Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,32.

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Gheorghe Albu şi Eserghep Gelil, secretari.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

V-aş ruga să vă ocupaţi locurile în băncile dumneavoastră şi să-mi permiteţi să declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că, din totalul celor 331 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 258, fiind absenţi 73, din care 37 participă la alte acţiuni parlamentare.

Daţi-mi voie să-mi îndeplinesc şi obligaţia prevăzută de art.94 din Regulamentul Camerei şi să vă informez că au fost distribuite tuturor deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru zilele de 3 - 6 aprilie 2006; programul de lucru pentru aceeaşi perioadă, mai exact şi pentru zilele de 7 şi 8 aprilie, deci pentru perioada 3-8 aprilie; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista rapoartelor depuse în perioada 30 martie-3 aprilie 2006 de comisiile permanente sesizate în fond; lista legilor pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; sumarul privind conţinutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.

Dacă aveţi vreo observaţie cu privire la aceste documente.

Permiteţi-mi atunci să trecem la desfăşurarea ordinii de zi aprobate şi să începem dezbaterile propunerilor legislative înscrise pe ordinea de zi cu cea de la pct.2 de pe ordinea de zi: Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune.

Dau cuvântul din partea iniţiatorilor. Doamna preşedinte Turcan.

Doamna Raluca Turcan:

Bună ziua!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Propunerea legislativă pe care am iniţiat-o împreună cu colegii mei din Partidul Democrat, domnul Cristian Rădulescu şi domnul Valentin Iliescu, privind organizarea şi funcţionarea Radioului şi Televiziunii Publice, a apărut ca urmare a numeroaselor semnale de alarmă trase de societatea civilă, de organizaţii profesionale în domeniul mass-media, de angajaţi ai celor două instituţii, de organisme internaţionale cu privire la posibilităţile de interpretare ale vechii legi ce implementa activitatea celor două instituţii.

Din cauza acestor interpretări, au existat situaţii în care misiunea de serviciu public a Radioului şi Televiziunii a fost pusă sub semnul întrebării şi, de asemenea, cheltuirea banului public nu s-a realizat transparent, ci cu suspiciunea existenţei unor conflicte de interese.

Printr-o nouă lege am urmărit depolitizarea şi profesionalizarea celor două instituţii de radio şi televiziune. Acest lucru poate fi asigurat prin: introducerea unor criterii de competenţă şi profesionalism pentru persoanele ce vor fi propuse pentru consiliile de administraţie; desemnarea în aceste consilii a două persoane din partea societăţii civile; prelungirea mandatului membrilor consiliilor de administraţie la cinci ani, acesta fiind diferit de durata mandatului parlamentar; separarea funcţiei de preşedinte al consiliului de administraţie de cea de director general, aceasta din urmă fiind ocupată pe bază de concurs de proiect de management; mandatul directorului general va avea o durată de patru ani.

De asemenea, prin această propunere am urmărit imposibilitatea demiterii consiliilor de administraţie de către Parlament în urma evaluării rapoartelor de activitate ale celor două instituţii.

În acelaşi timp, am definit într-un mod clar misiunea de serviciu public a Radioului şi Televiziunii Publice în sensul precizării clare a rolului cultural educativ, de informare şi de forum pe care cele două societăţi îl au în societatea românească.

În acelaşi timp atât Radioul, cât şi Televiziunea Publică urmăresc sprijinirea formării morale şi civice a copiilor şi tinerilor, încurajarea creativităţii acestora, promovarea creaţiilor audiovizuale româneşti şi europene, inclusiv ale producătorilor independenţi, precum şi prezentarea corectă, echilibrată şi imparţială a realităţilor social-politice şi economice interne şi internaţionale. Iar îndeplinirea misiunii de serviciu public trebuie să se realizeze cu prioritate faţă de obţinerea unor performanţe comerciale.

De asemenea, în noua lege de organizare şi funcţionare am urmărit eliminarea conflictelor de interese şi instituirea unor incompatibilităţi clare, astfel încât să nu poată face parte din consiliile de administraţie persoane cu funcţii de conducere în structurile Parlamentului sau Guvernului, persoane cu funcţii de conducere în structurile partidelor politice, persoane care colaborează sau fac parte din conducerea unor companii de presă precum şi cele care deţin părţi sociale sau acţiuni la societăţi comerciale în domeniul mass-media.

Toate deciziile consiliilor de administraţie trebuie să fie publice şi intră sub incidenţa Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.

Traseul acestei iniţiative a fost sinuos, cu multe dezbateri, variante, depuneri şi retrageri. Mă bucur că într-un final toţi membrii Comisiei de cultură au considerat că este prioritară elaborarea unei astfel de legi şi, printr-un efort comun, am analizat în paralel atât propunerea Alianţei Dreptate şi Adevăr cât şi iniţiativa Partidului Social Democrat, rezultând un singur proiect complet, profesionist, în beneficiul în primul rând al cetăţenilor României, dar şi al celor două instituţii.

Vă rog, aşadar, în spiritul dezbaterilor din Comisia de cultură, să votaţi această propunere legislativă. Rezultatul dezbaterilor este unul bun şi pentru acest lucru le mulţumesc tuturor membrilor comisiei, în egală măsură colegilor din Partidul Social Democrat care au avut contribuţii valoroase, cât şi reprezentanţilor Coaliţiei şi ai minorităţilor, altele decât cea maghiară, precum şi Partidului România Mare.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Din partea comisiei, de data asta cine va prezenta raportul, dacă tot dumneavoastră...poate ar fi bine să lăsaţi pe domnul vicepreşedinte, să nu apăreţi şi iniţiator şi raportor.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Petre Străchinaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Propunerea legislativă privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune a fost transmisă Comisiei pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă în 8 martie 2006.

A fost sesizată în fond comisia noastră cu aceste propuneri legislative, spre avizare fiind trimis Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, Comisiei pentru muncă şi protecţie socială şi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. În redactarea prezentului raport, comisia noastră a ţinut cont de avizul favorabil al tuturor acestor comisii. E vorba de raportul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil emis de Consiliul Legislativ pentru Propunerea legislativă nr.75 din 2006, precum şi de punctul de vedere favorabil al Guvernului, din 27 martie, pentru Propunerea legislativă nr.45 şi punctul de vedere negativ pentru Propunerea legislativă nr.75 din 2006.

Potrivit prevederilor art.73 din Constituţia României, propunerile legislative fac parte din categoria legilor organice, ca şi legea asupra căreia se intervine.

Cele două propuneri legislative au fost dezbătute concomitent în şedinţele comisiei din zilele de 15, 21, 22, 28, 29 martie, membrii comisiei hotărând încă de la începutul dezbaterilor că se va redacta un singur raport.

În conformitate cu prevederile art.54 şi 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, din partea Guvernului au participat la lucrările comisiei domnul Ioan Onisei, secretar de stat în Ministerul Culturii şi Cultelor.

În calitate de invitaţi, au participat domnii Ralu Filip şi domnul Attila Gasparic, preşedintele şi respectiv vicepreşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului, din partea Societăţii Române de Radiodifuziune, domnul Doru Ionescu, director al Departamentului de producţie editorială, domnul Costel Gâlcă, şef birou juridic, domnul Eugen Cojocaru, doamna Teodora Stanciu, şi domnul Adrian Moise, preşedinte de sindicat, domnul Bogdan Rădulescu şi domnul Alexandru Rusu, preşedinte şi respectiv vicepreşedinte al Iniţiativei Profesionale Radio, domnul Tudor Giurgiu, preşedinte director general al Societăţii Române de Televiziune şi Remulus Codreanu, consilier juridic, doamna Brânduşa Armanca, profesionist mass-media, doamna Ioana Avădanei, din partea Centrului pentru jurnalism independent, domnul Răzvan Martin, din partea Convenţiei Organizaţiilor de Media, domnul Cristian Godinac şi domnul Răzvan Uzureanu, din partea Media Sind, domnul Cicerone Grigorescu, din partea sindicatului Radioteleviziunii.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 20 de deputaţi din totalul de 21 de membri ai comisiei.

Propunerile legislative au ca scop crearea unui cadru juridic nou, adaptat la realităţile actuale care să aibă la bază eliminarea imixtiunii politicului în activitatea celor două servicii publice de radiodifuziune şi respectiv de televiziune, cu păstrarea controlului parlamentar asupra activităţii acestora, în limitele constituţionale, prin configurarea unor norme procedurale de funcţionare care să pună accentul pe definirea mai clară a misiunii de post public pentru creşterea impactului programelor în rândul publicului.

Ca elemente de noutate trebuie menţionate implicarea societăţii civile în desemnarea pe criterii de competenţă, profesionalism şi moral-civice a membrilor consiliului de administraţie, eliminarea posibilităţii demiterii consiliilor de administraţie prin respingerea de către Parlament a raportului anual, separarea funcţiei de director general de cea de preşedinte al consiliului de administraţie.

De asemenea, s-a urmărit eliminarea conflictului de interese la nivelul conducerilor celor două societăţi, creşterea transparenţei la nivelul activităţii, precum şi la nivel decizional.

Comisia a hotărât în unanimitatea voturilor celor prezenţi în sală în momentul votării redactarea unui singur raport pentru cele două propuneri legislative.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei a hotărât prin schimbarea titlului şi amendarea în proporţie de 90% a Legii nr.41 din 1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, să supună aprobării plenului nu o propunere legislativă de modificare şi completare, ci o iniţiativă legislativă nouă care să abroge legea în vigoare.

Potrivit art.45 din Constituţia României, republicată, Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune adoptarea propunerii legislative cu amendamente, adoptată cu majoritatea voturilor celor prezenţi în sală în momentul votării, 14 voturi pentru, nici un vot împotrivă, şi 2 abţineri, precum şi respingerea propunerii legislative privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune, cu unanimitatea voturilor celor prezenţi în sală în momentul votării, 14 voturi pentru respingere, nici un vot împotrivă şi nici o abţinere. Este vorba de Propunerea legislativă nr.75 din 2006.

Motivaţia respingerii se bazează pe faptul că s-au dezbătut concomitent, iar materia propusă de noul text rezultat în urma dezbaterilor din comisie include în amendamente şi o parte din materia propunerii legislative respinse.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat Străchinaru.

Mi-aş permite să felicit toţi membrii comisiei pentru felul cum s-au dedicat unei munci extrem de laborioase, cum şi-au conjugat culorile politice în scopul unic al adoptării unei reglementări care să ducă la îmbunătăţirea activităţii celor două posturi publice.

Deşi e vorba de o propunere legislativă, întreb reprezentantul Guvernului care a participat la lucrările comisiei dacă doreşte să intervină în acest moment.

Domnule secretar de stat Onisei, aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Onisei:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Guvernul a fost de acord cu propunerea legislativă care a fost depusă de către membrii Alianţei. Îngăduiţi-mi însă, dincolo de acest aspect, să felicit şi eu membrii comisiei şi pe toţi ceilalţi parlamentari care au participat la lucrările acesteia, am avut onoarea să particip tot timpul la lucrările comisiei dedicate acestei propuneri legislative şi vă asigur că este un act normativ valoros şi care o să contribuie într-adevăr la creşterea gradului de independenţă a celor două societăţi publice de radio şi de televiziune şi mai cu seamă la îndeplinirea rolului public al acestora.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Invit reprezentanţii grupurilor parlamentare să-şi prezinte punctul de vedere.

Poftiţi, stimate domnule deputat.

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Emilian Frâncu, din partea Grupului P.N.L.

Din două propuneri legislative care conţineau idei originale şi constructive a rezultat o lege nouă, o lege care considerăm noi, cei din comisie, după o activitate extrem de laborioasă, vine să răspundă unor cerinţe ale societăţii civile care, în ultimul timp, au fost foarte mult mediatizate.

Acest act normativ vine, după părerea noastră, să facă paşi uriaşi în depolitizarea celor două instituţii, nu numai prin separarea funcţiei de director general de cea de preşedinte al consiliului de administraţie, nu numai prin faptul că acum vor fi în consiliul de administraţie reprezentanţi ai societăţii civile, dar mai ales prin faptul că noul consiliu de administraţie nu va mai putea să fie demis.

Este un lucru care cred eu că dă un semnal că toate forţele politice au înţeles rolul de forum al Societăţii Române de Radio şi al Societăţii Române de Televiziune, de instituţii care trebuie să fie depolitizate complet.

De asemenea, legea vine cu prevederi concrete privind rolul formator, cultural, educativ, de informare şi de forum al celor două instituţii publice. Am căutat toţi membrii comisiei şi, într-adevăr, a fost o activitate extrem de laborioasă, să găsim soluţii şi la unele aspecte delicate. Voi prezenta doar două dintre acestea care cred eu că interesează pe toţi şi anume, am păstrat prevederea ca persoanele fizice să fie scutite de plata taxei radio-t.v. pe baza unei declaraţii pe propria răspundere, iar impunerea să se facă pe fiecare imobil locuit. La persoanele juridice, am prevăzut scutiri doar pentru acelea care dovedesc că nu au avut activitate.

Există numeroase prevederi deosebit de interesante şi inovatoare şi, cred eu care aduc soluţii la actualele probleme. Nici o lege nu este perfectă, normal că se vor putea găsi glasuri care să critice anumite reglementări, dar noi vă rugăm să votaţi această lege tocmai pentru faptul că ea vine să depolitizeze în proporţie, cred eu, de 99% consiliul de administraţie şi vine cu soluţii care să satisfacă pe foarte, foarte mulţi reprezentanţi ai societăţii civile.

Mulţumim.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Hunor.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Kelemen Hunor:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

După 12 ani, modificarea Legii privind organizarea şi funcţionarea celor două societăţi este justificată şi este necesară. Au fost disfuncţionalităţi. Aceste disfuncţionalităţi trebuie corectate.

Noi, în Comisia de cultură, am încercat să definim misiunea serviciului public de radiodifuziune şi de televiziune, am definit rolul celor două societăţi, în condiţiile secolului XXI. Aceste disfuncţionalităţi care au existat şi există şi la ora actuală îşi au rădăcina în suprapunerea rolului decizional şi rolului de execuţie a consiliului de administraţie. Cel mai important pas pentru depolitizarea celor două societăţi este, după părerea noastră, separarea funcţiei de director general de funcţia de preşedinte al consiliului de administraţie.

În acest proiect, noi am dat atribuţiile preşedintelui consiliului de administraţie, consiliului de administraţie şi atribuţii foarte clare, foarte precise, directorului general care va fi managerul instituţiei. Consiliul de administraţie nu va avea rol, nu va avea atribuţie în politica editorială şi acest lucru este absolut necesar şi corect.

Managementul instituţiei va fi ocupat prin concurs. Directorul general va fi ales de către consiliul de administraţie şi nu de Parlament şi, în acest fel, vom îndepărta managementul instituţiei de Parlament, de o instituţie politică.

Prin prelungirea mandatului de la 4 la 5 ani a consiliului de administraţie, vom evita suprapunerea ciclului electoral şi al consiliului de administraţie.

Trebuie să vă spun că în componenţa consiliului de administraţie am încercat să păstrăm un echilibru şi acest echilibru s-a păstrat. Vom avea reprezentanţi ai Parlamentului, ai partidelor parlamentare, al Guvernului, al Preşedinţiei, ai salariaţilor şi vom avea reprezentanţi ai societăţii civile. Dar noi credem că depolitizarea nu se rezolvă şi nu înseamnă şi nu provine din modul de desemnare a membrilor consiliului de administraţie. Asta este o falsă problemă. Fiindcă orice membru, indiferent de cine este desemnat, de societatea civilă, de partidele parlamentare, de Guvern, de preşedinţie, vor fi validaţi în Parlament, vor avea legitimitate câştigată din partea Camerei Deputaţilor şi din partea Senatului.

Sigur, a fost un compromis şi noi credem în compromis şi credem că acest compromis a fost şi este un câştig pentru Societatea Română de Radiodifuziune şi Televiziune.

Sigur, prin desemnarea reprezentanţilor societăţii civile, am introdus un mecanism foarte greoi şi numai prin primul demers ne vom da seama dacă acest mecanism funcţionează sau nu funcţionează. Şi am mai introdus la fel un mecanism foarte dificil, alegerea preşedintelui consiliului de administraţie prin votul a două treimi din membrii consiliului de administraţie. Vom vedea dacă funcţionează sau nu.

Am mai făcut un pas important prin eliminarea posibilităţii de demitere a consiliului de administraţie prin respingerea raportului de activitate. Sunt convins şi noi credem că aceste două elemente, separarea celor două funcţii şi eliminarea posibilităţii de demitere a consiliului de administraţie înseamnă depolitizarea.

Aceste două elemente sunt cele mai importante.

Grupul UDMR va susţine acest proiect. Vom avea trei-patru amendamente. Aceste amendamente vor viza o funcţionalitate mai bună şi o eficienţă mai bună în cadrul consiliului de administraţie şi în cadrul celor două societăţi, dar în mare şi în principiu, susţinem acest proiect legislativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule coleg.

Din partea Grupului P.R.M., doamna deputat Olguţa Vasilescu.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi Partidul România Mare va susţine acest proiect de lege, pe care l-am şi votat de altfel în comisie, în mare parte pentru observaţiile făcute aici de ceilalţi colegi antevorbitori, dar sigur ne păstrăm rezerve asupra anumitor chestiuni pe care urmează să le punem în vedere plenului Camerei Deputaţilor atunci când vom intra la dezbaterea pe articole.

Şi m-aş referi aici doar la art.19 care prevede că grupurile parlamentare înaintează propuneri pentru 7 locuri, în funcţie de ponderea pe care o au în Parlament. Noi facem legi pentru viitor. S-ar putea ca pe viitor să fie mai multe grupuri parlamentare în Parlamentul României, mai mult de 7. Şi, atunci, o să vedeţi că va trebui din nou să modificăm această lege, pentru că obligatoriu vor fi nemulţumiţi.

A doua chestiune la care vreau să mă refer şi ştiu că o să nemulţumesc pe câţiva colegi care susţin din diverse considerente acest lucru, este referitor la cele două locuri în consiliul de administraţie care vor reveni ONG-urilor. Colegul meu, Hunor Kelemen, antevorbitorul meu, putea să vă spună bunăoară, pentru că ştie foarte bine acest lucru, ce s-a întâmplat în Ungaria la Televiziunea de stat în momentul în care unul dintre aceste ONG-uri, care a fost tras la sorţi, pentru că aşa se întâmplă în Ungaria, fiind foarte multe ONG-uri care sunt interesate direct de televiziunea publică, sunt trase la sorţi şi a ieşit să reprezinte ONG-urile în consiliul de administraţie al Televiziunii maghiare Asociaţia orbilor.

De asemenea, tot referitor la ONG-uri, deci, dacă vor fi alese pe criteriul acesta, s-ar putea să aveţi surprize ca şi în Ungaria. Dacă vor fi alese pe criteriul că o parte din membrii comisiei, de regulă, majoritatea, Coaliţia, votează anumiţi reprezentanţi ai acestor ONG-uri, atunci automat vom avea nişte ONG-uri care sunt de o parte sau de alta a baricadei politice. Deci, din punctul acesta de vedere nu ştiu cât de apolitici sunt reprezentanţii lor. Dar sigur că vom ajunge la aceste chestiuni. Avem posibilitatea să le dezbatem.

Eu salut iniţiativa colegilor noştri, trebuia să fie modificată această lege. S-a mai încercat şi în mandatul trecut dar nu s-a reuşit sau s-au reuşit modificări foarte puţine pe anumite articole de lege şi iarăşi vreau să constat şi să felicit totodată consiliile de administraţie ale Televiziunii Române şi Radiodifuziunii Române, aşa cum au fost alese în urmă cu un an, cred că îşi fac datoria, cel puţin din punctul nostru de vedere, am văzut că ştirile nu mai sunt politizate aşa cum erau înainte.

Nu ştim cât de bună este activitatea lor ca şi manageri, dar cel puţin din punct de vedere al depolitizării, cred că s-a reuşit acest lucru, motiv pentru care îi felicit.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, doamna deputat.

Domnul deputat Mihai Mălaimare.

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Doamnelor şi domnilor,

Detest să urc la această tribună ca să spun lucruri comune, cum ar fi: "Sunt de acord cu proiectul şi vă rog să-l aprobaţi".

Sunt aici pentru un alt motiv. Sentimentul pe care l-am avut lucrând în comisie la acest proiect este că se întâmplă ceva cu clasa politică, ceva extrem de important, că ea este în stare să se reformeze din mers şi din chiar interiorul ei. Pentru că asistăm la un proiect de lege propus de deputaţi de vârste diferite. Mai mult, un proiect de lege propus şi realizat de parteneri. S-au descoperit parteneri în această comisie din întregul arc politic parlamentar românesc. Este un lucru pozitiv şi cred că va trebui să medităm şi la alte proiecte de legi importante pe domenii extrem de importante cum este Radioul şi Televiziunea.

Este pentru prima oară în 5 ani de deputăţie când am descoperit în discursurile colegilor mei hotărârea clară ca să nu se mai întâmple ceea ce s-a întâmplat în 2000 şi în 2004, când noua putere instalată şi-a făcut un titlu de glorie din a schimba sau a încerca să schimbe imediat consiliile de administraţie la Radio şi Televiziune.

Poate că ceea ce se întâmplă astăzi cu acest proiect de lege nu înseamnă doar că vom face - am auzit aici un proiect de lege pentru viitor - asta nu înseamnă un proiect de lege imuabil, un proiect de lege bătut în cuie, lucrurile sunt transformabile, pot fi îmbunătăţite şi, mai cu seamă, experimentăm câteva chestiuni absolut noi - şi sunt convins că va trebui să revenim asupra proiectului de lege.

Nu vom reveni, probabil, şi asta spre cinstea noastră, a Parlamentului României, la ideea că am construit, am edificat nişte insule de normalitate, de democraţie adevărată în Radioul şi Televiziunea ca instituţii publice în România.

Domnul Valer Dorneanu:.

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

Domnul Aledin Amet:

Mulţumesc.

Mă numesc Aledin Amet, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Domnul Valer Dorneanu:.

Iertaţi-mă! Poftiţi, aveaţi dumneavoastră întâietate.

Domnul Aledin Amet:

Mulţumesc frumos,

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Fără îndoială, această iniţiativă legislativă reprezintă un pas înainte. Se poate vorbi despre această iniţiativă legislativă ca despre o iniţiativă benefică, pentru că ea reglementează un aspect foarte important, şi anume depolitizarea celor două instituţii. Atât Societatea Română de Televiziune, cât şi Societatea Română de Radio trebuie să se afle doar în slujba poporului. În aceeaşi ordine de idei, nu trebuie să omitem nici noul cadru organizatoric creat, având perspectiva unei eficienţe mai mari.

În consecinţă, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale va vota în favoarea acestei iniţiative legislative.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:.

Mulţumesc, domnule coleg.

Domnul deputat Popa din partea Partidului Conservator.

Se pregăteşte domnul deputat Valentin Iliescu, din partea Partidului Democrat.

Domnul Nicolae Popa:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Totul este bine atunci când se termină cu bine. Faptul că a existat concordie în Comisia pentru cultură şi s-au unificat ideile bune din cele două proiecte de legi este un lucru extraordinar. Înseamnă că intrăm în normalitate. Şi, vă spun cu toată sinceritatea că avem noi de câştigat în faţa opiniei publice, noi - parlamentarii - dar să nu uităm că are de câştigat societatea românească în general.

În altă ordine de idei, eu ştiu că în toate legislaturile, Radioul şi Televiziunea erau terfelite, erau acuzate, se făceau presiuni asupra lor de către toate partidele care au fost la putere. Şi, ca atare, eu cred că este bine că în momentul de faţă căutăm să aşezăm acolo profesionişti, manageri buni, oameni cu experienţă şi competenţi, în aşa fel încât să elimine aceste stări conflictuale, aceste stări de suspiciune care au fost până în momentul de faţă.

Este bine că s-a extins aria instituţiilor ca să fie prezente aceste consilii de administraţie, inclusiv Preşedinţia şi Guvernul, pentru că şi ele sunt instituţiile statului şi trebuie să fie prezente. Având în vedere aceste considerente, sigur că noi, cei de la Partidul Conservator, de la Grupul parlamentar al Partidului Conservator, vom susţine acest proiect de lege cu toate amendamentele care s-au făcut şi care vor fi discutate în continuare.

Domnul Valer Dorneanu:.

Mulţumesc.

Domnul deputat Valentin Iliescu.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă vorbesc în calitate de iniţiator, dar şi de reprezentant al Grupului parlamentar al P.D. Şi trebuie să vă spun că sunt foarte bucuros şi trebuie să amintesc câteva lucruri care au generat această iniţiativă legislativă aflată astăzi în dezbaterea Camerei Deputaţilor.

Să ne aducem aminte că până acum aproape un an, practic, în mod constant, în mod regulat Uniunea Europeană ne trăgea de urechi pentru modul în care Radioul şi Televiziunea publică îndeplineau mandatul de serviciu public. Şi în special era vorba atunci de informarea corectă, obiectivă a opiniei publice despre realităţile româneşti.

Îmi aduc aminte, aşa cum bine spunea un coleg antevorbitor, cât de aprinse erau an de an rapoartele de activitate dezbătute de Putere şi de Opoziţie, şi că de cele mai multe ori nici un consiliu de administraţie nu apuca să-şi ducă la bun sfârşit mandatul pe care îl primea din partea Camerelor reunite ale Parlamentului.

Cred că suntem în faţa unei premiere foarte importante pentru viaţa politică românească. Probabil, aşa cum spunea cineva înainte, sunt necesare şi alte teme majore care să ne reunească, indiferent că aparţinem Puterii sau Opoziţiei, şi, într-un mod constructiv, profesionist, să ducem la bun sfârşit un cadru legislativ care să asigure buna funcţionare a acestei instituţii.

Din acest punct de vedere trebuie să vă spun că este rodul muncii nu numai tuturor colegilor parlamentari, al Ministerului Culturii, şi aici vreau să mulţumesc în mod special domnului secretar de stat Ioan Onisei, care alături de membrii Comisiei pentru cultură, aproape că a scris fiecare articol al acestei legi, dar şi altor structuri care s-au implicat în scrierea acestei legi, şi mă refer şi la cele două societăţi - Societatea de Radio şi de Televiziune, la societatea civilă, la liderii sindicali şi toţi aceia care au fost interesaţi de această lege.

Este o muncă de aproape un an de zile şi nu trebuie să omitem faptul că două iniţiative cu domeniu similar de reglementare le-am retras tocmai pentru a găsi în sfârşit această soluţie comună şi să apreciez la modul cel mai sincer implicarea în primul rând a colegilor de la P.S.D., care - având o propunere legislativă pe aceeaşi temă - au dorit să-şi unească eforturile cu noi şi să venim cu această lege.

Repet şi eu ca şi ceilalţi colegi, esenţiale sunt 5 prevederi: depolitizarea şi profesionalizarea conducerii celor două societăţi; în al doilea rând, separarea funcţiei de preşedinte al Consiliului de Administraţie de cea director general, care va asigura o funcţionare foarte bună a celor două instituţii; eliminarea conflictului de interese care a fost până acum, cu vârf şi îndesat, în cele două instituţii; stabilirea foarte clară a incompatibilităţilor; o susţinere financiară foarte importantă şi un control foarte sever al modului în care sunt folosite resursele financiare ale celor două instituţii; şi, nu în ultimul rând, şi acesta cred că este în primul şi în primul rând cea mai importantă realizare, lucru care nu s-a regăsit în propunerea iniţială, dar care a făcut până la urmă rodul negocierii şi deciziei comune a membrilor comisiei, ca de acum înainte, ca şi dovada intrării în normalitate a celor două instituţii, consiliile de administraţie să nu mai poată fi demise înainte de încheierea mandatului.

Spunând toate acestea, doresc să mulţumesc tuturor colegilor care s-au implicat în finalizarea acestui raport, să vă mulţumesc anticipat, fiind convins că veţi vota alături de Grupul parlamentar al P.D. şi de celelalte grupuri acest raport, şi să ne dorim ca, în cel mai scurt timp, el să devină funcţional.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:.

Mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva să intervină?

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege.

Poftiţi! Doamna deputat Lavinia Şandru, care a adunat minutele cuvenite independenţilor.

Doamna Lavinia Marcela Vâlcov-Şandru:

Vă mulţumesc mult de tot.

Nu, n-aş fi vrut să vorbesc astăzi, dar nu puteam să nu vorbesc pentru că era mult prea mult zahăr şi deja începea să fie mult prea dulce.

Nu vă supăraţi, în cazul în care acest proiect de lege nu va reuşi să facă ceea ce şi-a propus, adică să reuşească să depolitizeze aceste două instituţii, atunci iertaţi-mă, dar el a fost făcut numai ca actualele conduceri ale celor două instituţii să fie date jos, pentru că guvernarea este nemulţumită de ele.

Deci, dacă nu depolitizăm instituţiile şi dacă ele nu vor deveni imparţiale, aşa cum ne-am propus, înseamnă că acest proiect de lege a venit degeaba.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:.

Mulţumesc.

Mai sunt alte intervenţii la dezbateri generale?

Trecem la dezbaterea pe articole şi începem cu titlul propunerii legislative.

Dacă sunt obiecţiuni la titlul propus de către comisie? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră şi vă rog să vă înregistraţi întâi prezenţa, apoi manifestaţi-vă votul.

Sunt 155 voturi pentru; 5 împotrivă.

S-a adoptat titlul în formularea comisiei.

Domnul Adrian Moisoiu (din sală):

Nu avem cvorum!

Domnul Valer Dorneanu:.

Poftiţi? Din câte ştiam eu, stimate coleg, cvorumul vizează votul final.

Art.I. Comisia propune eliminarea acestuia.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Supun votului dumneavoastră propunerea de eliminare a art.I în formularea comisiei.

Înregistraţi-vă votul şi marcaţi-vă întâi prezenţa.

Sfârşitul votului: 159 voturi pentru; 2 împotriva eliminării.

Art.I în formularea iniţiatorului a fost eliminat.

Titlul Cap.I în formularea comisiei.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră acest titlu.

Cine este pentru?

Sfârşitul votului: 165 voturi pentru; 3 împotrivă; 2 abţineri.

Adoptat textul.

La art.1, pentru alin.1, v-aş ruga să urmăriţi amendamentul comisiei aflat la pag.1 şi 2.

Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei din art.1 alin.1.

Cine este pentru?

Sfârşitul votului: 160 voturi pentru; 5 împotrivă; 2 abţineri.

Adoptat art.1 alin.1 în formularea comisiei.

La art.2, pe care îl găsiţi la pag.3, pct.5 din raport, comisia propune amendamentul pe care îl aveţi în rubrica 3, coloana 3.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

V-aş ruga să vă manifestaţi votul. Înregistraţi-vă prezenţa şi votaţi.

Sfârşitul votului: 160 voturi pentru; 3 împotrivă; 2 abţineri.

Adoptat textul art.2 în formularea comisiei.

La art.3 urmăriţi, vă rog, amendamentul comisiei pentru cele trei alineate ale acestuia.

Dacă sunt obiecţiuni?

V-aş propune pentru fluidizarea şi accelerarea votului, dacă nu sunt obiecţiuni şi nu sunt nici amendamente, să socotim amendamentul acceptat.

De acord? Mulţumesc.

Deci, art.3 a fost adoptat - în unanimitate - în formularea comisiei.

La art.4 urmăriţi, vă rog, amendamentul comisiei de la pag.3 până la pag.5.

Dacă la vreunul din aceste alineate ale art.4 aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat întreg textul art.4 în unanimitate.

La art.5 vă rog să urmăriţi formularea comisiei.

Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate art.5.

La art.6 dacă sunt obiecţiuni la formularea comisiei? Nu sunt.

Votate în unanimitate amendamentele comisiei.

Art.7. Urmăriţi textul propus de comisie, pe care îl găsiţi la pag.6 şi 7.

Dacă sunt obiecţiuni la vreunul din alineatele art.7 din formularea comisiei? Nu sunt.

Votat textul în unanimitate.

Pentru art.6 din lege, art.8 în formularea comisiei, pe care îl găsiţi la pag.8, dacă sunt obiecţiuni la textul art.8 propus de comisie? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.9, în numerotarea comisiei, tot la pag.8 îl găsiţi.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Domnul Marton, poftiţi. Vă mulţumesc că aţi venit atât de aproape, pentru a nu omite cuvântul dumneavoastră.

Domnul Márton Árpad Fráncisc:

Este mai mult o scăpare şi aveţi un amendament respins, primul amendament respins la pag.69, care ar include un alineat 5 "Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune vor rezerva în condiţiile alin.2 - 4 cel puţin 10% din timpul lor de emisie creaţiilor realizate de producătorii independenţi din ţară sau din străinătate".

Alineatul respectiv se regăseşte în actuala lege şi a fost introdus ca urmare a unei directive obligatorii pentru noi. Nu cred că în acest proces de armonizare am putea renunţa la o astfel de directivă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Rog iniţiatorul să-şi spună opinia cu privire la acest amendament.

Doamna Raluca Turcan:

Consider că acest amendament este binevenit pentru că el pune în acord propunerea legislativă cu directiva "Televiziunea fără frontiere" a Uniunii Europene.

Domnul Valer Dorneanu:

Punctul de vedere al comisiei rămâne de respingere.

Doamna preşedintă, n-am înţeles. Dumneavoastră spuneţi că rămâne de respingere, colegii spun nu.

Domnul Străchinaru.

Domnul Petre Străchinaru:

Comisia acceptă punctul de vedere, acest amendament.

Domnul Valer Dorneanu:.

Supun, totuşi, votului dumneavoastră amendamentul colegului nostru Marton Arpad Francisc, care iniţial fusese respins.

Înregistraţi-vă prezenţa şi votaţi.

Sfârşitul votului: 151 voturi pentru; 17 împotrivă; 7 abţineri.

Domnul deputat Hunor pe procedură. Vă rog!

Domnul Kelemen Hunor:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Vă rog să vorbiţi puţin mai încet, că sus, în lojă, doarme un domn în sacou roşu. Este cel care ar trebui să păzească zona de sus, şi ca să nu-l trezim!

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Rog aparatul tehnic să ia măsurile care se cuvin. (Rumoare.)

Vă rog să vă păstraţi calmul. Nu prezintă un pericol pentru continuarea şedinţei. (Râsete)

Să trecem la pct.3 din raport, cel cu privire la art.10, în formularea comisiei.

Stimaţi colegi, şedinţa se desfăşoară jos la parter. Lăsaţi ce se întâmplă la balcoane!

Dacă aveţi obiecţiuni la art.10, prezentat de comisie la pag.9? Nu sunt obiecţiuni.

Adoptat art.10 în formularea comisiei.

Art.11, în întregime în formularea comisiei, la pct.14 din raport, pag.10.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.12 pct.15 din raport, pag.11.

Dacă aveţi obiecţiuni la formularea prezentată de comisie? Nu.

Adoptat art.12 în unanimitate.

Art.13, vă rog să urmăriţi pct.16 din raport, pag.13.

Dacă aveţi obiecţiuni la textul comisiei? Nu.

Votat în unanimitate.

Art.14, pag.13, 14, îl găsiţi la pct.17.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat textul în unanimitate.

Art.15, urmăriţi-l la pct.18, pag.14, 15 şi 16.

Dacă aveţi obiecţiuni la vreunul din numeroasele alineate ale acestui articol? Nu.

Votat în unanimitate alineatele art.15.

Înainte de art.16, titlul Cap.II, îl găsiţi la pct.19 din raport.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate

Art.16 în formularea comisiei. Îl găsiţi la pag.17 - 20, pct.20.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Adoptat acest text cu toate alineatele sale.

Art.17, pct.22.

Nu sunt obiecţiuni. Adoptat în unanimitate.

Titlul Cap.III.

Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.20, urmăriţi, vă rog, textul în formularea comisiei, pe care îl găsiţi la pct.25.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La art.21 urmăriţi textul comisiei de la pct.26, pag.23, 24.

Sunt obiecţiuni?

Doamna Olguţa Vasilescu, aţi avut cumva amendament respins sau aveţi obiecţiuni la text?

Doamna Olguţa Lia Vasilescu:

Au avut colegii mei din comisie amendament. Nu are rost să mai intervin. Am precizat deja motivele, dar ca să se vadă că Grupul parlamentar al P.R.M. nu-l votează.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Având în vedere că s-au formulat obiecţiuni, supun votului dumneavoastră art.21 în formularea comisiei, prezentată la pct.26 din raport.

Înregistraţi-vă, vă rog, prezenţa şi votaţi.

Sfârşitul votului: 134 voturi pentru; 30 împotrivă; 5 abţineri.

Amendamentul a fost admis.

Art.21 va avea alcătuirea prezentată de către comisie.

Art.22, urmăriţi vă rog pct.27 din raport, pag.27, 28.

Dacă sunt obiecţiuni la acest text al comisiei? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.23, text comisie, pct.28 din raport.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.24, în alcătuirea prezentată de comisie. Îl găsiţi la pct.29.

Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate

Art.25. Sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.26, pct.31 din raport. Întreg articolul este propus de către comisie.

Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Votat textul în unanimitate.

Art.27, pct.32.

Nu sunt obiecţiuni.

Votat textul comisiei în unanimitate.

Art.28.

Domnul Marton Arpad are o obiecţiune sau are de fapt un amendament respins.

Domnul Márton Árpad Fráncisc:

Domnule preşedinte,

Aici este introdusă o instituţie care nu se mai regăseşte în nici unul din actele normative care legiferează numirea unui organism de conducere.

Dacă există restrângere de posibilitate de a se reînnoi mandatul, cea mai strictă reglementare este: mandatul poate fi reînnoit o singură dată; sau există posibilităţi ca doar pentru conducătorul instituţiei respective mandatul să nu poată fi reînnoit. Or, aici suntem în faţa unei situaţii în care întreg consiliu, deci fiecare, nici unul din membrii consiliului nu mai poate îndeplini a doua oară aceeaşi funcţie.

Ceea ce colega noastră a susţinut aici, că dacă s-ar face numai pentru asta, demitere, în mod evident acest proiect de lege va avea urmarea de a se schimba Consiliul de Administraţie; mai mult, chiar dacă noul consiliu îşi va face treaba, nici unul din membrii săi nu va putea îndeplini încă o dată.

Înseamnă că din 5 în 5 ani vom avea un Consiliu de Administraţie cu oameni noi, care niciodată n-au participat în acel consiliu, care majoritatea dintre ei n-au avut niciodată legătură nici măcar cu Televiziunea sau Radiodifuziunea publică. Şi vor avea circa jumătate de an până s-or dezmetici ce este cu această instituţie pe care o conduc.

Nu cred că este bine. Dacă am putea să eliminăm această interdicţie era şi mai bine. Mă rog, dacă s-ar fi dorit să limităm la cel mult două mandate, ar fi existat o posibilitate ca mandatul unora să fie reînnoit şi să existe şi un fel de continuitate, cum în majoritatea unei astfel de conduceri, cum e de exemplu Curtea Constituţională sau altele asemenea, care prin lege chiar impunem, că se schimbă din 3 în 3 ani ca să existe o continuitate.

Drept urmare, eu îmi menţin în continuare propunerea de eliminare a alin.2 de la art.28 propus: mandatul nu poate fi reînnoit. Solicit eliminarea.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia îşi păstrează motivaţia? Da.

Domnul deputat Valentin Iliescu doreşte să intervină în legătură cu acest amendament.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Dacă-mi permiteţi, domnule preşedinte, noi eram la art.28 în formularea comisiei, da?

Domnul Valer Dorneanu:

Da.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Şi textul pe care domnul deputat Marton Arpad îl invoca era la art.30 alin.2, că mandatul nu poate fi reînnoit.

Însă, în principiu este clar. Noi menţinem punctul de vedere al comisiei, acela ca mandatul să nu poată fi reînnoit pentru membrii Consiliului de Administraţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnilor colegi,

Eu văd şi în raportul de respingere, este vorba de acelaşi text. Şi în textul din lege, 28, şi ... (discuţii la masa prezidiului)

Stimaţi colegi,

Nu are rost să-l mai discutăm încă o dată şi la 30, unde e pus de către comisie. Pe fond, problemele sunt aceleaşi.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Árpád.

Numai puţin, doamna Olguţa Vasilescu doreşte să intervină şi dumneaei.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Şi eu sunt de acord cu amendamentul propus aici de colegul nostru Márton Árpád, ar părea ca un fel de răzbunare, sunt în consiliul de administraţie acum oameni care şi-au făcut datoria în această perioadă de un an şi este păcat să nu mai poată să candideze.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Bun.

Stimaţi colegi,

Deci, domnul deputat Árpád, susţinut şi de doamna deputată Olguţa Vasilescu, propune ca alin. 2 din fostul art. 28, potrivit căruia "mandatul nu poate fi reînnoit", să fie eliminat.

Cine este pentru acest amendament? Vă rog să vă înregistraţi prezenţa şi să vă manifestaţi poziţia faţă de acest text.

Sfârşitul votului: 74 de voturi pentru eliminare, 77 împotriva eliminării.

În aceste condiţii, să fiţi de acord să supun textul art. 30, unde este inclus acest alineat, votului.

După ce parcurgem însă art. 29.

La art. 28 nu mai sunt alte amendamente, nu? Nu sunt nici obiecţuni.

Votat alin. 1 de la art. 28 în unanimitate.

La art. 29, dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt obiecţiuni la textul comisiei.

Votat în unanimitate.

La art. 30, dacă, la celelalte alineate, exceptând alin. 2, mai sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Supun atunci votului dumneavoastră textul art. 30 în întregime, inclusiv cu păstrarea alin. 2 de la acest articol.

Cine este pentru? Vă rog să vă manifestaţi prezenţa şi să votaţi electronic.

Sfârşitul votului: 112 voturi pentru, 17 împotrivă şi 17 abţineri.

S-a adoptat textul art. 30.

Art. 31, la poz. 36, dacă aveţi obiecţiuni la textul comisiei? Nu.

Votat în unanimitate.

La pct. 37 din raport, comisia propune eliminarea textului art. 20¹ din formularea iniţiatorilor.

Dacă aveţi obiecţiuni la propunerea de eliminare a comisiei? Nu aveţi.

Votat în unanimitate. Se elimină art. 20¹.

Art. 32 pct. 38 din raport.

Dacă aveţi obiecţiuni la textul comisiei?

Votat în unanimitate, nu aveţi obiecţiuni.

La art. 33, în formularea comisiei? Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Art. 34 pct. 40 din raport.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La pct. 41 din raport, comisia propune eliminarea textului iniţiatorilor cu privire la modificarea art. 23 din lege.

Dacă aveţi obiecţiuni la propunerea de eliminare? Nu aveţi.

Se elimină acest text.

Poz. 42 din raport, art. 35, în formularea comisiei.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Pct. 43 din raport, art. 36, în formularea comisiei.

Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct. 44 din raport, urmăriţi, vă rog, textul art. 37, în formularea comisiei. Îl găsiţi de la pag. 40 până la pag. 44, care a presupus utilizarea tuturor literelor alfabetului.

Domnul Márton Árpád are o intervenţie. Aţi avut amendament sau formulare?

Domnul Francisc Árpád Márton:

Am un amendament respins, îl vedeţi la poz. 4, iarăşi este un amendament care s-a pus la textul iniţial, renumerotat fiind, îl veţi găsi în acest text imens, care vorbeşte despre raportul care se depune.

Deci, proiectul de raport este înaintat consiliului de către comitetul director şi este aprobat cu votul a două treimi din numărul membrilor consiliului, este un raport care se depune anual. Eu cred că această modalitate de aprobare a raportului, într-adevăr, este o idee, ca să zic aşa, care a vrut să fie benefică. Adică, să existe un raport echilibrat, cu care două treimi dintre membrii conducerii să fie de acord.

Dar ce se întâmplă dacă nu se întrunesc aceste două treimi? Nu avem nici un text. Nu o să avem raport şi o să treacă un an, o să treacă încă un an... şi nu o să avem raport.

Drept urmare, eu rămân la varianta mult mai uşor de realizat, în care este aprobat cu votul majorităţii membrilor consiliului. Deci, este mult mai uşor de realizat. Gândiţi-vă ce înseamnă ca orice raport să trebuiască să primească două treimi, altfel nu se depune raportul, că nu are cum.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnă preşedintă Raluca Turcan, vă rog să vă precizaţi încă o dată poziţia comisiei faţă de amendamentul respectiv.

Doamna Raluca Turcan:

Comisia îşi menţină punctul de vedere, pentru că s-a ajuns la concluzia, în urma discuţiilor din comisie, că e nevoie de un control mai puternic al consiliului de administraţie şi de o implicare mai mare, care pot fi asigurată cu votul de două treimi.

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru că şi mie personal mi se pare cam excesivă această măsură, mi-aş permite să întreb şi reprezentantul Guvernului, dacă mai este aici.

Voci din sală:

Nu mai este, e la Senat!

Domnul Valer Dorneanu:

Cum părerea mea nu contează decât ca un singur vot, supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Árpád, care propune ca raportul să nu fie votat cu două treimi din membrii consiliului, ci cu majoritatea membrilor consiliului.

Cine este pentru acest amendament? Vă rog să votaţi, înregistrându-vă întâi prezenţa.

Pentru amendamentul domnului Márton, 38 de voturi pentru, împotrivă 99.

Supun, în aceste condiţii, din nou, votului dumneavoastră textul art. 37 în integralitatea sa.

Cine este pentru? Vă rog să vă înregistraţi prezenţa şi să votaţi.

Sfârşitul votului: 104 voturi pentru, 15 împotrivă, 13 abţineri.

Art. 37 a fost votat.

Art. 38, urmăriţi-l la pct. 45.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art. 39, urmăriţi-l la pct. 46.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art. 40, urmăriţi-l la pct. 47.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art. 41, în numerotarea comisiei, vechiul art. 28 din lege, poz. 48.

Dacă aveţi obiecţiuni la textul prezentat de comisie? Nu aveţi.

Votat textul art. 41 în formularea comisiei.

Art. 42, în numerotarea comisiei şi formularea acesteia, îl găsiţi la pct. 49.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Votat în unanimitate.

La pct. 50, comisia propune eliminarea modificării art. 29 din lege, propusă de către iniţiator.

Dacă sunteţi de acord cu eliminarea propusă de către comisie? Nu sunt obiecţiuni.

Votat textul în unanimitate.

Art. 53 poz. 51, text comisie.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Votat în unanimitate.

Art. 44 poz. 52, text comisie.

Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Art. 45, text comisie, îl găsiţi la pct. 53 din raport.

Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art. 46 pct. 54, dacă aveţi obiecţiuni la textul comisiei? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art. 47, text comisie, pct. 55.

Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Titlul cap. IV.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art. 48, în formularea şi numerotarea comisiei, pct. 57 din raport.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Votat textul comisiei.

Art. 49 pct. 58 din raport.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art. 50 pct. 59 din raport.

Dacă aveţi obiecţiuni la textul comisiei? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art. 51 pct. 60 din raport.

Dacă aveţi obiecţiuni la vreunul din textele propuse de către comisie? Nu aveţi.

Votat în unanimitate textul comisiei la art. 51. Vedeţi că acest text se desfăşoară de la pag. 56 până la pag. 59.

Nu sunt obiecţiuni.

Votat textul în unanimitate, în formularea comisiei.

Art. 52 pct. 61, dacă aveţi obiecţiuni la textul comisiei? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La art. 53, urmăriţi pct. 62 din raport.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art. 54, urmăriţi pct. 63 din raport.

Dacă aveţi obiecţiuni la textul comisiei? Nu.

Votat în unanimitate.

Art. 55 pct. 64 din raport, dacă aveţi obiecţiuni la textul comisiei? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art. 56, în formularea comisiei, pct. 65 din raport.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art. 57 pct. 66, dacă aveţi obiecţiuni la textul comisiei? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Titlul cap. V, în formularea comisiei.

Dacă sunt obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Art. 58, în formularea comisiei, pct. 68.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art. 59 pct. 69 din raport, dacă aveţi obiecţiuni la textul în formularea comisiei? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La art. 60 pct. 70 din raport, urmăriţi textul comisiei.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art. 61, text comisie, îl găsiţi la pct. 71 din raport.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat textul comisiei în unanimitate.

Art. 62, cu privire la anexele 1, 2 şi 3, găsiţi acest articol la pct. 72.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art. 63 poz. 73 din raport, dacă aveţi obiecţiuni la textul comisiei? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Am parcurs toate textele, dar se pare că am avut o problemă, dacă nu chiar o scăpare, la art. 30. Doamna preşedintă Raluca Turcan doreşte să intervină.

Doamna Raluca Turcan:

Îmi cer scuze că intervin, dar în Comisia de cultură am lucrat atât de bine şi munca pe care am făcut-o a fost atât de riguroasă încât ar fi păcat, astăzi, în plen, să nu discutăm absolut toate amendamentele care au fost făcute. Şi din cauza acestor modificări extrem de complexe am scăpat un alineat la art. 30 şi, cu bunăvoinţa dumneavoastră, aş dori, dacă se poate, să revenim, pentru că există un amendament respins al domnului deputat Márton Árpád şi ar fi bine, pentru toată lumea, măcar să-l auzim şi să-l supunem votului.

Domnul Valer Dorneanu:

La art. 30 în numerotarea comisiei? La ce punct din raport?

Domnul Marian Sârbu (din sală):

Domnule preşedinte, se creează un precedent!

Domnul Valer Dorneanu:

Dar nu avem un amendament la art. 30, în raport.

Doamna Aurelia Vasile (din sală):

Domnule preşedinte, procedură!

Domnul Valer Dorneanu:

Da, poftiţi. Doamna deputat Aurelia Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu putem să ne întoarcem, am votat, votul s-a dat, am finalizat proiectul. Şi nu ne putem întoarce după ce am parcurs proiectul, la un alt articol, că cineva a uitat să susţină un amendament respins.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Árpád.

Domnul Francisc Árpád Márton:

În mod evident, parţial, îmi aparţine această greşeală, nu am urmărit cu atenţie amendamentul respins, care se află în raport la art. 38, zice raportul, de fapt, se referă la art. 30. Greşeala îmi aparţine, într-adevăr, aveţi dreptate, nu am de ce să mai intervin, votul s-a dat.

O să vedem dacă o să avem preşedinţi ai consiliului de administraţie şi când, până atunci, nu aveţi nici o frică, vom avea un consiliu de administraţie încă trei ani, cel actual.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc tuturor pentru felul democratic şi regulamentar în care vă susţineţi punctele de vedere.

Având în vedere că suntem, totuşi, prima Cameră sesizată, aveţi posibilitatea să remediaţi această omisiune acolo. Vă aduc aminte cu respect că am întrebat la fiecare text dacă sunt obiecţiuni şi să respectăm totuşi votul Camerei.

Am parcurs şi votat toate textele acestui proiect de lege. El are caracter organic şi, în consecinţă, vom lăsa votul final pentru ziua de mâine.

Stimaţi colegi,

Următorul proiect înscris pe ordinea de zi de astăzi este cel cu privire la aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2006 privind unele măsuri pentru întărirea capacităţii administrative a României pentru integrarea în Uniunea Europeană.

Dau cuvântul iniţiatorului, pentru a prezenta pe scurt acest proiect.

V-aş ruga să fiţi succint, ca să putem să-l şi parcurgem până la ora 18,00.

Domnul Adrian Ciocânea (secretar de stat, Ministerul Integrării Europene):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În perioada 2007-2009, România va beneficia de un important transfer financiar în cadrul Politicii de Coeziune a Uniunii Europene, fapt care impune luarea unor măsuri necesare pentru a asigura o capacitate de absorbţie ridicată a acestor fonduri.

În Raportul de Monitorizare al Comisiei Europene din 25 octombrie 2005, tocmai asigurarea capacităţii de administrare a instrumentelor structurale a fost evaluată ca reprezentând un domeniu critic şi a fost consemnată cu steag roşu.

Având în vedere acestea, Guvernul a promovat această ordonanţă, care prevede: asigurarea unui număr de personal necesar pentru toate structurile responsabile cu integrarea europeană şi pentru gestionarea fondurilor comunitare; ocuparea de urgenţă a funcţiilor publice vacante şi, în acelaşi timp, modificare procedurii de desfăşurare a concursurilor pentru funcţiile publice.

În acest context, această ordonanţă de urgenţă este prezentată în faţa dumneavoastră şi o supunem spre adoptare Parlamentului.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Din partea comisiilor reunite, pentru administraţie publică şi pentru muncă şi protecţie socială, cine prezintă raportul?

Domnul Stelian Duţu:

Raport comun al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială şi Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

La întocmirea raportului comun s-au avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, de asemenea, al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2006, prin care se urmăreşte instituirea unor măsuri pentru întărirea capacităţii administrative a României pentru integrarea în Uniunea Europeană, vizând în principal crearea condiţiilor pentru angajarea personalului necesar realizării obiectivelor stabilite.

Comisiile propun plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă propun 1 minut la dezbateri pe articole.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Deşi suntem în procedură de urgenţă, înainte de a supune propunerea cu privire la timpii de dezbatere, vă întreb dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale, să-şi exprime, mai degrabă, punctele de vedere ale grupurilor parlamentare.

Poftiţi, domnule deputat, în numele Grupului parlamentar PRM.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Rămân surprins de Ordonanţa nr. 1/2006, mai ales că zilele trecute am primit şi un răspuns de la Ministerul Sănătăţii, prin care ceream deblocarea câtorva posturi la Staţia de ambulanţă a judeţului Bistriţa-Năsăud, şi mi se răspunde că nu pot fi deblocate aceste posturi, decât numai dacă sunt posturi unice. Deci, până la 31 ianuarie 2006, toate posturile care au fost vacante, rămân mai departe blocate şi rămân să fie ocupate doar posturile care se creează noi sau posturile care se vacantează după 1 februarie.

Domnule secretar de stat, nu ne-aţi prezentat numărul cifric, opt mii şi câte de posturi vreţi să beneficieze această ordonanţă de urgenţă?

Domnule secretar de stat, nu ne-aţi explicat dacă aceste fonduri au fost prinse la bugetul de stat?

Nu înţelegem de ce se creează chiar atât de multe posturi în momentul în care pe celelalte le ţinem blocate, deşi este nevoie de ocuparea acestora? Şi, totuşi, iată, venim să aducem posturi noi, să le înfiinţăm şi să dăm de lucru altora, care aparţin culorii noastre politice, şi ţinem blocaţi profesioniştii care nu pot să se fixeze pe posturi. Ca atare, beneficiază şi de nişte salarii de mizerie, pentru că, nefiind fixat, nu beneficiezi de toate sporurile şi toate celelalte care se cuvin. Şi nu înţeleg de ce trebuie să veniţi acum cu această ordonanţă, ba, mai mult, să ne spuneţi că este şi o urgenţă a Uniunii Europene? O fi ea urgenţă, eu sunt de acord cu ea, dar trebuie să fim în cunoştinţă de cauză, să ştim de ce dăm votul, să ştim exact ce votăm şi să vedem pentru cine.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva? Poftiţi, domnule Călian.

Domnul Petru Călian:

Chiar dacă timpul este scurt, domnule preşedinte, simt nevoia să iau cuvântul. Discutăm de întărirea capacităţii administrative a României în vederea integrării în Uniunea Europeană. Este o prioritate absolută şi ea trebuie discutată şi aprobată.

Cred că asemenea proiecte sunt benefice şi ele trebuie să mai apară, pentru că numai aşa vom putea fi pregătiţi pentru integrarea în Uniunea Europeană.

Vă mulţumesc, m-am grăbit cât am putut de tare.

Domnul Mircea Costache (din sală):

Dar nu ne-ai convins!

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule coleg, în numele Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Alecsandru Ştiucă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Avem de-a face cu o contradicţie în termeni. Această ordonanţă invocă întărirea capacităţii administrative a României pentru integrarea în Uniunea Europeană, în condiţiile în care, în conţinutul aceleiaşi ordonanţe de urgenţă, se blochează posturile din administraţia publică locală. Şi, atenţie, "indiferent de resursele de finanţare", indiferent că sunt de la buget sau din resurse locale!

E de neînţeles să se blocheze posturile în administraţia publică locală. Se pune întrebarea, noi ne pregătim să intrăm cu centrul, cu ministerele şi cu instituţiile centrale în Uniunea Europeană sau să pregătim administraţia publică locală?

Să ştiţi că primarii şi reprezentanţii administraţiei publice locale nu sunt de acord ca acest lucru să se întâmple, în condiţiile în care administraţia publică locală este blocată. Şi, repet, paradoxal, "indiferent de resursele de finanaţare".

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

S-au prezentat punctele de vedere ale grupurilor parlamentare.

Trecem la dezbaterea pe articole, dar nu înainte de a aproba timpii propuşi de către comisie.

Cine este pentru durata de 1 minut de intervenţie?

Vă rog să vă manifestaţi prin vot deschis, fără mijloace electronice. Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Mulţumesc.

Voci din sală:

E ora 18,00!

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Da, daţi-mi voie să constat că a expirat programul de astăzi destinat dezbaterilor legislative.

Declar închisă prima parte a şedinţei noastre.

Peste 15 minute, vom deschide sesiunea de răspunsuri la întrebări şi interpelări. Deci, rog reprezentanţii Guvernului şi deputaţii care au de primit răspunsuri să aştepte o pauză de 15 minute.

(Pauză între orele 18,00-18,25.)

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi miniştri,

Deschid partea a doua a şedinţei.

Pentru mass-media vreau să spun că participă la şedinţă acei deputaţi care pun întrebări şi miniştrii care răspund; ca să nu vă puneţi întrebări cu privire la prezenţa în sală a deputaţilor.

Dau cuvântul domnul ministru Gheorghe Flutur, pentru domnul deputat Mircia Giurgiu. Nu este, daţi în scris răspunsul; mai aveţi încă un răspuns pentru domnul deputat Valeriu Tabără, nici dumnealui nu este; domnul Cezar Preda, nici dumnealui nu este, şi este şi colegul dumneavoastră, de Coaliţie, nu de partid - îi comunicaţi şi dumnealui răspunsul în scris.

Domnul George Băeşu este prezent şi aşteaptă răspunsul dumneavoastră cu privire la alunecările de teren din judeţul Vrancea.

Domnul Gheorghe Flutur (ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule deputat,

La interpelarea formulată de dumneavoastră vă dăm următorul răspuns.

În conformitate cu prevederile Legii nr.26/1996, respectiv Codul Silvic, "Dezvoltarea fondului forestier naţional constituie o preocupare permanentă a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură".

Modalităţile de creştere a suprafeţelor ocupate cu păduri prevăzute, de altfel, şi de programul de guvernare 2005-2008 sunt: împădurirea terenurilor deragate devenite inapte folosinţelor agricole, aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale sau proprietarilor privaţi şi înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie.

Executarea lucrărilor de ameliorare a terenurilor prin împădurire este obligatorie atât pentru persoanele fizice, cât şi pentru cele juridice. Proprietarii care au terenuri în perimetrele de ameliorare îşi păstrează dreptul de proprietate atât în timpul, cât şi după aplicarea măsurilor şi efectuarea lucrărilor prevăzute în documentaţia tehnică legal aprobată.

Identificarea, delimitarea şi constituirea perimetrelor la nivelul localităţilor se fac de către o comisie stabilită prin decizia prefectului.

Autorităţile locale din judeţul Vrancea nu au identificat terenuri degradate în vederea ameliorării prin împădurire în anul 2005.

În vederea finanţării unor lucrări de ameliorare prin împădurirea terenurilor degradate din fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică, constituit în baza Legii nr.18/1991, trebuie parcurse următoarele etape:

1. Inventarierea terenurilor degradate care fac obiectul acţiunii de ameliorare prin împădurire şi constituirea perimetrelor de ameliorare, în conformitate cu prevederile Regulamentului privind stabilirea grupelor de terenuri care intră în perimetrele de ameliorare, precum şi componenţa, funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de specialişti constituite pentru delimitarea perimetrelor de ameliorare, aprobat prin HG nr.786/1993.
2. Transmiterea fişelor perimetrelor de ameliorare la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în vederea verificării şi aprobării acestora.
3. Includerea obiectivelor de împădurire în programul de investiţii pe anul 2006, pentru realizarea documentaţiilor tehnico-economice.

În funcţie operativitatea de care vor da dovadă autorităţile locale pentru identificarea şi constituirea perimetrelor de ameliorare, execuţia lucrărilor de reconstrucţie ecologică forestieră se poate realiza în toamna anului 2006 sau primăvara anului 2007.

În anul 2006, în judeţul Vrancea sunt prevăzute a se executa perdele forestiere de protecţie a căilor de comunicaţii pe o suprafaţă de 104 hectare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă domnul deputat doreşte să comenteze răspunsul dumneavoastră? Vă rog, domnule Băeşu.

Domnul George Băeşu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnule ministru,

Vă spun sincer, mă aşteptam la mai mult. Mă aşteptam la mai mult şi ca răspuns, mă aşteptam la mai mult şi ca prezentare.

Oricum, apreciez faptul că, până acum, dumneavoastră sunteţi primul ministru care, în momentul în care răspundeţi, aţi formulat deja şi răspunsul scris, ceea ce ne face şi nouă misiunea mai uşoară în a putea să intervenim după prezentare.

Domnule ministru, eu, practic, v-am adus la cunoştinţă, într-un mod cât se poate de serios, o tragedie care se întâmplă în judeţul Vrancea, acolo unde dealurile şi munţii au luat-o la vale. Am tras iniţial concluzia că, dacă aceşti colegi pe care dumneavoastră i-aţi numit în funcţia de prefect şi subprefect al judeţului Vrancea nu-şi pot face datoria şi nu pot stăpâni problemele judeţului, ei lasă, practic, judeţul să se ducă la vale. Dar nu este aşa pentru că, de curând, pe una din văile unde se produce acest fenomen teribil, Valea Râmnicului, colegii dumneavoastră de la Partidul Naţional Liberal au reuşit şi au luaţi câţiva primari care până mai ieri erau ai Partidului Social Democrat.

Din acest motiv, vreau să vă spun că acum aveţi o datorie în plus, domnule ministru.

Ceea ce mi-aţi dat dumneavoastră mie ca răspuns, şi prin mine, oamenilor care aşteaptă o rezolvare a problemei dumnealor, care este extrem de gravă, nici eu nici ei nu înţelegem mai nimic, pentru că acest răspuns nu conţine mai nimic.

Practic, mi-aţi arătat cum vom putea să facem, formal, hârtiile către ministerul pe care-l conduceţi, pentru a intra în programul de reîmpăduriri.

Îmi spuneţi, la sfârşitul răspunsului, că, în anul 2006, noi vom avea perdele forestiere de protecţie pe 104 hectare. Nu-mi spuneţi ce am făcut în anul 2005, pentru că n-am făcut nimic. Şi, ca să fiu mai explicit, vreau să vă spun că, în judeţul Vrancea, în anul 2005, Direcţia silvică a plantat mai puţini copaci decât am sădit eu unul singur, cât am fost prefectul judeţului.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, aveţi dreptul la un comentariu pe marginea intervenţiei domnului deputat.

Domnul Gheorghe Flutur:

Îmi pare rău, am să vă contrazic şi sigur că eu am avut un ton pe măsura întrebării dumneavoastră. Am să vă dau următorul răspuns.

Da, judeţul Vrancea este recunoscut ca un judeţ care a avut mari probleme cu defrişările.

Şi, dacă este să v-o spun pe aia dreaptă, am fost cel care a făcut curăţenie în judeţul Vrancea cu cei vinovaţi de aceste defrişări şi nu m-am oprit, m-am dus până la capăt.

Problema care este foarte grea în România şi pentru care, ştiţi, dacă aţi fost prefect, aţi întâmpinat greutăţi, este vorba de regimul proprietăţii la expropriere. Or, Regia de stat a pădurilor, în loc de cravate şi ace de cravată, cum a cumpărat în mandatul trecut, a cumpărat terenuri. Avem 11 mii de hectare de terenuri degradate pe care le împădurim în acest an, în afară de suprafaţa normală de împădurire, şi încă 4500 de hectare de perdele forestiere de protecţie. 104 km perdele forestiere de protecţie, cu o lăţime de 6 metri, înseamnă ceva în judeţul dumneavoastră, protecţia localităţilor, a culturilor şi a căilor de comunicaţie.

Însă, într-adevăr, avem probleme legate de expropriere. Şi vreau să vă mai spun ceva aici. Suntem în plin proces de retrocedare, în momentul de faţă, în judeţul Vrancea, dar n-am pus în posesie încă nici un hectar fără să ridicăm paza, ca să stopăm defrişările abuzive.

Sigur că interesul nostru este să dezvoltăm aceste perimetre şi mai mult, dar 11 mii de hectare înseamnă mult mai mult decât anii trecuţi.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnule ministru,

V-aş ruga să îmi permiteţi să repar o greşeală de prezentare cronologică. V-am dat întâi cuvântul dumneavoastră pentru că aveaţi mai multe. Era înaintea dumneavoastră colegul dumneavoastră de cabinet, domnul Nagy Zsolt, care are numai o singură întrebare.

Domnul George Băeşu:

Se impune o replică.

Domnul ministru a spus că a făcut ordine cu cei care au defrişat pădurea, şi pentru cei care urmăresc această sesiune de interpelări, pentru că ea se transmite public, vreau să vă spun că, în marea majoritate, toate modificările pe care domnul ministru le-a făcut în aparatul Direcţiei silvice, la judeţul Vrancea, au fost infirmate de instanţă.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru,

Dacă doriţi şi dumneavoastră să mai interveniţi, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Flutur:

Nu vreau să intervin pe această temă, pentru că instanţa are dreptul ei să hotărască, însă actele sunt cele care vorbesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru domnul ministru Zsolt Nagy, domnul Petru Călian. Doriţi să prezentaţi întâi oral? Ascultaţi atunci răspunsul şi veţi avea dreptul la un comentariu în funcţie de răspunsul domnului ministru.

Domnul Nagy Zsolt (ministrul comunicaţiilor şi al tehnologiei informaţiilor):

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Domnule deputat,

Stimate coleg de Coaliţie,

Am dorit neapărat să răspund interpelării adresate de dumneavoastră, cu toate că nu sunt sigur că această interpelare ar fi trebui să-mi fie adresată mie, în calitate de ministru.

Vă reamintesc şi pe această cale că sunt ministrul comunicaţiilor şi al tehnologiei informaţiei.

Totuşi, vă răspund, în cele ce urmează, ţinând cont întrebărilor puse de dumneavoastră în interpelarea făcută.

Aşadar, este vorba, într-adevăr, despre iniţiativa de a crea o televiziune care va fi la fel de autonomă cum sunt toate televiziunile din România, respectiv se va supune legilor româneşti privind licenţele şi funcţionarea sau legile şi regulile stabilite de CNA.

Demersul nu este o iniţiativă a Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei. Ideea înfiinţării unei televiziuni pentru comunitatea maghiară din România datează de la începutul anilor '90, fiind un deziderat cuprins în programul UDMR-ului.

În anul 2003, din fonduri guvernamentale din Ungaria a fost alocată o sumă pentru realizarea primei faze de realizare a acestui post de televiziune.

Pentru derularea proiectului de înfiinţare a televiziunii a fost constituită şi înregistrată Fundaţia "Janovics Jeno", fundaţie privată, care este condusă de un comitet director al cărui preşedinte am fost ales în luna martie 2004, dată la care eu nu am deţinut funcţia de ministru.

Ideea înfiinţării acestei televiziuni nu are nimic cu şedinţa comună a celor două guverne, român şi ungar; banii nu au fost alocaţi în luna ianuarie a acestui an, aşa cum scrieţi dumneavoastră, greşit, în întrebarea dumneavoastră.

În privinţa presupusei situaţii de incompatibilitate, răspunsul este foarte simplu. Nu mă aflu într-o asemenea situaţie. Ministerul pe care-l conduc nu emite nici un act, nici o adresă, nici licenţă pentru televiziuni.

Ideea înfiinţării nu se înscrie în nici un proiect al ministerului pe care-l conduc şi, repet, este un proiect al unei fundaţii, al unei organizaţii civice al cărui preşedinte sunt şi, încă o dată, repet, înainte de a fi numit în funcţia de ministru. Deciziile, de orice natură, nu sunt luate doar de mine, ci de membrii comitetului director care conduce această fundaţie.

Într-adevăr, viitoarea televiziune are ca scop promovarea valorilor comunităţii maghiare din România, însă acest lucru nu va fi în defavoarea nici unei alte minorităţi naţionale şi, mai ales, nu în detrimentul populaţiei majoritare.

Ţin să precizez că emisiunile postului de televiziune vor fi subtitrate în limba română, urmând să fie şi emisiuni în limba română.

O altă greşeală a dumneavoastră, stimate domnule deputat, pe care ţin să o corectez: am fost numit în funcţie pentru a apăra nu interesele majorităţii cetăţenilor români, ci pentru apărarea intereselor tuturor cetăţenilor României.

Proiectul înfiinţării postului de televiziune se ală încă în stadiul de planificare şi, în momentul de faţă, nu există nici o decizie cu privire la denumirea acestui post de televiziune.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule ministru.

Domnule deputat Petru Călian, dacă doriţi să comentaţi acest răspuns.

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să-i mulţumesc domnului ministru, coleg de Coaliţie şi, practic, noi locuim în acelaşi judeţ, dacă nu mă înşel, judeţul Cluj.

Deşi nu este, să spunem aşa, în subordinea ministerului pe care-l conduce, decizia care urmează să se ia în privinţa înfiinţării acestui post de televiziune care, cu siguranţă, se va numi "Autonomia", îl felicit pe domnul ministru că este foarte bine documentat, chiar şi în privinţa fondurilor. Ţin să felicit şi Guvernul ungar, că este super interesat de a finanţa un post de televiziune privat în România, care să aibă ca scop promovarea intereselor de orice natură a cetăţenilor români de etnie maghiară.

Sunt mulţumit de răspuns doar parţial. Fac precizarea că mă voi adresa şi Ministerului Culturii. Nu întâmplător m-am adresat dumneavoastră, domnule ministru, şi ministerului pe care-l conduceţi, şi ştiţi foarte bine acest lucru dar, totuşi, în încheiere, daţi-mi voie, pentru că nu pot să trec peste o observaţie favorabilă dumneavoastră, vă mulţumesc în plenul Camerei Deputaţilor, în mod oficial, pentru că, în calitate de ministru răspundeţi cu promptitudine solicitărilor parlamentarilor. Chiar şi atunci când v-am solicitat să primiţi în audienţă primarul municipiului Câmpia Turzii nu m-aţi refuzat şi sper ca în seara aceasta să stabilim şi ziua în care-l veţi primi, într-adevăr.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnule ministru, dacă vreţi să mai faceţi un comentariu şi poate ne explicaţi ce a vrut să vă spună domnul deputat când a spus că dumneavoastră veţi apăra interesele de orice natură ale cetăţenilor maghiari.

Domnul Nagy Zsolt:

Ale cetăţenilor români de naţionalitate maghiară.

Domnul Valer Dorneanu:

Ale cetăţenilor români de naţionalitate maghiară, îmi cer scuze.

Domnul Nagy Zsolt:

Ţin să precizez încă o dată nu există decizie privind denumirea acestei televiziuni. Există o confuzie creată în presă. Acel post "Autonomia" este un canal al unei televiziuni publice din Ungaria, deci nu există nici o relaţie cu postul de televiziune care urmează să fie înfiinţat.

În ceea ce priveşte deschiderea, respect regulile statului de drept, am primit o interpelare de la un deputat, evident, m-am prezentat să răspund la această interpelare şi, cu siguranţă, îl voi întâlni şi pe domnul primar al oraşului Câmpia Turzii pentru a încerca să rezolvăm problemele judeţului în care locuim amândoi, într-adevăr.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Poate daţi un spaţiu de emisie colegului dumneavoastră, că prea v-a lăudat.

Revenim la întrebările pe care trebuie să le furnizeze domnul ministru al agriculturii, domnul Gheorghe Flutur. Următoarea întrebare este a domnului deputat Ion Călin, cu privire la aplicarea Legii nr.247/2005 privind reforma în domeniul proprietăţii.

Domnul Gheorghe Flutur:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră doresc să vă formulez următorul răspuns.

Referitor la analizarea modalităţilor de aplicare a dispoziţiilor Legii nr.247/2005 privind reforma în domeniul proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, facem precizarea că, la nivelul judeţelor Dolj şi Olt, a fost organizată şi convocată o şedinţă care va avea loc în perioada 3 - 7 aprilie 2006, în Bucureşti, bulevardul Carol 24, sector 3, al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, Direcţia pentru coordonarea şi controlul aplicării legislaţiei din domeniul restituirii proprietăţii funciare.

În cadrul întâlnirii, vor fi supuse dezbaterii, în vederea soluţionării, toate aspectele legate de aplicarea unitară a prevederilor legale cuprinse în actul normativ sus-menţionat.

Problemele care au fost semnalate la nivelul judeţului Dolj în legătură cu modalitatea de aplicare a legii în referinţă s-au datorat faptului că, diverse cereri de reconstituire a dreptului de proprietate privată asupra unor terenuri, au fost soluţionate de către comisiile locale necompetente.

În ceea ce priveşte poligonul militar care aparţine Ministerului Apărării Naţionale, subliniem, dispoziţiile art. 1 alin. 5 din HG nr.1832/2005 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenului, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesia proprietarilor, aprobat prin HG nr.890/2005, potrivit textului legal sus arătat, toate instituţiile şi autorităţile publice care au în administrare terenuri proprietate publică a statului sunt obligate să răspundă cererilor formulate de comisiile de fond funciar şi să comunice acestora suprafeţele de fond funciar care pot fi disponibilizate în condiţiile legii, în termen de 45 de zile de la data primirii cererii.

Acesta este răspunsul.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnule deputat Călin, doriţi să faceţi un comentariu? Aveţi cuvântul.

Domnul Ion Călin:

Domnule preşedinte,

În primul rând vreau să mulţumesc domnului ministru că s-a deranjat şi a venit personal în Parlament pentru a răspunde la interpelările formulate de colegii noştri.

Domnul Valer Dorneanu:

Ar trebui să se deranjeze toţi, stimate coleg, aşa cum fac cei prezenţi.

Domnul Ion Călin:

Aşa înţeleg şi eu, motiv pentru care i-am şi mulţumit, că ceilalţi ne tratează de foarte de sus, deasupra cupolei.

În legătură cu răspunsul, la formulare, sigur, domnule ministru, vreau să vă spun că ştiu foarte bine această situaţie dintre Dolj şi Olt, de la cele trei comune Amărăştii de Sus, Jos şi Celaru, nici unul dintre cei îndreptăţiţi să primească acest pământ, acest teren să fie restituit, să-i reconstituie dreptul de proprietate nu s-a întâmplat după aplicarea Legii nr.18, şi mă aşteptam ca, prin Legea nr.247 se va întâmpla acest lucru.

Terenul acestor cetăţeni din Dolj se găseşte începând de la 100 de metri graniţa cu Oltul şi, dintotdeauna, colaborarea cu autorităţile de acolo nu a fost dintre cele mai bune, între Dolj şi Olt.

Salut iniţiativa dumneavoastră de a se vedea cele două comisii judeţene dar, probabil, şi cele locale.

Important este să găsim soluţii şi să restituim terenul.

În legătură cu poligonul, am făcut interpelare şi la Ministerul Apărării Naţionale pentru a se pronunţa în legătură cu utilitatea sau neutilitatea lui în cadrul ministerului.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnule ministru, dacă doriţi să faceţi, la rându-vă, un comentariu?

Domnul Gheorghe Flutur:

Vreau să vă spun că, mâine, marţi la ora 11, la Autoritate va fi această întâlnire.

Ce aş vrea totuşi să vă spun. Care-i rolul acestei Autorităţi care este în subordinea Cancelariei primului-ministru? Acolo unde comisiile judeţene nu se înţeleg, pentru că sunt probleme între judeţe, vin la nivelul Autorităţii pentru a primi o formulare conform legii. Înţeleg că există prudenţă, fiecare susţine, din cele două judeţe, altceva, iar rolul Autorităţii este să medieze şi să clarifice acest lucru.

De aceea, eu vă asigur, pentru că am lucrat la Legea nr.247, că lucrurile se vor clarifica la nivelul Autorităţii.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Mai aveţi două întrebări la care să răspundeţi, formulate de domnul deputat Mircea Costache.

V-aş ruga să le răspundeţi pe rând, şi comentariile colegului meu vor fi, de asemenea, făcute într-un singur moment.

Domnul Gheorghe Flutur:

Dacă-mi permiteţi să încep tot cu Legea nr.247. Am oricum un răspuns puţin mai elaborat aici, o să încerc să mă grăbesc să vi-l dau.

Domnule deputat, în conformitate cu prevederile Legii nr.247/2005 privind reforma în domeniul proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură ia măsuri pentru ca fiecare ocol silvic să delimiteze perimetrele cu terenuri ce rămân în proprietatea statului de terenurile care fac obiectul reconstituirii dreptului de proprietate privată.

Totodată, art. 1 pct. 20 titlul 6 al Legii nr.247/2005 stipulează clar faptul că "reconstituirea dreptului de proprietate şi punerea în posesie a titularilor în cazul terenurilor forestiere, precum şi eliberarea titlurilor de proprietate se fac de comisiile locale şi, respectiv, comisiile judeţene, în condiţiile şi cu procedura stabilită de Legea fondului funciar nr.18/1991, cu modificările şi completările ulterioare, din Legea nr.169/1997, respectiv Legea nr.1/2000 pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenului, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18 şi Legii nr.169.

În urma adoptării Legii nr.247/2005 privind reforma în domeniul proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, a fost fundamentată HG nr.890/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenului, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor, cu modificările şi completările ulterioare.

Acesta conţine prevederi clare cu privire la procedura de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor. Conform art. 2, al titlului 6 al Legii nr.247/2005, a fost înfiinţată, în cadrul Autorităţii pentru Reconstituirea Proprietăţii, o direcţie pentru coordonarea şi controlul aplicării legislaţiei din domeniul restituirii proprietăţii funciare de către instituţiile administraţiei de stat şi comisiile de fond funciar, asigurând aplicarea unitară de către acestea a reglementărilor în domeniu.

În cadrul direcţiei este prevăzut să activeze 40 de persoane, preluate prin transfer de la alte instituţii şi autorităţi publice, conduse de un vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale, cu rang de subsecretar de stat.

În ceea ce priveşte aplicarea prevederilor Legii nr.1/2000 pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi forestiere, solicitate potrivit prevederilor din Legea nr.18 şi Legea nr.169, în comuna Brăieşti, judeţul Buzău, conform informărilor transmise de Regia Naţională a Pădurilor, Romsilva, anexele la lege au fost finalizate pe data de 06.03.2002 şi au fost înaintate comisiei judeţene. Comisia judeţeană a returnat anexele respective spre a fi refăcute, fiind constatate vicii de formă şi pentru a se explica, în detaliu, obiecţiunile făcute de către Ocolul silvic Pîrscov la unele poziţii.

Obiecţiunile Ocolului Silvic se refereau, în unele cazuri, la inexistenţa documentelor care să ateste dreptul de proprietate.

La data de 28.02.2002, anexele au fost finalizate conform Ordinului Comisiei judeţene.

Din datele pe care le are Direcţia silvică Buzău, Comisia locală Brăieşti nu a mai înaintat anexele refăcute spre validare către Comisia judeţeană. Ocolul silvic Pîrscov a făcut demersurile către Comisia locală pentru a urgenta aplicarea Legii nr.1/2000, demersuri la care nu s-a răspuns favorabil de către Comisia locală de la acea vreme.

În ceea ce priveşte amenajamentele silvice, Direcţia silvică Buzău precizează că reprezentanţii Comisiei locale au solicitat ca amenajamentele originale să le fie puse la dispoziţie în permanenţă, ceea ce nu este posibil, deoarece pe raza acestui ocol sunt 12 comune. La fiecare şedinţă a Comisiei locale, reprezentantul Ocolului silvic s-a prezentat cu amenajamentul zonei respective, cu disponibilitatea de a se face copii xerox pentru informaţiile care fac obiectul procedurilor de retrocedare.

Direcţia Buzău menţionează că la nivelul Comisiei locale Brăieşti au fost întâmpinate dificultăţi în aplicarea legilor fondului funciar, ajungându-se până acolo, încât, delegaţiilor Ocolului silvic reprezentanţi în comisie să li se refuze dreptul de a consulta cererile de reconstituire.

Referitor la situaţia care se manifestă în rândul comunei Brăieşti din judeţul Buzău, în legătură cu aplicarea Legii nr.247/2005 privind reforma în domeniul proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, precizăm că, începând cu 07.02.2006 a încetat mandatul primarului comunei Brăieşti. Constatarea încetării acestui mandat face obiectul Ordinului nr.89/07.02.2006, emis de instituţia prefectului judeţului Buzău, pe care-l anexăm.

În contextul sus-arătat, este de reţinut că, potrivit art. 2 alin. 1 lit. a) din HG nr.890/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de reconstituire asupra terenurilor - nu mai citesc tot numele modificată, primarul este preşedintele comisiei de fond funciar. Cum primarul se află în situaţia de a-i fi încetat mandatul de ales local, activitatea Comisiei de fond funciar a fost, la rândul ei, suspendată, datorită acestei situaţii.

Pentru reluarea corespunzătoare a activităţilor care privesc organizarea, funcţionarea, competenţele şi atribuţiile care aparţin comunei Brăieşti a fost adoptată HG nr.223/2006 privind stabilirea datei alegerilor locale parţiale pentru alegerile în consiliile locale şi a primarilor în unele circumscripţii.

Potrivit acestui act normativ, în data de 02.04.2006, deci practic ieri, au avut loc alegeri parţiale în localitatea Brăieşti, judeţul Buzău, alegeri care vor conduce la soluţionarea problemelor.

Acesta este răspunsul la prima întrebare.

Domnul Valer Dorneanu:

Răspundeţi, domnule ministru, răspundeţi la ambele întrebări, pentru a nu fragmenta.

Domnul Gheorghe Flutur:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este mai scurtă ceea de a doua interpelare formulată de domnul deputat Costache Mircea.

Domnule deputat,

Constituirea, autorizarea şi înregistrarea organizaţiilor utilizatorilor de apă pentru irigaţii este reglementată prin legea îmbunătăţirilor funciare, nr.138/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Documentaţia depusă la Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, de Organizaţia utilizatorilor de apă pentru irigaţii "legumicultorii" Mărăcineni, judeţul Buzău, pentru a fi avizată a fost analizată de specialiştii Oficiului de reglementare a organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare din minister, care au constatat că la întocmirea acesteia nu au fost respectate toate prevederile legale pentru ca organizaţia să poată funcţiona.

Astfel: 1. Nu a fost notificat Oficiul de reglementare a organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare privind delimitarea teritoriului organizaţiei şi identificarea activităţilor ce urmează să le desfăşoare, conform art. 15 pct. 3 din Normele metodologice aprobate prin Ordinul nr.118/2005.

2. Nu au fost prezentate date complete privind teritoriul organizaţiei, întocmirea şi semnarea actului constitutiv şi al statutului, dovada constituirii patrimoniului, dovada sediului organizaţiei, adeziunile membrilor potenţiali.

Observaţiile privind întocmirea şi completarea documentaţiei depuse au fost discutate telefonic cu responsabili din partea organizaţiei şi comunicate în scris prin adresa nr. 103/2006, anexată la prezenta notă, dar până la această dată nu s-a primit nici un răspuns.

Considerăm că analiza documentaţiei depuse de Organizaţia utilizatorilor de apă pentru irigaţii "Legumicultorii" Mărăcineni, judeţul Buzău a fost făcută cu responsabilitate, fără a se tergiversa avizarea constituirii organizaţiei şi, după completarea documentaţiei, organizaţia va fi autorizată şi înregistrată conform prevederilor legale în vigoare.

Acesta este răspunsul, vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnule deputat Costache, aveţi dreptul să comentaţi răspunsurile domnului ministru la cele două întrebări.

Domnul Costache Mircea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Îl aveţi şi de la mine şi de la regulament dreptul la comentariu.

Domnul Costache Mircea:

Şi de la regulament. Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mărturisesc că nu-mi pot reprima un sentiment de compasiune faţă de domnul ministru, pentru că din luările de poziţie şi din ieşirile dumnealui publice eram obişnuit cu un om mai metodic şi mai aplicat şi mai clar.

Faptul că a fost supus unui adevărat chin ca să explice complicata procedură a intrării în posesie a proprietarilor de păduri, cred că-i dă şi dumnealui de gândit că ceva nu e în regulă dacă pentru dumnealui, în calitate de ministru, pentru a relata situaţia întoarcerii de la comisia comunală la comisia judeţeană, pentru completare înapoi la comună, pentru nişte hârtii şi nişte copii xerox care, chipurile, nu se pot da de ocolul silvic, pentru că sunt 12 comune şi nu pot sta la dispoziţia uneia din ele, cred că i se pare şi dumnealui că ceva nu e în regulă.

Dacă vrem cu adevărat..., şi nu eu am promis naţiunii, şi nu eu am venit cu pachetul proprietăţii 247/2005, dumnealui a venit şi cu actualul Guvern. Şi dacă în situaţia asta nu-şi dă seama la ce chinuri sunt puşi nişte oameni simpli, pentru că vorbim aici de 600 de dosare nesoluţionate şi stocate la nivelul unei singure comune.

Faptul că primarul de acolo este un puşcăriabil şi că stă, pe undeva, prin beci la ora asta pentru infracţiuni chiar la fondul forestier, ăsta defrişa cu atâta sârg, încât ajunsese prin judeţul Covasna, depăşise graniţele judeţului Buzău şi s-au găsit unii să-l oprească de prin alt judeţ, pentru că din judeţul lui nu avea cine să-l oprească la vremea aia. Fiind în puşcărie bineînţeles că se organizează alegeri şi spune domnia sa, domnul ministru, că este convins că noul primar va finaliza această operaţiune. O va finaliza el dacă şi procedurile şi dacă organismele abilitate îşi vor face, cu mai multă înţelegere faţă de oamenii simpli, datoria într-o asemenea chestiune.

Aţi văzut şi dumneavoastră cât de complicată este procedura şi cât de multe le trebuie unor oameni care nu sunt dedaţi nici cu scrisul şi nici cu umblatul cu acte şi documente, dar care au nevoie de proprietatea lor pe care dumneavoastră le-aţi promis-o.

Deci, eu v-am compătimit sincer fără nici un fel de ironie, pentru răspunsul foarte greoi, stufos, alambicat. Rugaţi personalul să ne spună în trei cuvinte: domnule, acolo încercăm să o clarificăm altfel. Am făcut un nou organism format din 40 de persoane şi sperăm să dinamizăm chestiunea şi să intre oamenii în posesia proprietăţii.

Cât despre al doilea răspuns referitor la Asociaţia agricolă Legumicultorii din Mărăcineni, Buzău, din nou personalul sau cineva de acolo, scribii noştri de pe lângă minister, îl pun în situaţie delicată, pentru că eu personal şi cu ochii mei am văzut documentaţia pe care au prezentat-o oamenii şi erau numai câteva chestiuni, una sau două din ele care nu erau la vremea aia în regulă, dar de atunci oamenii tot bat drumul, au făcut cărare bătută la minister pe această chestiune. E vorba de un canal care, pur şi simplu, a fost casat, nu mai este al nimănui şi nici statul nu mai vrea să investească în el, dar pentru că tot există în starea în care e, poate să deservească nişte legumicultori şi sunt obstrucţionaţi cu premeditare, domnule ministru, fiţi convins că cineva nu vrea să-i ajute. Cineva a promis că-l scoate la licitaţie în luna mai, că e rost de o mică şmecherie, că ne-am învăţat de 16 ani, nu contează guvernele, culorile, şmecheria e de aceeaşi culoare întotdeauna şi că se urmăreşte, de fapt, altceva şi sunt obstrucţionaţi. Că n-au aia, că n-au aia, că n-au ailaltă. Sunt nişte ţărani producători de legume care au nevoie să irige şi a venit sezonul la care nu mai trebuie să le dăm răspunsuri alambicate, sofisticate şi tirade distilate de la tribuna Camerei, trebuie să le dăm ajutor să-şi facă treaba acolo.

Eu vă promit dumneavoastră că o să vin cu ei la dumneavoastră, la minister, în persoană să vă arăt că au toate documentele care spuneţi că nu le au. Şi adeziuni, şi cont bancar, săracii, şi tot ce trebuie. Aşa că cine vă spune de acolo, nu fac nici o aluzie, că sunt considerat de unii un extremist sau un nenorocit, că semnează pentru dumneavoastră un răspuns din ăsta, care nu are treabă cu realitatea, un domn Attila Blenesi. Să fie sănătos, nu am nimic cu dumnealui, poate că e un om de bună credinţă, dar răspunsul nu mă satisface şi nu are nimic cu realitatea. Vin eu cu ţăranii la dumneavoastră şi o să vedeţi ce frumos este când legumicultorii vă vor arăta vrafurile cu tot ce le-aţi cerut să facă, nu de acum, de mai multă vreme.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, înţeleg că doriţi să comentaţi, la rându-vă aprecierile colegului meu.

Domnul Gheorghe Flutur:

Da, domnule preşedinte, sunt obligat să o fac şi sigur că o fac cu tot respectul şi condescendenţa.

Dacă la primul răspuns aşa mi-aţi pus întrebarea, aşa v-au răspuns, pentru că aţi vrut mai multe elemente şi trebuia să vi se dea filmul evenimentelor.

Dacă vă gândiţi că din 2002 s-au făcut demersuri, aici cred că dumneavoastră vreţi să întrebaţi ce face statul şi aici statul e reprezentat de Regia pădurilor printr-un ocol silvic. Dacă acea comisie nu binevoieşte să rezolve problemele şi facem revenire noi, daţi-le proprietatea, ce puteam noi face mai mult, statul. Aici era o problemă de responsabilitate a celui de la Comisia locală de fond funciar. A fost acea întâmplare nefericită, a plecat, probabil că astăzi avem un alt primar acolo, dar să nu culpabilizăm in corpore aceşti salariaţi silvici, pentru că şi acest regim al amenajamentelor, prin 247, noi am obligat să-l pună la dispoziţie, dar nu poate să-l înstrăineze.

Deci, aţi văzut că v-am scris, deci se pune la dispoziţie, se merge la comisie, dar dacă nu-i stăpân, n-a fost primar în zonă, a apărut acest incident. Dacă era, se rezolva din 2002 problema, nu s-a putut rezolva. Deci, oamenii noştri au făcut adrese, v-am dat şi numărul adreselor pentru rezolvarea acestor probleme şi vă mai spun ceva şi închei: să ştiţi că nu întâmplător în legile proprietăţii 247, am prevăzut amenzi pentru cei care frânează aplicarea legilor proprietăţii, dar aici, dacă ne uităm cu atenţie, frâna venea de la conducerea comisiei care nu avea interes şi cred că restul aţi răspuns dumneavoastră prin cine era acel primar acolo. Eu nu-l cunosc.

În ceea ce priveşte al doilea răspuns, să ştiţi că noi avem oameni responsabili în Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, iar aceşti oameni care au cerut completarea delimitării perimetrelor n-au făcut-o întâmplător, pentru că aşa prevede legea. Eu sunt ministru ca să respect legea, salariaţii mei să respecte legea.

Vreau să vă spun că am toată disponibilitatea şi ştiu foarte bine problema legumicultorilor de la Mărăcineni, pentru că ne interesează să-i stimulăm şi pe ei şi pe alţii în grupuri de producători. Anul acesta le-am dat subvenţii consistente, însă acolo unde mai au de completat nişte documente, trebuie cu tot respectul să vă spun că ei trebuie să o facă şi noi le-am dat, cum se spune pe româneşte, mură-n gură să vină cu documentele complete. Vă aştept şi cu ţăranii la Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, nu e nici o problemă, dar cel mai corect ar fi să-şi completeze acele documente. Nici o problemă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, aveţi dreptul, să zicem, la o replică.

Domnul Costache Mircea:

Nu, nu vin cu toţi, sunt 311 oameni acolo în asociaţie, voi veni cu o delegaţie, deci să nu o luăm sub formă de presiune, dar pentru că ei mi-au arătat că au documentele necesare, să vedem ce le mai lipseşte şi să constataţi şi dumneavoastră că există totuşi ideea de şicanare a oamenilor care n-ar trebui să mai existe, iar referitor la primar, primarul de la Brăieşti nu este în funcţiune de la 7 februarie 2006. Până la 7 februarie 2006 le dădeam înapoi tot ce trebuia, fără să mai găsim...

Aştept finalizarea.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnule ministru, vă mulţumesc pentru prezenţă. Remarc că aţi răspuns la aproape 15% din toate întrebările care au fost puse astăzi, deci foarte multe, dar poate operează o lege a compensaţiei şi dacă aţi avut aşa multe interpelări, veţi avea mai puţine inundaţii.

Vă doresc succes.

Domnul Gheorghe Flutur:

Dacă nu am eu, nu are nici România.

Domnul Valer Dorneanu:

În continuare, trecem la răspunsul pe care domnul secretar de stat Mircea Alexandru i-l datorează domnului deputat George Băeşu, dacă este în sală. Îi răspundeţi în scris, domnule secretar de stat.

Tot dumneavoastră, domnule secretar de stat, ar urma să-i răspundeţi domnului deputat Ioan Aurel Rus.

Domnul Mircea Alexandru:

Domnule preşedinte, i-am înmânat domnului deputat răspunsul în scris.

Domnul Valer Dorneanu:

Bun.

Mai răspundeţi în scris domnului Mircea Costache, dar este prezent ca întotdeauna şi va trebui să-i răspundeţi oral.

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate domnule deputat,

în legătură cu interpelarea dumneavoastră prin care semnalaţi că unii cetăţeni reclamă că fostul primar al comunei Brăieşti, deşi este condamnat definitiv, este menţinut în detenţie în arestul Poliţiei în loc să fie transferat la Penitenciar, vă comunicăm următoarele:

La data de 6 februarie 2006, Dragoe Constantin, fost primar al comunei Brăieşti, a fost încarcerat în arestul Inspectoratului de Poliţie Buzău, având mandat de executare a pedepsei de 3 ani închisoare. Nu a fost transferat la penitenciar, deoarece la Inspectoratul de Poliţie Buzău există în lucru încă un dosar avându-l ca învinuit pe sus-numitul astfel: la 28 iulie 2005 s-a primit de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău, dosarul penal nr. 584/P/2005 privind pe Dragoe Constantin în vederea efectuării cercetărilor sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu. Prin proces-verbal confirmat de procuror, la data de 9 ianuarie a.c. s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de Dragoe Constantin pentru săvârşirea infracţiunilor de fals intelectual, uz de fals, delapidare şi abuz în serviciu, comise în perioada când acesta avea calitatea de primar al comunei Brăieşti şi pentru care nu fusese cercetat, iar dosarul a fost luat de serviciul Cercetări penale.

La data de 23 ianuarie a.c. persoanei în discuţie i-au fost aduse la cunoştinţă faptele pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale declarând că doreşte să fie asistat de apărător. Pe 6 februarie 2006 a fost încarcerat în arestul Inspectoratului judeţean de Poliţie în vederea executării pedepsei, moment în care i s-a schimbat calitatea în dosarul penal fiind învinuit, arestat în altă cauză, procedura fiind reluată în totalitate, deoarece în această situaţie ascultarea învinuitului este obligatorie cu apărător ales sau numit din oficiu.

Din momentul încarcerării şi până în prezent învinuitul a fost scos din arest în vederea ascultării acestuia de către ofiţerul anchetator de mai multe ori, respectiv de 4 ori în luna februarie şi de 4 ori în luna martie 2006.

În prezent, dosarul se află în stadiul finalizării urmând ca învinuitului să i se prezinte materialul de urmărire penală. Şi spune în textul scris: iar până la sfârşitul lunii martie dosarul să fie înaintat parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău, cu soluţie legală după care Dragoe Constantin va fi transferat la Penitenciarul Focşani. Deci răspunsul a fost întocmit anterior. Vă aduc la cunoştinţă că pe data de 25 martie a fost transferat la penitenciar.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Costache, înţeleg că doriţi să faceţi un comentariu la răspuns.

Domnul Costache Mircea:

Aţi înţeles corect, e târziu, dar nu avem ce face.

Domnul Valer Dorneanu:

Ne cunoaştem de mult.

Domnul Costache Mircea:

Ne cunoaştem de mult.

Eu nu-i fac domnului ministru secretar de stat o culpă pentru că ne cunoaştem de o bună bucată de vreme dar lucrurile nu stau tocmai aşa. Activitatea infracţională a lui Dragoe Constantin este veche, el a stat în funcţiune 4 ani cu condamnări de până la 11 ani şi ni se motiva de la tribuna asta mereu că nu avem ce să-i facem. E condamnat, dar este alesul cetăţenilor şi trebuie să stea în continuare la Primărie. Ba, mai mult, în perioada în care era anchetat prin beciurile Poliţiei, vreo trei luni odată, cu câţiva ani în urmă, ridica salariul integral de la primărie ca şi când de acolo, din beciurile Poliţiei, lucra în interesul obştii, al comunei. Deci, activitatea infracţională e bogată şi slăbiciunile administraţiei româneşti şi ale justiţiei în acest caz, ca şi în multe altele, sunt numeroase.

În momentul de faţă, desfăşurându-se alegeri în comună şi nefiind trimis undeva, că e condamnat definitiv, unde se duc cei condamnaţi definitiv, s-a lăsat impresia pentru oamenii din comună că e ţinut mai aproape, în beciurile poliţiei, unde e foarte protejat şi foarte apreciat şi dispune de tot confortul, că de acolo, prin interpuşi, prin membri ai familiei, dirijează însăşi campania electorală unde unul din candidaţi este ginerele său. Deci se predă ştafeta infracţională în familie şi chiar a intrat în turul doi ginerele său, iar nefiind depus la Mândreşti sau în altă parte, oamenii din comună au înţeles că toată campania şi primăria vor fi conduse, prin membri ai familiei, din puşcărie, de la postul de Poliţie Buzău, pentru că-i vine mai aproape.

El are condamnări multiple, nu una, dosare multe, pentru că a fost ajutat să aibă această activitate infracţională bogată de cei care l-au păsuit şi oameni de rang înalt, nu mici. Mie, când am adresat o interpelare pe această problemă a activităţii infracţionale a primarului respectiv, mi s-a dat un răspuns în care mi s-a demonstrat de către ministrul secretar de stat la justiţie, în perioada aceea, că nu ştiam nici 25% din adevăratele infracţiuni pe care le comisese. Aşa că dumneavoastră puteţi să spuneţi că e ţinut acolo pentru că mai are treabă, că mai au unii treabă. Tertipuri şi chichiţe se găsesc ca omul să n-ajungă unde trebuie şi să influenţeze obştea sătească în plină campanie electorală de alegeri de primar, chiar şi în acest moment. Aceasta e convingerea cetăţenilor şi vă mărturisesc că, în bună măsură, şi a mea.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Doriţi să comentaţi acest comentariu?

Domnul Mircea Alexandru:

Sigur că da, nu pot să fac un comentariu. În primul rând că dacă am o culpă sau nu, nu mi-o face domnul deputat, dar nu am nici o culpă în legătură cu această chestiune. Vreau să vă asigur că până la proba contrarie, orice afirmaţie ar trebui dovedită. Eu am făcut demonstraţia aici, am afirmat ce dosar are, pentru ce este cercetat şi temeiul legal pentru care a fost menţinut în arest. Cu legea nu cred că ne jucăm şi nici nu trebuie să luăm în calcul foarte mult, ceea ce cred unii. Aici contează ceea ce se consideră că este corect şi oportun de organele judiciare care sunt organe judiciare ale statului.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Stimate domnule secretar de stat, mai aveţi de răspuns la o întrebare, însă v-aş ruga să-mi permiteţi să întreb dacă domnul Dan Radu Ruşanu este în sală. A pus o întrebare domnului Teodor Niculescu cu privire la demiterea prefectului Cârstoiu Ion. Nu este. Bun, răspundeţi în scris atunci.

Şi mai este, de asemenea, o întrebare din partea domnului Marin Diaconescu, dacă este în sală? Nu este. Vă rog să-i transmiteţi răspunsul în scris cu privire la situaţia testamentului lui Emanuil Gojdu.

Revenim la întrebările pe care le-au pus colegii noştri Ministerului Administraţiei şi Internelor. Domnul deputat Ion Călin este în sală. Vă rog să-i răspundeţi cu privire la modul de implicare a organelor de Poliţie în soluţionarea unor probleme grave în comuna Dobroteşti din judeţul Dolj, circumscripţia colegului meu.

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate domnule deputat,

Primarul ales al comunei Dobroteşti, jud.Dolj, este domnul Roşu Horia Silviu. Încă de la validarea în funcţie, între primarul ales, Roşu Horia Silviu, şi un grup de cetăţeni ai comunei, printre care Radu Dumitru, Stoian Victor, Staicu Nicolae, Radu Florentina şi alţii, s-a declanşat o stare conflictuală soldată cu reclamaţii adresate Poliţiei, Parchetelor şi instanţelor de judecată competente cu soluţionarea fiecărei situaţii în parte, astfel : la data de 28 decembrie 2005 Radu Dumitru, Antonie Cornelia din comuna Dobroteşti au sesizat conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Departamentul Naţional Anticorupţie, reclamând că la nivelul comunei distribuirea cupoanelor agricole pentru cultura de floarea soarelui aferentă anului 2005 s-a realizat de către primarul Roşu Horia în mod abuziv.

Aspectele sesizate au constituit şi obiectul dosarului penal înregistrat la Poliţie sub nr. 153.110/2005 cu numărul unic la Parchet 5350/P/2005 care a fost soluţionat la 3 februarie 2006 când s-a formulat propunerea de neîncepere a urmăririi penale faţă de primarul Roşu Horia Silviu, întrucât aspectele reclamate nu s-au confirmat, dată la care dosarul a fost înaintat Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova.

La 19 august 5005 Staicu Nicolae şi Boruz Ion au sesizat conducerea Ministerului Administraţiei şi Internelor cu privire la mai multe abuzuri comise de primar, astfel: a vândut magazia de cereale a fostului CAP, a refuzat punerea în posesie a numitei Măndoiu Ana pe 200 hectare de teren arabil, a construit la domiciliu un garaj, a închis o fântână publică şi altele.

Aspectele reclamate au făcut obiectul dosarului penal 7384/P/2005 înregistrat la Poliţia oraşului Bechet. Dosarul a fost soluţionat la 27.02.2006 şi înaintat Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova cu propunere de neîncepere a urmăririi penale faţă de primarul Roşu Horia Silviu.

În prezent, la Poliţia Bechet se află în lucru dosarele penale în care se desfăşoară cercetări astfel: un dosar nr. 5982/P, în care Radu Dumitru îl reclamă pe Roşu Horia Silviu pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 260 şi 261 Cod Penal; un dosar 6679/2005 în care Roşu Horia Silviu reclamă pe Staicu Nicolae pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 289 şi 291 Cod Penal. Şi încă două dosare conexate în care Zbancher Marin şi Radu Dumitru îl reclamă pe Horia Roşu Silviu cu privire la ilegalităţi ce pot constitui infracţiunea prevăzută de art. 246.

Totodată, Judecătoria Craiova a solicitat postului de Poliţie Dobroteşti datele de identificare şi C.N.P.-ul pentru Roşu Horia Silviu, Radu Dumitru, Radu Florentina şi Staicu Nicolae, întrucât pe rol se află plângeri sub aspectul săvârşirii unor infracţiuni de competenţa acestei instanţe, art. 193, art. 205, art. 206 Cod Penal.

Ca urmare a nemulţumirilor faţă de modul în care primarul comunei Dobroteşti îşi desfăşoară activitatea, la 7.02.2006, Stoian Victor şi Radu Dumitru au declarat greva foamei. Primul a recurs la această formă de protest, întrucât solicitase o adeverinţă necesară la spital. Pe cea obţinută anterior o pierduse, protest pe care l-a încetat după circa două ore, odată cu eliberarea unei noi adeverinţe de către primăria Dobroteşti. Numitul Radu Dumitru a apelat la această formă de protest ca urmare a nemulţumirilor sale faţă de comportamentul primarului şi faţă de modul în care acesta i-a soluţionat diferite cereri şi reclamaţii. La 8.02.2006 a fost transportat la spitalul nr. 1 Craiova pentru supraveghere, ulterior încetând protestul.

Fac precizarea că în toate situaţiile unde s-au făcut reclamaţii, s-au făcut dosare de cercetare penală sub supravegherea procurorului.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Călin, aveţi dreptul să faceţi o apreciere asupra răspunsului pe care l-aţi primit.

Domnul Ion Călin:

Domnule preşedinte,

Vreau să-i mulţumesc domnului secretar de stat pentru răspuns, însă acest răspuns nu mă mulţumeşte câtuşi de puţin. Toate aceste dosare eu le cunosc şi am stat de vorbă cu toţi cetăţenii din Dobroteşti. Minunea minunilor este următoarea: toate aceste abuzuri ale primarului din Dobroteşti au fost comise, e clar. Cum se întâmplă că organele de cercetare şi urmărire vin şi dau neînceperea urmăririi penale. Aceasta este minunea şi eu încercam sau am solicitat Ministerului Administraţiei şi Internelor să vedem ce se întâmplă cu aceste abuzuri grosolane pe care le face un primar dintr-o comună din dolj şi organele de cercetare şi urmărire îmi spun că este un om cinstit. Vreau să vă spun că tot ce se munceşte la 416, cele 72 de ore, se munceşte pe terenurile şi în gospodăria acestui primar şi toată lumea vede, se duce cetăţeanul şi sesizează şi Poliţia şi Parchetul şi apare neînceperea urmăririi penale. Se poate face dreptate în Ţara Românească? Asta este întrebarea mea.

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Doriţi să mai oferiţi un comentariu.

Domnul Mircea Alexandru:

Sigur, o singură precizare.

Activitatea de urmărire penală este o activitate care este supravegheată de procuror şi nu de organul ierarhic superior al poliţistului, indiferent de nivelul acesteia. Sunt sigur că domnul deputat Călin ştie acest lucru. Dacă lucrurile ar sta altfel decât cred unii cetăţeni, asta este competenţa, sigur, încă o dată precizez, a procurorului. Fac precizarea că dosarul a fost în supraveghere chiar şi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde a fost iniţial înregistrat. Toate dosarele au număr unic.

Art. 271 din Codul de procedură penală şi următoarele prevăd că nemulţumiţii de soluţia dată de organul de urmărire penală au dreptul să se adreseze procurorului şi aşa mai departe, ierarhic, şi la instanţa de judecată. Nu ministrul administraţiei şi internelor are competenţa să dea îndrumări sau să controleze activitatea de cercetare penală a organului de cercetare penală.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Mai aveţi de dat un ultim răspuns în această seară, domnului deputat Florin Iordache, în legătură cu înlocuirea abuzivă a viceprimarului din comuna Sâmbureşti, jud. Olt.

Aveţi cuvântul.

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate domnule deputat,

Potrivit dispoziţiilor art. 78 alin. 2 din Legea nr. 215, schimbarea din funcţie a viceprimarului se poate face de către Consiliul local, la propunerea motivată a unei treimi din numărul consilierilor sau a primarului prin hotărârea adoptată cu votul a două treimi din numărul consilierilor în funcţie.

Potrivit informaţiilor transmise de către Instituţia prefectului judeţului Olt, adoptarea hotărârii privind eliberarea din funcţie a viceprimarului în funcţie, a avut la bază propunerea motivată a 5 consilieri locali din totalul de 9 consilieri în funcţie, fiind adoptată cu votul a 7 dintre aceştia.

Referitor la aspectele semnalate, informaţiile relevă faptul că prin adresa nr. 446/4.03.2006 secretarul comunei Sâmbureşti a transmis prefectului, cu respectarea termenului legal, în vederea exercitării controlului de calitate, două acte administrative adoptate în şedinţa Consiliului local Sâmbureşti din data de 3.03.2006, respectiv hotărârea privind eliberarea din funcţie a viceprimarului comunei respective şi hotărârea nr. 4 privind numirea în funcţie a noului viceprimar.

Cu privire la hotărârea Consiliului local nr. 3, Prefectul judeţului Olt a solicitat, prin adresa nr. 2409, reanalizarea şi modificarea actului administrativ menţionat, astfel încât să fie invocate în preambul dispoziţiile art. 7 şi 8 alin. 2 din Legea nr. 215.

Menţionăm că pentru ipoteza în care Consiliul local nu va fi reanalizat hotărârea nr. 3, prefectul jud. Olt a solicitat adoptarea unei hotărâri de suspendare a efectelor hotărârii nr. 4, cea care punea un alt viceprimar, privind numirea în funcţie a noului viceprimar.

La data de 23 martie, în cadrul şedinţei extraordinare a Consiliului local al comunei Sâmbureşti a fost adoptată hotărârea nr. 7 prin care a fost modificată hotărârea nr. 3 cu luarea în considerare a solicitărilor prefectului.

În considerarea aspectelor menţionate, reiterăm că, potrivit art. 21 din Constituţie, care garantează accesul liber la justiţie, şi al art. 1 alin. 1 din Legea Contenciosului administrativ nr. 554, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori în interes legitim de către o autoritatea publică printr-un act administrativ, are dreptul să se adreseze justiţiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Florin Iordache, dacă doriţi să comentaţi răspunsul pe care vi l-a prezentat domnul secretar de stat?

Domnul Florin Iordache:

Da, vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Într-adevăr, domnul secretar de stat a prezentat faptele exact cum s-au întâmplat la Sâmbureşti.

Ceea ce am semnalat eu Ministerului Administraţiei şi Internelor a fost tocmai un caz grav de încălcare a Legii nr. 215, modul în care viceprimarul comunei Sâmbureşti a fost înlocuit fără respectarea Legii nr. 215 era un caz grav de încălcare a legii.

Eu am solicitat intervenţia domnului ministru care a transmis Prefecturii şi, prin ordinul pe care prefectul judeţului Olt l-a transmis pentru a fi reanalizată hotărârea Consiliului local, nu fac decât să respecte legea.

Sper că instituţia prefectului, prefectul, subprefectul, subprefecţii care sunt, şi care sunt apolitici la această dată nu vor face decât să respecte legea, pentru că nimeni nu poate fi mai presus de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

În continuare, doamna secretar de stat Lucia Ana Varga din Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, va răspunde domnului deputat Aledin Amet.

Doamna Lucia Ana Varga:

Mulţumesc.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră privind punctul de vedere al Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor privind realizarea unei şosele de coastă în staţiunea Mamaia, vă comunicăm următoarele: în adresa 98.342/29.09.2005 Primăria municipiului Constanţa solicită Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor derogare de la prevederile art. 16 al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 202/2002.

Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor a analizat solicitarea Primăriei municipiului Constanţa împreună cu specialiştii Administraţiei Naţionale Apele Române - Direcţia apelor Dobrogea-Litoral, beneficiind şi de asistenţa tehnică a experţilor japonezi ce întocmesc un studiu de fezabilitate asupra protecţiei şi reabilitării părţii sudice a litoralului românesc împotriva eroziunii, în cadrul programului Agenţiei de cooperare internaţională JICA, ajungând la următoarele concluzii:

Art.16 al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.202 din 2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere se referă la construcţii indispensabile securităţii sau serviciilor publice, în timp ce, în mod expres, art.35 interzice autorizarea de construire de noi şosele în banda litorală de 50-150 m, paralelă cu linia ţărmului sau în zonele protejate.

Şi, prin urmare, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor nu poate aviza favorabil solicitarea municipiului Constanţa, această construcţie fiind ilegală, în conformitate cu prevederile legale în vigoare şi, de asemenea, cu conceptul general unanim acceptat la nivel mondial de protecţie costieră, recomandat de experţii japonezi.

Precizăm, totodată, că în cadrul Consiliului local al municipiului Constanţa întrunit în sesiune extraordinară în data de 25.07.2005, s-a hotărât promovarea unei hotărâri de Guvern, prin care să se transmită terenurile aflate în proprietatea publică a statului, administrate de Administraţia Naţională Apele Române, în administrarea Consiliului local al municipiului Constanţa, în vederea realizării obiectivului "Creşterea atractivităţii turistice a Falezei Tomis-Mamaia".

Trebuie avut în vedere faptul că aceste terenuri sunt plaje care, conform legii, nu pot fi utilizate pentru astfel de construcţii.

Astfel, art.7 al Ordonanţei de urgenţă nr.202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere, aprobată prin Legea nr.280/2003, prevede că pe domeniul public al statului pe zona costieră se recunoaşte numai dreptul de exploatare sau utilizare. Nici un drept privat nu se poate opune proprietăţii publice în zona costieră.

Guvernul este împuternicit să verifice, prin Autoritatea Publică Centrală pentru Protecţia Mediului şi Gospodărirea Apelor, statutul legal al proprietăţii în zona costieră şi să acţioneze în consecinţă pentru respectarea dreptului proprietăţii publice. Orice hotărâre sau decizie a autorităţii publice locale care încalcă prevederile alin.1 şi ale alin.2 este nulă de drept.

În aceste condiţii, Ministerul Mediului şi Gospodării Apelor a transmis Primăriei municipiului Constanţa un răspuns la adresa înaintată, precizând că, având în vedere că proiectul propus prevede construcţia unei structuri rutiere cu parametri tehnici corespunzători unei străzi de categoria a treia şi ţinând cont de interdicţia expresă prevăzută la alin.35 al Ordonanţei de urgenţă nr.202/2002, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor nu avizează favorabil realizarea investiţiei ce face obiectul Proiectului "Creşterea atractivităţii turistice a Falezei Tomis-Mamaia".

Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor nu a avizat nici Proiectul de Hotărâre de Guvern privind transmiterea terenurilor în zona falezei şi plajei, necesară demarării proiectelor.

Vă informăm, de asemenea, că ministerul a mai formulat răspunsuri pe această temă, ultimul fiind prezentat în şedinţa consacrată răspunsurilor la interpelări, din data de 28 noiembrie 2005, din Camera Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, dacă doriţi să comentaţi acest răspuns?

Domnul Aledin Amet:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Îi mulţumesc şi doamnei ministru.

Într-adevăr, răspunsul este foarte cuprinzător. Ceea ce vreau eu să specific este însă faptul că acest proiect există de foarte mult timp. El datează încă din perioada interbelică. Eu sunt încrezător şi cred că se vor găsi soluţii într-un final în acest sens, mai ales că astfel de şosele există în alte ţări, precum Turcia şi Grecia.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Doriţi să mai comentaţi?

V-aş ruga, stimată doamnă secretar de stat Varga, să răspundeţi şi domnului Andrian Mihei, cu rugămintea de a încerca să sintetizaţi şi să comprimaţi puţin răspunsul, pentru că mai sunt încă foarte multe întrebări şi aşteaptă şi colegi de-ai dumneavoastră şi deputaţi.

Doamna Lucia Ana Varga:

Stimate domnule deputat, referitor la interpelarea dumneavoastră privind strategia de mediu pentru judeţul Constanţa, vă comunicăm următoarele: în ultimul an, autorităţile de protecţia mediului au avut o activitate foarte intensă pentru recuperarea restanţelor legislative şi pentru mărirea gradului de implementare a legislaţiei specifice. În cadrul acestui efort general, judeţul Constanţa a avut o poziţie distinctă, datorită potenţialului şi poziţiei sale specifice.

În ceea ce priveşte plaja, dorim să vă precizăm că aceasta nu se va concesiona, ci se vor realiza contracte de închiriere pe suprafeţe mari. În acest scop, a fost aprobată o hotărâre de Guvern, prin care se permite Administraţiei Naţionale Apele Române să închirieze plaja pentru activităţi turistice.

Pentru aducerea plajelor la standarde la nivel european, este necesară transferarea lucrărilor nespecifice activităţilor de gospodărire a apelor operatorilor de plajă şi păstrarea către administratorul plajei a lucrărilor specifice obiectului de activitate, ce se pot realiza în mod unitar prin închirierea acestui bun public.

Închirierea plajelor pe o perioadă de 10 ani, cu posibilitate de prelungire în condiţiile legii, conferă stabilitate agentului economic cu privire la derularea investiţiilor, implicit a recuperării costurilor investiţionale.

Mă voi referi în continuare la investiţiile în domeniul mediului şi gospodăririi apelor. Judeţul Constanţa beneficiază în anul 2006 de investiţii cu o valoare de 20,6 milioane RON, care provin atât de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, cât şi de la Fondul pentru mediu. Pentru următorii trei ani, în judeţul Constanţa urmează să fie finanţate prin credite externe investiţii cu o valoare totală de 45 milioane RON. În plus, faţă de aceste investiţii, judeţul Constanţa va beneficia, începând cu anul 2007, de investiţii importante pentru reabilitarea şi protecţia litoralului. În prezent, se întocmesc studiile de fezabilitate pentru două zone prioritare, care au fost identificate de către J.I.C.A.

Referitor la îmbunătăţirea infrastructurii pentru apă potabilă, canalizare, epurarea apei uzate, trebuie menţionat că judeţul Constanţa a beneficiat de un proiect ISPA, în valoare de 96,55 milioane euro.

Printr-un memorandum iniţiat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor s-a obţinut acordul de principiu pentru aprobarea contractării de către Ministerul Finanţelor a unui împrumut BIRD pentru finanţarea unor proiecte prioritate de gospodărire a apelor, în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate de România în procesul de aderare la Uniunea Europeană.

Se vor finanţa pregătirea de proiecte şi întărirea capacităţii instituţionale la nivel regional pentru gestionarea instrumentelor structurale pentru 11 judeţe, dintre care, unul dintre ele este şi judeţul Constanţa.

În ceea ce priveşte biodiversitatea, judeţul Constanţa dispune de 34 de arii protejate, cu o suprafaţă totală de 13.807 ha. În vederea alinierii la cerinţele europene, 27 dintre situri cu o suprafaţă de 14.573 ha, au fost propuse să facă parte din reţeaua de situri de interes comunitar "Natura 2000", beneficiind de fondurile respective.

În speranţa că informaţiile au fost utile, vă asigurăm, domnule deputat, de sprijinul nostru şi, totodată, vă stăm la dispoziţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Dacă doriţi să formulaţi un comentariu la răspunsul pe care l-aţi primit, domnule deputat?

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnă secretar de stat,

Nu pot să spun că sunt mulţumit de răspunsul dumneavoastră, din mai multe considerente.

În primul rând şi în primul rând, aţi spus dumneavoastră că, datorită integrării României, trebuie să ne aliniem la legislaţia europeană. Nu ştiu, dacă n-ar fi fost acest impediment, ce legislaţie am fi avut? Dar, spuneţi aici că este cel mai dificil, datorită atât efectelor transversale asupra unui număr mare de sectoare economice şi sociale. Nu credeţi că ar fi trebuit să aveţi o conlucrare cu aceste sectoare economice şi sociale? Nu credeţi că ar fi trebuit să intraţi într-un dialog cu celelalte ministere? De exemplu, cu Agenţia Naţională pentru Turism, cu o.n.g.-urile, cu asociaţiile profesionale din acest domeniu? Şi am aici scrisorile unor asemenea o.n.g.-uri, care au dorit să intre într-un dialog cu Compania Naţională Apele Române, sau cu Ministerul Mediului, dar nu au avut succes.

Spuneţi dumneavoastră despre potenţialul turistic. Să ştiţi că esenţa existenţei staţiunii Mamaia şi de fapt a hotelurilor din staţiunea Mamaia este plaja şi marea. Nu există nici o apă termală acolo, nu există nici nămol şi aşa mai departe. De aceea, cred că în primul rând şi în primul rând, deciziile dumneavoastră ar fi trebuit să le luaţi plecând de la acest potenţial turistic, care ar trebui să fie exploatat la adevărata capacitate.

De asemenea, spuneţi dumneavoastră aici că aveţi în procedură modificarea şi completarea ordonanţei de urgenţă a Guvernului.

Aveţi aici, pe investiţii, un plan cu Agenţia Japoneză de Cooperare Internaţională.

Deci, până când nu aveţi o adevărată imagine a acestei situaţii, referitoare la eroziune, la zona costieră, de ce vă grăbiţi cu închirierea acestei plaje? Pentru că, pentru 10-15 ani, dumneavoastră n-o să mai puteţi să aveţi nici un fel de drept asupra acestor contracte de închiriere. Dacă peste un an, doi ani, aşa cum spuneţi dumneavoastră, din 2007, în urma acestor studii, dumneavoastră va trebui să faceţi anumite lucrări în zonele acestea închiriate, conform contractului de închiriere n-o să aveţi acest drept. Deci, încă 10-15 ani, putem să spunem că aţi pecetluit, într-un fel sau altul, dezvoltarea sau măsurile necesare luate în urma acestor proiecte.

Ar fi foarte mult de spus. Putem să spunem şi despre pădurea de la Comorova. Văd că nici nu aţi atins acest subiect aici. Este o pădure care, de fapt, a fost formată acum 100 şi ceva de ani, tocmai din dorinţa de a avea un studiu asupra eliminării eroziunii, deşertizării, de fapt, a ţărmului litoralului şi de aclimatizare a unor soiuri care să diversifice şi să refacă pădurile împuţinate ale Dobrogei. De fapt, acum pădurea Comorova cred că mai degrabă reprezintă o afacere imobiliară şi văd că nimeni nu se mai ocupă de acest domeniu.

Şi, în încheiere, aş vrea să spun că eu cred că ar trebui să vă aplecaţi mult mai mult şi această consultare a celorlalte medii din acest domeniu cred că ar trebui să fie în atenţia dumneavoastră şi să vă aplecaţi mai mult în a dialoga cu aceste organisme şi de a găsi o strategie care să se alinieze cerinţelor Uniunii Europene, dar care să răspundă şi cerinţelor economice şi sociale ale celor care-şi desfăşoară viaţa economică, socială la malul mării.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doriţi să răspundeţi acestui comentariu? Vă rog.

Doamna Lucia Ana Varga:

Aş dori să fac o completare. Este foarte adevărat ce spune domnul deputat că trebuie consultată Agenţia Naţională de Turism.

Domnule deputat, vreau să vă spun că legislaţia privind închirierea plajelor şi legislaţia privind utilizarea plajei în scopuri turistice a fost elaborată împreună cu Agenţia Naţională de Turism şi, la trei şedinţe, a participat şi preşedintele Asociaţiei Operatorilor de Turism.

De asemenea, în cadrul Comitetului Naţional al Zonei Costiere a fost prezentată toată această legislaţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, doamnă secretar de stat.

Îmi îngădui să repet şi pentru dumneavoastră şi pentru colegii care vor urma, şi mai ales pentru Ministerul Relaţiei cu Parlamentul, să încerce să prezinte răspunsurile întrebărilor orale ale deputaţilor, în conformitate cu prevederile regulamentului, mai exact de la art.170 care menţionează că răspunsul nu poate dura mai mult de trei minute.

Încercaţi să cereţi aparatului dumneavoastră să formuleze răspunsurile în acest sens, iar, dacă răspunsul scris este mai detaliat, încercaţi dumneavoastră să-l sintetizaţi şi pentru a respecta textul regulamentului, dar, mai ales, pentru a da dezbaterilor firescul lor, de dezbateri orale, care să fie înţelese şi de cei care ne audiază, pentru că de multe ori această şedinţă este transmisă fie la radio, fie la televiziune.

Urmează răspunsul pe care domnul secretar de stat Ionel Cătălin Dănilă îl datorează domnului deputat Alecsandru Ştiucă.

Este domnul deputat? Da.

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat Dănilă.

Domnul Ionel Cătălin Dănilă (secretar de stat, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În legătură cu sprijinirea Consiliului judeţean al persoanelor vârstnice Ialomiţa, prin acordarea unui spaţiu cu destinaţia Casei pensionarilor, vă comunicăm următoarele:

Referitor la transferul imobilului care a aparţinut Inspectoratului Teritorial de Muncă Ialomiţa în proprietatea Consiliului local Slobozia şi acordarea acestuia în folosul Consiliului judeţean al persoanelor vârstnice pentru viitoarea Casă a pensionarilor, vă precizăm următoarele: în baza H.G. nr.917 din 1996 a fost trecut spaţiul din Slobozia în patrimoniul public al statului şi în administrarea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale. Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei se confruntă cu grave probleme de asigurare a spaţiilor pentru desfăşurarea activităţilor instituţiilor din subordine sau aflate sub autoritatea sa, în teritoriu. Spaţiul la care se face referire în interpelare a fost atribuit în folosinţă, după eliberarea sa de către I.D.M. Ialomiţa, Casei judeţene de pensii a judeţului Ialomiţa, care se confruntă, aşa cum vă spuneam, cu o acută lipsă de spaţii pentru desfăşurarea activităţii.

Faţă de cele prezentate mai sus, nu se poate pune problema renunţării la acest spaţiu prin trecerea acestuia în patrimoniul public local al municipiului Slobozia.

În ceea ce priveşte modul cum poate fi sprijinită o asemenea iniţiativă, menţionăm că M.M.S.S.F., prin actele normative a căror aplicare o gestionează, are atribuţii în domeniul finanţării unor lucrări de amenajări, modernizări, reparaţii pentru instituţii de asistenţă socială sau unităţi de asistenţă medico-sociale, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.118 din 1999, aprobată prin Legea nr.366 din 2001.

Voi fi foarte scurt. Aceste instituţii, care sunt finanţate de la bugetul Ministerului Muncii, se organizează ca unităţi specializate publice sau private care asigură în principal găzduire, îngrijire socială şi medicală, asistenţă, ocrotire, activităţi de recuperare, reabilitare şi reinserţie socială pentru copil, familie, persoane cu handicap, persoane vârstnice, precum şi pentru alte persoane aflate în dificultate.

Unităţile specializate se organizează în funcţie de categoriile de beneficiari, de situaţia în care aceştia se află, de serviciile oferite şi de durata acordării acestora. Acordarea serviciilor sociale în sistem rezidenţial instituţionalizat are în vedere găzduirea pe o perioadă nedeterminată. Unităţile specializate din această categorie pot fi: cămine, centre de îngrijire şi asistenţă, centre de plasament, locuinţe protejate, precum şi altele.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat Ştiucă, dacă doriţi să comentaţi răspunsul pe care l-aţi primit?

Domnul Alecsandru Ştiucă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă mulţumesc pentru răspunsul primit, însă acest răspuns a venit cu o întârziere şi această întârziere mi-a dat oarecari speranţe.

Regret sincer că ministerul ratează o şansă deosebită de a-şi arăta disponibilitatea în rezovarea unei probleme. Nu cred că s-a făcut un studiu atent al situaţiei şi cunosc că reacţia a venit din partea conducerii judeţene, a prefecturii, fără să se ţină seama de nevoile într-adevăr deosebite ale pensionarilor. Sincer, eu cunosc situaţia de acolo, am funcţionat ca subprefect, ştiu posibilităţile, ştiu localul pe care l-au primit, ştiu, de asemenea, spaţiile de care dispun cei de la Pensii, aşa că justificarea şi motivarea este una pe care aţi primit-o, şi nu una pe care aţi elaborat-o printr-o informare directă. Îmi pare foarte rău.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule secretar de stat, doriţi să mai faceţi câteva precizări în legătură cu comentariul domnului deputat?

Domnul Ionel Cătălin Dănilă:

Vă mulţumesc.

Ştiu că acest amplasament, această locaţie era necesară pentru ca persoanele de vârsta a treia să poată desfăşura activităţi socio-culturale şi în acest sens a fost elaborat răspunsul, dacă-mi permiteţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Mircia Giurgiu, dacă este prezent? Nu este.

Domnule secretar de stat Miron Dumitru, vă rog să-i comunicaţi în scris şi acest răspuns, pe care-l datoraţi.

Domnul Relu Fenechiu, de asemenea nu-l văd. Şi dumnealui vă rog să-i oferiţi în scris răspunsul pe care i-l datoraţi.

Domnul secretar de stat Ioan Onisei a transmis domnului Aledin Amet răspunsul în scris.

Pentru domnul Petru Călian, doamna secretar de stat Lucia Ana Varga, aveţi din nou cuvântul, pentru a-i răspunde colegului meu deputat, cu privire la consecinţele ecologice ale Proiectului monoindustrial Roşia Montană.

Doamna Lucia Ana Varga:

Stimate domnule deputat,

Răspunsul este mai complex, însă voi spune foarte pe scurt. Studiul de evaluare a impactului asupra mediului care trebuie elaborat de către o persoană certificată nu a fost depus până acum în cadrul Ministerului Mediului. Sigur că s-a făcut îndrumarul şi a fost transmis de către Ministerul Mediului îndrumarul privind obligaţia respectării cerinţelor legale. S-a întocmit acea listă de control conform legislaţiei existente şi, în cadrul consultărilor, în cadrul comitetului de analiză tehnică, au participat reprezentanţi ai Ministerului Economiei şi Comerţului, Ministerului Culturii şi Cultelor, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Locuinţelor, Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, Ministerului Integrării Europene, Administraţiei Apele Române.

Deci, până în acest moment, raportul privind evaluarea de impact asupra mediului nu a fost depus. Stadiul derulării procedurii de evaluare a impactului asupra mediului privind acest proiect, precum şi îndrumarul transmis, pot fi consultate şi pe site-ul Ministerului Mediului.

Deocamdată, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor nu se poate pronunţa până când nu vom avea studiul de impact asupra mediului.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc pentru concizie.

Domnule deputat Petru Călian, dacă doriţi să comentaţi?

Domnul Petru Călian:

Foarte, foarte pe scurt. Nu ştiu, doamnă ministru, aveţi atâtea argumente - şi ministerul pe care-l conduceţi şi alte ministere -, prin care să forţaţi această chestiune, pentru că Proiectul Roşia Montana este unul falimentar şi, totodată, nociv; falimentar pentru locuitorii de acolo.

Aşteptăm să se exploateze zăcămintele de acolo şi după aceea să finalizăm acest studiu? Este periculos.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Doamnă secretar de stat, pentru că aţi dat dovadă de atâta concizie, v-aş propune să răspundeţi intercalând răspunsul datorat de Ministerul Muncii şi altor doi colegi. Se vede că vin apele, pentru că v-au inundat şi întrebările.

Pentru domnul deputat Ioan Aurel Rus. Este? Îi veţi răspunde în scris.

Doamna Lucia Ana Varga:

Da.

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru doamna deputat Angela Buciu. Nu este. Îi răspundeţi în scris.

Pentru doamna deputat Mirela Adomnicăi. Este. V-aş ruga să-i oferiţi răspunsul dumneavoastră.

Doamna Lucia Ana Varga:

Vă mulţumesc.

Stimată doamnă deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră privind strategia pentru prevenirea riscului la inundaţii pentru judeţul Suceava, am comunicat în scris lucrările de infrastructură de apărare împotriva inundaţiilor din judeţul Suceava, aflate în programul de investiţii pentru anul 2006. Este vorba de 11 lucrări. Dacă doriţi, le pot citi.

Referitor la continuarea lucrărilor de regularizare a Pârâului Humor în zona Mănăstirii Humorului, lucrarea de investiţii "amenajare Râu Moldova şi afluenţi pe sectorul Fundul Moldovei-Gura Humorului, amenajare Pârâu Humor în localitatea Gura Humorului şi Mănăstirea Humorului, judeţul Suceava" a fost promovată şi va fi executată în două etape: în anul 2004, urmare a alocării de fonduri din credite externe de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei s-a demarat execuţia lucrărilor în etapa I-a - "amenajare Pârâu Humor în localitatea Gura Humorului", lucrări ce vor fi finalizate în anul 2007, urmând să se execute în etapa a II-a "amenajare Pârâu Humor în localitatea Mănăstirea Humorului".

Stimată doamnă deputat, în scris v-am prezentat şi măsurile pe care ministerul le-a luat pentru implementarea strategiei naţionale de management a riscului la inundaţii: a fost elaborat "manualul primarului şi prefectului"; pe scurt, pot să vă spun că s-au făcut instruiri cu toţi prefecţii. În bazinul hidrografic Siret instruirea a fost în 23.02.2006, iar a primarilor din Suceava, în 15.02.2006; în 21.02.2006 a fost transmisă circulară prefectului judeţului Suceava în vederea pregătirii comunităţii pentru a face faţă inundaţiilor; la începutul lunii martie, Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenţă a aprobat şi transmis deţinătorilor de lucrări planul de acţiune pentru prevenirea şi diminuarea efectelor inundaţiilor. Stadiul realizării măsurilor la termenele din planul de acţiune a fost verificat în şedinţa de săptămâna trecută de la minister.

De asemenea, au fost identificate punctele critice de pe teritoriul judeţului Suceava şi au fost alocate în regim de urgenţă 15 milioane RON din fondul de intervenţie al Guvernului în 22.03.2006. În acest moment, se efectuează pentru bazinul Siret un program de analiză a planului de amenajare a bazinului hidrografic. Deci, considerăm că l-am concentrat ...

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Doriţi să comentaţi răspunsul, doamnă deputat? Vă rog.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Ceea ce vreau să remarc este faptul că, într-adevăr, subiectul interpelării mele avea mai mult un caracter informativ şi de aceea şi răspunsul are dimensiunea pe care a subliniat-o doamna secretar de stat şi ţin să remarc faptul că majoritatea măsurilor care au fost luate punctual s-au realizat după ce am formulat această interpelare. De aceea, mă bucur că pot să cred că este o colaborare între Executiv şi Legislativ sub acest aspect.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Doamna secretar de stat, mai aveţi de dat răspuns la o întrebare domnului deputat Băeşu, care a primit o parte din răspuns de la domnul ministru Flutur, încât vă rog să-i transmiteţi şi punctul dumneavoastră de vedere, în scris.

Vă mulţumesc pentru participare.

Pentru domnul deputat Petru Călian, domnul secretar de stat Ionel Cătălin Dănilă, de la Ministerul Muncii, îi răspunde cu privire la disfuncţionalităţi la nivelul Caselor locale de pensii.

Şi mai este o întrebare cu privire la blocajele birocratice pentru copii. Vă rog să răspundeţi la ambele întrebări, pentru ca şi domnul deputat să facă eventual un singur comentariu.

Domnul Ionel Cătălin Dănilă:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Conform prevederilor Hotărârii de Guvern nr.1550 din 2004 şi Ordonanţei de urgenţă nr.4 din 2005, pensiile din sistemul public stabilite conform sistemului asigurărilor sociale de stat potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, au fost recalculate în conformitate cu principiile Legii nr.19/2000.

Operaţiunea de recalculare are drept scop asigurarea egalităţii de tratament din punct de vedere al modalităţii de calcul între persoanele pensionate anterior datei de 1 aprilie 2001 şi cele pensionate ulterior acestei date. Mai exact, pentru ambele categorii de pensionari se aplică principiile Legii nr.19/2000, stabilindu-se punctajul mediu anual pentru întreaga perioadă de activitate desfăşurată.

După această operaţiune de recalculare, punctajul mediu anual care se atribuie pensionarului este cel rezultat din recalculare, indiferent dacă acesta este mai mic sau mai mare decât cel aflat în plată. În situaţia în care punctajul mediu anual este mai mic şi, implicit, cuantumul pensiei este mai mic, se menţine cuantumul existent în plată, respectiv mai mare, până când, din înmulţirea noului punctaj mediu anual cu valoarea unui nou punct de pensie rezultă un cuantum mai mare al pensiei.

În cazul specific al doamnei Ţuţa Maria Magdalena, domiciliată în Cluj-Napoca, doamna este pensionar pentru limită de vârstă începând cu data de 1 august 1999, punctajul mediu anual în plată al numitei înainte de recalculare era de 1,34341 puncte, iar cuantumul pensiei este de 398 lei. În urma recalculării, doamna a obţinut un punctaj mediu anual de 1,13092, deci mai mic decât punctajul aflat în plată. Potrivit prevederilor actelor normative sus-menţionate, se menţine punctajul mediu anual rezultat din recalculare şi cuantumul existent în plată, până când înmulţirea punctajului mediu anual cu valoarea punctului de pensie rezultă un cuantum mai mare al pensiei. Începând cu data de 1 ianuarie 2006, valoarea punctului de pensie trebuia să menţionez este de 323,1 lei.

În legătură cu blocajele birocratice pentru copii, domnule deputat. Până la 31 decembrie 2005 inclusiv, plata indemnizaţiei pentru creşterea copilului este realizată din bugetul asigurărilor sociale de stat şi numai către acele persoane care erau asigurate în sistemul public şi care îndeplineau anumite condiţii de stagiu de cotizare. Începând cu 1 ianuarie 2006 s-a realizat o externalizare a prestaţiei în sensul că indemnizaţia pentru creşterea copilului s-a stabilit în cuantum fix de 800 lei lunar şi este suportat din bugetul de stat.

Până la data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 148 plata indemnizaţiei pentru creşterea copilului, stabilită potrivit prevederilor Legii nr.19/2000 era efectuată de mai multe instituţii, precum Casele Judeţene de Pensii, Agenţiile Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă şi angajatori. În perioada scurtă de la apariţia ordonanţei de urgenţă şi a normelor metodologice, ministerul a fost nevoit să preia întreaga bază de date existentă la toate instituţiile plătitoare pe care le-am menţionat, precum şi să prelucreze şi să emită decizii pentru efectuarea primelor plăţi aferente lunii ianuarie 2006.

Potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 148, plata indemnizaţiei pentru creşterea copilului se achită lunar beneficiarului, reprezentantului legal ori mandatarului acestora, împuternicit prin procură pe bază de mandat poştal sau, după caz, în contul curent personal. Preluarea acestei indemnizaţii de către Direcţia de muncă a reprezentat un efort deosebit, avându-se în vedere şi încărcătura mare de activităţi în domeniul asistenţei sociale, cum ar fi ajutoarele pentru încălzire, ajutoarele băneşti pentru centralele termice şi arzătoare, alocaţiile complementare, efectuarea de anchete sociale. Nu am să le menţionez pe toate. Ce aş vrea să vă spun că întocmirea documentaţiei de plată pentru indemnizaţia de creştere a copilului, în conformitate cu metodologia, necesită o perioadă mai mare de timp, mai ales în condiţiile în care legea în prezent nu permite plata unor comisioane bancare. Din acest motiv, pentru ca banii să ajungă mai repede la beneficiar, pentru perioada februarie - martie s-a efectuat plata prin mandat poştal, urmează ca la aprobarea ordonanţei prin lege să fie introduse amendamentele care să reglementeze această situaţie, plata poate fi efectuată atât prin mandat poştal, cât şi în cont curent personal sau cont de card.

În ceea ce priveşte procedura prin care numai titularul indemnizaţiei poate ridica banii, aceasta se aplică în cazul tuturor prestaţiilor sociale, şi până în momentul de faţă nu a îngreunat procesul de acordare a acestora. Aş vrea să vă spun că Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale monitorizează permanent procesul de implementare la nivel local a politicii de acordare a indemnizaţiei, în aşa fel încât să fie rezolvate cu promptitudine toate disfuncţionalităţile apărute.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc.

Aş începe cu a doua interpelare. Am ajuns să avem birocraţie inclusiv în chestiuni legate de creşterea copiilor. Discutăm de indemnizaţia pentru creşterea copiilor. Mi se pare absurd ca mama sau tata să aibă drepturi diferite în privinţa unui copil. Mi se pare absurd ca prin poştă să se trimită doar cupoanele, iar banii să fie ridicaţi din acelaşi loc. Deci sunt absurdităţi, sunt chestiuni care ţin de birocraţie iar răspunsul pe care mi l-aţi dat, din păcate, mă nemulţumeşte total.

Legat de prima interpelare, nu am comentarii şi vă mulţumesc foarte mult. În schimb, vă rog să luaţi măsurile urgente prin care să veniţi cu amendamente sau cu o ordonanţă, să reglementăm şi să simplificăm totodată birocraţia care s-a coborât până la nivelul copiilor nevinovaţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Pentru doamna deputat Mirela Adomnicăi?

Domnul secretar de stat Miron Dumitru va răspunde întrebării cu privire la finanţarea Centrului judeţean de resurse şi asistenţă educaţională Suceava.

Domnul Dumitru Miron (secretar de stat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării):

Stimate domnule preşedinte,

Stimată doamnă deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră, aş vrea să vă comunicăm următoarele. Finanţarea învăţământului special şi special integrat se face din bugetele judeţelor unde funcţionează unitatea de învăţământ special, indiferent de domiciliul copiilor, elevilor, tinerilor cu cerinţe educative speciale, şi din bugetele locale ale sectoarelor Municipiului Bucureşti.

În ce priveşte solicitările de fonduri adresate Ministerului Educaţiei şi Cercetării din partea consiliilor judeţene pentru finanţarea centrelor judeţene de resurse şi asistenţă educaţională cu promptitudine acestea sunt înaintate Ministerului Finanţelor Publice.

Şi în legătură nu numai cu centrul de la Suceava, şi cu celelalte locaţii educaţionale, noi, de la Ministerul Educaţiei, urmărim cu atenţie, facem toate demersurile care ţin de Ministerul Educaţiei, astfel încât, cu ocazia rectificărilor bugetare, să se poată aloca sumele care să contribuie la well-beingul agregat.

În situaţia în care posturile şi fondurile aferente înfiinţării acestor centre există în cadrul consiliilor locale, acestea pot fi trecute la consiliile judeţene, prin demersuri care se înaintează aceluiaşi gestionar al avuţiei noastre publice.

Vă asigurăm că acordăm toată importanţa înfiinţării şi funcţionării în condiţii optime a centrelor de profil şi că în limitele atribuţiilor pe care Ministerul Educaţiei şi Cercetării le are, facem în continuare cu osârdie demersuri pentru ca să se desfăşoare în cele mai bune condiţii activitatea acestor centre.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Adomnicăi doreşte să facă o apreciere cu privire la răspunsul dumneavoastră, domnule secretar de stat.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

M-aş fi bucurat să pot să apreciez răspunsul, din păcate, este foarte evaziv şi dovedeşte o lipsă de documentare. De aceea, aş vrea să-i sugerez domnului secretar de stat actele normative care reglementează tocmai funcţionarea ministerului pe care îl conduce, respectiv Legea nr.84, care stabileşte că la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar se organizează asemenea centre care se finanţează din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

De asemenea, Hotărârea Guvernului nr. 1251 din 2005, care înfiinţează aceste centre judeţene de resurse şi asistenţă educaţională, iar Ordinul ministrului educaţiei nr.5418 din 2005, care stabileşte că aceste centre se finanţează din bugetul consiliilor judeţene, şi nu consiliilor locale. Vreau să fac precizarea că aceeaşi interpelare, deci cu acelaşi obiect, am adresat-o şi Ministerului Finanţelor Publice, care mi-a comunicat deja un răspuns prin care precizează că acest ordin al ministrului educaţiei nu corespunde cadrului legal.

De aceea, Ministerul Finanţelor Publice va sesiza Ministerul Educaţiei şi Cercetării pentru a face corecţiile care se impun şi în hotărârea de guvern, şi în ordinul ministrului educaţiei, pentru că, din punctul de vedere al ministrului finanţelor publice, aceste centre se află în subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi, de aceea, finanţarea ar trebui să se asigure de către ministerul în cauză.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Bine. Vă mulţumesc.

Pentru doamna deputat Manuela Mitrea? L-aş ruga pe domnul secretar de stat Miron Dumitru să-i comunice răspunsul în scris.

Domnul deputat Ştefan Bardan, dacă este? Nu este. Comunicaţi-i răspunsul în scris, domnule Cătălin Doică.

Domnul Emil Radu Moldovan nu este, şi dumnealui v-aş ruga să-i comunicaţi răspunsul în scris, domnule Cătălin Doică.

Doamna Ionica Constanţa Popescu? Nu este. Vă rog să-i comunicaţi răspunsul în scris.

Domnul Emil Radu Moldovan nu este. Domnule Ionel Cătălin Doică, v-aş ruga să-i transmiteţi răspunsul scris.

Este, în schimb, domnule secretar de stat, colega noastră doamna Gabriela Nedelcu, care va pune o întrebare cu privire la micşorarea numărului de bilete pentru odihnă şi tratament alocate judeţului Iaşi în 2006. V-aş ruga să-i răspundeţi la această întrebare.

Domnul Ionel Cătălin Dănilă:

Domnule preşedinte,

Stimată doamnă deputat,

În conformitate cu prevederile art.117 din Legea nr.19 privind sistemul public de pensii, locurile de tratament balnear vor fi asigurate din unităţile de tratament din proprietatea CNPAS şi, în completare, prin contracte încheiate potrivit legii cu alte unităţi de profil.

Pentru 2006, în baza Legii nr.380 din 2005 a bugetului asigurărilor sociale, s-a aprobat valorificarea unui număr de până la 445 de mii de locuri, din care 380 de mii de locuri de tratament balnear şi 65 de mii de odihnă, cu un buget alocat acestei activităţi de 284.278 de mii lei. Tariful mediu pe bilet ce ar trebui să fie aplicat în condiţiile bugetului alocat pentru 2006, rezultat din aceste cifre, este de 640 de lei, în timp ce în semestrul II din anul 2005 tariful mediu practicat de agenţii economici prestatori de servicii hoteliere, de restaurant şi de tratament balnear a fost de 792 de lei, iar pentru prestatorii de servicii hoteliere şi de restaurant - odihnă a fost de 457 de lei.

Având în vedere faptul că la licitaţia organizată pentru locurile de tratament balnear, tariful mediu pe bilet prezentat de către agenţii economici prestatori de servicii a fost 879 de lei, evident mai mare decât cel în baza căruia a fost stabilit bugetul, CNPAS a fost nevoită să contracteze un număr de bilete mai mic decât cel prevăzut în Legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

În ceea ce priveşte repartiţia locurilor pentru Casa judeţeană de pensii Iaşi, menţionăm că în anul 2006 această repartiţie este realizată unitar pentru toate casele teritoriale de pensii, în baza unui program, locurile fiind alocate conform aceloraşi criterii: în funcţie de numărul de asiguraţi şi numărul de pensionari din judeţul respectiv, pe de o parte, precum şi în funcţie de valorificările anterioare ale judeţului în cauză, pe de altă parte.

În mod similar, repartiţia numărului de bilete ce se poate acorda cu titlul gratuit a fost calculată proporţional cu numărul de persoane potenţial îndreptăţite de a primi astfel de bilete, conform ultimelor statistic.

Locurile de odihnă corespunzătoare anului 2006 nu au fost repartizate, acestea nefiind contractate încă, licitaţia în vederea achiziţionării acestor locuri urmează să fie organizată în luna aprilie sau mai, perioadă în care se vor valorifica, locurile de odihnă fiind la sfârşitul lunii iunie-începutul lunii septembrie, în acest interval.

În cazul în care agenţii economici care participă la această licitaţie vor prezenta tarife pe bilet ce vor depăşi suma de 490 de lei, este posibil ca situaţia prezentată mai sus, privind alocare biletelor de tratament, să se repete şi la odihnă, deoarece constrângerile bugetare ne vor obliga ca şi numărul de 65 de mii de locuri prevăzute prin Legea bugetului de stat pe 2006 să se diminueze, astfel încât să ne putem încadra în alocaţia bugetară.

Menţionăm, de asemenea, faptul că instituţiile din subordine, respectiv casele teritoriale de pensii, inclusiv Casa judeţeană de Pensii Iaşi, au fost atenţionate în vederea întreprinderii unor măsuri menite a permite o valorificare corespunzătoare, folosind în acest scop şi redirecţionarea solicitărilor beneficiarilor de bilete, ştiut fiind faptul că în timp ce unele staţiuni sunt suprasolicitate, altele au multe bilete care sunt nevalorificate.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat, aveţi dreptul al un comentariu.

Doamna Gabriela Nedelcu:

Da, vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Eu, personal, consider că această cauză se datorează, de fapt, cotei de 16%, care a avut un efect devastator asupra întregului buget de stat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule secretar de stat, mai aveţi de oferit două răspunsuri, domnului deputat Ioan Munteanu. V-aş ruga să formulaţi răspunsul în scris.

Şi cu aceasta, răspunsurile pe care dumneavoastră le datoraţi s-au încheiat. Ba nu, mai aveţi pentru domnul Anghel Stanciu, tot scris să faceţi acest răspuns.

Domnul Septimiu Buzaşu, dacă este? V-aş ruga să-i răspundeţi doamnei deputat Gabriela Nedelcu cu privire la situaţia gravă a sinistraţilor din municipiul Paşcani.

Domnul Septimiu Buzaşu (secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului):

Datorită fenomenului de degradare a locuinţelor afectate de inundaţiile din anul 2005, Ministerul Transporturilor, prin ANL, şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin autorităţile administraţiei publice locale, au demarat o analiză amănunţită asupra evoluţiei în timp a stării de degradare a locuinţelor neincluse iniţial în programul de reconstrucţie. Agenţia Naţională pentru Locuinţe, prin reprezentanţii locali, împreună cu reprezentanţii inspectoratelor judeţene în construcţii, sprijină autorităţile locale în efectuarea acestor verificări.

De asemenea, se vor identifica familiile sinistrate care reprezintă cazuri sociale deosebite. După centralizarea datelor mai sus precizate se va iniţia un proiect de act normativ în vederea asigurării surselor de finanţate necesare sprijinirii unor acţiuni de reconstrucţie a locuinţelor afectate de inundaţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Aveţi de făcut vreun comentariu, doamna deputat?

Vă rog.

Doamna Gabriela Nedelcu:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Sper să faceţi toate demersurile, cât se poate de rapid, astfel încât sinistraţii din municipiul Paşcani să se mute în casele lor, pentru că au trecut printr-o iarnă şi au stat în locaţii improvizate.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Pot depune şi eu mărturie, fiind deputat de Iaşi, că lucrurile se prezintă exact aşa cum le-a înfăţişat colega mea.

Domnul deputat Mircia Giurgiu dacă este? Îi oferiţi răspunsul în scris, domnule secretar de stat. Două întrebări a avut domnia-sa.

De asemenea, pentru domnul deputat Aurel Vlădoiu. Vă rog să-i răspundeţi acum, pentru că se află în sală.

Domnul Septimiu Buzaşu:

Vă mulţumesc.

În propunerea de alocaţii bugetare pentru anul 2006 pentru finanţarea Programului privind alimentarea cu apă a satelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 577 din 1997, Consiliul judeţean Vâlcea a prevăzut la poziţia "lucrări noi", obiectivul - "Sistem de alimentare cu apă a localităţilor Măldăreşti, Tomşani şi Oteşani", pentru care s-a alocat suma de 50 de mii de lei noi.

În ceea ce priveşte lucrarea, menţionăm că aceasta se află în acest moment în stadiul de proiectare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Sunteţi mulţumit de răspuns, domnule coleg, sau doriţi să faceţi un comentariu?

Vă rog să-l faceţi public.

Domnul Aurel Vlădoiu:

Este o dorinţă mai veche a locuitorilor, din 1997, a celor din Tomşani, pentru acest obiectiv foarte important. S-au făcut mai multe solicitări şi înseamnă că ele au prins roade şi, dacă situaţia se prezintă în felul acesta, sunt mulţumit de modul în care Guvernul se ocupă de această investiţie foarte importantă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Stimaţi colegi,

Pentru întrebările care urmează, puse de domnul Aurel Vlădoiu Ministerului Sănătăţii, tot de domnia sa alte trei tot Ministerului Sănătăţii, se solicită amânarea prezentării răspunsurilor.

Am înţeles că s-a transmis răspunsul scris, domnule deputat.

Verificaţi la stafful tehnic ce s-a întâmplat, oricum aţi solicitat Ministerului Sănătăţii amânarea prezentării răspunsului oral.

De asemenea, pentru domnul deputat Adrian Miuţescu, pentru doamna Doina Dreţcanu, Ioan Aurel Rus, Ioan Ţundrea, Constantin Marin, Iulian Iancu, Cristian Stănescu, Ştefan Baban, pentru toţi s-a solicitat amânarea răspunsului.

Cu acestea, v-aş ruga să-mi permiteţi să declar închisă şedinţa de astăzi şi să vă doresc, celor care aţi mai rămas, o seară plăcută.

Lucrările s-au încheiat la ora 20,10.