Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,32.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Valer Dorneanu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Dan Radu Ruşanu şi Victor-Viorel Ponta, secretari, şi, în a doua parte, de doamna Daniela Popa, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rog să luaţi loc în băncile dumneavoastră pentru a putea începe şedinţa. Vă rog respectuos să vă luaţi locurile.

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, cu anunţul tradiţional privind cvorumul de lucru. Din cei 331 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 242 de deputaţi, sunt absenţi 69 de deputaţi, din care 36 participă la alte acţiuni parlamentare.

Pentru început, daţi-mi voie ca, în conformitate cu prevederile art.94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, să vă informez că au fost distribuite tuturor deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru zilele de 27, 28 şi 30 martie 2006; informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista rapoartelor depuse în perioada 20 martie - 27 martie 2006 de comisiile permanente sesizate în fond; sumarul privind conţinutul fiecărui Monitor Oficial al României, partea I.

Distinşi colegi, aş putea fi tentat să vă spun câteva vorbe memorabile, acum, că sunt la prima mea şedinţă în calitate de vicepreşedinte. Nu am asemenea tentaţii, dimpotrivă sunt stăpânit de emoţia răspunderii care îmi revine.

Sper să cooperăm împreună foarte bine, pentru ca şedinţa de astăzi şi cele care vor urma sub conducerea mea să decurgă în mod democratic şi foarte colegial.

O declaraţie din partea ... procedură, vă rog.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am înţeles faptul că Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 183/2005 privind înfiinţarea Fundaţiei publice "Gojdu" a fost scos de pe ordinea de zi de astăzi şi pus pe ordinea de zi de joi, pentru ca să fie prezent şi domnul ministru Ungureanu în sală.

Vreau să vă atenţionez că, în conformitate cu Regulamentul Camerei Deputaţilor, art.117, Biroul permanent trebuia, după primirea raportului Comisiei, să înscrie cu prioritate pe ordinea de zi acest proiect de lege care este în procedură de urgenţă. Nu a fost pus pe ordinea de zi, iar joi, 30 martie se împlineşte termenul constituţional pentru dezbatere şi vot final. Nu vreau să riscăm ca joi să nu finalizăm proiectul şi să fie aprobat tacit de către Camera Deputaţilor.

Eu consider că domnul ministru ne-a întârziat destul, ba şi-a rupt piciorul, ba este plecat în SUA, consider, de asemenea, că procedurile sunt îndeplinite, pentru că avem aici un reprezentant al Guvernului, în speţă, reprezentantul Ministerului pentru Relaţia cu Parlamentul, şi că ar trebui să discutăm astăzi acest proiect de lege.

Cer respectarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, mai precis a art.117 şi discutarea astăzi a acordului, ca să nu riscăm să se aprobe tacit.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Stimată colegă, vă mărturisesc că şi eu, ca simplu deputat, mi-am pus o întrebare, dar ca cel care conduce astăzi şedinţa nu pot decât să respect Regulamentul şi să-mi amintesc că ordinea de zi şi programul de lucru îl stabilesc Biroul permanent şi Comitetul ordinii de zi.

Textul din regulament trebuie coroborat cu celelalte texte cu privire la dreptul Comitetului ordinii de zi şi al liderilor grupurilor parlamentare de a stabili modificări la acest lucru.

Domnul secretar Ponta care a fost în Biroul permanent doreşte să vă ofere câteva explicaţii suplimentare. Oricum, eu cred că trebuie să mergem de la principiul bunei credinţe, nu cred că un ministru ar risca un calificativ politic extrem de grav să apeleze la asemenea stratageme pentru a trece termenul de aprobare tacită.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Am o explicaţie, domnule vicepreşedinte, pentru că astăzi am fost la şedinţa Biroului permanent, s-a propus şi s-a votat în acest fel ca joi să fie la poziţia 1 pe ordinea de zi Legea privind Fundaţia "Gojdu" şi să fie discutată până la epuizare, inclusiv vot, pentru că e lege organică. Asta încercam să vă explic, ce s-a discutat în Biroul permanent. Domnul Dorneanu nu putea să vă de explicaţiile astea.

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Ordinară, e lege ordinară, domnule secretar!

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Da, ordinară. Îmi cer scuze, este lege ordinară şi poate fi votată cu cvorumul obişnuit.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Oricum, ca şi preşedinte de şedinţă, eu îmi permit să atrag atenţia reprezentantului Ministerului pentru Relaţia cu Parlamentul să exprime domnului ministru îngrijorarea care există în Cameră şi temerea că s-ar putea apela la asemenea stratageme, pentru ca proiectul să treacă prin aprobare tacită.

Da, domnule Costache, să înţeleg că aveţi şi dumneavoastră o problemă de procedură?

Domnul Costache Mircea:

Degeaba respectăm noi procedurile sau ne străduim s-o facem dacă Biroul permanent, atunci când e vorba de un proiect ce trebuie promovat în procedură de urgenţă, îl amână pentru ultima zi, când expiră şi riscă să intre în aprobare tacită. Că e Biroul permanent, că e o altă structură de conducere, dacă e vorba de Parlamentul României şi există Regulament, există Constituţie, există legi, să facem tot posibilul, că depinde şi de noi, să mergem pe ele. Că vorbim, ne dăm o părere sau alta şi mergem înainte aşa, dar nu ştim unde ajungem aşa.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Pavelescu, tot problemă de procedură.

Domnul Aurelian Pavelescu:

Personal, nu am nimic împotrivă să intre pe ordinea de zi de joi, dar solicit Biroului permanent să formuleze o adresă către Ministerul de Externe ca joi să avem un reprezentant în Cameră, să fie oficial chemat ministrul de externe sau un secretar de stat.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, eu cred că dacă este prezent reprezentantul ministrului pentru relaţia cu Parlamentul va transmite această cerere fermă a Biroului permanent de a fi prezent şi eu cred că se adună suficientă încărcătură politică asupra Guvernului şi asupra ministrului afacerilor externe, dacă cumva joi vor încerca o altă formulă de strategie pentru a trece termenul în vederea aprobării tacite a acestui proiect.

Domnule deputat Moisoiu, vă rog.

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă, şi, în acelaşi timp, să vă felicit cu ocazia aceasta pentru prima oară când vă revăd cu plăcere la conducerea şedinţelor Camerei, subliniez această idee, pentru că totdeauna am avut faţă de dumneavoastră o deosebită consideraţie.

În legătură cu problema pe care o discutăm în clipa de faţă, este deosebit de importantă, domnule preşedinte şi stimaţi colegi. Pentru că, dacă se vroia, subliniez ideea care îmi trece prin minte şi care poate să fie şi de rea credinţă, dar ăsta este un adevăr, dacă se voia, într-adevăr, ca să fie discutat liniştit acest proiect, mai ales că a dat naştere la atâtea discuţii şi în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi pe parcurs în presă, deci în media, peste tot, atunci se putea foarte bine pune chiar la pct. 1 pe ordinea de zi de astăzi. Nu am înţeles de ce trebuie să fie pus tocmai pe pct. 6, pus în ordine după unele proiecte de legi care au termen cine ştie când sau, efectiv, cum este cel de la pct.5 pentru apărarea, pentru pregătirea populaţiei pentru apărare, care, oricum, a trecut în mod tacit, deci fără ca să fie pus în discuţia noastră.

Rugămintea este, şi de fapt mă aliez şi la cele spuse de antevorbitori, că să se atragă atenţia, într-adevăr, Ministerului Afacerilor Externe cu sau fără, subliniez ideea, cu sau fără prezenţa reprezentantului Ministerului Afacerilor Externe, pentru că s-a întâmplat acest caz, deci avem precedent, noi dezbatem atunci începând de la prima oră şi atunci nu avem altceva decât să-mi exprim rugămintea că nimeni nu se va grăbi ca să plece acasă la 12,30, va rămâne aici la lucrările Parlamentului, atâta timp cât va fi necesar, pentru ca să luăm, într-adevăr, hotărârea corectă.

Este mult prea importantă această iniţiativă sau această ordonanţă de urgenţă, modul cum a fost ea prezentată de către Guvern.

Gândiţi-vă, căderea acestei ordonanţe de urgenţă atrage după sine demisia ministrului afacerilor externe.

Eu înţeleg şi punctul de vedere al celor care îl susţin pe ministrul afacerilor de externe, dar, îmi pare rău, a călcat pe bec. A călcat pe bec, a spart becul, dacă a spart becul, îl curentează curentul.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Călian.

V-aş ruga, după această intervenţie, să încercăm să încheiem dezbaterile pe acest punct.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cu lipsa unui reprezentant din partea Ministerului de Externe şi în special a domnului ministru ne-am lovit, să spun aşa, şi în Comisia juridică, pentru că de multe ori a fost convocat domnul ministru, însă n-a reuşit să ajungă decât la ultima şedinţă când s-a întocmit acel raport suplimentar, după raportul de respingere.

O singură chestiune de procedură doresc să aduc în discuţie, ştim cu toţii că joia, de regulă, cam sunt probleme cu cvorumul. Să nu ne trezim joi că n-o să avem cvorum şi să nu avem nici o soluţie, astfel încât acest proiect de lege să fie adoptat sub forma tacită, pentru că ar fi un lucru destul de grav. Noi nu avem de unde să ştim dacă va fi sau nu va fi promovat acest proiect de lege. Dar, vă rog să ne asiguraţi anumite măsuri de precauţie, domnule preşedinte, astfel încât joi să găsim o soluţie în vederea întrunirii cvorumului şi să dezbatem într-adevăr, să supunem la vot acest important proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, încă o dată vă spun, vă înţeleg temerile, suspiciunile, trebuie totuşi să pornim şi de la principiul bunei credinţe şi a complexităţii unui proiect sau a unei situaţii. Gândiţi-vă că după semnarea acestui protocol şi după ce el a fost ratificat de Parlamentul ungar, au intervenit unele addendumuri, ca să nu le spun amendamente, că aceştia nu puteau interveni, ceea ce într-un fel justifică sau dacă nu justifică, cel mult explică cererea domnului ministru de externe de a amâna. Nu pot să nu fiu de acord cu severitatea unor aprecieri ale dumneavoastră în raport cu faptul că este la a doua sau la a treia amânare, dar hotărârea decisivă cu privire la modul cum noi vom proceda joi să o luăm joi, la începutul şedinţei şi atunci vom stabili în mod justificat, eventual, ca să dezbatem proiectul de lege, chiar şi în lipsa ministrului de externe.

Vă mulţumesc.

Da. Domnul deputat Dumitriu.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte, tocmai la acest principiu al bunei credinţe vreau să mă refer şi eu pentru că, aşa cum probabil se ştie, Comisia juridică a adoptat, şi-a însuşit, mai bine zis, amendamentul care iniţial a fost propus de domnul ministru Ungureanu, dar cu condiţia ca acest amendament să nu rămână o declaraţie unilaterală. Or, prezenţa sau absenţa domnului Ungureanu joi este o chestiune inutilă atâta timp cât el sau un alt reprezentant al Ministerului de Externe nu ne va proba cumva că Ungaria este şi ea de acord cu amendamentul propus. Mai bine zis, că amendamentul pe care comisia şi l-a însuşit nu va rămâne pur şi simplu o declaraţie unilaterală, fără nici un fel de consecinţă asupra acordului semnat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Tabără.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu am înţeles că la Biroul permanent, liderii grupurilor parlamentare şi din Opoziţie şi din majoritatea parlamentară au căzut de acord ca acest punct de pe ordinea de zi să fie discutat joi în prezenţa ministrului de externe. Eu vă mărturisesc că nici eu, în principiu, nu sunt de acord ca să amânăm prea mult, eu, ca persoană, dar eu cred că o problemă atât de importantă, mai ales că am amânat-o de câteva ori, este s-o discutăm şi s-o facem în prezenţa ministrului de externe care trebuie să ne dea mai multe răspunsuri aici şi să ne răspundă la mai multe întrebări. Şi eu cred că trebuie să avem încredere în ceea ce s-a stabilit la Biroul permanent.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Doamna Olguţa Vasilescu doreşte să mai intervină o dată.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc foarte mult de faptul că mi-aţi reamintit Regulamentul, dar cred că ar trebui să o faceţi mai des şi pentru colegii dumneavoastră din Biroul permanent. Pentru că eu am remarcat aici un viciu de procedură, şi anume că atunci când s-a hotărât în Biroul permanent al Camerei ca să fie amânat proiectul până joi, nu s-a luat în considerare art.117 din Regulament, că atunci când este procedură de urgenţă, proiectul respectiv de lege se înscrie cu prioritate pe ordinea de zi. Prioritate însemna să fie înscris astăzi. Până la urmă, numai noi, simplii deputaţi, trebuie să respectăm Regulamentul Camerei sau este valabil şi pentru colegii noştri din Biroul permanent ?

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

V-aş propune, ceea ce am zis, să lăsăm pentru joi, ca să avem totuşi siguranţa...

Da, domnule Pavelescu, vă rog.

Domnul Aurelian Pavelescu:

Solicit Biroului permanent ca joi să fie pct.1 pe ordinea de zi, domnule preşedinte. Măcar atât.

Domnul Valer Dorneanu:

Este pe pct.1, dar v-aş ruga să fiţi de acord să transmitem hotărârea Camerei Deputaţilor ministrului de externe, ca pentru data de joi să fie prezent aici, precum şi hotărârea Camerei de a dezbate acest proiect cu sau fără un reprezentant al Ministerului de Externe.

Dacă sunteţi de acord cu această poziţie? Cine este pentru?

Sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Poftiţi? Staţi puţin că e un vot de procedură, nu e un vot electronic. De aceea v-am întrebat dacă aveţi obiecţiuni la o recomandare, la o hotărâre care ar opri dezbaterile care pot să dureze încă un ceas pe această problemă de reprezentare. Deci sunteţi de acord să transmitem acest lucru ministrului de externe? Şi noi, joi, să dezbatem acest proiect cu sau fără reprezentantul Ministerului de Externe. De acord, da? Vă mulţumesc.

Domnul Popa doreşte să intervină. Păi, nu pe altă problemă, aici am votat.

Domnul Nicolae Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi, nu tot la această problemă, pentru că vin cu altă problemă. Deci o intervenţie pe care am făcut-o la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, prin care am solicitat ca la dezbaterile pe marginea acestui proiect de lege privind Fundaţia "Gojdu" să participe şi înalţi ierarhi din Transilvania. Şi am rugămintea, domnule preşedinte, să transmiteţi secretariatului general să se conformeze hotărârii Biroului permanent.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu pot decât să aduc aminte staff-ului tehnic să îndeplinească o hotărâre, care înţeleg de la dumneavoastră că ar fi fost şi luată.

Stimaţi colegi,

Înainte de a vă anunţa o măsură organizatorică, dau cuvântul domnului deputat Diaconescu care doreşte să intervină într-o problemă personală.

Domnul Marin Diaconescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Doresc să vă anunţ că astăzi am luat o hotărâre, aceea de a demisiona din Partidul Social Democrat şi de a intra în rândul parlamentarilor independenţi.

Măsura aceasta am luat-o pentru faptul că, cu părere de rău, constat că nu se vrea a se face ordine în PSD. M-am săturat, practic, ca unii să fure şi noi să fim făcuţi hoţi. (Aplauze) Unii să aibă probleme pe la Parchet şi noi să stăm în sala Parlamentului şi să votăm legi. Iar hotărârea mea este definitivă, accederea mea la funcţia de chestor al Camerei Deputaţilor nu a avut nici un fel de efect asupra dorinţei mele de a-mi expune punctul de vedere în cadrul partidului. Nu se vrea, nu se poate, atunci rămâne să-şi ducă crucea în continuare. Eu nu pot să fac parte dintr-un partid cu Miron Mitrea, cu Hrebenciuc, cu Oprişan şi cu alţii.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Democrat propune desemnarea domnului deputat Brânză William Gabriel în calitate de membru al Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor.

Dacă aveţi obiecţiuni la această propunere? Nu sunt.

Propunerea a fost aprobată şi cu aceasta daţi-mi voie să intrăm în ordinea de zi.

Nu există alte informări de făcut şi, în aceste condiţii, începem cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Contractului de finanţare dintre România, reprezentată de Ministerul Finanţelor Publice, Banca Europeană de Investiţii şi Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, semnat la Bucureşti la data de 22 decembrie 2005 şi la Luxemburg la 27 decembrie 2005 pentru finanţarea Proiectului privind construcţia autostrăzii Cernavodă - Constanţa.

Din partea iniţiatorilor, cine doreşte să prezinte acest proiect? Vă rog.

Vă rog să vă prezentaţi şi pentru stenogramă, distinse domnule ministru.

Domnul Cătălin Doică:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Cătălin Doică mă numesc, secretar de stat în cadrul Ministerul Finanţelor Publice.

Referitor la proiectul de act normativ, menţionăm că la data de 22 decembrie 2005, la Bucureşti şi la data de 27 decembrie 2005 la Luxemburg a fost semnat Contractul de finanţare între România, Banca Europeană de Investiţii şi Compania Naţională de Autostrăzi şi drumuri naţionale din România în valoare de 250 de milioane de euro pentru finanţarea Proiectului privind construcţia autostrăzii Constanţa-Cernavodă.

Obiectivele esenţiale ale proiectului se referă la construcţia a 52,1 km de autostradă cu 2 benzi pe fiecare parte carosabilă, pe coridorul IV paneuropean între Cernavodă şi municipiul Constanţa, la asigurarea serviciilor de asistenţă tehnică şi juridică pentru achiziţia de terenuri, la asigurarea serviciilor de consultanţă pentru managementul proiectului de construcţie al autostrăzii Cernavodă - Constanţa, precum şi la asigurarea de servicii de consultanţă pentru elaborarea proiectului tehnic detaliat şi a documentelor de licitaţie pentru proiectul de construcţie al secţiunii de autostradă.

Rambursarea împrumutului extern la care se adaugă plata tuturor costurilor datorate se va asigura în proporţie de 100% de la bugetul statului din sumele prevăzute anual cu această destinaţie în bugetul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.

Data limită de realizare a proiectului este 30 decembrie 2010. Perioada de rambursare a fost, fiind stabilită, ca fiind cuprinsă între 20 aprilie 2012 şi 20 octombrie 2030.

Faţă de toate acestea, Ministerul Finanţelor Publice, în numele Guvernului, propune şi susţine adoptarea proiectului de act normativ în forma prezentată.

Menţionăm că proiectul are raport favorabil, fără observaţii, formulat de comisia de specialitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Raportul comisiei va fi prezentat de domnul preşedinte Mihai Tănăsescu.

Aveţi cuvântul, domnule preşedinte.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raportul comisiei cu privire la aprobarea Proiectului de Lege privind ratificarea Contractului de finanţare între România, reprezentată de Ministerul Finanţelor Publice, pe de o parte, şi BEI, pe de altă parte, precum şi Compania Naţională de autostrăzi are în vedere finanţarea acestui proiect, acordul a fost semnat în luna decembrie 2005 la Bucureşti şi 27 decembrie la Luxemburg. Contractul de finanţare are în vedere un împrumut de 250 de milioane de euro pentru finalizarea autostrăzii Culoarului IV european. El se referă la construcţia a 52 de km de autostradă pe acest coridor, între Cernavodă - Municipiul Constanţa.

Costurile neeligibile aferente realizării construcţiei autostrăzii Cernavodă - Constanţa sunt estimate la aproximativ 120 de milioane de euro, care reprezintă achiziţii de teren, tva, taxe, dobânzi, şi vor fi suportate din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor. Este un împrumut pe 25 de ani, din care 6 ani graţie. Tragerea sumelor din împrumut se va efectua în 16 tranşe, fiecare tranşă având o valoare de 15 milioane de euro minim şi maxim 40 de milioane. Finalizarea proiectului este ultima zi a anului 2010.

Proiectul de lege, stimaţi colegi, face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art.76 din Constituţia României. El a fost analizat în cadrul comisiei. Cu majoritate de voturi, comisia a avizat favorabil acest proiect de lege.

Şi, domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor, vă supunem spre dezbatere acest proiect de lege în forma în care a fost avizată de către comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi, nefiind propuse amendamente, potrivit art.106 din regulament, nu mai au loc dezbateri pe articole, dar pot avea loc prezentări ale punctelor de vedere de către liderii sau reprezentanţii grupurilor parlamentare.

Dacă există dorinţa vreunui reprezentant al grupurilor parlamentare de a interveni pentru a expune punctul de vedere cu privire la acest proiect de lege? Nu sunt.

În această situaţie, putem trece la exprimarea votului final, având în vedere că suntem în prezenţa unei legi ordinare, nu înainte însă de a verifica prezenţa, motiv pentru care vă rog să vă introduceţi cartelele şi să procedaţi la înregistrarea prezenţei dumneavoastră. Da, îmi pare rău, se pare că nu avem cvorumul necesar, ceea ce înseamnă că de la ...

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Mai cereţi o dată, domnule preşedinte, pentru că nu sunt atenţi.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog pe toţi să vă înregistraţi prezenţa şi-i rog pe cei din afara sălii să se prezinte.

Bun. Începem operaţiunea de vot. Înregistraţi-vă prezenţa şi apoi votul.

Vă rog să vă exprimaţi votul şi cei 17 care nu apar pe pupitru că şi-ar fi manifestat votul.

Încetează operaţiunea de vot. Proiectul a fost votat cu 174 de voturi pentru, 3 abţineri, un vot împotrivă şi 6 voturi neexprimate. (Prezenţi: 184.)

Următorul proiect înscris pe ordinea de zi de astăzi este Proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale.

Din partea iniţiatorului, domnul ministru. Vă rog să vă prezentaţi proiectul.

Domnul Teodor Atanasiu (ministrul apărării naţionale):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Necesitatea consolidării statutului României de stat membru cu drepturi depline al Alianţei Nord-Atlantice, lărgirea spectrului de riscuri convenţionale şi neconvenţionale, precum şi multitudinea şi diversificarea tipologiei crizelor şi conflictelor, sunt numai câteva motive pentru care este necesară continuarea reformei structurale a Ministerului Apărării Naţionale.

Acest fapt implică atât reconfigurarea aparatului administrativ central al ministerului, cât şi al forţelor subordonate.

Potrivit prezentului proiect de lege, reorganizarea structurilor centrale ale Ministerului Apărării Naţionale vor duce la o dimensionare mai flexibilă a acestora, precum şi la eficientizarea actului de conducere.

Demersul legislativ urmăreşte eliminarea paralelismelor şi suprapunerilor existente realizându-se totodată accentuarea controlului democratic civil asupra armatei.

Se creează, de asemenea, cadrul juridic necesar reducerii aparatului central al ministerului prin transferarea unui număr de funcţii militare către structurile operative ale armatei şi optimizarea structurilor centrale existente.

Putem afirma că structura de forţă a Ministerului Apărării Naţionale, aşa cum o prefigurează proiectul de lege, corespunde cerinţelor de răspuns la actualul spectru de riscuri convenţionale şi neconvenţionale, fiind compatibilă cu standardele NATO.

Totodată, pentru asigurarea premiselor necesare îndeplinirii angajamentelor internaţionale asumate de România, au fost incluse în cuprinsul proiectului dispoziţii ce permit atragerea în bugetul Ministerului Apărării Naţionale a unor venituri proprii care să completeze alocaţiile bugetare necesare punerii în aplicare a programelor anuale şi multianuale derulate la nivelul armatei.

Vizavi de amendamentele aduse de comisie, solicităm ca amendamentul de la art.31 alin.5 şi 6, să nu fie votat. Considerăm că textul propus de minister cu durata mandatului şefului statului major la 3 ani cu posibilitatea de prelungire cu încă un an este un timp suficient, pentru că pentru un şef de stat major ca să-şi exprime programul pe care îl are, şi, de asemenea, astfel, nu vom lega mandatul şefului statului major general nici de mandatul ministrului, nici de mandatul Preşedintelui României.

Având în vedere argumentele prezentate, vă adresez rugămintea de a acorda votul dumneavoastră favorabil Proiectului de Lege privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale şi a amendamentelor comisiei, mai puţin acest amendament.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule ministru.

Raportul comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională va fi prezentat de domnul preşedinte Mihai Stănişoară.

Domnul Mihai Stănişoară:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată spre dezbatere şi avizare în fond, în procedură obişnuită, cu Proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege cu unele observaţii şi propuneri care au fost însuşite de iniţiator.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a emis aviz favorabil asupra acestui proiect de lege.

Aşa cum s-a menţionat, proiectul de lege reglementează sistemul de structuri şi forţe ale armatei, responsabilităţile Ministerului Apărării Naţionale, organizarea şi funcţionarea structurilor centrale şi domeniul de responsabilitate ale acestora, categoriile de forţe, precum şi aspecte privind personalul şi bunurile aflate în administrarea acestui minister.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art.118 alin.2 şi 3 din Constituţia României.

La dezbaterea proiectului de lege au participat, în calitate de invitaţi, reprezentanţii Ministerului Apărării Naţionale.

La lucrări au fost prezenţi 21 de deputaţi din totalul de 24 de membri ai comisiei. Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi pentru.

În urma dezbaterii, în şedinţa din 8 martie 2006, membrii comisiei, cu unanimitate de voturi, au hotărât să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea cu modificări a Proiectului de Lege privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale.

Amendamentele admise şi cele respinse sunt cuprinse în anexă, anexă ce face parte integrantă din prezentul raport.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi, vă propun să începem dezbaterea proiectului de lege.

La dezbateri generale dacă doriţi să participaţi.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Transformările care au avut loc în structura armatei române, aderarea la NATO, eliminarea stagiului militar obligatoriu, angajamentele asumate de România în plan extern, apariţia unor noi categorii de militari, au făcut necesar acest proiect.

Proiectul reglementează structura forţelor armate, organizarea şi funcţionarea structurilor centrale, categoriile de forţe, aspecte privind personalul şi bunurile aflate în administraţia ministerului.

Pentru aceste lucruri pe care le-am expus mai sus, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat Calimente.

Dacă de la celelalte grupuri parlamentare doreşte cineva să participe.

Domnul deputat Tudor de la P.R.M.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi Grupul parlamentar al Partidului România Mare este întru totul de acord, bineînţeles, cu acest proiect de lege, mai ales că el este necesar, impus de structurile în care ne-am înscris în ultimul timp şi de misiunile pe care le avem în cadrul acestora.

De asemenea, cu programul pentru dezvoltarea în continuare a activităţilor militare în ţară pentru anii viitori.

Suntem întru totul de acord, l-am judecat bine în comisie şi am analizat şi ceea ce a propus domnul ministru. Suntem de acord şi cu această propunere prin care şeful statului major general este numit pe perioada de trei ani cu posibilitatea prelungirii pentru încă un an, tocmai pentru ca să nu fie schimbat la fiecare schimbare de preşedinte sau de putere politică.

Dacă se rupe puţin acest ritm este în beneficiul Ministerului Apărării, deoarece el nu face parte dintr-o activitate politică de la această structură în jos, de la statul major general în jos.

Deci, rămânem şi la art.31 alin.4 şi 5 în propunerea iniţială a Guvernului.

Acestea fiind spuse, noi suntem de acord întru totul cu forma prezentată şi cu cele spuse de mine, bineînţeles că sunt de acord cu ce am spus eu, pentru vot.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule coleg.

Şi nu pot să nu apreciez consecvenţa cu care dumneavoastră vă apăraţi o structură din care aţi făcut parte.

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Mulţumesc.

Fac şi acum parte, sunt în retragere.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Popa, din partea Partidului Conservator.

Domnul Nicolae Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Şi Grupul parlamentar al Partidului Conservator va susţine acest proiect de lege. Am ascultat cu atenţie ceea ce spunea şi domnul ministru al apărării naţionale, domnul Atanasiu. Este adevărat, noi trebuie să ne adaptăm acum din mers la cerinţele Uniunii Europene şi organismelor euro-atlantice. să nu uităm că peste puţin timp va trebui să fie aprobată strategia militară 2006-2012 şi toate lucrurile acestea nu pot fi rezolvate decât pe baza unei legislaţii coerente şi precise.

Vă mulţumesc.

Deci, susţinem proiectul de lege.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă din partea celorlalte grupuri parlamentare mai doreşte cineva să intervină. Nu.

Trecem la dezbaterea legii, pe textele acesteia.

Dacă la titlul legii aveţi amendamente sau obiecţii. Obiecţii, că amendamente nu mai puteţi face în fond. Nu.

Adoptat în unanimitate.

La art.1 dacă aveţi obiecţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.2. Nu sunt obiecţii. Votat în unanimitate.

La art.5 nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

La art.6 nu sunt amendamente din partea comisiei. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Titlul Cap.II. Dacă sunt obiecţiuni. Nu sunt. Votat în unanimitate.

La art.5, comisia nu are amendamente. Dacă dumneavoastră aveţi obiecţii. Nu sunt. Votat în unanimitate textul aşa cum ni s-a prezentat.

Titlul Cap.III. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

La art.6, domnul Stănişoară avea o intervenţie. Poftiţi.

Domnul Mihai Stănişoară:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

E vorba de două mici erori materiale, la art.6 alin.3, în final, unde apare "Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie" şi al "Procurorului-şef al Departamentului Naţional Anticorupţie". În locul "departamentului", "Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii".

Iar la art.6 alin.5, în ultima frază "Pentru aceasta, Ministerul Apărării Naţionale este autorizat să achiziţioneze bunuri mobile şi imobile" "în ţările în care aceste structuri îşi desfăşoară activitatea."

Deci, este o completare.

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Sunt completări, unele chiar obligatorii. E vorba de noua denumire a Departamentului Naţional Anticorupţie.

Supun totuşi votului dumneavoastră această modificare redacţională la alin.3 de la art.6.

Cine este pentru? Nu mai folosim, vă rog, cartela.

Dacă sunt voturi împotrivă sau abţineri. Nu sunt. În unanimitate, s-a adoptat această modificare.

De asemenea, precizarea făcută de domnul preşedinte Stănişoară pentru alin.5.

Dacă sunteţi de acord. Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supunem însă votului dumneavoastră în aceste condiţii art.6 şi de data aceasta utilizăm votul electronic.

Înregistraţi-vă, vă rog, prezenţa şi exercitaţi-vă dreptul de vot.

Sfârşitul votului

A fost adoptat articolul cu 167 voturi pentru, 2 împotrivă, nici o abţinere.

Patru colegi nu şi-au exprimat votul. (Prezenţi, 173)

La art.7, aveaţi şi aici o precizare, domnule Stănişoară?

La art.7, comisia nu are amendamente. Dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Titlul Cap.IV. Dacă sunt obiecţiuni. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.8. Dacă sunt obiecţiuni. N-au fost amendamente. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.9. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.10. Nu sunt amendamente. Dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Art.11. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.12. Nu sunt amendamente de la comisie pentru alin.1 şi 2. Dacă dumneavoastră aveţi. Nu aveţi. Adoptat în unanimitate alin.1 şi 2 de la art.12.

Pentru alin.3 aveţi un amendament, amendamentul 1. Îl găsiţi la pag.9, al comisiei.

Dacă sunt obiecţiuni la amendament. Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră acest amendament. Înregistraţi-vă prezenţa şi manifestaţi-vă votul.

Da, s-a sfârşit operaţiunea de vot. 160 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi nici o abţinere, două voturi nu au fost manifestate, s-a adoptat alin.3. (Prezenţi, 164)

Supun votului dumneavoastră întreg art.12, aşa cum a rezultat din votul la alin.3.

Cine este pentru? Înregistraţi-vă întâi, vă rog, prezenţa şi votaţi.

Sfârşitul operaţiunii de vot. 176 voturi pentru, două voturi împotrivă, nici o abţinere, s-a adoptat acest articol. (Prezenţi, 180)

La art.13, comisia nu are amendamente, dar a fost un amendament respins. Dacă se mai menţine acel amendament. Nu se menţine.

Nefiind alte obiecţiuni, art.13 se adoptă în formula iniţială.

Art.14. Nu sunt amendamente. Dacă există obiecţiuni. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.15. Dacă sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.16. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.17. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.18. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.19. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.20. Nu sunt amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Titlul Cap.V. Dacă sunt obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

La art.21, comisia nu are amendamente, dar a fost un amendament respins. Dacă se menţine acest amendament. Nu.

Dacă sunt alte obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate art.21.

La art.22 dacă sunt obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

La art.23. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

La art.24. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

La art.25, nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

La art.26. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.27. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.28. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.29 până la lit.c) inclusiv, comisia n-a avut amendamente.

Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni. Nu aveţi. Adoptate toate aceste litere în unanimitate.

La lit.d), vă rog să observaţi la pag.15 amendamentul 2 al comisiei. E mai mult o precizare terminologică. Dacă sunt obiecţiuni. Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră amendamentul 2.

Cine este pentru? Înregistraţi-vă întâi prezenţa şi apoi votaţi.

Sfârşitul votului. Amendamentul a fost admis cu 174 de voturi pentru, 3 abţineri şi nici un vot contra. (Prezenţi, 183)

Supun votului art.29 în noua sa formulare, în integralitatea sa.

Cine este pentru? Înregistraţi-vă întâi prezenţa şi apoi manifestaţi-vă votul.

Sfârşitul votului. Articolul a fost votat cu 170 de voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere. (Prezenţi, 175)

La art.30, comisia nu a avut amendamente. Dacă sunt obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Titlul Cap.VI. Dacă sunt obiecţiun. Nu sunt. Votat în unanimitate.

La art.31, dacă sunt obiecţiuni pentru alin.1, 2, 3 şi 4, unde comisia nu a avut amendamente. Nu sunt. Votate toate aceste amendamente în unanimitate.

La alin.5, comisia are un amendament. Vă rog să-l examinaţi, la pag.16. E vorba de acea înlocuire a perioadei de 3 ani cu perioada de 4 ani pentru mandatul şefului statului major.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 3 cu privire la alin.5. nu sunt.

Supun alin.5 votului dumneavoastră. Înregistraţi-vă vă rog prezenţa. Domnul deputat Marcu Tudor doreşte să intervină

Suntem în timpul votului, domnule deputat.

Numai puţin, stimaţi colegi, că există o mică neînţelegere. Deci, la alin.5 de la art.31 am întrebat dacă sunt obiecţiuni la amendamentul comisiei. Dacă aveţi vreo obiecţiune, vă rog să poftiţi la tribună, stimate coleg şi să o prezentaţi.

Doreşte să mai intervină şi domnul deputat Adrian George Scutaru

Vă dau şi dumneavoastră cuvântul.

Domnul Marcu Tudor:

Noi ne mai exprimasem chiar şi anterior obiecţiunea, o repet acum. Este aceea că nefiind unanimitate de fapt nici în comisie la această propunere a unora dintre noi, am revent şi socotim că e mai bună varianta Guvernului ca să nu implice într-un ciclu de repetare în schimbare a şefului statului major o dată cu noua conducere şi, ca atare, acea propunere de trei ani, plus posibilitatea de înnoire cu încă un an, propusă de Guvern, este cea acceptabilă. Şi pentru asta ziceam dacă puneţi varianta Guvernului, o votăm. Dar trebuie specificat pe care o puneţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule coleg, eu sunt obligat să pun la vot întâi varianta comisiei. Pentru că e un amenament.

Domnul Marcu Tudor:

Asta am vrut să spun, varianta comisiei a revenit la o idee pe care noi o repudiasem anterior, fără să ne...

Domnul Valer Dorneanu:

Vă exprimaţi votul şi acum punctul de vedere dacă vreţi să convingeţi colegii să...

Domnul deputat Calimente. Mulţumesc.

Domnul Marcu Tudor:

Mai bună este varianta Guvernului.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Domnule preşedinte,

De fapt, sigur, voiam să susţin acelaşi lucru, să se elimine amendamentul şi să supuneţi la vot varianta Guvernului.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Adrian George Scutaru:

Domnule preşedinte,

Ca să fie cât mai clar pentru toţi colegii, noi propunem eliminarea amendamentului adoptat de Comisia de apărare. Deci, pentru respingerea amendamentului adoptat în Comisia de apărare.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru,

Vă mai dau posibilitatea să vă mai exprimaţi încă o dată punctul de vedere, de această dată, punctual, la mandatul şeful statului major.

Domnul Teodor Atanasiu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Este exact ce v-am spus la prima mea intervenţie. Este vorba de mandatul şefului statului major general, un mandat care în toate ţările membre NATO şi în toate ţările Uniunii Europene este între 3 şi 5 ani, putem să adoptăm oricare dintre variante. Noi am propus să fie 3 ani cu posibilitatea de prelungire până la un an a acestui mandat, tocmai pentru a nu-l mai corela cu ciclurile electorale din România, nici cu ciclul electoral al preşedintelui României, nici cu ciclul electoral al Guvernului sau, în speţă, cu cel al ministrului apărării.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte Stănişoară, v-aş ruga să vă pronunţaţi şi dumneavoastră şi să vă pronunţaţi dacă vorbiţi în numele comisiei sau al dumneavoastră personal, dacă comisia îşi modifică amendamentul sau...

Domnul Mihai Stănişoară:

Nu pot hotărî eu în numele comisiei în clipa asta, pentru că a fost un vot, dar eu vă propun să supuneţi la vot.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc foarte mult.

Stimaţi colegi, potrivit Regulamentului, sunt obligat să supun votului dumneavoastră întâi amendamentul comisiei. Deci, cu mandat de patru ani. Dacă acest amendament pică, vom vota formula iniţială a Guvernului.

Cine este pentru amendamentul comisiei? Pentru orice nelămurire, "cu mandat de patru ani".

Vă rog să vă exprimaţi votul. Întâi înregistraţi-vă prezenţa.

Sfârşitul votului. Amendamentul comisiei a fost respins cu 133 de voturi pentru respingere, 43 voturi împotrivă, 3 abţineri. (Prezenţi, 185)

Supun, în aceste condiţii, votului dumneavoastră textul alin.5, în formularea Guvernului, cu trei ani şi cu posibilitatea prelungirii cu un an.

Cine este pentru? Înregistraţi-vă prezenţa şi apoi votul.

Sfârşitul votului. Textul alin.5 în formularea Guvernului a fost adoptat cu 171 voturi pentru, 12 voturi împotrivă, 2 abţineri. (Prezenţi, 187)

La alin.6, vă rog să observaţi amendamentul comisiei, purtând acelaşi număr 3, îl găsiţi la pag.16.

Dacă comisia îşi menţine acest amendament şi Guvernul.

Dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni. Nu.

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei cu privire la alin.6 al art.31.

Cine este pentru? Înregistraţi-vă întâi prezenţa şi apoi votul.

Sfârşitul operaţiunii de votare.

A fost votat amendamentul cu 166 de voturi pentru, un vot contra şi 4 abţineri. (Prezenţi, 173)

Supun votului dumneavoastră art.31 în integralitatea sa, în formula rezultată din adoptarea amendamentului 6 şi a textului iniţial al Guvernului de la alin.5.

Cine este pentru? Înregistraţi-vă întâi prezenţa şi apoi votaţi.

Sfârşitul votului.

Articolul a fost adoptat cu 168 de voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere. (Prezenţi, 172)

Iertaţi-mi zâmbetul, dar domnul deputat Stanciu a trecut pe la noi să ne încurajeze.

La alin.8, nu sunt obiecţiuni. De fapt, am votat art.31 în formularea finală.

La art.32 nu sunt amendamente. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

La art.33, dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Art.34. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Titlul Cap.VII. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.35. Dacă sunt obiecţiuni. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.36. Dacă sunt obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Art.37. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.38. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Titlul Cap.VIII. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.39. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.40. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.41. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.42. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.43. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.44. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.45. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.46. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.47. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Art.48. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

La art.49, urmăriţi, vă rog, la pag.22 a raportului, amendamentul nr.4 al comisiei cu privire la modificarea ambelor alineate ale art.49.

Dacă la amendamentul de la alin.1 al art.49 sunt obiecţiuni la amendament? Nu sunt.

supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei.

Cine este pentru?

Înregistraţi-vă întâi prezenţa şi apoi votaţi. Sfârşitul votului: 175 voturi pentru; 1 vot împotrivă; nici o abţinere.

A fost adoptat amendamentul cu privire la art.49 alin.1.

La art.49 alin.2, urmăriţi de asemenea amendamentul comisiei de la aceeaşi pagină.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Supun votului dumneavoastră amendamentul.

Cine este pentru?

Înregistraţi-vă întâi prezenţa şi apoi votaţi.

S-a încheiat operaţiunea de vot: 160 voturi pentru;1 împotrivă; o abţinere.

Supun art.49 în întregime votului dumneavoastră în formularea rezultată din votarea celor două amendamente.

Cine este pentru?

Întâi înregistraţi-vă votul şi apoi votaţi. Sfârşitul votului: 159 voturi pentru; nici un vot împotrivă; nici o abţinere.

S-a adoptat textul.

Domnul deputat Tudor doreşte să intervină.

Domnul Marcu Tudor:

Am o precizare scurtă, domnule preşedinte, la acelaşi articol pe care l-am votat. N-am vrut să intervin înainte, dar pentru păstrarea adevărului, realităţii aş vrea să se consemneze faptul că, împreună cu domnul deputat Scutaru, noi doi am făcut acest amendament şi tocmai numele meu este omis aici.

Nu vreau să cred decât că a fost o scăpare. Nu am nici orgolii, la câte intervenţii am eu în Parlament, una mai mult sau mai puţin n-are nici o importanţă. Dar, pentru respectarea adevărului, este şi amendamentul meu alături de domnul Scutaru.

Domnul Valer Dorneanu:.

S-a consemnat în stenogramă. Sper să se reţină dreptul dumneavoastră de paternitate şi la ORDA.

La art.50 există amendamentul nr.5, tot la pag.22.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Supun amendamentul nr.5, al comisiei, cu privire la art.50, votului dumneavoastră.

Înregistraţi-vă, vă rog, prezenţa şi apoi votaţi. S-a sfârşit votul: 165 voturi pentru; nici un vot contra; nici o abţinere.

S-a adoptat amendamentul la art.50. Nu-l mai supun votului pentru că este un singur alineat.

Art.51. Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia n-a avut amendamente. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.52. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.53. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.54. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.55. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.56. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.57. La art.57, domnul preşedinte al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională are o intervenţie.

Vă rog, domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Mihai Stănişoară:

Am o simplă completare la alin.2. Forma pe care o dorim să fie ultimă este următoarea: "Prevederile art.13 alin.3, referitoare la asimilarea funcţiei ..." şi aici apare modificarea "... funcţiei de director general cu cea de secretar de stat intră în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2007".

Domnul Valer Dorneanu:.

Supun votului dumneavoastră această precizare terminologică şi o socotim astfel, că altfel ar fi amendament de fond.

Cine este pentru?

Înregistraţi-vă prezenţa şi apoi votaţi.

Sfârşitul operaţiunii de vot.

S-a adoptat art.57 cu 158 voturi pentru; nici un vot contra; nici o abţinere.

Art.58. Urmăriţi amendamentul nr.6 de la pag.25, art.58 fiind şi ultimul.

Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament? Nu.

Supun votului dumneavoastră amendamentul nr.6 al comisiei cu privire la art.58.

Înregistraţi-vă prezenţa şi apoi votaţi. S-a sfârşit votul: 172 voturi pentru; 1 vot împotrivă; o abţinere.

Vă rog să constataţi că am parcurs toate textele acestei legi.

Fiind o lege organică, o lăsăm exprimării votului final în ziua de mâine.

Vă mulţumim, domnule ministru.

Următorul proiect înscris pe ordinea de zi de astăzi: Proiectul de Lege privind efectuarea anchetei structurale în agricultură în anul 2006.

Este o lege ordinară, în procedură de urgenţă.

Din partea iniţiatorilor?

Vă rog să vă prezentaţi.

Apoi urmează raportul comisiei.

Domnul Virgil Voineag:

Sunt preşedintele Institutului Naţional de Statistică.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În conformitate cu obligaţiile asumate de România privind alinierea statisticii româneşti în domeniul agriculturii la normele standardelor Uniunii Europene, prevăzute în documentele de poziţie pentru Cap.XII "Statistica", VII "Agricultura" şi prevederile Regulamentului European nr.571, a programului cercetărilor statistice aprobat pentru anul în curs, România trebuie să efectueze în anul 2006 prima anchetă structurală în agricultură.

Ancheta structurală din agricultură este realizată, ca şi în celelalte ţări ale Uniunii Europene, după metodologia elaborată şi recomandată de Eurostat.

Ancheta structurală în agricultură urmăreşte obţinerea informaţiilor privind exploataţia agricolă şi caracteristicile principale ale acesteia: statutul; modul de deţinere a terenului; utilizarea terenului; efectivele de animale; echipamentele agricole; personalul care lucrează în agricultură; dezvoltarea rurală etc.

Ancheta structurală este principalul instrument pentru actualizarea datelor statistice de la recensământul general agricol din 2002. Ea este utilizată pentru realizarea celorlalte anchete din agricultură, inclusiv pentru întreţinerea registrului statistic al exploataţiilor agricole pentru implementarea reţelei de informaţii contabile agricole, pentru implementarea sistemului integrat de administrare şi control, pentru fundamentarea măsurilor privind elaborarea Programului SAPARD privind planul naţional de dezvoltare, privind alte programe care vizează în principal dezvoltarea rurală.

Ancheta structurală în agricultură, realizată după norme şi standarde internaţionale, este deci un instrument principal care asigură consolidarea sistemului statistic agricol, ca un demers fundamental pentru obţinerea de date statistice de calitate, comparabile pe plan internaţional şi indispensabile procesului de participare în perspectiva aderării României la politica agricolă comună a Uniunii Europene.

Nerealizarea anchetei structurale în agricultură, la termenul prevăzut, va avea consecinţe negative asupra realizării altor structuri din domeniul agriculturii asupra angajamentelor asumate de România în documentul de poziţie pentru Cap.VII, XII şi IX.

Ancheta structurală din anul 2006 este o cercetare statistică selectivă, cu un eşantion reprezentativ la nivel naţional, regional şi judeţean, cuprinzând 10%, adică 365.000 de exploataţii agricole înscrise în registrul exploataţiilor agricole.

Organizarea şi efectuarea anchetei structurale în agricultură se realizează sub conducerea şi controlul unei comisii interministeriale formată din reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Institutului Naţional de Statistică.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Fac menţiunea că prezent proiect de lege a fost aprobat în plenul Senatului şi de Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a Camerei Deputaţilor.

În baza celor menţionate, prezentate în sinteză, vă rog, respectuos, să acordaţi votul pentru aprobarea prezentului proiect de lege privind efectuarea anchetei structurale în agricultură în anul 2007.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:.

Are cuvântul reprezentantul comisiei sesizate în fond.

Domnul Kelemen Attila Béla Ladislau:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind efectuarea anchetei structurale în agricultură în anul 2006, transmis cu adresa nr.PLX99/27 februarie 2006.

Proiectul de lege a fost prezentat destul de amănunţit de antevorbitorul meu. Deci, cunoaşteţi conţinutul legii.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul a adoptat acest proiect de lege în 20 februarie 2006.

Comisia din Camera Deputaţilor a adoptat, în unanimitate, în şedinţa din 15 martie 2006, acest proiect.

Camera Deputaţilor este cu o competenţă decizională în cadrul proiectului de lege. Deci, comisia propune adoptarea proiectului, cu modificările aduse de comisie.

Domnul Valer Dorneanu:.

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Aţi reţinut din raportul prezentat că suntem în procedură de urgenţă.

timpul îl propuneţi după dezbaterile generale.

Dacă reprezentanţii grupurilor parlamentare doresc să-şi precizeze punctul de vedere la dezbaterile generale, după care, preşedintele comisiei de resort va propune timpii de dezbatere la dezbaterea pe text.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Liviu Timar:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Grupul P.S.D. va susţine acest proiect de lege, având în vedere importanţa acestor anchete structurale, având în vedere că ele reflectă situaţia agriculturii, la un moment dat, şi pe această bază se pot face anumite politici în agricultură.

Ceea ce mă îngrijorează pe mine în schimb la această dată, şi mă refer la ce vor reprezenta în acest an aceste date, este situaţia critică în care se află agricultura românească la această dată. Ne apropiem de data de 1 aprilie şi nu este însămânţat absolut nimic la nivelul ţării, iar Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nu ia absolut nici o măsură. Pentru sprijinul care a fost promis că se acordă în acest an pentru culturile din vegetal nu s-a făcut absolut nimic.

Acea cerere, pe care trebuie s-o completeze producătorii agricoli, n-a apărut la această dată în teritoriu. Vă daţi dumneavoastră seama unde ne aflăm noi la această dată! În schimb, domnul ministru Flutur face tot felul de declaraţii, iar dânsul în schimb habar n-are care este situaţia din agricultura românească. (Aplauze.)

Domnul Valer Dorneanu:.

Dacă mai doreşte cineva să intervină la dezbateri generale?

Domnul deputat Dumitriu, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Şi Grupul parlamentar al P.R.M. susţine acest proiect de lege, mai ales că prezentarea făcută de domnul secretar de stat Apetrei a fost convingătoare pentru noi, cei din comisie.

Parţial, sunt de acord cu cele spuse de colegul de la P.S.D., nu în ceea ce priveşte eforturile Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale care, după părerea mea se fac cum trebuie, dar situaţia din agricultură ar merita o mai mare atenţie din partea noastră, a Legislativului, în sensul că ar trebui să îndulcim un pic aspectele administrative la care supunem întreprinderile din industria alimentară şi agricultură.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:.

Mulţumesc.

Dacă există alte intervenţii?

Poftiţi, domnule deputat Vainer, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor.

Domnul Aurel Vainer:

Domnule preşedinte,

Onoraţi colegi,

Daţi-mi voie, în nume personal şi în numele Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale să susţinem această lege. Şi mi-aş permite să invoc două lucruri: avem nevoie de o caracterizare cât se poate de consistentă realizată după metode ştiinţifice la standarde europene. Această lege îşi propune să realizeze o astfel de cercetare.

În al doilea rând, având la dispoziţie datele care se vor obţine, vom putea caracteriza pe date concrete starea agriculturii şi, mai ales, ce este de făcut pentru viitor.

Acestea sunt motive pentru care susţinem această lege, iar Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale va vota în favoarea proiectului.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:.

Domnul deputat Tabără, apoi domnul deputat Popa.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Îmi pare rău de vehemenţa colegului Timar, de aici, cu atâta forţă. Nu cred că era cazul la acest proiect de lege, ci era vorba de o declaraţie de mâine dimineaţă; poate vin alte legi care necesită astfel de poziţii vehemente.

Eu cred, sincer, că acest proiect de lege, pe care în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice l-am analizat cu foarte multă atenţie, este binevenit. Şi este binevenit şi pentru faptul că datele care sunt cuprinse în recensământul general agricol la această dată, sunt perimate, într-o primă apreciere, dacă vreţi. Şi, dacă vreţi, până la urmă ele nici n-au avut o prea mare exactitate.

Pentru decizii mari politice şi decizii care privesc agricultura, structura agriculturii, situaţia reală, este nevoie ca acest proiect de lege şi această lege să treacă.

Eu vă rog s-o votaţi pentru a putea s-o promovăm.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:.

Mulţumesc.

Domnul deputat Popa.

Domnul Nicolae Popa:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Indiscutabil că şi Grupul parlamentar al Partidului Conservator va susţine acest proiect de lege.

Noi trebuie să adoptăm cu celeritate cam toate proiectele impuse de Uniunea Europeană. Şi aşa suntem cu "steguleţul roşu", pe care trebuie să-l schimbăm în "steguleţul galben". Timp nu mai avem prea mult la dispoziţie.

Şi, ca să-i răspund colegului meu, Timar, pe care-l respect şi am o consideraţie deosebită pentru el, în parte are dreptate, dar se discută la modul cel mai serios, în perioada aceasta, diminuarea preţurilor la motorină pentru agricultură, cam cu 30%. Deci, practic, să se elimine taxa pe drum, pentru că utilajele agricole şi maşinile agricole nu folosesc infrastructura şi, ca atare, mi se pare corect.

Bănuiesc şi mă gândesc că la prima rectificare de buget să se poată realiza acest lucru, pe care îl doresc şi eu de foarte mult timp.

Domnul Valer Dorneanu:.

Mulţumesc.

S-au terminat dezbaterile generale.

Îl invit pe preşedintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice să ne propună timpii de ...

A, numai puţin, iertaţi-mă, nu v-am văzut din cauza ecranului.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al P.N.L. va susţine acest proiect de lege.

Mi se pare un lucru deosebit de important, să ştim exact, cum ne situăm cu acest domeniu de activitate, pentru a face prognoză şi pentru a lua măsuri pentru a redresa acest sector din activitatea economică care este mult rămas în urmă.

A spune că activitatea ministrului agriculturii sau, mă rog, că ministerul nu se preocupă de ceea ce se întâmplă în agricultură, înseamnă să fim nedrepţi. Adică, ori nu ne uităm la televizor, ori nu citim mass-media, ori nu vedem intervenţiile ministrului legate de agricultură şi nu de declaraţiile politice.

Şi aş vrea să mai spun un singur lucru: dacă n-am arat până acum o suprafaţă oarecare, ministrul agriculturii nu poate da decrete să luăm zăpada mai repede sau să nu vină altă zăpadă.

Este adevărat, că este o situaţie deosebită, dar vremea şi condiţiile climaterice au fost cele care au dus situaţia la momentul actual.

Deci, suntem pentru acest proiect de lege care va avea un impact pozitiv asupra evoluţiei în viitor a agriculturii româneşti.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:.

Mulţumesc.

Îl rog pe domnule preşedinte Antal să ne propună timpii de dezbatere.

Domnul Kelemen Attila Béla Ladislau:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Bineînţeles, doar o frază din partea U.D.M.R.-ului: şi U.D.M.R.-ul votează această lege.

De fapt, nu prea i-am înţeles pe colegi, că eu aşa ţin minte, şi toţi colegii, cred, că aşa ţin minte: 25 de deputaţi am fost prezenţi în comisie la discutarea legii, şi 25 de deputaţi am votat pentru această lege.

Deci, este clar că toată lumea simte necesitatea acestei legi.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Din partea grupului propun câte un minut pe articole la discutarea legii.

Domnul Ioan Munteanu (din sală):

Din partea comisiei, nu din partea grupului.

Domnul Kelemen Attila Béla Ladislau:

Da, domnilor de la P.S.D., deci eu timpii nu i-am propus din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., ci din partea comisiei.

Domnul Valer Dorneanu:.

Deci, domnule preşedinte Antal a propus, în numele comisiei, acest timp de dezbatere.

Dacă sunteţi de acord cu acesta? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea textelor.

Domnul Kelemen Attila Béla Ladislau:

Domnule preşedinte,

Mă numesc Kelemen Attila, nu Antal.

Domnul Valer Dorneanu:.

Este vremea mielului şi o să vă dau mielul pentru că v-am botezat, domnule preşedinte Kelemen. Dar, cred că nu aveţi nimic cu domnul coleg deputat Antal.

Domnul Kelemen Attila Béla Ladislau:

Bineînţeles, domnule preşedinte, n-am nimic cu domnul Antal, cu atât mai mult cu cât şi el are barbă albă, ca şi mine, dar totuşi mă cheamă Kelemen Attila.

Domnul Valer Dorneanu:.

Bine. Mulţumesc.

Haideţi să trecem la examinarea legii, pentru că riscăm să ne prindă sfârşitul orelor de lucru.

La titlul legii, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La art.1, comisia nu are amendamente pentru alin.1 şi 2.

Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni?

Adoptate cele două alineate.

Pentru alin.3, vă rog să urmăriţi amendamentul comisiei, de la pag.3.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Supun amendamentul de la alin.3 al art.1 votului dumneavoastră.

Înregistraţi, vă rog, prezenţa şi exprimaţi-vă votul. 147 voturi pentru; 2 voturi împotrivă; nici o abţinere.

Supun votului dumneavoastră art.1 în formularea rezultată din votul amendamentului.

Înregistraţi-vă prezenţa şi apoi votul. S-a încheiat votul. 135 voturi pentru; 2 împotrivă; o abţinere.

La art.2, comisia n-a avut amendamente.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Art.3. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La art.4, urmăriţi, vă rog, pentru alin.1 amendamentul comisiei, de la pag.4 şi 5.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendament? Nu.

Supun votului dumneavoastră amendamentul.

Înregistraţi-vă prezenţa şi votaţi.

S-a încheiat votul. 145 voturi pentru; 4 împotrivă; nici o abţinere.

Pentru alin.2, 3 şi 4 nu mai sunt amendamente.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Supun votului dumneavoastră - din nou - art.4, de data aceasta în întregime.

Cine este pentru?

Înregistraţi-vă prezenţa şi votaţi.

Sfârşitul operaţiunii de vot. (Conform afişajului, se înregistrează: 139 voturi pentru; 4 împotrivă; nici o abţinere).

Art.5. Comisia nu are amendamente.

Dacă aveţi dumneavoastră?

Votat.

Art.6. Urmăriţi amendamentul comisiei, de la pag.6.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Supun votului dumneavoastră acest amendament.

Cine este pentru?

Înregistraţi-vă prezenţa şi votul.

Sfârşitul votului. (Conform afişajului, se înregistrează: 147 voturi pentru; 2 împotrivă; o abţinere).

La art.7 alin.1, comisia are un amendament. Vă rog să-l urmăriţi la pag.7.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendament? Nu.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la art.7 alin.1.

Cine este pentru?

Înregistraţi-vă votul şi prezenţa.

S-a încheiat votul. 145 voturi pentru; 2 împotrivă; 2 abţineri).

Pentru alin.2 şi 3 nu sunt amendamente.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Supun votului dumneavoastră în întregime art.7.

Cine este pentru?

Înregistraţi-vă, vă rog, prezenţa şi votul.

Sfârşitul votului. 136 voturi pentru; 2 împotrivă; o abţinere.

La art. 9, vă rog să observaţi amendamentul comisiei de la pag. 8. Comisia propune eliminarea art. 9.

Dar aş avea o întrebare, stimaţi colegi, pe care i-o adresez domnului Attila Kelemen, propuneţi la amendamentul de la pag. 8 eliminarea textului art. 9, care prevede că anexa face parte integrantă din prezenta lege. Aceasta înseamnă că am rămâne fără anexă, dar la pct. 11 ziceţi că anexa se modifică? (Consultări.)

Bun, am sărit peste art " 8, într-adevăr, dar rămâne problema cu anexa.

Totuşi, ca să fie în regulă art. 8, dacă aveţi obiecţiuni la art. 8? Nu.

Votat în unanimitate.

Şi acum, cum e cu alineatul acela? Bun, este corect, eu nu observasem faptul că în art. 4, unde s-a inclus anexa modificată, se precizează expres că acesta face parte integrantă din text.

La pct. 11 din raport, vă rog să vă pronunţaţi asupra anexei modificate.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Cu aceasta, vă rog să constataţi că am parcurs textul acestei legi. Fiind o lege ordinară şi importantă, aş fi dorit să o supun votului dumneavoastră, numai că nu mă încurajează prezenţa, nu am avut niciodată prezenţi mai mult de 150-152 de deputaţi.

V-aş ruga încă o dată să verificăm prezenţa, pentru a vedea dacă putem vota această lege, care este prioritate a integrării. Vă rog să vă înregistraţi prezenţa.

Îi poftesc şi pe cei care sunt pe culoare să intre în sală.

Domnul Ioan Munteanu (din sală):

Suntem!

Domnul Valer Dorneanu:

Bun, exprimaţi-vă, atunci, votul asupra aceastei legi cu caracter ordinar.

Cine este pentru?

Îi rog pe toţi colegii să poftească în sală, care mai sunt pe culoare.

Sfârşitul operaţiunii de vot: 162 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi o abţinere.

V-aş ruga să-mi mai permiteţi încă o mică precizare, înainte de a lua pauza care precede şedinţa de interpelări.

La pct. 5 de pe ordinea de zi avem Propunerea legislativă privind pregătirea populaţiei pentru apărare.

Vă rog să constataţi că termenul pentru dezbatere şi vot final a fost depăşit pe data de 23.03.2006, astfel că propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. 2 din Constituţie şi ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Cu aceasta, vă mulţumesc pentru atenţie.

Vă spun o seară bună şi succes la partea a doua a lucrărilor, destinată interpelărilor şi întrebărilor.

Pauză între orele 18,08-18,30.

În continuare, şedinţa este condusă de doamna Daniela Popa, vicepreşedintă a Camerei Deputaţilor.

Doamna Daniela Popa:

Bună seara, stimaţi colegi.

Începem şedinţa consacrată răspunsurilor la întrebări.

În prima parte a situaţiei primite de la Guvern, avem un număr de 7 interpelări adresate Ministerului Culturii şi Cultelor, dar îl mai aşteptăm pe domnul ministru Adrian Iorgulescu.

Răspunsul la interpelarea domnului deputat Mircia Giurgiu, referitor la memoriul Editurii Leda din Cluj-Napoca.

Din partea Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, domnul secretar de stat Cătălin Ionel Dănilă. Este prezent? Da.

Vă rog, domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.

Domnul Cătălin Ionel Dănilă (secretar de stat, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei):

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Domnule deputat,

Întrucât obiectul de reglementare al întrebării formulate de dumneavoastră, referitoare la simplificarea modului de declarare a obligaţiilor fiscale lunare şi anuale, nu intră în sfera de activitate a Ministerului Muncii, vă comunicăm că aceaste probleme sunt de competenţa Ministerul Finanţelor Publice şi credem că dumnealor ar avea un punct de vedere în acest sens. Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat, dacă doriţi să aveţi o intervenţie? Vă rog.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Într-adevăr, aceste reglementări cad în sarcina Ministerului Finanţelor, însă declaraţiile se depun la agenţiile subordonate Ministerului Muncii: casa de pensii, agenţia judeţeană de ocupare şi acolo tot mereu sunt cozi şi foarte greu se descurcă. De aceea am şi solicitat un răspuns din partea dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Cezar Preda, Grupul parlamentar PD. Nu este în sală.

În acest caz, domnule secretar de stat, vă rog să transmiteţi răspunsul în scris la întrebarea domnului deputat Cezar Preda şi vă mulţumesc pentru participarea de astăzi.

Urmează răspunsurile la întrebările adresate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Răspunde domnul secretar de stat Dănuţ Apetrei. Pentru domnul deputat Garda Dezideriu, Grupul parlamentar al UDMR, dacă este în sală domnul deputat? Nu este. Vă rog să transmiteţi răspunsul în scris.

Pentru domnul deputat Mircia Giurgiu. Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Dănuţ Apetrei (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale):

Vă mulţumesc, doamnă preşedintă.

Domnule deputat Mircia Giurgiu, la întrebarea formulată de dumneavoastră şi înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 1126/2006 vă comunicăm următoarele:

Numărul suplimentar de posturi pe anul 2006 ce îi revine Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale este de 5.216, aşa cum este prevăzut în poz. 7 din anexa Ordonanţei de urgenţă nr. 1/2006. Din aceste posturi, au fost scoase la concurs 822, funcţii de execuţie la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură, în sucursalele teritoriale, în data de 16 şi 17 februarie 2006.

În Monitorul Oficial al României nr. 106 Partea a III-a s-au publicat datele de desfăşurare a acestui concurs. Condiţiile specifice, bibliografia şi felul actelor necesare la dosarul de concurs s-au putut procura de la sucursalele judeţene ale agenţiei.

Având în vedere faptul că agenţia este instituţie implicată în implementarea angajamentelor asumate prin negocierile pentru aderarea României la Uniunea Europeană, procedura de concurs este cea prevăzută de Ordonanţa de urgenţă nr. 1/2006, iar termenul de publicare este cu cel puţin 10 zile înainte de data susţinerii concursului.

În baza prevederilor art. 10 alin. 1 din H.G. 1.209/2003 privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici, cu modificările ulterior, concursul pentru ocuparea posturilor vacante la agenţia respectivă are trei etape distincte, şi anume: selecţia dosarelor, proba scrisă şi interviul. Atât proba scrisă cât şi interviul se notează cu puncte de la 1 la 100, în conformitate cu prevederile art. 10 alin. 4 din H.G. 1209/2003, singura situaţie în care nota obţinută de candidat la proba scrisă a concursul va influenţa desfăşurarea interviului este aceea în care nu sunt obţinute maximum 50 de puncte, necesare promovării.

Subiectele pentru proba scrisă se stabilesc pe baza bibliografiei de concurs, astfel încât acestea să reflecte capacitatea de analiză şi sinteză a respectivilor candidaţi.

În cadrul interviului, sunt testate atât cunoştinţele teoretice, dar şi cele practice, în special abilităţile şi aptitudinile candidaţilor, în funcţie de planul de interviu stabilit de comisia de concurs. Spre exemplu, activitatea profesională desfăşurată, competenţe manageriale, mod de prezentare.

Conform prevederilor H.G. 1209/2003, nu există posibilitatea reorganizării interviului, existând doar calea contestaţiei în termen de 24 de ore a rezultatelor interviului, precum şi posibilitatea solicitării anulării concursului de către instanţele de judecată, în condiţiile legii.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, intervenţia dumneavoastră? Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Evident că nu dumneavoastră sunteţi de vină, dar, totuşi, ce s-a întâmplat la Cluj - numai la Cluj mă refer - nu este în regulă, datorită faptului că au fost aceleaşi subiecte şi la proba scrisă şi la proba orală. Iar în timp ce la proba scrisă au fost candidaţi care au obţinut 99 din 100 de puncte, este greu de înţeles cum la interviu nu au reuşit să adune nici măcar 50 de puncte, cât să poată să treacă concursul.

Aceasta era problema şi solicitarea noastră era să verificaţi ce s-a întâmplat şi să luaţi măsuri pentru ca, în continuare, având în vedere faptul că sunt locuri de muncă foarte importante, care vor gestiona fonduri europene, să fie concursurile organizate în aşa fel încât să nu lase urme de îndoială şi să nu se repete ceea ce a fost data trecută.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

ŞI eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Urmează răspunsurile la întrebările adresate Ministerului Culturii şi Cultelor.

Răspunsul la întrebarea doamnei deputat Mirela Adomnicăi, Grupul parlamentar PSD (este în sală? da), referitoare la refuzul Comisiei naţionale a muzeelor şi colecţiilor de a împrumuta Complexului muzeal Bucovina exponate pentru organizarea unei expoziţii.

Domnule ministru Adrian Iorgulescu, aveţi cuvântul.

Domnul Adrian Iorgulescu (ministrul culturii şi cultelor):

Mulţumesc, doamnă preşedintă de şedinţă.

Referitor la interpelarea doamnei deputat Mirela Adomnicăi, ţin să menţionez următoarele:

Potrivit prevederii Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural mobil şi modificărilor ulterioare, se precizează că: "Pentru organizarea unor expoziţii sau realizarea unor proiecte culturale instituţiile publice pot împrumuta, după caz, unor instituţii publice sau persoane juridice de drept privat din ţară, în condiţiile dreptului comun, bunuri culturale mobile clasate pe care le deţin în administrare, cu avizul Comisiei naţionale a muzeelor şi colecţiilor, precum şi cu aprobarea Ministerului Culturii". "Prin bunuri culturale mobile clasate se înţeleg acele bunuri culturale mobile de valoare excepţională", potrivit Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural mobil şi a normelor de clasare a bunurilor culturale mobile aprobate prin ordinul Ministerului Culturii şi Cultelor.

Bunurile culturale care au făcut obiectul solicitării Complexului muzeal Bucovina nu sunt bunuri clasate în categoria juridică "tezaur cultural naţional mobil", ele fiind de valoare excepţională.

Aşadar, această categorie de bunuri culturale, cele neclasate, nu fac obiectul prevederilor art. 33 din legea sus-menţionată. Respectiv, pentru împrumutarea lor nu este necesar avizul Comisiei naţionale a muzeelor şi colecţiilor, nici aprobarea Ministerului Culturii şi Cultelor, împrumutul realizându-se în baza unui contract încheiat potrivit dreptului comun între instituţia deţinătoare şi cea care preia bunurile cu titlu de împrumut.

Cu toate acestea, Muzeul naţional de istorie a României s-a adresat Comisiei naţionale a muzeelor şi colecţiilor, solicitând avizul acesteia pentru împrumuturile respective. La solicitarea respectivă s-a răspuns printr-un aviz negativ, deoarece bunurile culturale în discuţie nu sunt clasate.

Avizul negativ al comisiei, ca organism ştiinţific al Ministerului Culturii şi Cultelor cu rol consultativ şi de avizare, ca şi răspuns solidar pentru activitatea acestuia şi pentru hotărârile pe care le-a votat potrivit regulamentului de organizare şi funcţionare al comisiei, a fost aprobat prin Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.112/2002.

Faţă de cele prezentate, împrumutul se poate realiza cu acordul celor două instituţii.

Cele de mai sus au fost comunicate atât Muzeului naţional de istorie cât şi Complexului muzeal Bucovina de către Direcţia generală patrimoniu cultural din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor.

În concluzia aspectelor menţionate, pentru realizarea Expoziţiei: "Cadouri ale familiei Ceauşescu", Complexul muzeal Bucovina trebuie să se adreseze direct Muzeului naţional de istorie, care, de altfel, şi-a şi manifestat disponibilitatea cu privire la împrumutarea bunurilor în discuţie.

Aş vrea să mai subliniez faptul că Ministerul Culturii şi Cultelor va acorda în continuare întregul său sprijin unor iniţiative ce vizează punerea în valoare a patrimoniului nostru cultural, evident, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule ministru.

Doamnă deputat, dacă sunteţi mulţumită de răspunsul domnului ministru? Dacă nu, vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Vreau să fac doar o singură observaţie, şi anume că Complexul muzeal Bucovina s-a adresat Muzeului naţional de istorie, acesta şi-a exprimat într-adevăr disponibilitatea pentru împrumutarea a 60 de piese. Chiar şi ministerul dumneavoastră, domnule ministru, şi-a exprimat iniţial disponibilitatea pentru un număr de 40 de piese. Problema este că după ce aţi emis acel aviz, care nu este obligatoriu, ci doar consultativ, Muzeul naţional de istorie şi-a reconsiderat poziţia şi nu mai este de acord cu împrumutarea acestor piese.

Au trecut 2 luni, timp în care Complexul muzeal Bucovina a depus eforturi pentru organizarea acestei expoziţii şi, urmare acelui aviz nefavorabil şi consultativ, această expoziţie nu mai poate fi organizată.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule ministru, doriţi să interveniţi la acest răspuns? Aveţi posibilitatea, conform regulamentului.

Domnul Adrian Iorgulescu:

Eu însumi am stat de vorbă cu domnul director al muzeului, domnia sa şi-a manifestat dorinţa de a o organiza în continuare, nu cred că este un capitol închis, ci un capitol care poate fi redeschis. Faptul că există din partea muzeului această disponibilitate eu cred că este un lucru pozitiv şi se va putea face cât mai repede această expoziţie.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Vă rog să daţi răspunsul la cele două întrebări ale deputatului Petru Călian, Grupul parlamentar al Partidului Conservator. Prima referitoare la colectarea taxelor pe televiziune şi radio pentru cei care nu deţin astfel de receptor şi a doua întrebare referitoare la urgentarea procesului de renovare a clădirii Teatrului naţional din Cluj-Napoca.

Domnul Adrian Iorgulescu:

Foarte pe scurt.

În temeiul prevederilor art. 40 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii române de radiodifuziune şi a Societăţii române de televiziune, republicată cu modificările şi completările ulterioare, se spune următorul lucru: "Persoanele fizice cu domiciliul în România au obligaţia să plătească o taxă pentru serviciul public de radiodifuziune şi o taxă pentru serviciul public de televiziune în calitate de beneficiare ale acestor servicii, cu excepţia celor care declară pe propria răspundere că nu deţin receptoare de radio, respectiv, de televiziune şi a celor care potrivit legii beneficiază de scutire de la plata acestor taxe."

În privinţa persoanelor juridice, în lege, alin. 3, se dispune că: "Acestea au obligaţia să plătească o taxă pentru serviciul public de radiodifuziune şi o taxă pentru serviciul public de televiziune în calitate de beneficiari ai acestor servicii", fără a relua excepţiile instituite prin alin. 2.

Prevederi similare se găsesc şi în Hotărârea Guvernului nr. 977/2003 privind taxa pentru serviciul public de radiodifuziune şi Hotărârea Guvernului nr. 978/2003 privind taxa pentru serviciul public de televiziune, care suplimentar stabilesc şi cuantumul amenzilor aplicabile în situaţia în care persoanele fizice declară în mod eronat că nu deţin receptoare sau în care persoanele juridice nu plătesc taxele lunare pentru serviciile publice de radiodifuziune şi televiziune.

Din interpretarea normelor legale în vigoare, rezultă că persoanele juridice datorează plata taxelor în discuţie indiferent dacă administratorul entităţii declară că acestea posedă receptoare de radio sau de televiziune.

În continuarea celor evocate şi a cadrului legal actual, apreciem că nu este aplicabilă soluţia scutirii de la plata taxelor respective a societăţilor comerciale menţionate în întrebarea dumneavoastră pe baza unei declaraţii pe propria răspundere dată de conducerea acestora, fără a avea relevanţă la solicitarea cui a fost dată declaraţia.

Doamna Daniela Popa:

Ambele răspunsuri. E mai bine aşa, domnule deputat? Da.

Domnul Adrian Iorgulescu:

În legătură cu cealaltă interpelare făcută de domnul deputat Petru Călian şi care se referă la urgentarea procesului de renovare a clădirii Teatrului naţional, aş vrea să vă aduc la cunoştinţă că pentru ministerul nostru consolidarea, restaurarea şi modernizarea instituţiilor de cultură din subordinea noastră reprezintă o prioritate. Din păcate, până în momentul de faţă, nici plafonul de îndatorare a României şi nici bugetul ministerului pe 2006 nu ne-au permis şi n-am reuşit să alocăm sumele necesare finanţării unui asemenea program. Per total, aş vrea să vă spun că estimăm obţinerea în curând, printr-un împrumut extern, a unei sume estimată la aproximativ 250 de milioane de euro.

Prin memorandumul aprobat în data de 9 martie 2006 de către Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, şi de primul ministru al Guvernului, domnul Călin Tăriceanu, se împuterniceşte Ministerul Finanţelor Publice pentru identificarea şi atragerea unor resurse financiare în valoare de, cum spuneam mai devreme, 250 milioane de euro, eşalonat, în perioada 2006-2009, necesare finanţării acestui program vast, aş spune extraordinar pentru noi, după '90 încoace, de restaurare a unor monumente istorice şi de construire, consolidare şi modernizare a instituţiilor publice de cultură de importanţă deosebită. Mă refer exclusiv la cele care sunt în subordinea ministerului.

În cadrul acestui memorandum, vreau să vă aduc la cunoştinţă că suma prevăzută pentru restaurarea clădirii Teatrului naţional "Lucian Blaga" din Cluj-Napoca este de 5.614.947 de euro. Suma va acoperi toate lucrările necesare şi va fi eşalonată pe o perioadă de 30 de luni din momentul obţinerii împrumutului extern.

Ministerul Finanţelor a demarat demersurile pe lângă Banca de Dezvoltare a Consiliului European, care s-a arătat interesată de finanţarea programului. În acest moment, suntem în faza de negociere a împrumutului.

Vă mulţumesc, doamnă preşedintă.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Domnule deputat, aveţi cuvântul. Şi vă rog să faceţi referire la ambele răspunsuri. Vă rog.

Domnul Petru Călian:

Doamnă preşedintă,

Stimate domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Sincer să fiu, nu mă mulţumeşte nici unul din răspunsurile pe care domnul ministru mi le-a dat.

Referitor la prima problemă, cred că faceţi o confuzie, domnule ministru, m-am referit la persoane fizice, nu la persoane juridice. Este vorba, practic, despre o persoană în vârstă de 80 de ani, care a venit la mine, la biroul parlamentar din Cluj-Napoca, în audienţă, şi chiar dacă domnia sa a depus o solicitare prin care cere să nu mai plătească acea taxă, abuzivă, spun eu, din toate punctele de vedere, totuşi, demersul domniei sale, ca persoană fizică, nu a fost luat în considerare.

Legat de a doua problemă, a teatrului naţional, vreau să vă spun, domnule ministru, că nu este prima dată când mă adresez ministerului pe care îl conduceţi - şi chiar doamnei ministru care era înaintea dumneavoastră pe această funcţie - cu problema legată de Teatrul naţional din Cluj-Napoca şi, respectiv, de Opera română din Cluj-Napoca.

Mie, cel puţin, domnule ministru, sâmbătă, cu ocazia acelei sărbători religioase deosebite care a fost la Cluj-Napoca, legată de înfiinţarea Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, mi-a fost jenă de modul în care arăta această clădire, care este vizavi cu catedrala din Cluj-Napoca.

Au fost şi sunt doar promisiuni, ceea ce dumneavoastră ne-aţi citat foarte bine, nu ştiu când se va pune în practică. Mă surpinde un singur lucru, de ce nu renunţaţi, ministerul, la controlul, să spun aşa, asupra clădirii şi respectiv, asupra teatrului şi operei din Cluj-Napoca, să le cedaţi în favoarea consiliului local, astfel încât să existe temei legal pentru finanţarea lucrărilor necesare, în vederea renovării totale a acestei impunătoare clădiri din Cluj-Napoca?

Eu am mai solicitat acest lucru, tot înainte ca dumneavoastră să fiţi ministru, dar răspunsul a fost egal cu mulţimea vidă, pentru că nu l-am primit deloc.

Aşadar, vă rog să aveţi în vedere şi ideea de a da în proprietatea consiliului local această clădire şi vă garantez că va arăta cu totul altfel de cum arată acum, când o păstoreşte ministerul condus cu dăruire de dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Dacă doriţi să interveniţi, domnule ministru, pe aceste subiecte? Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală, pentru că domnul ministru s-a împiedicat la ambele intervenţii de treapta prezidiului):

A doua oară!

Domnul Adrian Iorgulescu:

Primele două dăţi sunt mai dificile...

N-am să mă refer la prima chestiune, pur şi simplu, cred că trebuie să-şi facă datoria cei care sunt îndreptăţiţi să o facă, îndriduiţi, potrivit legii, şi să facă constatarea referitor la aparatul de radio sau de televiziune care făcea obiectul acestei interpelări.

La cea de a doua chestiune, care mi se pare, însă, mult mai serioasă, vreau să vă spun, domnule deputat, că sunt absolut de acord cu dumneavoastră. Avem însă o problemă, problema este că nici consiliul judeţean, nici primăria nu doresc să preia această clădire. Şi atunci, sigur că trebuie să fie în continuare cuprinsă în planul nostru.

Iar eu cred, şi bănuiesc că bunul simţ ne dictează amândorura acelaşi lucru, anume, faptul că niciodată Primăria sau Consiliul judeţen Cluj-Napoca nu vor avea suma de peste 5,7, aproximativ, 6 milioane de euro, ca să restaureze această clădire. Dacă dumneavoastră credeţi că va găsi bani primăria să o facă... Dar nu doresc nici dânşii să se ducă acolo, respectiv, cei care lucrează în instituţia respectivă, şi nu doreşte nici primăria sau consiliul să le preia.

Părerea mea este că acest plan de care v-am vorbit este extraordinar. M-aţi întrebat, când va începe? V-am spus, în 30 de luni. Probabil că în luna iunie a acestui an împrumutul va fi realizat. Prin urmare, vom avea sumele necesare pentru demararea lucrărilor.

Mai repede de atât nu cred că s-a făcut, eu cred că este un lucru extraordinar care se face, după 16 ani de la revoluţie.

Doamna Daniela Popa:

Îmi pare rău, domnule deputat, nu mai aveţi cum să intervenţi, conform regulamentului, vă puneţi de acord cu domnul ministru.

Vă rog, domnule ministru, ca pentru celelalte 4 întrebări ale domnului deputat Mircia Giurgiu, vă rog să le transmiteţi în scris, domnului deputat i s-au dat deja răspunsuri la 2 întrebări în şedinţa de astăzi. Dânsul mai are 4 întrebări, referitoare la: lipsa de spaţiu a artiştilor clujeni, la Opera naţională română din Cluj, la strategia Ministerului Culturii şi Cultelor referitor la gestionarea cinematografelor româneşti.

Răspunsurile vi se vor transmite în scris, domnule deputat, şi vă mulţumesc mult de tot.

Vă mulţumesc şi dumneavoastră, domnule ministru.

Domnul Adrian Iorgulescu:

Dacă îmi permiteţi, doamnă preşedintă?

Doamna Daniela Popa:

Vă rog.

Domnul Adrian Iorgulescu:

Aş vrea să mai aduc la cunoştinţa domnilor deputaţi, care sunt, pe bună dreptate, interesaţi de ce se întâmplă cu instituţiile culturale din Cluj, că foarte curând voi pune la dispoziţie, din sălile pe care RADEF le are la dispoziţie, o sală de cinematograf la dispoziţia Primăriei de Cluj, pentru a deveni viitorul sediu al filarmonicii de acolo.

Acest lucru se va întâmpla în maximum o lună de zile şi aş vrea să ştiţi şi dumneavoastră acest lucru.

Domnul Petru Călian (din sală):

Este o gafă.

Domnul Adrian Iorgulescu:

Nu ştiu dacă este o gafă sau nu. Ni s-a solicitat din partea Consiliului Judeţean, Consiliului Local Cluj.

Doamna Daniela Popa:

Consiliului Local Cluj.

Domnul Adrian Iorgulescu:

Da.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule ministru.

Răspunsul la întrebarea doamnei deputat Manuela Mitrea, Grupul parlamentar al PSD, întrebare referitoare la situaţia Maternităţii din Drobeta Turnu Severin. Această întrebare adresată Ministerului Sănătăţii i se va transmite în scris, doamna deputat nefiind în sală.

Mulţumesc, domnule secretar de stat pentru prezenţa dumneavoastră în această seară.

Tot în scris se va da şi răspuns la întrebarea domnului deputat Garda Dezideriu, Grupul parlamentar al UDMR, întrebare adresată Ministerului Justiţiei. Dânsul, nefiind prezent în sală, la fel, răspunsul transmis în scris.

Din partea Ministerului Apărării Naţionale, un răspuns la întrebarea referitoare la restructurarea armatei în vederea aderării. Răspunde domnul secretar de stat Marius Bălu.

Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.

Domnul Marius Bălu (secretar de stat, Ministerul Apărării Naţionale):

Vă mulţumesc mult, doamna preşedintă.

Răspuns la întrebarea formulată de domnul deputat Petru Călian referitoare la stadiul pregătirii armatei de profesionişti în vederea înlocuirii militarilor în termen din momentul în care stadiul militar nu va mai fi obligatoriu.

Noul statut al armatei României, de membru NATO, complexitatea misiunilor, tehnologizarea şi informatizarea echipamentelor militare au impus trecerea la profesionalizarea armatei ca o componentă esenţială reformei în sistemul militar, vizând transformări profunde, în ansamblul sistemului, ale entităţilor luptătoare şi în fiecare element structural profesional.

Ca proces de realizare a unei armate moderne, compatibilă cu cele din statele partenere, profesionalizarea implică atât aspecte cantitative, care ţin de creşterea numărului de soldaţi şi gradaţi voluntari, prin renunţarea la serviciul militar obligatoriu, cât şi de ordin calitativ, concretizat în asigurarea standardelor de selecţionare, pregătire şi modernizare a structurilor organizaţionale şi de personal precum şi a procedurilor de instruire şi formare a luptătorului eficient.

În vederea trecerii de la serviciul militar obligatoriu la cel pe bază de voluntariat, în cadrul Ministerului Apărării Naţionale sunt în curs de desfăşurare: implementarea noului sistem de promovare a profesiei militare, recrutare şi selecţie a personalului militar precum şi perfecţionarea acestuia pe parcurs şi adaptarea cadrului legislativ la noile cerinţe dictate de noua calitate a armatei României.

Pentru asigurarea pazei obiectivelor militare care necesită un înalt grad de securitate au luat fiinţă structuri de poliţie militară care urmează a fi încadrate cu soldaţi şi gradaţi voluntari, începând cu luna aprilie 2006, pentru celelalte tipuri de obiective, experimental, paza fiind externalizată.

Deşi profesionalizarea armatei este un proces iniţiat şi condus de Ministerul Apărării Naţionale, având în vedere importanţa deosebită precum şi complexitatea şi costurile acestuia, până la finalizare, instituţia militară se bazează, în continuare, pe sprijinul oferit de către Parlament şi de celelalte instituţii ale statului cu responsabilităţi în acest sens.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, intervenţia dumneavoastră, vă rog.

Domnul Petru Călian:

Doamna preşedintă,

Domnule ministru secretar de stat Bălu,

Pot să vă spun că sunt mulţumit de acest răspuns precum am fost mulţumit de fiecare dată când mi-aţi răspuns la întrebările şi interpelările mele.

N-am ridicat întâmplător această problemă, dar să nu uităm că, din 2007, vom fi în Europa şi la propriu şi la figurat, dar vom fi şi cu o altă armată. O armată de profesionişti care trebuie pregătită până atunci.

Tocmai de aceea v-am înaintat această întrebare pentru a cunoaşte momentul în care ne aflăm din punctul de vedere al acestei pregătiri, dar şi viziunea pe care o aveţi în perspectivă, inclusiv legea pe care noi am votat-o astăzi, legată de Ministerul Apărării Naţionale, mă încurajează şi cred eu că Ministerul Apărării Naţionale îşi face bine treaba.

Eu vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Ministerului Educaţiei şi Cercetării este prezent domnul secretar de stat Iozsef Koto. Domnul deputat Ion Mocioalcă, Grupul parlamentar al PSD, nu este prezent în sală. Vă rog frumos să-i transmiteţi în scris răspunsul la întrebarea domniei sale şi tot în scris şi răspunsul la întrebarea domnului deputat Petru Călian, Grupul parlamentar al Partidului Conservator.

Vă mulţumesc.

Din partea Ministerului Economiei şi Comerţului este prezent domnul secretar de stat Virgil Crecană. Are de dat un răspuns la întrebarea domnului deputat Mircia Giurgiu.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Virgil Crecană (secretar de stat, Ministerul Economiei şi Comerţului):

Doamnă preşedintă,

Domnilor deputaţi,

Referitor la întrebarea domnului Giurgiu.

Serviciul de distribuţie gaze naturale din comuna Apahida din judeţul Cluj a fost concesionat, după cum se cunoaşte din interpelările anterioare, Societăţii comerciale CPL Concordia, Filiala Cluj-Napoca.

Conform informaţiilor furnizate de către ANRGN, diferenţa între preţul final reglementar practicat de sus-numita, furnizorul actual pentru consumatorii captivi din Apahida şi SC Distrigaz Nord Târgu-Mureş, este justificată de necesitatea ca preţul final reglementat plătit de consumatorul captiv de gaze naturale să reflecte costurile reale efectuate de furnizor. Am citat nota scrisă pe care a trimis-o ANRGN-ul.

Începând de la 1 aprilie 2005, a fost implementat un nou sistem de preţuri şi tarife de distribuţie, diferenţiate pe categorii de consumatori, astfel încât costurile să fie repartizate celor care le generează.

Definirea acestora s-a realizat în funcţie de volumele anuale de gaze naturale şi se cunosc conform documentelor furnizate de către ANRG, cinci categorii de consumatori pentru şase sisteme de distribuţie.

Decizia preşedintelui ANRGN cu nr. 1078/2003, cu modificările ulterioare, începând cu 01.04.2005, spune că fiecare furnizor titular al licenţei de distribuţie a gazelor naturale are aprobat, prin ordin al preşedintelui ANRGN, un preţ final reglementat pe care are obligaţia să-l practice în relaţia cu fiecare consumator captiv de gaze naturale situat în unitatea administrativ teritorială pentru care deţine licenţa de distribuţie a gazelor naturale.

Tot ANRGN precizează că nu există obligaţia de a comunica "abonaţilor preţul de achiziţie şi distribuţie la 1000 mc de gaze naturale, deoarece preţul de achiziţie reprezintă preţul de cumpărare a gazelor naturale din producţia internă şi din import, în timp ce tariful de distribuţie este perceput de operatorul de distribuţie în relaţia sa cu un alt furnizor sau un consumator eligibil." De altfel, informaţii privind preţul de achiziţie recunoscut furnizorilor pentru cumpărarea de gaze naturale destinate consumatorilor pot fi obţinute prin consultarea paginii de web a ANRGN.

Menţionăm că, în prezent, tarifele reglementate pentru prestarea serviciului distribuţie şi preţurile pentru furnizarea reglementată a gazelor naturale, realizate de SC CPL Concordia, au fost aprobate prin ordinul preşedintelui ANRGN nr. 1079/14.12.2005, publicat în Monitorul Oficial nr. 1139/16.12.2005 şi în conformitate cu prevederile art. 4 din respectivul ordin privind stabilirea tarifelor reglementate pentru prestarea serviciului de distribuţie şi aprobarea preţurilor pentru furnizarea reglementată a gazelor naturale realizată de CPL Concordia, preţurile finale reglementate sunt pe categorii de consumatori, într-un tabel, comunicate pe care domnul deputat le cunoaşte şi din anterioara interpelare.

Aceste preţuri au inclus toate costurile de achiziţie a gazelor naturale, tarifele pentru serviciile specifice precum şi toate taxele şi impozitele aferente, cu excepţia TVA.

Sperăm că informaţiile furnizate aduc lămuririle necesare.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, doamna preşedintă.

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Într-adevăr, la Apahida există o problemă, locuitorii sunt, în continuare, nemulţumiţi datorită felului în care se comportă societatea de distribuţie a gazelor naturale şi se pleacă chiar de la faptul că, de multe ori, nu sunt informaţi şi li se dă să semneze contracte în alb, pe de o parte. Pe de altă parte, preţurile sunt mult mai mari şi nu există comunicare între societatea care a câştigat licitaţia şi consumatorii de acolo, iar în ceea ce priveşte preţurile stabilite de Agenţia ANRGN, cred că nu este normal ca această agenţie să nu aibă nici un control, adică să nu existe nici un control asupra acestei agenţii şi să poată să stabilească preţurile aşa cum doreşte dânsa. Şi, aşa cum aţi amintit şi dumneavoastră, nu este vorba de luare de impozit, aţi vrut să spuneţi, ultima dată, fiindcă s-a introdus şi un impozit pentru Distrigaz Nord Târgu-Mureş, cu toate că, la răspunsul pe care l-am primit, ni se spunea că acel impozit este prevăzut în preţul final. Dar, nu este normal ca, pe lângă faptul că s-a scumpit de atâtea ori preţul la gaze (ultima oară 17 % la 1 ianuarie, urmează la 1 aprilie încă peste 3 %) nu este normal ca agenţia să nu ţină cont de posibilităţile reale ale populaţiei, de faptul că marea majoritate foarte greu poate să-şi achite facturile la gazele naturale.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă dumneavoastră, domnule secretar de stat, consideraţi că este cazul să interveniţi pe acest subiect. Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Virgil Crecană:

Nu vrea să adaug decât câteva cuvinte - oricum, îi mulţumesc domnului Giurgiu - şi anume că ANRGN aparţine de Cancelaria Premierului. De multe ori, noi, Ministerul Economiei, prin persoana mea, vin şi dau explicaţii pentru altcineva.

Vă rog foarte frumos să înţelegeţi această situaţie pentru că nu sunt responsabil pentru ceea ce face reglementatorul în piaţa captivilor.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnul secretar de stat Cătălin Doică, din partea Ministerului Finanţelor Publice a transmis în scris răspunsurile la întrebarea domnului deputat Mircia Giurgiu referitor la nereguli din cadrul Companiei Naţionale Loteria Română şi la întrebarea referitoare la memoriul Editurii Leda din Cluj-Napoca.

Le-aţi primit în scris, da? Vă mulţumesc, domnule deputat.

De asemenea, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului solicită amânarea răspunsurilor la întrebările domnului deputat Mircia Giurgiu referitor la întârzierea nejustificată, de patru ore, a avionului de pe ruta Bucureşti - Cluj-Napoca şi la întrebarea doamnei deputat Mirela Adomnicăi, Grupul parlamentar al PSD, referitoare la programul privind construcţia de locuinţe pentru tineri - amânarea până pe data de 10 aprilie 2006.

Cu aceasta am finalizat răspunsurile orale la întrebări.

Urmează partea a doua, referitoare la prezentarea, pe scurt, a interpelărilor.

Foarte mulţi dintre colegii noştri le-au depus în scris.

Dau cuvântul domnului deputat Lucian Augustin Bolcaş să prezinte interpelarea domniei sale.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Interpelarea este adresată domnului viceprim-ministru al Guvernului României Márko Bela şi sunt obligat să o formulez oral în faţa domniilor voastre nu numai pentru memoria înregistrărilor magnetice şi a celei oficiale, a Monitorului, ci şi pentru că îi pretind, în calitate de deputat, domnului viceprim-ministru un răspuns oral, în limba română, aici, în Tribuna Parlamentului.

Obiectul interpelării este: încălcarea sfidătoare şi neruşinată a jurământului de credinţă, depus în calitate de viceprim-ministru al Guvernului României, jurământ de fidelitate faţă de ţară şi Constituţie, prin discursul pe care l-a rostit la adunarea festivă din 15 martie, la Târgul Secuiesc.

A fost un discurs care a îndemnat, fără echivoc, la separaţie statală, motivaţiile şi citatele se găsesc în cuprinsul interpelării, erijându-se în stăpân al anumitor teritorii româneşti, în numele unei populaţii care nu are o istorie europeană şi creştină decât de la sfârşitul mileniului I.

Cel mai jignitor a fost formularea cerinţei ca românii care trăiesc în aceste ţinuturi să fie obligaţi să vorbească ungureşte, întrucât mănâncă pâinea acestei populaţii.

Îl chem pe domnul viceprim-ministru al Guvernului României aici, în faţa Parlamentului, ca să înţeleagă că noi toţi, inclusiv domnia sa, mâncăm pâinea României şi, de aceea, să vină, să ne dea explicaţii în limba română pe care, dacă nu o cunoaşte, s-o înveţe.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Au depus în scris interpelările domnii şi doamnele deputaţi: doamna deputat Ionela Bruchental-Pop o interpelare depusă în scris, domnul deputat Viorel Pupeză o interpelare depusă în scris, domnul deputat Bogdan Liviu Ciucă o singură interpelare depusă în scris, domnul deputat Cristian Buzea, domnul deputat Dumitru Avram, de asemenea.

Vreţi să prezentaţi pe scurt interpelarea. Poftiţi, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Valeriu Cristian Buzea:

Vă mulţumesc, doamnă preşedintă.

Am două interpelări.

Prima interpelare se adresează domnului ministru Vasile Blaga, ministrul administraţiei şi internelor iar obiectul interpelării este nerespectarea, de către Consiliul Local al comunei Lopadea Nouă, judeţul Alba, a unei sentinţe civile definitive şi irevocabile, precum şi un ordin al prefecturii judeţului Alba.

Domnule ministru,

Cetăţeanul Crişan Ironim, din satul Băgău, comuna Lopadea Nouă, judeţul Alba, atacând în contencios administrativ hotărârea Consiliului Local nr. 6 din 2003 privind arendarea a 7 ha de păşune, a obţinut Hotărârea judecătorească nr. 125/2004 care dă câştig de cauză reclamantului şi hotărăşte anularea parţială a hotărârii Consiliului Local al comunei respective, în sensul includerii în arendă a suprafeţei solicitate de reclamant.

Prin adresa nr. 499/2005 a Prefecturii judeţului Alba către Consiliul Local al comunei Lopadea Nouă, se solicită respectarea sentinţei civile menţionate mai sus. Hotărârea nr. 28/2005 a Consiliului Local, elaborată în urma adresei Prefecturii Alba, nu se respectă şi nu a fost dusă la îndeplinire, Consiliul ignorând atât sentinţa civilă cât şi ordinul Prefecturii. Anexez copiile de pe actele menţionate.

În calitate de deputat de Alba, vă rog, domnule ministru, să dispuneţi analiza acestui caz şi soluţionarea în sensul şi spiritul legii. Solicit răspuns scris şi oral.

A doua interpelare este adresată domnului Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei şi se referă la recalcularea pensiei doamnei Magda Popescu, inginer proiectant principal din Cugir - am precizat adresa în interpelare. Recalcularea pensiei a fost solicitată, în primul rând, Consiliului Judeţean de Pensii - Alba, Secţia relaţii cu publicul, precum şi solicitarea Consiliului Naţional al Pensiilor, ambele solicitări făcute succesiv în ianuarie 2006.

În calitate de deputat de Alba, vă rog să binevoiţi, domnule ministru, să analizaţi acest caz şi să dispuneţi recalcularea pensiei doamnei Magda Popescu deoarece, conform Legii nr. 16/2000, pensia este de numai 286 ron, deşi a fost inginer proiectant principal şi a ieşit la pensie în termen. Vă anexez actele care să dovedească acest lucru, situaţia doamnei respective fiind dramatică şi solicitările care au fost făcute nu au dus la nici un rezultat.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă muţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Adrian Mihei. O singură interpelare?

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Mulţumesc, doamna preşedintă de şedinţă.

Prima interpelare, adresată domnului ministru Gheorghe Barbu, Ministerul Muncii, Solidarităţii şi Familiei, face referire la două memorii pe care le ataşez acestei interpelări. Este vorba despre memoriul domnului preşedinte Lupu Paul Liviu, de la Consiliul Judeţean al Persoanelor Vârstnice şi al domnului Itu Gheorghe, pensionar, se referă la calculul pensiilor.

În perioada 1952-1959, salariul tarifar lunar nu era trecut în cartea de muncă. La toate aceste unităţi unde au lucrat foarte mulţi oameni vârstnici, astăzi pensionari, arhiva a fost distrusă, nu se mai găsesc documente. Cel mult se găsesc decizii de salarizare şi doresc să ştie dacă pot să facă dovada salariului sau se poate face o modificare a legislaţiei în care ministerele de resort să comunice salariile pe funcţii la acea vreme. Vreau răspuns în scris şi oral.

A doua interpelare se adresează domnului ministru Gheorghe Dobre, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.

Până anul trecut, unităţile din subordinea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, în baza unui ordin de ministru, făceau achiziţii publice prin Bursa Română de Mărfuri. De un an de zile, acest lucru nu se mai întâmplă. Întrebarea este de ce, atâta timp cât dorim să fie mai multă transparenţă şi să nu existe niciodată o suspiciune. Doresc răspuns scris şi oral.

A treia interpelare domnului ministru Codruţ Sereş, Ministerul Economiei şi Comerţului. Este vorba de programul de realizare a oleoductului Constanţa - Trieste. Răspuns în scris.

Cea de a patra este adresată Agenţiei de Turism din cadrul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, domnului preşedinte. Aş dori să ştiu şi eu care sunt măsurile de contracarare a efectelor gripei aviare asupra turismului de la malul mării. Răspuns scris şi oral.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Costache Mircea. Vă rog să vă prezentaţi pe scurt interpelările dumneavoastră. Aveţi cuvântul.

Domnul Costache Mircea:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Stimaţi colegi,

Una dintre interpelări este adresată domnului ministru Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi îmi este prilejuită de discuţiile anterioare purtate cu specialişti din agricultură, respectiv cu specialişti în domeniul producţiei de legume şi fructe pentru industrializare, reuniţi în Patronatul Romconserv.

Aceştia mi-au înaintat şi o documentaţie care arată, cu claritate că, pe lângă eforturile care se fac în domeniul agriculturii, mai sunt necesare câteva. Nu foarte mari, dar o intervenţie urgentă se cere în domeniul sprijinirii financiare a producătorilor de legume şi fructe pentru industrializare şi, aşa cum s-au găsit resurse pentru susţinerea cu 0,7 ron actualmente la litru de motorină, poate că, cu un efort suplimentar, domnul ministru, onorând şi promisiunea domnului prim ministru care, în cadrul unor vizite prin ţară recent, a avansat promisiuni în acest sens, poate vor găsi şi cele 12,3 milioane ron - o sumă nu foarte mare, dar vitală pentru cultivatorii de tomate pentru procesare.

Eu, ca să fiu mai scurt, anexez cele lămuritoare şi sunt convins că domnul ministru, cu buna credinţă pe care i-o cunoaştem şi pe care, acolo unde s-a manifestat, eu am apreciat-o personal, cred că va găsi posibilitatea de a asigura această finanţare în timp util, pentru că sezonul de primăvară deja s-a deschis.

Pe cea de a doua o prezint cu mult mai scurt. Este adresată domnului ministru al sănătăţii şi familiei, domnului Eugen Nicolăescu şi se referă la una dintre multiplele probleme cu care se confruntă sistemul de sănătate publică şi nu sistemul în sine, ci cetăţenii care apelează la serviciile de sănătate, una dintre cele mai delicate probleme, spuneam, aceea a transplantului.

Prin anii 1998-1999 se putea face, de exemplu, transplant şi implant de cornee în mai multe instituţii spitaliceşti de stat, inclusiv la Spitalul Militar Central din Bucureşti dar, de prin anii 2000-2001, acest lucru nu a mai fost posibil pentru că a fost stopat importul de cornee.

Actualmente, după ştiinţa noastră, există o singură clinică privată Opticontact Oculus, a doctorului Moraru. Dar acolo, corneea şi manopera ridică costul unei asemenea intervenţii la minimum 3000 de euro, ceea ce face greu accesibil pentru bolnavii în mare nevoie acest serviciu.

Aşa că îl rog să revizuiască, pentru că ştiu că a cuprins în pachetul de reformă în sănătate şi problemele delicate ale transplantului şi implantelor şi poate va găsi o soluţie mai urgentă şi pentru cei aflaţi în suferinţă din acest punct de vedere.

Eu aveam şi un caz concret al unui profesor care nu mai poate, pur şi simplu, practica, având nevoie de această intervenţie şi realmente n-am ştiut şi nu ştiu nici acum unde să-l îndrum pentru a primi cei 3000 de euro ca să poată să-şi facă operaţia.

Dar, mă interesează, aşa cum este normal pentru noi toţi, rezolvarea acestei situaţii la nivel naţional.

Mulţumesc, sărut mâna.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dau, în continuare, citire listei cu colegii noştri care au depus în scris interpelările: doamna deputat Monalisa Găleteanu, domnul deputat Cezar Preda, Titus Corlăţean, Manuela Mitrea, Emil Radu Moldovan, George Băeşu, Mihai Dumitriu, Claudiu Pop, Constantin Niţă, Gheorghe Sârb, Ioan Stan, Ovidiu Brînzan, Alexandru Mănăstireanu, Mugurel Sârbu, Ioan Cindrea, Gabriel Vlase, Traian Constantin Igaş, Aurel Vlădoiu, Florea Voinea, Ion Călin, Ştefan Baban, Mihai Apostolache, Adrian Moisoiu, Ioan Aurel Rus, Eduard Hellvig, Ionica Popescu, Graţiela Iordache, Cornelia Ardelean, Ioan Ţundrea, Petru Călian, Gabriela Nedelcu, Vasile Puşcaş, Ioan Munteanu, Gheorghe Chiper, Marius Iriza, Lia Olguţa Vasilescu, Răzvan Bobeanu, Tudor Mătuşa, Cosmin Vasile Nicula, Mihaela Rusu, Gabriela Creţu, Petru Tărniceru, Filonaş Chiş, Gheorghe Sârb, Alecsandru Ştiucă, Aledin Amet, Marcu Tudor, Petre Popeangă, Daniela Popa, Nicolae Popa, Cristian Stănescu, Rusu Mihaela şi domnul deputat Mircia Giurgiu, pe care-l şi invit să-şi prezinte, pe scurt, interpelările.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, doamna preşedintă.

Prima interpelare este adresată domnului Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei. Obiectul interpelării îl reprezintă valoarea punctului de pensie şi majorarea pensiilor în cursul acestui an.

Următoarea interpelare este adresată domnului Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei şi doamnei Anca Boagiu, ministrul integrării europene. Obiectul interpelării îl reprezintă atragerea şi utilizarea fondurilor europene pentru dezvoltarea resurselor umane din regiunea nord-vest. Este vorba de fondul PHARE 2003, când s-au pierdut aproximativ 300 de mii de euro, 35 % din totalul fondurilor alocate regiunii nord-vest.

O altă interpelare este adresată domnului Vasile Blaga, ministrul administraţiei şi internelor. Obiectul interpelării îl reprezintă analizarea procesului de privatizare finalizat la Societatea Somvetra Gherla din Judeţul Cluj.

O altă interpelare este adresată domnului Codruţ Sereş, ministrul economiei şi comerţului şi obiectul interpelării îl reprezintă introducerea nejustificată a unui nou impozit şi anume faptul că se plătesc 7,4 euro la 1000 de mc pe gazul consumat - este vorba de impozit.

Ultima interpelare este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătăţii. Obiectul interpelării îl constituie blocarea posturilor, care s-a făcut prin Ordonanţa 63/29.06.2005 şi care prevede blocarea tuturor posturilor din sistemul sanitar, unde este nevoie de foarte multe posturi care sunt blocate şi, din acest motiv, sistemul sanitar nu funcţionează la capacitatea normală.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Cu aceasta, şedinţa noastră se încheie aici.

Vă doresc tuturor o seară bună.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,28.