Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,25.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Valer Dorneanu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Dan Radu Ruşanu şi Ioan Munteanu, secretari, şi, în partea a doua de domnul Eugen Nicolicea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

V-aş ruga să-mi permiteţi să declar deschise lucrările şedinţei de astăzi a Camerei Deputaţilor.

Vă anunţ că din cei 329 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 188, fiind absenţi 141, din care 31 participă la alte acţiuni parlamentare.

Vreau ca, potrivit art. 94 din Regulamentului Camerei Deputaţilor, să vă informez că au fost distribuite în casetele dumneavoastră următoarele documente: ordinea de zi pentru zilele de luni, 19, miercuri, 21 martie 2007; programul de lucru pentru perioada 19-24 martie; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista legilor pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; lista rapoartelor în perioada 13-19 martie 2007, întocmite de comisiile permanente sesizate în fond; sumarul privind conţinutul fiecărui Monitorul Oficial al României, Partea I.

La primul punct al ordinii de zi de astăzi urmează să ascultăm întâi Raportul de activitate pe semestrul II al anului 2006 al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii şi apoi să dezbatem acest raport.

Se pare că nu este prezent preşedintele comisiei. Îl rugăm, auzindu-ne, să se prezinte, pentru a ne informa cu privire la activitatea comisiei.

Până atunci, vă propun, pentru a nu avea timpi morţi, să analizăm Proiectul de Lege pentru ratificarea unor Convenţii şi Acorduri privind impunerea veniturilor din economii şi schimbul automat de informaţii referitoare la astfel de venituri.

Suntem în prezenţa unei legi ordinare.

Suntem în procedură de urgenţă.

Rog iniţiatorul să prezinte raportul.

Comisia pentru buget, v-aş ruga să prezentaţi dumneavoastră raportul, având în vedere că iniţiatorul nu s-a prezentat.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prezentul proiect de lege, stimaţi colegi, are ca obiect de ratificare unele Acorduri şi Convenţii privind impunerea veniturilor din economii cu unele teritorii dependente de Marea Britanie şi Olanda.

Conform Documentului de poziţii complementar nr. III, la Cap. X - "Impozitarea", România s-a angajat să aplice efectiv, de la 1 ianuarie 2007, Directiva nr. 48/2003 a Comisiei Europene privind impunerea plăţilor şi a dobânzilor.

Implementarea în totalitate a acestei directive a presupus şi încheierea de acorduri cu toate teritoriile dependente de Marea Britanie: Jersey, Guernsey, Insula Man, Anguilla, Insulele Virgine Britanice, Insulele Cayman ş.a.m.d., precum şi de Olanda: Insulele Aruba şi Antilele Olandeze, acorduri care conţin măsuri echivalente cu cele stipulate în Directiva 48/2003 a Comisiei Europene şi care au la bază un model convenit la nivelul Uniunii Europene pentru fiecare teritoriu dependent.

Scopul acestei directive este ca venitul din economii sub forma plăţilor de dobânzi efectuate într-un stat membru să fie supus impozitării efective numai iar statul de reşedinţă al beneficiarului de venit.

Din partea română, aceste acorduri au fost semnate de ministrul finanţelor, iar din partea teritoriilor de către o persoană desemnată.

Astfel, prin acest acord se va institui schimbul automat de informaţii, în sensul că autorităţile competente din ţările membre ale Uniunii Europene şi al teritoriilor dependente de Marea Britanie şi Olanda se vor informa reciproc în legătură cu dobânzile primite de către persoanele fizice rezidente din aceste state. Comunicarea de informaţii are un caracter automat şi trebuie să fie realizată cel puţin o dată pe an, pentru toate plăţile dobândite.

Pentru Belgia, Luxemburg şi Austria este prevăzută o perioadă de tranziţie, timp în care nu sunt obligate să schimbe informaţii în legătură cu veniturile din economii acoperite de această directivă şi se aplică un impozit cu reţinere la sursă asupra acestor venituri.

Referitor la împărţirea veniturilor, directiva prevede că statele membre care percep impozite cu reţinerea la sursă vor păstra 25% din veniturile colectate şi vor transfera 75% din venit către statul membru de reşedinţă al beneficiarului de venituri de natura dobânzilor.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art. 76 din Constituţia României.

Acest proiect de lege, stimaţi colegi, a fost discutat în cadrul comisiei noastre şi a fost votat cu unanimitate de voturi.

Vă propun, domnule preşedinte, stimaţi colegi, să discutăm acest proiect de lege. Fiind în procedură de urgenţă, vă propun să avem acordate un minut şi, respectiv, 2 minute pentru articole şi discuţii generale şi să fie propus spre vot Camerei Deputaţilor.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte Tănăsescu.

Dacă sunteţi de acord cu propunerea repartizării timpilor de dezbatere? Vă mulţumesc.

Dacă s-a prezentat între timp iniţiatorul? Nu.

Întreb reprezentanţii grupurilor parlamentare dacă doresc să intervină la dezbateri generale pe marginea acestui proiect de lege? Nu.

În condiţiile acestea, vă rog să luaţi act că, potrivit prevederilor art. 106 din Regulamentul Camerei, proiectul legii nu se mai supune dezbaterii pe articole, urmând a fi supus votului final, operaţiune care se va desfăşura miercuri, în şedinţa specială destinată acestui scop.

Mulţumesc foarte mult.

Mulţumesc, domnule preşedinte Tănăsescu.

Luăm Raportul Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii şi îi dăm cuvântul domnului preşedinte Tudor Mohora.

Domnul Tudor Mohora:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În activitatea sa din semestrul II al anului 2006, comisia a primit şi a analizat 497 de petiţii, în cele 36 de şedinţe. Pentru a-şi expune solicitările în faţa noastră, 88 de cetăţeni români au solicitat dreptul la audienţă. Veţi găsi în textul raportului primit de dumneavoastră date detaliate privind categoriile de probleme aduse la cunoştinţa comisiei, precum şi o analiză exigentă a modului în care diferite autorităţi şi instituţii publice înţeleg să respecte dreptul constituţional de petiţionare al cetăţenilor.

Veţi constata, din datele prezentate în document, că cele mai multe categorii de probleme sesizate de cetăţeni în semestrele anterioare se regăsesc şi în prezent, câteodată în proporţii îngrijorătoare.

Trebuie să remarcăm faptul că aproape 40% din totalul petiţiilor se referă la presupuse abuzuri din domeniul justiţiei, fie că este vorba de activitatea instanţelor de judecată, fie că se referă la activitatea parchetelor. Cetăţenii se plâng comisiei de soluţiile pronunţate de instanţe, de cele dispuse de organele parchetului sau de tergiversarea soluţionării unor cauze aflate pe rolul acestor autorităţi.

Ilustrând acest ultim aspect, aş dori să insist asupra cazului semnalat de Arhiepiscopia romano-catolică Bucureşti, în care strămutarea cauzei, la cererea firmei care construieşte în vecinătatea Catedralei Sfântul Iosif, a fost admisă de trei ori, în acelaşi timp cu suspendarea judecării. Astfel, o procedură prevăzută de lege a avea caracter de urgenţă devine un instrument de tergiversare a soluţionării unui litigiu.

Prin raportul său, comisia insistă să recomande Ministerului Justiţiei să se autosesizeze şi să iniţieze în această materie a strămutării o modificare legislativă prin care să se reverifice caracterul de urgenţă al procedurii şi să se înlăture suspiciunile cu privire la imparţialitatea judecătorilor.

Alte aspecte ale funcţionării justiţiei, semnalate comisiei de petenţi, ne determină să solicităm Guvernului o analiză aprofundată a aplicării legilor privind reforma justiţiei şi ameliorarea cadrului normativ.

Ne exprimăm speranţa ca alte eventuale modificări ale legilor în materie să urmeze cursul firesc al dezbaterilor publice şi parlamentare, care determină o mai bună calitate a legilor.

În activitatea sa de soluţionare a petiţiilor din acest delicat domeniu, comisia a desfăşurat o intensă colaborare cu instituţii şi autorităţi cu atribuţii în domeniu, în special Consiliul Superior al Magistraturii şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Dialogul cu CSM nu s-a desfăşurat întotdeauna cu uşurinţă. Aş dori să vă fac cunoscut aici cazul unui cetăţean, Viteanu Ghiţă, căruia i s-a anulat dreptul la recurs printr-un act de o gravă neglijenţă a unui judecător de la Tribunalul Botoşani. Comisia s-a adresat CSM, pentru analizarea şi soluţionarea cauzei, conform legii, şi a solicitat să fie informată, considerând că Parlamentul are un interes legitim în a se asigura că cetăţenii sunt apăraţi în drepturile lor, în situaţiile în care reprezentanţii autorităţilor şi instituţiilor publice dau dovadă de neglijenţă în îndeplinirea sarcinilor de serviciu. Din păcate, CSM, printr-o interpretare îngustă a legii, respinge acest drept legitim, situaţie pe care trebuie să o luăm în considerare în activitatea noastră viitoare de legiferare.

Un alt domeniu de interes abordat de comisie a fost analiza problematicii specifice domeniului de activitate al Agenţiei Domeniului Statului, cuprinsă în memoriile înaintate de către petiţionari. Discuţiile au relevat existenţa unei ofensive generale la nivel naţional împotriva staţiunilor aparţinând Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, care, întâmplător, au terenuri în vecinătatea unor municipii, fapt pentru care sunt foarte căutate.

Urmare a discuţiilor purtate în comisie cu preşedintele ADS, situaţia privind predarea terenurilor către aceste staţiuni a fost deblocată şi s-a reuşit ca Staţiunea de cercetare-dezvoltare pentru creşterea bovinelor Arad, care a adresat un memoriu către comisie, dar şi alte staţiuni aflate în aceeaşi situaţie să intre în posesia terenurilor. Putem spune că acţiunea comisiei pe această temă a fost benefică pentru staţiunile de cercetare aparţinând Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice.

Pentru cunoaşterea modului în care Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor s-a implicat în analizarea şi soluţionarea cazurilor multiple de revendicări, comisia a invitat-o la audiere, în luna noiembrie anului 2006, pe domnişoara Ingrid Zaarur, preşedinta acestei autorităţi. La această audiere, comisia a pus la dispoziţia Autorităţii Naţionale o situaţie cuprinzând 27 de memorii, dintre care 7 înregistrau întârzieri între 35 şi 210 zile, întârzieri nejustificate în transmiterea răspunsului.

Concluziile deja exprimate de comisie anterior întâlnirii, referitoare la existenţa unor hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile care nu sunt respectate de comisiile locale de aplicare a Legii fondului funciar şi continuă să fie ignorate de prefecturi, au fost confirmate de reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, prin evidenţierea celor patru procese deja pierdute în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, cauze în care Autoritatea, deci, statul român, are de plătit aproximativ 300 de mii de euro, dar şi prin existenţa a încă 20 de dosare pe aceeaşi temă.

Din păcate, cele mai importante asigurări oferite de Autoritate nu au fost realizate.

În 15% din numărul total de memorii primite, comisia este sesizată în legătură cu abuzuri şi ilegalităţi comise de autorităţi aparţinând administraţiei publice locale. Dintre acestea, cel mai mare număr vizează Primăria municipiului Bucureşti, iar altele se referă la situaţii similare apărute la Brăila, Galaţi, Craiova, Timişoara, Iaşi, Constanţa ş.a.

Referindu-ne la memoriile înaintate Primăriei municipiului Bucureşti de către comisie, ne vedem obligaţi să semnalăm faptul că răspunsurile nu se transmit în termenul legal de 30 de zile şi că am primit numeroase răspunsuri semnate de şefi de servicii sau direcţii, persoane care nu pot angaja răspunderea respectivei autorităţi. În aceste condiţii, comisia a hotărât să-i solicite Primarului general să respecte dispoziţia imperativă care reglementează regimul petiţiilor privind răspunsul în termen, inclusiv să-şi angajeze răspunderea pentru memoriile care înregistrează întârzieri deosebit de mari, între 175 şi 216 zile.

Continuă să se adreseze comisiei un mare număr de cetăţeni români, pensionari, nemulţumiţi de modul în care a fost modificată legislaţia privind asigurările sociale de stat şi în care se aplică recalcularea pensiilor. Faptul că Guvernul a decis modificarea legislaţiei în materie va acorda satisfacţie unui număr de petenţi. Comisia îşi exprimă speranţa că în textul de modificare a Legii nr. 19/2000 Guvernul o să ţină seama de multele situaţii concrete semnalate în corespondenţa purtată de comisie cu ministerul de resort.

În continuare, aş dori să vă aduc la cunoştinţă, cu preocupare, creşterea numărului petenţilor care ne sesizează asupra unor posibile abuzuri şi ilegalităţi săvârşite de persoane care astăzi au calitatea de deputaţi. Uneori, aceste petiţii semnalează doar comportamentul inadecvat al unor colegi ai noştri.

Consider că este de datoria noastră să ne examinăm cu mai mare atenţie atitudinile şi acţiunile, în raport cu drepturile şi interesele cetăţenilor, şi să dovedim un respect desăvârşit faţă de instituţia pe care o servim. Uneori, memoriile cetăţenilor se referă la colegi mai noi, lipsiţi de experienţă. Aceste cazuri pot afecta semnificativ încrederea alegătorilor în aleşii lor şi afectează prestigiul instituţiei.

De aceea, vă solicităm, stimaţi colegi, o mai mare atenţie în activitatea dumneavoastră, sub toate aspectele ei.

O analiză calitativă a modului de rezolvare a sesizărilor primite de comisie şi remise autorităţilor competente demonstrează deseori superficialitatea unor funcţionari ai instituţiilor reprezentative ale statului. Semnificativ în acest sens este dosarul unui grup de angajaţi ai Muzeului Bran, care ne sesizează asupra unor abuzuri şi fraude în gestionarea acestui obiectiv de patrimoniu cultural.

Având în vedere şi solicitarea depusă pe această temă de Grupul parlamentar al PRM din Camera Deputaţilor, comisia a solicitat plenului Camerei încuviinţarea constituirii unei subcomisii de anchetă, care să întreprindă cercetări în ceea ce priveşte legalitatea retrocedării Castelului Bran, precum şi scoaterea acestuia la vânzare de către proprietarii dobânditori. Raportul acestei comisii va fi finalizat în termenul dispus prin hotărârea Camerei Deputaţilor.

În ceea ce priveşte relaţia comisiei cu autorităţile competente cu analiza pe fond a aspectelor sesizate, constatăm creşterea numărului dosarelor la care nu primim răspunsuri în termenul de 30 de zile, prevăzut de Regulamentului Camerei Deputaţilor. Cel mai mare număr de lucrări întârziate se înregistrează, asemeni perioadelor anterioare, la nivelul Ministerului Administraţiei şi Internelor şi vizează în principal prefecturile. Comisia a fost obligată să revină de două sau mai multe ori pentru a primi răspuns la memoriile adresate prefecturilor judeţelor: Braşov, Cluj, Buzău, Gorj, Ilfov, Timiş, Constanţa şi Bucureşti. Din păcate, situaţia nu s-a ameliorat câtuşi de puţin, la sfârşitul anului, în evidenţa noastră existând peste 100 de lucrări, cu întârzieri cuprinse între 35 şi 150 de zile.

În general, comparând numărul întârzierilor din acest semestru: 92 de doare, 18,5% din totalul petiţiilor înregistrate, la care se adaugă 9 dosare restante din finalul semestrului I, cu numărul întârzierilor înregistrate la finele anului 2005: 48 de dosare, şi chiar cu cel din primul semestru al anului 2006: 56, observăm că termenele legale în cazul unora dintre petiţii este cu mult depăşit, soluţionarea lor transferându-se de la un semestru la altul şi chiar de la un an la altul.

Şi aici, stimaţi colegi, cred că trebuie să umblăm şi la Legea petiţiilor, care nu prevede în mod clar sancţiuni pentru cei care încalcă legea în acest domeniu. Legislaţia, cum spuneam, care reglementează soluţionarea petiţiilor a fost adoptată în 2002. Cei patru ani de aplicare a dispoziţiilor legale în materie au fost suficienţi pentru a identifica, la nivelul comisiei, aspecte concrete ce pot constitui suport pentru modificarea şi completarea textelor de lege, ceea ce suntem şi hotărâţi să facem, prin consultarea largă a societăţii civile, a dumneavoastră, astfel încât să asigurăm condiţii legale mai bune cetăţenilor români, pentru exercitarea dreptului lor constituţional la petiţionare.

Vă mulţumesc pentru atenţia dumneavoastră.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă, dintre dumneavoastră, doreşte cineva să aibă intervenţii cu privire la activitatea comisiei? Chiar v-aş sugera să participaţi la o dezbatere, pentru că este o comisie foarte importantă, care exercită una din atribuţiile esenţiale ale Parlamentului: controlul parlamentar.

Poftiţi. Domnul Garda Dezideriu.

Vreau să vă încurajez şi din sală, nu numai membri ai comisiei, să participaţi la dezbateri, eventual propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii comisiei.

Poftiţi, domnule Garda.

Domnul Becsek-Garda Dezsö-Kálmán:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii, din păcate, nu are posibilitatea de a exercita controlul parlamentar asupra unor ilegalităţi şi infracţiuni dovedite de organele de control ale statului, cum ar fi, de exemplu, Departamentul de Control al Guvernului. Şi aici, mă refer la cazurile care ajung la procuratură, la justiţie, aici, majoritatea acestor dovezi ale controlului din partea Guvernului sunt muşamalizate.

Problemele cele mai grave le reprezintă infracţiunile unor primari şi secretari, care retrocedează terenurile cu vegetaţie forestieră persoanelor care nu au drept la retrocedarea terenurilor agricole, păşunilor, pădurilor, iar cei care ar trebui să reprimească păduri, primesc, în general, numai cioate. Este o batjocură generală! Dacă ne-am uita la declaraţia de avere a primarilor, care încep legislatura fără niciun hectar de pădure şi, când se termină această legislatură, au 80 de ha, atunci, putem să ne dăm seama că pentru foarte mulţi primari, secretari, membri ai comisiilor locale de fond funciar este o afacere deosebit de bună.

Şi aici, comisia noastră a făcut eforturi deosebite, însă nu am primit răspunsurile şi nu a început acţiunea penală împotriva celor vinovaţi. Este o maşinărie foarte bine organizată, pentru apărarea celor care nu respectă legislaţia în vigoare şi care îşi bat joc de interesele cetăţenilor României.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva să intervină? Nu.

V-aş ruga să-mi permiteţi ca, în numele dumneavoastră, să mulţumesc comisiei pentru activitatea depusă, să-i sugerez comisiei să acţioneze în acest spirit nou pe care văd că l-a abordat, mai ofensiv, mai insistent şi să o încurajez să se adreseze, ori de câte ori este întâmpinată cu reţinere de către autorităţile pe care le sesizează, Biroului permanent sau plenului Camerei, pentru a da mai multă autoritate acţiunilor comisiei. Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul deputat Dumitriu vrea să tragă dânsul concluzii, după preşedintele comisiei. Când l-am invitat să ia cuvântul, nu a vrut. Poftim, vă rog.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Nu m-aţi văzut?

Domnul Valer Dorneanu:

Eu am întrebat, cine doreşte să ia cuvântul... în sală.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Probabil că a fost o neînţelegere.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cu siguranţă, activitatea comisiei este din ce în ce mai bună, pentru că sunt şi oameni deosebit de serioşi în ea, însă cred că şi acest raport şi întreaga activitate, şi de anul aceasta, ne dovedesc că, atâta timp cât cei care nu respectă legea aşa cum ar trebui nu sunt sancţionaţi, şi mă refer aici la autorităţile care sunt sesizate asupra nerespectării legilor şi nu întreprind nimic, atâta timp cât aceste autorităţi nu vor fi pedepsite, degeaba, vă spun, degeaba sunt aceste legi, chipurile, în folosul cetăţenilor.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Vreau să mă asigur încă o dată, dacă nu mai doreşte cineva să ia cuvântul în legătură cu raportul de activitate al comisiei. Nu.

Trecem la următorul punct, înscris pe ordinea de zi, respectiv, Propunerea legislativă privind unele măsuri de stimulare şi dezvoltare a spiritului antreprenorial în rândul tinerilor.

Există o propunere de respingere, din partea Comisiei pentru învăţământ.

Dacă autorul este? Nu.

Doamnă preşedintă a comisiei, vă rog să vă prezentaţi motivarea propunerii dumneavoastră de respingere.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri care, cumulate, să aibă drept efect stimularea şi dezvoltarea spiritului antreprenorial al tinerilor.

Face parte din categoria legilor organice.

În urma dezbaterii, în şedinţa din 13 martie 2007, comisia, cu unanimitatea voturilor celor prezenţi, propune plenului respingerea propunerii legislative, deoarece adoptarea acesteia ar presupune modificarea a nu mai puţin de trei hotărâri ale Guvernului României, precum şi o construcţie instituţională cu caracter guvernamental, respectiv, înfiinţarea Departamentului Naţional pentru Dezvoltare Antreprenorială, construcţie care, în mod evident, reprezintă apanajul puterii executive, care, în cazul în care ar considera oportună înfiinţarea unei astfel de structuri, o poate realiza prin intermediul unuia dintre instrumentele de reglementare care îi sunt la dispoziţie: hotărâre a Guvernului sau ordonanţă de urgenţă.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în legătură cu propunerea comisiei? Nu.

Vom supune propunerea comisiei, raportul comisiei, votului final, miercuri.

Următoarea propunere înscrisă pe ordinea de zi e astăzi este cea cu privire la modificarea alin. (3) al art.104 din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Suntem în prezenţa unei legi organice, care urmează să fie dezbătută în procedură de urgenţă.

Comisia?

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea alin. (3) şi (4) ale art.104 din Legea nr.128/1997, în sensul ca decontarea cheltuielilor pe mijloacele de transport în comun, la şi de la locul de muncă, efectuate de personalul didactic care nu dispune de locuinţă în localitatea unde îşi desfăşoară activitatea şi căruia nu i se poate oferi locuinţă corespunzătoare în localitatea unde are postul didactic, să fie asigurată prin finananţarea de bază a unităţilor de învăţământ.

În urma dezbaterii, cu 14 voturi pentru şi o abţinere, am propus adoptarea propunerii legislative, care face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc foarte mult.

Dacă doreşte cineva să intervină la dezbateri generale? Poftiţi, vă rog.

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Din punctul meu de vedere, e o problemă care, în momentul de faţă, deja e arhireglementată. Deci, iniţiativa se referă la finanţarea navetei cadrelor didactice, fără nicio discriminare, deci, au dreptul ca naveta lor să fie finanţată, indiferent din ce direcţie în ce direcţie fac naveta, în cazul când consiliile locale nu au posibilitatea de a le asigura locuinţă în acea localitate unde îşi desfăşoară activitatea.

Dar dumneavoastră, dacă veţi citi cu atenţie raportul comisiei, veţi vedea că în raport se spune că, de fapt, esenţa modificării acestui articol ar fi ca finanţarea să se asigure prin finanţarea de bază. Fiindcă, în momentul de faţă, aceste sume erau incluse în bugetele locale şi din aceste bugete trebuiau finanţate cheltuielile de navetă ale cadrelor didactice.

Şi, în foarte multe cazuri, se spunea profesorilor, învăţătorilor: "Da, într-adevăr, legea vă permite, dar, din păcate, bugetul e foarte sărac, nu vă putem plăti!"

Şi, de aceea, s-a venit cu o lege, Legea nr. 290/2007, care a spus: "Da, într-adevăr, naveta profesorilor să fie finanţată, dar să fie asigurată această finanţare!". Aşa cum sunt asigurate de stat şi salariile personalului didactic, această sumă să fie inclusă în finanţarea de bază.

Or, dacă dumneavoastră veţi citi cu atenţie acest alin.(3) modificat, aici nu se face referire la problematica esenţială. Deci, să nu se facă din bugete locale, ci din bugetul de bază. Nu ştiu care ar fi modalitatea de a rezolva această problemă. Nemaivorbind de faptul că avem informaţii concrete că, în momentul de faţă, la Senat se dezbate iniţiativa domnului preşedinte Olteanu, tot pe această temă.

Eu zic că ar trebui să retrimitem la comisie, să avem încă o discuţie pe această problematică, ca să o clarificăm. Fiindcă, vă spun, există o Lege nr. 290, care reglementează, există iniţiativa legislativă a domnului preşedinte Olteanu, care se dezbate la Senat. Şi, acum, vine această a treia iniţiativă, care, în intenţie este foarte bună, dar, prin text, nu reflectă acea intenţie care e exprimată în expunerea de motive.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat. Am senzaţia că vă referiţi, totuşi, la altă propunere...

Domnule Petru Andea, v-aş ruga să interveniţi şi să vă expuneţi punctul de vedere şi cu privire la opinia colegului dumneavoastră.

Domnul Petru Andea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Există într-adevăr mai multe iniţiativele legislative privitoare la decontarea cheltuielilor pentru naveta cadrelor didactice, aceasta este una dintre aceste iniţiative. Cine citeşte cu atenţie textul propus de către iniţiatori observă că se modifică, de fapt, un singur cuvânt, şi anume că, în loc de "personal didactic din mediul rural", se introduce "personal didactic titular". Deci, aceasta este calea prin care această iniţiativă legislativă rezolvă, la art.3 alin. (1), extinderea decontărilor nu numai către personalul care face naveta în mediul rural, inclusiv din mediul urban, ci chiar şi între două oraşe, sau între două localităţi, dintre care una este oraş.

Ca atare, propunerea legislativă are valoare, modifică, într-adevăr, ceva esenţial şi aduce un beneficiu cadrelor didactice care pot să facă naveta de la un oraş la altul, sau de la o comună la un oraş.

Celelalte reglementări, despre care vorbea domnul vicepreşedinte Asztalos, sunt, într-adevăr, alte reglementări, au constituit obiectul altor dezbateri. Vreau să spun că unele aprobate de noi aici, în Cameră, au fost respinse la Senat, şi acesta este motivul pentru care ele sunt mereu reluate, datorită faptului că astfel sunt reflectate în substanţa legii.

Eu consider că legea este pertinentă. Aduce, într-adevăr, o modificare de substanţă în regimul decontărilor navetei cadrelor didactice şi merită ca să o aprobăm.

În acest sens pledează şi Grupul P.S.D.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule coleg.

Vă sugerez să păstraţi în sarcina Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport acele trimiteri la rezolvarea unor probleme ulterioare, de aceeaşi natură. Pentru că, în mod sigur, colegii din sală nu v-au ascultat cu privire la aceste aspecte colaterale.

Domnul Mihai Dumitriu doreşte să intervină.

Domnul Mihai Dumitriu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Stabilitatea cadrelor didactice pe post şi pe catedră este o mare problemă, mai ales în mediul rural.

Foarte multe cadre didactice părăsesc postul, pentru că naveta costă enorm de mult; ajunge cam un sfert, până la 30% din salariu.

Această navetă se realizează, în fericite cazuri, cu trenul, dar acum circulaţia trenurilor se face destul de rarefiat, aşa, datorită faptului că nu sunt călători, cu autobuze, cu microbuze, cu firme particulare şi, de multe ori, cu maşina proprietate personală.

Unele microbuze şi autobuze le emit abonamente. Majoritatea, însă, nu o face şi, atunci, nu-şi pot deconta cheltuielile de navetă. Deci, pentru a creşte calitatea procesului didactic şi a stopa plecarea, atunci este nevoie de această decontare.

Există disponibilitate, să ştiţi, din partea dumneavoastră şi a noastră, a Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport. Într-adevăr, se întâmplă mari dificultăţi în decontarea acestora, pentru că multe consilii locale nu înţeleg să facă acest lucru.

La nivel de ţară, sunt foarte multe procese, unde, colective întregi de cadre didactice au acţionat în judecată consiliile locale, sau pe primari, pentru decontarea acestei navete. Unele au înţeles-o, alţii nu.

Noi avem iniţiative legislative de a introduce această finanţare în finanţarea de bază a consiliului local. Sperăm, într-adevăr, ca s-o obţinem, dacă vrem calitate în învăţământ.

Deci, eu văd rostul acestei legi şi vă rog frumos să vă aplecaţi asupra ei cu atenţie şi s-o votăm.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule coleg.

Doreşte să intervină şi domnul deputat Giurgiu. Aveţi cuvântul.

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Era necesară o modificare a legii, fiindcă putem spune că era o discriminare până acum. Se decontau doar cele de la oraş, de la sat la oraş, sau invers, iar, prin această reglementare dorim să venim în sprijinul celor care locuiesc într-un oraş şi profesează în alt oraş.

Aşadar, este binevenită şi sperăm că vom reuşi să impunem această modificare, consiliile locale să fie obligate să plătească naveta, cu toate că multe spun că nu au bani, dar, prin bugetul de stat, cred că se pot asigura fonduri suficiente pentru a acoperi costurile cadrelor didactice care efectuează naveta dintr-un oraş în altul.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Olguţa Vasilescu doreşte să intervină în această calitate şi nu de preşedinte al comisiei.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Domnule preşedinte,

Eu cred că nu mai este cazul să primim legea la comisie. Cred că neînţelegerile s-au elucidat între timp. Domnul Andea a expus foarte bine aceste lucruri şi nu mai are sens să le reiau eu.

În ceea ce priveşte legea respectivă, este foarte important ca noi să adoptăm un asemenea proiect de lege. Este o lege pe care o aşteaptă profesorii, este o lege pe care încercăm de aproximativ doi ani s-o trecem de Parlamentul României. De fiecare dată trece la Cameră, dar se blochează la Senat şi la Senat nu se blochează pentru că membrii Comisiei pentru învăţământ de acolo nu ar fi de acord, ci se blochează din cauza lipsei de cvorum.

Rugămintea ar fi ca, aşa cum aţi votat de fiecare dată un asemenea proiect de lege, să-l votăm şi de această dată.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Eu îl întreb, totuşi, pe domnul deputat Asztalos dacă mai există în propunerea de ... Nu.

Domnul Lakatos, la dezbateri generale.

Domnul Lakatos Petru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ar fi bine să ne gândim un pas înainte. De ce? Toată lumea este de acord că această propunere legislativă este binevenită. Dar, ştim, în acelaşi timp, că nu au consiliile locale suficiente fonduri. Degeaba prevede legea că, odată anumite sarcini transmise consiliilor şi fondurile aferente trebuie transmise.

La anumite finanţări, am reuşit, mai ales când este vorba de elevi, printr-o modificare de anul trecut, să trecem ca această finanţare să se facă prin bugetul de stat.

Problema este că dacă noi, acum, nu prevedem ca finanţarea să fie prin Legea bugetului de stat, când vom ajunge şi vom discuta bugetul pe 2008 şi domnul Tănăsescu şi alţii o să spună, pe bună dreptate, dacă legea prevede la consiliile locale, atunci nu avem prevedere legală pe baza căreia să putem trece în bugetul de stat.

Deci, întrebarea se pune în felul următor: putem să rezolvăm, prin bugetul de stat? Şi eu aşa aş vedea rezolvarea definitivă. Altfel, vor continua acele procese despre care au vorbit antevorbitorii, pentru că nu au bani consiliile locale ca să poată deconta aceste cheltuieli.

V-aş propune această variantă, care se poate adopta pe loc şi presupune doar atât, ca decontarea să se facă, prin intermediul inspectoratelor, de la bugetul de stat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate domnule deputat, este un amendament de fond şi suntem la dezbateri în plen.

Deci, reţineţi-l pentru o propunere de lege ferenda.

Stimaţi colegi,

Dacă nu mai sunt alte intervenţii, trecem ...

Poftiţi, domnule deputat, mai cu curaj.

Domnul Király Andrei-Gheorghe:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Eu cred că iniţiativa este binevenită, cu toate că revine pentru a patra oară în aceeaşi formă, în timp de doi ani în plenul Camerei. Ceea ce a expus şi colegul nostru, domnul Lakatos, problema este rezolvată, fiindcă Legea nr.290/2006 rezolvă această problemă, întrucât şi naveta cadrelor didactice este plătită prin finanţarea de bază. Deci, nu mai trebuie să aducem nicio modificare, sau putem accepta aşa cum s-a prevăzut.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Poftiţi, domnule deputat. domnul deputat Moisoiu.

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Nu numai că este absolut necesară această iniţiativă. Păcat că nu s-a făcut mai devreme.

Acesta este un adevăr şi poate că, din contra, această iniţiativă este restrictivă în clipa de faţă sub forma în care apare în materialul nostru, şi anume în faptul că se referă la cadrele didactice titulare.

Ieşirea în teritoriu, din săptămâna trecută, m-a convins de acest lucru, când profesori suplinitori, care ocupau nişte posturi, au zis: dar noi nu putem să fim sprijiniţi? Motiv pentru care m-am şi gândit, întorcându-ne încoace, întorcându-mă la Bucureşti, împreună, tot cu ajutorul dumneavoastră, probabil, să facem o altă iniţiativă, unde, ţinând cont de marea nevoie de cadre pe care învăţământul românesc o are, şi mai ales faptul că este plătit aşa cum este, motiv pentru care ştiţi şi dumneavoastră că se pleacă în mod masiv la lucru în alte domenii, în străinătate, să încercăm ca aceştia să rămână pe loc.

Cât priveşte părerea colegului de la U.D.M.R., de dinainte, în legătură cu posibilităţile consiliile locale, domnul deputat Király a explicat şi, într-adevăr, aşa este. În clipa de faţă, prin forma de autofinanţare şi prin modul în care Ministerul Educaţiei şi Cercetării s-a găsit posibilitatea ca aceştia să fie retribuiţi fără un efort deosebit, dar cu bunăvoinţă din partea consiliilor locale care, bineînţeles, vor în acelaşi timp să fie şi şefi şi, în acelaşi timp, să nu plătească nimic.

Eu sper că astăzi să dăm un aviz favorabil acestei legi.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Mai doreşte domnul deputat Pruteanu. Constat că este foarte numeros corpul didactic reprezentat în Parlament şi, dacă vă uniţi cu toţii, cred că puteţi scoate o propunere şi mai substanţială decât asta.

Domnul Vasile Pruteanu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Apreciez iniţiativa legislativă, dar vin cu următoarea chestiune, pe care trebuie s-o avem în vedere. Nu ştim cum se va putea rezolva.

Este prevăzut în lege ca să beneficieze de aceste facilităţi personalul titular. Dar, vin şi pun următoarea întrebare: sunt profesori care nu sunt titulari, sunt suplinitori care fac şi aceştia naveta şi, în acest caz, ei nu ar beneficia de aceste facilităţi.

Aş ruga comisia, iniţiatorul, să aibă în vedere şi acest aspect care mi se pare foarte important, tot pentru stabilitatea cadrelor didactice care fac naveta şi contribuie la ridicarea învăţământului românesc.

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Trecem, în continuare, la dezbaterea propunerii, pe textele acesteia.

Începem cu titlul legii, urmăriţi, vă rog, în raport pct.1.

Comisia propune un amendament.

Dacă aveţi obiecţiuni? Adoptat amendamentul.

La pct.2, cu privire la preambulul articolului unic, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La pct.3, cu privire la alin. (3) al art.104.

Vă rog să urmăriţi textul comisiei.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La pct.4, comisia propune eliminarea acestui alineat şi, pentru a verifica şi tehnica de votare, v-aş ruga să vă exprimaţi prin vot cu privire la propunerea de eliminare a textului art.104 alin. (4), cu cartela; pct.4 din raport.

Mai aşteptăm. Vă rog să vă puneţi cartelele în funcţiune.

Da, v-aţi pregătit cu toţii. Vă rog să vă exercitaţi dreptul de a vota cu privire la propunerea comisiei de eliminare a alin. (4) de la art.104, pct.4 din raport.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot.

Să aşteptăm rezultatul; votul s-a terminat. Din 106 voturi exprimate, 101 sunt pentru eliminare, niciun vot împotrivă şi 5 abţineri.

Legea va fi supusă miercuri votului final.

Următorul punct de pe ordinea de zi se referă la o problemă de procedură. Nu-i procedură, de fapt. (Rumoare; discuţii în sală cu privire la tehnica de votare)

Vă rog, stimate coleg, să vă adresaţi liderului dumneavoastră de grup. Liderul de grup, potrivit Regulamentului, semnalează deficienţe de aparatură. (Domnul preşedinte de şedinţă se adresează domnului deputat Costică Canacheu, care se deplasează la prezidiu, comentând.)

Bun. Rog corpul tehnic să verifice funcţionarea sistemului de vot electronic.

Până atunci, v-aş ruga să fiţi de acord, stimaţi colegi, pentru a da posibilitate unui nou coleg de-al nostru să participe la lucrările Camerei, să procedăm la validarea unui coleg de-al nostru, cel care va lua locul doamnei deputat Mona Muscă.

Dau cuvântul doamnei deputat Minodora Cliveti, pentru a prezenta raportul Comisiei de validare.

Doamna Minodora Cliveti:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

"Raport privind validarea unui mandat de deputat.

Comisia de validare a luat cunoştinţă de faptul că, începând cu data de 12 martie 2007, a devenit vacant un loc de deputat în Circumscripţia electorală nr.42 Bucureşti, ca urmare a demisiei din această calitate a doamnei Muscă Monica Octavia, candidată în alegerile din decembrie 2004, pe lista Alianţei D.A. - P.N.L.-P.D., din partea Partidului Naţional Liberal.

În conformitate cu dispoziţiile art.91 alin. (10) din Legea nr.373/2004, în caz de vacanţă a mandatului de deputat ales pe liste de candidaţi, supleanţii ocupă locurile devenite vacante, în ordinea în care sunt înscrişi în liste, dacă, până la data validării, pentru ocuparea locurilor vacante partidele sau formaţiunile politice pe listele cărora au candidat supleanţii, confirmă în scris că aparţin acestora.

În legătură cu ocuparea locului de deputat devenit vacant, membrii Comisiei de validare, procedând în ziua de 19 martie 2007 la examinarea actelor dosarului în cauză, au constatat următoarele: pe lista supleanţilor publicată în Monitorul Oficial al României, pentru Alianţa D.A. P.N.L.-P.D., în Circumscripţia electorală Bucureşti, la nr.crt.279, figurează, în ordine, ca supleant, domnul Ilie Romeo Dumitru, din partea Partidului Naţional Liberal care, însă, potrivit comunicării P.N.L. Bucureşti nr.1875 din 19 martie 2007, în prezent nu mai este membru al acestui partid, fiind exclus la data de 22 decembrie 2006, astfel încât, potrivit legii, nu poate ocupa locul de deputat devenit vacant.

Următorul pe lista supleanţilor, la nr.crt.280, este înscris domnul Ilie Cristian, candidat la alegeri pe lista Alianţei din partea Partidului Democrat.

La dosarul de validare, se află scrisoarea Alianţei, prin care se confirmă că domnul Ilie Cristian este şi în prezent membru al Partidului Democrat, din partea căruia a candidat la alegerile din 28 noiembrie 2004.

De asemenea, au fost prezentate declaraţia scrisă de acceptare a mandatului de deputat şi dovada depunerii declaraţiei de avere, prevăzută la art.4 din Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor.

Constatând că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru ocuparea locului de deputat devenit vacant, Comisia de validare propune Camerei Deputaţilor validarea mandatului de deputat al domnului Ilie Cristian, declarat supleant la alegerile din 28 noiembrie 2004, în Circumscripţia electorală nr.42 Bucureşti, pe lista Alianţei, din partea Partidului Democrat."

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, doamnă deputat Minodora Cliveti.

Dacă sunt comentarii? Nu.

În aceste condiţii, supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de validare.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă, sau abţineri?

Cu unanimitatea deputaţilor prezenţi, s-a aprobat raportul Comisiei de validare.

În aceste condiţii, în conformitate cu prevederile art.3 din Lega nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, urmează ca noul nostru coleg, domnul Ilie Cristian, să depună Jurământul de credinţă faţă de ţară şi popor şi, în acest sens, îl invit la tribuna Camerei Deputaţilor.

Domnul Ilie Cristian:

(Cu mâna pe Constituţie şi Biblie rosteşte jurământul scris.)

"Eu, Ilie Cristian, în calitate de deputat, ales în Circumscripţia electorală nr.42, Bucureşti,

Jur credinţă patriei mele România.

Jur să respect Constituţia şi legile ţării.

Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor.

Aşa să mă ajute Dumnezeu!"

(Semnează jurământul şi îl depune lapreşedintele de şedinţă.)

(Aplauze)

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Vă doresc succes şi vă urăm bun venit în aula Parlamentului României.

În continuare, vom parcurge pct.6, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului.

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii învăţământului nr.84/1995, în sensul aplicării învăţământului particular aceloraşi standarde de evaluare, obligaţii şi facilităţi ca învăţământul de stat.

Face parte din categoria legilor organice.

Cu unanimitate de voturi, propunem adoptarea propunerii legislative, însă, pe parcurs, o să vă rog să-mi permiteţi ca să mai introducem un cuvânt, mai precis, atunci când vorbim de învăţământul particular, să introducem şi "confesional" alături. Noi am discutat acest lucru în comisie.

Din păcate, nu am observat, la întocmirea raportului, că a scăpat acest cuvânt "confesional".

O să vă rog să-mi permiteţi să intervin pe parcurs.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc mult.

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri?

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Paul Magheru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Fac parte dintr-un grup de iniţiativă privind modificarea şi completarea Legii învăţământului.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să adunaţi microfoanele şi să vorbiţi în faţa celor două, ca să fiţi mai bine auzit.

Domnul Paul Magheru:

Aş vrea să vă spun că m-am aplecat, împreună cu colegii mei, destul de serios asupra acestui proiect de lege. El a fost elaborat prin simetrie cu Legea nr.480 din 2006 privind învăţământul particular universitar. La timpul potrivit, nu mai mult de acum o lună, două luni, această lege a fost considerată drept istorică şi sperăm ca şi proiectul nostru de lege să completeze aceste legi care se elaborează în Parlamentul României.

Creat pentru a fi o alternativă, sau pentru a completa învăţământul de stat, învăţământul particular a devenit astăzi parte organică a sistemului naţional de învăţământ. Drept urmare, învăţământului particular trebuie să i se aplice aceleaşi standarde de evaluare, aceleaşi obligaţii şi facilităţi ca învăţământului de stat.

Astfel, completările propuse de noi privesc acordarea de deductibilităţi pentru sponsorizări şi alte forme de sprijin acordat activităţilor desfăşurate în instituţiile de învăţământ.

De asemenea, am propus aceleaşi facilităţi elevilor şi profesorilor ca şi în învăţământul de stat. Am ţinut cont de faptul că învăţământul de 10 clase este obligatoriu şi este urmat de toţi elevii din România, fie că frecventează şcolile de stat, fie cele particulare.

În afară de aceasta, la bugetul de stat, ca şi la bugetul comunităţilor locale, contribuie, nediscriminatoriu, nu numai părinţii de la şcolile de stat, ci şi ai elevilor care frecventează şcolile particulare.

Şcolarizarea elevilor români în sistem privat conduce la degrevarea bugetului de stat de cheltuielile cu utilităţile, personalul didactic şi auxiliar, spaţii, inclusiv la creşterea fondului alocat şcolilor de stat, de care ar fi drept să beneficieze şi şcolile particulare.

Alte completări la Legea învăţământului nr.84 privind învăţământul particular privesc o mai mare autonomie - între limitele legii, bineînţeles, - a organismelor de conducere de a putea decide, în funcţie de meritele personale în legătură cu menţinerea personalului în activitatea didactică sau de conducere, după împlinirea vârstei de pensionare.

Mi s-a părut, de asemenea, necesar să fie stipulat în lege că patrimoniul unităţilor de învăţământ particular preuniversitar este proprietatea privată a acestora.

În ceea ce priveşte învăţământul cooperatist, acesta se desfăşoară în unităţi care sunt proprietatea asociaţiilor cooperatiste. Având în vedere că proprietatea, chiar dacă aparţine asociaţiilor cooperatiste, are acelaşi regim juridic ca proprietatea particulară, mi s-a părut necesar şi echitabil să extindem asupra învăţământului cooperatist toate prevederile, obligaţiile şi drepturile învăţământului particular preuniversitar.

Această propunere legislativă va întări piaţa concurenţială a ofertelor educaţionale, va introduce echitate, calitate, concurenţă şi realism în sistemul naţional de învăţământ, fie el de stat sau particular.

Aş vrea să vă spun - cum s-a şi amintit, de altfel, aici, - că în Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport proiectul acest a fost agreat absolut de toate grupurile parlamentare, a fost adoptat proiectul în unanimitate şi mă aştept ca şi în Camera Deputaţilor, în plen, să se întâmple acelaşi lucru, motiv pentru care eu, personal şi în numele grupului care am lucrat la această iniţiativă, vă mulţumim în numele elevilor şi părinţilor care vor beneficia de acest proiect de lege.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva să intervină?

V-aş ruga, însă, stimaţi colegi care vreţi să sprijiniţi acest proiect de lege, că-l sprijiniţi mai mult dacă ne lăsaţi să-l şi votăm, că, dacă vorbiţi fiecare câte 10 minute la un text de trei articole ...

Doamna Ardelean, v-aţi manifestat intenţia şi eu v-am blocat prin această avertizare. Vă rog să vă exprimaţi, totuşi, opinia cu privire la acest proiect, pentru că sunt convins că veţi fi sintetică.

Doamna Lia Ardelean:

Da, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Nu vă reţin atenţia. Vreau doar să spun că Partidul Conservator susţine această propunere legislativă. Suntem şi cosemnatari şi ni se pare important să nu facem discriminare între cele două sisteme de învăţământ.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea propunerii, pe textele acesteia.

Începem cu titlul legii.

Dacă aveţi obiecţiuni la formula propusă prin amendamentul comisiei? Nu. Votat în unanimitate titlul legii.

Preambulul articolului unic, la pct.2 din raport? Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Comisia propune pentru alin. (1) al art.103, care a făcut parte din corpul iniţial al propunerii legislative, să fie eliminat acest text.

Dacă aveţi obiecţiuni la pct.3 din raport, deci propunerea de eliminare? Nu. S-a votat. Textul a fost eliminat.

Prin amendamentul nr.4, comisia propune... Vă rog. Dar, staţi să vă spun ce propune şi, pe urmă, dumneavoastră corectaţi.

Deci, la pct.4, comisia propune două noi alineate pentru art.103 din text.

Dau cuvântul doamnei preşedinte Olguţa Vasilescu, care vrea să facă o completare, o rectificare la unul dintre aceste alineate.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

În primul rând, aş vrea să vă spun că nu este vorba de o intervenţie pe fond, pentru că noi am discutat în cadrul comisiei acest lucru. Din păcate, probabil că la calculator nu s-a mai salvat.

Deci, la alin. (6): "Elevii şi profesorii din învăţământul particular şi confesional preuniversitar vor beneficia de aceleaşi facilităţi ca şi elevii şi profesorii din învăţământul preuniversitar de stat".

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Vă mulţumesc.

De fapt, pentru colegii care vor să fie foarte atenţi, pot să observe că există un spaţiu gol -cel destinat cuvântului "confesional".

Deci, este vorba de o rectificare.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Şi, dacă-mi permiteţi, ca să nu mai cobor încă o dată, la alin. (4), în continuare: "în învăţământul preuniversitar particular şi confesional, în consiliul profesoral al unităţii..." şi textul curge.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, staţi un pic. La care alineat?

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Următorul.

Domnul Valer Dorneanu:

A nu, staţi că este alt punct; îmi pare rău că vă mai aduc o dată la tribună. Staţi să rezolvăm.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Nu, ca să nu mai cobor eu încă o dată, v-am spus care este rectificarea din partea comisiei. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Bine, mulţumesc mult.

Supun votului dumneavoastră, pe cale electronică, cele două alineate noi de la punctele 4, 5 şi 6, inclusiv cu această rectificare sau repararea omisiunii.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Deci pregătiţi-vă cartele, pentru că s-a rectificat. Aţi votat toţi? Corect.

Să vedem rezultatul votului. Din 108 voturi exprimate, 106 pentru, 2 abţineri şi niciun vot împotrivă.

S-au adoptat cele două texte de la punctul 4.

La punctul 5, dacă aveţi obiecţiuni la alin.(4), inclusiv asupra completării propuse de doamna Olguţa Vasilescu ca alături de învăţământul preuniversitar particular să figureze şi cel confesional.

Cine este pentru? Tot cu cartela vă rog să vă exprimaţi.

Din 121 de voturi exprimate, 110 pentru, 1 vot împotrivă, nicio abţinere. 119, îmi cer scuze. Deci nu 110, 119 şi 1 abţinere.

La punctul 6 din raport, pentru alin.(4) al art. 117, comisia ne propune ca textul autorului să rămână nemodificat, dar are o completare doamna Olguţa Vasilescu.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

La alin.(5), unde scria text nemodificat din partea comisiei, există, totuşi, o modificare: "Patrimoniul unităţilor de învăţământ particular şi confesional preuniversitar este proprietatea privată a acestora." Deci încă o dată "şi confesional".

Domnul Valer Dorneanu:

Nu mai supun votului această precizare, dar rog să se reţină, pentru că am fost de acord de două ori cu această idee de a se adăuga învăţământului particular şi învăţământul confesional, soluţie pe care o votase comisia, dar dintr-o omisiune nu a apărut.

Deci la 117, alin.(4), nefiind vorba de o modificare, vă întreb pe dumneavoastră dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat textul iniţiatorilor.

Vom supune, în cursul zilei de miercuri, această propunere votului final.

Vă mulţumesc, doamna preşedintă Olguţa Vasilescu.

La punctul 8 de pe ordinea de zi avem Proiectul de Lege privind hrănirea, echiparea...

Voce din sală:

Este altă lege!

Domnul Valer Dorneanu:

Da, iertaţi-mă. Am sărit peste punctul 7, care este Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare.

Au sărit, presupun, cadrele militare, în frunte cu domnul rezervist general Tudor.

Rog Comisia pentru apărare să ia loc în dispozitivul de luptă.

Autorul propunerii legislative dacă este şi doreşte să intervină? Nu.

Dau cuvântul comisiei pentru a prezenta statutul - pardon, pentru a prezenta propunerea legislativă privind modificarea Legii statului cadrelor militare.

Domnul Marian Florian Săniuţă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art. 118 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 17 deputaţi din totalul de 24 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitatea voturilor deputaţilor prezenţi.

Potrivit prevederilor art. 75, alineat unic din Constituţia României, republicată şi ale art. 92 alin. (8) punctul 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterii în şedinţa din 13 februarie, respectiv 6 şi 13 martie 2007, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea cu modificări a acestei propuneri legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule vicepreşedinte, Marian Săniuţă. Cred că aţi vorbit şi în calitate de iniţiator al propunerii şi în calitate de vicepreşedinte.

Dacă doreşte cineva dintre colegi să intervină în legătură cu această propunere. Dacă nu, trecem ...

Poftiţi, domnule deputat, poftiţi.

Domnul Miron Ignat:

Domnule preşedinte,

Distinşi reprezentanţi ai Ministerului Apărării,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Modificările propuse în proiectul de lege care ne-a fost prezentat, au ca iniţiatori marea majoritate a membrilor Comisiilor de apărare din Camera Deputaţilor şi Senat, reprezentând tot spectrul politic, atât cel de la Putere, cât şi cel din opoziţie. Şi acest lucru este necesar datorită faptului că Legea 80 a fost adoptată în anul 1995, în condiţiile restructurării organismului militar şi o serie de elemente cuprinse în această lege au fost necesare tocmai datorită acestei perioade de restructurare a organismului militar. Ea a fost modificată prin Ordonanţa 90 în 2001, dar ordonanţa respectivă nu a făcut altceva decât să puncteze nişte elemente care erau necesare în 2001.

În mod evident, în momentul de faţă, o astfel de modificare legislativă este necesară.

De fapt, şi Ministerul Apărării are în intenţie o astfel de modificare legislativă şi vă dau câteva argumente. Stagiul în gradul de căpitan este până la 42 de ani; un ofiţer care are gradul de căpitan şi are vârsta de 42 de ani trece la pensie dacă are 20 de ani de activitate; un maior la 47 de ani trece la pensie. Or, este anormal şi nu se întâmplă niciunde, nu se întâlneşte niciunde în armatele lumii moderne ca un ofiţer în plenitudinea posibilităţilor sale, în mod deosebit, aşa cum propun colegii care susţin acest amendament, din cei care ocupă funcţii de istorici, de ziarişti, cadre didactice în învăţământul militar, ofiţeri în informaţii, în secretariat, în financiar-contabil ş.a.m.d. să fie trecuţi la pensie la vârsta de 42 sau 47 de ani.

De aceea, atât Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, dar şi ceilalţi colegi din Comisiile de apărare de la Camera Deputaţilor şi cei de la Senat ca iniţiatori susţin această modificare legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Marcu Tudor, din partea Grupului România Mare.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş da un sfat tuturor celor din această sală, chiar şi celor care lipsesc, să vă uitaţi puţin la modul de lucru al nostru din Comisia de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi să vedeţi cât de bine, de corect, de drept şi de fără incidente ne înţelegem noi, indiferent de partidele din care provenim sau de interesele politice, să zic, pe care le mai au unii dintre noi.

Domnul Valer Dorneanu:

Când este vorba de drepturi sau întotdeauna?

Domnul Marcu Tudor:

Întotdeauna.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Marcu Tudor:

N-am avut niciodată... Eu sunt de zece ani în Parlament şi în această comisie, de asemenea, şi n-am întâlnit niciodată, dacă apăreau, retezam imediat orice discuţie care avea un iz politic. Din această cauză, după cum vedem, toate proiectele pe care le-am avut noi în Comisia de apărare şi au trecut prin Comisia de apărare, au trecut aproape în majoritate cu majoritatea şi aproape în totalitate au trecut şi de plenul Camerei.

De ce spun asta? Deoarece noi încercăm să şi reparăm multe din lucrurile care nu s-au făcut bine pe parcurs sau au scăpat prin proiectele de lege pe care le iniţiem sau pe cele pe care le luăm în discuţie, completându-ne în comisie.

În această privinţă, aş da un exemplu despre ce se întâmplă în alte ţări şi ce se întâmplă la noi în legătură cu această accepţie, concepţie, prin care militarul aflat în activitate trebuie să iasă la pensie între 40 şi 55 de ani, adică exact în plină forţă creativă sau de lucru, în care îşi pune în valoare experienţa de până atunci.

Spre exemplu, un medic care a căpătat toate gradele de profesionalism şi este şi cadru didactic, este şi chirurg, în permanenţă căutăm astfel de medici, noi şi familiile noastre, şi nu ştim cum să-i păstrăm; a venit un ordin mai demult, bine intenţionat la acea vreme, în care ziceam să nu mai existe, şi am contribuit şi eu la acel vot, să nu mai existe foarte multe cadre cu grade mari şi pregătire superioară şi cu vârste mai ridicate şi mai puţine de execuţie. Dar de aici am făcut un exces şi măcar în sensul celor exemplificate prin acest proiect de lege, iniţiativă legislativă, prin medici, prin profesori, prin alte structuri de genul acesta, în care se capătă greu experienţă, să rămână în activitate, pentru ca societatea să folosească experienţa acestora. Nu cred că cineva se bucură dacă, ducându-se la unul dintre cei mai mediatizaţi medici cardiovasculari (cu specialitatea cardiovascular) din ţară, Ţintoiu, generalul Ţintoiu - s-a îmbolnăvit cineva şi vrem să mergem repede la dânsul că-l ştiam, nu mai este domnia sa, este un tânăr care abia acum a venit şi care abia începe să-şi capete ceva din profesionalitatea pe care, probabil, ulterior o va avea. Şi la el va fi de aceeaşi valoare această accepţie. Când va avea valoarea pe care o va căpăta, sigur, peste câţiva ani, noi iară ne detaşăm de el.

Aceste lucruri nu se întâmplă în Occident. Vă spun, chiar gradele în activitate, dintre tacticieni, dintre strategi, nu din profesori, din doctori, din mai ştiu eu ce alte specializări din acestea care nu implică un efort fizic foarte mare, dar pur şi simplu cei care sunt în NATO, care merg în inspecţii, pe la Kosovo, prin Afganistan ş.a.m.d. sunt oameni care nu au 40 de ani şi sunt generali de armată. Este chiar jenant când vine de la noi - şi vă spun asta din experienţă - vine de la noi un copil de 30 şi ceva, 40 de ani, cu patru stele pe umeri şi celălalt are 70 de ani, nici nu-l ia în seamă. Pentru că aşa este la noi gândul. Nu ştiu de unde a apărut gândul ăsta. Capătă în patru ani patru grade, pur şi simplu şi vă dau exemple nenumărate. Şi acum, în jurul preşedintelui sunt unii - şi-au mai dat demisia.

Deci nu este corect acest lucru şi, în condiţiile acestea, vă spun, întru asentimentul oricăruia dintre dumneavoastră, aceşti oameni trebuie preţuiţi în activitate, nu umblând într-o disperare să-şi găsească şi ei o băncuţă, undeva, să facă pe medicul în particular pentru că a găsit şi el un mic cabinet cu o măsuţă, de două ori pe săptămână. Experienţa lor este foarte necesară pentru noi, pentru sănătatea noastră, a părinţilor noştri, în special, a copiilor noştri.

De aceea, cred că retorica mea a fost mai mult gratuită, deoarece sunt convins că dumneavoastră aveţi exact aceeaşi percepţie pe care o avem noi, am avut-o noi, cei din comisie, votând în unanimitate această iniţiativă legislativă care a îmbrăcat tot spectrul politic.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva să intervină? Nu doreşte nimeni.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Vă rog să urmăriţi şi proiectul adoptat de către Senat şi raportul comisiei.

Doreşte să intervină şi reprezentantul Guvernului prezent la dezbateri.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Corneliu Dobriţoiu (secretar de stat, Ministerul Apărării Naţionale):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La nivelul instituţiei militare se află, într-o fază avansată de elaborare, proiectul Legii privind statutul cadrelor militare din Ministerul Apărării, care va fi promovat în perioada imediat următoare.

Acest demers urmăreşte abordarea într-o nouă concepţie a problematicii carierei militare, cuprinzând, totodată, şi aspecte legate de atractivitatea profesiei militare.

Totodată, Ministerul Apărării a analizat propunerea legislativă şi apreciază că aceasta nu este în concordanţă cu managementul carierei cadrelor militare ce urmează a fi implementat în această instituţie.

Având în vedere aceste elemente, apreciem că nu pot exista argumente în sensul sprijinirii propunerii legislative şi, ca urmare, Guvernul, aşa cum s-a pronunţat şi în punctul său de vedere, nu susţine adoptarea propunerii legislative în forma propusă prin raportul Comisiei de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă doreşte din partea comisiei sau a autorilor cineva să intervină faţă de punctul de vedere exprimat de Guvern? Domnul vicepreşedinte Săniuţă.

Domnul Marian Florian Săniuţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Evident, eu nu pot exprima în numele comisiei decât punctul de vedere pe care noi l-am exprimat prin vot şi pe care domnul Marcu, aici, de faţă, l-a amintit. Un lucru este cert, domnule secretar de stat, aşteptăm de foarte mult timp acest statut al carierei militare pe care am dori să îl discutăm cât mai rapid.

Deci comisia, domnule preşedinte, îşi menţine puntul de vedere.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Putem da o replică?

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Tudor. Cine vrea să intervină pe procedură? Domnul Tudor, dumneavoastră interveniţi oricum, nu pe procedură sau pe fond.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc.

Este mult prea important ce vorbim noi acum ca să fie alunecat pe modalitatea procedurii.

Cred că nu s-a înţeles de către cei din Ministerul Apărării Naţionale că nu pentru toată lumea este această accepţie. Toţi oamenii care sunt generali trebuie să iasă la pensie la 60 de ani sau 65 şi numai cu aprobarea ministrului, ţinând cont de sănătatea fiecăruia dintre cei care doresc să-şi prelungească activitatea, de performanţele profesionale ale acestuia, de necesităţile armatei şi de dorinţa lui, bineînţeles, şi de posibilităţile armatei. Atâtea modalităţi de restricţie, în acest sens, în aprobarea ministrului sunt, încât este de mirare că nu se doreşte acest lucru. Dacă ar fi s-o luăm astfel, nici primul-ministru n-ar mai trebui să fie premier, pentru că sunt o groază de tineri aici, ce să mai caute premier, că şi-a rupt piciorul sau ştiu eu ce alte argumente de astea infantile. Deci nu toată lumea, ci numai în anumite condiţii, care nu afectează absolut cu nimic Ministerul Apărării, lăsând la o parte că, sub această sintagmă, vedeţi că vine statutul cadrelor militare pe care-l aşteptăm de nu ştiu câte... de foarte mulţi ani, nu mai avem nicio iniţiativă noi. Raportaţi-vă statutul cadrelor militare la această lege pe care o votăm noi acum şi citiţi bine legea şi vedeţi că ea nu este obligatorie, nu este generalizată ci numai în anumite condiţii acceptată de comun acord de minister şi de preopinent.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Trecem la dezbaterea textelor proiectelor.

Urmăriţi vă rog şi proiectul de lege şi raportul comisiei.

La titlul nu au fost obiecţiuni din partea comisiei. N-au fost amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni?

Adoptat în formula iniţiatorului.

Preambulul articolului unic. Votat în unanimitate.

La punctul 1, cel cu privire la introducerea art. 63¹. Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia n-a avut amendamente.

Adoptat în unanimitate.

La punctul 2, cel cu privire la art. 86¹. Vă rog să urmăriţi textul raportului, care, spre deosebire de textul iniţial, adaugă şi centrele militare.

Dacă aveţi obiecţiuni la punctul 2 din raport, cel cu privire la amendamentul adus art. 86¹? Nu.

Adoptat textul în formularea comisiei.

La punctele 3 şi 4, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votate amândouă în formula iniţiatorului.

La 5, 6 şi 7 dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut amendamente.

Votate toate în formularea iniţiatorului.

Textul legii, legea în întregime va fi supusă votului final în şedinţa de miercuri.

La punctul 8, Proiectul de Lege privind hrănirea, echiparea, asigurarea medicală, precum şi cu tehnică, produse şi materiale de resort a personalului din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, pe timpul stării de mobilizare, de război de asediu sau de urgenţă.

Comisia de apărare este prezentă.

Iniţiatorul? Ministerul Apărării Naţionale, vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Corneliu Dobriţoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Reglementarea activităţii de hrănire şi echipare a personalului instituţiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, pe timpul mobilizării stării de asediu, stării de urgenţă şi de război a avut ca bază legală, până în anul 2004, Decretul nr. 70 din 05.03.1980.

Potrivit dispoziţiilor Legii nr. 158/14.05.2004, Decretul nr. 70/1980 a fost abrogat, astfel că, la această dată, nu mai există niciun act normativ care să reglementeze regimul de hrănire, echipare şi înzestrare cu medicamente şi materiale sanitare a personalului din sistemul de apărare, ordină publică şi securitatea naţională, pe timpul stării mobilizării, stării de asediu, de urgenţă şi la război.

Totodată, prin actele normative interne, elaborate de fiecare din instituţiile publice din sistemul de apărare, ordine publică, securitate naţională, care reglementează aceste activităţi prin modificările şi completările ulterioare s-a ajuns la situaţia că valoarea calorică a normelor de hrană pe timp de pace să fie mai mare decât a celor pe timpul mobilizării, stării de asediu, stării de urgenţă sau la război, fapt ce contravine regulilor şi procedurilor stabilite pentru astfel de situaţii în legislaţia naţională şi internaţională.

În acest sens, vă adresăm rugămintea de a acorda votul dumneavoastră favorabil prezentului proiect de lege.

Vă mulţumim.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul vicepreşedinte Marian Săniuţă, vă rog să prezentaţi raportul comisiei.

Domnul Marian Florian Săniuţă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi şi onoraţi colegi,

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art. 73 din Constituţia României, republicată.

La lucrări au fost prezenţi 20 de deputaţi din cei 24 de membri ai comisiei, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României republicată şi ale art. 92, alin. (8) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterilor în şedinţa din 13 martie 2007, membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea cu modificări a prezentului proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc şi eu.

Dintre colegii deputaţi, dacă doreşte cineva să intervină? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului. Vă rog să urmăriţi în paralel proiectul şi raportul comisiei, care se referă la un singur punct, la art. 10.

Dacă la titlul legii aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La art. 1? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Articolele 2, 3, 4 şi 5 dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut amendamente.

Votate toate în unanimitate.

La articolele 6, 7, 8 şi 9 dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votate toate în unanimitate.

La punctul 10 vă rog să urmăriţi amendamentul comisiei. Dacă aveţi obiecţiuni la amendament?

Votat amendamentul comisiei, înlocuit art. 10.

La articolele 11 şi 12 comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votate amândouă în unanimitate.

Articolele 13, 14 şi 15. Nu sunt obiecţiuni.

Votate în unanimitate.

Cu aceasta, vă rog să constataţi că am parcurs toate textele legii.

Urmează să o supunem votului final în şedinţa de miercuri.

La punctul 9, Propunerea legislativă privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Interceptarea Comunicaţiilor.

Lege organică.

Raport comun; nu a fost depus.

Comisia juridică şi Comisia pentru apărare, cele două comisii sesizate în fond, solicită modificarea termenului constituţional de la 45 la 60 de zile.

Vreau să vă fac precizarea că sunt cinci proiecte în aceeaşi situaţie. Regulamentul ne obligă să adoptăm fiecare caz în parte.

Domnul Titu Gheorghiof doreşte să intervină.

Vreţi să interveniţi în principiu, cu privire la toate, sau pe fiecare caz în parte?

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Pe procedură.

Domnul Valer Dorneanu:

Problemă de procedură. Aveţi cuvântul.

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Domnule preşedinte,

Concluziile pe care le pun sunt, de fapt, la toate cele cinci proiecte care sunt începând cu punctul 9 pe ordinea de zi.

Vă rog să observaţi legea noastră de reglementare internă şi anume Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Vă rog să observaţi că aceste iniţiative legislative au fost depuse la Camera Deputaţilor în data de 15.02 şi Biroul permanent a hotărât asupra termenelor pentru raport în data de 19.02. Din 19.02 până azi, 19.03, o lună de zile, comisia nu a făcut absolut nimic, nici cel puţin solicitarea care s-a transmis astăzi vizând complexitatea, potrivit lui 75 din Constituţie şi 113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, unor astfel de iniţiative, trebuia a doua zi, nu a doua zi, a zecea zi, nu a zecea zi, dat nici a treizecea zi să vină cu o solicitare de prelungire a termenului constituţional.

Vă rog să observaţi, art.113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor dă posibilitatea, în cazul unor iniţiative foarte complexe, de a prelungi termenul de la 45 de zile, cât este termenul constituţional, la 60 de zile doar atunci când există, deja, începutul de dezbatere, cel puţin în comisie, asupra amendamentelor şi articolelor din aceste iniţiative legislative. Prelungirea acestui termen nu se poate efectua acum, de vreme ce nu rezultă din niciun act care a fost transmis de comisie că, datorită complexităţii, comisia a început lucrul şi nu poate să respecte termenul de 45 de zile. În schimb, Regulamentul Camerei Deputaţilor dă o singură posibilitate, prin art. 69 din Regulament, care face vorbire că: "Biroul permanent al Camerei Deputaţilor consultând preşedintele comisiei poate să dea un alt termen asupra raportului." Raportul trebuia depus până în 16.03, 16.03 este un termen împlinit, atunci comisia trebuia să sesizeze preşedintele Camerei Deputaţilor, care, punând în discuţia Biroului permanent, putea să prelungească termenul de repunere a raportului pe fond cu o săptămână, cu două săptămâni, dar să fie în termenul constituţional care a fost aprobat iniţial.

Deci nu se justifică prelungirea la 60 de zile; 60 de zile se împlinesc în 19 aprilie, de împlinire a termenului constituţional pentru adoptare tacită.

Dacă 30 de zile nu s-a făcut nicio mişcare şi se observă doar că sunt foarte complexe aceste iniţiative legislative, nu cred că în 30 de zile va putea comisia să depună un raport de fond.

Ca atare, în numele Grupului Partidului Naţional Liberal, solicit ca să se facă o adresă preşedintelui Comisiei pentru apărare ca să respecte prevederile art. 69 din Regulament, să fie sesizat preşedintele Camerei Deputaţilor şi Biroul permanent pentru o prelungire asupra termenului de depunere a raportului de fond.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

V-aş ruga să păstraţi liniştea, stimaţi colegi.

Intervenţia domnului Titu Gheorghiof ne relevă faptul că noi am creat o cutumă forţând lucrurile, într-un caz special şi în cazul unei ordonanţe foarte complicate am prelungit acest termen care, după Constituţie, este un termen unic: 45 de zile în cazul legilor obişnuite; 60 în cazul codurilor sau a legilor foarte complexe.

Am creat acel precedent prin care am calificat noi ca fiind lege complexă, una care n-a putut fi adoptată în termen. Trebuie să analizăm această cutumă, sigur, pornind şi de la nişte adevăruri, dar nu vreau să iau eu o decizie în locul dumneavoastră, vă las pe dumneavoastră să vă exprimaţi cu privire la oportunitatea şi justificarea prelungirii termenului constituţional de la 45 de zile la 60.

V-aş ruga însă, pe cei care doresc să se exprime să vorbească despre toate cele 5 propuneri, însă votul va trebui să fie individual pentru fiecare în parte. Sigur că soluţia, trebuie să fim rezonabili şi responsabili, trebuie să fie una unitară.

Dacă mai doreşte cineva să intervină de la Comisia juridică de disciplină şi imunităţi sau nu?

Domnul Marian Săniuţă, din partea Comisiei pentru apărare, ordinea publică şi siguranţă naţională.

Domnul Marian Florian Săniuţă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur, am ascultat cu respectul cuvenit opinia unui coleg de-al nostru. Vreau să vă informez, comisia a fost sesizată în data de 7 martie, privind acest pachet de 5 legi deosebit de importante şi, într-adevăr, complexe. Avem depuse sute de amendamente din partea instituţiilor de specialitate. Noi, pe data de 8 martie, am dezbătut, într-o primă discuţie, acest pachet de legi şi am fost puşi în situaţia de a cere această prelungire, pentru că împreună cu Comisia juridică de disciplină şi imunităţi va trebui să analizăm cu foarte multă responsabilitate acest pachet de legi.

Pe de altă parte, vreau să vă informez, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, că până la acest moment nu avem un punct de vedere al Guvernului în ceea ce priveşte acest pachet de legi şi ni s-a părut firesc să cerem această prelungire de termen constituţional de la 45 la 60 de zile, repet, întrucât am fost sesizaţi pe 7 martie şi nu pe 15 februarie şi, în altă ordine de idei, la acest moment nu avem punctul de vedere al Guvernului, cel care până la urmă trebuie să ne spună cum e mai bine.

Şi, pe de altă parte, îmi permit să spun, cu toată responsabilitatea, aceste legi nu-mi doresc să fie trecute prin Parlamentul României prin aprobare tacită.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Tudor. V-aş ruga să vă uitaţi şi la ceas, înainte de a lua cuvântul, ca să nu intrăm în procedura aprobării tacite a termenului.

Domnul Marcu Tudor:

M-am uitat.

Domnule preşedinte,

Nu e o cutumă această solicitare de prelungire a termenului. vreau să vă informez că din sute şi sute de proiecte de legi care au trecut prin Comisia pentru apărare, ordinea publică şi siguranţă naţională sunt convins că şi prin celelalte comisii la fel, mii, în final, foarte rar, doar 3-4, aşa au apărut în ultimul timp.

Dumneavoastră, nu cred că aţi văzut cum arată aceste 5 propuneri legislative. Nici domnul Titus Ghiorghiof, chiar dacă sunt făcute de domniile lor de la Partidul Liberal şi au tot interesul să treacă aşa repede ca gâsca prin apă.

Dar, domnule Gheorghiof, nu v-aţi uitat în ele să vedeţi, câte se bat cap în cap unele cu altele, din cele 5? Noi, ca o comisie responsabilă, nu putem da o fuşereală aşa prin ele! Trebuie să analizăm, este vorba de ceva extrem de important, aşteptat de 17 ani la noi în ţară. A stat la preşedinte doi ani, a stat la Guvern, nu ştiu cât, o jumătate de an, la dumneavoastră nu ştiu câte luni. Toată lumea are propuneri de genul acesta. Au venit amendamente cu sutele.

Cu toată bunăvoinţa, eu vă asigur că dacă în tot Parlamentul acesta am pune pe bucăţele, aşa fiecare să se discute din cele cinci, cu sutele de amendamente fiecare şi extrem de importante articole, nu le terminaţi nici în trei luni. Ne-aţi forţat mâna, le-aţi trimis pe toate, socotim că nu putem să le rezolvăm. E omeneşte posibil să socoteşti că nu se poate rezolva atât un vraf de hârtii cu amendamente cu tot şi, ca atare, aşteptaţi să treacă repede prin aprobare tacită. Este absolut de neacceptat. Nu vorbesc de domnul Gheorghiof, ci de cei care practică asemenea lucruri, mai ales că şi-a dat seama şi Guvernul că este...

Domnul Valer Dorneanu:

Gata, domnule deputat, am senzaţia că... indirect ajutaţi tocmai ceea ce combateţi.

Domnul Marcu Tudor:

Am terminat. Nu, păi ce acum le votăm...

Domnul Valer Dorneanu:

Expiră termenul şi numai suntem în ...

Domnul Marcu Tudor:

Acum le votăm noi.... mai avem 5 minute, staţi un pic, nu vă grăbiţi... Mai sunt 5 minute.

Deci, dacă vreţi să faceţi asemenea practici, abia acum sunt cutume, domnule preşedinte, şi nu solicitarea noastră de a intra măcar aşa într-o minimă posibilitate de timp, ca să le putem discuta. Eu vă asigur că nici aşa nu le vom putea discuta.

Puteţi să le acordaţi sau să nu le acordaţi, treceţi-le cum vreţi, că şi aşa nu vor putea trece în cunoştinţă de cauză prin comisie. V-o spun cinstit, pentru că s-a dorit aşa ceva.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule coleg, chiar vreţi să treacă timpul şi să nu putem vota propunerea aceasta? Nu mai înţeleg nimic.

Domnul Marcu Tudor:

Domnule preşedinte, vreţi să treacă aşa prin aprobare tacită? Întrerupeţi-mă!

Domnul Valer Dorneanu:

Asta vreţi dumneavoastră, dacă trageţi de timp. Nu vă supăraţi!

Domnul Marcu Tudor:

Nu, dar eu vă informez, că nici dacă ne aprobaţi în plus, nu putem să le votăm şi să le analizăm. Asta am vrut să vă zic.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Valeriu Tabără.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule preşedinte, foarte scurt.

Avem cutume bine stabilite şi nimeni nu poate să spună că aceste legi nu sunt de o complexitate deosebită şi extrem de importante. Ca urmare, propunerea comisiei este susţinută de către noi.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

V-aş ruga să reţineţi motivaţiile care s-au făcut, să votaţi unitar la cele 5 propuneri, dar eu sunt obligat să vă supun votului fiecare propunere pe rând.

Domnule deputat?

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Domnule preşedinte, un minut şi nici atât.

Domnul Valer Dorneanu:

Bun, cu condiţia să fiţi de acord să prelungim timpul de lucru până când...

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Vă mulţumesc.

Doar atât vreau să obiectez. Dacă este aşa cum a spus domnul ministru, şi-mi permit să-i spun domnul ministru Săniuţă, că abia în 7 martie cineva din staff-ul Camerei se face vinovat. În 19 eu am văzut actul, s-a dispus trimiterea către comisie, s-au pierdut 16 zile, 19, 10 până în 28 - 9 cu 7, 16 zile, fără ca să ajungă la comisie. Aici trebuie văzut încetineala şi ce se întâmplă la noi în staff.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Deci, vom vota pe rând propunerile Comisiei pentru apărare, ordinea publică şi siguranţă naţională pentru prelungirea termenelor constituţionale la proiectele care sunt înscrise la pct. 9, 10, 11, 12 şi 13.

Mai întâi la pct.9, propunerea cu privire la organizarea şi funcţionarea autorităţii naţionale pentru interceptarea comunicaţiilor.

Vă întreb cu privire la propunerea de prelungire a termenului şi vă rog să vă exprimaţi prin vot electronic. Din 114 voturi exprimate, 109 voturi sunt pentru, 2 împotrivă 3 abţineri.

Propunerea legislativă a fost adoptată, deci, s-a prelungit termenul la 60 de zile.

La pct.10, Propunerea legislativă "Legea securităţii naţionale a României". Vă rog să vă exprimaţi prin vot cu privire la propunerea comisiei de prelungire a termenului.

Propunerea de prelungire a fost adoptată cu 110 voturi pentru, 1 vot împotrivă, 5 abţineri.

Cea de la pct.11, Propunerea legislativă privind activitatea informaţii şi contrainformaţii şi de protecţie. Vă rog să vă exprimaţi cu privire la prelungirea termenului la 60 de zile, tot prin vot electronic.

S-a aprobat propunerea cu 112 voturi pentru, 1 vot împotrivă şi 4 abţineri.

La pct.12, Propunerea legislativă privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii. Aceeaşi întrebare. Prelungirea termenului de la 45 al 60 de zile.

Şi în acest caz s-a aprobat propunerea de prelungire a termenului cu 113 voturi pentru, 1 vot împotrivă şi 3 abţineri.

Ultima propunerea în această seară, pct.13 Propunerea legislativă privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Informaţii Externe se află în aceeaşi situaţie, propunerea comisiei de prelungire a termenului la 60 de zile, a termenului constituţional. Vă rog să vă exprimaţi prin vot.

S-a adoptat şi această propunere de prelungire cu 109 voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi 3 abţineri.

Vă rog să constataţi, stimaţi colegi, că timpul afectat dezbaterilor legislative a fost epuizat. Trecem la partea a doua a şedinţei de astăzi destinată întrebărilor şi interpelărilor, cu o pauză necesară pentru pregătirea materialelor necesare.

- Pauză -

(În continuare, lucrările sunt conduse de domnul Eugen Nicolicea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Începem a doua partea şedinţei noastre de astăzi consacrată răspunsurilor orale la interpelări.

Am primit o solicitare din partea domnului deputat Florin Iordache pentru o chestiune de procedură.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Florin Iordache:

Foarte scurt, domnule preşedinte.

Nu pot decât să remarc lipsa de interes a ministrului Macovei. vreau să vă anunţ pe dumneavoastră şi colegii din Parlament că am o serie de interpelări depuse la Ministerul Justiţiei şi adresate ministrului Macovei la care nu binevoieşte, nu să vină să răspundă, dar măcar un răspuns scris, conform Regulamentului Camerei Deputaţilor, în două săptămâni aveau obligaţia să transmită un răspuns, că e de acord, că nu e de acord, că îmi contrazice afirmaţiile şi întrebările pe care le-am adresat.

Şi prin aceasta vreau să rog plenul Camerei să vadă că, de fapt, toate interpelările care au fost adresate Ministerului Justiţiei, nu că nu primesc răspuns, dar aceste răspunsuri depăşesc cu mult regulamentul pe care îl are Camera Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da, deci dumneavoastră acuzaţi practic pe ministrul justiţiei că încalcă art.112 din Constituţie, şi anume obligaţia de a răspunde la întrebările sau interpelările formulate de deputaţi sau de senatori. Vă rog să informaţi în scris şi Biroul permanent, pentru a se lua măsuri.

Vă mulţumesc.

Ministerul Sănătăţii Publice, reprezentată de Gheorghe-Eugen Nicolăescu, ministru, are de răspuns unei întrebări formulate de Laurenţiu Mironescu, P.D.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu (ministrul sănătăţii publice):

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Este vorba de o interpelare făcută de domnul deputat Laurenţiu Mironescu, în ceea ce priveşte un institut regional de medicină legală la Constanţa.

În cadrul strategiei de descentralizare a Ministerului Sănătăţii Publice, o parte importantă revine şi realizării unor institute regionale. Când ne referim la institute regionale, ne referim la institute regionale din mai multe puncte de vedere şi la mai multe domenii de activitate.

În acest sens, şi în domeniul medicinii legale, urmează ca la adoptarea descentralizării Ministerului Sănătăţii Publice să avem în vedere şi înfiinţarea a încă două institute regionale de medicină legală, din care unul va fi înfiinţat la Constanţa. Cred că pe această cale am răspuns interpelării domnului deputat.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da, vă mulţumim, domnule ministru.

A doua întrebare sau interpelare, Lia Ardelean de la Grupul parlamentar al Partidului Conservator. Este în sală?

Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale? Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Cătălin Dănilă (secretar de stat, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei):

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Stimată doamnă deputat, după cum cunoaşteţi, s-a discutat despre modificarea art.161 alin.2 din Legea nr.19/2000 şi trebuie să vă informăm că proiectul de modificare a acestui act normativ la articolele şi alineatele pe care dumneavoastră le-aţi ridicat în discuţie, în întrebare, se află în avizare externă, urmând ca odată ce actul normativ este avizat de către toate ministerele implicate, să intre în procedură de aprobare în şedinţă de guvern.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă doamna deputat Lia Ardelean are vreun comentariu de făcut? Aveţi cuvântul, doamnă deputat.

Doamna Lia Ardelean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnule secretar de stat,

Răspunsul mă nemulţumeşte, pentru că eu, în interpelare, tocmai acest lucru am spus, de ce prelungim atât de mult acest termen? În luna decembrie, în dezbaterea din Comisia de muncă, a venit Guvernul şi a spus că în ianuarie se va da această ordonanţă de urgenţă. Am acceptat să se păstreze propunerea mea legislativă ca să se vină cu această ordonanţă de urgenţă.

Nu cred că trebuie să mai amânăm acest termen. Guvernul recunoaşte că trebuie să facem această reparaţie pentru pensionari, că este o situaţie reală şi că trebuie s-o reparăm. Nu trebuie, cred, să continuăm să prelungim acest termen, proiectul este la Comisia de muncă, nu trebuie decât să se întocmească raportul şi să-l votăm în plenul Camerei Deputaţilor. Să nu mai aşteptăm prelungirea acestui termen cu dezbateri ulterioare, atâta timp cât suntem cu toţii de acord că trebuie să facem acest lucru.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Aţi intuit soluţia corectă. Vă mulţumesc.

Domnul Petru Călian, Grupul parlamentar al Partidului Conservator. Nu este.

Domnul Aledin Amet de la minorităţi. Din partea Ministerului Culturii şi Cultelor.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Nicolae Adrian Lemeni (secretar de stat, Ministerul Culturii şi Cultelor):

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, în legătură cu prima interpelare, referitoare la Cinematograful "Republica" din Constanţa, el se află în proprietatea privată a statului şi în administrarea RADEF - "România- film".

Cinematograful a făcut obiectul unui contract de închiriere, datorită faptului că la vremea respectivă, consiliul de administraţie al regiei nu a aprobat solicitarea fostului locatar de a efectua investiţii. Contractul a fost reziliat de comun acord. Sala va intra în componenţa unui lanţ cinematografic, conform Hotărârii Guvernului nr. 1874 din 2006, privind strategia de vânzare a sălilor şi a grădinilor de spectacol cinematografic aflate în proprietatea privată a statului şi în administrarea RADEF, strategie care va fi aplicată imediat după numirea directorului la RADEF al unui director interimar.

Referitor la cea de-a doua interpelare, potrivit Legii nr.311 din 2003 a muzeelor şi a colecţiilor publice, republicată, pentru înfiinţarea muzeelor şi a colecţiilor publice, este necesar avizul prealabil al Comisiei naţionale a muzeelor şi colecţiilor, organism ştiinţific consultativ şi de avizare în domeniu al Ministerului Culturii şi Cultelor.

Întrucât precizez că acest muzeu nu dispune de o titulatură oficială, în funcţie de obţinerea doamnei Seidali zulfie, concretizată printr-o solicitare depusă la Ministerul Culturii şi Cultelor să poată obţine statutul de muzeu sau de colecţie publică, în baza ordinului ministrului culturii şi cultelor nr.2297 din 2006.

De asemenea, obiectele tradiţionale tătărăşti vechi şi de mare valoare pot face, de asemenea, obiectul unei colecţii private accesibile publicului.

După înfiinţare, muzeul sau colecţia publică respectivă poate beneficia de sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor pe plan metodologic, prin acordarea de asistenţă ştiinţifică şi de asemenea, ministerul poate acorda finanţare instituţiilor muzeale pentru realizarea unor proiecte culturale.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Aledin Amet, aveţi comentarii?

Domnul Aledin Amet:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat, pentru răspunsurile oferite. Aş solicita, dacă se poate, şi răspunsurile în scris, pentru a putea colabora cu persoanele respective.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Moisoiu, este în sală? Da. Din partea Ministerului Justiţiei, doamna Katalin Kibedi.

Doamna Kibedi, aveţi de răspuns domnului Adrian Moisoiu pe tema privatizării Staţiunii Sovata.

Vă rog frumos. Şi, mai există o interpelare, dacă există domnul Andrian Mihei de la PNL? Există. Deci, vă rog, s-o dezvoltaţi şi pe cea de-a doua, ca să nu reveniţi.

Doamna Katalin Barbara Kibedi:

Da. Pentru domnul deputat Moisoiu, cu scuzele de rigoare, că am reţinut în interpelarea dumnealui că manifestă din pricina faptului că este deja a treia interpelare pe plângerea penală care s-a depus în privatizarea făcută la Sovata, nu avem nici la ora actuală un răspuns de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, or, în lipsa acestui răspuns, la rândul nostru nu putem transmite. Dar vă asigur că am revenit deja cu o solicitare de urgentare a răspunsului şi în momentul în care ne parvine de la Parchet vă putem da relaţiile solicitate în interpelare.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog să dezvoltaţi şi cel de-al doilea răspuns şi, după aceea... Este vorba de cei patru români arestaţi în Portugalia de peste un an.

Doamna Katalin Barbara Kibedi:

Da. În această situaţie trebuie să fac trimitere la ceea ce prevede instituţia extrădării şi care necesită o condiţie esenţială, respectiv ca ţara care solicită extrădarea să aibă în curs de desfăşurare un proces penal, ceea ce, la ora actuală, nu există. Deci numai în măsura în care autorităţile de acolo ar face acest pas către noi, atunci am putea declanşa procedura de extrădare. Deci, în momentul de faţă, acest lucru nu se poate realiza de Ministerul Justiţiei.

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulţumesc.

Domnule Adrian Moisoiu, dacă aveţi comentarii?

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comentarii cred că e prea mult spus. Eu am nemulţumire. Am nemulţumire, domnule preşedinte, pentru că acuz, cu această ocazie, Ministerul Justiţiei că tergiversează o plângere penală, pentru ca să se iasă din termeni, efectiv asta se face. Plângerea penală a mea a fost depusă în 2002, octombrie 2002. Întâmplarea face, sau Dumnezeu a vrut, ca să rămân în acest Parlament şi astăzi, că puteam foarte bine să nu mai fi candidat sau să nu fi reuşit şi atunci, probabil, s-ar fi stins şi această solicitare. N-a fost aşa.

În acelaşi timp, doamna ministru, în luările dânsei de cuvânt, de fiecare dată se laudă cu marile realizări făcute pe linia lămuririi unor probleme din justiţie. Ba, mai mult, în acest sens a răspuns şi la Senat, şi atunci pun întrebarea doamnei secretar de stat: nu cumva oare nişte asemănări de nume, nu cumva o oarecare întâmplare cu această Societate "Danubius" care a câştigat "licitaţia" pentru că, de fapt, nici n-a fost licitaţie ca lumea, aceasta pentru obţinerea Staţiunii Sovata, nu cumva chiar şi ultima vizită a domnului preşedinte al Ungariei Soyom, care a fost la Sovata acum câteva zile?

Doamna secretar de stat Kibedi, se leagă cam prea mult şi cu aţă albă aceste aspecte. ştiu, n-ar fi trebuit să spun acest lucru, dar este omul care a ajuns la o exasperare şi care, în clipa de faţă, ia şi varsă tot conţinutul paharului. Vă rog, atunci, şi v-aş ruga dacă se poate, mai concret, nu că vom interveni pe lângă Parchetul de pe lângă Curtea de Apel...

Concret, dumneavoastră ca secretar de stat, doamna Macovei, dânsa ca ministru al justiţiei, există termene în ţara aceasta? Dacă există termene, vă rog, poftiţi, acum după mine aici, şi spuneţi un termen: "Astăzi suntem în sfânta zi e 19 martie ...", când doriţi să daţi un răspuns? Şi eu vă aştept, că ultimul termen, pe care l-am avut de la dumneavoastră, era din iunie 2006, doamna secretar de stat.

Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte, şi vă rog frumos să mă scuzaţi.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Doamna ministru?

Doamna Katalin Barbara Kibedi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Având în vedere că însuşi domnul deputat a subliniat în interpelarea dumnealui, cunoscând competenţele Ministerului Justiţiei care nu poate interveni în soluţionarea unui dosar penal, mai mult decât să solicităm şi să insistăm ca Parchetele să îşi facă datoria şi să cerem relaţiile şi, pe măsura în care acestea sunt comunicate cu tot ceea ce, foarte adeseori, chiar ataşam la răspunsul la interpelare, ceea ce transmitea Parchetul pentru a se vedea că noi reiterăm poziţia acestora, nu am putea să facem mai mult, în sensul de a lua dosarul şi de a face, în locul procurorului, ceea ce are datoria să facă. Însă, am reţinut încă de la interpelările trecute că, într-adevăr, acolo au fost dese declinări de competenţă, adevărul este că şi din pricina modificării legislative privind competenţele DNA, DIICOT, competenţele obişnuite din Codul de procedură penală şi dosarele au şi fost conexate, pe urmă s-a renunţat la conexare, sunt la diferite parchete şi, probabil, că de aceasta s-a şi întârziat răspunsul Parchetului de pe lângă Înalta Curte cu privire la stadiul soluţionării acestora.

Dar, repet, ceea ce pot să vă asigur este că de îndată ce primim aceste relaţii vi le vom transmite de îndată.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul Andrian Mihei, dacă aveţi comentarii?

Vă rog.

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Ar fi fost bine ca astăzi să fi primit şi răspunsul din partea Ministerului de Externe, de fapt, a Direcţiei consulare. Un caz similar, să nu uităm că a dus la demisia ministrului de externe.

Din păcate, avem instituţii, avem oameni care pleacă şi lucrează în străinătate şi nu ştiu cum se întâmplă de nu putem să-i ajutăm.

Referindu-mă la rechizitoriul procurorilor din Portugalia, aceştia nu ţin cont de declaraţiile date de acuzaţii Drăghici, Peicu, Dinescu şi Hulea. Sindicatul Liber al Navigatorilor s-a implicat în acest caz, pentru că autorităţile române, nu ştiu, sunt în imposibilitate de a asista aceşti patru cetăţeni români şi se pare că nu există interes din partea autorităţilor portugheze de a se afla adevărul, mai ales că nu sunt cetăţeni portughezi implicaţi în acest caz. Un număr substanţial de acuzaţii dă bine pentru Portugalia în faţa Uniunii Europene şi a luptei împotriva acestui flagel numit droguri, în care este inclus transportul, traficul şi consumul.

Nu există o apărare corectă, ci doar una formală dată de un avocat fără experienţă, marinarii nu-şi pot permite plata unui avocat pentru a le apăra corect drepturile şi pot să dau şi un exemplu aici, sunt lucruri care sunt în inventarul navei şi sunt în conformitate cu convenţii internaţionale. De exemplu, materialul pirotehnic de la bordul navei, rachete, aruncătoare bandulă etc. staţii de radio emisie sunt reţinute, la pct.26 din rechizitoriu ca probe ale acuzării.

Aici ar trebui autorităţile să se implice şi să găsească soluţii, astfel încât să putem să-i protejăm pe aceşti marinari. O să-i dau şi doamnei secretar de stat o asemenea adresă de la Sindicatul Liber al Navigatorilor care încearcă să vină în sprijinul apărării acestora cu explicaţii la fiecare punct din rechizitoriu, ca să-şi dea seama că, până la urmă, aceşti cetăţeni români sunt lipsiţi de apărare în Portugalia.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Doamna ministru, mai aveţi de oferit răspuns suplimentar? Nu. Vă mulţumesc.

Prezentaţi-i documentele scrise pe care le aveţi.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Tabără este prezent?

Din partea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, cu privire la Culoarul european IV.

Vă rog. Aveţi cuvântul, domnule ministru.

Domnul Alexandros Galiatatos (secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului):

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Referitor la interpelarea dumneavoastră ce vizează domeniul de activitate al Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr.2426/2007, vă comunicăm următoarele.

În 1994, la Creta, la cea de-a doua Conferinţă Paneuropeană a Transporturilor, s-a adoptat un document care defineşte noţiunea de coridoare paneuropene de transport şi traseele acestora pe teritoriile statelor din Europa Centrală şi de Est.

Cu această ocazie, au fost definite nouă coridoare paneuropene de transport, dintre care trei traversează teritoriul României şi anume, coridoarele IV, VII şi IX.

Coridorul rutier IV se situează pe direcţia vest-est şi leagă Germania de Grecia şi Turcia, traversând Cehia, Slovacia, Austria, Ungaria şi România pe următorul aliniament: Berlin, Nürenberg, Praga, Viena, Budapesta, Nădlac, Arad, Timişoara, Lugoj, Deva, Sibiu, Piteşti, Bucureşti, Constanţa, şi ramura sudică: Lugoj, Drobeta Turnu-Severin, Craiova, Calafat, Sofia, Plovdiv, Salonic, Istanbul.

Calendarul de realizare al tronsonului Nădlac, Arad, Timişoara, Lugoj este următorul: tronsonul Nădlac-Arad are o lungime de 38 de km; proiectarea este în execuţie în anul acesta, se va finaliza în 2008; execuţia de lucrări va începe în 2008 şi se va finaliza în 2010.

Tronsonul Arad-Timişoara, pe o lungime de 44 de km, este sub proiectare, execuţia lucrărilor va începe în 2008 şi se va termina în 2010; tronsonul Timişoara-Lugoj, cu o lungime de 44 de km, este, de asemenea, în proiectare. Se va finaliza proiectarea în 2008. Execuţia lucrărilor va începe în 2008 şi se va finaliza în 2011.

Traseul autostrăzii Nădlac-Arad-Timişoara-Lugoj a fost ales în urma elaborării studiului de fezabilitate, care a luat în considerare următoarele criterii: impactul social asupra dezvoltării zonei face legătura între graniţa cu Ungaria şi municipiile dens populate din vestul ţării; ocolirea zonelor protejate de lege privind mediul înconjurător; propunerile autorităţilor locale.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Domnule deputat. Comentarii?

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule secretar de stat,

Vă mulţumesc pentru această prezentare şi vă mărturisesc că am făcut-o şi e binevenită pentru că s-au făcut extrem de multe speculaţii în urmă cu vreo trei-patru săptămâni, cu ocazia lansării la Timişoara a acestui culoar, şi cred că e bine să se ştie de către opinia publică din vestul ţării, mai ales că, în opinia mea, cred că acest culoar este cel puţin la fel de important ca şi cel pe Transilvania, dacă nu în faza iniţială ar fi fost chiar mai important, pentru că în principal România trebuie legată cu vestul, şi nu, poate, cu nordul sau cu estul, cum s-a lucrat de foarte multe ori.

În acelaşi timp, cred că este prima dacă când se dă o atenţie mai mare a ceea ce înseamnă dezvoltarea infrastructurii rutiere în partea de vest a ţării, pentru că vreau să v-o spun, şi e de reţinut de către Ministerul Transporturilor, este una dintre zonele neglijate ani de zile în ceea ce înseamnă infrastructura rutieră. Or, eu cred că această relaţie şi această legătură pe autostrada care va constitui culoarul IV, va fi practic şi principala legătură a noastră cu ceea ce înseamnă Uniunea Europeană, partenerii noştri europeni. repet, vă mulţumesc pentru răspunsul complet pe care mi l-aţi dat şi o să-l aducem în faţa opiniei publice din vestul ţării.

Încă o dată, vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Mulţumesc.

Domnul deputat Ioan Cindrea fiind în sală, rog reprezentantul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale să dea răspunsul la cele două întrebări privind restricţia comercializării produselor de brânză şi telemea, respectiv, organizarea şi autorizarea unor puncte locale de tăiere a mieilor.

Domnul Istvan Toke (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale):

Domnule preşedinte,

Domnule deputat,

În contextul integrării europene, România a avut obligaţia ca înainte de 1 ianuarie 2007 să elaboreze legislaţia privind vânzările directe şi cu amănuntul de produse de origine animală, în baza art.1 pct.(4) din Regulamentul 852/2004, transpus în legislaţia naţională prin H.G.925/2005.

Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr.301/2006 implementează regulamentul Consiliului nr.852 şi creează cadrul legislativ pentru micii producători şi pentru unităţile de vânzare cu amănuntul care valorifică produsele de origine animală direct către consumatorul final.

În toate statele membre ale Uniunii Europene activităţile de vânzare directă de produse primare de către producători şi vânzare cu amănuntul de produse de origine animală obţinute din producţia primară sunt supuse principiilor comercializării restrânse, limitate şi localizate, fiecare stat membru având stabilite, în baza legislaţiei naţionale, definiţii pentru cele trei principii care sunt cuprinse în regulamentul Consiliului.

Ţinând cont de principiile regulilor generale de igienă pentru alimente care prevăd necesitatea asigurării siguranţei alimentare pe tot lanţul alimentar, începând cu producţia primară, precum şi riscul pe care-l reprezintă pentru sănătatea publică obţinerea şi expunerea la vânzare a unor produse de origine animală, fără posibilitatea identificării şi urmăririi tuturor etapelor de obţinere şi de distribuţie, adică trasabilitatea, A.N.S.V.S.A. a stabilit ca produsele obţinute din producţia primară, precum şi cele care sunt procesate în unităţi înregistrate în alte condiţii decât în unităţile autorizate, aflate sub supraveghere veterinară permanentă, trebuie să fie valorificate pe o arie limitată la nivelul localităţii sau judeţului.

Având în vedere propunerile asociaţiilor profesionale de profil, precum şi observaţiile direcţiilor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti cu privire la vânzările direct de produse primare, lapte, ouă, peşte, şi produse procesate, brânzeturi, produse din carne, obţinute de către micii producători, vă comunicăm că în această perioadă, în cadrul grupului de lucru format din specialişti aparţinând A.N.S.V.S.A. şi Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, în conformitate cu prevederile Ordinului Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr.87, se analizează oportunitatea modificării şi completării prevederilor Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare.

Modificările şi completările ulterioare ale prevederilor A.N.S.V.S.A. cu numărul 301/2006, înainte de a fi transmise spre publicare în Monitorul Oficial al României, vor fi publicate pe site-ul Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, în vederea analizării din partea celor interesaţi, şi vor fi supuse dezbaterilor publice în cadrul şedinţelor subcomisiei pentru dialog social din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare.

Legat de cealaltă întrebare, conform Regulamentului nr.21/2004 şi Ordinului Ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr.171/2004 pentru Bulgaria şi România, ovinele în vârstă de până la 12 luni pot circula având destinaţia abator aflat pe teritoriul ţării, fiind identificate cu o singură crotalie şi însoţite de documente sanitar-veterinare corespunzătoare.

Sacrificarea mieilor şi iezilor trebuie să se realizeze în abatoare autorizate sanitar-veterinar, conform Ordinului preşedintelui A.N.S.V.S.A. nr.276 din 2006 pentru aprobarea normei sanitar-veterinare privind procedura de autorizare sanitar-veterinară a unităţilor care produc alimente de origine animală şi care trebuie să îndeplinească cerinţele Regulamentului C.E. nr.852/2004.

Având în vedere că abatoarele actuale autorizate sanitar-veterinar nu satisfac în totalitate necesarul de abatoare, Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a contactat Comisia Europeană privind posibilitatea înfiinţării unor spaţii special amenajate pentru o perioadă temporară de 10 zile, dotate cu toate facilităţile necesare, apă rece, caldă, posibilitatea colectării deşeurilor, în care sacrificarea animalelor identificate să se efectueze sub formă de prestări de servicii, cu respectarea condiţiilor sanitar-veterinare privind regulile de igienă şi asigurarea controlului oficial permanent din partea personalului sanitar-veterinar de specialitate.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Domnule deputat Cindrea, dacă aveţi comentarii.

Domnul Ioan Cindrea:

Eu vă mulţumesc mult, domnule preşedinte, şi mulţumesc şi domnului secretar de stat pentru răspunsul la cele două interpelări.

La prima, legată de comercializarea produselor agro-alimentare, cred că ştie şi ministerul şi domnul secretar de stat şi ministrul, există o stare de tensiune prin Ordinul care a fost dat publicităţii. Acest ordin, practic, interzicea comercializarea produselor agro-alimentare din gospodării individuale, în special brânză, fiindcă la asta mă refeream, pentru Sibiu, Mărginimea Sibiului, şi eu cred că această dezbatere de care se vorbeşte trebuia făcută înainte.

Al doilea lucru: informarea şi consultarea cetăţenilor în zonă au fost inexistente înainte de publicarea Ordinului 301. Cred că trebuie făcută de urgenţă o consultare şi o informare a cetăţenilor acolo, la faţa locului. Doi: trebuie demarate acţiunile de accesare a fondurilor europene care-şi propun asigurarea condiţiilor de producţie şi comercializare a brânzei, fiindcă la asta mă refer eu în interpelare, şi oamenii trebuie să ştie unde trebuie să meargă şi pe cine să întrebe, şi cine le dă această consultanţă.

În al treilea rând, cred că termenul de aplicare a Ordinului trebuie dus undeva la 4-5 ani, nu la 6 luni, cum s-a amânat, fiindcă altfel punem căruţa înaintea boilor, banii n-au venit, oamenii nu ştiu, Ordinul intră în funcţiune şi-i distrugem pe aceşti producători care au circa 4-500.000 de oi, care produc brânză pentru toată ţara.

Şi a treia întrebare, dacă brânza o pot vinde la Sibiu, nu înţeleg de ce n-o pot vinde la Bucureşti, fiindcă localul înseamnă naţionalul.

Eu acest răspuns o să-l fac public în presă, dar eu rog să ţină cont ministerul şi să amâne aplicarea acestui ordin, pe măsură ce fondurile rezolvă problema producţiei şi comercializării, în condiţiile impuse de Uniunea Europeană.

Cu privire la a doua întrebare, am propus, aşa cum s-a înţeles, abatoare autorizate pentru tăierea mieilor, fiindcă în judeţul Sibiu există un singur abator. În această perioadă nu există capacitate de tăiere. Există alte abatoare care sunt în curs de modernizare, şi în anii anteriori ele erau puse la dispoziţia proprietarilor de oi, să sacrifice mieii, şi ofereau condiţii aproximativ igienice de sacrificarea mieilor.

Trebuie urgent rezolvată această problemă, fiindcă dacă se rezolvă după Paşte, n-are nici un sens pentru anul acesta şi creează mari prejudicii proprietarilor de oi.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Şi eu vă mulţumesc.

Mai avem trei întrebări, două adresate de domnul Andrian Mihei, Grupul P.N.L., una adresată Ministerului Afacerilor Externe, cu privire la cei patru marinari români arestaţi în Portugalia. Se solicită amânarea răspunsului oral şi consider că trebuie să acordăm amânarea pentru termenul la şedinţa corespunzătoare.

A doua este adresată tot de domnul Andrian Mihei Ministerului Finanţelor Publice, scutirea de t.v.a. pentru servicii la export la navele maritime. Nu s-a confirmat participarea din partea Ministerului Finanţelor Publice. Rog să se comunice că prezenţa la lucrări şi obligaţia de a răspunde la întrebările sau interpelările formulate de deputaţi sau senatori, în condiţiile prevăzute de Regulamentele celor două Camere, este un articol din Constituţie şi este obligatoriu şi pentru miniştri şi aş dori să se consemneze şi în procesul-verbal că respectivii miniştri trebuie să se supună acestei obligaţii.

Mai este o întrebare, adresată de domnul Cristian Valeriu Buzea, P.R.M., Ministerului Economiei şi Comerţului, cu privire la decizia ministerului de a opri activitatea S.C. "Cuprumin" Abrud. Aici se solicită o amânare şi este firesc s-o acordăm până la termenul următor de la şedinţa corespunzătoare.

Acestea fiind spuse, am epuizat ordinea de zi pentru şedinţa pe care o avem astăzi.

Declar şedinţa închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,37.