Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 9.15.

Lucrările şedinţei sunt conduse de domnul deputat Bogdan Olteanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnul senator Alexandru Pereş, vicepreşedintele Senatului, domnul senator Constantin Gheorghe, secretar, şi domnul deputat Ioan Munteanu, secretar.

Domnul Bogdan Olteanu:

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Vă invit să vă ocupaţi locurilor!

Doamnelor şi domnilor parlamentari, declar deschisă şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi vă informez că, potrivit înregistrărilor aflate la secretariat, suntem în cvorum.

Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au adoptat proiectul ordinii de zi şi a proiectului programului de lucru pentru şedinţa comună de astăzi a Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în forma în care au fost distribuite tuturor deputaţilor şi senatorilor.

Dacă sunt comentarii în legătură cu ordinea de zi?

Nu sunt comentarii în legătură cu ordinea de zi.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Ordinea de zi a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

În ce priveşte programul de lucru, vă propunem să lucrăm până la soluţionarea problemelor înscrise pe ordinea de zi.

Dacă sunt obiecţii sau observaţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră această propunere privitoare la programul de lucru.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Programul de lucru a fost aprobat.

Începem dezbaterea problemelor înscrise pe ordinea de zi.

La primul punct al ordinii de zi avem solicitarea Preşedintelui României privind consultarea Parlamentului în legătură cu organizarea în partea a doua a lunii martie 2007 a unui referendum naţional cu privire la introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului, începând cu următoarele alegeri.

Îl invit pe domnul secretar al Senatului, Constantin Gheorghe, să prezinte solicitarea Preşedintelui României.

Domnul Constantin Gheorghe:

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Voi da citire solicitării Preşedintelui României privind consultarea Parlamentului în legătură cu organizarea, în partea a doua a lunii martie 2007, a unui referendum naţional cu privire la introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului, începând cu următoarele alegeri.

"Stimate domnule preşedinte al Senatului,

Stimate domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

În temeiul dispoziţiilor art.90 din Constituţia României şi a dispoziţiilor art.11 din Legea nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, doresc să solicit poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa suverană cu privire la introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului, începând cu următoarele alegeri.

Aşa cum i-am informat pe membrii Parlamentului, cu ocazia mesajului adresat în şedinţa comună a celor două Camere, din data de 14 februarie 2007, vă consult cu privire la organizarea în partea a doua a lunii martie 2007 a unui referendum naţional consultativ cu privire la introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului, începând cu următoarele alegeri.

Cu întreaga consideraţie, Preşedintele României, Traian Băsescu."

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule secretar.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

După cum cunoaşteţi, potrivit art.90 din Constituţie, Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.

Referitor la procedura de desfăşurare a referendumului naţional, în temeiul art.90 din Constituţie, Legea nr.3/2000 pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului prevede că punctul de vedere al Parlamentului asupra referendumului, iniţiat de către preşedintele României, se exprimă printr-o hotărâre adoptată în şedinţa comună a celor două Camere, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

Pentru exprimarea punctului de vedere al parlamentarilor, Birourile permanente ale celor două Camere vă propun ca timpul alocat pentru luările de cuvânt să fie repartizat astfel: câte 20 de minute pentru grupurile parlamentare din Camera Deputaţilor şi Senat ale PSD, PNL, PD, PRM, UDMR şi PC; 10 minute pentru Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale; 10 minute pentru parlamentarii fără apartenenţă la grup parlamentar din Camera Deputaţilor şi Senat.

Supun votului dumneavoastră aceste propuneri.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Propunerile au fost aprobate în unanimitate.

Voi ruga, de asemenea, liderii de grupuri parlamentare să comunice secretarilor de şedinţă lista parlamentarilor înscrişi la cuvânt, pentru a o putea avea la dispoziţie.

Acum, o chestiune de procedură, domnul senator Valentin Dinescu, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Valentin Dinescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Un mare spirit spunea că "Istoria, când se repetă, devine cinică!"

Domnule preşedinte, vă rog să constataţi că, în sală, suntem în jur de 70 de parlamentari. Haideţi să nu repetăm acea chestiune amuzantă, făcută, în urmă cu ceva vreme, de Preşedintele României şi să spunem: "Ne-am consultat!".

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul senator Gheorghe Funar, tot pe procedură?

Domnul Gheorghe Funar (din sală):

Da, domnule preşedinte.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog, aveţi cuvântul!

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, foarte puţini prezenţi la deschiderea lucrărilor de astăzi, circa 70 de colegi.

Îmi pare rău că preşedintele Camerei Deputaţilor, obişnuit cu această sală, nu reuşeşte să realizeze că suntem foarte puţini în sală, dar ceea ce mă bucură este faptul că Preşedintele României, ieri, la Cotroceni, după două săptămâni de când a fost în această sală, ieri a declarat că "Parlamentul nu a fost prezent, acum două săptămâni, când dânsul a fost în sală".

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, nu aş dori ca noi, aleşii poporului în Parlamentul României, să-l întrecem pe preşedinte şi, peste o lună, să constatăm că nu am fost prezenţi în cvorum, astăzi, în sală.

Ca atare, rugămintea este, domnule preşedinte, să vă respectaţi jurământul depus, atunci când aţi devenit deputat.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule senator.

Puteţi fi sigur că, înainte de realizarea procedurii de vot, vom verifica cvorumul. Înţeleg că nu aţi solicitat, în mod formal, realizarea unui apel nominal.

În ce priveşte luările de cuvânt, avem, până în acest moment, o solicitare.

Îl invit pe domnul deputat Ioan Ghişe, din partea Grupului parlamentar al Alianţei Dreptate şi Adevăr, P.N.L.-P.D.

Dacă mai există şi alte solicitări de luare de cuvânt, vă rog!

Rog, de asemenea, liderii de grup să-şi convoace colegii în sală, astfel încât să putem întruni cvorumul necesar.

Vă asigur, domnule senator, că vom verifica cvorumul de şedinţă.

Vă rog, aveţi cuvântul, domnule deputat Ioan Ghişe.

Domnul Ioan Ghişe:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor!

Stimate doamne şi stimaţi domni senatori şi deputaţi!

În urmă cu mai mult de un an de zile, am formulat, în unele declaraţii politice, propuneri concrete cu privire, fie la realizarea unui acord politic naţional, fie la promovarea votului uninominal.

Reiau, în faţa dumneavoastră, câteva idei din acele propuneri.

Pentru unii dintre noi este evident că propunerea formulată de către Preşedintele ţării, pentru un referendum privitor la votul uninominal, este o acţiune cu caracter profund propagandistic, în acest moment când se prefigura un alt referendum pe tema suspendării. Cred că, în acest moment, ne aflăm în situaţia în care se desfăşoară o competiţie, şi anume, care este mai iute în a promova un referendum naţional, pe o temă pe care să o impună.

Conform tradiţiilor şi uzanţelor din ţările europene democratice, procedura de alegere uninominală se desfăşoară pe diferite tipuri de proceduri, pe diferite tipuri de sisteme, dacă îmi permiteţi. Problema este: ce ne dorim? Pentru că, dacă se doreşte, pentru ţară, o guvernare cu un mai puternic sprijin pentru o majoritate parlamentară care să susţină Guvernul, este una, iar dacă se doreşte o reprezentare mai amplă a corpului electoral, este alta.

Aşadar, fiind vorba de a alege între mai multe tipuri de sisteme pentru votul uninominal, este important, în opinia mea, să existe un acord politic, larg, pe acest subiect. Altfel, există riscul să generăm, din nou, o formă fără fond, adică oameni cu puţină informaţie asupra subiectului, destul de delicat din punct de vedere tehnic, să fie chemaţi să se pronunţe, în unele cazuri, iresponsabil. Când spun iresponsabil mă gândesc la faptul că, tehnic vorbind, sunt multe subtilităţi în ceea ce priveşte diferitele sisteme de alegere uninominală.

Atunci, ce vă propun? Ca în hotărârea pe care o va da Parlamentul să se solicite Preşedintelui ţării să realizeze ceea ce în Constituţie, la modul generic, se spune: "Medierea între puterile statului şi societate", să realizeze acel dialog pentru obţinerea unui acord politic asupra cărui tip de sistem uninominal se doreşte a se promova în România. În lipsa unui astfel de acord, insistenţa în a forţa o procedură constituţională şi legală privind un referendum, pe subiectul votului uninominal, rămâne doar o competiţie de imagine şi propagandistică în cursa dintre referendumul pentru suspendare şi referendumul pentru votul uninominal.

De aceea, domnule preşedinte, stimate colege şi stimaţi colegi, vă rog, ca urmare a acestor dezbateri, să se includă, în propunerea pe care o va face Parlamentul către preşedinte, solicitarea către un dialog prin care să se realizeze acest acord, acord naţional pentru sistemul electoral pe vot uninominal, acord care, până la urmă, poate fi promovat şi printr-o lege şi nu ar mai fi necesar un referendum, care să coste timp şi bani, care are riscul ca, la sfârşit, să nu fie validat, datorită neîndeplinirii procedurilor legale.

Aşadar, vă rog, domnule preşedinte, să reţineţi această propunere, pe care v-am făcut-o.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Cristian Rădulescu.

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule preşedinte, stimate colege şi stimaţi colegi.

Prezenţa colegilor noştri la această şedinţă, care reprezintă o premieră procedurală, consultarea Parlamentului asupra unei teme de referendum propusă de către preşedinte, ne arată şi interesul real care există pentru tema declarativ asumată de către majoritatea partidelor a votului uninominal.

Cererea există pe piaţă. Dacă întrebăm electoratul, două din trei persoane spun că votul uninominal este necesar şi chiar dacă, este adevărat că nu toată lumea pricepe foarte bine care este modul de desfăşurare, care sunt şi părţile negative, care sunt şi riscurile votului uninominal, majoritatea celor care răspund afirmativ la întrebarea referitoare la necesitatea votului uninominal, văd introducerea votului uninominal ca o necesitate pentru reformarea clasei politice, fiindcă, după 17 ani de zile, nimeni nu mai vede cum poate fi tăiat acest nod gordian şi cum clasa politică poate fi reformată. Nici preşedintele nu vede votul uninominal ca un panaceu, ca un leac universal pentru tot ceea ce se întâmplă în această ţară şi preşedintele nu este chiar atât de imatur politic încât să creadă că el a descoperit piatra filosofală şi, propunând populaţiei şi clasei politice, toate lucrurile legate de părţile negative ale vieţii politice de la noi, toate lucrurile negative vor fi rezolvate. El încearcă, însă, o modalitate. După ce, ani şi ani de zile, populaţia ne-a sesizat că suntem pe ultimul loc în clasamentul simpatiilor sale, după ce şi noi, clasa politică, am sesizat că nu mai ştim cum să ieşim din acest marasm şi că nu mai depăşim, de ani şi ani şi ani de zile, 12 - 13 procente în simpatiile electoratului. De aceea, este necesar un vot uninominal, de aceea este necesară măcar încercarea de a face vot uninominal.

Noi, Partidul Democrat, suntem de acord cu introducerea votului uninominal. Există, sigur, mai multe variante şi, aici, Legislativul trebuie să se pronunţe. Preşedintele trebuie doar, în cadrul unui referendum, să pună întrebări simple, la care se poate răspunde simplu, cu da sau nu. Aşa scrie şi în legea referendumului şi nici nu ar putea să fie altfel. Mai departe, rămâne ca noi să finisăm această idei, care sperăm să fie eficientă şi să vedem sub ce formă vom introduce votul uninominal. Partidul Democrat merge pe o variantă apropiată de cea propusă de "ProDemocraţia", şi nu intru în amănunte aici, fiecare poate să citească şi să vadă ce propune "ProDemocraţia", în orice caz, şi cu reducerea numărului total de parlamentari.

V-am dat, într-un fel, şi un răspuns la unele nedumeriri ale antevorbitorului, care cerea ca preşedintele să ne spună clar care este varianta de vot uninominal pe care o propune. Nu-i revine dânsului, tot nouă ne revine asta, după ce vom consulta populaţia.

De ce este necesară consultarea populaţiei? Fiindcă afirmativ, cam toţi de pe aici suntem de acord sau zicem că suntem de acord cu votul uninominal. S-a identificat nevoia, din partea populaţiei, şi multe partide, declarativ, se mulează pe această necesitate. Ofensiva tinerilor o vedem la conferinţele de presă ale Partidului Conservator, Partidul Noua Generaţie este un partid care are mult elan în momentul de faţă, tinerii PSD vedeam scris pe pereţi la sediul Partidului Social Democrat. Toţi identificăm această nevoie. Am făcut toţi câte o iniţiativă legislativă pentru votul uninominal, nu s-a mers, însă, mai departe.

Comisia pentru Cod electoral, până în momentul de faţă, nu a avansat aproape deloc, nu a decantat acea variantă cu care să vină în faţa noastră, pe care noi să o finisăm şi să-i dăm drumul către populaţie.

Un partid propune un viceprim-ministru de 32 de ani. Meritoriu.

Un alt partid, care nu este foarte bine cotat în preferinţele electoratului, vine cu această idee a unui guvern întreg de uniune naţională, pe criteriul tinereţii, format numai din miniştri tineri şi se dau şi nume. Aceasta este o mulare pe necesitatea identificată din partea electoratului de a avea o altă clasă politică, dacă e posibil, tânără, dar, în orice caz, să fie mai nouă, să fie alta decât cea care este până acum.

Acum, să nu ne facem că nu am înţeles ce a vrut să spună preşedintele. De aceea a vrut preşedintele introducerea votului uninominal, ca o încercare de a tăia acest nod gordian, ca o încercare de a răspunde la cererea electoratului de a se schimba faţa şi obiceiurile clasei politice din care şi noi facem parte şi care nu mai reuşeşte să dea foarte multă performanţă, de cam mult timp, iar pe de altă parte, de a împinge această clasă politică să treacă la votul uninominal, pe care, declarativ, îl acceptă, dar, în fapt, nu face nimic pentru a merge mai departe.

Suntem şi pentru acest referendum, suntem în susţinerea ideii preşedintelui că trebuie făcut un referendum care să consfinţească, sub o formă oficială, dorinţa exprimată în toate sondajele de către electoratul român pentru reformarea clasei politice şi prin posibilitatea votului uninominal.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul deputat Victor Ponta.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am să încerc să fiu foarte scurt, pentru că nu ştiu cum reuşim, dar subiectele importante parcă nu prezintă atâta importanţă pentru noi şi, oricum, ne aflăm într-un fel de dialog al surzilor, când preşedintele vorbeşte despre referendum, noi nu-l ascultăm, iar când noi vrem să vorbim despre votul uninominal, preşedintele nu are timp de noi, fiecare vrea să-şi facă propriul vot, propriul Parlament, propria politică şi, probabil, propria ţară. Mă gândeam că, pentru o problemă atât de importantă, ar fi fost util să avem aici măcar un reprezentant al celui care a iniţiat referendumul, pentru a asculta, cu respectul pe care încercăm să-l avem şi noi, ce anume considerăm că poate fi o soluţie pentru reformarea clasei politice, pentru un nou mod de a alege pe reprezentanţii poporului în Parlament. Aş vrea să cred că ceea ce discutăm noi, astăzi, îl interesează pe domnul preşedinte, nu de alta, dar sunt convins că interesează pe oameni. Discutăm ceva ce, în sfârşit, îi interesează pe oameni, modul în care sunt reprezentaţi şi modul în care ei îşi aleg reprezentanţii. Cred foarte tare şi credem foarte tare că votul uninominal este o şansă, nu este neapărat o siguranţă că vom avea o clasă politică, dar este o şansă ca oamenii să se simtă reprezentaţi şi să se simtă ascultaţi.

În 2004, când s-a votat, nimeni nu a vorbit de votul uninominal, oamenii au votat pentru ca să trăiască mai bine, chiar dacă acum nu trăiesc mai bine, pentru ca să fie traşi în ţeapă corupţii, chiar dacă nu au fost traşi în ţeapă. Deodată, văd că cei care atunci au cerut votul pentru aceste lucruri s-au răzgândit, mă bucur că s-au răzgândit şi au considerat că este mai important votul uninominal decât ca oamenii să trăiască bine sau decât ca oamenii să trăiască într-o ţară cu mai puţină corupţie. Nu contează momentul, ci important este că ne-am gândit, acum, mai bine şi poate reuşim să facem ceva. Aş vrea să fim foarte corecţi şi să ne gândim că, în 2004, am avut această şansă şi, dintr-o anumită lipsă de hotărâre, n-am reuşit să o punem în practică.

Nu ştiu dacă a fost bine sau rău că doamna Mungiu a făcut acel studiu, prin care i-a convins pe colegii liberali şi democraţi că, prin votul uninominal, vor obţine mai puţine mandate şi, în acest fel, o idee care putea fi pusă în practică din 2004, s-a amânat pentru 2007. Îmi doresc foarte tare ca doamna Mungiu să nu facă un nou studiu şi să-i convingă, din nou, pe colegii democraţi, de data asta, că liberalii nu-i mai sunt prieteni, că pierd un număr de mandate şi să ne împotmolim, din nou, în nişte calcule care cred că nu-şi merită, până la urmă, importanţa pe care noi le-o dăm.

Aş vrea să spun că suntem toţi convinşi, cel puţin cei de aici, că votul uninominal nu va rezolva absolut toate problemele României. Până la urmă, problemele le creează şi le rezolvă oamenii, dar, în mod clar, credem că un vot uninominal înseamnă o relaţie mai directă între alegător şi ales şi, până la urmă, poate o să ne transforme pe toţi sau o să ne schimbe prioritatea pentru toţi, de la activitatea de aici, de la cine ajunge mai des la microfon, la activitatea din circumscripţii şi la ceea ce oamenii aşteaptă de la noi. Poate că înţelepciunea mai multă vine în opoziţie, dar important este că, din 2005, când noi am trecut în opoziţie, am fost mai hotărâţi pe această temă, colegii noştri din absolut toată ţara au strâns câteva sute de mii de semnături, alţi colegi m-au ajutat să le am în spate toate aceste dosare, nu sunt dosarele de la DNA, pe care vi le pregăteşte tuturor doamna Macovei, ci sunt dosarele cu semnături ale unor oameni obişnuiţi, care vor să-şi aleagă, prin vot uninominal, reprezentanţi în Parlament.

Mi-aş dori ca, de data aceasta, să fim, într-adevăr, sinceri cu toţii şi să folosim această şansă, care a venit dintr-o intervenţie demagogică şi populistă, dar este mai puţin important, până la urmă, din ce cauză a venit această iniţiativă, important poate să fie rezultatul la care ajungem împreună.

S-a spus că nu am vrut în 17 ani şi de ce vrem acum. Eu cred că mulţi dintre noi am vrut, cred că mulţi dintre noi şi-au dorit acest lucru şi cred că putem să rămânem acel Parlament capabil să voteze o lege care să schimbe sistemul de vot într-un sistem care, poate, ne va pune unora dintre noi locul în pericol, dar putem fi capabili să adoptăm o asemenea lege şi un asemenea sistem şi putem merge un pic mai departe.

Votul pe listă poate că are avantajul unei anumite discipline de partid, dar are şi dezavantajul că, de multe ori, ne transformă pe toţi cei de aici într-un Parlament de voci. Mi-am dori foarte tare să nu mai fim un Parlament de voci, mi-aş dori să fim un Parlament de oameni aleşi în mod direct, de oameni care răspund în faţa alegătorilor, de la mine din Gorj sau de oriunde mergeţi dumneavoastră să solicitaţi votul. Mi-aş dori să cred că, prin votul uninominal, chiar dacă, poate, Parlamentul se va fragmenta, vor intra tot felul de persoane, mai mult sau mai puţin competente, vom reuşi să învăţăm să dialogăm mai mult şi vom fi ceva mai obligaţi de interesul public pe care, cel puţin teoretic, vrem toţi să-l servim.

Nu vreau să mai intru acum să mai explic cum este cu iniţiativa şi de ce vine acum. Bineînţeles că îmi place să dau, totuşi, un citat: "Ai momente când, demagogic, susţii o soluţie numai pentru că ţi se pare că dă bine la public, după care, când te duci în spatele uşilor la partid şi cu oameni care se pricep, începi să faci socotelile şi îţi dai seama că soluţia pe care o propui nu permite realizarea unei majorităţi democratice".

Sincer domnul Băsescu, când spune lucrurile astea, dar nu ştiu sigur ce caută domnia-sa, în continuare, în spatele uşilor de la partid, şi nu prea ştiu exact unde sunt oamenii care se pricep, dar mi-aş dori, chiar aşa nesincer cum este domnia-sa, să ne sprijine într-un demers care, încă o dată spun, poate ne aduce, din nou, pe toţi la ceea ce poate fi important şi interesant pentru public.

Fac un apel la dumneavoastră să nu ne supărăm, încă o dată spun, de intenţiile demagogice şi populiste, care stau în spatele acestei iniţiative, să înţelegem că este o iniţiativă utilă şi necesară pentru noi, cei de aici, din sală, pentru a avea mai multă credibilitate, pentru a ne justifica locul pe care îl avem aici şi pentru a ne apăra mai puţin de demagogii care profită, până la urmă, de un sistem pe care, altfel, 17 ani l-au patronat şi l-au încurajat. Cred că avem o şansă foarte mare să adoptăm un sistem de vot uninominal, încă o dată spun, să ne punem în pericol, până la urmă, scaunele noastre, dar să fim mai apropiaţi de oameni decât cei care le promit că o să trăiască bine, după care, după o lună, se răzgândesc şi încep să le promită alte lucruri.

Partidul Social Democrat a iniţiat, în ianuarie 2005, Proiectul de lege privind votul uninominal, în 2006 am strâns un număr important de semnături din partea oamenilor obişnuiţi. Dorim să adoptăm acest sistem în orice formă, că este a "ProDemocraţia", că este a altor oameni poate mai inteligenţi, important, până la urmă, este - încă o dată spun - să arătăm oamenilor că suntem capabili să candidăm pentru ei.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Urmează, din partea Grupurilor parlamentare ale PRM, doamna senator Verginia Vedinaş.

Doamna senator, vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Verginia Vedinaş:

Domnule Preşedinte al României,

Domnilor preşedinţi ai Camerelor,

Domnilor parlamentari.

Dumnezeu şi destinul au hotărât, în ceea ce mă priveşte, să reprezint, în Parlamentul României un judeţ mirific, Bihorul, un judeţ în care s-au adunat atâtea comori de frumuseţe, de românitate, cum nu mi-aş fi imaginat vreodată că voi întâlni. Însă, atunci când merg în judeţ - şi asta se întâmplă de cel puţin două ori pe lună -, biroul este plin de oameni care vin din toate localităţile. Cele mai multe din problemele lor sunt provocate de primari. Da, de primari pe care i-au ales prin vot uninominal, aşa cum se exprimă incorect cei care se doresc promotorii acestui tip de scrutin. Mai mult chiar, fiind vorba despre alegeri la nivel local, se presupune că oamenii îi cunoşteau pe candidaţi, astfel încât şansa lor de a alege primari de ispravă ar fi trebuit să izbutească în proporţie de 100%.

Din păcate, doamnelor şi domnilor parlamentari, realitatea ne demonstrează că nu este astfel. Am situaţii în judeţ când oamenii, nemulţumiţi de abuzurile incalificabile ale unor primari aleşi uninominal, au dorit să-i schimbe prin referendum şi nu au reuşit.

Am început, astfel, pledoaria mea în faţa dumneavoastră, pentru că, din 1990 încoace, românii îşi aleg primarii prin aşa-zisul vot uninominal şi nu trece prea mult timp pentru ca ei să realizeze că au făcut o proastă alegere. Ce-a adus bun aceasta în viaţa oamenilor?

Un alt aspect pe care doresc să-l pun în discuţia domniilor voastre este că o instituţie fundamentală a statului, Parlamentul, organul reprezentativ suprem al poporului român, şi preşedintele, care ar fi trebuit să fie şi domnia-sa prezent, în opinia noastră, urmează să dezbată astăzi o problemă care nu există astfel de cum ne-a fost ea prezentată - referendum pentru vot uninominal.

Noţiunea de vot uninominal nu se regăseşte în dreptul constituţional electoral. Cu riscul de a fi puţin didacticistă trebuie să clarificăm lucrurile. Mă simt datoare să fac acest lucru şi să plec de la noţiunea de scrutin, care evocă modalitatea prin care alegătorii îşi desemnează autorităţile reprezentative.

Semnificaţia lui într-un sistem electoral este foarte mare, deoarece în urma lui se desemnează, de fapt, învingătorii. Există trei tipuri de scrutin, prin care se atribuie mandate diferite, respectiv, majoritar, reprezentarea proporţională şi scrutinele mixte. Scrutinul majoritar, la rândul lui, este modalitatea conform căreia este proclamat ales candidatul care a obţinut cele mai multe voturi, el cunoscând două forme: scrutin majoritar uninominal şi scrutin majoritar pe listă.

Şi, în sfârşit, scrutinul majoritar uninominal este cel care presupune existenţa unui singur loc, pentru care s-au organizat alegerile, iar alegătorii trebuie să voteze pentru un singur candidat într-o circumscripţie electorală.

În concluzie, în mod corect, domnilor colegi, trebuie să facem cuvenita rectificare şi să spunem că Parlamentul urmează să fie astăzi consultat cu privire la organizarea unui referendum, prin care poporul să fie întrebat dacă este sau nu de acord cu scrutinul majoritar uninominal, dar înainte de a-i pune poporului o asemenea întrebare, vă propun să zăbovim puţin asupra Constituţiei, la a cărei respectare trebuie să vegheze preşedintele ţării, dar şi Parlamentul, pe care însăşi Constituţia îl califică, organ suprem reprezentativ.

V-aş propune, dragi colegi, doar câteva din prevederile Legii fundamentale să le aveţi în vedere. Mai întâi, articolul 1 alin. 3, în care pluralismul politic este enumerat printre valorile supreme şi garantate. Articolul 8, care are ca titlu chiar "Pluralismul politic şi partidele politice". Potrivit acestui text, pluralismul în societatea românească e o condiţie şi o garanţie a democraţiei constituţionale, iar partidele politice au rolul de a contribui la definirea şi exprimarea voinţei politice a cetăţenilor, constituind concretizarea unui drept fundamental al cetăţeanului, dreptul de asociere.

Şi, ultimul, dar nu în cele din urmă, invoc articolul 152, care enumără printre dispoziţiile care nu pot să fie revizuite pluralismul politic.

Constatăm, dragi colegi, semnificaţia deosebită acordată de constituanţi partidelor politice şi pluralismului.

Consolidarea democraţiei constituţionale în România este condiţionată de întărirea partidelor politice. Soluţia nu este scrutinul majoritar uninominal, ci întărirea rolului partidelor politice pe scena vieţii publice, iar realizarea acestui obiectiv trebuie să ne-o asumăm cu toţii: autorităţi, opinia publică şi partidele înseşi.

Acestea sunt argumentele pentru care Partidul România Mare nu împărtăşeşte soluţia scrutinului majoritar uninominal, care nu numai că nu va aduce beneficii, dar există riscul să se dovedească catastrofală pentru fragila noastră democraţie şi intuiţi cu toţii la ce mă refer.

Dincolo de aceste aspecte, problema pe care o dezbatem este lipsită de consistenţă, datorită faptului că la nivelul Parlamentului este constituită Comisia specială pentru elaborarea Codului electoral, care a fost investită să gestioneze procesul de elaborare a legislaţiei electorale pentru Parlament, pentru alegerile naţionale şi cele ale reprezentanţilor României în Parlamentul European.

Cunoaştem că există mai multe proiecte şi că se lucrează, urmează să se elaboreze un calendar în care să se stabilească termenele de elaborare a respectivului proiect de lege..

În final, ne întrebăm care este motivaţia organizării unui referendum, de vreme ce Parlamentul, pe care Constituţia îl califică drept unica autoritate legiuitoare, are în lucru un asemenea proiect.

S-au terminat problemele de rezolvat în această ţară? Răspunsul nu poate fi decât negativ şi pentru aceste considerente, Partidul România Mare va vota împotriva solicitării preşedintelui. Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult doamna senator.

Din partea grupurilor UDMR, are cuvântul domnul senator Attila Verestoy.

Domnul Verestoy Attila:

Domnilor preşedinţi,

Onoraţi colegi,

Oaspeţi şi toţi cei care ne urmăresc, chiar dacă nu sunt prezenţi.

În primul rând, consider că toţi suntem de bună- credinţă şi toţi dorim ca printr-o îmbunătăţire a sistemului electoral să avem o mai eficientă şi mai bună reprezentare a intereselor electoratului.

Sunt convins că acest lucru se poate realiza şi mai bine decât cum există în sistemul actual pe care-l practicăm, al cărui rezultat suntem, al cărui rezultat este şi domnul preşedinte, a cărei iniţiativă de a supune printr-un referendum o modificare a sistemului electoral, în schimbarea scrutinului într-un scrutin uninominal, o dezbatem astăzi.

Eu consider că sistemul actual reflectă acea cerinţă pe care electoratul ne-a dat-o, de a îndeplini dorinţa lui, de a o transforma în proiecte politice, în legi, în hotărâri, în ultimă instanţă, prin Executiv, într-un program de guvernare, în controlul acestuia de către un legiuitor, Parlamentul, care are şi acest rol de a controla Executivul.

V-am spus: sigur, se pot îmbunătăţi sistemele electorale, dar trebuie să ne gândim la un lucru: în momentul de faţă, opţiunea unui alegător se regăseşte în mandat. Se regăseşte într-un mandat, dat pentru o listă, într-o proporţie de peste 95%, cam 5% din voturi se pierd datorită faptului că o parte din cetăţenii acestei ţări optează pentru formaţiuni politice care nu întrunesc un barem de 5%. Cam 5-7% se pierd din voturi. Într-un scrutin uninominal, conform statisticilor pe care le cunoaştem, pierderea este de peste 30%.. Deci, 30% din această ţară va fi condamnată de a nu mai regăsi opţiunea politică în niciun mandat, în niciun partid, la nicio Cameră, nici la Senat, nici la Camera Deputaţilor.

Şi mai e un lucru, mai ciudat decât acesta. În ceea ce priveşte scrutinul uninominal, care este perfect legitim şi logic, în momentul în care dorim să alegem un om care trebuie să ia decizii, cum e un primar, cum e un preşedinte, dar situaţia este cu totul alta când dorim să avem acele reprezentări ale partidelor politice, ale ideologiilor, ale programelor politice, cum sunt grupurile parlamentare în Senat sau în Camera Deputaţilor.

În acest caz, o primă opţiune a unui cetăţean, dacă s-ar transforma ceea ce există în scrutinul uninominal la scrutinul pentru partide, atunci ar reprezenta următorul lucru. Ca să mă înţelegeţi bine, vă dau un exemplu, pe care l-am putut constata cu toţii: la un prim tur de scrutin, la alegerile care au avut loc pentru înalta demnitate din acest stat, din 18 milioane de cetăţeni s-au prezentat la vot 10,5 milioane. Au optat pentru cel mai bine plasat candidat 3,5 milioane, deci 33% din populaţia acestei ţări. Acest candidat, până la urmă, într-un al doilea tur de scrutin, a devenit ocupantul acelei funcţii pentru care a candidat.

În acest fel, dânsul a avut un suport a 19,8% din electoratul acestei ţări. Ceilalţi 80% n-au optat pentru acest candidat care a ocupat funcţia în urma celui de-al doilea tur de scrutin, obţinând numai o majoritate de voturi.

În acest sens, este logic ca acel candidat, care ocupă o funcţie unde el este cel care ia decizii, să ocupe acest post, dar ce s-ar întâmpla dacă acest lucru l-am transforma şi la nivelul partidelor, şi la nivelul grupurilor politice? Vă rog să mă credeţi că deficitul de reprezentare care, în momentul de faţă, pentru scrutinul pe listă este, totuşi, aşa cum este şi pierderea voturilor, că aici sunt egalităţi, în jur de 7-10%, acum ar deveni peste 70%. Statisticile şi calculele arată acest lucru.

Noi, considerăm că pot exista sisteme de corecţie a sistemului pe listă, şi anume, sistemele preferenţiale, unde am putea vota şi în interiorul unei liste o ierarhie a listei respective, care ar putea îmbina şi dorinţa celui care doreşte îmbunătăţirea acestui sistem electoral, şi dorinţa noastră de a menţine ceea ce este bun câştigat. Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule senator.

Are cuvântul, din partea parlamentarilor independenţi, domnul deputat Cristian Boureanu.

Domnul Cristian Boureanu:

Domnilor colegi,

Doamnelor, La mulţi ani pentru prima zi a primăverii!

În primul rând, sunt foarte mâhnit că suntem mult mai puţini la o dezbatere legată de substanţă, legată de viitorul politic al României, decât la o dezbatere legată de persoane şi acesta ar trebui să fie un prim semnal pentru fiecare dintre cei care ne votează, că poate nu le reprezentăm cu adevărat interesele în Parlamentul României.

Stimaţi colegi,

Din patru în patru ani, cetăţenii României votează pentru a-şi trimite reprezentanţii în Parlament. La ultimele alegeri au fost din ce în ce mai puţini cei care au venit la vot şi acest lucru trebuie să ne dea de gândit. Aş vrea ca astăzi, cei care vor vorbi după mine să nu mai vorbească despre nume de preşedinţi, nume de parlamentari sau nume de prim-miniştri, aş vrea să vorbim despre instituţii şi noi, aici, reprezentăm o instituţie.

Fiecare dintre cei care se află astăzi în Parlament a fost ales pe liste şi indiferent de cum ne susţin sau nu oamenii, acesta este sistemul graţie căruia am ajuns în Parlament.

Stimaţi colegi,

Este foarte greu ca în România de astăzi să devii erou, dar cred că fiecare dintre noi, dacă ar renunţa la locul călduţ de pe listă, dacă ar găsi puterea să candideze uninominal la următoarele alegeri, ar putea să arate că există eroi şi în România de astăzi.

Oameni care sunt dispuşi să-şi rişte locul în Parlament, pentru a da un sistem mai bun României, oameni care sunt dispuşi să lase pe alţii mai buni să vină în locul lor în Parlament. Nu ştim câţi din cei de aici ar rezista unui tur de scrutin uninominal, dar ştim cu siguranţă că în mod sigur, fiecare din votanţi, l-ar alege pe cel care l-ar considera mai bun să-l reprezinte şi, de fapt, acesta este chalenge-ul acestei competiţii. Nu-mi pasă că primul care a făcut propunerea anul acesta a fost preşedintele. Pot spune, şi foştii mei colegi de la Partidul Naţional Liberal sunt aici, că primul proiect a fost făcut de o parte din deputaţii care sunt astăzi la Partidul Liberal Democrat şi o parte din deputaţii care au ales să rămână în Partidul Naţional Liberal.

Mai mult decât atât, a vorbit mai devreme colegul Victor Ponta despre un proiect depus de Partidul Social Democrat.

Stimaţi colegi,

Eu ştiu că în spatele acestor proiecte sunt deputaţi care chiar cred în votul uninominal, dar de multe ori, în spatele acestor proiecte, sunt lideri de partid care nu cred în proiectul votului uninominal.

Timp de 17 ani, Parlamentul României a avut ocazia să propună un sistem de vot uninominal. A ignorat timp de 11 ani această temă, iar în ultimii 6 ani de zile, proiectul de vot uninominal a stat îngropat în sertarele Parlamentului.

A venit momentul să dăm voie cetăţenilor să-şi exercite dreptul constituţional de a decide prin referendum, dacă acesta este sau nu un subiect de importanţă pentru România.

Presiunea unui referendum, cred şi sper din suflet, că ar fi suficientă, pentru ca fiecare dintre dumneavoastră să aleagă să voteze pentru sistemul uninominal.

Nu cred în votul uninominal ca panaceu universal, dar cred că acesta este unul din elementele de care avem nevoie pentru o nouă clasă politică şi mai cred un lucru: că după revoluţia din decembrie, după condamnarea comunismului, acesta este principalul element pentru o nouă clasă politică.

Aş vrea încă o dată, stimaţi colegi, ca astăzi, aici, să arătăm celor care ne-au trimis în Parlament că ne pasă mai mult de ceea ce-şi doresc ei şi mai puţin de propriile noastre interese, şi dacă unii dintre cei de aici din sală nu se vor mai găsi peste patru ani pe liste, în mod sigur vor avea nişte cetăţeni mai buni care să-i reprezinte în Parlamentul României.

Grupul Partidului Liberal Democrat va vota pentru referendum şi suntem deschişi pentru orice propunere care va duce la alegeri uninominale pentru următorul mandat. Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupurilor PRM, are cuvântul domnul senator Gheorghe Funar.

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Onorat prezidiu,

Domnule Preşedinte al României,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi.

În urmă cu circa două săptămâni s-a aflat în această sală Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, şi a început dialogul surzilor. Atunci, domnia-sa, probabil cu gândurile în altă parte, n-a observat că sala Parlamentului era aproape goală.

Ieri, la Cotroceni, la Conferinţa de presă, a înştiinţat toată ţara că atunci când domnia-sa a declanşat referendumul pentru votul uninominal, Parlamentul nu era prezent.

Astăzi, Parlamentul este prezent, dar nu este prezent Preşedintele ţării.

Nu doreşte să ne informeze ce-a gândit, sau dacă s-a gândit, în ce constă acest vot uninominal. Dintre cele patru sau cinci variante de vot uninominal, pe care s-a gândit s-o propună poporului român?

În fond, avem de-a face cu o nouă stratagemă a preşedintelui Traian Băsescu. Acum, în postul Paştelui, domnia-sa s-a gândit să-şi bată joc şi de poporul român, şi de banii publici, pentru că în bugetul pe anul 2007 nu este prevăzut nici un leu pentru această cacealma pusă la cale de preşedintele Traian Băsescu.

Ce-a făcut Preşedintele României? Nerespectând nici Constituţia şi nici Legea referendumului, în faţa unei săli goale a Parlamentului a anunţat că a declanşat referendumul pentru votul uninominal.

De fapt, Preşedintele ţării a aruncat un bolovan în fântână. Eu vă propun, doamnelor şi domnilor, senatori şi deputaţi să lăsăm bolovanul acolo şi să ne ocupăm de problemele care îi interesează cu adevărat pe români.

Am aderat la Uniunea Europeană şi au trecut două luni deja, iar Preşedintele ţării n-are nici o preocupare pe această temă. Dacă, cu adevărat, s-ar fi gândit la votul uninominal, spunea lucrul acesta măcar de anul trecut, dar, aşa cum cunoaşteţi, în mod public, preşedintele Traian Băsescu a declarat în anul 2006 că domnia-sa este împotriva votului uninominal.

Acum, când îl paşte suspendarea din funcţia de Preşedinte al României şi începe să se obişnuiască deja cu această perspectivă, s-a gândit să dea de lucru inutil românilor şi nu m-aş mira dacă ar anunţa că în ziua de Florii sau în Sfânta Zi de Paşti va programa referendumul.

Ce urmăreşte, de fapt, preşedintele Traian Băsescu? Să înmormânteze pentru totdeauna votul uninominal în România.

Aşa cum cunoaşteţi sunt patru propuneri legislative la Parlament care vizează votul uninominal. La Comisia de Cod electoral sunt alte propuneri care vizează tot votul uninominal. Deci, practic există această preocupare şi dorinţă a Parlamentului de a adopta o lege cu privire la votul uninominal.

În acest context, nu îşi are nici o justificare, nici măcar logică, demersul preşedintelui Traian Băsescu. Dovadă este şi faptul că înainte de a arunca bolovanul în fântână, preşedintele Traian Băsescu nu s-a consultat nici cu partidele politice, nu l-a interesat nici măcar opiniile pe care le au preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, ci după ce a aruncat bolovanul în fântână, s-a consultat cu reprezentanţii Societăţii Civile, nişte organizaţii de care nu prea au auzit românii, care au de la 2 până la vreo 10-15 membri, cu APADOR CH, cu Academia Caţavencu şi cu alte asemenea asociaţii ale Societăţii Civile, iar nouă ne dă de lucru inutil pe o temă inventată. Aşa cum a relatat şi distinsa noastră colegă, doamna senator Vedinaş, Partidul România Mare este împotriva acestei diversiuni, pe care a lansat-o Preşedintele Traian Băsescu. Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc foarte mult, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Constantin Gheorghe, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Conservator.

Domnul Constantin Gheorghe:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Am speranţa că, în urma discuţiilor purtate în cadrul acestei şedinţe a Parlamentului, se va demonstra că viaţa politică românească evoluează în spiritul atenuării contradicţiilor, în spiritul modelelor consensuale şi al ameliorării tensiunilor politice.

Implicarea în procesul de modificare a sistemului electoral nu constituie pentru nimeni un demers facil, întrucât problematica de abordat este deosebit de complexă. Trebuie lămurite noţiuni, trebuie reiterate avantaje şi dezavantaje ale sistemului electoral actual şi a celui ce se vrea impus prin referendumuri.

Trebuie avute în vedere modelele din marile democraţii europene, trebuie analizate încadrările normative ale unui sistem electoral diferit, trebuie creată o bază legislativă adecvată pentru o nouă metodă electivă.

După doar câteva considerente introductive, se desprinde o concluzie categorică: referendumul nu răspunde niciunei cerinţe din cele menţionate. Votul uninominal, dorit de preşedintele Traian Băsescu are în conştiinţa publică o sumă de conotaţii extrem de vagi, de fapt, nici domnia-sa, anunţându-şi intenţia de a organiza referendum, nu a folosit o exprimare foarte plină de acurateţe sau foarte corectă din punctul de vedere al sistemelor electorale.

Cultura consensului, pe care o invocă domnul preşedinte, nu produce soluţii concrete. Rolul unei democraţii reprezentative este tocmai acela de a nu mai recurge la popor, de a nu mai conferi maselor un rol consultativ, decât atunci când acest lucru este absolut necesar. În cazul de faţă, referendumul nu numai că nu este absolut necesar, dar nu se poate dovedi nici măcar util.

Să analizăm, totuşi, ipoteza organizării referendumului. Primele aspecte certe sunt consecinţele economice nefaste. O acţiune de o asemenea amploare presupune cheltuieli enorme de organizare, ultima acţiune similară fiind evaluată la aproximativ 30 milioane euro.

Date fiind conflictele politice, ce s-au consumat în ultima vreme în spaţiul public şi în care domnul preşedinte a avut un rol activ, luând în calcul şi numărul mare de cetăţeni ai României aflaţi în afara ţării, cu greu se poate miza pe disponibilitatea şi pe interesul cetăţenilor de a lua parte la acest vot.

Prezenţa redusă, puţin peste 50%, de la ultimele alegeri prezidenţiale, şi chiar de la ultimul referendum, ilustrează clar gradul de implicare şi face legitimă opinia că referendumul va fi cel mai probabil invalid şi lipsit de efecte cu caracter obligatoriu, caz în care se va accentua retorica. Oare banii cheltuiţi cu organizarea referendumului nu ar fi putut fi redirecţionaţi spre soluţionarea unor probleme reale pe agenda populaţiei?

În mod evident, da. Printr-un foarte dificil exerciţiu de imaginaţie să presupunem că 50 plus 1 din cei înscrişi pe liste ar vota în sensul aprobării votului uninominal. Dacă asta ar însemna că în momentul validării referendumului, cel mult a doua zi dimineaţă, o să avem o Lege electorală nou-nouţă plus o serie de hotărâri care să reglementeze cadrul metodologic de aplicare, referendumul, într-adevăr, s-ar justifica. Însă, etapa următoare implică obligaţia Parlamentului de a lua act de voinţa poporului, exprimată prin referendum, şi de a iniţia procedurile legislative adecvate pentru reglementarea unui nou sistem electoral.

Procedurile legislative pentru o lege atât de amplă, implică, în primul rând, consultări între partidele politice, pentru adoptarea unei metode elective concrete, votul uninominal putând fi implementat în mai multe moduri, după cum se poate constata în sistemele electorale ale statelor membre ale Uniunii Europene.

După stabilirea noilor tehnici electorale urmează redactarea lor într-o iniţiativă legislativă şi, în final, după etapele de dezbatere în comisii, adoptarea. Toate aceste etape sunt perfect realizabile şi fără un referendum.

Stimaţi colegi parlamentari,

Partidul Conservator a depus în Parlament o iniţiativă legislativă privind introducerea votului uninominal încă din primăvara anului 2005, iniţiativă blocată în tot acest interval şi de cei care în acest moment pledează cu înflăcărare pentru acest tip de vot. Coincidenţă, între timp, şi preşedintele Traian Băsescu a aderat şi dumnealui la această idee.

Pentru susţinerea acestei iniţiative, Partidul Conservator a strâns la acea dată aproape 200.000 de voturi, de semnături, care exprimau voinţa populară, tocmai pentru a întări această idee de reformă electorală.

Sistemul de vot la care se referă preşedintele Traian Băsescu, prin termenul inexact şi generic: uninominal, nu este în nicio ţară europeană denumit astfel, fiind consacrată doar sintagma de scrutin uninominal, având cu totul alt sens şi făcând parte din alt sistem electoral, anume cel majoritar.

Sistemul electoral majoritar aplicabil şi în forma de scrutin plurinominal este utilizat în Franţa şi Regatul Unit. Sistemul electoral reprezentativ, în cadrul căruia mandatele se împart proporţional cu numărul de voturi obţinut este actualmente în vigoare în România, aplicat cu listă blocată, la fel ca în Italia, Portugalia şi Spania.

Tipul de vot, pe care-l numim uninominal, este, de fapt, un tip de vot reprezentativ, dar aplicat cu o listă neblocată, pe care se poate opta preferenţial, în diverse variante. Acest tip de vot este utilizat în majoritatea statelor membre U.E., precum Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Grecia, Polonia.

Şi în sistemul electoral din Germania se foloseşte tot o selecţie personalizată a candidaţilor. Avem convingerea că acest tip de vot constituie premisa reformei politice. Convingere, reiau, împărtăşită de majoritatea partidelor.

O nouă lege electorală, care să implementeze acest sistem, ar fi, deci, adoptată cu o majoritate confortabilă.

Stimaţi colegi,

În acest context, dorinţa preşedintelui de a organiza referendum, nu se sprijină pe nici un argument concret. În discursul său din Parlament a solicitat imperativ şi perioada în care ar urma să se desfăşoare acesta: a doua parte a lunii martie. Explicaţiile trebuie căutate având în vedere conflictul lui Traian Băsescu cu clasa politică.

Domnul preşedinte aduce acestui referendum conotaţii de opţiune pro sau contra Băsescu. În cazul în care Guvernul sau Parlamentul încearcă amânarea reacţiei previzibile, domnul preşedinte în multiple apariţii publice va aduce, din nou, critici dure clasei politice, care a refuzat să se conformeze propunerii sale şi să se reformeze aproape instantaneu.

Probabil, domnia-sa şi mizează pe acest lucru, pentru că a solicitat un termen, practic, imposibil de aplicat, întrucât convocarea pentru un referendum e o procedură, totuşi, dificilă şi necesită pregătiri ample: normative, financiare, logistice, organizatorice etc.

Crede realemente domnul preşedinte Băsescu că un mecanism de declanşare a unui referendum plus campania prealabilă de informare, absolut obligatorie, se pot desfăşura în circa o lună? Cu siguranţă, nu. Dar, domnul preşedinte a denunţat deja Parlamentul în întâlnirea sa cu reprezentanţii societăţii civile, deci, presupunerea anterioară este perfect legitimă, acuzându-l de lipsă de respect faţă de electorat, pentru că nu a analizat prioritar mesajul dumnealui.

Eventual, în aceeaşi zi, a invocat Constituţia, care după informaţiile domniei-sale impune acest lucru, respectiv, analiza prioritară a mesajelor preşedintelui. Constituţia consacră doar dreptul preşedintelui de a adresa mesaje Parlamentului, analiza prioritară a acestora fiind prevăzută doar în Regulamentul Camerelor. De asemenea, dorinţa fierbinte a domniei-sale de a populariza referendumul din judeţ în judeţ, făcând un apostolat, conform propriilor declaraţii, vine ca un mod de a admite că riscul absenteismului prefigurează un eşec: apostolat şi referendum pentru un lucru cu care toată lumea este, în principiu, de acord.

Dezacordurile vizează modalităţile concrete de aplicare, ce, oricum nu pot fi stabilite prin referendum. S-au declanşat alegerile parlamentare, fiind constituit Biroul Electoral Central care, şi în mod involuntar, tot ar avea efect de popularizare a lui Traian Băsescu şi a Partidului Democrat.

Apostolatul va avea statutul de campanie de informare finanţată, evident, din bani publici şi s-ar mai putea sesiza o coincidenţă, democraţii nu candidează pe liste comune cu liberalii, deci ar fi singurii beneficiari ai contactelor repetate ale preşedintelui cu populaţia.

Calendarul electoral al acestei primăveri, care se prefigurează deosebit de încărcat, nu va stimula, în nici un caz, prezenţa masivă la vot.

Încă un argument care să susţină că există un risc enorm ca referendumul să nu fie valid, iar în acest caz am avea de a face cu un demers complet steril, extrem de scump şi care nu angajează în nici un fel răspunderea celui care l-a iniţiat.

Este dispus Traian Băsescu să-şi asume responsabilitatea unui eventual referendum invalid, chiar dacă nu i-o cere Constituţia?

În orice caz, se distinge clar faptul că argumentele în favoarea acestui referendum nu pot fi bănuite de vreo logică, iar contraargumentele nu au fost încă epuizate.

Sistemele electorale sunt puţin cunoscute şi foarte puţin înţelese. Se impune o campanie de informare care să aibă şi rolul de a mobiliza populaţia la vot.

Dat fiind că timpul de desfăşurare este scurt, campania va fi intensă şi, cel mai probabil, agasantă. Să presupunem, prin absurd, că rezultatul va fi un referendum valid. Rolul central va reveni, din nou, Parlamentului, care va trebui să adopte legislativ rezultatul referendumului.

Necesitatea ocolului care aduce, exclusiv, deservicii populaţiei, rămâne un mister.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Din motivele arătate, Partidul Conservator nu susţine ideea organizării unui referendum privind votul uninominal, şi pledează pentru iniţierea şi adoptarea unei noi legislaţii electorale, direct de către Parlament.

Poporul nu mai are conotaţia medievală de "norod" a cărui opinie nu poate fi obţinută decât în mod direct. Poporul a căpătat o interfaţă instituţionalizată, cetăţenia română şi europeană.

Acest mod de apartenenţă la stat sau la un organism suprastatal presupune a fi reprezentat, conform voinţei majoritare, în instituţiile învestite cu prerogativele decizionale.

Astfel, sarcina elaborării unui cod electoral nou ar trebui să fie direct a reprezentanţilor. Voinţa cetăţenilor este deja ştiută şi nu mai trebuie impusă, întrucât coincide perfect cu voinţa majorităţii parlamentarilor români.

Domnul Traian Băsescu nu pare să fi luat în calcul niciuna dintre consecinţele enumerate, probabil, preocupat să-şi exerseze prerogativele constituţionale pe bani foarte mulţi, bani publici.

Constituţia îi mai conferă câteva prerogative pe care ne-am dori să le exerseze în mod constant, acelea de a veghea la respectarea Constituţiei şi de a îndeplini o funcţie de mediere între puterile statului.

În final, doamnelor şi domnilor parlamentari,

Nu pot decât să-mi exprim speranţa că aderarea României într-un cadru instituţional, clădit pe profesionalism şi prin performanţă, va impune, treptat, în acţiunile principalilor decidenţi, raţionamente ale eficienţei.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule senator.

Din partea Grupurilor parlamentare ale UDMR, domnul deputat Arpad Marton.

Domnul Marton Arpad-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Conform Constituţiei, Preşedintele României ne-a consultat ce părere avem despre iniţierea unui referendum care să vizeze, cică, votul uninominal, iar noi, aici, conform obligaţiei constituţionale, vom da un răspuns dacă suntem de acord sau nu, iar Domnia-Sa, indiferent de răspunsul nostru, tot conform Constituţiei, poate declanşa, de fapt continua, demersul său pentru acest referendum.

Este adevărat că litera Constituţiei vorbeşte aşa. Spiritul Constituţiei, probabil, vorbeşte despre altceva, căci consultarea înseamnă ascultarea părerii celuilalt, adică s-ar putea ca în urma acestor dezbateri, de aici, Preşedintele României să-şi dea seama că, de fapt, nu este nevoie de acest referendum sau dacă se face acest referendum, întrebarea trebuie să fie pusă altfel sau poate să fie şi mai bine întărită această dorinţă a Domniei-Sale de a da acest referendum.

Este foarte bine de ştiut aceste lucruri, pentru că Domnia-Sa doreşte să facă un referendum despre un lucru inexistent, votul uninominal.

Votul uninominal, stimaţi colegi, nu există. Anumite organe de presă au şi luat în derâdere acest referendum, un post de radio punând întrebarea ascultătorilor dacă sunt de acord cu votul "uni-sex" şi ascultătorii erau de acord, pentru că are acelaşi conţinut, adică nu este în spatele lui nimic.

Literatura cunoaşte două tipuri de scrutin: scrutinul majoritar, dar nu este bine să spunem, pentru că nu dă bine la ureche. Scrutinul majoritar înseamnă că cel care ia puţin mai mult decât ceilalţi, ia totul. Deci, dacă un partid, într-un scrutin majoritar, în două tururi de scrutin cu majoritate absolută, care are, la nivel naţional, o susţinere uniformă - 51%, completează toate băncile din acest Parlament şi 49% din populaţie rămâne fără reprezentare.

Dacă mergem pe un majoritar relativ, cu 34% poate să completeze toate băncile, acelaşi partid.

În mod evident, partidele mari sunt pentru această formă.

De ce? Tipurile majoritare de scrutin au, ca urmare, parlamente în care, şi accentuez, parlamente în care sunt doar două partide, pentru că, deşi mulţi ştiu că în Marea Britanie şi SUA sunt două partide, nu este aşa! În parlament sunt două partide, pentru că aceste tipuri de scrutin majoritar, duc, inevitabil, acolo că, în anumite circumscripţii, într-adevăr, uninominale, unde sunt numite persoane de partid, nu poporul alege cine va fi numit acolo, ci conducerea partidului. Trebuie să fii primul, cel mai iubit dintre membrii de partid, ca să fii numit în acea circumscripţie.

Nu mai alege poporul, nu este ca pe o listă unde sunt enumerate 3 - 4 nume, şi poate să ajungă şi persoana din locul 3 sau 4, şi dacă se duc mai mulţi, ajunge şi cel care nu a fost atât de mult iubit de preşedinţii de partid.

Aici, nu! Cel mai iubit va ajunge acolo, partidul decide şi se votează partidul!

Nici dumneavoastră nu aţi vorbit despre faptul că în Statele Unite al Americii, republicanii au pierdut alegerile, pentru că nu au avut candidaţi buni în circumscripţiile electorale. Nu, toată lumea a vorbit despre faptul că, momentan, guvernarea Bush nu are o susţinere mare. Şi asta a dus la căderea candidaţilor de acolo.

Tot aşa, Partidul Conservator. Căderea Partidului Conservator, în Marea Britanie, a fost urmare a unei politici care, la momentul respectiv, nu a fost agreeată de populaţie. Că a avut dreptate populaţia sau nu, nu interesează.

Au venit laburiştii. Dacă vor cădea laburiştii, iar va fi din cauza guvernării, şi nu din cauza candidaţilor, unul câte unul. Ştim cu toţii.

În statele unde există scrutine mixte, deci, majoritar, cam jumătate din parlament şi, proporţional, altă jumătate, o echilibrare.

Din când în când, şi accentuez, intră în parlament şi altcineva decât cele două partide, unul de dreapta şi unul de stânga, sau coaliţii de partide.

Cine sunt aceştia? Liberalii, care intră din când în când, verzii, care intră din când în când, comuniştii, care intră din când în când şi naţionaliştii de extremă dreapta, care intră din când în când.

Deci, cam acesta este tipul.

Evident, există şi cel de-al treilea scrutin pe care-l cunoaştem cu toţii, este cel proporţional, în care se regăseşte voinţa poporului.

Ar fi foarte interesant să cunoaştem ce înţelege domnul Băsescu prin uninominal, pentru că, aşa cum populaţia poate să înţeleagă orice, şi ştim că populaţia este de acord cu acest cuvânt miraculos "uninominal" şi va vota "pentru". Deci, nu trebuie să facem această încercare, pentru că va primi un vot majoritar, dar ce va înţelege domnul preşedinte, aceasta este o problemă.

Domniile-voastre, unii dintre domniile-voastre, aţi declanşat o procedură de "impeachment", cum se vorbeşte în acele democraţii unde există aceste două tipuri de scrutin, prin care doriţi să-l suspendaţi pe Preşedintele României, pentru că, după părerea dumneavoastră, Domnia-Sa a încălcat grav Constituţia.

Eu zic altfel. El a interpretat puţin altfel Constituţia, decât o înţelegem noi, deşi Constituţia pare destul de clară.

Oare cum va interpreta Preşedintele României, dacă va câştiga cu această întrebare "Doriţi vot uninominal?" La ce vot se va gândi Domnia-Sa şi ce ne va spune nouă? "Acesta este votul uninominal!"

Pentru că foarte mulţi dintre alegătorii noştri, adică ai UDMR-ului, unii l-au susţinut pe Domnia-Sa şi au avut diferite idei despre ce va dori Domnia-Sa şi acum ei zic că sunt dezamăgiţi, că s-au gândit la altceva, dar era o proastă înţelegere a campaniei Domniei-Sale.

Aici, nici măcar posibilitatea de a înţelege nu o avem.

În orice caz, dacă se merge pe tipul scrutinului majoritar, cele două tipuri care sunt susţinute aici, unul al PSD-ului, celălalt susţinut de Alianţa D.A., trebuie să vă spun că ambele sunt neconstituţionale, pentru că, în conformitate cu Constituţia României, minorităţile naţionale au un drept, organizaţiile minorităţilor naţionale.

Acel drept nu poate fi valorificat prin niciunul dintre tipurile de scrutin.

Pentru tipul de scrutin propus de Alianţa D.A., o organizaţie a minorităţilor naţionale care doreşte să culeagă toate voturile, circa 3 mii de voturi, trebuie să aibă 340 de candidaţi şi va câştiga nu se ştie cine dintre aceştia.

Mai departe, tot acest sistem, este neconstituţional, în mod evident, pentru că regiunile de dezvoltare nu sunt enumerate în administraţia publică. Deci, din punct de vedere administrativ, sunt inexistente, dar dacă rămânem pe varianta domniilor-lor, cineva poate să dea un vot pe un nume, la Miercurea Ciuc, şi cu acel vot va fi ales cineva la Alba Iulia, un nume, o persoană pe care el nu a cunoscut-o.

Când votează o listă, vede toate numele care sunt înscrise.

Deci, în mod evident - şi poate la asta s-a gândit domnul preşedinte - prin uninominal, s-a gândit la preferenţial pe listă, când se votează partidul şi se aleg de acolo. Este singura modalitate în care se alege persoana dorită.

În mod evident, existând această incertitudine totală a ceea ce va înţelege domnul preşedinte, dacă va câştiga acest referendum, noi, probabil, vom spune alegătorilor noştri, dacă nu sunt siguri ce a dorit Preşedintele României, mai bine să nu se ducă la vot, să nu aibă, pe urmă, surprize.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul senator Mircea Cinteză. Se pregăteşte domnul senator Teodor Meleşcanu.

Domnul Mircea Cinteză:

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Stimaţi invitaţi,

Cred că în faţa noastră se pune astăzi o problemă care poate să rezolve responsabilitatea omului politic.

Suntem într-o perioadă politică tulbure pentru România şi, din păcate, responsabilitatea nu este foarte bine dovedită în niciuna dintre soluţiile pe care politicienii le găsesc pentru România, mai târziu considerate proaste.

Votul uninominal poate să ridice în faţa cetăţeanului român propria lui responsabilitate pentru cel pe care îl pune în fruntea ţării.

În prezent, de foarte multe ori, pretextul celor aleşi este că au existat considerente politice de partid, care i-au împiedicat să facă exact cum pare că i-au pretins alegătorii.

În momentul în care alegerea este uninominală, nu mai există nicio scuză pentru a-ţi justifica acţiunea politică.

Colegul nostru a vorbit, mai înainte, despre faptul că la o anchetă mass-media, alegătorii au votat cuvântul "uni-sex" la fel ca cel uninominal. Este vina noastră că România, ţară a Uniunii Europene, nu a făcut cetăţenilor ei educaţia de a şti ce înseamnă cuvinte care înseamnă responsabilitatea socială.

Suntem o ţară care avem mult de construit în a creşte responsabilitatea socială.

În momentul în care votul uninominal este acceptat, exemplul pe care colega noastră, doamna senator Vedinaş, l-a dat despre primari, poate fi crescut şi la nivelul Parlamentului. Eu cred că acel exemplu trebuie să fie privit pe dos.

Există persoane care au făcut foarte multe lucruri pentru comunitatea lor şi în acel oraş, fie un partid oricât de în faţă în sondaje, nu câştigă primăria dacă cetăţeanul Popescu sau Ionescu este respectat de către comunitate, pentru că el a fost responsabil într-un mandat precedent sau în prezenţa lui în comunitate.

De aceea, exemplul primarilor respectaţi în ţară, indiferent de ce partid aparţin, trebuie să fie generalizat şi la nivelul Parlamentului.

În orice caz, rămâne un organism al ţării - care va fi de competenţa partidelor - care este guvernul, care nu poate fi ales uninominal şi, din fericire sau din păcate, guvernul este cel care execută cele mai multe dintre obiectivele sociale.

Dar, în rest, construcţia socială, educaţia oamenilor trebuie să fie făcută de către persoane care nu trebuie să aibă pretextul că se ascund după o linie politică indicată de unul sau de altul.

Dacă este oportun să facem acum un referendum despre acest vot, este exact argumentul pe care vi l-am arătat mai înainte, care spune că da, pentru că în Parlament există de 3 ani, sau peste 3 ani, propunerea de a se decide dacă votul uninominal este introdus sau nu, şi Parlamentul a amânat o decizie, a amânat acest lucru, în timp ce cetăţeanul, dacă este educat, poate să tranşeze problema în acest moment, nu cum a spus colegul nostru, făcând confuzie de termene, ci fiind informat de către cei care îl conduc asupra semnificaţiei gestului lor. Responsabilitatea cetăţeanului este motivul pentru care acest referendum trebuie să fie făcut acum şi sunt câteva din argumentele pentru care sunt de acord cu votul uninominal şi, la fel, Partidul Liberal Democrat din care fac parte.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule senator.

Din partea Grupurilor parlamentare ale PNL, domnul senator Teodor Viorel Meleşcanu. Se pregăteşte domnul deputat Varujan Pambuccian.

Domnul Teodor Viorel Meleşcanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Evident că România a intrat, începând cu 1 ianuarie 2007, într-o nouă fază a existenţei sale, cea de membru al Uniunii Europene şi noi considerăm că acest prilej al admiterii României în Uniunea Europeană este o excelentă ocazie şi pentru a ne apleca asupra necesităţii modernizării sistemului politic românesc şi a modului de funcţionare a democraţiei din ţara noastră, o democraţie care este caracterizată prin suprapopularea instituţiilor reprezentative şi sub reprezentarea cetăţenilor.

Această preocupare a Partidului Naţional Liberal este o preocupare pe care o regăsiţi de la începuturile istoriei sale, în calitate de grupare politică implicată în elaborarea primei Declaraţii de drepturi din România, în 1948, cu ocazia Revoluţiei, şi de partid care a dat ţării două constituţii, cea din 1866 şi cea din 1923.

Partidul Naţional Liberal a înţeles, însă, să-şi actualizeze constant vocaţia sa de forţă politică, o forţă politică fondatoare de stat, o forţă politică modernizatoare şi democratică, asumându-şi, printre altele, şi proiectul de revizuire, de modernizare a sistemului politic românesc, a raporturilor constituţionale care există între principalele puteri, într-o Românie - ţară membră a Uniunii Europene.

Am avut onoarea să prezint acest proiect al Partidului Naţional Liberal, cu ocazia ultimului congres al partidului.

În acest cadru se înscrie şi preocuparea constantă pe care am avut-o pentru introducerea sistemului de scrutin uninominal în circumscripţii şi, ca dovadă pentru această preocupare, stau cele două proiecte de lege prezentate de liberali în 2003 şi 2005, pe tema introducerii scrutinului uninominal în România.

Ideea fundamentală care stă la baza acestor proiecte de lege este aceea de a avea candidaturi uninominale în circumscripţii special desemnate în acest scop, deci, votarea să se facă în circumscripţii electorale uninominale şi, în acelaşi timp, cu luarea în considerare a nevoii de repartizare a mandatelor în Parlament, ţinând seama şi pe baza preferinţelor electoratului, respectiv, pornind de la numărul de voturi pe care fiecare candidat al unui partid l-a înregistrat.

Sigur că în viaţa noastră politică, problema votului uninominal, cum îi spun foarte mulţi colegi şi Preşedintele ţării, este asemănătoare cu legenda Sfântului Graal. Toată lumea apreciază sau consideră că introducerea votului uninominal care, - într-adevăr, vestea proastă este că nu există, există foarte multe sisteme - ar fi un fel de soluţie miraculoasă, de medicament miraculos care ar rezolva toate problemele societăţii româneşti.

Este păcat, este greşit şi, mai ales, cred că este contraproductiv să inoculăm această idee, că soluţia la toate problemele pe care le are clasa politică românească, funcţionarea sistemului politic românesc, modul de relaţionare a principalelor puteri ale statului, modul de funcţionare a raporturilor dintre preşedinte şi primul-ministru, ca piloni ai Executivului, că toate aceste lucruri vor fi soluţionate prin miraculoasa introducere a sistemului uninominal.

Nu este, însă, mai puţin adevărat, şi ar fi o greşeală, o eroare politică la fel de mare, dacă am subestima importanţa pe care cetăţenii, oamenii obişnuiţi, o acordă acestei idei.

Din păcate, românii au înţeles foarte repede, pe parcursul celor 17 ani de democraţie, că în România ei votează, dar nu aleg. Ei votează partidele care să fie reprezentate în Parlament, dar nu aleg persoana care să-i reprezinte.

A subestima această preocupare pe care oamenii încep să o manifeste faţă de dreptul pe care îl concep pentru ei, nu numai să voteze la fiecare 4 ani, ci şi să aleagă, în mod concret, persoanele care-i vor reprezenta în forul legislativ, este, în opinia Partidului Naţional Liberal, o dorinţă care trebuie luată în considerare.

Sigur că în acest context se înscrie şi propunerea Preşedintelui României de organizare a unui referendum pe tema votului uninominal.

Din punctul nostru de vedere, al Partidului Naţional Liberal, nu am ascuns niciodată că avem rezerve care ni se par foarte logice.

În primul rând, pentru că nu este vorba de o problemă contestată. În România, referendumul a fost conceput ca o modalitate extraordinară de consultare a voinţei populaţiei, în cazul în care, la nivelul Parlamentului, la nivelul societăţii româneşti, este o dispută foarte aprinsă pe o temă extrem de importantă care, până la urmă, trebuie tranşată printr-un referendum.

Problema votului "uninominal" nu este o asemenea problemă. Pot să vă spun de acum că rezultatul referendumului va fi acela că peste 85% din cei care vor vota, se vor pronunţa în favoarea scrutinului uninominal.

De asemenea, nu este o problemă contradictorie, nu este o problemă de bătălie la nivelul Parlamentului, unde, aproape toate partidele politice s-au pronunţat în favoarea introducerii unui sistem de scrutin uninominal.

Al doilea element de rezervă pe care-l avem, este legat de faptul că problema concretă a introducerii unui sistem de scrutin uninominal în România, nu este o problemă politică, ci o problemă tehnică, de a găsi cele mai bune modalităţi pentru a face să ajungă la cetăţean avantajele scrutinului uninominal şi a reduce, pe cât posibil, efectele negative ale acestui sistem de vot.

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi colegi,

Ştiţi foarte bine, la fel ca şi mine, că nu există nici medicamente miraculoase, nici măcar medicamente care nu au efecte secundare.

Evident că scrutinul uninominal are asemenea efecte negative şi mi-aduc aminte de un cântec faimos din tinereţea mea, a unei formaţii la fel de faimoasă, al cărui titlu era simplu "The winner takes it all!"

Scrutinul uninominal are, până la urmă, această consecinţă directă. Există un singur câştigător, iar voturile pe care cetăţenii le dau pentru toţi ceilalţi participanţi la cursa electorală sunt egale cu zero.

Evident că asemenea lucruri nu pot să ne lase nepăsători. Am ascultat şi alţi colegi care au ridicat acest tip de probleme. Evident că în România, principalele curente de gândire, principalele curente politice trebuie să fie reprezentate în Parlament pe mărimea susţinerii de care ei se bucură din partea electoratului.

Acestea fiind spuse, şi astea sunt rezerve care, sunt convins că le împărtăşiţi foarte mulţi dintre dumneavoastră, trebuie să recunoaştem că ne aflăm la un moment foarte important pentru o dezbatere eficientă şi pentru o decizie privind introducerea unor modificări la legea electorală, care să ne permită ca la alegerile din 2008 să putem vota în circumscripţii uninominale.

De ce spun acest lucru? Avem nevoie de timp şi de o accelerare a negocierilor în Comisia pentru elaborarea legilor electorale, va fi nevoie de un timp foarte îndelungat, pentru că România va trebui să fie complet redecupată în circumscripţii uninominale, faţă de votul care se dădea acum, în circumscripţiile judeţene.

Deci, momentul este propice, momentul este bun şi, într-adevăr, consider că şi la nivelul Parlamentului trebuie să realizăm acest lucru.

De aceea, din punctul nostru de vedere, al Partidului Naţional Liberal, propunerea noastră este să dăm un aviz favorabil cererii prezentate de Preşedintele României în legătură cu organizarea unui asemenea referendum.

Nu avem nici un fel de rezerve faţă de un asemenea exerciţiu, vrem, însă, să atragem atenţia asupra a două elemente importante. Lucrul esenţial îl va reprezenta întrebarea, modul de formulare a întrebării care fi adresată oamenilor. Dacă această formulare va fi, într-adevăr, de natură să contribuie la creşterea sprijinului pentru introducerea cât mai rapidă a unui sistem de vot în circumscripţii uninominale, va fi un lucru foarte bun. Dacă nu, din păcate, dacă vom merge pe întrebarea extrem de neinspirată, aş zice eu, "dacă suntem în favoarea votului uninominal", de fapt, nu vom face nimic. Şi, dacă adăugăm la acest lucru, cu tot respectul, şi faptul că nu ştim încă, în prezent, care va fi participarea la referendum, v-aş spune că ne vom afla într-o situaţie destul de complicată, şi iniţiatorul, şi cei care am avizat acest proiect politic, pentru că, dacă jumătate plus unu din cetăţeni, pe Legea referendumului, care există la ora actuală, nu se vor prezenta la vot, indiferent de faptul că - v-am spus - 85% vor vota pentru, vom avea o problemă foarte mare. Nu există modalităţi de recuperare, va fi un referendum eşuat şi trebuie să ne gândim foarte bine dacă mesajul pe care vrem să-l dăm este că acest referendum trebuie să sprijine accelerarea lucrărilor Parlamentului pentru adoptarea unei legi sau, dimpotrivă, să dăm un mesaj negativ. Este o întrebare foarte grea, la care iniţiatorul trebuie să răspundă. Altfel, stimaţi colegi, avem toate şansele să asistăm la un referendum care va reprezenta cel mai scump sondaj sociologic din istoria democratică a României.

Acestea fiind zise, v-am spus încă o dată, suntem în favoarea unui aviz favorabil. Considerăm, însă, că, în paralel cu această dezbatere, pe care o avem astăzi şi care noi propunem să se încheie cu un aviz favorabil, avem nevoie de încă un lucru asupra căruia insist. Eu cred că avem nevoie de o decizie foarte fermă a Parlamentului nostru, de a cere accelerarea lucrărilor comisiei care elaborează legile electorale.

Cred că, de fapt, cea mai bună soluţie - îmi pare rău să spun asta în faţa dumneavoastră şi în faţa celor care ne ascultă - singura soluţie de introducere a scrutinului uninominal nu este nici referendumul, nici luările de poziţie, oricând de prestigioase ar fi ele. Singura soluţie este adoptarea unor legi în Parlamentul României şi cred că, dacă noi, astăzi, dăm un semnal foarte clar că sprijinim şi cerem urgentarea negocierilor pentru elaborarea cât mai rapidă a unui asemenea proiect de lege, bazat pe candidaturi uninominale, eu cred că ne-am făcut, cu adevărat, datoria.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale...

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Procedură, domnule preşedinte!

Domnul Bogdan Olteanu:

Dar mai întâi, pe procedură, domnul deputat Marcu Tudor.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Într-un minut am terminat.

Scrisoarea, pe care o am în faţă şi pe care a trimis-o domnul Preşedinte, a trimis-o, parcă, anume, pentru a fi respinsă.

Este conştient, ca şi noi, de altfel, că nu se vor prezenta la vot 9 milioane şi ceva de oameni. Nu s-au prezentat niciodată. Atunci s-au mai furat din voturi, când a fost referendumul pentru Constituţie, şi au fost acuze nenumărate, şi în străinătate, şi în ţară, că s-a furat prezenţa, ca să se justifice acel referendum. Şi atunci era o mare emulaţie. Acum nu mai putem fura. Ca atare, 100%, nu se vor prezenta 9 milioane şi ceva de oameni, când 2 milioane sunt afară.

Domnul Preşedinte a scris aici "...organizarea, în partea a doua a lunii martie," - deci, în foarte, foarte scurt timp - "a unui referendum naţional consultativ cu privire la introducerea votului uninominal".

Păi, dacă noi, între noi, de foarte mulţi ani, nu mai zic şi în ultimele zile, cu precădere, nu ne lămurim bine care dintre cele cinci modalităţi de vot uninominal, existente în Europa, ni s-ar potrivi, ar trebui promovată în acest referendum, vă închipuiţi ce bulversare totală este în capul alegătorilor care se vor prezenta la vot. Ei nu vor avea habar ce vor vota, dar tocmai pe asta se bazează domnul Preşedinte, ca să nu rezulte favorabil acest vot.

Nu suntem atât de naivi, încât să nu ne dăm seama că, dacă noi nu ştim ce votăm aici, noi nu ştim ce vrea Preşedintele, ştie un popor întreg, în care peste jumătate sunt în sate şi nu se uită decât la televiziunea puterii, la TVR1!

De aceea, vă propun, dragii mei colegi, să retrimitem scrisoarea domnului Preşedinte - s-o retrimitem înapoi, ca să fac un pleonasm, cum, de obicei, se zice pe aici - ca să ne lămurească ce vrea, pentru ca şi noi, când ne ducem în teritoriu, să susţinem ce vrea Domnia Sa.

Eu nu ştiu ce să susţin în Prahova, ce vrea domnul Preşedinte. Ce mă învăţaţi să le spun eu oamenilor?

Domnul Meleşcanu, care e aici un entuziast...

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, vă rog frumos...

Domnul Marcu Tudor:

Imediat, imediat.

Domnul Bogdan Olteanu:

Au trecut două minute şi nu e pe procedură deloc, şi o să cer eu scuze domnului deputat Pambuccian.

Domnul Marcu Tudor:

Domnule preşedinte, imediat termin.

Ce mă învăţaţi dumneavoastră să le explic eu alegătorilor mei pentru referendum, în Prahova, când nici eu nu ştiu? Vor zice că sunt neavenit acolo, n-am ce căuta. Ei ştiu, însă, bine, uninominal, care nu există. Există una din cele cinci forme.

Propun s-o trimitem înapoi domnului Preşedinte, s-o analizeze bine cu consilierii lui, care sunt aşa cum sunt, şi să ne spună ce anume vrea, ca să ştim ce susţinem şi noi.

Iar termenul acesta, în care va trebui să lămurim oamenii ceea ce nici noi nu ştim bine acum, este atât de scurt dat, încât să nu rezulte nimic din referendum.

Dacă sunteţi de bună-credinţă, trimiteţi-o înapoi. Dacă sunteţi de rea-credinţă, lăsaţi-o să cadă, că nu ştie nimeni ce votează.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnule deputat Pambuccian, îmi cer scuze că, înaintea intervenţiei dumneavoastră programate, a fost o altă intervenţie, care nu a fost pe procedură.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă accept scuzele, domnule preşedinte. Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat Pambuccian, aveţi cuvântul.

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Eu vă vorbesc în numele unui grup parlamentar, în care, de foarte mult timp, eu şi colegii mei suntem aleşi pe o formulă destul de apropiată de cea de vot uninominal.

Nu am să vă vorbesc nici despre avantajele, nici despre dezavantajele votului uninominal. Eu cred că e bine să avem o dezbatere şi cred că e bine ca lucrurile pe care le facem să le facem aşezat şi fără grabă, pentru că deciziile pe care le luăm pot influenţa viaţa noastră pe termen lung.

Pot să vă spun cât de greu e să fii ales aşa, pe vot uninominal. Pot să vă spun cât de greu este să găseşti echilibrul corect între aşteptările pe care le creezi şi rezultatele pe care le ai şi îmi este foarte teamă. Noi vom trece prin experienţa asta, sunt sigur, dar îmi este foarte teamă că după ce vom ajunge să creăm această experienţă, o să creăm aşteptări mult mai mari decât vom fi în stare să le împlinim şi acesta este un lucru îngrozitor.

Cred că singura aşteptare pe care ar trebui să le-o creăm oamenilor este ca ei să devină oameni liberi. Românii încă nu sunt oameni liberi, nici economic, şi nici politic. Economic încep să fie, pentru că sfârşitul utopiei economice în care am trăit până acum a început odată cu intrarea noastră în Uniunea Europeană, acolo unde nu ai încotro şi intri în competiţie cu alţii şi în care nu mai eşti protejat de nimic. Nu mai eşti protejat de taxe vamale, nu mai eşti protejat de pârghii fiscale, nu mai eşti protejat de nimic.

Mi-e teamă, însă - şi lucrul acesta l-am trăit noi - că există riscul ca fiecare dintre noi să fie privit de către electoratul acela care îl alege uninominal, ca un "mic tătuc", şi este exact mitul pe care ar trebui să-l spulberăm, pentru ca românii să fie liberi şi ca indivizi, nu numai printr-o libertate economică să fie liberi.

Este cel mai frumos dar pe care l-am putea face. Nu poţi nici să te dezvolţi normal, nici să gândeşti firesc, nici măcar să iubeşti nu poţi, dacă nu eşti liber. Şi cred că exact lucrul acesta trebuie să-l gândim în momentul în care decidem dacă mergem într-o direcţie sau alta.

Vă spun care sunt temerile mele. Temerile mele sunt următoarele. Deci, noi vom trece prin experienţa aceasta, sunt sigur, a unei formule de uninominal. Hai să vedem ce se va întâmpla după aceea. Repet, nu vă spun prin ce trecem noi în timpul alegerilor, pentru că nu vreau să vă creez nici o îngrijorare, e bine s-o trăiţi şi dumneavoastră, pe pielea dumneavoastră, dar vă spun ce se va întâmpla după aceea.

După aceea, se va întâmpla următorul lucru. Fiecare dintre noi va trage strict într-o anumită direcţie.

Gândiţi-vă cum va arăta discuţia la Legea bugetului, în momentul acela, gândiţi-vă cât de greu va fi să închegăm vectori majori, pentru construcţii majore. Noi nu suntem, aici, reprezentanţi locali, aşa cum suntem, de foarte multe ori, confundaţi în circumscripţiile electorale. Ni se cere să rezolvăm probleme care sunt ale primarului sau ale consiliului judeţean. Noi nu avem aceste probleme de rezolvat. Le vom avea numai pe acestea, strict pe acestea, şi o să ajungem să ne luptăm între noi, fiecare cu problemele de primar şi de consilier judeţean în cârcă. Vectorii majori nu vor mai exista în acel moment şi o ţară are nevoie de viziune, de strategie, de vectori majori, ca să devină o ţară puternică.

Al doilea zid de care ne vom izbi va fi următorul. În momentul de faţă, de bine, de rău - şi ştiu asta nu din experienţa grupului meu parlamentar, suntem prea puţini, dar ştiu asta din experienţa partidelor, când se fac listele, se are în vedere şi configuraţia comisiilor din Parlament, şi cum vor arăta lucrurile, dacă partidul va ajunge la guvernare. Este o chestiune de carismă votul uninominal. Are suficientă carismă un foarte bun specialist...? Avem atâţia, aici, care sunt foarte buni specialişti, dar nu au carismă. Are suficientă carismă, să poată învinge pe cineva care ştie doar să spună vorbe goale, neacoperite într-o meserie? Gândiţi-vă la lucrul acesta!

Cred că va trebui să găsim o formulă echilibrată, pentru că există o aşteptare. E clar că electoratul are aşteptarea aceasta. E bine să discutăm lucrurile acestea, dar e bine să le cumpănim şi, când luăm o decizie, s-o luăm pe termen lung. România a trăit mult prea mult timp dintr-o conjunctură în alta, ca să ne putem permite în continuare un şir de reacţii conjuncturale.

De aceea, aici, nu cred că este bine să regândim calendarul acesta al legilor electorale pe principiul "fabrică de legi". Nu suntem o fabrică de legi. Am fost, am dat legi, a căror singură logică a fost să fie schimbate prin ordonanţe de urgenţă, schimbate prin alte ordonanţe de urgenţă, schimbate prin alte legi, am creat în continuu o stare de impredictibilitate şi lucrurile care nu sunt simple, clare şi predictibile nu pot duce niciodată la ceva bun.

Deci, eu cred că este bine să avem o dezbatere şi referendumul îl putem înţelege ca o provocare pentru dezbatere. Şi cred că este bine ca, în comisia pe care o avem pentru legile electorale, pentru că până la alegeri mai este timp, să cumpănim şi să luăm o decizie care să poată să stea în picioare pe termen lung.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Mai avem o înscriere la cuvânt, la dezbaterile în fond, domnul deputat Ioan Aurel Rus, din partea Grupurilor parlamentare PRM.

Îi rog pe liderii de grupuri să-şi invite colegii în sală, întrucât, după aceea, vom trece la procedurile de vot.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor colegi,

Citind acest "bilet", trimis de Preşedintele României către preşedinţii celor două Camere, am constatat că nu este nici o adresă, nici o scrisoare, este un bileţel prin care cere doar faptul că se consultă, consultarea n-am văzut-o, n-am înţeles când au fost invitaţii liderii partidelor politice la Cotroceni sau în altă parte, deci nu există consultare şi adresă precisă şi aş vrea, tot în modul acesta direct de adresare, să-i adresez şi eu o rugăminte domnului Preşedinte Traian Băsescu.

Dacă tot vreţi să irosiţi peste 100 milioane lei pentru organizarea acestui referendum, de ce, mai bine, nu vreţi, - pentru că, oricum, sunteţi obişnuit să faceţi "baie de mulţime" - să-i folosiţi către populaţie, direct, să le daţi câte un miel, un cozonac şi un litru de vin tuturor familiilor care nu realizează 500 lei venit pe membru de familie? Şi atunci, aţi făcut o baie de mulţime, aţi făcut o faptă bună, atunci veţi rămâne în istorie ca alt fel de om, nu ca cel care vreţi să aduceţi zâzanie şi, în loc să-i lăsaţi să se roage în postul mare, să postească, îi puneţi pe drumuri, îi opriţi de a merge la biserică şi îi trimiteţi să meargă la adunări, ca să se întâlnească... cu cine? Cu un bileţel pe care va scrie "da" sau "nu" sau va fi o altă formă de dresare.

Deci, mi se pare total eronată această idee şi, pentru a îndrepta lucrurile care încă se mai pot îndrepta, vă cer acest lucru, domnule preşedinte.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat. Propunerea aceasta nu pot eu s-o supun la vot.

Dacă nu mai există alte intervenţii, v-aş propune ca, înainte de a supune la vot acest proiect de hotărâre, care cere o majoritate calificată, să punem în dezbatere şi la vot şi celelalte proiecte de pe ordinea de zi, urmând ca votul pe acest proiect de hotărâre să-l dăm în încheierea şedinţei.

Fac din nou un apel la liderii de grup să-şi invite colegii în sală în aceste minute. Probabil, în cinci minute, încheiem şedinţa.

La pct.2 pe ordinea de zi avem modificări în componenţa nominală de Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

Grupul parlamentar PSD propune înlocuirea doamnei senator Rodica Mihaela Stănoiu cu domnul senator Vasile Ioan Dănuţ Ungureanu, în calitate de membru titular, iar Grupul parlamentar Dreptate şi Adevăr PNL-PD propune înlocuirea domnului senator Varujan Vosganian cu domnul senator Mircea Mereuţă, în calitate de membru titular, şi a domnului senator Mircea Mereuţă cu domnul senator Mario-Ovidiu Oprea, în calitate de membru supleant.

Sunt obiecţii, observaţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră aceste propuneri.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? 4 abţineri.

S-a aprobat.

Trecem la punctul 3 al ordinii de zi, modificări în componenţa nominală a Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO.

Grupurile parlamentare ale PSD propun înlocuirea domnului senator Ioan Talpeş cu domnul senator Mihail Popescu, în calitate de membru titular, a domnului deputat Ioan Mircea Paşcu cu domnul deputat Petru Gabriel Vlase, în calitate de membru titular, şi a domnului senator Mihail Popescu cu domnul senator Cristian Diaconescu, în calitate de membru supleant.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru? 321 de voturi pentru. Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a aprobat.

La pct.4 al ordinii de zi avem modificări în componenţa nominală a Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa.

Grupul parlamentar al PSD propune înlocuirea doamnei senator Corina Creţu cu doamna senator Doina Silistru, în calitate de membru titular, şi a doamnei senator Doina Silistru cu domnul senator Radu Cătălin Mardare, în calitate de membru supleant.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru? 324 de voturi. Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a aprobat.

La pct.5 avem modificări în componenţa nominală a Delegaţiei Parlamentului României la Iniţiativa Central Europeană - Dimensiunea Parlamentară.

Grupul parlamentar al PSD propune înlocuirea domnului senator Sorin Mircea Oprescu cu domnul senator Radu Cristian Georgescu.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru? 327 de voturi. Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? O abţinere.

S-a aprobat.

La pct.6 avem modificări în componenţa nominală a Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Uniunii Europei Occidentale.

Grupul parlamentar al PSD propune desemnarea domnului senator Angel Tîlvăr, în calitate de membru titular al Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Uniunii Europei Occidentale, în locul devenit vacant, ca urmare a demisiei domnului George Cristian Maior din calitatea de senator.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. 328 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a aprobat.

La pct.7 al ordinii de zi avem modificări în componenţa nominală a Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară Euro-Mediteraneană.

Grupul parlamentar Dreptate şi Adevăr PNL-PD propune înlocuirea domnului senator Viorel Arion cu domnul senator Ion Mihai Dumitrescu.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru? 317 voturi pentru. Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog să număraţi. 15 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

S-a aprobat.

Trecem la pct.8 din ordinea de zi, modificări în componenţa nominală a Grupului parlamentar de prietenie cu Regatul Suediei.

Grupul parlamentar al PD propune desemnarea domnului deputat Alexandru Mocanu în locul devenit vacant ca urmare a decesului domnului deputat Viorel Racoceanu.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru? 331 de voturi pentru. Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a aprobat.

La pct.9 al ordinii de zi avem modificări în componenţa nominală a Comisiei pentru Afaceri Europene a Parlamentului României.

Grupurile parlamentare ale PRM propun înlocuirea domnului deputat Vlad Gabriel Hogea cu domnul senator Nicolae Iorga.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru? 331 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Mulţumesc.

S-a aprobat.

La pct.10 al ordinii de zi avem modificări în componenţa nominală a Comisiei parlamentare a revoluţionarilor din decembrie 1989.

Grupul parlamentar Dreptate şi Adevăr PNL-PD propune înlocuirea domnului senator Constantin Dumitru cu domnul senator Mihail Lupoi.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru? 320 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? O abţinere.

S-a aprobat.

La pct.11 al ordinii de zi avem solicitarea Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative privind alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, a Preşedintelui României, alegerile autorităţilor administraţiei publice locale, finanţarea campaniilor electorale şi alegerea europarlamentarilor privind prorogarea termenului de elaborare a propunerii legislative, până la data de 31 decembrie 2007.

Având în vedere complexitatea acestei reglementări, comisia comună specială a solicitat prelungirea termenului de elaborare a propunerii legislative până la data de 31 decembrie 2007.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră propunerea.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. 330 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a aprobat această propunere.

Doamnelor şi domnilor colegi, revenim la proiectul de hotărâre prin care se avizează solicitarea Preşedintelui de organizare a unui referendum.

În baza deciziei Birourilor permanente reunite, secretariatele generale au elaborat un proiect de hotărâre, care, evident, cuprinde două variante, pe care le vom supune votului dumneavoastră.

Potrivit deciziei Birourilor permanente reunite, vom supune votului, mai întâi, propunerea de avizare favorabilă a acestui proiect.

De asemenea, dat fiind faptul că a existat la începutul şedinţei o propunere de solicitare a unor consultări cu Preşedintele României, această propunere poate face obiectul unei declaraţii a Parlamentului şi, după supunerea votului a acestei hotărâri, voi pune în discuţia dumneavoastră procedura pe tema acelei declaraţii.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Am mai propus...

Domnul Bogdan Olteanu:

Fără îndoială. Vă citesc întâi proiectul de hotărâre, după care, primul lucru pe care îl voi supune la vot va fi propunerea înaintată de Grupurile PRM, de returnare, dacă înţeleg corect, a scrisorii domnului Preşedinte şi, practic, de refuz al solicitării pe criterii procedurale.

Proiectul de Hotărâre este:

"Hotărâre privind punctul de vedere al Parlamentului referitor la iniţierea de către Preşedintele României a unui referendum cu privire la introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului începând cu următoarele alegeri."

Formulările sunt, evident, cele din solicitarea Preşedintelui.

"În temeiul prevederilor art.90 din Constituţia României, republicată, şi ale art.11 din Legea nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările şi completările ulterioare, având în vedere scrisoarea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, adresată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, privind iniţierea unui referendum pe probleme de interes naţional, precum şi dezbaterile din şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din ziua de 1 martie 2007, Parlamentul României adoptă prezenta Hotărâre:

Articol unic. Parlamentul României avizează favorabil iniţierea de către Preşedintele României a unui referendum cu privire la introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului începând cu următoarele alegeri.

Această Hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa din 1 martie 2007, cu respectarea prevederilor art.76 alin.1 din Constituţia României, republicată."

Evident, procedura pe care am căzut de acord a fost ca, după ce vom supune votului dumneavoastră propunerea de procedură ridicată de Grupurile PRM, să supunem mai întâi această propunere de avizare favorabilă, iar dacă această propunere nu întruneşte numărul necesar, de 235 de voturi, să trecem la propunerea alternativă, de avizare nefavorabilă.

Pentru început, însă, supun votului dumneavoastră propunerea procedurală ridicată de Grupurile PRM, de a returna scrisoarea şi de a refuza exprimarea unui punct de vedere al Parlamentului pe această chestiune.

Am înţeles corect propunerea dumneavoastră? Da. Vă mulţumesc.

Cine este pentru această propunere?

Vă rog să număraţi. Rog secretarii de şedinţă să numere voturile.

43 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 128 de voturi împotrivă.

Abţineri? 135 de abţineri.

Propunerea nu a fost adoptată.

O propunere de procedură, domnul deputat Ghişe.

Înţeleg că tot pe procedură, domnul deputat Andon.

Domnul Ioan Ghişe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate doamne şi stimaţi domni senatori şi deputaţi,

Procedural, vă solicit următoarea chestiune. Am formulat, la începutul şedinţei, o propunere. Dacă propunerea pe care am formulat-o va fi adoptată, atunci, pe cale de consecinţă, propunerea de hotărâre formulată de către Birourile permanente devine inutilă.

Insist pentru propunerea pe care am făcut-o, din următorul motiv. Este posibil ca înaintarea în procedura de organizare a referendumului pentru vot uninominal să se finalizeze printr-un act naţional dovedit ineficient. S-a spus aici, în multe luări de cuvânt, că există posibilitatea ca referendumul, dacă nu îndeplineşte toate condiţiile prevăzute de lege, să se dovedească a fi inutil, ceea ce înseamnă pierdere de bani şi timp. Şi atunci, propunerea mea este ca ceea ce v-am formulat iniţial, într-un text, să fie supus la vot înainte de votul pentru adoptarea hotărârii.

Dacă-mi daţi voie, este vorba de o singură propoziţie şi pot să v-o prezint. Şi anume: "Parlamentul solicită Preşedintelui României, conform art.80 alin.2 din Constituţie, să medieze, în scopul realizării acordului politic, pentru stabilirea sistemului de vot uninominal pentru alegerile parlamentare şi locale."

Dacă o astfel de mediere se va realiza şi se va finaliza printr-un acord politic, atunci, referendumul, cu toate consecinţele şi efectele lui, poate deveni inutil. Şi atunci, de aceea, propunerea mea este ca, înainte de a vota asupra hotărârii Parlamentului, să supuneţi la vot propunerea pe care v-am formulat-o.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, pe propunerea dumneavoastră va fi o discuţie de procedură, dacă ea poate fi introdusă în dezbaterea plenului fără a fi discutată la Birourile permanente, deci nu voi putea să o pun în discuţie decât după ce discutăm această chestiune a hotărârii.

Domnul deputat Andon.

Domnul Sergiu Andon:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunerea procedurală, pe care Grupurile parlamentare ale Partidului Conservator o formulează, are strânsă legătură cu votul de abţinere la propunerea anterior votată, aşa încât vă rog să-mi permiteţi ca într-o propoziţie să explic şi de ce ne-am abţinut de la vot.

Ne-am abţinut de la vot deoarece ne aflăm într-o dilemă creată din afara Parlamentului şi în care credem că se află mulţi dintre colegii noştri. Şi anume, pe de o parte, dorim reformarea sistemului electoral, dar, pe de altă parte, încă nutrim foarte serioase rezerve, blând spus rezerve, faţă de rezolvarea acestei chestiuni prin referendum. Cu toţii ştim, şi societatea civilă accentuează, că e încă un exerciţiu de demagogie propunerea prin referendum.

Pe de altă parte, am ascultat în această aulă, luări de cuvânt extrem de pertinente, şi aş putea să dau exemple, dar nu vreau să jignesc pe nimeni, fiecare cu consistenţa lui, inclusiv puncte de vedere împotriva soluţionării prin referendum şi inclusiv puncte de vedere care, cu seriozitate, arătau că întrebările venite dinspre omul politic ce iniţiază referendumul, ce propune referendumul, au întotdeauna ceva abscons în ele şi nu putem fi niciodată siguri, nici noi, nici electoratul, ce va vota şi ce se va înţelege.

Şi acum propunerea procedurală. Într-un fel se leagă şi de propunerea domnului deputat Ghişe. Credem că proiectul de hotărâre pe care ni l-aţi citit este mult prea sumar, că el nu extrage nimic din substanţa, nu aveam cum, nu este un reproş, nu avea cum să extragă din consistenţa dezbaterilor făcute şi, inclusiv, să cuprindă măcar schiţat nuanţe, mai bine definirea întrebării, şi chiar şi punctele de vedere contrare pot fi cumva sintetizate în acest proiect de hotărâre, încât pentru un vot cu adevărat responsabil şi în care să ne abţinem cât mai puţin, deşi dilema, repet, e greu de spulberat, propunerea procedurală a Grupurilor parlamentare ale Partidului Conservator este de retrimitere la Birourile permanente pentru redactarea unui proiect de hotărâre care să sintetizeze toate punctele de vedere exprimate de către grupurile parlamentare în această dezbatere.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doar ca o lămurire suplimentară, în şedinţa Birourilor permanente reunite s-a evaluat această posibilitate şi am considerat că divergenţele de opinii dintre grupurile parlamentare vor fi greu de sintetizat într-o expunere de motive a unei hotărâri şi, ca atare, am decis să anexăm Hotărârii Parlamentului stenograma dezbaterilor de astăzi, astfel încât întreaga paletă de puncte de vedere să fie inclusă, dar, fără îndoială că propunerea dumneavoastră, dacă se susţine, o voi susţine de îndată votului.

Înţeleg că mai avem o solicitare de intervenţie pe procedură, domnul deputat Nicolicea, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Din stenogramele pe care le-aţi dat colegilor ca să le consulte, reiese foarte clar că am propus să existe o comisie care să facă această propunere de proiect de hotărâre şi că, cu unanimitate, reprezentanţii grupurilor parlamentare au ajuns la concluzia că nu este nevoie şi au redactat un text comun pe care îl avem astăzi.

Deci, probabil, colegul Ghişe nu a fost informat de poziţia pe care a avut-o Partidul Naţional Liberal în cadrul şedinţei cu liderii şi cu Birourile permanente.

În ceea ce priveşte, chiar propunerea dânsului, evident că ar trebui să fie supusă la vot, că aşa este regulamentar, dar propun respingerea pentru că întreaga responsabilitate pentru cele aproximativ 50 milioane de euro care se vor cheltui, dacă se vor cheltui inutil, va reveni celui care a iniţiat acest referendum, iar dacă se îngroapă acest subiect prin neprezentarea la vot a populaţiei, deci prin acest mod se va interpreta că nu doreşte votul uninominal, va reveni, într-adevăr, tot iniţiatorului.

Prin urmare, nu cred că se poate să solicităm şi Preşedintelui să medieze ceva între dânsul şi altă instituţie.

Deci, între conflictele dintre două autorităţi publice, nu poate să tranşeze decât Curtea Constituţională. Rolul de mediator nu poate fi impus de către altcineva, mie mi se pare că domnul Preşedinte, dacă doreşte să-şi exercite acest rol de mediator, este rolul pe care i-l conferă şi Constituţia şi trebuia să o facă fără a fi nevoie de o hotărâre a Parlamentului. Ar fi absurd ca printr-o Hotărâre a Parlamentului să cerem cuiva să-şi facă datoria. Pentru aceste motive, eu vă rog să respingem propunerea domnului Ghişe care evident că trebuie să fie supusă la vot, este o propunere, şi să votăm cu toţii proiectul de hotărâre pe care dumneavoastră l-aţi difuzat.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Înainte de a-i da cuvântul pe procedură domnului deputat Zgonea, o să-mi permit să sintetizez, că văd râsete în toată sala, probabil pe aceeaşi informaţie pe care am primit-o cu toţii, respectiv că una dintre agenţiile de ştiri a anunţat astăzi, la ora 14.41, 14.41, repet, că Parlamentul a respins propunerea preşedintelui de convocare a unui referendum pentru votul uninominal. E într-adevăr o glumă bună şi cred că o gustăm cu toţii.

V-am răpit, domnule Zgonea, intervenţia...E 1 Martie astăzi, şi nu 1 Aprilie, după cum mi se comunică.

Domnul deputat Zgonea, aveţi cuvântul.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu era intervenţia nici a noastră, nici a dumneavoastră, era a domnului Băsescu. De altfel, ziua de astăzi cred că era dinainte stabilită. Dacă vă întâlneaţi la 8.00, la 8.45 aveţi acest SMS, aşa îl aveţi la 14, cât aţi spus dumneavoastră, 14.41, şi o să-l aveţi mai departe, toată ziua. Orice am vota astăzi, s-ar părea că o parte din presă şi o parte din organizaţiile guvernamentale au stabilit ceea ce trebuie să votăm noi aici, nu contează, s-ar părea că România de astăzi este o Românie în care trebuie să avem un singur conducător, un singur om care să fie şi prim-ministru, cum spunea un coleg de-al nostru... (rumoare în sală, vociferări)...

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul Zgonea, vă rog frumos, nu e la chestiune...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Nu fiţi nervoşi, că sunteţi aleşi pe vot pe listă, deocamdată... Când o să fie votul uninominal...

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog să nu faceţi dialog cu sala şi să vă referiţi la procedură...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Da, mă uit la dânşii şi-i văd atât de încruntaţi de 1 Martie, cu atâtea femei frumoase lângă ei... Nu se poate! ... Fiţi calmi...

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul Zgonea, vă rog frumos...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte,

Vă rog frumos, conform Regulamentului, să-i rugaţi pe colegii din sală să nu vocifereze...

Domnul Bogdan Olteanu:

Stimaţi colegi, vă invit să nu întrerupeţi oratorul, domnule orator, vă invit să nu dialogaţi cu sala.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte,

Eu v-aş propune să găsim o soluţie în aşa fel încât astăzi să redactăm totuşi un proiect în aşa fel încât domnul Preşedinte să doarmă liniştit noaptea şi Partidul Democrat să poată să alerge prin ţară, să fie atât de democrat încât să ne spună despre ce este vorba. Probabil că dânşii, care sunt atât de luminaţi în ultimul timp, şi mă uit la feţele lor cât de frumoase sunt şi cât de bine vorbesc despre politică...

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul Zgonea, vă rog foarte mult...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

...Sunt colegii noştri, putem să vorbim astăzi, de 1 Martie ni se iartă orice...

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul Zgonea, vă invit pe procedură...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă urez o zi plăcută, domnilor.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumim.

Stimaţi colegi, fac un apel la dumneavoastră, în ciuda faptului că este 1 Martie şi ne pregătim să ne bucurăm cu toţii, să mai facem un efort de seriozitate şi să finalizăm aceste proceduri.

Am o nouă propunere de procedură, şi anume de retrimitere a acestui proiect la Birourile permanente, dacă această propunere se menţine, atunci o voi supune votului dumneavoastră. (gălăgie foarte mare în sală, vociferări, replici neinteligibile din sală)

Vă rog, domnul deputat Andon. Vă rog frumos, trebuie făcută de la microfon. Domnul deputat, e propunere pe procedură care se supune înainte de votul hotărârii.

Se menţine? Da.

Se menţine propunerea, supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere a acestui proiect la Birourile permanente.

Vă rog să votaţi cine este pentru.

Vă rog să număraţi.

68 de voturi pentru.

Voturi împotrivă, vă rog.

133 de voturi împotrivă.

Abţineri?

112 abţineri.

Propunerea nu a fost aprobată.

În aceste condiţii, supun votului dumneavoastră proiectul de hotărâre, aşa cum a fost formulat de Birourile permanente.

Vă dau cuvântul pe procedură, domnul Bolcaş. Pe chestiunea procedurii de vot, bineînţeles.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule preşedinte, un asemenea proiect de hotărâre nu puteţi să-l puneţi la vot. El conţine aprobarea referendumului pentru votul uninominal. Or vot uninominal nu există. Parlamentul României nu-şi poate permite să folosească noţiuni juridice inexistente. Că alte instituţii le folosesc e treaba lor, dar noi nu putem să votăm un proiect de hotărâre care să conţină un cuvânt folcloric. Aici trebuie o precizie juridică.

(Aplauze)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul senator Şerban Nicolae.

Domnul Şerban Nicolae:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi colegi, foarte scurtă chestiune. Pe procedură, aş vrea ca fie în textul hotărârii pe care o vom supune votului, fie în adresa de însoţire către domnul preşedinte, să menţionăm expres, ca să nu fie confuzii, că nu este o hotărâre pentru infractori.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da, vă mulţumesc, domnule senator.

Domnul deputat Bolcaş, nu putem introduce în proiectul de hotărâre decât un răspuns la ceea ce ni se cere.

Sigur că în stenogramele pe care le vom anexa se vor regăsi toate punctele de vedere referitoare la noţiunea de vot uninominal.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule preşedinte, în aceste condiţii, pentru a nu ne altera calitatea noastră de organ legiuitor, răspunsul trebuie să conţină la vot uninominal ghilimele. Este citat din ce ni s-a cerut.

Vă propun să modificaţi textul, introducând ghilimele la expresia vot uninominal. (gălăgie în sală)

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Duvăz, aveţi cuvântul.

Domnul Bogdan Niculescu-Duvăz:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Stimate colege, care astăzi sunteţi sărbătorite,

Sunt perfect de acord cu colegul nostru, domnul Bolcaş. Nu putem să legiferăm un cuvânt care nu are nici un conţinut, nu are nici un efect, nici un conţinut juridic. O Hotărâre a Camerelor reunite ale Parlamentului României înseamnă de fapt o chestiune de efect de lege.

Deci, nu putem să introducem într-o lege o chestiune fără conţinut. Aşa că numai ghilimelele, dar poate şi adaosul, ceea ce dumneavoastră numiţi vot uninominal sau ceea ce preşedintele a denumit votul uninominal.

Din punctul nostru de vedere, corect ar fi fost să cerem public această lămurire, care nu este făcută. Şi din această cauză suntem susceptibili şi de manipulări, aşa cum vedeţi, în care deja se anunţă pe posturi de televiziune înainte ca noi să votăm ceea ce noi am votat, bineînţeles, incriminându-ne.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Stimaţi colegi, vă propun următoarea formulare care să fie cât se poate de explicită şi care să redea integral textul din solicitarea Preşedintelui României.

"Parlamentul României avizează favorabil iniţierea de către Preşedintele României şi la solicitarea acestuia a unui" - după care urmează textul din scrisoarea Preşedintelui României - "referendum naţional consultativ cu privire la introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului, începând cu următoarele alegeri".

Sigur că fiind un citat din acea chestiune, întregul text se poate regăsi între ghilimele, ca citat din preşedinte.

(rumoare, discuţii, gălăgie în sală)

Domnul deputat Marcu, procedură.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă rog să fiţi atenţi că atunci când punem între ghilimele un text e ca şi cum l-am scrie cu majuscule. Adică vreau să-l scot în relief. Ori ceea ce dorim noi prin aceste ghilimele nu se poate întâlni în judecata oricui. Adică o chestie cu care nu suntem de acord. Ba, din contră, spunem, asta vreţi, asta facem. Dar noi vrem să reiasă de aici că nu există ceea ce vrea Domnia Sa. Nu să subliniem că aşa a vrut, aşa facem. Nu asta este intenţia noastră.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat, vă fac o mare rugăminte, totuşi, să nu purtăm chestiuni de procedură în interiorul grupului dumneavoastră. Propunerea de procedură ridicată de domnul Bolcaş mie mi s-a părut absolut pertinentă. Vreau să fie lucrurile cât se poate de explicite şi la cererea Preşedintelui României să le spunem explicit exact pe ceea ce Domnia Sa a cerut şi aşa e corect.

Domnul Marcu Tudor:

Domnule preşedinte, cred că nu aţi înţeles ce am zis.

Ne-aţi dat dumneavoastră pauză de consultări ca să cădem de acord pe grupuri ce trebuie să votăm?!

Poate trebuie să facem o astfel de pauză! Păi, astfel, de ce îmi atribuiţi mie o hotărâre a grupului nostru?! Eu am făcut hotărârea aceea, prima, în numele meu, toată lumea a fost de acord cu ea, dar unii nu au înţeles şi cineva de la PSD s-a găsit să le spună "ne abţinem" şi nu a trecut. După aceea toţi zic acelaşi lucru. Dar noi, acum, spunând ce ziceţi dumneavoastră, specificăm că este ceea ce doreşte Parlamentul, reliefând mai bine cererea preşedintelui. Între ghilimele înseamnă o reliefare suplimentară. Ca şi cum am scrie cu majuscule. Ori nu asta vrem noi. Îl legiferăm în acest fel. Legiferăm un termen care nu există.

Deci, votăm ceea ce nu există. Plus că votăm ceea ce nu ştim. Votaţi în orb? Aţi votat vreodată în orb? Votaţi acum în orb? Păi, e jenant!

Domnul Bogdan Olteanu:

Da, vă mulţumesc, domnule deputat.

Pe procedură, doamna deputat Jipa.

Doamna Florina Ruxandra Jipa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi, aş vrea să vă ridic o problemă. Noi am uitat de unde am plecat. Cu ceva timp în urmă, domnul Preşedinte al României s-a prezentat în Parlament şi, în baza art.90 din Constituţie, pretinde că s-a consultat cu Parlamentul în problema referendumului. Eu vreau să vă spun că nu a avut loc nicio consultare cu Parlamentul, eventual s-a consultat cu Grupul PD din Parlament şi, mai mult decât atât, noi nu suntem cei care, acum, suntem în măsură să gândim ce a vrut dânsul să spună în scrisoarea pe care a trimis-o. Adică noi trebuie să ne imaginăm că dânsul a vrut să spună un lucru şi să-l completăm noi, îmi pare foarte rău, dânsul nu s-a consultat cu noi, s-a consultat cu societatea civilă, dacă vă amintiţi bine. Este o problemă. Iar cealaltă, ridicată de colegul meu, domnul deputat Bolcaş, stă la la fel de bine în picioare.

Având în vedere aceste două lucruri, eu zic că nu este bine ca noi să-i formulăm dânsului ceea ce am înţelege noi că a dorit dânsul să ne spună.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Stimaţi colegi, vă anunţ, înainte de a da cuvântul mai departe pe procedură, că nu voi permite reluarea dezbaterilor pe fond. Acestea s-au încheiat. În acest moment suntem la adoptarea Hotărârii Parlamentului. Putem să fim de acord să discutăm, eventual, pe procedura de adoptare.

V-am făcut o propunere care urmează cutumele Parlamentului, dacă ni se cere un lucru, ni se face o propunere, putem să fim de acord sau nu, exact cu ce ni s-a propus. Nu putem să fim de acord cu ceva ce nu ni s-a propus.

În aceste condiţii, vă rog să vă exprimaţi pe aceste chestiuni în luările dumneavoastră de cuvânt pe procedură. (Domnul deputat Bolcaş cere pauză de consultări).

Vă rog, dacă e propunere pentru pauză de consultări, aveţi precădere. (discuţii în sală)

Domnul Octavian-Mircea Purceld:

Eu am cerut pe procedură, înaintea dumneavoastră. Îmi cer scuze.

Stimaţi colegi, s-a creat o gravă confuzie. Nu ştim despre ce fel de vot uninominal vorbim. Confuzia este generală. Noi, Grupul Partidului România Mare, vă solicităm, domnule preşedinte, să ne acordaţi o pauză de consultări de 15 minute, cu liderii grupurilor parlamentare, să ne lămurim despre ce fel de vot uninominal, ce vreţi să votăm şi ce vreţi să respingem, de fapt.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, vă voi acorda, evident, o pauză de consultări. Ea va avea 5 minute, dar consultările nu se vor face pe fondul textului, întrucât am încheiat dezbaterile de fond şi pe procedura de adoptare a hotărârii.

Pauză de consultări 5 minute.

Domnul Octavian-Mircea Purceld:

Domnule preşedinte, ne vede o ţară întreagă, domnule!

Despre ce fel de vot uninominal vorbim aici? Haideţi să stabilim, odată.

Domnul Bogdan Olteanu:

V-am retras cuvântul, domnule deputat.

Domnul Octavian-Mircea Purceld:

Nu se poate aşa ceva! Trebuie să ştim ce votăm.

Vă rog foarte mult să acceptaţi să ne consultăm liderii grupurilor parlamentare care este de fapt întrebarea preşedintelui. Vot uninominal. Care dintre ele. Sunt 15 feluri de vot uninominal în lume.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vreau să atrag atenţia secretariatului că e pauză. (În pauză nu funcţionează microfoanele).

Domnul Bogdan Olteanu:

Rog liderii de grupuri să-şi invite colegii să revină în sală.

Stimaţi colegi, vă rog să vă invitaţi colegii în sală să nu fim în situaţia neplăcută de a face apelul nominal.

Îl rog pe domnul Ioan Munteanu să facă apelul nominal la Cameră, după aceea domnul secretar Constantin Gheorghe va face apelul nominal la Senat.

Rog liderii să-i invite pe colegi la apelul nominal.

Domnul Ioan Munteanu:

- Adomnicăi Mirela Elena - prezent
- Adomniţei Cristian Mihai - absent
- Albu Gheorghe - prezent
- Almăjanu Marin - prezent
- Almăşan Liviu - absent
- Amarie Constantin - prezent
- Amet Aledin - prezent
- Anastase Roberta Alma - europarlamentar
- Andea Petru - prezent
- Andon Sergiu - absent
- Andronescu Ecaterina - prezent
- Andreica Romică - prezent
- Antal Árpád-András - prezent
- Antal István - absent
- Antonescu George Crin Laurenţiu - absent
- Apostolache Mihai Cristian - prezent
- Ardelean Cornelia - prezent
- Asztalos Ferenc - absent
- Avram Dumitru - absent
- Baban Ştefan - prezent
- Bara Nicolae - absent
- Bardan Cornel Ştefan - prezent
- Bădălău Nicolae - prezent
- Băeşu George - prezent
- Bănicioiu Nicolae - absent
- Bărbuleţiu Tiberiu - europarlamentar
- Becsek-Garda Dezső-Kálmán - absent
- Becşenescu Dumitru - absent
- Bejinariu Eugen - absent
- Bentu Dumitru - prezent
- Bivolaru Ioan - prezent
- Bîrsan Iulian-Gabriel - absent
- Boagiu Anca-Daniela - Guvern
- Bobeanu Răzvan-Petrică - prezent
- Boeriu Valeriu-Victor - absent
- Bolcaş Lucian Augustin - prezent
- Bonis Istvan - prezent
- Borbély László - Guvern
- Boureanu Cristian Alexandru - prezent
- Boşneac Valentin Samuel - absent
- Brânză William Gabriel - prezent
- Brînzan Ovidiu - absent
- Bruchental-Pop Ionela - prezent
- Buciu Angela - prezent
- Buciuţa Ştefan - prezent
- Buda Daniel - prezent
- Buda Ioan - absent
- Buhăianu Obuf Cătălin Ovidiu - prezent
- Buruiană Aprodu Daniela - europarlamentar
- Buşoi Cristian Silviu - prezent
- Buzatu Dan Horaţiu - prezent
- Buzea Cristian Valeriu - prezent
- Calimente Mihăiţă - prezent
- Câmpanu Liviu - absent
- Canacheu Costică - prezent
- Cantaragiu Bogdan - prezent
- Cazan Romeo Gheorghe Leonard - prezent
- Călian Petru - absent
- Călin Ion - prezent
- Chiper Gheorghe - prezent
- Chiş Filonaş - prezent
- Cindrea Ioan - prezent
- Ciocâlteu Alexandru - prezent
- Ciontu Corneliu - absent
- Ciopraga Mircea - prezent
- Ciucă Liviu Bogdan - absent
- Cliveti Minodora - absent
- Cocrea Olguţa - prezent
- Codîrlă Liviu - prezent
- Constantinescu Anca - prezent
- Constantinescu Viorel - absent
- Corlăţean Titus - prezent
- Coşea Dumitru Gheorghe Mircea - europarlamentar
- Crăciunescu Grigore - prezent
- Creţu Gabriela - europarlamentar
- Cutean Vasile Emilian - prezent
- Dan Iosif - absent
- Diaconescu Marin - prezent
- Diaconescu Renică - absent
- Dida Corneliu Ioan - prezent
- Dobre Traian - prezent
- Dorneanu Valer - prezent
- Dragomir Dumitru - absent
- Dragomir Gheorghe - absent
- Drăguş Radu-Cătălin - prezent
- Dreţcanu Doina Micşunica - absent
- Dumitrescu Cristian Sorin - prezent
- Dumitrescu Liana - prezent
- Dumitrescu Zamfir - absent
- Dumitriu Dragoş Petre - prezent
- Dumitriu Mihai - prezent
- Dumitru Ion - absent
- Duşa Mircea - prezent
- Duţu Stelian - prezent
- Erdei-Dolóczki István - prezent
- Eserghep Gelil - absent
- Faina Constantin - prezent
- Fârşirotu Vladimir Mircea - prezent
- Fenechiu Relu - absent
- Firczak Gheorghe - absent
- Florea Damian - prezent
- Fotopolos Sotiris - absent
- Frâncu Emilian Valentin - absent
- Furo Iuliu Ioan - prezent
- Gabor Gheorghe - prezent
- Ganţ Ovidiu Victor - europarlamentar
- Găleteanu Monalisa - prezent
- Georgescu Filip - prezent
- Gerea Andrei Dominic - prezent
- Gheorghe Valeriu - prezent
- Gheorghiof Titu Nicolae - absent
- Ghiorghioni Ionesie - absent
- Ghişe Ioan - prezent
- Giurgiu Mircia - absent
- Glăvan Ştefan - prezent
- Godja Petru - absent
- Gonţea Ion - absent
- Grigore Dan - prezent
- Grosaru Mircea - prezent
- Gubandru Aurel - prezent
- Guşă Cozmin Horea - absent
- Gvozdenovici Slavomir - absent
- Hanganu Romeo Octavian - absent
- Hellvig-Eduard Raul - membru
- Hoban Ioan - absent
- Hogea Vlad Gabriel - prezent
- Hoinaru Marian - absent
- Hrebenciuc Viorel - absent
- Iacob-Ridzi Monica-Maria - prezent
- Iancu Iulian - prezent
- Ibram Iusein - prezent
- Ifrim Mircea - absent
- Igaş Traian Constantin - absent
- Ignat Miron - prezent
- Iliescu Valentin Adrian - prezent
- Ionescu Daniel - prezent
- Iordache Florin - prezent
- Iordache Graţiela Denisa - absent
- Iriza Marius - prezent
- Iustian Mircea Teodor - prezent
- Jipa Florina Ruxandra - prezent
- Kelemen Attila Béla Ladislau - europarlamentar
- Kelemen Hunor - absent
- Kerekes Károly - absent
- Király Andrei Gheorghe - absent
- Kónya-Hamar Sándor - europarlamentar
- Kovacs Attila - absent
- Lakatos Petru - prezent
- Lambrino Radu - prezent
- Lari-Iorga Leonida - prezent
- Lificiu Petru - absent
- Liga Dănuţ - absent
- Longher Ghervazen - prezent
- Luchian Ion - absent
- Macaleţi Costică - prezent
- Magheru Paul - prezent
- Man Mircea - prezent
- Manda Iulian Claudiu - absent
- Manolescu Oana - absent
- Manta Pantelimon - prezent
- Marian Dan Mihai - absent
- Marin Constantin - prezent
- Marinescu Marian-Jean - europarlamentar
- Martin Eduard-Stelian - prezent
- Márton Árpád-Francisc - prezent
- Máté András-Levente - prezent
- Matei Cătălin Lucian - prezent
- Mazăre Alexandru - prezent
- Mătuşa Tudor - absent
- Mălaimare Mihai Adrian - absent
- Mănăstireanu Vladimir Alexandru - prezent
- Mănescu Rareş Şerban - absent
- Mărculeţ Petrescu Mira Anca Victoria - prezent
- Meir Nati - prezent
- Merce Ilie - prezent
- Merka Adrian-Miroslav - prezent
- Micula Cătălin - prezent
- Mihalache Sorin Dan - prezent
- Mihei Andrian-Sirojea - absent
- Mircea Costache - prezent
- Mircovici Niculae - absent
- Mironescu Laurenţiu - prezent
- Miroşeanu Liviu Alexandru - prezent
- Mitrea Manuela - absent
- Mitrea Miron Tudor - absent
- Miuţescu Gheorghe Adrian - prezent
- Mînzînă Ion - absent
- Mocanu Alexandru - prezent
- Mocanu Vasile - prezent
- Mocănescu Coloros Dan Constantin - prezent
- Mocioalcă Ion - prezent
- Mohora Tudor - absent
- Moisoiu Adrian - prezent
- Moldovan Emil Radu - prezent
- Momanu Corneliu - prezent
- Movilă Petru - prezent
- Munteanu Ioan - prezent
- Muscă Monica Octavia - prezent
- Muşetescu Tiberiu-Ovidiu - prezent
- Nassar Rodica - prezent
- Năstase Adrian - absent
- Nechita Aurel - prezent
- Nedelcu Gabriela - prezent
- Nica Dan - absent
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen - Guvern
- Nicolicea Eugen - prezent
- Nicula Vasile-Cosmin - prezent
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - prezent
- Nistoran Dorin-Liviu - prezent
- Niţă Constantin - prezent
- Niţulescu Teodor - prezent
- Nosa Iuliu - prezent
- Oancea Viorel - absent
- Olărean Aurel - prezent
- Oltean Ioan - prezent
- Olteanu Bogdan - prezent
- Oprea Gabriel - prezent
- Ovidenie Costel - absent
- Palăr Ionel - absent
- Pambuccian Varujan - absent
- Pardău Dumitru - prezent
- Pascu Bogdan - prezent
- Paşcu Ioan Mircea - europarlamentar
- Pavelescu Aurelian - absent
- Paveliu Marian Sorin - prezent
- Păun Nicolae - absent
- Petrea Constantin - prezent
- Plumb Rovana - prezent
- Podgoreanu Radu - prezent
- Ponta Victor-Viorel - prezent
- Pop Claudiu Adrian - absent
- Popa Cornel - absent
- Popa Daniela - prezent
- Popa Nicolae - prezent
- Popeangă Petre europarlamentar
- Popescu Florin Aurelian - absent
- Popescu Ioan Dan - absent
- Popescu Ionica Constanţa - prezent
- Popescu Constantin Tăriceanu - Guvern
- Popp Cosmin Gabriel - prezent
- Preda Cezar Florin - prezent
- Preda Ion - prezent
- Pruteanu Vasile - prezent
- Puchianu Ioan Dumitru - prezent
- Pupeză Viorel - prezent
- Purceld Octavian Mircea - prezent
- Puscă Mircea Valer - prezent
- Puzdrea Dumitru - absent
- Radan Mihai - prezent
- Raicu Romeo Marius - absent
- Rădulescu Cristian - prezent
- Rogin Marius - absent
- Romanescu Marcel Laurenţiu - absent
- Rus Ioan-Aurel - prezent
- Rusu Mihaela Adriana - prezent
- Ruşanu Dan Radu - absent
- Sanda Victor - prezent
- Sandu Gabriel - absent
- Sandu-Capră Mihai - prezent
- Sasu Ion - prezent
- Săniuţă Marian Florian - prezent
- Săpunaru Nini - prezent
- Sârb Gheorghe - prezent
- Sârbu Daciana Octavia - prezent
- Sârbu Marian - prezent
- Sârbu Mugurel Liviu - prezent
- Scutaru Adrian George - prezent
- Semcu Adrian-Emanuil - absent
- Seres Dénes - absent
- Severin Adrian - europarlamentar
- Silaghi Ovidiu Ioan - europarlamentar
- Sireţeanu Mihail - absent
- Sóki Béla - prezent
- Soporan Vasile Filip - prezent
- Stan Ioan - prezent
- Stan Ion - prezent
- Stanciu Anghel - absent
- Stativă Irinel Ioan - prezent
- Stănescu Cristian - prezent
- Stănescu Mircea - prezent
- Stănişoară Mihai - absent
- Stoica Ion - prezent
- Străchinaru Petre - prezent
- Strungă Emil - prezent
- Szekely Levente Csaba - prezent
- Ştirbeţ Cornel - prezent
- Ştireanu Octavian - prezent
- Ştiucă Alecsandru - prezent
- Tabără Valeriu - prezent
- Tamás Sándor - prezent
- Tămagă Constantin - prezent
- Tănăsescu Mihai-Nicolae - absent
- Tărniceru Petru - prezent
- Teodorescu George-Alin - prezent
- Timar Liviu - prezent
- Timiş Ioan - prezent
- Todoran Pavel - prezent
- Toma Florentina Marilena - prezent
- Toma Horia-Victor - prezent
- Tóro Tiberiu - prezent
- Tudor Constantin - absent
- Tudor Marcu - prezent
- Tudose Mihai - prezent
- Turcan Raluca - prezent
- Ţundrea Ioan - absent
- Uioreanu Horea Dorin - absent
- Ujeniuc Dragoş - absent
- Ungureanu Petre - prezent
- Ungureanu Valeriu Alexandru - prezent
- Ursărescu Dorinel - absent
- Vainer Aurel - absent
- Varga Attila - prezent
- Vasile Aurelia - prezent
- Vasilescu Lia-Olguţa - prezent
- Vălean Adina Ioana - europarlamentar
- Văsioiu Horia - prezent
- Vâlcov Şandru Marcela Lavinia - absent
- Vlase Petru Gabriel - prezent
- Vlădoiu Aurel - prezent
- Voicu Cătălin - prezent
- Voicu Mihai Alexandru - ?
- Voinea Florea - prezent
- Zaharia Claudius Mihail - prezent
- Zamfir Gabriel Sorin - absent
- Zamfirescu Dan Dumitru - prezent
- Zegrean Augustin - prezent
- Zgonea Valeriu Ştefan - prezent

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule secretar,

Rugămintea este să luaţi loc în scaunul dumneavoastră şi să faceţi acolo completările.

O să-l invit pe domnul secretar Constantin Gheorghe să facă apelul la Senat.

Domnul Constantin Gheorghe:

Domnilor colegi,

Permiteţi-mi să fac prezenţa şi pentru domnii senatori.

- Antonie Ştefan Mihail - absent
- Apostol Neculai - concediu medical
- Arcaş Viorel - prezent
- Ardelean Aurel - absent
- Arion Viorel - delegaţie
- Athanasiu Alexandru - europarlamentar
- Basgan Ion - Învoire
- Berceanu Radu Mircea - Guvern
- Blaga Vasile - Guvern
- Bobeş Marin - prezent
- Cazacu Cornelia - prezent
- Câmpeanu Radu-Anton - prezent
- Cârlan Dan - prezent
- Chelaru Ioan - absent
- Cinteză Mircea - prezent
- Ciornei Silvia - prezent
- Cioroianu Adrian Mihai - europarlamentar
- Cismaru Ivan - prezent
- Copos Gheorghe - absent
- Corodan Ioan - prezent
- Cozmâncă Octav - absent
- Creţu Corina - europarlamentar
- Creţu Ovidiu Teodor - absent
- Cucuian Cristian - prezent
- Cutaş George Sabin - prezent
- Daea Petre - prezent
- David Cristian - Guvern
- David Gheorghe - prezent
- Diaconescu Cristian - absent
- Dina Carol - prezent
- Dinescu Valentin - prezent
- Dîncu Vasile - europarlamentar
- Duca Viorel Senior - prezent
- Dumitrescu Ion Mihai - prezent
- Dumitrescu Gheorghe Viorel - prezent
- Dumitru Constantin - prezent
- Eckstein Kovacs Peter - absent
- Fekete Szabo Andras Levente - absent
- Filipescu Teodor - absent
- Florescu Ion - prezent
- Flutur Gheorghe - absent
- Frunda György - prezent
- Funar Gheorghe - prezent
- Găucan Constantin - prezent
- Geoană Mircea Dan - prezent
- Georgescu Radu Cristian - absent
- Gheorghe Constantin - prezent
- Haşotti Puiu - prezent
- Ilaşcu Ilie - delegaţie
- Iliescu Ion - absent
- Iluşcă Daniel - prezent
- Ion Vasile - absent
- Iorga Nicolae - delegaţie
- Iorgovan Antonie - absent
- Ioţcu Petru Nicolae - prezent
- Ivănescu Paula Maria - prezent
- Jurcan Dorel - prezent
- Loghin Irina - prezent
- Lupoi Mihail - absent
- Mardare Radu Cătălin - prezent
- Marinescu Marius - prezent
- Markó Bela - Guvern
- Meleşcanu Teodor Viorel - absent
- Mereuţă Mircea - absent
- Mihăescu Eugen - europarlamentar
- Mihăilescu Petru Şerban - absent
- Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - europarlamentar
- Moraru Ion - prezent
- Morţun Alexandru Ioan - europarlamentar
- Neagoe Otilian - prezent
- Neagu Nicolae - prezent
- Nemeth Csaba - prezent
- Nicolae Şerban - prezent
- Nicolai Norica - absent
- Novolan Traian - prezent
- Onaca Dorel Constantin - absent
- Oprea Mario-Ovidiu - prezent
- Oprescu Sorin Mircea - absent
- Pascu Corneliu - absent
- Păcuraru Nicolae Paul Anton - prezent
- Păunescu Adrian - absent
- Pereş Alexandru - prezent
- Pete Ştefan - prezent
- Petre Maria - prezent
- Petrescu Ilie - prezent
- Popa Aron Ioan - prezent
- Popa Dan Gabriel - prezent
- Popa Nicolae-Vlad - prezent
- Popescu Dan Mircea - prezent
- Popescu Ionel - absent
- Popescu Irinel - absent
- Popescu Mihail - învoire
- Prodan Tiberiu Aurelian - prezent
- Puskas Valentin Zoltan - prezent
- Rădoi Ion - prezent
- Rădoi Ovidiu - absent
- Rădulescu Cristache - prezent
- Roibu Aristide - absent
- Sabău Dan - prezent
- Sârbu Ilie - prezent
- Silistru Doina - prezent
- Simionescu Aurel Gabriel - prezent
- Sogor Csaba - prezent
- Solcanu Ion - absent
- Stan Petru - prezent
- Stănoiu Mihaela Rodica - prezent
- Stoica Ilie - absent
- Strătilă Şerban-Cezar - absent
- Stroe Radu - Guvern
- Szabó Karoly Ferenc - europarlamentar
- Şerbănescu Verginia - prezent
- Şerbu Gheorghe Vergil - europarlamentar
- Şereş Ioan Codruţ - prezent
- Ştefan Viorel - prezent
- Şter Sever - prezent
- Talpeş Ioan - prezent
- Tănăsescu Claudiu - absent
- Tărăcilă Doru Ioan - prezent
- Theodorescu Răzvan Emil - prezent
- Terinte Radu - prezent
- Tîlvăr Angel - prezent
- Toma Ion - absent
- Tomoiagă Liliana - absent
- Tudor Corneliu Vadim - absent
- Ţâbuleac Mihai - prezent
- Ţicău Silvia Adriana - prezent
- Ţîrle Radu - prezent
- Ungheanu Mihai - prezent
- Ungureanu Vasile Ioan Dănuţ - prezent
- Vasilescu Gavrilă - absent
- Văcăroiu Nicolae - prezent
- Vărgău Ion - absent
- Vedinaş Verginia - prezent
- Verestóy Attila - absent
- Voiculescu Dan - prezent
- Vosganian Varujan - Guvern
- Vraciu Jan - absent

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Stimaţi colegi,

Vă invit să luaţi loc în bănci, invit pe lideri să-şi poftească colegii în sală pentru a putea da votul.

Imediat centralizăm şi prezenţa şi o voi anunţa deîndată.

Doamnelor şi domnilor colegi,

În sală sunt prezenţi un număr de 329 parlamentari care au răspuns apelului nominal, suntem în cvorum.

Am să vă citesc textul hotărârii.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Vă rog să-mi daţi cuvântul, pe procedură, domnule preşedinte!

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă dau cuvântul imediat după ce citesc textul hotărârii, aşa cum a fost elaborat în urma consultărilor liderilor de grupuri.

Parlamentul României adoptă - prezenta Hotărâre - articol unic.

Parlamentul României avizează favorabil solicitarea preşedintelui României referitoare la organizarea unui, urmează ghilimele şi citat din textul scrisorii primite: "referendum naţional consultativ cu privire la introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului, începând cu următoarele alegeri", încheiem citatul şi finalizăm articolul unic.

Evident, nu vor mai fi dezbateri pe acest text, întrucât este agreat de liderii de grupuri pe o chestiune de procedură.

Domnul Bolcaş, vă rog!

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

O lămurire într-o singură frază pentru că multe discuţii purtate aici au avut obiecte diferite.

Se supune la vot problema necesităţii unui referendum, deci a unei cheltuiri de bani şi mobilizări de forţe şi nu problema unui vot uninominal, aşa zis uninominal, dacă este necesar sau dacă nu este necesar votul uninominal, ideea este, votăm dacă este necesar sau nu, un referendum, nu dacă suntem pentru sau împotriva votului uninominal.

Ne asumăm răspunderea pentru necesitatea unui referendum.

Vă mulţumesc. Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Cred că această chestiune este clară tuturor colegilor noştri, dar vă mulţumesc pentru precizări.

Domnul Marton Arpad (din sală):

Pe procedură, vă rog să-mi daţi cuvântul, domnule preşedinte!

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Marton Arpad, pe procedura adoptării proiectului.

Domnul Árpád-Francisc Márton:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Dacă-mi aduc eu bine aminte, poate că nu am înţeles exact cum era în Biroul permanent, dar dacă-mi aduc eu aminte, atunci, în funcţie de ce se discută aici, se va supune votului un text, ori eu, în afara unui grup parlamentar şi a câtorva independenţi, nu am auzit un orator care să fi spus că este nevoie de acest referendum. În cel mai bun caz a spus că este de acord cu votul uninominal, dar nu crede că este nevoie de un referendum pentru că ştie că se va vota.

Ca atare, procedura este următoarea: prima dată trebuie să se supună votului, avizează negativ necesitatea... şi aşa mai departe sau s-a făcut o propunere din partea Partidului Naţional Liberal - vedeţi - care, din nou, trebuie supusă votului, astfel nu s-ar înţelege.

Vedeţi, ziariştii care stau aici văd ce facem noi şi înţeleg de două ori altceva decât s-a întâmplat în sală, deşi, cică, ei ar trebui să fie experţi, ar trebui să înţeleagă ce se întâmplă aici. Vă daţi seama ce va înţelege poporul din ce am decis noi. Va vota "nu" sau va vota "da" sau nu se va duce la vot, în funcţie de ce îi va spune partidul pe care-l preferă.

Încă o dată, de la acest microfon s-a militat pentru un aviz negativ de către majoritatea partidelor.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Potrivit procedurii agreate de Biroul permanent şi supuse aprobării dumneavoastră la începutul acestei şedinţe, voi supune mai întâi votului plenului această hotărâre, prin care se avizează favorabil.

Evident, dacă această hotărâre nu va întruni 235 voturi, voi supune votului dumneavoastră o hotărâre cu un text identic, dar cu modificarea evidentă "avizează nefavorabil".

Supun votului dumneavoastră proiectul de hotărâre, aşa cum a fost formulat.

Mai întâi, dacă există obiecţii, observaţii, comentarii în ceea ce priveşte titlul? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră titlul.

Cine este pentru ? Vă rog să număraţi. 257 voturi pentru.

Voturi împotrivă, vă rog ?

Domnul Frunda Gyorgy (din sală):

Contest votul.

Domnul Bogdan Olteanu:

După finalizarea procedurii de vot, liderul de grup sigur că va putea să se exprime.

Voturi împotrivă ? Vă rog să număraţi. 36 de voturi împotrivă.

Abţineri ? Vă rog să număraţi şi abţinerile. 4.

Titlul a fost adoptat.

Se contestă votul din partea Grupurilor parlamentare UDMR ?

Luaţi cuvântul, domnul senator, dacă doriţi.

Domnul Frunda Gyorgy:

Vă mulţumesc că-mi acordaţi cuvântul, domnule preşedinte. Stimată doamnă şi domni senatori şi deputaţi, de sus, din rândul doi, unde stau senatorii UDMR, pe o numărătoare aproximativă, rezultă că nu au fost mai mult de 200 de voturi şi îmi asum răspunderea pentru...

Solicit, deci, repetarea numărării voturilor pentru. Cred că nu s-a întrunit majoritatea şi cer renumărarea. Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule senator, din însumarea celor trei numere, rezultă chiar un număr de 27 parlamentari, care sunt prezenţi, nu şi-au exprimat votul. De aceea, în aceste condiţii, cred că, totuşi, rezultatul votului este cel corect.

Domnul Octavian-Mircea Purceld (din sală):

Şi eu doresc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Pe rezultatul votului ?

Domnul deputat Purceld.

Domnul Octavian-Mircea Purceld:

Domnule preşedinte, iată că suntem alături de UDMR. (Aplauze.)

Şi noi contestăm votul. Mulţumesc.

Şi din partea noastră, am urmărit cu atenţie, nu am găsit 200 de voturi. Este imposibil să fie o diferenţă atât de mare, 200 - 250.

Vă rugăm să repetaţi votul şi să numărăm cu atenţie dacă se poate.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Dar să fie şi cineva de la noi în prezidiu.

Domnul Bogdan Olteanu:

Stimaţi colegi, voi supune votului dumneavoastră propunerea de reluare a procedurii de vot. Vă anunţ, însă, că, dacă se reia procedura de vot, voi cere vot prin apel nominal, ca să nu fim ridicoli.

Solicitaţi vot prin apel nominal, domnule lider ? Nu, nu solicită.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte, votul prin apel nominal se va impune la sfârşitul votului, când votăm întreaga hotărâre, nu pe articole, că solicită prea mult timp.

Deci, la finalul votului, vom cere, când se va vota hotărârea, apel nominal.

Domnul Bogdan Olteanu:

Cu acordul dumneavoastră, atunci, voi supune hotărârea votului prin apel nominal.

În ce priveşte articolul unic, supun votului dumneavoastră articolul unic.

Cine este pentru ? 241 voturi pentru.

Voturi împotrivă ? 41 voturi împotrivă.

Abţineri ? 11 abţineri.

S-a adoptat articolul unic.

Supun votului dumneavoastră proiectul de hotărâre.

Înţeleg că s-a solicitat vot prin apel nominal. Există obiecţii la această procedură de vot ?

Pe procedura de vot.

Domnul deputat Marcu Tudor.

Domnul Marcu Tudor:

Domnule preşedinte, înţeleg ca unii să nu fi votat şi să fi votat ulterior. Deci numărul care s-a afişat prima dată să fie mai mic decât cel care a revenit ulterior, dar este invers.

Înseamnă că este o mare eroare voită la numărarea voturilor. Au fost 14 voturi numărate mai mult prima dată, faţă de a doua oară şi pun pariu că, dacă mai număraţi o dată, mai scad 14.

Eu aş zice că dumneavoastră, domnule preşedinte, fără să număraţi voturile, vă faceţi părtaş, din bune intenţii, la o fraudă, în această sală, în această zi. Ca atare, noi contestăm complet votul.

Este imposibil să fie mai puţin a doua oară faţă de prima dată. Invers da.

Asta este la latitudinea dumneavoastră să judecaţi. Vreţi să treacă neapărat o aberaţie, faceţi-o să treacă, dar nu prin fraudă.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Tocmai din acest motiv, voi propune chiar eu însumi desfăşurarea procedurii de vot prin apel nominal, pentru a nu exista nici un fel de dubii că această hotărâre a fost adoptată sau nu într-un mod legal. Nu doresc să existe nici un fel de contestaţie în ceea ce priveşte modalitatea de adoptare a acestei hotărâri.

Din sală: Începem cu Senatul ?

Domnul Bogdan Olteanu:

Da, da, bineînţeles, începem cu Senatul.

Îl rog pe domnul secretar Constantin Gheorghe să facă apelul.

Stimaţi colegi, voi citi, bineînţeles, dispoziţiile referitoare la procedura de vot.

Votarea prin apel nominal, conform art.35 din Regulamentul şedinţelor comune, se face în modul următor: preşedintele explică obiectul votării şi sensul cuvintelor "pentru" sau "contra". Unul dintre secretari dă citire numelui şi prenumelui deputaţilor şi senatorilor. Fiecare deputat şi senator răspunde "pentru" sau "contra".

Obiectul votării, stimaţi colegi, îl reprezintă proiectul de hotărâre privind acordarea unui aviz favorabil intenţiei Preşedintelui de a organiza un referendum.

Tema este cea cunoscută.

Vă rog, stimaţi colegi, să vă exprimaţi exclusiv prin "pentru" sau "contra". Nu există posibilitatea de abţinere.

(Domnul senator Funar solicită cuvântul.)

Fără îndoială, domnule Funar, o să aveţi cuvântul.

Rog doamnele şi domnii senatori şi deputaţi să stea în bănci în timpul procedurii de vot, astfel încât secretarii să poată observa cu uşurinţă persoana care se exprimă.

Domnul senator Funar, exclusiv pe procedura de vot prin apel nominal.

Domnul Gheorghe Funar:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, pentru a nu fi contestat şi votul nominal, propun ca secretarii care citesc tabelul să repete ceea ce spun colegii din sală, să se confirme, aici, să se înregistreze dacă este "pentru" sau "contra", pentru că, altfel, ajungem din nou la complicaţii. (Proteste, comentarii.)

Nu este nici o problemă. Domnul secretar spune "pentru" sau "contra", după ce a recepţionat votul din sală. Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul senator, nu este prevăzut în Regulament o asemenea prevedere. Dacă cineva are vreun dubiu referitor la integritatea secretarilor de şedinţă, îl rog să se ridice, dar îşi asumă şi responsabilitatea pentru o asemenea afirmaţie.

Deci, domnule secretar, vă rog să urmaţi procedura.

O să-i rog pe stimaţii colegi parlamentari să se exprime suficient de vocal pentru a fi auziţi.

Domnul Constantin Gheorghe:

Domnule preşedinte, cu îngăduinţa dumneavoastră, am primit două solicitări ca două persoane să voteze în altă ordine, dat fiind faptul că...

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog !

Domnul Constantin Gheorghe:

Doamna Verginia Vedinaş - contra.

Domnul Voiculescu Dan - pentru.

Vă mulţumesc.

- Antonie Ştefan Mihail - absent
- Apostol Neculai - absent
- Arcaş Viorel - pentru
- Ardelean Aurel - absent
- Arion Viorel - absent
- Athanasiu Alexandru - absent
- Basgan Ion - învoire
- Berceanu Radu Mircea - Guvern
- Blaga Vasile - Guvern
- Bobeş Marin - pentru
- Cazacu Cornelia - pentru
- Câmpeanu Radu-Anton - absent
- Cârlan Dan - pentru
- Chelaru Ioan - absent
- Cinteză Mircea - pentru
- Ciornei Silvia - pentru
- Cioroianu Adrian Mihai - absent
- Cismaru Ivan - pentru
- Copos Gheorghe - absent
- Corodan Ioan - pentru
- Cozmâncă Octav - absent
- Creţu Corina - absent
- Creţu Ovidiu Teodor - absent
- Cucuian Cristian - pentru
- Cutaş George Sabin - pentru
- Daea Petre - pentru
- David Cristian - Guvern
- David Gheorghe - pentru
- Diaconescu Cristian - absent
- Dina Carol - contra
- Dinescu Valentin - absent
- Dîncu Vasile - absent
- Duca Viorel Senior - pentru
- Dumitrescu Ion Mihai - pentru
- Dumitrescu Gheorghe Viorel - contra
- Dumitru Constantin - pentru
- Eckstein Kovacs Peter - absent
- Fekete Szabo Andras Levente - absent
- Filipescu Teodor - absent
- Florescu Ion - pentru
- Flutur Gheorghe - absent
- Frunda György - contra
- Funar Gheorghe - contra
- Găucan Constantin - absent
- Geoană Mircea Dan - pentru
- Georgescu Radu Cristian - absent
- Gheorghe Constantin - pentru
- Haşotti Puiu - pentru
- Ilaşcu Ilie - absent
- Iliescu Ion - absent
- Iluşcă Daniel - pentru
- Ion Vasile - absent
- Iorga Nicolae - delegaţie
- Iorgovan Antonie - contra

Domnul Antonie Iorgovan:

Vă rog să-mi daţi posibilitatea să explic votul.

Domnul Constantin Gheorghe:

Da, domnule Iorgovan - contra - am menţionat.

- Ioţcu Petru Nicolae - pentru
- Ivănescu Paula Maria - pentru
- Jurcan Dorel - pentru
- Loghin Irina - contra
- Lupoi Mihail - absent
- Mardare Radu Cătălin - pentru
- Marinescu Marius - pentru
- Markó Bela - absent
- Meleşcanu Teodor Viorel - absent
- Mereuţă Mircea - absent
- Mihăescu Eugen - europarlamentar
- Mihăilescu Petru Şerban - absent
- Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - europarlamentar
- Moraru Ion - pentru
- Morţun Alexandru Ioan - europarlamentar
- Neagoe Otilian - pentru
- Neagu Nicolae - pentru
- Nemeth Csaba - contra
- Nicolae Şerban - pentru
- Nicolai Norica - absent
- Novolan Traian - absent
- Onaca Dorel Constantin - absent
- Oprea Mario-Ovidiu - pentru
- Oprescu Sorin Mircea - absent
- Pascu Corneliu - absent
- Păcuraru Paul - contra
- Păunescu Adrian - absent
- Pereş Alexandru - pentru
- Pete Ştefan - contra
- Petre Maria - pentru
- Petrescu Ilie - contra
- Popa Aron Ioan - pentru
- Popa Dan Gabriel - pentru
- Popa Nicolae-Vlad - pentru
- Popescu Dan Mircea - pentru
- Popescu Ionel - absent
- Popescu Irinel - absent
- Popescu Mihail - învoire
- Prodan Tiberiu Aurelian - contra
- Puskas Valentin Zoltan - contra
- Rădoi Ion - pentru
- Rădoi Ovidiu - absent
- Rădulescu Cristache - pentru
- Roibu Aristide - absent
- Sabău Dan - pentru
- Sârbu Ilie - pentru
- Silistru Doina - pentru
- Simionescu Aurel Gabriel - pentru
- Sogor Csaba - contra
- Solcanu Ion - absent
- Stan Petru - contra
- Stănoiu Mihaela Rodica - absent
- Stoica Ilie - absent
- Strătilă Şerban-Cezar - pentru
- Stroe Radu - absent
- Szabó Karoly Ferenc - absent
- Şerbănescu Verginia - pentru
- Şerbu Gheorghe Vergil - europarlamentar
- Şereş Ioan Codruţ - pentru
- Ştefan Viorel - pentru
- Şter Sever - pentru
- Talpeş Ioan - pentru
- Tănăsescu Claudiu - absent
- Tărăcilă Doru Ioan - pentru
- Terinte Radu - pentru
- Theodorescu Emil Răzvan - absent
- Tîlvăr Angel - pentru
- Toma Ion - absent
- Tomoiaga Liliana Lucia - absent
- Tudor Corneliu Vadim - absent
- Ţâbuleac Mihai - pentru
- Ţicău Silvia Adriana - pentru
- Ţîrle Radu - pentru
- Ungheanu Mihai - absent
- Ungureanu Vasile Ioan Dănuţ - pentru
- Vasilescu Gavrilă - absent
- Văcăroiu Nicolae - absent
- Vărgău Ion - absent
- Verestóy Attila - absent
- Vosganian Varujan - Guvern
- Vraciu Jan - pentru

Am încheiat lista, domnule preşedinte. Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule secretar.

O să-i rog pe senatorii care au lipsit la primul apel, să vină la domnul senator pentru a-şi înregistra prezenţa. Pe doamna senator Nicolai o văd deja în sală. (Discuţii, proteste.)

Atunci, mai strigaţi o dată lista.

Mai strigă o dată lista şi, după aceea, explicarea votului, la sfârşit, domnule senator, după ce se face tot apelul.

Din sală: Şi deputaţii, şi după aceea.

Domnul Constantin Gheorghe:

Domnule preşedinte, conform procedurii, mai strig o dată lista. Cei care au venit şi nu şi-au exprimat votul sunt rugaţi să răspundă pentru sau contra.

- Antonie Ştefan Mihail
- Apostol Neculai
- Ardelean Aurel
- Arion Viorel
- Athanasiu Alexandru
- Basgan Ion
- Berceanu Radu Mircea
- Blaga Vasile
- Câmpeanu Radu-Anton
- Chelaru Ioan
- Cioroianu Adrian Mihai
- Copos Gheorghe
- Cozmâncă Octav
- Creţu Corina
- Creţu Ovidiu Teodor
- David Cristian
- Diaconescu Cristian
- Dinescu Valentin
- Dîncu Vasile
- Eckstein Kovacs Peter
- Fekete Szabo Andras Levente
- Filipescu Teodor
- Flutur Gheorghe
- Găucan Constantin
- Georgescu Radu Cristian
- Ilaşcu Ilie
- Iliescu Ion
- Ion Vasile
- Iorga Nicolae
- Lupoi Mihail
- Markó Bela
- Meleşcanu Teodor Viorel
- Mereuţă Mircea
- Mihăescu Eugen
- Mihăilescu Petru Şerban
- Moisuc Viorica Georgeta Pompilia
- Morţun Alexandru Ioan
- Nicolai Norica - pentru
- Novolan Traian
- Onaca Dorel Constantin - pentru
- Oprescu Sorin Mircea
- Pascu Corneliu
- Păunescu Adrian
- Popescu Ionel
- Popescu Irinel
- Popescu Mihail
- Rădoi Ovidiu
- Roibu Aristide
- Solcanu Ion
- Stănoiu Mihaela Rodica
- Stoica Ilie
- Stroe Radu
- Szabó Karoly Ferenc
- Şerbu Gheorghe Vergil
- Tănăsescu Claudiu
- Theodorescu Emil Răzvan
- Toma Ion
- Tomoiaga Liliana Lucia
- Tudor Corneliu Vadim
- Ungheanu Mihai
- Vasilescu Gavrilă
- Văcăroiu Nicolae
- Vărgău Ion
- Verestóy Attila
- Vosganian Varujan

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule secretar.

Explicaţia votului, după ce se anunţă rezultatul votului, domnule senator. Nu cunoaştem rezultatul votului. Procedura aşa este.

Domnul deputat Munteanu, vă rog !

Domnul Ioan Munteanu:

- Adomnicăi Mirela Elena - pentru
- Adomniţei Cristian Mihai - pentru

Am rugămintea la colegii care fac evidenţa, pentru că strigăm de două ori catalogul, la urmă, să ne spună dacă am greşit prima dată. Vă garantez că nu am greşit.

- Albu Gheorghe - pentru
- Almăjanu Marin - absent
- Almăşan Liviu - absent
- Amarie Constantin - pentru
- Amet Aledin - pentru
- Andea Petru - pentru
- Andon Sergiu - absent
- Andreica Romică - pentru
- Andronescu Ecaterina - pentru
- Antal Arpád-András - contra
- Antal István - absent
- Antonescu George Crin Laurenţiu - pentru
- Apostolache Mihai Cristian - pentru
- Ardelean Lia - pentru
- Asztalos Ferenc - absent
- Avram Dumitru - absent
- Baban Ştefan - contra
- Bara Nicolae - pentru
- Barbu Gheorghe - Guvern
- Bardan Cornel Ştefan - pentru
- Bădălău Niculae - pentru
- Băeşu George - pentru
- Bănicioiu Nicolae - absent
- Becsek-Garda Dezső-Kálmán - absent

Păi dacă nu răspunde, domnule, eu ce pot să-i fac. Şi data trecută, a stat aşa şi nu a venit la prezenţă.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule secretar, vă rog să nu dialogaţi cu sala.

Domnul Ioan Munteanu:

- absent.

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori - vă întrerup o secundă, domnule secretar - vă atrag atenţia, stimaţi colegi parlamentari, că potrivit Regulamentului Camerelor reunite, aveţi obligaţia de a vă ridica în picioare atunci când vă exprimaţi votul.

Asta îl va ajuta şi pe colegul secretar.

Domnul Ioan Munteanu:

- Becşenescu Dumitru - pentru
- Bejinariu Eugen - absent
- Bentu Dumitru - pentru
- Bivolaru Ioan - pentru
- Bîrsan Iulian-Gabriel - pentru
- Boagiu Anca-Daniela - Guvern
- Bobeanu Răzvan-Petrică - pentru
- Boeriu Valeriu-Victor - absent
- Bolcaş Lucian Augustin - contra
- Bonis Istvan - contra
- Borbély László - Guvern
- Boureanu Cristian Alexandru - pentru
- Boşneag Samuiel - pentru
- Brânză William Gabriel - pentru
- Brînzan Ovidiu - absent
- Bruchental-Pop Ionela - pentru
- Buciu Angela - contra
- Buciuţa Ştefan - pentru
- Buda Daniel - pentru
- Buda Ioan - absent
- Buhăianu Obuf Cătălin Ovidiu - pentru
- Buruiană Aprodu Daniela - europarlamentar
- Buşoi Cristian Silviu - absent
- Buzatu Dan Horaţiu - pentru
- Buzea Cristian Valeriu - contra
- Calimente Mihăiţă - pentru
- Câmpanu Liviu - pentru
- Canacheu Costică - pentru
- Cantaragiu Bogdan - absent
- Cazan Gheorghe-Romeo Leonard - absent
- Călian Petru - absent
- Călin Ion - pentru
- Chiper Gheorghe - pentru
- Chiş Filonaş - pentru
- Cindrea Ioan - pentru
- Ciocâlteu Alexandru - pentru
- Ciontu Corneliu - absent
- Ciopraga Mircea - pentru
- Ciucă Liviu Bogdan - absent
- Cliveti Minodora - absent
- Cocrea Olguţa - pentru
- Codîrlă Liviu - absent
- Constantinescu Anca - pentru
- Constantinescu Viorel - absent
- Corlăţean Titus - pentru
- Coşea Dumitru Gheorghe Mircea - europarlamentar
- Crăciunescu Grigore - pentru
- Creţu Gabriela - europarlamentar
- Cutean Vasile Emilian - pentru
- Dan Iosif - absent
- Diaconescu Marin - contra
- Diaconescu Renică - absent
- Dida Corneliu Ioan - pentru
- Dobre Traian - pentru
- Dorneanu Valer - pentru
- Dragomir Dumitru - contra
- Dragomir Gheorghe - pentru
- Drăguş Radu-Cătălin - pentru
- Dreţcanu Doina Micşunica - absent
- Dumitrescu Cristian Sorin - pentru
- Dumitrescu Liana - pentru
- Dumitrescu Zamfir - absent
- Dumitriu Dragoş Petre - contra
- Dumitriu Mihai - pentru
- Dumitru Ion - absent
- Duşa Mircea - pentru
- Duţu Stelian - pentru
- Erdei-Dolóczki István - contra
- Eserghep Gelil - absent
- Faina Constantin - pentru
- Fârşirotu Vladimir Mircea - contra
- Fenechiu Relu - absent
- Firczak Gheorghe - absent
- Florea Damian - pentru
- Fotopolos Sotiris - absent
- Frâncu Emilian Valentin - absent
- Furo Iuliu Ioan - contra
- Gabor Gheorghe - pentru
- Ganţ Ovidiu Victor - europarlamentar
- Găleteanu Monalisa - pentru
- Georgescu Filip - pentru
- Gerea Andrei Dominic - pentru
- Gheorghe Valeriu - pentru
- Gheorghiof Titu Nicolae - pentru
- Ghiorghioni Ionesie - absent
- Ghişe Ioan - contra
- Giurgiu Mircia - absent
- Glăvan Ştefan - pentru
- Godja Petru - pentru
- Gonţea Ion - absent
- Grigore Dan - pentru
- Grosaru Mircea - pentru
- Gubandru Aurel - pentru
- Guşă Cozmin Horea - contra
- Gvozdenovici Slavomir - contra
- Hanganu Romeo Octavian - absent
- Helvig-Eduard Raul - europarlamentar
- Hoban Ioan - absent
- Hogea Vlad Gabriel - absent
- Hoinaru Marian - absent
- Hrebenciuc Viorel - pentru
- Iacob-Ridzi Monica-Maria - pentru
- Iancu Iulian - pentru
- Ibram Iusein - contra
- Ifrim Mircea - absent
- Igaş Traian Constantin - absent
- Ignat Miron - absent
- Iliescu Valentin Adrian - pentru
- Ionescu Daniel - pentru
- Iordache Florin - pentru
- Iordache Graţiela Denisa - absent
- Iriza Marius - contra
- Iustian Mircea Teodor - pentru
- Jipa Florina Ruxandra - contra
- Kelemen Hunor - europarlamentar
- Kerekes Károly - absent
- Király Andrei Gheorghe - absent
- Kónya-Hamar Sándor - europarlamentar
- Kovacs Attila - absent
- Lakatos Petru - absent
- Lambrino Radu - pentru
- Lari-Iorga Leonida - pentru
- Lificiu Petru - pentru
- Liga Dănuţ - absent
- Longher Ghervazen - pentru
- Luchian Ion - absent
- Macaleţi Costică - pentru
- Magheru Paul - absent
- Man Mircea - pentru
- Manda Iulian Claudiu - absent
- Manolescu Oana - absent
- Manta Pantelimon - pentru
- Marian Mihai - pentru
- Marin Constantin - pentru
- Marinescu Marian-Jean - europarlamentar
- Martin Eduard-Stelian - pentru
- Márton Árpád-Francisc - contra
- Máté András-Levente - contra
- Matei Cătălin Lucian - pentru
- Mazăre Alexandru - pentru
- Mătuşa Tudor - absent
- Mălaimare Mihai Adrian - pentru
- Mănăstireanu Vladimir Alexandru - pentru
- Mănescu Rareş Şerban - absent
- Mărculeţ-Petrescu Anca - absent
- Meir Nati - pentru
- Merce Ilie - contra
- Merka Adrian-Miroslav - pentru
- Micula Cătălin - pentru
- Mihalache Sorin Dan - europarlamentar
- Mihei Andrian-Sirojea - absent
- Mircea Costache - contra
- Mircovici Niculae - absent
- Mironescu Laurenţiu - pentru
- Miroşeanu Liviu Alexandru - pentru
- Mitrea Manuela - absent
- Mitrea Miron Tudor - absent
- Miuţescu Gheorghe Adrian - pentru
- Mînzină Ioan - absent
- Mocanu Alexandru - pentru
- Mocanu Vasile - pentru
- Mocănescu Coloros Dan Constantin - pentru
- Mocioalcă Ion - pentru
- Mohora Tudor - absent
- Moisoiu Adrian - contra
- Moldovan Emil Radu - pentru
- Momanu Corneliu - pentru
- Motreanu Dan Ştefan - Guvern
- Movilă Petru - pentru
- Munteanu Ioan - pentru
- Muscă Monica Octavia - pentru
- Muşetescu Tiberiu-Ovidiu - absent
- Nassar Rodica - pentru
- Năstase Adrian - absent
- Nechita Aurel - pentru
- Nedelcu Gabriela - pentru
- Nica Dan - absent
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen - Guvern
- Nicolicea Eugen - pentru
- Nicula Vasile-Cosmin - pentru
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - contra
- Nistoran Dorin-Liviu - absent
- Niţă Constantin - pentru
- Niţulescu Teodor - pentru
- Nosa Iuliu - pentru
- Oancea Viorel - absent
- Olărean Aurel - pentru
- Oltean Ioan - pentru
- Olteanu Bogdan - pentru
- Oprea Gabriel - absent
- Ovidenie Costel - absent
- Palăr Ionel - absent
- Pambuccian Varujan - absent
- Pardău Dumitru - pentru
- Pascu Bogdan - pentru
- Paşcu Ioan Mircea - europarlamentar
- Pavelescu Aurelian - pentru
- Paveliu Marian Sorin - pentru
- Păun Nicolae - absent
- Petrea Constantin - pentru
- Plumb Rovana - pentru
- Podgoreanu Radu - europarlamentar
- Ponta Victor-Viorel - absent
- Pop Claudiu Adrian - absent
- Popa Cornel - absent
- Popa Daniela - pentru
- Popa Nicolae - pentru
- Popeangă Petre - europarlamentar
- Popescu Florin Aurelian - pentru
- Popescu Ioan Dan - absent
- Popescu Ionica Constanţa - pentru
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - Guvern
- Popp Cosmin Gabriel - pentru
- Preda Cezar Florin - pentru
- Preda Ion - pentru
- Pruteanu Vasile - pentru
- Puchianu Ioan Dumitru - pentru
- Pupeză Viorel - pentru
- Purceld Octavian Mircea - contra
- Puşcaş Vasile - europarlamentar
- Puşcă Mircea Valer - pentru
- Puzdrea Dumitru - absent
- Radan Mihai - pentru
- Raicu Romeo Marius - pentru
- Rădulescu Cristian - pentru
- Rogin Marius - absent
- Romanescu Marcel Laurenţiu - absent
- Rus Ioan-Aurel - contra
- Rusu Mihaela Adriana - pentru
- Ruşanu Dan Radu - absent
- Sanda Victor - pentru
- Sandu-Capră Mihai - pentru
- Sandu Gabriel - absent
- Sasu Ion - pentru
- Săniuţă Marian Florian - pentru
- Săpunaru Nini - pentru
- Sârb Gheorghe - pentru
- Sârbu Daciana - pentru
- Sârbu Marian - absent
- Sârbu Mugurel Liviu - pentru
- Scutaru Adrian George - pentru
- Semcu Adrian-Emanuil - absent
- Seres Dénes - absent
- Severin Adrian - europarlamentar
- Silaghi Ovidiu Ioan - europarlamentar
- Sireţeanu Mihail - absent
- Sóki Béla - contra
- Soporan Vasile Filip - absent
- Stan Ioan - pentru
- Stan Ion - contra
- Stanciu Anghel - absent
- Stativă Irinel Ioan - pentru
- Stănescu Cristian - europarlamentar
- Stănescu Mircea - pentru
- Stănişoară Mihai - pentru
- Stoica Ion - pentru
- Străchinaru Petre - pentru
- Strungă Emil - absent
- Szekely Levente Csaba - contra
- Ştirbeţ Cornel - pentru
- Ştireanu Octavian - absent
- Ştiucă Alecsandru - pentru
- Tabără Valeriu - pentru
- Tamás Sándor - contra
- Tămagă Constantin - pentru
- Tănăsescu Mihai-Nicolae - absent
- Tărniceru Petru - absent
- Teodorescu George-Alin - pentru
- Timar Liviu - pentru
- Timiş Ioan - pentru
- Todoran Pavel - pentru
- Toma Florentina Marilena - pentru
- Toma Horia-Victor - pentru
- Tóro Tiberiu - contra
- Tudor Constantin - absent
- Tudor Marcu - contra
- Tudose Mihai - pentru
- Turcan Raluca - pentru
- Ţundrea Ioan - absent
- Uioreanu Horea Dorin - absent
- Ujeniuc Dragoş - absent
- Ungureanu Petre - pentru
- Ungureanu Valeriu Alexandru - pentru
- Ursărescu Dorinel - absent
- Vainer Aurel - absent
- Varga Attila - absent
- Vasile Aurelia - pentru
- Vasilescu Lia-Olguţa - contra
- Vălean Adina Ioana - pentru
- Văsioiu Horia - pentru
- Vâlcov Şandru Marcela Lavinia - absent
- Vlase Petru Gabriel - pentru
- Vlădoiu Aurel - pentru
- Voicu Cătălin - absent
- Voicu Mihai Alexandru - Guvern
- Voinea Florea - absent
- Zaharia Claudius Mihail - pentru
- Zamfir Gabriel Sorin - absent
- Zamfirescu Dan Dumitru - contra
- Zegrean Augustin - pentru
- Zgonea Valeriu Ştefan - pentru (discuţii în sală)

Domnul Bogdan Olteanu:

Trebuie să mai citiţi o dată, domnule secretar Munteanu! Absenţii îi mai citiţi o dată şi verificăm dacă mai sunt parlamentari care n-au fost strigaţi.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte, nu a venit niciunul să-mi spună...

A venit doamna deputat Leonida Lari, cum votaţi? Pentru. (discuţii şi vociferări în sală)

Deci, Lari Leonida, pentru.

Domnul Constantin Gheorghe:

Am înţeles că mai sunt senatori în sală, dar nu şi-au anunţat prezenţa şi nici opţiunea de vot. Vă rog.

- David Cristian - pentru
- Flutur Gheorghe - pentru

Mai sunt senatori?

Domnul Bogdan Olteanu:

Mai sunt deputaţi sau senatori prezenţi, al căror nume nu a fost strigat? Nu. Mulţumesc.

Îl invit, mai întâi, pe domnul senator Antonie Iorgovan...

Domnul Marcu Tudor:

Procedură, domnule preşedinte! Eu vreau pe procedură, nu pe explicat votul.

Vă rog să nu mai puneţi... Vă fac o propunere. Haideţi să continuăm numerotarea şi luni, după prânz, sau marţi dimineaţa. E mai bine. Păi, altfel, nu ne mai oprim niciodată. Opriţi odată, pentru că aşa este logic, aşa este corect şi aşa am făcut în permanenţă, n-o ţinem până diseară, până ce se mai trezeşte cineva să vină şi, în afară de asta, nu solicit eu mereu, hai mai veniţi, hai mai votaţi, hai mai strigaţi o dată.

Domnule preşedinte, nu-i corect. Este corect s-a strigat, cine a avut intenţia să vină la vot, a venit, cine a fentat votul, l-a fentat dintr-o anumită consideraţie şi, dacă o lungim noi aşa, la infinit, nu suntem egali cu noi înşine, nu suntem corecţi cu noi înşine şi suntem în afara Regulamentului.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul senator Antonie Iorgovan, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule preşedinte, onorat Parlament al României!

Înainte de toate, aş vrea să spun că, atunci când un parlamentar solicită să-şi exprime votul, i se dă cuvântul, indiferent de ce scrie în Regulament. Mulţumesc că mi se oferă, totuşi, ocazia să vorbesc în faţa unei săli cu prezenţa care este, dar, în orice caz, să se consemneze.

Domnule preşedinte, onoraţi colegi parlamentari!

Din antichitate este impus următorul principiu: "Important nu este să cunoşti litera unei legi, important este să-i cunoşti spiritul şi forţa acesteia!".

Am votat împotrivă pentru că, din spiritul Constituţiei, cele trei categorii de referendumuri au o logică. În momentul în care s-a declanşat - nu scrie expres, dar rezultă din interpretarea logico-sistematică a Constituţiei - procedura referendumului pentru demiterea preşedintelui, acelei persoane i s-a pus o ştampilă, ea a intrat în procedura de tragere la răspundere şi, în momentul în care s-a declanşat procedura de tragere la răspundere politică, instituţia referendumului, prevăzută de art.90, care este la îndemâna preşedintelui, pe perioada procedurii de tragere la răspundere devine inoperantă. În orice caz, vreau să spun că este aberant textul din Legea nr.3/2000 cu privire la organizarea referendumului, după care preşedintele este cel care îşi stabileşte data. Nu aşa ceva a dorit legiuitorul constituant şi decretele preşedintelui nu pot avea caracter normativ.

Este motivul pentru care, domnule preşedinte, am votat, de asemenea, contra şi vreau să spun că voi iniţia o propunere legislativă, poate se alătură şi alţii, să se modifice legea, nu aşa cum am dori unii şi alţii, pe un articol sau altul, ci în mod structural, o altă gândire, raportându-ne la dispoziţiile Constituţiei.

Prin urmare, domnule preşedinte, procedura la care a recurs domnul preşedinte Traian Băsescu, din punct de vedere constituţional este neavenită, iar din punct de vedere politic este o diversiune.

Pe de altă parte, rog să se reţină că nu poate fi organizat referendumul pe o chestiune de ordin legislativ. Art.90 nu vizează o dublare a Parlamentului, pentru că acest referendum este egal cu zero, în ipoteza în care Parlamentul nu modifică legea. Dacă am fi dorit organizarea unui referendum legislativ, am fi spus-o, aşa cum am spus în cazul revizuirii Constituţiei.

Sunt motivele majore care l-au determinat pe profesorul Antonie Iorgovan să fie împotriva acestei modalităţi. Nu sunt împotriva votului uninominal, deşi rămâne de discutat în care variantă, pentru că sunt vreo 4-5 care se practică în lume.

Mulţumesc respectuos! (discuţii în sală)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog să vă explicaţi votul, domnule deputat Marcu Tudor.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să explic votul negativ pe care l-am dat noi la scrisoarea prin care domnul preşedinte ne roagă - cu o rugăminte consultativă, de fapt - cu privire la introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului. Am votat negativ, deoarece nu respectă Constituţia, nu respectă procedurile legale această scrisoare. Noi nu am votat, de fapt, acum, nici dumneavoastră, nici noi, pentru sau împotriva unui referendum, ci am votat pentru această scrisoare. Or, această scrisoare este ilegală, încalcă Constituţia, deoarece se spune clar şi explicit că referendumul trebuie să aibă o denumire, o temă clară, explicită, uşor de înţeles pentru oricine. Or, dacă această denumire nu este aşa, scrisoarea este ilegală. Am mai spus asta, se pare că nu aţi înţeles şi, din dorinţa de a cădea bine în ochii electoratului, am votat o ilegalitate. Nu am votat pentru referendum, ci pentru această scrisoare, care nu este explicită, nu este clară, este voit făcută ambiguă, ca să iasă. Noi am înţeles jocul preşedintelui. Dumneavoastră v-aţi prefăcut că îl înţelegeţi, ca să daţi bine la imaginea electoratului. Noi nu ţinem atât de mult la imaginea electoratului, cât ţinem la respectarea Constituţiei şi a legilor ţării. Or, dacă pe mine mă obligă cineva să votez ceva ilegal, eu nu votez. Altădată dacă va veni, în condiţii legale, o asemenea solicitare în Parlament, atunci vom analiza dacă votăm sau nu pentru sau împotriva referendumului. Acum, nu am votat pentru referendum, ci pentru o scrisoare ilegală.

L-am ruga pe domnul preşedinte să intre în legalitate, a căzut la vot, dar eu îl mai rog încă o dată acum, măcar... dar nu, că nu mai poate, că el acum nu mai poate explicita prin referendum altceva decât atât: uninominal, că, dacă nu, decade prin votul nostru.

Nu cred că v-aţi gândit la toate aceste aspecte, de aceea cei mai mulţi aţi votat în necunoştinţă de cauză, dar nu vă fac eu proces de intenţie.

Eu am spus că am votat împotriva acestei scrisori, nu a votului uninominal.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

La explicarea votului, vorbeşte o singură persoană din partea fiecărui grup parlamentar.

Din partea Grupurilor parlamentare PRM... Păi, nu aveţi cuvântul pe procedură, suntem la explicarea votului, după care o să anunţ rezultatul votului, dar înţeleg că toţi colegii doresc, totuşi, să explicăm, mai întâi, votul... (discuţii şi vociferări în sală)

Mai mulţi colegi au dorit, în mod special, să-şi explice votul, înainte de a şti rezultatul.

Rezultatul votului este următorul: 233 de voturi în favoarea solicitării preşedintelui. Întrucât majoritatea necesară este 234 de voturi, propunerea nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Dată fiind prezenţa din sală, din acest moment, în mod evident, nu voi propune o altă variantă la vot, ci voi retrimite Birourilor permanente propunerea de hotărâre, iar Birourile permanente vor înainta plenului Camerelor reunite o nouă propunere de hotărâre a Parlamentului.

Tot la explicarea votului, domnul senator Constantin Gheorghe.

Domnul Constantin Gheorghe:

Domnule preşedinte, stimate colege şi stimaţi colegi,

Ţin să fac o scurtă precizare în legătură cu votul Grupurilor parlamentare ale Partidului Conservator din Senat şi Camera Deputaţilor.

Partidul Conservator este convins că este nevoie de o reformă a clasei politice. Partidul Conservator a depus şi o iniţiativă legislativă, de doi ani, referitoare la un anume sistem de vot uninominal. Însă, nici acum, Partidul Conservator nu este de acord cu cheltuirea unor fonduri care ar fi mult mai utile în alte domenii, care ar acoperi o mică parte, cei drept, din agenda cetăţeanului român, ca să fie folosite pentru referendum. Încă o dată, susţinem o formă de scrutin uninominal, dar considerăm că referendumul este o cheltuială de timp, de bani, de energie, care nu va avea un efect asupra electoratului român.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Valentin Iliescu, vă rog!

Domnul Valentin Iliescu:

Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor colegi, puţini câţi aţi rămas!

Sunt profund dezamăgit. Primele trei democraţii ale Europei, Marea Britanie, Franţa şi Germania, folosesc votul uninominal. Având în vedere rezultatul de astăzi, pentru că şi absenţa de la vot este tot o formă de a obstrucţiona introducerea votului uninominal, consider că demersul preşedintelui României este unul foarte corect şi foarte normal, care va fi susţinut, într-o măsură şi mai mare, de populaţia României.

Partidul Democrat, prin cei care au fost prezenţi, a susţinut şi va susţine în continuare demersul preşedintelui de introducere a votului uninominal.

(discuţii şi vociferări în sală)

(în continuare lucrările sunt conduse de domnul senator Alexandru Pereş - vicepreşedinte al Senatului)

Domnul Alexandru Pereş:

Da, domnul senator Şerban Nicolae, vă rog.

Domnul Şerban Nicolae:

Domnule preşedinte,

Numeroşi deputaţi şi senatori prezenţi,

Vreau să fac o precizare: suntem într-o situaţie de conflict între norma constituţională şi norma legală. Atrag atenţia celor care, în ultima vreme s-au îndeletnicit cu contestarea la Curtea Constituţională a Legii referendumului, că n-au sesizat un lucru foarte important, şi anume, că în Legea referendumului se spune că avizul consultativ al Parlamentului se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

În Constituţie avem un articol care spune că adoptarea moţiunilor şi hotărârilor (necazul nostru, astăzi) se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi din fiecare Cameră.

În aceste condiţii, eu vă propun să transmitem această chestiune la Birourile permanente reunite, care să sesizeze Comisiile juridice pentru exprimarea unui punct de vedere şi soluţionarea acestui conflict între o normă aflată în vigoare, dar care, în mod evident, nu coincide sau nu corespunde cu norma constituţională.

În aceste condiţii, nu putem să dăm un răspuns şefului statului, la solicitarea pe care ne-a făcut-o şi urmează să ne pronunţăm în cunoştinţă de cauză. Asta este situaţia. Din punctul meu de vedere nu putem tranşa, nici măcar prin vot, o problemă de constituţionalitate. Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Mulţumesc, domnule senator. Domnul senator Funar. Aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Funar:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Grupurile parlamentare ale Partidului România Mare au votat împotriva acestui proiect de hotărâre. Este vorba de un referendum inutil, de o cheltuială inutilă pentru poporul român. Nu aceasta este urgenţa, şi nu aceasta este nevoia prioritară a românilor, acum, în preajma Sfintelor Sărbători de Paşti. Le lipseşte, aşa crede Preşedintele României, Traian Băsescu, că le lipseşte românilor un referendum inutil. Mai ales că, în ipoteza în care nu se prezintă mai mult de jumătate plus unu dintre numărul românilor cu drept de vot, există riscul ca să se blocheze pentru o bună perioadă de timp, de-acum încolo, pentru mulţi ani, votul uninominal în România pentru alegerea Parlamentului României.

Acestea sunt câteva dintre considerentele pentru care Grupurile parlamentare ale Partidului România Mare au contribuit decisiv la căderea acestei iniţiative a preşedintelui României.

Îl aşteptăm, poate, data viitoare, domnul Preşedinte Traian Băsescu nu mai sfidează Parlamentul şi vine în Parlament să ne explice ce vrea şi, mai ales, de ce după ce s-a pus rău şi cu partidele politice pe care nu la mai invită la nici un fel de consultări, după ce s-a pus rău şi cu Guvernul, s-a pus rău şi cu Parlamentul, de ce vrea să se pună rău şi cu românii în preajma Sfinelor Sărbători de Paşti. Mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Şi eu vă mulţumesc, domnule senator.

Doamna deputat Raluca Turcan, aveţi microfonul.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Vă rog şi pe această cale, domnule preşedinte de şedinţă şi, de asemenea, pe domnul preşedinte al Camerei Deputaţilor, să pună la dispoziţie lista prezenţei la votul privind Hotărârea Parlamentului pe referendumul pentru votul uninominal, pentru ca aceasta este o listă publică şi cred că eu, în calitate de deputat, am dreptul la această listă de prezenţă, pentru că dumneavoastră aţi afirmat că doar domnul preşedinte Bogdan Olteanu dispune ce se întâmplă cu această listă.

E un vot public şi de aceea vă rugăm să o puneţi la dispoziţie şi, în acelaşi timp, vă menţionez că deputaţii şi senatorii Partidului Liberal Democrat au votat pentru Hotărârea Parlamentului privind organizarea referendumului pe votul uninominal, pentru că toţi considerăm că e singura şansă pentru ca acest Parlament, instituţia aceasta, să nu mai fie în permanenţă discreditată şi decredibilizată.

Să ne asumăm responsabilitatea directă în faţa cetăţenilor.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Domnul deputat Marton Arpad, vă rog.

Domnul Marton Arpad:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor, care mai sunteţi în sală,

S-a dat un vot cu o prezenţă de cvorum legal. Rezultatul votului a fost că nu s-a întrunit votul minim necesar pentru această hotărâre. Am venit la acest microfon, pentru că s-a invocat necesitatea de a se solicita punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări la un conflict între o prevedere legală în vigoare şi Constituţie.

În primul rând, trebuie să spun: Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări n-are are această calitate. Singura autoritate care are această calitate este Curtea Constituţională. Or, acea Curte Constituţională a decis deja. În aceeaşi decizie a Curţii Constituţionale, în care se spune că este neconstituţional modul în care am propus demiterea preşedintelui, tot acolo este precizat şi pentru hotărâri luate pentru referendum, acel număr minim, deci, majoritatea deputaţilor şi senatorilor. Este precizat: de ce este autoritatea de lucru judecată pe aceste domenii de hotărâri legate de aplicarea Constituţiei se aplică votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. N-are cum să decidă Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări altfel peste acea decizie.

Ca atare, cred că singura soluţie justă este cea propusă de domnul preşedinte Bogdan Olteanu. Dacă doriţi să trimiteţi la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări ceva, atunci trimiteţi-i să facă ei un text, poate care va reuşi să treacă sau să elaboreze încă o dată Biroul permanent.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Am reţinut propunerea dumneavoastră, inclusiv solicitarea doamnei deputat Raluca Turcan. Ne vom conforma şi vom înainta în copie prezenţa, inclusiv votul pentru Camera Deputaţilor şi Senat.

Ordinea de zi fiind epuizată, declar închisă şedinţa comună de astăzi, 1 martie 2007.

Vă mulţumesc, celor care sunteţi în sală. Vă doresc un week-end plăcut.

Şedinţa s-a încheiat la ora 13,40.