Parliamentary debates

Din prezidiu au făcut parte doamna Daniela Popa, vicepreşedintă a Camerei Deputaţilor, şi domnul Teodor Viorel Meleşcanu, vicepreşedinte al Senatului.

Doamna Daniela Popa:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Până să declar deschisă şedinţa noastră de astăzi, vreau să vă cer acordul ca prima parte a şedinţei să se desfăşoare numai în prezenţa reprezentantului Camerei Deputaţilor, neexistând nici un reprezentant, ca preşedinte şi ca vicepreşedinţi, din partea Senatului. În afară de secretari, trebuia cel puţin un vicepreşedinte din partea Senatului.

Vă cer acordul dacă putem începe fără Senat şedinţa de astăzi? Vă rog să vă exprimaţi prin vot cu mâna ridicată.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Cine este împotrivă?

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Doamnă preşedintă, procedură!

Doamna Daniela Popa:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Anghel Stanciu:

Doamnă preşedintă,

Onorat prezidiu,

Este drept că noi putem vota, toată chestiunea este dacă Regulamentul, atât al Senatului, cât şi al Camerei, şi Regulamentul comun prevăd o anumită modalitate de desfăşurare a şedinţelor, noi am putea să supunem la vot. Dacă supunem la vot că putem desfăşura lucrările fără prezenţa unui domn copreşedinte din partea Senatului, atunci ne putem trezi că supunem la vot, ca procedură, şi alte articole din regulament.

De aceea, cred că, cu toată disponibilitatea noastră de a începe lucrările, nu ştiu dacă e posibil. Pentru că creăm un precedent pe care, apoi, nu mai putem să-l stăpânim. Aici e toată chestiunea şi o transformăm în cutumă.

Doamna Daniela Popa:

Aveţi dreptate, domnule deputat. Atunci, aşteptăm reprezentantul Senatului. (Domnul Alexandru Pereş, vicepreşedinte al Senatului, ia loc în prezidiu.)

Doamna Daniela Popa:

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Declar deschisă şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului şi vă informez că din totalul de 467 de deputaţi şi senatori şi-au înregistrat prezenţa 304, 163 fiind absenţi. Cvorumul legal de lucru este îndeplinit.

La primul punct de lucru de pe ordinea de zi avem Declaraţia privind implicarea Parlamentului României în susţinerea campaniei paneuropene de combatere a violenţei împotriva femeilor, inclusiv a violenţei domestice.

Acest proiect v-a fost distribuit la casetă.

Procedură? Vă rog, domnule senator. Domnul senator Gheorghe Funar.

Voci din sală:

Nu stricaţi momentul!

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulţumesc, doamnă preşedintă de şedinţă.

Onorat prezidiu,

Stimate şi stimaţi senatori şi deputat prezenţi în sală,

Dacă ne uităm, stânga, dreapta şi prezidiul vede şi mai bine sala, suntem sub 100 în sală. Vă rog, doamnă preşedintă, să respectaţi Regulamentul, să asiguraţi cvorumul şi, probabil, vom fi nevoiţi să începem cu violenţa împotriva celor absenţi prin citirea catalogului.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Domnul deputat Tabără. Tot pe procedură? Poftiţi, aveţi cuvântul.

Domnul Valeriu Tabără:

Ştiu că pe ordinea de zi avem altceva, în care nu votăm, şi, ca atare, putem să ne desfăşurăm lucrările chiar fără un cvorum, la această oră.

Doamna Daniela Popa:

Aveţi dreptate, mulţumesc.

Alte înscrieri la cuvânt? Nu.

La şedinţa noastră de astăzi avem o serie de invitaţi.

Vă rog, din partea grupurilor parlamentare, să-mi aduceţi înscrierile la cuvânt, pe baza declaraţiei pe care v-am citit-o mai devreme. Avem înscrişi din partea grupurilor parlamentar ale PSD, UDMR, Partidului Conservator.

Din partea Grupului parlamentar al PNL există înscrieri la cuvânt? Încă nu.

Din partea Grupului parlamentar al PD, bănuiesc că preşedinta comisiei, doamna senator Cazacu.

Din partea Grupului PRM? Avem şi din partea Grupului parlamentar al PRM.

Conform deciziei Biroului permanent de ieri, există câte un cuvânt de deschidere din partea Biroului permanent al Senatului şi din partea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor pe acest subiect.

Din partea Biroului permanent al Senatului, cine trebuia să ia cuvântul? Nu se ştie.

Vă rog să-mi permiteţi, din partea Camerei Deputaţilor, să vă adresez câteva cuvinte pe această temă.

Doamna Daniela Popa: (Vorbind de la tribuna vorbitorilor)

Stimaţi colegi,

Stimaţi invitaţi,

Fenomenul violenţei în familie există în toate ţările şi se manifestă în toate categoriile sociale. Deşi, de cele mai multe ori, informaţiile referitoare la actele de violenţă sunt ascunse, este clar că este o problemă a întregii societăţi.

În ultimii ani, politicile naţionale privind combaterea acestui flagel au căpătat o mai mare consistenţă odată cu punerea în practică a politicilor iniţiate de instituţiile europene. Campaniile europene împotriva violenţei contra femeilor au relevat voinţa politică a Uniunii Europene de stopare a acestui fenomen.

Faptul care a determinat o viziune diferită a fost mediatizarea lui. Până de curând, era un fenomen care se petrecea mai mult în sfera intimă a familiei. Acum, el este intens dezbătut şi analizat în mod deschis, creându-se condiţiile de conştientizare, în mai mare măsură, a gravităţii violenţei domestice şi crescând şansele de reuşită în combaterea şi prevenirea cazurilor de acest gen.

La nivelul Uniunii Europene, datele statistice sunt îngrijorătoare. O femeie din cinci, măcar o dată în viaţă, a fost victimă a violenţei domestice.

Un fapt şi mai cutremurător: 25% din actele de violenţă gravă sunt săvârşite de către un bărbat asupra partenerei sau soţiei. În fiecare an, mii de femei şi copii abandonează căminul din cauza abuzurilor la care sunt supuşi.

Aceste statistici cutremurătoare au determinat măsuri care au fost luate atât la nivelul comunitar, cât şi la nivelul fiecărui stat membru al Uniunii. La nivel naţional s-au creat linii telefonice Help Line sau au fost derulate campanii de prevenire a violenţei domestice.

Aceste demersuri la nivel naţional sunt susţinute de cele în plan european, care pun accent mai ales pe întărirea mesajului că violenţa în familie este un fenomen care implică nu doar victimele şi agresorii, ci şi pe cei care sunt martori la asemenea evenimente, inclusiv poliţia, autorităţile judiciare, profesorii, care au rol în educarea şi formarea civică, precum şi asistenţii sociali.

Un studiu realizat arată faptul că în România un procent semnificativ din populaţia adultă a României a avut o experienţă de violenţă în familie de-a lungul vieţii, sub una sau mai multe forme. Violenţa în familie, în România, are drept factori determinativi, semnificativi, alcoolismul, sărăcia, socializarea într-un mediu marcat de violenţă şi modelul patriarhal de organizare a familiei.

Iată de ce este atât de important faptul că România a luat act de acest fenomen. Avem în vedere adaptarea legislaţiei în domeniu şi înfiinţarea acelor instituţii cu atribuţii de combatere şi ameliorare.

În România funcţionează, în subordinea Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, Agenţia Naţională pentru Protecţia Familiei care are atribuţii în domeniul prevenirii şi combatere fenomenului de violenţă în familie. Această agenţie elaborează programe şi planuri de acţiune care să fundamenteze strategia naţională, colaborează cu instituţiile din domeniul social în vederea îmbinării şi completării strategiilor naţionale din domeniile specializate.

Această agenţie contribuie la armonizarea cadrului legislativ necesar organizării şi funcţionării sistemului de servicii din domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie, în conformitate cu standardele prevăzute de normele şi tratatele internaţionale în domeniu la care România este parte, elaborează instrumentele de monitorizare şi evaluare pentru coordonarea politicilor şi programelor naţionale în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie, derulează programe de instruire a asistenţilor familiali, identifică şi mobilizează resursele alternative de finanţare, cofinanţare sau dezvoltare de parteneriate în vederea susţinerii programelor şi activităţilor din domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie.

Salutăm iniţiativa celor două Comisii pentru egalitate de şanse şi a Biroului permanent, de a supune spre dezbaterea Parlamentului elementele privind campania paneuropeaneă de combatere a violenţei împotriva femeilor. Menţionez că a mai existat o asemenea iniţiativă în prima legislatură, în anul 1992, la propunerea deputatelor Agatha Nicolau Iliescu şi Daniela Popa, iniţiativă respinsă de Birourile permanente de la acea dată. Iată că, astăzi, Parlamentul României se implică în susţinerea acestei campanii şi pentru că violenţa în familie reprezintă o realitate socială, ale cărei consecinţe nu pot fi ignorate la nivelul deciziei politice în perspectiva aderării ţării noastre la structurile Uniunii Europene.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Din partea Comisiilor pentru egalitate de şanse, invit la microfon pe doamna senator Cornelia Cazacu, preşedinta Comisiei de egalitate de şanse din Senat şi vorbitor din partea Grupului parlamentar al PD.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Cornelia Cazacu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedintă de şedinţă.

Onorat prezidiu,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Doamnelor şi domnilor invitaţi,

Mi-am început, de fiecare dată, alocuţiunea adresându-mă dumneavoastră în calitate de persoane oficiale, de parlamentari, politicieni, oameni de decizie. Astăzi, permiteţi-mi să mă adresez dumneavoastră şi în calitate de semeni ai mei, în calitate de părinţi care au o fiică, în calitate de copii care au o mamă, în calitate de membri de familie care au o soră sau o altă rudă preferată, în calitate de martori fără voie la violenţa în familie.

Sub o formă sau alta, violenţa în familie, orientată frecvent împotriva femeii, este realitatea de lângă noi, o realitate dură, lăsată la voia întâmplării, o realitate pe care şcoala nu ne învaţă să o gestionăm. Violenţa în familie nu ţine seamă de gradul de cultură sau de studiile academice, nu ţine seamă de apartenenţa la o anumită clasă socială sau la un partid politic şi străbate ca un fir roşu, ca un fir însângerat, de cele mai multe ori, toate nivelele societăţii româneşti.

În faţa violenţei în familie suntem egali. În faţa violenţei în familie vă cer să fim uniţi. În faţa violenţei în familie vă cer astăzi să uităm de diferenţe.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a constatat şi a reafirmat cu regret şi îngrijorare faptul că violenţa împotriva femeilor, inclusiv violenţa domestică, constituie o încălcare a drepturilor omului, se produce în fiecare dintre statele membre, fără să cunoască nici limite geografice, nici limite de vârstă, nici de origine etnică şi atinge toate tipurile de relaţii familiale şi toate mediile sociale.

S-a spus cândva că după situaţia femeii se poate judeca stadiul de civilizaţie al unui stat. Vă întrebaţi, poate, cum se vede ţara noastră în lume din perspectiva abordării problematicii violenţei în familie? Organizaţia Mondială a Sănătăţii a stabilit că numărul cazurilor de violenţă împotriva femeilor este în creştere în România. O problemă care se manifestă la nivel microsocial are consecinţe devastatoare la nivel macrosocial.

Astfel, după cum rezultă din statisticile elaborate de Agenţia Naţională pentru Protecţia Familiei, în ţara noastră, în anul 2005, a fost înregistrat un număr de 9.537 de cazuri de violenţă. (Se opreşte, deoarece în sală rumoarea este din ce în ce mai puternică.) Pot să spun că şi eu suport acum o violenţă din partea dumneavoastră! (Aplauze.)

Şi, repet, în 2005, a fost înregistrat un număr de 9.537 de cazuri de violenţă domestică, iar în primele două trimestre ale anului 2006, au fost 4.899 de victime ale violenţei în familie.

Aceste cifre nu reflectă în totalitate realitate, noi fiind conştienţi că sunt mai multe cazuri, în care victimele, din diverse cauze sau motive, nu apelează la sprijinul autorităţilor. De asemenea, nu trebuie să uităm faptul că în aceste statistici nu se regăsesc victimele colaterale ale violenţei în familie al căror număr nu poate fi cuantificat.

Violul, violenţa casnică şi abuzul sexual reprezintă o problemă fundamentală pentru femeile de pretutindeni. Mai mult, s-a stabilit că violenţa împotriva femeilor reprezintă un obstacol ascuns în calea dezvoltării economice şi sociale, secătuindu-le energia, subminându-le încrederea şi compromiţându-le sănătatea. Violenţa privează societatea de participarea integrală a femeilor la viaţa socială.

Pentru conştientizarea şi identificarea soluţiilor optime care să conducă la stoparea acestui fenomen şi a urmărilor sale pe multiple planuri, şefii de state şi de guverne din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei au decis lansarea, în data de 27 noiembrie 2006, la Madrid, a campaniei paneuropene de combatere a violenţei împotriva femeilor, inclusiv a violenţei domestice, care se desfăşoare în perioada noiembrie 2006-martie 2008.

Adoptarea Rezoluţiei 1.512/2006 de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a constituit momentul lansării dimensiunii parlamentare a campaniei paneuropene intitulată "Parlamentele unite pentru combaterea violenţei împotriva femeilor".

În mod greşit se crede că violenţa împotriva femeilor este o problemă a femeilor. Stimaţi participanţi, v-aţi văzut vreodată mama suferind? V-aţi făcut vreodată soţia să sufere? V-aţi pedepsit vreodată fiica? Aţi asistat neputincioşi la suferinţa unei persoane dragi de sex feminin? Nu sunt întrebări la care aştept răspuns, dar sunt întrebări la care sunt sigură că fiecare dintre dumneavoastră aveţi, în sinea dumneavoastră, un răspuns, un răspuns care, poate, vă face să lăsaţi ochii în jos. Şi mai sunt sigură că fiecare dintre dumneavoastră consideră că trebuie să ia măsuri în această direcţie.

În calitate de parlamentar de referinţă, desemnat de Parlamentul României în campania desfăşurată de Adunarea Parlamentară sub înaltul patronaj al Consiliului Europei, îmi revine misiunea de a asigura comunicarea şi legătura coerentă cu parlamentele celorlalte state participante la acest proiect amplu şi generos.

Sunt convinsă că sunt în asentimentul dumneavoastră, al tuturor, atunci când afirm că reuşita acestei campanii, pentru care este nevoie de coeziune şi colaborare efectivă între toate forţele politice şi toţi factorii implicaţi în prevenirea şi combaterea violenţei domestice împotriva femeilor, va fi o reuşită a noastră, a tuturor cetăţenilor României, întreaga societate având şansa să devină mai dreaptă şi mai sigură.

În final, vă adresez rugămintea de a vă implica alături de mine, nu cu ambiţia de a obţine un calificativ pozitiv la un examen dat în faţa Uniunii Europene, ci cu gândul împăcat că, acţionând în combaterea violenţei în familie, vă veţi putea privi altfel în ochi mamele şi fiicele, transmiţându-le mai multă siguranţă şi încredere în adevăratele valori ale familiei.

Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze.)

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, doamnă senator.

Urmează la cuvânt doamna deputat Minodora Cliveti, preşedinta Comisiei pentru egalitatea de şanse de la Camera Deputaţilor, vorbitor şi din partea Grupurilor parlamentare ale PSD. Aveţi cuvântul, doamnă deputat.

Doamna Minodora Cliveti:

Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor,

Parlamentul României organizează această şedinţă comună solemnă pentru a marca lansarea campaniei paneuropene de combatere a violenţei împotriva femeilor, inclusiv a violenţei în familie, ca urmare a deciziei luate în 2005 cu prilejul Sommet-ului Consiliului Europei de la Varşovia. Şi ţin să mulţumesc conducerilor celor două Camere pentru sprijinul şi pentru organizarea promptă a acestei şedinţe solemne.

În cei 13 ani de când este membră a Consiliului Europei, România a parcurs etape importante de ameliorare a legislaţiei referitoare la drepturile omului, începând cu Constituţia, care consfinţeşte egalitatea în drepturi a persoanelor, dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, ocrotirea familiei.

România este una dintre puţinele ţări europene care are o lege specială de prevenire şi combatere a violenţei în familie, Legea nr. 217/2003, precum şi prevederi distincte ale Codului penal de incriminare a violenţelor de orice tip îndreptate împotriva membrilor familiei, acte normative elaborate în perioada 2000-2004. Tot de atunci, sunt în vigoare prevederi speciale ale Codului de procedură penală, prin care agresorul poate fi îndepărtat din locuinţa în care a comis violenţele, precum şi obligarea acestuia la tratamente medicale, atunci când violenţa este determinată de consumul de alcool sau de drog.

În ciuda acestei legislaţii la standarde europene, România este o ţară în care implementarea prevederilor legale face legile aproape inoperante. Statisticile sunt cutremurătoare şi demonstrează gradul de violenţă manifestată în familia românească, urbană sau rurală, bogată sau nevoiaşă, şcolită superior sau mai puţin.

În 2005, 113 femei au fost ucise, dintre care 34 au fost victimele violenţei în familie, 51 de femei au fost victime ale tentativelor de omor, 78 au suferit vătămări corporale grave, iar 544 au fost violate, 33 reclamând violuri conjugale. Din raportul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Familiei, aflăm că, în 2005, 9.537 de cazuri de violenţă în familie, dintre care 169 de decese a înregistrat România, majoritatea fiind femei. În 2006, 1.856 de victime ale violenţei în familie, dintre care 1.311 femei, în trimestrul I, şi 2.357 de cazuri în trimestrul II, dintre care 73% femei.

În toată ţara, există circa 30 de adăposturi pentru victime, cele mai multe fiind organizate de organizaţii nonguvernamentale, atunci când ar fi nevoie de adăposturi pentru cel puţin 10 mii de victime.

Şi să nu uităm faptul că statisticile înregistrează numai violenţa fizică, dar există violenţa psihică, economică, socială ori structurală, care se exercită cu precădere împotriva femeilor.

Trăim într-o lume violentă. Ţările europene cunosc, de asemenea, o proliferare fără precedent a violenţei de toate tipurile. În Franţa, la fiecare două zile, moare o femeie, violenţa stradală, violenţa în şcoli punând probleme extreme guvernanţilor de pretutindeni.

Dar forma cea mai gravă de violenţă este cea care se exercită în familie, în privat, în spatele perdelelor, pe tăcute, lăsând urme pe care victimelor le este ruşine să le arate unui medic sau să le reclame unui poliţist.

Din Parlament poate pleca astăzi un mesaj important. Membrii Legislativului sunt oameni care trăiesc printre oameni, elaborarea unor legi împotriva violenţei este uneori un proces impersonal, e nevoie de implicarea noastră directă, a tuturor, în informarea tuturor oamenilor despre existenţa acestor legi, în exercitarea controlului parlamentar asupra felului în care aceste legi se aplică, în încurajarea victimelor de a rupe tăcerea.

Dragi colegi, dragi colege,

Vă invit să susţinem împreună această campanie, să decidem că violenţa îndreptată împotriva femeilor nu este o problemă a femeilor, ci una socială, de maxim interes, o formă gravă de violare a drepturilor omului, o mutilare a dreptului persoanei umane la demnitate, un flagel al epocii actuale, pe care, prin poziţia noastră, mai vizibilă şi mai de impact decât a altor categorii sociale, putem să-l prevenim şi să-l combatem.

"Totul începe cu un ţipăt şi nu trebuie niciodată să se termine printr-o mare tăcere!", scrie pe afişul campaniei. Să acţionăm, aşadar, împotriva ţipătului şi a tăcerii, deopotrivă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Din partea PNL, doamna senator Norica Nicolai. Vă rog, doamnă senator, aveţi cuvântul.

Doamna Norica Nicolai:

Bună dimineaţa, domnilor!

Finalul acestei campanii va fi că, atunci când îl vom evalua, veţi vorbi dumneavoastră, domnii, şi nu exclusiv doamnele care reprezintă partidele politice. Atunci va fi o campanie de succes împotriva violenţei în familie.

Nu am de gând să reiterez profilul acestui eveniment, profil desemnat de Consiliului Europei, desemnat de ONU, desemnat de toate organismele politice relevante ale planetei. Am de gând să vă adresez câteva cuvinte referitoare la acest fenomen, pe care eu nu îl consider nici pe departe un fenomen exclusiv de natură socială.

Din punctul meu de vedere, violenţa în familie, în forma ei specifică, constituie un standard de evaluare democratică. Ea este, de fapt, cea mai răspândită formă de violare a drepturilor omului. Şi, în această abordare, campania care a fost declanşată şi la care Parlamentul României subscrie prin crearea evenimentului de astăzi, este o campanie semnificativă în plan politic.

Am participat la evenimentele organizate de ONU pentru combaterea fenomenelor în familie. Anul trecut, la Beijing, spuneam, alături de André Malraux, că "dacă secolul XXI nu va fi creştin, atunci nu va fi deloc", spuneam că fenomenul care bântuie creştinismul secolului XXI este violenţa totală, violenţa globală.

Această formă de violenţă domestică, această formă de violenţă în familie, împotriva, deopotrivă, împotriva femeii şi a bărbatului (pentru că acest fenomen trebuie recunoscut, există o recrudescenţă de violenţă conjugală comună, nu numai în forma tradiţională a victimei femeie), această formă constituie un standard de civilizaţie împotriva căruia trebuie să ne batem. Este, de fapt, un model cultural, pe care anumite societăţi îl perpetuează, altele reuşesc să se delimiteze de el şi să pornească pe un model cultural de abordare de înalţi parametri, de altă calitate şi, cu siguranţă, cu altă finalitate.

Pentru că singurul lucru care se poate face împotriva acestui fenomen este cultivarea discursului de toleranţă, cultivarea discursului de comunicare, de înţelegere, de soluţionare, dacă vreţi, a ceea ce se cheamă "cale paşnică" a oricărui conflict. Şi nu dau foarte multă eficienţă formulelor legislative. Pe care România, în mod tradiţional, le-a adoptat. România are un acquis consolidat din acest punct de vedere. Este, poate, printre puţinele ţări europene care au adoptat o legislaţie specifică. Prin modificările Codului penal şi introducerea ordinului de restricţie împotriva autorilor fenomenelor de violenţă în familie, a făcut un pas semnificativ în plan legal pentru a diminua acest fenomen.

Dar paşii semnificativi se pot face doar prin cultivarea unui comportament de altă natură, unui alt standard de comportament. Spre acest demers de tip intelectual, de tip uman trebuie să mergem ca parlamentari. Să încercăm să educăm deopotrivă bărbaţi şi femei spre un alt model de comportare. Aceasta este cheia succesului unei campanii, din punctul meu de vedere, care este, de fapt, o campanie de conştientizare publică.

Citeam în pliantele acestei campanii o mărturie a unei femei care a fost timp îndelungat victima violenţei şi am să vă citesc şi dumneavoastră: "Trebuie să stai cu el, aşa bun, rău, trebuie să ai bărbatul tău. Totdeauna am ştiut asta de la părinţi, de acasă şi de aia am stat 30 de ani, să nu mă fac de ruşine şi să nu îmi fac copiii de ruşine".

Stimaţi colegi,

Când vom avea o altfel de mărturie, când vom fi capabile să spunem: "N-am stat cu el, pentru că aşa am învăţat de la părinţi! N-am stat cu el, ca să-mi înfrâng demnitatea umană, ca om şi ca femeie!", atunci vom avea o campanie de succes.

Sper că toţi, pentru că toţi suntem oameni care cultivăm, din punctul meu de vedere, un alt tip de comportament moral, sper că toţi vom reuşi să facem lucrurile să meargă normal, spre o finalitate care va fi benefică tuturor, şi mai ales societăţii în care trăim.

(Aplauze)

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumim, doamna senator. Aşa cum aţi spus şi dumneavoastră la începutul alocuţiunii, considerăm că această campanie poate avea succes, pentru că avem înscrişi la cuvânt şi bărbaţi, din partea Grupurilor parlamentare ale P.R.M. şi U.D.M.R.

Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Ioan Aurel Rus, din partea Grupurilor parlamentare ale P.R.M.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

În campania pentru combaterea violenţei împotriva femeilor, a violenţei în familie şi în general a violenţei domestice, sigur că şi bărbaţii trebuie să fie sensibili şi trebuie să-şi aducă aportul lor pentru a stopa cele ce se întâmplă atât de frecvent, sub ochii noştri, şi atât de nepăsători trecem pe lângă ele.

Şi, pentru că provin dintr-o categorie profesională mai deosebită, o să citez din Sfânta Scriptură: "Aşadar, bărbaţii sunt datori să-şi iubească femeile ca pe înseşi trupurile lor. Cel ce-şi iubeşte femeia, pe sine se iubeşte. Astfel, şi voi, fiecare să-şi iubească femeia ca pe sine însuşi, iar femeia să se teamă de bărbat". Din Epistola către Epesenia Sfântului Apostol Pavel, Cap.V, Versetul 28-33.

"Să se teamă de bărbat", nu în înţelesul larg al cuvântului; să se teamă de a nu-l supăra, de a nu-i greşi, de a nu-i înşela aşteptările. Dar, mai ales, de a nu-i trăda dragostea arătată în faţa Sfântului Altar.

Şi tot atât de adevărat este că şi soţul are aceeaşi obligaţie. Atunci când tinerii se îndreaptă să-şi întemeieze familia, fiecare dintre ei îşi pune întrebarea: oare pentru ce l-am ales? Sau de ce am ales-o? Am ales-o ca să ne împlinim, am ales-o ca să ne facem fericiţi. Dumnezeu, când l-a creat pe om, l-a creat din dragoste şi l-a împlinit atunci când din coasta lui a făcut-o şi pe Eva.

În viaţa de fiecare zi, sub greutăţile împovărătoare, sociale şi economice, de multe ori viciile au pătruns în sufletul bărbaţilor şi, ca o refulare, au găsit neapărat să-şi arate muşchii, vorba poporului. Este cea mai gravă greşeală şi cel mai mare atentat la lucrarea lui Dumnezeu. Dumnezeu i-a făcut egali, nu pe unul mai puternic decât celălalt. Şi, de aceea, am vrut eu să vorbesc din partea grupului parlamentar, că şi bărbaţii sunt datori să înţeleagă lucrarea, precum femeile sunt datoare să-şi iubească soţii, spre a se împlini.

Iubim femeia din faşă, de când s-a născut. O iubim în şcoală, o iubim în adolescenţă. Ne împlinim în dragostea familiei şi, pe urmă, mai departe, mergem cu această dragoste până la mormânt.

E ziua triumfului astăzi. E ziua în care Parlamentul României a hotărât să aloce această sesiune specială, tocmai ca să ne aliniem şi noi parlamentelor europene. Voi putea să spun: e ziua voastră, dragi femei! Noi vă dorim tot binele de pe pământ. Dar, nu uitaţi, alături de voi, suntem şi noi, bărbaţii, cu care aţi făcut un legământ. Mergem mai departe în această campanie. Urăm succes acestei campanii. Haideţi, de aici, din Parlament, să punem un început bun şi să taxăm toate nelegiuirile şi toate nedreptăţile care se întâmplă lângă noi, în casă la noi, - probabil, ne este ruşine să recunoaştem, de multe ori, dar ăsta este adevărul -, pe stradă, în societate, în birou şi în alte locuri.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul Tamás Sándor.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Tamás Sándor:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Sărut mâinile, frumoase şi stimate doamne!

Bună dimineaţa, colegilor mei bărbaţi!

Uniunea Democrată Maghiară din România, nu numai în programul său, nu numai în discursurile politice susţinute de politicienii săi, dar şi cu fapte, a susţinut, a militat întotdeauna împotriva violenţei de orice tip. A militat împotriva violenţei adresate împotriva celor cu altă religie, altă naţionalitate, altă convingere politică.

Desigur, a militat împotriva violenţei domestice şi în special violenţei împotriva femeilor. Sunt unul care nu pot să concep că un bărbat poate să-şi ridice mâna împotriva unei femei. Nu pot să concep că un bărbat să-şi bată nevasta. Sunt conştient, însă, că există şi în România, chiar şi în circumscripţia mea electorală, familii unde bărbaţii sunt agresivi, violenţi. Sunt familii unde bărbaţii îşi bat nevestele, copiii, surorile, chiar şi mama lor. Exemple, regretabile, cunoaştem cu toţii. Nu trebuie să navigăm pe Internet vânând poze sperietoare despre femei bătute. Este de ajuns să ne uităm atenţi şi în jur, pe stradă şi să ne izbim de victime ale brutalismului uman.

În calitate de reprezentant al Uniunii Democrate Maghiare din România, ca membru supleant în Consiliul Europei, organism care este activ în organizarea campaniei, sprijin campania paneuropeană împotriva violenţei împotriva femeii.

Domnilor senatori şi deputaţi, mă adresez în special domniilor voastre, cu rugămintea să fim primii în susţinerea campaniei paneuropene de activism împotriva violenţei asupra femeii.

Stimată doamnă preşedinte de şedinţă, vă mulţumesc pentru posibilitate.

Stimate doamne şi stimaţi domni, vă mulţumesc pentru atenţia acordată. (Aplauze)

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumim, domnule deputat.

Din partea Grupurilor parlamentare al Partidului Conservator, doamna deputat Cornelia Ardelean.

Aveţi cuvântul, doamnă deputat.

Doamna Cornelia Ardelean:

Doamnă preşedinte,

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Implicarea Parlamentului României în susţinerea campaniei paneuropene de combatere a violenţei împotriva femeilor, inclusiv a violenţei domestice, este mult mai importantă decât ar părea la prima vedere.

Aş dori, totodată, să amintesc şi o Rezoluţie a Parlamentului European din 11 iunie 1986, potrivit căreia: "respectarea drepturilor omului trebuie să facă parte din educaţia globală şi din demnitatea omului, iar toate aspectele violenţei fizice sau mintale împotriva persoanei umane constituie o violare a drepturilor sale".

Este evident că, în acest moment, cadrul legislativ în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie are numeroase lacune; că trebuie corectat şi îmbunătăţit, iar la acest capitol Parlamentul are un rol substanţial.

După cum ştiţi, practic, până la apariţia Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, care stabileşte cadrul dezvoltării politicilor naţionale de prevenire şi combatere a acestui fenomen, în România nu au existat acte normative care să se refere la acest subiect delicat.

Un moment important l-a reprezentat înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Familiei, ca instituţie de specialitate aflată în subordinea Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, prima agenţie de profil din Europa de Est, care coordonează punerea în aplicare a măsurilor de prevenire şi combatere a violenţei în familie, la nivel naţional.

Fără îndoială, eforturile Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Familiei trebuie dublate şi completate de o mai mare implicare a parlamentarilor, în armonizarea legislaţiei în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei, în perspectiva apropiatei aderări la Uniunea Europeană.

Trebuie să insistăm pe îmbunătăţirea cadrului legal privind măsurile de protecţie a drepturilor victimelor violenţei în familie, pentru a elabora o gândire unitară, îndeosebi prin identificarea dificultăţilor din domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie, din partea fie a reprezentanţilor instituţiilor centrale, instituţiilor locale, sau ai societăţii civile.

Parlamentul trebuie să insiste pe necesitatea elaborării unui cadru legal adecvat, care să asigure victimelor violenţei o modalitate eficientă de protecţie împotriva agresorului, cu atât mai mult cu cât dispoziţiile actuale ale Codului penal nu sunt de natură să ofere o protecţie reală victimelor violenţei în familie.

Bineînţeles că o nouă abordare în acest domeniu presupune şi găsirea resurselor financiare prin instituirea unui buget alocat exclusiv violenţei, dar şi umane şi instituţionale.

Legislativul trebuie să creioneze responsabilităţile concrete de acţiune pe fiecare nivel administrativ într-o abordare de jos în sus, pornind de la structurile de la nivelul comunităţii locale la nivel judeţean, la nivelul instituţiilor responsabile de la nivel central. (Rumoare)

Doamna Daniela Popa:

Vă rog să păstraţi liniştea, stimaţi colegi!

Doamna Cornelia Ardelean:

Stimaţi colegi,

Cred că şi noi, noi care nu facem diferenţă şi nu împărţim Parlamentul în femei şi bărbaţi, stăm zilnic şi asistăm la şedinţele noastre, chiar dacă, de multe ori, colegii noştri vorbesc despre subiecte care nu sunt la subiectul ordinii noastre de zi. Şi, totuşi, vocile noastre nu se aud în sală.

Aş dori ca să faceţi şi dumneavoastră un mic efort şi să încercaţi să mai aveţi răbdare câteva minute.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Continuaţi, doamna deputat.

Doamna Cornelia Ardelean:

"Familia este celula de bază a societăţii" a devenit un simplu slogan. Atât autorităţile, cât şi oamenii obişnuiţi trec impasibili pe lângă exacerbarea violenţei în familie, considerând, în mod fals, că nimeni nu are voie să se amestece în viaţa de cuplu.

Sintagma mai sus amintită conţine, finalmente, mult adevăr, deoarece situaţia familială, în general, aşa cum ea este prinsă în statistici, oferă imaginea, la scară redusă, a societăţii în care trăim, dominată, din păcate, de violenţă, certuri, multe compromisuri.

Este pentru prima dată când în România se pune această problemă la modul foarte serios şi când se încearcă monitorizarea cazurilor de violenţă în familie. Ideal ar fi să reuşim adaptarea legislaţiei la această realitate tristă.

În aceste condiţii, demersurile Comisiei pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, de constituire a Grupului femeilor parlamentari, în special prin solidarizarea femeilor parlamentari, sunt foarte importante pentru susţinerea legislaţiei şi politicilor publice în domeniul drepturilor femeilor, promovarea statutului acestora, inclusiv pentru prevenirea violenţei.

Consider extrem de benefică reunirea tuturor forţelor femeilor din Parlament, evident, fără a exclude bărbaţii, în scopul susţinerii propunerilor şi iniţiativelor legislative care au impact asupra condiţiei femeilor în familie şi societate.

Familia este una dintre valorile fundamentale ce stau la baza doctrinei Partidului Conservator, alături de manifestarea liberă a personalităţii umane, prin exercitarea deplină a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Din aceste considerente şi plecând de la premisa că familia este cel mai important lucru pentru oameni, la fel şi atmosfera în care trăieşte familia, Partidul Conservator se pronunţă în mod direct pentru stoparea oricăror forme de violenţă împotriva femeilor.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Cu aceasta, am încheiat dezbaterile şi vă supun atenţiei şi votului dumneavoastră Declaraţia privind implicarea Parlamentului României în susţinerea campaniei paneuropene de combatere a violenţei împotriva femeilor, inclusiv a violenţei domestice, cu eventualele propuneri de modificări pe care le vor face grupurile parlamentare.

Vă rog să-mi permiteţi, stimaţi colegi, să dau citire acestei declaraţii.

Doamna Daniela Popa: (luând cuvântul de la tribună.)

"Declaraţie

Noi, membrii Parlamentului României, am jurat la preluarea mandatului să apărăm democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor. Condamnăm în mod public şi fără rezerve violenţa împotriva femeilor, inclusiv violenţa în familie.

Acest tip de violenţă nu cunoaşte limite geografice, de vârstă, sau de natură etnică şi poate să apară în orice tip de relaţie familială şi în orice mediu social.

Violenţa împotriva femeilor implică costuri uriaşe pentru societate: cele care decurg din creşterea cheltuielilor cu îngrijirile medicale, cu protecţia, cu sistemul de justiţie şi poliţie şi cu serviciile sociale, un cost individual suportat de femeile victime ale acestui gen de violenţă, prin lezarea integrităţii fizice şi demnităţii lor, ca fiinţe umane; cele care privesc copiii, victimele colaterale ale acestui tip de violenţă.

Avem convingerea că succesul luptei împotriva violenţei asupra femeilor, inclusiv a violenţei în familie, contribuie la construirea unei societăţi în care drepturile fundamentale ale tuturor cetăţenilor - femei şi bărbaţi, deopotrivă - sunt respectate.

Noi, senatorii şi deputaţii, reprezentanţii aleşi ai poporului, afirmăm că lupta pentru prevenire şi combatere a violenţei împotriva femeilor constituie o prioritate pe agenda noastră de lucru, atât în forul legislativ, cât şi în teritoriu, în circumscripţiile noastre electorale.

Parlamentul României sprijină şi contribuie, prin toate mijloacele de care dispune, la buna desfăşurare a campaniei de combatere a violenţei împotriva femeilor, inclusiv a violenţei în familie, iniţiată de Consiliul Europei, a cărei lansare va avea loc la data de 27 noiembrie 2006, la Madrid.

Adoptată în şedinţa comună din data de 23 noiembrie 2006, de Senat şi Camera Deputaţilor, potrivit prevederilor art.1 pct.22 din Regulamentul şedinţelor comune."

Vă mulţumesc. (Aplauze)

(În continuare, şedinţa este condusă de domnul Teodor Viorel Meleşcanu, vicepreşedinte al Senatului.)

Domnul Teodor Viorel Meleşcanu:

Îi mulţumesc doamnei deputat Popa pentru declaraţie.

Stimaţi colegi,

La acest moment vă întreb dacă sunt observaţii, propuneri, amendamente la text?

Domnul senator Funar. Vă rog.

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Mă bucur că preşedintele de şedinţă a ajuns în sală cu o oră şi un sfert întârziere. Sperăm să nu se mai repete. Fiind o declaraţie despre nonviolenţă, nu continui, domnule preşedinte, pe această temă.

Aş vrea să le mulţumesc doamnelor care au redactat această declaraţie, pentru faptul că au acceptat vreo 3-4 amendamente pe care le-am făcut şi să-mi exprim regretul că la alte amendamente, la alte proiecte de lege constat o violenţă a bărbaţilor împotriva mea. Sper să nu continue şi astăzi la buget.

Vă mulţumesc.

Domnul Teodor Viorel Meleşcanu:

Îi mulţumesc domnului senator pentru importanta declaraţie pe care a făcut-o.

Dacă nu sunt alte observaţii sau propuneri de amendare, vă supun la vot adoptarea Declaraţiei privind implicarea Parlamentului României în susţinerea campaniei paneuropene de combatere a violenţei împotriva femeilor, inclusiv a violenţei domestice, cu rugămintea să luaţi loc în sală şi să vă exprimaţi prin vot.

Supun votului proiectului de declaraţie, astfel cum a fost prezentată de doamna deputat Daniela Popa, cu amendamentele introduse.

Cine este pentru, vă rog? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Nici una.

În unanimitate, a fost adoptată Declaraţia privind implicarea Parlamentului României în susţinerea campaniei paneuropene de combatere a violenţei împotriva femeilor, inclusiv a violenţei domestice.

Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor senatori,

În conformitate cu prevederile art.8 alin.(3) din Regulamentul şedinţelor comune, vă propunem completarea ordinii de zi a şedinţei comune de astăzi cu încă două puncte, pe care să le abordăm înainte de a intra pe dezbaterea Proiectului Legii bugetului de stat.

Stimaţi colegi,

O să vă propun să închidem aici această primă parte şi, după o pauză de 5 minute, să intrăm în lucrările noastre propriu-zise.

Daţi-mi voie, însă, înainte de a lua pauza respectivă, să mulţumesc din suflet tuturor - dumneavoastră nu, pentru că asta-i datoria noastră, dar invitaţilor noştri, reprezentanţii unor organisme neguvernamentale, ai unor asociaţii, oameni a căror contribuţie este extrem de importantă în acest tip de activităţi.

Vă mulţumim foarte mult. Sunteţi copărtaşi la acest succes pe care l-am avut astăzi.

Vă mulţumesc foarte mult şi după 5 minute de pauză, o să reluăm lucrările în plen, în principal pe buget şi, probabil, cu desemnarea unor senatori şi deputaţi, în calitate de europarlamentari, de această dată.

Vă mulţumesc. 5 minute pauză.

- După pauză -

(În continuare, şedinţa este condusă de domnul Bogdan Olteanu, preşedintele Camerei Deputaţilor.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Reluăm lucrările Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Îl invit pe domnul secretar Gavrilă Vasilescu să facă apelul nominal la Senat, după care se va face apelul nominal la Camera Deputaţilor.

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Bună dimineaţa!

Apel nominal pentru senat:

- Antonie Ştefan-Mihail - absent
- Apostol Neculai - absent
- Arcaş Viorel - prezent
- Ardelean Aurel - absent
- Arion Viorel - prezent
- Athanasiu Alexandru - euroobservator
- Basgan Ion - absent
- Berceanu Radu Mircea - Guvern
- Blaga Vasile - Guvern
- Bobeş Marin - absent
- Cazacu Cornelia - prezentă
- Câmpeanu Radu-Anton - prezent
- Cârlan Dan - prezent
- Chelaru Ioan - absent
- Cismaru Ivan - prezent
- Cinteză Mircea - prezent
- Ciornei Silvia - prezentă
- Cioroianu Adrian Mihai - euroobservator
- Copos Gheorghe - absent
- Corodan Ioan - prezent
- Cozmâncă Octav - prezent
- Creţu Corina - euroobservator
- Creţu Ovidiu Teodor - absent
- Cucuian Cristian - prezent
- Cutaş George Sabin - prezent
- Daea Petre - absent
- David Cristian - Guvern
- David Gheorghe - prezent
- Diaconescu Cristian - absent
- Dina Carol - absent
- Dinescu Valentin - prezent
- Dîncu Vasile - euroobservator
- Duca Viorel Senior - euroobservator
- Dumitrescu Ion Mihai - prezent
- Dumitrescu Gheorghe Viorel - prezent
- Dumitru Constantin - prezent
- Eckstein Kovacs Peter - prezent
- Fekete Szabó Andras Levente - prezent
- Filipescu Teodor - absent
- Florescu Ion - absent
- Flutur Gheorghe - Guvern
- Frunda György - prezent
- Funar Gheorghe - prezent
- Găucan Constantin - absent
- Geoană Mircea Dan - absent
- Georgescu Radu Cristian - absent
- Gheorghe Constantin - absent
- Haşotti Puiu - prezent
- Ilaşcu Ilie - prezent
- Iliescu Ion - absent
- Iluşcă Daniel - prezent
- Ion Vasile - absent
- Iorga Nicolae - prezent
- Iorgovan Antonie - absent
- Ioţcu Petru Nicolae - prezent
- Ivănescu Paula Maria - prezentă
- Jurcan Dorel - absent
- Loghin Irina - prezentă
- Lupoi Mihail - prezent
- Mardare Radu Cătălin - prezent
- Marinescu Marius - absent
- Markó Bela - prezent
- Meleşcanu Teodor Viorel - prezent
- Mereuţă Mircea - prezent
- Mihăescu Eugen - euroobservator
- Mihăilescu Petru Şerban - prezent
- Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - prezentă
- Moraru Ion - prezent
- Morţun Alexandru Ioan - euroobservator
- Neagoe Otilian - prezent
- Neagu Nicolae - prezent
- Néméth Csaba - prezent
- Nicolae Şerban - prezent
- Nicolai Norica - prezentă
- Novolan Traian - prezent
- Onaca Dorel-Constantin - prezent
- Oprea Mario-Ovidiu - prezent
- Oprescu Sorin Mircea - absent
- Pascu Corneliu - prezent
- Păcuraru Nicolae Paul Anton - prezent
- Păunescu Adrian - absent
- Pereş Alexandru - prezent
- Pete Ştefan - prezent
- Petre Maria - prezentă
- Petrescu Ilie - absent
- Popa Aron Dan - prezent
- Popa Dan Gabriel - prezent
- Popa Nicolae-Vlad - euroobservator
- Popescu Dan Mircea - absent
- Popescu Ionel - absent
- Popescu Irinel - absent
- Popescu Mihail - absent
- Prodan Tiberiu Aurelian - prezent
- Puskas Valentin Zoltan - prezent
- Rădoi Ion - prezent
- Rădoi Ovidiu - absent
- Rădulescu Cristache - prezent
- Roibu Aristide - absent
- Sabău Dan - prezent
- Sârbu Ilie - prezent
- Silistru Doina - prezentă
- Simionescu Aurel Gabriel - delegaţie
- Sogor Csaba - prezent
- Solcanu Ion - prezent
- Stan Petru - prezent
- Stănoiu Mihaela Rodica - prezentă
- Stoica Ilie - prezent
- Strătilă Şerban-Cezar - prezent
- Stroe Radu - Guvern
- Szabó Karkoly Ferenc - absent
- Şerbănescu Verginia - prezentă
- Şerbu Gheorghe Vergil - prezent
- Şereş Ioan-Codruţ - Guvern
- Ştefan Viorel - absent
- Şter Sever - prezent
- Talpeş Ioan - prezent
- Tănăsescu Claudiu - prezent
- Tărăcilă Doru Ioan - prezent
- Terinte Radu - absent
- Theodorescu Emil Răzvan - prezent
- Tîlvăr Angel - prezent
- Toma Ion - absent
- Tomoiagă Liliana Lucia - prezentă
- Tudor Corneliu Vadim - absent
- Ţâbuleac Mihai - prezent
- Ţicău Silvia Adriana - euroobservator
- Ţîrle Radu - euroobservator
- Ungheanu Mihai - prezent
- Ungureanu Vasile Ioan Dănuţ - absent
- Vasilescu Gavrilă - prezent
- Văcăroiu Nicolae - Cabinet
- Vărgău Ion - absent
- Vedinaş Verginia - prezentă
- Verestóy Attila - prezent
- Voiculescu Dan - prezent
- Vosganian Varujan - prezent
- Vraciu Jan - prezent

Domnule preşedinte, cu cei care au venit după ce am strigat eu, dar i-am văzut, o să-i pun eu - prezent, ca să nu întârziem. Domnul Frunda, domnul Nicolae...

Domnul Teodor Viorel Meleşcanu:

Da, o să-l rog pe domnul secretar Zgonea să facă apelul deputaţilor.

Domnule Zgonea, vă rog.

Trecem la apelul nominal pentru Camera Deputaţilor. Domnule secretar Zgonea, vă rog să procedaţi la citirea listei. Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Bună dimineaţa!

- Adomnicăi Mirela Elena - prezentă
- Adomniţei Cristian Mihai - prezent
- Albu Gheorghe - concediu aprobat de Biroul permanent
- Almăjanu Marin - prezent
- Almăşan Liviu - absent
- Amarie Constantin - prezent
- Amet Aledin - prezent
- Anastase Roberta Alma Euroobservator
- Andea Petru - prezent
- Andon Sergiu - prezent
- Andronescu Ecaterina - prezentă
- Andreica Romică - absent
- Antal Árpád-András - absent
- Antal István - absent
- Antonescu George Crin Laurenţiu - absent
- Apostolache Mihai Cristian - absent
- Ardelean Cornelia - prezentă
- Asztalos Ferenc - prezent
- Avram Dumitru - absent
- Baban Ştefan - prezent
- Bara Nicolae - absent
- Barbu Gheorghe Guvern
- Bardan Cornel Ştefan - prezent
- Bădălău Niculae - prezent
- Băeşu George - prezent
- Bănicioiu Nicolae - absent
- Bărbuleţiu Tiberiu Euroobservator
- Becsek-Garda Dezső-Kálmán - prezent
- Becşenescu Dumitru Euroobservator
- Bejinariu Eugen - prezent
- Bentu Dumitru - prezent
- Bivolaru Ioan - prezent
- Bîrsan Iulian-Gabriel - prezent
- Boagiu Anca-Daniela Guvern
- Bobeanu Răzvan-Petrică - prezent
- Boeriu Valeriu-Victor - prezent
- Bolcaş Lucian Augustin - prezent
- Bonis Istvan - prezent
- Borbély László Guvern
- Boureanu Cristian Alexandru - prezent
- Brînzan Ovidiu - prezent
- Brânză William Gabriel - absent
- Bruchental-Pop Ionela - prezentă
- Buciu Angela - prezentă
- Buciuta Ştefan - absent
- Buda Daniel - prezent
- Buda Ioan - prezent
- Buhăianu Obuf Cătălin Ovidiu - absent
- Buruiană Aprodu Daniela - Euroobservator
- Buşoi Cristian Silviu - absent
- Buzatu Dan Horaţiu - absent
- Buzea Cristian Valeriu - prezent
- Calimente Mihăiţă - absent
- Canacheu Costică - absent
- Cantaragiu Bogdan - prezent
- Cazan Romeo Gheorghe Leonard - prezent
- Călian Petru - absent
- Călin Ion - prezent
- Câmpanu Liviu - prezent
- Chiper Gheorghe - prezent
- Chiş Filonaş - prezent
- Cindrea Ioan - prezent
- Ciocâlteu Alexandru - prezent
- Ciontu Corneliu - prezent
- Ciopraga Mircea Delegaţie
- Ciucă Liviu Bogdan - prezent
- Cliveti Minodora - prezentă
- Cocrea Olguţa - prezentă
- Codîrlă Liviu - absent
- Constantinescu Anca - absentă
- Constantinescu Viorel - absent
- Corlăţean Titus - Euroobservator
- Coşea Dumitru Gheorghe Mircea - Euroobservator
- Crăciunescu Grigore - absent
- Creţu Gabriela - Euroobservator
- Cutean Vasile Emilian - prezent
- Dan Iosif - prezent
- Diaconescu Marin - prezent
- Diaconescu Renică - prezent
- Dida Corneliu Ioan - prezent
- Dobre Traian - absent
- Dorneanu Valer - prezent
- Dragomir Dumitru - absent
- Dragomir Gheorghe - prezent
- Drăguş Radu-Cătălin - prezent
- Dreţcanu Doina Micşunica - prezentă
- Dumitrescu Cristian Sorin - prezent
- Dumitrescu Liana - prezentă
- Dumitrescu Zamfir - absent
- Dumitriu Dragoş - prezent
- Dumitriu Mihai - prezent
- Dumitru Ion - prezent
- Duşa Mircea - prezent
- Duţu Stelian - prezent
- Erdei-Dolóczki István - prezent
- Eserghep Gelil - absent
- Faina Constantin - prezent
- Fârşirotu Vladimir Mircea - prezent
- Fenechiu Relu - absent
- Firczak Gheorghe - absent
- Florea Damian - absent
- Fotopolos Sotiris - prezent
- Frâncu Emilian Valentin - prezent
- Furo Iuliu Ioan - prezent
- Gabor Gheorghe - prezent
- Ganţ Ovidiu Victor - Euroobservator
- Găleteanu Monalisa - prezentă
- Georgescu Filip - prezent
- Gerea Andrei Dominic - prezent
- Gheorghe Valeriu - absent
- Gheorghiof Titu Nicolae - prezent
- Ghiorghioni Ionesie - prezent
- Ghişe Ioan - prezent
- Giurgiu Mircia - prezent
- Glăvan Ştefan - prezent
- Godja Petru - prezent
- Gonţea Ion - absent
- Grigore Dan - prezent
- Grosaru Mircea - prezent
- Gubandru Aurel - prezent
- Guşă Cozmin Horea - absent
- Gvozdenovici Slavomir - absent
- Hanganu Romeo Octavian - prezent
- Hellvig Eduard Raul - absent
- Hoban Ioan - absent
- Hogea Vlad Gabriel - Euroobservator
- Hoinaru Marian - prezent
- Hrebenciuc Viorel - prezent
- Iacob Ridzi Monica Maria - Euroobservator
- Iancu Iulian - prezent
- Ibram Iusein - prezent
- Ifrim Mircea - prezent
- Igaş Traian Constantin - prezent
- Ignat Miron - prezent
- Iliescu Valentin Adrian - prezent
- Ionescu Daniel - prezent
- Iordache Florin - prezent
- Iordache Graţiela Denisa - prezentă
- Iriza Marius - absent
- Iustian Mircea Teodor - absent
- Jipa Florina Ruxandra - absentă
- Kelemen Attila Béla Ladislau - prezent
- Kelemen Hunor - prezent
- Kerekes Károly Delegaţie
- Király Andrei-Gheorghe - prezent
- Kónya-Hamar Sándor - prezent
- Kovacs Attila - absent
- Lakatos Petru - prezent
- Lambrino Radu - absent
- Lari-Iorga Leonida - absentă
- Lificiu Petru - prezent
- Liga Dănuţ - absent
- Longher Ghervazen - prezent
- Luchian Ion - prezent
- Macaleţi Costică - absent
- Magheru Paul - absent
- Man Mircea - prezent
- Manda Iulian Claudiu - prezent
- Manolescu Oana - prezentă
- Manta Pantelimon - prezent
- Marian Dan Mihai - absent
- Marin Constantin - prezent
- Marinescu Marian-Jean - Euroobservator
- Martin Eduard-Stelian - prezent
- Márton Árpád-Francisc - prezent
- Máté András-Levente - prezent
- Matei Cătălin Lucian - prezent
- Mazăre Alexandru - absent
- Mătuşa Tudor - absent
- Mălaimare Mihai Adrian - prezent
- Mănăstireanu Vladimir Alexandru - prezent
- Mănescu Rareş Şerban - absent
- Mărculeţ Petrescu Mira Anca Victoria - absentă
- Meir Nati - absent
- Merce Ilie - prezent
- Merka Adrian-Miroslav - prezent
- Micula Cătălin - absent
- Mihalache Sorin Dan - Euroobservator
- Mihei Andrian-Sirojea - prezent
- Mircea Costache - prezent
- Mircovici Niculae - absent
- Mironescu Laurenţiu - prezent
- Miroşeanu Liviu Alexandru - prezent
- Mitrea Manuela - prezentă
- Mitrea Miron Tudor - prezent
- Miuţescu Gheorghe Adrian - prezent
- Mînzînă Ion - prezent
- Mocanu Alexandru - prezent
- Mocanu Vasile - prezent
- Mocănescu Coloros Dan Constantin - prezent
- Mocioalcă Ion - prezent
- Mohora Tudor - prezent
- Moisoiu Adrian - prezent
- Moldovan Emil Radu - absent
- Momanu Corneliu - prezent
- Motreanu Dan Ştefan - prezent
- Movilă Petru - absent
- Munteanu Ioan - prezent
- Muscă Monica Octavia - absentă
- Muşetescu Tiberiu-Ovidiu - absent
- Nassar Rodica - prezentă
- Năstase Adrian Delegaţie
- Nechita Aurel - prezent
- Nedelcu Gabriela - prezentă
- Nica Dan - prezent
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen Guvern
- Nicolicea Eugen Spital
- Nicula Vasile Cosmin - absent
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - absent
- Nistoran Dorin-Liviu - absent
- Niţă Constantin - absent
- Niţulescu Teodor - absent
- Nosa Iuliu - prezent
- Oancea Viorel - prezent
- Olarean Aurel - absent
- Oltean Ioan - prezent
- Olteanu Bogdan - prezent
- Oprea Gabriel - prezent
- Ovidenie Costel - prezent
- Palăr Ionel - prezent
- Pambuccian Varujan - absent
- Pardău Dumitru - absent
- Pascu Bogdan - Guvern
- Paşcu Ioan Mircea - Euroobservator
- Pavelescu Aurelian - absent
- Paveliu Marian Sorin - prezent
- Păun Nicolae - prezent
- Petrea Constantin - prezent
- Plumb Rovana - absentă
- Podgorean Radu - Euroobservator
- Ponta Victor-Viorel - prezent
- Pop Claudiu Adrian - absent
- Popa Cornel - prezent
- Popa Daniela - prezentă
- Popa Nicolae - prezent
- Popeangă Petre - Euroobservator
- Popescu Dan Ioan - absent
- Popescu Florin Aurelian - absent
- Popescu Ionica Constanţa - prezentă
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton Guvern
- Popp Cosmin Gabriel - prezent
- Preda Cezar Florin - prezent
- Preda Ion - prezent
- Pruteanu Vasile - prezent
- Puchianu Ioan Dumitru - absent
- Pupeză Viorel - prezent
- Purceld Octavian-Mircea - prezent
- Puşcaş Vasile - prezent
- Puşcă Mircea Valer - prezent
- Puzdrea Dumitru - prezent
- Radan Mihai - prezent
- Raicu Romeo Marius - absent
- Rădulescu Cristian Concediu
- Rogin Marius - prezent
- Romanescu Marcel Laurenţiu - prezent
- Rus Ioan Aurel - prezent
- Rusu Mihaela Adriana - prezentă
- Ruşanu Dan Radu - prezent
- Sanda Victor - prezent
- Sandu-Capră Mihai - prezent
- Sandu Gabriel - absent
- Sasu Ion - prezent
- Săniuţă Marian Florian - prezent
- Săpunaru Nini - prezent
- Sârb Gheorghe - prezent
- Sârbu Daciana Octavia - Euroobservator
- Sârbu Marian - prezent
- Sârbu Mugurel Liviu - prezent
- Scutaru Adrian George - prezent
- Semcu Adrian Emanuil - absent
- Seres Dénes - prezent
- Severin Adrian - prezent
- Silaghi Ovidiu Ioan - Euroobservator
- Sireţeanu Mihail - absent
- Sóki Béla - prezent
- Soporan Vasile Filip - prezent
- Stan Ioan - prezent
- Stan Ion - prezent
- Stanciu Anghel - prezent
- Stativă Irinel Ioan - absent
- Stănescu Cristian - prezent
- Stănescu Mircea - absent
- Stănişoară Mihai - prezent
- Stoica Ion - prezent
- Străchinaru Petre - prezent
- Strungă Emil - prezent
- Szekely Levente Csaba - prezent
- Ştirbeţ Cornel - prezent
- Ştirbu Monica-Mihaela - prezentă
- Ştireanu Octavian - absent
- Ştiucă Alecsandru - absent
- Tabără Valeriu - prezent
- Tamás Sándor - absent
- Tămagă Constantin - prezent
- Tănăsescu Mihai Nicolae - prezent
- Tărniceru Petru - absent
- Teodorescu George Alin - prezent
- Timar Liviu - absent
- Timiş Ioan - prezent
- Todoran Pavel - prezent
- Toma Florentina Marilena - prezentă
- Toma Horia-Victor - prezent
- Tóro Tiberiu - prezent
- Tudor Constantin - prezent
- Tudor Marcu - prezent
- Tudose Mihai - prezent
- Turcan Raluca - prezentă
- Ţundrea Ioan - absent
- Uioreanu Horea Dorin - prezent
- Ujeniuc Dragoş - prezent
- Ungureanu Petre - prezent
- Ungureanu Valeriu Alexandru - prezent
- Ursărescu Dorinel - absent
- Vainer Aurel - prezent
- Varga Attila - absent
- Vasile Aurelia - prezentă
- Vasilescu Lia Olguţa - prezentă
- Vălean Adina Ioana - Euroobservator
- Văsioiu Horia - prezent
- Vâlcov-Şandru Marcela Lavinia - absentă
- Vlase Petru Gabriel - prezent
- Vlădoiu Aurel - prezent
- Voicu Cătălin - prezent
- Voicu Mihai Alexandru Guvern
- Voinea Florea - prezent
- Zaharia Claudius Mihail - prezent
- Zamfir Gabriel Sorin - absent
- Zamfirescu Dan Dumitru - absent
- Zegrean Augustin - prezent
- Zgonea Valeriu Ştefan - prezent

Să recitim lista cu cei care n-au fost prezenţi.

- Almăşan Liviu - absent
- Andreica Romică - absent
- Antal Árpád-András - absent
- Antal István - absent
- Antonescu George Crin Laurenţiu - absent
- Apostolache Mihai - absent
- Ardelean Cornelia - prezentă
- Avram Dumitru - absent
- Bara Nicolae - absent
- Bănicioiu Nicolae - absent
- Bobeanu Răzvan-Petrică - prezent
- Brânză William Gabriel - absent
- Buciuta Ştefan - prezent
- Buhăianu Obuf Cătălin Ovidiu - absent
- Buşoi Cristian - absent
- Buzatu Dan Horaţiu - prezent
- Calimente Mihăiţă - absent
- Câmpanu Liviu - prezent
- Canacheu Costică - prezent
- Călian Petru - absent
- Codîrlă Liviu - prezent
- Constantinescu Anca - absent
- Constantinescu Viorel - absent
- Crăciunescu Grigore - absent
- Dida Corneliu Ioan - prezent
- Dobre Traian - absent
- Dragomir Dumitru - absent
- Dumitrescu Zamfir - absent
- Dumitriu Dragoş Petre - prezent
- Duţu Stelian - prezent
- Eserghep Gelil - absent
- Fenechiu Relu - absent
- Firczak Gheorghe - absent
- Florea Damian - prezent
- Gabor Gheorghe - prezent
- Gheorghe Valeriu - absent
- Gonţea Ion - absent
- Guşă Cosmin Horea - prezent
- Gvozdenovici Slavomir - absent
- Hellvig Eduard Raul - absent
- Hoban Ioan - absent
- Ibram Iusein - prezent
- Marius Iriza - absent
- Iustian Mircea Teodor - absent
- Jipa Florina Ruxandra - absentă
- Kovacs Attila - absent
- Lambrino Radu - absent
- Lari-Iorga Leonida - absentă
- Liga Dănuţ - absent
- Macaleţi Costică - absent
- Magheru Paul - absent
- Marian Dan Mihai - prezent
- Mazăre Alexandru - prezent
- Mătuşa Tudor - absent
- Mănescu Rareş Şerban - absent
- Mărculeţ Petrescu Mira Anca Victoria - absentă
- Meir Nati - absent
- Micula Cătălin - prezent
- Mircovici Niculae - absent
- Moldovan Emil Radu - absent
- Movilă Petru - absent
- Muscă Monica Octavia - prezentă
- Muşetescu Tiberiu Ovidiu - absent
- Nicolicea Eugen - absent, e în spital
- Nicula Vasile Cosmin - absent
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - absent
- Nistoran Dorin-Liviu - absent
- Niţă Constantin - prezent
- Niţulescu Teodor - absent
- Olărean Aurel - absent
- Pambuccian Varujan - absent
- Pardău Dumitru - absent
- Pavelescu Aurelian - prezent
- Plumb Rovana - prezentă
- Pop Claudiu Adrian - absent
- Popescu Florin Aurelian - prezent
- Popescu Ioan Dan - absent
- Puchianu Ioan Dumitru - absent
- Raicu Romeo Marius - absent
- Sandu Gabriel - absent
- Semcu Adrian Emanuil - prezent
- Sireţeanu Mihail - absent
- Stativă Irinel Ioan - absent
- Stănescu Mircea - prezent
- Ştireanu Octavian - absent
- Ştiucă Alecsandru - absent
- Tamas Sandor - prezent
- Tărniceru Petru - absent
- Timar Liviu - prezent
- Ţundrea Ioan - prezent
- Ursărescu Dorinel - absent
- Varga Attila - absent
- Vâlcov-Şandru Marcela Lavinia - absentă
- Zamfir Gabriel Sorin - prezent
- Zamfirescu Dan Dumitru - absent

Domnule preşedinte, ceilalţi care vor veni, prezenţi, se vor înscrie la secretariatul şedinţei.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule secretar.

Până se vor centraliza rezultatele, pe procedură, doamna deputat Daniela Popa.

Vă rog, doamna deputat.

Doamna Daniela Popa:

Domnule preşedinte, procedură la apel nominal. Nu prea se poartă, dar asta e.

Vă cer, domnule preşedinte, să cereţi secretariatului ca la apelul nominal să fie notificaţi nu numai parlamentarii membri ai executivului sau europarlamentarii, dar şi parlamentarii care sunt plecaţi în delegaţii parlamentare aprobate de Birourile permanente ale Camerei şi Senatului.

De ce solicit acest lucru? Pentru că mass-media prezentă, firesc, ia imagini şi de la această procedură de citire a catalogului şi mulţi dintre noi figurăm absenţi, deşi suntem plecaţi legal în delegaţii parlamentare.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, doamna deputat.

E o chestiune legată de aparatul tehnic, dar, dat fiind că lucrările s-au făcut aici, la nivelul Camerei Deputaţilor, vom lua aceste măsuri.

Domnule deputat Ioan Ghişe, vă rog. Şi domnul deputat Funar, tot pe procedură. Domnul senator Funar...

Domnul Ioan Ghişe:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Domnule ministru Vlădescu,

Vă rog să aveţi amabilitatea ca înainte de a începe dezbaterea pe Legea bugetului, să reflectaţi şi să acţionaţi pe două chestiuni: respectarea Legii învăţământului, art.170, privitor la alocarea a 6% din p.i.b. pentru învăţământ şi, respectiv, respectarea protocolului prin care Guvernul s-a angajat în relaţia cu sindicatele pentru mărirea salariilor cadrelor didactice.

Vă rog să acţionaţi în acest sens, pentru că altfel există riscul creării unei crize sociale în învăţământ, cum în 16 ani în România încă nu a existat.

Sper să înţelegeţi importanţa acestui mesaj.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul senator Funar, pe chestiuni de procedură, înainte de dezbaterea bugetului înţeleg, pentru că mai avem un punct pe care dorim să-l introducem pe ordinea de zi, înainte de dezbaterea bugetului, de asta vă întreb.

Vă rog, domnule senator.

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Stimaţi membri ai Guvernului,

Pe procedură, vă supun atenţiei două probleme.

Prima. Revin, domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, ştiam că fiind tânăr şi un om de acţiune rezolvaţi problema compatibilizării cartelelor senatorilor şi deputaţilor. A trecut o săptămână şi vă rog până luni, cel târziu, să fie rezolvată problema sub aspect tehnic. Eu am verificat personal, am constatat că aceste aparate înregistrează şi cartelele senatorilor. Am aflat că este o chestiune de natură tehnică, pe care vă rugăm s-o rezolvaţi până luni. În caz contrar, Grupurile parlamentare ale PRM, luni vor decide în consecinţă.

Cea de-a doua chestiune, vă rog ca la citirea apelului să nu mai fie consideraţi absenţi motivaţi membrii Guvernului, dacă nu este şedinţă de Guvern. Eu am aflat că la ora aceasta nu este şedinţă de Guvern, ca atare, în baza regulamentelor, şi al Senatului şi al Camerei, senatorii şi deputaţii, membri ai Guvernului, trebuie să fie prezenţi la lucrările Parlamentului, şi vă rog să faceţi toate demersurile necesare, domnule preşedinte, pentru respectarea regulamentului.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulţumesc, domnule senator. Am luat act.

Domnul deputat Bivolaru. Pe procedură.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Colega noastră doamna Daniela Popa, vicepreşedinte al Camerei, a făcut o propunere. Eu înţeleg care sunt dedesubturile demersului respectiv.

Conform regulamentului şi nu numai al şedinţelor comune, al oricărei Camerei, prezenţa prin apel nominal nu are sub nici o formă rostul de a motiva vreo absenţă. Absenţele pot fi, după aceea, nemotivate sau motivate, în alt sector al activităţii Camerei, în sectorul tehnic. Prezenţa înseamnă numai ce este prezent.

Deci, să nu mai permiteţi, domnilor preşedinţi, ca de aici, de la pupitrul respectiv să se motiveze într-un fel absenţa sau prezenţa celor din sală. Nu ne interesează că sunt membri ai Guvernului, că sunt europarlamentari sau că sunt trimişi la alte acţiuni. Asta este problema, eventual, a Birourilor permanente să justifice acolo unde este interesul.

Deci, să nu mai legăm şedinţele de prezenţă. Prin apel nominal, practic se transformă în şedinţe de motivare a absenţelor.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Mircea Costache, pe procedură.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu (din bancă):

Ce aveţi, fraţilor? Să trecem şi la discutarea legii bugetului.

Domnul Mircea Costache:

A întrebat cineva: ce avem, fraţilor.

În legătură cu insistenţa Grupul parlamentar al PRM în legătură cu posibilitatea de vot electronic care noi credem că este perfect posibilă, nu considerăm că este o şicană, nu considerăm că este o insistenţă absurdă, tehnica există şi responsabilizarea votului, individualizarea lui este o cerinţă stringentă a momentului. Pe toate canalele, populaţia României este informată că parlamentarii au vândut..., parlamentarii, la general, au votat..., parlamentarii au înstrăinat..., parlamentarii au încălcat...

Noi vrem să ştim, prin listingul de după fiecare şedinţă, cine şi cum şi-a dus la îndeplinire mandatul faţă de alegătorii săi. Acolo scrie dacă eu mă număr printre cei care au susţinut vânzarea BCR şi răspund pentru asta.

Dacă alt coleg răspunde de înstrăinarea Petrom şi să răspundă personal şi individual, şi nu la marele general, pentru că ţinem societatea românească de 17 ani sub obrocul intoxicărilor şi manipulărilor. Cartela electronică a fost inventată pentru a individualiza votul. Vrem să ştim măcar de acum înainte cine şi cum votează. N-o luaţi drept moft şi drept şicană. Să apară cât de curând numele senatorilor în baza noastră de date şi, tehnica, dacă nu găsim pe cine, e un elev de liceu care poate să facă treaba asta.

Din punct de vedere informatic lucrurile sunt foarte simple, dar şi cei de la Cameră sunt foarte buni, sunt performanţi, dar nu sunt lăsaţi. Puneţi oamenii să facă tehnica de vot posibilă în zilele următoare.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulţumesc, stimaţi colegi.

Nu mai dau cuvântul pe chestiunea utilizării cartelelor, pentru că nu mai este o chestiune de procedură, ea este în curs şi nu mai avem deocamdată ce discuta, până la momentul la care departamentele tehnice îşi vor face datoria. Birourile permanente vă vor informa.

Doamna Daniela Popa, înţeleg că aveţi o intervenţie.

Doamna Daniela Popa:

Nu este un drept la replică, stimaţi colegi şi domnule preşedinte. Nu ceream de la acest microfon motivarea absenţelor, ci notificarea locului unde se găseşte parlamentarul respectiv, dacă este la Guvern, în delegaţie parlamentară sau europarlamentar. Deci, figurează Ionescu - absent - plecat în delegaţie parlamentară. Deci simpla notificare. Se ştie că există lista aprobată de Birourile permanente.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, doamna deputat.

Domnul deputat Furo, dar nu pe chestiunea cartelelor.

Vă rog.

Domnul Iuliu Ioan Furo:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Îmi cer scuze că reiau o idee emisă adineauri la acest microfon de stimatul nostru coleg Ghişe, fac apel la rândul meu la adresa Guvernului, a ministrului finanţelor, a ministrului educaţiei şi cercetării şi a ministrului sănătăţii ca la sfârşitul acestei săptămâni profitând de zilele care au mai rămas, să analizeze cu cea mai mare seriozitate cererea cadrelor didactice, a sindicatelor din învăţământ şi cererea lucrătorilor din sănătate şi a sindicatelor din sănătate în legătură cu acordarea procentelor solicitate.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat Furo şi stimaţi colegi, nu suntem la o sesiune de declaraţii politice şi nu suntem...

Domnul Iuliu Ioan Furo:

Nu suntem la declaraţii politice, dar...

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog să mă ascultaţi, nu suntem în timpul dezbaterii bugetului, nu suntem la punctul de pe ordinea de zi dezbaterea bugetului, vă voi da cuvântul la dezbaterea bugetului pe această chestiune, dacă îl veţi solicita. Deocamdată,...

Domnul Iuliu Ioan Furo:

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Deocamdată suntem la chestiuni de procedură anterioare dezbaterii bugetului şi vă informez că în conformitate cu prevederile art.8 alin.3 din Regulamentul şedinţelor comune, Birourile permanente reunite vă propun completarea ordinii de zi a şedinţei comune de astăzi cu punctul desemnării unor senatori şi deputaţi în calitate de membri ai Parlamentului European pentru perioada 1 ianuarie 2007 - până la data validării mandatelor parlamentarilor europeni aleşi, potrivit legii.

Această chestiune a fost discutată în Birourile permanente reunite. Grupurile parlamentare şi-au formulat propunerile.

Dacă există obiecţii sau observaţii referitor la introducerea pe ordinea de zi a acestei chestiuni? Nu există obiecţii sau observaţii.

Dau citire, în aceste condiţii, listei deputaţilor şi senatorilor români desemnaţi membri ai Parlamentului European, începând cu data de 1 ianuarie 2007.

Corlăţean Titus, deputat, Grupul parlamentar al PSD; Creţu Gabriela, deputat, Grupul parlamentar al PSD; Dumitrescu Cristian Sorin, deputat, Grupul parlamentar al PSD; Mihalache Sorin Dan, deputat, Grupul parlamentar al PSD; Paşcu Ioan Mircea, deputat, Grupul parlamentar al PSD; Podgorean Radu, deputat, Grupul parlamentar al PSD; Sârbu Daciana Octavia, deputat, Grupul parlamentar al PSD; Severin Adrian, deputat, Grupul parlamentar al PSD; Athanasiu Alexandru, senator, Grupul parlamentar al PSD; Creţu Corina, senator, Grupul parlamentar al PSD; Dîncu Vasile, senator, Grupul parlamentar al PSD; Ţicău Silvia Adriana, senator, Grupul parlamentar al PSD.

Bărbuleţiu Tiberiu, deputat, Grupul parlamentar al PNL; Coşea Dumitru Gheorghe Mircea, deputat, Grupului parlamentar al PNL; Silaghi Ovidiu Ioan, deputat, Grupul parlamentar al PNL; Vălean Adina Ioana, deputat, Grupul parlamentar al PNL.

Anastase Roberta Alma, deputat, Grupul parlamentar al PD; Marinescu Marian-Jean, deputat, Grupul parlamentar al PD; Iacob-Ridzi Monica-Maria, deputat, Grupul parlamentar al PD.

Petre Maria, senator, Grupul parlamentar al Alianţei D.A. PNL-PD; Ţîrle Radu, senator, Grupul parlamentar al Alianţei D.A. PNL-PD; Cioroianu Adrian, senator, Grupul parlamentar al Alianţei D.A. PNL-PD; Morţun Alexandru Ioan, senator, Grupul parlamentar al Alianţei D.A. PNL-PD; Şerbu Gheorghe Vergil, senator, Grupul parlamentar al Alianţei D.A.PNL-PD.

Popeangă Petre, deputat, Grupul parlamentar al PRM; Buruiană Aprodu Daniela, deputat, Grupul parlamentar al PRM; Stănescu Cristian, deputat, Grupul parlamentar al PRM; Mihăescu Eugen, senator, Grupul parlamentar al PRM; Moisiuc Viorica, senator, Grupul parlamentar al PRM.

Kelemen Attila Bela Ladislau, deputat, Grupul parlamentar al UDMR; Konya Hamar Sandor, deputat, Grupul parlamentar al UDMR; Szabo Karoly Ferenc, senator, Grupul parlamentar al UDMR.

Glăvan Ştefan, deputat, Grupul parlamentar al Partidul Conservator; Ciornei Silvia, senator, Grupul parlamentar al Partidul Conservator; Ganţ Ovidiu Victor, deputat, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Dacă sunt obiecţii sau comentarii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră lista în ansamblul său.

Vă rog să votaţi. Cine este pentru? Da. Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? O abţinere.

S-a aprobat lista, Hotărârea Parlamentului României va fi comunicată Parlamentului European.

În continuare trecem la dezbaterea Proiectului Legii bugetului de stat pentru anul 2007.

Pentru început, dau cuvântul reprezentantului Guvernului care s-a înscris, domnul ministru Sebastian Vlădescu.

(Domnii miniştrii Sebastian Vlădescu şi Mihail Hărdău coboară împreună la tribună şi iau loc în faţa microfoanelor.)

E deja solicitat cuvântul de domnul ministru şi după aceea veţi avea cuvântul. Nu, domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul ministru Sebastian Vlădescu şi cu domnul ministru Mihail Hărdău. (Aplauze în sală, vociferări, râsete.)

Deci, vă rog frumos, vorbesc în numele Alianţei.

Domnilor miniştri, aveţi cuvântul.

Domnul Sebastian Vlădescu (ministrul finanţelor publice):

Bună dimineaţa!

Ne bucurăm că după o dimineaţă dedicată doamnelor din viaţa noastră, şi am auzit cuvinte foarte frumoase şi nu putem decât să fim alături de dumneavoastră în tot cea ce s-a spus şi mai ales în tot ceea ce se va face pe acest subiect al violenţei în familie şi al respectului faţă de femeia în societatea românească, Guvernul României, reprezentat prin doi miniştri care în ultima perioadă de timp au fost extrem de vizibili şi, din păcate, câteodată nu aşa cum o merită, pentru că ceea ce a făcut domnul ministru Hărdău, ceea ce a făcut Guvernul Tăriceanu şi, oarecum şi eu pentru educaţie, este unic în istoria post decembristă a României, şi venim acum, în ciuda zâmbetelor unei părţi a sălii, să facem încă un pas înainte, care, în mod cert, va rezolva această problemă şi va permite învăţământului românesc să depăşească acest an fără greve japoneze, fără blocări de ani şcolari şi fără diverse alte acţiuni, care nu sunt în nici un caz în favoarea învăţământului românesc, şi am să-l las pe domnul ministru Hărdău să anunţe ceea ce Guvernul a decis şi sper că Parlamentul va accepta.

Domnul Mihail Hărdău (ministrul educaţiei şi cercetării):

Bună ziua!

Aş dori să vă informez că, împreună cu domnul ministru Sebastian Vlădescu, am căzut de acord să vă anunţăm în acest moment că suntem de acord cu amendamentul nr.324 propus de Comisiile pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, reunite, prin care se propune redistribuirea sumelor alocate în cadrul bugetului Ministerului Educaţiei şi Cercetării... (Aplauze puternice şi urale în sala de şedinţă.)

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnilor miniştri.

Această chestiune va fi discutată şi aprobată sau supusă aprobării Parlamentului în momentul în care se va discuta pe anexele corespunzătoare, dat fiind că s-a trecut de art.7, fără aprobarea cifrelor.

V-am văzut, domnule deputat, vă voi da cuvântul atunci când vă vine rândul. E o lungă listă. (Către domnul Nicolae Popa)

Luăm act de acest punct de vedere al Guvernului şi-l vom introduce în discuţie la momentul potrivit.

Înţeleg că domnul deputat Nicolae Popa are o intervenţie pe procedură, legată de punctul anterior. De punctul anterior...

Domnul Nicolae Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Noi am făcut o comunicare, o notificare la Biroul permanent, prin care am propus înlocuirea domnului deputat Glăvan pentru europarlamentari cu domnul deputat Eduard Hellvig.

Datorită unui viciu de comunicare, această adresă nu a ajuns încă în posesia domnului preşedinte de şedinţă şi vă rugăm, domnule preşedinte de şedinţă, în Biroul permanent să luaţi act de această modificare, pentru a fi făcute corecturile de rigoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da.

Stimaţi colegi, dacă există obiecţii, observaţii, comentarii la această rectificare a hotărârii Parlamentului? Nu există.

Supun aprobării dumneavoastră atunci noua listă de parlamentari, rectificată.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Ei, vedeţi, de data aceasta a fost aprobată în unanimitate.

Domnul coleg simţise că e ceva. N-o văd. O abţinere, de la domnul deputat Oancea.

Vă rog să consemnaţi. Bun. Vă mulţumesc.

Revenim atunci la discutarea proiectului de buget. Avem intervenţii din partea domnului senator...Nu, nu avem.

Domnule deputat Anghel Stanciu, vă rog.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnilor preşedinţi,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne şi stimaţi domni senatori şi deputaţi,

Domnilor miniştri,

Doresc, în numele Grupurilor parlamentare ale PSD, să salutăm iniţiativa Guvernului şi să constatăm că totdeauna proverbele româneşti îşi găsesc în practică realizarea, în sensul că: "Dă-i românului mintea cea de pe urmă".

I-a dat, şi credem că iniţiativa celor două comisii reunite este de fapt un pas înainte spre a se realiza, la viitoarele rectificări bugetare, cele 6% din p.i.b. care, chiar dacă au fost anulate prin ordonanţă de urgenţă, ele vor deveni şi trebuie să devină o realitate.

Investiţia în baza materială este un lucru bun, salutăm acest lucru, dar trebuie să "mobilăm" şcoala şi cu dascăli de înaltă ţinută şi să îi ridicăm la nivelul la care societatea trebuie să-i plătească.

Aceste 420 de milioane vor duce la o creştere minimă de 4%. Grupurile PSD, deşi salută acest lucru, consideră obligaţia Guvernului de a-şi respecta promisiunea din acordul de anul trecut, şi, respectiv, declaraţia domnului prim-ministru Tăriceanu - să se dea 6% până la sfârşitul anului. Astfel, vom reuşi să îndeplinim o cerinţă a acquis-ului comunitar.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Doamna deputat Olguţa Vasilescu, vă rog.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În primul rând, vreau să-mi respect promisiunea pe care am făcut-o Parlamentului, şi anume că îmi retrag toate amendamentele dacă se va vota acest amendament care prevede trecerea de la investiţii către salariile profesorilor. Este un amendament pentru care ne-am bătut cu toţii în Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.

Eram convinsă că va trece de plenul Camerei Deputaţilor şi al Senatului, chiar dacă domnii miniştri nu vor fi de acord, pentru că în ultimele zile am avut discuţii tete à tete cu peste 100 de parlamentari şi care toţi au promis sprijinul lor. Deci eram convinşi că va trece în cele din urmă acest amendament. Dar e bine că în cele din urmă şi domnii miniştri au acceptat acest amendament şi le-a dat Dumnezeu "mintea românului de pe urmă".

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Suntem la pct.21 din Anexa de amendamente respinse.

Dacă se susţine amendamentul?

Domnule Fotopolos, pe procedură? Aveţi cuvântul pe procedură.

Şi, după aceea, domnul Funar în susţinerea amendamentului.

Dacă mai există alte intervenţii la pct.21, ca să le pot nota? Şi domnul Andea.

Domnul Sotiris Fotopolos:

Domnule preşedinte,

Stimaţi parlamentari,

Şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale este chiar satisfăcut pentru faptul că Guvernul României este de acord să aloce pentru 2007, 6% din p.i.b.

Părerea noastră este că acest aspect, odată ce îl vom vota, va debloca discuţiile privind bugetul pe 2007, se vor aerisi toate celelalte probleme şi noi, grupul parlamentar, vă rugăm, domnule preşedinte, să abordăm prioritar problema alocării bugetului pentru 2007 pentru educaţie şi după aceea celelalte probleme, pentru ceilalţi ordonatori, cred că n-o să fie problemă.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Domnul deputat Preda.

Domnul Ion Preda:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Domnilor miniştri,

Stimaţi invitaţi,

Vreau să lămuresc un lucru pentru toată lumea. Amendamentul acceptat de cei doi miniştri şi însuşit de Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a fost propus de mine ca un compromis, vizavi de avalanşa de amendamente propuse de Opoziţie.

Rolul nostru, ca profesori din cadrul Puterii, a fost să ne lămurim propriul partid, şi după cum vedeţi l-am lămurit, şi ad-hoc astăzi în Parlamentul României pentru acest amendament se creează un partid peste graniţele partidelor actuale, un partid al profesorilor.

Vă mulţumesc pentru înţelegere.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Arpad Marton.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Îmi pare bine că acest larg spectru al Parlamentului devine iniţiator al unui amendament a cărui idee, după cum ştiţi şi dumneavoastră, că aţi fost şi dumneavoastră la acea şedinţă, aparţine domnului deputat Astalosz Ferenc, membru al Grupului parlamentar al U.D.M.R.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă mai există şi alte intervenţii la acest articol. Nu mai există.

La susţinerea amendamentului 21, domnul senator Funar, mai întâi, după aceea, domnul deputat Andea.

Mai există alte intervenţii la pct.21? Nu mai există. Am închis lista.

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Constat că sunteţi foarte grăbit, dar vă rog să respectaţi regulamentul. Eu nu am prezentat încă amendamentul şi dumneavoastră aţi închis lista. Închideţi lista dumneavoastră, dar regulamentul trebuie să-l respectaţi. Colegii pot interveni abia după ce îmi prezint amendamentul, după ce-l susţin cu argumente. Şi vă rog nu închideţi lista, respectiv posibilitatea colegilor de a interveni în susţinerea mea.

La art.8 alin.(3), doamnelor şi domnilor parlamentari, am propus eliminarea acestui alin.(3). În opinia mea, amendamentul respectiv vizează eliminarea unui text inutil, respectiv, dacă aţi avut curiozitatea şi aţi lecturat proiectul de buget de stat pe anul viitor, aţi constatat că la nici un articol, exceptând art.8 alin.(3), iniţiatorii nu au venit în susţinerea textului sau a sumelor cu prevederile legale, decât aici.

Eu propun să eliminăm ceea ce este inutil în textul acestui proiect de lege. De altfel, la motivarea respingerii se susţine că textul propus subliniază prevederile legale. n-avem nevoie de sublinierea prevederilor legale în textul proiectului Legii bugetului de stat.

De aceea, propun eliminarea acestui alineat (3) de la art.8.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule senator.

Domnule deputat Andea, tot la pct.21? Vă rog.

Domnul Petru Andea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Acest alineat reprezintă, evident, o direcţionare către zona din buget în care găsim sumele cu care este sprijinită activitatea privitoare la organizaţiile minorităţilor naţionale. Deci, aceasta este valoarea acestui articol, şi nu asupra acestui lucru doresc să mă opresc.

Aş vrea însă să atrag atenţia asupra unui alt fapt. Există o literatură extrem de bogată, o literatură politică privitoare la finanţarea activităţii partidelor politice. Cei care s-au uitat în proiectul de buget pe anul 2007 au putut remarca următorul lucru, şi anume că, de circa patru ani, suma care se alocă pentru finanţarea activităţii partidelor politice este aceeaşi. E vorba, în banii actuali, de milioane RON, fără să crească cu nici un procent nici în 2007, nici în 2006, nici în 2005 şi aşa mai departe.

Pentru minorităţile naţionale este alocată suma de 50 de milioane RON. Iată, aşadar, că pentru a sprijini structuri necesare activităţii din România de astăzi, suma este de 7 ori mai mare. Chiar şi pentru activităţile privitoare la organizaţiile romilor de pretutindeni suma este de peste 10 milioane de RON.

Ce aş dori să subliniez? Cred că toată această literatură privitoare la finanţarea partidelor politice nu-şi are obiectul. Deci, dacă comparăm, cum spuneam, 7 milioane pentru partide, cu 50 de milioane pentru activitatea minorităţilor naţionale, observăm că este o sumă extrem de mică pentru partidele politice şi cred că subiectul acesta, ca şi subiect de interes, din punct de vedere al bugetului, ar trebui închis.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Arpad Marton.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Faptul că reprezentanţii Partidului România Mare sunt de părere că este inutilă această prevedere legată de minorităţi, de exemplu, cred că nu surprinde pe nimeni, numai că acest articol vorbeşte şi despre altceva. De exemplu, despre repartizarea şi utilizarea acestora, se aprobă prin hotărâre de Guvern. Deci, nu de către ordonatorul principal de credite se repartizează aceste sume, ci prin hotărâre de Guvern. Este un element destul de important.

Cealaltă problemă, pe care a uitat s-o citească probabil cel care a făcut amendamente, este că, printre altele, printre aceste inutilităţi, lucruri inutile, se regăseşte şi promovarea intereselor româneşti peste hotare, pe care se pare că Partidul România Mare o crede inutilă, e părerea lor, precum şi finanţarea unor acţiuni cu caracter social-cultural. Iarăşi probleme inutile, dar care, dacă îl lăsaţi aşa, acest articol, vor fi decise prin hotărâre de Guvern.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Mircea Costache. Vă rog.

Domnul Costache Mircea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Márton Árpád cred că a înţeles just, dar se face că nu înţelege că noi nu contestăm sumele alocate pentru promovarea intereselor româneşti peste hotare şi nici pentru alte programe, ci faptul că ele se regăsesc şi în alte părţi şi că aici sunt numai repovestite, ca text.

Din alt punct de vedere, dânsul mă determină să atrag atenţia celor care au făcut acest proiect de buget ca la acest art.8 alin.(3) nu sunt cuprinse şi sume pentru, să spunem, "Vatra Românească", ci numai pentru promovarea unor programe interetnice în alt sens. Dacă interetnic înseamnă numai contribuţia noastră şi atenţia noastră către dânşii sau şi către celelalte ligi, asociaţii care n-au primit până acum finanţare şi care trebuiau să stea în atenţia celor care diriguiesc banii publici, pentru că Societatea, să spunem, "Vatra Românească", nu este cu nimic mai prejos decât o altă societate care promovează cultura, valorile tradiţionale ale altor minorităţi sau ale altor comunităţi etnice din această ţară.

De aceea, sumele vor exista şi în altă parte, iar motivarea scoaterii a fost numai a textului care este prozaic şi fără rost. Asta a cerut a fi eliminarea, nu a sumelor alocate pentru promovarea intereselor româneşti peste hotare şi pentru programe interetnice.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Olguţa Vasilescu. Şi domnul senator Funar.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

În primul rând, domnule preşedinte, v-aş invita să vă faceţi datoria. Pentru că Grupul P.R.M. a fost jignit de domnul Márton Árpád. Şi nu este prima oară când se întâmplă acest lucru. Rugămintea ar fi să se abţină să mai facă aceste comentarii răutăcioase faţă de Grupurile P.R.M., pentru că, până la urmă, nu ştim cine a intrat prima oară în Europa, România sau Ungaria?

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, doamna deputat.

Domnul senator Gheorghe Funar.

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

De data aceasta nu am venit cu cărţulia portocalie, ci cu cartea albă. Este vorba de Proiectul de buget pe anul 2006. Probabil că unul dintre liderii U.D.M.R.-ului, domnul deputat Márton Árpád, n-a avut curiozitatea să citească, îi recomand, la pagina 41, la sprijinirea activităţii românilor de pretutindeni şi a organizaţiilor reprezentative ale acestora se alocă de către Guvernul U.D.M.R.-P.N.L.-P.C. şi P.D., numai 80,57% faţă de acest an.

Aceasta este atitudinea dumneavoastră faţă de fraţii noştri români aflaţi în străinătate. Îmi pare rău că ceilalţi membri ai Guvernului s-au lăsat induşi în eroare, aşa cum s-au lăsat umiliţi la Budapesta.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule senator.

Nemaiexistând intervenţii, supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.21 din anexă.

Cine este pentru? Vă rog. 33 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 171 împotrivă.

Abţineri? 69 de abţineri.

Amendamentul a fost respins.

Trecem la amendamentul de la pct.22. Dacă se susţine acest amendament. Domnul deputat Anghel Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne şi stimaţi domni senatori şi deputaţi,

Domnilor miniştri,

Domnule Nicolăescu,

Domnul Bogdan Olteanu:

Nu e! Dar îl chemăm.

Domnul Anghel Stanciu:

Art.8 alin.4, la care un grup de distinşi senatori şi deputaţi ai Grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat, în esenţă, coincide cu ceea ce este în textul original. Sunt câteva chestiuni, am zice noi, de nuanţă, dar o chestiune şi de fond. M-aş referi în prima parte la chestiunile de nuanţă. Aici se vorbeşte de "edificarea de campusuri". Evident că un campus poate fi un edificiu destul de impunător. La fel de adevărat însă este că a înlocui "edificarea" care vine şi de la "edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate", cu termenul consacrat "construirea de campusuri", ni s-ar părea mai potrivit.

De asemenea, există o sintagmă care se referă la "crearea şi modernizarea unor şcoli". Noi nu spunem că acest cuvânt "creare" este inoportun. Există creaţie în diferite domenii, în special în artă. E drept că avem şi noi şcoli de artă şi meserii. Şi atunci s-ar putea spune că la şcolile de artă şi meserii crearea acestor şcoli de artă şi meserii se îmbină mai bine cu creaţia.

De aceea poate ar fi mai bine şi mai corect "înfiinţarea şi modernizarea".

Deci, acestea ar fi, să zicem, câteva chestiuni de nuanţă.

O chestiune de fond însă, la care ţinem neapărat, şi-l rog pe distinsul nostru coleg, domnul ministru, să ia aminte, ar fi să includem în această enumerare care se referă la achiziţii, la mijloace pentru transportul elevilor, construcţia de campusuri, înfiinţarea de şcoli, dotarea cu mobilier, modernizarea, continuarea procesului de informatizare, dar în această enumerare, credem noi că şi-ar avea rostul spre final să includem, unde apare... înainte de "şi altele", deci, spre final apar "şi altele", să introducem şi "dotarea unităţilor conexe".

Cred că nu strică şi cred că domnul ministru este de acord. deci, nu aduce sume în plus. Am separa, domnule preşedinte, acest amendament în două chestiuni: o chestiune de nuanţă - "edificarea, construirea, crearea, înfiinţarea", la care nu ţinem neapărat, dar dacă domnul ministru e de acord, am fi bucuroşi; şi o chestiune de fond, care nu indică sume suplimentare, ci lărgeşte plaja, să includem şi "dotarea unităţilor conexe".

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnule ministru, doriţi să interveniţi acum sau la sfârşit? Da, mai bine la sfârşit, după toate intervenţiile pe acest articol.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mihai Dumitriu:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Domnilor miniştri,

Într-adevăr, în acest articol, art.8 alin.(4), se vorbeşte de "înfiinţarea şi modernizarea unor şcoli de artă şi meserii". Eu aş vrea să vă aduc în atenţia dumneavoastră şi în atenţia Ministerului Educaţiei faptul că foarte mulţi absolvenţi de clasa a VIII-a din multe localităţi rurale nu urmează nici o formă de învăţământ postgimnazială. Pentru că în unele localităţi s-au desfiinţat acele clase care fac parte din şcolile de artă şi meserii. Numai în judeţul Iaşi am trei localităţi unde 15-16 copii dintr-un sat, dintr-o comună, stau neşcolarizaţi pe lângă casă. Şi asta-i de ani de zile, datorită, bineînţeles, reducerii acestor clase şi reducerii cheltuielilor de personal, ca să facem nişte economii.

Deci rugămintea mea este ca ministerul să facă într-adevăr o recenzare a acelor elevi care nu urmează o şcoală postgimnazială, care este un învăţământ obligatoriu, vă rog să reţineţi lucrul acesta, face parte din învăţământul obligatoriu, şi să ia măsuri pentru şcolarizarea acestor copii, aprobând clase chiar sub efectivul normal, cu 15-16, cu 18 copii în localităţile îndepărtate. Se pot face astfel de lucruri.

Un al doilea aspect. Este vorba despre "asigurarea utilităţilor". Am să mă leg punctual de câteva lucruri. Şi eu mă bucur că Ministerul Educaţiei asigură pentru unităţile de învăţământ preuniversitar asigurarea utilităţilor. V-aş ruga să vă gândiţi la un aspect. Eu ştiu că aceste utilităţi sunt plătite din bugetele consiliile locale, pentru unităţile de pe raza consiliilor locale. De acord cu dumneavoastră, aşa spune şi legea. Gândiţi-vă însă la liceele agricole care şcolarizează copii din tot judeţul şi din judeţele învecinate, unde consiliile locale, comunităţile locale refuză plata utilităţilor, deoarece cheltuielile care se înregistrează sunt mult mai mari decât veniturile care sunt la consiliile locale respective.

Deci, tot în atenţia Ministerului Educaţiei, să aibă în vedere plata şi asigurarea plăţii utilităţilor pentru aceste licee care au sediile în comunităţile locale rurale, la asta mă refer, din fondurile Ministerului Educaţiei. Să ştiţi că sunt foarte multe licee agricole din ţară, bineînţeles, care sunt într-o grea suferinţă din cauza aceasta şi unde comunităţile locale nu vor să asigure plata utilităţilor.

Un alt aspect, şi ultimul. S-a vorbit aici de educaţia timpurie. Sunt de acord cu dumneavoastră. într-adevăr, aceasta trebuie făcută. Hai să avem în vedere faptul că foarte mulţi cetăţeni din România pleacă la muncă în străinătate. Copiii lor rămân cum rămân şi se vede din reportajele care sunt bineînţeles ajunse în mass-media. (Din sală i se strigă că face declaraţie politică.) Nu, nu, vă rog frumos, nu este declaraţie politică. Nu, nu, vă rog frumos!

Mă gândesc la acea educaţie permanentă pe perioada unei zile. Copilul trebuie să fie într-o educaţie controlată, asigurându-se masa de prânz şi asigurând cadre calificate pentru învăţământul de după-amiază. Măcar s-o facem pentru învăţământul primar. Nu în totalitate, măcar într-un procent de 30%. Dacă nu facem lucrul acesta, copiii rămân în stradă şi se întâmplă ceea ce vedeţi şi dumneavoastră. Deci, asta trebuie făcută de urgenţă. Posturile respective, normele respective trebuie asigurate din fondurile Ministerului Educaţiei.

Eu vă mulţumesc frumos. Vă rog să reflectaţi.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Vă rog frumos. Domnul deputat Moisoiu.

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

În primul rând aş dori ca să stabilim o treabă care este deosebit de importantă şi legată şi de punctul precedent, pct.21. Văd că, spre fericirea unora, în clipa de faţă, Opoziţia este împărţită. Adică, Grupul parlamentar al P.S.D. imediat când aude despre... sau ia la cunoştinţă de o propunere a Grupului parlamentar al P.R.M., atunci se abţine, deşi avem perfectă dreptate.

Aşa s-a întâmplat la amendamentul precedent, de la pct.21, unde de exemplu era vorba şi de românii din judeţele Harghita şi Covasna care sunt minoritari în acele judeţe şi care, de exemplu, nu au avut parte de susţinere a proiectelor pe care le-au depus ei, pentru că consiliile locale din Miercurea-Ciuc, respectiv din Sfântu Gheorghe, le-au respins aceste amendamente şi banii n-au ajuns la ei.

ca atare, nu era cazul ca să discutăm acest aspect şi era bine ca din acest punct de vedere şi Grupul P.R.M., după cum a fost şi data trecută, în urmă cu două zile, să fie susţinut în părerea sa.

Astăzi, însă, discutăm despre punctul 22 şi eu vreau să spun un singur lucru, că într-adevăr, colegii de la P.S.D., în susţinerea pe care au făcut-o la acest amendament, au avut dreptate. Pentru că am impresia că propunerea făcută în clipa de faţă este făcută de nişte persoane care nu cunosc învăţământul profesional şi tehnic, de exemplu. Se vorbeşte aici despre "crearea unor şcoli de artă şi meserii". Păi, eventual poţi să faci creaţie în ceea ce priveşte design-ul. Deci, este vorba de un specific al unor şcoli de un anumit fel. Dar aici este vorba de şcoli de artă şi meserii care trebuie înfiinţate.

Din acest punct de vedere, aşa cum de altfel este şi motivarea făcută de către cei care au fost iniţiatori, claritatea textului se impune.

Faţă de aceste aspecte şi cum ştiţi şi la celelalte, dotarea unităţilor conexe şi aşa mai departe, noi vom susţine amendamentul prevăzut.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnule Stanciu, tot la acest punct? Domnul deputat Stanciu, microfonul!

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne şi stimaţi domni senatori şi deputaţi,

Domnilor miniştri,

Dorim să fim foarte clari şi precişi. Grupurile parlamentare ale Partidului Social Democrat din Cameră şi Senat au propria lor viziune asupra proiectelor de buget. De aceea, aţi constatat şi până acum că am votat şi alături de P.R.M., când am considerat noi că sunt întemeiate amendamentele domniilor lor, am votat şi alături de putere, atunci când am considerat că acele amendamente sunt corecte.

În consecinţă, domnule preşedinte, aş ruga ca pe viitor aceste dueluri verbale la adresa unei formaţiuni sau a alteia să le consideraţi că nu sunt la obiect şi să întrerupeţi microfonul.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Cu cea mai mare plăcere, sunt convins că vor fi suficiente victime în sală.

Domnule ministru, dacă doriţi să interveniţi la acest amendament, la propunerile de reformulare, după care trecem la vot.

Domnul Mihail Hărdău:

În primul rând, legat de "edificare" sau "construire", v-aţi referit la socialism, să ştiţi că s-a şi edificat şi s-a şi construit socialismul, deci, nu are chiar aşa o conotaţie politică. Nu am nimic împotrivă că se va scrie "construirea de campusuri", pentru că noi înţelegem realizarea unor campusuri, ori într-o structură complet nouă, sunt câteva cazuri în ţară, sau structuri existente, care sunt modernizate. Nu este o problemă, nu ne deranjează, este puţin mai restrictiv "construirea". Atât.

De aceea, a fost ales cuvântul "edificare" pentru că "construirea" constrânge puţin posibilitatea noastră de a avea mai multe, să zicem, posibilităţi de a realiza un campus.

Legat de "crearea", sunt de acord, "înfiinţarea" este mai adecvat.

Domnule deputat Stanciu, suntem de acord, dar aici aş vrea să fiţi de acord ca după "asigurarea utilităţilor", acum am observat, să se continue cu următoarele: "de natura investiţiilor". Noi asigurăm utilităţile din punct de vedere investiţional. Ştiţi că avem încă 4500 de unităţi şcolare la nivelul ţării care nu au utilităţile la standard, la 1500 s-au făcut investiţii în acest an şi mai avem pentru fiecare an încă 1500, în strategia noastră investiţională.

Sunt de acord şi cu "dotarea unităţilor conexe", deşi, dacă faceţi o analiză a realizărilor din acest an, veţi constata, de exemplu, să luăm grupurile şcolare sportive, toate au primit investiţii, nu au fost periferizate în decizia noastră de investiţie. Dar poate să fie, mai bine să fie decât să nu fie şi sunt de acord cu includerea, "dotarea unităţilor conexe", inclusiv cu reforma educaţiei timpurii.

Legat de educaţia timpurie, noi avem ca strategie la această etapă şi este enunţată această strategie, nici un copil preşcolar de la 3 ani să nu rămână în afara spaţiului de învăţământ, motiv pentru care am şi finanţat cu 511 locuri la nivel naţional posturile pentru educatori şi am dispus dotarea unor clase din şcoli pentru ca să se asigure noi grupe pentru grădiniţe.

Aş vrea să reţineţi că, în continuare, vom acorda o mare atenţie acestei forme de educaţie. De exemplu, avem numai 55% din copiii de trei ani cuprinşi în învăţământul preşcolar, ceea ce este inacceptabil şi vom lua măsuri în acest sens.

Legat de...mă rog, am rămas la punctul respectiv.

Domnul Bogdan Olteanu:

Înţeleg că susţineţi modificările propuse în amendament...

Domnul Mihail Hărdău:

Susţin şi...

Domnul Bogdan Olteanu:

...cu adăugirea pe care aţi formulat-o şi cu care înţeleg că şi iniţiatorul amendamentului este de acord. Da? Da.

Dacă există obiecţii, observaţii, comentarii la acest amendament. Nu. Cu adăugirile formulate de domnul ministru, cu finalul acela referitor la investiţii şi reparaţii capitale.

Da. Doamna deputat Andronescu.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Cred că acolo unde se vorbeşte despre construcţia campusurilor şcolare, este bine să rămâne "edificarea şi construcţia campusurilor şcolare". Pentru că edificarea înseamnă reabilitarea, construcţia înseamnă construcţia de campusuri noi. Şi cu această solicitare, vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

O să rog atunci iniţiatorii, în ce priveşte această dezbatere semantică, dacă doresc să reformuleze împreună amendamentul.

Supun aprobării dumneavoastră atunci acest amendament respins care este susţinut şi de Guvern.

Vă rog să votaţi.

Cine este pentru? Da. Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

S-a votat în unanimitate.

Trecem la punctul...cu rugămintea, sigur, a se verifica formularea, pentru a fi clară la stenogramă.

Dacă amendamentul de la pct.23 se susţine. Nu se susţine.

Trecem mai departe. Pct.24. se susţine amendamentul?

Vă rog, domnule deputat Anghel Stanciu. Şi dacă mai există alte intervenţii să mă anunţaţi, ca să pot să le înregistrez.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne şi stimaţi domni senatori şi deputaţi,

Domnilor miniştri,

Domnule Nicolăescu,

Venim aici, domnule ministru Hărdău, cu un amendament pe care trebuie să-l judecăm corect, de la poziţia 24.

Stimaţi colegi, unul din obiectivele reformei din învăţământ este şi descentralizarea şi, respectiv, responsabilizarea celor care li s-au transferat anumite sarcini, dar şi posibilitatea de a lua decizii. Ca atare, tot ce s-a spus la punctul anterior se pot procura, se pot desfăşura la nivelul unităţilor şi instituţiilor de învăţământ care au personalitate juridică şi pot să-şi gestioneze fondurile care le revin.

Comisiile pentru învăţământ, respectiv grupul de senatori şi deputaţi ai Partidului Social Democrat, bazat pe experienţa anterioară, a doamnei ministru Andronescu, dar şi a celorlalţi miniştri, şi-au pus întrebarea: dacă să achiziţionăm, spre exemplu, autobuze şcolare şi să lăsăm fiecare şcoală care are personalitate juridică să-şi comande autobuzul respectiv. Dacă este bine aşa, 200 de şcoli fiecare să trateze cu una sau alta din firme şi să-şi ia autobuzul, la ce preţ şi-l ia? Sau, dacă, în astfel de situaţii ministerul tratează, organizează licitaţie pentru toate cele 200 de autobuze şi noi am zis că poate să le ia la un preţ mai mic.

Am dat, ca să explicităm puţin şi cu aceasta mă opresc şi chiar am să-l rog şi pe distinsul preşedinte al Comisiei de buget, finanţe să se gândească la acest aspect.

Ca atare, noi am venit cu un alineat nou, în care am spus: "Achiziţiile şi datoriile prevăzute la alin. 4 se pot efectua şi de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, care le transferă, după caz, unităţilor şcolare beneficiare".

Deci, n-am închistat! Pentru anumite situaţii, pentru anumite achiziţii, eu n-am nici volum mai mare, e bine să liciteze centralizat şi nu pe fiecare unitate în parte.

Dacă ministerul va considera că nu este cazul, nu este nici o problemă: alineatul este total permisiv şi nu-l obligă nici pe minister şi nici pe celălalt să se încurce unul pe altul. Este o relaxare şi o posibilitate de "centralizare", atunci când este cazul.

Vă mulţumim pentru atenţie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă nu mai există alte intervenţii... Domnul senator Funar, la acest punct? Vă rog.

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Amendamentul scris de către colegii de la P.S.D. este bine venit şi este susţinut de programul de guvernare. În cărţulia portocalie, la pagina 15, scrie şi Guvernul s-a angajat, în felul următor: "Reconstrucţia sistemului de învăţământ în mediul rural reprezintă o prioritate a guvernării". Se vor avea în vedere: reabilitarea şcolilor din mediul rural, alocarea distinctă de la bugetul statului a 100 de milioane euro anual pentru reabilitarea şcolilor şi construcţiilor şcolare în mediul rural, dotarea şcolilor cu materiale didactice şi echipamente informatice" şi aşa mai departe. Este un amendament foarte bine venit, care este necesar, în opinia noastră, a celor din P.R.M., să fie susţinut de către toţi parlamentarii. El vine în sprijinul îndeplinirii programului de guvernare, în sprijinul politicii duse de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, de către domnul ministru personal, pentru materializarea acestui program.

În plus, în ipoteza în care amendamentul propus va fi acceptat, se vine şi în sprijinul consiliilor locale şi al primarilor, care, din diverse motive, s-ar putea ca şi în anii precedenţi să nu aibă fondurile necesare pentru a interveni în şcolile din localităţile unde au fost aleşi primari, respectiv consilieri locali.

De aceea, fac un apel la dumneavoastră să susţinem amendamentul colegilor noştri.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Ecaterina Andronescu.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi eu aş vrea să susţin acest amendament, argumentând cu unul dintre proiectele pe care ministerul le dezvoltă. Este vorba de proiectul de informatizare.

Sigur că fiecare şcoală îşi poate cumpăra tehnica de calcul de care are nevoie, dar ministerul trebuie să gândească formarea acestor entităţi într-o reţea. Şi cred că este bine să lăsăm deschisă această posibilitate ministerului.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, doamna deputat. Nu mai sunt alte intervenţii... Ba da, sunt alte intervenţii. Domnul deputat Giurgiu.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doresc doar să-l întreb pe domnul ministru dacă acest amendament încurcă cumva activitatea ministerului, fiindcă nu are nici un fel de implicaţii financiare.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct. 24 din anexă. Vă rog să votaţi.

Cine este pentru? 111.

Voturi împotrivă? 159.

Amendamentul s-a respins. Domnule deputat Rus, aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Bivolaru (din sală):

Abţineri?

Domnul Bogdan Olteanu:

Abţineri? Una. Vă rog să consemnaţi. Vă mulţumesc, domnule deputat Bivolaru.

Domnul deputat Rus, pe procedură.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Mulţumesc, domnule preşedinte. Pe procedură. Cred că dacă aţi fi dat cuvântul în final, înainte de vot, domnului ministru, probabil că opţiunea dânsului ar fi fost în consens şi probabil că mesajul dânsului ar fi transmis şi către colegii care susţin arcul guvernamental şi ar fi trecut acest amendament.

Deci, obiecţia aceasta o aveam. Trebuia să-l fi întrebat şi pe domnul ministru.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Sunt convins că domnul ministru va interveni ori de câte ori va considera necesar.

Supun votului dumneavoastră art. 8. Pe procedură doriţi? Vă rog, domnul Stanciu, procedură. Microfonul!

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne şi stimaţi domni senatori şi deputaţi,

Domnilor miniştri,

Domnule Nicolăescu,

Credem, cel puţin, domnule preşedinte, că la articolele care nu sunt cuprinse în Legea bugetului, la alineatele care nu sunt cuprinse în Legea bugetului, este obligatoriu, după părerea noastră, ca onor Guvernul, prin ministrul de resort, să-şi exprime punctul de vedere, ca şi, să spunem, preşedintele comisiei, care şi l-a exprimat, să spunem, la timpul respectiv, dar Guvernul nu!

Repet, solicităm ca la articolele care nu au fost incluse în buget, deoarece asupra bugetului "... pe cele amendate, la cele care şi-a exprimat Guvernul punctul de vedere, la cele amendate trebuie să solicităm părerea Guvernului.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

În ce priveşte comisia, îşi exprimă punctul de vedere prin raport, în ce priveşte Guvernul, sunt convins că de fiecare dată când va dori să susţină vreunul dintre amendamentele respinse, ne va informa.

Domnul senator Funar, pe procedură? Aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş dori să completez obiecţia adusă de colegul meu în privinţa solicitării punctului de vedere al reprezentanţilor Guvernului care se află în sală. Eu l-am remarcat, domnule preşedinte, cred că dumneavoastră poate şi mai devreme, că în sală şi-a făcut apariţia un membru al Guvernului, încă ministru de stat, Markó Béla, care coordonează şi domeniul învăţământului. Era bine să-l întrebaţi şi pe dânsul. L-am văzut că a venit foarte liniştit, cu mâinile în buzunar, stătea şi se uita la noi cum ne străduim să ajutăm şcolile româneşti.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule senator, vă rog să nu faceţi remarci de natură personală la adresa colegilor, cel puţin nu în timpul şedinţei.

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, şi mă bucur că-l apăraţi.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă asigur că-i voi apăra pe toţi colegii mei care sunt ţinta unor remarci personale.

Supun votului dumneavoastră art. 8, cu modificările şi completările propuse de parlamentari şi adoptate.

Vă rog să votaţi.

Cine este pentru? 172.

Voturi împotrivă? 102.

Abţineri? 1 abţinere.

S-a adoptat art. 8.

Trecem la art. 9. Există amendamente admise. Lucrăm pe amendamente admise. Există un amendament respins la pct. 25, în anexă. Dacă se susţine amendamentul respins? Vă rog, domnule deputat.

Domnul Iuliu Nosa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

În şedinţa din 10 octombrie, Senatul şi, în şedinţa de ieri, Camera Deputaţilor au aprobat Ordonanţa Guvernului nr. 37/2006 privind finanţarea reconstruirii sau reparării unor case de locuit din zonele în care s-au produs calamităţi naturale în anul 2006.

Din păcate, aceste fenomene meteorologice nu au afectat numai casele de locuit. Aşa cum toţi ştim, au fost afectate apărări de maluri, poduri, podeţe, drumuri judeţene şi comunale.

La nivelul judeţului Sălaj care, din păcate, şi el, acest judeţ, a avut de suferit, sunt încă apărări de maluri, poduri, drumuri judeţene şi comunale, nepuse în funcţiune, nepuse în exploatare, deşi, de la nivel de prefectură şi consiliu judeţean au fost iniţiate hotărâri de Guvern pentru a finanţa astfel de investiţii, aceste finanţări nu au ajuns în judeţ.

Amendamentul meu propune ca la Capitolul "Cheltuieli pentru servicii şi dezvoltare publică, locuinţe, mediu şi ape", judeţului Sălaj, finanţat, ordonator de credit fiind Ministerul Mediului, să-i fie alocate 15 milioane de lei pentru a putea înlătura aceste fenomene de care şi noi am avut, din păcate, de suferit. Sper să fiţi alături de noi, pentru a înlătura aceste fenomene.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Alte intervenţii? Nu mai sunt.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct. 25.

Cine este pentru? 104.

Voturi împotrivă? 167.

Abţineri? Nu sunt abţineri. Vă rog să număraţi abţinerile. Vă rog să mai votaţi o dată la abţineri. 2 abţineri. Amendamentul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră art. 9, aşa cum a fost amendat prin amendamentele admise de la comisie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. 168.

Voturi împotrivă? 31.

Abţineri? 65.

Articolul 9 a fost adoptat.

Trecem la art. 10. Lucrăm pe amendamentele admise de comisie. Există un număr de două amendamente respinse.

La pct. 26, dacă se susţine? Domnule deputat Anghel Stanciu, vă rog, în susţinerea amendamentului de la pct. 26.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne şi stimaţi domni senatori şi deputaţi,

Domnilor miniştri,

Domnule Nicolăescu,

Acest articol care, aparent nu are legătură cu învăţământul, cele două comisii reunite de învăţământ, au găsit de cuviinţă să reducă cu 50 de milioane, de la 1205,5 la 1155,5 milioane, pentru a-i aloca, într-un amendament viitor, cercetării ştiinţifice. Este evident că între cele două domenii, între domeniul economic şi domeniul cercetării ştiinţifice există conexiuni. Orice produs este rezultatul, mai mult sau mai puţin, al unei anumite cercetări şi înglobează o anumită valoare a cercetării. Cu cât valoarea cercetării este mai mare, cu atât valoarea produsului poate fi mai mare, chiar dacă greutatea lui este mai mică.

Vă amintiţi, probabil, când ne lăudam cu cel mai mare strung din Europa, cu cel mai mare tractor, cu cel mai mare cuptor, dar, vedeţi, acum, că un cip costă mai mult decât un strung şi aparent are câteva grame, pentru că acolo este investit mult aur cenuşiu, multă muncă de cercetare, inclusiv tehnologică şi de inovare.

De aceea, cred că cele două sectoare, sectorul economic şi cel de cercetare şi inovare se susţin reciproc; unul fără altul provoacă pierderi. Şi cercetarea fără scop, ca arta fără tendinţă, nu? şi partea economică fără cercetare sunt păguboase.

Deci, domnilor colegi, acest amendament care are două părţi, are o primă parte care se referă la micşorarea sumei de la 1205,5 milioane la 1155,5 milioane, deci cu un minus de 50, pentru a le aloca sectorului de cercetare. 50 de milioane nu este mult, dar este un gest de autosusţinere şi am ruga, dacă se poate, domnule preşedinte de şedinţă, să supuneţi la vot separat cele două chestiuni. Deci, aceasta este o chestiune din cuprinsul amendamentului nostru, iar a doua chestiune care este de terminologie, dar cu anumite implicaţii, se referă la faptul că în lumea contemporană, în Uniunea Europeană, în lumea modernă, există o triadă, această triadă care mişcă, de fapt, omenirea, este cercetare, dezvoltare şi inovare.

Deci, sunt trei domenii care sunt înlănţuite, sunt interconectate între ele. Ca atare, domnule preşedinte, revin şi v-aş ruga să aveţi bunăvoinţa, pentru că nu avea sens să facem două amendamente separate, să supunem o dată la vot reducerea cu 50 de milioane, cu specificaţia şi argumentaţia pe care am adus-o. Şi a doua oară, această adăugare, normală şi firească, a termenului de inovare. Adică 80,7 milioane lei pentru cercetare, dezvoltare, inovare, în domeniul economic şi de 80 pentru alte acţiuni economice.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Doamna deputat Olguţa Vasilescu.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Domnule preşedinte,

Vreau să remarc faptul că aici chiar este vorba de o eroare materială, pentru că-mi amintesc perfect ca noi, în Comisia de învăţământ am trecut, am admis amendamentul care se referă la inovare, adică, pe lângă cercetare, dezvoltare să se introducă şi cuvântul "inovare" şi s-a respins suma.

De aceea, v-aş ruga ca, într-adevăr, atunci când supuneţi la vot, chiar dacă pică suma respectivă, cuvântul "inovare" să rămână neapărat acolo.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Chiar vreau să supun la vot separat. Aşteptam şi venirea domnului ministru, dar sunt convins că domnia sa este de acord cu această adăugire. Înţeleg că a fost de acord şi la comisie.

De aceea, v-aş propune să o preluăm ca o îndreptare de eroare materială de la comisie şi să discutăm doar pe chestiunea sumei. Să considerăm, deci, că amendamentul vizat ".. Domnule ministru? Înţeleg că punctul de vedere al Guvernului este de susţinere, din ce am verificat.

Atunci, vă propun să considerăm că amendamentul de la pct. 26 vizează numai reducerea sumei.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la pct. 26 din anexă.

Vă rog să votaţi.

Cine este pentru? 107.

Voturi împotrivă? 152.

Abţineri? Nu se văd abţineri.

S-a respins atunci amendamentul de la pct. 26, dar, cu introducerea termenului de "inovare".

Punctul 27. Dacă se susţine amendamentul de la 27? Nu se susţine amendamentul de la 27.

Supun votului dumneavoastră art. 10, aşa cum a fost modificat în comisie, prin amendamentele admise şi cu precizarea făcută de domnul deputat Anghel Stanciu.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi. Nu mi-e foarte clar la Grupul P.S.D. O să vă rog să ţineţi mâinile ori ridicate, ori coborâte.

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

V-am rugat să precizaţi...

Domnul Bogdan Olteanu:

Cu "inovarea", da. Acela s-a introdus, bineînţeles!

Voturi pentru, 242.

Voturi împotrivă? 7.

Abţineri? 10.

Articolul 10 s-a adoptat.

Articolul 11. Lucrăm pe amendamentele admise de comisie. Sunt o serie de amendamente respinse.

Dacă se susţin?

Punctul 28 dacă se susţine? Nu se susţine.

Punctul 29 dacă se susţine?

Vă rog, domnule Mocanu, la ce punct sunteţi? La ce punct sunteţi, domnule deputat?

Domnul Alexandru Mocanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mai devreme am acceptat o jumătate din amendamentul opoziţiei, şi anume adăugirea şi domeniul de inovare şi pe bună dreptate. Dar, în consecinţă, ar trebui să avem îngăduinţa şi să lăsăm celor de la Compartimentul tehnic să revadă textele pe care le-am votat până acum, că am mai trecut de vreo două, trei ori, de exemplu, la art. 6 alin. 2, apare iar cercetare-dezvoltare şi trebuie adăugat "inovare" şi dacă or mai fi şi în alte părţi, să facem cuvenita completare.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

O să vă rog, cu cei de la Compartimentul tehnic, să faceţi o intervenţie în acest sens.

Punctul 29 se susţine? Nu se susţine.

Punctul 30 se susţine? Nu se susţine.

Punctul 31 se susţine? Nu se susţine.

Punctul 32 se susţine? Domnule senator Funar, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Funar:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Înainte de a-mi susţine amendamentul, permiteţi-mi să adresez o întrebare reprezentanţilor Guvernului: de unde ştiu că în anul care urmează vor fi calamităţi naturale mai puţine decât în 2006, pagube de cel mult 12 milioane de lei şi câte persoane aţi identificat că vor fi sinistrate în anul 2007?

Şi acum permiteţi-mi să-mi susţin amendamentul. El vizează o redistribuire a sumelor prevăzute la art. 11, lit. a) şi b): "Redistribuirea sumelor între fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului şi fondul de intervenţii".

Ţinând seama de calamităţile naturale care au fost în 2005, 2006, iar în multe publicaţii s-a scris că la anul vor fi calamităţi naturale mai mari, care vor necesita cheltuieli mai mari decât în acest an, am propus redistribuirea sumelor, respectiv pentru fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, în loc de suma propusă de iniţiator, eu am propus 118,5 milioane, care să se folosească pentru finanţarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute, care vor apare în cursul exerciţiului bugetar viitor, iar suma de 200 de milioane de lei să fie trecută la fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, pentru ca acesta să poată interveni în vederea înlăturării efectelor unor calamităţi naturale şi sprijinirii persoanelor fizice sinistrate.

Aţi remarcat, doamnelor şi domnilor parlamentari, faptul că în urma calamităţilor naturale din acest an, probabil şi datorită insuficienţei sumelor de la fondul de intervenţie, Guvernul nu a reuşit decât în foarte mică măsură să vină în sprijinul sinistraţilor. Se apropie sărbătorile de Crăciun, de Anul Nou şi sunt multe mii de români care stau, practic, sub cerul liber sau unii în corturi sau alţii în containere.

Eu le-aş dori membrilor Guvernului să petreacă numai o zi, să şi-o aleagă până la sfârşitul acestui an, în cort sau în container, alături de sinistraţi. Şi atunci sunt convins că ar susţine şi acest amendament.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule senator.

Domnule deputat Anghel Stanciu, vă rog.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte...

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat...

Domnul Anghel Stanciu:

Nu se vede, nu se aude!

Domnul Bogdan Olteanu:

Beculeţul este aprins. Cred că vocea dumneavoastră a scăzut în intensitate.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Am marele privilegiu să mă văd şi din faţă şi din spate, prin imaginea pe care o am pe ecran.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog să detaliaţi!

Domnul Anghel Stanciu:

Păi, sunt în spatele dumneavoastră, uitaţi! (Râsete.)

Onorat prezidiu,

Stimate doamne şi stimaţi deputaţi şi senatori,

Domnilor miniştri,

Domnule Nicolăescu,

Acest articol, la fiecare guvernare, nu numai la a dumneavoastră, chiar şi la cea a P.S.D.-ului şi la cea a C.D.R.-ului şi aşa mai departe, pare un articol inofensiv, dar el ascunde multe lucruri, prin acest fond de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, multe lucruri care pot fi recunoscute şi lucruri care sunt necesare.

De aceea, noi credem, vizavi de ceea ce s-a întâmplat în cei doi ani ai guvernării dumneavoastră, pe baza unei predicţii care nu necesită specialist, mă refer la acel val de inundaţii care a brăzdat, practic, România de la un capăt la altul, mă refer la acele mii de sinistraţi, mulţi dintre ei stau şi acum, dacă nu în corturi, cel mult în barăci neîncălzite şi, mai direct, containere. Şi acest lucru pentru că nu putea prevedea nimeni la vremea respectivă amploarea acestor dezastre, deşi există o teorie a gestionării dezastrelor, probabil că specialiştii noştri, fie de la finanţe, fie de la Ministerul de Interne, n-au aflat încă de această ştiinţă a gestionării "..

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, vă invit la chestiune, vă rog.

Domnul Anghel Stanciu:

Sunt exact la chestiune! Pentru că ceea ce a propus domnul senator Funar, este exact această chestiune. Deci, între fondul de rezervă bugetară şi fondul de intervenţii la dispoziţia Guvernului, este tocmai această predicţie, care necesită un transfer, o translare de fonduri de la a) la b).

Îl rog pe domnul ministru Sebastian Vlădescu, care sunt convins că i-a plăcut foarte mult partea probabilistică a statisticii matematice, să constate că este nevoie de această translare de fonduri, nu modifică pe ansamblu suma, ci o consolidează pe cea de fond, de intervenţie la dispoziţia Guvernului, care este absolut necesară, spre a termina aceste locuinţe, în 2007, ale celor care nu mai au deasupra capului decât pe Dumnezeu, dar şi ploaia şi ninsoarea care vine.

Sper ca distinşii mei colegi să înţeleagă că este absolut nevoie de această translare de fonduri.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Mocanu.

Domnul Alexandru Mocanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă rog să observaţi că, în baza legii, fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, pentru situaţii deosebite, poate fi majorat operativ de către Guvern, ori de câte ori este nevoie, din fondul de rezervă aflat la dispoziţia Guvernului.

În schimb, dacă astăzi am majora, aşa cum propun colegii noştri, fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, la nivelul care se propune şi dacă nu va fi nevoie de acest fond, invers, Guvernul nu va putea să facă operativ majorarea respectivă.

De aceea, Legea finanţelor publice este explicită în acest sens şi vă propun, pe cale de consecinţă, să respingem amendamentul.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ioan Aurel Rus.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Când l-am văzut pe domnul coleg Mocanu că vine la microfon, credeam că vine să susţină amendamentul, mai ales că Teleormanul este un judeţ care chiar a suferit din cauza inundaţiilor. Şi eu consider că această trimitere de sume de la Capitolul A la B, este chiar o reglare şi vine în ajutor. Chiar ai bani la dispoziţie şi poţi să intervii atunci când situaţia s-a întâmplat. Sau, la sfârşit de an, fiţi sigur, domnule coleg, că nu rămân banii necheltuiţi, pentru că, printr-o ordonanţă de urgenţă, banii pot să fie reluaţi dintr-un loc şi puşi în altă parte. Nu este pentru prima dată când s-ar întâmpla un astfel de lucru.

Haideţi, totuşi, să dăm, în situaţii de urgenţă, să aibă un fond la dispoziţie. Dacă aşa era până acum, nu rămânea podul de la Târlişua încă neterminat, nu rămâneau atâtea situaţii încă neterminate în ţară, poate şi judeţul Teleorman şi toate judeţele ţării puteau beneficia de mai mulţi bani. Cui îi este frică să luăm banii dintr-o parte şi să-i punem în alta? Practic, ei se duc în acelaşi interes, se duc în interesul cetăţeanului.

Haideţi să gândim puţin şi cu mintea, nu strict numai politic. Politic, da, dumneavoastră trebuie să apăraţi propunerea Guvernului. Faptic, haideţi să facem o chestie bună, trimiţând banii dintr-o parte în alta, şi atunci, rezolvăm o problemă. Nimic nu implică la Ministerul Finanţelor nici o cheltuială în plus.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct. 32.

Cine este pentru? 109.

Voturi împotrivă? 162.

Abţineri? O abţinere.

S-a respins.

Art. 11, aşa cum a fost modificat prin amendamentele admise, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi.164.

Voturi împotrivă? 107.

Domnule Mănăstireanu, aţi votat pentru, iertaţi-mă, nu vă mai număr a doua oară!

Domnul Vladimir Alexandru Mănăstireanu (din sală):

Nu trebuia să mă număraţi prima oară!

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule, lăsaţi-mi plăcerea...

Abţineri, vă rog? E abţinere? A, cereţi cuvântul? O.K. Deci, nu sunt abţineri, înţeleg.

Înainte de a trece la art. 12, pe procedură, domnul deputat Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi şi senatori,

Domnilor miniştri,

Domnule Nicolăescu,

Domnule preşedinte,

În Regulamentul şedinţelor comune, la pag. 19, art. 22, care, evident, are trei alineate, se precizează, şi vă rog să-mi permiteţi să dau citire acestui interesant articol: "În timpul şedinţelor, preşedinţii grupurilor parlamentare pot cere preşedintelui şedinţei comune verificarea întrunirii cvorumului".

Vă înştiinţez că, deşi este prezent în sală, preşedintele grupului mi-a delegat mie această responsabilitate, pe parcursul citirii acestui articol. (Râsete ale parlamentarilor PSD.)

De aceea, domnule preşedinte, pentru că ni se pare că s-au rărit puţin rândurile, v-am ruga, cum scrie aici, să decideţi dacă este necesară verificarea cvorumului.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu (din sală):

Adică, să o verificaţi cu ochiul liber!

Domnul Anghel Stanciu:

În cazul în care decideţi, să constataţi că este necesară o suspendare, arătând ziua şi ora de reluare.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Voi solicita celor doi secretari de şedinţă să facă, mai întâi, o verificare a cvorumului.

Între timp, art. 12 nu are amendamente respinse, lucrăm pe amendamentul admis. Dacă există obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art. 12, în formula propusă de comisiile reunite.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. 163.

Voturi împotrivă? 110. Cu domnul Bejinariu...

Abţineri? Abţinere sau procedură, domnule Funar, mă iertaţi?

Domnul Gheorghe Funar:

Pe procedură.

Domnul Bogdan Olteanu:

Abţineri nu sunt.

S-a adoptat şi art. 12.

Pe procedură, domnul senator Funar.

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupurile parlamentare ale PRM contestă votul, nu ştiu cu cine aţi făcut dumneavoastră tabla adunării, domnule preşedinte, în sală nu suntem mai mult de 187 de parlamentari, dumneavoastră v-au dat vreo 280. E adevărat că e cea mai grea operaţie, cea de adunare, la care se greşeşte cel mai uşor.

Contestăm votul şi cerem vot nominal, spre a vă convinge şi dumneavoastră că nu suntem mai mult de 187 în sală. Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule senator, înţeleg că există o problemă cu cvorumul. Secretarii de şedinţă...

Doriţi apel nominal sau consideraţi că nu mai avem cvorum în sală?

Voci din sală:

Închideţi şedinţa!

Domnul Bogdan Olteanu:

În aceste condiţii, după adoptarea art. 12, suspend lucrările pentru lipsă de cvorum.

Reluăm lucrările în plenul Camerelor reunite luni, la ora 15,30.

Înainte de a ne ridica, doresc să salut prezenţa în sală a domnului profesor Arturo Parisi, ministrul apărării al Republicii Italiene. (Aplauze. Oaspetele italian îi salută pe parlamentarii români.)

Declar şedinţa închisă, doamnelor şi domnilor.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12,35.