şi că reflectă punctul de vedere ale acestei prestigioase instituţii.

Ca profesor, am fost şi eu preocupat în mod serios de înţelegerea corectă a rolului universitarilor în spitalele clinice, de la nivelul Comitetului director până la nivelul secţiilor clinice universitare.

Considerăm că forma finală a pachetului de legi poate fi acceptată din acest punct de vedere, pentru că în această formă finală au fost acceptate acele amendamente care definesc în mod clar modul în care vor fi conduse spitalele, precum şi rolul pe care-l joacă universitarii.

În lege se precizează că managerul general al spitalului va fi un profesionist cu program întreg. Aceasta este singura specificare majoră, nu este restricţionat accesul universitarilor la funcţia respectivă, în cazul în care vor dori să o exercite cu program întreg. În acelaşi timp, managerul general trebuie să se sprijine pe un consiliu medical, condus de directorul medical şi pe un consiliu ştiinţific, în spitalele clinice şi în institutele clinice, condus de directorul ştiinţific. Atât cele două consilii, cât şi persoanele care le vor conduce trebuie să reprezinte corpul profesional, care să sprijine managerul general în conducerea spitalului.

Secţiile clinice universitare vor fi conduse de cadrul didactic cu gradul cel mai înalt. De regulă, acesta este profesor universitar care desfăşoară în spital o activitate integrată de asistenţă medicală, învăţământ şi cercetare.

Precizări care să întărească poziţia universitarilor în spitalele clinice vor fi făcute, probabil, şi în Legea învăţământului superior, care va ajunge nu peste mult timp în faţa Parlamentului.

Acceptăm, însă, ideea că şeful de secţie trebuie să manifeste, la rândul lui, responsabilitate faţă de modul în care se cheltuiesc banii asiguraţilor şi că poate fi tras la răspundere şi chiar schimbat, înlocuit, în caz contrar.

Dintre celelalte legi incluse în pachet am dori să mai remarcăm: Legea transplantului de organe şi ţesuturi, care aliniază România la normele europene şi care este însoţită pentru prima dată în istoria transplantului românesc şi de un program de finanţare adecvat.

De asemenea, considerăm că Legea asigurărilor de sănătate denotă o mai mare grijă pentru felul în care se cheltuiesc banii asiguraţilor şi denotă un grad mai mare de responsabilizare a populaţiei României, faţă de starea ei de sănătate.

Nu ne putem referi la toate cele 17 legi, dar în opinia noastră, pachetul, în ansamblu, reprezintă o viziune integrată şi coerentă asupra organizării şi funcţionării sistemului sanitar.

În concluzie, Partidul Conservator a hotărât să susţină pachetul de legi din sănătate, pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea.

Desigur, actualul pachet este perfectibil şi, cu siguranţă, el va mai suferi multe transformări, rezultate din confruntarea cu realitatea, într-un domeniu extrem de dificil, dar şi cu maximum de impact asupra populaţiei.

Totuşi, considerăm că în acest context, moţiunea de cenzură pe care o dezbatem în prezent nu-şi găseşte justificarea. Am studiat cu atenţie criticile aduse pachetului de legi, încercând să găsim acele capitole care ar putea fi într-adevăr amendate în beneficiul populaţiei României. Nu am găsit, însă, nimic sau aproape nimic de această natură.

Însăşi terminologia devine la un moment dat inacceptabilă, dacă se doreşte o discuţie serioasă. Iată un pasaj: "Ceea ce ne-a prezentat Guvernul nu este o reformă reală, ci o mimare a reformei şi crearea unei noi surse de câştiguri pentru grupurile de interese nelegitime din anturajul Guvernului, aşa cum declara chiar Traian Băsescu, preşedintele României. Este o reformă împotriva pacienţilor şi a oamenilor bolnavi, care va accentua haosul din sistemul sanitar, pentru că pacienţii sunt marii perdanţi ai acestei aşa-zise reforme. Lor nu li se oferă nimic în plus. Dimpotrivă, li se ia un drept garantat - dreptul la sănătate".

După cum se remarcă, pasajul conţine acuzaţii grave şi utilizează cuvinte mari, precum: surse de câştiguri pentru grupurile de interese nelegitime, haosul din sistemul sanitar, dreptul garantat la sănătate care li se ia pacienţilor.

Ce argumente se aduc în sprijinul acestor afirmaţii? După părerea noastră, nici unul cu adevărat serios, iar unele dintre ele se bat cap în cap.

A mai fost remarcată în luările de cuvânt anterioare contradicţia între faptul că se susţine că sistemul este subfinanţat, dar pe de altă parte este acuzată lărgirea bazei de colectare a fondurilor pentru sănătate.

În realitate, cum putem rezolva problema subfinanţării, dacă nu prin colectarea unor fonduri sporite? Măsura poate fi dureroasă pentru o populaţie încă săracă, dar pentru bolnavi ea ar fi benefică, deoarece ea ar însemna fonduri suplimentare destinate lor. Este greu de înţeles cum, prin atragerea unor astfel de fonduri suplimentare, li s-ar lua dreptul la sănătate bolnavilor.

Invers. Un sistem de sănătate insuficient alimentat cu fonduri va rămâne în continuare subfinanţat şi nu va putea corespunde aşteptărilor populaţiei. Noi suntem de acord că în perioada actuală sistemul de sănătate din România continuă să fie subfinanţat, cu toate eforturile făcute în ultima perioadă şi că va rămâne astfel pentru o lungă perioadă de timp. De aceea, eforturile vor trebui sporite în această direcţie.

În moţiune se mai fac afirmaţii cel puţin curioase, precum: bolnavii în vârstă, în special cei din mediul rural sunt condamnaţi prin aşa-numita reformă "Nicolăescu" să aibă acces doar la medicina practicată de medicii de familie sau în spitalele teritoriale, accesul la medicina de vârf din marile centre fiindu-le blocat, indiferent de complexitatea intervenţiei medicale pe care o implică afecţiunea de care suferă. Nu rezultă din nici una din legile conţinute în pachet că s-ar putea să ajungem la o astfel de situaţie.

În realitate, ceea ce încearcă să facă actualul pachet legislativ, este să sporească responsabilitatea medicului de familie şi pe cea a spitalelor teritoriale, astfel încât numai cazurile cu adevărat nerezolvabile în teritoriu să fie adresate unităţilor terţiare.

Creşte în acest fel rolul medicilor de familie şi al spitalelor teritoriale, economisindu-se în acelaşi timp resurse preţioase.

Se afirmă că se doreşte acapararea sistemului de sănătate, în folosul exclusiv al unor grupări mafiote din anturajul Guvernului, susţinând afirmaţia cu încercarea de a deposeda de terenuri intravilane o serie de spitale din Bucureşti. Perfect adevărat în cazul Spitalului Fundeni, numai că încercarea respectivă nu aparţine ministrului Eugen Nicolăescu.

La punctul 5 al moţiunii se afirmă: "Actualul pachet legislativ frânează cercetarea şi reduce calitatea actului medical. Principalul efect va fi o mercantilizare a jurământului lui Hipocrate. Cetăţenii din zonele slab dezvoltate sunt, practic, abandonaţi, întrucât medicii de familie nu sunt stimulaţi să rămână şi să practice medicina în zonele sărace cu probleme sociale, unde nevoia de servicii medicale este acută şi să se orienteze preponderent înspre zonele dezvoltate, cu pacienţi înstăriţi".

Este greu de spus ce legătură poate fi între cercetarea medicală, care se face, de regulă, în unităţile de vârf din centrele universitare şi stimularea medicilor de familie care să practice medicina în zonele sărace şi slab dezvoltate.

Mai multe decât atât, nu putem şti de ce actualul pachet de legi frânează cercetarea medicală şi nici de ce se va ajunge la mercantilizarea jurământului lui Hipocrate.

De altfel, această suită de afirmaţii gratuite, în opinia noastră, caracterizează aproape întregul text al moţiunii, care nu poate fi considerată un demers întemeiat şi bine intenţionat.

Pachetul de legi al Guvernului, chiar dacă este, la rândul lui, perfectibil, oferă o viziune integrată şi realistă asupra sistemului de sănătate din România, motiv pentru care Partidul Conservator îl susţine şi va vota împotriva moţiunii de cenzură.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii).

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc.

Grupurile Partidului Conservator au epuizat timpul alocat.

Dau cuvântul domnului deputat Adrian Miroslav Merka, din partea Grupului parlamentar al Minorităţilor Naţionale. Şi se pregăteşte domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu.

Domnul Adrian Miroslav Merka:

Domnilor preşedinţi de şedinţă,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Unul dintre obiectivele prioritare ale Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale este şi cel de aderare la structurile europene, cât şi la Uniunea Europeană. Considerăm că acest obiectiv poate fi realizat într-un mediu stabil şi pe baza unei stabilităţi politice.

Moţiunile, prin esenţa lor, pot provoca instabilităţi majore, care pot afecta grav procesul nostru de aderare. Astfel, noi ne-am manifestat consecvent împotriva moţiunilor de orice fel şi, în consecinţă, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale va vota împotriva moţiunii dezbătute astăzi.

Mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Îl invit la microfon pe domnul Eugen Nicolăescu, deputat din partea Grupurilor Alianţei P.N.L.-P.D. Se pregăteşte domnul senator Sorin Mircea Oprescu.

Aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Onorat prezidiu,

Domnule prim-ministru,

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

Moţiunea intitulată demagogic şi mincinos "Antireforma în sănătate" nu este expresia grijii Opoziţiei faţă de starea de sănătate a naţiunii. Nici măcar nu mimează acest lucru. Moţiunea opoziţiei este un banal demers politic, prin care P.S.D. încearcă să-şi spele imaginea de partid penal.

Moţiunea de cenzură nu are nimic de-a face cu grija pentru sănătate a oamenilor. P.S.D. nu a fost interesat niciodată de acest lucru. O recunoaşte însuşi medicul de partid, distinsul senator Sorin Oprescu.

Citez din ce spune domnul Oprescu, la un interviu dat în urmă cu câteva luni la BBC. Mare atenţie, citesc din domnul Oprescu: "Sănătatea nu a fost prioritate pentru nici unul dintre partidele care s-au aflat până acum la guvernare. Partidul Social Democrat, atâta timp cât s-a aflat la guvernare, nu a fost capabil să facă decât un proiect de lege pentru reforma în sănătate. Acesta s-a amânat în Parlament, s-a amânat pentru o joi, însă nu s-a spus în ce an. Şi nici până în ziua de astăzi proiectul de lege nu a fost discutat". Interviul a fost acordat în februarie 2005 la BBC şi am citat din domnul Oprescu.

Concluzia: P.S.D. nu a vrut să facă reformă în sănătate. Pentru că, deşi se declară un partid de stânga, nu l-a interesat niciodată soarta celor mulţi, cu atât mai puţin sănătatea lor.

Argumentul cel mai bun: de câteva zile, toată floarea cea vestită a social-democraţiei româneşti face coadă la DNA, iar opinia publică află cu stupoare ce averi uriaşe a acumulat în 11 ani de guvernări burghezia proletară, anticipată de Lenin, parcă special pentru P.S.D.

Sorin Oprescu recunoaşte public că P.S.D. nu a vrut să facă reformă în sănătate. A minţit doar ani la rând şi a creat haos în sistem, pentru a redistribui subfinanţarea în buzunarele propriilor demnitari şi clienţi politici.

P.S.D. s-a jucat cu sănătatea oamenilor şi a creat un popor care se teme de boală mai mult decât de orice! P.S.D. nu mai reprezintă o alternativă politică pentru România! P.S.D. este doar un partid în care cetăţenii români nu trebuie să mai aibă niciodată încredere, indiferent de promisiunile făcute.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Autorii moţiunii strigă ca din gură de şarpe că reforma este îndreptată împotriva pacienţilor şi pune în pericol dreptul cetăţenilor la sănătate şi îngrijiri medicale.

Atât de tare au fost marcaţi de grija faţă de pacient, încât majoritatea amendamentelor depuse de reprezentaţii opoziţiei au cerut scoaterea din proiectul de lege a prevederilor referitoare la incompatibilităţile şi conflictele de interese din acest domeniu, care îi loveau pe privilegiaţi.

De 16 ani toată lumea vorbeşte de reforma sistemului sanitar, dar reforma s-a oprit de fiecare dată la poarta spitalelor.

P.S.D. nu a vrut să facă reformă, nu a fost interesat de sănătatea oamenilor! A făcut doar o lege a spitalelor, o lege care prevede că aceste instituţii funcţionează în folosul directorilor şi a grupurilor de interese din jurul lor. Această lege a creat surse de câştiguri pentru potentaţii P.S.D. din sistem şi nu a adus nici un beneficiu cetăţenilor plătitori de asigurări sociale de sănătate.

Aceasta nu a fost reformă, nici grijă faţă de cetăţean, nici descentralizarea sistemului! Aceasta a fost doar o operaţie de lobotomie, adică de tăiere a pârghiilor de control a zonei unde se consumă cei mai mulţi bani ai sănătăţii, spitalele.

Domnul Victor Viorel Ponta (din sală):

Pinochio!

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Contabilul portocaliu a început să fie hulit şi ameninţat, numai în momentul în care a încercat să facă ordine financiară în sistem. Altfel, nimeni nu i-a remarcat şi criticat nepriceperea medicală în legi specifice, cum sunt cea a transplantului, a medicinei primare, a medicamentului.

Sistemul sanitar este singurul sector care utilizează bani publici şi în care nu se aplică legea conflictelor de interese. Iar conflictele de interese sunt una dintre cauzele datoriilor uriaşe în sistem. Contabilul portocaliu a deranjat şi deranjează, pentru că vrea să schimbe această stare de lucruri.

Medicii sunt persoane speciale, deosebite, care merită tot respectul şi recunoaşterile sociale pentru menirea pe care o au. Eu însumi îi respect în mod deosebit! Cu toate acestea, cred că nu trebuie plasaţi deasupra legii, care, în cazul de faţă, este cea a conflictului de interese. Medicii au marea şi unica şansă de a obţine respectul pentru ceea ce fac şi nu cred că favorurile politice vremelnice sunt adevăratul lor preţ.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Nu vreau să înlocuiesc demagogia P.S.D. cu o altă demagogie, dar vă asigur că reforma pe care Guvernul Tăriceanu a gândit-o are în centrul său omul, fie că este medic, fie că este pacient.

Esenţa liberalismului este tocmai grija pentru viaţa individului, cu tot ce implică ea! Reforma sistemului sanitar vrea să pună capăt exodului de medici tineri, vrea să dea medicului ce este al medicului, din punct de vedere financiar şi profesional. Implicit, aceste măsuri vor duce la creşterea calităţii actului medical, care se exercită asupra pacientului.

Cu amendamentul că o reformă pe care P.S.D. nu a vrut să o facă 11 ani nu poate produce efecte în 11 zile, vă rog să respingeţi moţiunea sa demagogică şi mincinoasă. Reforma este ca un tratament: cu cât îl începi mai repede, cu atât este mai eficient. Şi nu uitaţi că P.S.D. nu a vrut reformă în sănătate şi dă acum cu pietre în pomul care începe să facă roade bune.

Mulţumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii).

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc.

Invit la microfon pe domnul senator Sorin Mircea Oprescu, din partea Grupurilor Social Democrate şi urmează domnul senator Dan Claudiu Tănăsescu. (Aplauze din partea dreaptă a sălii).

Domnule senator, aveţi cuvântul.

Domnul Sorin Mircea Oprescu:

Vă mulţumesc.

Domnule prim-ministru,

Vă mulţumesc.

Aplauzele dumneavoastră m-au onorat întotdeauna, pentru simplul motiv că întotdeauna am avut senzaţia că dumneavoastră ştiţi că eu am dreptate.

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Obiectul prezentei moţiuni îl constituie situaţia dezastruoasă în care se află în acest moment starea de sănătate a populaţiei din România. Realitatea arată că astăzi, în România, înregistrăm cele mai mari niveluri ale bolilor şi deceselor din Europa. Spitalele se confruntă încă cu lipsa de medicamente, materiale sanitare, căldură şi hrană. La aceasta se adaugă imposibilitatea oamenilor de a beneficia de dreptul legal la medicamente compensate.

Toate acestea fac, practic, ca populaţiei să nu i se asigure îngrijirile de sănătate de care are nevoie, fiind lăsată de actualii guvernanţi fără nici un fel de şansă în faţa bolilor şi, în ultimă instanţă, în faţa evoluţiei finale.

Începând cu anul trecut, sistemul sanitar a intrat într-o criză cronică de o profunzime nemaiîntâlnită, aşa cum rezultă din cele ce urmează: alocarea unor sume din ce în ce mai mici pentru sănătate, prin bugetul naţional şi subfinanţarea actualului sistem de sănătate. Statistica ne arată că România se plasează pe ultimul loc în Europa, în ceea ce priveşte banii cheltuiţi anual pentru sănătatea fiecărui locuitor.

Sistemul asigurărilor sociale de sănătate a fost subordonat legal regimului finanţelor publice, directorii de spitale având obligativitatea încadrării în prevederile bugetare, sub sancţiunea penală, în caz de încălcare a legii.

Deşi existenţi pe hârtie, banii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate lipsesc efectiv din trezoreria statului, Ministerul Finanţelor decizând ce sume se pot elibera pentru sectorul sanitar.

Nu mai putem vorbi de echitate, când fondurile şi aşa insuficiente obligă medicii ca după câteva zile ale lunii să nu mai poată să prescrie reţete compensate. Şi, mai grav, să facă economii la orice material sanitar şi beneficiarii sunt aici în sală, la fel ca cetăţenii care sunt sus, cei pe care i-a aplaudat cu respect domnul prim-ministru.

Pentru a nu avea nici un fel de opoziţie din partea personalului medical faţă de insuficienţa fondurilor alocate, cât şi pentru a-şi mulţumi propria clientelă, Guvernul şi-a subordonat politic conducerile tuturor spitalelor, asupra cărora ministrul sănătăţii şi-a creat drept discreţionar de a le numi şi destitui.

Deşi statul ar trebui să finanţeze programe speciale pentru acoperirea unor probleme majore de morbiditate, precum combaterea bolilor cardiovasculare, a bolilor neoplastice, a diabetului, aceste programe sunt, însă, finanţate tot prin bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Din cauza lipsei banilor pentru sănătate şi datorită stagnării reformei în sistemul sanitar, frigul, foamea, lipsurile de tot felul ce caracterizează societatea românească s-au mutat şi în spitale. (Aplauze din partea P.S.D.-ului).

Doamnelor şi domnilor,

Criza din sănătate a trecut de mult din faza acută în cea cronică. Conform obiceiului, ministrul responsabil nu sesizează acest lucru şi în mod ciudat sunt căutaţi acarii păuni.

Cu alte cuvinte, directorii spitalelor sunt de vină pentru că bolnavii trebuie să mănânce, să fie trataţi şi operaţi, ocupând, cum este şi firesc, un pat în spital.

De fapt, toţi medicii sunt de vină pentru că prescriu medicamente scumpe. Este ştiut că un medicament ieftin dă rezultate slabe, iar un medicament eficient, bun, dar scump, are rezultate benefice.

Ce medicamente poţi recomanda bolnavilor, în condiţiile în care conştiinţa ta te îndeamnă să nu faci experienţă pe ei? Este posibil să existe şi cheltuieli nejustificate în sistem, dar întâi acestea trebuiesc dovedite, iar vinovaţii pedepsiţi. Nu poate fi o răspundere la grămadă, îndreptată împotriva pacienţilor.

Ţinând cont de toate acestea, considerăm că atitudinea pe care a avut-o ministrul şi Ministerul Sănătăţii, în general, ca o atitudine sfidătoare şi cinică şi nu numai la adresa corpului medical, ci la adresa tuturor oamenilor care se află în nevoie de sănătate.

În loc să rezolve problemele reale ale sistemului de sănătate, cum este subfinanţarea, Ministerul Sănătăţii a ajuns să se războiască cu medicii şi cu farmaciştii.

Îndârjirea cu care acest ministru se cramponează, deşi a devenit evident pentru toată lumea că incompetenţa contabilului portocaliu, aşa cum se definea domnul ministru (Aplauze din partea P.S.D.-ului), a creat un adevărat coşmar în sistemul sanitar, aproape că ţine de domeniul patologicului.

Nu este încă prea târziu ca domnul prim-ministru să priceapă că ministrul sănătăţii dăunează grav sănătăţii românilor.(Aplauze din partea P.S.D.-ului.)

Nu este încă prea târziu să înţeleagă domnul prim-ministru că cerem cu toată fermitatea sistarea acestui circ, acestei reforme mimate din sănătate şi trimiterea la plimbare a tuturor celor care au dus sistemul în halul în care el se prezintă astăzi. Nu înţelegeţi că atunci când românul spune că este nemulţumit, spune de fapt că ţara este prost condusă? Criza din sistemul sanitar nu poate să continue, iar guvernanţii trebuie să înţeleagă că sănătatea acestui popor este deasupra intereselor personale sau de partid. Unităţile sanitare nu sunt coloşi industriali care să consume, asemenea unor găuri negre, resurse materiale enorme pentru o producţie nevandabilă; nu au mii de angajaţi care să necesite fonduri astronomice de salarii; marfa pe care o produc, adică serviciile de sănătate, are căutare dar, din păcate, necesită fonduri băneşti.

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Stimaţi colegi,

Tot ceea ce aţi auzit până acum găsiţi pe site-ul PNL.ro din cuvintele domnului Eugen Nicolăescu - 26.11.2002, intitulat "Falimentul sănătăţii". (Aplauze puternice din partea Grupului parlamentar al PSD.)

Şi închei spunându-vă cu toată responsabilitatea,

Domni deputaţi din sală, din partea PNL(din sală):

Da, spuneţi ce aţi făcut voi... Acela este faliment...

Domnul Sorin Oprescu:

Staţi puţin, că vă răspund acum... Închei spunându-vă cu toată responsabilitatea, fără să doresc să jignesc pe nimeni, că ascultându-l pe domnul ministru Nicolăescu, ascultând reacţiile multora de aici din sală, îmi dau seama cât de multă dreptate avea bunicul meu care spunea aşa: "Cu prostul care nu are şcoală te lupţi puţin şi ai izbutit, dar lupta este colosală cu prostul care are şcoală."

Vă mulţumesc. (Aplauze puternice din partea stângă a sălii şi de la balcon.)

Doamna Daniela Popa:

Stimaţi colegi,

Din partea grupurilor parlamentare ale PRM, dau cuvântul domnului senator Dan Claudiu Tănăsescu. Până vine domnia-sa la microfon, rog asistenţa să nu se manifeste nici pro, nici contra, nici cu vociferări, nici cu aplauze. Conform Regulamentului comun al celor două Camere, ca preşedinte de şedinţă sunt obligată în altfel de condiţii să iau măsurile care se impun.

Domnule senator, aveţi cuvântul.

Domnul Dan Claudiu Tănăsescu:

Vă mulţumesc foarte mult. Aţi văzut ce însemnează să iei conducerea "..

Domnilor preşedinţi care nu mai sunteţi,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi parlamentari,

Suntem împinşi cu toţii, cei de faţă, într-un cărucior care e îndreptat spre o prăpastie fără fund de mâna unui socotitor, un ins lipsit de cele mai elementare cunoştinţe legate de regulile medicinei, reguli împământenite de ani mulţi într-o ştiinţă care trebuie să ofere oamenilor acea picătură a vieţii ce se numeşte sănătate.

Nevoia de sănătate a preocupat întreaga omenire şi o dată cu scurgerea anilor grija pur caritabilă de a-i ajuta pe suferinzi a ajuns un adevărat sistem, în care muncesc milioane de oameni în halate albe, mânaţi de aceleaşi gânduri: îngrijirea semenilor lor.

În ţara noastră s-au ridicat o mulţime de spitale şi de policlinici şi nu e de uitat că mulţi dintre medicii români au ocupat, mulţumită priceperii lor, podiumul celor răsfăţaţi. Acolo au tronat profesorii: Marinescu, Burghele, Paulescu, Arsene, Aurel Moga, Haţeganu, Paladi şi mulţi alţii care au reuşit să uimească o lume întreagă prin priceperea şi dăruirea lor în bătălia cu suferinţa, această neplăcută şi înspăimântătoare stare în care poate ajunge oricare dintre noi, oricât de puternic şi fericit s-ar socoti că este.

Acest fapt ne poate obliga să gândim că dacă sănătate nu e, nimic nu e.

Stimaţi colegi,

Guvernul actual, condus de domnul prim-ministru Călin Anton Popescu-Tăriceanu, şi-a pus în gând să schimbe prin cele 17 legi ale sănătăţii o mulţime de lucruri din activitatea medicală a ţării noastre.

Un lucru bun, aţi spune, dar, din păcate, aceste legi ale sănătăţii distrug bazele unor canoane de asistenţă medicală şi sunt de o aberaţie neiertătoare. Această reformă a ministrului Nicolăescu este de fapt o legiferare a genocidului şi veţi vedea mai departe de ce afirmăm acest lucru.

Una dintre cele mai grave erori de care se face vinovat Parlamentul României prin validarea Guvernului Tăriceanu este prin consecinţele sale aceea a validării în funcţia de ministru al sănătăţii a unui economist deformat prin gargarism politic. Este o eroare care poate provoca o tragedie de proporţii, deoarece o dată uns, domnul Eugen Nicolăescu a decis să înlocuiască după chipul şi asemănarea sa directorii de spitale şi policlinici cu economişti, neştiind că manageriatul unităţilor medicale este o disciplină aparte în cadrul facultăţilor de profil, care produc medici specialişti în acest domeniu.

Propunându-şi să facă medicina rentabilă, mintea de contabil a domnului Nicolăescu i-a emis ideea rentabilizării spitalelor, transformându-le din surse de viaţă în surse de venituri. Dacă ar fi fost medic, ar fi cunoscut poate dictonul unui celebru chirurg american, potrivit căruia: "Tratarea onestă a unui pacient nu poate să aducă beneficii"., decât graţie costurilor exorbitante, în sectorul privat, acesta adresându-se însă nu întregii populaţii a unei ţări, ci vârfurilor cu putere economică peste medie şi răpind, unui procent de peste 80% dintre români, dreptul la viaţă.

Se ştie că în România orice muncă plătită sau aducătoare de venit este taxată, prin ea fiecare român cumpără atât timp cât este apt de muncă servicii medicale pentru prezent şi viitor, pentru el şi pentru persoanele aflate în întreţinere. Servicii pe care cetăţenii României nu le primesc integral, deoarece banii, în loc să se ducă la sănătate, se duc la Ministerul de Finanţe care reîntoarce Ministerului Sănătăţii cât şi când îi convine.

Dacă ar fi fost un adevărat profesionist, în propria sa meserie, ministrul Nicolăescu ar fi luptat pentru stoparea deturnării de fonduri şi a înşelării cumpărătorului - cetăţean de servicii medicale, redând domeniului sănătăţii propriile fonduri, atât de necesare.

În toate statele civilizate există ghiduri de practică medicală, nu şi în România. Prin intermediul lor, atât pacientul, cât şi medicii, ştiu la ce consultaţii preventive, gratuite are dreptul anual asiguratul. În România de astăzi însă contabilizarea banilor, şi nu a bolnavilor sau a categoriilor de risc, exclude medicina preventivă, deschizând larg porţile unei patologii din ce în ce mai ciudate, inclusiv bolile declarate eradicate, cum ar fi tuberculoza, holera şi altele. Are idee, domnul ministru, că în condiţiile declarării eradicării tuberculozei, flagelul este atât de puternic încât în aşezămintele specializate, bolnavii de TBC stau câte doi într-un pat? Nu! Deoarece nefiind de specialitate, domnia-sa habar nu are de patologiile din ţară şi de situaţiile aberante în care sunt puşi pacienţii şi medicii, graţie panseurilor şi teoretizărilor domniei sale de manager.

Spre ştiinţa naţiunii şi a protectorilor senini ai domnului Nicolăescu deconspirăm faptul că în România medicii de familie şi specialiştii de ambulatoriu funcţionează ilegal în acest moment deoarece contractul cadru din anul 2006 pentru aceste categorii nu a fost încă elaborat, iar valabilitatea celui vechi a încetat la 31 decembrie anul trecut.

În schimb, medicii au fost avertizaţi de ministrul "contabil" că în viitorul contract va fi înscrisă o sumă limită până la care se pot întinde în consultarea, recomandarea investigaţiei de specialitate şi vindecarea bolnavilor. Dar nimeni nu ştie încă la cât se ridică această sumă limită prin care se condiţionează dreptul de viaţă al pacienţilor.

Ceea ce ştiu medicii în schimb este că la 1 ianuarie 2006 pentru fiecare pacient trebuie să întocmească din ordinul ministrului un decont în care să contabilizeze cheltuielile legate de consultaţii, de investigaţii, de operaţii, tratamente, reţete etc., stopând vindecarea bolnavului, în momentul în care decontul crescând este susceptibil de a depăşi limita de buget şi nici limita de internare fixată de domnul ministru nu poate fi depăşită. Acesta este motivul pentru care muribunzi şi bolnavi cu operaţii grave, internaţi în februarie, sunt trimişi pe targă acasă, cu drenele pe burtă, să moară în sânul familiei, fiindcă decontul şi limita de internare nu permit spitalizarea până la vindecare. Dacă au noroc, iar familia are bani să le plătească asistenţa de specialitate la domiciliu, se pot întoarce în martie, pentru că este altă lună şi alt decont.

De nenumărate ori, domnul Nicolăescu a declarat cu emfază, pentru urechile altor nespecialişti, puşi să-i voteze în Parlament reforma, aşa-zisa reformă, că graţie mintoşeniei domniei sale medicii de familie şi specialiştii din ambulatoriu ajung la venituri de 35 de milioane de lei pe lună, canalizând astfel ura pacienţilor plătitori nu numai de taxe, ci şi de atenţii asupra acestora.

Dar Munhausen-ul liberal uită de fiecare dată să precizeze că din suma menţionată, medicii în cauză plătesc: impozitele la stat, salariile de minim 5 milioane şi impozitele aferente lor, ale propriilor asistenţi şi îngrijitoare, taxele la primărie pentru închirierea încăperilor din policlinicile în care lucrează, întreţinerea cabinetului, dischetele cu informaţii etc., rămânând cu un venit adesea mai mic decât al asistentei angajate.

În condiţiile penuriei de cadre specializate, reforma domnului Nicolăescu a vizat aducerea României în plan sanitar la nivelul Biafrei, domnia-sa luând, prin sfidarea Codului muncii, a Constituţiei şi a bunului simţ, măsura dispensării de medici, indiferent de sex, care au trecut de vârsta de 60 de ani, pensionându-i forţat şi retrăgându-le, în scopul lichidării concurenţei, şi dreptul de liberă practică. Cumulând anii de studii cu cei de stagiatură, pregătirea pentru rezidenţiat, secundariat, primariat şi fără a pune în discuţie pregătirea printr-un masterat şi doctorat, şi faptul că meseria de medic presupune o continuă asimilare de cunoştinţe, un medic este pe deplin format la 45 sau 46 de ani, şi atunci se pune întrebarea: pentru ce au investit în el statul, familia şi el însuşi? Pentru o carieră de 14 ani?

Dar să trecem la concluzii. Faţă de toate cele expuse, concluzia nu poate fi decât una singură. Dincolo de orice suspiciune, aşa-zisa reformă a "contabilului cu mânecuţe" Nicolăescu, legiferând furtul calificat de servicii anticipat plătite prin impozite speciale, distrugând corpul medical şi înlocuind jurământul lui Hipocrat cu adorarea "Zeului Ban", legiferează totodată genocidul, condamnând la moarte, fără drept de apel, milioane de români şi generalizând euthanasia.

Iar dacă asistăm pasivi, din laşitate, la distrugerea sistematică a statului, măcar din instinct de conservare nu putem asista pasivi la lichidarea noastră fizică. În cazul Nicolăescu nu poate fi vorba nici de imbecilism, nici de inconştienţă sau primitivismul şi incompetenţa unui infantil, ci de un act deliberat de trădare a naţiunii române şi de genocid.

Pe lângă Eugen Nicolăescu, Nicolae Ceauşescu, cel asasinat pentru falsa acuză de genocid, ne apare tot mai pregnant drept un pater, iar epoca lui, regretată azi de majoritatea românilor, comparativ cu epoca Tăriceanu, ce distruge statul, poporul şi naţiunea, drept una, într-adevăr, de aur. Pentru asta s-a vărsat sânge nevinovat în decembrie 1989? Ca să fim furaţi ca în codru, ca un Nicolăescu să ne decimeze? Datoria parlamentarilor aleşi de naţiune este, în aceste circumstanţe, aceea de a da un vot negativ reformei în sănătate, şi implicit manageriatului lui Tăriceanu şi de a-i trimite pe cei ce batjocoresc gloriosul nume al vechilor liberali pe urmele defunctului P.N.Ţ.-C.D., spre dispariţia rapidă şi totală ca entitate politică, pentru protejarea vieţii şi a existenţei naţiunii române.

Stimaţi parlamentari,

Ne revine, aşadar, obligaţia, născută din jurământul depus cu mâna pe Biblie şi Constituţie, să votăm pentru schimbarea acestui guvern mincinos şi distrugător care s-a bătut cu pumnul în piept la instalarea sa, dar care, din păcate, pentru bunul nostru popor nu şi-a ţinut nici una din promisiuni.

Şi, de ce să n-o spunem, o dată cu acest gest chirurgical îl vom face fericit şi pe preşedintele ţării, Traian Băsescu, cel care de mult visează la un nou guvern.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc.

Grupul parlamentar al PRM, din păcate, şi-a epuizat timpul.

Invit la microfon pe domnul Renică Diaconescu, din partea Grupul parlamentar al Partidului Conservator, care a primit 5 minute din partea timpului alocat Alianţei.

Urmează domnul deputat Ciocâlteu, independent.

Domnul Renică Diaconescu:

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Trebuie să recunoaştem că sistemul sanitar din România se confruntă cu probleme de ordin economic şi social şi că în decursul anilor, cei 16 miniştri care au condus destinele sistemului sanitar post-decembrist au încercat pe rând să găsească o ieşire din această criză care se adânceşte.

Acest pachet de legi promovat de Ministerul Sănătăţii încearcă să găsească soluţii la cele două mari probleme: drepturile pacienţilor la tratament şi îngrijiri medicale şi drepturile personalului medical. Nimeni nu poate să afirme acum că legile sunt perfecte şi s-a găsit soluţia pentru ieşirea din criză a sistemului sanitar. Neliniştea însă care cuprinde acum personalul din sistemul sanitar apare şi din necunoaşterea acestui faimos pachet de legi sau poate că unii au dorit să facă din această necunoaştere o falsă problemă şi să determine o neîncredere în rândul pacienţilor, şi nu în ultimul rând, în rândul personalului medical.

Permiteţi-mi să-l citez pe domnul Alexis Carrel, vedeţi că nu citez de domnul Oprescu, care a pus bazele chirurgiei cardiovasculare mondiale. "Viaţa noastră este orientată de multe ori spre profit şi satisfacţia vanităţii, grade ştiinţifice, titluri ştiinţifice, poziţii sociale. Sunt medici care sub masca devotamentului ştiinţei şi carităţii disimulează adeseori faţa crudă a interesului personal". Ce actuale par să fie aceste cugetări după aproape 100 de ani. Acest pachet de legi nu-l afectează pe medicul care lucrează efectiv la patul bolnavului, nu-l afectează pe profesorul universitar care desfăşoară o adevărată şcoală de medicină românească.

De fapt, aceştia nu au apărut niciodată pe ecranele televiziunilor, deşi ei au simţit precaritatea sistemului şi au îndurat necazurile din sistem. Întrebarea este: cine este motivat să creeze acest zgomot de împotrivire faţă de aceste legi? Am să vă răspund: directorii de spitale. Ce au administrat aceşti directori? Banul public. Ce au făcut cu banul public? Aţi fi uimiţi, domnilor colegi, dacă Ministerul Sănătăţii ar fi dat publicităţii rezultatul controlului de audit făcut la marea majoritate a spitalelor din România.

Aţi făcut o mare greşeală, domnule ministru, cu asta ar fi trebuit să începeţi, aţi enumerat doar datoriile unor spitale, şi nu modul cum a fost jefuit banul public prin licitaţii frauduloase sau prin deturnări de fonduri. Populaţia României ar fi înţeles atunci că aţi fost nevoit să schimbaţi unii directori şi de ce trebuie să daţi o nouă lege care să împiedice pe viitor abuzurile şi dezastrul din spitalele din România. Mediatic, aceste crude realităţi au fost trecute ca simboluri ale unei răzbunări politice.

Partidul Conservator şi-a făcut un ţel din lupta împotriva corupţiei, chiar dacă unii doresc să arate cu degetul şi în ograda noastră, noi nu vom abandona această luptă.

Iată de ce, domnule ministru, parlamentarii Partidului Conservator vă sprijină astăzi în această luptă împotriva corupţiei din sistemul sanitar, sistem care la acest capitol nu este cel din urmă.

Bineînţeles că legile propuse în acest pachet sun perfectibile. Noi am înaintat amendamente şi propuneri venite din realitatea sistemelor. Unele se regăsesc ca acceptate. Altele, cu siguranţă, vor fi acceptate ulterior, pentru că aceste propuneri ale noastre sunt realiste şi dezinteresate. Cu toţii ştim că economia este dominantă în dezvoltarea societăţii. Iar pentru sănătate, economia, şi Aristotel o spune, există pentru că natura este zgârcită şi viaţa este scurtă. Resursele sunt limitate şi de aceea, cea mai limitată resursă de pe pământ este timpul, care este ireversibil.

Deci, timpul discuţiilor a trecut, domnilor parlamentari, şi nici medicii şi nici pacienţii nu mai pot aştepta.

Parlamentarii Partidului Conservator susţin acest pachet de legi şi vor vota împotriva moţiunii de cenzură. Deşi conservatori, noi credem că un sistem nu poate fi imobilizat în legi rigide, care să-i împiedice progresul.

Nu peste mult timp poate că şi aceste legi vor fi modificate, pentru că legile trebuie să se schimbe o dată cu progresul societăţii. Noi acum avem nevoie de aceste legi.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Are cuvântul, din partea parlamentarilor independenţi, domnul deputat Ciocâlteu. Şi se pregăteşte domnul deptuat Cristian Rădulescu.

Domnul Alexandru Ciocâlteu:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Pentru că sunt încă independent, n-o să aştept şi n-o să doresc aplauzele dumneavoastră de grup şi am să spun numai ceea ce cred eu că este adevărat din ceea ce se întâmplă astăzi aici şi din ceea ce se întâmplă de câteva luni în sistemul sanitar.

De 16 ani, nimeni nu vrea să înţeleagă că sistemul sovietic sanitar s-a terminat în România şi că intrăm într-o economie de piaţă care are nişte legi foarte exacte şi în care fiecare act medical pe care îl facem trebuie să fie plătit, trebuie să fie cuantificat, trebuie să aibă anumite calităţi. Lumea medicală nu este un colţ de paradis în realitatea românească. În multe domenii - chirurgia laparoscopică, urologia endoscopică, tipizarea tisulară, transplantul, dializa - ne aflăm la nivelul anului 2000, şi asta spre cinstea corpului medical românesc.

Mentalitatea însă nu s-a modificat esenţial. Brancardierul te lasă la camera de gardă, asistenta nu-ţi face tratamentul la timp sau îşi aruncă acul în fesă de la uşă, infirmiera nu-ţi schimbă cearşaful, medicul nu-ţi dă nici o atenţie şi orice gest al său trebuie plătit de către bolnav sau familia acestuia. Schimbarea antibioticului are un cost anume, proteza trebuie plătită, deşi e dată de casa de asigurări, medici cam, să le zicem aşa, obosiţi intră în sala de operaţie, medici care dau indicaţii prin uşa camerei de gardă pentru a coborî abia dimineaţa să vadă bolnavul, dacă o fac, spitale şi medici care au fost vizionari şi au pus deja un preţ la fiecare tip de intervenţie chirurgicală, înainte să existe oficial o asemenea cuantificare, şi mereu toate la limita legii. Sunt spitale care cu licitaţie sau fără, consumă de 10 ori mai multe medicamente decât spitale similare. Sunt spitale care au primit zeci, sute de miliarde de la comunităţile locale, şi altele care n-au primit decât controale. Cele mai multe controale sunt trimise la spitalele care consumă mai puţin, la sfârşitul anului banii de la asigurări sunt primiţi de cei care consumă mai mult, dar nu de cei care sunt mai eficienţi.

În Bucureşti sunt 14 spitale care vor cădea la un cutremur mai mic decât cel din 1977. În acelaşi timp, trebuie să vă spun că bani s-au dat pentru consolidări cât să se construiască alte 20 de spitale noi. Care este justificarea unui credit enorm pentru spitalul Colţea, care se repară din totdeauna, deşi putea fi introdus într-un complex istoric, eventual ca muzeu al medicinei româneşti, iar creditul respectiv putea fi folosit pentru construcţia a 3 spitale noi, superdotate. Acea limită discutabilă a legii are o altă faţetă, în care majoritatea personalului medical este an de an pusă la zid, culpabilizată pentru fapte de care nu e vinovată.

Cum poţi semna ca procuror arestarea unui profesor universitar care ajunge acasă după două zile de nesomn, iar la sfârşitul lunii este plătit pentru munca sa cât o femeie de serviciu?

Cine a hotărât să existe plafon pentru reţete compensate sau gratuite?

Pedepsiţi-i pe cei vinovaţi, stimaţi oameni din executiv, stimaţi colegi, pe cei care fac listele de medicamente, nu respectă programul naţional de vaccinări, nu oferă acel pachet minimal de servicii, nu pe ceilalţi medici, şi mai ales pe pacienţi.

Din păcate, există încă lanţuri de farmacii, interzise prin lege, promovare direcţionată a unora şi doar a unora dintre medicamente, aprovizionare preferenţială, promovare pe baza oricăror criterii, dar nu a celor profesionale, centre de diagnostic care primesc 3 milioane de euro pe an de la casa de asigurări, unde medicul de familie este obligat sau motivat să-şi trimită pacienţii, monopoluri păgubitoare pentru stat şi bolnavi, astea s-au făcut în cursul guvernării anterioare.

În orice ţară, banii pentru sănătate sunt insuficienţi, şi statul trebuie să intervină şi să ajute cu fonduri de la buget pentru echilibrarea balanţei de plăţi.

Din păcate, rezultatul oricărei lupte pentru a avea mai mulţi bani în asigurările de sănătate cred că va fi identic celui pe care l-am avut eu în înfruntarea cu finanţistul Remeş ori cu tovarăşul Blănculescu.

Corpul medical, ca fals responsabil pentru necazurile cotidiene, poate constitui o supapă electorală pentru cei neavizaţi. PSD vorbea despre dezastrul din sănătate, dar a întreţinut acest dezastru şi l-a consolidat. Alianţa vorbeşte despre sistemul medical ticăloşit.

În acest timp, un bătrân îţi ţine nevasta moartă în bloc aşteptând pensia, pentru că altfel nu poate s-o înmormânteze. Alt bătrân vine şi mă roagă la spital să-i mai ţinem nevasta pe aparate până ies zambilele, ca să aibă ce să vândă, să poată să-şi înmormânteze nevasta. O bolnavă care face dializă de 3 ori pe săptămână întreţine doi copii dintr-o comună apropiată Bucureştiului şi are loc de muncă "centura" Bucureştiului.

Domnilor parlamentari,

Nu mai oferiţi mătrăgună medicilor, cei inteligenţi şi cei pragmatici ştiu că medicul este un agent electoral esenţial, nu un permanent cal de bătaie.

Aş vrea să amintesc Partidului Conservator, colegilor, că în 1994 am publicat pe 4 pagini în "Jurnalul Naţional" un program de reformă sanitară. Aş vrea să amintesc colegilor din Partidul România Mare, care a semnat această moţiune de cenzură, că acel program de reformă sanitară include, pe lângă altele, întreg pachetul de legi care este astăzi propus de către actuala guvernare.

Aş vrea să amintesc Uniunii Democrate a Maghiarilor din România că am solicitat, atunci când am putut, sprijin de la firmele maghiare pentru ca să se producă medicamente în România, şi nu l-am primit.

Aş vrea să le amintesc acea Ordonanţă nr.30, prin care banii din bugetul casei de asigurări au fost băgaţi în bugetul consolidat, a fost dată sub conducerea UDMR-ului şi, în acelaşi timp, aş vrea să vă spun şi partea frumoasă, că acea perioadă a fost privită de cei mai mulţi medici de familie, dar şi de mulţi alţi colegi, drept cea mai bună din perioada postdecembristă.

Stimaţi parlamentari,

Sunt pentru reformă. Aş vrea să vă mai spun că m-a mirat foarte tare şi mă mir şi acum că-l îmbrăţişaţi, după 16 ani, pe domnul senator Sorin Oprescu. Timp de 16 ani, de câte ori a spus ceva, a fost dat la o parte, a fost hăituit, i-aţi trimis zeci, sute de controale, şi astăzi l-aţi făcut erou naţional. Eroul partidului dumneavoastră. Poate că acesta nu este un lucru decât politicianist şi care nu aduce cu adevărat o faimă colegului meu, dar în nici un caz dumneavoastră.

În 1997, un activist de partid a venit, de asemenea, să-l demită pe Sorin Oprescu şi am declarat atunci că dacă va fi demis din motive politice, şi nu economice sau de altă natură, îmi voi da şi eu demisia. Nu l-a ajutat P.S.D.-ul atunci şi nu l-a ajutat nici în ultimii ani pe domnul senator Sorin Oprescu.

În acelaşi timp, apropo de acest moment, mă bucur că actuala guvernare a luat frâiele şi s-a decis să pornească această reformă. În anul 2000, directorii de spitale din Bucureşti au mers la domnul prim-ministru Mugur Isărescu şi i-au cerut demiterea deoarece nu le dădeam voie să cheltuie bani, aşa cum se cheltuie în momentul de faţă, sau cum s-au cheltuit, mai bine zis. Şi au obţinut-o.

Aş vrea să spun că sunt în afară de acele...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

V-aş ruga să încheiaţi, domnule deputat!

Domnul Alexandru Ciocâlteu:

...incompatibilităţi propuse de Legea spitalelor, nu sunt lucruri deosebite şi decât lucruri care ne apropie de Uniunea Europeană în pachetul de legi.

Nu voi mai fi director de spital, voi pierde 2,5 milioane lei vechi pe lună, dar şi insomnia cvasi-permanentă produsă de multele probleme ale managementului din spital bombardat de regulile Uniunii Europeane şi cu alte reguli produse de medici manageri care n-au îngrijit niciodată un bolnav.

Eu dau o şansă actualei guvernări care-şi asumă o răspundere foarte mare şi votez pentru pachetul de legi, deoarece este prima dată când o guvernare vorbeşte despre sănătatea românilor ca o prioritate.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc.

Invit la microfon pe domnul deputat Cristian Rădulescu, din partea grupurilor P.N.L.-P.D., şi urmează domnul deputat Ovidiu Brânzan.

Domnul Cristian Rădulescu:

Stimat prezidiu,

Stimaţi colegi,

Stimaţi invitaţi,

Deputaţii şi senatorii Partidului Democrat vor vota cu toţii pentru susţinerea Guvernului şi împotriva moţiunii şi fac acest anunţ de la început pentru a linişti spiritele acelor persoane care din naivitate sau poate rea-voinţă îşi făceau iluzii cum că Partidul Democrat ar putea să voteze împotriva Guvernului din care face parte.

Sănătatea a devenit între timp unul dintre acele subiecte despre care îşi dau cu toţii cu părerea, ca şi agricultura, ca şi fotbalul, ca şi starea vremii, dar la care foarte puţini se pricep.

O să rezist tentaţiei de a pune pe masa de disecţie această moţiune, deşi era tentant pentru mine, deşi am pregătirea să o fac, ca şi medic cu competenţă în politici sanitare, ca şi coautor din partea Partidului Democrat al programului de guvernare pe domeniul despre care vorbim.

Importanţa moţiunii pe care o dezbatem astăzi, însă, excede importanţei unei simple moţiuni, fie ea şi de cenzură, fiindcă aici este vorba de context, şi ne referim la asumarea responsabilităţii guvernamentale, a treia oară în mai puţin de un an de zile, şi ne referim la tema despre care vorbim şi este una dintre temele principale care preocupă poporul român.

O să-mi pun întrebarea dacă era necesar ca Guvernul să-şi asume răspunderea pe această temă. Categoric, da, în opinia noastră. Este sănătatea unul dintre cele cinci domenii prioritare de acţiune guvernamentală pe care le-a declarat de la început.

Este unul dintre acele domenii de acţiune prioritară pentru anul care a început, şi mai mult de atât, este unul dintre cele trei domenii, cele mai importante, între grijile populaţiei, alături de combaterea corupţiei şi alături de sărăcie, de nivelul de trai.

Este, deci, un semn de responsabilitate ca Guvernul să se preocupe de principalele teme ale electoratului. A fost un act de voinţă politică asumarea răspunderii în vară pe legile justiţiei, este un act de voinţă politică asumarea, acum, a răspunderii sale pe sănătate şi, încă o dată spun, asumarea de trei ori a răspunderii sale, în mai puţin de un an de zile, arată un comportament politic ferm, arată hotărârea de a parcurge repede etapele către Europa şi de a rezolva cât mai repede problemele pe care le are populaţia.

Era necesară depunerea acestei moţiuni de cenzură, mă întreb?! La ce este bună ea? Categoric, era necesară depunerea moţiunii de cenzură, deşi sunt sigur că această moţiune nu va tece. Va fi una într-un şir lung de moţiuni care au căzut, fiindcă asta este soarta moţiunilor să cadă. Deşi s-au mai depus două moţiuni pe această temă.

Are ea şanse să fie votată? Nicidecum. Cuprinde ea nişte sugestii, poate nişte idei bune pe care actuala opoziţie le face puterii? Nu cred într-un asemenea model de convieţuire fericită între Opoziţie şi Putere! Izvorăşte această moţiune dintr-o grijă reală faţă de problemele populaţiei? Poate. Dar cred că, mai presus de toate, această moţiune încearcă să acopere alte griji, mult mai importante care, în acest moment, preocupă partidele aflate în Opoziţie şi, mai ales, partidul care până mai an era la guvernare. Griji atât de mari încât umplu primele pagini ale ziarelor de câteva luni de zile şi vor face ca rezultatul acestei moţiuni de cenzură care va fi, fără îndoială, respinsă, să ocupe doar o notiţă într-un colţ de pagină.

La ce este deci bună această moţiune? În opinia mea este bună într-o direcţie, deoarece arată că în România există democraţie. Numai într-o democraţie este posibil ca un partid care a gestionat catastrofal patru ani de zile sistemul de sănătate din România, să vină şi să tragă la răspundere actualul Guvern pentru ceea ce încearcă să facă.

Oare nu în timpul guvernării P.S.D. s-au furat zeci de mii de miliarde din banii sistemului de sănătate? Oare nu în timpul guvernării P.S.D. devenise o exprimare comună pentru toţi specialiştii în management sanitar să spună că traversăm cea mai gravă criză pe care sistemul sanitar a traversat-o de la războiul mondial încoace, de la al doilea război mondial încoace, în ultimii şaizeci de ani?

Astea sunt lucruri care s-au petrecut în timpul guvernării P.S.D. Devenise o obişnuinţă, un loc comun pentru pensionari în timpul guvernării 2000-2004, să facă coadă la farmacii dimineaţa, la primele, ore pentru a prinde medicamente, la fel cum era obişnuinţă să facă coadă la alimentara în timpul guvernării Ceauşescu, în timpul puterii comuniste. Şi acum, P.S.D., în timpul căruia s-au petrecu aceste lucruri, este aici, în Parlament, şi Guvernul este obligat să stea aliniat în faţa lui şi să dea socoteală tocmai pe sănătate.

Doamnelor şi domnilor, asta arată că în România există o veritabilă democraţie şi asta este singura veste bună pe care o vom putea da poporului român în legătură cu moţiunea de cenzură de astăzi.

Ca să închei, o să mă refer şi la efectul pe care această moţiune poate să-l aibă asupra Guvernului şi cred că se potriveşte acestei situaţii o exprimare care-şi are originile în medicină: "Ce nu te omoară, te întăreşte."

Succes Guvernului! (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

mulţumesc.

Invit la microfon pe domnul deputat Ovidiu Brînzan, din partea Grupului P.S.D., şi se pregăteşte domnul Dan Gabriel Popa, senator.

Domnul Ovidiu Brînzan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mi se semnalează din sală că ar fi unele neclarităţi în spatele meu. (Se referă la faptul că domnul prim-ministru, domnul Constantin Anton Călin Popescu Tăriceanu era înconjurat de mai mulţi deputaţi şi senatori de la Putere şi stătea cu spatele la sală)

S-a solicitat respectarea regulamentelor comune. Vă rugăm să se aplice şi acum.

Onorat prezidiu,

Domnule prim-ministru,

Stimaţi colegi,

Stimaţi invitaţi,

S-a discutat despre unele lucruri bune care ar fi conţinute în acest pachet de legi şi chiar ministrul Nicolăescu s-a lăudat cu o parte dintre ele. Într-adevăr, există şi câteva legi bune. Dau exemplu: Legea transplantului este o lege dată de P.S.D. în anul 2004, o regăsim în pachet; Legea asigurărilor private de sănătate este dată de P.S.D în anul 2004, o regăsim în pachet cu titlul nou Legea asigurărilor facultative de sănătate; Legea cardului sau Legea medicamentului sunt directive europene traduse, într-adevăr, foarte corect.

Nu ne aşteptăm ca actualul ministru să-şi dea demisia de onoare pentru plagiat. Totuşi, ne-am bucura ca măcar el să nu se mai laude cu lucruri care nu-i aparţin. Dar nu despre legile bune am dori să vorbim. Noi am introdus această moţiune de cenzură fiindcă celelalte legi conţin foarte multe tâmpenii cu care nu putem să fim de acord.

Privind în ansamblu pachetul de legi cu ochiul medicului, cu ochiul clinicianului, el are aspectul unui avorton, avorton de reformă sanitară plin de malformaţii grave şi scos prematur cu forcepsul de către o mână nepricepută. Căci o adevărată reformă ar fi trebuit să aibă în primul rând o strategie, o minimă viziune de ansamblu asupra sistemului sanitar. Din păcate, experimentul eşuat de astăzi nu are la bază decât dorinţa meschină de reclamă a unui ministru nepriceput.

Stimaţi colegi,

În medicină există un principiu fundamental respectat de către toată lumea. El se numeşte primum non nocere, adică în primul rând să nu faci rău, sau cu alte cuvinte, pe româneşte, dacă nu te pricepi, nu te amesteci.

Cei care au elaborat legile pe care le discutăm astăzi, în funcţie cu ministrul sănătăţii, nu se pricep. Acest lucru nu-i împiedică să facă rău crezând că improvizaţia şi amatorismul pot ţine loc de reformă. Pacienţilor li se oferă perspectiv sumbră a unor servicii medicale înjumătăţite pentru care vor da mai muţi bani.

Medicilor li se oferă perspectiva deprofesionalizării, pentru că doar cei care nu au realizat nimic în meserie până acum vor ajunge şefi, iar cei care au avut performanţe vor fi înlăturaţi. Singurul care se bucură şi zâmbeşte tot timpul este Eugen Nicolăescu, care nu înţelege nimic din sistemul sanitar. (Aplauze din partea Opoziţiei)

Dacă ar înţelege ce se întâmplă, ar trebui să plângă. El este fericit, deoarece neştiind face tot timpul descoperiri. A descoperit deunăzi că medicii, în urma reformei, vor fac vizite la domiciliul bolnavului.

Domnule ministru, medicii fac vizită la domiciliul bolnavului de pe vremea lui Hipocrate. Domnia sa descoperă că asistenţa medicală este obligatorie.

Domnule ministru, aşa funcţionează medicina de sute de ani. Probabil că într-o zi o să descopere şi piramidonul şi, cu aceasta, reforma se va încheia. Ne pare rău, însă, că nu a reuşit să descopere un lucru elementar, şi anume că medicina este o profesie liberală, liberală, domnule ministru! Şi ea funcţionează după reguli proprii care nu au nici o legătură cu contabilitatea sau cu doctrina politică.

Între timp, oamenii mor fiindcă nu găsesc medicamente în farmacii, iar spitalele nu au nici măcar minimul necesar pentru un diagnostic sau tratament corect.

Medicina românească nu suferă de prea multă reformă, de prea puţină reformă, aşa cum se spune, ci suferă de prea multă reformă, făcută alandala de miniştri ai sănătăţii schimbaţi înainte să apuce să se dezmeticească şi mă tem că acesta va fi şi cazul acum.

Medicina românească are nevoie, în primul rând, de bani pentru a putea face performanţă, dar legile care ne sunt supuse aprobării nu rezolvă în nici un fel problema finanţării în condiţiile în care anul 2006 este anul cu cea mai proastă finanţare în sănătate, de doar 3,3% din p.i.b. aprobat prin Legea bugetului. Este ruşinos!

Contabilul (portocaliu înţeleg!) de la minister crede că dacă astăzi se cheltuieşte ceva mai mult ca în 1990, lucrurile ar trebui să meargă ceva mai bine. Înţeleg că aceeaşi impresie o împărtăşeşte şi primul-ministru Tăriceanu.

Domnilor, nu este aşa, căci medicina progresează cu noi achiziţii tehnice şi aceasta costă bani. Oamenii trăiesc mai mult şi au alte boli a vârste înaintate.

Pe de altă parte, pacienţii sunt mai bine informaţi şi cer mai multe servicii medicale. Toate acestea înseamnă bani în plus pentru a păstra un standard decent, de calitate şi echitate. Un sistem sanitar modern, în concepţia europeană actuală, trebuie să asigure servicii medicale de calitate pentru toţi cetăţenii în condiţii de sustenabilitate financiară, iar această sarcină revine exclusiv statului. Aceste imperative au fost exprimate şi în recomandarea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

Legile din pachetul de antireformă pe care îl discutăm fac exact pe dos. Retrag statul din rezolvarea problemelor majore de sănătate publică şi-i lasă pe doctori şi bolnavi să se descurce care cum pot. Cei cu bani îşi vor face asigurări private de sănătate şi vor avea o şansă. Cei fără bani intră într-o ruletă rusească şi vor scăpa sau vor muri, după cum le este norocul.

Singurul loc în care statul se va implica va fi în numirea directorilor de spitale pe criterii politice pentru a pregăti terenul grupurilor de interese care vor să acapereze sistemul public de sănătate.

Acest lucru este inacceptabil şi el trebuie curmat din faşă. Dacă Guvernul Tăriceanu nu are chef să se ocupe de sistemul sanitar, este mai bine să plece şi să lase pe alţii mai responsabili cu sănătatea cetăţenilor pe care-i conduc.

De aceea, vă invit, stimaţi colegi, să votaţi actuala moţiune pentru a da o şansă sănătăţii în România.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc.

Invit la microfon pe domnul senator Dan Gabriel Popa, din partea Grupurilor P.N.L.-P.D., şi urmează domnul deputat Aurel Nichita.

Domnul Dan Gabriel Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Stimaţi colegi senatori şi deputaţi,

Am ascultat cu multă atenţie moţiunea de cenzură iniţiată de Opoziţie şi răspunsul Guvernului prezentat de domnul prim-ministru. Am ascultat, de asemenea, cu foarte multă atenţie, toate luările de poziţie de la acest pupitru.

M-am convins încă o dată, dacă mai era nevoie, de inconsecvenţa părerilor exprimate în moţiune, de lipsa de profunzime şi amatorismul argumentelor promovate pentru a contracara pachetul legislativ. Nu pot să nu remarc diferenţa dintre vorbe şi fapte. Atunci când se aflau la guvernare, parte din semnatarii moţiunii susţineau frecvent necesitatea de a promova o formă prin care asistenţa medicală primară să fie redefinită atât ca obiective, cât şi ca modalitate de finanţare.

Aceasta pentru că sper că suntem cu toţii de acord că este mult mai economic şi mai eficient să previi decât să tratezi, pentru a evita pe cât posibil ca tratamentul să se facă în faze tardive ale bolii în spital.

Constat acum cu surprindere că modul dumnealor de gândire s-a schimbat. Constat faptul că un bolnav tratat de medicul de familie devine o limitare a acestuia la serviciile medicale.

Nu pot să nu remarc şi ca medic, şi ca parlamentar, că pare a fi o jignire gravă pentru miile de medici de familie şi pentru milioanele de pacienţi pe care aceştia îi au în îngrijire.

Acelaşi lucru se poate spune şi despre alte acuzaţii nefondate. Autorii moţiunii critică cu mânie proletară elemente precum coplata pentru anumite servicii medical, pachetul minim de servicii medicale, uitând că acestea şi încă multe alte lucruri criticate au fost introduse în sistemul de sănătate din propria lor voinţă politică, respectiv Ordonanţa de urgenţă 150 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate.

Critică, de asemenea, desfiinţarea unităţilor medico-sociale, uitând să amintească faptul că acestor unităţi sanitare le-au fost repartizate, de la bun început, locaţiile cele mai insalubre care necesitau urgent reparaţii capitale, fără să le fi fost alocate şi fondurile necesare.

Ca urmare a neplăţii drepturilor salariale, personalul medical, aflat încă de la început în deficit, şi-a găsit de lucru în cel mai fericit caz ca îngrijitor de bătrâni în alte ţări. De altfel, lipsa de personal medical transformată de la an la an, într-una din gravele probleme ale sistemului de sănătate a afectat în primul rând aceste unităţi, astfel încât, în prezent, doar 50% din unităţile sanitare declarate ca fiind medico-sociale, mai funcţionează.

Domniile lor, pe vremea când erau la guvernare, recunoşteau faptul că sistemul medico-sanitar se află într-o criză profundă, în cea mai profundă criză din ultimii 16 ani. Acum, însă, când Guvernul Tăriceanu oferă românilor o reformă reală, semnatarii moţiunii aduc în atenţie lipsa ei de oportunitate.

Stimaţi colegi din Opoziţie, chiar vreţi să contraziceţi evidenţele, chiar nu vedeţi că de 16 ani cetăţenii aşteaptă de la cei ce-au condus România o reformă adevărată, în care interesele pacienţilor să primeze? Credeţi dumneavoastră că la nesfârşit puteţi să vă opuneţi nevoilor celor care s-au săturat să alerge din farmacie în farmacie ca să-şi ridice o reţetă compensată?

Eu, ca medic şi ca parlamentar, cred că a sosit momentul în care lucrurile trebuie clar despărţite. Ori ne prefacem că facem câte ceva, aşa cum s-a întâmplat în perioada 2001-2004, ori schimbăm radical sistemul de sănătate, aşa cum se propune prin legea pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea.

Eu voi vota pentru a doua situaţie împreună cu toţi colegii mei din Partidul Democrat. Şi în acest caz, vă invit chiar şi pe dumneavoastră să votaţi împotriva moţiunii.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Invit la cuvânt pe domnul deputat Aurel Nechita, din partea Grupului P.S.D. Este în sală? Domnul deputat Aurel Nechita?! Şi va urma la cuvânt domnul deputat Grigore Crăciunescu.

Domnul Aurel Nechita:

Domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Am asistat încă o dată în Parlamentul României la încă o mostră cum poate să fie tratat un parlament ales de 10 milioane de români. Asistăm, în continuare, la modalitatea în care Guvernul României, Executivul, devine forul legiuitor al ţării şi aduce pachetul de legi în justiţie şi ni-l oferă en gros, aduce pachetul de legi în sănătate şi ni-l oferă şi pe acesta la calup, iar noi suntem obligaţi cel mult să facem o moţiune simplă sau de cenzură.

Domnului prim-ministru îi aduc aminte că sunt medic, că am peste 30 de ani de meserie la patul bolnavului în ţara asta şi că de un an şi ceva sunt şi parlamentar. Şi nu cred că prim-ministru m-a căutat în Parlament pentru că eu am fost aici şi nu eram la spital în momentul ăla, iar când am fost la spital, nu eram în Parlament.

Domnule prim-ministru, probabil că pe medicii parlamentari nu trebuie să-i căutaţi nici în spitale, nici în Parlament. Probabil la bursă, mai câştigă şi ei ceva, că salariile sunt de mizerie! (Aplauze)

Aţi spus, domnule prim-ministru, că Partidul Social Democrat a introdus pentru prima dată un pachet bazal de servicii. Îmi pare rău că nu cunoaşteţi termenul. Pachetul bazal de serviciu există în orice ţară şi arată că atâta poate să plătească din servicii Casa naţională a ţării respective, Franţa, Anglia, care vreţi dumneavoastră, şi restul plăteşte pacientul.

Ordonanţa nr.150 din care dumneavoastră aţi copiat în proporţie de 80% în noua lege a asigurărilor de sănătate...(vociferări din partea Puterii) Dar nu l-am acuzat de plagiat, stimate domn!

Practic, nu face şi nu stabileşte un pachet de servicii. Pachetul de servicii trebuie asigurat, domnule prim-ministru, prin hotărâre de guvern, în cadrul contractului cadru, domnule prim-ministru, şi nu prin Ordonanţa 150!

S-a pus problema şi am auzit în cursul anului trecut că, atunci când a venit domnul ministru Nicolaescu la sănătate şi ne-a fericit, că va privatiza spitalele, dacă se poate toate, cu excepţia celor judeţene. Între timp, şi-a mai schimbat părerea.

Principalul lucru pe care l-aţi propus aici şi l-aţi trecut în preambulul discuţiei despre spitale, domnule ministru, este că veţi face 8 spitale regionale. Eu ştiam din Constituţie că România are judeţe şi nu regiuni. Probabil vom face regiuni medicale! Unde vor fi amplasate? Probabil acolo unde este interesul personal al unora care se află la guvernare. Noi nu avem la ora actuală bani şi în bugetul României pe 2006 nu există nici o sumă pentru a construi măcar fundaţia unui spital, darmite să construieşti 8 spitale regionale şi 20 de spitale judeţene de urgenţă. Probabil, bani de la BCR, probabil bani pe vicii. Şi, apropo de vicii, domnule ministru, de ce nu impozitaţi toate viciile omului? că aţi încasa mai mult, vorba aia, numai alcoolul şi tutunul? Câte vicii nu are omul?!

Aş dori să vă mai spun, domnule prim-ministru, că, practic, aşa cum spunea şi un coleg mai înainte, facem proiecte megalomane, zice că face spitale regionale şi judeţene şi n-avem un leu să reparăm spitalele care actualmente, la un cutremur de gradul 6 sau 7, se duc la pământ.

Mergem în continuare şi tratăm oamenii aşa cum nu trebuie. Îi trimitem acasă să-şi aducă medicamente, îi trimitem acasă să-şi aducă alimente, îi punem la cozi la medicamente, am făcut praf programele de sănătate.

Spuneaţi de unde puteţi să aduceţi bani, domnule prim-ministru. Uitaţi-vă în legislaţia altor ţări europene, domnule prim-ministru. Noi am încărcat Casa Naţională de Asigurări a România cu tot, inclusiv cu programe de prevenţie şi programe curative. Şi, practic, Guvernul României, după ce a făcut praf bugetul de stat, normal că nu mai are de unde să mai aducă şi bani pentru sănătate.

Statul francez dă 30% din contul sănătăţii şi 70% îl asigură Casa naţională a Franţei. Dumneavoastră nu oferiţi nimic, practic, compensaţie de la bugetul de stat. De acolo trebuie să vină banii de programe, banii pentru vaccinări. Vă aduc aminte că aveţi un buget, conform relatării dumneavoastră din programul de guvernare, din bugetul aprobat pe 2006, cu 5,6% mai mic la Ministerul Sănătăţii şi cu 7,7% mai mare la Casa Naţională de Asigurări, adică abia acoperă inflaţia pe acest an.

Spuneaţi de demografie, domnule prim-ministru, în urmă cu câteva zile, şi constataţi foarte corect că în România a scăzut natalitatea dramatic, că, în România, mortalitatea generală este una din cele mai mari din Europa, că avem cea mai mare mortalitate infantilă din România, ea depăşeşte pe albanezi care erau întotdeauna înaintea noastră. Am ajuns purtătorii lanternei negre, nu roşii.

Domnule prim-ministru, în acest pachet de legi, la capitolul asigurări de sănătate, aţi suspendat gratuitatea pentru femei gravide, pentru lăuze şi pentru copii, domnule prim-ministru. I-aţi trimis la preţul de referinţă, adică îi puneţi să plătească până la preţul care există...stabilit de dumneavoastră.

Dar am văzut cu uimire, şi, deşi apreciez cele două categorii socio-profesionale, că aţi acceptat un amendament în cadrul celor 80 în care serviciile medicale pentru armată şi poliţie se susţin integral din fond, nu la preţ de referinţă, domnule. Eu n-am nimic, să primească, dar de ce nu şi copiii şi mamele din această ţară? Aşa sprijinim democraţia României?

Aş fi avut foarte multe lucruri să vă spun, domnule prim-ministru, dar poate o dată o să vi le spun, nu de la tribună.

În final, daţi-mi voie, pentru că i-aţi acuzat pe directorii de spitale, pe profesorii universitari că fură, că din cauza lor nu sunt medicamente şi materiale sanitare şi daţi-mi voie să-l parafrazez pe prietenul meu, pe Sorin Oprescu, care, cu câteva luni în urmă, spunea: "Domnule, ce vă oferă Casa Naţională de Asigurări? O mângâiere pe frunte şi o clismă cu grohotiş."

Domnule prim-ministru, cu acest pachet de legi, dumneavoastră îi asiguraţi românului o mângâiere pe frunte. Clisma nu se mai face pentru că doctorii au furat grohotişul!

Vă doresc multă sănătate. (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Invit la microfon pe domnul deputat Grigore Crăciunescu, din partea Alianţei PNL-PD, şi urmează domnul senator Antonie Iorgovan.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi parlamentari,

Această moţiune de cenzură depusă azi de partidele din Opoziţie oferă pentru prima dată prilejul unei dezbateri despre situaţia reală din sistemul de sănătate.

După cum bine ştiţi, sănătatea este un subiect foarte bine mediatizat şi foarte important într-o campanie electorală. Toate guvernele care s-au succedat de la 1989 încoace, din 1990, au promis marea cu sarea şi n-au făcut nimic.

Spre deosebire de celelalte guvernări, guvernarea Tăriceanu doreşte să schimbe şi să facă cu adevărat ceva în domeniul sanitar.

Vrem să schimbăm actuala situaţie din domeniul sanitar, şi avem în centrul atenţiei pacientul, calitatea actului medical.

Acuz colegii mei din Opoziţie, pe cei care au depus această moţiune de cenzură, de demagogie şi populism. Colegii noştri, ori n-au citit pachetul de legi şi nu-l cunosc, ori l-au citit şi-l interpretează pe invers.

Deci, caută să răstălmăcească ceea ce am spus noi acolo. Dacă ar fi numai demagogie şi populism, n-ar fi încă mult. Dar eu acuz actuala Opoziţie de faptul că în mandatul dintre 2000 - 2004 şi-a bătut joc de sistemul de sănătate din România; şi-a bătut joc de sănătatea cetăţeanului, şi am să argumentez. Faptul că aţi deturnat 22.000 de miliarde de la Casa de Asigurări de Sănătate şi le-aţi folosit în alte scopuri şi, în momentul în care scandalul a fost prea mare, aţi trecut Casa de Asigurări de Sănătate în subordinea Guvernului, arată clar obiectivele dumneavoastră de a reforma sistemul sanitar de la acea perioadă.

Stimaţi colegi din Opoziţie,

Aţi tras cea mai mare cacialma şi cea mai mare minciună, şi cea mai, cum să spun, cel mai ... da? (Aplauze şi vociferări din partea stângă a sălii.)

Vă mulţumesc! În felul ăsta mă ajutaţi.

Deci, aţi tras o cacialma şi aţi păcălit 5 milioane de pensionari. Începând cu 1 ianuarie 2003, aţi susţinut sus şi tare că pensionarii nu vor mai contribui la sistemul de asigurări sociale de sănătate.

Ce aţi făcut, domnilor colegi din Opoziţie? Acea sumă care era evidenţiată separat pe cuponul de pensie, aţi luat-o şi nu aţi dat-o nici pensionarului, ca să-i măriţi pensia cu suma respectivă, să-şi poată lua o pastilă mai mult, şi nu aţi lăsat-o nici la Casa de Asigurări de Sănătate, pentru ca să se poată folosi sistemul de acei bani.

Spuneţi că pachetul de legi are un caracter antisocial. Domnilor colegi, n-aţi venit cu o soluţie concretă, cum să facem ca sistemul de asigurări de sănătate să aibă mai mulţi bani. Şi noi am venit cu soluţia - de fapt n-am venit, nu este o soluţie proprie - am luat-o din Ordonanţa nr.150, pe care dumneavoastră aţi dat-o în anul 2002, în care spuneaţi că trebuie impozitaţi şi cei care lucrează în agricultură.

În art.51 alin.2, art.2 alin.c) spune clar: "Veniturile din agricultură şi silvicultură vor fi impozitate cu 6,5%". Deci, noi nu venim cu nici o noutate. Dar, spre deosebire de dumneavoastră, vrem să spunem celor din agricultură că trebuie să contribuie la sistemul de asigurări sociale de sănătate.

Domnilor colegi din Opoziţie,

De ce consideraţi că în agricultură există 4 milioane de oameni săraci?

Este adevărat, n-aţi făcut nimic pentru a scoate agricultura din starea de subzistenţă, dar există în România - mergeţi în satele din Bucovina, din Transilvania, din Banat, şi veţi vedea oameni înstăriţi, oameni care lucrează în domeniul agriculturii şi pot plăti, pot contribui la sistemul de asigurări de sănătate. Din 4 milioane vor contribui 2 milioane, dar vom aduce nişte bani în sistem.

Nu trebuie să înţeleagă oamenii că cei care nu au venituri nu vor avea asistenţă medicală. Conform Constituţiei României, fiecare cetăţean are dreptul la asistenţă medicală, asistenţă sanitară.

Mai departe, tot veniţi şi minţiţi pe cei 5 milioane, peste 5 milioane de pensionari că vor plăti contribuţii la Casa de Asigurări de Sănătate. Este o minciună, şi oamenii trebuie să ştie acest lucru! Aceşti bani vor fi susţinuţi, vor fi daţi din bugetul de stat, şi nici un pensionar nu va suferi la pensie, veniturile nete nu vor fi afectate.

Sunt foarte multe lucruri de spus legate de această moţiune de cenzură. Sunt foarte multe lucruri care trebuie făcute, şi trebuie făcute bine. Şi stau şi mă întreb: de ce nici noi, cei care am fost la guvernare, de ce nici dumneavoastră, cei care sunteţi în Opoziţie, şi mă întreb şi de ce nici mass-media nu a făcut un sondaj de opinie, să întrebăm cetăţenii: sunt mulţumiţi de starea în care se află sistemul sanitar? Sunt mulţumiţi de felul în care sunt trataţi în spitale? Sunt mulţumiţi de faptul că stau la cozi la farmacii ş.a.m.d.?

Nu, domnilor colegi din Opoziţie! Cetăţenii acestei ţări doresc altceva de la noi. Şi noi ne vom strădui şi vom face tot ce se poate ca să le dăm acest lucru.

N-aş încheia fără a mai spune un singur lucru: iară demagogie! Noi vom favoriza pe cei cu stare, cei care sunt avuţi, cei care au bani.

Domnilor colegi, aţi văzut dumneavoastră un om înstărit stând la coadă la farmacie pentru a lua o reţetă compensată sau gratuită? Eu n-am văzut. Aţi văzut un om cu stare să nu se interneze în spital, că n-are bani? Eu n-am văzut şi cred că nici dumneavoastră n-aţi văzut.

Ceea ce vrem noi este ca, cetăţenii cu venituri modeste, să aibă acces la un act medical de calitate, şi acest lucru nu se poate face dacă nu contribuim cu toţii la finanţarea sistemului.

Trebuie să schimbăm mentalitatea cetăţenilor acestei ţări pe principiul că nu poţi primi ceva fără să dai altceva în schimb. Şi trebuie să-i facem pe oameni să înţeleagă că fiecare, după puterea lui, trebuie să contribuie la sistemul de asigurări sociale de sănătate, pentru a avea un sistem mai bun.

Noi vom susţine respingerea acestei moţiuni de cenzură, vom vota împotriva acestei moţiuni de cenzură, şi sperăm ca, într-un an de zile, lucrurile să arate altfel în domeniul sănătăţii.

Şi, închei, spunându-vă un lucru: câtă gălăgie, cât scandal aţi făcut atunci când am trecut prin asumarea răspunderii ministeriale Legea privind reforma în justiţie?!

Domnilor colegi,

Vedeţi ce s-a întâmplat după 6 luni de zile? S-a deschis sacul. Aşa trebuie să se întâmple şi cu reforma din domeniul sănătăţii. Trebuie luate măsuri radicale, pentru ca să ne fie mai bine.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc.

Vă informez că grupurile parlamentare ale P.N.L.-P.D. mai au la dispoziţie 8 minute.

Invit la cuvânt pe domnul senator Iorgovan Antonie, din partea grupurilor P.S.D.

Urmează domnul deputat Marian Sorin Paveliu.

Aveţi cuvântul, domnule senator.

Domnul Antonie Iorgovan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Stimaţi membri ai Guvernului,

Stimaţi colegi parlamentari,

Suntem, fără îndoială, într-un moment care va rămâne, la aprecierea celui care vorbeşte, un criteriu de referinţă în istoria postdecembristă a parlamentarismului.

Suntem, după părerea mea, într-un moment în care, dacă Guvernul nu va cădea prin adoptarea moţiunii de cenzură, după părerea mea, n-are cum să treacă această monstruozitate juridică. N-are cum să treacă, pentru că va urma o sesizare la Curtea Constituţională.

Şi am o bucurie pentru domnul prim-ministru, şi una şi mai mare pentru domnul ministru al sănătăţii, care se pricepe în probleme de Constituţie cum mă pricep eu la limba chineză, că foarte recent - şi o am în faţă - Curtea Constituţională, prin Decizia nr.95/8 februarie 2006, a declarat neconstituţional alin.5 de la art.20 din Ordonanţa Guvernului nr.154/2005 cu privire la rectificarea bugetului. Dar este caz unic în istoria legiferării, ca într-o ordonanţă de rectificare a bugetului să acroşăm un text prin care vizăm reforma în domeniul sănătăţii. Curtea Constituţională a declarat neconstituţional acest text. Numai că, această decizie a Curţii Constituţionale este deja o soluţie de principiu. Curtea s-a pronunţat, şi am să revin cu unele detalii.

Este adevărat, s-a pronunţat în legătură cu un text care era plasat într-o ordonanţă de urgenţă, dar cum spune franţuzul "c'est la męme choise" pentru că, fie vorbim de o ordonanţă de urgenţă care reglementează relaţii primare, şi care nu trece prin filtrul Parlamentului până când nu vine proiectul de lege de aprobare a ordonanţei, fie că vorbim de procedura legiferării prin modalitatea angajării răspunderii, este vorba despre aceeaşi esenţă, şi anume: edificiul constituţional nu cumva obligă, până la urmă, la o similitudine în ceea ce priveşte regimul ordonanţei de urgenţă cu regimul angajării răspunderii?

Mai exact, poţi să-ţi angajezi răspunderea chiar în orice domeniu, făcând abstracţie de Constituţie, deci eludând dezbaterea parlamentară şi legiferarea firească? Răspunsul este categoric nu. Şi este această decizie, este vorba de principiul pe care l-a reţinut Curtea Constituţională, şi care desigur că va fi reiterat într-o viitoare... dacă va fi cazul, îmi place să cred că nu va fi cazul, pentru că nu o să ajungem să atacăm la Curtea Constituţională dacă moţiunea de cenzură va avea succes.

Domnule preşedinte,

Onorat Parlament,

Chiar dacă am trece peste acest aspect, care până la urmă ţine de o anumită subtilitate în ceea ce priveşte "cântarul" de constituţionalitate, există o problemă peste care nu se poate trece şi care este esenţială în ceea ce priveşte racordarea, de fapt consonanţa acestui "edificiu juridic", şi vă rog să luaţi termenul între ghilimele, pe de o parte, şi Constituţia, pe de altă parte.

La prima vedere, noi suntem în prezenţa unui proiect de lege care se pretinde a fi articulat pe o idee a reformei în sănătatea publică, dar dacă luăm fiecare lege, pentru că până la urmă este vorba de 17 legi care sunt puse cap la cap, vom constata că de fapt ele nu prea se leagă.

Sigur, se va spune că a fost şi Legea nr.161 a Guvernului Năstase, şi se va mai spune că nu este foarte îndepăratată experienţa Guvernului Tăriceanu, aici de faţă, Legea nr.247 - angajarea răspunderii pe acel pachet referitor la justiţie, după cum se ştie, şi proprietate.

Îmi îngădui, însă, să reţin atenţia asupra unei chestiuni care este de "a, b, c" în sfera dreptului. Dreptul înseamnă nuanţă, dreptul înseamnă subtilitate, dreptul înseamnă aplicarea în concret la circumstanţe, la persoană, şi dreptul înseamnă referirea la normă. Iar normativitatea, în cetatea care se cheamă România "normativitatea fundamentală", s-a schimbat între vreme.

Guvernul Năstase şi-a angajat răspunderea în luna a 4-a 2003, iar Constituţia s-a revizuit în noiembrie. Deci, a judeca Decizia Curţii Constituţionale, care a fost dată în baza viziunii constituţionale din 1991 cu privire la Legea nr.161, şi a face abstracţie de faptul că în acelaşi an s-a revizuit Constituţia, înseamnă o greşeală.

Apoi, pachetul de legi al Guvernului Tăriceanu, şi eu nu vreau să insist asupra acestor chestiuni tehnice, decizia este cunoscută: nr.375 a Curţii Constituţionale.

Ştiţi ce a spus Curtea Constituţională, onoraţi parlamentari? A spus că trebuie să treacă acel pachet, achiesând la argumentele Guvernului, pentru că în esenţă Guvernul a spus următorul lucru, în punctul de vedere înaintat Curţii Constituţionale: "Dacă nu se adoptă acest pachet legislativ, se declanşează clauza de salvgardare". Salvgardare, este - daţi-mi voie să vă spun - un cinism, că abia este de amânare.

Când ne-am întrebat, într-o paranteză, la Bruxelles, de ce au botezat-o de "salvgardare", ne-au spus: "Păi, da, ne apărăm noi de România, care vine nepregătită". Dincolo de terminologie, aceste argumente ale Guvernului, din 2005, au fost însuşite de Curtea Constituţională.

Unde este clauza, domnule prim-ministru, de salvgardare? Nu trebuie să fii specialist în drept ca să reţii că nu este nici un text în Tratatul de aderare a României, care leagă problema aderării în ianuarie 2007, de aşa-zisa "reformă în justiţie".

Deci, nu mai aveţi un criteriu obiectiv. Este un criteriu pur subiectiv: smuciturile ministrului sănătăţii. Sigur, dânsul este un personaj vesel, carismatic. Sunt convins că va fi unul dintre marii oameni politici ai liberalilor şi ai României; va intra în Galeria Zeroni şi alţii. Dar, îmi îngădui să spun că, de data asta, o dă în bară cu această filozofie.

Şi acum, care este filozofia?, pentru că, aparent, suntem în prezenţa a sute şi sute de articole. Dar este, de fapt, ca un calup de caşcaval, care are tot felul de găuri esenţiale. Şi aceste găuri sunt la răboj cam vreo sută. Aceste goluri legislative urmează să fie acoperite prin ce? Prin ordine şi instrucţiuni ale ministrului.

Deci, practic, este un fel de plasă, aşa, foarte mare, cu ochiuri extraordinare, iar armătura juridică de bază va fi de sorginte ministerială. Corect?!

Domnule coleg,

Probabil că dumneavoastră aveţi dificultăţi în a manevra Constituţia, dar îmi îngădui să vă reţin atenţia asupra art.34, care în alin.3 spune negru pe alb următorul lucru: "Organizarea asistenţei medicale şi a sistemului de asigurări sociale pentru boală, accidente, maternitate şi recuperare, controlul exercitării profesiilor medicale şi a activităţilor paramedicale, precum şi alte măsuri de protecţie a sănătăţii fizice şi mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii". Deci, potrivit legii.

Şi spune Curtea Constituţională, în această decizie, că "potrivit legii nu înseamnă acte de sorginte guvernamentală sau ministerială". Este o problemă foarte serioasă de constituţionalitate a acestui "melanj" legislativ, asupra căreia, dacă se va ajunge în faţa Curţii Constituţionale, evident că aceasta urmează să se pronunţe.

Dincolo de aceste aspecte ...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

V-aş ruga să vă apropiaţi de final. Mai aveţi ...

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule preşedinte, n-am ştiut câte minute am.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Antonie Iorgovan:

Am vrut să spun, domnule preşedinte, într-o frază, şi am plecat din faţa microfonului, că dincolo de aceste aspecte care vizează legea în ansamblul ei, în fiecare capitol sunt articole de bază care intră în conflict cu textele Constituţiei. Nici nu ştiu la care să mă opresc mai întâi.

De pildă: se instituie, în mod obligatoriu, juridiscţii administrative. Textul 21 din Constituţie spune că acestea sunt facultative şi gratuite. Se instituie, în mod obligatoriu, o anumită competenţă în materie de contencios administrativ, încălcându-se Legea contenciosului administrativ şi principiul consacrat de art.126 din Constituţie.

Sunt motive serioase care ridică, dincolo de aspectele de fond referitoare la oportunitatea unui asemenea act normativ, apropo de reforma în justiţie, ridică semne de întrebare sub aspectul constituţionalităţii. Motiv pentru care, dacă vrem să facem un bine procesului legislativ şi actului de guvernare, trebuie să oprim această practică.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea stânga a sălii.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc.

Invit la microfon pe domnul deputat Marian Sorin Paveliu, din partea Alianţei P.N.L.-P.D.

Domnule deputat, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Am asistat astăzi la prezentarea moţiunii de cenzură, antireformiste, în sănătate.

Autorii moţiunii au apelat la o logică simplistă şi, de fapt, imorală. Indiferent care este realitatea, trebuie folosită orice ocazie pentru ca populaţia să mai audă o dată că P.S.D. ar apăra, vezi Doamne, persoanele sărace.

La aceasta se rezumă, de fapt, moţiunea P.S.D.

Stimaţi colegi, cred că liderii P.S.D. au gândirea tulburată. După ce au numit şef la filiala Bucureşti, în locul lui Dan Ioan Popescu, autosuspendat din motive penale, tot o persoană cu dosar penal, Sorin Mircea Oprescu, strânşi uniţi, ca pe vremuri, în jurul deputatului P.S.D. Bivolaru, liderii P.S.D. vin să ceară căderea Guvernului Tăriceanu, luându-şi ca portstindard acelaşi membru al frăţiei penale social-democrate, căruia domnul Geoană îi mulţumeşte public astăzi.

Dar, să spicuim, totuşi, din moţiune. Ni se propune, "Să legitimăm prin votul nostru, nimic altceva decât crearea unor noi surse de câştiguri pentru grupurile de interese clientelare din anturajul Guvernului".

Pur şi simplu, nu-mi vine să cred. A uitat, cumva, domnul Adrian Năstase, de afacerea "Euromedic". A uitat că în urmă cu trei ani, acorda ilegal, grăbit şi generos, dar ilegal, un contract garantat pe 5 ani, cu plata în avans, prin care firma respectivă obţinea, indiferent de numărul de prestaţii, un venit anual de 3 milioane de euro, pe fiecare policlinică deschisă, şi au deschis nu mai puţin de patru policlinici.

Traficul de influenţă şi abuzul în serviciu în dauna interesului public se întreved de la o poştă. Nu ştiu dacă vreo mătuşă celebră a făcut afaceri cu patronii firmei menţionate, însă, sper că DNA-ul, pe care aţi încercat să-l desfiinţaţi, dragi colegi P.S.D., ne va lămuri cât de curând şi în această privinţă.

Nu este nici un secret faptul că principala durere a celor care au redactat moţiunea este modificarea Legii spitalelor. Să analizăm doar două exemple: directorul Spitalului Universitar a cheltuit, până acum, pentru consolidare, 10 milioane de euro, suficient pentru a construi un spital nou din temelie.

Am în faţă un raport de expertiză care certifică, însă, faptul că Spitalul Universitar se va prăbuşi la primul cutremur de intensitate medie, datorită lucrului făcut de mântuială.

Pe de altă parte, raportul auditorilor arată că banii au fost cheltuiţi fără licitaţie şi, deseori, fără a se respecta destinaţia.

Caz penal. Aşteptăm răspunsul Justiţiei.

Un al doilea exemplu: o parte din Spitalul Universitar a fost concesionată sub acoperirea unui contract de asociere în participaţiune, începând cu anul 2004, contract prin care spitalul achită toate utilităţile şi primeşte, sau mai bine zis ar trebui să primească - cât credeţi? - fabuloasa sumă de 1 milion de lei lunar.

Cât credeţi că a primit spitalul pentru paturile scoase din circuitul public până astăzi? Zero lei.

Ciudată generozitate pentru un manager, şi, evident, încă un dosar penal.

Să citim din nou din moţiunea "Frăţiei P.S.D.": "prin proiectul noii Legi a spitalelor, ministrul sănătăţii va fi singurul care are dreptul să numească - şi subliniez eu - să destituie, directorii de spitale".

Cine credeţi, în opinia P.S.D., că ar fi singurul abilitat de lege să-l destituie şi să-l dea pe mâna DNA-ului pe senatorul P.S.D., Sorin Mircea Oprescu, directorul Spitalului Universitar? Nimeni altul decât prietenul său de nădejde, preşedintele Consiliului de Administraţie al spitalului, primarul "care este" pe numele său Marian Vanghelie.

Acelaşi Vanghelie, care se bătea deunăzi pentru înscăunarea lui Sorin Mircea Oprescu la filiala Bucureşti, cu argumentul suprem, beton, că a contribuit cu 2 milioane de dolari la partid, şi, mă întreb: "Oare de unde? Oare o fi adunat şi contribuţia generoasă a firmei care a consolidat Universitarul?"

Să mai citim pentru ultima oară din moţiunea antireformistă: De la acoperirea universală şi accesul legal şi gratuit, la pachetul minimal de servicii, iată uriaşul pas înapoi pe care îl propune ministrul Nicolăescu".

Cred că v-aţi lămurit până la această oră că autorii moţiunii trăiesc într-o altă lume, diferită de cea reală, deoarece pachetul minimal de servicii şi coplată au fost introduse de Guvernul P.S.D., condus de Adrian Năstase, sunt şi astăzi în vigore, şi, de aceea, nici nu mă voi referi la ele.

Mă voi referi, însă, la cât de "universală, egală şi gratuită" este sănătatea, aşa cum P.S.D. ar vrea să rămână. În urmă cu 8 luni, am urmărit, întreaga ţară, conferinţele de presă ale medicului personal al fostului preşedinte al României, cu privire la starea de sănătate a acestuia şi la intervenţia chirurgicală la care a fost supus.

În mod incredibil, traseul urmat de fostul şef al statului seamănă izbitor cu cel al Dante Remus Lăzărescu, erou al unui şocant film cu valenţe documentare.

Domnul Iliescu, beneficiar şi el, ca orice cetăţean, de îngrijiri de sănătate egale şi universale, a aflat cu inima la gură, cardiograful de la Universitar nu merge, cel de la Fundeni s-a stricat şi el tocmai când era în lift, şi aşa, pe nepusă masă, salvarea improvizată a trebuit să-l ducă la Spitalul Floreasca.

Domniei sale, sau poate numai medicului său personal, i s-a spus de la obraz, aşa cum li se spune astăzi tuturor pacienţilor săraci şi bogaţi, care se prezintă la o angioplastie: o fi gratuit, n-o fi gratuit, dar pentru arculeţele acelea mici care se pun pe coronarele înfundate, sigur trebuie să plătiţi, că n-avem.

Cei 15 mii de euro, cam cât au costat cele 5 seturi, n-au fost plătite nici de Spitalul Floreasca, nici de Casa de Asigurări, şi nici de săracul domnul Iliescu.

Poate domnul senator, aşa cum îl ştim, cinstit, ne va spune de la acest microfon: cine a achitat nota de plată în numele domniei sale?

Domnule Iliescu, nu ştiu dacă sunteţi în sală, dar dacă dumneavoastră nu aţi putut beneficia de "îngrijiri universale, echitabile şi gratuite", şi cred că aţi fi meritat, cum credeţi că pot beneficia cei săraci?

Vă spun eu, domnule senator: nu beneficiază! Mor cu zile! Bagă mâna adânc în buzunar, dacă au unde, sau mor în faţa spitalului. Aceasta este "universalitatea şi gratuitatea" pe care o propăvăduiţi, împreună cu semnatarii moţiunii. Stimaţi domni Năstase, Oprescu, Iliescu şi toţi acei care vă datoraţi funcţiile actuale nomenclaturii securisto-socialiste antidecembriste încercaţi să uitaţi privilegiile la care aţi fost învăţaţi! Nu vă apăraţi propriile interese, ci apăraţi interesul populaţiei care v-a trimis aici, şi care a crezut în dumneavoastră. Nu vă mai opuneţi schimbării doar de dragul individualismului şi al politicianismului ieftin. Indiferent de culoarea politică, aveţi datoria morală să lăsaţi Guvernul României să facă această reformă în sănătate.

Aş fi vrut să folosesc timpul alocat pentru a vă vorbi de ceea ce înseamnă...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

V-aş ruga, domnule deputat, să încheiaţi.

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Ultima frază, domnule preşedinte.

...să vă vorbesc despre ceea ce înseamnă reforma sanitară pe care Guvernul Tăriceanu v-o propune astăzi, să vă vorbesc despre verticalizarea pacienţilor, prin introducerea pentru prima oară a contractului scris între asiguraţi şi casele de asigurări, despre introducerea mijloacelor reale de apărare a drepturilor pacienţilor, despre echitate, despre eliminarea privilegiilor, despre introducerea incompatibilităţilor, despre creşterea semnificativă a banilor alocaţi sănătăţii şi despre voinţa politică de a achita, pentru prima oară după revoluţie, datoriile în sănătate.

Dacă nu am făcut-o, este pentru că, de mâine, va trebui să o facem zilnic, de la om la om, pentru ca fiecare cetăţean să înţeleagă ceea ce membrii frăţiei penale social-democrate refuză astăzi să accepte.

Vă mulţumesc pentru atenţie şi aştept cu interes să faceţi uz de dreptul dumneavoastră la replică. (Aplauze ale Majorităţii.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc foarte mult.

Stimaţi colegi, am încheiat dezbaterile. Îl invit la microfon pentru 2 minute pe domnul deputat Eugen Nicolăescu, un drept la replică.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Nu mai solicitaţi dreptul la replică, pentru că am încheiat povestea asta.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule preşedinte,

Sper că dacă acum citez trei nume, asta nu înseamnă drept la replică pentru cei cărora le pronunţ numele, le pronunţ numele numai ca să ştie că dreptul meu la replică este la ceea ce au spus dumnealor mai devreme.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg,

Vă rog să nu pronunţaţi nume, că sunt obligat să le dau drept la replică.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Ei, atunci, o să încerc să mă feresc să pronunţ nume.

Vorbim de preşedintele PSD senatori, vorbim de senatorul doctor, ultracunoscut, pentru că a condus multe spitale, şi care au demonstrat aici că stăpânesc foarte bine...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Înseamnă, să ştiţi, tot drept la replică! (vociferări, proteste.)

Aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule preşedinte, eu cred că nu am pronunţat nume şi regulamentul aşa spune, de atâţia ani de zile îl ştim toţi foarte bine, vă rog frumos, să nu-l interpretăm mai mult decât este nevoie.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

L-aţi mai uitat, de când sunteţi ministru.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Deci, dumnealor stăpânesc foarte bine arta pe care au învăţat-o cel mai bine de la vechea securitate. (Aplauze ale Opoziţiei.) Vă mulţumesc pentru aplauze şi, dacă vreţi, vă mai provoc aplauze.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

V-aş ruga să păstraţi liniştea!

Voci din PSD:

S-a încălcat regulamentul!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

V-aş ruga să păstraţi liniştea, vă rog foarte mult!

Aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule preşedinte, în sală sunt invitate grupuri de presiune ale PSD-ului, aşa am fost informaţi, vă rog să luaţi măsuri, să-şi vadă de treabă! Dacă nu, evacuaţi-i din sală! (Vociferări, proteste ale PSD.) Aceasta este democraţia care vă place, stimaţi colegi, să urlaţi! Vă rog frumos, potoliţi-vă!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, în primul rând, nu uitaţi că sunteţi în Parlamentul României...

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Tocmai de aceea, domnule preşedinte!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

...şi folosiţi un limbaj civilizat. Vă rog foarte mult!

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

De aceea, vă rog să stăpâniţi dumneavoastră sala, ca să pot să vorbesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog foarte mult să folosiţi un limbaj civilizat, altfel vă opresc microfonul! (Vociferări, proteste.)

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Cei doi, de care discutam mai devreme, din păcate, au vorbit despre lucruri pe care nu le-au citit. Cred că n-au deschis proiectul de lege, ci, pur şi simplu, s-au dus în vizită pe la mătuşi, pe la veri, pe unde a mai apucat fiecare şi au mai discutat despre lege. Eu cred că dacă fac politică în felul acesta, chiar nu o să mai aibă nici o şansă să mai conducă România!

Cei doi, de asemenea, cred că au învăţat un singur limbaj: limbajul lui Vanghelie. Oare aceasta este politica care se face în Parlamentul României?

Din păcate, au politizat o activitate care sperie cel mai mult populaţia, şi anume sănătatea. Ştim foarte bine că spitalele sunt cele mai mari consumatoare de fonduri. De aceea este nevoie să luăm măsuri.

Şi îi răspund domnului senator de la PRM, care spunea că "Trebuie să facem neapărat lucruri importante, să stopăm cheltuirea banului public!"

Domnul Nicolae Văcăroiu:

V-aş ruga să încheiaţi, domnule deputat, aţi epuizat timpul.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Mai am o singură frază, dacă îmi daţi voie.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog frumos.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Trebuie să-i răspund şi domnului deputat, fost ministru al sănătăţii, care vorbea de "consilieri". Da, eu, ca economist, am buni consilieri în sănătate; dumnealui, ca doctor, nu ştie că piramidonul nu se mai foloseşte. (Aplauze ale Majorităţii.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, domnule senator Puiu Haşotti, vă rog. Procedură, da?

Domnul Puiu Haşotti:

Da.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Sper să fie atenţi şi cei pe care i-aţi adus aici să vă aplaude.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Totdeauna vă ascultă cu atenţie. Vă rog.

Domnul Puiu Haşotti:

Să vedem dacă vor regreta că şi-au înroşit palmele de pomană.

S-a spus despre PSD o grămadă de chestiuni...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, procedură, altfel vă închid microfonul.

Domnul Puiu Haşotti:

Procedură. Domnule preşedinte, procedură. Eu voi veni în faţa dumneavoastră cu o chestiune de procedură.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Procedură şi atât. Vă rog.

Domnul Puiu Haşotti:

Şi l-aş ruga, eventual, pe domnul senator Iorgovan să ne spună dacă este cumva vreo infracţiune.

Am în faţa dumneavoastră lista cu semnăturile pentru susţinerea moţiunii, lista cu deputaţii PSD care au susţinut această moţiune. La pct. 5 şi la pct. 70 figurează acelaşi nume, domnul Ioan Bivolaru. M-am gândit, domnule, să fi ajuns cumva domnul Sorin Oprescu sau domnul Brînzan la o asemenea artă medicală încât să facă din unul doi? Să-i fi clonat?

Mai sunt şi alte posibilităţi, domnul deputat Bivolaru să fi semnat la început, când a venit cineva din aripa Năstase şi, apoi, să fi semnat când a venit cineva din aripa Iliescu. Că aripa Geoană, oricum, nu există...

Când m-am uitat însă mai bine, şi uitaţi-vă şi dumneavoastră, veţi vedea că sunt două semnături diferite. Vă las pe dumneavoastră să apreciaţi ce este acest lucru. Şi mai ales pe aplaudacii dumneavoastră că le-am spus că şi-au înroşit palmele de pomană. (Aplauze ale Majorităţii.)

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

Aşa semnează el! Avea altă stare de spirit!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mă rog, se va verifica acest lucru, oricum, sunt 160 de semnături, faţă de 117, necesarul de o pătrime. (Proteste ale Majorităţii.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimaţi colegi,

Pe final, îl invit pe domnul prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu să ia cuvântul.

Domnule prim-ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Călin Anton Constantin Popescu Tăriceanu:

Domnule preşedinte,

Stimate doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Astăzi am avut parte în Parlamentul României de un spectacol jalnic. Nu este de ajuns că Parlamentul este în percepţia publică una din instituţiile cu cel mai scăzut grad de încredere...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu mai daţi ordonanţe de urgenţă şi atunci o să vedeţi credibilitatea Parlamentului! (Aplauze ale Opoziţiei. Se strigă: "Bravo!")

Voci din Majoritate:

De la microfon! (Proteste, vociferări.)

Domnul Călin Anton Constantin Popescu Tăriceanu:

Datorită acestui sistem pe care îl practicaţi, acestui mod gregar, faceţi din Parlament un bâlci. Transformăm Parlamentul în stadion.

Nu cred că aceasta este forma în care să se prezinte una din instituţiile fundamentale ale statului. Aducerea grupurilor de oameni care să aplaude fiecare intervenţie a unui lider al Opoziţiei. Mi se pare absolut regretabil!

Vreau să vă rog să vă gândiţi în mod serios la aceste practici, vorbesc de data aceasta în calitate de parlamentar şi nu de prim-ministru.

De fapt, în manifestările pe care le-am văzut astăzi cu toţii şi pe care, mai cu seamnă le-am auzit, rezidă explicaţia de ce ne-am asumat răspunderea. Imaginaţi-vă ce s-ar fi întâmplat cu pachetul de 17 legi al sănătăţii dacă ar fi intrat în procedura parlamentară obişnuită. Ne imaginăm cu toţii cum ar fi ajuns la sfârşit un pachet, practic, desfiinţat şi care nu ar fi făcut nimic altceva decât să păstreze multele şi bogatele privilegii de care au beneficiat inclusiv unii din cei care au vorbit astăzi de la această tribună. (Rumoare, vociferări.)

Îmi pare foarte rău că am ascultat şi un discurs al preşedintelui PSD, domnul senator Geoană, care, în lipsa unor argumente pe tema moţiunii, a venit să ne readucă aminte despre câteva din subiectele pe care nu poate să le digere. Cota unică de 16%: nu cred că am auzit o mai mare inepţie, decât că de cota unică au beneficat 300 de mii de oameni în România.

Probabil că nu ştiţi care este structura salarială, probabil că vă imaginaţi că au beneficiat aşa de puţini, plecând de la premisa următoare: nu pot să beneficieze decât cei care fac afaceri curate. Oamenii dumneavoastră, clienţii dumneavoastră politici, clientela de partid n-au beneficiat, domnule Geoană, pentru că nu sunt obişnuiţi să facă afaceri vizibile şi să plătească taxe la buget! (Aplauze ale Majorităţii.)

Toţi cei care în România înţeleg să se comporte cu adevărat într-o economie de piaţă, fie că sunt salariaţi, fie că sunt întreprinzători, au beneficiat şi au salutat acest lucru.

Dar sigur că aceasta a fost o demonstraţie elocventă a lipsei de argumente şi aţi purtat discuţia pe alte planuri.

Aţi vorbit de un lucru care, pe mine, efectiv, m-a înfiorat! Aţi încercat să puneţi în antiteză reforma, care vizează cu prevădere sistemul public, încercând să argumentaţi că aceasta ar fi de fapt o reformă îndreptată către sprijinirea sectorului privat. Vreau să vă spun că dacă ar fi aşa şi tot n-aţi avea dreptul să vorbiţi în acest fel.

Domnule Geoană, veniţi cu clişee pe care le auzeam în 1990! Sistemul privat de sănătate este un sistem alternativ la sectorul public. Ceea ce vrem în România este să punem bazele sănătoase pentru un sistem de sănătate public, care să se adreseze cetăţeanului cu venituri obişnuite. Cei care au venituri mari, sigur, fără îndoială, vor putea să o facă şi n-au nevoie să ceară voie de la PSD, să apeleze la un sistem privat. Dacă au muncit corect, au dreptul să se ducă să se trateze în România sau în altă parte. (Aplauze ale parlametnarilor din Majoritate.)

Nu mai faceţi luptă de clasă şi o transformaţi în ură de clasă! Este inadmisibil pentru un partid care se pretinde european! Eu am crezut că PSD-ul, după 4 ani de guvernare, timp în care s-a ocupat de integrarea europeană, şi-a schimbat mentalitatea. Nu puteţi să veniţi cu aceleaşi clişee demagogice! (Aplauze ale Majorităţii. Se strigă: "Bravo!")

L-am aplaudat astăzi, însă, pe Sorin Oprescu şi pentru că îl stimez, îl stimez foarte mult ca doctor, îl stimez ca politician, chiar dacă nu sunt de acord cu părerile lui. L-am aplaudat. Însă, în acelaşi timp, nu pot să mă abţin să spun că, după părerea mea, este şi el, ca şi alţii, nu numai din partea Opoziţiei, într-o gravă eroare. Trebuie să ne hotărâm cu toţii dacă vrem să fim oameni politici, să ne dedicăm activităţii politice sau mai vrem să facem altceva.

După cum ştiţi foarte bine, Parlamentul a adoptat în trecut un sistem de legi care încadrează conflictul de interese şi incompatibilităţile. Acest sistem se aplică aproape tuturor, cu excepţia a două categorii. Cred că este vremea să rezolvăm pentru toţi şi să nu facem discriminări pozitive.

În momentul de faţă, au rămas două categorii în Parlament care pot să-şi continue nestingherit activitatea profesională: medicii şi avocaţii. Vreau să vă spun că îi apreciez pe toţi cei care fac din profesiune, dacă vreţi, un ţel în viaţă. Dar, în acelaşi timp, trebuie să spunem foarte clar şi să avem curajul să o spunem: Vreţi să facem politică în mod profesionist? Făceţi alegerea care credeţi că vă este utilă. Ori vă orientaţi către politică ori vă orientaţi către profesie. Nu putem să continuăm în aşa fel şi nu cred că Parlamentul trebuie să permită excepţii de acest gen.

Ştiţi foarte că eliminarea acestor privilegii a fost unul din principalele obiective pe care şi le-a asumat reforma sănătăţii. Există, din păcate, un mic număr de medici - şi nu vreau să fac aici o referire generală - care încearcă să îmbine, aş spune, politica şi cu profesia într-un mod care le afectează pe amândouă.

Vrem ca să avem în România un sistem performant de sănătate? Atunci, cei care lucrează în sistemul medical trebuie să se dedice exclusiv meseriei de medic, să lase politica de o parte, sau, evident, să facă cealaltă alegere.

În final, doresc să subliniez că pachetul de legi de reformă a sănătăţii are un singur obiectiv. Pe mine, ca prim-ministru, nu mă interesează interesele, nici ale celor care "vând sau distribuie medicamente, nici ale medicilor (unora din ei), nici ale furnizorilor de servicii sau de materiale pentru sănătate. Sunt foarte multe interse care sunt aici adunate, în sănătate.

Nu mă interesează aceste interese, mă interesează un singur lucru: ca omul obişnuit, care, atunci când este în spital, nu ştie ce să facă ca să poată să aibă acces la servicii de calitate mai bună, se simte obligat să bage mâna în buzunar, să dea o atenţie medicului, să nu mai fie nevoit să facă acest lucru. Vreau ca sistemul de sănătate să-i poată oferi cetăţeanului simplu din România serviciile de sănătate urbane, normale de care are nevoie, aşa încât el să poată spune: Da, intrarea României în Uniunea Europeană nu este numai o simplă ambiţie a clasei politice, ci este ceva de pe urma căreia înţeleg şi eu că s-au produs nişte schimbări.

Acesta este sensul reformei: vrem o reformă pentru cetăţean, ne interesează prea puţin interesele unora sau altora. Şi, din acest motiv vă cer astăzi, doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, să respingeţi moţiunea depusă de PRM şi PSD.

Vă mulţumesc.

(Aplauze îndelungate ale Majorităţii.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Mircea Geoană, 2 minute, drept la replică.

Domnul Mircea Dan Geoană:

Domnule preşedinte,

Sunt absolut surprins de inepţia pe care primul ministru tocmai a rostit-o! (Proteste ale Majorităţii. Opoziţia strigă: "Bravo!")

Şi mă uit, acum, către arcul majoritar. Din câte ştiu, aveţi majoritatea în Parlamentul României. Dacă este cumva fals, daţi-ne şi nouă de ştire. Ce teamă ar fi avut domnul prim-ministru şi Guvernul pe care îl conduceţi, să vină în faţa Parlamentului, unde aveţi majoritatea? Ce teamă de Parlamentul României, în care aveţi majoritatea şi, dacă votaţi cu toţii, puteţi să vă impuneţi voinţa politica, aşa cum este firesc într-o democraţie? Şi de ce mergem pe o formulă de moţiune de cenzură, la care am fost obligaţi prin asumarea răspunderii de către dumneavoastră, de cine vă este teamă, de PSD sau de propriii dumneavoastră aliaţi? Asta e o întrebare importantă! (Aplauze ale Opoziţiei, se strigă: "Bravo!")

Mă uit în arcul majoritar şi văd o mulţime de oameni competenţi, lăsând la o parte patima politică care ne desparte. Dar de ce îi nesecotiţi? N-aveţi încredere îi ei? N-aveţi cumva încredere că sunt şi profesionişti, care pot să vină cu amendamente credibile? De ce vă bateţi joc inclusiv de propria majoritate, nu numai de Opoziţia din această sală? (Aplauze ale Opoziţiei, se strigă: "Bravo!")

La ridicat mâna, sunt buni! La consultare reală, se pare că nu vă sunt de folos. Vom vedea la vot.

Punctual. Am spus şi repet şi am cifrele oficiale în faţă, cota unică de 16%...

Domnul Călin Anton Constantin Popescu Tăriceanu (din sală):

Suntem la moţiunea sănătăţii, domnule Geoană, nu la a contabilităţii!

Domnul Mircea Geoană:

...au beneficiat 350.000 de persoane, 9%, între 5 milioane şi 150 de milioane de lei, restul, de 91%, au primit între 75 de mii şi 250 de mii de lei pe lună. Asta este viziunea liberală despre echitate socială! (Aplauze ale Opoziţiei, se strigă: "Bravo!")

Trei. Dacă tot îl respectaţi pe Sorin Oprescu ca medic şi dacă tot ne daţi nouă sfaturi, ce să alegem între parlamentar şi statutul profesional...

Voci din Majoritate:

Timpul! Domnule preşedinte, a depăşit timpul! (Vociferări, proteste.)

Domnul Mircea Geoană:

Stimaţi colegi, veţi avea dreptul să votaţi imediat!

Un ultim comentariu. Dacă primul ministru are o dificultate cu faptul că avem şi medici printre senatorii de la PSD şi din altă parte, pot să-l întreb şi eu, în final, cum de a selecţionat un fost contabil de CAP să fie ministrul sănătăţii?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

V-aş ruga să încheiaţi! (Aplauze furtunoase ale Opoziţiei. Se strigă: "Bravo!")

Vă propun...

(Către doamna deputat Monica Octavia Muscă, care solicită cuvântul:) Vă rog să luaţi loc, nici măcar n-aţi fost pomenită!

Doamna Monica Octavia Muscă (din sală):

Procedură! (Proteste, vociferări ale Majorităţii.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Numai o secundă! Vă rog să ascultaţi o secundă!

Încheiem dezbaterea noastră şi are cuvântul domnul prim-ministru, ultimul cuvânt, pentru 1 minut.

Doamna Monica Octavia Muscă (din sală):

Procedură, domnule preşedinte!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, doamnă Mona Muscă, ce procedură să aveţi? Bine, vă rog, procedură.

Doamna Monica Octavia Muscă:

(Fiindcă domnul prim-ministru s-a îndreptat şi dânsul spre microfon:) Mă scuzaţi, domnule prim-ministru, dar procedura are întâietate şi domnul preşedinte văd că a realizat acest lucru.

Stimaţi colegi,

Şi mă adresez în primul rând domnului Mircea Geoană, ca preşedinte de partid (vociferări şi proteste ale parlamentarilor PSD), indiferent de relaţiile dintre noi, indiferent de opiniile diverse dintre noi, a spune despre prim-ministru că este o inepţie ceea ce propune, nu vă supăraţi, nu se practică! (Vociferări, proteste.)

Drept urmare, vă rog, domnule Mircea Geoană, ca un om civilizat, cum v-aţi dovedit întotdeauna, să vă cereţi scuze pentru această vorbă, cel puţin nelalocul ei, dar, din punctul meu de vedere, jignitoare. Vă rog frumos! (Aplauze ale Majorităţii. Vociferări şi proteste ale parlamentarilor PSD.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc, doamnă Mona Muscă. (Aplauze ale Majorităţii.) N-am găsit procedura, dar vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze ale parlamentarilor PSD.)

Domnule prim-ministru, aveţi cuvântul. Un minut, vă rog.

Încheiem, stimaţi colegi, că, altfel, nu ne mai oprim din dreptul la replică.

Vă rog.

Domnul Călin Anton Constantin Popescu Tăriceanu:

Domnule preşedinte al Senatului,

Vă rog foarte mult...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

V-am dat ultimul cuvântul!

Domnul Călin Anton Constantin Popescu Tăriceanu:

Dar nu-mi daţi un minut cuvântul, pentru că nu ştiu dacă primul ministru, când vine în Parlament, poate fi restricţionat...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ba da, domnule prim-ministru se poate! (Aplauze ale parlamentarilor PSD.)

Domnul Călin Anton Constantin Popescu Tăriceanu:

...iar liderul PSD-ului poate să vorbească la discreţie! (Vociferări, proteste. Aplauze ale deputaţilor PSD.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog foarte mult, drept la replică, stimate coleg!

Domnul Călin Anton Constantin Popescu Tăriceanu:

Eu vorbesc acum în calitate de parlamentar, nu vorbesc în calitate de prim-ministru.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

De acord.

Domnul Călin Anton Constantin Popescu Tăriceanu:

Cred că promovaţi o nouă procedură, prin aceea că după ce vorbeşte primul ministru începe să vorbească din nou liderul Opoziţiei. E un lucru interesant!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Absolut.

Voci din PSD:

Şi Muscă!

Domnul Călin Anton Constantin Popescu Tăriceanu:

Dar ceea ce doresc să vă spun este altceva. Astăzi, prin modul în care aţi condus şedinţa, nerespectând regulamentul, nerespectând procedurile, dovediţi un lucru: că intenţia pe care noi am avut-o, de a schimba preşedinţii Camerelor, era perfect justificată!

Vă mulţumesc. (Aplauze furtunoase ale Majorităţii. Se strigă: "Bravo!")

Voci din PSD:

Lasă! Rompetrol!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule prim-ministru, în calitatea de preşedinte de Senat, vreau să vă spun două lucruri...

Voci din Opoziţie:

Coborâţi la tribună! Nu de acolo!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

În primul rând, puteţi să reluaţi din nou procedura de schimbare, nu e nici o problemă.

În al doilea rând, domnule prim-ministru, o să vă rog să citiţi stenograma, este pentru prima oară în 15 ani, când, în calitatea pe care o aveţi, aţi adus cea mai mare jignire Parlamentului României! (Aplauze furtunoase şi îndelungate ale parlamentarilor PSD.) Dacă sesizaţi, aţi spus următorul lucru, că v-aţi asumat răspunderea pentru că Parlamentul n-ar fi fost în stare să dezbată un proiect de lege! Vă rog să vă uitaţi în stenogramă!

Voci din Majoritate:

De la tribună! Coborâţi!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci, este o problemă estrem de gravă, stimate domnule prim-ministru!

Voci din PSD:

Aşa a spus!

Domnul Victor Viorel Ponta (din sală):

Este bine să-şi ceară scuze!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimaţi colegi,

Conform prevederilor Constituţiei, după cum ştiţi, moţiunea de cenzură se adoptată cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Votul este secret şi se exprimă cu bile.

În conformitate cu prevederile regulamentului, procedura de vot, v-o reamitesc, să nu greşiţi, mai ales colegii de la Putere...

Deci, bilă albă în urnă albă şi bilă neargă în urnă neargă, este vot pentru moţiune; bilă albă în urnă neagră şi bilă neagră în urnă albă, este vot împotriva moţiunii.

Vom începe, stimaţi colegi, şi vom trece direct la vot.

Vom începe cu Camera Deputaţilor, ultima dată am început cu Senatul, trebuie să respectăm rotaţia.

Numai o secundă, vă rog, să aducă urnele.

Invit chestorii, şi de la Senat, domnul senator Chelaru, domnul senator Păcuraru, vă rog foarte mult!

Domnul Victor Viorel Ponta:

Putem începe, domnule preşedinte?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să faceţi linişte!

Vă ascultăm, domnule secretar.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Există o solicitare din partea domnului Glăvan Ştefan, deoarece are o întâlnire oficială. Prezent, da?

- Adomnicăi Mirela Elena - prezentă
- Adomniţei Cristian Mihai - prezent
- Albu Gheorghe - prezent
- Almăjanu Marin - prezent
- Almăşan Liviu - prezent
- Amarie Constantin - prezent
- Amet Aledin - prezent
- Anastase Roberta Alma - prezentă
- Andea Petru - prezent
- Andon Sergiu - prezent
- Andronescu Ecaterina - prezentă
- Andreica Romică - prezent
- Antal Árpád-András - prezent
- Antal István - prezent
- Antonescu George Crin Laurenţiu - prezent
- Apostolache Mihai Cristian - prezent

Domnule preşedinte Văcăroiu, o solicitare, înţeleg că sunteţi de acord, pentru o întâlnire oficială, domnul senator Vadim Tudor?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

De acord.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Mulţumesc. Corneliu Vadim Tudor - prezent.

- Ardelean Cornelia - prezentă
- Asztalos Ferenc - prezent
- Avram Dumitru - prezent
- Baban Ştefan - prezent
- Bara Nicolae - prezent
- Barbu Gheorghe - prezent
- Bardan Cornel Ştefan - prezent
- Bădălău Nicolae - prezent
- Băeşu George - prezent
- Bănicioiu Nicolae - prezent
- Bărbuleţiu Tiberiu - prezent
- Becsek-Garda Dezso-Kalman - prezent
- Becşenescu Dumitru - absent
- Bejinariu Eugen - prezent
- Bentu Dumitru - prezent
- Bivolaru Ioan - prezent
- Bîrsan Iulian-Gabriel - prezent
- Boagiu Anca-Daniela - prezentă
- Bobeanu Răzvan-Petrică - prezent
- Boeriu Valeriu-Victor - prezent
- Bolcaş Augustin Lucian - prezent
- Bonis Istvan - prezent
- Borbely Laszlo - prezent
- Boureanu Cristian Alexandru - prezent
- Brânză William Gabriel - prezent
- Brînzan Ovidiu - prezent
- Bruchental-Pop Ionela - absentă
- Buciu Angela - prezentă
- Buciuta Ştefan - prezent
- Buda Daniel - prezent
- Buda Ioan - prezent
- Buhăianu Obuf Cătăin Ovidiu - prezent
- Buruiană Aprodu Daniela - absentă
- Buşoi Cristian Silviu - prezent
- Buzatu Dan Horaţiu - prezent
- Buzea Cristian Valeriu - absent
- Calimente Măhăiţă - prezent
- Câmpanu Liviu - prezent
- Canacheu Costică - prezent
- Cantaragiu Bogdan - prezent
- Cazan Romeo Gheorghe Leonard - prezent
- Călian Petru - prezent
- Călin Ion - prezent
- Chiper Gheorghe - prezent
- Chiş Filonaş - prezent
- Cindrea Ioan - prezent
- Ciocâlteu Alexandru - prezent
- Ciontu Corneliu - prezent
- Ciopraga Mircea - Prezent
- Ciucă Liviu Bogdan - Prezent
- Cliveti Minodora - Prezentă
- Cocrea Olguţa - Prezentă
- Codîrlă Liviu - Prezent
- Constantinescu Anca - Prezentă
- Constantinescu Viorel - Prezent
- Corlăţean Titus - Prezent
- Coşea Dumitru Gheorghe Mircea - Prezent
- Crăciunescu Grigore - Prezent
- Creţu Gabriela - Prezentă
- Cutean Vasile Emilian - Prezent
- Dan Iosif - Prezent
- Diaconescu Marin - Prezent
- Diaconescu Renică - Prezent
- Dida Corneliu Ioan - Prezent
- Dobre Traian - Prezent
- Dorneanu Valer - Prezent
- Dragomir Dumitru - Prezent
- Dragomir Gheorghe - Prezent
- Drăguş Radu-Cătălin - Prezent
- Dreţcanu Doina Micşunica - Prezentă
- Dumitrescu Cristian Sorin - Prezent
- Dumitrescu Liana - Prezentă
- Dumitrescu Zamfir - Prezent
- Dumitriu Dragoş Petre - Prezent
- Dumitriu Mihai - Prezent
- Dumitru Ion - Prezent
- Duşa Mircea - Prezent
- Duţu Stelian - Prezent
- Erdei-Dolóczki István - Prezent
- Eserghep Gelil - Prezent
- Faina Constantin - Prezent
- Fârşirotu Vladimir Mircea - Prezent
- Fenechiu Relu - Prezent
- Firczak Gheorghe - Prezent
- Florea Damian - Prezent
- Fotopolos Sotiris - Prezent
- Frâncu Emilian Valentin - Prezent
- Furo Iuliu Ioan - Prezent
- Gabor Gheorghe - Prezent
- Ganţ Ovidiu Victor - Absent
- Găleteanu Monalisa - Prezentă
- Georgescu Filip - Prezent
- Gerea Andrei Dominic - Prezent
- Gheorghe Valeriu - Prezent
- Gheorghiof Titu Nicolae - Prezent
- Ghiorghioni Ionesie - Prezent
- Ghişe Ioan - Prezent
- Giurescu Ion - Prezent
- Giurgiu Mircia - Prezent
- Glăvan Ştefan - Prezent
- Godja Petru - Prezent
- Gonţea Ion - Prezent
- Grigore Dan - Prezent
- Grosaru Mircea - Prezent
- Gubandru Aurel - Absent
- Guşă Cozmin Horea - Prezent
- Gvozdenovici Slavomir - Prezent
- Hanganu Romeo Octavian - Prezent
- Hellvig Eduard Raul - Absent
- Hoban Ioan - Prezent
- Hogea Vlad Gabriel - Absent
- Hoinaru Marian - Prezent
- Hrebenciuc Viorel - Prezent
- Iacob Ridzi Monica Maria - Prezentă
- Iancu Iulian - Prezent
- Ibram Iusein - Prezent
- Ifrim Mircea - Prezent
- Igaş Traian Constantin - Prezent
- Ignat Miron - Prezent
- Iliescu Valentin Adrian - Prezent
- Ionescu Daniel - Prezent
- Iordache Florin - Prezent
- Iordache Graţiela Denisa - Prezentă
- Iriza Marius - Prezent
- Iustian Mircea Teodor - Prezent
- Jipa Florina Ruxandra - Prezentă
- Kelemen Attila Béla Ladislau - Prezent
- Kelemen Hunor - Prezent
- Kerekes Károly - Prezent
- Király Andrei-Gheorghe - Prezent
- Kónya-Hamar Sándor - Prezent
- Kovacs Attila - Absent
- Lakatos Petru - Prezent
- Lambrino Radu - Prezent
- Lari-Iorga Leonida - Prezentă
- Lificiu Petru - Prezent
- Liga Dănuţ - Prezent
- Longher Ghervazen - Prezent
- Luchian Ion - Prezent
- Macaleţi Costică - Prezent
- Magheru Paul - Prezent
- Man Mircea - Prezent
- Manda Iulian Claudiu - Prezent
- Manolescu Oana - Prezentă
- Manta Pantelimon - Prezent
- Marian Dan Mihai - Prezent
- Marin Constantin - Prezent
- Marinescu Marian-Jean - Prezent
- Martin Eduard-Stelian - Prezent
- Márton Árpád-Francisc - Prezent
- Máté András-Levente - Prezent
- Matei Cătălin Lucian - Prezent
- Mazăre Alexandru - Prezent
- Mălaimare Mihai Adrian - Prezent
- Mănăstireanu Vladimir Alexandru - Prezent
- Mănescu Rareş Şerban - Prezent
- Mărculeţ Petrescu Mira Anca Victoria - Prezentă
- Mătuşa Tudor - Prezent
- Meir Nati - Prezent
- Merce Ilie - Prezent
- Merka Adrian-Miroslav - Prezent
- Micula Cătălin - Prezent
- Mihalache Sorin Dan - Prezent
- Mihei Andrian-Sirojea - Prezent
- Mircea Costache - Prezent
- Mircovici Niculae - Prezent
- Mironescu Laurenţiu - Prezent
- Miroşeanu Liviu Alexandru - Prezent
- Mitrea Manuela - Prezentă
- Mitrea Miron Tudor - Prezent
- Miuţescu Gheorghe Adrian - Prezent
- Mînzînă Ion - Prezent
- Mocanu Alexandru - Prezent
- Mocanu Vasile - Prezent
- Mocănescu Coloros Dan Constantin - Prezent
- Mocioalcă Ion - Prezent
- Mohora Tudor - Prezent
- Moisoiu Adrian - Prezent
- Moldovan Emil Radu - Prezent
- Momanu Corneliu - Prezent
- Motreanu Dan Ştefan - Prezent
- Movilă Petru - Absent
- Munteanu Ioan - Prezent
- Muscă Monica Octavia - Prezentă
- Muşetescu Tiberiu-Ovidiu - Prezent
- Nassar Rodica - Prezentă
- Năstase Adrian - Prezent
- Nechita Aurel - Prezent
- Nedelcu Gabriela - Prezentă
- Nica Dan - Prezent
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen - Prezent
- Nicolicea Eugen - Prezent
- Nicula Vasile Cosmin - Prezent
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - Prezent
- Nistoran Dorin-Liviu - Prezent
- Niţă Constantin - Absent
- Niţulescu Teodor - Prezent
- Nosa Iuliu - Prezent
- Oancea Viorel - Prezent
- Olarean Aurel - Prezent
- Oltean Ioan - Prezent
- Olteanu Bogdan - Prezent
- Oprea Gabriel - Prezent
- Ovidenie Costel - Prezent
- Palăr Ionel - Prezent
- Pambuccian Varujan - Prezent
- Pardău Dumitru - Prezent
- Pascu Bogdan - Prezent
- Paşcu Ioan Mircea - Prezent
- Pavelescu Aurelian - Prezent
- Paveliu Marian Sorin - Prezent
- Păun Nicolae - Prezent
- Petrea Constantin - Prezent
- Plumb Rovana - Prezentă
- Podgorean Radu - Prezent
- Ponta Victor-Viorel - Prezent
- Pop Claudiu Adrian - Prezent
- Popa Cornel - Prezent
- Popa Daniela - Prezentă
- Popa Nicolae - Prezent
- Popeangă Petre - Absent
- Popescu Dan Ioan - Prezent
- Popescu Florin Aurelian - Prezent
- Popescu Ionica Constanţa - Prezentă
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - Prezent
- Popp Cosmin Gabriel - Prezent
- Preda Cezar Florin - Prezent
- Preda Ion - Prezent
- Pruteanu Vasile - Prezent
- Puchianu Ioan Dumitru - Prezent
- Pupeză Viorel - Prezent
- Purceld Octavian-Mircea - Prezent
- Puşcaş Vasile - Absent
- Puşcă Mircea Valer - Prezent
- Puzdrea Dumitru - Prezent
- Racoceanu Viorel - Prezent
- Radan Mihai - Prezent
- Raicu Romeo Marius - Prezent
- Rădulescu Cristian - Prezent
- Rogin Marius - Prezent
- Romanescu Marcel Laurenţiu - Prezent
- Rus Ioan Aurel - Prezent
- Rusu Mihaela Adriana - Prezentă
- Ruşanu Dan Radu - Prezent
- Sanda Victor - Prezent
- Sandu Gabriel - Prezent
- Sandu-Capră Mihai - Prezent
- Sasu Ion - Prezent
- Săniuţă Marian Florian - Prezent
- Săpunaru Nini - Prezent
- Sârb Gheorghe - Prezent
- Sârbu Daciana Octavia - Prezentă
- Sârbu Marian - Prezent
- Sârbu Mugurel Liviu - Prezent
- Scutaru Adrian George - Prezent
- Semcu Adrian Emanuil - Prezent
- Seres Dénes - Prezent
- Severin Adrian - Prezent
- Silaghi Ovidiu Ioan - Prezent
- Sireţeanu Mihail - Prezent
- Sóki Béla - Prezent
- Soporan Vasile Filip - Prezent
- Stan Ioan - Prezent
- Stan Ion - Prezent
- Stanciu Anghel - Prezent
- Stănescu Cristian - Prezent
- Stănescu Mircea - Prezent
- Stănişoară Mihai - Prezent
- Stoica Ion - Prezent
- Străchinaru Petre - Prezent
- Strungă Emil - Prezent
- Szekely Levente Csaba - Prezent
- Ştirbu Monica Mihaela - Prezentă
- Ştirbeţ Cornel - Prezent
- Ştireanu Octavian - Prezent
- Ştiucă Alecsandru - Prezent
- Tabără Valeriu - Prezent
- Tamás Sándor - Prezent
- Tămagă Constantin - Prezent
- Tănăsescu Mihai Nicolae - Prezent
- Tărniceru Petru - Prezent
- Teodorescu George Alin - Prezent
- Timar Liviu - Prezent
- Timiş Ioan - Prezent
- Todoran Pavel - Prezent
- Toma Florentina Marilena - Prezentă
- Toma Horia-Victor - Prezent
- Toró Tiberiu - Prezent
- Tudor Constantin - Prezent
- Tudor Marcu - Absent
- Tudose Mihai - Prezent
- Turcan Raluca - Prezentă
- Ţundrea Ioan - Prezent
- Uioreanu Horea Dorin - Prezent
- Ujeniuc Dragoş - Prezent
- Ungureanu Petre - Prezent
- Ungureanu Valeriu Alexandru - Prezent
- Ursărescu Dorinel - Prezent
- Vainer Aurel - Absent
- Varga Attila - Prezent
- Vasile Aurelia - Prezentă
- Vasilescu Lia Olguţa - Prezentă
- Vălean Adina Ioana - Prezentă
- Văsioiu Horia - Prezent
- Vâlcov-Şandru Marcela Lavinia - Prezentă
- Vlase Petru Gabriel - Prezent
- Vlădoiu Aurel - Prezent
- Voicu Cătălin - Prezent
- Voicu Mihai Alexandru - Prezent
- Voinea Florea - Absent
- Zaharia Claudius Mihail - Prezent
- Zamfir Gabriel Sorin - Prezent
- Zamfirescu Dan Dumitru - Prezent
- Zegrean Augustin - Prezent
- Zgonea Valeriu Ştefan - Prezent

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să eliberaţi locul unde se votează. Vă rog foarte mult.

Nu uitaţi că votul este secret, stimaţi colegi.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Am terminat Camera Deputaţilor, domnule preşedinte.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul secretar Gheorghe Funar, vă rog apelul.

Domnul Gheorghe Funar:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Antonie Ştefan-Mihail - Prezent
- Apostol Neculai - Prezent
- Arcaş Viorel - Prezent
- Ardelean Aurel - Prezent
- Arion Viorel - Prezent
- Athanasiu Alexandru - Prezent
- Basgan Ioan - Absent
- Berceanu Radu Mircea - Prezent
- Blaga Vasile - Prezent
- Bobeş Marin - Prezent
- Cazacu Cornelia - Prezentă
- Câmpeanu Radu-Anton - Prezent
- Cârlan Dan - Prezent
- Chelaru Ioan - Prezent
- Cinteză Mircea - Absent
- Ciornei Silvia - Prezentă
- Cioroianu Adrian Mihai - Prezent
- Cismaru Ivan - Prezent
- Copos Gheorghe - Prezent
- Corodan Ioan - Prezent
- Cozmâncă Octav - Prezent
- Creţu Corina - Prezentă
- Creţu Ovidiu Teodor - Prezent
- Cucuian Cristian - Prezent
- Cutaş George Sabin - Prezent
- Daea Petre - Prezent
- David Cristian - Prezent
- David Gheorghe - Prezent
- Diaconescu Cristian - Prezent
- Dina Carol - Prezent
- Dinescu Valentin - Prezent
- Dîncu Vasile - Prezent
- Duca Viorel Senior - Absent
- Dumitrescu Ion Mihai - Prezent
- Dumitrescu Gheorghe Viorel - Prezent
- Dumitru Constantin - Prezent
- Eckstein Kovacs Peter - Prezent
- Fekete Szabó Andras Levente - Prezent
- Filipescu Teodor - Prezent
- Florescu Ion - Prezent
- Flutur Gheorghe - Prezent
- Frunda György - Prezent
- Funar Gheorghe - Prezent
- Găucan Constantin - Prezent
- Geoană Mircea Dan - Prezent
- Georgescu Radu Cristian - Prezent
- Gheorghe Constantin - Prezent
- Haşotti Puiu - Prezent
- Ilaşcu Ilie - Absent
- Iliescu Ion - Prezent
- Iluşcă Daniel - Prezent
- Ion Vasile - Prezent
- Iorga Nicolae - Prezent
- Iorgovan Antonie - Prezent
- Ioţcu Nicolae Petru - Prezent
- Ivănescu Paula Maria - Prezentă
- Jurcan Dorel - Prezent
- Loghin Irina - Prezentă
- Lupoi Mihail - Prezent
- Maior George Cristian - Prezent
- Mardare Radu Cătălin - Prezent
- Marinescu Marius - Prezent
- Markó Bela - Prezent
- Meleşcanu Teodor Viorel - Prezent
- Mereuţă Mircea - Prezent
- Mihăescu Eugen - Absent
- Mihăilescu Petru Şerban - Prezent
- Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - Prezentă
- Moraru Ion - Prezent
- Morţun Alexandru Ioan - Prezent
- Neagu Nicolae - Prezent
- Neagoe Otilian - Prezent
- Néméth Csaba - Prezent
- Nicolae Şerban - Prezent
- Nicolai Norica - Prezentă
- Novolan Traian - Prezent
- Onaca Dorel-Constantin - Prezent
- Oprea Mario-Ovidiu - Prezent
- Oprescu Sorin Mircea - Prezent
- Pascu Corneliu - Prezent
- Păcuraru Nicolae Paul Anton - Prezent
- Păunescu Adrian - Prezent
- Pereş Alexandru - Prezent
- Pete Ştefan - Prezent
- Petre Maria - Prezentă
- Petrescu Ilie - Prezent
- Popa Aron Dan - Prezent
- Popa Dan Gabriel - Prezent
- Popa Nicolae-Vlad - Prezent
- Popescu Dan Mircea - Prezent
- Popescu Ionel - Prezent
- Popescu Irinel - Prezent
- Popescu Mihail - Prezent
- Prodan Tiberiu Aurelian - Prezent
- Puskas Valentin Zoltan - Prezent
- Rădoi Ion - Prezent
- Rădoi Ovidiu - Prezent
- Rădulescu Cristache - Prezent
- Roibu Aristide - Prezent
- Sabău Dan - Prezent
- Sârbu Ilie - Prezent
- Silistru Doina - Prezentă
- Simionescu Aurel Gabriel - Prezent
- Sogor Csqaba - Prezent
- Solcanu Ion - Prezent
- Stan Petru - Absent
- Stănoiu Mihaela Rodica - Prezentă
- Stoica Ilie - Prezent
- Strătilă Şerban-Cezar - Prezent
- Stroe Radu - Prezent
- Szabó Karkoly Ferenc - Prezent
- Şerbănescu Verginia - Prezentă
- Şerbu Gheorghe Vergil - Prezent
- Şereş Ioan-Codruţ - Prezent
- Ştefan Viorel - Prezent
- Şter Sever - Prezent
- Talpeş Ioan - Absent
- Tănăsescu Claudiu - Prezent
- Tărăcilă Doru Ioan - Prezent
- Terinte Radu - Prezent
- Theodorescu Emil Răzvan - Prezent
- Tîlvăr Angel - Prezent
- Toma Ion - Prezent
- Tudor Corneliu Vadim - Prezent
- Ţâbuleac Mihai - Prezent
- Ţicău Adriana Silvia - Prezentă
- Ţîrle Radu - Prezent
- Ungheanu Mihai - Prezent
- Ungureanu Vasile Ioan Dănuţ - Prezent
- Vasilescu Gavrilă - Prezent
- Văcăroiu Nicolae - Prezent
- Vărgău Ion - Prezent
- Vedinaş Verginia - Prezentă
- Verestóy Attila - Prezent
- Voiculescu Dan - Prezent
- Vosganian Varujan - Prezent
- Vraciu Jan - Prezent

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Rog să se ridice urnele.

Invit Biroul permanent de la Senat şi Camera Deputaţilor în sala de Birou permanent a Camerei Deputaţilor pentru numărarea voturilor.

Vă rog să luaţi urnele.

Membrii Birourilor permanente, vă rog.

(Pauză între orele 13,37 -13,50)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să luaţi loc, stimaţi colegi.

Invit pe domnul secretar Albu să dea citire procesului-verbal cu rezultatul votului.

Domnule secretar, vă rog.

Domnul Gheorghe Albu:

Proces-verbal referitor la rezultatul votului asupra moţiunii de cenzură iniţiate de 160 de deputaţi şi senatori.

În temeiul prevederilor art. 32 alin. 4 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, membrii Birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului procedând la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de către deputaţi şi senatori, prin vot secret cu bile, asupra moţiunii de cenzură iniţiate de 160 de deputaţi şi senatori, au constatat următoarele:

• Numărul total al deputaţilor şi senatorilor - 468.
• Numărul deputaţilor şi senatorilor prezenţi - 460.
• Numărul total de voturi exprimate - 460.
• Numărul de voturi anulate - 0.
• Numărul de voturi valabil exprimate, din care:
  • Voturi pentru adoptarea moţiunii 214.
  • Voturi contra moţiunii de cenzură 246.

În conformitate cu prevederile art. 113 alin. 1 şi 114 alin. 2 din Constituţia României, moţiunea de cenzură se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, ceea ce reprezintă minimum 235 de voturi pentru.

Având în vedere că din totalul de 468 de deputaţi şi senatori şi-au exprimat votul 460, din care au votat pentru 214, iar 246 au votat contra, Camera Deputaţilor şi Senatul constată că nu a fost întrunită majoritatea voturilor cerută de Constituţie pentru adoptarea moţiunii de cenzură.

Semnează membrii comisiei de numărare a voturilor, membrii birourilor permanente. (Aplauze.)

Mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc. Proiectul de lege prezentat se consideră adoptat.

Stimaţi colegi, închidem şedinţa noastră de astăzi.

Vă mulţumesc pentru prezenţă.

Lucrările s-au încheiat la ora l4,15.