Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,10.

Lucrările au fost conduse de doamna Daniela Popa, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de domnii Dan Radu Ruşanu şi Victor Viorel Ponta, secretari.

Doamna Daniela Popa:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor.

Pentru început, la pct. 1 al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru zilele de marţi, 25, şi miercuri, 26 aprilie 2006; programul de lucru pentru perioada 25-29 aprilie 2006; informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de către comisiile permanente; lista rapoartelor depuse în perioada 18-25 aprilie 2006 de comisiile permanente sesizate în fond; lista legilor pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale şi sumarul privind conţinutul fiecărui Monitorul Oficial al României Partea I.

La pct. 2 al ordinii de zi avem înscrise dezbateri politice, organizate în conformitate cu art. 180 din Regulamentului Camerei Deputaţilor, şi vă rog să-mi permiteţi să citesc din regulamentul nostru: "La solicitarea unuia sau mai multor grupuri parlamentare sau a primului ministru, în plenul Camerei Deputaţilor se pot desfăşura, o dată pe lună, dezbateri politice, cu participarea primului ministru, pe probleme de interes major pentru viaţa politică, economică şi socială.

Solicitarea se înaintează Biroului permanent în scris, cu precizarea temei de dezbatere propuse.

Biroul permanent îl informează pe primul-ministru, respectiv primul ministru informează Biroul permanent şi stabileşte data dezbaterii, care nu poate depăşi 6 zile de la înregistrarea solicitării.

Primul-ministru are obligaţia de a participa la dezbaterea solicitată.

Acelaşi grup parlamentar nu poate solicita o dezbatere politică decât o singură dată pe sesiune. Primul-ministru poate solicita cel mult două dezbateri politice pe sesiune".

Deci, practic, astăzi, stimaţi colegi, asistăm la o premieră în activitatea Parlamentului României, este vorba de dezbateri politice, prima dezbatere politică, la solicitarea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, tema acestei dezbateri politice fiind: "Întreprinderi mici şi mijlocii în perspectiva aderării României la Uniunea Europeană".

Din câte am înţeles, domnul prim-ministru, domnul Călin Popescu Tăriceanu, este prezent la Parlament, îl aşteptăm aici, în aulă.

Ca problemă de procedură, fiind şi o premieră în activitatea noastră, Biroul permanent împreună cu Comitetul liderilor grupurilor parlamentare au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor următoarea procedură: mai întâi, Grupul parlamentar al Partidului Conservator, care a solicitat această dezbatere, va expune, în maxim 10 minute, principalele probleme ale temei supuse dezbaterii. după această expunere, domnul prim-ministru, domnul Călin Popescu Tăriceanu, va avea la dispoziţie de asemenea 10 minute, pentru a prezenta poziţia Guvernului cu privire la problemele acestei teme. în continuare, vor avea loc dezbateri din partea grupurilor parlamentare, fiecare grup parlamentar având alocat un timp de 10 minute. în finalul acestei dezbateri, în alte 10 minute, domnul prim-ministru va da răspunsuri la problemele ridicate în cadrul dezbaterilor.

Dacă sunteţi de acord cu această procedură pe care v-o propune Biroul permanent?

Sunt observaţii? Nu sunt.

Procedura este adoptată.

Conform procedurii adoptate, dăm cuvântul iniţiatorilor, este vorba de reprezentanţii Partidului Conservator. În acest timp, rog, din partea grupurilor parlamentare, să-mi aducă lista înscrişilor la cuvânt.

Începem cu domnul deputat Bogdan Ciucă, Grupul parlamentar al Partidului Conservator. Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Bogdan Liviu Ciucă:

Mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor,

Ne apropiem de conectarea la lumea afacerilor europene. Peste numai 250 de zile, întreprinzătorii români vor intra în concurenţă directă, la noi acasă, cu un mediu economic performant şi cu reguli simple, clare şi eficiente.

Avem de construit enorm. Avem de renunţat rapid la obiceiuri proaste şi avem de învăţat serios concurenţa, competitivitatea, managementul profesionist. Sunt lucruri de care vorbim de ani de zile, dar care vor începe în curând să devină obligatorii. Şi dacă suntem nepregătiţi, euforia aderării se va transforma într-o mare deziluzie. De aceea, vrem să subliniem un lucru fundamental pentru viitorul nostru: România va performa în Uniunea Europeană doar dacă întreprinzătorii români vor reuşi să se adaptaze.

Oamenii de afaceri produc valoare, oamenii de afaceri produc locuri de muncă, oamenii de afaceri creează bunăstare. De ei şi iniţiativele lor depinde adevărata integrare a României în Uniunea Europeană.

Acesta este şi motivul pentru care am declanşat această primă dezbatere publică cu primul ministru în Parlament. Este vorba de o dezbatere şi nu de o interpelare. Deşi avem doi înalţi responsabili conservatori pe acest domeniu, am considerat necesar şi util ca şeful Guvernului să dea un semnal de sprijin din Parlament pentru întreprinderile mici şi mijlocii româneşti.

Mai avem foarte puţin timp până când firmele noastre vor concura, chiar şi la ele acasă, după aceleaşi reguli ca şi în Uniunea Europeană şi întrebarea pe care ne-o punem cu toţii este: suntem sau nu suntem pregătiţi? Recentele probleme ale exportatorilor ne arată că încă ne clătinăm.

Capitalul autohton pierde masiv teren în favoarea capitalului străin, care preferă adesea să lucreze tot cu străinii, iar România arată tot mai mult a piaţă de desfacere, lucru care trebuie să ne pună pe toţi pe gânduri. Şi, la fel, exodul celui mai important capital românesc, cel uman, exodul de inteligenţă.

La toate acestea se adaugă o imagine foarte proastă a întreprinzătorului român. Noi credem că este vital pentru clasa de mijloc să schimbe acest clişeu. Se pune tot mai des semnul egal între oameni de afaceri, hoţi şi corupţi. Este o mare nedreptate! Pentru mulţi tineri, omul de afaceri este cel care dă un tun şi nu cel care pune o cărămidă.

Credem sincer că majoritatea oamenilor de afaceri sunt oameni cinstiţi şi bine educaţi. Mare parte dintre ei sunt tineri. De aceea, Partidul Conservator a insistat şi insistă pentru o lege simplă şi clară de control al averilor ce nu pot fi justificate din veniturile legale. O lege care să pună întrebări urmate de răspunsuri. O lege de control al averilor va schimba în bine imaginea omului de afaceri român.

Câţi ştiu că sunt mii şi mii de întreprinzători care nu reuşesc să adoarmă cu gândul la un contract ce trebuie a doua zi onorat? Câţi ştiu că aceşti oameni plătesc salariile a mai bine de jumătate dintre români? Câţi ştiu că aceşti oameni sunt în majoritatea lor corecţi şi buni contribuabili? Puţini, foarte puţini! Mulţi, foarte mulţi sunt cei care le invidiază reuşita, văzând mereu şi superficial doar partea plină a paharului.

Realitaeta este că România va intra în Uniunea Europeană trasă de întreprinzători şi nu de cei care comentează şi chibiţează pe margine. De aceea, cerem miniştrilor noştri, domnului Copos, domnului Chirovici, domnului prim-ministru, măsuri concrete de susţinere. Oamenii de afaceri vor fapte şi nu vorbe!

După toate aceste fapte vom fi judecaţi şi nu după promisiuni. Să sprijini clasa de mijloc înseamnă să sprijini siguranţa a zeci de mii de locuri de muncă, iar românii au nevoie de această siguranţă, la fel cum au nevoie de siguranţa mersului liniştit pe stradă, de siguranţa unui acoperiş sau siguranţa alimentară.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Tot din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnul deputat Petru Călian. Aveţi cuvântul.

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Mai sunt 21 de zile până la raportul de ţară şi mai puţin de 8 luni până la 1 ianuarie 2007, dată când vom deveni membri ai Uniunii Europeane. Ca membrii în Uniunea Europeană ne vom bucura de o serie de privilegii, dar, în egală măsură, vom avea şi obligaţii de îndeplinit.

Principalul scop al acestei dezbateri politice constă în problema integrării în Uniunea Europeană, care înseamnă, din punctul de vedere al întreprinderilor mici şi mijlocii, integrarea în cea mai mare piaţă unică, în total având circa 500 de milioane de consumatori. Acest lucru, fără doar şi poate, este un lucru pozitiv, dar să nu uităm că pe o asemenea piaţă concurenţa este acerbă.

Sunt oare pregătite întreprinderile mici şi mijlocii româneşti să facă faţă unei astfel de concurenţe? Aceasta este principala întrebare pe care trebuie să ne-o punem cu toţii, acum, în cadrul acestei dezbateri politice. Ne exprimăm speranţa că această dezbatere va fi un model de abordare pragmatică a unei teme esenţiale pentru economia românească şi nu un motiv pentru declaraţii politicianiste, demagogice şi sterile.

Partidul Conservator îşi propune ca scop final al acestei dezbateri asumarea de către clasa politică a importanţei strategice a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii şi identificarea de soluţii care să sprijine dezvoltarea capitalului românesc în perspectiva integrării în cadrul pieţei europene.

Evoluţia întreprinderilor mici şi mijlocii din ultima perioadă de timp poate motiva un optimism moderat. Din datele de la ANI.M.M.C, reiese că numărul întreprinderilor mici şi mijlocii private active creşte semnificativ în anul 2005, faţă de toţi anii anteriori, cifrându-se la aproape 403 mii întreprinderi active, iar ponderea întreprinderilor active ajunge la 89%, înscriindu-se în tendinţele din Europa.

Deşi microîntreprinderile continuă să reprezinte în 2005 marea majoritate, respectiv 91,2%, acest procent scade faţă de anul anterior cu 4 procente, în favoarea firmelor mici şi a celor mijlocii.

Conform statisticilor ANI.M.M.C, întreprinderile mijlocii au sporit numeric cu peste 11%, comparativ cu anul 2001, în paralel cu un proces de diversificare a obiectului de activitate.

Dacă vorbim de ocuparea forţei de muncă, trebuie menţionat că pe perioada 2001-2005 se constată o accelerare a creşterii numărului de personal angajat în întreprinderi mici şi mijlocii, ponderea salariaţilor ocupaţi în cadrul lor ajungând la aproape 54% din total.

Mai mult de trei sferturi dintre angajaţii microîntreprinderilor sunt în sectorul de servicii, iar peste jumătate din totalul personalului din întreprinderile mici şi mijlocii lucrează în industrie. Apropierea numărului mediu de salariaţi al unui i.m.m. de nivlul ţărilor Uniunii Europene este un indicator ce ne face să credem că lucrurile sunt pe drumul cel bun.

În structura pe sectoare economice de activitate, cea mai importantă pondere este deţinută de întreprinderile mici şi mijlocii din comerţ şi servicii, cu 80%.

Reducerea birocraţiei în ceea ce priveşte înfiinţarea unei societăţi comerciale este un progres incontestabil. Acest lucru se poate vedea şi prin faptul că a crescut ponderea firmelor nou înfiinţate cu statutul de societăţi comerciale, concomitent cu reducerea celor cu statut de asociaţii familiale şi persoane fizice autorizate.

Astfel, s-au înregistrat dinamici deosebit de ridicate la înfiinţarea de firme noi în construcţii, cu un plus de 60% în 2003 faţă de 2002, şi în ramura alte servicii, cu un plus 84,2%. Exemplu: întreprinderile mici şi mijlocii au realizat 35,4% din cifra totală de afaceri a întreprinderilor mici şi mijlocii, urmate de întreprinderile mici, cu 34,6%, iar microîntreprinderile au contribuit cu 30% la cifra de afaceri pe întreg sectorul i.m.m.

Productivitatea medie determinată ca o cifră de afaceri, la un angajat, se ridică la valoarea 27.823 de euro, iar întreprinderile mici au obţinut cea mai bună productivitate, respectiv, 30.984 de euro/angajat.

Aşadar, ca o concluzie la cele de mai sus, aş putea spune că s-au făcut multe, dar, în acelaşi timp, pot spune la fel de bine că mai sunt încă multe de făcut.

Cât de repede credeţi că vom reuşi să marcăm cerinţele întreprinderilor mici şi mijlocii? Aceasta este provocarea pe care capitalul autohton, micul întreprinzător român ne-o face nouă, clasei politice româneşti.

Partidul Conservator îşi asumă această provocare, rugându-vă, domnule prim-ministru, să fiţi alături de noi, în eforturile de a construi un sector al întreprinderilor mici şi mijlocii puternic în România, astfel încât să faţă concurenţei de pe piaţa europeană.

Vă nulţumesc. (Aplauze ale deputaţilor Partidului Conservator.)

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Ultimul vorbitor din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, doamna deputat Graţiela Iordache. Aveţi cuvântul, doamnă deputat.

Doamna Graţiela Denisa Iordache:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedintă.

Doamnă preşedintă,

Stimate domnule prim-ministru,

Stimaţi miniştri şi

Stimaţi colegi,

În primul rând, daţi-mi voie să vă spun Cristos a înviat!

Partidul Conservator a militat constant pentru sprijinirea mediului de afaceri românesc. În acest sens, din partea partidului, dar şi în calitatea pe care o am, de membru al Comisiei de buget, finanţe, am participat la numeroase întâlniri cu reprezentanţii întreprinderilor mici şi mijlocii româneşti. Cu regret trebuie să vă spun că, invariabil, s-au plâns de câte ceva.

În momentul în care am citit Cartea Albă a întreprinderilor mici şi mijlocii din 2005, am constatat că toate nemulţumirile lor se regăseau şi în studiile efectuate de către Consiliul Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii. O să vă rog să-mi permiteţi să vă enumăr câteva din cele mai acute probleme:

1. fiscalitatea: 68,24% dintre cei intervievaţi susţin că fiscalitatea este mult prea ridicată;
2. birocraţia: menţionată ca atare de 66,31% dintre cei intervievaţi;
3. acces dificil la finanţare - 42,49%.

S-a menţionat anterior de către colegii mei că scopul acestei dezbateri este acela de a identifica soluţii pentru problemele cu care se confruntă capitalul românesc. În urma dezbaterilor avute în cadrul Grupului parlamentar al Partidului Conservator, s-au identificat deja o serie de soluţii.

Unele dintre ele au fost deja transpuse în iniţiative legislative şi mă refer aici la pachetul de legi vizând sprijinirea capitalului autohton, pachet legislativ menit să soluţioneze probleme ale întreprinzătorului român. Din păcate, se pare că nu au constituit o prioritate, ele nefiind soluţionate nici până în prezent.

Mulţumindu-vă pentru prezenţa dumneavoastră la această dezbatere, domnule prim-ministru, Partidul Conservator vă roagă să vă alăturaţi eforturilor noastre şi să ne sprijiniţi în adoptarea rapidă a acestui pachet legislativ.

În cele ce urmează, o să enumăr câteva dintre măsurile necesare pe care noi, conservatorii, le-am identificat alături de reprezentanţii întreprinderilor mici şi mijlocii.

Fiscalitatea - una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă mediul economic românesc. Diminuarea impozitului pe profit a reprezentat un prim pas, dar să nu uităm că în acelaşi timp, egalizând acest impozit şi pentru categoria microîntreprinderilor, le refuzăm acestora şansa de a se dezvolta. Creşterea impozitului pe venit de de la 1,5% la 3% pentru microîntreprinderi nu s-a demonstrat a avea un impact favorabil asupra veniturilor bugetare. Mai mult, propunerea de a fi impozitate microîntreprinderile cu 16% pe profit nu înseamnă neapărat un plus pentru buget, dar cu siguranţă înseamnă o descurajare a micului întreprinzător român.

State membre ale Uniunea Europeană folosesc un regim fiscal diferenţiat pentru categoria microîntreprinderilor, din dorinţa de a le sprijini. Partidul Conservator consideră oportun un astfel de model şi în România şi vă roagă, domnule prim-ministru, să ne susţineţi în această iniţiativă.

De altfel, întregul sector al i.m.m. înregistrează o creştere a fiscalităţii. Să facem o comparaţie: în 2004, întreprinzătorul român plătea 25% impozit pe profit şi 5% impozit pe dividend; astăzi, plăteşte 16% impozit pe profit, dar plăteşte 16% impozit pe dividend.

Considerăm că, în aceste condiţii, ar fi utilă adoptarea unei măsuri legislative compensatorii (promovată, de altfel, de Partidul Conservator), şi anume neimpozitarea profitului reinvestit.

Tot în domeniul fiscalităţii, solicităm respectarea valorii de 0,2% din p.i.b. pentru finanţarea programelor de dezvoltare şi a măsurilor de sprijinire a înfiinţării de noi întreprinderi şi de susţinere a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, aşa cum spune şi Legea nr. 346/2004 în art. 26.

Una din dificultăţile majore în domeniul fiscalităţii pentru întreprinderile mici şi mijlocii rămâne parafiscalitatea, numărul mare al taxelor (suntem fruntaşi în Europa!) şi, uneori, absurditatea lor sunt frâne importante în dezvoltarea acestui sector. Un exemplu pe care îl putem da aici este cel al taxei de solidaritate, care impune o taxă de 1% la toate autovehiculele ce au capacitatea cilindrică mai mare de 2.000 de cm³, punând la un loc jocurile de noroc din cazinouri cu tractoarele sau cu maşinile utilitare destinate serviciului public.

Domnule prim-ministru,

O problemă majoră devine pentru întreprinzătorul român schimbarea frecventă a cadrului legislativ privind fiscalitatea. De aceea, Partidul Conservator consideră absolut necesară elaborarea unei strategii fiscale privind acest sector pe termen mediu.

De asemenea, considerăm necesară amendarea legislaţiei privind relaţiile contractuale potrivit directivelor Uniunii Europene privind combaterea plăţilor întârziate în tranzacţiile comerciale, ceea ce ar trebui să devină o prioritate pe agenda Guvernului. Această legislaţie ar trebui să rezolve problemele blocajelor financiare sau cel puţin să le diminueze.

Accesul dificil la finanţare. Atunci când vine vorba de finanţare, mulţi ne gândim automat la creditul bancar. Categoric, instituţiile financiar-bancare reprezintă o soluţie, dar nu unica şi uneori nici cea mai ieftină.

Un element favorabil în apariţia de noi afaceri îl reprezită actuala lege a microfinanţării, promovată de Cabinetul Tăriceanu, care permite accesarea de credite pentru demararea unei afaceri. Chiar dacă suma este doar de 25 de mii de dolari, ea reprezintă cu siguranţă un ajutor pentru cineva aflat la început de drum şi, mai ales, care nu are un istoric bancar, deci căruia i-ar veni greu să acceseze un credit la o bancă, dar şi aici mai sunt paşi importanţi de făcut.

Cu permisiunea dumneavoastră, domnule prim-ministru, m-aş bucura dacă astăzi, aici, noi, cei din Partidul Conservator, v-am putea convinge de importanţa pe care piaţa de capital românească o are ca sursă alternativă de finanţare a întreprinzătorului autohton.

Nu în ultimul rând, cred cu tărie că de aceeaşi atenţie trebuie să se bucure în special încurajarea acelor sectoare cu destinaţie finanţarea întreprinderilor mici şi mijlocii, cum ar fi leasingul operaţional. De aceea, noi, conservatorii, considerăm esenţială crearea unei strategii de dezvoltare a pieţei financiare autohtone, cu toate componentele sale: bancare, piaţă de capital, asigurări, leasing, care să contribuie la capitalizarea ieftină şi facilă a economiei româneşti.

Să nu uităm că în Uniunea Europeană companiile au un avantaj competitiv esenţial faţă de companiile româneşti, şi anume posibilitatea de capitalizare la costuri de aproape două ori mai mici.

Alte câteva măsuri pe are noi le considerăm oportune pentru meidul economic românesc şi pentru care vă rugăm să vă prezentaţi o poziţie oficială în cadrul dezbaterilor de astăzi sunt: creşterea plafonului de ajutor de stat conform normelor europene; simplificarea administraţiei fiscale pentru întreprinderile mici şi mijlocii; reglementarea taxării inverse a t.v.a.-ului; reducerea costurilor cu locuri de muncă şi încurajarea fiscală a apariţiei de noi locuri de muncă; stimularea creării fondurilor cu capital de risc şi folosirea intensivă a Fondului naţional de garantare a creditelor pentru întreprinderi mici şi mijlocii.

Domnule prim-ministru,

Aş dori, în încheiere, să vă felicit pentru ceea ce aţi făcut până acum. Prezenţa dumneavoastră aici, în sală, în ciuda tuturor problemelor cu care vă confruntaţi în acest moment, ca urmare a inundaţiilor, mă face să cred că interesul dumneavoastră faţă de problematica întreprinderilor mici şi mijlocii româneşti este unul real. Dar nu trebuie să uităm nici o secundă faptul că de la actuala guvernare mediul de afaceri românesc aşteaptă soluţii şi nu doar declaraţii de intenţie.

Nu putem vorbi despre o Românie europeană fără dezvoltarea capitalului autohton şi o clasă de mijloc puternică. De la proprietarul de mic magazin la cel de fabrică de mobilă, aceşti "soldaţi" ai economiei naţionale sunt cei care creează noi locuri de muncă.

Astăzi, aici, clasa politică românească trebuie să afirme răspicat un adevăr simplu: economia românească depinde în structura sa intimă de întreprinderile mici şi mijlocii, deci, evoluţia acestui sector este prioritară pentru întreaga societate românească.

Vă mulţumesc. (Aplauze ale deputaţilor Partidului Conservator.)

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Cu aceasta, Grupul parlamentar al Partidului Conservator, grup care a şi generat dezbaterea politică de astăzi, şi-a finalizat lista înscrierilor la cuvânt.

În continuare, invit la cuvânt pe domnul prim-ministru, Călin Popescu Tăriceanu, pentru a înfăţişa poziţia Guvernului în legătură cu problemele dezbaterilor politice de astăzi. Domnule prim-ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Călin Popescu Tăriceanu:

Doamnă preşedintă de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Doamnelor şi domnilor miniştri,... cred că numai domni miniştri,

Tema dezbaterii de azi din Camera Deputaţilor este într-adevăr una foarte importantă şi doresc să subliniez că prezenţa mea aici, astăzi, în pofida circumstanţelor generate de inundaţii, este o atitudine care semnifică consideraţia şi aprecierea pe care le dau instituţiei Parlamentului, dar, în egală măsură, şi subiectului pe care l-aţi propus pentru dezbatere.

Aşadar, aderarea României la Uniunea Europeană este doar o chestiune de câteva luni. Sunt convins că reformele pe care le-am pus în practică pentru a îndeplini angajamentele europene vor duce la rezultatul scontat, iar românii vor deveni cetăţeni europeni de la 1 ianuarie 2007.

Ca prim-ministru, îmi pun însă mereu întrebarea: ce urmează după aderare? Cine îşi imaginează că de la 1 ianuarie 2007 absolut toate problemele se vor rezolva de la sine evident că se înşală.

Vor rămâne, de exemplu, decalajele care ne despart de celelalte state membre. De aici, decurg şi problemele care ţin de nivelul de trai al românilor şi de dezvoltarea societăţii în ansamblu.

Ca prim-ministru, consider că avem datoria să ne aplecăm asupra acestor chestiuni cu prioritate. În acest context, situez eu dezbaterea de astăzi, legată de întreprinderile mici şi mijlocii în perspectiva aderării României la Uniunea Europeană.

Alături de absorbţia fondurilor europene prin proiecte ambiţioase de dezvoltare, întreprinderile mici şi mijlocii sunt forţa care va contribui în mod semnificativ la recuperarea acestor decalaje. Ele sunt cele care alimentează masiv creşterea economică, generează locuri de muncă, sunt prima formă pe care o îmbracă libera iniţiativă în plan economic.

Pentru toate aceste motive, Guvernul pe care îl conduc acordă o atenţie specială dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii. Pentru a stimula acest sector, am creat o structură guvernamentală integrată dedicată mediului de afaceri şi întreprinderilor mici şi mijlocii, am promovat o strategie de export, în cadrul căreia a fost făcută recapitalizarea Eximbank-ului, cu 173 de milioane de euro, pentru a finanţa activităţile de export sub diferite forme.

Alocaţiile de la bugetul de stat pentru Agenţia pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie s-au dublat în 2005, faţă de 2004, iar în 2006 au crescut cu încă 50%. Aceasta include şi majorarea Fondului de garantare şi creditare pentru întreprinderi mici şi mijlocii cu 1.700 de miliarde de lei vechi. În 2005, absorbţia fondurilor de la buget de către întreprinderi mici şi mijlocii a fost de peste 90%.

În plus, cea mai importantă măsură economică luată de Guvern anul trecut, introducerea cotei unice, a permis o creştere a capitalurilor proprii ale întreprinderilor mici şi mijlocii cu 148% în 2005, faţă de 2004, lucru care este extrem de important, pentru că, ştim cu toţii, întreprinderile mici şi mijlocii au suferit în lunga perioadă în care economia a fost afectată de inflaţie, multe dintre ele s-au decapitalizat şi aceasta consider că este una dintre cele mai importante măsuri de stimulare a întreprinderilor mici şi mijlocii, mai ales pentru cei care nu avut capacitatea să evite consecinţele inflaţiei.

Măsurile active de combatere a corupţiei au încurajat de asemenea libera iniţiativă şi dezvoltarea economică. Rezultatele au început să se vadă deja.

În 2005, sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii a avut o dinamică superioară faţă de anii precedenţi. A crescut numărul firmelor nou înregistrate, cu 20% mai multe în 2005 faţă de 2004, în paralel cu consolidarea firmelor active şi radierea celor fictive. În 2005, exporturile întreprinderilor mici şi mijlocii au crescut cu 23%, numărul de angajaţi a crescut cu 8,2%.

Ponderea activităţilor de servicii este în creştere, lucru normal pentru o economie care se restructurează, care se modernizează.

A crescut, de asemenea, interesul sistemului bancar faţă de întreprinderi mici şi mijlocii. Aceasta demonstrează climatul macroeconomic stabil şi consolidarea poziţiilor financiare ale companiilor. Toate marile bănci au departamente specializate pentru întreprinderile mici şi mijlocii. Pot să vă anunţ că nivelul creditelor a crescut spectaculos faţă de anii precedenţi, cu 180%, este vorba de creditele pentru întreprinderile mici şi mijlocii.

Doamnelor şi domnilor,

Chiar dacă tendinţele sunt pozitive, ştiu bine că i.m.m.-urile s-au confruntat, în 2005, cu o serie de dificultăţi. Printre acestea aş enumera: creşterea preţului la utilităţile publice, aprecierea cursului de schimb şi impunerea unor standarde europene severe, mai ales în domeniul industriei alimentare. Aceste probleme sunt conjuncturale şi decurg din reformele necesare integrării.

De aceea, opţiunea fermă a Guvernului a fost de a continua reformele şi de a compensa dificultăţile printr-o politică în favoarea mediului de afaceri.

Ar fi o greşeală să generalizăm şi să credem că dificultăţi precum cele prezentate mai devreme prefaţează o perioadă sumbră pentru I.m.m.-uri imediat după aderare.

Am ridicat adesea problema consecinţelor pe care le suportă I.m.m.-urile după aderare, în cadrul întâlnirilor pe care le-am avut cu oficiali europeni sau cu reprezentanţi ai unor ţări care au aderat în 2004. În nici unul din cele zece state nu a avut loc un şoc al extinderii. Vă asigur că nici la noi nu va cazul. Evoluţiile pozitive din ultimul an demonstrează că întreprinderile mici şi mijlocii din România se consolidează şi se adaptează la piaţă.

Cât priveşte Guvernul, vom continua să sprijinim acest sector şi mediul de afaceri în general, deoarece sunt sursele principale de locuri de muncă bine plătite.

Din punct de vedere fiscal, vă asigur că cele două taxe fundamentale, impozitul pe profit şi impozitul pe venit nu vor fi modificate. Cota unică rămâne la 16 %, ceea ce va permite în continuare întărirea firmelor. TVA-ul, de asemenea, va rămâne stabil la 19 %.

În plus, Guvernul pe care-l conduc îşi însuşeşte toate tendinţele existente la nivelul Uniunii Europene în ceea ce priveşte dezvoltarea şi sprijinirea I.m.m.-urilor.

Una din concluziile Consiliului European de la Bruxelles, Consiliul European din primăvară, a fost că dezvoltarea economică în statele membre poate fi accelerată doar prin încurajarea I.m.m.-urilor şi prin creşterea investiţiilor în cercetare şi dezvoltare.

Preluăm în România tendinţele şi politicile europene, ceea ce permite i.m.m.-urilor româneşti să aibă parte de acelaşi cadru de dezvoltare ca şi cele din ţările europene. De exemplu, Consiliul European a cerut statelor membre ca, până la sfârşitul anului 2007, timpul necesar pentru înregistrarea, pentru înfiinţarea unei întreprinderi mici sau mijlocii, să fie redus la 7 zile.

În prima şedinţă de Guvern de după Consiliu, am dispus ministerelor de resort să transpună în legislaţia românească această măsură, chiar înainte de termenul stabilit la Bruxelles. Legislaţia este acum în curs de modificare. În prezent, timpul efectiv necesar pentru înfiinţarea unei întreprinderi, în România, este de 11 zile, conform Raportului Doing Business in 2006 al Băncii Mondiale. Un alt exemplu este Planul naţional de dezvoltare 2007-2013 care are, ca primă prioritate, creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei, bazate pe cunoaştere.

Iată câteva obiective legate de i.m.m.-uri, din acest plan: îmbunătăţirea accesului la piaţă (şi ştiţi foarte bine că am promovat recent Legea privind achiziţiile publice); îmbunătăţirea finanţării i.m.m.-urilor nou înfiinţate şi a i.m.m.-urilor inovative; dezvoltarea unei infrastructuri de afaceri, adecvate pentru i.m.m.-uri.

Din 2007, va deveni operaţional în Uniunea Europeană Programul resurse europene comune pentru i.m.m.-uri. Prin acest program, statele membre vor folosi o parte a fondurilor structurale drept instrumente financiare pentru i.m.m.-uri. Guvernul caută modalităţile pentru a operaţionaliza programul în România, de la data aderării.

Stimaţi colegi, nu aş putea să-mi închei intervenţia fără să mă opresc asupra unui domeniu cheie pentru dezvoltarea economică în general şi a i.m.m.-urilor în particular. Este vorba de domeniul cercetării şi dezvoltării.

Guvernul are ca obiectiv alocarea unui buget de 3 % pentru cercetare şi dezvoltare până în anul 2010, în conformitate cu strategia Lisabona.

Aşa cum ştiţi, în 2006, bugetul alocat cercetării a fost aproape dublu. În plus, prin programele de dezvoltare din educaţie, pentru care alocăm, în acest an, 1 % din p.i.b., încurajăm crearea unor platforme de cercetare în centrele universitare.

Educaţia trebuie să ocupe un loc central în îmbunătăţirea competitivităţii şi a coeziunii sociale. Investiţiile în educaţie şi şcolarizare vor fi promovate, cu prioritate, în toate programele de acordare de facilităţi pentru investitori. Noua Lege a investiţiilor, care este în curs de elaborare, va confirma acest obiectiv.

Cât priveşte contribuţia Guvernului, reamintesc că, la rectificarea bugetară, am alocat peste 3.500 de miliarde de lei vechi pentru educaţie.

Doamnelor şi domnilor deputaţi, sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii este în expansiune şi are reale perspective de dezvoltare în contextul aderării României la Uniunea Europeană. O spun cu satisfacţie, pentru că evoluţia i.m.m.-urilor este cel mai credibil semn că economia românească devine tot mai performantă. Aceasta înseamnă locuri de muncă mai bune şi mai bine plătite precum şi un nivel de trai în creştere.

Sper ca dezbaterea de astăzi să ne permită să găsim împreună soluţii pentru a accelera dezvoltarea sectorului i.m.m.-urilor.

Cred că, într-o chestiune atât de importantă pentru societatea românească, Guvernul şi Parlamentul au datoria să acţioneze cu responsabilitate comună.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii).

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule prim ministru.

Urmează dezbaterea din partea grupurilor parlamentare.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Niţă Constantin.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Constantin Niţă:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Domnule prim ministru,

Stimaţi colegi,

Felicit pe cei care au avut această iniţiativă, mi se pare bine venită. Poate că, în perspectivă, vom analiza şi alte sectoare de activitate care, în mod firesc, nu merg şi care ar trebui să meargă mult mai bine în România.

Dar, aşa cum spunea domnul prim ministru că lucrurile merg foarte bine, eu o să încerc să arăt că merg foarte prost.

Încă de la preluarea responsabilităţilor de guvernare, politicienii Alianţei şi-au manifestat deschis apetenţa pentru capitalul investitorilor de mare greutate, a căror activitate, în România, intră sub incidenţa unui principiu simplu şi sănătos: bani mulţi şi să vină cât mai repede, dacă se poate.

Marele perdant al acestei politici hrăpăreţe este sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii. Deşi inclus oficial în preocupările active ale Executivului, el a fost abandonat aproape în totalitate, beneficiind sporadic de o atenţie fugitivă, concretizată în proiecte de finanţare de mică amploare şi care nu rezolvă problema de fond a acestui sector economic, lipsa de know-how şi securitate resimţite pe fondul instabilităţii fără precedent al sistemului fiscal.

Vom prezenta succint principalele obiective asumate de către Guvern în strategia de guvernare, precum şi măsura în care ele au fost respectate până în prezent.

Şi dacă citim în această strategie, primul element este cel al elaborării unei legislaţii simple, clare şi stabile. Aşa spune acolo. Probabil acesta este cel mai simplu şi cel mai firesc dintre obiective care, în situaţia în care ar fi respectat, ar avea efecte pozitive asupra mediului de afaceri, antreprenorii ar fi mult mai relaxaţi şi mai motivaţi să-şi concentreze atenţia asupra elaborării unei strategii de dezvoltare pe termen lung.

Însă Guvernul a încălcat flagrant această misiune asumată în primul rând prin adoptarea unui sistem fiscal necorespunzător şi contestat atât în plan intern cât şi extern.

În al doilea rând, nu există nici măcar, la ora actuală, un pachet minimal de măsuri coerente care să stimuleze întreprinderile mici şi mijlocii.

În al treilea rând, Codul fiscal este ţinta permanentă a acţiunilor de modificare şi redefinire, generând panică şi incertitudine, mai ales în rândul investitorilor mici şi mijlocii, care nu pot absorbi, la fel de uşor precum o firmă cu experienţă şi mijloace financiare, şocurile produse de haosul fiscal.

Un al doilea obiectiv: acţiunile specifice ale Guvernului vor avea ca obiectiv crearea cadrului instituţional legislativ şi financiar favorabil dezvoltării i.m.m.-urilor şi iniţiativei private - am citat din strategia Guvernului. Din punct de vedere instituţional, sigur că domnul prim ministru a arătat şi aici, s-a realizat un singur lucru în ceea ce priveşte modificarea titlului Agenţiei Naţionale pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi, sigur, o asociaţia patronală, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România, care funcţionează din 1992. Deci nu există nici o contribuţie remarcabilă în domeniul instituţional.

În ceea ce priveşte cadrul legislativ, este util să amintim că acesta creează cele mai mari greutăţi activităţii antreprenoriale din România. Instabilitatea, lipsa de coerenţă şi funcţionalitate sunt, fără îndoială, cele mai de seamă atribute ale sistemului legislativ construit de actuala guvernare.

Cadrul financiar este o altă problemă cu care se confruntă antreprenorii. Desigur, există, teoretic, numeroase fonduri europene sau autohtone la dispoziţia investitorilor.

Există doar două probleme: costul extrem de ridicat al creditelor care, asociat cu instabilitatea sistemului fiscal, generează teama investitorilor de a nu ajunge în situaţia imposibilităţilor achitării datoriilor financiare.

În al doilea rând, antreprenorii resimt o acută nevoie de educaţie, de dobândire a unui know-how, la care nu au acces în prezent.

În lipsa unei imagini globale, de perspectivă asupra aşteptărilor şi standardelor Uniunii Europene, patronii de i.m.m.-uri se găsesc într-o aşteptare tensionată şi lipsită de optimism care inhibă, inevitabil, dorinţa şi capacitatea de asumare a riscului investiţional.

Un al treilea obiectiv asumat de Guvern: reducerea costului creditelor pentru i.m.m. prin îmbunătăţirea cadrului legislativ privind instituţii financiare private, adaptate nevoilor întreprinzătorilor mici şi mijlocii: cooperative de credit, bănci populare, instituţii specializate pentru finanţarea lucrărilor agricole, fonduri de garantare a creditului.

Până în prezent, singura măsură luată în acest domeniu este, de fapt, o promisiune lansată verbal de primul-ministru şi abandonată ulterior: "Guvernul intenţionează să înfiinţeze o reţea de case de credit rural care să faciliteze accesul la credite pentru rezidenţii din mediul rural." Acest proiect este destinat investitorilor din agricultură, în special fermieri, cu proiecte în valoare de cel mult 10.000 de euro.

Al patrulea obiectiv asumat: îmbunătăţirea relaţiei dintre autorităţile statului şi întreprinzători prin simplificarea procedurilor de control şi prin modificarea atitudinii faţă de investitori. Atitudinea faţă de investitori s-a modificat, într-adevăr, în virtutea principiului: este bine să fii prieten cu cei mari şi puternici. Astfel, marii investitori, în special investitorii străini, au fost primiţi cu ajutoare şi sprijin consistent din partea autorităţilor. Mai mult, cuantumul investiţiilor aduse de aceşti antreprenori a fost promovat şi lăudat cu emfază de oficiali. În paralel însă, i.m.m.-urile au fost tratate cu dispreţ şi lipsă de consideraţie.

Întâlnirea pe care a avut-o domnul vicepremier, George Copos şi reprezentanţi ai sectorului i.m.m., a demonstrat din plin acest lucru. Reprezentantul Guvernului s-a mulţumit să constate sec lipsa de funcţionalitate şi impasul în care se află aceşti investitori, uitând că misiunea lui este de a oferi soluţii şi de a conlucra cu aceştia în vederea îmbunătăţirii situaţiei lor, nicidecum de a constata decesul iminent.

Mai mult, în cadrul aceleiaşi întâlniri au fost avansate proiecte în care i.m.m.-urile sunt pasibile de faliment după integrare, domnul Copos găsind de cuviinţă să anunţe apropiata implementare a unui proiect de lege care vizează acordare de facilităţi şi sprijin privind angajarea, training-ul, cercetarea, dezvoltarea şi chiar ajutoare de stat, dar nu pentru micii întreprinzători care chiar au nevoie, ci pentru marii investitori ce aduc capital de peste 50 de milioane de euro.

Programele asumate de Guvern, cu menirea de ajuta sectorul i.m.m., par mai curând nişte firimituri aruncate în derâdere. Astfel, oficialităţile anunţă un program pentru i.m.m.-uri cu fonduri totale de 44,5 milioane de lei noi pentru investiţii, modernizare şi retehnologizare, derulat de Agenţia Naţională pentru i.m.m.-uri prin intermediul unei bănci comerciale. Banca urmează să acorde beneficiarului eligibil un credit de finanţare pe termen mediu sau lung, care va acoperi minim 25 % din valoarea proiectului de investiţii, contribuţia proprie a beneficiarului fiind de minim 15 %. Fondurile pot fi utilizare pentru achiziţionare de terenuri, clădiri, construcţii, maşini, utilaje şi echipamente, mijloace de transport şi mărfuri, brevete de invenţie, licenţe, dar şi pentru construcţia, reconstrucţia, extinderea sau modernizarea de active corporale direct legate de realizarea proiectului de investiţii.

În acelaşi timp însă, aflăm dintr-un alt raport că doar 2,24 % din întreprinderile mici şi mijlocii au accesat la fonduri europene şi finanţări nerambursabile de la stat. Este clar, aşadar, că problema antreprenorilor nu este atât lipsa de fonduri, cât lipsa de educaţie în acest domeniu, corelată cu neîncrederea în viabilitatea sistemului fiscal şi modul în care schimbările dese şi impredictibilitatea sistemului legislativ le poate afecta capacitatea de rambursare a unui credit contractat.

Un al cincilea obiectiv asumat de către Guvern: introducerea de stimulente economice care să încurajeze i.m.m.-urile pentru ca acestea să devină furnizori de servicii pentru marile întreprinderi din economia naţională. Până în prezent nu au existat astfel de programe. Dimpotrivă, a existat o încurajare permanentă pentru marii investitori să preia aceste atribuţii.

Un al şaselea obiectiv: alocarea unui cuantum din p.i.b. pentru programe de pregătire a resurselor umane, marketing, precum şi pentru îmbunătăţirea calităţii produselor şi serviciilor în vederea facilitării accesului i.m.m.-urilor pe piaţa unică europeană.

A existat un singur proiect de acest tip şi anume destinat unui singur sector economic, adică turismul. În acelaşi timp, dacă luăm în considerare datele furnizate de strategia guvernamentală pentru susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii, în perioada 2004 - 2008, constatăm că ponderea i.m.m.-urilor ce activează în turism este de 0,8 %, un procent atât de mic încât nu este dificil să bănuim că fondurile puse la dispoziţie prin acest program, 325 de milioane de euro vor fi accesate în cea mai mare parte tot de firmele mari ce controlează ramura economică a turismului în România.

Un studiu întreprins recent de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România relevă foarte clar situaţia dramatică în care se găseşte acest sector. În prezent, 50 % dintre i.m.m.-uri nu au un program concret de măsuri care să asigure supravieţuirea firmei în noul context concurenţial impus de integrarea României în Uniunea Europeană. Doar 14,15 % au implementat programul cu succes. Domeniile care le ridică cele mai multe probleme întreprinzătorilor sunt: pentru 48,11 dintre aceştia costurile cu forţa de muncă; 40,57 certificarea produselor, reglementările tehnice şi standardele; pentru 33,02 % regulile concurenţei; pentru 29,25 % protecţia mediului; în sfârşit, pentru 19,81 % problema principală ar fi calitatea şi siguranţa produselor.

poate că nici Partidul Social Democrat, cât a fost la guvernare, n-a făcut suficient pentru ca întreprinderile mici şi mijlocii să poată face faţă intrării în Uniunea Europeană, dar, în mod evident că dumneavoastră, domnule prim ministru, şi Guvernul actual nu aţi reuşit să faceţi nimic din ceea ce v-aţi asumat prin programul de guvernare.

Mulţumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD).

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule deputat.

Tot din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Puşcaş Vasile.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Vasile Puşcaş:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Domnule prim ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Domnilor, doamnelor colegi,

Pentru că s-a vorbit foarte mult despre ceea ce se face, ce s-a făcut în legătură cu întreprinderile mici şi mijlocii, cred că toţi, absolut toţi, recunoaştem importanţa lor. Eu aş vrea, însă, să spun altceva. Am să vă dau câteva statistici recente din cele 25 de state membre.

În primul rând, peste 70 % din forţa de muncă este angajată de către aceste întreprinderi mici şi mijlocii. Au o contribuţie foarte însemnată la produsul intern brut şi, bineînţeles, lucrul acesta ne obligă să facem nu declaraţii de bune intenţii, ci să dezvoltăm acel cadru care înseamnă dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii.

În general, oamenii de afaceri din domeniul microîntreprinderilor, a întreprinderilor mici şi mijlocii fac referire la mediul de afaceri şi calitatea pieţei autohtone, la deschiderea pieţei, la instrumentele financiare, la orientarea profilului i.m.m.-urilor şi la orientarea acestora spre export sau spre piaţa locală. Cred că lucrurile acestea ne interesează foarte mult în devenirea spre Uniunea Europeană.

M-am uitat puţin spre cele zece state care au aderat în 2004 şi este cât se poate de clar că s-a simţit un efect al aderării, mai ales spre acele întreprinderi mici şi mijlocii care nu erau orientate spre export. Ca atare, cred că trebuie să acordăm o atenţie, în 2006, pentru ca acestea să reziste în primii ani după aderare acelor întreprinderi care sunt orientate spre export. Chiar astăzi, preşedintele Uniunii Oamenilor de Afaceri din România acuza exact acest lucru.

Apoi, au şanse să reziste prin flexibilitate şi prin piaţă acele întreprinderi mici şi mijlocii care sunt orientate spre nevoile pieţei locale. Acestea, în continuare, la noi, sunt - aşa cum spunea un coleg aici, orientate predilect spre comerţ şi servicii şi mai puţin spre producţie.

Există, într-adevăr, programe foarte importante dar cel mai important este ca, după 2007, aşa cum spunea domnul prim ministru, orientându-ne către fondurile structurale, să avem în vedere modul cum sunt prioritizate acele domenii în care întreprinderile mici şi mijlocii şi mai ales cele productive vor avea succes.

Şansa întreprinderilor mici şi mijlocii din România să aibă succes post aderare este ca ele să beneficieze, încă de acum, de o implementare foarte clară a politicilor industriale, a politicilor în domeniul serviciilor, a politicilor agricole ş.a.m.d. Când ele le vor vedea aceste politici implementate, va fi cât se poate de clar că fondurile structurale vor trebui să sprijine acele i.m.m.-uri care merg în această direcţie.

Aş dori să mai spun încă o chestiune. Problema mare, spaima mare a i.m.m.-urilor este deschiderea pieţei, libera circulaţie a produselor. Or, pentru libera circulaţie a produselor, în afară de cadrul legislativ, mai este nevoie să fie adoptate standardele. Toate i.m.m.-urile se plâng, domnule prim ministru, de adoptarea standardelor care este o chestiune reală şi cred că aici, în continuare, este nevoie de sprijinul pentru perioada până la momentul 2007 şi, evident, în funcţie de orientarea pe care o aminteam mai înainte şi celelalte.

Apoi, este vorba de noua abordare. Pe vechea abordare a directivei cu standardele, probabil s-au făcut paşi importanţi, dar pe noua abordare cred că există, încă, nu numai din punctul de vedere legislativ, dar din punctul de vedere al implementării, un spaţiu în care au nevoie întreprinderile mici şi mijlocii să se dezvolte.

Aş vrea să închei cu următoarele. În ceea ce priveşte programul de până acum, la care aţi făcut referire, al dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, era orientat în trei direcţii mari: în direcţia bunelor practici, în direcţia observatorului şi în direcţia instrumentelor financiare.

Cred că este un loc foarte important de dezvoltare a reprezentării şi relaţiilor la nivel de întreprinderi mici şi mijlocii, la nivel de grupuri specializate ale întreprinderilor mici şi mijlocii, în aşa fel încât ele să se întâlnească, în 2007, cu piaţa într-o manieră care să fie eficientă i.m.m.-urilor şi benefică României.

În ceea ce ne priveşte, noi vom sprijini această orientare politică dacă ea va fi aplicată în practică.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD).

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PD, domnul deputat Cezar Florin Preda.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Cezar Florin Preda:

Doamnă preşedinte,

Domnule prim ministru,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Este, sincer vă spun, o acţiune de pionierat care, prin aplicarea Regulamentului Camerei, iată, ne aduce în faţa unei moţiuni simple, depuse de Putere contra miniştrilor proprii.

Va trebui să gestionăm această chestiune şi să o transformăm într-o reală dezbatere pe o temă sau pe cele trei teme, astfel încât să nu ratăm acest pionierat, fiindcă, o dată prins în Regulamentul Camerei, trebuie să-l pregătim şi să-i dăm importanţa cuvenită unei dezbateri.

După părerea mea şi după părerea Partidului Democrat, cel puţin, colegii, cu tot respectul pentru colegii de la Partidul Conservator, par că nu reuşesc să-şi gestioneze propriile responsabilităţi din Guvern. Au aici pe domnul vicepremier George Copos, care răspunde şi şi-a asumat, din programul de guvernare, responsabilităţile clare pe sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii.

Ce putem noi spune în plus faţă de prezentarea foarte precisă pe care primul-ministru a făcut-o aici, vizând aplicarea strictă a programului de guvernare? Mai trebuie specificat rolul acestui sector care dă produsului intern brut valori mult mai mari decât se aşteptau predecesorii noştri? Este o stabilitate fiscală care să gireze dezvoltarea acestor întreprinderi mici şi mijlocii?

Spunea aici stimatul nostru coleg, domnul Puşcaş, de ceea ce s-a făcut în domeniul standardelor şi ce mai este de făcut pentru ca aceste întreprinderi mici şi mijlocii să rămână competitive după 2007.

Vă asigur, domnilor, că, aşa cum este realizat programul nostru de guvernare, ele vor rămâne competitive şi după 2007.

Îmi cer mii de scuze că n-am avut o dezvoltare bazată pe cifre, cred că nu era nici rostul.

Cred că ceea ce domnul prim ministru a spus, şi cred că ceea ce ceilalţi miniştri vor spune, nu face altceva decât să fie un răspuns la o iniţiativă a unor colegi deputaţi care, sincer vă spun, nu ştiu unde s-o încadrez şi cum s-a gândit a fi rezolvată.

Închei, spunându-vă că eu cred că această dezbatere politică şi-a propus teme de discuţie şi nu obiective, fiindcă, dacă-şi propunea obiective, era deja asumat de programul de guvernare.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PD).

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Gerea Andrei Dominic.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Andrei Dominic Gerea:

Doamna preşedintă,

Domnule prim ministru,

Stimaţi colegi, atâţia câţi suntem,

Într-adevăr, este o dezbatere interesantă şi care probabil că ar fi trebuit să suscite mai mult interes din partea noastră. În orice caz, noi nu ne putem plânge, cel puţin Coaliţia aflată la guvernare, că nu manifestăm acest interes.

Guvernul condus de primul-ministru Călin Popescu Tăriceanu şi-a început mandatul într-un moment deosebit de important pentru România. În încheierea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, în luna decembrie, era, mai degrabă, un gest politic al Comisiei pentru că, în realitate, România era restantă la cele mai importante şi mai dificile capitole de negociere pe care Guvernul PSD nu a fost capabil să le încheie.

Încă de la început, Guvernul condus de premierul Tăriceanu a definit integrarea europeană ca prioritate absolută şi şi-a asumat angajamentul de a recupera întârzierile cauzate de politica fostei Puteri, având de surmontat şi deficitul de imagine datorat generalizării corupţiei în ultimii ani, fenomen care a dus România în situaţia limită de a sta sub spectrul întreruperii negocierilor de aderare, fapt fără precedent în istoria procesului comunitar.

Ataşamentul Guvernului faţă de reformă, faţă de interesul public şi voinţa de a duce la îndeplinire obiectivele asumate prin programul de guvernare sunt cu atât mai limpezi, cu cât Cabinetul Tăriceanu nu a beneficiat nici un moment de perioada de graţie şi acalmie de care se bucură, în general, guvernele nou instalate nici măcar din partea foştilor parteneri din campania electorală.

Cu toate aceste dificultăţi care au fost şi au trebuit să fie depăşite, progresele în materie de dezvoltare economică au fost remarcabile, dacă ar fi să ne referim doar la politica fiscală pe care actualul cabinet a avut curajul să o adopte şi să ne putem da seama că la nivel guvernamental există o nouă viziune în ceea ce priveşte abordarea problemelor economice ale României.

Guvernul României, Guvernul Tăriceanu, nu s-a mulţumit să realizeze doar o reformă de suprafaţă, cu costuri nedureroase şi cu câştiguri doar în plan de imagine. A mers în profunzimea lucrurilor gândind şi aplicând măsuri menite să impulsioneze pe criterii de competitivitate sectorul privat din România.

s-a vorbit aici de faptul că nu s-au făcut progrese în nici un domeniu. Sper să nu vă plictisesc, mai ales pe colegii de la PSD, făcând un parcurs al eforturilor care s-au depus în plan legislativ şi a măsurilor pe care cabinetul Tăriceanu le-a luat. Astfel, acţiunile realizate de cabinet pentru sprijinirea mediului de afaceri s-au materializat în plan instituţional prin crearea unui cadru coerent, prin reunirea structurilor şi politicilor privind mediul de afaceri, i.m.m.-urile şi investiţiile străine în coordonarea unui ministru de stat.

S-au preluat de la Ministerului Economiei şi Comerţului activităţile privind sprijinirea mediului de afaceri şi au fost incluse în aparatul de lucru al ministrului de stat.

A fost creat şi operaţionalizat grupul de lucru pentru elaborarea şi monitorizarea planului de acţiuni referitor la îmbunătăţirea mediului de afaceri.

A fost înfiinţat punctul naţional de contact pentru aplicarea recomandărilor OCDE din Ghidul pentru întreprinderi multinaţionale care are misiunea de a soluţiona eventualele probleme ce ar putea apărea în relaţia dintre societăţile comerciale multinaţionale şi instituţii ale statului român.

De asemenea, a fost constituit grupul de lucru pentru sprijinirea exportatorilor care a propus Guvernului un set de măsuri aprobate printr-un memorandum. Aceste măsuri sunt: s-a realizat capitalizarea Eximbank propunându-se în acest sens ca sursa să se constituie din fondurile obţinute din privatizări; redistribuirea către Eximbank a sumelor neutilizate din fondurile nebugetare constituite la ministere pentru susţinerea exporturilor; modificarea legislaţiei falimentului în sensul permiterii compensării bilaterale a obligaţiilor, adică nett-ingul.

Strategia iniţiată de Guvern Tăriceanu cu privire la politicile din domeniul economic este axată pe întreprinderile mici şi mijlocii, privită ca motor al dezvoltării economice sustenabile.

Motivele pentru care sectorul i.m.m.-urilor este considerat unul prioritar, din punct de vedere al strategiei guvernamentale, sunt următoarele şi sunt lesne, probabil, de bănuit: este cel mai flexibil segment economic, este cel mai competent, este singurul segment capabil de o creştere durabilă, este capabil să absoarbă forţa de muncă disponibilizată, este segmentul capabil să creeze o mare coeziune socială, este cel mai bun plătitor al taxelor şi impozitelor, este segmentul cu rata cea mai bună de rambursare a creditelor, bineînţeles în cazul în care are acces la acestea.

De asemenea, în perspectiva integrării României la Uniunea Europeană, avantajele dezvoltării unui sector al întreprinderilor mici şi mijlocii sunt extrem de importante. Este segmentul economic cel mai uşor adaptabil la schimbări legislative şi de integrare europeană, este segmentul care oferă condiţii coerente, susţinute de un ritm previzibil de evoluţie, permite creşterea investiţiilor directe în economia românească prin creşterea încrederii atât a capitalului străin cât şi a celui autohton.

Toate aceste argumente, precum şi multe altele necuprinse în această prezentare, ne îndreptăţesc să avem convingerea că pentru a putea dezvolta i.m.m.-urile în condiţiile prevăzute în Cartea europeană a întreprinderilor mici şi mijlocii, integrarea României în Comunitatea Europeană la 1 ianuarie 2007 este o necesitate absolută pentru dezvoltarea normală a mediului de afaceri şi, implicit, a i.m.m.-urilor.

Experienţa internaţională demonstrează clar că sectorul I.M.M. poate să aibă o contribuţie substanţială la realizarea produsului intern brut, să creeze noi locuri de muncă, să stimuleze creşterea exporturilor.

I.m.m.-urile au abilitatea de a răspunde în mod flexibil pe pieţe puternic competitive şi să se adapteze rapid la schimbările structurale şi ciclice ale economiei globale.

Un sector al i.m.m.-urilor bine dezvoltat poate astăzi să sprijine stabilitatea şi creşterea macro-economică, crearea şi dezvoltarea clasei de mijloc.

Extinderea Uniunii Europene va face posibilă creşterea dimensiunilor pieţei interne, aceasta numărând aproape 500 de milioane de consumatori, piaţă în care persoanele, mărfurile, serviciile şi capitalurile vor circula liber.

Priorităţile de aderare spre care este orientată România prevăd integrarea completă în piaţa internă, la începutul anului 2007, proces aflat în plină desfăşurare. Aceasta presupune ca întreprinderile româneşti, pe de-o parte, vor fi capabile să concureze fără restricţii într-o imensă piaţă europeană, iar pe de altă parte vor trebui să dobândească acel avantaj competitiv pe propria piaţă, unde politicile protecţioniste au fost, încet, încet, înlăturate.

În momentul de faţă este evident faptul că o bună parte din întreprinderile româneşti sunt insuficient pregătite pentru a răspunde oportunităţilor şi provocărilor generate de schimbările pieţei libere.

Competitivitatea întreprinderilor şi alinierea la exigenţele pieţei interne sunt două condiţii sine qua non pe care România trebuie să le îndeplinească pentru a beneficia de deplina ei participare la viitorul Europei lărgite.

Strategia guvernamentală pentru susţinerea dezvoltării i.m.m.-urilor pe perioada 2005-2008 cuprinde, totodată, şi programele Ministerului Educaţiei şi Cercetării, Ministerului Economiei şi Comerţului, Ministerului Integrării Europene şi Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, programe care sunt parte componentă a politicii în domeniul cercetării, dezvoltării politicii industriale, politicii dezvoltării regionale şi a politicii de ocupare a forţei de muncă şi sunt complementare implementării angajamentelor asumate la capitolul 16 - Întreprinderi mici şi mijlocii.

Aceste programe vizează creşterea competitivităţii sectorului I.M.M. şi sunt finanţate tot din resurse bugetare.

Raportul Worldbankgroup din 13 septembrie 2005, privind realizarea afacerilor în 2006, capitolul crearea de locuri de muncă, evidenţiază următoarele: România se situează între performerii de vârf în ceea ce priveşte îmbunătăţirea mediului său de afaceri. Din cele 155 de ţări analizate, România ocupă locul 78 situându-se, spre exemplu, înaintea Greciei şi Croaţiei. Pe baza celor 10 criterii pentru reformele iniţiate recent, România se înscrie în rândul primilor 12 performeri.

Sunt rezultate notabile şi nu şti câţi dintre dumneavoastră ştiu că anul trecut, deşi au dispărut 90 de mii de locuri de muncă ca urmare, bineînţeles, a evoluţiilor economice, România a terminat anul cu un plus de 100 de mii de locuri de muncă.

Sigur, poate nu sunt succesele la nivelul celor pe care le-a înregistrat PSD-ul, în ghilimele bineînţeles.

În planul sprijinirii consolidării mediului de afaceri specific i.m.m.-urilor, putem spune că s-au realizat următoarele: s-a extins şi s-a îmbunătăţit consultarea cu sectorul i.m.m. prin diversificarea acţiunilor comitetului consultativ pentru dezvoltarea sectorului; s-a promovat planul naţional de dezvoltare 2007-2013 şi s-au lansat dezbateri pentru îmbunătăţirea măsurilor şi priorităţilor în cadrul obiectivului creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere; s-a lansat proiectul de strategie privind dezvoltarea incubatoarelor de afaceri; a devenit operaţional grupul pentru evaluarea impactului actelor normative asupra i.m.m.-urilor; de asemenea, a fost lansată campania "Surse de finanţare pentru i.m.m.-uri şi conceptul de sistem naţional de fonduri de colectare locale în parteneriat cu Fondul naţional de garantare a creditelor pentru i.m.m.-uri; a fost sprijinită dezvoltarea capacităţii de informare şi consiliere a i.m.m.-urilor prin dezvoltarea comunicării on line a Agenţiei naţionale a i.m.m.-urilor, acordarea consultanţei necesare reformării sistemului cooperatist; lansarea unei campanii de informare şi conştientizare privind impactul aderării asupra i.m.m.-urilor. A fost sprijinită dezvoltarea capacităţii de programare în domeniul i.m.m. prin definitivarea strategiei privind creşterea competitivităţii; crearea sistemului de monitorizare a indicatorilor programelor naţionale şi dezvoltarea programului de instruire a salariaţilor.

Au continuat, de asemenea, acţiunile privind crearea unui sistem naţional al pieţelor de gros şi nu în ultimul rând, a crescut accesul i.m.m.-urilor la finanţare.

Aici, bineînţeles, un merit l-a avut dinamizarea sectorului bancar, creşterea concurenţei din cadrul sectorului bancar şi, nu în ultimul rând, sper să aibă un efect deosebit recenta privatizare a BCR, pentru că BCR-ul, după cum ştim, este cel mai mare actor de pe această piaţă bancară.

Întreprinderile mici şi mijlocii din România au un caracter total aparte faţă de ceilalţi competitori din Uniunea Europeană. De altfel, acest aspect a generat o serie întreagă de dezbateri cu privire la rolul şi caracterul i.m.m.-urilor în România, dezbateri productive care s-au concretizat într-o nouă abordare guvernamentală asupra politicilor de stimulare a i.m.m.-urilor.

Cea mai recentă măsură adoptată de Guvern Tăriceanu în materie de aliniere a legislaţiei româneşti la Uniunea Europeană, este Ordonanţa nr. 27/26 ianuarie 2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii.

Potrivit acestei Ordonanţe privind înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, condiţia privind nivelul cifrei de afaceri pentru încadrarea în categoria i.m.m., era realizarea unei cifre de afaceri anuale echivalentă cu până la 8 milioane de euro sau un rezultat anual al bilanţului contabil care nu depăşeşte echivalentul în lei a 5 milioane de euro.

Recomandarea Comisiei europene stabileşte cifra de afaceri anuală netă a unei I.M.M. la maximum 50 de milioane de euro sau ca valoarea activelor deţinute de aceasta să fie mai mică de 43 de milioane de euro.

Prin Ordonanţa Guvernului se asigură preluarea integrală a recomandării Comisiei europene, având în vedere şi faptul că de la data de 1 septembrie 2005, Comisia europeană monitorizează modul în care această recomandare este implementată la nivelul statelor membre şi a ţărilor candidate.

De asemenea, Ordonanţa Guvernului asigură şi o simplificare a probei încadrării în categoria I.M.M. prin utilizarea declaraţiilor pe propria răspundere a reprezentanţelor legale ale întreprinderii şi pentru criteriul referitor la ponderea deţinută în cifra de afaceri anuală şi activele totale.

Actul normativ asigură şi cadrul încadrării fondului naţional de garantare a creditelor pentru i.m.m.-uri, în categoria instituţiilor financiare de risc, ţinând cont că aceasta dezvoltă produse de garantare la nivel local, prin filialele sale, de risc mai mare adresându-se micro întreprinderilor şi întreprinderilor mici cu ratele succesului mai mici decât ale întreprinderilor consolidate.

Aceste modificări legislative vor avea efecte pozitive asupra dezvoltării şi consolidării domeniului i.m.m., definiţia i.m.m. cuprinsă în recomandarea Comisiei europene fiind şi un instrument pentru dimensionarea şi acordarea ajutorului de stat pentru i.m.m. atât în faza iniţială de debut a afacerii, cât şi în procesul de inovare şi transformare a acestora în întreprinderi consolidate cu încadrare într-o categorie superioară.

De asemenea, un alt subiect intens dezbătut a fost acela al impactului pe care-l au asupra i.m.m.-urilor noile politici de fiscalitate promovate de către Guvernul Tăriceanu.

Referitor la strategia fiscală vizând i.m.m.-urile şi în particular a microîntreprinderilor pentru perioada 2007-2010, aş dori să fac următoarele precizări:

Conform prevederilor Hotărârii Parlamentului României nr. 24/28 decembrie 2004, pentru acordarea încrederii Guvernului pentru microîntreprinderi va fi menţinut actualul sistem de impozitare până la momentul aderării României la Uniunea Europeană. În acest context precizăm faptul că Ministerul Finanţelor Publice în colaborare cu Agenţia naţională a i.m.m.-urilor şi responsabiliul principal în ceea ce priveşte restabilirea măsurilor pentru încurajarea i.m.m.-urilor, a elaborat planul de acţiuni pentru dezvoltarea şi consolidarea mediului de afaceri din România pe perioada 2005-2006.

În cadrul acţiunii privind evaluarea impactului reglementărilor asupra climatului afacerilor, obiectivele principale sunt evaluarea impactului aderării la Uniunea Europeană asupra regimului fiscal existent pentru microîntreprinderi şi identificarea alternativelor de încurajare fiscală a microîntreprinderilor şi a i.m.m.-urilor prin analiza facilităţilor fiscale acordate acestora în statele comunitare şi formularea unor propuneri de preluare în legislaţia românească, acţiuni care sunt în desfăşurare, urmând să fie finalizate în cursul acestui an.

Totodată, ca iniţiativă particulară este important sectorul persoanelor fizice care desfăşoară activităţi independente ca atare, asociaţii familiale sau asocieri cu persoane juridice. Astfel, impunerea veniturilor realizate de persoanele fizice este reglementată de capitolul venituri din activităţi fiscale iar persoanele fizice pot desfăşura activităţi independente, pe cont propriu, sau se pot asocia între ele, constituind asocieri fără personalitate juridică sau se pot asocia cu persoane juridice române, microîntreprinderi care nu generează o persoană juridică.

Pentru impunerea veniturilor obţinute de persoanele fizice, urmare a exercitării unei activităţi independente pe cont propriu, se stabileşte venitul net anual determinat pe baza contabilităţii în partidă simplă sau pe baza normelor de venit.

S-a dezbătut, de asemenea, impactul pe care modificările asupra impozitării veniturilor microîntreprinderilor l-ar fi avut asupra performanţelor acestora.

Nimic din ceea ce s-a întâmplat în cursul anului trecut nu confirmă criticile care sunt aduse, şi anume: dacă cu un an înainte impozitul pe venitul microîntreprinderilor, încasat în cursul anului 2004, în care cota de impozit a fost 1,5%, a fost de 439,2 milioane RON şi de 78 de milioane RON din impozitul pe profit ca urmare a opţiunii micro întreprinderilor de a plăti impozit pe profit.

În anul următor, situaţia s-a evidenţiat la un nivel de încasări de 1004,4 milioane RON (erau aceştia previzionaţi) dintre care 773,6 s-au încasat, 523,7 reprezentând încasări realizate din impozitul plătit de microîntreprinderile plătitoare de impozit pe venitul realizat, iar 249,9 reprezentând impozitul pe profit plătit de microîntreprinderi care au optat pentru plata impozitului pe profit specificat la art. 104 din Legea nr. 571.

Aceste date nu confirmă, sub nici o formă, criticile aduse acestui sistem de impozitare, datele care sunt evidenţiate în bilanţ sunt edificatoare. Aşadar, analizând cu atenţie aceste cifre şi luând în considerare rezultatele obţinute, nu credem că se poate vorbi, în nici un caz, despre o politică fiscală deficitară în ceea ce priveşte i.m.m.-urile. Dimpotrivă, politica guvernamentală se dovedeşte a fi una care încurajează dezvoltarea i.m.m.-urilor prin măsuri curajoase, alternative viabile la soluţiile propuse înainte de decembrie 2004.

Din păcate, în cazul i.m.m.-urilor constatăm încă probleme care ţin de o anumită carenţă în ceea ce priveşte educaţia antrepenorială. În prezent nu putem să nu observăm informaţia deficitară în ceea ce priveşte legislaţia europeană, know-how-ul occidental, fondurile ce pot fi accesate de către i.m.m.-uri.

De asemenea, se poate observa o lipsă de iniţiativă în a populariza ideea de afacere privată în cadrul învăţământului românesc şi mă refer aici, în special, la universităţile care au acest profil axat pe domenii economice.

Deocamdată, i.m.m.-urile româneşti, mai ales cele mijlocii, sunt şi cantitativ şi calitativ inferioare celor din Uniunea Europeană, însă avem toată încrederea că această situaţie este doar una temporară. Prin politici economice curajoase, menite să încurajeze libera iniţiativă şi concurenţa, vom putea să intrăm fără probleme pe piaţa liberă a Uniunii Europene. Şi dacă vom avea mereu în minte experienţa celorlalte ţări, proaspăt primite în comunitatea europeană, sunt convins că România va reprezenta o poveste de succes a dezvoltării i.m.m.-urilor.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PRM, domnul deputat Dumitriu Dragoş.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Stimaţi colegi,

În primul rând, o chestiune de procedură sau, mai bine zis, o nuanţă de procedură pentru că ne raliem şi noi impresiei Grupului parlamentar al PD cum că, de fapt, este un fel de moţiune simplă lansată de putere împotriva puterii.

De altfel, cred că este şi de demnitatea noastră, ca parlamentari, să lansăm o moţiune simplă vizavi de situaţia, deloc roză, a i.m.m.-urilor, a întregului domeniu al i.m.m.-urilor. Şi, faţă de cele spuse de antevorbitorul meu, am scos la repezeală câteva declaraţii anterioare care subliniază starea excepţională a i.m.m.-urilor şi munca extraordinară depusă de actuala guvernare pentru ei.

Iată, de exemplu, ziarul condus o perioadă de domnul Kirovici, actualmente conducător al i.m.m.-urilor, iată deci, "i.m.m.-urile pierd pariul cu integrarea", şi este vorba de un interviu dat acum două săptămâni de domnul Leonard Orban, liberal de notorietate.

În al doilea rând, am aici prestigiosul cotidian Ziua, care îl citează pe domnul Mugur Şteţ, la vremea aceea purtător de cuvânt al Băncii Naţionale, este vorba de o declaraţie dată la sfârşitul lunii martie, care spune că peste 60% din firmele mici şi mijlocii cu capital românesc vor fi desfiinţate după 1 ianuarie 2007.

În fine, Uniunea naţională a patronatului român spunea, la începutul acestui an, că peste 80% din i.m.m.-uri riscă să dispară.

În fine, dacă tot este vorba de o dezbatere şi vrem să avem parte de aşa ceva, nu înţeleg de ce nu au fost invitaţi aici reprezentanţii i.m.m.-urilor, în speţă un domn foarte citat astăzi, dar absent, din lipsă de invitaţie, şi anume domnul profesor Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, mai ales că acum o săptămână domnul profesor Ovidiu Nicolescu declara că, în prezent, i.m.m.-urile sunt pregătite doar în proporţie de 30% pentru aderare.

Deci noi venim cu tot felul de teorii, cu tot felul de argumente politicianiste care să contrabalanseze o realitate. Este imposibil aşa ceva. Şi acest fapt, această imposibilitate a dus, de altfel, şi la căderea precedentului Guvern, şi anume a Guvernului Năstase. Guvernul Năstase a fost un Guvern care, fără îndoială, a realizat lucruri deosebite, dar a neglijat acest departament, acest domeniu al i.m.m.-urilor, pentru că prin grija guvernelor de până acum, mă refer la guvernele din 1990 şi până în 2004, viitorul întreprinderilor mari a fost negat cu certitudine şi atunci întreaga economie se bazează pe i.m.m.-uri.

Domnul prim-ministru Tăriceanu a spus că sunt un departament extrem de important. Eu spun că sunt domeniu vital, fără i.m.m.-uri nu va putea evolua România şi atunci cum de nu stăm să ascultăm nişte păreri avizate şi venim noi cu propriile noastre teorii bazate pe fantezii? Să ne uităm numai tot la câteva interviuri apărute în presa de acum o lună, de acum două luni, şi să vedem declaraţii care spuneau: în două săptămâni vom da o lege a investiţiei, în două săptămâni vom face nu ştiu ce. Cei care au dat aceste declaraţii sunt acum aici, dar oare legile sunt? Nu sunt. Sunt numai declaraţii politicianiste.

În fapt, ca să nu lungesc prea mult vorba, problema i.m.m.-urilor se reduce la un singur aspect, şi anume la decapitalizare. Această decapitalizare datorată în principal unui număr de trei aspecte, şi anume: unul ar fi neaplicarea principiului scutirii pe profitul reinvestit; al doilea, neaplicarea facilităţilor fiscale pentru angajatori şi, în special pentru angajatorii care-şi asumă curajul de a angaja permanent oameni din domenii care nu activează decât sezonier; în fine, al treilea principiu aplicat în foarte multe ţări occidentale, este acela al susţinerii activităţilor economice prin susţinerea infrastructurii de către autorităţile locale şi de către stat. La noi nu s-a auzit de aşa ceva.

În fine, deci, aceste trei principii sunt nişte principii de bază pe care, din păcate, noi nu le aplicăm şi, din această cauză am ajuns unde am ajuns. Restul, după părerea mea, este vorbărie.

Vorbărie este şi aceea referitoare la finanţarea i.m.m.-urilor pentru că da, într-adevăr, creditele au crescut anul acesta, dar este, oare, vorba de credite pe investiţii sau este vorba de linii de credit accesate pentru că nu se rambursează la timp TVA-ul şi atunci întreprinderile sunt decapitalizate?

Gândiţi-vă că există întârzieri de un an de zile la rambursarea TVA-ului. Cum este posibil să trăiască un exportator, care-şi trage profitul din rambursarea TVA-ului, atâta timp cât Ministerul Finanţelor Publice îşi bate joc.

Eu îl felicit şi-i mulţumesc domnului premier că este prezent astăzi, pentru că ţara trece prin nişte clipe grele şi pe dânsul l-am văzut chiar în zi de Paşti, mergând acolo unde sunt inundaţii, dar eu cred că era normal să vină şi ministrul finanţelor care este extrem de vinovat pentru situaţia şi pentru lipsa măsurilor fiscale necesare i.m.m.-urilor.

În acelaşi timp, doar pe vremea Guvernului Văcăroiu, dacă nu mă înşel, un ministru de finanţe, şi anume Florin Georgescu, a avut curajul să afirme că nu se vor putea lua măsuri economice eficiente în ţară atâta timp cât vor exista două guverne paralele, unul condus de premier, iar celălalt condus de Guvernatorul Băncii Naţionale. Păi degeaba tot încercăm noi să introducem fonduri de garantare pentru i.m.m.-uri, pentru dezvoltare rurală, atâta timp cât Banca Naţională nu este alături de noi, atâta timp cât Banca Naţională obligă băncile la crearea de provizioane, nerecunoscând aceste fonduri.

Nu mai devreme de săptămâna trecută, Comisia de agricultură, silvicultură şi servicii specifice a fost nevoită să întoarcă un proiect de lege excelent, un proiect de lege foarte bun pentru cei care accesează fonduri SAPARD, pentru că Banca Naţională nu recunoaşte Fondul de garantare a creditului rural. Păi cum este posibil, cine conduce această economie şi ce pretenţii avem noi să avansăm, atâta timp cât există o instituţie care este necontrolabilă, şi anume Banca Naţională?

Închei aici, spunându-vă că discuţia cu i.m.m.-urile trebuie să plece chiar de la programul de guvernare, iar un principiu de guvernare, din păcate, neaplicat este cel al unei legislaţii interactive cu mediul de afaceri. Din păcate, cei care elaborează programele de guvernare, fie ei social-democraţi, fie ei liberali, fie ei chiar Varujani Vosganieni, se cred atât de inteligenţi încât nu au nevoie să se sfătuiască cu cei care aduc bani acestei ţări. Această ţară are câteva domenii care au adus bani şi care şi-au demonstrat viabilitatea şi pe piaţa internă şi pe piaţa externă. Au fost ei, oare, consultaţi, li s-a cerut lor părerea în sensul că, domnilor, ne place că ne daţi bani la buget! Ce putem face pentru voi ca să ne daţi şi mai mulţi bani? Nu, li s-a impus un program de guvernare fără a-i întreba.

Domnul Copos, aici de faţă, a avut mai multe întâlniri cu domnul de care am vorbit mai înainte, domnul Ovidiu Nicolescu, întâlniri care se desfăşurau după principiul ascultat-promis, ascultat-promis. Bun, din acest carusel ce a reieşit? Exact declaraţia de care vorbeam mai înainte cum că numai 30% din i.m.m.-uri sunt pregătite pentru aderare.

Ce facem în continuare, mergem pe acest principiu în care noi vorbim şi alţii păţesc ceea ce păţesc din cauza faptului că ne rezumăm numai la vorbe? Oare aceasta să fie soluţia? Nu cred. Deci, o politică fermă şi coerentă trebuie să pornească de la a-i asculta pe cei care ştiu cum să facă bani şi cum să dea bani economiei.

Un exemplu iarăşi, recent, a fost cel legat de taxa pe mediu. Îmi pare rău că nu mai este aici, în sală, l-am văzut puţin mai devreme pe colegul de la PD, Dumitru Puchianu, patronul uneia din cele mai importante firme de producţie şi export de produse lemnoase, iar ministrul PD, doamna Sulfina Barbu, mă îndoiesc să-l fi întrebat pe domnul Puchianu, în momentul în care a fixat această taxă de mediu, dacă aceasta face bine sau nu producătorilor de lemn. Şi vă spun că această taxă nu făcea decât să omoare producătorii de lemn, ramură care alături de IT este principalul furnizor de bani la buget.

Iată un exemplu de coerenţă guvernamentală chiar în cadrul aceluiaşi partid, ca să nu se mai spună că fac reclamă unui anume partid.

Vă mulţumesc şi sper să nu fie luată în seamă numai vehemenţa tonului pe care l-am folosit, din păcate, şi sper să se ia în seamă şi adevărul din cele spuse de mine. (Aplauze.)

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Lacatos Petru.

Aveţi cuvântul, domnule deputat, vă rog.

Domnul Lakatos Petru:

Stimată doamnă preşedintă,

Stimate domnule prim-ministru,

Stimaţi colegi,

Este lăudabilă iniţiativa organizării acestei dezbateri politice având drept temă "întreprinderile mici şi mijlocii în perspectiva aderării României la Uniunea Europeană".

Noi nu ne raliem nici unui grup parlamentar în sensul criticilor aduse, dar spunem că mai bine ar fi fost dacă iniţiatorii, care presupun că s-au aplecat asupra acestei problematici în mod serios, ar fi prezentat, din timp, un material de analiză care să constituie o bază de pornire în discuţie.

În absenţa unui astfel de material, permiteţi-mi câteva consideraţii bazate pe exemple concrete, în ordinea obiectivelor dezbaterii propuse de iniţiatori.

În ceea ce priveşte impactul creşterii fiscalităţii în cazul microîntreprinderilor asupra performanţelor acestora, mulţi se gândesc doar la creşterea impozitului pe venit de la 1,5% la 3%.

Această majorare ar fi suportabilă dacă, într-adevăr, mediul economic fiscal ar fi unul de încurajare a activităţii i.m.m.-urilor.

Că nu este aşa, o demonstrează unele prevederi din legile şi ordonanţele de urgenţă care actualmente sunt în vigoare. De exemplu: conform Legii nr.333/2004, se plăteşte lunar o taxă pentru emisiile de poluanţi în atmosferă. Un simplu calcul arată că, pentru un consum lunar de 130 litri de benzină, cazul unei microîntreprinderi, de exemplu, se datorează fondului de mediu 0,09 RON. Pentru virarea acestei sume, cheltuielile bancare sunt de 2,3 RON, iar pentru expedierea declaraţiei, costul avizului de confirmare este de 3 RON. Să recapitulăm: în total, o mică întreprindere cheltuieşte 5,3 RON, ca bugetul să încaseze 0,09 RON. Sau: lunar, sunt cozi interminabile pentru depunerea declaraţiilor pentru CASS. Contribuţia la Fondul unic de sănătate, de 0,75%, aplicată asupra fondului de salarii realizat, nu acoperă valoarea concediilor medicale. La o firmă mică, de exemplu, cu 10 salariaţi, această sumă este de aproximativ 21 RON. Dacă un angajat beneficiază de 7 zile de concediu medical, angajatorul plăteşte 94 RON, în cazul salariului minim pe economie.

Cu alte cuvinte, i.m.m.-urile sponsorizează CASS-ul, pentru că în acest an, încă nimeni nu a beneficiat de recuperări din acest fond.

Nu am timp suficient la dispoziţie să continui cu exemple, cum ar fi: plata obligatorie a taxelor de radio şi TV aplicate asupra agenţilor economici; obligativitatea depunerii declaraţiilor de inventar cu situaţia comisioanelor I.T.M. pentru perioada 2000-2005 etc. Ar merita o dezbatere separată şi atitudinea comisarilor Gărzii Financiare pe timpul controlului la i.m.m.-uri.

În ceea ce priveşte strategia fiscală, ca să trec la al doilea obiectiv, vizând i.m.m.-urile şi, în particular, microîntreprinderile, pentru perioada 2007-2010, este ca şi cum am vorbi despre o.z.n.-uri. Poate sunt unii care au văzut aşa ceva, dar nu se poate dovedi; respectiv, încă nu am văzut asemenea strategie.

Cert este că, şi în actuala iniţiativă legislativă privind modificarea Codului de procedură fiscală, nu s-a ţinut cont de specificul i.m.m.-urilor. Noroc că, după ce proiectul a trecut de Senat, în Comisia pentru buget, finanţe şi bănci s-au adoptat unele îmbunătăţiri care vin în sprijinul i.m.m.-urilor.

Al treilea obiectiv - referitor la programele guvernamentale privind pregătirea i.m.m.-urilor pentru aderare şi creşterea competitivităţii acestora.

Aici, având în vedere că, într-adevăr, sunt multe şi bune programe, aş avea doar o observaţie şi o propunere. Deci, sunt multe programe bune pe site-ul Guvernului, dar limbajul folosit este greu de înţeles, chiar şi pentru un mic întreprinzător. De exemplu: în noul document de politică a i.m.m.-urilor, iniţiat de Comisia Europeană pentru anul 2006, sunt prevăzute acţiuni de încurajarea - reţineţi, vă rog! - net working-ului între policy-makers pentru identificarea şi promovarea celor mai bune practici. Sau, pentru încurajarea potenţialului de creştere a i.m.m.-urilor, se prevede promovarea e-bussines şi e-learning prin reţele T.I.C., ca şi dezvoltarea de reţele pentru susţinerea e-bussines. I.C.T. va asigura soluţii T.I.C. pentru i.m.m.-uri.

Sunt sigur că toţi din sală ştiu despre ce vorbesc, dar ar trebui să ne gândim şi la cei care sunt vizaţi de aceste documente.

În final, am propunerea ca, în programele guvernamentale ce vor fi iniţiate, să fie cuprinse şi microîntreprinderile în domeniul turismului rural.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Tot din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul deputat Antal István.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Antal István:

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Domnilor miniştri,

Ca reprezentant al U.D.M.R., mi-a rămas, totuşi, o perioadă acordată pentru programe guvernamentale, despre care a încercat să spicuiască câte ceva colegul meu.

Eu încerc să fac o analiză a Programului de guvernare care v-a fost prezentat în Cap.XIII "Politica în domeniul i.m.m.-urilor şi al cooperaţiei", având în vedere faptul că şi acest sector, pe undeva, se încadrează la i.m.m.-uri şi despre care nu s-a prea vorbit, cel puţin în ziua de astăzi.

În Programul de guvernare sunt cuprinse, printre altele, vizavi de i.m.m.-uri: accesul la achiziţii publice, dezvoltarea reţelelor de consultanţă, încurajarea activităţii care contribuie la lărgirea pieţei i.m.m.-urilor şi susţinerea acestor i.m.m.-uri la programe comunitare şi internaţionale. Prin această politică, se preconizează un sprijin mai susţinut pentru i.m.m.-uri, inclusiv prin acordarea de garanţii pentru dezvoltarea sectorului. Iar în privinţa cooperaţiei, se prevede implementarea Legii nr.1 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, în scopul reorganizării pe bază democratică a acestui segment care aparţine aceluiaşi sector.

În octombrie 2005, s-a elaborat documentarul cu titlul: "Înspre o abordare naţională a liniilor Strategiei Lisabona", şi aş atrage atenţia asupra acestei strategii, pentru că este de o importanţă majoră pentru acest sector.

Din acest material, vă supun atenţiei pct.1, intitulat "crearea unui sistem de e-inovare destinat i.m.m.-urilor", care este, pe înţelesul tuturor, de data aceasta, şi anume capitolul "recomandări pentru România". În cadrul Strategiei Lisabona, revizuită, se ridică problema susţinerii directe a i.m.m.-urilor prin creşterea participării acestora la programul-cadru şi prin crearea unor fonduri de garantare specifice. Existenţa unui sistem naţional complementar se înscrie în această direcţie şi ar creşte şansele de acces al i.m.m.-urilor româneşti la programele comunitare.

Acest material urmăreşte, în locul reproducerii documentelor europene, o abordare aprofundată, din punct de vedere al specificului şi intereselor României, a liniilor Strategiei Lisabona. Astfel, au fost identificate şapte posibile puncte nodale ale dezvoltării viitoare a României. Nu vi le-aş cita pe toate cele şapte, dar aş insista asupra "creării unui sistem de e-inovare destinat i.m.m.-urilor".

Acest capitol ar cuprinde un ansamblu de instituţii-suport pentru i.m.m.-uri, inovative, şi un portal-interfaţă. Instituţiile-suport ar trebui să ofere asistenţă în toate etapele implementării unei idei, respectiv: asistenţă specializată în construirea proiectului cu grad de noutate, asistenţă juridică şi expertiză financiară, asistenţă privind drepturile de proprietate intelectuală, expertiză în management, "împrumut" de experţi, fonduri de capital de risc consistente şi fonduri de garantare. Şi, pentru ca sistemul să devină funcţional, este nevoie de crearea unei largi echipe-tampon de experţi, cu o înaltă pregătire tehnică şi de management. Construcţia instituţiilor-suport, inclusiv la nivel regional, presupune o colaborare între mai multe ministere.

În mod special, personal, m-aş opri la a vă propune - în atenţia dumneavoastră, ca şi a celor prezenţi din partea Guvernului - o susţinere mai aprofundată a patru tipuri de i.m.m.-uri; s-a mai vorbit despre aceste lucruri, dar n-au fost atinse toate tipurile despre care vă voi vorbi.

• i.m.m.-urile care sunt orientate spre producţie; cred că nimănui nu trebuie să-i dau explicaţie pentru ce anume acest sector, care creează un număr mai mare de locuri de muncă decât celelalte tipuri de i.m.m.-uri, trebuie să fie abordat cu o mai mare atenţie;
• al doilea tip de i.m.m.-uri: i.m.m.-uri care sunt actualmente şi vor fi create în mediul rural şi care vor beneficia de programul de dezvoltare rurală după anul 2007; acestea vor trebui sprijinite de o manieră care să atragă sumele disponibile, iar acest lucru ar fi benefic pentru colectivităţile locale, în sensul creării de noi locuri de muncă şi utilizarea, în acest fel, a forţei de muncă locale;
• la nr.3 aş menţiona i.m.m.-urile care utilizează resursele locale de materiale şi materii prime pentru produse finite, care nu sunt transportate la distanţă şi prelucrate în marile aglomeraţii urbane, ci, efectiv, sunt utilizate, prelucrate şi puse pe piaţa internă sau externă exact acolo unde ele se găsesc, unde, atunci, utilizarea forţelor, resurselor umane locale s-ar combina în mod inteligent cu utilizarea resurselor naturale din zonele respective;
• tipul nr.4: i.m.m.-uri care utilizează inovaţii - şi nu întâmplător am insistat asupra I-inovării - şi au implementat deja în procesul lor de producţie brevete de invenţii; acestea trebuie stimulate prin aplicarea Legii nr.64 privind brevetele de invenţie, republicată în 2002, în sensul scutirii de impozit timp de 5 ani, lucru prevăzut la art.73 din legea menţionată, dar articol care, din păcate, cu Legea nr.571 din 2003 privind Codul fiscal, a fost abrogat. De aceea, aş veni cu o propunere ca acest articol - art.73 - să intre din nou în vigoare, pentru că a fost special conceput, ca să stimuleze i.m.m.-urile productive, ce utilizează şi aplică brevetele de invenţii.

Pentru susţinerea celor prezentate, citez din nou din materialul menţionat, "Înspre o abordare naţională a liniilor Strategiei Lisabona", "valorificarea potenţialului creator al firmelor reprezintă un element care trebuie susţinut prin acordarea asistenţei de marketing, pentru evaluarea ideilor inovative şi punerea pe piaţă a produsului nou; susţinerea financiară a solicitantului, prin apelarea la scheme de risc sau garantare, şi acordarea asistenţei financiare necesare".

E-inovare ar putea deveni unul dintre pilonii cadrului e-guvernării, constituind un pas înaintea celorlalte ţări europene, şi succesul guvernării în România îndreptăţeşte această speranţă. Având în vedere sistemul bazat pe aplicarea unor idei practice, se pot, astfel, depăşi restricţiile constatate şi în statele europene, privind marginalizarea inovării în servicii, reliefată ca fiind tot mai importantă pentru competitivitate.

Faţă de cele de mai sus, propun ca Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi pentru Cooperaţie să elaboreze programe care să includă cele patru tipuri menţionate de i.m.m.-uri, fapt care ar conduce la stimularea efectivă a acestui sector, dar nu numai.

În încheiere, atrag atenţia asupra mişcării cooperatiste. Cooperaţia face parte şi ea din acest sector şi, de aceea, trebuie forţată implementarea Legii nr.1 din 2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, dar şi modificarea acestei legi, pentru ca să devină integral funcţională, în sensul anulării privilegiilor comuniste, de care continuă să beneficieze cele două centre mari - UCECOM şi CENTROCOOP. Astfel, cei responsabili trebuie să-şi facă datoria, respectiv Corpul de control al primului-ministru şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, unde au fost semnalate abuzurile săvârşite în cursul implementării legii, în anul 2005.

U.D.M.R., în programul său pentru sectorul i.m.m. şi cooperaţie, susţine următoarele: crearea sistemelor de finanţare accesibile, viabile şi transparente, având ca obiect creşterea capacităţii concurenţiale a întreprindrilor mici şi mijlocii; dezvoltarea activităţii acestora; sprijinirea ajungerii produselor lor pe pieţele interne şi externe; dezvoltarea agroturismului şi a cooperativelor meşteşugăreşti prin subvenţii şi proiecte de finanţare; urgentarea şi sprijinirea înfiinţării cooperativelor de producţie şi valorificare în sectorul legumiculturii şi a pomiculturii.

Consider că acest sector, despre care v-am vorbit în ultimele fraze şi despre care nu s-a prea făcut vorbire, face parte integrantă din sectorul i.m.m.-urilor şi necesită o dezbatere mai aprofundată, care să conducă la identificarea modalităţilor de reorganizare efectivă a acestuia.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Urmează domnul deputat Varujan Pambuccian, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Varujan Pambuccian:

Cristos a înviat!

Doamnă preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Stimaţi colegi,

Ca un adept al lui Adam Smith, aş spune că statul nu ar trebui să se implice decât în trei chestiuni: în asigurarea infrastructurii naţionale, în debirocratizare şi în asigurarea unui cadru de competiţie egală pentru toată lumea.

Dacă vorbim de infrastructură, ştim cu toţii că nu deţinem o infrastructură care să permită dezvoltarea economică - nici rutieră, nici o infrastructură feroviară, nici o infrastructură aeriană, nici o infrastructură de comunicaţii, chiar dacă lucrurile aici s-au îmbunătăţit foarte mult în ultimul timp - şi, nicidecum, o infrastructură informatică.

Dacă mă refer la debirocratizare, cred că aici ar trebui făcut un efort mare şi rapid. Pentru că şi timpul şi costurile necesare legăturii cu Puterea centrală sau locală sunt exagerat de mari.

Tratamentul egal a început să se manifeste - şi este un lucru bun.

Nu trăim, însă, într-o lume "smithomană". Şi, de aceea, ar trebui să mai spun ceva, şi anume că eu nu cred că este util să abordăm economia segmentată în întreprinderi mici, intermediare şi mari.

Eu cred că este bine să abordăm economia în sectoarele în care ne pricepem şi reuşim, cu ceea ce ştim să facem, să creăm valoare adăugată.

Din păcate, România a trăit, în întreaga sa istorie, într-o mitologie prelungită. Şi, din păcate, aceste mituri afectează şi felul în care gândim astăzi: mitul ţării eminamente agricole, în care 90% din populaţia României trăia la ţară şi cu care ne mândream, asigurând hrană ieftină unei Europe care se industrializa; mitul unei ţări turistice, în care, în continuare, oamenii sunt mai slabi decât mobila - ceea ce este o mare problemă -, şi în care, în continuare, infrastructura de transport continuă să lipsească.

Am adăugat şi mituri noi: mitul creierelor care părăsesc România este un mit şi continuăm să credem lucrul ăsta. Nu observăm, însă, că sistemul nostru de învăţământ pregăteşte din ce în ce mai puţini oameni angajabili, ceea ce este o problemă reală. Am să vă spun şi de ce: noi resimţim în I.T&C. lucrul acesta clar. În momentul de faţă, avem mai multă investiţie decât o putem sprijini cu personal care să lucreze în zonele respective.

Sunt trei cauze - şi am să insist, pentru că este o chestiune pe care o consider importantă; sunt trei cauze pentru care nu reuşim să facem acest lucru: reforma pe care am început-o în sistmul de învăţământ acum 10 ani a ieşit victorioasă asupra întregului popor; orele de matematică şi de ştiinţe din şcoală au scăzut treptat. Într-o lume în care lucrurile acestea încep să fie atuul unei naţiuni, noi renunţăm la ele. În universităţi, norma continuă să fie legată de numărul de studenţi, ba chiar considerăm că acesta este un lucru important: cu cât sunt mai mulţi studenţi, cu atât este mai bună universitatea. În condiţiile în care eu îi trec în anul III pe toţi, pentru că ştiu sigur că viitorii colegi - colegii mei din anul IV - nu-şi fac norma. În acelaşi timp, reuşind să dăm o diplomă tuturor, ne înşelăm cu faptul că avem o forţă de muncă angajabilă, şi n-o avem.

Şi, iată de ce, o industrie care este formată numai din i.m.m.-uri - industria de I.T.&C. - şi care produce 10% din p.i.b.-ul României, (vă amintesc că în cel mai bun an agricol, jumătate din populaţia României a produs 13% din p.i.b., cea din agricultură, şi aici vorbim de 90 de mii de oameni care produc aproape 10% din p.i.b.-ul României), iată de ce o industrie de genul acesta nu reuşim s-o menţinem la ritmul la care ea se dezvoltă: pentru că nu avem politici sectoriale. Pentru că noi considerăm că este foarte important să tratăm întreprinderile în funcţie de dimensiunea întreprinderii, şi nu în funcţie de ce ştim să facem mai bine şi locurile unde reuşim să avem valoare adăugată mare.

Într-o lume în care China se specializează în producţie, singura şansă pe care o are zona euro-atlantică este să se specializeze în producţie de proprietate intelectuală. Pentru asta, sistemul de brevetare trebuie întărit şi, pentru asta, trebuie să întărim în mod categoric dezvoltarea de oameni care să fie capabili să producă această proprietate intelectuală. Din acest motiv, am insistat foarte mult pe aspectele legate de învăţământ.

Cred că este vremea să ieşim din această mitologie, să înţelegem că trăim într-o ţară săracă, urâţită de tot ce am făcut noi pentru a distruge mediul şi în care principalul atu pe care-l putem avea este forţa de muncă intelectuală. Este bine să jucăm acest atu şi este bine să investim în el. O spun, negând ceea ce am spus la început, că sunt un adept al lui Adam Smith, pentru că nu trăim într-o lume "smithoniană" şi şansa noastră trebuie jucată până la capăt.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

În finalul dezbaterilor, dacă domnul prim-ministru doreşte să ...

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Doamnă preşedinte, vă rog, Grupul parlamentar al P.R.M. mai are o rezervă!

Doamna Daniela Popa:

Nu are rezervă. S-a consumat timpul P.R.M.-ului.

Dacă domnul prim-ministru doreşte să intervină, sau dacă deleagă pe cineva din partea Guvernului?

Domnul vicepremier George Copos.

Vă rog, domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Doar un minut, doamnă preşedinte! (Domnul viceprim-ministru George Copos este de acord să-i ofere un minut domnului deputat Marcu Tudor.)

Doamna Daniela Popa:

Domnule George Copos, eu conduc şedinţa eu acord cuvântul. Vă rog frumos!

Domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul George Copos:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi deputaţi,

În primul rând, aş vrea să apreciez în mod deosebit iniţiativa pe care a avut-o Grupul parlamentar al Partidului Conservator, pentru această dezbatere. Repet, este o dezbatere politică care, iată, eu cred că ea a fost şi este foarte interesantă pentru toţi, pentru toate partidele care sunt în această sală.

Eu vreau să vă spun doar că s-a reuşit, în ultimii ani, să se înregistreze progrese substanţiale în ceea ce priveşte îmbunătăţirea mediului de afaceri, pentru a asigura stabilitatea şi predictibilitatea mediului de afaceri din România.

Aici, am în vedere faptul că mediul de afaceri este reprezentat, în proporţie covârşitoare de întreprinderile mici şi mijlocii şi că una dintre principalele racile ale acestui sistem actual, cu impact negativ şi asupra sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, este încă, aşa cum bine aţi spus foarte mulţi dintre dumneavoastră, birocraţia. Iar printre măsurile pe care le avem în vedere pentru reducerea acestei birocraţii, ne pregătim, în perioada imediat următoare, să modificăm Legea nr.486/2003 privind procedura aprobării tacite. Astăzi, avem peste 430 de autorizaţii pe care întreprinderile mici şi mijlocii sunt obligate să le ia şi, din păcate, nici 10% nu putem să le trecem prin aprobarea tacită. Am discutat cu domnul prim-ministru şi vă asigurăm că, în timpul cel mai scurt posibil, vom veni şi vom duce până la 25% aceste autorizaţii, prin aprobarea tacită.

De asemenea, aş vrea să vă spun că mediul de afaceri din România devine din ce în ce mai atractiv, pentru că, iată, Raportul Băncii Mondiale din anul 2005 ne spune că România se înscrie în primii 12 performeri în ceea ce priveşte îmbunătăţirea mediului de afaceri.

De asemenea, să nu uităm că un raport al P.N.U.D.-ului spune că România a adunat investiţii străine directe în 2005, un an foarte greu din toate punctele de vedere, mai mult decât toate celelalte ţări la un loc.

De ce vreau să spun acest lucru? Pentru că, iată, în 2005 România a atras circa 5,2 miliarde de euro investiţii străine directe. În momentul când vom depune bilanţurile la sfârşitul lunii mai, sunt convins că vom depăşi suma de 6 miliarde de euro investiţii străine directe. Asta înseamnă că mediul de afaceri din România este un mediu de afaceri atractiv.

De asemenea, vă asigurăm că în 2006 vom depăşi 7 miliarde euro investiţii străine directe. Asta înseamnă că toate eforturile pe care Guvernul Tăriceanu le face vor fi pentru atragerea de investiţii străine reprezentative, şi asta va aduce un imbold pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, care vor beneficia de know-how la nivelul Uniunii Europene. Ele vor fi compatibile cu activitatea marilor corporaţii care se aşază astăzi în România.

Ce am constatat, după un an şi jumătate, privind activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii?

În primul rând, am constatat un interes bancar deosebit faţă de creditarea întreprinderilor mici şi mijlocii. Au fost înfiinţate, practic, departamente specializate în cadrul tuturor băncilor, pentru a acredita întreprinderile mici şi mijlocii, pentru că întreprinderile mici şi mijlocii reprezintă astăzi motorul economiei naţionale.

În acelaşi timp, vreau să vă rog să nu uitaţi că acest Guvern a reuşit să capitalizeze la sfârşitul anului 2005 EXIMBANK-ul cu 173 milioane euro. Practic, astăzi, EXIMBANK are un capital social de 200 milioane euro. Ce vrem să facem? Şi, la ultima şedinţă de Guvern, primul-ministru a ordonat conducerii EXIMBANK să vină cu o strategie pentru dezvoltarea regională şi pentru dezvoltarea sectorială a întreprinderilor mici şi mijlocii.

În primul rând, vrem un produs de garantare pentru întreprinderile mici şi mijlocii care să faciliteze accesul la finanţare, pentru dezvoltarea şi modernizarea activităţii acestora, produsul completând necesarul de garanţii solicitat de bănci pentru acordarea creditului.

De asemenea, avem nevoie de o poliţă de asigurare care să fie adresată întreprinderilor mici şi mijlocii, pentru a acoperi riscurile comerciale aferente livrărilor pe piaţa internă şi nu în ultimul rând acordarea în continuare de credite de dezvoltare care să fie destinate întreprinderilor mici şi mijlocii. Vă mărturisesc că voi urmări şi voi susţine ca aceste produse să fie lansate cât mai rapid. Creşterea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, din perspectiva pregătirilor pentru aderarea la Uniunea Europeană, competitivitatea întreprinderilor, eficientizarea productivităţii acestora, inovarea, alinierea la exigenţele pieţei interne sau condiţiile sine qua non, pe care România trebuie să le îndeplinească pentru a beneficia de deplina ei participare la viitorul Europei lărgite.

Iată câteva măsuri pe care le are Guvernul României pentru dezvoltarea capacităţii competitive a întreprinderilor mici şi mijlocii.

Vreau să vă informez, stimaţi colegi, că în anul 2006, faţă de 2005, Guvernul Tăriceanu a alocat pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, pentru competitivitatea întreprinderilor mici şi mijlocii de 2,5 ori mai mulţi bani decât în anul 2005.

Doamna Daniela Popa:

Vorbiţi în microfon că nu se aude!

Domnul George Copos:

Am alocat peste 2456 de miliarde de lei pentru a pregăti întreprinderile mici şi mijlocii pentru a face faţă competitivităţii de la 1 ianuarie 2005. Vrem să sprijinim inovarea şi accesul i.m.m.-urilor la noile tehnologii, vrem să susţinem i.m.m.-urile la introducerea standardelor de calitate şi a sistemelor de management al calităţii, vrem să îmbunătăţim accesul i.m.m.-urilor la serviciile de consultanţă şi la informaţii de calitate, vrem să susţinem incubatoarele de afaceri în domeniul producţiei şi serviciilor de valoare adăugată ridicată. În 2006 vom înfiinţa 6 noi incubatoare de afaceri, unul din aceste incubatoare de afaceri va fi şi la Braşov, domnule deputat.

În acelaşi timp, vom susţine parcurile industriale, vom crea noi oficii teritoriale, am realizat, în 2005, 5 oficii teritoriale ale i.m.m.-urilor , iar în 2006 mai avem încă 3 oficii. Vom dezvolta cele 8 oficii pe cele 8 regiuni în România. Creşterea competitivităţii, alături de inovare şi productivitate, este susţinută de recentul raport al preşedinţiei Consiliului Europei care a fost adoptat cu prilejul reuniunii din 23-24 martie 2006.

De aceea, eu vreau să vă spun că apreciez discuţiile care au avut loc astăzi, toate propunerile care au venit din partea dumneavoastră şi că acestea sunt câteva din principalele obiective pe care le avem în vedere pentru perioada următoare. Prin toate aceste măsuri, cred că sectorul i.m.m. îşi va consolida poziţia de motor al economiei româneşti prin contribuţia sa substanţială la realizarea produsului intern brut, la crearea de noi locuri de muncă, la stimularea creşterilor exporturilor, ca şi prin abilitatea lor de a se adapta rapid la schimbarea şi schimbările economiei globale.

Eu aş vrea să mulţumesc în mod deosebit pentru propunerea făcută cu acest prilej şi aş vrea să mulţumesc în mod special Grupului parlamentar al Partidului Conservator pentru această iniţiativă şi pentru această dezbatere politică. A fost de real folos pentru noi, cei care dezvoltăm acest motor al economiei naţionale. (Aplauze.)

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Cu aceasta s-a încheiat prima dezbatere politică din Camera Deputaţilor, dezbatere iniţiată de Grupul parlamentar al Partidului Conservator. Modul de derulare al acestor dezbateri politice probabil că va fi îmbunătăţit şi statuat de către Comisia de regulament a Camerei Deputaţilor la propunerile liderilor grupurilor parlamentare. Doresc să mai fac menţiunea că aceste dezbateri politice n-au nici o legătură cu moţiunile simple, ci se vrea a fi paşi importanţi în coagularea eforturilor comune Parlament-Guvern privind accelerarea dezvoltării unor sectoare importante ale activităţii economice din ţara noastră.

Vă mulţumesc tuturor pentru participare. La orele 18,30 începe şedinţa consacrată răspunsurilor orale la întrebări şi notificarea interpelărilor.

(Pauză între orele 18,05 - 18,40)

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Stimaţi colegi,

Continuăm şedinţa de astăzi cu partea consacrată răspunsurilor orale la întrebări.

Domnule deputat Petru Călian, aveţi o interpelare adresată Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.

Răspunde? Vă rog să vă prezentaţi la microfon. La întrebări, iertaţi-mă.

Domnul Ovidiu Iuliu Marian (secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor, Turismului):

Bună ziua, sunt secretarul de stat care se ocupă de autoritatea naţională pentru turism, Ovidiu Marian.

Domnule deputat, pentru că am înţeles că întrebarea dumneavoastră se referă mai mult la partea de promovare, aş vrea să fiu succint şi să vă spun câteva chestiuni.

Pentru prima dată în acest an de la Revoluţie încoace s-a alocat 325 de milioane de euro pentru investiţii în infrastructura turistică. Repet, este pentru prima dată de la Revoluţie încoace. cele 325 de milioane au în vedere realizarea a 5 proiecte de infrastructură în domeniul turismului, de la domeniul schiabil, la zona montană înaltă, staţiunile balneo-climaterice şi zona Delta Dunării-Litoral. Promovare doar în sensul strict al cuvântului, fără o capacitate corespunzătoare în ţară nu poate să aibă discuţie.

Legat de promovarea internaţională, pot să vă spun că avem 18 birouri în străinătate şi că tot pentru acest an, Guvernul a decis, în urmă cu o lună de zile, dublarea bugetului de promovare, respectiv de la 3 700 000 de euro, cât a fost alocat iniţial pentru anul 2006, la 7.400.000 de euro.

Pentru că tot vorbim de promovare, vreau să vă spun că participăm în acest an la 65 de târguri internaţionale, unde participă toţi cei interesaţi, operatori de turism din România, indiferent că sunt agenţii de turism, hotelieri, asociaţii profesionale sau asociaţii cu caracter de promovare la nivel de regiuni. Participarea acestora se face cu titlu gratuit. Toate costurile acestora, a participării în standuri este suportat în totalitate de către bugetul autorităţii naţionale pentru turism.

Tot ca o componentă de promovare, aş vrea să amintesc că în acest an am lansat 3 programe speciale de sprijinire a turismului în capetele de sezon. Unul va începe la 12 mai până în 15 iunie şi se referă la o săptămână la munte, o săptămână la mare sau o săptămână la ţară şi e făcută împreună cu federaţia patronatelor din turism şi cu asociaţiile profesionale specifice: ANTREC, turism rural, turismul balnear sau turismul de pe litoral.

O altă chestiune pe care am iniţiat-o cu caracter de noutate, urmare gripei aviare, am decis ca un milion de euro să fie alocat bugetului de promovare internă. Este pentru prima dată când autoritatea face promovare internă pentru că urmărim două componente, pe de o parte, turismul intern, respectiv turiştii români, potenţialii turişti români să-şi petreacă vacanţele în România, iar pe de altă parte, turismul incoming, respectiv atragerea turiştilor străini în România şi tocmai în ideea de a echilibra o balanţă de plăţi. Fac o paranteză, anul trecut a fost primul an, iarăşi de la revoluţie încoace, când balanţa de plăţi în turism a fost una excedentară. E drept, cu o sumă relativ mică - 150 de milioane de euro, dar este prima dată când a fost o balanţă excedentară.

Pe de altă parte, participăm la două târguri naţionale de turism, pe care le finanţăm în totalitate pentru asociaţiile profesionale şi pentru asociaţiile de promovare zonale. Una tocmai s-a încheiat acum 2 săptămâni şi o suprafaţă de 300 de metri pătraţi a fost alocată zonelor care şi-au dorit a fi promovate în regiune.

Nu în ultimul rând, aş vrea să vă spun câteva acte normative care sunt în diverse faze de elaborare sau de avizare la alte ministere şi care în mare parte urmăresc, în conţinutul lor, tocmai realizarea unui parteneriat public-privat, la maniera public central, public local şi privat. Pentru că trebuie să înţelegem că autoritatea naţională pentru turism nu are capacitatea să promoveze toate elementele care constituie patrimoniul turistic al României. Cel mult se poate referi la cele semnificative care prezintă avantaj competitiv în raport cu ţările cu care concurăm. Tocmai de asta credem că fiecare trebuie să-şi aibă partea lui de contribuţie la partea de promovare.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, aveţi două minute la dispoziţie pentru precizări.

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am venit cu această întrebare legată de problema turismului şi, în special, de problema promovării turismului mai ales pentru turiştii din afara graniţelor ţării, deoarece pentru turiştii din ţară este suficient să fim în măsură, prin calitatea serviciilor, să-i determinăm să-şi petreacă concediile în ţară. Avem un potenţial fantastic, astfel încât promovarea accentuată pe plan extern poate să fie benefică şi prin această industrie, să spun aşa, a turismului, să atragem sume însemnate de bani în valută, bineînţeles în ţară.

Mai mult de atât, întrebarea se referea şi la modul în care se implică inclusiv ministerul de externe în vederea promovării turismului, în general, iar o altă componentă ar consta în promovarea agro-turismului, pentru că încă mai avem probleme în zona rurală, chiar dacă rezervele din punct de vedere turistic sunt fantastice, cred că suntem deficitari la capitolul promovare şi în special la promovarea externă. Răspunsul mă mulţumeşte, în general.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc. Dacă domnul secretar de stat nu mai are de adăugat, domnule deputat, vă rog pe scurt întrebarea următoare, adresată Ministerului Administraţiei şi Internelor? Pe scurt, într-un minut.

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Întrebarea se referă la situaţia introducerii paşapoartelor biometrice ca o cerinţă în vederea integrării în structurile europene.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog, domnule secretar de stat.?

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat, în legătură cu întrebarea dumneavoastră, prin care solicitaţi ministrului administraţiei şi internelor să vă comunice dacă introducerea paşapoartelor cu date biometrice este o condiţie impusă României de Statele Unite ale Americii, precum şi pentru ipoteza în care există un document semnat de statul român cu Statele Unite, în care este stipulată această condiţie, să vi se transmită o copie a actului respectiv, vă comunicăm următoarele: introducerea în circulaţie a paşapoartelor electronice reprezintă un angajament asumat de România în cadrul Planului de acţiune Schengen, revizuit 2004, plan aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 2356. Angajamentul are la bază prevederile existente în regulamentul consiliului nr.2252/2004 privind standardele referitoare la elementele de securitate şi datele biometrice cuprinse în paşapoartele şi documentele de călătorie eliberate de statele membre, document publicat în Jurnalul Oficial nr.385 din 29.12.2004, în vigoare de la 18 ianuarie 2005.

Potrivit regulamentului în discuţie, producerea unor paşapoarte care să includă identificatori biometrici şi personalizarea centralizată a acestora sunt măsuri de natură să asigure armonizarea standardelor de securitate şi protejarea paşapoartelor împotriva falsificării. Art.6 din acest document stabileşte pentru toate statele membre ale Uniunii Europene un termen de 18 luni de la data intrării în vigoare a regulamentului, în care să realizeze includerea în paşapoarte a amprentei digitale.

În perspectiva aderării României la uniunea europeană la 1 ianuarie 2007, apreciem că introducerea paşapoartelor electronice se constituie într-un demers necesar pentru alinierea statului român şi din acest punct de vedere, la sistemul ce urmează să funcţioneze în Uniunea Europeană. Totodată, evidenţiem faptul că în paşapoartele electronice statele membre ale Uniunii Europene trebuie să includă, cu respectarea termenului de 36 de luni de la data intrării în vigoare a regulamentului menţionat, şi imaginea facială.

Faţă de cele prezentate, rezultă că introducerea paşapoartelor ce conţin date biometrice este determinată de necesitatea alinierii la cerinţele şi practicile europene.

Condiţiile de acordare a vizelor de intrare pe teritoriul Statelor Unite ale Americii se stabilesc de către Guvernul federal. Atunci când între România şi un alt stat se încheie un acord într-un anumit domeniu, acesta este supus procedurilor legale de aprobare de către Parlament prin lege. Până în prezent nu s-a încheiat nici o înţelegere între Guvernul Statelor Unite ale Americii şi România cu privire la condiţionarea obţinerii vizelor de intrare în Statele Unite de către cetăţenii României, în funcţie de forma şi conţinutul paşaportului.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Vă rog, domnule deputat, aveţi două minute.

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc.

Într-adevăr, cunoscând răspunsul dat de domnul ministru, pentru că l-am văzut şi în scris, am citit, am spus că este, practic, o necesitate în privinţa alinierii statului nostru din acest punct de vedere la pretenţiile europene şi nicidecum la pretenţiile unui alt stat sau chiar ale Statelor Unite ale Americii. m-am lămurit cu acest răspuns şi consider că indiferent de cine ar pretinde paşapoartele biometrice, ele sunt benefice, pentru că sunt moderne şi necesare în vederea siguranţei acestor documente.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule secretar de stat, vă mulţumesc. Şi dumneavoastră vă mulţumesc.

Doamna deputat Mirela Adomnicăi, nu este prezentă. Va primi răspunsul în scris.

Doamna Doina Micşunica Dreţcanu nu este prezentă, va primi răspunsul în scris. Din nou, domnul deputat Petru Călian către Ministerul Integrării Europene.

Este prezent domnul secretar de stat? Da. Vă rog, domnule deputat, un minut pentru întrebare.

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Este vorba despre o întrebare legată de suspendarea subvenţiilor la plata agentului termic. Este o consecinţă a integrării sau vreau mai multe lămuriri din acest punct de vedere din partea ministerului.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnul secretar de stat, vă rog să poftiţi.

Domnul Adrian Ciocănea (secretar de stat, Ministerul Integrării Europene):

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, aspectul pe care dumneavoastră l-aţi ridicat este referitor la chestiunea legată de negocierile care se referă la Capitolul 14 - Energie. În cadrul acestor negocieri, singurele condiţionalităţi impuse au fost acelea ca costurile de producţie să fie reduse şi să fie mai jos decât preţul cu care se vinde energia, în general, şi în cazul la care vă referiţi, e vorba despre gaze.

Vreau să vă spun că Ministerul Integrării Europene nu are atribuţii directe în această problemă, în clipa de faţă, însă pot să adaug faptul că pe lângă faptul că există nişte măsuri tanzitorii legate de perioadele de neintroducere în acciză la preţul pentru păcură, ceea ce ar fi dus la o creştere a preţului în acest segment.

Pe lângă introducerea pe o anumită perioadă a preţului naţional de referinţă, care nu reprezintă o soluţie pentru o problemă socială şi această problemă ar fi rezolvată după ce se vor identifica exact grupurile ţintă pentru care va fi acordat ajutorul în ceea ce priveşte energia termică şi alimentarea cu gaze, deci după ce aceste probleme se vor fi rezolvat, atunci desigur şi presiunea asupra preţului va fi mai scăzută. Repet, însă Ministerul Integrării Europene nu are în clipa de faţă atribute exacte să vă răspundă la problematica preţurilor, ci Ministerul Industriilor, Economiei şi Comerţului.

Ca urmare, pot numai să menţionez faptul că în cadrul negocierilor nu au fost stabilite condiţionalităţi care privesc anumite condiţii, ci doar în principiu, ca şi costurile să egaleze "..

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog să mă scuzaţi, domnule secretar de stat... Stimaţi colegi, vă rog să nu tulburaţi vorbitorul.

Vă mulţumesc. Vă rog să continuaţi.

Domnul Adrian Ciocănea:

Vă mulţumesc. Eu am încheiat expozeul pe care îl aveam şi bineînţeles vă voi trimite şi am şi făcut asta, răspunsul în scris. Îl am şi la mine, dacă doriţi, vi-l dau chiar acum.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc. Domnul deputat? Observaţii?

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

M-am adresat Ministerului Integrării Europene referitor la acest subiect, deoarece am vrut să ştiu dacă este o consecinţă a integrării în Uniunea Europeană. Sigur că dacă este o consecinţă, lucru pe care nu l-am prea înţeles, ar fi necesar să avem în vedere alte măsuri compensatorii cu eliminarea subvenţiei la energia termică şi aici foarte bine se mulează proiectul nostru de lege care vizează reducerea tva-ului la alimente. Dacă o considerăm ca şi măsură compensatorie, cu siguranţă că proiectul trebuie să treacă.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat, dacă mai doriţi? Nu. Vă mulţumesc.

Domnul deputat Mircia Giurgiu are o întrebare adresată Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale. A primit răspunsul scris. Vă mulţumesc.

De asemenea, domnul deputat Mircia Giurgiu are un număr de 6 întrebări adresate Ministerului Sănătăţii.

Domnul secretar de stat ne-a comunicat că la toate domnul deputat a primit răspuns scris. Dacă este mulţumit cu răspunsurile?

Vă rog.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Recunosc că nu am reuşit să le citesc pe toate, dar în general sunt mulţumit.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc. Vă mulţumesc şi dumneavoastră, domnule secretar de stat.

Domnul deputat Mircia Giurgiu are o întrebare adresată Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului. S-a solicitat amânarea pentru data de 8. Se admite.

Domnul deputat Petru Călian, o întrebare adresată Ministerului Educaţiei şi Cercetării, s-a solicitat amânarea pentru data de 8. Se admite.

Domnul deputat Bonis Istvan către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, amânarea pentru 8 mai, se admite. Domnul deputat Mircia Giurgiu către Ministerul Economiei şi Comerţului, amânarea pentru 8 mai. Se admite. Cu aceasta am epuizat şedinţa consacrată răspunsurilor orale la întrebări.

Vă cer scuze. Da. Domnul deputat Vasile Filip Soporan. Este vina mea, vă rog, domnule deputat, să primiţi scuzele mele şi să vă susţineţi întrebarea.

Domnul Vasile Filip Soporan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

O întrebare adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătăţii. Obiectul întrebării este legat de criza medicamentelor, practic, întrebarea are două părţi. Cum aţi reuşit prin reforma sănătăţii să creaţi criza medicamentelor şi a doua parte, cum veţi rezolva această problemă pentru cetăţenii României, în primul rând?

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Szekely Ervin Zoltan (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Pentru eficientizarea şi îmbunătăţirea accesului asiguraţilor la medicamente, s-a elaborat un ordin comun al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr.56/45 din 2005 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a contractului cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2005. Acest act normativ a contribuit la eficientizarea activităţii furnizorilor de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale în cazul sistemului de asigurări de sănătate pentru anul 2006.

Modificările propuse pentru asistenţă cu medicamente în tratamentul ambulatoriu se referă la mai multe aspecte dintre care aş enumera: 1. Din fondul aprobat la nivelul casei de asigurări pentru consumul de medicamente - 60% se va repartiza în anul 2006, faţă de 20% din anul trecut pe zone sau localităţi, în funcţie de numărul de asiguraţi şi pe farmaciile din zonele, respectiv, localităţile în funcţie de consumul de medicamente cu şi fără contribuţie personală din anul precedent, iar 40%, faţă de 80% din anul trecut, se repartizează de Casa de Asigurări pe farmacii în funcţie de punctajul obţinut de fiecare farmacie, potrivit nivelului profesional al angajaţilor; 2. În vederea asigurării tratamentului în ambulatoriu, pentru bolnavii cronici, pe lângă afecţiunile cronice cu adaos comercial negociabil prevăzut în normele de anul trecut, au fost introduse în acest an şi alte boli cronice cum sunt spondilita anchilozantă, ciroză hepatică, demenţe, bolnavi cu proceduri intervenţionale, percutane, numai după implantarea unei proteze endovasculare stend, boala Gaucher, bolile oncologice, accident vascular cerebral ischemic şi altele; 3. În situaţii de urgenţă, farmaciile pot depăşi valorile lunare contractate cu cel mult 5% din luna respectivă; 4. Pentru gestionarea mai eficientă a consumului de medicamente şi pentru a permite accesul la tratament a mai multor pacienţi, casele de asigurări de sănătate şi direcţiile de sănătate publică desemnează un medic coordonator pentru fiecare dintre bolile cronice menţionate.

Experţii caselor de asigurări este medicul coordonator analizează bilunar consumul, stabilesc protocoale terapeutice pentru pacienţii beneficiari ai tratamentelor cuprinse în protocoale şi iau măsurile care se impun pentru utilizarea eficientă a fondului destinat eliberării de medicamente fără contribuţie personală pentru cele 11 boli cronice. 5. Alocarea resurselor financiare pentru tratamentul cu medicamente în ambulatoriu în anul 2006 va avea la bază următoarele criterii: morbiditate, adresabilitate, în cadrul acestuia, consum real de medicamente, criteriul istoric, numărul asiguraţi, numărul de pacienţi care au beneficiat de tratament în ambulatoriu, acoperirea cu furnizori, număr de farmacii, număr de medici prescriptori, rata de consum, criterii de eficienţă, alocarea directă de fonduri pe diferite tipuri de boli cronice, repartizarea sumelor rectificate, având în vedere creşterea costului asigurat, aplicarea unor criterii de evaluare a farmaciilor în vederea contractării cu stabilirea punctajului pentru valoarea de contract.

În cazul bolilor cronice, se va aplica un adaos comercial negociat care va genera economii care acoperă consumul pe aproape o lună pentru aceste boli costisitoare. Prin aceste măsuri, se vor evita disfuncţionalităţile în eliberarea medicamentelor cu regim gratuit şi compensat de către unităţile farmaceutice aflate în contract cu casele de asigurări de sănătate.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc. Domnule deputat, cu precizări. Vă rog.

Domnul Vasile Filip Soporan:

Domnule preşedinte,

Domnule secretar de stat,

Nu sunt mulţumit de răspunsul primit. Răspunsul este unul formal, nu are nici o legătură cu situaţia existentă.

Practic, la ora actuală, există o criză gravă a medicamentelor. Oamenii stau la cozi, sunt insultaţi şi, până la urmă, au ajuns bătaia de joc, eu cred că a sistemului, dacă nu ne raportăm strict la o anumită persoană.

Mă aşteptam la un alt răspuns, la un răspuns în care să faceţi o evaluare a necesităţilor, să spuneţi: problema medicamentelor poate să fie rezolvată cu următoarele măsuri organizatorice şi cu următoarele sume care vor fi disponibilizate sistemului.

Până la urmă, există o nemulţumire şi faţă de răspuns şi o nemulţumire faţă de situaţia existentă. Practic, cetăţenii se aşteptau la un alt tratament, pentru că acest tratament nu le aduce nimic în plus la nivelul dorinţelor şi la nivelul aşteptărilor îndreptăţite.

Aştept un alt răspuns, domnule secretar de stat, un alt răspuns din partea domnului ministru al sănătăţii, un răspuns care să se apropie de situaţia dramatică, de criza dramatică prin care trece sistemul.

Vreau să vă spun că unităţile medicale funcţionează după bugetul istoric şi acest lucru mi se pare iarăşi foarte grav pentru faptul că nu aţi luat măsurile de care avea nevoie sistemul. Ne aflăm la jumătatea, aproape la jumătatea anului şi încă bâjbâim asupra măsurilor care trebuie luate.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog, domnule secretar de stat, aveţi două minute, conform Regulamentului, să răspundeţi.

Domnul Székely Ervin Zoltán:

Domnule deputat, înţelegem nemulţumirea dumneavoastră şi aş vrea să vă asigur că Ministerul Sănătăţii nu este impasibil faţă de situaţia dramatică în care au ajuns asiguraţii din lipsa fondurilor pentru medicamente. Dumneavoastră aveţi dreptate când spuneţi că sunt necesare măsuri organizatorice şi este necesar un fond mai mare pentru cumpărarea de medicamente.

Măsurile organizatorice am încercat să vi le prezint în răspuns, în ceea ce priveşte fondurile, sperăm ca odată cu intrarea în vigoare a pachetului legislativ privind reforma în sănătate, prin lărgirea masei de contribuanţi la fondul naţional unic de asigurări de sănătate, prin diferite mijloace financiare, cum este taxa de viciu, bugetul casei de asigurări de sănătate va fi mai mare şi evident şi posibilitatea Casei de a acoperi, necesarul de medicamente se va lărgi.

Dar asta este deocamdată un proiect. Noi încercăm să rezolvăm situaţia la ora actuală cu mijloacele pe care ministerul le are la dispoziţie.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, cred că nemulţumirea dumneavoastră la răspunsul primit se poate transforma numai într-o interpelare adresată ministrului de resort.

De data aceasta, într-adevăr, am epuizat lista întrebărilor.

Trecem la prezentarea interpelărilor pe scurt.

Domnule deputat Adrian Moisoiu, vă rog să vă susţineţi interpelarea pe scurt.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată doamnei ministru Monica Macovei, ministrul justiţiei.

În 8 octombrie 2002, cu nr.670 am înregistrat la Parchetul Naţional Anticorupţie un denunţ penal care avea ca obiect vânzarea ilegală a pachetului de acţiuni la Societatea balneoclimaterică Sovata. Ca răspuns la o interpelare făcută în 17 mai 2004, doamna secretar de stat Rodica Constantinovici m-a asigurat la 24 mai 2004 că se vor face verificări amănunţite şi voi primi informaţii complete.

La o nouă interpelare, în 25 aprilie 2005, de astă dată adresată unei noi guvernări, domnul secretar de stat Mihai Marian Eftimescu mi-a adus la cunoştinţă la 24 mai 2005 că cele sesizate se află în cercetarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti într-un dosar cu nr.1542/P/2005 şi m-a asigurat că dacă în vara anului 2005 va fi votat pachetul de legi privind reforma în justiţie, se va asigura o eficienţă maximă.

A mai trecut un an. Apreciez că am dat dovadă de o deosebită răbdare, 3 ani şi jumătate deja, vă rog să-mi răspundeţi ce şanse am să primesc răspunsuri odată şi când.

România chiar nu are nevoie de fonduri? Îşi poate permite să cedeze staţiunea Sovata pentru 40 de miliarde de ROL, adică pentru 1.827.000 de euro?

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Lia Olguţa Vasilescu are două interpelări depuse scris; domnul deputat Laurenţiu Mironescu, două interpelări depuse în scris; domnul deputat Filonaş Chiş, o interpelare depusă în scris; doamna deputat Mirela Adomnicăi, două interpelări depuse în scris; domnul deputat Ioan Cindrea, trei interpelări depuse în scris; domnul deputat Emil Radu Moldovan, nu este clară situaţia; domnul deputat Constantin Traian Igaş, o interpelare depusă în scris; domnul deputat Costache Mircea, trei interpelări depuse în scris; domnul deputat Iulian Iancu, două interpelări depuse în scris; domnul deputat Viorel Pupeză, o interpelare depusă în scris; domnul deputat Constantin Amarie, o interpelare depusă în scris; domnul deputat Cosmin Nicula, nu rezultă dacă au fost depuse scris; domnul deputat Daniel Buda, o interpelare depusă în scris; doamna deputat Gabriela Nedelcu, o interpelare depusă scris; domnul deputat Ioan Munteanu, o interpelare depusă în scris; doamna deputat Gabriela Creţu, două interpelări depuse în scris; domnul deputat Gheorghe Sârb, o interpelare depusă scris; domnul deputat Andrian Mihei, o interpelare depusă scris; domnul deputat Ioan Rus, nu rezultă; domnul deputat Cristian Stănescu, nu rezultă; domnul deputat Mihai Dumitriu, trei interpelări depuse scris; domnul deputat Petre Străchinaru, o interpelare depusă scris; domnul deputat Mircia Giurgiu, cinci interpelări.

Domnule deputat, vă rog să precizaţi dacă le-aţi depus scris sau nu. Vă rog să poftiţi. Rezumaţi fiecare la o frază şi vă rog să mi le înmânaţi.

Domnul Mircia Giurgiu:

Da. Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prima interpelare este adresată doamnei Anca Boagiu, ministrul integrării europene. Obiectul interpelării este absorbţia fondurilor europene pe care le va primi ţara noastră după integrare.

A doua interpelare este adresată domnului Codruţ Sereş, ministrul economiei şi comerţului. Obiectul interpelării îl reprezintă sprijinul unităţilor economice autohtone româneşti, în condiţiile în care se apropie integrarea şi vom fi în competiţie cu cei din Uniunea Europeană.

A treia interpelare este adresată domnului Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale. Obiectul interpelării îl reprezintă situaţia însămânţărilor din campania de primăvară din acest an.

A patra interpelare este adresată domnului Gheorghe Dobre, ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului. Obiectul interpelării îl reprezintă lucrările autostrăzii Transilvania Borş-Braşov.

Şi ultima interpelare este adresată domnului Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei. Obiectul interpelării îl reprezintă alocaţia de stat pentru copii care este foarte, foarte mică.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Vă rog să le depuneţi la secretariatul tehnic.

Domnul deputat Florin Iordache. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătăţii. Subiectul îl constituie criza medicamentelor gratuite şi compensate. Şi rugămintea adresată domnului ministru, datorită faptului că asistăm la începutul fiecărei luni calendaristice la o adevărată luptă pentru supravieţuire dusă de către cei aflaţi în suferinţă care se aşează la cozi interminabile pentru a-şi lua raţia de viaţă, medicamentele gratuite şi compensate care le sunt indispensabile.

S-a vorbit mult pe această temă şi un coleg de-al meu de la Cluj a avut o interpelare pe această temă. Constatăm că una au fost promisiunile în campania electorală ale colegilor din Alianţa D.A. şi alta este reforma la care asistăm.

De aceea, vă rog, domnule ministru, să prezentaţi exact ce măsuri veţi aplica şi cum consideraţi că va fi depăşită această criză care pune în pericol viaţa atâtor oameni.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Damian Florea, o interpelare depusă scris; domnul deputat Aledin Amet, două interpelări depuse scris; domnul deputat Aurel Vlădoiu, două interpelări depuse scris.

Domnule deputat Petru Călian, vă rog să poftiţi.

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Trei interpelări depuse în scris. Prima este adresată domnului ministru Adrian Iorgulescu şi are ca obiect implicarea bisericii în ajutorarea sinistraţilor din sudul ţării.

O a doua interpelare este adresată doamnei ministru Sulfina Barbu şi are ca obiect recuperarea terenurilor din zonele inundate controlat. Adică, mai concret, acolo s-au produs nişte pagube, chiar dacă inundaţiile au fost controlate, proprietarii acelor terenuri trebuie despăgubiţi.

Şi ultima interpelare este adresată domnului ministru Eugen Nicolăescu, având ca obiect asigurarea unui mediu salubru pentru sinistraţii din judeţele inundate. Din păcate, în urma inundaţiilor, apar tot felul de boli care trebuie controlate şi tratate, iar interpelarea este concretă: care sunt măsurile luate de Ministerul Sănătăţii în vederea rezolvării acestei probleme acute.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Cu aceasta, am epuizat listele de întrebări şi interpelări.

Declar închisă şedinţa de astăzi, 25 aprilie 2006.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,15.