Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Bogdan Olteanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi, în a doua parte, de doamna Daniela Popa, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Dan Radu Ruşanu şi Victor-Viorel Ponta, secretari.

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul celor 331 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 204, sunt absenţi 127 din care 24 participă la alte acţiuni parlamentare.

Pentru început, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru zilele de luni 22 şi marţi 23 mai 2006; programul de lucru pentru perioada 22-27 mai 2006; informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista rapoartelor depuse în perioada 15-22 mai de comisiile permanente sesizate în fond; lista legilor pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; sumarul privind conţinutul fiecărui Monitorul Oficial al României, partea I.

La pct. 2 al ordinii de zi avem modificări în componenţa nominală a unor comisii permanente.

De la orele 18,30 la orele 19,30 va avea loc primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului.

De la 19,30 la 20,00 va avea loc prezentarea pe scurt a interpelărilor ce urmează a fi adresate membrilor Guvernului.

Vă informez, de asemenea, că potrivit Deciziei Biroului permanent şi Comitetului liderilor, decizia privitoare la aprobarea şi natura Comisiei de anchetă a situaţiei legată de gripa aviară va fi supusă votului plenului la orele 17,30.

În conformitate cu prevederile art. 39, 40 şi 60 din regulamentul Camerei Deputaţilor vă supunem atenţiei propunerile Grupului parlamentar al PSD de modificare a componenţei nominale a unor comisii permanente după cum urmează: desemnarea domnului deputat Obuf Cătălin Ovidiu Buhăianu în calitate de membru al Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor şi desemnarea domnului deputat Vladimir Alexandru Mânăstireanu în calitate de membru al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. În acest caz, propunerile au fost adoptate.

În aceste condiţii, la următorul punct al ordinii de zi avem continuarea dezbaterii pe articole la Proiectul de lege privind Codul de procedură penală.

Vă reamintesc că ne aflăm la pct. 86 de pe lista de amendamente admise. De asemenea, am discutat primele 11 amendamente respinse. Rog reprezentanţii comisiei să se prezinte.

Vă rog.

Vă reamintesc, de asemenea, chestiunea de procedură ridicată de domnul deputat Marcu Tudor care a solicitat ca toţi reprezentanţii comisiei să se afle în banca comisiei dacă evident vor fi de acord.

Ne aflăm la pct. 86 de pe lista de amendamente admise. Ceruse cuvântul iniţiatorul amendamentului, domnul deputat Băeşu. Dacă domnul deputat Băeşu doreşte să intervină din nou. Nu există această dorinţă.

Doriţi să interveniţi?

Voci din sală:

Nu.

Domnul Bogdan Olteanu:

Dacă nu există obiecţii sau comentarii la pct. 8, vă mulţumesc.

Pct. 86 este adoptat.

Pct.87 ?

Da, vă rog, domnul deputat.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte, la pct. 87 dumneavoastră vedeţi că în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi s-a modificat substanţial textul pe care l-am primit de la Senat. De aceea eu aş propune retrimiterea şi a acestui articol la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Aşa cum vedeţi, la Senat prelungirea se dispunea de judecător, iar în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi s-a hotărât ca procurorul să fie cel care efectuează sau supraveghează urmărirea penală, să fie cel care dispune prelungirea.

Deci, de aceea, domnule preşedinte, vă rog să fiţi de acord cu retrimiterea şi a acestui articol la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc.

Înţeleg că vorbiţi şi din partea comisiei.

Iniţiatorul, de acord.

Doamna Monica Luisa Macovei:

Da.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

În aceste condiţii o să trimit pct.87 la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Domnul preşedinte, cum facem cu termenul? Ce termen propuneţi.

Domnul Sergiu Andon:

O dată cu celelalte.

Domnul Bogdan Olteanu:

E un termen bun.

Vă rog.

Domnul Sergiu Andon:

Voiam să vă informez cu acest prilej că ne-am propus şedinţa cu această temă mâine, la ora 14,00, înaintea şedinţei comune cu statutul minorităţilor.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Trecem la pct.88. Obiecţii, comentarii la formularea comisiei? Nu sunt. Aprobat.

Pct.89. Obiecţii, comentarii la formularea comisiei? Nu sunt. Aprobat.

Pct.90. Obiecţii, comentarii la formularea comisiei? Nu sunt. Aprobat.

Pct.91. Obiecţii, comentarii la formularea comisiei? Nu sunt. Aprobat.

Pct.92. Obiecţii, comentarii la formularea comisiei? Nu sunt. Aprobat.

Pct.93. Există mai multe amendamente admise de comisie şi, de asemenea, un amendament respins de comisie la pct.93.

Dacă se susţine amendamentul respins.

Dacă la amendamentele admise există observaţii?

Vă rog, doamna ministru.

Din păcate, tehnologia nu ne ajută şi o să vă rog să luaţi cuvântul de la tribună. Microfoanele de la banca Guvernului nu funcţionează.

Guvernul este mai bine ascultat la Senat, domnilor colegi, acolo funcţionează şi microfoanele de la banca Guvernului.

Vă rog, doamna ministru.

Doamna Monica Luisa Macovei:

Mulţumesc.

Poate că ar trebui să rediscutăm în comisie aceste amendamente pentru că e vorba de motivele arestării preventive. Noi am pus în acord dispoziţiile din Codul de procedură penală român cu cele ale articolului 5 din Convenţia europeană a drepturilor omului, pe acea clasificare drept "date" certe necesare, ca nivel de probaţiune pentru luarea măsurii arestării preventive în toate acele cazuri enumerate.

Amendamentul nostru a fost să rămână "date" şi, ca atare, solicit retrimiterea la comisie sau admiterea amendamentului nostru.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Comisia.

Domnul Sergiu Andon:

Comisia consideră această propunere irezistibilă, aşa că concluzia este de trimitere la comisie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnul preşedinte Sergiu Andon mi-a luat-o înainte, aşa că nu am decât să adaug şi eu că, de data aceasta, doamna ministru a fost irezistibilă.

Vă rog să retrimiteţi.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Dacă mai există alte intervenţii la acest articol.

Va merge împreună cu celelalte la comisie pentru a fi discutat mâine la prânz.

Pct. 94. Observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.95, 96, 97, 98, 99, 100. Observaţii, comentarii? Nu sunt.

Adoptat până la 100. Salut pe această cale prezenţa printre noi şi a euro-observatorilor.

Pct.101. Observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.102. Adoptat.

Pct.103. Vă rog, domnul deputat Nicolicea, la 103.

Domnul Eugen Nicolicea:

Senatul a încercat să evite o repetiţie, să nu existe "sau" de două ori. Din nefericire a înlocuit "sau" cu "ori" exact acolo unde termenul repeta formula din Constituţie, deci la "ori" propun să se înlocuiască cu "sau", să fie identic cu forma prevăzută în Constituţie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Dacă există obiecţii?

E o modificare de natură gramaticală.

Domnul Bolcaş, vă rog.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vedeţi, încercând să facem bine, facem rău. Amendamentul de la 103, autor Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi prevede, dispune prin încheierea motivată "revocarea arestării preventive", mi se pare corect, şi "punerea de îndată în libertate a inculpatului". Comisia juridică de, disciplină şi imunităţi a adăugat "de îndată" şi "dacă nu este arestat în altă cauză". Ei, acest adaos, "dacă nu este arestat în altă cauză", contravine unor principii ale procedurii penale. Principiul care se aplică aici este autonomia procedurală a fiecărui mandat de arestare în parte.

În aceste condiţii, adăugând "dacă nu este arestat în altă cauză", nu se face decât să se reproducă ceea ce, în genere, se scrie în încheierile judecătoreşti privind punerea în libertate, "punerea de îndată în libertate dacă nu este arestat în altă cauză".

Într-o hotărâre judecătorească se mai poate menţiona acest lucru, dar în procedură consider că nu este cazul, având în vedere că textul se referă la un mandat şi procedura unui anume mandat, determinat independent de existenţa altora.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Ujeniuc.

Domnul Dragoş Ujeniuc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Se pare că colegul Bolcaş are dreptate şi că această adăugire a comisiei...

Domnul Bogdan Olteanu:

O să vă rog să trageţi microfoanele un pic mai jos că nu se aude.

Domnul Dragoş Ujeniuc:

Această adăugire a comisiei referitoare la propoziţia de final "dacă nu este arestat în altă cauză", nu-şi găseşte locul în acest articol.

De ce? Pentru că este inutil de comentat, de arătat că din moment ce se dispune punerea de îndată în libertate a unei persoane, aceasta, cu adevărat, va fi liberă şi automat dacă are alt mandat, are altă cauză de arestare legală în altă cauză, sigur că nu va fi pus în libertate.

"Punerea de îndată în libertate" se referă numai la mandatul la care se discută în temeiul art. 160 indice "b" alin. 2.

Tot ce este în afara acelei cauze supuse judecăţii este cu totul altceva. Deci, practic, este o precizare inutilă în acest articol. Adică îi dau dreptate întru totul domnului Bolcaş.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Dacă există alte intervenţii.

Comisia, de acord? Punct de vedere? Mulţumesc.

Iniţiatorul?

Doamna Monica Luisa Macovei:

De acord.

Domnul Bogdan Olteanu:

Supun atunci votului dumneavoastră propunerea domnului deputat Bolcaş, de a elimina ultimele cuvinte, cele de dinainte de virgulă, cele de după ultima virgulă din art. 9 )160) indice "b" - "dacă nu este arestat într-o altă cauză" şi înlocuirea gramaticală a lui "ori" cu "sau".

Vă rog să vă exprimaţi votul.

(Conform afişajului, 134 deputaţi au fost prezenţi, 131 au votat pentru, nici unul împotrivă, nici o abţinere).

Vă mulţumesc. S-a adoptat cu modificările operate, "sau" în loc de "ori" şi eliminarea formulei "dacă nu este arestat într-o altă cauză".

Pct.104. Observaţii, comentarii? Nu sunt.

Pct.105. Observaţii, comentarii?

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Aici este vorba de libertate provizorie sub control judiciar. Nu se acordă în cazul în care există date din care rezultă că va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influenţarea unor martori, experţi etc.

Comisia a adăugat "prin influenţarea unor părţi". or, vedeţi, textul protejează nu părţile din proces şi sancţionează nu influenţarea părţilor. Între părţile unui proces, chiar penal, există discuţii, există tranzacţii, există mijloace licite de influenţare. Să vă dau numai un simplu exemplu: în cazul unor vătămări care nu au caracter de gravitate, a unor vătămări datorită unor infracţiuni săvârşite din culpă, împrejurarea că părţile tranzacţionează asupra unor despăgubiri este condiţionată, de regulă, în practică, şi de renunţarea la acţiunea penală pe care procedura o permite. aşa că adăugarea "influenţarea unor părţi dacă se face prin mijloace licite", şi aici textul nu precizează ce mijloace sunt, nu poate să fie o clauză de înlăturare a liberării provizorii sub control judiciar, ci numai a martorilor şi experţilor.

Propun înlăturarea amendamentului comisiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ujeniuc.

Domnul Dragoş Ujeniuc:

Îmi pare rău, domnul Bolcaş, de data aceasta nu pot fi de acord cu dumneavoastră. Intenţia celor care au introdus acest amendament este clară. Se referă la persoanele participante la proces, indiferent de calitatea lor. Adică dacă o persoană încearcă să zădărnicească aflarea adevărului prin influenţarea unei persoane, oricărei persoane participante la proces, că e martor, că e parte în proces, că e expert sau oricare altă persoană care participă la proces, sigur că aceasta s-a dorit de către autorii amendamentului, să ocrotească toate categoriile de persoane participante la proces. De data aceasta nu pot fi de acord cu dumneavoastră.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Alte intervenţii? Doamna ministru, vă rog.

Doamna Monica Luisa Macovei:

Cred că acest amendament trebuie adoptat şi trebuie păstrat "influenţarea unor părţi". este vorba de părţi vătămate sau părţi civile care pot fi influenţate de către persoana cercetată, de către inculpat. Haideţi să ne gândim la un trafic de persoane. Evident că inculpatul are tot interesul să influenţeze partea vătămată care declară împotriva lui.

De asemenea, o altă parte este cu inculpatul. Iarăşi unul din inculpaţi poate avea interesul să influenţeze declaraţiile celorlalţi coinculpaţi. or, toţi aceştia, părţi vătămate, civile, coinculpaţi contribuie la aflarea adevărului, toate declaraţiile lor. Prin urmare, este necesar să rămână şi situaţia în care se pot influenţa părţile ca motiv să nu se acorde liberarea provizorie sub control judiciar.

Deci, pentru votarea amendamentului.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc.

Domnul Bolcaş, vă rog.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Am fost convins de colegii mei, au argumente suficiente. Retrag amendamentul.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc.

Dacă nu mai există obiecţii sau comentarii, pct.105 rămâne conform textului propus de comisie.

Pct.106. Mulţumesc.

Pct.107, 108, 109.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Obiecţii!

Domnul Bogdan Olteanu:

La pct.109, domnul deputat Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Textul propus de comisie constă în introducerea unui punct nou la pct. 102, pct. 103 cu următorul cuprins: "şi se dă o altă configurare a art. 160⁴ alin.2". Am spus-o şi sunt nevoit s-o repet la reluarea acestor dezbateri, textul nu a fost trecut prin prima Cameră sesizată, care a fost Senatul.

Se adaugă neconstituţional un text care urmează să fie votat de o singură Cameră. Nu e vorba de modificarea textelor care au fost în discuţie, care este dreptul Camerei decizionale. Este adăugarea unui alt text, ceea ce este împotriva spiritului constituţional al bicameralismului.

Textul e neconstituţional astfel şi voi vota împotrivă.

Domnul Bogdan Olteanu:

Am înţeles.

Alte intervenţii?

Punctul de vedere comisiei se menţine?

Doamna Monica Luisa Macovei:

Da.

Domnul Bogdan Olteanu:

Se menţine.

Dacă doriţi. Am discutat şi data trecută despre această obiecţie de neconstituţionalitate.

vă rog, doamna ministru.

Doamna Monica Luisa Macovei:

Nu este un text nou, singura modificare este că în loc de domiciliu sau reşedinţă am pus locuinţă şi se coroborează cu alte articole referitoare la citare, la abaterile judiciare care au fost trecute de Senat şi adoptate de Senat.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, doamna ministru.

Avem o propunere de eliminare a amendamentului de la pct. 109 şi o voi supune votului conform procedurii. Vă rog să vă exprimaţi votul.

Cine este pentru eliminarea amendamentului de la pct.109?

Vă mulţumesc. S-a respins eliminarea.

(Conform afişajului, din 157 deputaţi prezenţi, 10 au votat pentru, 140 împotrivă şi 4 abţineri).

Alte obiecţii, comentarii la pct.109 nu sunt.

Pct.110, 111, 112.

Aţi ridicat mâna, domnule deputat?

Domnul Nicolicea, vă rog.

Domnul Eugen Nicolicea:

Aprobându-se poziţia 111, poziţia 112 nu mai are rost şi este un amendament de eliminare.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da, păi dacă nu există obiecţii la amendamentul de eliminare, el este considerat adoptat.

Vă mulţumesc.

Nu există obiecţii, deci e adoptată formula comisiei.

Pct.113, 114, 115. Adoptate.

Pct.116. Adoptat.

Pct.117. Adoptat.

Pct.118. Aici vă atrag atenţia că există şi pct. 13 de la amendamente respinse. Înţeleg că se susţine.

Doamna deputat Adomnicăi, vă rog.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Aici am formulat un amendament de eliminare, în sensul eliminării formei aprobate de Senat, astfel încât să fie păstrată forma existentă în prezent în Codul de procedură penală, astfel încât prezenţa apărătorului ales să fie asigurată doar în condiţiile în care apărătorul din oficiu să asigure această apărare doar în condiţiile în care apărătorul ales nu se prezintă nejustificat la două termene consecutive.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog, intervenţii, observaţii?

Comisia?

Domnul deputat Bolcaş întâi, la final comisia şi iniţiatorul.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Este o problemă de practică şi-mi daţi voie să vorbesc ca practician, de data aceasta nu ca avocat, ci ţinând partea magistraţilor. Procesul penal trebuie să se desfăşoare cu celeritate. Aţi văzut ce s-a întâmplat în condiţiile în care un act de celeritate, cum este un mandat de arestare preventivă, pentru a fi judecat a suferit nenumărate termene.

Vedeţi ce se întâmplă acum în procese nu mai puţin celebre când prin încetarea mandatelor unor avocaţi, sau prin retragerea lor, se ajunge la termenul de prescriere a răspunderii penale. Deci, acest joc nu poate să continue, cu atât mai mult cu cât este periculoasă neprezentarea unui apărător ales.

Textul propus de comisie mi se pare cel mulţumitor pentru a asigura şi dreptul la apărare, dar şi celeritatea necesară în cauzele penale.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii din partea parlamentarilor?

Nu mai există.

Comisia? Menţine punctul de vedere.

Doamna ministru, vă rog.

Doamna Monica Luisa Macovei:

Mulţumesc.

Există varianta în acest articol în care apărătorul ales nu se prezintă justificat la data stabilită şi atunci se poate desemna un alt apărător din oficiu dacă nu se asigură substituirea.

Aş cere retrimiterea la comisie pentru că cuvântul "nejustificat" care a fost introdus în discuţiile la comisie, practic nu ne îndepărtează prea mult de situaţia de astăzi când "nejustificat" e foarte larg şi poate fi dovedit de către avocatul ales practic prin orice şi nu numai în situaţii excepţionale.

Deci, solicit trimiterea la comisie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamna ministru, cu rugămintea..., discutăm mai întâi propunerea de eliminare completă a modificării acestui articol şi pentru că e vorba de un amendament respins care se discută primul şi abia după aceea dacă nu eliminăm articolul o să discutăm pe amendamentele admise de comisie.

Deci, deocamdată, va trebui să decidem dacă eliminăm sau nu acest amendament.

Doamna Monica Luisa Macovei:

Deci nu, nu se elimină acest amendament, pentru că înseamnă că ne întoarcem la situaţia de astăzi în care procesele se amână pe perioade foarte îndelungate, inclusiv datorită neparticipării avocaţilor.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc.

Domnul Bolcaş, doriţi să interveniţi din nou.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Acum, cu doamna ministru ne-am oprit la jumătatea drumului. Eu cred că nu este cazul unei restituiri. Menţinerea textului aşa cum este se justifică pentru că mai trebuie să lăsăm şi la a ceea ce se numesc luminile judecătorului, poate la măsura lui de cunoştinţe şi de bună credinţă, perceperea unor anumite fapte. Un certificat medical va fi totdeauna un act justificativ, dar simpla absenţă, aceasta trebuie să fie sancţionată. E dreptul judecătorului care să decidă dacă există o justificare sau nu. Hai să avem încredere şi în judecători, măcar de principiu.

Domnul Bogdan Olteanu:

Înţeleg că susţineţi menţinerea textului propus de comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Máté.

Domnul Máté András Levente:

Domnule preşedinte,

Doamna ministru,

Stimaţi colegi,

Sunt printre iniţiatorii acestui amendament în comisie şi aş dori să-l susţin. În primul rând, contractul de asistenţă juridică este un contract "intuitu personae" dintre avocat şi client. atunci când se întâmplă ceva şi, în mod nejustificat, nu se prezintă avocatul, nu i se poate acorda inculpatului dreptul la apărare în persoana unui alt avocat tocmai datorită acestui caracter "intuitu personae" al contractului de asistenţă şi din acest motiv am propus să se introducă noţiunea de nejustificat.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii?

Supun atunci aprobării dumneavoastră propunerea de amendament respins de la pct. 13 care propune eliminarea modificărilor art. 171 alin. 2 şi 4 indice 1 din Codul de procedură penală.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, din 158 deputaţi prezenţi, 60 au votat pentru, 91 împotrivă şi 2 abţineri).

Cu 91 din 158 s-a respins.

Rămânem, atunci, la pct.118.

Avem un amendament admis. Dacă mai există obiecţii la acest amendament admis?

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Sergiu Andon:

În ceea ce priveşte propunerea de retrimitere la comisie, pentru argumentele aduse, noi am fi împotrivă. Comisia a discutat şi a dezbătut pe larg prezenţa sau neincluderea acestui "în folosinţă". Dar, observăm acum o altă imperfecţiune şi anume, în zona în care se spune că "judecătorul desemnează un apărător din oficiu". Probabil că acolo trebuie schimbată redactarea, existând discuţii dacă "judecătorul" sau "baroul desemnează" şi aşa mai departe. Există o altă formulare şi, atunci, este mai bine să vină la comisie, să propunem cum trebuie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Bine. Retrimit, atunci, la comisie pct.118.

Pct.119.

Observaţii? Comentarii?

Adoptat.

Pct.120.

Observaţii? Comentarii?

Adoptat.

Pct.121. Pct.122. Pct.123. Pct.124. Pct.125.

Da, vă rog, domnule Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Aceeaşi obiecţie de neconstituţionalitate. Sunt texte noi, care privesc articole care nu au fost discutate la Senat.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Nicolicea.

Domnul Eugen Nicolicea:

Întrucât nu ne aflăm la vreun concert sau la vreun colocviu, când invocăm neconstituţionalitatea, ar trebui să invocăm şi un articol. Şi-l învederez pe colegul meu că este a patra oară când vorbeşte de neconstituţionalitate, în cazul în care apare un articol nou.

Voi fi obligat, pentru două minute, să fac o scurtă explicaţie.

Înainte de modificarea Constituţiei, orice articol nou care apărea la a doua Cameră unde ajungea legea - putea să fie Senatul sau Camera Deputaţilor -, orice articol nou se putea introduce, după care intervenea o comisie de mediere. Punctul de vedere al comisiei de mediere era supus şi primei Camere, care putea să fie Senatul sau Camera Deputaţilor, depinde unde fusese depusă legea, fapt pentru care, ambele Camere aveau cunoştinţă de modificările respective şi de articolele introduse ulterior.

Atrag atenţia că am revizuit Constituţia. Camerele nu mai sunt egale, nu mai există comisie de mediere, iar Camera decizională are puteri sporite, astfel că nu există nici un fel de obligativitate de a te limita doar la numărul de articole trecute prin prima Cameră sesizată, după cum nu există nici modalitatea ca, atunci când introduci un articol nou în Camera decizională, să ceri şi părerea primei Camere sesizate.

Deci, rog colegul să se obişnuiască cu noua Constituţie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule coleg, aveţi drept la replică.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

În afară de tonul maliţios, pe care poziţia domnului deputat nu i-l îngăduie, vreau să vă spun că este deosebirea viziunii pe care o au profesioniştii într-un domeniu şi amatorii dintr-un domeniu. Amatorii au, totdeauna, o viziune puţin tehnicistă a lucrurilor. Scrie aici, este; nu scrie aici, nu este. Ei, problema este alta. Textul care stabileşte situaţia competenţelor celor două Camere, care stabileşte bicameralismul şi trecerea unui text de lege de la o Cameră mai întâi sesizată la Camera decizională, stabileşte principiul discutării în cele două Camere a tuturor modificărilor noi ce se aduc la o lege, sau a tuturor textelor unei legi noi.

Deci, este principiul care se degajă din acest text constituţional. Nu vreau să fiu maliţios. Este o deosebire între ceea ce este o viziune mecanicistă, tehnicistă asupra dreptului şi o viziune care priveşte esenţa şi funcţionarea sa.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule Bolcaş.

Vă rog să-mi permiteţi, ca preşedinte de şedinţă, să îngădui maliţia, pentru a da sare şi piper discuţiilor. Sigur, în limitele absolutei decenţe pe care toţi colegii o respectă.

Mai am, înţeleg, o solicitare de drept la replică din partea domnului Nicolicea, dar este domnul Márton, care a solicitat cuvântul.

Vă informez, de asemenea, că mai sunt exact 35 de minute din cele două ore aprobate pentru dezbatere, după care, evident, vom purcede la vot direct.

Domnul Márton.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Procedura se scade!

Domnul Bogdan Olteanu:

Am scăzut toate procedurile.

Domnul Márton Árpad-Francisc:

Domnule preşedinte,

Într-adevăr, este o temă care pe va trebui s-o discutăm, pentru că această problemă poate fi analizată distinct. Mi se pare justificat punctul de vedere al domnului coleg Nicolicea, conform căruia, dacă în a doua Cameră unul dintre noi vine cu un amendament care n-a fost discutat de prima Cameră şi Camera consideră că, într-adevăr, prin asta legea respectivă va fi mai bună, este o situaţie.

De asemenea, este o altă situaţie când se vine cu un proiect de lege, cu o iniţiativă legislativă, dintre noi, iar iniţitorul a căzut de acord cu faptul că se va modifica în a doua Cameră, ici-colo, în părţile esenţiale ale legii.

Şi este o a treia problemă: ce se întâmplă dacă o prevedere dintr-o lege, propusă de un minister şi care are girul Guvernului, n-a trecut nici prin Guvern, n-a trecut nici prin prima Cameră şi apare doar în a doua Cameră? Şi nu izvorăşte din parcursul legii, ci indiferent de acesta.

Este o problemă pe care va trebui s-o dezbatem, pentru că, astfel, de exemplu, într-o situaţie pe care n-o avem astăzi în România - dar s-ar putea, pentru că în alte ţări există -, ca prima Cameră să aibă o majoritate, iar cea de a doua - o altă majoritate, reprezentantul Guvernului să eludeze prima Cameră, incluzând nişte prevederi în proiectul de lege, poate majoritară faţă de legea-iniţiativă, care n-a trecut prin prima Cameră.

Deci, este o problemă constituţinală. Cred că trebuie să facem această dezbatere, dar nu în cadrul acestei dezbateri, unde, acolo unde nu avem probleme esenţiale cu fondul articolelor, să trecem repede prin ele. Unde avem, le retrimitem în comisie şi le dezbatem aprofundat, să nu greşim, dar nu din viziunea că a trecut sau n-a trecut prin prima Cameră, cu menţiunea că, într-adevăr, s-ar putea să existe o problemă pe care am semnalat-o.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Este o discuţie procedurală, pe care n-o vom introduce, evident, în calculul timpului.

Domnul Nicolicea, şi după aceea voi interveni şi eu.

Domnul Eugen Nicolicea:

Tema propusă de domnul Márton Árpad este corectă. Şi eu aveam de gând să propun s-o discutăm la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, să facem câteva precizări standard, dar, dacă n-am avea dreptate în ceea ce am susţinut eu şi domnul Márton Árpad, ar însemna că absolut toate amendamentele făcute de Ministerul Justiţiei, de doamna ministru, să fie aşa-zis neconstituţionale, lucru cu care nu sunt de acord. Câtă vreme regulamentul prevede că ministrul are dreptul să facă amendamente, evident că nu se precizează dacă eşti Cameră decizională că nu mai ai dreptul să mai faci amendamente, sau că nu ai voie să faci alte amendamente decât cele de la Senat, pentru că atunci n-ar mai fi amendamente.

Deci, este foarte clar că doamna ministru avea voie să facă amendamentele respective la Camera decizională, chiar dacă n-au fost prezentate la Senat.

În ceea ce priveşte diferenţa între profesionişti şi amatori, vreau doar să vă spun o singură chestiune: când vorbim de Constituţie, prefer să mi se spună un text şi un articol. Şi cei care citesc se numesc notişti, iar cei care nu citesc, ci doar interpretează, se numesc doar talentaţi.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc. Am să intervin şi eu.

Fără îndoială că este o temă constituţională extrem de interesantă şi relevantă şi, tocmai de aceea, aş vrea să facem distincţia între Camerele cu competenţe de ratificare şi camerele cu competenţe decizionale. Eu consider că, în măsura în care nu s-ar putea introduce amendamente care n-au trecut prin prima Cameră, n-am mai putea vorbi de Cameră decizională pentru Camera Deputaţilor sau pentru Senat, după caz, ci de Cameră de ratificare. Este o instituţie constituţională în alte state. În Statul Român, cea de a doua Cameră fiind Cameră decizională, consider că poate lua orice fel de decizii, chiar dacă ele n-au fost discutate în prima Cameră. Dar, fără îndoială că această dezbatere, extrem de interesantă, merită continuată cu altă ocazie.

Vă mulţumesc.

Dacă mai există intervenţii?

Suntem la pct.125.

La cererea domnului deputat Bolcaş, supun votului amendamentul de la pct.125.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, sunt înregistraţi 182 de deputaţi prezenţi; 163 de voturi pentru,11 voturi împotrivă, nici o abţinere; 8 deputaţi nu au votat.)

Vă mulţumesc. S-a adoptat.

Constat că suntem în cvorum, chiar şi pentru vot final. Poate dăm şi votul final.

Pct.126.

Observaţii? Comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.127. Comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.128. Pct.129. Pct.130. Pct.131. Pct.132. Pct.133. Pct.134. Adoptate.

Pct.135. Adoptat.

Pct.136.

Domnul deputat Ponta.

Suntem la pct.136 din raport.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doresc să mă refer la un amendament privind încălcarea dispoziţiilor Codului de procedură penală de către judecători sau procurori, care ar constitui abatere disciplinară.

Intenţia autorului amendamentului este o intenţie absolut corectă, aceea de a responsabiliza procurorii şi judecătorii. Din păcate, aici avem din nou o problemă, aşa cum spunea domnul Bolcaş, o problemă de practică şi de înţelegere a sistemului. Orice fel de eroare de procedură comisă de un procuror sau de un judecător, poate fi îndreptată sau atacată prin mijloacele prevăzute de Codul de procedură penală. Avem apel şi recurs, în măsura în care se constată o încălcare de procedură, se admite apelul sau recursul şi se retrimite cauza spre rejudecare. În cazul actelor procurorului, există posibilitatea procurorului ierarhic superior de a infirma aceste acte şi de a le reface în spiritul procedurii.

Deci, nu putem să considerăm automat că orice fel de infirmare sau orice fel de casare duce la sancţionarea administrativă a judecătorului şi procurorului.

Vorbesc şi ca fost procuror aici şi mă gândesc la foştii mei colegi magistraţi. Ar însemna ca un judecător de la tribunal să nu mai caseze niciodată o hotărâre dată de o judecătorie, pe un motiv de procedură, pentru că, automat, ar însemna să-şi sancţioneze colegul aflat la o instanţă inferioară, ceea ce nu este cazul şi nu cred că se încadrează în principiile unui sistem judiciar normal. Mai mult, am introduce aici un tip de sancţiune pentru procurori şi pentru judecătorii care judecă cauzele penale diferit de judecătorii din celelalte cauze care pot, de asemenea, face greşeli, sau pot să interpreteze diferit un mijloc de procedură.

Din acest motiv, mă aflu în situaţia inedită şi interesantă pentru mine, de a fi de acord cu poziţia doamnei ministru Macovei şi de a vota împotriva acestui amendament, care ar duce, după părerea mea, la o bulversare, totuşi, a sitemului judiciar, a practicii de zi cu zi şi ar culpabiliza procurorii şi judecătorii în situaţii în care aceştia nu au nici un fel de culpă. Dacă un procuror sau un judecător nu corespunde din punct de vedere profesional, avem mijloacele prevăzute de legea specială, Consiliul Superior al Magistraturii, evaluarea anuală şi toate celelalte mijloace de evaluare profesională.

În cazul de faţă, însă, am încurcat sistemele. În sistemul judiciar nu pot să consider că o decizie a unui judecător sau a unui procuror, atacată în instanţa superioară, duce automat la sancţiunea disciplinară a respectivului judecător şi procuror. Mi se pare că, de la o intenţie bună, este o exprimare care poate lăsa loc de interpretări şi cred că este şi în interesul nostru, ca Parlament, şi în interesul unei justiţii normale şi eficiente, şi în interesul procurorilor şi judecătorilor, ca acest amendament să fie, totuşi, retras sau infirmat de noi.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ujeniuc.

Domnul Dragoş Ujeniuc:

Vă mulţumesc. Cu scuze că am uitat să-mi las haina la scaunul meu, acolo. (Râsete; Face referire la ţinuta unui coleg deputat care s-a prezentat la tribună în cămşă.)

Vă rog să-mi permiteţi să mă exprim în legătură cu acest amendament.

Vreau să vă spun, stimaţi colegi, că, într-adevăr, amendamentul nu ar fi rău, dar conţine multe capcane. N-aş vrea să explic pe larg ceea ce colegii au făcut mai înainte, dar simt nevoia să-l rog pe domnul preşedinte să trimită la comisie. Este de discutat, pentru că are multiple capcane. Adică, în momentul în care pronunţi cuvântul "încălcare", fără îndoială că te poţi duce la culpă, la intenţie, la rea-credinţă. Nu ştim la care dintre aceste forme ale încălcării ne putem referi, din acest amendament. De aceea, haideţi să-l discutăm, că şi aşa se duce pentru alte motive la comisie. Cred că în 5-10 minute de discuţie la comisie se poate rezolva problema.

Vă rog să procedaţi cum aţi procedat şi cu alte articole.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc. Domnul Márton Árpad. Domnul Nicolicea era la rând. Îmi cer scuze. Vă mulţumesc. Eroarea este a mea.

Domnul Márton Árpad-Francisc:

O singură frază. Cred că este cea mai bună soluţie, că mi se pare că nici textul de acum nu este cel mai bun şi nici textul de eliminare n-ar fi soluţia cea mai bună, pentru că trebuie să îi învederăm că poate fi considerată o abatere disciplinară. Totodată, se poate ca, într-adevăr, să nu impună abaterea disciplinară. Cred că la comisie se va găsi o soluţie echilibrată între cele două extreme.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Nicolicea, cu scuze.

Domnul Eugen Nicolicea:

Sunt de acord cu trimiterea la comisie, dar vreau să iau cuvântul în plen, să explic, pentru că este un lucru foarte imporant. Se face mare confuzie - şi-mi pare rău că un fost procuror, astăzi social-democrat, confundă repararea unui act cu pedepsirea celui care l-a făcut. Sunt două lucruri distincte. Repararea actului se face de către instanţa superioară, care infirmă sau nu actul respectiv, iar pedepsirea celui vinovat se face de către C.S.M.

Ca să explic, aşa, mai pe limbaj profan, repararea actului în cazul Ciomu a fost chirurgia plastică şi sancţionarea vinovatului este trimiterea lui Ciomu în judecată.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog să nu creaţi prilej de drept la replică!

Domnul Eugen Nicolicea:

Dacă dânsul a fost pacient al domnului Ciomu, probabil că va avea drept la replică. (Râsete)

În ceea ce priveşte sancţionarea: observaţi că sancţionarea, dacă vă uitaţi la Legea nr.303, - şi vorbesc pentru doamna ministru -, nu implică şi anularea actului.

O altă chestiune pe care vreau s-o spun este faptul că o instanţă superioară infirmă un act făcut de către o instanţă inferioară, dacă acest act este făcut cu respectarea Codului de procedură penală, nu este nici un fel de abatere disciplinară. Mai mult: de ce atâta sperietură pentru sancţiunile acestea disciplinare, având în vedere că prima sancţiune disciplinară este avertismentul? Şi greşeşti puţin, iei un avertisment; greşeşti a doua oară, iei un avertisment; greşeşti de o mie de ori, iei o mie de avertismente. Dar nu mai capeţi "foarte bine", ca să devii procuror general pe nu ştiu unde. Vorbesc de competenţă. Dar, de ce mă rog, să greşească acte de procedură? Nu sunt bine plătiţi judecătorii şi procurorii?! Nu au suficiente stimulente?! Au de învăţat 40 de pagini procurorii şi încă vreo 30 judecătorii de la prima instanţă şi următoarea instanţă mai adaugă vreo 30.

Păi, pentru salariul pe care-l au, eu zic că merită să înveţe paginile astea, pentru că, dacă nu le învaţă, unii rămân cu casele şi statul - cu plata. Şi, când plăteşte statul, plătim noi. Fentele astea, că ne trimiteţi de la o lege la alta, de la Legea nr.303 la Legea nr.317, şi de la Legea nr.317 la Codul de procedură penală, şi plăteşte tot contribuabilul.

Ştiţi că în momentul de faţă, practic, este imposibil ca, atunci când pierzi o casă, plăteşte statul, dar judecătorul respectiv, nu plăteşte nimic? De ce? Pentru că, dacă vă uitaţi în lege, o să vedeţi că abaterea disciplinară se exercită în maximum un an de zile de la producere, în cauzele civile, iar procesul până la C.E.D.O. durează 3-5 ani. Deci, asta se doreşte în continuare? Mi s-a promis că se va băga în Legea nr.303. Este adevărat. Poate doamna ministru vrea să facă chestiunea aceasta. Am şi văzut proiectul de lege pe site-ul ministerului. Este o singură deosebire. Dacă modificăm acum, intră în vigoare peste o lună. Dacă abia peste o lună băgăm proiectul de lege, intră în vigoare peste un an. Ce interes are ministerul, ca un an de zile să se mai producă ilegalităţi? Deci, sunt nişte lucruri foarte serioase.

În ceea ce priveşte formularea textului, vreau să vă spun că explicaţia n-o dau eu. S-o dea Ministerul Justiţiei, pentru că amendamentul este formulat după cel formulat pe site-ul Ministerului Justiţiei, doar că era în Legea nr.303.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Pe primul loc, în lunga listă a intervenţiilor, se situează domnul deputat Ungureanu.

Domnul Petre Ungureanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să spun că sunt de acord cu soluţia de retrimitere la comisie. Cred că este cea mai înţeleaptă. De altfel, cam toate părţile au avut dreptate aici şi vreau să spun că şi părerea doamnei ministru, de a se retrimite la comisie, pentru a se rediscuta, este întemeiată.

Pe de altă parte, şi cei care spun că ar trebui păstrat textul - şi mă refer la antevorbitorul meu -, au dreptate.

Astăzi, noi, la Grupul parlamentar al P.N.L., am discutat şi această problemă legată de cine plăteşte despăgubirile pe care statul român le plăteşte ca urmare a deciziilor C.E.D.O.? Este vorba de un milion de euro numai în ultima perioadă.

Eu am promis, acolo, în numele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, că imediat ce se va ivi o astfel de ocazie sau de iniţiativă, în sensul de a se introduce o modificare în Legea nr.303, noi vom face tot ce este posibil ca ea să intre în vigoare cât de repede. Dar asta se va întâmpla, din păcate, numai pentru viitor; din păcate, spun. Pentru trecut, lucrurile rămân aşa - statul român, deci, noi vom plăti toate greşelile, intenţionate sau nu, ale magistraţilor. Nu mi se pare normal deloc, ca să fie o categorie de oameni favorizaţi - şi a spus-o domnul Nicolicea aici, de ce. Este o realitate. Acum, dacă cineva, în această ţară, doreşte drepturi mai bune decât alţii, invocă drepturile magistraţilor. Spun asta, pentru că ei merită să primească aceşti bani, dar trebuie să şi răspundă. Şi folosesc acest prilej, pentru a o ruga încă o dată, de la tribuna plenului, pe doamna ministru, să-şi menţină promisiunea de a introduce de urgenţă, de a face o propunere, pentru că, altfel, o vom face noi, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, pentru că nu mi se pare normal să-i tolerăm pe cei care produc victime cu duiumul - şi în penal şi în civil. Este adevărat, au dreptate cei care spun că aici am crea o discriminare: judecătorii şi procurorii care lucrează în penal, conform acestui text, ar răspunde de-îndată - şi bine ar fi, aşa cum spune domnul Nicolicea, dar nu putem rezolva problema şi cu cei din civil, pentru că nu modificăm aici decât Codul de procedură penală.

Dacă am admite soluţia domnului Nicolicea, care este de discutat, să modificăm, prin textul acesta, şi Legea nr.303, ar fi minunat. Până la urmă, repet, este doar un prilej. Soluţia am găsit-o, de retrimitere. Dar este un prilej de a obliga, într-un fel, moral, pe doamna ministru să ne promită că vom modifica de urgenţă această prevedere.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Aţi creat un binemeritat prilej de drept la replică, pe care domnul Nicolicea îl va folosi, se pare.

Domnul Bolcaş este la rând.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Ţin de la început să pornesc cu scuze, pentru că trebuie s-o spun direct: amendamentul, ca atare, mi se pare o glumă sinistră. Iar susţinerea domnului Nicolicea nu-i onorează buna-credinţă de la care a pornit, totuşi, această idee de profan în ale dreptului. Să nu uităm ...

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, vă rog să nu extindeţi graniţia maliţiei.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Nu, de data aceasta, n-a fost o maliţie. A fost o precizare. N-am nimic împotrivă, eu accept orice fel de idee pusă în discuţie, iar cuvântul de profan n-a fost periorativ, ci a fost cantonarea în anumite preocupări. Nu, nu-i nici o problemă aici şi, dacă cineva a înţeles alt fel, îmi cer scuze de pe acum. Nu a fost în nici un caz cu intenţia de a jigni pe cineva, sau de a crea o superioritate pentru practicienii sau teoreticienii dreptului. Dar, practicienii şi teoreticienii dreptului au obligaţia să-şi facă cunoscut punctul de vedere pe care l-au învăţat în anii de facultate şi pe care l-au practicat.

Aici, se pune sub semnul întrebării, prin acest text, însăşi independenţa judecătorului, care este suveran în hotărârile pe care le dă şi care se supune numai propriei sale conştiinţe în faţa lui Dumnezeu şi a legii.

Încălcarea, aşa cum se prevede aici, - fără a se preciza dacă este de rea-credinţă sau de bună-credinţă -, a unui simplu text procedural, poate să însemne şi înseamnă, de cele mai multe ori, o anume interpretare dată textului procedural, interpretare care este rezultatul unei gândiri. Vreţi să arătăm pisica celor care judecă şi celor care hotărăsc? Nu aşa se procedează!

Independenţa lor este garantată de Consiliul Superior al Magistraturii. Şi orice încălcare a textului de procedură, dacă aţi citi art.197 fără indice, aţi vedea că este sancţionată cu anularea actului. Dacă încălcarea este făcută de o persoană cu rea credinţă, numai Consiliul Superior al Magistraturii, pe urma unei anchete, poate să hotărască. Dar asta nu este un text de procedură. Vrem să facem un text de procedură penală, dar nu vrem să facem un text de proceduri împotriva judecătorilor. Mă pronunţ categoric împotriva unui asemenea amendament.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Nicolicea. Păi, eu l-am anunţat pe domnul Nicolicea, după chestiunea de procedură.

Domnul Eugen Nicolicea:

Eu îi înţeleg supărarea domnului Bolcaş, că e a doua oară când îi arăt că nu prea ştie Constituţia şi o dată chiar în public, public, nu ca aici.

În ceea ce priveşte referirile la argumentaţia mea, au fost nişte referiri generale, puteaţi să vă referiţi la o chestiune punctuală că nu ştiu ce să vă răspund.

În ceea ce priveşte art.197 pe care îl invocaţi, citaţi din nou după ureche, ca un profesionist, nu ca un profan. După art.197, nu toate actele sunt anulate în mod automat, uitaţi-vă că sunt nulităţi absolute şi nulităţi relative, cunoaşteţi chestiunea aceasta, şi nu toate atrag nulitatea actului, ci numai, şi vi le citesc de la dispoziţiile relative şi o să vedeţi de la alin.2. Şi peste acestea nu se poate trece. Îmi pare rău că eu ca profan trebuie să fac astfel de dizertaţii aici, să vă mănânc din timpul dumneavoastră, asta este, dar îmi face plăcere când am o dispută cu unul care nu e profan, dar care nu prea ştie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din timpul nostru au mai rămas 10 minute pentru dezbaterea Codului de procedură penală.

Pe procedură aţi solicitat, domnule preşedinte Andon.

Domnul Sergiu Andon:

Tot asta era. Tot la acest lucru mă refeream.

Domnul Bogdan Olteanu:

A, asta era? Vă mulţumesc.

pe procedură sau drept la replică, domnule Ponta? Pe procedură şi la sfârşit doamna ministru Macovei şi încheiem această lungă şi înfocată dezbatere.

Domnul Viorel-Victor Ponta:

Pe procedură, eu am făcut propunerea de eliminare, bineînţeles că cei care au propus retrimiterea la comisie s-au gândit mai înţelept, aşa încât îmi retrag propunerea iniţială de eliminare. Nu am nevoie de drept la replică, jignirile unor colegi nu mă supără, mă îmbărbătează şi mă gândeam dacă chestia cu Ciomu n-o spuneţi din invidie, domnule Nicolicea.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc. In ce priveşte haina, vă asigur că domnul deputat Ponta avea pe dânsul haina împăratului.

Doamna ministru, vă rog.

Doamna Monica Luisa Macovei:

Prima noastră solicitare este respingerea acestui amendament. Sunt de acord că trebuie responsabilizaţi judecătorii şi procurorii şi se impune să nu mai asistăm neputincioşi la toate aceste încălcări de procedură care par a fi destul de frecvente şi care sunt nesancţionate. Astăzi, ca abatere disciplinară, este prevăzută în Legea nr.303 privind statutul judecătorilor şi procurorilor următoarea abatere: "exercitarea funcţiei cu rea credinţă sau gravă neglijenţă."

În opinia mea, aceasta acoperă şi încălcarea regulilor de procedură. Se pare că, din practica ultimului an al inspecţiei judiciare a CSM, practic, au fost excluse aceste situaţii de încălcare a normelor de procedură. Pe scurt, dacă textul existent astăzi n-a fost folosit ca atare de către CSM, sunt de acord atunci că rezultă din practică necesitarea unor modificări. Dar locul acestor modificări nu este în Codul de procedură penală ci în Legea nr.303 care reglementează lista abaterilor disciplinare. Nu mai spun că trebuie şi o corelare cu celelalte abateri disciplinare.

Deci, promit, aşa cum am şi discutat la comisie, că voi iniţia o astfel de modificare. Aş vrea să insist şi eu asupra faptului care a mai fost spus aici, noi azi discutăm de Codul de procedură penală, deci noi vom sancţiona, dacă se adoptă acest amendament, numai judecătorii care intră în penal. Pe cei din civil şi comercial şi administrativ nu-i sancţionăm pe încălcarea normelor de procedură. or, nu putem merge cu două măsuri diferite şi iarăşi nu cred că e locul în Codul de procedură penală să modificăm Legea nr.303. haideţi să modificăm acolo unde este locul, adică în Legea nr.303 şi să coroborăm cu celelalte texte existente acolo. Deci, în principal, cer respingerea acestui amendament şi alternativ retrimiterea la comisie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Domnul deputat Nicolicea, pe procedură.

Domnul Eugen Nicolicea:

Deci, dacă doamna ministru este de bună credinţă şi cred chestiunea aceasta, sunt de acord cu dânsa că locul este în Legea nr.303 şi având în vedere că avem art.I, II, III în care modificăm şi completăm alte legi, o rog pe doamna ministru să se pună de acord asupra textului pe care îl vom introduce la pct. II³ , în care nu va mai fi modificat Codul de procedură penală, ci exact lit.h) din Legea nr.303 şi va intra în vigoare imediat, sunt de acord cu dumneavoastră. iar dacă acest text nu s-ar referi doar la Codul de procedură penală şi ar vorbi de normele de procedură, ar fi acoperitor şi pentru cauzele civile. Şi aveţi dreptate, merge la Legea nr.303, dar puteţi s-o faceţi acum, dacă vreţi s-o faceţi cu adevărat, la pct.II³; dacă n-o veţi face, înseamnă că doriţi ca încă un an de zile anumiţi judecători sau anumiţi procurori care nu ştiu legile sau se fac că nu le ştiu, s-o ducă bine merci în dauna banului public.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat. M-aţi convins, retrimit articolul la comisie, pentru a se decide asupra lui.

Pct.137. Observaţii? Comentarii? Nu sunt.

Pct.138. Observaţii?

Pct.139? Pct.140?

Pct.141. Vă atrag atenţia că la art.209 există nişte observaţii. Sunt la pct.142. deci la 141 sunt observaţii sau comentarii?

La pct.142 cred că aveţi, domnule deputat. Bun, 141 aprobat.

Pct.142 împreună cu pct.15 de la respinse. Are cuvântul domnul deputat Nicolicea.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vedeţi, sună cam sec pentru cine nu are Codul de procedură penală, alin.5 şi 6 se abrogă de la art.209. Deci este vorba de confirmarea, în principal, a rechizitoriilor de către procurorii ierarhici superiori. Şi acum mă uit către colegii de la PD, dacă votaţi textul Senatului cu abrogarea respectivă, odată cu intrarea în vigoarea a Codului de procedură penală, îi atribuiţi din nou domnului preşedinte Băsescu calitatea de inculpat. Dosarul "Flota" s-a reîntors pentru că nu avea confirmarea procurorului general, cel care era ierarhic superior celui care făcuse, întocmise rechizitoriul. Dacă eliminaţi această nevoie de confirmare, dosarul nu mai are motiv să stea la Parchet şi va ajunge în instanţă. Bun. Asta a fost, am început cu sfârşitul, adică cu efectele, ca să ştiţi.

În ceea ce priveşte acest control ierarhic superior, eu consider că este necesar, este încă un filtru, pentru a nu exista greşeli, pentru că văzurăţi anterior că orice încălcare nu e pedepsită. Adică dăm drumul la mai multe greşeli. Şi ca să meargă treaba mai bine s-au întors lucrurile invers. Înainte se duce procurorul cu rechizitoriul la procurorul şef şi acesta confirma sau nu. Acum, face rechizitoriul şi dacă procurorul şef n-are timp să se uite peste el, o să vedeţi Senatul în 5 zile, poate 5 zile nici nu era prezent, iar ministrul, mai larg, în 20 de zile, ceea ce e corect, deci dacă în 20 de zile prim-procurorul sau procurorul general sau cine era în grad acolo n-are timp să se uite pe rechizitoriul respectiv se cheamă că rechizitoriul este ok. Şi omul este trimis în judecată. Deci, dacă asta vi se pare dumneavoastră confirmare sau faptul că duce la independenţa procurorului...! pe dumneavoastră, din discuţiile pe care le-am auzit, vă interesa timpul. Păi, dacă vă interesa timpul şi celeritatea, era suficient să impunem procurorului ierarhic superior termenul în care trebuia să-şi dea avizul pozitiv sau negativ. Nu era nevoie să umblăm şi la această şmecherie pe negativ, şi anume dacă nu spune nu, înseamnă că e da. Deci, eu vă propun tot ce ţine de 209 care este foarte important să fie retrimis la comisie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Alte intervenţii? La sfârşit, domnul deputat Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Problema este corect văzută aici şi dintr-un alt unghi, şi anume procurorul ierarhic superior are dreptul să infirme anumite acte ale procurorului până la rechizitoriul de trimitere în judecată. El poate să infirme şi acest rechizitoriu deci conformarea sa trebuie să fie explicită. Retrimiterea la comisie este o soluţie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Comisia? De acord.

Doamna ministru, vă rog.

Doamna Monica Luisa Macovei:

Da. În opinia noastră, trebuie să rămână textul aşa. Pot să vă spun de ce am iniţiat această modificare care a fost în proiectul iniţial promovat de Ministerul Justiţiei. Am eliminat obligaţia procurorului şef de a confirma şi am spus: în 48 de ore în dosare cu arestaţi fie infirmi, fie dacă nu infirmi, dosarul pleacă în instanţă şi în 20 de zile în celelalte dosare fără arestaţi.

Procurorul şef, s-a spus aici, că poate n-are timp să citească. Să-şi facă timp să citească. Deci, dacă vrea să infirme, poate să infirme. Am făcut această modificare pentru că practica a arătat necesitatea ei. Procurorul îşi termină ancheta, face rechizitoriul, duce la confirmare la procurorul şef şi care poate să ţină în fişet dosarul luni de zile şi nu-l mai întreabă nimeni. Deci, vrem să responsabilizăm pe procurorul şef, dacă vrea să infirme şi crede că un dosar e prost făcut, atunci în cele 20 de zile are suficient timp să-l citească şi să-l infirme.

În afară de asta, totuşi, responsabilitatea pentru o anchetă revine procurorului care a făcut această anchetă, deci dacă procurorul şef nu infirmă, e firesc să ajungă dosarul în instanţă, iar judecătorul poate sancţiona orice greşeală din faza de urmărire penală. Acesta nu era decât un formalism excesiv care, de fapt, dădea posibilitatea procurorului şef, fără nici o explicaţie, să pitească practic un dosar şi să nu-i dea drumul în instanţă.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulţumesc, doamna ministru.

Da. Domnul deputat Bolcaş şi apoi domnul deputat Nicolicea.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Ajungem la anecdotic. Atunci procurorul foarte simplu poate să nici nu mai transmită procurorului şef dosarul, ci să-l mătrăşească direct la instanţă, fără ştirea procurorului şef care nu se poate pronunţa pe el. Asta e una, anecdotic...

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, vă rog să traduceţi din jargonul profesiei, ce înseamnă să-l mătrăşească?

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Să-l mătrăşească, adică să-l substituie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da. Iar al doilea caz, dacă vreţi să ajungem în anecdotic, dacă acum prin procedura penală desfiinţăm o obligativitate a confirmării şi procedura este de imediată aplicare, dosarul "Flota" trebuie să se regăsească a doua zi la instanţa supremă.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc. Domnul deputat Mircovici, cu scuzele de rigoare şi după aceea domnul deputat Nicolicea.

Domnul Niculae Mircovici:

Domnule preşedinte,

Doamna ministru,

dacă îmi permiteţi, multe dintre problemele pe care noi le discutăm astăzi şi uneori apar în contradictoriu, sunt legate de punctul de vedere vizavi de celeritatea activităţii desfăşurate în această zonă. Sigur că eu sunt convins că doamna ministru are toată dorinţa ca problemele să fie rezolvate într-o manieră cât mai rapidă şi Codul de procedură penală să prevadă astfel de situaţii care să elimine tergiversarea. Însă, eu nu pot să fiu de acord cu punctul de vedere exprimat aici şi susţin punctul de vedere al colegului Nicolicea şi dintr-un alt punct de vedere şi, evident, pe cale de consecinţă şi al domnului vicepreşedinte Bolcaş. Şi din alt punct de vedere.

Noi vrem, marea majoritate, această celeritate pentru că ne-o cere Comunitatea Europeană. Noi vrem pentru a rezolva dosarele de corupţie, dar marea majoritate a infracţiunilor care sunt prevăzute în Codul penal, doamnelor şi domnilor, nu se referă la infracţiuni de corupţie, infracţiunile de corupţie sunt un segment şi ele acolo. De multe ori, poate, nesemnificativ în imaginea de ansamblu a celor 11 titluri, dacă nu mă înşel, din Codul penal. Or, noi, atunci când facem Codul de procedură penală, trebuie să privim toate infracţiunile care apar.

Nu trebuie să avem neapărat în faţă numai imaginea unui escroc, să zicem, care se foloseşte de o serie de tertipuri pe care i le permite Codul de procedură penală şi care, poate, oricât de exigenţi am fi noi, tot va mai găsi nişte variante să le folosească şi să mergem în dauna unui copil care, poate, dintr-o întâmplare, să producă un accident de circulaţie sau un alt caz în care putem să avem mult mai repede oameni care să ajungă sub incidenţa legii. Şi eu cred că acest control confirmativ este în mod absolut necesar.

Sigur că putem să ne gândim şi poate dacă se merge pe varianta retrimiterii la comisei în sens pozitiv, obligativitatea şefului de a confirma într-un anumit interval de timp acel dosar, de a se pronunţa, de fapt, asupra lui, da sau nu. Nu, în cazul în care trece un anumite termen, în mod automat, să se considere faptul că este de acord. Acesta este punctul meu de vedere.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Nicolicea.

Vă informez că timpul de dezbateri stabilit de către plen a expirat, sigur că o să terminăm dezbaterea la acest articol.

Domnul Eugen Nicolicea:

Deci, doamna ministru a confirmat exact ce am spus eu, dacă dorea celeritate, era suficient să impună un termen în care procurorii ierarhici superiori să se pronunţe. Infirmând sau confirmând, 20 de zile, 30 de zile. O să spuneţi că dacă nu aveau timp, dau răspunsul doamnei ministru, să-şi facă timp.

Dacă nu-şi face timp, ajungem la amendamentul pe care l-am spus eu: să fie sancţionat. Dar nu se poate că dacă nu te pronunţi, să însemne că eşti de acord. Aşa ceva nu există.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă mai există alte intervenţii?

Doamna ministru, vă rog.

Doamna Monica Luisa Macovei: şi azi are procurorul şef un termen în care să confirme, dacă nu confirmă, n-ai nici o sancţiune. Deci acelaşi lucru am făcut, am zis: dacă nu te uiţi şi nu-ţi faci timp, dacă vrei să-l infirmi dacă e prost asta este sancţiunea pentru el. Pleacă dosarul, deci nu-l putem responsabiliza altfel.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulţumesc.

Retrimit la comisie pentru o nouă discuţie pe această temă.

Este ora 17,30 trecut, fix, suspendăm temporar discutarea acestui proiect pentru a trece la decizia referitoare la Comisia pentru gripa aviară.

Vă reamintesc, Biroul permanent şi comitetul liderilor au decis prin consens ca plenul să se exprime prin vot dacă vom avea o comisie specială de anchetă sau dacă Comisia pentru agricultură, silvicultură şi servicii specifice va fi sesizată cu această chestiune.

După cum am discutat şi în Biroul permanent, vom pune chestiunile la vot în ordinea în care au fost propuse, deci mai întâi, dacă se înfiinţează o comisie specială de anchetă şi ulterior sesizarea Comisiei pentru agricultură, silvicultură şi servicii specifice.

Pe procedură a cerut cuvântul domnul deputat Victor Ponta.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Îmi cer scuze domnului Ujeniuc că nu am pus haina pe mine, m-am luat şi eu după câţiva colegi liberali.

Voiam doar să vă spun, domnule preşedinte, am avut o discuţie mai lungă şi în Biroul permanent şi recunosc că n-am înţeles o anumită opoziţie faţă de ideea unei Comisii speciale de anchetă, o comisie pe care plenul a votat-o şi pe care Biroul permanent, la un moment dat, chiar se gândea să o amâne. Nu ştiu de ce. Poate mai aşteptăm să se mai întindă gripa aviară sau poate găsim alte soluţii. Cineva zicea că dacă-l punem pe domnul Nicolăescu ministru la agricultură şi pe domnul Flutur la sănătate s-ar putea rezolva problemele.

Voiam doar să vă spun că, din păcate, nu putem să decidem astăzi ca o asemenea anchetă să fie efectuată de către Comisia pentru agricultură, silvicultură şi servicii specifice, aşa cum aţi spus dumneavoastră, dintr-un motiv foarte simplu, art.71 din Regulament: "Orice comisie permanentă poate porni, la solicitarea unuia sau a mai multor membri ai săi, o anchetă, cu încuviinţarea plenului Camerei. Pentru a obţine încuviinţarea, comisia permanentă va prezenta o cerere motivată adoptată cu votul majorităţii membrilor săi."

Păi, nu există o asemenea cerere de la Comisia pentru agricultură, silvicultură şi servicii specifice, deci nu putem să votăm, dacă nu există cererea de la Comisia pentru agricultură, silvicultură şi servicii specifice. În schimb, aveţi şi dumneavoastră la prezidiu şi toţi colegii noştri în sală, aveţi solicitarea întocmită de membrii ai Grupului parlamentar social-democrat şi ai Grupului parlamentar al PRM, peste 50, aşa cum spune regulamentul, pentru o comisie specială de anchetă. Cred că este în interesul şi al Parlamentului şi al opiniei publice de a încerca să afle adevărul, ca în această comisie pe criterii paritare, aşa cum este absolut normal, cu reprezentanţi din toate grupurile parlamentare, să avem nu numai specialişti în agricultură. Sigur, e bine să avem asemenea specialişti, dar până la urmă n-o să analizăm noi dacă puiul era sănătos sau bolnav. Era bolnav, e foarte clar, ci să încercăm să aflăm...

Domnul Bogdan Olteanu:

Pe procedură...

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Pe procedură... deci nu putem astăzi, domnule preşedinte, decât să luăm act de ceea ce s-a votat acum o săptămână şi de solicitarea regulamentară a unui număr de peste 50 de deputaţi PSD şi PRM pentru o comisie specială de anchetă. Nu aveţi cum să supuneţi la vot o comisie de anchetă în cadrul Comisiei pentru agricultură, silvicultură şi servicii specifice, dintr-un motiv foarte simplu. Nu există o cerere a Comisiei pentru agricultură, silvicultură şi servicii specifice în acest sens.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Am luat notă de obiecţia ridicată de dumneavoastră, asta ar însemna ca să dăm primul vot, după care, în măsura în care nu există o cerere formală a Comisiei pentru agricultură, silvicultură şi servicii specifice, sigur că putem da o şansă Comisiei pentru agricultură, să se pronunţe.

Pe procedură, domnul deputat Ghişe.

Domnul Ioan Ghişe:

Domnule preşedinte,

Stimate doamne şi stimaţi domni colegi,

În legătură cu comisiile de anchetă ale Camerei Deputaţilor, avem precizări explicite la art.73, respectiv 74.

În cererea formulată de unii colegi deputaţi se cere o comisie de anchetă pentru modul în care au fost aplicate şi respectate măsurile de prevenire şi combatere a gripei aviare pe teritoriul ţării şi, respectiv, modul de utilizare a sumelor alocate de la bugetul de stat şi aşa mai departe.

În art.74, primul alineat din regulament, se spune în mod explicit: "Anchetele parlamentare nu pot avea ca obiect investigarea unor fapte sau activităţi care fac obiectul unor anchete judiciare sau care se află pe rolul unor instanţe de judecată." Cum toată lumea ştie, în prezent este în derulare o anchetă penală care se desfăşoară pe acest subiect.

Al doilea argument, o anchetă parlamentară încetează de drept în momentul deschiderii unor proceduri judiciare privitoare la faptele sau activităţile care constituie obiectul ei. Este cunoscut că unele persoane deja sunt arestate pe acest subiect.

Şi, în fine, ca să vedem că lucrurile nu stau chiar aşa cum a spus antevorbitorul meu, la art.73 alin.2 din Regulament este precizat foarte clar: "Ancheta poate fi organizată de o comisie permanentă, în condiţiile, sigur, art.71 sau de o comisie parlamentară înfiinţată în acest scop." Dar la art.71, primul alineat spune : "Camera Deputaţilor poate hotărî iniţierea unei anchete parlamentare". Deci prima chestiune care trebuie decisă de către Cameră este dacă sau nu se face o anchetă parlamentară pe acest subiect, aşa cum un număr de colegi deputaţi au solicitat. Dacă se decide să se facă o anchetă pe acest subiect, apoi se vede dacă această anchetă se desfăşoară de către comisia de specialitate, în cazul nostru Comisia pentru agricultură, eventual şi Comisia de sănătate şi, sau dacă se face o comisie specială de anchetă pe acest subiect.

În concluzie, punctul de vedere exprimat de Grupul parlamentar al liberal este următorul. Noi suntem de acord cu prezentarea unei informări de către ministrul agriculturii către Camera Deputaţilor pe acest subiect şi propunem ca în situaţia în care Camera decide analizarea propunerii formulate de către colegii noştri deputaţi, această anchetă să se desfăşoare în cadrul comisiei de specialitate în particular, Comisia pentru agricultură.

Apreciem că înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă care să descopere, după înfiinţarea ei, că art.74 alin.1 şi 2 îi interzice să activeze odată ce s-a deschis o anchetă penală, ar fi pur şi simplu o chestiune de lipsă se seriozitate.

Şi închei prin a spune un lucru. Experienţa comisiilor de anchetă demonstrează că ele se finalizează, de regulă, cu două aspecte: majoritate din comisie de obicei apără şi susţine punctele de vedere exprimate de miniştri, Opoziţia, de regulă, încriminează miniştrii şi la sfârşit cer demiterea unora dintre ei. Or, dacă doresc colegii noştri să facă exclusiv propagandă politică şi electorală pe acest subiect sensibil, atunci n-au decât să o facă prin iniţierea unei moţiuni simple sau de cenzură. Însă se înfiinţeze o comisie parlamentară de anchetă care să cadă în derizoriu, nu vom face decât să creăm o dată în plus un subiect pe care lumea să constate că Parlamentul ar funcţiona ca o instituţie inutilă.

Deci, propunerea Grupului parlamentar liberal este ca această analiză să se facă la comisia de specialitate, conform regulamentului şi ministrul să prezinte o informare către Parlament în privinţa gestionării acestei situaţii.

Privitor la fonduri, modul şi cum s-au utilizat fondurile pe acest subiect, există, conform legii, Curtea de conturi, instituţie abilitată, care ea veghează la legalitatea în care s-au consumat aceste fonduri. În rest, cred că subiectul iniţiat de colegi are doar un rol politicianist şi pe alocuri chiar demagogic.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Mănăstireanu, domnul deputat Nicolicea, domnul deputat Dorneanu, domnul deputat Popa. În ordinea în care aţi solicitat cuvântul.

Domnul Vladimir Alexandru Mănăstireanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Nu este nimic politicianist în această acţiune a noastră. Asta în primul rând.

În al doilea rând, dacă ne uităm pe stenograma de la şedinţa trecută, acolo s-a votat foarte clar cu 96 de voturi pentru înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă. Noi nu suntem astăzi chemaţi decât să stabilim: este comisia de anchetă în dreptul Comisiei pentru agricultură sau facem una specială de anchetă? Eu nu înţeleg de ce această tergiversare care s-a întâmplat şi în Biroul permanent al Camerei la care am participat şi eu şi care se întâmplă şi acum. Comisia specială îşi propune să analizeze cercetarea modului în care au fost aplicate şi respectate măsurile de prevenire şi combatere a gripei aviare pe teritoriul României. Nicidecum numai ce s-a întâmplat la Braşov. Ancheta penală îşi urmează cursul ei şi este normal să fie aşa, comisia îşi propune să dezvăluie, prin subpunctele pe care le aveţi la art.2, absolut toate acţiunile care au fost derulate de către guvern de când a izbucnit gripa aviară şi până în prezent.

Referitor la activitate, uitaţi-vă la art.9, după 60 de zile, sau, mă rog, cum se va decide, dar în proiectul de hotărâre este trecut acest termen, comisia parlamentară specială de anchetă vine cu un raport. Eu sunt de acord că această Curte de conturi are atribuţiile sale privind modul cum au fost cheltuite fondurile, dar nu este şi dreptul nostru ca şi parlament să vedem dacă raportul comisiei speciale va bate pe raportul Curţii de conturi? Deci, eu v-aş ruga foarte mult, cu totul respectul pentru colegii din Comisia pentru agricultură şi cea de sănătate. Ar însemna ca, pe lângă ordinea de zi normală pe care o au aceşti colegi ai noştri în comisiile permanente, să ia în discuţie şi gripa aviară. Eventual pe ultimele puncte de la ordinea de zi. şi atunci când vom avea un raport din partea acestor comisii? După un an, doi sau când se va termina? Aceasta este oportunitatea comisiei speciale, ca într-un termen foarte scurt să dea publicităţii raportul privind tot ceea ce s-a întâmplat cu gripa aviară în România.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulţumesc. Urmează domnul deputat Nicolicea, domnul deputat Nicolae Popa.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Domnul Ghişe a citat corect din regulament, apreciez acest lucru, numai că aţi citat dintr-un articol care nu se aplică, şi anume faptul că s-ar fi început vreo anchetă penală. N-am auzit ca domnul ministru Flutur să fie sub anchetă şi mai ales dacă e vreo surpriză, spuneţi-ne să nu mai facem moţiune.

A doua chestiune, nu putea să fie ca ministrul să fie pus sub urmărire penală, pentru că, după cum ştiţi, cu bunăvoinţa doamnei ministru Macovei, miniştrii mai au imunitate, spre deosebire de foştii miniştri; deci nu poate fi cercetat decât cu încuviinţarea Parlamentului sau cu a preşedintelui.

Şi, deci ca să nu facem noi o comisie, pentru că ar fi domnul Flutur în anchetă, zice domnul Ghişe, exista o singură posibilitate: ca cererea să o fi făcut domnul Băsescu la Viena.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ghişe doreşte drept la replică.

Domnul Ioan Ghişe:

Cuvântul antevorbitorului demonstrează obiectivul politic al acestui demers. Dacă doriţi să dezbatem politic şi să pierdem timp şi să ne acuzăm reciproc inutil, putem s-o facem.

Când colegul Mănăstireanu, acum o săptămână, a venit cu acest subiect aici, întâi de toate a cerut demisia ministrului agriculturii şi, după aceea, a adus şi nişte argumente în sprijinul opiniei domniei sale.

Pentru că a făcut atunci afirmaţii că membrii P.N.L. ar fi implicaţi în conducerea acestor societăţi de la Codlea, ţin să aduc la cunoştinţa plenului, şi în mod special a domnului Mănăstireanu, că este vorba de patroni care sunt membri la alte partide, dintre care unii P.S.D., domnule Mănăstireanu. Deci, reţineţi, da?

Şi, de procedură, problema este următoarea: din moment ce sunt persoane arestate şi anchetă penală în derulare, art.74 - primul şi al doilea alineat se aplică.

În consecinţă, înfiinţarea unei astfel de comisii, prin încălcarea regulamentului, nu va face decât să ducă la o dezbatere lipsită de consistenţă şi exclusiv scandal politic.

Miza, noi o înţelegem, că P.S.D.-ul, sigur că vrea să demonstreze că miniştrii nu sunt buni, că ai lui au fost buni, ai P.S.D.-ului.

Cât de buni au fost? Ştim.

Problema este că această comisie nu se încadrează în prevederile regulamentului, ca procedură, pentru a fi înfiinţată.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mai scurt, dreptul, vă rog. O să vă rog să vă susţineţi dreptul la replică, scurt, aşa cum este de obicei.

Domnul deputat Munteanu vrea să intervină pe procedură.

Domnul Niţă, cereţi drept la replică din partea judeţului, înţeleg?

Nu s-a menţionat numele dumneavoastră, domnule deputat.

Domnul Constantin Niţă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Având în vedere că sunt solicitări din partea colegilor noştri deputaţi, de a avea intervenţii în privinţa înfiinţării acestei comisii speciale de anchetă, vă rog să acceptaţi şi să supuneţi spre aprobare ca timpul de dezbatere în Cameră să se prelungească peste ora 18,00, potrivit programului iniţial, atât cât este necesar.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule lider de grup, conform procedurii, am să vă rog să veniţi cu o propunere din partea Comitetului liderilor şi evident că o voi înainta aprobării.

Luaţi-i la rând pe lideri şi strângeţi 51%.

Domnul deputat Nicolae Popa.

Domnul Nicolae Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Dreptate avea electoratul când spunea că: "atunci când nu vrei să rezolvi o problemă, faci o comisie de anchetă".

Problema stă în felul următor: fiecare să-şi vadă de treaba lui, aşa spunea Churchill într-o mare maximă şi recunoscută a lui, trebuia să dea a 11-a poruncă, "fiecare să-şi vadă de treburile lui".

Iată, de aceea, noi venim, Partidul Conservator, şi propunem ca această comisie de anchetă să fie în cadrul Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, deci o subcomisie, pentru că acolo sunt specialişti şi nu mai există tentaţia aceasta de a politiza această problemă atât de gravă şi atât de importantă în momentul acesta.

Şi ca să vă argumentez că avea dreptate în ceea ce spunea domnul Ghişe, la art.76 spune foarte clar: "în vederea audierii, Comisia de anchetă parlamentară poate cita orice persoană care poate avea cunoştinţă despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauză, care formează obiectul activităţii comisiei".

Păi, dacă sunt reţinuţi şi arestaţi 30 de zile sau 60 de zile, când îi mai putem cita noi la comisie, ca să aflăm amănunte şi să aflăm adevărul despre problema respectivă.

De aceea, noi - Grupul parlamentar al Partidului Conservator - opinăm ca această problemă să fie deferită Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice.

Deci, domnule preşedinte, eu aş propune să sistaţi discuţiile, să supuneţi la vot înfiinţarea unei comisii speciale.

Dacă nu trece, imediat trecem la cea de a doua propunere: o comisie permanentă, în cadrul Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Am o propunere de sistare a dezbaterilor, pe care o voi supune votului dumneavoastră.

Sigur că sunt nişte drepturi la replică pe care le voi respecta, n-aveţi nici un fel de grijă, dar mai întâi votăm pe procedură propunerea de sistare a dezbaterilor.

Domnul deputat Kelemen vorbeşte din partea comisiei, oricum.

Procedură, deci: supun votului dumneavoastră propunerea de sistare a dezbaterilor.

Sigur că mai rămân drepturi la replică, mai rămâne comisia.

Vă rog să votaţi pentru propunerea de sistare a dezbaterilor.

Vă mulţumesc.

Cu 105 voturi pentru sistarea dezbaterilor, o abţinere şi 78 voturi împotrivă, s-a decis sistarea dezbaterilor.

(Conform afişajului, se înregistrează: 191 deputaţi prezenţi; 105 voturi pentru; 78 împotrivă; o abţinere; 7 nu au votat.)

Intervine pe drept la replică domnul deputat Mănăstireanu.

Domnul Vladimir Alexandru Mănăstireanu:

Stimaţi colegi,

Dacă domnul ministru Flutur nu a avut minima demnitate să-şi dea demisia, normal că i-am cerut-o eu.

În orice ţară civilizată, un ministru care a dat dovadă de neglijenţă în serviciu, venea şi-şi dădea demisia.

În al doilea rând, dacă dumneavoastră aţi văzut în acea comisie numai membri ai P.S.D., într-adevăr, este o treabă politică din partea noastră.

Dar, atât timp cât o comisie specială are reprezentanţi din toate partidele, eu zic că este o treabă a Parlamentului, nu-i a politicului. (Vociferări, rumoare in partea dreaptă.)

Mă rog, dumneavoastră puteţi să comentaţi până mâine vizavi de această chestiune.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog să nu faceţi dialog cu sala, şi rog sala să nu facă dialog cu vorbitorul, care se află în cursul unui drept la replică, ce va dura un minut.

Domnul Vladimir Alexandru Mănăstireanu:

Îl închei, domnule preşedinte.

Eu menţin propunerea Grupului parlamentar al P.S.D., însoţită şi de semnături de la colegii de la Partidul România Mare, votată de altfel în şedinţa de lunea trecută, unde probabil o parte dintre dumneavoastră aţi lipsit, şi nu este vina noastră, şi consider că această comisie specială de anchetă este singura în măsură, cu tot respectul pentru munca colegilor de la Agricultură şi Sănătate, care au şi altceva pe lângă această gripă aviară, este singura în măsură să dea un verdict în cel mai scurt timp şi un raport care să fie citit în plenul Camerei Deputaţilor.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Drept la replică, domnul deputat Niţă.

Nu, am sistat dezbaterile, domnule deputat Bejinariu, nu vă supăraţi.

Domnul Constantin Niţă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vreau să-l informez pe domnul Ghişe că dezinformează aici, Camera Deputaţilor, pentru că nici unul din cei doi patroni nu este membru P.S.D., domnule Ghişe. Şi v-aş ruga foarte mult, dacă le aveţi, daţi numele şi toate datele, ca opinia publică să ştie. Dar vă informez eu că nici unul dintre cei doi nu este membru al P.S.D.

Poate îi căutaţi pe aici, pe la dumneavoastră, prin Coaliţie, vă rog eu frumos: faceţi lucrul acesta pe toată platforma şi o să constataţi că nici unul nu-i p.s.d.-ist.

A doua chestiune: din punct de vedere politic, este datoria noastră, stimaţi colegi, să luăm atitudine. Este inadmisibil ca zeci de mii de cetăţeni ai judeţului Braşov să stea consemnaţi la domiciliu, să nu poată părăsi localităţile, iar noi, ca parlamentari, să stăm şi să ne uităm la lucrul acesta, fără a lua nici o decizie. Mi se pare incorect, mi se pare că cei care sunt trimişi în Parlament aici, mai ales din partea Coaliţiei la putere, că nu-şi fac datoria faţă de cetăţenii care i-au trimis în Parlament.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Pentru a lua o decizie trebuie să terminăm însă şirul intervenţiilor, şi abia după aceea putem lua o deicizie, şi sper să o putem lua astăzi, chiar dacă nu s-au prelungit dezbaterile.

Domnul Attila Kelemen.

Domnul Vladimir Alexandru Mănăstireanu (din sală):

Şi eu doresc ...

Domnul Bogdan Olteanu:

O să primiţi, dar era deja domnul Kelemen.

Rog linişte în sală.

Domnul Kelemen Attila Béla Ladislau:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi colegi,

Trebuie să recunosc că nu doresc să vorbesc nici în numele U.D.M.R.-ului, nici în calitate de preşedinte al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice.

Vreau să vă vorbesc ca medic veterinar de 35 de ani, medic veterinar curant, şi care crede, şi acest crez l-am exprimat de mai multe ori în ultimii 10 ani, de când sunt în Parlament, că aceste probleme, şi nu numai acestea, dar acum în speţă problema sanitară veterinară nu trebuie politizată.

Şi am dat şi nişte exemple: în ultimii 50 de ani, în Italia au fost 57 de guverne, dar numai 2 medici veterinari principali în toată această perioadă, fiindcă nu se schimbau medicii veterinari principali după guvernare.

Aici trebuie să ai nişte cunoştinţe, şi credeţi-mă, domnilor, că eu şi astăzi am fost în focarul de la Sighişoara, fiindcă trebuie, vreau să ştiu ce se petrece în ţară; vreau să ştiu ce se petrece în ţară, în gripa aviară.

Dar dacă încep eu să nominalizez aici vinovaţii, de ce ministrul Flutur, de ce nu aceia care au scos între 2000 şi 2004 sau între '96 şi 2000, care au făcut ca să ajungă sistemul sanitar-veterinar unde a ajuns ... ?

Şcoala sanitar-veterinară din România este înfiinţată imediat după şcoala franceză, şi a fost întotdeauna apreciată în toată Europa.

Astăzi, că am ajuns aici, doamnelor şi domnilor, este destul de ruşinos, că aici începem să ne aruncăm cu vorbe, că ba că-i de la P.S.D., ba că-i de la P.D., ba că-i de la Liberali. De ce ? Virusul nu are culoare politică, doamnelor şi domnilor.

Eu aşa cred, că aici trebuie să fim un pic mai serioşi, nu ca să spunem de nişte decizii anticipate: vreau o comisie ca să fie băgat Flutur la închisoare. De ce? De ce?! Credeţi că după o anchetă epizootică, pe care eu am făcut-o de foarte multe ori în viaţa mea, şi cred că nu toţi dintre dumneavoastră aţi făcut anchete epizootice, credeţi că la o anchetă epizootică, la toate întrebările care se ridică o să găsiţi răspunsuri? O să găsiţi răspunsuri la fiecare focar? De unde s-au procurat nişte animale? De unde au intrat aceste animale?

Vă rog foarte mult să fim serioşi. Este o situaţie gravă, dar este o situaţie prin care a mai trecut şi România şi alte ţări. Am mai trecut prin febra aftoasă, am mai trecut prin pestă porcină şi multe, multe epizootii. Şi acest lucru va fi rezolvat, dar în nici un caz nu, dacă noi vrem să decidem că ce culoare politică are acest virus al gripei aviare?

Eu cred că sunt în măsură, cei care se ocupă cu problema virusului gripei aviare, în toată Europa, şi trebuie să vă spun că nici în Parlamentul European nu grupările politice decid asemenea treburi. Există şi acolo o comisie sanitar-veterinară, unde şi eu am luat de mai multe ori cuvântul. Deşi până acum am fost întotdeauna mândru că sunt medic veterinar, astăzi mă ruşinez, ca medic veterinar, că nu în toate treburile care s-au făcut sunt de acord cu ceea ce s-a întâmplat. Dar eu când am vrut să avem această autoritate sanitară-veterinară independentă, am crezut că această autoritate nu va fi politizată. O să punem oameni pur şi simplu buni medici veterinari.

Vă rog să reflectaţi la aceste probleme pe care vi le-am spus. Eu cred că problemele se pot rezolva, dar în nici un caz de către o comisie parlamentară. Şi dacă trebuie, uite, cu această experienţă de 35 de ani, şi întâmplarea face că această Comisie pentru agricultură este condusă de un medic veterinar destul de bătrân, cu destulă experienţă din teritoriu, adică subsemnatul, eu cred că putem rezolva, fiindcă şi în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice exact aşa sunt colegii, foarte pricepuţi, din agricultură: şi de la P.S.D., şi de la P.R.M., şi de la Liberali, şi de la P.D., şi de la Conservatori, chiar şi de la U.D.M.R.

Deci, eu aşa cred, că această treabă cere un pic mai multă chibzuinţă, şi nicidecum cu gândul unei vendete politice trebuie să abordăm problema. (Aplauze.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mai avem nişte solicitări de intervenţii pe procedură.

Dar eu v-aş propune să trecem totuşi la vot, întrucât este aproape ora 18,00. (Rumoare, vociferări din partea stângă.)

Nu, eu vă propun să votăm, pentru că n-are nici un sens să reluăm mâine această discuţie. Ar însemna ca mâine de dimineaţă să reluăm, să intrăm iarăşi pe dezbateri, şi cred că avem şi alte treburi decât să purtăm aceste dezbateri.

Dacă vrem o anchetă, ea trebuie făcută de o comisie, şi nu pe dezbateri procedurale de la tribuna Camerei.

Domnule deputat Ghişe, dreptul la replică. Vă foarte multe să vă exercitaţi dreptul la replică, fără a crea posibilitatea altui drept la replică.

Domnul Ioan Ghişe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Pentru că aici, unul dintre colegi, deputat braşovean ...

Domnul Bogdan Olteanu:

Căruia nu-i daţi numele.

Domnul Ioan Ghişe:

... s-a atacat, mi-am adus aminte de ceva foarte important pentru Parlament. O dată am spus că este o chestiune de procedură. Până în '89, când te legai de partid era aşa: "Dai în partid, dai în mine; dai în fabrici şi uzine".

"Tovarăşi, nu ne-am legat de un partid!" Problema pusă de către domnul deputat Kelemen este cât se poate de principială şi de corectă.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, pe procedură, pe drept la replică, vă rog!

Domnul Ioan Ghişe:

Procedura este următoarea: păi, dacă este de vină un ministru liberal al agriculturii pentru gripa aviară în România, gripa aviară n-a început în România; în Asia de sud-est au fost primele focare, şi acolo, după ştiinţa noastră, nu sunt deputaţi liberali. Păi, şi în Turcia, şi în alte ţări inclusiv occidentale a fost gripă aviară. Tot ministrul Flutur şi liberalii sunt vinovaţi? Că asta vrea să scoată această comisie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, vă rog, sunteţi pe drept la replică.

Domnul Ioan Ghişe:

De aceea, revin la chestiune.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, vă rog, dreptul la replică doar!

Domnul Ioan Ghişe:

Domnul deputat Niţă trebuie să reţină foarte exact: problema este de "Jos comunismul!"

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Niţă are drept la replică.

Vă mulţumesc, domnule deputat, pentru această şansă nesperată.

Domnul Constantin Niţă:

Stimaţi colegi,

Îl cunosc pe domnul Ghişe de 16 ani. Vreau să vă informez că în afară de "Jos comunismul!", n-a mai spus nici o idee genială.

Vă aştept cu ideile geniale în viitor, domnule Ghişe.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Nu vor mai fi drepturi la replică, pentru că aţi spus numai lucruri de bine despre domnul deputat Ghişe.

Domnul Ghişe v-a lăudat.

Ca atare, vom trece la vot.

Avem propunerea de constituire a unei comisii speciale de anchetă, pe care o supun mai întâi votului dumneavoastră.

Vă rog să votaţi. (Rumoare şi vociferări din partea stângă)

Nu, nu, nu! S-a votat că se va constitui o comisie de anchetă, şi a rămas stabilit, conform stenogramei, a stabilit domnul preşedinte în şedinţă, Dorneanu, vă reamintesc: comisie specială sau Comisia pentru agricultură.

Prima propunere, şi o s-o supun la vot în această ordine, că aşa s-a formulat, este aceea de constituire a unei comisii speciale de anchetă parlamentară privind cercetarea modului în care au fost aplicate şi respectate măsurile de prevenire şi combatere a gripei aviare pe teritoriul României.

A doua propunere, după cum mi-a explicat domnul deputat, secretar de şedinţă, Ponta, nu se poate supune, întrucât nu există procedură.

Dar, sigur că o supun doar în măsura în care prima propunere nu trece.

De aceea, supun votului dumneavoastră prima propunere, cea de înfiinţare a comisiei speciale de anchetă parlamentară.

Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

Sunt 130 de voturi împotriva constituirii unei comisii speciale de anchetă, 2 abţineri şi 80 de voturi pentru.

(Conform afişajului, se înregistrează: 214 deputaţi prezenţi; 80 voturi pentru; 130 împotrivă; o abţinere; 7 n-au votat.)

Plenul a decis că nu va fi o comisie specială de anchetă, de aceea, în măsura şi în momentul în care se vor întruni condiţiile procedurale, după cum a propus domnul deputat Ponta, vom trece şi la următorul vot, respectiv acela ca, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice să fie sesizată.

Aşteptăm ca, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice să facă o propunere în acest sens.

Este ora 18,05. Încheiem dezbaterile

Reluăm mâine la ora 10,00, cu pct.143 din raport.

(Partea a doua a şedinţei a început la ora 18,15. Lucrările au fost conduse de doamna Daniela Popa, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Doamna Daniela Popa:

Stimaţi colegi,

Ştiu că a doua parte a şedinţei noastre de astăzi trebuie să înceapă la ora 18,30.

V-aş propune să începem cu prezentarea, pe scurt, a interpelărilor, un sfert de oră, până la ora când trebuie să fie răspunsurile la întrebări.

Din cei prezenţi în sală, dacă au interpelări de prezentat?

Domnul deputat Petru Călian, vă rog, aveţi cuvântul. Aveţi o interpelare?

Domnul Petru Călian:

Am trei interpelări, din care una este adresată la două ministere.

Prima interpelare este adresată domnului ministru Teodor Atanasiu şi are drept obiect acordarea de ajutoare financiare pentru familiile celor căzuţi la datorie în confruntările armate post-decembriste.

Prin această interpelare solicit ministerului să acorde ajutoare financiare acestor familii, şi implicit copiilor minori, pentru a se bucura măcar de un trai decent, care să compenseze oarecum pierderea unui membru al familiei.

O a doua interpelare este adresată doamnei ministru Monica Macovei, şi are ca obiect înfiinţarea Judecătoriei Câmpia-Turzii.

Deşi municipiul Câmpia-Turzii are peste 30.000 de locuitori, nu are o judecătorie. Sunt municipii cu 15 - 20.000 de locuitori care au judecătorii, dar în Câmpia-Turzii nu s-a întâmplat acest lucru. Solicit înfiinţarea unei judecătorii în acest municipiu.

O a treia interpelare este adresată doamnei ministru Sulfina Barbu şi domnului ministru Gheorghe Flutur, şi are ca obiect administrarea fondurilor forestiere în judeţele Harghita şi Covasna, cu menţinerea echilibrului ecologic.

Aici sunt probleme deosebite, pentru că au fost foarte multe defrişări, defrişări necontrolate, ale căror consecinţe s-ar putea răsfrânge asupra ecosistemului din zonă.

În acest sens, solicit un punct de vedere al celor două ministere, astfel încât să nu mai apară acest sistem de defrişare, mai puţin controlat de către ministerele abilitate.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Dragoş Dumitriu. Aveţi o singură interpelare, da? Vă rog, aveţi cuvântul pentru prezentarea pe scurt a acestei interpelări.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al transporturilor, Gheorghe Dobre. Ea se referă la starea îngrozitoare a drumurilor din judeţul Argeş.

Practic, prin interpelare, eu cer domnului ministru şi Agenţiei Naţionale a Drumurilor să nu mai saboteze acest judeţ, întrucât datorită stării extrem de proaste a drumurilor, economia judeţului, afacerile au scăzut în ultimul timp.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Andrian Mihei, am înţeles că aveţi două interpelări. Vă rog să le prezentaţi. Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Mulţumesc, doamna preşedintă.

Prima interpelare este adresată Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, domnului ministru Gheorghe Dobre, şi se referă la Comunicatul de presă din 18 aprilie 2006, de pe site-ul cfr.ro. "SNTFC - CFR Călători S.A." anunţă că din această lună, datorită demarării de către SNTFC - C.F.R. S.A. a lucrărilor de reabilitare a infrastructurii feroviare pe tronsonul Bucureşti Nord - Constanţa, partea coridorului 4 - PANEUROPEAN, în mersul trenurilor de călători vor interveni unele modificări.

Astfel, circulaţia feroviară pe secţiunile care intră în reabilitare se va desfăşura după un alt orar, sau, în unele cazuri, trenurile vor circula pe rute ocolitoare, evitându-se pe cât posibil apariţia unor eventuale probleme în transportul feroviar de călători de pe acest tronson.

Programul de modernizare se va derula pe mai multe secţiuni, şi anume: Bucureşti Nord - Bucureşti Băneasa, Bucureşti Băneasa - Fundulea, Feteşti - Constanţa, cu termen de finalizare 2008, şi Fundulea - Feteşti, care are termen de finalizare anul 2009".

Interpelarea se referă la tarifele de călătorie CFR pe trenurile pe ruta Constanţa - Bucureşti, care datorită modernizărilor fac peste 4 ore, deci aproape cât un personal înainte de aceste modernizări.

Acest lucru, în afară de scuzele prezentate călătorilor în comunicatele de presă, ar putea să fie reflectat în tarifele de călătorie, care să nu mai includă suplimentul de accelerat, rapid, Intercity, sau dacă nu atât de mult, măcar printr-o reducere cât de cât, care să compenseze diferenţa de timp şi să exprime grijă şi respect faţă de călători.

Cea de a doua interpelare se adresează Ministerului Sănătăţii Publice, domnului ministru Nicolăescu, şi se referă la "Ambulanţele răspund cu greu la solicitările din judeţ".

Serviciul judeţean de ambulanţă Constanţa a fost controlat săptămâna trecută de o echipă a Casei judeţene de asigurări de sănătate.

Concluziile n-au fost tocmai satisfăcătoare. Există situaţii în care se depăşeşte timpul maxim admis pentru a ajunge la solicitări, şi "acest lucru se întâmplă din cauza faptului că în judeţ nu există substaţii ale ambulanţei", a declarat directorul Casei judeţene de asigurări de sănătate - Constanţa, dr.Liviu Mocanu. În oraş media este de 10 minute, însă în sud-vestul judeţului se depăşesc chiar 20 de minute.

O altă concluzie a echipelor de control este legată de parcul auto. "Sunt maşini vechi. există doar câteva ambulanţe de tip antişoc, cu care echipajele trebuie să se descurce. În ciuda acestor probleme, medicii şi asistenţii de aici îşi fac treaba", a mai afirmat dr.Liviu Mocanu. Pentru deplasările în judeţ normele spun că ambulanţa trebuie să ajungă în maximum 15 minute la locul unde a fost solicitată.

În mediul rural nu se poate respecta acest termen, deoarece nu sunt suficiente substaţii. Astfel, ar mai fi nevoie de înfiinţarea unor noi substaţii ale Serviciului judeţean de ambulanţă - Constanţa, în localităţile Mihail Kogălniceanu, Cobadin şi Negru-Vodă.

Tot pentru micşorarea timpului de reacţie va fi nevoie şi de achiziţionarea de noi maşini. În momentul de faţă, în judeţul nostru există doar 4 maşini pentru urgenţe majore, însă ambulanţa ar mai avea nevoie de încă 15 maşini, dotate conform standardelor, pentru a-şi desfăşura activitatea fără probleme.

Dat fiind că judeţul Constanţa pe timp de vară are un aflux mare de cetăţeni români şi străini, problema devenind, practic, de interes naţional, care sunt - concret - măsurile ce se vor lua pentru Serviciul de ambulanţă din judeţul Constanţa şi când se intenţionează ca acestea să fie puse în practică?

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Doina Dreţcanu, aveţi două interpelări. Le depuneţi în scris sau le susţineţi?

Depuse în scris, da? Mulţumesc mult.

Mai este cineva în sală cu interpelări?

Doamna Adomnicăi.

Vă rog, doamna deputat, aveţi cuvântul. Trei interpelări aveţi aici, da? Vă rog să le prezentaţi.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Mulţumesc, doamna preşedintă.

O primă interpelare este adresată ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului. Se referă la participarea la licitaţiile organizate de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România a firmelor româneşti, care centralizată se situează undeva la 10% participare la aceste licitaţii, întrucât condiţiile impuse de autorităţi, practic, limitează posibilitatea ca aceste licitaţii să fie câştigate de firmele româneşti.

Realitatea este că, deşi licitaţiile sunt câştigate de firme străine, executarea în realitate a lucrărilor contractate se realizează în regim de subantrepriză tot de aceste firme autohtone.

Deci, subiectul interpelării: "Dacă ministerul are în vedere o strategie, astfel încât să poată fi asigurată participarea firmelor româneşti la aceste licitaţii".

O a doua interpelare este adresată ministrului finanţelor publice, referitoare la raportul Fondului Monetar Internaţional, care a constatat o pierdere de 1% din p.i.b.

Pornind de la această concluzie a raportului, interpelarea are în vedere strategia ministerului referitor la cota unică de impozitare, care a determinat practic această pierdere.

A treia interpelare este adresată ministrului agriculturii. La momentul în care am conceput-o erau doar trei focare de gripă aviară. Obiectul interpelării este depăşit, pentru că în realitate acum asistăm la confirmarea a peste 20 de focare de gripă aviară.

Subiectul interpelării: "Dacă există o strategie, şi ce măsuri va întreprinde ministerul pentru evitarea extinderii focarului de gripă aviară, precum şi care sunt fondurile alocate şi cheltuite până în prezent pentru monitorizarea şi controlul gripei aviare?".

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, doamna deputat.

Trecem acum la răspunsuri.

Aveţi interpelări, domnule deputat? Nu v-am găsit. La ce număr sunteţi pe listă? La nr.43, da.

Domnul deputat Mircia Giurgiu, poftiţi, aveţi cuvântul.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Prima interpelare este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătăţii. Obiectul interpelării îl constituie subfinanţarea Centrului de diagnostic şi tratament Cluj, fapt ce a dus vineri la demisia directorului Iulian Opincaru. Menţionez că această unitate este una dintre cele mai mari din zona Transilvaniei.

Am două interpelări către domnul Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale. La prima, obiectul interpelării îl reprezintă subvenţia care nu se mai acordă pentru lapte, pentru locuitorii din zona Munţilor Apuseni, din judeţul Cluj. Cea de a doua interpelare, obiectul interpelării îl reprezintă situaţia proprietarilor de cai bolnavi de anemie infecţioasă din judeţul Cluj, care, cu toate promisiunile ministerului, nu au primit încă banii pentru animalele predate.

Şi două interpelări adresate domnului Adrian Iorgulescu, ministrul culturii şi cultelor, referitoare la CNI Coresi S.A. Prima se referă la numirea unei conduceri împotriva căreia s-a dispus începerea urmăririi penale. Iar în a doua este vorba despre strategia de privatizare, care a fost făcută cu încălcarea legislaţiei muncii în vigoare, a Codului Muncii şi a Legii sindicatelor, precum şi a directivei europene de consultare a salariaţilor.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Putem trece la răspunsurile la întrebări.

Începem cu răspunsul la întrebarea domnului deputat Petru Călian, Grupul parlamentar al Partidului Conservator, întrebare referitoare la posibilitatea schimbării destinaţiei anexelor aparţinând locuinţelor sociale pe banii chiriaşilor.

Din partea Ministerului Administraţiei şi Internelor, răspunde domnul secretar de stat Mircea Alexandru. Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Mulţumesc, doamnă preşedintă de şedinţă.

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, care vizează posibilitatea juridică a schimbării destinaţiei anexelor aparţinând locuinţelor sociale pe banii chiriaşului şi la care îl întrebaţi pe domnul ministru Vasile Blaga ce soluţie trebuie luată în situaţia în care chiriaşul îşi schimbă, pe banii lui, anexa într-o baie, cu tot respectul, vă aduc la cunoştinţă următoarele:

Întrebarea are aparenţa unei consultaţii juridice, fără discuţie, însă potrivit dispoziţiilor art. 44 corelate cu ale art. 49 din Legea nr. 114/1996 republicată cu modificările şi completările ulterioare, contractul de închiriere a unei locuinţe sociale se încheie de către primar sau de către o persoană împuternicită de acesta cu beneficiarii stabiliţi de consiliul local, iar aceşti beneficiari, conform legii, nu au dreptul să schimbe destinaţia spaţiului închiriat, sub sancţiunea rezilierii contractului de închiriere şi a suportării eventualelor daune aduse locuinţei şi clădirii.

Întrucât din conţinutul întrebării nu rezultă care a fost actul, respectiv, o dată se vorbeşte de aviz al consiliului local şi altă dată se vorbeşte de hotărârea consiliului local, şi nici de condiţiile în care chiriaşului i s-a avizat sau, după caz, i s-a aprobat schimbarea destinaţiei anexei unei locuinţe sociale, sigur că răspunsul la această întrebare comportă discuţie de la caz la caz.

În context, evidenţiem faptul că între Ministerul Administraţiei şi Internelor şi autorităţile administraţiei publice locale nu există raportul de subordonare, ministrului administraţiei nerevenindu-i atribuţii în sensul impunerii unor decizii în cazuri de natura celui la care dumneavoastră faceţi referire. De asemenea, precizăm şi faptul că autorităţile administraţiei publice locale răspund pentru deciziile adoptate sau, după caz, că nu este clar în interpelare, hotărârile luate, consiliile locale dispunând de un aparat propriu de specialitate, care să îl consilieze în luarea deciziilor, în conformitate cu dispoziţiile legale.

Totodată legalitatea hotărârilor unui consiliu local este asigurată prin contrasemnarea acestora de către secretarul unităţii administrativ-teritoriale, iar aceste hotărâri sunt supuse şi controlului de legalitate exercitat de către prefect.

Semnalăm şi faptul că în cazul în care situaţia litigioasă creată între Consiliul local al municipiului Cluj şi chiriaş, dacă nu se rezolvă pe cale amiabilă, potrivit dispoziţiilor legale, soluţionarea litigiului respectiv este de competenţa instanţelor judecătoreşti şi nu a ministrului administraţiei şi internelor. Subliniez, toate litigiile de natură locativă se soluţionează numai pe calea instanţelor de judecată şi nu prin acte impuse de unităţile administrative superioare. Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, înţeleg că vreţi să interveniţi? Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Petru Călian:

Stimate domnule ministru,

Fac precizarea că sunt absolvent al Facultăţii de drept din Cluj-Napoca, licenţiat la Universitatea Babeş Bolyai şi chiar nu văd sensul pentru care v-aş solicita asistenţă juridică asupra acestei chestiuni.

Concret: într-adevăr, este vorba despre o hotărâre de consiliu local, prin care Consiliul local Cluj-Napoca abilitează comisia pentru locuinţe să dea avize, atunci când discutăm despre schimbarea destinaţiei sau despre modificarea unei anexe, la cazul în speţă, vorbim despre o locuinţă socială.

Concret, şi dumneavoastră ştiţi foarte bine, domnule ministru, şi regret faptul că nu aţi venit cu un răspuns bine documentat, nu aveţi nici măcar un punct de vedere din partea Primăriei municipiului Cluj-Napoca, din partea primarului, coleg de partid (fac această precizare şi ştiu de ce o fac), cu o persoană care ar trebui să ne dea un răspuns mult mai bun, care conduce Ministerul Administraţiei şi Internelor.

Dar, revenind la subiect, în mod normal, nu există un litigiu între persoana fizică la care facem referire şi consiliul local, deoarece consiliul local şi-a făcut datoria şi, aşa cum rezultă din motivarea întrebării, prin acea comisie abilitată, a dat un răspuns favorabil, prin care cetăţeanul în cauză avea dreptul să-şi construiască acea toaletă, domnule ministru, pentru că despre asta este vorba şi mi-e jenă să o spun de aici, dar interesul cetăţeanului, pentru mine, este mai presus decât orice alt interes.

Şi atunci, în concluzie, discutăm, domnule ministru, despre refuzul instituţiei primarului din Cluj-Napoca de a pune în aplicare o hotărâre a consiliului local, prin acea comisie abilitată de către consiliul local, care a avizat. Şi, în mod normal, primarul, instituţia primarului, pentru că nu aduc atingere unei persoane anume, trebuia doar să pună în aplicare şi să accepte modificarea acelei anexe, fără să ameninţe că, dacă va modifica, va fi amendat.

Deci, efectiv, de la o punere în aplicare a unei decizii luate de consiliul local, se ajunge, practic, la o ameninţare.

Domnule ministru, cui să mă adresez, pentru că eu vreau să apăr acest cetăţean? Cred că, totuşi, este de competenţa ministerului pe care îl reprezentaţi.

Aşadar, închei, prin rugămintea pe care doresc să v-o adresez, de a vă documenta concret, de a aduce documente şi de la Primăria municipiului Cluj-Napoca, prin care să-mi dovediţi cele afirmate de dumneavoastră.

Legat de asistenţa juridică, vă mulţumesc mult, am mai învăţat ceva şi astăzi.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnule secretar de stat, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Mircea Alexandru:

Mulţumesc foarte mult, doamnă preşedintă, că mi-aţi dat posibilitatea să completez, probabil, răspunsul, având în vedere şi consideraţiile făcute de distinsul domn deputat. Fac încă o dată precizarea că în interpelare, o dată, se vorbeşte de aviz al consiliului local - interpelarea este la mine: "Consiliul local a emis un aviz favorabil de modificare - citez din întrebarea pe care aţi formulat-o şi, ulterior, ultima propoziţie: "Domnule ministru Vasile Blaga, ce soluţie are în această situaţie chiriaşul din locuinţa socială? Cum poate fi materializată - ziceţi dumneavoastră - hotărârea consiliului local în acest caz, în deplină legalitate?"

Eu subliniez încă o dată, suntem într-un stat democratic şi într-un stat de drept, litigiile de natură locativă nu se rezolvă de ministrul administraţiei şi internelor, nu se rezolvă nici de prefect, litigiile de natură locativă (pentru că în speţă este, oricum am vrea noi să interpretăm altfel, este un litigiu de natură locativă) şi competentă în statutul nostru, România, pentru soluţionarea sau pentru rezolvarea unor asemenea litigii, dacă nu se rezolvă pe cale amiabilă, este instanţa de judecată, nu ministrul administraţiei şi internelor, este un lucru indubitabil. Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Aveţi 30 de secunde, domnule deputat, şi cu aceasta încheiem răspunsul la întrebarea dumneavoastră.

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc.

Repet, este corect "hotărâre de consiliu local", pentru că prin hotărârea consiliului local acea comisie a fost mandatată să emită avize, domnule ministru.

Vă mulţumesc, mergem mai departe, la instanţă.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Urmează răspunsul la întrebarea doamnei deputat Mirela Adomnicăi, Grupul parlamentar al PSD, referitoare la posibilitatea condamnării medicilor de familie.

Din partea Ministerului Sănătăţii, domnul secretar de stat Ervin Zoltan Szekely. Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Ervin Zoltan Szekely (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Vă mulţumesc, doamnă preşedintă.

Am transmis răspunsul şi în scris, aş dori doar să completez că Ministerul Sănătăţii este de acord cu prevederile cuprinse în Codul Rutier, potrivit cărora medicii de familie care constată o afecţiune care face ca pacientul să fie incompatibil cu şofatul şi nu sesizează acest lucru organelor în drept să răspundă, inclusiv penal. Considerăm că în acest caz, medicul de familie nu răspunde pentru fapta altuia, ci pentru propria faptă, de a omite transmiterea acestor informaţii, care pot pune în pericol siguranţa circulaţiei rutiere. Şi considerăm că în acest caz este vorba despre o obligaţie faţă de interesul public.

Pe de altă parte, însă, în ceea ce priveşte cuantumul pedepsei, noi considerăm că este exagerat şi, pentru posibilitatea judecătorului de a individualiza mai bine pedeapsa, suntem de părere că ar trebui redusă această pedeapsă. Cel puţin limita minimă credem că neapărat ar trebui să fie redusă.

Şi în ipoteza în care va exista o asemenea iniţiativă legislativă, Ministerul Sănătăţii va sprijini această iniţiativă. Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Doamnă deputat, doriţi să interveniţi, da? Aveţi cuvântul, vă rog.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Problema pe care a sesizat-o Colegiul medicilor din Suceava a fost cea referitoare la faptul că pacienţii nu sunt obligaţi să se prezinte la medicul de familie pentru control. Astfel încât medicii pot fi sancţionaţi în momentul în care acest pacient, care prezintă o asemenea afecţiune medicală, prevăzută în ordinul ministrului sănătăţii, săvârşeşte un accident, dar nu s-a prezentat la control, la medicul de familie, pentru că nu există nici o prevedere legală care să-l oblige şi pe el să exercite un asemenea control. Deci, nu există obligaţia reciprocă de control şi de sesizare.

Acesta a fost aspectul asupra căruia am insistat în principal, la această întrebare.

Iar, pe de altă parte, dacă sunteţi de acord cu o iniţiativă legislativă în vederea modificării minimului pedepsei, presupun că o colaborare, pentru o mai bună formulare sau o reformulare a textului, ar fi absolut necesară. Pentru că sunt tot felul de situaţii concrete, care nu sunt acoperite de formularea existentă acum. Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă deputat.

Domnule secretar de stat, vă rog.

Domnul Ervin Zoltan Szekely:

Mulţumesc.

Evident, legea nu se referă la acei pacienţi care nu s-au prezentat la medic, e vorba doar despre acei pacienţi - şi ipoteza legiuitorului este univocă în acest sens - care s-au prezentat, s-a constatat această afecţiune şi, cu toate acestea, nu au fost sesizate organele în repet.

În ceea ce priveşte cooperarea Ministerului Sănătăţii, în vederea modificării Codului Rutier, în sensul reducerii pedepsei, eventual, introducerii unei pedepse alternative, vă asigur, doamnă deputat, că vă stăm la dispoziţie şi serviciul juridic pe care îl coordonez vă va acorda tot sprijinul pentru elaborarea unei asemenea iniţiative legislative.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Tot dumneavoastră veţi da răspunsul şi la întrebarea domnului deputat Mircia Giurgiu, referitoare la strategia Ministerului Sănătăţii privind plata serviciilor medicale. Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Ervin Zoltan Szekely:

Referitor la întrebarea dumneavoastră privind strategia referitoare la plata serviciilor medicale, vă comunicăm următoarele:

Tratarea entorsei sau a luxaţiei patelei se poate realiza în asistenţa medicală ambulatorie de specialitate. În această situaţie, suma cuvenită lunar se calculează prin înmulţirea numărului total de puncte realizat în luna respectivă ca urmare a serviciilor medicale acordate cu valoare minimă garantată pentru un punct pe serviciu medical. Numărul de puncte pentru fiecare serviciu medical este prevăzut în anexa nr. 8 a Ordinului ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 56/45/2005 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a contractului cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.

La pct. 2, sunt stabilite 32 de puncte, care anul trecut au avut o valoare minimă garantată de 4.500 lei. Numărul total de puncte realizat în fiecare lună se majorează în raport cu: a) condiţiile în care se desfăşoară activitatea - majorarea este de până 100%; b) gradul profesional - pentru care valoarea de referinţă a prestaţiei este cea a medicului specialist.

Pentru prestaţia medicului primar, în situaţia semnalată, numărul total de puncte se majorează cu 20%. Valoarea unui punct/serviciu medical se regularizează trimestrial, în funcţie de fondul aferent trimestrului respectiv.

Valoarea definitivă a unui punct pe serviciu nu poate fi mai mică decât valoarea minimă garantată a unui punct pe serviciu. În cazul în care diagnosticul sau tratamentul nu poate fi realizat în ambulatoriul de specialitate sau este în pericol viaţa pacientului, pentru serviciile medicale acordate în spitale decontarea se poate face pe baza indicatorului tarif pe caz ponderat şi se regularizează trimestrial astfel: 1) decontarea lunară în limita sumei contractate se face în funcţie de numărul de cazuri externate şi raportate de către spital, din care se scad cazurile nevalidate în luna anterioară; 2) indicele case mix, tariful pe caz ponderat. Regularizarea trimestrială se face în funcţie de numărul total de cazuri externate, raportate şi validate pentru perioada de la începutul anului şi până la sfârşitul trimestrului respectiv, indicele de case mix realizat de la începutul anului şi până la sfârşitul trimestrului respectiv, tariful pe caz ponderat, coeficientul cazurilor extreme.

În prezent, se derulează în România proiectul Phare DRG, care şi-a propus printre altele dezvoltarea unei metodologii de calculare a costurilor, atât pentru spitalizarea continuă, cât şi pentru spitalizarea de zi. Totodată, valoarea acestor servicii medicale nu poate depăşi limitele bugetare aferente.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, dacă doriţi să interveniţi? Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Întrebarea este, de fapt, când are de gând Ministerul Sănătăţii să acopere costurile reale ale tratamentului care se aplică în spitale? Asta era de fapt întrebarea, fiindcă sunt foarte mari diferenţe între ce se decontează şi costurile materiilor prime, materialelor şi ale tuturor celorlalte cheltuieli. Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Urmează răspunsul la întrebarea doamnei deputat Mirela Adomnicăi, Grupul parlamentar PSD, referitoare la înlocuirea noii grile de salarizare din învăţământ.

Din partea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, domnul secretar de stat Jozsef Kötö. Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Doamnă deputat, doreaţi să citiţi întrebarea înainte? Nu.

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Jozsef Kötö (secretar de stat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării):

Doamnă preşedintă,

Stimată doamnă deputată,

Urmare a întrebării formulate de dumneavoastră, vă comunicăm următoarele:

În sectorul bugetar, pentru salarizarea personalului, se aplică diverse acte normative, care au condus la diferenţieri salariale nejustificabile şi la ierarhizări ce nu evidenţiază performanţa profesională.

Prin urmare, se are în vedere realizarea unui sistem de salarizare unitar pentru personalul bugetar, cu ierarhizări între domeniile de activitate, respectiv, în interiorul fiecărui domeniu. Termenul de realizare a proiectului de act normativ este luna iulie 2006, pentru dezbaterea din Guvern.

În şedinţa Guvernului din data de 10 mai 2006, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei a propus constituirea unei comisii interministeriale, fără personalitate juridică, care va funcţiona sub coordonarea secretarului de stat Cătălin Ionel Dănilă şi va avea câte un reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Justiţiei, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Educaţiei şi Cercetării, Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Apărării Naţionale. Iar la nivelul Ministerului Educaţiei şi Cercetării a fost constituită comisie pentru elaborarea proiectului legii salarizării personalului din învăţământ.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamnă deputat, dacă aveţi observaţii de făcut? Vă rog.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Deci, remarc că a mai fost decalat termenul care s-a stabilit prin acordul semnat în 2005 vizavi de această nouă grilă de salarizare, termenul iniţial a fost 14 aprilie, urmare a sesizării celor din învăţământ a fost decalat până pe 15 mai şi înţeleg acum că următorul termen este în iunie. Sper să fie respectat şi această nouă grilă de salarizare promisă celor din învăţământ să fie elaborată, pentru că, altfel, vom asista la noi mişcări sindicale în învăţământ şi nu ne dorim, pentru că ne apropiem de o perioadă fierbinte, a examenelor. Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Vă mulţumesc şi dumneavoastră pentru participare.

Pentru domnul deputat Petru Călian, Grupul parlamentar al Partidului Conservator, întrebare referitoare la autorizaţia de mediu după 1 ianuarie 2007.

Din partea Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, domnul secretar de stat Constantin Popescu. Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Constantin Popescu (secretar de stat, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor):

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Stimate domnule deputat,

În cursul anului 2005, noi am promovat două acte normative extrem de importante pentru respectarea angajamentelor de integrare, şi anume, Ordonanţa de urgenţă nr. 195 privind mediul, care a fost aprobată în Senat, a fost aprobată în comisiile de la Cameră şi urmează să intre în plenul Camerei, probabil că săptămâna viitoare. Şi, de asemenea, Ordonanţa de urgenţă nr. 152/2005 aprobată prin Legea nr. 84/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării.

Aceste două acte normative de bază, deci, cele două legi, în final, conţin toate aspectele necesare procesului de reglementare, după 1 ianuarie 2007. În plus, este evident că în raport cu aceste acte normative noi am promovat şi acte normative subsecvente.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, vă rog să interveniţi.

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc, doamnă preşedintă.

Stimate domnule ministru secretar de stat,

Sunt bucuros pentru că, poate pentru prima dată, primesc un răspuns concret, la obiect, din partea reprezentantului unui minister. Vă mulţumesc în mod deosebit, pentru că voi fi în măsură să răspund celor care vin în audienţe la biroul meu parlamentar, pentru că deja toţi doresc să fie pregătiţi în vederea integrării în Uniunea Europeană. Mulţumesc foarte mult.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, şi dumneavoastră, domnule deputat, şi dumneavoastră, domnule secretar de stat Constantin Popescu.

Urmează ultimul răspuns, la întrebarea domnului deputat Mircia Giurgiu, referitoare la Societatea comercială Somvetra S.A. Gherla.

Răspunde din partea AVAS chiar preşedintele AVAS, domnul Răzvan Orăşanu. Aveţi cuvântul.

Domnul Răzvan Orăşanu (preşedintele Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului):

Mulţumesc mult, doamnă preşedintă.

Referitor la solicitarea domnului deputat, vreau să informez plenul Parlamentului că Autoritatea pe care o conduc a depus o serie de demersuri pentru rezolvarea situaţiei de acolo, în special prin desfiinţarea contractului de vânzare-cumpărare pentru neplata unor investiţii, prin acţionarea în instanţă a fostului cumpărător, pentru a recupera integral prejudiciul statului. Şi, în urma unei analize, am avut inclusiv astăzi o întâlnire cu reprezentanţii societăţii şi ai salariaţilor, societatea nu are perspective pentru privatizare, ca atare, singura soluţie pe care Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului o susţine este valorificarea activelor prin licitaţie publică, în conformitate cu dispoziţiile Ordonanţei nr. 51, pentru a acoperi, pe de o parte, datoriile către bugetul de stat şi către Autoritatea pe care o conduc şi, pe de altă parte, pentru a continua un flux productiv în societate, în vederea angajării unui număr cât mai mare din muncitorii rămaşi şi angajarea lor într-o activitate productivă.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă doriţi să interveniţi, domnule deputat? Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Mulţumesc, domnule preşedinte al AVAS.

Mă bucur că după câteva luni, după 6 luni şi 11 zile, iată, aţi reuşit să veniţi, să ne spuneţi care este situaţia. Din păcate, situaţia este mult mai gravă decât aţi prezentat-o dumneavoastră, există 626 de salariaţi, care, din 11 noiembrie anul trecut, nu au mai primit nici un ban.

Chiar săptămâna trecută, de Ziua Europei, am discutat cu prefectul de Cluj, domnul Tişe, şi i-am spus că ar trebui să ne fie ruşine la toţi, atât la parlamentari, cât şi la conducerea Prefecturii Cluj, fiindcă nu am reuşit să rezolvăm absolut nimic din problemele de subzistenţă ale oamenilor de acolo. Fiindcă sunt oameni cu familii, cu copii şi care o duc foarte greu.

De asemenea, există o problemă în ceea ce priveşte, să zicem, moralitatea a ceea ce s-a întâmplat. Am solicitat, prin intermediul prefecturii, ajutoare de Crăciun şi de Paşti, nu s-a reuşit rezolvarea acestor probleme, cu toate că la Aro Câmpulung şi la Carom Oneşti s-au acordat câteva ajutoare.

Aşadar, vă rog insistent să rezolvaţi cât mai repede problema acordării salariilor compensatorii, conform legislaţiei în vigoare, fiindcă aceşti oameni sunt la limita subzistenţei, sunt muritori de foame şi trebuie să lucreze cu ziua, cum pot, să se descurce, pentru a supravieţui.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Mai interveniţi? Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Răzvan Orăşanu:

În baza legislaţiei care guvernează acordarea de salarii compensatorii conform Ordonanţei nr. 8, aprobarea unui program de restructurare presupune un plan clar de reviabilizare a acestei societăţi, privind plata datoriilor la zi sau măcar plata furnizorilor, pe o bază rulantă, şi rentabilizarea activităţii acestei societăţi comerciale.

Din analiza economică pe care am făcut-o, dacă societatea ar fi să o pornească mâine cu datorii zero, într-o lună ar produce pagube de aproximativ 1 miliard.

Ca atare, deşi ne preocupă problema socială, soluţia pe care AVAS-ul a reuşit să o găsească până în momentul de faţă este preluarea acestor active de către un alt investitor, care să angajeze o parte din salariaţii rămaşi disponibili, restul urmând să primească ajutorul de şomaj.

Fac menţiunea că o altă soluţie nu este posibilă, din punctul nostru de vedere acolo.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Cu aceasta, şedinţa noastră se încheie, o seară bună tuturor.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18.55.