Parliamentary debates

Şedinţa începe la ora 9.45.

Lucrările sunt conduse de domnul senator Nicolae Văcăroiu, preşedintele Senatului, şi de domnul deputat Lucian Augustin Bolcaş, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnul senator Gavrilă Vasilescu, secretar al Senatului, şi de domnul deputat Ioan Munteanu, secretar al Camerei Deputaţilor.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Dacă colegii din Alianţă ne ajută să păstrăm liniştea, putem derula lucrările.

Vă rog să-mi permiteţi să declar deschisă şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului şi să vă informez că din totalul din 468 deputaţi şi senatori şi-au anunţat prezenţa un număr de 332 parlamentari, 136 fiind absenţi.

Deci, suntem în cvorum de lucru.

Birourile permanente ale celor două Camere vă propun ordinea de zi pe care o aveţi în mapele dumneavoastră.

Aveţi obiecţiuni la ordinea de zi? Nu sunt obiecţiuni.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult.

Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Ordinea de zi a fost votată cu mare majoritate de voturi.

Programul de lucru, stimaţi colegi, până la epuizarea ordinii de zi.

Sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră programul de lucru.

Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult.

Voturi împotrivă?

Înţeleg că colegii de la UDMR nu sunt de acord să lucrăm astăzi.

Vă mulţumesc foarte mult. 5 voturi împotrivă.

Abţineri?

(Domnul deputat Marton Arpad Francisc solicită cuvântul.)

Procedură. Da, domnule Arpad.

Domnul Marton Arpad Francisc:

Domnule preşedinte, vă rog să rămâneţi exact în atribuţiunile dumneavoastră regulamentare. Noi am votat împotriva propunerii dumneavoastră de a lucra fără un termen limită. Cu asta nu am fost noi de acord, nu cu faptul că dorim să lucrăm sau nu. Astfel de comentarii nu-şi au locul la tribuna pe care o ocupaţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, mă refeream la votul pe programul de lucru. Dumneavoastră puteaţi să interveniţi pe procedură şi să spuneţi "nu dorim să se lucreze în plen, să se lucreze în comisii", şi atunci totul era O.K. Dar trebuie să facem ceva astăzi. Asta e problema pe fond.

Mulţumesc foarte mult.

Aveţi dreptate, pe fond, îmi cer scuze că am intervenit.

Trecem la primul punct al ordinii de zi, informare din partea Preşedintelui României cu privire la modificarea participării României cu forţe armate la misiuni în afara teritoriului naţional, în semestrul II al anului 2006.

Îl invit pe domnul vicepreşedinte Bolcaş, pentru a ne prezenta, pe scurt, această informare.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Din însărcinarea Birourilor permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, înţeleg să vă prezint informarea trimisă de domnul Preşedinte al României, în conformitate cu art.7 din Legea privind participarea forţelor armate la misiuni în afara teritoriului statului Român.

În sinteza acestei informări, ţin să precizez, ca elemente de noutate, intervenite în misiunile desfăşurate de forţele armate române în străinătate: în primul rând, în teatrul de operaţiuni din Afganistan, începând din luna octombrie 2006, se suplimentează participarea, în cadrul forţei pentru operaţiuni speciale, cu o echipă personal medical uman, 4 persoane, o echipă CIMIC, 4 persoane, un ofiţer de legătură; în teatrul de operaţiuni din Irak: compania poliţie militară, 100 militari, se repatriază, detaşamentul de geniu, 83 militari, se repatriază, iar misiunile în sprijinirea păcii se completează cu misiunea din Sudan, cu o echipă de stat major, 5 ofiţeri, începând cu data de 15.06.2006, pentru o perioadă de un an, cu posibilitatea prelungirii.

Dacă sunt probleme în legătură cu această informare de care luăm act, comisiile de specialitate le vor discuta.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Stimaţi colegi, veţi primi în mapele dumneavoastră şi această informare - dacă o avem, e foarte bine - anexa cu toate aceste precizări.

Trecem la pct.2 din ordinea de zi, cererea de demisie a directorului Serviciului Român de Informaţii.

Îl invit la microfon pe vicepreşedintele Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii, pentru a prezenta raportul comisiei.

Domnule vicepreşedinte Verestoy Attila, aveţi cuvântul.

Domnul Verestoy Attila:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor preşedinţi,

Domnilor colegi,

Vă dau citire raportului asupra cererii de demisie din funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii a domnului Alexandru Radu Timofte, adresată preşedintelui Camerei Deputaţilor.

Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de informaţii, întrunită în şedinţa din 3 august 2006, a analizat, în baza adresei preşedintelui Camerei Deputaţilor nr.1724 din 1.08.2006, cererea de demisie din funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii a domnului Alexandru Radu Timofte.

Comisia a constatat următoarele:

1. La data de 21 iulie 2006, domnul Alexandru Radu Timofte a cerut Preşedintelui României eliberarea din funcţie, după ce, în ziua precedentă, la 20 iulie 2006, un comunicat al administraţiei prezidenţiale a făcut cunoscut că - citez: "Analizându-se situaţia creată ca urmare a eliberării şi dispariţiei lui Omar Hayssam, directorii SRI şi SIE şi directorul Direcţiei generale de informaţii şi protecţie internă a Ministerului Administraţiei şi Internelor şi-au prezentat demisiile, iar acestea au fost acceptate de preşedintele României".

2. La data de 31 iulie 2006, domnul Alexandru Radu Timofte a depus la cabinetul preşedintelui Camerei Deputaţilor o scrisoare personală, înregistrată sub nr.1724 din 1 august 2006, prin care afirmă că a luat cunoştinţă de solicitarea Birourilor permanente reunite ale Senatului şi Camerei Deputaţilor de a-şi exercita în continuare atribuţiile de director al Serviciului Român de Informaţii până când Parlamentul va hotărî eliberarea sa din această funcţie.

Apreciază şi consideră că solicitarea de eliberare din funcţie adresată preşedintelui României este echivalentă cu o cerere de demisie. Solicită acceptarea demisiei.

3. Cu prilejul audierii domnului Alexandru Radu Timofte de către comisie, în şedinţa din 24 iulie 2006, s-au reţinut, ca fiind relevante, în legătură cu motivul demisiei, următoarele:

• demisia a fost un gest de onoare faţă de exprimarea neîncrederii în SRI şi afirmaţiile preşedintelui României că nu se va putea rezista unor presiuni şi atacuri mediatice, ca urmare a dispariţiei lui Omar Hayssam;
• SRI a fost, potrivit afirmaţiilor domnului Alexandru Radu Timofte, instituţia care a acţionat consecvent pentru identificarea şi semnalarea riscurilor generate de acţiunile lui Omar Hayssam, care a certificat informativ, cu suficiente indicii, implicarea acestuia în răpirea jurnaliştilor români, punând la dispoziţie datele şi informaţiile care să susţină mijloacele probatorii ale arestării preventive şi susţinerii procesului judiciar.

Faţă de constatările şi punctele de vedere mai sus exprimate, comisia propune Birourilor permanente reunite ale Senatului şi Camerei Deputaţilor să ia act de cererea de demisie a domnului Alexandru Radu Timofte şi, în conformitate cu Legea nr.14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de informaţii, art.23 alin.4, această cerere de demisie să fie adusă la cunoştinţa Camerelor reunite ale Parlamentului în şedinţă comună.

Semnat de membrii comisiei, mai puţin de domnul secretar, deputat, Ion Stan.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Stimaţi colegi,

Parlamentul, respectiv, senatorii şi deputaţii, într-o astfel de situaţie, nu pot decât să ia act de demisia domnului Radu Timofte.

În urma audierilor derulate de către comisia noastră de specialitate, şi-au susţinut şi şi-au menţinut demisiile.

De asemenea, doresc să vă informez că Birourile permanente au hotărât o nouă şedinţă a Camerelor reunite pe data de 4 octombrie, dimineaţă. O făceam mai repede, dar, din păcate, avem această problemă, după cum ştiţi, cu summit-ul francofoniei şi toată săptămâna vom lucra în circumscripţiile electorale.

Deci, pe 4 octombrie vom derula procedura, după audieri, de numire a noilor directori la cele două servicii.

Pe cale de consecinţă, luăm act de cererea de demisie a domnului Radu Timofte din funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii şi declarăm vacantă funcţia de director.

Trecem la pct.3 din ordinea de zi, cererea de demisie a directorului Serviciului de Informaţii Externe.

Îl invit pe domnul preşedinte Romeo Raicu să prezinte raportul comisiei.

Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Romeo Marius Raicu:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Urmare a demisiei prezentate de domnul Gheorghe Fulga, directorul Serviciului de Informaţii Externe, la data de 20 iulie a.c., Comisia specială a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului asupra activităţii S.I.E. a organizat, la data de 1 august a.c., audierea directorului S.I.E.

În legătură cu motivele care au stat la baza actului de demisie prezentat de către directorul S.I.E., comisia a reţinut următoarele aspecte:

• ideea acestei decizii a existat încă din ianuarie 2005, datorită cutumei potrivit căreia, în condiţiile schimbării forţelor politice, directorii serviciilor de informaţii să recurgă la un astfel de gest, considerat a fi unul de onoare, şi a lăsa decizia înlocuirii lor în seama noilor decidenţi politici;
• în contextul existenţei unor satisfacţii şi realizări profesionale, directorul S.I.E. a menţionat şi insatisfacţii care au contribuit la decizia sa de a-şi prezenta demisia. Printre acestea a menţionat şi solicitările periodice ale demisiei în cadrul clasei politice.
• referitor la dispariţia din ţară a lui Omar Hayssam, Serviciul de Informaţii Externe nu a primit solicitări de a se implica operativ, inclusiv în perioada detenţiei acestuia sau după eliberarea sa din arest. Domnul Fulga a adăugat că dispariţia lui Omar Hayssam a fost doar ultima cauză a demisiei sale.

Comisia a luat act de demisia domnului Gheorghe Fulga din funcţia de director al S.I.E., acesta fiind un act personal şi irevocabil.

Urmează ca Preşedintele României, conform prevederilor constituţionale, să avanseze în Parlament o propunere pentru funcţia de director al SIE, iar persoana nominalizată va fi audiată în plenul comisiei, urmând să dăm avizul.

Mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Stimaţi colegi, şi în cazul acesta, Parlamentul a luat act de cererea de demisie a domnului Gheorghe Fulga din funcţia de director al Serviciului de Informaţii Externe şi declarăm vacantă această funcţie.

Trecem la pct.4 din ordinea de zi, Modificări în componenţa nominală a Comitetului Director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare.

Ni se propun următoarele:

Includerea în Comitetul Director a domnului Ion Stan, deputat al Partidului Social Democrat, în calitate de membru, în locul domnului deputat Sorin Dan Mihalache.

Sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult.

Voturi împotrivă? Abţineri?

Votat în unanimitate.

De asemenea, ni se propune includerea în Comitetul Director a domnului Dragoş Petre Dumitriu, deputat al Partidului România Mare, în calitate de membru, în locul domnului deputat Dumitru Avram.

Sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult.

Voturi împotrivă? Abţineri?

Votat în unanimitate.

Trecem la pct.5 din ordinea de zi, modificări în componenţa nominală a Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

Grupul parlamentar Dreptate şi Adevăr PNL-PD solicită ca doamna senator Cornelia Cazacu să devină membru în această delegaţie, înlocuindu-l pe domnul senator Radu Berceanu.

Sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Abţineri?

Votat în unanimitate.

De asemenea, domnul senator Gheorghe David să devină membru supleant în delegaţia României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

Sunt observaţii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Abţineri?

Votat în unanimitate.

Stimaţi colegi, la pct.6 următor avem modificări în componenţa nominală a Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Ungară.

Ni se propune înlocuirea domnului senator Constantin Gheorghe, din partea Partidului Conservator, cu domnul senator Gheorghe Copos, din partea aceluiaşi partid.

Sunt observaţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Abţineri?

Votat în unanimitate.

Stimaţi colegi, trecem la pct.7 din ordinea de zi, prelungirea mandatului preşedintelui şi a unui membru al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare.

Îl invit pe domnul Mihai Tănăsescu, preşedintele Comisiei Comisia pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor, pentru a prezenta proiectul de hotărâre.

Aveţi cuvântul, domnule preşedinte.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Din însărcinarea Birourilor permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, voi citi Hotărârea privind prelungirea mandatului preşedintelui şi a mandatului unui membru al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare.

Parlamentul României adoptă prezenta Hotărâre.

Articol unic: Mandatul doamnei Gabriela Victoria Anghelache, preşedintele Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, şi mandatul doamnei Ileana Agalopol, membru al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, aprobate prin Hotărârea Parlamentului nr.19 din 27 iunie 2001, modificată prin Hotărârea Parlamentului nr.19 din 19 iunie 2006, se prelungeşte până la data de 20 noiembrie 2006.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi, sunt intervenţii?

Domnul senator Funar Gheorghe.

Aveţi cuvântul, domnule senator.

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule preşedinte al Senatului,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Îmi exprim nedumerirea faţă de acest proiect de hotărâre. Presa a relatat, televiziunile au confirmat că mai multe persoane din conducerea C.N.V.M. sunt cercetate penal.

La Cotroceni, în cazul unei presupuse infracţiuni de calomnie - nu mai este nici infracţiune, doar sancţionată civil - a fost suspendat din funcţie ministrul apărării naţionale, iar aici, în cazul unor persoane care sunt cercetate penal sau pare-mi-se că deja au rechizitoriu şi merg în instanţă, se propune Parlamentului să le prelungim activitatea în funcţie.

Nu sunt de acord cu acest proiect de hotărâre şi cred că, dacă îl vom aproba, nu vom face bine Parlamentului României. S-ar putea ca, între timp, Parchetul să le ofere un alt loc celor pe care îi cercetează, iar noi hotărâm să-i lăsăm în funcţii.

Mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Să lăsăm ancheta în derulare, să nu ne pronunţăm noi.

Domnul vicepreşedinte Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Aş vrea să se înţeleagă foarte bine ceea ce facem noi aici, şi ce este rău, şi ce este bun.

În lipsa unor dispoziţii legale, de care suntem responsabili, şi în condiţiile în care pertractări între partide şi, mai ales, între persoane, blochează activitatea instituţiilor statului, pentru că, evident, negocierile în arcul guvernamental sunt de natură să blocheze activitatea normală a instituţiilor statului - în această fază suntem şi responsabilitatea aparţine partenerilor de coaliţie - nu putem admite ca instituţiile statului să fie blocate de această atitudine anticonstituţională a coaliţiei guvernamentale.

Parlamentul României şi-a asumat o mare responsabilitate, pronunţând aceste hotărâri de prelungire a mandatelor la limita sau chiar dincolo de limita hotărârilor legale. Este o problemă nu juridică, este o problemă de funcţionare a instituţiilor statului, repet, şi asumarea acestei responsabilităţi trebuie privită în raport de culpa celor care o blochează.

Evident, Grupul parlamentar al Partidului România Mare nu va vota pentru această prelungire, având în vedere caracterul neconstituţional al hotărârilor, dar va trebui să vedem ce putem face în viitor pentru evitarea unor asemenea disfuncţionalităţi.

Personal, îmi exprim speranţa că un nou arc guvernamental va fi în stare să nu blocheze propriile instituţii ale statului pe care îl conduc.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, mai sunt şi alte intervenţii?

Stimaţi colegi, trebuie să fac o precizare. Cei doi preşedinţi de Cameră au derulat procedura, pentru a nu intra în această situaţie, de numire a unor noi membri încă de acum trei luni de zile.

Au fost întâlniri repetate, din păcate, liderii de grup nu au ajuns la o formulă, în trei luni de zile. Deci, asta este situaţia. Mă refer aici, ca să nu fie nici un dubiu, la colegii din cadrul coaliţiei.

Va trebui să urgentăm toată această procedură şi, până la urmă, este singura modalitate de a păstra instituţia - mă refer la C.N.V.M. -, pentru a putea funcţiona.

Urmează ca pe 2 octombrie să ne întâlnim din nou cu liderii de grup şi sunt convins că, până atunci, vom găsi formula necesară pentru a soluţiona toate aceste probleme.

Vă mulţumesc foarte mult.

Legat de titlul Hotărârii, sunt observaţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi.

Rog secretarii să numere.

Voturi împotrivă? 26 de voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Cu 26 de voturi împotrivă şi o abţinere, cu marea majoritate pentru, s-a votat titlul hotărârii.

Articolul unic. Sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? 26 de voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Deci, cu mare majoritate, s-a votat pentru articolul unic.

Supun votului dumneavoastră hotărârea în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 26 de voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Deci, cu marea majoritate, proiectul de hotărâre a fost aprobat.

Stimaţi colegi, trecem la pct. 8 din ordinea de zi, raportul de activitate al Consiliului Naţional al Audiovizualului pentru anul 2004.

Să fiţi de acord - voi supune votului - să se prezinte şi raportul de activitate pentru anul 2005, ca să facem o singură dezbatere.

Supun votului dumneavoastră această propunere: punctele 8 şi 9 să le dezbatem o singură dată.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Abţineri?

În unanimitate, s-a căzut de acord cu această formulă.

Îl invit pe preşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului, domnul Ralu Filip, să facă o prezentare sinteză a celor două rapoarte de activitate pe anii 2004 - 2005.

Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Ralu Filip - preşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

N-aş vrea să vă reţin foarte mult atenţia. Eu cred că cele două rapoarte sunt substanţiale şi au cuprins întreaga activitate a Consiliului.

În ceea ce priveşte anul 2004, unii dintre dumneavoastră au fost nemulţumiţi din cauza prestaţiei C.N.A. în timpul alegerilor, însă, conform Raportului OSCE, problemele au venit din lege, şi nu din activitatea C.N.A.-ului. C.N.A. nu a dat nici o decizie atunci şi s-a rezumat să facă ceea ce Legea electorală l-a obligat să facă.

Tot în 2004, C.N.A. este una dintre puţinele instituţii publice care s-a supus auditării şi aş vrea să mulţumesc întregii echipe de la C.N.A. - pentru că de unii dintre colegi ne despărţim în acest an - pentru faptul că am funcţionat foarte bune, faţă de alte instituţii, nu am avut blocaje, şi nici crize şi, deşi am ajuns în Consiliu propuşi de formaţiuni politice diferite, am reuşit să lucrăm împreună şi să facem câteva lucruri foarte bune.

În final, aş vrea să vă spun că a venit la C.N.A. vicepreşedintele Consiliului din Cehia, au dorit să vadă sistemul nostru de monitorizare şi cum funcţionăm, la final, a recunoscut că instituţia noastră este peste cea din Cehia. De asemenea, am primit solicitări din partea instituţiei similare din Ungaria şi din Slovacia. Iată că, cu această echipă, Consiliul a ajuns un model pentru câteva ţări din jurul nostru, ceea ce înseamnă că el a funcţionat bine.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi, vă rog să vă ocupaţi locurile. Vă rog foarte mult să vă ocupaţi locurile în sală.

Vă mulţumesc foarte mult.

Îl invit pe domnul Ion Mihai Dumitrescu, vicepreşedintele Comisiei pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă din cadrul Senatului, pentru a prezenta rapoartele Comisiilor pentru cultură din Senat şi Camera Deputaţilor, legate de activitatea C.N.A.

Aveţi cuvântul, domnule vicepreşedinte.

Domnul Ion Mihai Dumitrescu:

Mulţumesc, domnilor preşedinţi.

Stimaţi colegi,

2007 este, pentru noi, anul intrării în Europa. Dacă ar fi să ne luăm după progresele realizate de Consiliul Naţional al Audiovizualului, am putea spune că suntem deja.

Raportul de activitate al Consiliului Naţional al Audiovizualului este structurat pe următoarele capitole: Progresele din domeniul audiovizualului, apreciate de Uniunea Europeană; Transparenţa în domeniul proprietăţii asupra mass-media; Centrul de informare şi documentare audiovizuală al C.N.A; Procesul de integrare europeană; Activitatea de reglementare; Evoluţia pieţei audiovizuale; Comunicarea şi relaţiile publice; Participarea Consiliului Naţional al Audiovizualului la reuniunile platformei autorităţilor de reglementare din domeniul audiovizualului; Somaţii şi amenzi aplicate titularilor de licenţă; Activitatea administrativ-economică şi de investiţii şi două anexe, cuprinzând situaţia sancţiunilor aplicate de C.N.A., în anul 2004, precum şi situaţia deplasărilor externe în acelaşi an.

Toate acestea alcătuiesc activitatea Consiliului Naţional al Audiovizualului într-un raport prezentat profesionist şi elaborat.

În urma dezbaterilor, comisiile au hotărât să propună plenului Camerelor reunite ale Parlamentului aprobarea raportului de activitate al Consiliului Naţional al Audiovizualului.

Vă mulţumesc.

În legătură cu Raportul Consiliului Naţional al Audiovizualului pe anul 2005, aş putea spune, de la bine şi la mai bine, nimeni nu spune că e loc de mai mult, dar, raportul de activitate al Consiliului Naţional al Audiovizualului este structurat pe următoarele capitole:

Particularităţi care au influenţat evoluţia mass-media audiovizuală în anul 2005; Activitatea de integrare europeană; Transparenţa în domeniul proprietăţii asupra mass-media; Activitatea de reglementare; Acordarea de licenţe audiovizuale; Tendinţe în evoluţia pieţei audiovizuale, ca urmare a implementării cu succes a proiectului PHARE; Adoptarea şi implementarea acquis-ului în domeniul audiovizual, în intervalul 2002-2004.

Consiliul Naţional al Audiovizualului beneficiază, în prezent, de un nou proiect PHARE, şi anume consolidarea şi dezvoltarea expertizei profesionale a sectorului audiovizual din România.

Acest proiect este finanţat integral din fonduri europene şi va fi implementat în 2006-2007, proiect ce are în prim plan îmbunătăţirea experienţei personalului Consiliului în legătură cu aplicarea acquis-ului european în domeniul audiovizual, având în vedere că, în prezent, nu există un ghid de aplicare al acestuia.

După încheierea dezbaterilor, comisiile au hotărât să propună plenului Camerelor reunite ale Parlamentului aprobarea Raportului de activitate al Consiliului Naţional al Audiovizualului pe anul 2005.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Stimaţi colegi,

Supunem dezbaterii dumneavoastră Rapoartele de activitate ale Consiliului Naţional al Audiovizualului pentru anii 2004-2005.

Vă rog, cine doreşte să se înscrie la cuvânt?

Domnul deputat Marcu, vă rog, o întrebare.

Domnul Tudor Marcu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă nu ar fi sunat din gura unui reprezentant de seamă al Consiliului Naţional al Audiovizualului, care are o grijă principală nu numai să oprească certurile din televiziune, ci şi să promoveze adevărul şi o limbă frumoasă şi corectă, nu aş fi intervenit, dar, când aud exprimări de genul că România intră în Europa în 2007, aş vrea să-i amintesc domnului interlocutor, anterior mie, că noi suntem în Europa încă înainte de Europa ca noţiune, aşa că nu avem unde intra acolo unde suntem dinaintea acestei noţiuni. Probabil, ar fi vrut să spună că intrăm într-o uniune a Europei în care sunt şi ţări europene care nu fac parte din Europa.

Asemenea scăpări sunt pardonabile unor oameni cu o cultură medie, dar impardonabil din partea Consiliului Naţional al Audiovizualului. Am vrut să pun lucrurile la punct. Referitor la limbajul unor pseudo-europenişti, pseudo-occidentali din rândurile noastre care cred că dă bine la populaţie să spunem că România nu face parte din Europa, ci, abia din 2007. Avem şi noi o lună, două şi, pe măsură ce trec lunile, suntem şi noi europeni.

Este de neacceptat o asemenea formulare.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimaţi colegi, dacă sunt înscrieri la cuvânt?

Domnul deputat Popa Nicolae, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

Domnul Nicolae Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor senatori,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi membri ai Consiliului Naţional al Audiovizualului,

Mulţumim din inimă domnului Ralu Filip că ne-a făcut această onoare să ne prezinte un raport în patru fraze, în loc să vină în faţa noastră cu un raport bine documentat, pertinent în care să ne prezinte activitatea.

Este încă o dovadă de sfidare şi lipsă de respect faţă de noi, senatori şi deputaţi, aflaţi astăzi aici pentru a lua act de activitatea Consiliului Naţional al Audiovizualului pe cei doi ani, 2004-2005.

Sigur că astăzi analizăm activitatea unei instituţii extrem de importante atât pentru viaţa publică, cât şi pentru libertatea de exprimare în România, Consiliul Naţional al Audiovizualului.

Cu acest prilej, trebuie să reamintim totuşi domnului preşedinte Ralu Filip, dacă cumva a uitat, că instituţia pe care o conduce este în subordinea şi sub controlul Parlamentului şi domnia-sa, sigur, trebuie să-şi prezinte raportul aici.

Noi, de foarte multe ori, am solicitat răspunsuri la multe nemulţumiri care au venit din partea unor firme care au participat la obţinerea unor licenţe. Sigur că nu am acuzat şi nici nu vom putea acuza absolut nimic, dar, am fi avut pretenţia să ni se răspundă la aceste neclarităţi, la aceste umbre din activitatea Consiliului Naţional al Audiovizualului.

A fost invitat domnul Ralu Filip şi la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii, pentru a răspunde la aceste întrebări. Nu ştiu dacă s-a prezentat până astăzi, din câte ştiu eu, nu. Ceea ce înseamnă o altă sfidare, o altă desconsiderare a Parlamentului României.

Sigur, Consiliul Naţional al Audiovizualului trebuie să se ocupe, printre altele, şi de menţinerea unui climat sănătos al audiovizualului românesc, prin sprijinirea unor emisiuni educative, sociale, cu relaţii decente între protagonişti, fie ei realizatori sau chiar simpli actori de conjunctură.

De aceea, noi solicităm domnului Ralu Filip să facă ordine şi disciplină în instituţia pe care o păstoreşte, deoarece, vă spuneam că, există nemulţumiri, semne de întrebare încă neelucidate nici până astăzi.

Mai mult de atât, am văzut din presă că domnul Ralu Filip ne spune ce trebuie să facem noi în Parlament. Câţi membri în Consiliul de administraţie trebuie să aprobăm noi, să nu aprobăm 11, să aprobăm numai 9, mie mi se pare un gest nefiresc de a se amesteca în treburile interne ale Parlamentului.

Noi ştim ce avem de făcut, ştim câţi membri trebuie să fie acolo şi, ca atare, nu ştiu dacă este nevoie de părerea domniei-sale.

Cu toate acestea, noi vom vota raportul de activitate al Consiliului Naţional al Audiovizualului pentru continuitate, dar cerem conducerii acestuia să înţeleagă şi să dea dovadă de responsabilitate.

Consiliul Naţional al Audiovizualului este o instituţie în slujba cetăţeanului care trebuie să se remarce prin transparenţă şi profesionalism, iar noi nu vom mai tolera în viitor o activitate cu asemenea sincope.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Invit la microfon pe domnul senator Răzvan Theodorescu.

Domnul Răzvan Theodorescu:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Stimaţi invitaţi,

În materie de Consiliu Naţional al Audiovizualului, am privilegiul de a fi făcut parte timp de opt ani din primele echipe şi ştiu ce înseamnă dificultăţile cu care se confruntă această instituţie, această instituţie care a devenit între timp o adevărată instituţie europeană, în sensul în care colegul meu, domnul Marcu Tudor, înţelegea aceste lucruri.

Vreau să vă spun că, după părerea mea, citind rapoartele pe 2004 şi 2005, am reţinut trei lucruri care sunt, într-adevăr, remarcabile şi care, prin forţa lucrurilor, nu existau în vremea noastră, în deceniul trecut.

În primul rând, ceea ce a făcut Consiliul Naţional al Audiovizualului în materie de integrare în Uniunea Europeană, vreau să vă amintesc, doamnelor şi domnilor colegi, că audiovizualul este singura materie de acquis comunitar din tot domeniul culturii şi vreau să vă spun că aici Consiliul Naţional al Audiovizualului a făcut foarte multe şi, mai ales, actuala echipă, cu cele două proiecte.

Proiectul PHARE pe care l-a avut şi sper pentru noua echipă cu proiectul PHARE care, mă scuzaţi pentru barbarism, dar e frecvent, "implementa" - este un verb oribil - care va fi implementat în 2006-2007, integral cu fonduri europene, cu aceste două programe cred că CNA-ul şi-a făcut datoria. Pentru raportul pe 2004, pot să vă certific că activitatea sa a fost bună, pe atunci, Ministerul Culturii şi Cultelor colabora direct, cum bănuiesc că o face şi acum, cu Consiliul Naţional al Audiovizualului, în materie de acquis comunitar.

Al doilea lucru pentru care putem să fim mulţumiţi de activitatea CNA-ului este transparenţa pe care a introdus-o în materie de acţionariat. Astăzi ştim mai bine ceea ce nu ştiam pe vremuri, cine se află îndărătul unor posturi de radio şi televiziune, dacă nu mă-nşel au făcut-o chiar şi pentru unele societăţi înregistrate off-shore, ceea ce este foarte bine, nu s-a făcut în alte zone. Într-o ţară care are structura noastră de latini răsăriteni, cred că aceste lucruri sunt foarte bune pentru că este un control, un control căruia, prin forţa lucrurilor, românii încearcă să-i scape. Nu s-a reuşit în materie de audiovizual, ceea ce este un foarte mare progres.

A treia problemă pe care a rezolvat-o, în 2004-2005, C.N.A.-ul este problema cercetării şi a publicaţiilor.

În 2001, s-a creat un centru de informare şi documentare care nu exista în deceniul trecut şi s-a publicat şi o revistă, cred că "Forum audiovizual" se cheamă, ceea ce este foarte important pentru că este un loc de referinţă documentară din acest moment.

Sigur, noi criticăm şi avem pentru ce să-i criticăm, dar vă amintesc că această echipă lucrează pe mii de dosare de radio şi sute de dosare de televiziune din care trebuie alese numai câteva pentru a primi licenţă.

Cred că din acest punct de vedere, iarăşi, ei şi-au făcut datoria.

Unde sunt încă de discutat unele aspecte sunt aspectele editoriale. În materie editorială, vigilenţa niciunui consiliu, în orice componenţă ar avea, nu ar fi suficient de necesară în România. 354 de amenzi şi de sancţiuni date, mi se pare o cifră extrem de mică pentru ceea ce se întâmplă în materie de audiovizual. Pentru unele golănii extreme, folosesc un termen consacrat şi-l subliniez, golănii extreme, ale unor posturi şi de radio, pe care le uităm de obicei, şi de televiziune.

Reacţia a fost înceată sau a fost nulă. Mă refer, în special, la anul 2004. Mă refer la campania electorală, chiar dacă ea fost salutată de unele foruri europene, noi ştim cam ceea ce s-a întâmplat atunci. Şi noi, cei care pe atunci guvernam şi apoi am câştigat alegerile, şi cei care erau în opoziţie, şi mă rog... puncte, puncte...

Din acest punct de vedere, Consiliul a fost moale, dar vreau să adaug ceva, doamnelor şi domnilor. Şi aceasta este, poate spre scuza actualului Consiliu, orişice Consiliu Naţional al Audiovizualului în România, cea atât de îndrăgostită de imagine şi de cuvânt, spuse bine sau spuse aiurea, va fi într-o situaţie similară.

Presiunea în anii electorali, şi am trăit doi ani electorali la C.N.A., adăugaţi celor doi ani electorali la Radioteleviziunea Română, pot să vă spun cu mâna pe inimă că presiunea politică este atât de mare încât nimeni, oricâtă bună-credinţă are şi câtă inteligenţă şi cultură, nu se poate sustrage.

Eu doresc noului Consiliul sau Consiliului refăcut să ne prezinte pentru anii care vin rapoarte cel puţin la fel de bune. Când eram membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului spuneam un lucru pe care nu-l mai spuneam, din decenţă, când eram ministru, sau nu-l mai spun când sunt parlamentar. Un bun Consiliu Naţional al Audiovizualului trebuie să enerveze toate grupurile politice, toate partidele, numai atunci va fi, într-adevăr, cu datoria împlinită.

Dar lucrul este foarte, foarte dificil la noi.

Încă ceva, apropo de o remarcă care s-a făcut adineauri. Să nu uităm că, indiferent dacă o instituţie este sau nu e în subordinea noastră, ea este compusă, de regulă, din intelectuali de bună calitate care sunt egalii noştri. Sigur, noi avem prin lege nişte drepturi, dar aş vrea, este o dorinţă personală, ca în raporturile mele cu colegii din diverse instituţii supuse nouă, tratamentul şi dialogul să fie de la egal la egal din punct de vedere intelectual.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc.

Invit la microfon pe doamna deputat Minodora Clivetti, după care domnul deputat Emilian Frâncu.

Aveţi cuvântul.

Doamna Minodora Clivetti:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Eu aş vrea doar să-mi exprim o oarecare dezamăgire cu privire la activitatea CNA-ului, mai ales, în felul în care a monitorizat două probleme importante, după părerea mea, ale societăţii româneşti, şi anume, problema violenţei în mijloacele audiovizuale şi felul în care se reflectă imaginea femeii în aceste mijloace.

În ceea ce priveşte violenţa, ştiu că au fost de câteva ori manifestări, dar nu suficiente pentru că suntem cu toţii conştienţi de efectul pe care mijloacele mass-media audiovizuale, în general, îl au asupra tinerilor, asupra copiilor, asupra felului în care aceştia se formează.

Ne surprinde faptul că la vârsta la care ei încep să se manifeste sunt deja violenţi şi ne punem întrebarea de ce se întâmplă aceasta. Şi pentru că văd, de dimineaţă şi până seara, pe mijloacele audiovizuale foarte multă violenţă, în toate formele. Aşa că mi-aş dori ca în activitatea C.N.A.-ului, unul dintre obiectivele esenţiale să fie şi acesta pentru că nu putem să avem oameni calmi şi liniştiţi care să-şi vadă de treburi dacă există un bombardament mediatic violent de peste tot.

Iar în ceea ce priveşte imaginea femeii, comisia pe care o conduc are o foarte bună colaborare cu organizaţii nonguvernamentale care, în cursul anului 2005, au elaborat un volum, un raport intitulat chiar aşa - "Imaginea femeii în mass-media" pe care l-am trimis către Consiliul Naţional al Audiovizualului, cerând-i comentariile.

Nu au ajuns la noi, poate că or fi fost, cert este că 2007 este anul european al egalităţii şi din acest punct de vedere mi-aş dori ca şi în România să fie monitorizată cu mai mare atenţie această problematică a prezenţei femeilor şi imaginea femeilor în mass-media.

Închei prin a vă atrage de asemenea atenţia că o dată cu modificarea Legii egalităţii de şanse în România, fiecare instituţie a statului trebuie să ţină seama de participarea paritară, de o prezenţă şi a femeilor, şi a bărbaţilor, în cadrul Consiliului, aşa încât vă invit, stimaţi colegi, când vom avea de numit noi membri, să ne gândim şi la acest lucru şi să avem o reprezentare corespunzătoare a femeilor în CNA.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc.

Invit la microfon pe domnul deputat Emilian Frâncu.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Emilian Frâncu:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

În Comisiile reunite pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă, noi am dezbătut pe larg cele două rapoarte şi majoritatea problemelor ridicate în timp de dumneavoastră să ştiţi că au fost, într-un fel, dezbătute şi, poate, chiar şi lămurite.

Am avut mari rezerve privind raportul din 2004.

În 2005, apreciem, însă, că C.N.A.-ul a avut o activitate deosebită, mult peste cea din 2004, unde, noi le-am demonstrat, cred că au existat destul de multe imperfecţiuni în activitatea domniilor-lor, şi, de aceea, cred că ceea ce a spus colegul meu că domnul Ralu Filip, acum, a venit şi ne-a sfidat, nu este o aserţiune corectă pentru că fiecare din noi am avut aceste rapoarte, primite deja de două luni de zile, le puteam citi, puteam să facem observaţii la ele, nu cred că noi trebuia să ne pierdem aici timpul ascultând din nou prezentarea a zeci şi zeci de pagini.

Vreau să mai spun un lucru. Oricât de bine ar fi lucrat în 2004 sau în 2005 reprezentanţii C.N.A.-ului, rămân multe, multe lucruri de făcut.

În primul rând, şi eu cred că s-a făcut mult prea puţin spre eliminarea violenţei, mai ales în zona limbajului. Noi am recomandat C.N.A.-ului să treacă la măsuri mai drastice, vă dau numai un singur exemplu. Până acum, se dădea o singură amendă, dacă cineva înjura de 20 de ori, să zicem, într-o emisiune, o persoană, sau vorbea urât sau făcea lucruri care să intre sub incidenţa prevederilor de sancţionare. Noi am propus ca, dacă de 20 de ori se greşeşte într-o emisiune, de 20 de ori postul respectiv să fie amendat şi atunci nu va mai avea toleranţă faţă de astfel de manifestări.

De asemenea, şi noi am fost puţini oripilaţi de faptul că, la un moment dat, violenţa explodase pe ecranele televizoarele şi, la fel, am purtat discuţii şi am văzut că în ultimul timp s-a intrat în normalitate.

O ultimă recomandare, totuşi, dorim să facem, pentru că primim mereu din teritoriu astfel de semnale, trebuie o grijă mai mare pentru posturile locale de televiziune, până acum, poate, nu au fost chemaţi, aproape niciodată, conducătorii acestor posturi, să se stea de vorbă cu ei, să vadă ce probleme există şi acolo, în teritoriu, unde sunt foarte mulţi profesionişti, de valoare, şi cred eu că în acest domeniu mai este mult de făcut.

Oricum, noi vom vota cele două rapoarte şi îi felicităm pe cei care au participat la îndreptarea modului cum se acţionează în audiovizualul românesc şi sperăm că pe viitor activitatea să fie şi mai bună.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc foarte mult.

Invit la microfon pe domnul deputat Arpad.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Marton Arpad:

Domnule preşedinte,

Pentru stenogramă, numele meu este Marton, iar prenumele meu este Arpad.

Legat de acest raport, spre deosebire de unii dintre antevorbitorii mei, cred că o succintă prezentare a unui raport pe care cu toţii l-am primit şi care este voluminos, atotcuprinzător şi bine făcut, este, pe undeva, chiar un semn de respect faţă de noi, un semnal că acea persoană care trimite la aceste rapoarte, în mod succint, are încredere în Parlament, că noi, cu toţii, am citit, am lecturat aceste rapoarte şi nu vrea să ne expună încă o dată cele care se regăsesc acolo.

Cele două rapoarte, noi, Grupul parlamentar UDMR, credem că sunt bine făcute şi reprezintă, într-adevăr, o activitatea laborioasă, meritorie chiar, chiar dacă avem şi noi nemulţumiri.

Tot pentru colegii noştri, legat de nişte intervenţii dinaintea mea şi pentru membrii Consiliului Naţional al Audiovizualului, doresc să reamintesc alin.1 din art.10, în vigoare, din Legea Consiliului Naţional al Audiovizualului.

"Consiliul Naţional al Audiovizualului, denumit, în continuare, consiliu, este autoritate publică autonomă, sub control parlamentar şi garantul interesului public în domeniul comunicării audiovizuale".

Asta înseamnă trei lucruri.

Pe de o parte, nu este subordonat Parlamentului, deci, din start, trebuie să ştiţi că nu este subordonat Parlamentului, este autonom.

Este, într-adevăr, sub control parlamentar. Iarăşi, este foarte important, şi nu invers. Asta doresc să aduc în atenţia domnului preşedinte Ralu Filip care, din când în când, mai uită că această prevedere se referă la controlul Parlamentului asupra C.N.A.-ului, şi nu invers.

Cred că din acest punct de vedere s-a cam greşit de multe ori, în primul rând, de către domnia-sa, iar cel mai important element al acestei definiţii este garantul interesului public. Şi noi, prin controlul parlamentar, trebuie să avem în vizor tocmai acest segment. Dacă C.N.A.-ul a reuşit să fie, într-adevăr, garantul interesului public, atât faţă de audiovizualul privat, cât şi cel public, cele două posturi, societăţi de radiodifuziune şi de televiziune.

Ştim cu toţii că relaţia dintre cele două societăţi şi C.N.A. nu este una bună şi nici măcar legală, din păcate, şi nu din cauza C.N.A.-ului, din cauza celor două posturi ale căror rapoarte, îmi pare rău că nu le dezbatem aici... ştiţi foarte bine, domnule preşedinte că eu am încercat ieri să vă înduplec să dezbatem şi aceste două rapoarte pentru că cele trei elemente, referitor la activitatea audiovizuală şi de interes public din anul 2005, sunt legate strâns între ele.

Îmi pare bine că, într-adevăr, s-au dat aceste amenzi, aceste atenţionări. Totodată, cred că erau cazuri când aceste atenţionări trebuia să fie mai drastice, adică din moment ce Consiliul Naţional al Audiovizualului a fost atenţionat că pe postul public de televiziune a apărut o ştire despre o şedinţă de Guvern care nu a avut loc în ziua respectivă, despre o lege cu detalii din acea lege, acceptată de Guvern, dar care nici nu a intrat în discuţie decât peste o lună, în Guvern, constatându-se cu adevărat că au existat asemenea situaţii, s-a primit un răspuns cum că televiziunea a răspuns scrisorii domniilor-lor, cum că a fost sancţionată persoana. Ar fi fost foarte important să fie sancţionat postul, să apară, aşa cum prevede lege, la ora respectivă, scris, ca să ştie tot poporul, că nu a avut loc acea şedinţă de Guvern, că nu s-a adoptat acel proiect de lege, că nu există elemente clare despre care, onor, postul public, prin reprezentanţii emisiunii de ştiri, care sunt foarte siguri pe ei, că sunt foarte profesionişti, ar fi primit un semnal. Oameni buni, noi trebuie să apărăm interesul public, iar, dumneavoastră, din păcate, nu reprezentaţi acest interes public.

Eu cred că în acest segment încă mai are mult de făcut şi, dacă mai e nevoie ca să mai întărim acest aspect al activităţii Consiliului Naţional al Audiovizualului, în apărarea interesului public, în aceste două societăţi publice, care sunt susţinute din banii contribuabilului, atunci ne veţi avea parteneri.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumim.

Dacă mai sunt intervenţii?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumim.

Dacă mai sunt intervenţii?

Dau cuvântul domnului preşedinte Ralu Filip pentru a da răspunsul la un comentariu care este făcut de domnul deputat Marcu.

Domnul Ralu Filip:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Vreau să-mi cer scuze dacă nu v-am făcut rezumatul celor două rapoarte, am crezut că lucrurile sunt cunoscute şi nu aş fi vrut să vă reţin atenţia cu date care, până la urmă, într-o înşiruire de timp, devin chiar plictisitoare.

CNA-ul a făcut progrese, nu este o instituţie perfectă, dar atunci când o instituţie merge bine în România e de dorit ca ea să fie ajutată, să meargă şi mai bine, nu şi mai prost.

În ceea ce priveşte afirmaţiile domnului Popa, mă văd nevoit să spun, domnia-sa e foarte supărat pentru că o anumită frecvenţă de radio pentru Târgu-Mureş nu a ajuns la Episcopia de Alba Iulia şi acesta este principalul motiv.

Nu am fost convocat la Comisia pentru cercetarea abuzurilor,

combaterea corupţiei şi petiţii, ni s-au cerut explicaţii pe care le-am dat de fiecare dată şi de câte ori CNA-ul a fost convocat la o comisie în Parlament a dat curs invitaţiei şi s-a prezentat.

Instituţia este pe un drum bun şi, indiferent cine va face parte din echipă, eu cred că, cu sprijinul dumneavoastră, activitatea va fi şi mai bună.

În ce priveşte violenţa, ea a scăzut în programele audiovizuale, lucru constatat şi prin cercetări de specialitate.

Simplul fapt că anumite emisiuni sau filme nu mai pot fi reluate dimineaţa sau după-amiaza, atunci când copii sunt singuri acasă, şi tot reprezintă un progres faţă de acum patru ani când nu exista acest sistem, iar un film de groază care era difuzat la ora 22.00 sau la ora 20.00 era reluat dimineaţă, la ora 10.00.

Avem în continuare discuţii cu posturile de televiziune, cred că unele lucruri se pot rezolva şi amiabil, nu neapărat prin sancţiuni.

Aş vrea să fac o singură completare pentru domnul Arpad, s-a discutat în consiliu acea problemă, domnia-sa are dreptate, dar nu trebuie să uitaţi că pentru a se lua o decizie în consiliu, ai nevoie de minim 6 voturi.

Sunt situaţii în care sunt cel puţin 6 voturi, sunt situaţii în care nu sunt şase voturi şi atunci, de regulă, se rezumă totul la o scrisoare, la o atenţionare sau la un punct de vedere de la postul respectiv.

Din sală: Vă rog să-mi daţi cuvântul!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ce facem, o luăm de la capăt?

Vă rog foarte mult!

Aveţi două minute, vă rog.

V-am oferit cuvântul.

Domnul Popa Nicolae:

Un minut, vă rog.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Am să plec de la o frază spusă de domnul academician Theodorescu, că "CNA-ul trebuie să enerveze şi politicienii, şi partidele politice".

Eu nu o să mă enervez şi nici nu o să-i port ranchiună domnului Ralu Filip, este adevărat, de vreo patru ani de zile, această instituţie, la care făcea domnia-sa trimitere, participă la licitaţie şi de patru ani de zile a plecat de-acolo cu tolba goală.

Deci, nu că m-am enervat, am adresat o întrebare retorică domnului preşedinte, cum de se întâmplă că de patru ani de zile nu obţine nici o licenţă, mai ales că această instituţie, cum este Arhiepiscopia, are un rol deosebit, special, dacă vreţi, pentru educaţie în societatea românească şi nu poate fi tratată, totuşi, cu asemenea indiferenţă.

Mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile legii, nu supunem votului cele două rapoarte, luăm act de prezentarea şi dezbaterea rapoartelor de activitate pe 2004 şi 2005 al Consiliului Naţional al Audiovizualului.

Mulţumesc domnului preşedinte Ralu Filip.

Trecem la punctul 10 din ordinea de zi - raportul de activitate pe anul 2005 al Agenţiei Naţionale de Presă ROMPRES.

Dau cuvântul domnului Ioan Roşca, preşedintele Agenţiei Naţionale de Presă pentru a face o scurtă prezentare a raportului pe 2005.

Vă rog să vă ocupaţi locurile în sală.

Aveţi cuvântul, domnule preşedinte.

Domnul Ioan Mihai Roşca:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor parlamentari.

Acesta este un rezumat al raportului prezentat celor două comisii de specialitate ale Parlamentului.

ROMPRES funcţionează în baza Legii nr.19/2003 care îi conferă calitatea de instituţie publică de interes naţional independentă editorial.

Priorităţile agenţiei au vizat în 2005 obiective în planul politicii editoriale, al gestionării şi dezvoltării resurselor umane, tehnice şi financiar contabile, iar principalele noastre activităţi au urmărit creşterea şi profesionalizarea actului editorial, asigurarea unei finanţări echilibrate şi o gestionare eficientă a fondurilor, dezvoltarea bazei tehnologice, cel puţin la nivelul agenţiilor de presă din ţările vecine şi nou intrate în UE.

În plan editorial, acţiunile specifice au vizat atât formatul fluxurilor de informaţii şi fotografii, cât şi conţinutul produselor noastre, rezultatul a fost o diversificare a producţiei prin apariţia de noi servicii de informaţii şi creşterea calităţii acestora.

ROMPRES are acum o acoperire tematică şi zonală completă, iar numărul corecturilor şi dezminţirilor date de agenţie, este cu totul nesemnificativ.

Calitatea informaţiilor şi seriozitatea au făcut ca ROMPRES să devină un furnizor de text şi imagine pentru cei mai de seamă actori de pe piaţa MEDIA din România, dar şi pentru companii din mediul privat.

Că aşa stau lucrurile, o demonstrează numărul în creştere al abonaţilor noştri, peste 600, între care 74 % din zona NON-MEDIA, adică instituţii publice şi companii private, fundaţii, ONG-uri, 16% provin din MEDIA CENTRALĂ, 10% din presa locală.

Toate aceste rezultate în plan editorial nu erau posibile fără o strategie de comunicare internă care a avizat formularea şi acceptarea de către oamenii din ROMPRES a valorilor pe care trebuie să le împărtăşească orice angajat, indiferent de poziţia pe care o ocupă, integritate, calitate, inovare în munca în echipă, performanţă şi satisfacţia clienţilor.

În schimbul participării "anonime" a redactorilor noştri la efortul agenţiei de a se afirma ca cea mai credibilă sursă de informaţii, am facilitat crearea unui mediu de lucru prietenos, iar redactorilor li s-a oferit ocazia de a urma cursuri de perfecţionare şi, în măsura posibilităţilor, de a fi retribuiţi corespunzător şi de a beneficia de dotarea tehnică absolut necesară pentru desfăşurarea muncii în bune condiţiuni.

În plan tehnologic agenţia a continuat programul de dezvoltare tehnologică şi modernizare a sistemului IT început în anul 2003, adoptând un nou concept de structură bazat pe tehnologiile actuale IT.

Schimbări majore au avut loc la nivelul bazei de date şi al paginii de WEB a ROMPRES, text şi foto care a fost astfel concepută încât să permită navigarea simultană a unui număr constant mare de utilizatori şi care să permită mai ales vizualizarea arhivei foto în doar câteva secunde.

Redactorii şi fotoreporterii ROMPRES au fost dotaţi cu aparatură performantă care a permis creşterea vitezei de culegere, prelucrare şi transmitere a informaţiilor şi a fotografiilor către beneficiari.

Prin eforturi interne s-a trecut şi la o valorificare sistematică şi coerentă a arhivelor de text şi imagine ale agenţiei care sunt foarte bogate, punându-se foarte mult accentul pe facilităţile oferite de Internet.

Pentru 2006 avem în vedere extinderea aplicaţiilor jurnalistice pentru dezvoltarea de produse multimedia şi up-gardarea sistemelor existente.

În plan financiar, finanţarea cheltuielilor curente şi de investiţii ale agenţiei în 2005 a fost asigurată din subvenţii de la bugetul de stat în procent de 83% şi din venituri proprii 17%, venituri proprii care în 2005 au fost cu 8% mai mari decât cele din anul anterior, deşi cursul de schimb euro-leu a înregistrat o scădere cu 18% faţă de cel prognozat cu care am lucrat şi noi pentru bugetul alocat de Ministerul Finanţelor Publice.

Pentru a vă da câteva cifre, apropo de valenţele publicistice ale ROMPRES-ului, vă anunţ că abonaţii ROMPRES au putut alege în 2005 între cele 15 servicii şi pachete de ştiri în timp real, 7 buletine zilnice, 5 selecţii de ştiri tematice, 6 fluxuri speciale, 4 buletine săptămânale, 3 buletine şi publicaţii lunare însumând peste 170.000 ştiri şi peste 7.000 documentare. La acestea se adaugă cele 480.000 imagini din actualitatea externă şi cele 44.200 fotografii la zi ale ROMPRES.

Cred, cu tărie că ce s-a întâmplat în ROMPRES, atât în 2005, cât şi în anii trecuţi, poate fi caracterizată ca o istorie de succes care a început cu înţelegerea misiunii şi rolului pe care îl are Agenţia Naţională de Presă în peisajul MEDIA al României.

La acestea s-au adăugat încercările noastre de a forma o echipă redacţională...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să încheiaţi, domnule Roşca.

Domnul Ioan Mihai Roşca:

... şi managerială performantă.

Mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Dau cuvântul domnului preşedinte Cătălin Micula pentru a prezenta raportul comun al Comisiilor pentru cultură.

Aveţi cuvântul, domnule preşedinte.

Domnul Cătălin Micula:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Potrivit prevederilor art.13 alin.2 din Legea nr.19/2003 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Presă ROMPRES, raportul anual de activitate al agenţiei şi raportul privind contul său de execuţie bugetară pentru anul 2005 au fost depuse la Parlament în vederea întocmirii unui raport comun al Comisiei pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă a Senatului şi Comisiei pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă a Camerei Deputaţilor, cu avizul Comisiilor pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital ale celor două Camere, în ceea ce priveşte contul de execuţie bugetară.

Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă a Senatului şi Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă a Camerei Deputaţilor s-a întrunit în ziua de 23 mai 2006 pentru a aviza raportul.

Prin avizul comun al Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului şi al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor, cele două comisii avizează favorabil contul de execuţie bugetară al Agenţiei Naţionale de Presă ROMPRES, încheiat la 31 decembrie 2005.

Potrivit prevederilor Legii nr.19/2003 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Presă ROMPRES comisiile au analizat contul de execuţie bugetară şi au reţinut că veniturile şi cheltuielile au fost realizate cu respectarea tuturor prevederilor legale.

Veniturile totale ale agenţiei cu fost în anul 2005 de 12.238.014 RON din care 2.047.644 RON venituri proprii, înregistrându-se o creştere de 8% faţă de 2004, ca urmare a creşterii numărului de abonaţi şi 10.190.370 RON subvenţii de la buget.

Cheltuielile totale au fost în sumă de 12.238.014 RON.

Evaluarea activităţii financiare, cât şi principalii indicatori privind execuţia bugetară în perioada 2002 - trimestrul I 2005 au fost finalizate într-un raport de evaluare avizat de Comitetul pentru Audit Public şi aprobat de către Ministerul de Finanţe.

Raportul de activitate al Agenţiei Naţionale de Presă ROMPRES pe anul 2005 este structurat pe următoarele capitole: în preambul cuprinzând o scurtă trecere în revistă a istoricului agenţiei şi o privire generală asupra activităţii din anul 2005; obiectivele şi realizările celor 6 redacţii din structura ROMPRES; baza tehnică a ROMPRES; activitatea de marketing şi relaţii publice; politica de resurse umane; situaţia financiară a agenţiei; raportul de gestiune pentru anul 2005; activitatea Consiliului Director şi strategia ROMPRES pentru anul 2006.

După încheierea dezbaterilor, Comisiile pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă a Senatului şi a Camerei Deputaţilor au hotărât să propună plenului Parlamentului aprobarea Raportului Agenţiei Naţionale de Presă ROMPRES şi a contului de execuţie bugetară pentru anul 2005 cu majoritatea voturilor celor prezenţi în sală în momentul votului, 19 voturi pentru şi 9 abţineri.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc foarte mult.

Stimaţi colegi,

Trecem la dezbateri generale.

Înscrieri la cuvânt, vă rog.

Mă scuzaţi, vă dau imediat cuvântul.

Domnul senator Vasile Dîncu, aveţi cuvântul.

Domnul Vasile Dîncu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu este foarte uşor să vorbeşti despre o instituţie de presă şi, mai ales, despre o Agenţie Naţională de Presă.

Agenţiile de presă au un specific care înseamnă, în primul rând, lipsa ingredientelor principale pentru succesul jurnalistic. Nu pot folosi vedete, nu pot folosi reţete de succes, nu pot să-şi promoveze jurnaliştii pe posturile de televiziune după reţeta starurilor.

Deci, pentru o agenţie de presă este foarte complicat să proiecteze o imagine publică proeminentă sau să proiecteze un profil care ar putea să emoţioneze sau să ducă la o evaluare publică deosebită, însă, instituţia naţională şi accentuez Agenţia Naţională de Presă care este ROMPRES a făcut în ultimii ani progrese deosebite.

Drumul din 2001, când am văzut pentru prima dată un flux ROMPRES şi instituţia în sine, din 2001 până în 2006 este un traseu de excepţie, un traseu care merge de la o instituţie lăsată în paragină, spre o instituţie absolut europeană de un înalt profesionalism.

Aş putea, fără a vorbi foarte mult despre această instituţie, aş putea să remarc, totuşi câteva lucruri care sunt esenţiale în evaluarea tehnică, în evaluarea profesională a unei instituţii de presă, a unei agenţii de presă.

În primul rând, un indicator care a avut de câştigat în fiecare an în cazul ROMPRES este acela al diversităţii tematice.

Ca diversitate tematică, dinamica instituţiei pe care o discutăm şi o evaluăm astăzi a reuşit un traseu profesional de excepţie, a multiplicat în fiecare an fluxurile locale, regionale, naţionale şi chiar cele internaţionale.

Din punctul de vedere al Parlamentului aş putea să spun că toţi actorii politici, toţi actorii sociali ai comunităţilor sunt foarte bine şi foarte echilibrat reprezentaţi în fluxurile de ştiri.

Cele 5 pachete de ştiri, 6 fluxuri speciale, 4 buletine săptămânale, 3 buletine lunare, sunt indicatori cantitativi pe care nu-i găsim la nici o altă instituţie comparabilă din România.

Aş putea, din punctul nostru de vedere, al parlamentarilor, să evidenţiez un lucru, volumul de ştiri locale pe care îl are ROMPRES a crescut de 3 ori în ultimii 2 ani.

Ce înseamnă asta?

Asta înseamnă că ROMPRES este o instituţie care pune accent pe România, nu pune accent numai pe Capitala ţării acolo unde se produc ştirile politice.

De asemenea, aş vrea să spun că un lucru care mă impresionează, tehnic vorbind, ca expert şi evaluator în domeniul jurnalistic, este fluxul economic.

Fluxul economic este cel mai bogat şi cel mai performant dintre toate fluxurile care există în acest moment, fluxuri ale unor agenţii nespecializate în economic.

Fluxul economic nu a crescut numai în cantitate, a crescut şi în calitate şi prin aceasta credem că misiunea ROMPRES, aceea de a face şi educaţie naţională este îndeplinită cu prisosinţă aici.

Să nu uităm că, în sondajele de opinie, există încă 80% din populaţie care consideră că oamenii de afaceri aparţin unei categorii sociale speciale, care face bani prin mijloace necinstite.

Această percepţie trebuie să piardă teren şi prin asemenea tipuri de acţiuni jurnalistice, această percepţie pierde teren în fiecare an în România.

Nu mai vreau să vorbesc despre fluxul de ştiri externe pentru că aici există un specific, în ultimii patru ani ROMPRES s-a implicat în procesul de integrare europeană.

Fluxul de ştiri specializat şi pachetele de ştiri specializate privind Uniunea Europeană, atât în ceea ce priveşte Bruxelles-ul şi mesajele dinspre Bruxelles încoace, dar şi cele care vin dinspre România spre Uniunea Europeană s-a îmbunătăţit foarte mult în ultimii ani şi este un atu, de asemenea, al instituţiei.

Aş vrea să vorbesc şi despre dimensiunea externă, despre participarea ROMPRES la imaginea externă a Românei, imaginea nu se poate numai prin mijloace de persuasiune, informaţia despre o ţară produce imagine, şi aici vreau să vă spun că, cantitatea de ştiri, a fluxurilor în limbi străine la ROMPRES este de un sfert de milion pe an, un indicator greu de întâlnit şi la marile agenţii internaţionale.

Mă bucur, de asemenea, că managementul acestei instituţii a reuşit să implementeze în ultimul an un foarte modern sistem de stocare a informaţiei, un sistem care măreşte foarte mult atât cantitatea de informaţie stocată, dar şi accesul la această informaţie.

Aş vrea să mai spun că acest consiliu director împreună cu preşedintele a reuşit să aibă în acest an indicatori financiari, pe care i-aţi văzut, şi care au fost apreciaţi de comisia de specialitate.

Mă bucur că prin managementul instituţiei s-a reuşit o specializare funcţională, o mult mai bună diviziune a sarcinilor din interiorul agenţiei, lucru care l-am reproşat noi, dacă bine îmi aduc aminte la ultimul raport.

Aş vrea să spun, în ultimul rând, că ROMPRES a rămas şi îşi fortifică specificul de instituţie naţională.

Dacă vrem ca ROMPRES să facă mai mult, ar trebui să ne coste mai mult o asemenea instituţie.

Dacă ne uităm la bugetul acestei instituţii o să observăm că dacă îl comparăm cu o instituţie europeană, la acelaşi număr de angajaţi sau la aceeaşi cantitate de producţie jurnalistică, o să observăm că bugetul instituţiei noastre naţionale, care este ROMPRES, este de 10 ori mai mic.

De aceea, stimaţi colegi, v-aş propune să aprobăm acest raport şi Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat este de acord şi propune să votăm pentru acest raport al Agenţiei Naţionale de Presă ROMPRES.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc.

Invit la microfon pe domnul deputat Valentin Iliescu.

Domnul Valentin Iliescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte pentru corectare.

Punctul meu de vedere nu se suprapune în niciun caz cu raportul prezentat de conducătorul acestei instituţii, nici nu se suprapune în mare măsură cu raportul prezentat de comisiile de specialitate, şi, cu atât mai mult cu punctul de vedere prezentat aici de antevorbitor.

Nu vreau să pun în discuţie obiectivitatea informaţiilor prezentate de ROMPRES. Nu este nici locul, nici momentul. Cred însă că, principala problemă a acestei instituţii este managementul ei, pe care eu, personal, îl consider defectuos şi care este determinat, pe de-o parte, şi de Legea nr.19/2003 care, cred eu, necesită o urgentă modificare în sensul stabilirii unor competenţe mult mai precise în privinţa stabilirii întregii

conduceri a Consiliului Director respectiv şi, mai ales, să asigure performanţe superioare în plan financiar.

În primul rând, este o instituie netransparentă, o instituţie care greu îşi devoalează mecanismele de funcţionare, de altfel, site-ul agenţiei nu oferă prea multă informaţie despre instituţie, iar angajaţii - şi sunt ferm convins că aţi avut posibilitatea să discutaţi de foarte multe ori cu ei - sunt profund nemulţumiţi şi cu mare greutate spun ceea ce se întâmplă în instituţie.

Spuneam că legea are deficienţe, ea, practic, îi oferă directorului general competenţe mult prea mari, puteri discreţionare. Parlamentul alege directorul general, acesta, chipurile, stabileşte numărul directorilor adjuncţi şi scoate aceste posturi la concurs pe criteriile stabilite de domnia-sa.

Aceştia împreună formează Consiliul Director care stabileşte Regulamentul de organizare şi funcţionare al Agenţiei Naţionale de Presă ROMPRES sau mai bine spus, în traducere directă, Parlamentul dă putere deplină unei persoane care "taie şi spânzură" într-o instituţie publică, de interes naţional din banii publici, conform deciziei sale.

"Managementul este defectuos" s-a spus de mulţi ani şi este un lucru pe care colegii din comisia de specialitate îl ştiu foarte bine. Practic, pentru majoritatea judeţelor există un singur corespondent -şi aici se vorbea foarte mult de accentul pe care-l pune ROMPRES-ul pe informaţiile care vin din teritoriu - şi trebuie să subliniem că în majoritatea judeţelor există un singur corespondent, căruia îi intră în competenţă înregistrarea sunetului, redactarea materialelor, realizarea pozelor şi, evident, acest lucru nu este normal.

S-a spus, de multe ori, în comisiile de specialitate că este nevoie ca această agenţie să aibă corespondenţi în cele mai importante oraşe europene. Lipsesc, de asemenea, din motive pe care domnul director general ar trebui să le spună aici, materiale audio şi video, aşa cum sunt în celelalte agenţii de presă din România, cu care, din păcate, ROMPRES-ul, ca Agenţie Naţională a pierdut de mult o bătălie importantă.

Legat de raportul Agenţiei Naţionale de Presă ROMPRES se face multă statistică, dar, din păcate, numai dacă încercăm să interpretăm anumite informaţii vom vedea că lucrurile nu merg bine.

Fluxul central care cuprinde într-un an în jur de 24.000 ştiri, practic, are cam 65 ştiri pe zi, la care lucrează 256 persoane, am prelucrat doar nişte date din acest raport.

Dotările despre care s-a spus foarte mult, eu cred că nu sunt bine dirijate şi vă dau un singur exemplu, banal, care spune că există puţină preocupare pentru acest lucru, din cele 12 autoturisme ale agenţiei, 3 sunt folosite de director şi doar 9 de persoanele care lucrează în această instituţie.

S-a vorbit mult de veniturile acestei instituţii, vânzările Agenţiei ROMPRES făcute de Departamentul de Marketing şi Relaţii Publice.

Acesta a vândut anul trecut produse de 20 miliarde lei vechi, depăşind-şi norma cu circa 500 milioane şi pot să vă spun că, dacă aveţi legături cu presa locală, veţi vedea că o asemenea cifră este vândută de cel mai amărât ziar din provincie, deci cum s-ar spune foarte puţin.

Sunt produse noi, s-a spus că sunt produse noi, căutate, vă dau un singur exemplu, "Săptămâna Mondorama", cred că şi colegul antevorbitor se referea la el ca produs al agenţiei, care este cumpărat de 11 clienţi.

Asta spune foarte mult despre calitatea acestui material şi despre forma în care este prezentat.

Clienţii ROMPRES, s-a vorbit puţin aici, poate nu aşa din întâmplare, sunt foarte puţini, practic, agenţia are 179 de clienţi media şi 426 non-media şi revin la prima categorie a acelor clienţi media, practic, din circa 1000 clienţi potenţiali în ţară, Agenţia Naţională de Presă are doar 179.

În privinţa angajaţilor, şi aici este o problemă importantă, pentru că Rompres a fost de-a lungul timpului o instituţie care a format şi a dat pe piaţa media oameni de mare valoare. Din totalul de 333 de angajaţi, doar 258 sunt jurnalişti. Despre salarii, ce se vorbim? Mi-e greu să intru şi nu pot să vă spun cât sunt salariile directorilor, dar acei oameni care trudesc zi de zi şi care ar trebui să fie mult mai bine recompensaţi, au salarii de mizerie, în jur de 15 milioane lei, net, pe lună, adică un salariu pe care-l au jurnaliştii de slabă calitate, şi din acest motiv cred că managerii acestei instituţii trebuie să se aplece mult mai serios asupra a ceea ce trebuie să fie motivarea salariaţilor. Nu în ultimul rând, aş vrea să vorbesc şi despre venituri, tocmai pentru că, aici, chiar şi comisia a adus laude Agenţiei Naţionale "Rompres". Practic, din 124 de miliarde de lei vechi, venituri anul trecut, doar 20 de miliarde sunt venituri proprii, adică, 17%. Nu am amănunte, în clipa asta, să vă spun ce se întâmplă cu agenţiile naţionale de presă din alte ţări, dar cred, în mod sigur, că deficienţele actului managerial sunt principala cauză a acestei situaţii. Din acest punct de vedere, eu vă propun să respingem acest raport de activitate. Ba, mai mult, cred că, tocmai pentru că instituţia are nevoie de o împrospătare, de o înviorare a activităţii sale, care să-şi propună să readucă Rompres-ul pe locul întâi în topul agenţiilor de presă din România, că demisia domnului director general ar fi un lucru extrem de important, pe care dânsul trebuie să-l aibă serios în vedere. Mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, dacă mai sunt luări de cuvânt?

Domnul deputat Dragoş Dimitriu, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Dragoş Petre Dimitriu:

Mulţumesc, domnule preşedinte. Mi-a plăcut foarte mult interesul pe care antevorbitorul l-a arătat pentru atâtea detalii în ceea ce priveşte funcţionarea Agenţiei "Rompres". Sigur că ar fi fost bine ca acest interes să se manifeste şi pe parcursul exerciţiului legislativ la comisia care are dreptul şi obligaţia de a verifica activitatea Rompres. Ca om vechi de presă, vă spun că marketing-ul, pentru o agenţie de stat cum este Rompres-ul, este ceva foarte dificil, mai ales în contextul actual al presei, când interesul, şi al presei, dar, mai ales, al cititorilor, este pentru aşa-numitele "bombe de presă", pentru informaţii care depăşesc sfera normalului a ceea ce se întâmplă, de exemplu, în Parlament. Uitaţi-vă şi dumneavoastră la majoritatea ştirilor din publicaţiile de succes că nu reflectă, practic, activitatea serioasă depusă de parlamentari, ci diverse excentricităţi, să le spunem. De aceea, este firesc ca agenţia naţională să piardă trendul în faţa unor concurenţi privaţi, care se ghidează după altceva decât interesul public. N-aş vrea, acum, să laud Rompres-ul, dar spun că, într-o oarecare măsură, această agenţie a dovedit profesionalism, a dovedit neutralitate. În ceea ce priveşte, însă, reprezentarea activităţii noastre parlamentare, ar trebui aduse câteva critici, şi anume, nu este reprezentată, aproape deloc, o parte extrem de importantă a activităţii noastre, şi anume, întrebările şi interpelările. Practic, aceste întrebări şi interpelări ce înseamnă? Reflectarea unor idei, a unor probleme venite din teritoriu, din lumea reală, nu neapărat bazate pe procesul legislativ. Or, atâta timp cât dorinţa oamenilor, reprezentată prin aceste interpelări şi întrebări, nu apare reflectată mai bine în buletinele Rompres, eu cred că aici este o carenţă, o carenţă a acestei agenţii. În rest, repet sunt încântat de interesul pe care distinsul nostru coleg, Valentin Iliescu, l-a arătat pentru acest raport, eu cred că pornind de la ideile domniei-sale, trebuie să fim mult mai atenţi cu ceea ce se întâmplă în cadrul acestei agenţii, inclusiv la nivel managerial. Din punctul nostru de vedere, credem că, treaba, aşa cum merge acum, se poate desfăşura, cu îmbunătăţiri, evident, dar raportul nu cred că este atât de negativ. Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc foarte mult. Dacă mai sunt intervenţii? Nu mai sunt. Stimaţi colegi, în conformitate cu prevederile Legii nr.19/2003 art.13, voi supune aprobării dumneavoastră raportul comisiilor de specialitate, respectiv Comisiile pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă, legat de activitatea pe anul 2005 a Agenţiei Naţionale "Rompres". Vă rog să vă ocupaţi locurile. Cine este pentru, voturi împotrivă?

Sunt 27 de voturi împotrivă şi o abţinere, deci, cu mare majoritate, raportul Comisiilor pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă privind activitatea Rompres, a fost adoptat.

Trecem la punctul 11 de pe ordinea de zi, raportul referitor la îndeplinirea atribuţiilor ce revin Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, potrivit Legii nr.187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică pe anii 2000-2002.

Da, domnule deputat Arpad.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Permiteţi-mi, domnule preşedinte, eu am crezut că aţi dorit să dăm, una după alta, cele două voturi CNA şi Rompres. De aceea, nu aţi supus votului raportul CNA. Dar am votat şi Rompres-ul, şi raportul CNA încă tot nu l-am votat. Poate ar fi bine să-l supuneţi şi pe acesta votului nostru.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, conform legii, raportul Consiliului Naţional al Audiovizualului nu se supune votului. Se ia numai act. Aşa prevede legea, deocamdată.

Stimaţi colegi, trecem la punctul 11 de pe ordinea de zi. Avem de dezbătut aici patru ani, perioada 2000-2004. Vă rog să-mi permiteţi să dau cuvântul domnului Claudiu Secaşiu, preşedintele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în vederea prezentării unei sinteze privind activitatea pe cei patru ani.

Domnule preşedinte, aveţi cuvântul!

Domnul Claudiu Secaşiu - preşedintele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii:

Domnule preşedinte al Senatului,

Onorat prezidiu, doamnelor şi domnilor parlamentari, onorată asistenţă,

CNSAS îşi desfăşoară activitatea în baza Legii nr.187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii, ca poliţie politică, precum şi a Hotărârii Parlamentului României nr.17/16.05.2000 pentru adoptarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a CNSAS. Constatăm, însă, că din momentul înfiinţării, funcţionarea normală a instituţiei a fost grevată de anumite greutăţi. Încă din primul an al activităţii, CNSAS s-a confruntat cu lipsa unui sediu propriu atât pentru birouri, cât şi pentru depozitul de arhivă, în ciuda numeroaselor demersuri adresate Consiliului General al Municipiului Bucureşti, precum şi altor autorităţi publice. Practic, această situaţie a fost remediată parţial, la începutul anului 2001, printr-o soluţie de compromis, singura posibilă la acea dată şi care s-a permanentizat, din păcate, cu toate incovenientele aferente, anume, închirierea unui spaţiu. Acest eveniment a coincis cu începerea acţiunii de preluare a dosarelor, create de organele fostei securităţi şi de acces a primilor cetăţeni la propriile dosare, începând cu luna ianuarie 2001. Dacă în cursul anului 2000, din cauza lipsei oricărui spaţiu de depozitare, dosarele ce au făcut obiectul verificărilor din oficiu au fost studiate de reprezentanţii CNSAS la sediile deţinătorilor de fond arhivistic, din luna martie 2001 a început preluarea în gestiune a primelor documente. Comparativ, dacă în perioada martie 2001 - mai 2002, s-au preluat 3600 de dosare, s-a ajuns la finele anului 2004, la un număr de aproximativ 10000 de dosare. Trebuie subliniat că datorită lipsei unui spaţiu suficient de arhivă, toate preluările de documente s-au făcut numai în baza unor solicitări punctuale, răspunzând fie cererilor de acces la propriul dosar, fie verificărilor prevăzute de Legea nr.187/1999. Problema spaţiului destinat arhivei şi-a găsit o rezolvare parţială în luna octombrie 2003, când CNSAS a primit, prin transfer, de la Administraţia Rezervelor de Stat un număr de două hale, situate în cadrul unităţii teritoriale Popeşti Leordeni şi s-a trecut la amenajarea acestora, în regim de urgenţă. Ca principală atribuţie, CNSAS a facilitat, în baza cererilor primite din partea persoanelor îndreptăţite, accesul la propriul dosar întocmit de securitate. În comparaţie cu primul an de existenţă al instituţiei, când datorită condiţiilor obiective sus-menţionate, cele 250 de cereri primite nu şi-au putut găsi soluţionarea, conform legii, în anul 2004, dintr-un număr de 2171 de cereri, au fost finalizate 1350, 466 de cetăţeni şi-au consultat dosarul, 844 primind răspuns că nu figurează în evidenţele create de fosta securitate. Cererile de acces la propriul dosar nu au putut fi, integral, soluţionate, datorită, în primul rând, faptului că din cauza calendarului electoral din cursul anului 2000, accentul a căzut pe verificarea, cu prioritate, a candidaţilor în alegeri şi în al doilea rând, imposibilităţii preluării integrale, în gestiunea arhivelor şi evidenţelor create de fosta securitate. Activitatea de verificare a început încă din luna martie 2000, cu persoanele care au candidat în alegerile locale, continuând în toamna anului 2000 cu cele de la alegerile generale, verificări totalizând aproximativ 10000 de persoane. Spre comparaţie, pentru alegerile generale şi locale din anul 2004, CNSAS a verificat un număr de 5 ori mai mare de candidaţi, aproximativ 50000 de persoane. Totodată, în scopul stabilirii adevărului istoric cu privire la rolul securităţii în cadrul sistemului comunist, CNSAS a iniţiat şi desfăşurat o serie de manifestări, precum expoziţii, conferinţe, simpozioane, precum şi elaborarea unor volume de studii şi documente, bine primite atât de comunitatea specialiştilor în domeniu, cât şi de public. La finele anului 2002, instituţia s-a confruntat cu un blocaj al activităţii colegiului, determinată de refuzul unora dintre membrii acestuia, de a mai lua parte la şedinţe. Această criză a dus la constituirea, în luna ianuarie 2003, a unei subcomisii de control parlamentar. Lucrările subcomisiei s-au desfăşurat la sediul instituţiei pe parcursul lunii ianuarie 2003, finalizându-se prin întocmirea unui raport referitor la funcţionarea Colegiului. Chiar şi în aceste condiţii de criză, la nivelul Colegiului, accesul cetăţenilor la propriul dosar, ca şi al cercetătorilor acreditaţi la documentele întocmite de fosta securitate, a continuat. Urmare a demersurilor Parlamentului, ca for tutelar, ale Societăţii Civile, precum şi a membrilor Colegiului, începând cu luna mai 2003 s-au reluat şedinţele de lucru regulamentare ale Colegiului. În afara atribuţiilor prevăzute expres, prin legea de organizare, CNSAS a primit de-a lungul anilor şi alte atribuţii. Astfel, prin Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri şi în prevenirea corupţiei, s-au stabilit unele incompatibilităţi între statutul de funcţionar public şi eventuala calitate de agent sau colaborator al securităţii, CNSAS fiind instituţie abilitată, prin lege, să deruleze verificările. De asemenea, în baza Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.214/1999, aprobată prin Legea nr.568/2001 privind acordarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă, precum şi a Protocolului de colaborare dintre CNSAS şi Ministerul Justiţiei, începând din luna iunie 2003, instituţia noastră pune la dispoziţia Comisiei pentru constatarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă documentele care atestă această calitate, persoanelor condamnate pentru infracţiuni săvârşite din motive politice, precum şi persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive. Astfel, s-a înregistrat o creştere a numărului de solicitări, primite din partea comisiei, de la 19 cereri în cursul anului 2003, care au presupus studierea a 650 de volume, la 177 de adrese de verificare, în cursul anului 2004, din care 134 au fost soluţionate pe baza documentelor deţinute în arhiva CNSAS. În concluzie, apreciem că în pofida tuturor neajunsurilor care au grevat activitatea instituţiei, pe parcursul perioadei descrise în prezentele rapoarte, CNSAS şi-a dovedit utilitatea. O atestă, în mod evident, creşterea numărului cererilor de acces la propriul dosar şi a interesului faţă de problema deconspirării agenţilor şi colaboratorilor securităţii. Vă mulţumesc.

(În continuare, şedinţa este condusă de domnul deputat Lucian Augustin Bolcaş, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor).

Domnul Lucian Bolcaş:

Vă mulţumim, domnule preşedinte!

Îl rog pe domnul senator Şerban Nicolae, vicepreşedintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a Senatului să prezinte raportul comun al celor două comisii. Vă rog, domnule senator!

Domnul Şerban Nicolae:

Vă mulţumesc. Raportul comun al celor două Comisii juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări priveşte perioada 2000-2004, cu precizările care au fost inserate şi în raportul prezentat de către preşedintele Colegiului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, domnul Secaşiu, că el conţine o sinteză a celor 4 rapoarte transmise în anii anteriori şi care nu au făcut obiectul dezbaterii în plenul Camerelor reunite. N-am să reiau în amănunt textul raportului, - îl aveţi şi dumneavoastră în faţă. Elementele importante au fost redate, deja, de domnul Secaşiu, referitor la dificultăţile cu care s-a confruntat această instituţie în perioada 2000-2004, blocajul, practic, al activităţii după reuniunea din 20 octombrie 2002, ca şi celelalte dificultăţi legate de gestionarea fondului de arhivă. Am să mă rezum, în prezentarea acestui raport, doar la câteva fraze foarte scurte, conţinute în capitolul de concluzii. Şi anume, în raportul comun se spune în felul următor:

1. Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii este o instituţie utilă pentru a satisface scopul pentru care a fost creată şi se apreciază că trebuie să-şi continue activitatea, dar în condiţii normale;
2. Activitatea Colegiului CNSAS a fost întreruptă la 22 octombrie 2002 şi această situaţie nu poate continua şi s-a propus, la acea dată, revocarea întregului Colegiu al CNSAS, deoarece reconcilierea între aceştia nu era posibilă;
3. Comisiile juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări apreciază pozitiv activitatea desfăşurată de CNSAS în anii 2003 şi 2004;
4. Comisiile juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări iau act de faptul că pe anul 2005 nu a fost încă prezentat un raport Parlamentului şi propun ca Parlamentul să stabilească, ca noul Colegiu al CNSAS să-l prezinte Parlamentului în termen de 60 de zile, de la numirea acestuia. Fac precizarea că acest raport a fost întocmit în data de 11 mai 2006.

În ceea ce priveşte activitatea Colegiului CNSAS şi a instituţiei ca atare, aferentă anului 2005, membrii Comisiilor juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări au solicitat preşedintelui Colegiului în funcţiune să prezinte, la termenul propus, un raport distinct. Acesta este raportul comun. Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. La dezbateri, dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Doamna secretar Daniela Buruiană.

Doamna Daniela Buruiană Aprodu:

Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor parlamentari, catastrofala guvernare a României, din perioada 1996-2000, condusă de "bravii ţărănişti", dar susţinută de actuala Alianţă D.A., plus UDMR, a lăsat moştenire o ţară sărăcită, plină de corupţie şi cu mari probleme sociale. Şi ca să nu-i uităm şi să-i pomenim mereu, pentru că de acolo unde s-au dus, nu se vor mai întoarce vreodată, ţărăniştii ne-au pricopsit cu o lege numită "Legea Ticu", după numele conspirativ al iniţiatorului. De la nefericita ei naştere, "Legea Ticu" a adus sămânţă de scandal şi vrajbă în societatea românească, iar la maturitate, legea a făcut şi ea un "pui" care se cheamă Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor fostei Securităţi, progenitură la fel de nefericită, ca şi părintele ei. Prin votul exuberant şi plin de ură şi dorinţă de răzbunare, ţărăniştii au vrut să-şi plătească nişte poliţe pentru unele suferinţe îndurate, dar pentru care noi, cel puţin noi, de la PRM, nu avem nici o vină. Instituţie bugetivoră, care toacă banul public fără nici o ruşine dar, mai ales, fără a da socoteală Parlamentului României, care i-a investit, CNSAS a dus o luptă eroică de la bun început pentru a se distrage controlului vreunei comisii parlamentare. Dar să vedem ce a însemnat CNSAS în perioada 2000-2004. Am să mă refer, în mod deosebit, la perioada aceasta, când această instituţie, nou înfiinţată, la vremea respectivă a fost scăpată de sub orice control legal şi bugetar. Salarii de miniştri pentru o gaşcă extrem de zgomotoasă, în frunte cu Mircea Dinescu, Horia Roman Patapievici şi Andrei Pleşu. Aş aminti aici celebrul raport de control al comisiei parlamentare condusă de senatorul Ion Predescu, care a fost şi a rămas doar o tentativă, la vremea aceea, ceea ce a scos la lumină multe ilegalităţi din cadrul CNSAS. Dar, mâini pricepute ale unor combinatori de profesie, au îngropat adânc acest raport parlamentar în anumite sertare, pentru ca mai târziu să aibă un veritabil material de şantaj şi intimidare. Maşini de lux, cu şoferi, pentru aceeaşi gaşcă, excursii în străinătate - chipurile pentru documentare - dar, de fapt, se făcea un veritabil trafic ilegal de documente, scoase de la CNSAS şi comercializate pe bani grei. Angajarea tuturor rubedeniilor şi prietenilor dar, mai ales, cei ai "Dinescului" la departamentul de aşa-zise investigaţii, de fapt un laborator de intoxicare şi falsificare ce albea sau înnegrea dosare, prin simpla scoatere sau adăugare de documente. Acest departament este condus şi acum de protejata aceluiaşi Dinescu, priceputa doamnă Germina Nagâţ, fiica tăticului ei, un respectabil ofiţer de securitate. Lipsa unui regulament de funcţionare a acestui CNSAS şi scurgerile repetate de informaţii către unele persoane interesate, clădiri de lux, cu aer condiţionat, pentru corpuri delicate ale deconspiratorilor care, la rândul lor, ar trebui deconspiraţi, mii de miliarde de lei cheltuiţi din banul public pe logistică sofisticată, canapele de pluş pentru "dosuri" preţioase şi zurgălăi pentru "cai bălţaţi". Şi asta într-o ţară în care pensionarii mor la coadă la medicamente compensate, iar tinerii îşi iau lumea în cap pentru a-şi găsi un loc de muncă.

Rezumând, să vedem şi rezultatele acestei risipe necontrolate a banului public, colectat din impozitele şi taxele cetăţenilor români. Faptul că niciodată nu s-a prezentat Parlamentului, timp de 4 ani de zile, nici un raport de activitate, anual, deşi această instituţie a votat nominal membrii CNSAS, îmbogăţirea unor membri CNSAS atât pe baza traficului de influenţă, cât şi a traficării dosarelor de securitate ale unor persoane publice. În acest sens, lucrurile sunt foarte simple. Pentru cei ce au plătit, dosarele s-au albit iar pentru cei ce nu au plătit, au apărut din senin file noi la dosar, fabricate la comandă. Ascunderea, aproape în totalitate, a dosarelor judecătorilor şi procurorilor care au fost şantajaţi să dea soluţii şi verdicte în folosul clientelei atât a PSD, cât şi a Alianţei D.A. Expunerea oprobriului public a unor personalităţi politice incomode fostului regim "Iliescu", "Constantinescu", iar "Iliescu" şi acum "Băsescu". Desigur, celebru este cazul preşedintelui PRM, senatorul Corneliu Vadim Tudor, căruia, deşi i s-au adăugat file care nu au nici o legătură cu respectivul dosar, securitatea i-a făcut cadou un "voinic" şi "dolofan" dosar, dar de urmărire informativ-operativă. Cu toate că unele "potăi" latră şi se gudură pe la unele posturi de televiziune pentru a fi băgate în seamă, noi, cei de la PRM, îi salutăm din mers. Câinii latră, caravana trece, domnilor! De fapt, acest balamuc naţional care a atins, deja, cote paranoice şi este denumit "dosariada", va scurt-circuita adânc activitatea serviciilor secrete româneşti, spre satisfacţia unora şi, desigur, la comandă externă, distrugând, cu bună ştiinţă, actualul sistem de apărare şi siguranţă naţională. Efectele acestei nebunii le vom simţi cu toţii şi vă asigur eu, domnilor, că nu vor fi foarte târzii. Nu ştiu cât va reuşi noua componenţă a CNSAS, rezultată de după alegerile din 2004 să schimbe imaginea fostului CNSAS, care vine cu o zestre compromisă şi greu de reparat. Probabil că timpul ne va spune dacă aceste lucruri se vor îndrepta şi dacă această instituţie va putea fi aşezată pe coordonate legale, democratice puse în slujba cetăţeanului şi nu împotriva lui.

Doamnelor şi domnilor, mai avem câteva luni până la momentul aderării României la Uniunea Europeană şi Occidentul ne priveşte şi ne primeşte ca pe nişte cetăţeni din lumea a treia, dintr-o ţară bananieră, neguvernabilă, aflată într-o prelungită criză instituţională, dar, în care problemele vitale ale ţării se discută şi se rezolvă doar în unele cârciumi selecte, unde se mănâncă bine, dar, mai ales, unde se bea bine. Pentru toate acestea, veţi răspunde dumneavoastră, domnilor guvernanţi, în faţa cetăţenilor, la viitoarele alegeri, pentru că de trăit nu au trăit bine, dar, în schimb, aţi hrănit şi aţi îndopat populaţia doar cu sondaje de opinie mincinoase care, vă asigur eu, nici nu ţin de foame şi nici de sete. Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, doamna deputat! Domnul deputat Popa era înscris.

Domnul Nicolae Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Partidul Conservator a reiterat, în repetate rânduri, acordul privind desecretizarea dosarelor fostei securităţi, acţiune menită să contribuie la curăţirea morală a societăţii româneşti, şi singura posibilitate de a afla adevărul despre acei demnitari care sunt stigmatizaţi de un trecut care nu le face cinste. Desecretizarea trebuie, însă, tratată cu mult discernământ şi, bineînţeles, cu rezerva pe care am exprimat-o şi zilele trecute, referitoare la dosarele reprezentanţilor Bisericii, instituţie fundamentală a poporului român, care trebuie lăsată în pace şi ferită de "mocirla" politicii. Partidul Conservator consideră că Biserica trebuie tratată ca o instituţie autonomă, aşa cum stipulează şi Constituţia, legea noastră de căpătâi, iar ingerinţele politice în treburile bisericeşti nu sunt folositoare nimănui. Orice decizii şi influenţe negative ale politicului, pot crea o falie nedorită între cea mai credibilă instituţie a naţiunii, biserica, şi poporul care vede în ea suprema izbăvire, fapt ce ar fi sinonim cu o greşeală colosală. Biserica a fost şi este şi va rămâne instituţia reprezentativă a neamului, pilonul unităţii, moralităţii şi solidarităţii românilor, mai ales în momentele de cumpănă ale istoriei. Din nefericire, ceea ce se întâmplă în prezent la CNSAS, reprezintă nu tocmai un exemplu pozitiv de activitate a unei instituţii democratice, care ar trebui să ia decizii extrem de importante pentru asanarea morală a societăţii româneşti.

Constatăm că se iau, în continuare, decizii discutabile, uşor de contestat, care pot ucide, din punct de vedere politic, anumite persoane publice care, într-un moment nepotrivit, au luat o decizie, poate nefericită, poate din constrângere. Este inadmisibil, însă, ca la un nivel atât de înalt, aşa cum se pretind a fi membrii CNSAS, să ne confruntăm, aproape zilnic, cu scurgeri de informaţii către presă sau la anumite partide politice. Este intolerabil că anumite informaţii, absolut confidenţiale, până la finalizarea dosarului "X" sau "Y", să ajungă publice sau în mâinile unor neavizaţi, fără a se respecta prezumţia de nevinovăţie a celui care face obiectul cercetării. Din acest punct de vedere, nu ne mai surprinde nimic, din moment ce CNSAS-ul nu are un statut şi nici un regulament de funcţionare clare, întreaga activitate a acestei instituţii, care ar trebui să fie un pilon al moralităţii, se desfăşoară, uneori, la limita legalităţii. Membrii Consiliului, în ceea ce priveşte modalitatea de vot, nu se ştie când este secret sau când este vot deschis sau, bineînţeles, acele abţineri care, la fel, nu sunt destul de legale, aş putea spune. O vină importantă în activitatea necorespunzătoare a CNSAS-ului

o are, evident, şi Parlamentul, sub al cărei control se află şi această instituţie, deoarece nu a stabilit până acum un regulament concret de organizare şi funcţionare a activităţii consiliului. O veche vorbă românească spune că "peştele de la cap se împute".

De aceea, noi considerăm că rezultatele muncii CNSAS-ului trebuie cuantificate prin rezultate palpabile, decizii pertinente şi corecte, nu prin spectacole mediatice nefireşti pe ecranele televizoarelor. Atrag atenţia la modul cel mai serios asupra pericolului căderii în derizoriu, al scopului şi adevăratei meniri a CNSAS-ului.

O situaţie de redresare a acestei situaţii anormale ar fi excluderea politicului din activitatea CNSAS-ului, pentru că numirea membrilor pe criterii politice nu are cum să-i confere instituţiei independenţa decizională de care are atâta nevoie. În opinia noastră, a PC, membrii Consiliului trebuie să fie victimele care au avut de suferit de pe urma acestor acţiuni de poliţie politică şi propagandă securistă, nu oameni susţinuţi de formaţiuni politice care se simt datori să le întoarcă serviciul.

Consider că a continua să mergem pe principiul "ia mai toarnă un dosărel să ne mai bălăcărim niţel", constituie un joc grotesc care nu rezolvă, ba chiar ne distrage atenţia, de la adevăratele probleme ale societăţii româneşti, cum ar fi sărăcia pensionarilor, a veteranilor de război şi alte categorii defavorizate.

Menţinerea unui climat nesănătos şi populist de gâlceavă continuă, învrăjbire reciprocă şi tensiuni artificiale, are drept principală consecinţă inducerea unei stări dăunătoare şi păguboasă pentru bunul mers al societăţii româneşti.

Partidul Conservator se pronunţă pentru modificarea legii, care să reglementeze funcţionarea CNSAS-ului, un demers absolut firesc, pentru a nu permite transformarea Consiliului în defuncte alte instituţii pe care le ştim noi din vremurile de mult apuse.

CNSAS-ul trebuie să se transforme într-o instituţie reprezentativă, europeană, cu valenţe mai degrabă preventive decât punitive, un adevărat reper al însănătoşirii clasei politice şi a societăţii româneşti în ansamblu.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Domnul deputat Ghişe.

Domnul Ioan Ghişe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă,

Stimate doamne şi domni deputaţi şi senatori,

Evident că dezbaterea în Parlament a unui raport al unei instituţii a statului ar fi bine să constituie un moment de reflexie care să ducă la propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii în scopul servirii unui interes public. Evident că, CNSAS-ul, prin miza naţională, internaţională, politică şi morală este o instituţie de maxim interes şi faptul că această instituţie funcţionează bine sau nu, ne afectează în mod decisiv climatul public şi, mai ales politic Şi atunci, o chestiune de care cred că ar merita să se ţină seama, este următoarea:

În ce măsură condiţiile legale actuale care permit funcţionarea CNSAS-ului sunt suficiente pentru ca acest interes public să fie bine servit?

Când spun despre interesul public legat de CNSAS, mă refer la dreptul cetăţenilor României de a avea acces la informaţii şi date exacte despre trecutul oamenilor şi, mai ales despre efectele instituţiilor.

Pentru că există un risc în judecăţile superficiale, anume acela ca atunci când punem o etichetă pe un grup de oameni să se comită atâtea şanse de eroare câţi subiecţi sunt supuşi etichetării.

Pentru cei care au avut şansa sau poate nefericirea să trăiască în condiţia de adulţi şi "lucrând" în câmpul muncii socialiste până în 1989, este evident că gradele de responsabilitate instituţională sunt mai clare decât pentru generaţiile tinere care până în 1989 nu aveau încă şansa să lucreze în câmpul muncii.

Când spun asta mă gândesc la următorul aspect. Ar merita să răspundem întrebării: cine pe cine a servit şi a cui politică a aplicat-o? Securitatea a aplicat politica PCR sau PCR a aplicat politica securităţii?

Informatorii şi turnătorii etichetaţi acum, au fost instrumente ale securităţii ca braţ armat al PCR? Sau PCR a fost victima informatorilor şi turnătorilor folosiţi de către ofiţerii de securitate?

Spun aceste lucruri pentru că în opinia mea, cel puţin, este esenţial ca îmbunătăţirea Legii privind funcţionarea CNSAS-ului şi accesul la propriul dosar, să fie acompaniată de o corectă şi o principială lege a lustraţiei. Avem în Constituţie, la art.53 alin.3 o menţiune explicită care spune că atunci când se restrâng drepturi electorale unor grupuri de cetăţeni, această restrângere se poate face doar în limitele efectelor nocive pe care acţiunile lor le-au avut.

Există la CEDO un interesant caz "Letonia 2004" care evidenţiază că un fost ofiţer - colonel KGB - căruia i s-au interzis drepturi electorale a câştigat în privinţa dreptului său de a candida mai departe. Este un caz de referinţă pentru jurisprudenţa europeană.

Şi atunci, dacă plecăm de la evaluări asupra drepturilor fundamentale ale omului şi libertăţilor cetăţeneşti, aşa cum prevede legea acum, ar trebui să vedem în ce măsură legea merită şi trebuie îmbunătăţită cu următoarea propunere.

Propun ca, în cadrul unei dezbateri mai largi a partidelor parlamentare, să se modifice legea în sensul că pentru toţi cei care în România, doresc să ocupe funcţii publice, alese sau numite, să fie publicate, în mod integral, dosarele pe internet. O astfel de abordare ar da şansa cetăţenilor să afle în mod direct despre fiecare dintre cei care doresc să ocupe funcţii publice şi nu într-un mod mediat, prin aprecierile adversarilor politici.

Cred că o astfel de propunere şi modificare legislativă ar contribui la îmbunătăţirea climatului moral în societate şi ar servi cu adevărat intereselor generale ale cetăţenilor, pentru că până la urmă pe acestea trebuie să le servim aici. Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Domnul senator Funar, cu recomandarea de a sintetiza. Vă rog, domnule senator.

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Voi căuta să ţin seama şi de recomandarea dumneavoastră şi sunt fericit că sunt singurul parlamentar de astăzi care a beneficiat de o recomandare.

Permiteţi-mi, domnilor preşedinţi, doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, să-mi încep intervenţia cu câteva întrebări legate de CNSAS.

O primă întrebare adresată actualului preşedinte:

De ce nu a fost respectată Legea nr.187/1999 şi nu s-a depus, anual, la Parlament, raportul?

Cea de a doua întrebare:

Raportul referitor la perioada 13 martie 2000 - 31 mai 2002, când a fost depus la Parlament ?

O altă întrebare se referă la absenţele unora dintre membrii CNSAS-ului în perioada 2000-2002.

Am constatat cu surprindere că domnul Horia Patapievici a fost prezent la 125 de şedinţe şi a lipsit la 73.

Domnul Andrei Pleşu, prezent la 116 şedinţe şi absent la 82 de şedinţe.

Domnul Mircea Dinescu i-a întrecut pe toţi, fiind prezent numai la 87 de şedinţe şi absent la 111 şedinţe.

Întrebarea pe care o am:

Indemnizaţia au primit-o integral, cei 3, în lunile în care au absentat?

Şi o altă întrebare legată de cea precedentă:

Dacă le-au fost imputate sau nu sumele aferente acestor absenţe?

În sinteză, ţinând seama de recomandarea primită, aş vrea să menţionez faptul că acest mod de a aborda problemele referitoare la activitatea CNSAS-ului, post-mortem, respectiv să punem o lumânare la capul mortului, cum facem astăzi, să discutăm în septembrie 2006 despre activitatea CNSAS-ului din anii 2000-2001-2002-2003-2004, este un mod care, în opinia mea, nu mai trebuie să se regăsească în activitatea Parlamentului.

Practic, nu mai putem face nici un control, putem decât să luăm act de ceea ce s-a întâmplat.

Constatând, cei de la CNSAS, că nu sunt controlaţi de către Parlament, îşi permit - aşa cum au făcut-o în cursul acestui an - să provoace o isterie a dosarelor şi o dezbinare generală a românilor.

PRM, prin vocea preşedintelui nostru, senatorul Corneliu Vadim Tudor, solicită desfiinţarea acestei instituţii a CNSAS-ului şi dosarele pe care le au la dispoziţie să fie puse pe internet, să fie studiate de cei care doresc acest lucru. Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule senator. Cu precizarea că recomandarea de sintetizare nu a fost cu caracter personal, ci se adresa tuturor vorbitorilor, pentru că avem mai mulţi înscrişi.

Domnul secretar Vasilescu, tot pe linia unor întrebări.

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Întrebarea pe care vreau să i-o adresez domnului preşedinte al CNSAS-ului i-am pus-o şi cu ocazia audierilor atunci când, ca membru al Comisiei juridice de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, am participat la acele audieri când s-a numit noua componenţă a CNSAS-ului, una din ele, iar cealaltă rezultă din tot ceea ce am constatat că s-a întâmplat în ultima perioadă de timp, şi nu numai, privind activitatea CNSAS-ului.

Prima întrebare la care aş dori răspunsul să fie da sau nu. Nu explicaţii, pentru că întrebarea este foarte precisă.

Lucraţi pe dosare pe care le primiţi de la anumite instituţii ale statului. Garantaţi că aceste dosare, pe baza cărora dumneavoastră luaţi deciziile, reprezintă situaţia reală de la 22 decembrie 1989?

Este prima întrebare şi v-aş ruga, domnule preşedinte, atunci când răspundeţi, dacă timpul între momentul în care am pus întrebarea şi răspunsul pe care îl daţi, este prea mare, să repetaţi întrebarea la care răspundeţi.

A doua întrebare adresată dumneavoastră... dar nu numai dumneavoastră, ci şi colegilor mei parlamentari.

Dacă consideraţi că CNSAS-ul trebuie să fie o instituţie constituită pe criterii politice?

V-aş ruga răspunsul să fie da sau nu, în aceleaşi condiţii pentru prima întrebare, dacă timpul a fost mare şi s-a uitat întrebarea sau colegii nu au fost atenţi, v-aş ruga să repetaţi întrebarea şi răspunsul să fie da sau nu. Un alt răspuns decât da sau nu, vă spun sincer că nu mă interesează. Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule secretar. Domnul deputat Ilie Merce.

Domnul Ilie Merce:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi, vreau să încep cu o critică la adresa Parlamentului, în primul rând, pentru că am constatat de mai multă vreme că nu-şi face datoria faţă de instituţiile pe care le subordonează. Este cazul şi acestui CNSAS, un CNSAS care nu se subordonează chiar nimănui. A mai rezultat din discuţii acest lucru. Pentru că dacă s-ar fi subordonat, şi-ar fi prezentat rapoartele la timpul potrivit, conform legii, şi nu 7 odată şi din an în Paşti.

O altă problemă pe care am semnalat-o cu toţii, dumneavoastră şi toată lumea, toţi românii. Nu permiteam membrilor CNSAS-ului să-şi valorifice datele şi informaţiile din dosarele de arhivă în talk-show-uri şi mass-media, chiar să le valorifice, să le livreze, să le speculeze, în funcţie de interese personale sau politice, cum s-a întâmplat.

Nu permiteam membrilor CNSAS sau îi trăgeam la răspundere, atunci când s-au antepronunţat cu privire la unul sau altul dintre oamenii politici sau alte personalităţi că au făcut sau nu au făcut poliţie politică. Contravine statutului lor parlamentar şi nimeni nu i-a tras de mânecă, nu i-a întrebat de nimic! Din contră, continuă!

Pe preşedintele PRM îl vânează de când s-au înfiinţat, doar-doar o să-l scoată că a făcut poliţie politică. E ruşinos! E ruşinoasă această persuasiune, această obrăznicie până la urmă.

Şi continuă! Încă nu au obosit unii membri de la CNSAS. Doar-doar. Nu o să-i găsească, pentru că nu are de unde. De unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere. Da.

Deci eu aş ruga ca, în continuare, indiferent care va fi soarta acestei instituţii şi a altor instituţii subordonate Parlamentului, să ne facem datoria faţă de aceste instituţii, să simtă că sunt controlate, să nu o ia pe arătură, cum o face CNSAS-ul ăsta, de la înfiinţare până în prezent.

Şi de ce? Pentru că inclusiv membrii ei, care ar trebui, în primul rând să-şi publice dosarele, indiferent de care dosare sunt, eu fac acest apel şi această solicitare să-şi publice ei întâi dosarele şi pe urmă să vedem dacă vor avea vreo autoritate morală să judece pe alţii. Şi lumea să-i judece.

În afară de faptul că nu sunt nişte criterii riguroase în selecţia oamenilor care trebuie să facă parte din acest colegiu, să nu fie animaţi de ură, să judece la rece. Ei nu au învăţat, de 6 ani, să citească acele dosare, darmite să le interpreteze! Şi atunci când o fac, o fac cu patimă, ură, şi părtinire.

Din sală: Lasă-neee... (discuţii, râsete răzleţe)

Domnul Ilie Merce:

Vă las. Vă las în naivitatea unora dintre noi. (discuţii)

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Domnul deputat Dragoş Dumitriu, o problemă de procedură, vă rog.

Domnul Petre Dragoş Dumitriu:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Ar trebui să vă aduc la cunoştinţă faptul că pentru întocmirea raportului prezentat de domnul senator Şerban Nicolae, s-a constituit, în prealabil, o comisie formată din membri sau înlocuitori din Comisia juridică de numiri, disciplină, imunităţi şi validări de la Camera Deputaţilor şi de la Senat.

În final, a fost elaborat acest raport de către domnul senator Antonie Iorgovan, dar, în prealabil, fuseseră predate rapoarte şi de alţi participanţi la această comisie, cum ar fi subsemnatul sau distinsul coleg Petre Ungureanu de la liberali.

În ceea ce priveşte...

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule deputat, problema de procedură, vă rog să o enunţaţi. Conform Regulamentului, în două minute.

Domnul Petre Dragoş Dumitriu:

Bănuiesc că şi cele spuse de dumneavoastră se scad din acest timp, nu?

Deci, spuneam că ceea ce am scris în acest raport, nu se regăseşte deloc în raportul prezentat de comisie. El reflectă pur şi simplu punctul de vedere al domnului senator Iorgovan. În raportul meu, subliniam câteva elemente referitoare la activitatea acestui consiliu, atât cunoscuta teză a ilegalităţii funcţionării în absenţa unei hotărâri a Parlamentului, dar şi a modului suspect în care acest consiliu ia bani de la buget, pentru că, aşa cum vedeţi pe ordinea de zi, noi discutăm abia azi rapoartele din 2000-2002 şi raportul 2002-2004.

Deci nu pot să înţeleg cum o instituţie ia bani prin legea bugetului - de atâţia ani! - fără să fie cunoscut raportul de activitate al acestei instituţii.

În al doilea rând, starea de legalitate a comisiei este pusă sub semnul întrebării de mai multe intervenţii pe care le-aţi văzut şi recent ale unor membri ai consiliului care, în mod cert, comit infracţiuni prin divulgarea unor hotărâri ale consiliului înainte de a se ajunge în faţa instanţei. Deci cazul de ieri în care domnul Dinescu a comunicat verdictul în cazul Monei Muscă, după legea de funcţionare a CNSAS-ului este o infracţiune.

Nu am văzut nicăieri subliniat acest fapt în raportul prezentat de comisie, mai bine zis de domnul Iorgovan. Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da, domnule deputat. În continuare domnul deputat Torö Tiberiu.

Domnul Torö Tiberiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi, pentru început, aş dori să-mi exprim indignarea faţă de starea democraţiei noastre originale, că anumite persoane, foşti colaboratori ai Securităţii, ca poliţie politică, ne dau lecţii de democraţie, nu numai prin presă, talk-show-urile televiziunilor, dar şi de la microfonul Parlamentului.

În continuare, câteva gânduri pe marginea raportului prezentat de domnul preşedinte Secaşiu.

Crearea CNSAS, respectiv elaborarea Legii Ticu privind deconspirarea dosarelor, din păcate a venit foarte târziu, la 10 ani de la evenimentele din decembrie 1989, de la schimbarea regimului, şi nu numai că a venit târziu, dar de la înfiinţare această instituţie importantă privind starea democraţiei şi a societăţii româneşti s-a confruntat cu o serie de probleme de caracter legislativ, în primul rând.

Ştim foarte bine, cu toţii, nu numai cei care au fost membri ai Parlamentului în legislatura respectivă, 1996-2000, când au elaborat Legea Ticu, ci ştim cu toţii, care suntem şi azi membri ai Parlamentului României, că această lege a fost mai mult decât imperfectă. Şi nu numai că nu a dat un instrument eficient în mâna acestei instituţii, dar chiar a împiedicat-o să-şi desfăşoare activitatea.

Totodată, s-a confruntat şi cu lipsa acută de colaborare eficientă cu celelalte instituţii ale statului, în special serviciile secrete, care au avut în gestiune materia cu care a trebuit să lucreze CNSAS, adică arhivele fostei securităţi, dar şi a celorlalte instituţii represive ale statului comunist. Colaborarea între aceste servicii şi CNSAS a lăsat de dorit, ca să mă exprim mai fin.

A treia problemă a fost politizarea acestei instituţii şi este cel puţin interesant de atipic pentru starea democraţiei noastre că acel partid şi acei reprezentanţi critică cel mai vehement activitatea acestei instituţii, care nu au făcut altceva decât să bage beţe-n roate în această perioadă analizată în raport şi nu au lăsat-o să funcţioneze aşa cum trebuie.

Deci mi se pare nedreaptă formularea acestor critici vehemente de la acest microfon, şi care uneori chiar au depăşit bunul-gust.

UDMR a susţinut de la început şi susţine în continuare activitatea CNSAS, susţine deconspirarea până la capăt a tuturor dosarelor fostei securităţi, susţine amendarea legislaţiei, cum a susţinut şi ordonanţa Guvernului care a îmbunătăţit legislaţia şi totuşi a făcut ca în noua legislatură CNSAS să funcţioneze pe baza unor parametri mai ridicaţi.

UDMR susţine, în primul rând, deconspirarea ofiţerilor de securitate şi chiar doreşte ca dacă se amendează legea, atunci să apară expres acest lucru. Totodată, susţine funcţionarea cât mai transparentă a acestei instituţii. Crede că transparenţa este importantă. Totodată, trebuie îmbunătăţită comunicarea oficială a acestei instituţii cu întreaga societate şi cu partidele politice.

Deci, în final, noi vom susţine toate iniţiativele legislative sau administrative de care are nevoie acest consiliu ca să funcţioneze mai departe. Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Cu aceeaşi rugăminte de sinteză, domnul senator Petrescu.

Domnul Ilie Petrescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am şi eu de pus două întrebări.

1. De când doamna deputat Marcela Lavinia Vâlcov Şandru este purtătoare de cuvânt a CNSAS şi beneficiază cu prioritate, împreună cu domnul deputat Cosmin Guşe, de informaţii din interiorul CNSAS?
2. Cât este chiria pe lună plătită pentru spaţiul în care funcţionează CNSAS?

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule senator. Domnul senator Szabo Karol. Sau Karoly. V-aş ruga să mă corectaţi.

Domnul Szabo Karoly Ferenc:

Domnilor preşedinţi,

Distinşi colegi,

Distinse colege,

Desigur ar fi multe de spus pe marginea materialelor prezentate aici, însă ar fi de dorit, asta este, dacă se poate spune, o opţiune pentru viitor, ca în faţa Parlamentului să se prezinte rapoarte în numele unor instituţii titularii respectivi care sunt responsabili pe perioada raportată. Altminteri, s-ar crea impresia că cel care urmează cuiva în funcţie, a primit o astfel de însărcinare, ca să de a o notă,mai mult sau mai puţin bună, predecesorului său.

În legătură cu raportul prezentat aici de către domnul Secaşiu, datorită faptului că a apărut de mai multe ori în materialul prezentat, chestiunea dificultăţii preluării materialului, a dosarelor, este cazul să repet aici, ceea ce am spus de la microfonul Senatului.

Nu este nevoie de nici o modificare legislativă. Predarea dosarelor se poate face predând pur şi simplu cheile de la arhivele unde ele se găsesc. Nu trebuie nici măcar pusă mâna pe ele. Aceasta ar trebui şi de acum încolo, chiar dacă nu mai este posibil, pentru că o cantitate imensă de material a fost dislocată cu toate pericolele pe care le implică o astfel de operaţiune.

Asta este problema. Cheile arhivelor trebuiau predate. Asta însemna predarea arhivelor, nu o adăugare, o porţionare, după dorinţa instituţiei care le gestionează în majoritate şi în prezent.

Desigur, în chestiunea modificărilor legislative, chiar dacă nu este la ordinea de zi această problemă, dar pe marginea materialului prezentat, mai mulţi dintre colegi şi-au exprimat opţiunea legată de îmbunătăţirea legislativă care este absolut necesară pentru ca în continuare să aibă conţinut, substanţă activitatea CNSAS, şi anume trebuie să scoatem neapărat din textul legii expresia "securitatea ca poliţie politică" pentru că securitatea - este un non sens, o tautologie - a fost poliţia politică a regimului comunist.

Prin urmare, cine a avut de-a face, în calitate de angajat, ca ofiţer, subofiţer şi altele, sau ca şi colaborator, printr-o formă sau alta, a făcut poliţie politică.

Deci, suntem de acord ca, pentru viitor, să dispară această expresie, care este de natură să dea loc la interpretări, uneori, arbitrare, în legătură cu faptul că persoana vizată a făcut sau nu poliţie politică, cu toate că a avut angajament şi, eventual, a şi prezentat informări sau rapoarte prin ofiţerul său, care l-a racolat.

Deci, acesta este esenţialul, pentru a se putea merge mai departe şi e o datorie cu care ar fi trebuit să înceapă, în 1990, primul Parlament ales: să se publice organigrama securităţii. Nici astăzi nu este târziu. Organigrama, chiar cu persoanele care ocupau posturi diverse, în diverse funcţii, pentru că erau persoane cunoscute. Nici măcar nu mă refer - nu m-am referit până acum - la ofiţerii acoperiţi.

Asta este tot ceea ce am vrut să vă spun.

Vă mulţumesc pentru eventuala atenţie.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumim, domnule senator, şi să ştiţi că, în plenul celor două Camere, atenţia nu e niciodată eventuală, este punctuală.

Îl rog pe domnul senator Şerban Nicolae, de data aceasta, nu în calitate de membru al comisiei, să ia cuvântul.

Domnul Şerban Nicolae:

Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor colegi,

În ceea ce priveşte evaluarea activităţii CNSAS în perioada 2000 - 2004, eu cred că esenţial este să reţinem aspectele negative şi disfuncţionalităţile, care să permită o mai bună evaluare asupra a ceea ce este CNSAS în prezent şi asupra a ceea ce ar putea să devină în continuare.

Blocajul instituţiei s-a datorat, în primul rând, comportamentului unor membri ai Colegiului CNSAS. Nu a fost vorba nici de disfuncţionalităţi legislative, nici de dificultăţile de natură obiectivă, legate de spaţii, sedii şi aşa mai departe. Blocajul activităţii a fost generat, în primul rând, de activitatea unor membri ai Colegiului CNSAS, care nu au înţeles nici rostul acestei instituţii, nici utilitatea publică a instituţiei şi, mai ales, nu şi-au impus o cenzură de decenţă şi bun-simţ în comportamentul public.

Din acest punct de vedere, una dintre cele mai importante disfuncţionalităţi a fost dată de lipsa de transparenţă a modului în care lucrează această instituţie. E vorba de transparenţă în organizare şi funcţionare. Din păcate, transparenţa s-a materializat în scurgeri de informaţii şi, în condiţiile de astăzi, scurgerea de informaţii a transformat dosariada în luptă politică şi CNSAS-ul în mijloc pentru lupta politică.

Fac o paranteză. Împărtăşesc şi eu revolta unui antevorbitor, referitoare la faptul că nu trebuie să ne dea lecţii de democraţie şi moralitate oameni care au fost turnători, informatori şi aşa mai departe, dar, dacă eu, ca membru al PSD, pot să spun lucrul acesta la tribună, domnia-sa putea s-o facă foarte bine la o şedinţă a coaliţiei, direct celor pe care îi viza.

În ceea ce priveşte scurgerile de informaţii, democraţia, în primul rând, este în pericol, pentru că, aşa cum aţi văzut, sunt colegi parlamentari care se laudă şi îşi fac un titlu de glorie din accesul nelegal, în orice caz, la informaţii care ar trebui să facă obiectul exclusiv al analizei CNSAS.

Democraţia nu se face cu asemenea mijloace. Democraţia nu funcţionează cu acces ilicit la dosare, cu conferinţe de presă de demascare publică - şi eu, poate, nu ştiu decât din auzite, dar sunt oameni care pot să confirme că aceste demascări, cu mânie proletară, erau specifice unei perioade revolute, din anii '50 - '60.

Eu înţeleg dorinţa de afirmare a unora dintre politicienii de astăzi, dar ei trebuie să înţeleagă că, totuşi, subminează şi funcţionarea democraţiei, şi funcţionarea parlamentului, şi funcţionarea CNSAS-ului, prin asemenea mijloace.

O primă propunere, pe care vreau s-o fac public, este ca raportul CNSAS pe anul 2005 să fie depus în cel mai scurt timp, astfel încât el să poată face obiectul unei dezbateri în Parlamentul României până la 30 octombrie. Asta, ca să nu ajungem şi cu raportul pe anul 2005 în anul 2007.

Există câteva chestiuni legate de Legea de organizare şi funcţionare a instituţiei, aflată în dezbaterea Senatului, la care se adaugă tot felul de propuneri, tot felul de amendamente, fără ca ele, însă, să aibă o temeinică argumentaţie.

Vă dau un exemplu. Pentru că am vorbit de comportamentul membrilor Colegiului CNSAS, nu există, la ora actuală, un mijloc eficient şi obiectiv de verificare a acestor membri ai Colegiului CNSAS. Dânşii s-au verificat între ei şi s-au scos unul Albă ca Zăpada, altul Făt Frumos şi aşa mai departe, ceea ce mie mi se pare că, din start, subminează activitatea şi deciziile acestui colegiu.

Aş vrea ca în raportul pe anul 2005 să se aplece autorii asupra unor chestiuni foarte importante, care ne spun cum funcţionează această instituţie, să avem detalii legate de cheltuielile acestei instituţii, şi de salarii, şi de spaţii, şi de personal, de dimensionarea personalului, să avem date în legătură cu măsurile pe care noi le-am tot cerut, dar nu s-a ajuns la nici un fel de concluzie, legate de scurgerile de informaţii din interiorul CNSAS, măsurile de sancţionare a acelor funcţionari care îşi permit să iasă public şi să ameninţe parlamentarii cu dosarele primite de la SRI - este celebru cazul unei doamne - sper să nu-i greşesc numele, cred că acesta este numele, Nagâţ -, care a ameninţat Parlamentul cu surprize, pe baza unor dosare primite de la SRI -, cum înţelege Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii să prevină declaraţii ca aceea făcută de şeful statului, care ne-a spus că ştie ce se află în dosarele preoţilor şi că acolo sunt mai mult dosare de urmărire informativă.

Toate lucrurile acestea ar trebui să se regăsească în raport, inclusiv cu măsuri de combatere a acestor stări de fapt, pentru că, altminteri, e foarte frumos să vorbim de deconspirarea securităţii, în ansamblu, cu agenţi, cu ofiţeri, subofiţeri, colaboratori şi aşa mai departe, fără să spunem, însă, ce urmărim cu acest lucru. Asanarea morală a clasei politice? Păi, ieri s-a dat o decizie la CNSAS şi aşa de mare s-a făcut o asanare, încât, persoana respectivă a spus că va contesta, că nu acceptă un asemenea verdict şi va continua să ne dea lecţii de democraţie şi moralitate în viaţa publică.

Marea asanare realizată de CNSAS a fost îndepărtarea unui venerabil liberal, Mircea Ionescu Quintus, căruia i s-au şters cu buretele anii de puşcărie politică, suferinţele şi toate celelalte. De ce? Pentru că o altă persoană, membru al Colegiului CNSAS, care a dorit să fie chiar preşedintele acestei instituţii, a vorbit, în nume personal, vituperând cu un comportament care nu poate fi acceptat, chiar dacă a fost decorat de Ceauşescu cu o distincţie naţională, prin anii '70, împotriva domnului Quintus.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule senator, vă rog să sintetizaţi.

Domnul Şerban Nicolae:

Aş sintetiza, domnule preşedinte, cu foarte mare drag, dacă n-ar fi o chestiune de mare importanţă pentru democraţie, din punctul meu de vedere, faptul că unii înţeleg lupta politică prin cine are dosar şi cine nu.

Dacă dumneavoastră vreţi să fim evaluaţi sau clasificaţi, astăzi, în anul 2006, după ceea ce scriau securiştii, turnătorii, colaboratorii, prin anii '50, '60, '70, '80, puteţi s-o faceţi, dar eu cred că democraţia se realizează după cu totul alte reguli. Lupta politică se joacă în cu totul alte condiţii, iar menţinerea actualei stări de lucruri, menţinerea actualei forme de lucru la CNSAS nu face decât să încurajeze acest stil, în care unii sunt buni, dacă sunt securiştii noştri, iar alţii sunt răi, dacă sunt securiştii lor.

Eu sper că raportul pe anul 2005 va fi mult mai bine închegat, mult mai bine echilibrat, astfel încât scopul urmărit prin deconspirarea activităţilor de poliţie politică să privească, într-adevăr, acele încălcări ale drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, să privească perioadele care s-au scurs înainte de 1989 şi nu perioade de după 1989, şi să nu ajungem în situaţia absolut jenantă, să se vorbească de deconspirarea dosarelor sportivilor, preoţilor, lucru care, din punctul meu de vedere, descalifică chiar democraţia şi viaţa politică din România.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule senator.

Îl rog pe domnul preşedinte Secaşiu dacă doreşte să răspundă la întrebări. Evident, pe cele retorice să le reţină ca subiecte de meditaţie.

Aveţi cuvântul, domnule preşedinte.

Domnul Claudiu Secaşiu - preşedintele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii:

Vă mulţumesc.

Voi răspunde, pe rând, întrebărilor formulate de domnii parlamentari.

La întrebarea "De ce nu am prezentat rapoartele anual?", întrebare pusă de domnul senator Funar, părerea personală este că datorită disfuncţionalităţilor existente la nivelul fostului Colegiu, dar şi datorită unei bune comunicări între Parlament şi instituţia noastră, pe fondul tensiunilor care au grevat activitatea fostului Colegiu.

La întrebarea privind data predării raportului pe perioada 13 martie 2000 - 31 mai 2002, nu cunosc data exactă a depunerii, dar îmi amintesc că a fost dezbătut de Comisiile juridice şi de Comisiile pentru drepturile omului în cursul anului 2003, fiind şi adoptat raportul de activitate în cauză.

La a treia întrebare, referitoare la plata indemnizaţiei pe perioada absenţelor, în perioada acoperită de rapoartele de activitate prezentate astăzi şi, în speţă, de întrebarea dumneavoastră, nu aveam calitatea de ordonator de credite, dar pot să vă asigur că toate actele contabile există şi că ele au făcut obiectul verificării anuale de către Curtea de Conturi.

În privinţa întrebărilor domnului senator Vasilescu, dacă putem garanta că dosarele reprezintă situaţia reală de la 22 decembrie 1989, CNSAS răspunde de starea şi integritatea dosarelor doar din momentul intrării lor în gestiunea CNSAS.

A doua întrebare viza viitoarea sau posibila modificare legislativă a modului de constituire a Colegiului. Depinde de Parlamentul României să decidă criteriile pe baza cărora se va face desemnarea membrilor Colegiului.

Domnul senator Petrescu a mai pus nişte întrebări punctuale. La prima întrebare, în privinţa purtătorului de cuvânt al CNSAS, aş răspunde că CNSAS are o persoană din cadrul aparatului tehnic, desemnată ca purtător de cuvânt, şi nicidecum pe cineva din afara instituţiei, iar chiria lunară care se plăteşte pentru sediul închiriat, în care funcţionăm şi astăzi, este de 86.790 RON.

Cam aceste întrebări le-am reţinut.

Vă mulţumesc.

(În continuare, lucrările şedinţei sunt conduse de domnul Nicolae Văcăroiu, preşedintele Senatului.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc domnului preşedinte Secaşiu.

Stimaţi colegi, în conformitate cu prevederile Legii nr.187/1999, modificată prin Ordonanţa de urgenţă nr.16/2006, Parlamentul ia act de prezentarea şi dezbaterea acestor rapoarte.

Sigur că vom aştepta raportul pe 2005, când îl vom supune plenului şi vom continua dezbaterile noastre.

Trecem la următorul punct pe ordinea de zi, pct.12, raportul de activitate pe anul 2005 al Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.

Îl invit pe domnul Mircea Oancea, preşedintele comisiei, pentru a prezenta o sinteză a raportului.

Aveţi cuvântul.

Domnul Mircea Oancea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private a fost înfiinţată în anul 1995, în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.50/2005 aprobată, cu modificări şi completări, prin Legea nr.313 din acelaşi an.

Practic, raportul la care ne referim astăzi cuprinde doar activitatea comisiei pe două săptămâni, nici atât, pentru că această comisie nu a avut activitate în 2005, s-a înregistrat fiscal, a închiriat un sediu şi a pornit la dezvoltarea instituţională.

În acest sens, s-a întocmit un program de dezvoltare instituţională pe o perioadă de 18 luni, perioadă pentru care comisia are asigurată finanţare dintr-un credit al Băncii Mondiale pentru un proiect - "Dezvoltarea sectorului social".

Eu aş vrea să vă supun atenţiei, în câteva cuvinte, obiectivele noastre pentru 2006.

Suntem la momentul în care comisia a aprobat un set de reglementări, un set de norme de aplicare a Legii nr.204/2006 privind pensiile facultative. În acest moment, comisia are ca instrument de lucru în domeniul reglementării Legea nr.204/2006 privind pensiile facultative şi aşteaptă cu interes, din partea Parlamentului, ca să aibă posibilitatea să înceapă să reglementeze şi să implementeze şi pilonul II al pensiilor obligatorii administrate privat.

Pentru 2006, comisia şi-a propus să continue dezvoltarea instituţională începută în anul 2005, iar în domeniul legislativ să elaboreze normele privind pensiile facultative, astfel încât să înceapă procesul de autorizare - licenţiere a operatorilor din această piaţă şi, din ianuarie 2007, să înceapă colectarea contribuţiilor.

Prin activitatea de autorizare, comisia va asigura intrarea pe piaţă a pensiilor facultative şi apoi a celor obligatorii numai a acelor entităţi - şi mă refer aici la cele trei tipuri de entităţi: societăţi de asigurare, societăţi de administrare a investiţiilor sau societăţi de pensii - care sunt capabile să demonstreze stabilitate financiară, profesionalism şi potenţial de dezvoltare.

Principiul coordonator al activităţii Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private va fi acela de a reglementa sistemul de pensii private într-un mod ferm şi corect, în vederea asigurării unor condiţii egale de acces şi participare.

O provocare pentru comisie în activitatea de autorizare va fi aceea de a găsi un echilibru între obiectivul principal al unei autorităţi de reglementare şi supraveghere, respectiv, asigurarea unei protecţii maxime a participanţilor şi beneficiarilor, care, în practică, de obicei, conduce la un lung şi complicat proces de autorizare, şi stimularea dezvoltării pieţei pensiilor private şi a sistemului financiar, în general, prin creşterea valorii investiţiilor pe această piaţă şi diversificarea instrumentelor financiare.

Cam acestea sunt obiectivele comisiei în anul 2006, legate numai de activitatea de reglementare.

În ce priveşte activitatea de supraveghere şi control, respectiv, coordonarea sistemului, sperăm ca în anul 2007, odată cu implementarea pilonului III şi optimişti fiind şi cu implementarea pilonului II, să vă prezentăm rezultate concrete ale activităţii comisiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Îl invit pe domnul preşedinte Mihai Tănăsescu, să ne prezinte raportul comun al celor două Comisii pentru buget, finanţe.

Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisiile de buget, finanţe din cele două Camere, Camera Deputaţilor şi Senat, precum şi Comisiile pentru muncă, familie şi protecţie socială au fost sesizate pentru dezbaterea şi întocmirea raportului comun cu privire la raportul de activitate pe anul 2005 al Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.

Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private a elaborat un raport, în baza Ordonanţei Guvernului nr.50/2005, care prevede, în mod expres, ca în fiecare an, cel târziu până la 31 mai, comisia să transmită Parlamentului, respectiv, comisiilor amintite mai sus, execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli, precum şi raportul anual de audit financiar.

Comisiile permanente au analizat activitatea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private pe ultimul trimestru al anului 2005 şi au constatat că aceasta s-a aflat într-un proces de construcţie instituţională.

Conform raportului, planul de dezvoltare instituţională pentru sfârşitul anului 2005 s-a materializat în închirierea spaţiului pentru funcţionarea comisiei, obţinerea certificatului de înregistrare fiscală, deschiderea conturilor de cheltuieli la trezorerie, elaborarea structurii organizatorice, precum şi elaborarea procedurilor de angajare a personalului de specialitate.

În conformitate cu prevederile legale, directorul general, numit în baza Deciziei primului-ministru nr.474/2005, s-a angajat în primele acţiuni de organizare şi funcţionare a Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.

Gestionarea fondurilor care au provenit din două surse, dintr-un împrumut de la Banca Mondială şi din contribuţia bugetului de stat, au fost alocate pentru a duce la îndeplinire aceste acţiuni ale noii instituţii.

Cheltuielile operaţionale cu finanţarea, aşa cum spuneam, au fost finanţate dintr-un credit extern de la Banca Mondială, pentru 85% din volumul cheltuielilor şi 15% a fost acoperit din bugetul de stat.

Comisiile permanente ale celor două Camere, în urma analizei execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2005, au sesizat următoarele:

În general, cheltuielile curente şi absolut toate celelalte, cheltuielile de personal, cheltuielile materiale şi servicii, au fost efectuate sub prevederile bugetare care au fost cuprinse în bugetul de stat.

Astfel, la cheltuieli curente, din totalul de 15.000 RON, s-au efectuat cheltuieli de 10.711 RON. Cheltuielile de personal, de la prevederile de 3.170 RON, s-au efectuat cheltuieli de 2.414 RON, iar cheltuielile materiale s-au efectuat în proporţie de aproximativ 80%.

Având în vedere implicarea bugetului Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei în asigurarea bugetului comisiei, raportul de activitate al Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private pe anul 2005 precizează că auditarea financiară a fondurilor împrumutate va fi efectuată, pentru perioada analizată, la nivelul ministerului de resort.

Raportul comisiei mai include trei anexe, prima cu organigrama comisiei, a doua, cu tabelele prezentate mai sus, reprezentând execuţia bugetară şi a treia, reprezentând planul de dezvoltare instituţională a comisiei pe perioada noiembrie 2005 - iulie 2007, atât timp cât durează această finanţare externă prin împrumutul acordat de către Banca Mondială.

În baza Regulamentului de funcţionare a celor două Camere, Comisiile de buget, finanţe din Senat şi Camera Deputaţilor, precum şi Comisiile pentru muncă din cele două Camere au întocmit acest raport, îl supun spre dezbatere dumneavoastră, cu propunerea de a fi avizat favorabil.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc foarte mult.

Dezbateri generale, stimaţi colegi. Sunt luări de cuvânt? Nu sunt.

Suntem, bineînţeles, la început de activitate. Este bine... doriţi să luaţi cuvântul? Vă rog!

Doamna deputat Cornelia Ardelean, aveţi cuvântul.

Doamna Cornelia Ardelean:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Vreau, totuşi, să profit de prezenţa domnului director aici şi să arăt faptul că în atribuţiile principale ale acestei comisii se află şi informarea şi educaţia populaţiei în ceea ce înseamnă pensiile private.

Nu am auzit nimic din obiectivele comisiei în acest domeniu şi vreau să vă spun că populaţia este sceptică, pe bună dreptate, în ceea ce priveşte pensiile private.

În primul rând, cadrul legislativ este instabil, fluctuant. Abia în 2004 s-a emis legea în ceea ce priveşte pensiile ocupaţionale, lege care deja a fost abrogată, prin emiterea Legii pensiilor facultative.

Deci, este un adevărat semn de întrebare această fluctuaţie legislativă.

În al doilea rând, este greu să scoatem din mintea oamenilor ceea ce a însemnat FNI şi consecinţele acestor fonduri de investiţii. Deci, să existe o preocupare în a-i educa pe oameni şi a le explica ce înseamnă sistemul de pensii private.

Repet, una din atribuţiile principale ale comisiei este această atribuţie şi nu am auzit nimic în acest sens, ce vom face în acest domeniu.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc foarte mult.

Mai sunt intervenţii? Înţeleg, stimaţi colegi, că nu mai sunt.

În conformitate cu prevederile legii, luăm act de prezentarea şi dezbaterea raportului de activitate pe 2005.

Mulţumesc, domnule preşedinte Mircea Oancea.

Trecem la punctul următor, stimaţi colegi. Mai avem două puncte pe ordinea de zi. Să încercăm să fim operativi.

Pct.13 din ordinea de zi, numirea vicepreşedintelui Curţii de Conturi.

În conformitate cu prevederile art.83 şi 84 din Regulamentul şedinţelor comune, am să dau cuvântul domnului Mihai Tănăsescu, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor, pentru a prezenta raportul comun al celor două comisii.

Aveţi cuvântul.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raportul comun privind propunerea de numire a vicepreşedintelui Curţii de Conturi, conform art.9, art.104 alin.1 şi 3 şi art.105 din Legea nr.94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi

Comisiile de buget, finanţe din cele două Camere, fiind sesizate cu adresele nr.2535/2005 şi, respectiv, 1078/2005, au luat în dezbatere şi au întocmit raportul asupra propunerii pentru numirea unui vicepreşedinte la Curtea de Conturi.

Cele două comisii ale Parlamentului s-au întrunit în şedinţa comună din 16 mai 2006, au procedat la audierea candidatului, domnul Sandu Marin, candidat propus de către Grupul parlamentar al Partidului România Mare pentru funcţia de consilier de conturi şi, respectiv, vicepreşedinte al Curţii de Conturi.

În urma audierii - au participat 34 de senatori şi deputaţi -, cu majoritate de voturi, s-a votat pentru a fi supus dezbaterii şi validării dumneavoastră această candidatură.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc foarte mult.

Stimaţi colegi, după cum ştiţi, votul este secret, pe bază de buletin.

(Domnul deputat Ion Mînzînă solicită cuvântul.)

Domnul Ion Mînzînă:

Doamnelor şi domnilor,

Sunt nevoit să fac o precizare. Este vorba de un mandat în continuare ce revine PRM-ului în urma negocierilor. Prin plecarea domnului Petre Popeangă, conform tuturor cutumelor din Parlament şi înţelegerilor la nivelul grupurilor parlamentare, acest post revine PRM-ului.

Vă rog, în consecinţă, să votaţi ca atare.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Stimaţi colegi, votul este secret, pe bază de buletin de vot. Procedura: veţi primi buletinul. Dacă lăsaţi neatinse numele şi prenumele înscrise în buletin, înseamnă că sunteţi pentru. Dacă tăiaţi numele şi prenumele, înseamnă că sunteţi împotrivă.

Stimaţi colegi, vă rog să fiţi de acord, ca să câştigăm puţin timp, să trecem la punctul 14 şi să invit pe domnul Adrian Doroş, membru supleant al Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune să depună jurământul.

Poftiţi la tribună, domnul Adrian Doroş, să citiţi jurământul, semnaţi şi mi-l daţi mie.

Cu mâna pe Constituţie şi pe Biblie.

Domnul Adrian Doroş:

"Eu, Adrian Doroş, desemnat în calitatea de membru supleant al Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr interesele României, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce-mi revin potrivit funcţiei şi să păstrez secretul profesional.

Aşa să mă ajute Dumnezeu!" (aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc.

Invit pe domnul Viorel Ioan Bota, membru supleant al Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, să depună jurământul.

Domnul Viorel Ioan Bota:

"Eu, Viorel Ioan Bota, desemnat în calitatea de membru supleant al Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr interesele României, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce-mi revin potrivit funcţiei şi să păstrez secretul profesional.

Aşa să mă ajute Dumnezeu!" (aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc.

Invit chestorii de la Senat şi Camera Deputaţilor, vă rog, buletinele de vot.

Da, domnul preşedinte Aron.

Domnul Aron Ioan Popa:

O chestiune de procedură. Aş dori ca strigarea catalogului să înceapă cu Senatul pentru că avem în program, de la ora 15.00, comisii... (gălăgie mare în sală)... Data viitoare va fi Senatul pe locul doi...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Aron, colegii deputaţi ştiu că avem program, după-amiază, încărcat, o să încercăm să fim operativi, au dreptate, data trecută am început cu Senatul, de data aceasta începem cu Camera Deputaţilor, că nu avem altă soluţie. (discuţii în sală)

Da, domnul Arpad...

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Marton Arpad:

Da, domnule preşedinte, o observaţie de procedură.

Nu dorim să blocăm acest vot. Legea în vigoare nu spune nimic despre numărul de voturi pe care trebuie să-l primească candidatul, însă, Regulamentul nostru, pe care încă nu l-am modificat, Regulamentul Camerelor reunite, în art.38 alin.7, prevede clar că, pentru funcţiile pentru care se fac numiri, votul se ia cu majoritatea membrilor deputaţilor şi senatorilor.

Am impresia că suntem la limita cvorumului, situaţie în care câteva voturi împotrivă s-ar putea să invalideze această numire, deci, nu ştiu dacă e bine să trecem la vot, dar dumneavoastră veţi lua decizia.

Dacă avem cvorm, putem să trecem la vot.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul deputat, o precizare. Votul este majoritatea senatorilor şi deputaţilor prezenţi. Art.84. Da.

Deci, stimaţi colegi, ne-am consultat înainte şi aceasta este prevederea regulamentară.

Vă mulţumesc.

Mai sunt intervenţii?

Chestorii, vă rog.

Mai am o rugăminte, domnul senator Dan Mircea Popescu. Daţi o mână de ajutor să distribuiţi buletinele de vot. Procedura de vot am comunicat-o, iar numărarea buletinelor se va face de către Birourile permanente ale celor două Camere.

Vă rog să faceţi apelul.

Domnul Ioan Munteanu:

- Adomnicăi Mirela Elena - prezent
- Adomniţei Cristian Mihai - absent
- Albu Gheorghe - prezent
- Almăjanu Marin - prezent
- Almăşan Liviu - absent
- Amarie Constantin - prezent
- Amet Aledin - prezent
- Anastase Roberta Alma - absent
- Andea Petru - prezent
- Andon Sergiu - absent
- Andronescu Ecaterina - prezent
- Andreica Romică - prezent
- Antal Árpád-András - prezent
- Antal István - prezent
- Antonescu George Crin Laurenţiu - prezent
- Apostolache Mihai Cristian - prezent
- Ardelean Cornelia - prezent
- Asztalos Ferenc - absent
- Avram Dumitru - prezent
- Baban Ştefan - prezent
- Bara Nicolae - absent
- Barbu Gheorghe - absent
- Bardan Cornel Ştefan - prezent
- Bădălău Nicolae - absent
- Băeşu George - prezent
- Bănicioiu Nicolae - prezent
- Bărbuleţiu Tiberiu - absent
- Becsek-Garda Dezső-Kálmán - absent
- Becşenescu Dumitru - absent
- Bejinariu Eugen - prezent
- Bentu Dumitru - present
- Bivolaru Ioan - present
- Bîrsan Iulian-Gabriel - absent
- Boagiu Anca-Daniela - absent
- Bobeanu Răzvan-Petrică - present
- Boeriu Valeriu-Victor - absent
- Bolcaş Lucian Augustin - present
- Bonis Istvan - present
- Borbély László - absent
- Boureanu Cristian Alexandru - absent
- Brânză William Gabriel - absent
- Brînzan Ovidiu - prezent
- Bruchental-Pop Ionela - prezent
- Buciu Angela - absent
- Buciuţa Ştefan - prezent
- Buda Daniel - absent
- Buda Ioan - prezent
- Buhăianu Obuf Cătălin Ovidiu - prezent
- Buruiană Aprodu Daniela - prezent
- Buşoi Cristian Silviu - prezent
- Buzatu Dan Horaţiu - prezent
- Buzea Cristian Valeriu - absent
- Calimente Mihăiţă - absent
- Câmpanu Liviu - prezent
- Canacheu Costică - prezent
- Cantaragiu Bogdan - prezent
- Cazan Romeo Gheorghe Leonard - prezent
- Călian Petru - absent
- Călin Ion - prezent
- Chiper Gheorghe - prezent
- Chiş Filonaş - prezent
- Cindrea Ioan - prezent
- Ciocâlteu Alexandru - prezent
- Ciontu Corneliu - prezent
- Ciopraga Mircea - prezent
- Ciucă Liviu Bogdan - prezent
- Cliveti Minodora - prezent
- Cocrea Olguţa - prezent
- Codîrlă Liviu - prezent
- Constantinescu Anca - prezent
- Constantinescu Viorel - absent
- Corlăţean Titus - absent
- Coşea Dumitru Gheorghe Mircea - absent
- Crăciunescu Grigore - prezent
- Creţu Gabriela - absent
- Cutean Vasile Emilian - prezent
- Dan Iosif - prezent
- <6>Diaconescu Marin - prezent
- Diaconescu Renică - absent
- Dida Corneliu Ioan - absent
- Dobre Traian - prezent
- <8>Dorneanu Valer - prezent
- Dragomir Dumitru - absent
- Dragomir Gheorghe - prezent
- Drăguş Radu-Cătălin - absent
- Dreţcanu Doina Micşunica - prezent
- Dumitrescu Cristian Sorin - absent
- Dumitrescu Liana - absent
- Dumitrescu Zamfir - absent
- Dumitriu Dragoş Petre - prezent
- Dumitriu Mihai - prezent
- Dumitru Ion - absent
- Duşa Mircea - prezent
- Duţu Stelian - prezent
- Erdei-Dolóczki István - prezent
- Eserghep Gelil - absent
- Faina Constantin - prezent
- Fârşirotu Vladimir Mircea - prezent
- Fenechiu Relu - prezent
- Firczak Gheorghe - prezent
- Florea Damian - prezent
- Fotopolos Sotiris - prezent
- Frâncu Emilian Valentin - prezent
- Furo Iuliu Ioan - prezent
- Gabor Gheorghe - prezent
- Ganţ Ovidiu Victor - absent
- Găleteanu Monalisa - prezent
- Georgescu Filip - prezent
- Gerea Andrei Dominic - prezent
- Gheorghe Valeriu - absent
- Gheorghiof Titu Nicolae - absent
- Ghiorghioni Ionesie - absent
- Ghişe Ioan - prezent
- Giurgiu Mircia - absent
- Glăvan Ştefan - prezent
- Godja Petru - absent
- Gonţea Ion - absent
- Grigore Dan - prezent
- Grosaru Mircea - absent
- Gubandru Aurel - absent
- Guşă Cozmin Horea - absent
- Gvozdenovici Slavomir - prezent
- Hanganu Romeo Octavian - prezent
- Hellvig Eduard Raul - prezent
- Hoban Ioan - prezent
- Hogea Vlad Gabriel - prezent
- Hoinaru Marian - prezent
- Hrebenciuc Viorel - absent
- Iacob Ridzi Monica Maria - absent
- Iancu Iulian - prezent
- Ibram Iusein - prezent
- Ifrim Mircea - absent
- Igaş Traian Constantin - absent
- Ignat Miron - prezent
- Iliescu Valentin Adrian - prezent
- Ionescu Daniel - absent
- Iordache Florin - absent
- Iordache Graţiela Denisa - prezent
- Iriza Marius - prezent
- Iustian Mircea Teodor - prezent
- Jipa Florina Ruxandra - absent
- Kelemen Attila Béla Ladislau - prezent
- Kelemen Hunor - prezent
- Kerekes Károly - prezent
- Király Andrei-Gheorghe - prezent
- Kónya-Hamar Sándor - absent
- Kovacs Attila - prezent
- Lakatos Petru - absent
- Lambrino Radu - absent
- Lari-Iorga Leonida - prezent
- Lificiu Petru - absent
- Liga Dănuţ - absent
- Longher Ghervazen - prezent
- Luchian Ion - prezent
- Macaleţi Costică - absent
- Magheru Paul - prezent
- Man Mircea - absent
- Manda Iulian Claudiu - absent
- Manolescu Oana - prezent
- Manta Pantelimon - prezent
- Marian Dan Mihai - prezent
- Marin Constantin - prezent
- Marinescu Marian-Jean - absent
- Martin Eduard-Stelian - absent
- Márton Árpád-Francisc - prezent
- Máté András-Levente - prezent
- Matei Cătălin Lucian - prezent
- Mazăre Alexandru - prezent
- Mălaimare Mihai Adrian - absent
- Mănăstireanu Vladimir Alexandru - prezent
- Mănescu Rareş Şerban - absent
- Mărculeţ Petrescu Mira Anca Victoria - absent
- Mătuşa Tudor - absent
- Meir Nati - absent
- Merce Ilie - prezent
- Merka Adrian-Miroslav - prezent
- Micula Cătălin - prezent
- Mihalache Sorin Dan - absent
- Mihei Andrian-Sirojea - prezent
- Mircea Costache - prezent
- Mircovici Niculae - absent
- Mironescu Laurenţiu - absent
- Miroşeanu Liviu Alexandru - absent
- Mitrea Manuela - absent
- Mitrea Miron Tudor - absent
- Miuţescu Gheorghe Adrian - prezent
- Mînzînă Ion - prezent
- Mocanu Vasile - prezent
- Mocănescu Coloros Dan Constantin - prezent
- Mocioalcă Ion - absent
- Mohora Tudor - prezent
- Moisoiu Adrian - prezent
- Moldovan Emil Radu - prezent
- Momanu Corneliu - prezent
- Motreanu Dan Ştefan - prezent
- Movilă Petru - absent
- <1>Munteanu Ioan - prezent
- Muscă Monica Octavia - absent
- Muşetescu Tiberiu-Ovidiu - absent
- Nassar Rodica - prezent
- Năstase Adrian - prezent
- Nechita Aurel - prezent
- Nedelcu Gabriela - prezent
- Nica Dan - absent
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen - absent
- Nicolicea Eugen - prezent
- Nicula Vasile Cosmin - prezent
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - absent
- Nistoran Dorin-Liviu - absent
- Niţă Constantin - absent
- Niţulescu Teodor - prezent
- Nosa Iuliu - prezent
- Oancea Viorel - absent
- Olarean Aurel - absent
- Oltean Ioan - prezent
- Olteanu Bogdan - absent
- Oprea Gabriel - absent
- Ovidenie Costel - absent
- Palăr Ionel - absent
- Pambuccian Varujan - prezent
- Pardău Dumitru - absent
- Pascu Bogdan - absent
- Paşcu Ioan Mircea - absent
- Pavelescu Aurelian - absent
- Paveliu Marian Sorin - absent
- Păun Nicolae - absent
- Petrea Constantin - prezent
- Plumb Rovana - absent
- Podgorean Radu - absent
- Ponta Victor-Viorel - absent
- Pop Claudiu Adrian - absent
- Popa Cornel - absent
- Popa Daniela - prezent
- Popa Nicolae - prezent
- Popeangă Petre - prezent
- Popescu Dan Ioan - absent
- Popescu Florin Aurelian - absent
- Popescu Ionica Constanţa - absent
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - absent
- Popp Cosmin Gabriel - prezent
- Preda Cezar Florin - prezent
- Preda Ion - prezent
- <4>Pruteanu Vasile - prezent
- Puchianu Ioan Dumitru - prezent
- Pupeză Viorel - prezent
- Purceld Octavian-Mircea - prezent
- Puşcaş Vasile - prezent
- Puşcă Mircea Valer - prezent
- <5>Puzdrea Dumitru - absent
- Racoceanu Viorel - absent
- Radan Mihai - absent
- Raicu Romeo Marius - prezent
- Rădulescu Cristian - absent
- <3>Rogin Marius - absent
- Romanescu Marcel Laurenţiu - prezent
- Rus Ioan Aurel - prezent
- Rusu Mihaela Adriana - prezent
- Ruşanu Dan Radu - absent
- Sanda Victor - absent
- Sandu Gabriel - prezent
- Sandu-Capră Mihai - prezent
- Sasu Ion - prezent
- Săniuţă Marian Florian - prezent
- Săpunaru Nini - absent
- Sârb Gheorghe - prezent
- Sârbu Daciana Octavia - absent
- Sârbu Marian - prezent
- Sârbu Mugurel Liviu - prezent
- Scutaru Adrian George - absent
- Semcu Adrian Emanuil - prezent
- Seres Dénes - prezent
- Severin Adrian - absent
- Silaghi Ovidiu Ioan - absent
- Sireţeanu Mihail - absent
- Sóki Béla - prezent
- Soporan Vasile Filip - absent
- Stan Ioan - prezent
- Stan Ion - prezent
- Stanciu Anghel - prezent
- Stativă Irinel Ioan - absent
- Stănescu Cristian - prezent
- Stănescu Mircea - prezent
- Stănişoară Mihai - prezent
- Stoica Ion - prezent
- Străchinaru Petre - prezent
- Strungă Emil - prezent
- Szekely Levente Csaba - absent
- Ştirbu Monica-Mihaela - absent
- Ştirbeţ Cornel - prezent
- Ştireanu Octavian - prezent
- Ştiucă Alecsandru - prezent
- Tabără Valeriu - absent
- Tamás Sándor - absent
- Tămagă Constantin - absent
- Tănăsescu Mihai Nicolae - prezent
- Tărniceru Petru - prezent
- Teodorescu George Alin - absent
- Timar Liviu - prezent
- Timiş Ioan - prezent
- Todoran Pavel - prezent
- Toma Florentina Marilena - absent
- Toma Horia-Victor - prezent
- Tóro Tiberiu - absent
- Tudor Constantin - absent
- Tudor Marcu - prezent
- Tudose Mihai - prezent
- Turcan Raluca - prezent
- Ţundrea Ioan - absent
- Uioreanu Horea Dorin - absent
- Ujeniuc Dragoş - prezent
- Ungureanu Petre - prezent
- Ungureanu Valeriu Alexandru - prezent
- <2>Ursărescu Dorinel - prezent
- Vainer Aurel - prezent
- Varga Attila - prezent
- Vasile Aurelia - prezent
- Vasilescu Lia Olguţa - prezent
- Vălean Adina Ioana - prezent
- Văsioiu Horia - absent
- Vâlcov-Şandru Marcela Lavinia - absent
- Vlase Petru Gabriel - prezent
- Vlădoiu Aurel - prezent
- Voicu Cătălin - absent
- Voicu Mihai Alexandru - absent
- Voinea Florea - absent
- Zaharia Claudius Mihail - prezent
- Zamfir Gabriel Sorin - absent
- Zamfirescu Dan Dumitru - prezent
- Zegrean Augustin - prezent
- Zgonea Valeriu Ştefan - prezent

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Invit pe domnul secretar Gavrilă Vasilescu să facă apelul la Senat.

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Antonie Ştefan Mihail - prezent
- Apostol Neculai - prezent
- Arcaş Viorel - prezent
- Ardelean Aurel - prezent
- Arion Viorel - prezent
- Athanasiu Alexandru - euroobservator
- Basgan Ion - prezent
- Berceanu Radu Mircea - Guvern
- Blaga Vasile - Guvern
- Bobeş Marin - prezent
- Cazacu Cornelia - prezent
- Câmpeanu Radu-Anton - prezent
- Cârlan Dan - prezent
- Chelaru Ioan - prezent
- Cinteză Mircea - absent
- Ciornei Silvia - euroobservator
- Cioroianu Adrian Mihai - euroobservator
- Cismaru Ivan - prezent
- Copos Gheorghe - absent
- Corodan Ioan - prezent
- Cozmâncă Octav - concediu medical
- Creţu Corina - euroobservator
- Creţu Ovidiu Teodor - prezent
- Cucuian Cristian - prezent
- Cutaş George Sabin - prezent
- Daea Petre - prezent
- David Cristian - Guvern
- David Gheorghe - prezent
- Diaconescu Cristian - absent
- Dina Carol - prezent
- Dinescu Valentin - prezent
- Dîncu Vasile - euroobservator
- Duca Viorel Senior - euroobservator
- Dumitrescu Ion Mihai - absent
- Dumitrescu Gheorghe Viorel - prezent
- Dumitru Constantin - absent
- Eckstein Kovacs Peter - prezent
- Fekete Szabo Andras Levente - prezent
- Filipescu Teodor - prezent
- Florescu Ion - prezent
- Flutur Gheorghe - Guvern
- Frunda György - absent
- Funar Gheorghe - prezent
- Găucan Constantin - absent
- Geoană Mircea Dan - absent
- Georgescu Radu Cristian - absent
- Gheorghe Constantin - prezent
- Haşotti Puiu - prezent
- Ilaşcu Ilie - absent
- Iliescu Ion - absent
- Iluşcă Daniel - absent
- Ion Vasile - absent
- Iorga Nicolae - prezent
- Iorgovan Antonie - concediu medical
- Ioţcu Petru Nicolae - prezent
- Ivănescu Paula Maria - prezent
- Jurcan Dorel - prezent
- Loghin Irina - prezent
- Lupoi Mihail - prezent
- Maior George Cristian - absent
- Mardare Radu Cătălin - prezent
- Marinescu Marius - absent
- Markó Bela - Guvern
- Meleşcanu Teodor Viorel - prezent
- Mereuţă Mircea - absent
- Mihăescu Eugen - euroobservator
- Mihăilescu Petru Şerban - absent
- Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - prezent
- Moraru Ion - prezent
- Morţun Alexandru Ioan - euroobservator
- Neagoe Otilian - prezent
- Neagu Nicolae - prezent
- Nemeth Csaba - prezent
- Nicolae Şerban - prezent
- Nicolai Norica - absent
- Novolan Traian - absent
- Onaca Dorel Constantin - absent
- Oprea Mario-Ovidiu - prezent
- Oprescu Sorin Mircea - absent
- Pascu Corneliu - prezent
- Păcuraru Paul - absent
- Păunescu Adrian - absent
- Pereş Alexandru - prezent
- Pete Ştefan - prezent
- Petre Maria - euroobservator
- Petrescu Ilie - prezent
- Popa Aron Ioan - prezent
- Popa Dan Gabriel - prezent
- Popa Nicolae-Vlad - euroobservator
- Popescu Dan Mircea - prezent
- Popescu Ionel - absent
- Popescu Irinel - absent
- Popescu Mihail - prezent
- Prodan Tiberiu Aurelian - prezent
- Puskas Valentin Zoltan - prezent
- Rădoi Ion - prezent
- Rădoi Ovidiu - absent
- Rădulescu Cristache - absent
- Roibu Aristide - absent
- Sabău Dan - absent
- Sârbu Ilie - prezent
- Silistru Doina - prezent
- Simionescu Aurel Gabriel - prezent
- Sogor Csaba - prezent
- Solcanu Ion - prezent
- Stan Petru - absent
- Stănoiu Mihaela Rodica - absent
- Stoica Ilie - absent
- Strătilă Şerban-Cezar - prezent
- Stroe Radu - Guvern
- Szabó Karoly Ferenc - prezent
- Şerbănescu Verginia - absent
- Şerbu Gheorghe Vergil - absent
- Şereş Ioan Codruţ - Guvern
- Ştefan Viorel - prezent
- Şter Sever - prezent
- Talpeş Ioan - prezent
- Tănăsescu Claudiu - absent
- Tărăcilă Doru Ioan - prezent
- Terinte Radu - prezent
- Theodorescu Emil Răzvan - absent
- Tîlvăr Angel - prezent
- Toma Ion - prezent
- Tudor Corneliu Vadim - absent
- Ţâbuleac Mihai - prezent
- Ţicău Silvia Adriana - euroobservator
- Ţîrle Radu - euroobservator
- Ungheanu Mihai - prezent
- Ungureanu Vasile Ioan Dănuţ - delegaţie
- Vasilescu Gavrilă - prezent
- Văcăroiu Nicolae - prezent
- Vărgău Ion - prezent
- Vedinaş Verginia - absent
- Verestóy Attila - prezent
- Voiculescu Dan - absent
- Vosganian Varujan - absent
- Vraciu Jan - absent

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Rog membrii Biroului permanent la sala Biroului permanent a Camerei Deputaţilor pentru numărarea voturilor.

Rog să ridice urnele.

Până atunci vă anunţ că la secretarii generali s-au depus următoarele legi, deci vă puteţi adresa Curţii Constituţionale:

• Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.36/2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.189/2002 privind operaţiunile compensatorii referitoare la contractele de achiziţii pentru nevoi de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională;
• Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.37/2006 privind autorizarea Agenţiei de Compensare pentru Achiziţii de Tehnică Specială de a încheia Acordul de compensare cu firma EUROCOPTER Deutschland GmbH, potrivit obligaţiei de compensare asumate de această firmă în cadrul contractului de achiziţie încheiat cu Ministerul Administraţiei şi Internelor prin Societatea Comercială "COMICEX" - S.A.;
• Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.11/2005 pentru abrogarea alin.(2) al art.38 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicaţiilor;
• Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.38/2006 privind reluarea pentru anul 2006 a Programului de stimulare a înnoirii Parcului naţional auto;
• Lege privind facilitarea listării societăţilor comerciale pe piaţa de capital;
• Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice;
• Lege privind modificarea Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public;
• Lege pentru modificarea art.17 alin.( l ) din Ordonanţa Guvernului nr.34/2002 privind accesul la reţelele publice de comunicaţii electronice şi la infrastructura asociată, precum şi interconectarea acestora.

(Se numără voturile.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să daţi citire procesului-verbal cu rezultatul votului.

Domnule secretar, aveţi cuvântul.

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Parlamentul României, procesul-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputaţi şi senatori cu privire la numirea unui consilier de conturi şi vicepreşedinte al Curţii de Conturi.

În temeiul prevederii art.32 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au procedat la verificarea şi numărarea voturilor exprimate prin vot secret cu buletine de vot de către deputaţi şi senatori, asupra propunerii de numire a domnului Sandu Marin, în calitate de consilier de conturi şi vicepreşedinte al Curţii de Conturi şi au constatat următoarele:

• Numărul total al deputaţilor şi senatorilor - 468;
• Numărul deputaţilor şi senatorilor prezenţi - 278;
• Numărul total de voturi exprimate - 278;
• Numărul total de voturi anulate - 0;
• Numărul total de voturi exprimate - 278 din care voturi pentru - 137, voturi contra - 141.

Potrivit prevederilor art.38 alin.7 din Regulamentul Şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, numirile în funcţii se hotărăsc cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi, cu condiţia întrunirii cvorumului prevăzut de art.39 din Regulament.

Ca urmare a faptului că din totalul de 468 de deputaţi şi senatori au fost prezenţi 278, din care 137 au votat pentru, iar 141 împotrivă, se constată că nu a fost întrunită majoritatea voturilor parlamentarilor prezenţi, cerută pentru numire.

Semnează membrii Birourilor permanente ale celor două Camere.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc foarte mult.

Stimaţi colegi,

Aceasta este situaţia.

Daţi-mi voie să declar încheiată şedinţa noastră comună de astăzi.

Ne vedem la şedinţa comună de pe 4 octombrie.

Mulţumesc pentru prezenţă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 13.45.