Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,20.

Lucrările au fost conduse de domnul Victor-Viorel Ponta, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Dan Radu Ruşanu şi Valeriu Ştefan Zgonea, secretari.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Bună seara, stimaţi colegi!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor. Vă anunţ că din totalul celor 331 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 242 de colegi, fiind absenţi 89, din care 30 participă la alte acţiuni parlamentare.

În conformitate cu art.94 din Regulamentul Camerei, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru zilele de luni - 6, marţi - 7 şi joi - 9 noiembrie 2006; programul de lucru pentru perioada 6-11 noiembrie; lista legilor pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; lista rapoartelor depuse în perioada 31 octombrie - 6 noiembrie 2006 de comisiile permanente sesizate în fond şi sumarul privind conţinutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.

Înainte de a intra în ordinea de zi, aş vrea să-i dau cuvântul colegului nostru, domnul deputat Dan Ioan Popescu, pentru un anunţ cu caracter personal.

Domnul Dan Ioan Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Voiam doar să anunţ plenul Camerei Deputaţilor că, odată cu înscrierea în Partidul Conservator, este normal să-mi desfăşor activitatea în Grupul parlamentar al Partidului Conservator.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc.

În calitate de preşedinte de şedinţă, vă urez mult succes. În calitate de deputat P.S.D., regret plecarea oricărui coleg.

Intrăm pe ordinea de zi.

La pct.nr.1, Proiectul de Hotărâre pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al serviciilor Camerei Deputaţilor, precum şi al statului de funcţii pe anul 2006.

Este un proiect de hotărâre care are cinci articole, a fost distribuit, este întocmit de către Secretariatul general.

Intervenţii, dacă consideraţi necesar? Nu consideră necesar doamna secretar general.

Aveţi documentul. Grupurile parlamentare, dacă au observaţii cu caracter general, sau observaţii referitoare la cele cinci articole ale hotărârii, vă rog să vă înscrieţi la cuvânt, în caz contrariu, urmând a merge pe procedura regulamentară referitoare la hotărâri.

Dacă există intervenţii din partea grupurilor? Nu există.

Hotărârea, aşa cum am spus, are cinci articole.

Vă întreb dacă la art.1 există obiecţiuni. Nu există.

Art.2. Obiecţiuni? Nu există.

Art.3. Nu există obiecţiuni sau intervenţii.

Art.4. Nu există.

Art.5, care prevede că "Anexa nr.1 şi Anexa nr.2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre". Nu există obiecţiuni sau comentarii.

În consecinţă, pentru adoptarea acestei hotărâri prin votul majorităţii ...( comentarii) Vă mulţumesc. Nu există nici o obiecţiune. A fost soluţionată pe calea procedurii graţioase între domnul deputat Zgonea şi secretarul general.

În consecinţă, pentru adoptarea hotărârii prin votul majorităţii membrilor Camerei Deputaţilor, rămâne ca acest proiect de hotărâre să fie votat mâine, la sesiunea de vot final, de la ora 12,30.

Pct.nr.3, Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.187 din 7 decembrie 1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică.

Este proiect de lege organică; are raport comun - Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Este un raport de respingere, inclusiv raportul comun suplimentar, prin care se menţine propunerea de respingere.

Suntem primă Cameră sesizată. Data la care se împlineşte termenul constituţional pentru dezbatere şi vot final - 9 noiembrie.

Dacă, din partea iniţiatorilor, doreşte cineva să ia cuvântul?

Iniţiatorul, un distins coleg deputat... eu găsesc aici un distins coleg deputat, domnul Gabriel Sandu.

Doriţi să susţineţi propunerea, domnule deputat? Da. Dacă doriţi, aveţi cuvântul. Vă rog frumos. Aşa scrie aici că sunteţi iniţiator. Sper să nu greşesc.

Domnul Gabriel Sandu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În urma prezentării proiectului, cu modificările solicitate de Consiliul Legislativ, proiectul a avut propunere de respingere în comisie şi s-a obţinut respingerea respingerii. În consecinţă, avem raport favorabil.

Rugămintea mea e să-l votaţi, pentru că mi se pare firesc ca toţi cei care ne votează să vadă care este situaţia aleşilor, şi nu C.N.S.A.S.-ul prin reprezentanţii care doar trebuie să gestioneze această situaţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea comisiilor sesizate în fond, domnul preşedinte Andon. Vă rog frumos.

Domnul Sergiu Andon:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raportul este comun cu Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Dezbaterea s-a făcut în şedinţa comisiilor reunite.

Din păcate, raportul nu susţine concluzia pe care o comunica iniţiatorul. Am să citesc direct finalul lui: "În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi cei ai Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, menţinerea raportului iniţial de respingere a propunerii iniţiative".

Reamintesc că face parte din categoria legilor organice şi că retrimiterea la comisie, în vederea reexaminării, s-a hotărât în şedinţa Camerei din 23 octombrie 2006. Nu s-a schimbat nimic.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă, din partea grupurilor parlamentare, doreşte cineva să intervină la dezbateri generale? Nu doreşte nimeni.

Vă reamintesc că, prin raportul comisiilor sesizate în fond, se propune respingerea acestei iniţiative.

Neavând amendamente, urmează ca propunerea de respingere să fie supusă votului plenului mâine, la sesiunea de vot final.

La pct.nr.4, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.187 din 1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste. Lege organică, raport comun al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, de respingere.

Suntem primă Cameră sesizată.

Dacă, din partea iniţiatorilor, doreşte cineva să ia cuvântul? Iniţiator, distinsul nostru coleg, domnul Eugen Nicolicea, dacă doreşte să ia cuvântul, să susţină legea?

Domnul Eugen Nicolicea:

Propunerea legislativă vizează, în principal, eliminarea lit.ţ) din categoria persoanelor care pot fi verificate de către C.N.S.A.S., la cererea altor persoane, cu privire la deconspirarea poliţiei politice comuniste.

Motivul pentru care am solicitat acest lucru este că, dintre toate categoriile, de la a-z, este singura categorie care este atipică. Este o categorie care a existat şi înainte de 1989 şi, de asemenea, este singura categorie care a fost socotită ca oponentă a regimului totalitar. Cei care erau preoţi erau vizaţi ca şi cum ar fi fost duşmani ai regimului. Foarte mulţi au murit în puşcării, spre deosebire de alte categorii care acum sunt ocupate de oameni politici care, pe vremea aceea, nu erau.

Un alt motiv pentru care am solicitat acest lucru este că Biserica, şi aici mă refer la toate cultele, fără deosebire, se numără printre cele care au cea mai mare încredere din partea populaţiei, iar la formarea poporului român, Biserica a avut un rol determinant şi cred că nu este cazul să fie amestecată în aceste jocuri politice, aceste jocuri de abatere a atenţiei opiniei publice de la cei care, într-adevăr, au fost colaboratori de bună voie, pentru avantaje materiale, ai vechiului regim.

Eu vă rog să votăm această propunere legislativă, fiind în interesul tuturor.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea comisiei? Sper ca domnul preşedinte Andon să reuşească să încheie convorbirea şi să vină să susţină raportul.

Domnule preşedinte, aveţi cuvântul. Vă rog.

Domnul Sergiu Andon:

Îmi cer scuze, domnule preşedinte. Încercam să rezolv, pe bază de documente, un incident procedural la proiectul anterior.

Este vorba de un raport comun de completare făcut, tot aşa, împreună cu Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Citesc concluzia acestuia: "În urma dezbaterii, membrii celor două comisii au hotărât, în unanimitate de voturi, asta petrecându-se în şedinţa din 31 octombrie a.c. -, au hotărât, în unanimitate de voturi, să propună plenului respingerea propunerii legislative, considerând că, prin exceptarea clericilor de la procedura verificării calităţii de agent sau colaborator al poliţiei politice comuniste, s-ar crea un regim discriminatoriu în raport cu celelalte categorii de persoane asupra cărora există obligaţia verificării.

Legea face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Din partea grupurilor parlamentare, dacă doreşte cineva să intervină?

Domnul Nicolicea, din partea Grupului social-democrat. Aveţi cuvântul.

Domnul Eugen Nicolicea:

Chiar motivarea aceasta îmi dă dreptate. Aceste categorii, de la a la z, sunt ele excepţii. Nu ai voie să vezi decât propriul dosar, cu excepţia anumitor categorii. Şi acum ni se spune că, scoţând din rândul celor care fac excepţie, se creează o discriminare.

Deci, dacă acele categorii de la a la z mai pot include o categorie, e-n regulă; dacă poţi să elimini una, este în regulă. Ce discriminare poate să existe între culte şi demnitari? Dacă aşa a stabilit, când a stabilit legiuitorul că la lit.a) se află Preşedintele şi la b) se află parlamentarii, nu a făcut o discriminare faţă de restul populaţiei, sau de restul altor categorii? Deci, eu chiar nu înţeleg cum se face o excepţie eliminând o excepţie.

Eu vă propun să votaţi împotriva respingerii propunerii legislative.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă sunt intervenţii din partea altor grupuri parlamentare? Nu sunt.

În aceste condiţii, vă reamintesc că raportul comisiilor sesizate în fond propune respingerea acestei iniţiative legislative.

Urmează, neexistând alte amendamente, ca această propunere a comisiei să fie supusă votului plenului Camerei, mâine, la sesiunea de vot final.

Dorim să salutăm şi prezenţa la balcon a chestorului Camerei, domnul Ioan Oltean. Să ştiţi că aveţi voie în sală, deşi sunteţi chestor. Nu e obligatoriu să staţi la balcon. Vă mulţumim că sunteţi...

La pct.nr.5, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.393/2004 privind statutul aleşilor locali, propunere de lege organică.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a întocmit un raport de adoptare.

Suntem primă Cameră sesizată, iar termenul constituţional pentru dezbatere şi vot final este 16 noiembrie 2006.

Din partea iniţiatorilor, dacă doreşte cineva să ia cuvântul?

Iniţiatori sunt o serie de deputaţi. Deci nu doreşte nimeni dintre cei zece deputaţi care au iniţiat acest proiect de lege.

Bun. Atunci, din partea comisiei, dau cuvântul domnului vicepreşedinte Mircea Duşa.

Domnul Mircea Duşa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată şi comisia propune admiterea, cu modificări, a propunerii legislative.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Vă rog frumos. Din partea Guvernului, sigur că vă dau cuvântul. Domnul secretar de stat.

Domnul Alexandru Mircea (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin propunerea legislativă se are în vedere ca primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliului judeţean, care nu au mai fost aleşi, dar care au avut trei sau mai multe mandate şi nu beneficiază de pensie sau de alte surse de venit, să beneficieze, în continuare, pe o perioadă de cel mult trei luni, de o indemnizaţie tranzitorie în cuantum de 80% din indemnizaţia corespunzătoare funcţiei deţinute. Asta este principala reglementare a propunerii legislative.

Guvernul nu susţine această iniţiativă legislativă, din trei motive principale: primul - că la stabilirea oportunităţii susţinerii dezideratului exprimat de iniţiatori, ar fi trebuit avut în vedere şi faptul că soluţia propusă comportă critici din punct de vedere al respectării principiului referitor la egalitatea cetăţenilor în faţa legii, consacrat inclusiv de Constituţie; în al doilea rând, menţionăm că necesitatea respectării dispoziţiilor potrivit cărora propunerea trebuia susţinută de posibilitatea asigurării resurselor financiare, pe care aplicarea măsurilor avute în vedere le-ar presupune, condiţie care este impusă de art.138 alin.(5) din Constituţia României, republicată; al treilea argument pentru care Guvernul nu susţine iniţiativa legislativă este aceea că în Legea nr.393 sunt consacrate o serie de reguli de natură să asigure protecţia aleşilor locali, inclusiv după expirarea mandatelor, în sensul că le este recunoscut acelor aleşi locali care desfăşurau la începutul mandatului activitate remunerată în temeiul unor contracte individuale de muncă sau unor acte de numire, deci este prevăzut dreptul de a-şi relua activitatea după încetarea mandatului, implicit stabilindu-se corelativ şi obligaţia angajatorului de a asigura premisele necesare realizării acestui drept.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Din partea grupurilor parlamentare, dacă doreşte cineva să ia cuvântul?

Dau cuvântul, nu în ordinea dimensiunii grupurilor, ci în ordinea în care secretarii şi-au făcut datoria şi m-au anunţat.

Domnul deputat de Gorj, Pantelimon Manta, deputat conservator.

Domnul Pantelimon Manta:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Dincolo de argumentele prezentate de reprezentantul Guvernului aici şi care au o substanţă legico-fundamentare, legică şi logică, aş vrea să mai adaug şi un alt argument de facto care ţine, dacă vreţi, de inutilitatea unei astfel de reglementări.

Anume, ştim cu toţii că aleşilor locali, pe perioada mandatului cât exercită o demnitate publică aleasă sau numită, li se suspendă contractul individual de muncă, ceea ce înseamnă că, drept consecinţă, îşi vor relua de drept - subliniez, de drept - vechiul loc de muncă. Aceasta înseamnă că au asigurate, de fapt şi de drept, şi "resursele financiare", să zic, care decurg din continuarea activităţii, aşa încât instituirea unei indemnizaţii care să asigure, să zic, pe o perioadă de timp post factum, după expirarea mandatului, n-are - spuneam - nici o logică practică sau, dacă vreţi, reprezintă o inutilitate, atât timp cât activitatea se reia de drept şi, evident, o salarizare corespunzătoare muncii prestate. De aceea, vedem şi noi că acest proiect de act normativ trebuie respins.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Duşa, din partea Grupului social democrat, după care domnul deputat Moisoiu, din partea Partidului România Mare.

Domnul Mircea Duşa:

Stimaţi colegi,

Lucrurile sunt, cred, mult mai complicate decât au fost prezentate de antevorbitorii mei.

Noi trebuie să ne gândim la faptul că foarte mulţi primari nu mai provin din sectorul de stat, ca să aibă un loc de muncă asigurat după ce-şi termină mandatul de primar, sau două mandate, sau trei mandate. Cei mai mulţi primari provin din alte sectoare şi există posibilitatea ca, atunci când îşi termină şi-şi predă mandatul, societatea la care şi-a desfăşurat activitatea să nu mai existe, sau instituţia la care şi-a desfăşurat activitatea.

Eu cred că nu este greşit ca o formă de protecţie socială, pe o perioadă de 3 luni de zile după expirarea mandatului, dacă nu are nici un venit, să beneficieze de o indemnizaţie tranzitorie.

Pentru această categorie de aleşi locali, nu există nici un fel de protecţie socială. Nu se aplică nici prevederile Legii privind şomajul, nu se aplică nici prevederile Legii privind funcţionarii publici, sunt o categorie aparte şi cred că a menţine o astfel de prevedere nu este un lucru greşit. Se aducea aici un argument că nu există nominalizată sursa în proiectul de lege. Nici nu trebuie să fie, pentru că nu se referă la bugetul de stat. Salariile primarilor se plătesc din bugetele administraţiei publice locale şi chiar din veniturile proprii, conform prevederilor legale şi Legii privind finanţele publice locale. Aşa că eu, totuşi, aş susţine acest proiect de lege, chiar dacă nu sunt iniţiatorul acestui proiect de lege şi iniţiatorii nu vor să-şi prezinte punctul de vedere.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Moisoiu.

Dacă mai există şi alte înscrieri din partea grupurilor parlamentare?

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Într-o dublă calitate vorbesc, ca iniţiator şi din partea grupului pe care-l reprezint, al Partidului România Mare.

Aş dori ca să fac, în primul rând, o apreciere. Am impresia că punctul de vedere al Guvernului, aşa cum a fost prezentat în clipa de faţă, este de rea-credinţă, pentru că, altfel, nu pot să-mi explic de unde atâta orbire ca să nu înţeleagă, sau ca să nu vadă Guvernul că, după câteva mandate, în condiţiile în care o serie întreagă de întreprinderi, foste i.i.s.-uri (întreprinderi industriale socialiste) pornite în 1990 şi care, pe urmă, s-au transformat în societăţi comerciale, astăzi nu mai există.

Chiar domnul secretar de stat spunea adineauri, cu trei-patru mandate. Păi, trei-patru mandate, domnule secretar de stat, asta înseamnă 12-16 ani. Oamenii au plecat încă din 1990, au depăşit condiţia, au plecat din funcţia pe care au avut-o în întreprindere şi au rămas în slujba comunităţii respective. În asemenea condiţii, aceşti oameni, astăzi, care sunt în pragul unei pensii, pentru că, totuşi, dacă aveau la momentul respectiv în jur de 50 de ani, şi cu 15 ani sau cam aşa ceva, ajung în jurul vârstei de 60-65 de ani, deci este în pragul pensionării. Un asemenea cetăţean nu trebuie protejat? Care este acel articol din lege care vine şi spune că, în cazul societăţilor particulare, se poate impune această fixare, această păstrare a postului persoanei respective? Nu există şi nici nu se poate impune acest lucru în cazul unei persoane particulare. Pe de o parte.

Pe de altă parte, apare celălalt aspect: deci veniţi şi spuneţi aici că nu este indicată sursa de finanţare. Ba este indicată sursa de finanţare, domnule secretar de stat. Este indicată. Se spune clar: din partea consiliului local sau din partea consiliului judeţean. Pentru că oamenii ăştia au stat în fruntea unui consiliu judeţean, au stat în fruntea unei primării un anumit timp. Şi, ca urmare a faptului că şi-au desfăşurat acolo activitatea, la sfârşitul acestei activităţi, până îşi vor găsi un alt plasament, sau vor ieşi la pensie, normal că trebuie să fie undeva uşor protejaţi.

Faţă de aceste aspecte, chiar dacă cineva comentează în clipa de faţă părerea mea, eu vă invit, stimaţi colegi, să vă gândiţi şi să fiţi de acord cu aceasta, mai ales că este gândită prin prisma aleşilor locali care merită şi ei o protecţie, aşa cum merităm şi noi, aşa cum merită toată lumea.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Domnule secretar de stat, imediat vă dau cuvântul. Numai un pic, îmi cer scuze. Era înscris înainte, tot din partea Grupului Partidului România Mare, pentru a susţine punctul de vedere al domnului Moisoiu, colegul nostru, domnul deputat Marcu Tudor.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, dar nu ştiţi ce vreau să zic. De ce ziceţi că trebuie să-l susţin pe domnul Moisoiu? Întâi, că domnia sa a vorbit ca iniţiator şi eu vă cer permisiunea să vorbesc în continuare, ca o mică completare, în numele grupului parlamentar, dar şi al meu.

Şi eu îl contrazic pe domnul secretar de stat de la Ministerul de Interne. Foarte inteligent, cum îl ştiu eu, e de mirare că i-au scăpat trei argumente, unicele şi singurele, care demolează proiectul legislativ.

La iau la rând: 1) că toţi cetăţenii sunt egali în Constituţie şi că nu trebuie făcută discriminare.

Dar ce salariu aveţi domnule secretar de stat? Ce salariu are femeia de serviciu de la dumneavoastră? Păi, e o discriminare! Ce salariu are ministrul? Ce salariu are portarul de faţă, jandarmul? E o discriminare! Nu aşa se înţelege Constituţia. Acolo se spune că trebuie respectată legea, cu egalitate pentru toată lumea, dar nu în sensul ca să fim toţi egali, ca în comunism, să avem acelaşi salariu, aceleaşi pensii şi nici în comunism nu era la fel.

Dacă, însă, noi facem o lege care să prevadă nişte deosebiri de salarizare, de pensii, de anii de pensionare, de medicamente gratuite pentru unii, pentru alţii nu, de câte şi mai câte. Legea e plină de discriminări, dacă vreţi s-o luăm în sensul în care argumentează domnul secretar de stat. Dar nu trebuie luată aşa Constituţia. Deci e un argument, să nu fiu rău cu domnia sa, de nesusţinut. E uşor de demontat de către oricine, chiar de către domnia sa, dacă se lua în serios şi venea pe bancă să se contrazică singur.

Al doilea: că nu sunt finanţări. Există vreodată un proiect de lege la care Ministerul Finanţelor, unde e vorba de nişte bani, să-şi dea avizul favorabil? Eu vă spun că nici în Guvern nu există. Votează toţi în plen, dar ministrul finanţelor tot zice "nu". Şi asta nu înseamnă că-i un ministru de finanţe slab, sau nepregătit, sau de rea-credinţă. Ăsta-i rolul domniei sale: să ţină bine de tot finanţele cât mai puţin, să facă un buget cât mai uşor de cheltuit la necazuri, la probleme deosebite. Deci, nu trebuie să iau prea în serios faptul că numai câţiva oameni care sunt în situaţia asta grevează bugetul unei naţiuni, că nici nu e vorba de buget, e vorba de banii din acea comunitate. Deci şi al doilea argument a căzut. Fără nici o replică, pentru că nu poate cineva să dea o altă replică decât la replica mea.

Apoi, este cel puţin, ciudat dacă nu hazliu să spun că mă întorc la locul de muncă eu, primar de doisprezece ani, şi de aceea nu mai vreau să i se dea trei luni nu ştiu cât la sută din indemnizaţia aceea pe care o avea. Dacă s-a întors la locul de muncă nu mai ia această indemnizaţie.

Deci ce argument este acesta, domnule secretar de stat? N-aţi citit legea? Legea zice: dacă nu are, sau până-şi găseşte. Când şi-a găsit şi s-a întors la vechiul loc, nu mai ia acest salariu sau, cum să-i zic, indemnizaţie. Cade şi asta. Copilăreşte.

Mai mult de atât, reiterez ce au spus cei dinaintea mea. Cred că glumim cu toţii atunci când spunem că societăţile îşi păstrează locul de lucru pentru cei care au plecat din rândul lor în Parlament, în primării, în consilii şi mai ştiu eu pe unde, unde sunt scoşi din câmpul muncii. Nimeni nu poate păstra aşa ceva pentru că, iată, vă dau un exemplu. Unde se fac ture, la centralele telefonice. Cine ia locul acelui om care a venit de acolo, consilier sau primar? Alte fete din centraliste care trebuie să facă trei şi nu patru ture de opt cu 24. Nu mai au concediu, nu mai au nimic. Dar el nu poate angaja pe altcineva în locul acela. Înfiinţează un post nou?

Deci, niciodată, domnilor, să nu glumim cu noi înşine. Niciodată nu se poate păstra un loc, chiar dacă legea prevede aşa ceva, pentru cel care a plecat - în armată nu mai este cazul - în primării şi în alte funcţii. Nu poate nimeni să-l oblige, pentru că el are un echilibru prevăzut de statul lui de organizare, din care nu poate ieşi dacă intră 5 oameni, 10 oameni din societatea lui care are 20 de oameni, cum le păstrează el locurile la toţi. Sper că nu glumim şi cu lucruri serioase.

Ca atare, domnilor, vă rog eu, pe cei de la Ministerul de Interne şi pe cei de la comisie, dar comisia am văzut că este cam între două ape, nu mai veniţi cu argumente atât de uşor de demontat, căutaţi-le prin juriştii dumneavoastră sau cei de la muncă şi protecţie socială pe cele pertinente, într-adevăr demne de reţinut. Că altfel, ne insultaţi inteligenţa şi nu este cazul, chiar exceptându-mă pe mine pentru dumneavoastră.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PRM).

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Aveţi cuvântul, domnule deputat, mai bine mai târziu decât...

Domnul Kerekes Károly:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă, până acum, dintre iniţiatori s-a prezentat numai domnul Moisoiu de la PRM, atunci mă prezint şi eu, pentru că sunt unul dintre iniţiatori.

Să se lămurească de la bun început că aici este vorba de nişte primari şi preşedinţi de consiliu care, după terminarea mandatelor, nu mai au nici un venit. De ce? Pentru că nu s-au ocupat de altceva, numai de primărie, numai de consiliu şi nu s-au ocupat de afaceri, ca alţii cum fac în diferite cazuri. Deci este vorba de oameni care au rămas fără nici o sursă de venit după terminarea mandatelor.

Vă rog să urmăriţi ce s-a întâmplat din 1990 până acum. La câte categorii de funcţionari şi angajaţi am acordat aceste sume compensatorii sau, în cazul nostru, dacă vrem această indemnizaţie tranzitorie. Am acordat la militari, am acordat la mineri, am acordat aceste sume compensatorii la diferite categorii de angajaţi cărora le-a încetat locul de muncă fiindcă au fost închise fabricile, uzinele. Tocmai acest fapt, că n-am acorda această indemnizaţie tranzitorie în cazul acestor primari sau preşedinţi de consiliu ar fi o discriminare. Şi, dacă cineva mai invocă faptul că nu s-a prevăzut în proiect sursa din care se suportă aceste cheltuieli, atunci vă rog să priviţi puţin proiectul de lege care spune clar, în primul aliniat că se suportă din bugetul Autorităţii locale respective.

În consecinţă, vă rog să adoptaţi acest proiect de lege pe care îl susţine şi îl va vota Grupul parlamentar al UDMR.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc.

Precizez încă o dată că ne aflăm, totuşi, la faza dezbaterilor generale. Atunci când am întrebat dacă doreşte vreun iniţiator să ia cuvântul, nu a dorit nimeni. Deci poziţia dumneavoastră este poziţia din partea grupului parlamentar.

Dacă mai există, din partea grupurilor parlamentare, vreo cerere de intervenţie? Nu mai există.

Declar închisă această parte a dezbaterilor.

Domnule secretar de stat, din partea Guvernului, aveţi dreptul să interveni în orice moment. Dacă mai doriţi să interveniţi, vă dau cuvântul, după care vom trece la dezbaterea pe articole.

Domnul Alexandru Mircea:

Am să susţin o singură intervenţie. Se pare că unul dintre iniţiatori nu a sesizat foarte exact ceea ce am spus atunci când am prezentat punctul de vedere al Guvernului, sintagma "aleşi care au avut trei sau mai multe mandate" nu este o creaţie a Guvernului, este chiar în textul propus de iniţiatori. Deci în legătură cu această chestiune, trimiterea la o vorbire sau la altceva cred că nu are nici o semnificaţie şi nu vreau să intru în astfel de discuţie.

În rest, Guvernul, în continuare, nu susţine punctul de vedere pentru motivele care au fost prezentate anterior şi pentru faptul că, deşi n-am insistat în prima parte, există şi alte prevederi care asigură aleşilor locali, după încetarea mandatului, o anumită formă de protecţie.

Noi mergem pe ideea sau Guvernul susţine ca aleşii locali să-şi facă cât mai bine treaba, inclusiv pentru faptul că, de exemplu, din rândul parlamentarilor, chiar a unora dintre iniţiatori, vin frecvent cereri ca ministrul administraţiei şi internelor, culmea, să ia măsuri împotriva aleşilor locali. Or, noi vrem ca aleşii locali să-şi facă cât mai bine treaba, să fie aleşi de populaţie cât mai mulţi, tocmai pentru a nu avea nevoie de această propunere legislativă.

Mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Trecem la dezbaterea pe articole. Existând amendamente admise, o să vă rog să lucrăm pe raportul comisiei.

La punctul nr. 1 din raport se modifică titlul. Este un amendament al domnului Relu Fenechiu. Dacă există observaţii la acest punct? Nu există. Adoptat.

La punctul nr. 2, articol unic, se modifică în urma unor amendamente ale domnului deputat Relu Fenechiu. Dacă există observaţii? Nu există.

Acestea au fost cele două puncte ale raportului.

În consecinţă, urmează ca mâine, la votul final, să se supună votului plenului raportul comisiei cu propunere de adoptare a legii.

Punctul nr. 6, Propunerea legislativă de modificare a Legii administraţiei publice locale nr.215/2001, cu modificările şi completările ulterioare. Lege organică. Comisia pentru administraţie publică a întocmit raport de adoptare. Suntem primă Cameră sesizată. Termenul constituţional pentru dezbatere şi vot final, 16 noiembrie.

Dacă, din partea iniţiatorilor, doreşte cineva să ia cuvântul? Nu este iniţiatorul.

Din partea comisiei, domnul vicepreşedinte Mircea Duşa.

Domnul Mircea Duşa:

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Comisia, în unanimitate de voturi, propune admiterea cu modificări a propunerii legislative.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc.

La dezbateri generale dacă există intervenţii? Din partea grupurilor parlamentare întâi. Nu există.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat.

Domnul Alexandru Mircea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

După cum aţi văzut şi din punctul de vedere prezentat în scris, Guvernul nu susţine această propunere legislativă.

În concret, se elimină explicit dreptul preşedintelui consiliului judeţean de a participa la lucrările comisiilor locale. Noi credem că această chestiune este neadecvată sau nu este foarte oportună ca prevedere legislativă, întrucât preşedintele consiliului judeţean reprezintă judeţul în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, cu persoanele fizice şi juridice române sau străine, precum şi în justiţie.

În al doilea rând, se pune în discuţie ca delegatul sătesc să fie ales de către cetăţenii cu drept de vot care domiciliază în localitatea respectivă. Recent, a fost adoptată modificarea Legii nr.215. În legătură cu această chestiune am văzut că iniţiatorii sau cei care susţin acest proiect de lege spun că n-ar fi constituţional, că cetăţenii trebuie să fie numai cei cu drept de vot. În textul Legii nr.215 se prevede că delegatul sătesc se alege de către o adunare, practic, ad-hoc, unde votează reprezentanţii familiilor.

Dacă mergem pe ideea propusă de iniţiatori, trebuia să mergem cu textul legii mai departe, întrucât cetăţenii cu drept de vot înseamnă liste electorale şi înseamnă o procedură mai dezvoltată şi mai avansată. Iar, oricum, delegatul sătesc nu are drept decât de a asista la şedinţele consiliului local, conform legii care tocmai a fost adoptată.

Şi a mai fost o obiecţiune a Guvernului, aceea ca preşedintele consiliului judeţean să fie obligat să-şi delege o serie de atribuţii în mod explicit vicepreşedinţilor. Această chestiune, însă, a fost eliminată de comisii şi aici nu mai avem obiecţiuni. Suntem de acord, aici, cu punctul de vedere al comisiei.

Mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Urmează să trecem la dezbaterile pe articole. Existând amendamente admise, o să vă rog să lucrăm pe raportul comisiei.

La punctul nr. 1, titlul legii. Este un amendament de tehnică legislativă. Dacă există observaţii? Nu există. Adoptat acest amendament.

La punctul nr.2, la articolul unic, tot de tehnică legislativă. Observaţii? Nu există. Adoptat.

La punctul nr.3, da, domnul Duşa, aveţi cuvântul. La punctul nr.3 din raport, da?

Domnul Mircea Duşa:

Da, la punctul nr.3 din raport, s-a introdus, chiar la ultima frază, la ultima propoziţie, o virgulă. "...precum şi persoanele interesate invitate de primar". Fără virgulă.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Da. Domnul deputat Bivolaru.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Într-adevăr, colegul Duşa are dreptate. Trebuie să dispară virgula de acolo, pentru că altfel ajungem în cu totul alt sistem de lucru la consiliile locale.

Dar aş merge pe următoarea idee şi întreb, cu această ocazie, pe iniţiatori dacă acest preşedinte al consiliului judeţean este considerat, în cadrul acestei legi, consilier judeţean sau este invitat în calitate de preşedinte al consiliului judeţean. Şi, deoarece, mă rog, întrebarea mea este cu caracter mai mult retoric, propunerea este să reintroducem în text preşedintele consiliului judeţean, sunt de acord să rămână şi consilierii judeţeni şi textul să curgă. (Domnul deputat Duşa face un comentariu din banca comisiei.)

Ştiu, domnule preşedinte Duşa, dar una este să fie invitat în calitate de preşedinte şi alta să fie invitat în calitate de unul dintre consilierii judeţeni. Cu atât mai mult cu cât, de multe ori, când preşedintele nu poate, în calitatea de preşedinte, să fie invitat acolo, deci nici măcar nu este pus pe acelaşi rang cu prefectul, nici nu poate fi înlocuit de către unul din vicepreşedinţi, pentru că nu scrie nicăieri că acest preşedinte este invitat.

Deci, vă rog, ca să nu facem această greşeală, să fie reintrodus "preşedintele consiliului judeţean" în text.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Din păcate, iniţiatorul nu vă poate răspunde, pentru că nu se află în ţară.

De asemenea, înţeleg, propunerea domnului Duşa este de tehnică legislativă, de eliminare a virgulei.

Domnul Ioan Bivolaru (din bancă):

Este de fond.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Puteţi face amendamente în plen, domnule deputat, amendamente de fond? Atunci vă rog să faceţi o propunere regulamentară de retrimitere, eventual, la comisie a acestui articol sau, mai bine zis, a acestui amendament, în totalitate a punctului 3 din raport. Asta puteţi să propuneţi în plen, domnule deputat.

Domnul Mircea Duşa:

Deci la şedinţele consiliului local participă de drept toţi cei care au fost şi sunt în Legea nr.215 şi sunt invitate doar persoanele interesate. Nu participă la şedinţă preşedintele, prefectul, deputaţii şi mai ştiu eu cine pe acolo. Ei participă de drept şi au dreptul să ia cuvântul. Participă ca şi invitaţi persoanele interesate. Nu primarul invită prefectul sau preşedintele sau consilierii judeţeni sau deputaţii. Dar, pentru acea rectificare privind virgula după "persoanele interesate", vă rog să retrimiteţi acest articol la comisie.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc.

Deci este necesară retrimiterea acestui punct din raport la comisie.

Dacă există comentarii pe această propunere făcută de către domnul Duşa?

Domnul deputat Marcu Tudor, scurt, ca întotdeauna.

Vă rog frumos, aveţi cuvântul.

Domnul Marcu Tudor:

Vă apreciez ironiile, ştiu, şi eu fac ironii o mulţime şi îmi plac.

Eu aş zice să devenim mai riguroşi cu retrimiterea la comisie. Ce să spună comisia? Se adună toţi oamenii, mai puţini decât suntem noi aici şi să mute o virgulă. Dar nu putem să facem noi asta aici? Avem o discuţie între noi, vedem cum este mai bine şi nu mai pierdem o săptămână sau cine ştie cât, că vine bugetul acuma, adunându-i încă o dată pe oamenii aceştia, încărcându-le programul cu încă ... Aş vrea, pentru toată lumea, nu numai acum, să fim mai exigenţi puţin cu retrimiterile la comisie, pentru că ni se pare o treabă simplă, n-o mai judecăm acum, pe urmă trece repede şi încărcăm comisiile inutil în plus.

Ca atare, vă rog, treceţi s-o discutăm acum despre ce este vorba, suntem perfect în temă, ştim şi noi să apreciem importanţa unei virgule şi nu trebuie să o mai retrimitem la comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule deputat.

Vă rog să fiţi convins că nu-mi permit să vă ironizez, ci doar să-mi exprim simpatia, care cred că este reciprocă.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Îmi place, particip şi eu.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Din păcate, orice fel de amendament nu poate fi făcut în plen. Soluţia regulamentară, dacă înţeleg că este vorba despre o observaţie de fond, soluţia regulamentară este de retrimitere la comisie şi desigur, de propunere a unui termen foarte scurt, pentru a ne încadra în termenul constituţional.

Înţeleg că domnul deputat Zgonea are o propunere mai bună, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Probabil că acea discuţie pe care o avem astăzi, legată de o virgulă, poate fi considerată în zona erorilor materiale prin redactarea care a fost făcută la comisie şi astfel am elimina şi ideea de fond şi ideea de formă şi cred că suntem în asentimentul colegilor că o virgulă, câteodată, împiedică foarte multe lucruri. Este o greşeală pe care staff-ul tehnic al comisiei a făcut-o şi, tocmai pentru aceea, distinşii mei colegi cu multă experienţă în Regulamentul de organizare şi funcţionare a Camerei Deputaţilor s-au exprimat mai mult pe fond sau pe formă, uitând că mai există şi eroarea materială.

De aceea, domnule preşedinte, vă rog frumos să păstrăm acest text, să-l discutăm aici. Hai să considerăm această virgulă ca o eroare materială.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Înţeleaptă propunere, dar o să-l rog şi pe domnul Duşa să ne spună din partea comisiei dacă aceasta este interpretarea corectă, după care, bineînţeles că nu am nimic împotrivă. Dar sunt convins că puteţi cunoaşte mai bine modul în care s-a redactat raportul decât domnul deputat Zgonea.

La microfon, ca să rămână la stenogramă.

Domnul Mircea Duşa:

Cred că este o eroare materială, pentru că eu cunosc foarte bine prevederile Legii nr.215 în acest domeniu şi probabil că s-a introdus la redactare această virgulă şi eu am rugat să se elimine această virgulă. Ea se poate realiza şi în plenul Camerei.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule Duşa.

Înţeleg că este o eroare materială pe care avem dreptul regulamentar s-o îndreptăm în plen.

Dacă mai există şi alte obiecţiuni la punctul 3 din raport, în afară de eliminarea virgulei care, sigur, va avea loc în măsura în care nu este nimeni împotrivă.

Domnule deputat, aveţi cuvântul. Tot la punctul 3, înţeleg, da?

Domnul Seres Dénes:

Domnule preşedinte,

Onorată Cameră,

Grupul parlamentar al UDMR nu este de acord nici cu textul iniţiatorilor şi nici cu amendamentul comisiei care a fost sesizată în fond.

Aici, reprezentantul Guvernului bine a sesizat că, de fapt, prezenţa de drept a cuiva la şedinţa consiliului local poate fi a celui care reprezintă ceva. Or, singurul care reprezintă consiliul judeţean şi are acest drept, conform Legii nr.215 este preşedintele consiliului judeţean. Vă rog să observaţi că consilierii îşi desfăşoară activitatea numai în cadrul şedinţelor de consiliu. Ei, în rest, nu reprezintă nimic. Or, între consiliul judeţean şi consiliile locale nu există nici un raport de subordonare. Dacă vor să se informeze, au alte căi de a se informa vizavi de anumite probleme. Deci singurul în drept care poate participa la şedinţele consiliului local este preşedintele acestuia, pentru că aşa spune legea şi Constituţia.

Eu vă rog să rămânem la textul iniţial al art. 54 din Legea nr.215, aşa cum a fost formulat şi acceptat de lege. De acord, de fapt, cu punctul de vedere al Guvernului.

Mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule deputat.

Înţeleg că propuneţi să supunem la vot acest amendament, conform procedurii, da?

O să-i rog pe toţi colegii să-şi înregistreze prezenţa. O să avem vot electronic pe acest amendament de la punctul nr. 3.

Vă rog să introduceţi cartelele de vot. Nu a început încă votul. Vă rog, deocamdată, să vă înregistraţi prezenţa. Imediat o să vă explic ceea ce supunem la vot, dar vreau să fiu convins că toată lumea a introdus cartelele în locul prevăzut.

Stimaţi colegi, o să vă supun la vot amendamentul aflat la punctul nr. 3 din raportul comisiei, amendament care priveşte art. 54, care va avea următorul cuprins. Deci vă rog să votaţi.

Cine este pentru acest amendament?

Da, cu 60 de voturi pentru, 72 de voturi împotrivă şi 4 abţineri, amendamentul nu a fost adoptat, motiv pentru care rămânem la formularea iniţială.

La punctul nr. 4 din raport... Explic încă o dată, amendamentul în totalitate a fost respins, al Legii nr.215.

Dacă există obiecţiuni la punctul nr. 4 din raport referitor la alin. 2 al art. 55? Nu există obiecţiuni. Adoptat.

La punctul nr. 5 din raport, referitor la eliminarea articolelor 116 alin. 2 punctul 7 din lege. Există obiecţiuni? Nu există obiecţiuni. Adoptat.

S-a adoptat raportul comisiei, mai puţin amendamentul de la punctul nr. 4.

În consecinţă, acest proiect de lege va fi supus mâine votului plenului în forma adoptată în acest moment pe articole.

Pe procedură, domnul deputat Zgonea are cuvântul.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte,

Înainte, când vroiai să încurci lucrurile, aduceai un oltean. Acum, văd că aduci un om din Transilvania.

Vreau să vă spun, distinşi colegi, mai ales din partea dreaptă, pe procedură, că aţi votat ca renumitul cuvânt care se numeşte "descentralizat" şi care a fost propus să fie înlocuit cu ceea ce se numeşte, în termen european, "deconcentrat", să-l respingeţi. Probabil că noi trebuie să ne unim cu Belarusul şi cu Ucraina şi să nu acceptăm ceea ce scrie în Tratatul de aderare cu privire la serviciile "deconcentrate" pe care dumneavoastră i-aţi numit pe toţi fie PD, fie PNL, fie UDMR. Am vrut să vă spun să ştiţi ce aţi votat şi cum aţi modificat Legea nr.215. Şi vreau să vă spun că, din punct de vedere al procedurii, care bănuiesc că vă interesează, vă aduc aminte că distinşii dumneavoastră colegi au votat în comisie pentru acest articol.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Marton Arpad, tot la acest punct, da? Vă rog frumos.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

A fost pomenit numele Grupului parlamentar al UDMR cum că nu ar fi consecvent.

Noi suntem consecvenţi, trebuie să vă spun şi nu facem o confuzie între cele două cuvinte "descentralizare" şi "servicii deconcentrate". Serviciile deconcentrate sunt ale Guvernului, ale ministerului şi nu ţin de descentralizare. Descentralizare este un proces prin care anumite lucruri se ţin, şi aici într-adevăr este Uniunea Europeană faţă de noi mult mai avansată, se iau nişte decizii şi nişte atribuţiuni mai aproape de cetăţean, adică în subordinea consiliului local.

Deci descentralizare înseamnă ca toate aceste competenţe să le dăm de la Ministerul Culturii, de la Ministerul de Externe, de la Ministerul Sănătăţii ş.a.m.d. către consiliile locale şi consiliile judeţene.

Noi nu confundăm aceste două lucruri. Deci descentralizare nu este egal cu servicii deconcentrate.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă mai există intenţii de exprimare a votului sau lămuriri?

Nu mai există, motiv pentru care trecem la punctul nr. 7 al ordinii de zi.

În calitatea mea de nefumător, îmi face plăcere să vă supun dezbaterii Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2006 privind modificarea şi completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun.

Este lege ordinară, adoptată de Senat. Raportul Comisiei pentru sănătate este raport de adoptare şi rog pe cineva din Comisia de sănătate să fie prezent aici. Ne aflăm în procedură de urgenţă, este prioritate legislativă de integrare.

Din partea Guvernului, aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Szekely Ervin Zoltan (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Având în vedere că prevederile articolelor 5 şi 9 din Directiva 2001/37 a Consiliului European, a Parlamentului European şi a Consiliului Europei nu au fost complet transpuse în legislaţia română, se impune modificarea Legii 349/2002, astfel încât să fie în deplină concordanţă cu normele legale europene.

Art. 5 din Directiva amintită se referă la inscripţionarea pachetelor de ţigări cu avertismente despre consecinţele nefaste ale consumului de tutun, iar articolul nou al Directivei conţine prevederi legate de necesitatea adaptării normelor prevăzute în Directivă la progresul ştiinţific şi tehnic.

România, ca viitor stat membru, va trebui să adapteze propria legislaţie la modificările ce vor apărea în legislaţia europeană.

Având în vedere aceste aspecte, vă rugăm să votaţi favorabil, pentru adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Comisia?

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Comisia a fost sesizată cu acest Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2006 privind modificarea şi completarea Legii nr.349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun. La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, precum şi al Comisiei pentru industrii şi servicii şi al Consiliului Legislativ. Proiectul are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.349 şi în principal se referă la prevederi privind definiţia nicotinei, pachetului şi ambalajului şi prevederi privind atribuţia Ministerului Sănătăţii Publice de a transmite Comisiei europene anual sau ori de câte ori apar modificări referitoare la lista laboratoarelor agreate pentru măsurarea conţinutului de gudron, nicotină şi monoxid de carbon în produsele de tutun.

Comisia a votat favorabil acest proiect de lege, raportul fiind adoptat în unanimitate, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale, dacă există intervenţii din partea grupurilor parlamentare?

Primul înscris era domnul deputat Timiş. Nu doriţi? Dar pentru ce aţi cerut cuvântul? Sau nu aţi cerut cuvântul. Eraţi cu mâna pe sus, pur şi simplu. Am înţeles. Domnul deputat Manta, după care domnul deputat Marcu Tudor.

Domnul Pantelimon Manta:

Intervenţie doar de un minut, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Este destul de benefic acest proiect de act normativ, îl vom vota ca atare. Nu veneam aici să vă vorbesc, dacă n-aş fi fost pus foarte adesea în situaţia de a fi un fumător pasiv, datorită celor ce nu respectă legea cu interzicerea fumatului în diverse locuri publice, fie aici, la Parlament, fie la universitate sau la cârciumă, deşi nu prea frecventez aceste locuri.

Aşadar, intervenţia mea are în vederea pledoaria pentru respectul faţă de lege, pentru că, slavă Domnului, legi, restricţii avem destule. Problema în România este cum ele se respectă.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Marcu Tudor.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

E clar pentru toţi că vom vota această propunere legislativă chiar din simplul motiv pentru că ne este impusă..., nu impusă, ne este recomandată, dacă vreţi, de către Uniunea Europeană, ca fiind într-un trend ascendent către interzicerea totală a fumatului, cum va fi în viitor, pe care îl au toate ţările Uniunii Europene.

Noi, însă, trebuie să intrăm puţin în legalitate. Aş vrea să vă spun că prin anii '60-'70, unicul om pe care l-am sancţionat în viaţa mea a fost că i-am dat amendă pentru că a fumat într-o unitate. Era inginerul şef al unităţii. Toată viaţa am fost împotriva fumatului. Dar mi se replica mereu: lasă că-i monopol al statului şi aduce bani la venit, chiar dacă mor oamenii din cauza fumatului. Acum nu mai e monopol al statului. Deci nu mai am nici o rezervă... din două motive şi chiar mult mai multe, să fiu cât mai restrictiv în privinţa fumatului.

Ca atare, domnule preşedinte, aş vrea ca această lege să facă un început pentru păstrarea rigorilor impuse de lege în toate mediile în care convieţuim, în care trăim alături de fumători. Când te duci în străinătate nu există, nu e voie să fumezi nicăieri. În avioane, în restaurante, pe stradă, în localuri de orice fel, nicăieri, nici nu ştii unde fumează oamenii aceia, din ce în ce se descurajează tutunul. La noi, chiar în Parlament, unde nu e voie, chiar în birourile noastre se fumează. Chiar când vine un invitat este un titlu de respect să-l laşi să-şi aprindă ţigara acolo în mijlocul nostru. Noi înşine nu respectăm legea.

Aş vrea să explic faptul că în unele ţări se face o diferenţă netă, o discriminare netă chiar prin lege, între fumători şi nefumători, în sensul că fumătorii plătesc mai mult la asigurările sociale şi de stat, îşi plătesc de cele mai multe ori tratamentele, dacă ele provin din bolile care provin din cauza fumatului, şi câte alte restricţii. Doamne, cât mai avem să ajungem şi noi la asemenea performanţe. Legile le votăm cam degeaba. Cine mai se uită pe un pachet de ţigări, înainte era desenat un cap de mort şi scria: "Cancerul te mănâncă". Acum zice "Dăunează sănătăţii".

Eu zic că încă este prea blândă legislaţia română în privinţa restricţiilor pe care trebuie să le impună societatea fumătorilor care, ajută-ne, Doamne, să trăim momentul, nu vor mai exista în final, pentru că nu cred că e un fumător care nu doreşte să se lase de fumat. Haideţi să-l ajutăm şi noi.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă mai există alte intervenţii? Nu mai există.

Neexistând alte amendamente admise sau respinse, urmează ca mâine, la sesiunea de vot final, propunerea legislativă să fie supusă votului plenului pentru adoptare, cu propunere de adoptare.

Pct.8, la ordinea de zi, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2005 pentru modificarea Legii nr.301/2004 - Codul penal şi a Legii nr. 294/2004 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Lege organică. Raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi este raport de adoptare. Raportul suplimentar, de asemenea, de adoptare, şi încă un raport suplimentar, distribuit pe 3 noiembrie, raport de adoptare.

Procedură de urgenţă. Prioritate legislativă de integrare. Suntem Cameră decizională. Supus dezbaterii în sesiunea februarie-iunie 2006, Proiectul de Lege pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă nu a fost adoptat.

Supus rediscutării, în şedinţa Camerei din 5.09, pe baza ultimului raport întocmit de comisia sesizată în fond, proiectul de lege a fost retrimis comisiei care a depus un nou raport suplimentar.

Din partea iniţiatorului, Ministerul Justiţiei, aveţi cuvântul, doamna secretar de stat.

Doamna Kibedi Katalin Barbara (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Distinsă Cameră, având în vedere că este a treia oară supusă atenţiei dumneavoastră legea de aprobare a acestei ordonanţe de urgenţă, n-aş vrea să mă repet, şi dumneavoastră să mai reascultaţi argumentele pe care eu m-am străduit să le formulez în sensul de a evita problemele tehnice care au derivat din Codul penal, a cărui amânare s-a solicitat. Însă, ceea ce aş dori să aduc argument nou, atâta timp cât avem un act normativ în vigoare, care amână intrarea în vigoare a noului Cod penal, începând cu data de 1 septembrie, atunci să lăsăm neacoperită perioada de dinainte de 1 septembrie şi să lăsăm două acte normative paralele, să hotărască justiţia cum sunt ele de aplicat, în condiţiile în care pentru perioada de dinainte de 1 septembrie nici nu avem acoperire pentru prevederile Codului penal prin aplicarea lor prin intermediul Codului de procedură penală, este, de fapt, soluţia care stă în mâna dumneavoastră, de a nu aduce aceste perturbări mari activităţii de justiţie.

De aceea, rugămintea mea este, în sfârşit, a treia oară să ne hotărâm, să ne dăm seama care este răspunderea noastră în a adopta această lege pentru a aproba ordonanţa de urgenţă şi a lăsa ca, într-adevăr, prin noul Cod penal să aducem corecturile necesare, care au fost semnalate de către practicieni.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc.

Comisia? Domnule preşedinte?

Domnul Sergiu Andon:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, deocamdată de şedinţă.

Comisia a făcut această a treia analiză a proiectului de lege în şedinţa sa din 1 noiembrie 2006, în compunere de 14 deputaţi din 26, deci în cvorum legal, cu un rezultat al votului de 12 pentru, 2 împotrivă şi o abţinere, a hotărât ca să supună plenului propunerea de adoptare a proiectului de lege. Obiectul reglementării este cel învederat de doamna secretar de stat Kibedi, cauza reglementării, noi în practica dreptului lucrăm cu obiect şi cu cauză, deci scopul este, de asemenea, cel învederat de domnia sa. Proiectul face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Din partea grupurilor parlamentare dacă există înscrieri la cuvânt?

Din partea Grupului parlamentar social democrat, o să-mi permit să iau cuvântul, după care domnul Sergiu Andon, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator. Dacă există alte intervenţii, îi rog pe secretari să mă anunţe.

Stimaţi colegi,

Îi mulţumesc doamnei secretar de stat că v-a reamintit faptul că am respins de 3 ori sau mai bine zis e a treia oară când, probabil, vom respinge această ordonanţă a Guvernului. O să vă reamintesc eu că o respingem degeaba. Noi respingem, dar nu noi decidem. Decide Ministerul Justiţiei, care e mai puternic decât Parlamentul. De câte ori noi respingem ordonanţa de atâtea ori ea rămâne în vigoare şi ni se explică din nou cum este spre binele nostru să rămână în vigoare Codul penal din 1968 decât să avem în vigoare Codul penal din 2004.

Am înţeles, citeam din nou expunerea de motive, la fel de inteligentă şi de bine documentată, a Guvernului, "imposibilitatea juridică şi materială a aplicării imediate..." Eu ştiam de o singură imposibilitate. Ministrul justiţiei, încă în funcţie, doamna Macovei trebuia să aibă un cod penal cu numele dânsei, o agenţie de integritate cu numele dânsei ca să fie comisar european.

Din fericire pentru România şi din nefericire pentru ministrul justiţiei nu va fi domnia-sa comisar european. Motiv pentru care nu ştiu de ce trebuie să avem un cod penal cu numele Monica Macovei.

Avem un cod penal din 2004, un cod penal modern, pe care acest Parlament, în formula de atunci, din 2004, l-a adoptat în unanimitate, a fost lăudat de un parlamentar bun în acest moment, domnul Emil Boc, un primar slab acum, şi nu înţeleg de ce noi respingem, Parlamentul României respinge această propunere orgolioasă, sigur, şi care priveşte un interes personal, după care în sesiunea următoare venim iarăşi să ni se spună că este în vigoare şi că nu contează votul nostru.

Vă rog, stimaţi colegi, să votăm consecvent, respingând acest lucru, şi mi-aş dori foarte mult ca Ministerul Justiţiei, o dată ratat obiectivul numit comisar european, să renunţe la aceste lucruri care, încă o dată spun, ţin de un orgoliu personal care n-are legătură nici cu România şi nici cu sistemul juridic. Cred sincer că un Cod penal din 2004 este necesar şi mai bun decât Codul penal adoptat în 1968, pe care îl cunosc la fel de bine sau uneori chiar mai bine decât doamna ministru, în baza profesiei noastre de procuror, eu exercitându-mi-o după 1989, domnia-sa, înainte.

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Andon, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

Domnul Sergiu Andon:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Deputaţii conservatori trăiesc aceeaşi dilemă între un vot consecvent şi un vot principial, care ar însemna un vot de respingere, şi, pe de altă parte, considerentul expus aici de doamna secretar de stat cu obiectivitate şi anume că perpetuarea acestei crize concepute şi întreţinute de doamna ministru a justiţiei, perpetuarea, prelungirea ei în viaţa instanţelor, în ultimă analiză în viaţa justiţiabililor, în soarta oamenilor, devine periculoasă. Suntem nevoiţi să reţinem cu îndoială, cum spuneam, acest argument forte că haosul legislativ în materie penală, aşa cum l-am denumit şi când s-a votat propunerea de modificare a Codului penale, haosul creat prin existenţa paralelă a două Coduri penal, caz unic în istoria lumii, începe, riscă să aibă repercusiuni, să ducă la o practică judiciară neunitară.

Personal, în comisie m-am abţinut, mă voi abţine şi în plen şi, consultându-mă cu colegii din Grupul parlamentar al Partidului Conservator, conducerea grupului şi grupul au hotărât să lase fiecărui deputat conservator libertatea de a vota cum crede de cuviinţă în această mare dilemă în care ne aruncă Ministerul Justiţiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Márton Árpád-Francisc, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aş zice onorată doamna ministru, dacă ar fi prezentă aici.

Ne aflăm într-o situaţie inedită. Avem o lege cu un termen de intrare în vigoare care tot timpul se amână şi nu se ştie până când. Am zice, sine die.

A existat o consultare cu liderii Grupurilor parlamentare, între liderii grupurilor parlamentare şi doamna ministru. Şi atunci, cel puţin s-a părut că am ajuns la un consens. Din păcate, acest consens nu a mai putut să fie aplicat, şi nu din cauza liderilor grupurilor parlamentare, ci, spun, doar din cauza doamnei ministru, care pur şi simplu n-a vrut. Este o situaţie inedită pentru că, în conformitate cu Constituţia ţării, o lege care urmează să fie, să intre în vigoare nu poate fi abrogată. Din moment ce intră în vigoare poate fi abrogată, dar din acel moment, trebuie să fie aplicată.

Doamna doreşte să scape de această lege, dar nu ştie cum. Şi atunci există această metodă de a tot amâna intrarea în vigoare a legii respective, totodată, întreaga justiţie trebuie să fie pregătită ca dacă o dată şi o dată, totuşi din întâmplare, intră în vigoare a doua zi, ea să fie aplicabilă. S-a mai enunţat aici problema care o reprezintă chiar şi în învăţământul universitar, existenţa acestei legi sau non existenţa acestei legi. În mod evident, fiecare grup parlamentar va decide că o va vota conform deciziei sale, a grupului, mâine. Dar, problema tot n-o vom rezolva.

Singura rezolvare ar fi dacă doamna ministru, în sfârşit, şi-ar da seama, ar citi şi Constituţia ţării, care este autoritatea cu drept legislativ, care este reprezentantul suprem al voinţei poporului şi ar mai veni şi pe la Parlament, am mai discuta aceste probleme, am găsi o soluţie de rezolvare a acestei probleme, împreună cu liderii de grup parlamentar, cu doamna ministru şi toată lumea să se ţină de cuvânt.

Asta este democraţia!

Domnul Victor-Viorel Ponta nu ştie care este explicaţia la această încăpăţânare de a ne insufla această idee a bunătăţii acelui Cod penal. Păi, pe acest cod penal a fost crescută doamna ministru, acest cod penal a fost aplicat de ea şi, după cum vin proiectele de lege pe care ni le propune, are o dorinţă de a mai trăi acele vremuri când un procuror a avut toate acele instrumente, ba chiar mai multe decât a avut, pentru a avea într-adevăr o activitate eficientă. Numai că, între timp, s-au schimbat vremurile. Am ajuns o ţară democratică. Poate ar trebui să îi explice cineva doamnei ministru.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

N-o să-mi exercit dreptul la replică, pentru simplul motiv că sunt de acord cu tot ceea ce aţi spus. Bineînţeles, însă îi dau cuvântul domnului deputat Marcu Tudor pentru o scurtă intervenţie.

Domnul Marcu Tudor:

Domnul Bolcaş are treabă şi trebuie să ţin eu discursurile în numele Grupului parlamentar al PRM. Dar, vă asigur că nu e o sarcină uşoară şi nici nu e o mare plăcere, pentru că sunt subiecte care pe unii dintre noi, să zic, îi lasă indiferenţi sau, pur si simplu, ne şi ironizează. Da, deputaţii de serviciu, cum zice prietenul şi colegul nostru.

Ce vreau să ... de ce am intervenit?

Domnilor, vreau să vă propun ceva şocant. După 17 ani, să spun, am ajuns să nu mai cred în vorbele deşarte privind democraţia din ţara noastră. E un paradox să spui că nu crezi într-o vorbă deşartă. Bineînţeles că nu crezi în vorbele spuse de către unii dintre noi că există democraţie în ţara aceasta. E de neconceput pentru orice ţară civilizată, nu numai din Europa, din toate continentele, ca cineva de la tribuna Parlamentului acelei ţări să facă o propunere de elaborare a unei legi care să oblige Guvernul să aplice legea.

Eu vă fac această propunere. Nu ştiu dacă e... pertinentă este. Justificată este. Dreaptă şi corectă este, dar nu ştiu dacă e posibil s-o facem. Pentru că, prin esenţa lui, Guvernul este obligat să aplice legea. Dacă tocmai el, cu diferite subterfugii nu aplică legea, de ce să ne mirăm că există o brambureală monstruoasă în tribunale? Această brambureală convine juriştilor de orice fel, şi procurorilor, şi judecătorilor, dar mai ales avocaţilor. Că permite să se câştige procese mincinoase aplicând cum balansează fiecare mai inteligent zecile de norme bramburite care există în legislaţia românească. Convine enorm de mult avocaţilor, care câştigă mult plimbând procesele câte zece ani, cum m-am plimbat eu într-un proces cu toată lumea de bună-credinţă, timp de 10 ani, raportându-mă eu la ceva, şi aveam dreptate, tot la altceva, tot în acelaşi sens, dar în alt fel se raporta invers şi avea şi el dreptate. Noi nu suntem Solomon, să spunem că şi tu ai dreptate, şi tu ai dreptate şi când ne atenţionează cineva, că nu se poate să aibă amândoi dreptate, zicem ba şi tu ai dreptate.

Noi trebuie să facem ceva ca Monica Macovei să-şi justifice salariul pe care îl ia. Şi nu să i-l dea domnul ... fratele nostru Frattini, care este exclusiv în favoarea domniei sale şi nu în favoarea legilor româneşti, şi nu în favoarea modului în care funcţionează justiţia română, care e cea mai mare piatră de moară şi cel mai criticat punct din tot ceea ce există astăzi în discuţiile despre România în ţările Uniunii Europene, chiar dacă noi zicem că am bifat cu steguleţe galbene şi nu ştiu cum şi am trecut de la galben la roşu. Păi, n-am trecut noi, a trecut-o fratele Frattini pe doamna Macovei.

Din nefericire pentru domniile lor amândoi, nu ştiu de ce se simpatizează atât de mult, nu am căzut şi noi în plasa lor, nici Guvernul, nici preşedintele, şi n-au propus-o, aşa cum a dorit domnul Frattini, să-i fie colegă.

Dar trebuie să ieşim din marasmul acesta, trebuie să intrăm în legalitatea şi în democraţia pe care ne-o impun cei 17 ani de după revoluţie. Hai să-i zic "revoluţie".

Ce putem face noi ca ministrul justiţiei să aplice legea? Şi ministrul justiţiei să ia măsuri pentru ca să micşoreze brambureala, de care e complet străină, vă garantez, care există în tribunale. De ce spune că e complet străină, ne prefacem că nu ştim performanţele doamnei Macovei din vechiul regim şi din actualul regim, din zilele post revoluţionare? Gândiţi-vă că au fost ani de zile când domnia s-a n-a finalizat nici un dosar. Aduceţi-vă aminte că disputa...

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Domnule deputat, dacă puteţi sintetiza. Vă mulţumesc. Suntem în procedură de urgenţă.

Domnul Marcu Tudor:

Văd că sunteţi atent la disputele cu domnul cu mustaţă, nu ştiu cum îl cheamă, ar fi bine să mai iasă, să-l vedem şi noi că există... nu să-şi ia leafa degeaba gesticulând în Parlament!

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă rog să nu dialogaţi cu sala şi să sintetizaţi, domnule deputat.

Domnul Marcu Tudor:

Da. Aveţi dreptate.

Imediat închei! De ce credeţi dumneavoastră că există o dispută în presă, total... presa total de partea doamnei Macovei şi total împotriva Parlamentului, indiferent câtă dreptate avem noi. Era invers când era doamna Rodica Stănoiu. Tot ce zicea doamna Rodica Stănoiu nu era bine în presă. Tot ce zice doamna Macovei e bine, în folosul poporului, iar noi toţi suntem nişte descreieraţi, iertaţi-mă, că nu suntem de acord cu ce zice domnia-sa. Asta este presa.

De ce este aşa presa? Pentru că doamna Monica Macovei provine dintr-un grup cu doamna Pippidi, cum o cheamă... din Alianţa Civică. Şi toată presa e foarte receptivă la aceste interese, ale nu ştiu cărui care a plătit bani grei pentru Alianţa Civică, să facă bursă prin străinătate.

Ca atare, domnilor, eu vă propun, ori dăm o lege ca doamna Monica Macovei să-şi intre în atribuţii ca ministru, pentru că n-a fiinţat nici o zi măcar ca ministru, spre ruşinea noastră, ori o demitem, domnilor, pentru că în felul acesta, eu m-am săturat, tot timpul să am dispute cu doamna Monica Macovei, care a fost unul dintre cei mai slabi jurişti care a existat în România şi înainte şi după revoluţie.

Eu nu am fost un om slab în societatea asta şi de aceea nu-mi place ca cineva care este infinit mai jos şi ca studii, şi ca posibilităţi, şi ca performanţe şi în viaţa socială, decât mine, să mă dau numai pe mine de exemplu, puteţi să şi râdeţi, dacă vreţi, dar eu vă dau pe toţi, că toţi aveţi performanţe la fel ca mine, de către un om care n-a dovedit nicio dată că ştie meserie. Nici măcar nu vine să înveţe.

Ca atare, domnule preşedinte, vă propun: ori dăm o lege să obligăm pe doamna să respecte legea, ori o destituim şi vedem cum să manifestăm această dorinţă.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc, domnule deputat, pentru această scurtă intervenţie. Dacă mai există din partea altor grupuri parlamentare sau din partea deputaţilor independenţi, cu rugămintea, fiind procedură de urgenţă, să vă înscrieţi în procedura de urgenţă.

Vă rog.

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Este clar că dacă nu vom modifica Regulamentul Camerei Deputaţilor, noi putem să votăm orice, putem să respingem toate ordonanţele de urgenţă, acestea vor continua să rămână în vigoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc.

O scurtă intervenţie de procedură, doar.

Da. Doream să anunţ colegii, referitor la acesta articol din Regulament, că Grupul social democrat a întocmit o sesizare către Curtea Constituţională şi că, sigur, ne-am bucura ca toţi colegii care înţeleg necesitatea eliminării acestei greşeli din Regulament şi a neconstituţionalităţii să o sprijine.

Vă mulţumesc.

Fiind încheiate dezbaterile generale putem trece la votarea legii. Nu există amendamente admise, există însă amendamente respinse, două amendamente, şi o să-i rog pe cei care au iniţiat amendamentele, dacă doresc să le susţină.

Domnule deputat Florin Iordache, aveţi cuvântul.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al PSD am ... am crezut că am o surpriză, dar, nu...

Grupul parlamentar al PSD a iniţiat un astfel de amendament de respingere a proiectului de lege. Motivele au fost expuse în expunerile dinainte, ceea ce ne-a informat doamna secretar de stat, şi îi mulţumim pentru prezenţa la lucrări, pentru că doamna ministru Macovei este o pasăre rară, atât în plen, dar şi la comisii, rara avis, cum spune colegul meu Dumitrescu, cum nici dumneavoastră n-aţi văzut-o, nu am văzut-o nici noi. Era mai util, din punctul meu de vedere, ca doamna ministru Macovei să vină în cadrul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi sau în cadrul plenului să ne lămurească, în schimb dumneaei nu binevoieşte, în schimb, participă la foarte multe talk-show-uri, pentru că acelea aduc audienţă, nu Parlamentul. Am constatat de foarte multe ori că dumneaei se substituie Parlamentului, iar atunci când nu-i convine, spune că poate retrage proiectele de lege, consideră Parlamentul o anexă a Guvernului.

Noi am crezut că prin respingerea acestei ordonanţe vom da un semnal că în Ministerul Justiţiei nu se face justiţie, nu se gândeşte coerent, pentru că avem un Cod penal adoptat în 2004, şi dacă acel cod penal adoptat în 2004 avea probleme sau erau capitole care nu erau în concordanţă cu legislaţia actuală, trebuia să modificăm acele articole sau acele pasaje care nu corespundeau legislaţiei de acum.

În schimb, ministrul justiţiei, consecvent că tot ceea ce s-a făcut în timpul P.S.D. nu este bun, a venit cu o propunere de respingere totală, şi aş vrea s-o contrazic aici pe doamna secretar de stat că, dacă Parlamentul nu este astăzi de acord cu această ordonanţă, în perioada până la 1 septembrie 2006 a fost acoperită, şi în instanţe s-a judecat după Codul penal din 1968, pentru că a existat prorogarea prin ordonanţă.

La această dată există o altă prorogare, Codul penal este din nou prorogat, timp în care Ministerul Justiţiei elaborează un nou Cod penal.

Suntem unici în Europa, avem deja două Coduri penale, iar Ministerul Justiţiei lucrează la al treilea Cod penal.

Fraţilor, dacă dumneavoastră înţelegeţi mai mult, nici copiii în şcoli şi în universităţi nu înţeleg, magistraţii nu înţeleg, pentru că de fapt e o ambiţie a doamnei Macovei ca tot ceea ce s-a făcut în perioada 2000-2004 să fie dat la o parte. La fel se întâmplă şi cu Codul civil pe care dumneaei, în loc să-l dezbată, a venit să elaboreze un nou Cod.

Amendamentul este de respingere, domnule chestor. Ne susţinem în continuare respingerea şi solicităm şi de la dumneavoastră voturile pe care le veţi da mâine, în cadrul votului final, să nu fiţi de acord cu acest proiect de lege care nu face altceva decât să constatăm cu toţii că ministrul justiţiei se ocupă de cu totul altceva în loc să gestioneze justiţia.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mai avem puţin timp până la încheierea şedinţei noastre. Deci, o să supun la vot amendamentul dumneavoastră, respins în cadrul comisiei, dar conform solicitării şi Regulamentului, o să-l supun totuşi la vot.

Amendamentul de la pct.nr.1 din Raportul privind amendamentele respinse, amendament iniţiat de domnii deputaţi George Băeşu şi Florin Iordache, privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.58/2005.

Vă rog să vă înregistraţi prezenţa prin cartele de vot. Imediat o să supun la vot, dar după ce sunt convins că sistemul funcţionează corect.

Vă supun la vot amendamentul domnilor deputaţi George Băeşu şi Florin Iordache privind respingerea ordonanţei de urgenţă.

Vă rog să votaţi.

Cu 61 de voturi pentru, 65 voturi împotrivă şi 19 abţineri, amendamentul nu a trecut.

La pct.nr.2, amendamentul, de asemenea, al domnului Florin Iordache. Doriţi să-l supunem la vot, domnule deputat? Da.

Vă rog să votaţi amendamentul de la pct.nr.2 din raportul privind amendamentele respinse, articol unic.

Vă rog să votaţi.

Da. Mulţumesc. Cu 60 de voturi pentru, 65 de voturi împotrivă şi 17 abţineri, nici acest amendament nu a fost admis.

Neexistând alte amendamente, urmează ca mâine, la şedinţa de vot final, să fie supus votului raportul privind admiterea.

Vă rog să rămâneţi pentru ultimul punct, deoarece este ora 18 fără 5 minute. (Domnul deputat Marcu Tudor vociferează.)

La pct.nr.9...domnule deputat, vă dau cuvântul, ştiţi bine, nu e nevoie să strigaţi din sală, da? Vă rog.

La pct.nr.9, Proiectul de Lege pentru completarea art.15 din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru.

Este lege ordinară, adoptată de Senat. Raportul Comisiei juridice este de adoptare. Procedură de urgenţă. Prioritate legislativă de integrare.

Din partea Guvernului, aveţi cuvântul, cu rugămintea, foarte scurt, doamna secretar de stat.

Doamna Kibedi Barbara Katalin:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Distinsă Cameră,

Menirea acestui proiect de lege este de a asigura într-adevăr liberul acces la justiţie acelor persoane care fiind victime, deţinuţi sau persecutaţi de către regimul comunist, legislaţia le permite să se îndrepte cu acţiune reparatorie în justiţie.

În măsura în care s-a dovedit că aceste persoane sunt majoritatea în vârstă şi cu venituri modeste, noi am dori să-i scutim de plata taxelor judiciare de timbru.

Prin urmare, este un proiect de lege foarte scurt. Aceasta este justificarea acestei propuneri legislative şi sperăm că această reparaţie de ordin moral care stă în mâna dumneavoastră le va fi acordată.

Mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc.

Comisia.

Domnul Sergiu Andon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia, în cvorumul complet, pe 1 noiembrie 2006, a analizat acest proiect relativ simplu. Senatul l-a adoptat în prealabil, Consiliul Legislativ l-a avizat favorabil.

Completează art.15 cu o literă nouă, cu o nouă excepţie. Votul comisiei a fost unanim, în sensul propunerii spre adoptare.

Face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc.

Din partea grupurilor parlamentare dacă există intervenţii.

Domnul deputat Petru Călian, din partea Grupului parlamentar conservator.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La fel ca şi legea anterioară, această lege este prioritate în vederea integrării în Uniunea Europeană. Cred că deconturile cu anumiţi miniştri trebuie să le facem în altă parte, în sensul că avem alte pârghii, avem moţiuni la îndemână, avem alte măsuri, dar în privinţa priorităţilor în vederea integrării în Uniunea Europeană, cred că nu trebuie să avem diferenţe la voturi.

În consecinţă, Grupul P.C. va vota acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă mai există alte intervenţii. Dacă nu, neexistând nici amendamente admise sau respinse, în baza art.106 din Regulamentul Camerei, urmează ca şi acest proiect de lege să fie supus votului final la sesiunea de mâine, cu propunere de adoptare.

Vă mulţumesc.

O seară cât mai bună.

Urmează sesiunea de răspunsuri la interpelări, având onoarea de a-l avea pe ministrul sănătăţii prezent, pe care-l şi salut.

(Pauză de la ora 18,00 la 18,05)

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Începem şedinţa consacrată răspunsurilor orale la interpelări.

Domnul Ştefan Baban, de la Grupul parlamentar al P.R.M., este prezent. Dacă mai doriţi să prezentaţi interpelarea sau ascultaţi răspunsul, după care interveniţi. (Domnul deputat Ştefan Baban doreşte să audă răspunsul la interpelare.)

Domnule ministru şi deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu (ministrul sănătăţii):

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnule deputat Ştefan Baban,

Răspunsul la interpelarea dumneavoastră este următorul: conform prevederilor Ordinului Ministrului Sănătăţii Publice nr.1044 din anul 2006, specialitatea oncologie medicală, ca şi celelalte specialităţi, şi vă rog să reţineţi, nu a fost desfiinţată, ci s-a modificat numai modul de formare al specialiştilor. Art.2 din Ordin spune: "Specialităţile obţinute anterior prezentului Ordin, precum şi cele în curs de derulare, rămân valabile". Specialitatea Oncologie este prevăzută în continuare la poziţia 23 a grupei medicale a specialităţilor clinice din cadrul Anexei 1 a normei sus-menţionată, intitulată "Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală."

Procedura de includerea Oncologiei medicale în cadrul formării în specialitatea Medicină internă va avea ca rezultat aprofundarea şi creşterea volumului de cunoştinţe în medicina internă a viitorilor oncologi, ceea ce duce la creşterea calităţii serviciilor medicale, prin posibilitatea depistării precoce a formelor de neoplazie.

Pentru aprofundarea ulterioară a cunoştinţelor, se organizează pregătire specifică suplimentară, conform art.11 din acelaşi ordin. "Ministerul Sănătăţii Publice va organiza programe de studii complementare, în vederea obţinerii de atestate în domeniul specialităţilor pentru care, conform prezentului Ordin, se sistează accesul la formare".

De asemenea, mărirea numărului de specialişti cu competenţă în domeniul oncologiei medicale creşte accesibilitatea pacienţilor la diagnostic şi tratament.

Direcţiile strategice ale Ministerului Sănătăţii Publice în domeniul oncologiei vizează: dezvoltarea reţelei de specialitate, prin înfiinţarea de noi institute oncologice, suplimentarea de circa zece ori a fondurilor alocate programului de prevenţie şi control al bolilor oncologice.

Toate aceste măsuri vor facilita accesul populaţiei la specialişti cu pregătire în domeniul oncologiei, conducând la creşterea capacităţii de depistare precoce, supraveghere şi tratament a bolnavilor de cancer, precum şi la sporirea ofertei de medici specialişti în domeniu.

În perspectiva aderării României la Uniunea Europeană, Ministerul Sănătăţii Publice, în calitate de autoritate competentă în domeniu, are obligaţia de a oferi medicilor, cetăţeni români, premisele necesare facilitării exercitării profesiei pe teritoriul Uniunii Europene, cu calificarea însuşită în România.

Precizăm că, în conformitate cu prevederile Directivei Comunităţilor Europene 2005/36 publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene în luna septembrie 2005, dovezile de medic specialist oncologie medicală nu sunt supuse procedurii recunoaşterii mutuale de către statele membre U.E., această procedură fiind valabilă pentru specialitatea medicină internă, care include formarea în oncologie medicală.

Din acest punct de vedere, măsurile adoptate prin Ordinul Ministrului Sănătăţii Publice nr.1044/2006 permit medicilor confirmaţi rezidenţi, specialişti sau primari, dobândirea unui certificat de medic specialist, recunoscut automat de către autorităţile competente ale statelor membre ale Uniunii Europene, şi nu privesc doar domeniul oncologiei.

Având în vedere cele menţionate, considerăm că prevederile Ordinului nr.1044/2006 respectă drepturile pacientului, prevăzute prin Cartea Europeană a Drepturilor Pacientului şi de Legea nr.46/2003, deoarece răspund necesităţilor de îngrijiri de sănătate ale populaţiei, înlesnind totodată libera circulaţie a medicilor specialişti român în interiorul graniţelor Uniunii Europene.

Totodată, precizăm că aceste argumente au fost dezbătute în cadrul întâlnirilor dintre Ministerul Sănătăţii Publice, reprezentanţii Societăţii de Oncologie Medicală şi Asociaţia Pacienţilor, în cursul lunii septembrie.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc.

Domnule deputat Ştefan Baban.

Domnul Ştefan Baban:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Sigur că eu am făcut interpelarea pe data de 9.X., m-am mai informat şi eu, cele spuse de dumneavoastră sunt reale şi s-ar părea că alarma doctorilor oncologi pe care îi are judeţul Botoşani a fost...cum să vă spun, nu falsă, dar oricum, a fost o temere.

Să dea Bunul Dumnezeu ca ceea ce vreţi să faceţi prin Ordinul nr.1044 din 2006, prin ordinul dumneavoastră, să meargă în sens pozitiv, adică spre bine bolnavului.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc.

Mai doriţi, domnule ministru? Nu. Am înţeles.

Domnul Emilian Frâncu nu este prezent şi a primit răspunsul în scris. Domnul deputat Aurel Vlădoiu, interpelare pentru Ministerul Mediului şi Gospodării Apelor, doriţi răspunsul întâi, după care interveniţi? Da.

Rog pe domnul secretar de stat să vă prezinte răspunsul ministerului.

Domnule secretar de stat Attila Korodi, aveţi cuvântul.

Domnul Korodi Attila (secretar de stat, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor, privind depozitul ecologic de deşeuri Feţeni, vă comunicăm următoarele: locaţia pentru depozitul Feţeni a fost supusă dezbaterii publice în anul 2000. La această dezbatere publică au participat reprezentanţi ai Agenţiei pentru protecţia mediului Vâlcea, Direcţiei de sănătate publică, Administraţiei Naţionale "Apele Române", Ocolului Silvic Vâlcea, reprezentanţi ai Ministerului, angajaţi ai primăriei, membri ai Consiliului local, reprezentanţi ai mass-mediei locale şi, desigur, cetăţeni ai Feţeniului, alţi cetăţeni din Râmnicu-Vâlcea.

Totodată, publicul a fost informat cu privire la această investiţie periodic, prin organizarea de dezbateri publice pe data de 24 mai 2000, 14 mai 2002 şi 8 octombrie 2004.

Raportul studiului de impact asupra mediului întocmit de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi depus la A.P.M. Vâlcea la data de 24 august 2004 şi la care publicul a avut acces, indică foarte clar faptul că depozitul se află la o distanţă de doi kilometri de piramidele de pământ din Valea Stăncioiului.

Studiul de impact arată că nu sunt afectate aceste locaţii prin construirea depozitului. Suprafaţa de teren situată la Feţeni nu a făcut obiectul legilor restituirii proprietăţii funciare şi este înregistrat în patrimoniul privat al municipiului, ca teren, păşune degradată, deci nu se află în zona protejată Valea Stăncioiului.

Ţinând cont de elementele expuse, modificarea din acest moment a amplasamentului actual, stabilit totuşi în urma analizării a şapte locaţii diferite, poate conduce la neîndeplinirea obiectivelor stabilite în Memorandumul de finanţare semnat de Guvernul României şi ratificat prin Legea nr.126/2003 din data de 11 aprilie 2003. Prin neîndeplinirea obiectivelor, toate costurile aferente lucrărilor executate până în acest moment devin neeligibile şi ca urmare vor trebui rambursate Uniunii Europene de către beneficiarul final. Iar lucrările pentru noul amplasament vor implica susţinere financiară numai din partea beneficiarului final.

Domnule deputat,

În răspunsul nostru scris avem un răspuns mult mai larg şi aduc în atenţia dumneavoastră răspunsul nostru scris formulat.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, dacă doriţi să interveniţi.

Domnul Aurel Vlădoiu:

Domnule preşedinte,

Domnule secretar de stat,

Am trei observaţii la răspunsul pe care l-am primit. Unul este faptul că terenul este supus eroziunii solului şi, după părerea mea, nu este cel mai potrivit. Doi, constructorul nu şi-a onorat contractul. Valoarea este de 14 milioane de euro, dintre care Uniunea Europeană vine cu 12 milioane şi suntem în pericol să pierdem aceşti bani şi eu am solicitat să facem o analiză atentă la faţa locului, împreună cu constructorul, cu primăria şi cu toţi ceilalţi. Ministerul are un rol important la această groapă ecologică.

Şi, în final, dacă nu găsim o soluţie, să apelăm chiar la un alt amplasament care este mai potrivit pentru această groapă ecologică din municipiul Râmnicu-Vâlcea.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc.

Mai doriţi să mai completaţi răspunsul? Nu.

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnule secretar de stat, vă rog să rămâneţi pentru că următoarea interpelare este de asemenea adresată Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, de domnul deputat Florin Iordache, referitoare la poluarea cu produse petroliere a Dunării.

Doriţi să interveniţi acum sau după răspuns? După răspuns.

Domnule secretar de stat, vă rog să prezentaţi răspunsul.

Domnul Korodi Attila:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră prin care solicitaţi informaţii cu privire la situaţia creată pe Dunăre datorită poluării cu produse petroliere, vă comunicăm următoarele: în data de 9 octombrie 2006 au fost finalizate operaţiunile de intervenţie pentru diminuarea efectelor poluării fluviului Dunărea produsă în data de 2 octombrie 2006 şi având drept sursă terminalul petrolier Prahovo, situat pe teritoriul Republicii Serbia.

Cheltuielile pentru măsurile întreprinse de autorităţile române pe parcursul acestor operaţiuni au atins valoarea totală de 790.540 lei, la aceasta adăugându-se şi suma de 197.680 lei, corespunzătoare ajutorului acordat Guvernului Republicii Bulgaria de către Guvernul României constând, în 6,5 tone material absorbant şi 200 metri liniari baraj flotant.

În data de 11 octombrie 2006, la invitaţia doamnei Sulfina Barbu, ministrul mediului şi gospodăririi apelor, a avut loc vizita la Bucureşti a domnului Şakarov, ministrul mediului şi apelor al Republicii Bulgaria. Cu această ocazie, s-a convenit ca problematica evaluării efectelor poluării fluviului Dunărea din data de 2 octombrie 2006 să fie realizată de către o comisie alcătuită din experţii români şi bulgari, la care urmează să fie invitaţi experţi din Serbia şi din cadrul Comisiei internaţionale pentru protecţia fluviului Dunărea.

Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor a comunicat Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor al Republicii Bulgaria numele reprezentantului său în comisia mixtă şi a propus stabilirea cât mai urgent posibil a perioadei pentru realizarea primei întâlniri.

Totodată, Ambasada Republicii Serbia la Bucureşti a fost informată asupra hotărârii miniştrilor mediului şi apelor din România şi Bulgaria privind stabilirea comisiei, fiind solicitat sprijinul acesteia în nominalizarea expertului sârb care să participe la întâlnirile comisiei respective.

Domnule deputat,

Domnule preşedinte,

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule secretar de stat,

Aş avea câteva observaţii vizavi de răspunsul pe care l-am primit de la doamna ministru Sulfina Barbu.

În interpelarea mea solicitam informaţii vizavi de valoarea pagubelor provocate de poluarea Dunării şi eventualele imputări şi constatarea către vinovaţi şi imputarea sumelor de către cei vinovaţi. Aşa cum se constată în răspunsul pe care l-am primit de la domnul secretar de stat, în întâlnirile care au avut loc între reprezentanţii Ministerului Mediului din România şi din Bulgaria, pentru că noi am fost cei poluaţi, nici noi, nici bulgarii nu am poluat într-un fel Dunărea, mi se pare că nu s-au făcut suficiente demersuri din partea Ministerului Mediului din România pentru că toate pagubele, practic, au fost plătite până la această dată de către România, în timp ce reprezentanţii Serbiei nu au venit nici măcar la o întâlnire să constate ceea ce s-a întâmplat. Noi am susţinut financiar, şi reprezentanţii din Bulgaria, împreună au fost reduse efectele poluării, dar cred că nu s-a făcut nimic pentru a recupera aceşti bani de la cei care au poluat, respectiv de la uzinele de pe teritoriul Republicii Serbia.

Om fi noi şi bulgarii în Uniunea Europeană, dar mi se pare că, tratând în acest fel şi nerecuperând banii de la cei care poluează, dăm un semnal că de fapt ministerul de resort, respectiv Ministerul Mediului nu tratează corespunzător problemele cu care se confruntă, că până la urmă sunt bani publici, bani din bugetul României şi este anormal ca din bugetul general consolidat al României să suportăm o pagubă care nici măcar nu e a României. Este o pagubă produsă de un agent economic din Serbia.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doriţi să completaţi, domnule secretar de stat? Vă rog, în limita celor trei minute prevăzute de regulament.

Domnul Korodi Attila:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule deputat,

Vroiam numai să precizez, acea comisie alcătuită din reprezentanţii celor două ţări şi ai Comisiei internaţionale pentru protecţia fluviului Dunărea tocmai a fost stabilită ca să evalueze exact toate pagubele produse pe această zonă geografică, şi partea sârbă este invitată să participe la această comisie ca datele să fie corecte, ca, după aceea, să fie toate aceste pagube înaintate spre soluţionare părţii sârbe.

Mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule secretar de stat, şi dumneavoastră, şi domnului deputat.

Urmează interpelarea adresată de domnul deputat Laurenţiu Mironescu, de la Grupul Partidului Democrat, privind "Mediul de securitate al porturilor româneşti", interpelare adresată Ministerului Administraţiei şi Internelor. Sunteţi prezent, domnule deputat? Da. Doriţi să ascultaţi răspunsul, da?

Vă rog, domnule secretar de stat, Mircea Alexandru.

Domnul Alexandru Mircea:

Stimate domnule deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră prin care solicitaţi informaţii referitoare la poziţia Ministrului Administraţiei şi Internelor cu privire la compatibilitatea procedurilor autohtone aplicabile în ceea ce priveşte controlul în porturile româneşti, cu recomandările internaţionale aplicabile în această materie, vă comunicăm următoarele: dispoziţiile în temeiul cărora se efectuează controlul la frontieră la navele maritime angajate în voiaje internaţionale sunt cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.105/2001 privind frontiera de stat a României, cu modificările şi completările ulterioare, şi în Normele metodologice de aplicarea acestui act normativ, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.445 din 2002.

De asemenea, evidenţiem faptul că poliţia de frontieră efectuează controlul de frontieră în punctele de trecere cu specific portuar, cu respectarea procedurilor cuprinse în Normele metodologice de punere în aplicare a Convenţiei privind facilitarea traficului maritim internaţional - FAL.

Echipele de control sunt constituite în funcţie de specificul navei din personal al autorităţilor care îşi desfăşoară activitatea în punctele de trecerea frontierei şi au competenţe pe linia controlului de frontieră, poliţiei de frontieră, vamă, autorităţi publice cu atribuţii pe linia controlului sanitar-uman, sanitar-veterinar, fito-sanitar şi pentru protecţia mediului.

Din echipele de control fac parte şi reprezentanţi ai căpităniilor porturilor. De asemenea, o dată cu echipele de control la navele de mărfuri au acces şi reprezentanţi ai agenţiei de navlosire care reprezintă interesele armatorului.

Dimensiunile controlului, respectiv control minim sau control amănunţit, se stabilesc în urma analizelor de risc efectuate la nivelul punctelor de trecere a frontierei portuare, pe linia combaterii migraţiei şi a infracţionalităţii transfrontaliere şi a informaţiilor deţinute cu privire la fiecare situaţie în parte.

În ceea ce priveşte numărul poliţiştilor de frontieră care fac parte din echipa de control, menţionăm că acesta se stabileşte în funcţie de mărimea navei, numărul membrilor echipajului, conţinutul informărilor cu privire la navă, destinaţia navei, alte informaţii rezultate din analiza de risc, astfel încât timpul de desfăşurare a controlului să fie rezonabil şi favorabil actului comercial.

Durata medie de efectuare a controlului amănunţit este de 75-90 de minute din momentul acordării liberei practici, iar a controlului minim, de 30-35 de minute. Apreciem că timpul alocat controlului efectuat de poliţiştii de frontieră se înscrie în practica controalelor realizate la frontierele externe ale Uniunii Europene, efectuându-se în conformitate cu recomandările şi bunele practici din catalogul Schengen, în care se stipulează situaţiile în care este necesară efectuarea controlului fizic al navei sau verificarea faţă în faţă a persoanelor îmbarcate pe navă.

Totodată, trebuie avut în vedere şi faptul că pentru implementarea unor facilităţi din Convenţia FAL la controlul navelor trebuie să avem în vedere interesele statelor în materie de securitate.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă doriţi să completaţi interpelarea.

Domnul Laurenţiu Mironescu:

Domnule preşedinte,

Domnule secretar de stat,

Vă mulţumesc pentru răspunsul pe care mi l-aţi dat. Aş vrea să-l completez într-o anumită măsură şi poate să vă mai ridic anumite probleme legate de ceea ce am vrut eu să semnalez în interpelare.

Industria portuară este o industrie destul de riguroasă în ceea ce priveşte procedurile şi se desfăşoară sub auspiciile unui complex legislativ elaborat sub egida unui organism al Naţiunilor Unite care se numeşte Organizaţia Maritimă Internaţională.

El, din 2001 şi 2002, din momentul în care au fost elaborate legile de care aţi pomenit dumneavoastră, a mai suportat nişte amendamente, chiar unele extrem de categorice - mă refer la completarea Convenţiei SOLAS cu Cap.XI/2, care este cunoscută în lume sub abrevierea de Codul ISPS, deci Codul internaţional pentru asigurarea securităţii la bordul navelor şi al facilităţilor maritime, care presupune nişte norme explicite procedurale vizavi de ceea ce înseamnă escala unei nave în port, norme care sunt în totală neconcordanţă de fază cu se întâmplă în portul Constanţa şi în porturile româneşti, în general.

Nu pot să vă spun că eu, ca un observator, oarecum obiectiv al fenomenului, îmi place să cred, nu pot să vă spun că toată prestaţia autorităţilor din porturile maritime româneşti ar veni cumva în sprijinul actului comercial.

Trebuie să înţeleagă toată lumea că prestaţia autorităţilor româneşti contribuie într-un mod deosebit de categoric la ceea ce înseamnă atractivitatea porturilor, posibilitatea de derulare a schimburilor comerciale prin porturile maritime, porturi maritime care sunt într-o competiţie nemiloasă cu ceea ce se întâmplă în nordul Europei.

Mi-ar face mare plăcere să mai discutăm pe tema asta.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc.

Doriţi să mai completaţi, domnule secretar de stat?

Domnul Alexandru Mircea:

Absolut că trebuie sau putem să mai discutăm în legătură cu această chestiune, ceea ce spunea şi domnul deputat şi ceea ce spun şi eu, înseamnă că trebuie, într-adevăr, să găsim acel echilibru necesar, încât să se asigure pe de o parte fluenţa tranzitului de mărfuri, dar, pe de altă parte, şi securitatea acestui tranzit de mărfuri.

Aceasta problemă este una preocupantă, în special şi pentru autorităţi şi pentru observatori din porturi.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Vă rog, de asemenea, să rămâneţi în apropierea microfonului, pentru că următoarea interpelare este adresată de către domnul deputat Petru Călian, din partea Grupului conservator, tot Ministerului Administraţiei şi Internelor, referitoare la abuzul în activitate a primarului din comuna Jucu, judeţul Cluj.

Domnule secretar de stat, dacă doriţi să răspundeţi, după care, probabil domnul deputat va dori să revină cu precizări.

Domnul Alexandru Mircea:

Doresc, domnule preşedinte, să răspund la fiecare dintre întrebările sau interpelările care ne sunt adresate.

Vă mulţumesc, aşadar.

Stimate domnule deputat Petru Călian,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră, prin care solicitaţi ministrului administraţiei şi internelor să verifice modul de soluţionare a unui litigiu de fond funciar, în care este implicat primarul comunei Jucu, judeţul Cluj, vă comunicăm următoarele.

În conformitate cu dispoziţiile Legii fondului funciar nr.18/1991, în scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia, atribuirii efective a terenurilor celor îndreptăţiţi şi eliberării titlurilor de proprietate, în fiecare comună, oraş sau municipiu este constituită, prin ordin al prefectului, o comisie locală condusă de primar.

Comisia este o autoritate publică cu activitate administrativă şi funcţionează sub îndrumarea unei comisii judeţene numită prin ordinul prefectului şi condusă de acesta.

În context, menţionăm faptul că, în conformitate cu dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr.890, preluarea şi analizarea cererilor pentru reconstituirea dreptului de proprietate, verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de Legea nr.18/1991, stabilirea mărimii şi amplasamentului suprafeţei şi aşa mai departe, sunt atribuţii ale comisiei locale.

Evidenţiem, de asemenea, faptul că, potrivit aceleiaşi Legi nr.18, comisia judeţeană este competentă să soluţioneze contestaţiile formulate de către persoanele care au cerut reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate.

Împotriva hotărârilor comisiei, se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul.

Comisiile locale de stabilire a dreptului de proprietate au obligaţia de a efectua operaţiunile de punere în posesie, întocmind, în acest scop, proces-verbal, pe care-l vor înainta comisiilor judeţene.

În cazul în care comisia locală refuză înmânarea titlului de proprietate emis de comisia judeţeană sau punerea efectivă în posesie, ca în cazul prezentat, persoana nemulţumită poate face plângere la instanţa în a cărei rază teritorială este situat terenul.

În considerarea acestor aspecte, având în vedere dispoziţiile art.52 alin.2 din Legea nr.18/1991, potrivit cărora comisiile de fond funciar pot avea calitate procesuală pasivă, precizăm faptul că, în cazul de natura celui semnalat de către dumneavoastră, în ipoteza apariţiei unor litigii, competenţa de soluţionare aparţine instanţelor de judecată, Ministerului Administraţiei şi Internelor nerevenindu-i competenţe cu privire la impunerea unor decizii pentru reconstituirea dreptului de proprietate.

Verificările efectuate la Inspectoratul Judeţean de Poliţie Cluj au relevat, cu privire la cazul supus atenţiei de către dumneavoastră, faptul că domnul Miron Lazăr a depus la Postul de Poliţie Jucu două plângeri penale împotriva unei persoane care foloseşte terenul ce face obiectul diferendului, solicitând efectuarea de cercetări sub aspectul săvârşirii de către persoana respectivă a infracţiunilor de tulburare de posesie, fals în înscrisuri oficiale şi uz de fals.

Cercetările au fost definitivate de către lucrătorii postului de poliţie încă din luna mai, respectiv din luna septembrie a anului curent, dosarele în discuţie fiind înaintate, de altfel, imediat, pentru dispunerea soluţiilor legale, Parchetului de pe lângă Judecătoria Gherla.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnul deputat Petru Călian, pentru precizări.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ca de obicei, din partea domnului ministru secretar de stat primesc un răspuns tehnic, un răspuns care tot la instanţă mă duce până la urmă. Însă nu rezultă absolut deloc răspunsul concret la întrebarea mea: dacă poate fi sau nu poate fi vorba de abuz din partea primarului comunei Jucu, mai ales de când domnia sa, din primar roşu s-a transformat în primar portocaliu. Dar, din momentul în care este primar portocaliu, sigur că răspunsul dumneavoastră, domnule ministru, este evident favorabil domniei sale.

Nu pot decât să vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doriţi să mai precizaţi ceva, domnule secretar de stat? Aveţi cuvântul.

Referitor la culorile primarilor, sper că nu vă referiţi dumneavoastră.

Domnul Alexandru Mircea:

În legătură cu culorile primarilor, pe mine, personal, mă interesează foarte puţin şi cred că în general această chestiune trebuie să fie una periferică.

Este treaba primarilor ce culoare politică îşi aleg până la urmă şi este treaba electoratului să critice, să sancţioneze sau să ia măsuri în legătură cu activitatea primarului.

În speţă, însă, este vorba de un litigiu de fond funciar. Vreau să fac această precizare.

În fond, persoana în cauză - este vorba de domnul Miron Lazăr - este nemulţumită de punerea în posesie. Sunt două situaţii conjunctural diferite. Într-o primă măsură, domnul Miron Lazăr a fost pus în posesie cu întreaga suprafaţă, apoi, nu ştiu dacă domnul deputat este în detaliu lămurit cu speţa şi cunoaşte detaliile acestui litigiu, dânsul este nemulţumit de faptul că soţia sa a primit o porţiune mai mică de teren sau i s-a părut că are o porţiune mai mică de teren.

Pe de altă parte, pe terenul care face obiectul restituirii se află un drum prevăzut în planul cadastral şi toată discuţia există în legătură cu natura juridică a acestui teren, a acestei restituiri.

Ministrul administraţiei şi internelor - am spus-o mereu de aici, o spun şi acum, o s-o spun tot timpul, conform Constituţiei, conform actului de organizare, Ordonanţa nr.63, ministrul administraţiei şi internelor nu face dreptatea. Dreptatea o fac instanţele de judecată. Orice trimitere la ministrul administraţiei şi internelor - să-l sancţioneze pe primar că n-aplică bine Legea nr.18 sau altă lege, este o trimitere care, practic, îi cere ministrului să facă altceva decât îl abilitează legea.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat pentru aceste precizări extrem de importante.

Aş dori, în continuare, de asemenea, următoarea interpelare este adresată tot ministerului pe care dumneavoastră îl reprezentaţi - Ministerul Administraţiei şi Internelor.

Este interpelarea adresată de doamna deputat Ionica Constanţa Popescu, tot din Grupul conservator, având titlul "În această iarnă, mii de locuitori ai Văii Jiului pot să rămână fără căldură în locuinţe".

Vă rog să prezentaţi răspunsul, după care voi da cuvântul doamnei deputat, pentru precizări.

Domnul Alexandru Mircea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Stimată doamnă deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră, prin care solicitaţi ministrului administraţiei şi internelor acordarea unei derogări de la aplicarea dispoziţiilor Hotărârii Guvernului nr.1043/2004, astfel încât, în cazul lucrărilor prin care se realizează în unele zone din Valea Jiului racordarea la sistemul de gaze, investiţiile să poată fi continuate pe baza vechilor avize şi acorduri de acces la sistem, vă comunicăm următoarele.

În reglementările semnificative adoptate în ultimii ani cu privire la sectorul de gaze naturale, în vederea asigurării premiselor necesare pentru funcţionarea sectorului şi a pieţei gazelor naturale în condiţii cât mai bune, se află şi Hotărârea Guvernului nr.1043/2004, prin care au fost aprobate Regulamentul privind accesul la sistemul naţional de transport al gazelor naturale şi Regulamentul privind accesul la sistemele de distribuţie a gazelor naturale.

La acest moment, accesul la sistemele de distribuţie a gazelor naturale, accesul la sistemul naţional de transport al gazelor şi, implicit, realizarea reţelei de distribuţie şi a branşamentelor - proiectare şi execuţie, se pot face doar cu respectarea procedurilor stabilite în actul normativ la care aţi făcut referire anterior - şi noi am făcut referire anterior.

Acest act normativ, respectiv Hotărârea Guvernului nr.1043/2004, a fost iniţiat de Ministerul Economiei şi Comerţului, care este autoritate de reglementare în materie.

Raportat la aspectele supuse atenţiei de dumneavoastră, evidenţiem că Ministerul Administraţiei şi Internelor nu poate interveni în sensul modificării Hotărârii Guvernului nr.1043, întrucât sectorul gazelor naturale nu se află în competenţa instituţiei noastre. Atribuţii specifice cu privire la materia de referinţă exercită Ministerul Economiei şi Comerţului şi Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale.

În aceste condiţii, menţionăm că Ministerul Administraţiei şi Internelor nu se poate pronunţa nici cu privire la oportunitatea materializării dezideratului exprimat de dumneavoastră, în sensul acordării unei derogări de la aplicarea dispoziţiilor Hotărârii de Guvern nr.1043/2004, astfel încât în cazul lucrărilor prin care se realizează în unele zone din Valea Jiului racordarea la sistemul de gaze, investiţiile să poată fi continuate pe baza vechilor avize şi acorduri de acces la sistem, întrucât Ministerul Administraţiei şi Internelor nu are instrumentele necesare pentru a efectua o documentare şi o analiză ştiinţifică cu privire la problema pusă în discuţie.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Doamna deputat Ionica Constanţa Popescu - Grupul conservator, aveţi cuvântul.

Doamna Ionica Constanţa Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Să înţeleg că statul nu poate interveni să ajute nişte oameni. O să mă adresez şi Ministerului Economiei, dar cred că ar trebui ca cele două ministere să se hotărască, pentru că cei de la Ministerul Economiei au aruncat pisica în curtea dumneavoastră. Este motivul pentru care eu m-am adresat Ministerului Administraţiei şi Internelor.

O să văd ce fac şi cu răspunsul de la dânşii şi, apoi, vă rog frumos să vă hotărâţi cine se ocupă de oamenii ăia care rămân fără căldură în iarna asta.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Nu mai doriţi să adăugaţi altceva.

Următoarele trei interpelări, domnul deputat Marian Sorin Paveliu nu este prezent, urmează să primească răspunsul în scris; domnul deputat Mircia Giurgiu, de asemenea.

Domnul deputat Mircia Giurgiu şi domnul deputat Mircea Costache au făcut solicitare de reprogramare a răspunsului oral, urmează să primească răspunsul la următoarea sesiune.

Vă mulţumesc.

Seară bună!

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,45.