Parliamentary debates

Din prezidiu a făcut parte domnul Bogdan Olteanu, preşedintele Camerei Deputaţilor.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să-mi permiteţi să declar deschisă şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului şi să vă informez că din totalul de 466 deputaţi şi senatori şi-au înregistrat prezenţa un număr de 414 colegi, iar 51 sunt absenţi.

Cvorumul legal de lucru este îndeplinit.

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să salut prezenţa primului-ministru şi a candidaţilor pentru funcţia de miniştri.

Stimaţi colegi,

Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au votat proiectul ordinii de zi, pe care-l aveţi în mapele dumneavoastră.

Vă consult dacă aveţi obiecţiuni la ordinea de zi?

Nu sunt obiecţiuni.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult.

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Cu largă majoritate, ordinea de zi a fost aprobată.

Programul de lucru: până la epuizarea ordinii de zi.

Supun votului dumneavoastră programul de lucru.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Programul de lucru, votat în unanimitate.

Trecem la primul punct al ordinii de zi: Modificări în componenţa nominală a unor grupuri parlamentare de prietenie.

Vă propun, stimaţi colegi, următoarea procedură: am să vă fac prezentarea pe ţări.

Vă consult dacă sunt obiecţii şi să fiţi de acord să dăm un vot pentru toate modificările.

De acord?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

S-a votat procedura în unanimitate.

1. Grupul parlamentar de prietenie cu Africa de Sud

Domnul deputat Dragomir Gheorghe, aparţinând Grupului P.N.L., îl înlocuieşte pe domnul deputat Boureanu Cristian Alexandru.

Obiecţii? Nu sunt.

2. Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Austria

Domnul deputat Mălaimare Mihai Adrian, aparţinând Grupului P.N.L., îl înlocuieşte pe domnul deputat Pardău Dumitru.

Obiecţii? Nu sunt.

Domnul senator Iorgovan Antonie, aparţinând Grupului P.S.D., îl înlocuieşte pe domnul senator Cristian Diaconescu, tot de la Grupul de prietenie cu Austria.

Obiecţii? Nu sunt.

3. Grupul parlamentar de prietenie cu Belgia

Doamna deputat Vălean Adina Ioana, aparţinând Grupului P.N.L., îl înlocuieşte pe domnul deputat Zaharia Claudiu Mihail.

Obiecţii? Nu sunt.

4. Grupul parlamentar de prietenie cu Brazilia

Domnul deputat Ciopraga Mircea, aparţinând Grupului P.N.L., îl înlocuieşte pe domnul deputat Oancea Viorel.

Sunt obiecţii? Nu sunt.

5. Grupul parlamentar de prietenie cu Bulgaria

Domnul deputat Uioreanu Horea Dorin, P.N.L., îl înlocuieşte pe domnul deputat Hoinaru Marian.

Obiecţii? Nu sunt.

6. Grupul parlamentar de prietenie cu Canada

Domnul deputat Fenechiu Relu, aparţinând Grupului P.N.L., îl înlocuieşte pe domnul deputat Buzatu Dan Horaţiu.

Obiecţii? Nu sunt.

7. Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Cehă

Domnul deputat Buşoi Cristian Silviu, P.N.L., îl înlocuieşte, în calitate de membru, pe domnul deputat Pruteanu Vasile.

Obiecţii? Nu sunt.

8. Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Cipru

Domnul deputat Strungă Emil, P.N.L., îl înlocuieşte pe domnul deputat Andreica Romică.

Sunt obiecţii? Nu sunt.

9. Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Coreea

Domnul senator Daea Petre, P.S.D., este desemnat în calitate de membru în locul devenit vacant al domnului, fost senator, Maior George Cristian.

Obiecţii? Nu sunt.

Domnul deputat Frâncu Emilian Valentin, P.N.L., îl înlocuieşte în funcţia de secretar pe domnul deputat Pruteanu Vasile.

Obiecţii? Nu sunt.

Domnul deputat Paler Ionel, P.N.L., îl înlocuieşte pe domnul deputat Popescu Florin Aurelian.

Obiecţii? Nu sunt.

10. Grupul parlamentar de prietenie cu Croaţia

Domnul deputat Ghişe Ioan, P.N.L., îl înlocuieşte pe domnul deputat Sandu Gabriel.

Nu sunt obiecţii.

11. Grupul parlamentar de prietenie cu Estonia

Domnul deputat Crăciunescu Grigore, P.N.L., îl înlocuieşte pe domnul deputat Ujeniuc Dragoş.

Nu sunt obiecţii.

Domnul deputat Bărbuleţiu Tiberiu, P.N.L., îl înlocuieşte pe domnul deputat Boureanu Cristian Alexandru.

Nu sunt obiecţii.

12. Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Finlanda

Domnul deputat Zamfir Gabriel Sorin, P.N.L., îl înlocuieşte pe domnul deputat Buzatu Dan Horaţiu.

Nu sunt obiecţii.

Domnul deputat Timiş Ioan, P.N.L., îl înlocuieşte pe domnul deputat Ungureanu Petre.

Nu avem obiecţii.

Domnul deputat Sandu Capră Mihai, P.N.L., îl înlocuieşte pe domnul deputat Ştirbeţ Cornel.

Nu sunt obiecţii.

13. Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Elenă

Domnul deputat Scutaru Adrian George, P.N.L., îl înlocuieşte pe domnul deputat Momanu Corneliu.

Nu sunt obiecţii.

14. Grupul parlamentar de prietenie cu India

Domnul deputat Boşneac Valentin Samuel, P.N.L., îl înlocuieşte pe domnul deputat Iustian Mircea Teodor.

Nu sunt obiecţii.

15. Grupul parlamentar de prietenie cu Islanda

Domnul deputat Câmpanu Liviu, P.N.L., îl înlocuieşte pe domnul deputat Ştirbeţ Cornel.

Nu sunt obiecţii.

16. Grupul parlamentar de prietenie cu Letonia

Domnul deputat Gabor Gheorghe, P.N.L., îl înlocuieşte pe domnul deputat Momanu Corneliu.

Nu avem obiecţii.

17. Grupul parlamentar de prietenie cu Marele Ducat de Luxemburg

Domnul deputat Coşea Dumitru Gheorghe Mircea, P.N.L., o înlocuieşte pe doamna deputat Turcan Raluca.

Nu sunt obiecţii.

18. Grupul parlamentar de prietenie cu Malta

Domnul deputat Preda Ion, P.N.L., îl înlocuieşte pe domnul deputat Pardău Dumitru.

Nu sunt obiecţii.

Domnul deputat Ilie Cristian, P.D., este desemnat, în calitate de membru în locul rămas vacant ca urmare a încetării mandatului de deputat al domnului Stănişoară Mihai.

Obiecţii? Nu sunt.

19. Grupul parlamentar de prietenie cu regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord

Domnul deputat Adomniţei Cristian Mihail, P.N.L., îl înlocuieşte, în funcţia de preşedinte, pe domnul deputat Boureanu Cristian Alexandru.

Nu sunt obiecţii.

Domnul deputat Boşneac Valentin Samuel îl înlocuieşte pe domnul deputat Paveliu Marian Sorin.

Nu sunt obiecţii.

Domnul deputat Toma Horia Victor, P.N.L., îl înlocuieşte pe domnul deputat Oancea Viorel.

Domnul deputat Ilie Cristian, P.D., este desemnat în calitate de membru în locul domnului Stănişoară Mihai.

20. Grupul parlamentar de prietenie cu Olanda.

Domnul deputat Semcu Adrian Emanuil, P.N.L., îl înlocuieşte pe domnul deputat Popescu Florin Aurelian.

21. Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Slovacă

Domnul deputat Micula Cătălin, P.N.L., îl înlocuieşte pe domnul deputat Paveliu Marian Sorin.

Nu sunt obiecţii.

Domnul deputat Boeriu Valeriu Victor, P.N.L., îl înlocuieşte pe domnul deputat Ujeniuc Dragoş.

Nu sunt obiecţii.

22. Grupul parlamentar de prietenie cu Slovenia

Domnul deputat Popa Cornel, P.N.L., îl înlocuieşte pe domnul deputat Sandru Gabriel.

23. Grupul parlamentar de prietenie cu Regatul Spaniei

Domnul deputat Mănescu Rareş Şerban, P.N.L., îl înlocuieşte pe domnul deputat iustian Mircea Teodor.

24. Grupul parlamentar de prietenie cu Regatul Suediei

Domnul deputat Gabor Gheorghe, P.N.L., îl înlocuieşte pe domnul deputat Ujeniuc Dragoş şi domnul deputat Puşcă Mircea Valer îl înlocuieşte pe domnul deputat Andreica Romică.

25. Grupul parlamentar de prietenie cu Republica ungară

Domnul deputat Gheorghiof Titu Nicolae, P.N.L., îl înlocuieşte pe domnul deputat Hoinaru Marian.

Nu sunt obiecţii.

26. Grupul parlamentar de prietenie cu UNESCO

Domnul deputat Calimente Mihăiţă, P.N.L., îl înlocuieşte pe domnul deputat Pardău Dumitru.

Nu sunt obiecţii.

27. Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Algeriană Democratică şi Populară

Domnul deputat Ruşanu Dan Radu, P.n.L., îl înlocuieşte pe domnul deputat Pruteanu Vasile.

Nu sunt obiecţii.

28. Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Arabă Egipt

Domnul deputat Luchian Ion, P.N.L. o înlocuieşte pe doamna deputat Turcan Raluca.

29. Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Libaneză

Domnul deputat Sandu-Capră Mihail, P.N.L., îl înlocuieşte pe domnul deputat Iustian Mircea Teodor.

30. Grupul parlamentar de prietenie cu Macedonia

Domnul deputat Gheorghiof Titu Nicolae, aparţinând Grupului P.N.L., îl înlocuieşte pe domnul deputat Pardău Dumitru.

31. Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Arabă Siriană

Domnul deputat Dobre Traian, P.N.L., îl înlocuieşte pe domnul deputat Popescu Florin Aurelian.

32. Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Tunisiană

Domnul deputat Ruşanu Dan Radu, P.N.L., îl înlocuieşte pe domnul deputat Paveliu Marian Sorin.

33. Grupul parlamentar de prietenie cu Ucraina

Domnul senator Filipescu Teodor, P.S.D., îl înlocuieşte pe domnul Maior George Cristian.

34. Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Argentina

Domnul deputat Crăciunescu Grigore, P.N.L., o înlocuieşte pe doamna deputat Turcan Raluca.

35. Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Columbia

Doamna senator Silistru Doina, P.S.D., îl înlocuişete pe domnul Maior George Cristian.

36. Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Cuba

Domnul deputat Motreanu Dan Ştefan, P.N.L., îl înlocuieşte pe domnul deputat Ungureanu Petre.

37. Grupul parlamentar de prietenie cu Statul Kuweit

Domnul deputat Hoban Ioan, P.N.L., îl înlocuieşte pe domnul deputat Andreica Romică.

38. Grupul parlamentar de prietenie cu Malaezia

Domnul deputat Uioreanu Horea Dorin, P.N.L., îl înlocuieşte pe domnul deputat Ştirbeţ Cornel.

Nu sunt obiecţii.

39. Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Islamică Pakistan

Domnul deputat Strungă Emil, P.N.L., îl înlocuieşte pe domnul deputat Oancea Viorel.

40. Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Orientală a Uruguayului

Domnul deputat Ilie Cristian, P.D., preia funcţia de secretar în locul domnului Stănişoară Mihai.

41. Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Venezuela

Domnul deputat Mănescu Rareş Şerban, P.N.L., îl înlocuieşte pe domnul Ştirbeţ Cornel.

Stimaţi colegi,

Acestea au fost propunerile, n-au fost obiecţii.

Aveţi obiecţii? Vă rog.

Domnul Cornel Ştirbeţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este o zi importantă astăzi şi cred că importanţa momentului creşte. înainte de învestirea unui nou Guvern, înainte de formarea unei noi majorităţi parlamentare, plenul celor două Camere hotărăşte, după cum vedeţi, eliminarea unor colegi ai noştri, deputaţi şi senatori, din grupurile parlamentare de prietenie, în care au fost desemnaţi, prin votul dumneavoastră, în 2004. Sigur, este un drept al colegilor noştri de la Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal, dar cred că regulamentar procedura nu este respectată. Colegii care nu mai fac parte din Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal au dreptul, în temeiul art. 13 să facă parte, în continuare, din grupurile de prietenie constituite în acest scop.

Dacă dumneavoastră aprobaţi eliminarea noastră din grupurile de prietenie la care am aderat, în mod normal ar fi trebuit să facem parte din altele, dacă nu vă convine cele în care eram propuşi.

În măsura în care votul dumneavoastră decide astfel, cred că ar fi mai bine ca să votaţi să nu mai rămânem în plenul Camerei Deputaţilor sau în plenul Senatului. Chiar dacă se poate, cu majoritatea pe care o veţi forma şi care poate să facă orice, încălcând Constituţia şi toate regulile, să ne retrageţi şi cetăţenia română. Mai mult, puteţi chiar să ne expulzaţi! Aveţi tăria şi aveţi o majoritate confortabilă, în care puteţi să faceţi orice.

Rugămintea este să păstrăm o minimă decenţă, să respectăm Regulamentul măcar în litera lui, dacă nu în spiritul şi în bunul mers al lucrurilor, aşa cum ar trebui să fie privit, la înălţimea celor două Camere ale Parlamentului.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc.

Domnul senator Solcanu Ion, preşedintele GRUI-ului. Vă rog.

Domnul Ion Solcanu:

Domnilor preşedinţi,

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Nu luam cuvântul dacă nu era intervenţia antevorbitorului.

Toate modificările pe care le-a făcut aici publice domnul preşedinte Nicolae Văcăroiu au fost înaintate de mine celor două Birouri permanente, ca urmare a adreselor primite din partea fiecărui grup parlamentar, sub semnătură.

Deci, nu există nici un alt gen de propunere făcută, decât cele venite ca urmare a consultărilor, inclusiv, să spunem, cu domnul Rădulescu, care este liderul Grupului Partidului Democrat de la Camera Deputaţilor şi a celorlalţi lideri de grupuri parlamentare din Parlamentul României.

Avem documentele ca atare şi care stau la baza adresei înaintate celor două Birouri permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Ca urmare, fireşte că nu există nici un motiv pentru a nu fi votate toate aceste propuneri făcute de către domnul preşedinte.

Ulterior, dacă dintre colegii care au rămas în afara anumitor grupuri doresc să se regăsească în alte grupuri, îi rog pe liderii grupurilor parlamentare să înainteze o propunere, analizăm în cadrul Comitetului director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare şi supunem plenului celor două Camere.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc.

Cred că nu mai este nevoie de alte explicaţii.

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră aceste modificări în grupurile parlamentare de prietenie.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. Mulţumesc foarte mult.

Împotrivă? Mulţumesc.

Abţineri? Nu sunt.

Stimaţi colegi,

Avem 265 voturi pentru, 85 voturi împotrivă.

S-au aprobat aceste modificări.

Trecem la pct. 2 al ordinii de zi: Modificarea componenţei nominale a Delegaţiei Parlamentului României la Iniţiativa Central Europeană - Dimensiunea parlamentară.

Grupul parlamentar al P.S.D. din Camera Deputaţilor propune desemnarea domnului deputat Băeşu George în calitate de supleant al domnului Iancu Iulian.

Sunt obiecţii? Nu sunt.

Grupul parlamentar al Alianţei... forţei... propune desemnarea domnului senator Antonie Ştefan Mihail în calitate de supleant al domnului senator Popa Dan Gabriel.

Grupul parlamentar al Minorităţilor Naţionale din Camera Deputaţilor propune desemnarea domnului deputat Longher Ghervazen în calitate de supleant al domnului Merka Adrian Miroslav.

Grupul parlamentar P.N.L. din Camera Deputaţilor propune desemnarea domnului deputat Puşcă Mircea Valer, supleant al domnului deputat Câmpanu Liviu.

Grupul parlamentar al P.R.M.-ului propune desemnarea doamnei deputat Buciu Angela în calitate de supleant al domnului deputat Baban Ştefan.

Grupul parlamentar al Partidului Conservator propune desemnarea domnului Liviu Bogdan Ciucă în calitate de supleant al domnului deputat Pascu Bogdan.

Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră aceste modificări.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi.

Voturi împotrivă? 15 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Cu largă majoritate s-au votat şi aceste modificări.

La pct.3, Desemnarea unui membru al Comisiei parlamentare a revoluţionarilor din decembrie 1989.

Grupul parlamentar al P.D.-ului din Camera Deputaţilor propune desemanrea doamnei deputat Constantinescu Anca în calitate de membru al acestei comisii, în locul domnului deputat Racoceanu Viorel.

Sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi. Mulţumesc.

Voturi împotrivă? 7 voturi împotrivă.

Abţineri? 1 abţinere.

Cu largă majoritate a fost votată şi această modificare.

Înlocuirea unui membru al Comisiei parlamentare de anchetă pentru investigări şi clarificări referitoare la activitatea ICE Dunărea.

Grupul Conservator propune înlocuirea domnului deputat Helvig Eduard Raul cu domnul deputat Ciucă Liviu Bogdan.

Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Supun votului această modificare.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abţineri? Nu avem abţineri.

Stimaţi colegi,

S-a votat şi această modificare.

Stimaţi colegi,

Trecem la următorul punct pe ordinea de zi, şi anume Scrisoarea primului-ministru şi Proiectul de hotărâre privind modificarea structurii şi componenţei Guvernului.

Ţin, stimaţi colegi, să vă informez că Birourile permanente au hotărât şi vă propun ca primul-ministru, în luarea de cuvânt, să aibă la dispoziţie în total 45 de minute pentru prezentare şi bineînţeles pe partea de final, dacă este cazul, iar fiecare grup politic, Senat-Camera Deputaţilor, să aibă la dispoziţie câte 15 minute. Grupul minorităţilor, la fel, 15 minute, independenţii, 10 minute. Rog independenţii să se înţeleagă pentru luarea la cuvânt.

Stimaţi colegi,

Vă rog să-mi permiteţi să dau cuvântul domnului prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu, pentru a prezenta modificările intervenite în structura şi compoziţia Guvernului.

Domnule prim-ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Călin Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnule preşedinte al Senatului,

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Domnilor miniştri,

Dragi români,

Mă aflu astăzi în faţa dumneavoastră, pentru a solicita votul Parlamentului, pentru modificarea structurii şi compoziţiei Guvernului pe care-l conduc, în baza votului de învestitură dat de legislativ pe 28 decembrie 2004.

Decizia pe care o va lua astăzi Parlamentul în privinţa restructurării Guvernului reprezintă un moment de cotitură pentru România.

Spun acest lucru, deoarece dumneavoastră, parlamentarii, veţi face astăzi o alegere fundamentală pentru ce se va întâmpla cu România în perioada următoare şi pentru modul în care vor trăi românii. Veţi alege între trecut şi viitor. Aveţi puterea să lăsaţi România înţepenită într-un blocaj politic, fără instituţii capabile să valorifice succesul aderării la Uniunea Europeană, dar aveţi şi puterea să daţi românilor un Guvern apt să finalizeze integrarea europeană, să crească bunăstarea românilor şi să accelereze dezvoltarea societăţii, astfel încât să ajungem la un nivel de trai similar celui din celelalte ţări europene

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Solicitarea pe care o fac, de schimbarea structurii şi compoziţiei Executivului, este în conformitate cu art. 85 alin. (3) din Constituţia României, precum şi cu art. 3 alin. (2) şi ale art. 37 alin. (1) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Restructurarea Guvernului are un rol clar. Despre acest lucru doresc să vă vorbesc în continuare.

În decembrie 2004, prin programul de guvernare, Guvernul pe care-l conduc şi-a asumat obiectivul strategic ca România să adere la Uniunea Europeană pentru 1 ianuarie 2007 cu temele făcute. Ne-am îndeplinit promisiunea. Dar, aşa cum am mai spus, faptul că am aderat la Uniunea Europeană nu înseamnă că ne-am şi integrat în Uniunea Europeană.

Integrarea în Uniunea Europeană este un proces complex, de durată, care presupune transformări radicale în toate domeniile societăţii, pentru ca pulsul României să bată în ritm european.

După 1 ianuarie 2007, obiectivul strategic al Guvernului a devenit automat finalizarea integrării României în Uniunea Europeană în noul context de ţară membră cu drepturi depline a Uniunii Europene.

Cine crede că odată intraţi în Uniunea Europeană, tematica europeană nu mai este de actualitate, se înşeală.

În realitate, evoluţia economiei şi a întregii societăţi, precum şi activitatea tuturor structurilor instituţionale sunt indisolubil legate de integrarea europeană.

De aceea, este absolut necesar ca Guvernul să se restructureze acum, după aderarea la Uniunea Europeană. Doar un Guvern restructurat va putea să gestioneze noua agendă impusă de statutul României de ţară membră a Uniunii Europene şi să facă faţă noilor raporturi instituţionale pe care acesta le presupune.

Obiectivul strategic al restructurării Guvernului este, aşadar, asigurarea capacităţii Executivului de a realiza integrarea în Uniunea Europeană la parametrii şi într-un ritm care să facă rapid din România o ţară cu adevărat europeană.

Un Guvern restructurat, flexibil şi compatibil cu noua agendă europeană va putea să valorifice oportunităţile pe care ni le oferă statutul de ţară membră a Uniunii Europene. Aceasta va duce la creşterea nivelului de trai pentru români datorită creşterii competitivităţii economiei, dezvoltării pieţei muncii şi investiţiilor masive în sectoare-cheie.

România are nevoie de un Guvern restructurat şi pentru că este necesar ca arhitectura instituţională a Executivului să fie compatibilă cu noua sa agendă prioritară ce ţine de postaderare.

De aceea, vă propun ca prin comasarea şi desfiinţarea unor ministere, Guvernul României să aibă în componenţă 15 portofolii ministeriale, un ministru de stat, un ministru delegat pentru relaţia cu Parlamentul şi, desigur, primul-ministru. Prin formula de restructurare pe care am conceput-o, creştem performanţa actului executiv.

Un Guvern restructurat va răspunde, de asemenea, încă unei realităţi impuse de aderarea la Uniunea Europeană.

Dacă până la aderare relaţia cu Uniunea Europeană se concentra mai ales la nivel central, după 1 ianuarie 2007, relaţia cu Uniunea Europeană este în egală măsură o problemă care priveşte toate structurile societăţii, toate categoriile sociale şi pe toţi cetăţenii.

De aceea, am gândit restructurarea astfel încât Guvernul să reprezinte toţi jucătorii şi să poată acţiona în interesul lor. De exemplu, pentru a reprezenta sectorul de afaceri şi întreprinderile mici şi mijlocii, adică principala sursă de dezvoltare economică, am creat Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale. Pentru a corela politicile economice cu politica fiscală şi bugetară, am creat Ministerul Economiei şi Finanţelor.

Ca să promovăm ocuparea forţei de muncă, incluziunea socială şi egalitatea de şanse şi să reducem contribuţiile de asigurări sociale cu 6%, transformăm vechiul minister al muncii în Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse.

Încurajăm şi susţinem integrarea socială a tinerilor prin corelarea politicilor educaţionale, formale şi nonformale care vor fi puse în aplicare de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.

Ca să avem o structură instituţională flexibilă, care să gestioneze afacerile europene, precum şi elaborarea şi aplicarea strategiei postaderare, am desfiinţat Ministerul Integrării Europene şi am creat Departamentul de Afaceri Europene, în subordinea directă a primului-ministru. Şi exemplele pot continua.

Un element-cheie al restructurării pe care vreau să-l punctez este că genul de retorică politică, cum ar fi: "Ce caută ungurii în Guvern?", "Ce face blonda de la ... ştiu eu ce partid?", sau "Pe ce portar de minister se mai supără Preşedintele?", nu face parte din agenda Guvernului restructurat. Acest Guvern este construit pentru a gestiona doar probleme reale ale cetăţenilor.

De fapt, prin restructurarea Guvernului, contribuim împreună la emanciparea vieţii politice din România de crizele, de incidentele şi de tensiunile curente care s-au manifestat în aceşti doi ani de mandat.

Ne concentrăm pe agenda impusă de modernizarea României.

Relansăm competiţia politică internă, lăsând la o parte simpla obsesie electorală a popularităţii în sondajele de opinie, în favoarea competiţiei pentru competenţă şi capacitate, pentru atingerea standardelor europene.

Cu alte cuvinte, facem saltul de la simpla luptă pentru putere şi influenţă, la lupta pentru performanţă, competenţă şi compatibilitate cu Uniunea Europeană.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Restructurarea Guvernului ne va permite să punem în practică agenda prioritară care rezultă din angajamentele asociate perioadei postaderare şi din creşterea calităţii vieţii cetăţenilor. Ea sporeşte capacitatea instituţională a Guvernului de a răspunde nevoilor cetăţenilor după aderarea la Uniunea Europeană. Din acest motiv, nu am fost de acord ca restructurarea să se facă înainte de momentul aderării, aşa cum au cerut unii.

Scopul meu a fost ca restructurarea să nu fie doar un gest de complezenţă sau prilej de taifas politic, ci să corespundă agendei postaderare a României.

Or, Guvernul restructurat are priorităţile stabilite cu claritate. Lupta împotriva corupţiei rămâne la vârful agendei. Continuăm reforma justiţiei atât pentru a ne consolida instrumentele prin care să curăţăm viaţa politică de corupţie, cât şi pentru a ajunge la un act de justiţie de factură europeană. Aplicăm proiecte şi programe care ne permit să reducem diferenţele de dezvoltare dintre regiunile României şi decalajele care ne separă de celelalte ţări europene. Acţionăm pentru a asigura o rată înaltă de absorbţie a fondurilor europene, ca sursă de dezvoltare.

Numitorul comun al tuturor politicilor guvernamentale este unul singur: creşterea nivelului de trai al populaţiei, prin venituri mai mari şi locuri de muncă mai multe şi mai sigure.

Pentru a îndeplini aceste obiective, restructurarea Guvernului va creşte eficienţa iniţiativelor şi politicilor guvernamentale în domeniile vitale pentru România - infrastructură, educaţie, sănătate, agricultură.

Astfel, modernizarea infrastructurii accelerează dezvoltarea economică a unei ţări şi îi aduce stabilitate.

Am în vedere mai multe tipuri de infrastructuri asupra cărora ne vom concentra în perioada următoare.

Infrastructura de transport

Dezvoltarea reţelei de autostrăzi şi modernizarea reţelei de căi ferate ne permit să atragem investiţii, încurajează deschiderea pieţei şi conectează România la fluxurile de comunicare şi de transport din Europa.

Infrastructura energetică

Urmărim creşterea performanţei energetice, diversificarea resurselor de energie, conectarea şi implicarea României în noua politică energetică europeană, care este în curs de realizare.

Infrastructura comunicaţională

După cum ştiţi, direcţia în care mergem este trecerea la societatea informaţională. Continuăm să luăm măsuri pentru creşterea accesului la internet şi la serviciile informaţionale, precum şi pentru integrarea acestui tip de servicii în activităţile economice.

Şi, în sfârşit, aş dori să menţionez infrastructura de mediu, pentru că în acest domeniu punem accent pe gestionarea durabilă a resurselor de apă şi ale solului, pe asumarea de către companii a normelor europene în domeniu, pe derularea unor proiecte care să prevină sau să reducă riscul producerii de calamităţi naturale, pe protejarea mediului.

Concomitent cu dezvoltarea infrastructurii, continuăm să investim în oameni, aşa cum am propus de altfel şi în proiectul de strategie postaderare.

Acţionăm în acest scop pe două paliere: primul - investiţia în educaţie. Şcoala românească va continua să beneficieze de cel mai amplu program de investiţii lansat vreodată în România. Continuăm şi programul de reformă al sistemului, astfel încât tinerii să aibă o formare profesională care să le permită să-şi găsească locuri de muncă stabile şi bine plătite. La efortul propriu al Guvernului se adaugă şi fondurile europene care vin prin programul operaţional sectorial de dezvoltare a resurselor umane. Pe lângă investiţia în educaţie şi în formare profesională, acest program vizează şi atragerea şi menţinerea cât mai multor persoane pe piaţa muncii, inclusiv prin includerea categoriilor defavorizate.

Al doilea palier este legat de dezvoltarea cercetării şi a inovării. Aici vom continua să creştem finanţarea cercetării şi să luăm măsuri pentru asumarea Agendei Lisabona. Şcoala românească trebuie să-şi reformeze curricula, pentru a se adapta la această nouă realitate, iar resursele financiare şi umane trebuie gestionate competitiv de universităţi şi de institutele de cercetare.

Dezvoltarea sistemului de sănătate va contribui şi ea la creşterea calităţii vieţii cetăţenilor. Fondurile alocate acestui domeniu au crescut substanţial. Dar ce este mai important este că banii merg către proiecte care să sporească starea de sănătate a oamenilor şi care să vină în ajutorul celor suferinzi.

Ministerul Sănătăţii va iniţia programe din fonduri proprii, cum ar fi pentru diabet şi transplant, şi va creşte finanţările pentru programe în derulare, pe domenii cum ar fi: oncologie, cardiologie şi altele.

Alte direcţii în care vom acţiona: vom evalua starea de sănătate a fiecărui cetăţean, vom continua crearea de cabinete medicale la sate, vom dota spitalele cu aparatură de performanţă şi cu ambulanţe, vom muta accentul în sistemul sanitar, de pe spitalizare pe medicina primară.

Cel de al patrulea domeniu strategic în care va acţiona Guvernul este agricultura şi dezvoltarea rurală.

Modernizarea agriculturii şi creşterea competitivităţii produselor româneşti sunt două obiective principale, pe care trebuie să le îndeplinim pentru a scoate sectorul rural din sărăcie şi subdezvoltare.

Fondurile europene, ajutoarele de stat pentru agricultură, extinderea pieţelor financiare în mediul rural sunt doar câteva instrumente pe care le vom folosi în acest scop. Dezvoltarea rurală va viza modernizarea satului românesc prin investiţii masive în infrastructură şi prin diversificarea activităţilor economice.

Programele şi proiectele din aceste sectoare-cheie vor fi susţinute şi cu fonduri europene, prin intermediul programelor operaţionale sectoriale aferente.

Gestionarea eficientă a finanţărilor de la Bruxelles ne va permite să progresăm rapid în aceste domenii şi nu numai.

În formula de restructurare pe care o propun, Guvernul va putea să contribuie, alături de celelalte instituţii de la nivel local şi regional implicate în acest domeniu, la creşterea capacităţii de absorbţie a fondurilor europene.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Aceste lucruri de care v-am vorbit până acum reprezintă agenda reală a României.

Din păcate, în ultimii doi ani, la aceasta s-au adăugat o agendă reziduală şi una parazitară.

Agenda reziduală a vizat readucerea în actualitate a unor teme legate de trecut, care au alimentat dezbateri, dar fără să se ajungă la nici un rezultat concret, palpabil.

Dar, cea mai gravă a fost predominanţa agendei parazitare. Mă refer aici la acel bruiaj permanent al vieţii publice şi al activităţii Guvernului prin teme ca: alegerile anticipate sau bileţelele, precum şi prin jocuri de culise.

Singurul rezultat al acestei agende parazitare a fost că structurile Puterii şi-au măcinat încrederea, energia şi oportunităţile prin declaraţii mai mult sau mai puţin agresive.

Guvernul care este astăzi în faţa Parlamentului vine nu doar cu o structură nouă, ci şi cu un angajament ferm pentru a rămâne ancorat în agenda reală a României şi cu un refuz categoric de a consuma banii publici pe subiecte care ar fi trebuit să ajungă la coşul de gunoi.

De aceea, lansez încă de acum o invitaţie la parteneriat cu cetăţenii, cu celelalte instituţii ale statului, cu o.n.g.-urile, cu mediul de afaceri, pentru a reuşi să aducem calitate, comunicare şi transparenţă în viaţa românilor.

Este vorba de un parteneriat care să treacă de barierele ideologice şi să vizeze rezolvarea problemelor reale ale românilor.

Această invitaţie la parteneriat este expresia unei deschideri reale către dialog pe teme de importanţă strategică, inclusiv cu cei cu care am avut polemici şi confruntări până acum.

Parlamentul României este astăzi principalul partener al Guvernului. Azi suntem aici pentru a vă solicita votul pentru restructurare, dar este fundamental ca Parlamentul României şi Guvernul României să se susţină reciproc şi să coopereze pentru finalizarea integrării.

Ca prim-ministru, ştiu că iniţiativele Parlamentului şi complementaritatea Executivului cu Legislativul pot fi o resursă pentru România.

De aceea, vreau ca prezenţa mea în Parlament să devină o regulă. Am să vin regulat în Parlament, pentru a discuta tocmai proiecte ce ţin de integrarea europeană.

Un alt parteneriat pe care-l doreşte Guvernul este cu Comisia Europeană. Tocmai pentru că vrem să fim o ţară membră a Uniunii Europene, o ţară credibilă şi pe care se poate conta. Pentru membrii Guvernului, a merge la Bruxelles va însemna să meargă la serviciu. Aceasta înseamnă reprezentarea activă a intereselor României în procesul de luare a deciziilor la nivel european, precum şi contribuţia substanţială a României la relansarea proiectului european.

Un parteneriat extrem de important pentru Guvern este cu mediul de afaceri şi cu reprezentanţii sindicatelor şi ai patronatelor. Acest lucru se vede clar din configuraţia echipei guvernamentale pe care o propun şi din măsurile pe care le vom lua în continuare pentru a creşte nivelul de viaţă a românilor şi competitivitatea economică. Reducerea contribuţiilor de asigurări sociale cu 6% este un exemplu concret în acest sens.

Vreau să subliniez şi parteneriatul cu regiunile de dezvoltare ale României.

Guvernul nu este un Guvern al bucureştenilor. Construim un parteneriat cu comunităţile locale pentru alocarea corectă a fondurilor de la bugetul de stat, astfel încât banii să fie investiţi în dezvoltare, şi nu în cumpărare de voturi. Este în egală măsură un parteneriat pentru utilizarea corectă a fondurilor europene.

În acest context, vă aduc la cunoştinţă că luna viitoare voi organiza o întâlnire cu reprezentanţii regiunii de nord-vest a României, pentru a discuta despre absorbţia fondurilor europene în această zonă.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Aş vrea să clarific, în continuare, ceea ce nu este acest Guvern restructurat, tocmai pentru a nu lăsa loc la speculaţii sau bârfe.

În primul rând, nu suntem un Guvern de criză. Suntem un Guvern pentru o guvernare normală, performantă, funcţională. Avem obiective strategice, aşa cum v-am arătat deja. Avem un proiect de strategie postaderare în discuţie cu societatea civilă şi cu clasa politică, cu partidele parlamentare.

Avem un program de guvernare votat de Parlament încă din 2004. Cu alte cuvinte, avem o direcţie clară.

Nu suntem un Guvern creat să pregătească alegeri anticipate. Singurele alegeri pe care le pregătim în acest an sunt cele pentru Parlamentul European, în conformitate cu Tratatul de aderare. Asta nu înseamnă că nu suntem un Guvern care să accepte lucruri care ţin de agenda curentă, şi aş vrea să fie clar că nu voi accepta să devenim un Guvern al improvizaţiei, al propagandei şi al populismului costisitor pentru dezvoltarea societăţii.

Nu suntem un Guvern al luptei politice. Am scos conflictul politic din actul de guvernare, iar timpul obţinut îl folosim pentru a ne ocupa de agenda europeană, economică, instituţională, socială, adică de problemele reale ale oamenilor.

Nu suntem nici un ring de bătaie, ci o echipă care va munci mai mult. Nu ne vom consuma în scandaluri care să amâne decizii importante pentru ţară.

Suntem o echipă care are energie şi prospeţime, sunt oameni tineri care intră în Cabinet, după cum aţi văzut, şi care rămâne consecventă ofertei electorale a Partidului Naţional Liberal de la alegerile din anul 2004.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Există multe agende şi interese paralele sau chiar în opoziţie cu agenda reală a României. Iar unii pot fi tentaţi să transforme restructurarea Guvernului într-o nouă sursă de conflict şi de scandal.

Eu vă invit astăzi pe toţi să vă gândiţi şi să evaluaţi cu multă atenţie momentul politic actual, cu riscurile şi ameninţările pe care le prezintă pentru România.

Eu îmi asum răspunderea pentru acest Guvern şi vă invit şi pe dumneavoastră să vă asumaţi răspunderea pentru a proteja România de riscuri reale.

Şi am să vă împărtăşesc câteva lucruri care mă preocupă. Nu sunt simple temeri, ci tendinţe instalate în România în ultima vreme. Astfel, instabilitatea politică din ultima vreme a diminuat - şi dacă va continua va diminua în viitor - capacitatea Executivului de a menţine ritmul integrării şi a ne aduce contribuţia specifică României la agenda Uniunii Europene.

De asemenea, ea diluează autoritatea Guvernului. De exemplu, nu putem vorbi de o reformă totală a justiţiei în acelaşi timp cu menţinerea unor controverse cu instituţiile care fac actul de justiţie. Nu putem face şi guvernare şi scandaluri, în acelaşi timp.

Întârzierile în procesul de integrare europeană sunt un alt risc. În loc să punem în practică politici şi măsuri necesare integrării, noi ne-am preocupat să găsim argumente şi contraargumente în dispute politice.

Integrarea europeană nu mai este o chestiune ce ţine de diplomaţie, ci de munca de zi cu zi a structurilor statului şi a societăţii. Iar tocmai faptul că s-a întârziat finalizarea strategiei de postaderare într-o formă agreată de toţi actorii politici şi de societatea civilă, demonstrează modul în care atenţia poate fi mutată de la agenda integrării.

Reprezentarea necoordonată a intereselor României în Parlamentul European cred că este o altă ameninţare şi vă propun ca, în loc să ne certăm pe teme sterile, să cădem de acord ca grupul de europarlamentari să se întâlnească lunar cu reprezentanţii Guvernului, pentru a discuta agenda europeană şi ce trebuie făcut pentru a promova interesul României.

De asemenea, vreau să mă refer la ratarea oportunităţilor şi irosirea de resurse alocate României de către Uniunea Europeană. Cu alte cuvinte, noi ne-am certa în continuare, în loc să facem proiecte pentru utilizarea banilor europeni.

Acestea sunt câteva din riscurile pe care trebuie să le conştientizăm.

Guvernul restructurat pe care vi-l propun este soluţia pentru a evita aceste riscuri şi pericole reale care ameninţă România. Chiar vrem şi putem să facem politică de miliarde de euro pentru România, şi nu scandaluri de doi bani. Putem să transformăm România într-un partener credibil pentru ţările europene şi un aliat de nădejde în cadrul N.A.T.O. Putem să inversăm raportul costuri-beneficii din viaţa de zi cu zi a românilor.

Dacă nu facem acest lucru, riscăm ca beneficiile integrării să nu fie resimţite de români, ci doar costurile acesteia. Adică, românii vor pierde şansele oferite de integrare.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Guvernul restructurat stă sub semnul integrării. Aceasta îi dictează agenda şi-i canalizează energia.

De aceea, m-am tot întrebat cine se teme de integrarea europeană şi de transformările pe care aceasta le va aduce în România? Se tem acei politicieni care s-au învăţat să genereze crize, să distrugă parteneriate, să elimine adversari, să utilizeze Puterea şi instituţiile Puterii în scopuri pur politice, dar fără să construiască nimic. Se tem cei care au transformat comunicarea publică din România într-un spectacol ieftin, dominat de senzaţional şi de scandaluri, în loc să asigure informarea corectă a populaţiei în legătură cu efectele integrării europene. Se tem cei care nu pot face faţă standardelor, cei care nu pot finaliza la timp obiectivele, cei care nu au competenţa necesară pentru a răspunde nevoilor unei Românii aflată în faza de postaderare. Se tem cei care s-au obişnuit cu politica demagogică şi populistă; cei care fac promisiuni neacoperite şi folosesc banul public pentru cumpărarea de voturi.

Eu nu mă tem de integrarea europeană şi nici de disciplina şi volumul de muncă uriaş pe care aceasta îl aduce cu sine.

De aceea, vin în faţa dumneavoastră cu un Guvern restructurat, care să facă faţă cu succes provocărilor perioadei postaderare.

Pentru Guvernul pe care-l conduc, integrarea europeană este marea şansă a României, care nu trebuie ratată.

Integrarea europeană este o sursă de legitimitate. Ştim unde vrem să ajungem şi ceea ce vrem să facem.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Le mulţumesc colegilor din Partidul Democrat pentru modul în care au contribuit la succesul aderării României la Uniunea Europeană. Dar, în acelaşi timp, le spun şi lor, aşa cum spun întregii societăţi româneşti, că singura soluţie pentru a putea să ieşim din blocaj şi să ne valorificăm aderarea la Uniunea Europeană este restructurarea Guvernului în forma pe care v-am prezentat-o. Este o decizie pe care am cântărit-o cu mare atenţie, lucru care se vede, sper, şi din argumentele pe care le-am prezentat. De aceea, nici nu m-am grăbit s-o anunţ.

Concluzia cu care mi-am încheiat analiza asupra situaţiei actuale din România este evidentă. Un vot împotriva restructurării Guvernului ar echivala cu un vot împotriva finalizării integrării europene a României.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc, domnule prim-ministru.

Stimaţi colegi,

Doresc să vă spun că în cursul zilei de ieri şi azi-dimineaţă, în conformitate cu hotărârea celor două Birouri permanente şi cu procedurile prevăzute de Regulamentul comun, s-au derulat audieri pentru cei 12 noi miniştri. În urma audierilor s-au întocmit avize consultative. Toate aceste avize sunt favorabile.

Ţinând seama de cuvântul domnului prim-ministru prezentat aici şi de cele spuse de mine cu privire la avizele favorabile, avize consultative, vom trece la dezbateri. Deci, fiecare grup politic de la Camera Deputaţilor va avea la dispoziţie 15 minute, Grupul minorităţilor - 15, senatorii şi deputaţii independenţi - 10 minute.

Vă rog să-mi permiteţi să dau cuvântul domnului senator Mircea Geoană, din partea Grupurilor Partidului Social Democrat.

Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Mircea Dan Geoană:

Domnule preşedinte al Senatului,

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnule prim-ministru,

Drage colege şi dragi colegi,

Domnilor miniştri şi candidaţi la această importantă funcţie în statul român,

Iată că astăzi, la doi ani de zile de la investirea Guvernului Alianţei, ne aflăm în situaţia pe care noi am prevăzut-o: aceea de a vedea un proiect politic impus prin fraudă electorală, impus de Traian Băsescu, şi avem în faţa noastră demonstraţia acestui eşec.

Avem, în această zi, şi derularea unui film pe care l-am mai urmărit cu toţii în perioada C.D.R.-ului, avem şi câteva elemente de noutate.

Ce am mai văzut, atunci când bobina istoriei democraţiei româneşti a mai rulat un film similar, cu unii actori actuali, cu alţii mai noi. Am văzut ceea ce s-a întâmplat şi în perioada C.D.R.-ului - o coaliţie de dreapta eterogenă, care nu a fost capabilă să-şi ducă proiectul la bun sfârşit.

Avem şi astăzi o situaţie similară. Şi atunci P.D.-ul a plecat, din alte motive, de la guvernare; şi atunci, Coaliţia de dreapta a pierdut alegerile parlamentare care urmau să vină.

Avem şi câteva elemente de noutate, pentru a putea să fim cu adevărat imparţiali. Avem, în premieră de la amendarea Constituţiei în 2003, procedura pe care o traversăm astăzi, domnule prim-ministru, - aceea când un Guvern restructurat vine în faţa Parlamentului, neavând nevoie de Preşedintele României, care s-a autoeliminat din acest joc, şi solicită Parlamentului României un vot pentru a putea funcţiona.

Intrăm, începând de astăzi, dacă votul Parlamentului va confirma propunerile făcute de primul-ministru Tăriceanu, după audierile candidaţilor de ieri şi de astăzi în comisiile parlamentare, şi la un alt element de noutate, în premieră absolută în ultimii 15 ani de zile de democraţie românească - prima coabitare instituţională între un preşedinte al republicii şi un prim-ministru aflat într-o situaţie de opoziţie cu acesta.

Am fost şi eu la meciul de fotbal Rapid-Steaua, într-un colţ mai puţin vizibil, dar amplasarea preşedintelui la o tribună şi a premierului la o tribună poate că a fost cea mai vizuală simbolistică a noii relaţii de Putere între Preşedinte şi primul-ministru.

Diferenţa este că probabil că astăzi premierul îşi va găsi un loc relativ stabil la o tribună, în timp ce Preşedintele României, în câteva săptămâni, probabil că va părăsi complet stadionul pe care a crezut că poate să-l domine ca preşedinte-jucător şi iată că s-a înşelat, aceasta este o mare noutate şi cred că este vestea cea mai bună pe care o putem avea în această perioadă. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PSD.)

Dar această nouă realitate de coabitare între preşedinte şi primul-ministru incumbă celor doi şi o imensă responsabilitate pentru deblocarea situaţiei politice a deblocării instituţiilor statului. Este o nouă realitate în CSAT. Primul-ministru, cel puţin teoretic, are un număr mai mare de voturi decât cel al preşedintelui. Aceasta nu înseamnă şi nu trebuie să însemne că CSAT-ul devine blocat în sens opus.

Şi, de aceea, fac un apel la responsabilitate, atunci când avem de dezbătut decizii de interes naţional, care depăşesc cadrul strict de partid sau de culoare politică, şi preşedintele şi primul-ministru şi, mai ales, Parlamentul va trebui să găsim un minim de punte de comunicare.

Partidul Social Democrat a analizat şi a decis ca ţinând cont de blocajul politic grav în care se află Guvernul, instituţiile statului şi poate chiar mai important decât ministerele, administraţia locală, primăriile şi consiliile judeţene şi locale, să avem astăzi o poziţie responsabilă. Şi, din păcate, datorită unei tradiţii nefericite româneşti, să avem de ales între două rele, astăzi alegem răul cel mai mic, acela de a vota un guvern restructurat fără PD şi nu are rost să fiţi supăraţi atât de mult pe cel care vă vorbeşte, fiţi supăraţi pe Traian Băsescu, căci el a lucrat doi ani de zile ca să vă trimită în Opoziţie. Bine aţi venit alături de noi, vă urăm mult succes în Opoziţie! (Aplauze partea Grupurilor parlamentare ale PSD.)

Aceasta nu înseamnă sub nicio formă că votul Partidului Social Democrat, un vot important şi un vot, probabil, decisiv înseamnă niciun vot de încredere în noul Cabinet Tăriceanu şi niciun cec în alb pentru politicile pe care ni le propune sau ni le propune încă o dată, la acest discurs din faţa Parlamentului României.

Noi nu facem acum decât să punem puţin nisip sub roţile care patinează, roţile Guvernului care patinează. Suntem convinşi că, până la urmă, singura soluţie va fi o maşină nouă, preferabil fără taxă de primă înmatriculare, dar avem, în acest moment, o obligaţie de a restabili buna funcţionare a instituţiilor statului, şi votul nostru va fi pentru un guvern restructurat, fără PD.

Avem şi câteva elemente care sunt obligatorii pentru ca votul nostru să nu fie doar un vot pentru o singură zi.

Şi vreau să fac un apel la primul-ministru şi la Guvernul restructurat pe care îl va conduce: să înceteze neîntârziat ceea ce au făcut împreună şi PD şi PNL - atacul concertat, presiunea şi privarea de resurse a aleşilor locali PSD.

Dacă în Parlamentul României suntem astăzi, 30% dintre toţi parlamentarii, dragi colegi, aveţi respect şi pentru democraţia acestei ţări. PSD-ul a dat României şi dă României 40% din tot ce înseamnă administraţie locală. Nu cerem altceva decât aplicarea legii şi încetarea presiunii împotriva bazei unui partid politic care reprezintă - vă place sau nu vă place - aceeaşi reflectare a democraţiei pe care o reprezentaţi fiecare dintre dumneavoastră, fiecare primar, indiferent de partidul din care face parte. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PSD.)

În al doilea rând, domnule prim-ministru, fac un apel la ceea ce reprezintă o practică desuetă şi o practică contraproductivă. Încetaţi şi dumneavoastră şi cei care sunt astăzi în Opoziţie să vă mai legitimaţi acţiunile politice şi deciziile politice prin demonizarea PSD-ului. A ţinut în '90, a ţinut la înfiinţarea CDR-ului, a ţinut la înfiinţarea Alianţei. Aveţi decizii de luat, nu mai demonizaţi PSD-ul sau alte partide din Opoziţie, asumaţi-vă responsabilitatea. Votul nostru şi prezenţa noastră în Parlament, repet, sunt la fel de legitime şi la fel de necesare democraţiei româneşti cum este votul celor care v-au votat pe dumneavoastră. Reprezentăm votul a 4 milioane de români; votul a 4 milioane de români trebuie respectat aşa cum respectăm şi noi votul dat altor partide de alte milioane de români. Vă rog încetaţi această practică de a demoniza PSD-ul. Suntem un partid al acestei republici, suntem un partid care decide şi votează în funcţie de interesul electoratului nostru.

În al treilea rând, domnul prim-ministru a făcut o declaraţie importantă în discursul pe care l-a avut acum câteva minute şi sunt absolut de acord că în perioada următoare continuarea agresivă a luptei împotriva corupţiei este o obligaţie pentru noi toţi.

Astăzi, într-adevăr, Parlamentul României a căpătat mai multă influenţă, astăzi, într-adevăr, putem asista la deblocarea situaţiei politice, dar este în mod cert o obligaţie care va apăsa pe umerii tânărului ministru al justiţiei - să uite cine i-a fost sponsor politic, indiferent cine a contribuit la cariera dumneavoastră.

Domnule ministru al justiţiei, aveţi o obligaţie faţă de această ţară şi tot ce veţi propune pentru a continua, şi sunt convins că sunt în asentimentul restului Opoziţiei, veţi avea sprijinul nostru pentru o continuare energică a luptei împotriva corupţiei.

Domnule prim-ministru şi stimaţi foşti colegi de Alianţă, actuali colegi de suferinţă, eu mă bucur foarte mult că unii colegi de la PD au fugit la OSIM pentru înregistrarea mărcii şi a programului politic al Alianţei. Seamănă foarte mult cu fuga unui copil adoptat, de la căpătâiul unchiului cel bogat care a decedat, şi care dă fuga la notar pentru înregistrarea testamentului. Vreau să vă dau o veste proastă. Degeaba l-aţi înregistrat, că nu conţine decât amăgiri şi promisiuni deşarte. Vreau să fac un apel la Programul Alianţei, pe care l-aţi votat împreună în 2004, şi să vă spun că în faimoasa cărţulie portocalie, domnule prim-ministru, ştiţi cât promiteaţi ca rată de absorbţie a fondurilor structurale în programul din 2004, înregistrat la OSIM? Să vă dea Dumnezeu sănătate! 90% rată de absorbţie, şi avem astăzi doar 4%.

Domnule prim-ministru,

Noi suntem mai realişti decât dumneavoastră în 2004 şi vă spunem extrem de clar: dacă acest guvern restructurat nu va atinge, în anul 2007, primul an al aderării, o rată de absorbţie similară cu media celor noi veniţi, ţări foste comuniste în 2004, şi care a fost 15-20%, nu suntem absurzi, ştim că este complicat, dar vreau să vă spun că dacă acest minim obiectiv nu va putea fi realizat, înseamnă că promisiunea dumneavoastră va fi un eşec, şi votul nostru va fi unul în consecinţă, la proxima ocazie.

Domnule prim-ministru,

Partidul Social Democrat îşi păstrează întreaga independenţă de vot şi de acţiune politică în Parlamentul României. Oricât de mult ar încerca cineva să descrie votul nostru de astăzi ca o intrare într-o relaţie structurată sau nu ştiu ce noi majorităţi, vreau să ştiţi că votul nostru va fi întotdeauna dictat de legile şi de proiectul politic social democrat bazat pe România socială, proiectul nostru politic, mai mult decât serios, şi este un proiect la care ţinem şi pe care îl vom susţine în continuare.

Vreau, de asemenea, să fac o declaraţie pe care am mai făcut-o de la această tribună şi sper ca în această nouă conjunctură politică să aibă mai mult ecou. O spun cu toată seriozitatea şi fac un apel la noi toţi. Pentru că roata democraţiei şi roata vieţii se învârt. Avem cu toţii obligaţia ca un număr de iniţiative ale Guvernului şi iniţiative ale Parlamentului să le susţinem, indiferent de faptul că suntem în Opoziţie sau suntem la guvernare, şi mă refer la câteva legi care sunt importante şi fac un apel să nu le superpolitizăm.

Legile siguranţei naţionale, indiferent cum se numeşte preşedintele sau primul-ministru, indiferent de situaţia concretă în care se află cei doi, nu avem voie să transformăm legile siguranţei naţionale într-un instrument de cronicizare a luptei politice.

Avem nevoie, în perioada următoare, de o strategie postaderare în care noi toţi, toate partidele parlamentare, răspunzând invitaţiei primului-ministru, am acceptat că vom contribui.

Este obligatoriu ca legile care vor rezulta din acest consens politic naţional să fie trecute în ritm rapid şi accelerat prin Parlamentul României. Toate partidele parlamentare au acceptat să facă parte din acest proiect.

Domnul ministru Vosganian are o restanţă la Parlamentul României de la prima audiere pentru ministru al economiei şi comerţului şi a început să lucreze la o strategie energetică a României, care este o veche restanţă a Guvernului Alianţei în forma sa iniţială.

Dacă vom conveni cu toţii că avem nevoie şi vom agrea o strategie de energie care este importantă pentru noi toţi, va trebui să o trecem prin Parlament în ritm accelerat.

Şi vreau să vă mai fac un apel, domnule prim-ministru, l-am făcut şi domnului Cioroianu dimineaţă, care s-a prezentat foarte bine la audierea de la Comisia pentru politică externă, vă rog foarte mult, pentru că va fi greu ca ministrul de externe şi ambasadorii României să lucreze în condiţii de eficacitate, în condiţii de coabitare între preşedinte şi primul-ministru, apelul meu, ca fost ministru de externe de această dată, promovaţi ambasadori profesionişti, şi nu ambasadori care să fie trimişi în capitale importante în funcţie de numărul de articole pro Băsescu pe care le-au publicat în diverse gazete. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PSD.)

Stimaţi colegi,

Nu ştiu dacă aţi urmărit, pentru că avem mult prea multe probleme pe cap în România, dar dacă doriţi, întrebaţi-l pe Adrian Severin, care este reprezentantul familiei noastre politice din Parlamentul European pentru relaţiile cu Ucraina.

Astăzi, la Kiev, parcă într-o oglindă nefastă cu ce se întâmplă la Bucureşti, preşedintele Ucrainei încearcă să dizolve Parlamentul acestei ţări. Şi acolo a fost o revoluţie portocalie.

Eu fac un apel în acest moment important pentru România, la început de drum european, să facem un apel la resursele democraţiei noastre; să avem mai multă încredere în Parlamentul acestei ţări; încetaţi orice formă de presiune la adresa Curţii Constituţionale, pentru că, ne place sau nu ne place, este un for care ne poate oferi un minim de claritate în această situaţie politică complicată; încetaţi cu intimidarea; încetaţi cu demonizarea; daţi încredere, să dăm încredere instituţiilor democraţiei republicii noastre. Este singura cale să ieşim din situaţia în care ne aflăm.

Stimaţi colegi,

Este un moment inedit pentru democraţia românească. Partidul Social Democrat a acţionat cu responsabilitate pentru deblocarea crizei grave în care ţara se află. Vom fi extrem de vigilenţi cu privire la activitatea Guvernului prezentat astăzi de primul-ministru Tăriceanu şi vom fi întotdeauna deschişi dialogului, dar intransigenţi atunci când se fac promisiuni neonorate.

Încă o dată, colegilor nou veniţi în Opoziţie, mult succes şi vă aşteptăm să sprijiniţi iniţiativele Opoziţiei!

Vă mulţumesc.

Şi Paşte fericit tuturor! (Aplauze.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule senator.

În continuare, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Naţional Liberal, domnul senator Puiu Haşotti.

Domnul Puiu Haşotti:

Mulţumesc.

Domnilor preşedinţi ai Camerelor,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Suntem cu toţii de acord că, în ultimele luni, scena politică românească a fost marcată de o serie de convulsii provocate, de ce să nu recunoaştem, cu bună ştiinţă de câţiva actori politici, unul jucând rolul principal, ceilalţi secondându-l cu brio în efortul deloc benefic de a submina şi de a discredita autoritatea primului-ministru.

Aceştia nu au făcut decât să-şi irosească energiile într-o luptă surdă, a cărei singură ţintă a fost boicotarea, cu orice preţ, chiar cu preţul blocării actului guvernamental, a premierului şi, implicit a Guvernului său.

Pentru a nu rămâne în abstract, îmi iau îngăduinţa de a vă da câteva exemple cât se poate de concrete, de altfel binecunoscute în opinia publică. Aş începe şirul exemplelor cu decizia Partidului Democrat de a candida separat la alegerile pentru Parlamentul European, apoi refuzul nejustificat al şefului statului de acceptare a nominalizării pentru funcţia de ministru al afacerilor externe a senatorului Adrian Cioroianu, cu nesusţinerea prin vot a unor proiecte de lege propuse de Guvern de către unii parlamentari PD, cu refuzul unor miniştri ai Partidului Democrat de a aplica acte normative elaborate sub autoritatea şefului Guvernului, cu criticile nejustificate ale Partidului Democrat, inclusiv ale unor miniştri ai Partidului Democrat, faţă de actul de guvernare.

Partidul Democrat, în mod pervers, timp de doi ani s-a aflat şi la Putere şi în Opoziţie, în acelaşi timp.

Aş adăuga, la cele de mai sus, ca un exemplu elocvent de încălcare a principiului separaţiei puterilor în stat, recenta scrisoare adresată de preşedintele Traian Băsescu preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, prin care acesta pretinde că: "Fostul prim-ministru al Alianţei DA" când, de fapt, este primul-ministru al României, "a luat decizia unilaterală de a scoate din Executiv miniştrii Partidului Democrat".

Această afirmaţie a preşedintelui ţării este de-a dreptul stupefiantă. După ce, în urmă cu câteva zile, tot domnia sa i-a cerut premierului să rezolve situaţia politică, preferabil înainte de Paşte: "cu sau fără Partidul Democrat". Domnul preşedinte a spus.

Avertismentul preşedintelui Băsescu, potrivit căruia: "Dacă Parlamentul României va investi Guvernul propus de fostul prim-ministru al Alianţei DA, există riscul unei rupturi grave între forumul legislativ şi societatea românească.", este la fel de surprinzător.

Aşadar, constatăm că tot ceea ce nu este pe placul preşedintelui devine, prin punctul său de vedere, neconstituţional şi nelegitim.

Şi mai constatăm că domnul Băsescu interpretează Constituţia în interes personal, depăşindu-şi rolul de mediator şi încercând să influenţeze decizia Parlamentului asupra validării noului Guvern.

Prin această scrisoare, şeful statului nu mai veghează la buna funcţionare a autorităţii publice, cum prevede Constituţia în art. 80 alin. (2), ci doreşte să provoace o nouă criză, care să conducă la alegerile anticipate pe care şi le propune de mai bine de doi ani.

Şeful statului pare să uite că decizia finală în privinţa remanierii Executivului va fi luată prin vot de către Parlament, singurul reprezentant legitim al voinţei electoratului, şi vreau să vă mai spun, stimaţi colegi, că dacă domnul preşedinte a fost votat de 51% din electoratul care s-a prezentat la vot, noi, aici, cei de faţă, suntem votaţi de peste 90% de acelaşi electorat, prin urmare, legitimitatea noastră şi din acest punct de vedere este încă mai mare.

Am fost, stimaţi colegi, până ieri, liderul Grupului Alianţei PNL-PD din Senat şi vreau să spun, de la această tribună, că nu am nimic de reproşat vreunui senator al Partidului Democrat. A fost un grup coerent, a fost un grup în care relaţiile au fost absolut corecte şi colegiale. Desfiinţarea grupului, însă, este o consecinţă colaterală a acţiunilor preşedintelui Traian Băsescu, care a dorit să distrugă Partidul Naţional Liberal şi, în cele din urmă, a reuşit să distrugă Alianţa, care a dorit să dispară Partidul Naţional Liberal prin moşirea unei fuziuni care să dea naştere unui partid prezidenţiabil, condus de yesmani ca domnul Emil Boc şi a avortat un partid de slugi, Partidul Liberal Democrat, în frunte cu bolnavul închipuit, Theodor Stolojan. (Râsete.)

Traian Băsescu a semănat vânt şi culege furtună.

A chemat Partidul Conservator la guvernare şi, după o lună, l-a considerat "soluţie imorală". Nu sunt de acord. Dar trebuie să ne gândim, dincolo de acest acord al meu, dacă nu eşti cel puţin la fel de imoral când chemi un imoral alături de tine.

De doi ani de zile, domnul preşedinte doreşte anticipate. Acest lucru ştim bine că nici nu este posibil, acest lucru nu este necesar, acest lucru nu este dorit. Dar, mai presus de toate, trebuie să ne întrebăm de ce preşedintele doreşte anticipate alături de Partidul Democrat. Am să vă spun eu: pentru a elimina Partidul Naţional Liberal din actul de guvernare. Şi pentru ca preşedintele să facă în continuare ce pofteşte cu Constituţia.

Partidul Democrat, în ultimele trei luni, a făcut tot posibilul să iasă de la guvernare, acesta este adevărul. Dar, în acelaşi timp, a ameninţat şi s-a lamentat.

Aceasta este impostura, domnule Emil Boc, dumneavoastră sunteţi un om mic dar un mare impostor; de fapt, cel mai mare impostor.

Când am făcut Alianţa, acum trei ani şi mai bine, aproape că v-am luat de suflet, stimaţi colegi de la Partidul Democrat, deoarece eraţi pe cale să dispăreţi. (Aplauze.) Când v-aţi văzut sacii în căruţă, n-aţi avut altă politică decât politica cuţitului în spate. Aceasta este mai mult decât impostură, domnule Emil Boc.

Totuşi, simt nevoia să vă dau un sfat colegial celor de la Partidul Democrat: redeveniţi un partid, gândiţi dumneavoastră, fiţi dumneavoastră înşivă, nu mai fiţi un cor de îngânători ai preşedintelui Băsescu. Treziţi-vă până nu este prea târziu. Aţi ajuns să luaţi aspirine când domnul Traian Băsescu strănută.

Criza politică în ascensiune, într-un moment în care România este recent admisă în familia europeană, este şi motivul care l-a determinat pe premier să recurgă la alcătuirea unui nou Cabinet, fără Partidul Democrat.

Suntem în faţa unei remanieri şi nu este nimic extraordinar în acest lucru. Dacă ne gândim, eventual, pe un alt palier, vedem că preşedintele a restructurat toată garnitura de consilieri şi nimeni nu crede că acest lucru este extraordinar, ba, mai mult, Partidul Democrat îl aplaudă.

Stimaţi colegi,

Fie că veţi fi sau nu de acord, adevărul este unul singur. Prin această nouă formulă de guvern cu care premierul se prezintă astăzi în faţa corpurilor legiuitoare s-a găsit o soluţie constituţională firească a depăşirii unui impas politic care ameninţa să se prelungească şi cu consecinţe dintre cele mai nefaste pentru o Românie abia intrată în structurile europene.

Doamnelor şi domnilor,

Partidul Naţional Liberal este convins că această nouă formulă guvernamentală va fi şi eficientă şi coerentă, întrucât ea răspunde aşteptărilor de dezvoltare a economiei româneşti iar pe plan extern ea va reprezenta un semnal pozitiv pentru partenerii noştri din Uniunea Europeană.

Vom sprijini noua echipă guvernamentală, deoarece considerăm că programul său, mai exact Programul Alianţei "Dreptate şi Adevăr", concordă cu agenda populaţiei, cu obiectivele modernizării ţării noastre, precum şi cu angajamentele României ca stat membru al Uniunii Europene şi, dacă ar fi să mai observăm aşa, fie şi într-o paranteză, după ştiinţa mea, acesta este Guvernul cu cea mai scăzută medie de vârstă, pentru că tot preşedintele Băsescu doreşte reîmprospătarea clasei politice. Vreau să vă anunţ, de asemenea, că 75% dintre actualii parlamentari sunt la primul mandat. Clasa politică se tot împrospătează, dar pe domnul Traian Băsescu îl strânge, cum spunea un coleg de-al meu, cămaşa Parlamentului.

Partidul Naţional Liberal consideră că partidele parlamentare vor dovedi maturitate şi luciditate politică acordând un vot de încredere noului Cabinet, punând interesul general mai presus de cele de partid.

România trebuie să fie guvernată. Aceasta este premisa de la care trebuie să pornim.

România are nevoie de un guvern stabil şi coerent, şi argumentele au fost aduse aici de către prim-ministru.

Iată de ce, stimaţi colegi, reiterez rugămintea noastră de a valida noul Guvern.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Invit la microfon pe domnul senator Corneliu Vadim Tudor; se pregăteşte domnul deputat Cristian Rădulescu.

Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Doamnelor şi domnilor,

Ne-am adunat astăzi, sub cupola Parlamentului în Săptămâna Patimilor.

Poporul român este din nou urcat pe cruce şi răstignit ca în fiecare an. Personal, eu îl simpatizez pe domnul Tăriceanu, care, după cum se ştie, este pe jumătate grec, dar îl simpatizez şi pe Vergiliu, care, în Eneida, spunea despre Calul Troian: "Tineo danaos et dona ferentes" - "Mă tem de greci chiar şi atunci când aduc daruri".

Nu este deloc bine ce se întâmplă în ţară, dar asta nu de ieri, de azi, ci de la "baia de sânge" din decembrie 1989.

Ceea ce la alte popoare a mers natural şi firesc, la noi s-a transformat într-un spectacol dureros, al mieilor duşi la abator. Oameni slabi de minte şi tari în clanţă au lansat găselniţa că la noi a fost altfel, fiindcă Ceauşescu nu renunţa de voie la putere şi se agăţa de ea.

Dar cei care au venit după el n-au făcut la fel? Petre Roman nu s-a agăţat de putere în septembrie 1991? Emil Constantinescu nu s-a agăţat de putere în februarie 1999? În ambele cazuri s-a lăsat cu vărsare de sânge, sânge de români nevinovaţi.

Dar acest sânge a fost repede şters cu buretele minciunilor, al urletelor guturale şi al etichetelor lipite de diversioniştii de profesie. Toţi cei care îndrăzneau să-i conteste pe ei erau ştampilaţi ca extremişti, xenofobi, comunişti, fascişti, reacţionari, duşmani ai democraţiei şi ai poporului.

Acest "cor al broaştelor" nu este nou sub soare, cel puţin la noi, românii. S-a auzit şi în 1866, când "monstruoasa coaliţie" i-a pus pistoalele în piept iubitului prinţ al unirii, Alexandru Ioan Cuza, silindu-l să abdice, în timp ce alţi conspiratori ţineau de şase în clopotniţa Bisericii reţulescu.

L-am auzit la 1907, când mii de ţărani au fost ciuruiţi cu puştile Manlicher şi tunurile Krupp, cum spunea Nicolae Iorga, pentru că au îndrăznit să spună: "Noi vrem pământ!", cerând să nu mai fie trataţi ca nişte vite din coşare, eveniment tragic, de la care comemorăm, chiar acum, 100 de ani.

L-am auzit şi pe vremea ocupaţiei bolşevice a României, când nişte venetici atei şi obraznici au încercat scoaterea României de pe orbita ei firească, naţională şi creştină, veştejind şi pulverizând în puşcăriile staliniste floarea intelectualităţii, a diplomaţiei, a oştirii române.

În fine, îl auzim şi acum, de 17 ani încoace, în această "serie neagră" a istoriei naţionale, care a culminat cu aşa-zisul Raport Tismăneanu, în care nu erau condamnate crimele reale din acea perioadă blestemată, ci erau puse la stâlpul infamiei Biserica ortodoxă română, cultura naţională, personalităţile care au făcut ceva durabil pentru ţara aceasta.

Cu alte cuvinte, cei care n-au scris în toată viaţa lor decât etichete cu cerneala verde a veninului, vor să-i desfiinţeze pe cei care au scris mii de pagini memorabile ale bibliotecii naţionale.

Mă simt nevoit să abordez acest subiect acum şi aici, fiindcă la 18 decembrie 2006, partidelor parlamentare li s-a băgat pumnul în gură şi nu li s-a permis, la ele acasă, în Parlament, să îşi spună punctul de vedere.

Linia a doua de kominternişti, reprezentată de odraslele şi alţi urmaşi ai unor Leon Tisminesţki, Dionis Patapievici şi Leonte Răutu, încerca să-şi răzbune înaintaşii şi să satanizeze tot ceea ce este românesc. Mai spun asta şi pentru a infirma judecata strâmbă a unora care încearcă să prostească populaţia, minţind că actuala criză politică instituţională şi, iată, deja constituţională, ar fi început în acea zi, când PRM a protestat vehement faţă de falsurile grosolane ale acelei făcuturi. Adevărul este, însă, altul. Având în vedere că după noi au prins curaj şi reprezentanţii Bisericii ortodoxe române şi Asociaţia Civic Media, şi academicianul Dinu C. Giurescu, şi dizidenţii Victor Frunză şi Ionel Cană, ca şi mulţi alţii, mai ales dascălii de istorie, este momentul să ne punem serios problema Statutului Parlamentului în România. Are acesta un rol decorativ? Poate veni orice trupă de şoc să ne insulte la locul nostru de muncă, unde am fost trimişi prin voturile liber exprimate de milioane şi milioane de oameni?

Nu cumva această autointitulată "societate civilă" practică un fel de terorism mascat, la adăpostul căruia suge vârtos bani grei de la ugerul vistieriei naţionale şi face averi din ce în ce mai mari? Este cazul să ne ţinem rangul nostru şi la nevoie, să ne amintim ceea ce spunea revoluţionarul francez Mirabeau, în Adunarea Constituantă la anul 1791: "Suntem aici prin voinţa poporului şi nu vom pleca decât între baionete". Aşa că respectiva criză nu a început la 18 decembrie 2006, ci tot într-un decembrie, dar cu 17 ani în urmă. Atunci s-a înşurubat ceva greşit în filetul istoriei naţionale.

Părintele lui "Faust", marele scriitor german Johann Wolfgang Goethe, a spus ceva pe cât de simplu, pe atât de profund. "Atunci când te închei greşit la primul nasture, toată haina va sta strâmb. Este foarte greu să repari ceea ce s-a croit anapoda de la început." Pe aici, prin Parlament, fie în clădirea din Dealul Mitropoliei, fie în noul edificiu, s-au perindat multe guverne. Nici nu le mai ştim ordinea, numele şi coloratura politică.

Astăzi, domnul Călin Popescu Tăriceanu vine cu o nouă formulă guvernamentală. Mai exact, cu un executiv bicolor, format din PNL şi UDMR. Dacă ştim care e culoarea liberalilor, încă de pe timpul bătrânului Ion C. Brătianu, aceşti erau numiţi "roşii", aşa le spune şi Eminescu în scrierile sale politice, care este în schimb culoarea UDMR-ştilor? Nimeni nu poate preciza, având în vedere cameleonismul acestei formaţiuni, care are o capacitate de a se adapta rapid la orice situaţie pentru a-şi atinge scopurile. (Câteva aplauze) Iar scopurile UDMR-ului sunt bine cunoscute de români şi asumate de liderii săi: culpabilizarea permanentă a României, deznaţionalizarea sau izgonirea românilor din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş, sfârtecarea teritorială a ţării şi în final proclamarea unei aberante republici independente secuieşti. aceasta este realitatea şi cei care au băgat la guvernarea României organizaţia antiromânească şi antieuropeană UDMR care, după cum am mai spus o dată, stă pe marginea drumului şi face autostopul de gen "ia-mă, nene" se fac vinovaţi de înaltă trădare de ţară.

Este de prisos să mai spun că eu, unul, ca şi PRM, în ansamblul său, nu avem nimic împotriva niciunei minorităţi, deci nici a celei maghiare. Ca dovadă, cei circa 10 mii de membri PRM cu carnet, de origine ungurească. până acum s-a tot pretins că ar fi nevoie la guvernarea României de UDMR, întrucât, chipurile, aşa-zisa organizaţie culturală ar face lobby şi ne-ar ajuta să aderăm la Uniunea Europeană.

În realitate, căpeteniile UDMR-iste au făcut un contra lobby, reclamându-ne şi demonizându-ne la toate organismele internaţionale, lansând declaraţii scandaloase, cum că nu reprezintă în niciun caz România.

Stimate domnule Tăriceanu,

În declaraţia de presă pe care aţi făcut-o în Duminica Floriilor, pe nervii şi pe răbdarea greu încercată a românilor, aţi vorbit de corectitudinea partenerilor din UDMR, precum şi de tradiţiile şi identitatea românilor, pe care PNL, nu-i aşa, le-ar apăra împreună cu această organizaţie, care, vă reamintesc, este ilegală, având în vedere că nu s-a înscris niciodată la tribunal, aşa cum prevede legea partidelor politice. Fie nu sunteţi realist, fie vreţi să vă cramponaţi de putere şi dumneavoastră cu orice preţ. eu vă reamintesc că marele Ionel I.C. Brătianu a refuzat condiţiile draconice impuse la Conferinţa de Pace de la Versailles din 1919, a trântit uşa de la sala oglinzilor, a venit la Bucureşti şi şi-a dat demisia din fruntea guvernului. Nu se moare din asta. Să nu fi auzit dumneavoastră de referendumurile patronate de iredentiştii unguri săptămânile trecute pentru autonomia teritorială a aşa-zisului ţinut secuiesc?

Asta numiţi dumneavoastră corectitudine şi apărarea tradiţiilor şi identităţii naţionale? Ale cărei naţiuni, domnule prim-ministru? Câţi români sunt în guvernul de la Budapesta? Vă spun eu. Niciunul. Dar în Guvernul de la Bucureşti sunt 4 maghiari, dintre care unul este chiar mâna dumneavoastră dreaptă. E vicepremierul României. Să nu vă fi prezentat niciunul dintre numeroşii dumneavoastră consilieri provocările pe care de-a lungul timpului le-a făcut domnul Marko Bela, eternul vicepremier al României? Dacă nu, am să reproduc eu pe scurt câteva fraze revizioniste şi şovine, rostite într-o cuvântare recentă, când el a candidat din nou la preşedinţia UDMR: "Numai aşa am putut face primul pas semnificativ în scopul lichidării urmărilor Trianon-ului. Depindem de Ungaria, dar şi Ungaria depinde de noi. Dacă noi ne facem treaba bine, aceasta este şi în folosul Ungariei. Mulţi visau la Transilvania viitoare ca la un fel de Elveţia Estului. Ei bine, eu cred că începând cu 1 ianuarie 2007, " continuă domnul Marko Bela "acest vis poate fi visat iar, pentru că am câştigat cursa cu timpul trecător. noi am câştigat-o! aici sunt cel puţin un milion şi jumătate de maghiari, aici este în proporţie de cel puţin 80% un pământ secuiesc unguresc. Aici, pe lângă limba română, trebuie să dobândească statutul oficial şi alte limbi, iar asta s-a şi întâmplat parţial, dar trebuie mers mai departe pe drumul acesta..." continuă domnul vicepremier al României, Marko Bela. "O Românie unitară, Transilvanie unitară", iată două entităţi distincte.

"De ce n-ar putea fi Transilvania o Elveţie a Estului?" Poporul transilvan, şi aici sunt istorici de mare valoare, cum aşa a apărut pe harta lumii, în istorie un nou popor, poporul transilvan? Înţeleg că siluiţi geografia, dar siluiţi şi istoria şi spiritul public? Nu e cam mult, domnilor din UDMR? "Poporul transilvan aici trăitor are tradiţii multe, este de culturi diferite, se compune din diverse naţionalităţi şi acestora trebuie să li se acorde drepturile legitime, necesare pentru convieţuire, precum şi autonomiile care să le garanteze propriile decizii." Autonomie culturală şi teritorială, subliniez, vicepremierul României, domnul Marko Bela cere în public, la lumina zilei, autonomie teritorială pentru ungurii şi secuii din Ardealul românesc. "Avem treabă din plin," zice domnul Marko Bella, "dar de acum înainte pot să sintetizez uşor ţelul nostru: Transilvania să fie o Elveţie a Estului." Dar de ce nu se duce în Elveţia, domnul Marko Bela? "împreună cu Ungaria pentru obiectivele noastre naţionale." Iar în raportul celui de-al VIII-lea congres al UDMR, mâna dumneavoastră dreaptă, stimate domnule prim-ministru Tăriceanu, acelaşi domn Marko Bela zicea despre ceea ce s-a întâmplat după Tratatul de Pace de la Trianon din 4 iunie 1920. Aşadar, şi despre politica înaintaşului de la care vă revendicaţi dumneavoastră, marele Ionel I.C.Brătianu: "Ne-a fost călcată în picioare limba maternă, ne-au fost desfiinţate şcolile, ne-au fost rebotezate în primul rând străzile, satele, oraşele, a fost arestată şi întemniţată şi Statuia Libertăţii de la Arad" (Cei care, în 1924, au dat jos acea batjocură la adresa poporului român, simbolizând Ungaria Mare, au fost chiar primul ministru liberal Ionel I.C.Brătianu şi Regele Ferdinand, cel întregitor de ţară.)

Dar, să continui ca să aflaţi şi dumneavoastră, domnule Tăriceanu pe cine creşteţi la sân: "Comunitatea maghiară din Transilvania şi-a fixat două obiective fundamentale, integrarea şi autonomia. Ceea ce s-a putut cuceri în aceşti ani, am cucerit, iar ceea ce nu am reuşit, vom cuceri de acum încolo. Repet, administraţia locală este o mare şansă pentru noi. Cea mai mare. Ea constituie şi cel mai important mijloc de dobândire treptată a autonomiei. Transilvania s-a întors în Europa. Noi, maghiarii, suntem deja mult mai aproape de Ungaria. Nu întâmplător am instituit deja tradiţionalul nostru premiu Bradul de Argint, sub semnul luptei pentru redobândirea pământului natal. Trebuie să spunem limpede, ne ameninţă direct domnul Marko Bela, tensiuni vor fi dacă nu vom avea Legea minorităţilor, dacă nu vom avea autonomie culturală, dacă nu va exista autonomie teritorială". Repet, din discursul "program" rostit de vicepremierul României, nu al Ungariei, Marko Bela la Arad în ziua de 2 martie 2007. Prin urmare, acum o lună. Exemplele pot continua.

Cine vă obligă, domnule Tăriceanu, să-l menţineţi în funcţia de prim adjunct al dumneavoastră pe un personaj profund duşmănos care instigă la sfâşierea teritorială a României şi ne mai şi ameninţă cu tensiuni, dacă nu stăm în genunchi şi nu vom face cum zic ei, iredentiştii unguri. Dar unde scrie asta? Dacă sunteţi maghiaro-dependent, de ce veniţi să cereţi votul de învestitură în Parlamentul României şi nu vă duceţi în Parlamentul Ungariei? Nu ştiu cât anume veţi câştiga dumneavoastră în faţa trăgătorilor de sfori din străinătate, dar sunt absolut sigur că românii vă judecă foarte aspru şi nu vă vor ierta, vă spun asta cu un instinct al istoriei care n-a prea dat greş până acum.

Într-o Europă care se îndreaptă spre unificare, UDMR-ul se alătură altor organizaţii ilegale, precum este ETA în Spania, mânuind puţin cuţitul de la tureatca segregaţiei teritoriale. Aproape fiecare parlamentar român din această aulă are în familie la prima, la a doua, la a treia generaţie în spate, morţi în cele trei războaie importante ale României moderne: Războiul de Independenţă, Războiul pentru întregirea neamului din 1916-1918 şi al Doilea Război Mondial care, tot pentru întregirea neamului s-a purtat. Ni se răsucesc morţii în morminte, inclusiv iluştrii brătieni, când aud de politica de capitulare a dumneavoastră.

S-au terminat oare, domnule prim-ministru, caracterele şi capacităţile româneşti ale acestei ţări? Nu mai există români care să asigure o bună guvernare? O luptă împotriva corupţilor, nu a corupţiei difuze şi o integrare autentică a ţării în Uniunea Europeană? Ce rol joacă cei doi consilieri israelieni pe care-i aveţi Sielberstein şi Frankenstein, era să zic, Finkelstein, e acelaşi lucru, în politica filo-maghiară total nejustificată pe care o faceţi. Eu ştiu bine ce le poate pielea consilierilor israelieni care, toţi fără excepţie, sunt şi agenţi secreţi. E prea mult pentru această generaţie de români să moară şi de foame şi de ruşine!

Am primit informaţii că alţi parlamentari din Opoziţie au negociat cu dumneavoastră aşa: vă votăm Guvernul, dar şi voi să votaţi suspendarea lui Băsescu. Merită oare preţul?

Domnule prim-ministru, noi, cei de la PRM, nu vom negocia niciodată, dar absolut niciodată cu integritatea teritorială a ţării şi cu interesul naţional. N-a murit bărbăţia în ţara românească, aşa să ştiţi. Poate că ar trebui să dăm o lege a prostituţiei politice, ca să roşească şmecherii şi aranjorii de profesie care au făcut aerul irespirabil în societatea românească.

În privinţa cabinetului propriu-zis,

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să încheiaţi, domnule Vadim.

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Voi încheia, domnule preşedinte, voi încheia, dar la mine se termină întotdeauna timpul. când au vorbit alţii înaintea mea, au depăşit 20 de minte şi nu i-aţi mai întrerupt. Poate pentru că erau din partidul dumneavoastră.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rugăm...

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Vă deranjează adevărurile? Spuneţi?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu, nu. Dar aţi depăşit de mult... Vă rog eu să încheiaţi.

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Mai am câteva adevăruri. Eu vorbesc rar în plenul Parlamentului, domnule preşedinte.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu e vina mea...

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

În privinţa cabinetului propriu-zis, n-am ce să spun, e un guvern de adunătură cu unele prezenţe ridicole şi anonime, dar şi cu câţiva prizonieri ai mafiei, despre care presa din aceste zile a scris. Media de vârstă la care se referea colegul Puiu Haşotti, probabil, a fost scăzută de domnul Teodor Meleşcanu... (Râsete, vociferări în sala de şedinţe.)

Prin cooptarea în Guvern unor foşti reprezentanţi ai PNTCD şi ai UFD, dumneavoastră încercaţi să resuscitaţi la viaţă defuncta Convenţie Democrată. E clar că nu aveţi oameni şi încercaţi să trageţi de timp. Dar în felul acesta veţi reuşi cu totul altceva: să coalizaţi unele forţe politice, dar şi o parte însemnată a opiniei publice tocmai în jurul lui Traian Băsescu. Facem pariu că aşa se va întâmpla? (Câteva aplauze)

În concluzie, PRM, singurul partid autentic de opoziţie va vota categoric împotriva acestui guvern minoritar, dar şi minor, precum şi misogin, fiindcă nu are nici o femeie ministru. Aşa e? (Aplauze) Parcă vorbeam de egalitatea şanselor. Ei, nu se poate aşa ceva. România are femei geniale. Nu mai vorbesc cât de frumoase şi devotate sunt. (Amuzament.) Şi patrioate, să ştiţi, asta o spune, mi se pare, Victor Hugo: "maternitatea e patriotismul femeilor, ele fac prunci pentru perpetuarea neamului." Executiv care nu numai că nu va rezolva criza, domnule premier, dar fiţi conştient o va adânci şi mai rău. Cât credeţi dumneavoastră că rezistă acest guvern. Am o stimă deosebită faţă de imensa majoritate a componenţilor guvernului pe care ni-l propuneţi, dar nu puteţi alcătui o echipă. marea societăţii româneşti este în profund tangaj. Două fraze mai am de spus, stimate domnule preşedinte al Senatului.

Totul are o limită, domnilor. "Prima datorie a omului este să fie drept", spunea Voltaire. Nu avem cele mai bune relaţii cu PD-ul, dar un elementar spirit de dreptate şi cavalerism mă face să afirm că e mai mare ruşinea să elimini din guvern un patriot român din Ardeal, pe nume Vasile Blaga. (Aplauze) Dar să dai ministere cheie, aducătoare de însemnate fonduri comunitare, reprezentanţilor UDMR care numai interesul naţional al României nu-l apără. Românii au o vorbă: "rău cu rău, dar mai rău fără rău." Aşteptaţi-vă la reacţii devastatoare din partea lui Traian Băsescu. Nu-l cunoaşteţi, eu îi sunt adversar politic, dar nu-i sunt duşman. E o nuanţă. Eu nu-l duşmănesc. Suntem adversari politici. îl transformaţi în victimă şi românii simpatizează cu victimele. Fiţi inteligenţi.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, vă rog să încheiaţi...

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Fiţi inteligenţi.

Acum voi formula o concluzie de câteva pagini, domnule...(Aplauze, amuzament)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mai dau şi eu...

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Imediat. Fac apel la iubitorii de ţară din toate partidele parlamentare, în primul rând din PNL şi PSD, să nu se sinucidă politic, să voteze împotriva acestui guvern şi să mergem la alegeri anticipate. Cine se teme de alegeri anticipate? Eu unul nu mă tem. (Aplauze, vacarm, vociferări.) Cu cât mai repede, cu atât mai bine pentru ţară care mult nu mai rezistă. Alegeri, dar cu o condiţie: mafia sondajelor de opinie să fie redusă la tăcere, iar alegerile să nu mai fie furate ca în anii 2000 şi 2004. Pentru că, între timp, România şi-a cucerit alt statut de membră a Uniunii Europene. În caz contrar, lucrurile vor merge din rău în mai rău. Iar populaţia are dreptul legitim să iasă în stradă. Aţi văzut ce forme violente au căpătat protestele salariaţilor de la Galaţi şi Braşov.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Cam mare fraza, domnule preşedinte. Vă rog foarte mult...

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Acum am terminat...

Domnule preşedinte, dar nu e păcat să las fără final...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog eu foarte mult... Nu mă obligaţi să vă închid microfonul.

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Dumneavoastră aţi văzut vreodată un film şi înainte de sfârşit să plecaţi din sală? Păi, aşteptaţi sfârşitul filmului, domnule.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog foarte mult, domnule senator.

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Exact două fraze mai sunt.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, vă rog eu foarte mult să încheiaţi.

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Bine, bine. Aveţi mare grijă să nu daţi foc la ţară, domnilor, care vă jucaţi de-a politica, dar nu rezolvaţi niciuna dintre problemele adevărate ale populaţiei şi anume, nivelul de trai, pensiile bătrânilor, bursele studenţeşti, medicamentele, necazurile locative şi aşa mai departe. Drumurile noastre se despart, domnilor.

Şi vă mai rog ceva, domnule Tăriceanu. Nu ne mai ameninţaţi, fiindcă nu aceasta e natura relaţiilor dintre noi. Din păcate, niciodată de la sfârşitul celei de-a doua conflagraţii mondiale n-a trăit România un Paşte mai trist, mai dureros ca acum.

Doamne Isuse Christoase, fiul lui Dumnezeu, ai milă de noi, păcătoşii!

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Invit la cuvânt pe domnul deputat Cristian Rădulescu, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat şi se pregăteşte domnul senator Verestoy Attila.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Cristian Rădulescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi parlamentari, senatori şi deputaţi,

Pentru a nu-i face pe unii dintre dumneavoastră să aştepte, voi începe cu anunţul pe care foarte mulţi îl intuiţi: Partidul Democrat nu va vota şi, mai mult decât atât, nu va participa la votarea unei formule guvernamentale izvorâte dintr-o lovitură de palat. Ca să se ştie.

Aş vrea să vă spun că sunt câteva lucruri care fac acest guvern inacceptabil şi nu mă refer nici la faptul că din acest guvern nu mai fac parte 8 miniştri ai PD care au fost întotdeauna clasaţi între primii 10 ai Cabinetului Tăriceanu I de către simpatia electoratului care i-a caracterizat ca buni miniştri. Nici faptul că actualii candidaţi la ministeriat, unii dintre ei sunt noi, unii dintre ei sunt tineri, unii dintre ei sunt necunoscuţi, lăsăm fiecăruia dreptul să-şi fructifice şansa de a arăta că este un bun ministru. Şi noi am avut începători în funcţii ministeriale şi, în momentul de faţă, acei începători acum sunt miniştri consacraţi pe care-i ştie o ţară întreagă de bine. Nu aceasta este chestiunea care face Guvernul inacceptabil.

Guvernul acesta este inacceptabil pentru faptul că el este ilegitim şi cei care ştim Constituţia, ştim bine că aşa este. Domnul Tăriceanu nu şi-a luat mandatul direct de la populaţie. Contractul cu populaţia l-a avut alianţa, prin programul său de guvernare, după care l-a desemnat pe domnul Tăriceanu să constituie primul Guvern Tăriceanu. Nu este un mandat cu care domnul Tăriceanu să fi venit de acasă, să-l aibă de la pronia divină sau să-l aibă de la Măria sa poporul sau să-l aibă dintr-o moştenire de familie pentru a putea face ce vrea cu el. Aceasta este relaţia corectă.

Hotărârea Consiliului Naţional de conducere al Alianţei din 10 octombrie 2004, încă dinaintea începerii alegerilor, l-a desemnat pe domnul Tăriceanu să fie prim-ministru şi noi, Partidul Democrat, am înţeles să respectăm toate prevederile acestui protocol. Chiar şi domnul Tăriceanu, ieri, dacă nu mă înşel, sublinia faptul că acest protocol este în vigoare, spre a se legitima. Protocol, pe care, însă, dânsul l-a încălcat, nevenind şi în faţa Partidului Democrat să ceară avizul pentru această mişcare politică pe care o face şi pe care din nou o caracterizez ca o lovitură de palat.

Este un guvern nelegitim, făcut în ziua de Florii care poartă numele zilei în care a fost conceput. Este un guvern din flori, fără documente şi fără recunoaştere unuia dintre părinţi. Partidul Democrat, conform tuturor cutumelor, era cel care trebuia să aprobe şi el o astfel de mişcare politică.

Contractele între părţi trebuie respectate şi noi avem pentru aceasta protocolul Alianţei care are valoare inclusiv în instanţă şi unde se specifica, la un moment dat, că pe parcursul exercitării mandatului său, premierul este obligat să respecte programul de guvernare şi protocolul Alianţei, ceea ce nu a făcut.

Acţiunea primului-ministru nu-şi găseşte legitimitatea nici într-un mandat acordat de către preşedinte, nici în alegeri organizate între timp, nici în voinţa politică a Alianţei. Este o încălcare şi o deturnare totală a voinţei electoratului.

În urmă cu nişte ani de zile, m-am întâlnit cu un vechi om politic din Israel şi într-o discuţie cu dânsul, acesta mi-a zis: haide să-ţi spun o vorbă politică de pe la noi, din Israel, apropo de Putere şi de guvernare: decât un mandat în Opoziţie, mai bine două mandate la Putere." Cam asta este situaţia în care suntem aici şi recunoaştem în spiritul acestei zile şi acestei mişcări politice, modul în care îl conseiază pe domnul Tăriceanu cei doi consilieri din străinătate pe care-i are şi care au fost citaţi aici şi nu-i mai citez.

Aşa îl conseiază dânşii şi-şi fac bine treaba pe bani. Responsabilitatea însă pentru a accepta aceste sfaturi şi a acţiona în consecinţă aparţine în exclusivitate domnului Tăriceanu, care îşi asumă, la fel cum şi-a asumat şi acea ordonanţă de urgenţă care prevedea amânarea alegerilor euro-parlamentare, în ciuda faptului că miniştrii iniţiatori şi care erau implicaţi în această amânare nu au fost consultaţi şi după aceea au fost împotrivă. Dar dânsul şi-a asumat şi, în felul acesta, a adus în interiorul Guvernului dihonia din spaţiul politic. Fiind şi prim-ministru şi preşedinte de partid, în acelaşi timp, a reuşit să importe, să transplanteze în spaţiul executiv dihonia care era în spaţiul politic. Tocmai când începusem să fim mândri şi făceam declaraţii că la noi în România începe să fie ca în Italia, dând noi exemplul unor latini cu care ne mândrim. Că economicul îşi vede de treabă, în ciuda zbuciumului din politic. Uite că n-a fost să fie aşa şi, în momentul de faţă, suntem într-o criză guvernamentală şi în faţa unei mişcări nelegitime cu care domnul Tăriceanu încearcă să rezolve ceea ce a făcut.

În afară de faptul că acest guvern nu are legitimitate, nu are acte, nu e recunoscut de părinţi, mai are şi o altă problemă gravă. Este născut cu un handicap grav. Handicapul îl constituie lipsa de susţinere suficientă în Parlament: 20% reprezintă un guvern, dacă aş putea să-i zic aşa, infra-minoritar. El însă se sprijină pe promisiunile făcute de către PSD de a aduce circa 30 de procente şi, în felul acesta, să aibă o majoritate. O majoritate care nu este stabilă, nu e consistentă, va fi fluctuantă, va fi selectivă, după poftele pe care le va avea în diverse momente Partidul Social Democrat, ajuns în acest mod inedit şi fără consecinţe negative pentru el la guvernare. Între PSD şi PNL, ca să citez dintr-o revistă, s-a înfiripat o "relaţie de moravuri grele", aşa putem caracteriza această idilă care a îmbobocit acum între PSD şi PNL.

Putea actualul guvern să fie format din genii ale actului administrativ, el nu are nici o şansă din cauza susţinerii absolut nesatisfăcătoare din Parlament şi din cauza compromisurilor grele, mutilante, pe care le va dicta PSD care deja a şi început. Şi pune condiţii şi prima dintre ele se referă la cota unică de impozitare, mândria Guvernului Tăriceanu, primul act important de forţă care a fost legiferat îndată după preluarea Puterii. Şi vor mai veni şi multe altele.

În final, cred că programul de guvernare, pe care zice să ce bazează domnul Tăriceanu, va fi de nerecunoscut după atâtea mutilări impuse de compromisurile dictate de către PSD, la fel cum şi Partidul Naţional Liberal cred că va fi de nerecunoscut pentru votanţii săi. Pentru că asta şi-a asumat domnul Tăriceanu pentru a mai rămâne la guvernare încă vreo câteva luni. Cei din P.N.L. care afirmă că acest program politic va fi aplicat în continuare, dau dovadă nu de inocenţă şi nici măcar de trufie, ci de ipocrizie.

Aş mai vrea să vă mai spun un lucru: este interesant de urmărit poziţia consecventă a P.S.D. faţă de Partidul Democrat, o poziţie de aversiune continuă şi asta nu ne surprinde fiindcă aceasta a fost, într-un fel, şi poziţia noastră faţă de ei. Ceea ce este interesant de urmărit este felul în care se dezvoltă o relaţie mult mai roză între P.S.D. şi P.N.L. Se schimbă lumea, se schimbă vremurile, se schimbă oamenii, altul era P.S.D. în urmă cu câţiva ani de zile, altul era P.N.L. în urmă cu câţiva ani de zile în relaţia pe care o declarau public.

voi rememora câteva momente: în urmă cu trei ani, P.S.D. avea 30 şi ceva de procente şi trei duşmani de neiertat: Traian Băsescu, Partidul Democrat şi Partidul Naţional Liberal. Între timp a pierdut 10 procente, are 20, şi i-au mai rămas doi duşmani de neiertat: Traian Băsescu şi Partidul Democrat. Aici, a fost consecvent. Între timp însă, pierzând 10 procente a dobândit un nou prieten, Partidul Naţional Liberal.

În urmă cu doi ani, P.S.D. anunţa că rezultatul alegerilor a fost viciat de către noul preşedinte al României, Traian Băsescu, care a atribuit mandatul de formare a Guvernului domnului Călin Popescu Tăriceanu, considerând acest gest ca nelegitim, ca o fraudă şi considerând Guvernul de atunci ca nelegitim, izvorât din fraudă.

Acuma, vine să-l legitimeze şi să-l recunoască. Cum se mai schimbă oamenii!

Astăzi, P.S.D. consideră acelaşi mandat acordat atunci de către Traian Băsescu premierului atât de constituţional încât să-i permită domnului Tăriceanu prezentarea unui al doilea Guvern în Parlament, fără alte alegeri, fără o altă învestire din partea Preşedintelui, fără exprimarea în acest sens a voinţei politice a Alianţei. Aş zice un fel de mandat cu repetiţie. Ceea ce atunci contestau şi spuneau că este în afara Constituţiei şi este o fraudă, în momentul de faţă, acceptă pentru a consolida această prietenie prin intermediul căreia P.S.D. ajunge la guvernare cu pierderi minime. Pierderile o să fie de partea Partidului Naţional Liberal şi după o scurtă perioadă de fuziune, o să-şi dea şi dânşii seama de aceasta.

În urmă cu un an, în urmă cu şase luni, în urmă cu o lună, în urmă cu o săptămână, P.S.D. denunţa naţiunii programul de guvernare al Alianţei, spunându-i "gogoaşa portocalie". Acuma, premierul vine şi spune că va continua acest program de guvernare şi P.S.D. acceptă un premier care va continua să guverneze pe acea "gogoaşă portocalie".

Unde sunt principiile P.S.D.? unde e P.S.D.-ul de altădată? Însă nu trebuie să ne mirăm fiindcă nici P.N.L.-ul nu mai este ce a fost el altădată. (Vociferări)

Domnul Tăriceanu spunea, cu ocazia unei moţiuni de cenzură de astăvară, următoarele lucruri interesante, mai multe, am spicuit doar câteva: "Deşi este în Opoziţie, P.S.D. nu va fi niciodată alternativa pentru România", sau "P.S.D. nu s-a reformat". Încep să folosesc dicţia dânsului. "Nu ofer alternativa la guvernare şi atunci alege calea bătută de ani de zile pe care o ştie cel mai bine, vorbe de clacă, populism şi minciuna." Şi în final, "Cine ne dă nouă lecţii despre nivelul de trai? Un partid care a pus economia ţării la picioarele clientelei de partid, un partid care a condamnat majoritatea cetăţenilor la sărăcie, de dragul unei caste clientelare, un partid care a preferat să cumpere bunăvoinţa electoratului, cu pomeni date înainte de alegeri."

Lucruri adevărate, de altfel.

P.S.D.-ul s-a schimbat foarte tare. Nici P.N.L.-ul n-a rămas acelaşi, s-a schimbat şi el.

Toată lumea cunoaşte efectele binefăcătoare ale timpului, dar mai ales cât de tare te poţi schimba atunci când începi o nouă iubire şi aceasta este reciproc împărtăşită, devii mai flexibil, mai uman. Revenind la o nuanţă mai pragmatică, bineînţeles că în relaţia proaspăt îmbobocită dintre P.N.L. şi P.S.D. nu poate fi vorba de principii. Aici, se aplică în mod strălucit o vorbă pe care a spus-o un celebru premier britanic: "Nu există principii eterne, ci interese eterne". Îndată ce interesele sale vor fi satisfăcute cu ajutorul acestui Guvern P.N.L., P.S.D. îl va arunca ca pe o păpuşă de cârpă stricată.

Cum am ajuns aici, stimaţi colegi liberali? Tropăie de bucurie P.S.D.-ul, îşi freacă mâinile că sunt, că suntem, că sunteţi în această situaţie. Râde în pumni, ca să nu râdă în biserică în săptămâna sfântă de ceea ce s-a întâmplat în momentul de faţă. Aici am ajuns datorită deciziei dumneavoastră de a vă mai agăţa de guvernare încă vreo câteva luni, prin sforării şi prin păpuşării. Şi trebuie să recunoaştem că, pe acest subiect, P.S.D.-ul este măiastru. Recunoaşte toată lumea.

În ce priveşte Partidul Democrat, nu vom participa la legitimarea în Parlament a acestei lovituri de palat care deturnează complet sensul voinţei populare.

Vă mulţumesc.

(Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Înainte de a-i da cuvântul domnului senator Verestóy Attila, din partea Grupurilor UDMR, vă anunţ că Grupurile politice P.S.D., P.N.L., P.D. şi-au epuizat timpul pentru această dezbatere.

Are cuvântul domnul senator Verestóy Attila, din partea Grupurilor UDMR.

Domnule senator, aveţi cuvântul.

Scuzaţi-mă, P.N.L.-ul mai are cinci minute, domnule Crin Antonescu. Am greşit.

Domnul Verestóy Attila:

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor,

Onoraţi invitaţi,

Pentru noi, cei de la UDMR, sigur că este o altă semnificaţie pe care unii dintre antevorbitori au încercat să exprime. Noi avem o altă citire a acestei zile, pentru că avem o altă experienţă. Şi această experienţă rezidă în cei peste 17 ani de când încercăm să fim alături de alte forţe democratice din România, un factor de stabilitate care să ofere României o imagine care să fie pe placul şi celor care trăiesc aici, şi celor care se uită la noi din altă parte.

Cred că reuşita că suntem acceptaţi ca parteneri, ca parte a Uniunii Europene, ni se datorează şi nouă. Vă fac o scurtă enumerare: Petre Roman, Theodor Stolojan, Nicolae Văcăroiu, Victor Ciorbea, Radu Vasile, Mugur Isărescu, Adrian Năstase şi domnul Călin Anton Popescu Tăriceanu, aşa cum spune un coleg, destul de des.

Sunt prim-miniştri ai opt Guverne, din care în şase Guverne, UDMR-ul a fost în Coaliţie şi într-un Guvern a fost partener politic cu susţinere parlamentară acordată pe baza unui protocol.

Deci, cred că noi avem experienţa conlucrării, avem experienţa dialogului şi avem şi experienţa unor reuşite şi a unor eşecuri comune, asumate de noi. Deseori, în situaţii în care alţi colegi din Coaliţie au încercat să-şi asume mai ales dacă era vorba de anumite nereuşite. Dar le-am dus mai departe şi am avut parte, şansa, să fim parteneri în acest drum anevoios, dar care are într-adevăr perspectiva succesului în anii viitori. Cu câteva condiţii. Aceste condiţii sigur ţin în primul rând de o stabilitate politică şi de guvernabilitatea României. Acest lucru se poate realiza pe baza unei majorităţi parlamentare, nicidecum altfel.

Noi credem că această majoritate parlamentară care va vota astăzi această echipă guvernamentală este însăşi legitimaţia acestui Guvern pe care o poate arăta şi în ţară şi peste hotare. Este aşteptată această legitimare. Şi este de dorit ca să avem într-adevăr şi voturile celor care probabil dacă ar putea rămâne în sală ar putea să ne dea votul, pentru că programul politic probabil că le place. Atunci când discutăm cu onoraţi colegi în pauze, ei recunosc că într-adevăr acest program politic merită dus mai departe. Acest program politic trebuie sprijinit în continuare.

Sigur, începem perioada grea, dificilă de-acum încolo. Cred, sunt convins că ai noştri colegi vor fi prezenţi în procesul de legiuire şi ne vor ajuta să ducem la bun sfârşit acele proiecte politice la care şi dânşii au fost coautori.

În ceea ce priveşte cum văd colegii noştri din alte partide această situaţie, pe mine mă miră cât de multă preocupare există de la o formaţiune pentru soarta celorlalte formaţiuni. Eu cred că e mai bine dacă fiecare formaţiune se ocupă de propriul electorat şi de propriile probleme. În acest sens, mă mir că a dat citate destul de ample din cuvântarea domnului Marko Bela un antevorbitor. Da, cuvântarea a avut loc la congres şi aproape exact a fost, numai că s-a uitat câte ceva. Şi probabil că e bine dacă tot s-a adus vorba şi doriţi să aflaţi amănunte despre ce cuvântări au fost rostite la Congresul UDMR, e bine să completez că, într-adevăr, dorim aceste lucruri, dorim ca într-adevăr ţara să fie o Elveţie a Estului, acea parte a României în care trăim împreună şi nu numai un milion jumate de maghiari, ci şi încă vreo şapte milioane de români.

Acest deziderat este, într-adevăr, exprimat de preşedintele UDMR-ului, dar trebuie să completez că a mai spus încă ceva. Dorim ca acest lucru să-l facem prin mecanisme parlamentare, împreună cu forţele democratice româneşti. Şi eu cred că asta este esenţa. Asta este esenţa şi pentru ceea ce va urma, pentru ceea ce vom face împreună, pentru că eu consider că aşa cum am putut lucra cu aceste şapte Guverne în total, vom putea lucra în continuare şi cu celelalte în măsura în care drumul pe care ne duc guvernanţii noştri este indiscutabil, indubitabil şi fără ocolişuri, Uniunea Europeană în profunzimea ei. Integrarea europeană a început numai în 2007, 1 ianuarie, nu s-a terminat. Dar lupta de-acum începe.

Iar privind o vorbă care a fost adusă cum că dacă primul nasture este greşit încheiat, nu la locul lui, şi degeaba tragi de sfoară, un politician, în anul 1867, în Ungaria, a spus: "Domnii mei, nu mai trageţi de sfoară atunci. Desfaceţi şi refaceţi. Şi atunci va arăta costumul impecabil." Acest eminent om politic a fost Deac Ferentz, care a fost huiduit pe vremuri, a fost un om politic care abia după câţiva zeci de ani de zile i s-a recunoscut adevăratul merit, pentru că meritul mare pe care l-a avut este de a face pacea între austrieci şi unguri de atunci, de a porni acea perioadă de dezvoltare într-adevăr reală a Austro-Ungariei de atunci.

Dincolo de toate semnificaţiile, conotaţiile pe care le are acea perioadă, a fost o perioadă de progres, de dezvoltare a tuturor zonelor, a tuturor regiunilor care au compus atunci acea formaţiune statală. Noi dorim ca România să aibă progresul dorit de toţi cetăţenii, inclusiv de cetăţenii de comunitate maghiară, pentru că nu vrem şi nici nu putem să ne rupem din acest trup al ţării, şi împreună trebuie să locuim şi să ne simţim bine în această ţară, că este posibil.

Mulţumesc.

(Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Bogdan Pascu, din partea Grupurilor Partidului Conservator.

Urmează din partea minorităţilor, domnul deputat Pambuccian. Da? Am înţeles bine.

Aveţi cuvântul domnule deputat Pascu.

Domnul Bogdan Pascu:

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Stimaţi colegi parlamentari,

Domnilor miniştri,

Onoraţi invitaţi,

Pentru început, aş vrea să le mulţumesc domnilor Boc şi Stolojan pentru că le-au dat voie parlamentarilor P.D. şi P.L.D. să stea în sală măcar la dezbateri. (Aplauze)

După acest moment, românii vor asista probabil la un nou moment penibil, dar demn de un preşedinte jucător. Când aleşii P.D. şi PLD vor părăsi sala de şedinţă exact în momentul cel mai important al exerciţiului democratic, votul liber exprimat. Noi credem că una dintre cele mai importante libertăţi, domnilor, este libertatea de exprimare, libertatea de a spune nu şi de a vota în consecinţă. Asta înseamnă curaj. Sigur, unii au învăţat doar sintagma "Da. Să trăiţi!"

Este păcat că se întâmplă aşa ceva, dar firesc de altfel atunci când alegi să fii la cheremul unui marinar care navighează de mult timp fără busolă, fără cap compas, şi în general fără vreo direcţie.

Domnul Preşedinte Băsescu caută să dea vina pe premier, pe partide, pe parlamentari, că nu doresc alegeri anticipate. Adevărul este altul, domnilor, şi trebuie să-l ştie toţi românii. Primul care s-a opus alegerilor anticipate a fost preşedintele Traian Băsescu în decembrie 2004. La acel moment, se punea problema formării Guvernului. Văzând că se ajunsese în impas, şi sunt sigur că vă amintiţi cu toţii acest lucru, în loc să apeleze la o nouă consultare populară, domnul Traian Băsescu a recurs la manevre de culise, la păpuşării, cum le numea domnul Rădulescu, liderul Grupului P.D., rugându-se, pur şi simplu, de Partidul Conservator să formeze Guvernul alături de UDMR şi Alianţa DA, care pierduse alegerile.

Traian Băsescu a format astfel un Guvern pe care, în mod absolut inexplicabil, dar cu siguranţă total iresponsabil, mai apoi s-a chinuit din răsputeri să-l distrugă. Aceasta a fost şi marea problemă a ţării în aceşti ani. Românii au crezut că aleg un comandant de navă priceput şi s-au trezit cu un pirat care împreună cu acoliţii săi a dorit să scape de ceilalţi membri ai echipajului.

Din păcate pentru România, domnilor, preşedintele jucător s-a dezvăluit a fi preşedintele-pirat, care a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru a prelua controlul total asupra Guvernului, a Parlamentului, al serviciilor secrete, al justiţiei, practic, al tuturor pârghiilor de putere.

Partidul Conservator a condamnat de la început, încă din ianuarie 2005, acest tip de politică dictatorială. Sigur, pe vremea aceea, vocea noastră se auzea foarte greu. Era entuziasmul venirii Alianţei la putere, iar românii au înţeles greu, sau unii chiar deloc, că Partidul Conservator a venit la guvernare cu bună credinţă şi dornic doar de un singur lucru: să vadă România în Uniunea Europeană.

Încă de atunci, din ianuarie 2005, am spus că ne vom retrage de la guvernare când acest obiectiv al tuturor românilor va fi atins. Şi chiar am făcut ceea ce am promis. Am spus că vom pleca singuri şi ne-am ţinut de cuvânt.

Câtă diferenţă, doamnelor şi domnilor, faţă de PD care imediat după ce au plecat conservatorii de la guvernare au tăbărât pe posturile rămase vacante şi vă aduc aminte numai de ciolaniada detestabilă pentru portofoliul economiei. Democraţii nu au plecat de la guvernare nici când preşedintele îl făcea corupt în direct, la televizor, pe şeful Guvernului, cu care acţionau solidar. Nu vor să plece nici acum când, cu ultimele zbateri, auzim că vor să sesizeze Curtea Constituţională, considerând ilegitim acest Guvern.

O să le expun acum parlamentarilor P.D., care se considerau perfect legitimi atunci când aveau dinţii încleştaţi de ciolan, părerea unui ilustru om politic. "Oamenii ăştia au pierdut alegerile. I-am adus la putere pentru că era o necesitate politică trimiterea în Opoziţie a P.S.D.-ului. Am adoptat o poziţie în care am privit la Constituţie cu responsabilitate şi am folosit-o pentru a produce o schimbare care era necesară. De aceea, am avut forţa să-i spun PSD-ului, nu! Pentru democraţia din România este bine să staţi în Opoziţie, deşi obţinuse cel mai mare procentaj în alegeri. Mi s-a părut că aşa este corect pentru români, în primul rând."

Ilustrul om politic din care am citat este nimeni altul decât Traian Băsescu, steaua călăuzitoare a PD.

Doamnelor şi domnilor,

Specialitatea PD este să dinamiteze construcţii şi guverne. Asta a făcut când a distrus F.S.N.-ul, CDR-ul şi doreşte acum să distrugă şi P.N.L.-ul. Nouă nu ne place această politică de tip muşcă şi fugi, însuşită şi moştenită de PD de la Traian Băsescu, sigur că da.

Partidul Conservator doreşte să construiască. Asta şi pentru că cei mai mulţi dintre membrii partidului nostru au construit ceva în viaţa lor şi a familiilor lor. Ne plac valorile şi nu oportuniştii. Ne place să fim independenţi şi nu controlaţi de un păpuşar care vede în oameni simple obiecte manevrabile. Ne place să fim demni şi nu să ne clătinăm după cum adie vântul dinspre Cotroceni. Şi, în fine, ne place în Uniunea Europeană şi nu în stalinism.

Doamnelor şi domnilor,

România parcurge o etapă grea. Suntem într-o criză politică fără precedent, declanşată şi menţinută de Traian Băsescu. Avem nevoie mai mult decât oricând de stabilitate politică şi de un Guvern eficient. Avem nevoie să privim înainte, dincolo de acest circ interminabil.

În viziunea Partidului Conservator, România europeană trebuie să fie construită pe patru piloni fundamentali: familie, bunăstare, educaţie şi moralitate. Scopul nostru este să avem cât mai mulţi români pe picioarele lor, dar care să nu uite de lucrurile fundamentale din viaţă. Să nu uite că cel mai bine este acasă, în sânul familiei, să nu uite de învăţători şi de Dumnezeu, şi, la fel de important, să nu uite de bătrâni. Bătrânii noştri au nevoie de grijă şi de pâine, şi nu de circ.

De aceea, Partidul Conservator a lansat o platformă de sprijin a pensionarilor. De aceea, vă cerem sprijinul pentru a trece prin Parlament propunerea noastră ca 1% din profitul marilor firme să se ducă la fondul de solidaritate socială şi de acolo în buzunarele pensionarilor. De aceea, vă solicităm aplicarea exactă a legii în sensul ca 2% din privatizări să fie imediat alocaţi construcţiei de case pentru pensionarii evacuaţi din casele naţionalizate. De aceea, vă cerem să reducem la 9% taxa pe valoarea adăugată la alimentele de bază. De aceea, Partidul Conservator doreşte ca medicamentele să fie gratuite şi nu compensate, iar plafonul valoric să fie dublat.

Am încercat să facem toate aceste lucruri, fiind la guvernare şi, din păcate, nu am reuşit. Vom încerca să facem în continuare din Opoziţie şi dacă tot nu putem, suntem convinşi că la viitoarele alegeri vom primi voturile necesare să avem mai multă forţă şi vom reuşi.

Obiectivele noastre sunt clare şi realizabile.

Domnilor,

România de azi nu duce lipsă de bani, duce lipsă de viziune, de programe şi de buni administratori. De acestea avem nevoie. De Uniunea Europeană şi nu de circul zilnic oferit de alianţa DA, decedată anticipat.

Doamnelor şi domnilor,

Spuneam că singurul obiectiv pentru care am acceptat oferta lui Traian Băsescu de a intra la guvernare a fost integrarea în Uniunea Europeană. Am fost şi suntem un partid proeuropean. Şi am dovedit-o contribuind după puterile noastre la admiterea ca membru deplin al României în Uniunea Europeană. A fi proeuropean însă nu înseamnă câtuşi de puţin a uita de România. Europa unită nu înseamnă o Europă uniformizată, fără identităţi naţionale, fără valori tradiţionale. Europa unită este o Europă a diversităţii, a respectului pentru drepturile fundamentale ale omului, pentru cultura fiecărui stat, pentru democraţie şi lege.

Şi pentru că vorbim de lege, domnilor, vreau să vă spun că respectul pentru lege este unul dintre principiile cheie ale conservatorismului. Noi credem că o societate nu se poate dezvolta decât în respectul deplin pentru aplicarea legii, iar legea fundamentală a României este Constituţia. Aşa se explică de ce am susţinut şi susţinem cu tărie suspendarea preşedintelui Băsescu, pentru motivul foarte simplu că domnia sa a încălcat şi încalcă în continuare Constituţia.

România nu poate fi o ţară europeană cu un preşedinte care nesocoteşte legea fundamentală a statului. Şi tot cu raportare la Constituţie, România nu-şi poate permite un Guvern din care să facă parte formaţiune care, fiind la guvernare, şi-a intensificat vocea pentru obţinerea autonomiei pe criterii etnice.

Constituţia României spune clar, chiar de la primul alineat, "România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil". Din acest punct de vedere, dacă UDMR ar recunoaşte, şi-ar asuma, şi-ar respecta până la ultima virgulă textul Constituţiei, Partidul Conservator nu ar avea nici o problemă cu prezenţa sa în Guvern.

La acest moment, însă, din nefericire, UDMR are aceeaşi politică distructivă ca şi PD-ul. Noi considerăm o meschinărie să vrei să faci parte dintr-un Guvern constituţional învestit, când tu nu respecţi exact Constituţia. Constituţia, în ţările democratice, nu se respectă pe pasaje, pe articole sau pe alineate. Orice Constituţie se respectă total şi necondiţionat.

Pentru a înţelege mai clar despre ce este vorba, aş vrea să fac o analogie. UDMR-ul protejează în momentul de faţă ca şi cum România, dacă vreţi, ar fi dorit să fie membru al Uniunii Europene, dar să nu respecte o parte din regulile acesteia. Cum ar fi, să spunem, libertatea de mişcare a cetăţenilor.

Totuşi, suntem membri ai Uniunii Europene pentru că am acceptat toate criteriile celorlalţi membri ai Uniunii Europene. Şi, din păcate, pentru UDMR, ceea ce doresc dumnealor nu este posibil în lumea civilizată şi democratică.

Pentru a concluziona, poziţia noastră politică este dată numai şi numai de raportarea la Constituţie, la legea fundamentală a României. Considerăm că preşedintele Băsescu trebuie suspendat pentru că a încălcat Constituţia, cum la fel considerăm că UDMR nu are ce să caute în viitorul Guvern, deoarece prin declaraţiile şi politicile sale pune la îndoială corectitudinea Constituţiei.

Prin urmare, dat fiind toate acestea, Grupurile parlamentare ale Partidului Conservator din Camera Deputaţilor şi din Senatul României nu vor vota cabinetul propus astăzi de domnul Călin Popescu Tăriceanu.

Vă mulţumesc.

(Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dau cuvântul domnului deputat Pambuccian Varujan, din partea Grupurilor minorităţilor naţionale.

Vă rog dacă din cadrul grupurilor de independenţi sau independenţii de la Senat doresc să ia cuvântul. Domnul Ţibuleac. Da? Mulţumesc foarte mult.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulţumesc.

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Stimaţi colegi,

Sunt două lucruri pe care le-am spus cu consecvenţă încă din momentele în care ceea ce se pare că se va încheia astăzi a început să se arate cât de cât clar.

Primul a fost legat de faptul că noi am fost ultimii care am intrat în Coaliţie şi că vom fi ultimii care o vom părăsi.

Al doilea a fost legat de faptul că vom sprijini orice formulă care să asigure stabilitate politică şi ambele lucruri pe care le-am spus pleacă, de fapt, din aceeaşi rădăcină, a faptului că ceea ce ne dorim este o Românie cu o politică stabilă, că ne dorim ca lucrurile să fie aşa cum ne-ar plăcea fiecăruia dintre noi să fie şi în viaţa de zi cu zi, adică să fie simple, clare şi predictibile. Este exact ce îşi doreşte şi fiecare om, şi mediul economic şi cam tot ce există şi este structurat în vreun fel sau altul.

Din păcate, România a avut în istoria ei foarte puţine asemenea momente. În general, lucrurile au fost complicate, confuze şi impredictibile şi ne-a costat foarte mult lucrul acesta, iar momentele în care în România lucrurile au fost simple, clare şi predictibile, din păcate, au fost momente, în general sub zodia unei dictaturi. Sper ca de data aceasta să avem un moment simplu, clar şi predictibil în democraţie, pentru că aceasta înseamnă normalitate şi pentru această normalitate, pentru ca ceea ce se întâmplă să meargă în direcţia aceasta de simplu, clar şi predictibil, noi vom vota acest Guvern.

Ne-am uitat la structura ministerială, la structura portofoliilor. Este o structură europeană. Poate că a fost gândită aşa şi pentru a exista omologii cu instituţii similare din Europa. Ne-am dori să nu fie doar o omologie formală, pentru că destinul României, în mod evident, va fi din ce în ce mai mult legat de existenţa ei în Uniunea Europeană. Şi atunci vocea noastră va trebui să fie o voce din ce în ce mai clară, în apărarea intereselor naţionale, dar şi în apărarea intereselor comune europene.

Sper ca acest simplu, clar şi predictibil, pe care ni-l dorim atât de mult, să se întâmple, măcar pentru o bucată de timp de acum încolo.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc. Invit din partea independenţilor pe domnul senator Ţâbuleac. Va urma, pentru cinci minute, domnul deputat Crin Antonescu, după care, pentru două minute domnul Cezar Preda şi cinci minute domnul Kelemen Hunor.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Mihai Ţâbuleac:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte al Senatului,

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Doamnelor şi domnilor,

Culmea este că s-a confirmat că 1 aprilie este ziua păcălelilor. Păcălită a fost aproape toată naţiunea română, cel puţin de trei ori. Prima dată pentru că i s-a impus un Guvern care a fost votat doar de populaţia de etnie maghiară, a doua oară pentru că s-a scumpit din nou energia electrică şi a treia oară pentru că am intrat cu stângul în Uniunea Europeană, din cauza taxei de primă înmatriculare.

Susţin aceasta, pentru că ştim cu toţii că la alegerile generale din 2004 populaţia a votat Alianţa D.A. P.N.L.-P.D., alianţă politică ce a fost constituită, ca atare şi pentru a guverna şi nicidecum Alianţa P.N.L.-U.D.M.R. şi cu atât mai puţin Alianţa P.N.L.-P.S.D.-U.D.M.R.

Din Guvernul care se vrea astăzi învestit, doar U.D.M.r. a primit voturile electoratului la scrutinul din noiembrie 2004.

Susţin aceasta şi pentru că cineva şi-a propus să joace cu România un joc de-a alba-neagra, vrând să ne convingă că alianţa D.A. nu mai există, dar există un prim-ministru care reprezintă această formaţiune politică. Se pare că domnul prim-ministru în cauză este un fel de spirit care dăinuie şi după moarte, rătăcind prin Palatul Victoria, în căutarea oricărei formule care să-i dea posibilitaea să rămână acolo şi să nu urce la cer. Nu reprezintă o păcăleală şi faptul că se vrea aducerea la cârma ţării a unui Guvern alcătuit din două partide, pentru care suma voturilor, în toate sondajele de opinie, acoperă doar 15-16% din preferinţele electoratului? Dacă vom accepta aşa ceva, înseamnă că dispreţuim oamenii din ţara aceasta, din comunităţile care ne-au mandatat, prietenii, părinţii şi copiii noştri, dar dispreţuim şi partenerii din marea comunitate europeană, cărora le oferim un exemplu ce nu are nimic de-a face cu democraţia.

Nu reprezintă o păcăleală şi faptul că marele partid numit P.S.D., care nu a pierdut nicio ocazie de a se lăuda că a câştigat alegerile, vrea să guverneze sub acoperire, trăgându-şi cagula peste faţă şi amăgindu-se cu gândul la votul negativ al populaţiei?

Domnilor de la P.S.D., dacă sunteţi atât de viteji şi, oricum, ca număr, sunteţi de două ori şi jumătate mai mulţi decât reprezentanţii "vioarei întâi", nu se justifică să vă ascundeţi în umbra domnului Călin Popescu Tăriceanu. De ce nu vă propuneţi ori să vă manifestaţi ca un adevărat partid de opoziţie, ori să acceptaţi o nouă competiţie electorală?

Sigur, politica sub acoperire este mai comodă, poate chiar şi mai avantajoasă, dar se pare că nu vă pasă deloc de cetăţeanul căruia tocmai i s-a majorat factura la energia electrică.

Nu este o păcăleală şi faptul că în această nouă formulă de Guvern accentul este pus pe persoane care provin din pepiniera de cadre de la P.N.L. Iaşi, adică tot de acolo de unde provine şi fostul prefect, care a fost implicat într-un mare scandal de corupţie din ultima perioadă? Această coincidenţă şi mai ales faptul că discutăm aici chiar şi despre respectabilul domn propus pentru portofoliul de la justiţie, mă determină să mă simt păcălit şi umilit. (Vociferări.)

În fine, voi încheia spunându-vă că eu cred că marea păcăleală constă în faptul că s-ar putea să existe o legătură între modificarea structurii Guvernului, creşterea preţului la energia electrică şi chiar încăpăţânarea de a menţine taxa de primă înmatriculare.

Iată doar câteva argumente care ne determină pe noi, parlamentarii Partidului Liberal Democrat, chiar dacă astăzi suntem prea puţini, să nu ne lăsăm păcăliţi şi să votăm împotriva propunerii privind modificarea structurii şi componenţei Guvernului.

Mai mult decât atât, deoarece ceea ce se petrece acum şi aici este un act de încălcare gravă a Constituţiei României, motivele au fost deja explicitate, noi, parlamentarii Partidului Liberal Democrat ne delimităm clar şi nu vom participa la procedura de vot.

Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze din partea Partidului Liberal Democrat).

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule senator.

În continuare, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Naţional Liberal, domnul deputat Crin Antonescu.

Aveţi cuvântul, domnule deputat. (Aplauze din partea PNL-ului).

Domnul George Crin Laurenţiu Antonescu:

Mulţumesc.

Domnilor preşedinţi ai Camerelor,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri şi candidaţi de miniştri,

Domnilor parlamentari,

Domnule Nicolăescu,

În cele ce s-au spus până acum, în cea mai mare parte, Guvernul care cere astăzi învestitura Parlamentului a scăpat un pic aşa de tirul încrucişat al reprezentanţilor partidelor are au vorbit unii despre ceilalţi, cei de la Partidul Democrat, intraţi categoric cu evlavie nouă în Săptămâna Mare au deplâns soarta electorală a Partidului Naţional Liberal, domnul preşedinte al Partidului România Mare ne-a îndemnat să fim vicleni, să nu strângem poporul în jurul lui Traian Băsescu mai mult decât pesemne că este strâns, după sondajele celor care ulterior devin consilieri prezidenţiali şi aşa mai departe.

Daţi-mi voie foarte scurt să spun două lucruri despre acest Guvern şi despre ceea ce credem noi, liberalii, că are el de făcut.

Înainte de toate, s-a pus problema legitimităţii şi aici foarte multe discuţii nu sunt. Cred că o putem citi în orice chip, dar avem o singură Constituţie a României şi câtă vreme această Constituţie a României este în vigoare, singura sursă de legitimitate pentru un Guvern este votul unei majorităţi a Parlamentului României. Cine crede altfel, poate să facă Guvern în altă parte, poate să nu recunoască un Guvern învestit aici, poate să iasă din sală pe timpul votului sau de tot, dar realitatea constituţională este certă şi singura sursă, repet, de legitimitate a acestui Guvern sau a oricărui altul, este Parlamentul României, pentru că Parlamentul României reprezintă, ca organ reprezentativ suprem, voinţa electoratului român.

În al doilea rând, în legătură cu această echipă şi cu mandatul ei.

Domnule prim-ministru, ştiţi la fel de bine sau poate chiar mai bine decât mine că, deşi, probabil, după anunţurile care s-au făcut, veţi primi astăzi votul de învestitură, nu sunteţi nici dumneavoastră şi nici colegii care vă însoţesc azi în banca ministerială într-o situaţie uşoară.

Eu şi colegii mei liberali evident că acordăm deplină încredere premierului Tăriceanu şi echipei sale. Sunt în această echipă propusă oameni care au făcut parte din guverne mai vechi, ca Teodor Meleşcanu, ca Decebal Remeş şi sunt oameni de a căror prestaţie în acele guverne nu ne este deloc ruşine.

Sunt, de asemenea, mulţi miniştri tineri, mulţi miniştri noi, în care, de asemenea, avem toată încrederea. Şi, totuşi, nu va fi uşor.

S-a spus, aţi spus şi dumneavoastră ce trebuie să faceţi, domnule prim-ministru, ce intenţionaţi să faceţi şi vă vom da votul de învestitură pentru aceste angajamente.

Permiteţi-mi ca în numele colegilor mei să spun public câte ceva despre ceea ce cred că nu aveţi voie să faceţi. Nu aveţi voie, domnule prim-ministru, ca, deşi sub o presiune electorală enormă, descrisă şi de corul bocitoarelor şi detractorilor de pe lângă Palatul Cotroceni, nu aveţi voie la nici o undă de demagogie şi populism. Mai degrabă se pot pierde voturi, decât să pierdeţi timp, care înseamnă şansele României.

Nu aveţi voie, domnule prim-ministru, să luaţi decizii pripite şi în acelaşi timp nu aveţi voie să ezitaţi. Nu aveţi voie, domnule prim-ministru, ca împreună cu colegii dumneavoastră şi sper, cu sprijinul unei majorităţi a Parlamentului, să nu demonstraţi tuturor celor care, cu bună sau cu rea-credinţă, se îndoiesc astăzi de intenţiile dumneavoastră, că nu au dreptate.

Se vorbeşte despre faptul că prin această schimbare de Guvern s-a dorit schimbarea miniştrilor Partidului Democrat, care periclitau interese transpartinice.

Evident noi ştim că nu este adevărat! Noi ştim şi n-a putut demonstra nimeni deocamdată contrariul, că şi în mandatul de până acum dumneavoastră, ca prim-ministru şi ceilalţi miniştri pe care i-aţi avut, n-au favorizat niciun grup de interese despre care se vorbeşte atât. Va trebui ca în continuare să nu o faceţi! Va trebui să fiţi vigilent şi să fim cu toţii, la faptul că nu orice spune preşedintele Traian Băsescu din populism şi interes partizan înseamnă că nu este adevărat. Există pericole reale care pot pândi democraţia, aşa cum vrem noi să o apărăm, şi nu este exclus ca interese ilegitime democratic, transpartinice, să se ascundă azi, eventual, în spatele unui vot pe care Cabinetul dumneavoastră îl primeşte. Aveţi datoria de a nu face nici cea mai mică concesie vreodată unor astfel de interse.

Aveţi, de asemenea, domnule prim-ministru, de traversat împreună cu cel mai tânăr, probabil, dintre noii dumneavoastră colegi, viitorul ministru al Justiţiei, domnul Chiuariu, un moment extrem de important şi semnificativ, în ceea ce priveşte conducerea Ministerului Justiţiei.

Domnule ministru,

Sper că pot să vă spun deja aşa, alături de primul-ministru şi de ceilalţi colegi, aveţi datoria să reformaţi într-adevăr justiţia românească, să arătaţi tuturor, inclusiv comisarului Frattini, pe care eu îl consider de bună-credinţă, că se poate reformă sau se poate cu adevărat reformă după Monica Macovei şi aceasta înseamnă că în România trebuie să facem paşii decisivi sau să continuăm paşii decisivi pentru o justiţie în favoarea cetăţeanului, pentru o justiţie care să nu permită omului politic pentru că este om politic, să se ferească de lege, dar care, în acelaşi timp, să pună capăt hotărât şi imediat elementelor de poliţie politică, pe care, din păcate, în timpul mandatului doamnei Macovei, Parchetul General şi Departamentul Naţional Anticorupţie, împreună cu alte instituţii, au început să le introducă.

Aveţi datoria şi cred că nu este uşor să faceţi, întra-adevăr, reformă în justiţie, reformă în Parchet, reformă în mentalitatea şi a clasei politice, şi a oamenilor din sistemul pe care îl veţi conduce şi îl veţi reprezenta şi de ceea ce veţi face dumneavoastră acolo depinde în mare măsură imaginea şi calitatea morală a acestui Guvern.

Am convingerea că premierul, aşa cum a susţinut toate demersurile Monicăi Macovei, ale domnului Morar, toate demersurile pentru a "lupta", ca să citez, "împotriva corupţiei", vă va susţine şi pe dumneavoastră. Dar datoria principală pe care o aveţi este aceea de a face din lupta anticorupţie nu o lozincă, ci o activitate discretă, eficientă şi adevărat, în folosul justiţiei.

În fine, domnule prim-ministru, astăzi am aflat că Partidul Social Democrat va susţine acest Cabinet şi preşedintele P.S.D., domnul Mircea Geoană, a spus aici că partidul domniei sale optează pentru răul cel mai mic. Şi Partidul Naţional Liberal, la rândul său, în această situaţie, optează pentru răul cel mai mic.

Nu este nici o alianţă, este poate doar o alianţă a tuturor celor care cred că un Guvern îşi are legitimitatea în Parlamentul României şi nu în altă parte. Partidul Naţional Liberal rămâne un partid de dreapta, Partidul Social Democrat rămâne un partid de stânga. Că îmi închipui că dacă şi dumneavoastră plecaţi la populari, într-o bună zi, rămânem fără socialişti în România ".. Şi, în ceea ce priveşte programul de guvernare şi toate celelalte decizii anunţate de premier, aţi văzut că nu există compromisuri. Chiar dacă - şi sper ca acest partid va fi învestit - Partidul Naţional Liberal va fi în Guvern şi Partidul Social Democrat în Opoziţie. (Vociferări.)

Domnule prim-ministru, "..

Imediat domnilor, cu dumneavoastră închei! (Se adresează domnilor deputaţi din partea dreaptă a sălii).

Domnule prim-ministru,

Sigur că viaţa politică este compusă şi din compromisuri. Am convingerea că ştiţi şi de aceea, împreună cu toţi colegii mei, susţin această formulă cu toată încrederea, ştiţi ce compromisuri trebuie să faceţi şi ce compromisuri nu aveţi voie să faceţi.

Două partide astăzi mai cu hotărâre şi-au exprimat intenţia de a nu vota pentru Guvern şi aceasta este foarte bine, că doar nu avem un Parlament monocolor! Partidul România Mare, pentru că în Guvern sunt unguri şi Partidul Democrat, pentru că în Guvern sunt liberali.

Totuşi, nişte semne de dezgheţ au apărut şi vreau să le salut. Pe de o parte, preşedintele Partidului România Mare, în ciuda aerului, ca de obicei, fioros, dă semne clare de toleranţă, a numărat numai patru unguri în Guvern, scăpându-i din vedere pe suspecţii Ludovic Orban sau Ovidiu Silaghi. (Râsete în sală). Şi acesta este, totuşi, un semn că supărarea P.R.M.-ului nu este chiar aşa de mare.

Partidul Democrat, de asemenea, a dat un semn de emancipare, aproape incredibil, aplaudându-l pe senatorul Corneliu Vadim Tudor, care deunăzi umbla pe aici cu o frumoasă pictură cu domnul Băsescu după gratii. (Aplauze)

Salut şi încurajez la colegii noştri din Partidul Democrat această dezinvoltură pentru că, da, domnilor, măcar aici în Parlament suntem trimişi ca să votăm, să aplaudăm şi să spunem ceea ce considerăm de cuviinţă.

Noi nu l-am aplaudat pe domnul preşedinte al Partidului România Mare când umba cu chestiunea aceea cu zăbrelele, dar dacă dumneavoastră astăzi, atunci când domnia sa demască originile israeliene ale consilierilor primului-ministru sunteţi atât de încântaţi, încât uitaţi ce s-a întâmplat, este foarte bine.

În tot cazul, cu nişte unguri în Guvern, cu israelieni consilieri, cu votul P.S.D.-ului, acest Guvern probabil că va conduce România de astăzi şi de mâine. Eu îi urez succes, în numele colegilor mei, îi promit pe câtă încredere, atâta exigenţă şi pentru evlavioşii noştri colegi care tac de Florii şi răcnesc în România Mare, le spun bun venit la creştinism, chiar dacă este ceva uşor inversat. Pentru dumneavoastră, Postul Mare va începe abia după Paşti!

Mulţumesc. (Râsete şi aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc. Invit la microfon pe domnul deputat Cezar Preda, din partea Grupurilor Partidului Democrat. Urmează domnul Kelemen.

Domnul Cezar Preda:

Stimate coleg,

Iată că este rândul nostru acum "..

domnilor şi doamnelor,

Domnule preşedinte,

Stimaţi invitaţi,

Până acum, mulţi colegi au citat din clasici, din contemporani, mai puţin din cei doi mari îndrăgostiţi de astăzi de programul de guvernare al Alianţei Dreptate şi Adevăr, domnul Călin Popescu-Tăriceanu şi domnul Mircea Geoană.

Daţi-mi voie să vă citez eu câteva cehstiuni scurte despre ceea ce au spus domniile lor în aceeaşi sală, cu aceeaşi demnitate.

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu, acum câteva luni: "Domnul Mircea Geoană ne dovedeşte că este total rupt de realitate. Ori nu este în stare, ori nu vrea să vadă! Am pus în funcţiune instituţii care să lupte împotriva corupţiei pe care P.S.D.-ul o ridicase la rang de lege. Mulţumesc din nou Guvernului pe care-l conduc pentru eficacitatea cu care a muncit pentru integrare şi, aşa cum am mai spus-o ca prim-ministru şi ca cetăţean român, sunt mândru de realizările României. Aderarea impune domnia legii în România şi elimină domnia bunului plac, tipică P.S.D.-ului, iar aceasta, evident, strică jocurile grupurilor mafiote, cultivate cu atâta grijă de P.S.D. Pomenile de la stat sau nerespectarea legii nu sunt soluţii în folosul cetăţenilor, ci doar în cel al unui partid corupt ca P.S.D. şi al clientelei sale. Cine ne dă nouă lecţii despre nivelul de trai? Un partid care a pus economia ţării la picioarele clientelei de partid? Un partid care a condamnat majoritatea cetăţenilor în sărăcie, de dragul unei caste clientelare, un partid care a preferat să cumpere bunăvoinţa electoratului cu pomeni date înainte de alegeri?"

Domnule Mircea Geoană,

Domnule viitor fost prim-ministru al României,

De fiecare dată când primul-ministru Tăriceanu primeşte câte un glonţ care îi trece pe lângă ureche, are o singură reţetă: se duce şi ia o porţie de delir anti P.S.D., se îmbărbătează, vine în faţa Parlamentului şi în faţa camerelor de luat vederi, începe să mintă şi să spună cât de bun şi de grozav a fost Guvernul pe care-l conduce. Numai un om disperat şi un om care nu cunoaşte minima decenţă şi politeţe în viaţa publică poate să facă asemenea afirmaţii. Iar dacă primului-ministru, în sfârşit, i-a venit înţelepciunea şi vrea anticipate, haideţi să-i dăm anticipate, să dăm României un Guvern mai bun şi un Guvern mai competent, un Guvern care să facă treaba, nu cum să mintă în delir aici, în faţa Parlamentului.

Daţi-mi voie, domnilor, să vă spun că aici s-au spus lucruri despre relele cele mai mici sau cele mai mari pentru România, nimeni n-a spus despre binele României. Dacă vrem binele României, haideţi să mergem atunci, aşa cum spunea şi domnul Geoană, la alegeri anticipate!

Suntem în prezenţa, domnilor şi doamnelor, a unei mineriade politice organizate, care nu are nici cea mai mică urmă de iz popular, ci este 100% lovitură de aparat şi de procedură. Primul-ministru s-a folosit de instituţiile statului şi astăzi o face şi cu forul legislativ, căruia îi prezintă o suită de improvizaţii.

Fostul prim-ministru al României nominalizat de Alianţa Dreptate şi Adevăr nu poate fi prim-ministru al României nominalizat de Partidul Naţional Liberal, pentru că acest partid nu a candidat la alegeri de unul singur în anul 2004.

Formula hilară a ceea ce ni se propune astăzi nu are un program propriu de guvernare, deoarece tot ceea ce a condus la asumarea programului de guvernare la nivelul anului 2005 şi la acceptarea acestuia de către Parlament nu se poate însuşi fără autorii de drept. Nu putem să acceptăm că vom fi la mâna unui nucleu de conspiratori care se ascund în spatele democraţiei doar pentru că direcţia alegerilor anticipate ar distruge urzeala victorioasă a unui complot parlamentar, aşa cum ni se înfăţişează el astăzi.

Toată această ofensivă vine ca răspuns la intervenţiile preşedintelui României, care a repetat că nu se poate tolera o situaţie anterioară mandatului său.

Cine a spus că vom trăi mai bine? Cine primeşte toate semnalele de la populaţie? Domnul preşedinte Traian Băsescu, cel împotriva căruia astăzi vă îndreptaţi cu toţii, pentru că sunteţi vizibil deranjaţi de luările de poziţie asupra derapajelor de la programul de guvernare, la faptul că justiţia a început să lucreze şi la faptul că beneficiarii resurselor bugetului de stat au început să treacă pe la Procuratură.

Cel care ne-a fost prezentat astăzi ca o formă de Guvern are o susţinere parlamentară numai de 20%. Dacă nu este aşa, spuneţi-ne, oficializaţi-o!

Domnule Tăriceanu,

Nu mai veniţi cu liste de nume care conturează un Executiv. Este bine să avem şi demisia de onoare şi noi vă promitem că o vom accepta, pentru că, atenţie, acum, în Săptămâna Mare, vă spun că aveţi o responsabilitate uriaşă. Sunteţi, domnule prim-ministru, în poziţia de a aduce comuniştii din nou la putere.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea P.D-ului).

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Cred că v-aţi referit la P.L.D., care vine din urmă.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Kelemen Hunor pentru cinci minute. Aveţi cuvântul.

Domnul Kelemen Hunor:

Stimate domnule preşedinte al Senatului,

Stimate domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Înainte de toate daţi-mi voie să fac o paranteză în legătură cu două intervenţii, a unui coleg senator care nu mai este în sală şi a unui deputat care sper că a rămas în sală.

Am ascultat două discursuri fulminante. Din partea domnului senator singura parte coerentă era când dădea citate din discursul domnului preşedinte Marko, în rest, delirul obişnuit. Îl rugăm pe domnul senator să mai inventeze şi altceva, să găsească şi o altă melodie, cu aceasta ne-am obişnuit şi să citească şi poezii şi eseuri de la domnul preşedinte Marko, poate se linişteşte.

Vreau să vă liniştesc, domnule e deputat, noi respectăm Constituţia, am respectat, vom respecta şi în continuare, dar respectul Constituţiei înseamnă să ai posibilitate de a lansa teme de dezbateri, de a face iniţiative legislative, de a te exprima în mod liber.

Vom respecta Constituţia. Nu vrem să rupem ţara, nu vrem să vindem Ardealul şi nu vrem să facem rău nimănui din această ţară.

Acum exact 825 de zile, în momentul dezbaterii şi votării programului de guvernare şi a listei de Guvern, Uniunea Democrată Maghiară din România a promis că va fi un factor de stabilitate în viaţa politică românească, a promis că va milita şi va lucra în structurile Executivului şi în Parlamentul României, pentru o ţară europeană, modernă, pentru o societate deschisă, pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii cotidiene şi pentru pregătirea societăţii în ansamblul ei, în vedera integrării propriu-zise, în spaţiul Uniunii Europene.

Am plecat la un drum dificil, într-o Coaliţie formată din patru partide şi cu o majoritate parlamentară confortabilă şi iată-ne după mai mult de doi ani, într-o situaţie în care un Guvern minoritar, pe programul de guvernare votat în plenul celor două Camere, care nu este programul Partidului Naţional Liberal, nici al Partidului Democrat, nici al Alianţei, ci este programul votat de Parlament şi programul făcut de Coaliţie, vine un Guvern minoritar şi solicită susţinere parlamentară.

Toţi ne punem în mod firesc aceeaşi întrebare: cum am ajuns în această situaţie? Răspunsul este deranjant de simplu: din orgoliu prostesc, din dorinţa unora de a fi deasupra tuturor, din dorinţa unui preşedinte, preşedinte jucător, de a controla totul şi pe toate, din lipsa de solidaritate şi de foarte multe ori din lipsa de responsabilitate faţă de cetăţeni, din cauza jocurilor politicianiste.

În aceste 825 de zile, am văzut aproape tot ce nu dorisem să vedem: am văzut şantaj cu fel de fel de dosare, am văzut cum se folosesc informaţiile de la serviciile secrete în dezbaterile politice, am văzut ţeava spartă de la Parchetul General prin care curgeau informaţiile prin toate canalele de mass-media, am văzut cum se face telejustiţie din dorinţa de a arăta că se lucrează, am văzut cum se transformă instituţia prezidenţială, cu atribuţii de moderator în societate, într-o instituţie angrenată în jocurile politice, am văzut ameninţări mai mult sau mai puţin voalate, am văzut demnitari înalţi ai statului român care vorbesc chestiuni politice în şoaptă în propriul lor birou, am văzut, deci, foarte multe lucruri inimaginabile, am văzut cum se întinde coarda şi, din păcate, am văzut cum se rupe coarda.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Societatea din România doreşte din stabilitate, aşteaptă o guvernare mai eficientă. Societatea din România s-a săturat de certurile noastre.

Noi considerăm că acel program de guvernare care a primit votul Parlamentului ne obligă. Ne obligă să ducem mandatul până la capăt, cu responsabilitate şi cu eficienţă. Suntem convinşi că nimic, nici măcar dorinţa prezidenţială, nu ne obligă să provocăm alegeri anticipate în primul an după intrarea noastră în Uniunea Europeană. În primul an, când administraţia centrală şi administraţia locală administraţiei locală ar trebui să funcţioneze la capacitate maximă.

Dacă formula iniţială de coaliţie nu mai are susţinere parlamentară, obligaţia noastră, prima noastră obligaţie este să căutăm susţinere parlamentară pentru programul de guvernare odată acceptat, pentru că politica înseamnă şi forţa înţelepciunii, nu numai forţa propriu-zisă a puterii, înseamnă şi dialog, nu numai monologul puterii, înseamnă şi echilibru, nu numai atac permanent şi dus până la extremă, înseamnă şi compromis, nu numai impunerea unui singur punct de vedere, oricât de atractiv ar fi acela.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

V-aş ruga să încheiaţi, domnule deputat.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Ăştia nu încheie niciodată!

Domnul Kelemen Hunor:

Şi noi credem că cetăţenii trebuie să ne judece la sfârşitul mandatului după rezultatele guvernării, nu după certurile politice sterile şi inutile.

Din aceste raţiuni, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România va vota acest nou Guvern, cel mai tânăr executiv postdecembrist. Sigur, tinereţea nu este o calitate, doar o stare trecătoare, aşa cum am văzut şi astăzi, în câteva discursuri, aşa cum nici vârsta nu înseamnă înţelepciune, cum am văzut într-un alt discurs.

Dar suntem convinşi că şi aceşti oameni foarte tineri, poate, cu mai puţină experienţă politică, dar cu dorinţa de a face ceva pentru binele comun, pentru întreaga societate, pentru cetăţenii acestei ţări, vor fi eficienţi, vor lucra pentru atingerea dezideratelor din programul de guvernare, împreună cu colegii mai experimentaţi.

Şi sunt convins că acest Guvern va guverna până în 2008, indiferent că unora le place sau nu.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Am încheiat dezbaterile.

Să fim operativi, v-aş ruga să mă urmăriţi. Aveţi în mapele dumneavoastră Hotărârea privind modificarea structurii şi componenţei Guvernului.

Vă consult dacă sunt observaţii la titlul hotărârii. Nu sunt.

Supun votului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog să număraţi. 64 împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi pentru, încă o dată, vă rog. V-aş ruga să număraţi. 265 de voturi pentru.

Legat de art. 1, vă rog, cu celelalte alineate, dacă sunt observaţii? Cu pct. I, II, III, IV. Nu sunt observaţii.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi. 265 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 66 de voturi împotrivă.

Abţineri?

S-a votat.

Art. 2, vă rog, dacă sunt obiecţiuni? (Domnul senator Gheorghe Funar îşi exprimă dorinţa să intervină.) Nu sunt.

Supun votului.

Cine este pentru? 265 de voturi pentru.

Împotrivă? 66.

Abţineri? Abţineri nu avem.

S-a votat.

Art. 3, dacă sunt observaţii? Aveţi observaţii la art. 3? Vă rog, domnule Funar.

Voci din PRM:

A vrut şi mai devreme să vorbească!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dacă mă atenţionaţi, îi dădeam cuvântul.

Vă rog, domnule Funar.

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Vă propun, la titlul 3, să respectăm prevederile din Legea nr. 24/2000...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

La art. 3.

Domnul Gheorghe Funar:

... şi să nu scriem la timpul viitor, ci la prezent: "se revocă din funcţia de membru al Guvernului".

Mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, avem Constituţia României de partea noastră, e singura formulă: "Preşedintele României revocă şi numeşte", deci, nu există cale de întors.

Supun votului dumneavoastră art. 3.

Cine este pentru? 268 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă rog să mai număraţi o dată. Nu cu două mâini, vă rog, o singură mână... 67 de voturi împotrivă.

Stimaţi colegi,

Vom trece, în conformitate cu prevederile Regulamentului, la votul asupra modificării structurii şi componenţei Guvernului prezentată de primul ministru.

Rog apelul la Senat.

Stimaţi colegi, vă rog să mă urmăriţi, procedura de vot, veţi primi câte o bilă albă şi o bilă neagră, votul este următorul: bila albă în urna albă, bila neagră în urna neagră, vot de încredere pentru noua echipă guvernamentală; bila albă în urna neagră şi bila neagră în urna albă, este vot împotrivă.

Rog chestorii, domnul Dumitru şi, din partea Camerei Deputaţilor, un chestor, domnul Kelemen, vă rog poftiţi aici, vă rog să daţi săculeţele cu bile.

Am marea rugăminte, aici, pe podiumul din jur nu stă nimeni, numai cel care votează. Deci, "eliberaţi ringul".

Rugăminte, nimeni pe podium.

Faceţi linişte, vă rog. Vă rog, linişte.

Vă rog, gata, puteţi începe.

Domnule premier Tăriceanu, domnule prim-ministru, membrii Guvernului, vă rog, nu staţi aici, că vin toţi lângă dumneavoastră, unde vreţi, undeva, în dreapta, în stânga, nu pe podium.

Puteţi începe.

Domnul Valentin-Zoltan Puskas:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

- Antonie Ştefan-Mihail - absent
- Apostol Neculai - prezent
- Arcaş Viorel - prezent
- Ardelean Aurel - prezent
- Arion Viorel - absent
- Athanasiu Alexandru - prezent

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule Stanciu, domnule Hrebenciuc, vă rog să părăsiţi podiumul, vă rog foarte mult. Domnule Pambuccian, domnule Vosganian, vă rog foarte mult, am spus, nimeni pe podium, aici. Urcaţi sus, coborâţi jos, mergeţi în dreapta, stânga, unde vreţi.

Vă rog, continuaţi.

Domnul Valentin-Zoltan Puskas:

- Basgan Ion - prezent
- Berceanu Radu Mircea - absent
- Blaga Vasile - absent
- Bobeş Marin - absent
- Cazacu Cornelia - absentă
- Câmpeanu Radu-Anton - prezent
- Cârlan Dan - absent
- Chelaru Ioan - prezent
- Cinteză Mircea - absent
- Ciornei Silvia - prezentă
- Cioroianu Adrian Mihai - prezent
- Cismaru Ivan - absent
- Copos Gheorghe - absent
- Corodan Ioan - prezent
- Cozmâncă Octav - absent

Domnul Nicolae Văcăroiu:

- absent. Strigaţi mai repede, că, pentru cine nu răspunde, mai facem o dată apelul, pe urmă.

Domnul Valentin-Zoltan Puskas:

Domnule preşedinte, strig mai repede, dar e aglomeraţie, nu văd cine e aici.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

De acord. Linişte, vă rog.

Domnul Valentin-Zoltan Puskas:

- Creţu Corina - absentă
- Creţu Ovidiu Teodor - prezent
- Cucuian Cristian - absent
- Cutaş George Sabin - prezent
- Daea Petre - prezent
- David Cristian - prezent
- David Gheorghe - absent
- Diaconescu Cristian - prezent
- Dina Carol - prezent
- Dinescu Valentin - prezent
- Dîncu Vasile - prezent
- Duca Viorel Senior - prezent
- Dumitrescu Ion Mihai - prezent
- Dumitrescu Gheorghe Viorel - prezent
- Dumitru Constantin - prezent
- Eckstein Kovacs Peter - prezent
- Fekete Szabó Andras Levente - prezent
- Filipescu Teodor - prezent
- Florescu Ion - prezent
- Flutur Gheorghe - absent
- Frunda György - prezent
- Funar Gheorghe - prezent
- Găucan Constantin - prezent

Vă rog, chestorii, să nu daţi bile până când nu am spus - prezent, vă rog foarte mult. Mulţumesc.

- Geoană Mircea Dan - prezent
- Georgescu Radu Cristian - prezent
- Gheorghe Constantin - prezent
- Haşotti Puiu - prezent
- Ilaşcu Ilie - prezent
- Iliescu Ion - prezent
- Iluşcă Daniel - prezent
- Ion Vasile - prezent
- Iorga Nicolae - prezent
- Iorgovan Antonie - prezent
- Ioţcu Petru Nicolae - absent
- Ivănescu Paula Maria - absentă
- Jurcan Dorel - absent
- Loghin Irina - absentă
- Lupoi Mihail - prezent
- Mardare Radu Cătălin - prezent
- Marinescu Marius - absent
- Markó Bela - prezent
- Meleşcanu Teodor Viorel - prezent
- Mereuţă Mircea - prezent
- Mihăiescu Eugen - prezent
- Mihăilescu Petru Şerban - prezent
- Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - absentă
- Moraru Ion - prezent
- Morţun Alexandru Ioan - prezent
- Neagoe Otilian - prezent

O clipă, vă rog, am spus, nu daţi bile... Am strigat de trei ori, nu am văzut, nu am spus că e - prezent, e trecut aici - absent, iar avem probleme.

Domnule senator, vă rog, v-am strigat de trei ori, n-aţi spus - prezent, Mereuţă Mircea, - prezent. Acum daţi bile.

- Neagu Nicolae - absent
- Néméth Csaba - prezent
- Nicolae Şerban - prezent
- Nicolai Norica - prezentă
- Novolan Traian - prezent
- Onaca Dorel-Constantin - absent
- Oprea Mario-Ovidiu - prezent
- Oprescu Sorin Mircea - prezent
- Pascu Corneliu - prezent
- Păcuraru Nicolae Paul Anton - prezent
- Păunescu Adrian - prezent
- Pereş Alexandru - absent
- Pete Ştefan - prezent
- Petre Maria - absentă
- Petrescu Ilie - prezent
- Popa Aron Dan - prezent
- Popa Dan Gabriel - absent
- Popa Nicolae-Vlad - absent
- Popescu Dan Mircea - prezent
- Popescu Ionel - absent
- Popescu Irinel - absent
- Popescu Mihail - absent
- Prodan Tiberiu Aurelian - prezent
- Puskas Valentin Zoltan - prezent
- Rădoi Ion - prezent
- Rădoi Ovidiu - absent
- Rădulescu Cristache - absent
- Roibu Aristide - prezent
- Sabău Dan - absent
- Sârbu Ilie - prezent
- Silistru Doina - prezentă
- Simionescu Aurel Gabriel - prezent
- Sogor Csaba - prezent
- Solcanu Ion - prezent
- Stan Petru - prezent
- Stănoiu Mihaela Rodica - prezentă
- Stoica Ilie - prezent
- Strătilă Şerban-Cezar - prezent
- Stroe Radu - prezent
- Szabó Karkoly Ferenc - prezent
- Şerbănescu Verginia - absentă
- Şerbu Gheorghe Vergil - prezent
- Şereş Ioan-Codruţ - prezent
- Ştefan Viorel - prezent
- Şter Sever - absent
- Talpeş Ioan - absent
- Tănăsescu Claudiu - prezent
- Tărăcilă Doru Ioan - prezent
- Terinte Radu - prezent
- Theodorescu Emil Răzvan - prezent
- Tîlvăr Angel - prezent
- Toma Ion - prezent
- Tomoioagă Liliana Lucia - prezentă
- Tudor Corneliu Vadim - prezent
- Ţâbuleac Mihai - absent
- Ţicău Adriana Silvia - prezentă
- Ţîrle Radu - absent
- Ungheanu Mihai - prezent
- Ungureanu Vasile Ioan Dănuţ - prezent
- Vasilescu Gavrilă - prezent
- Văcăroiu Nicolae - prezent
- Vărgău Ion - prezent
- Vedinaş Verginia - prezentă
- Verestóy Attila - prezent
- Voiculescu Dan - prezent
- Vosganian Varujan - prezent
- Vraciu Jan - absent

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule secretar Zgonea, apelul la Camera Deputaţilor.

Vă rog să eliberaţi ringul.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

- Adomnicăi Mirela Elena - prezentă
- Moldovan Emil Radu - prezent

Să-i ajutăm şi pe colegii care pierd avioanele.

- Pop Claudiu Adrian - prezent
- Adomniţei Cristian Mihai - prezent
- Albu Gheorghe - absent
- Almăjanu Marin - prezent
- Almăşan Liviu - absent
- Amarie Constantin - prezent
- Amet Aledin - prezent
- Anastase Roberta Alma - membru P.E.
- Andea Petru - prezent
- Andon Sergiu - prezent
- Andronescu Ecaterina - prezentă
- Andreica Romică - absent
- Antal Árpád-András - prezent
- Antal István - prezent
- Antonescu George Crin Laurenţiu - prezent
- Apostolache Mihai Cristian - prezent
- Ardelean Lia - prezentă
- Asztalos Ferenc - prezent
- Avram Dumitru - absent
- Baban Ştefan - prezent
- Bara Nicolae - absent
- Barbu Gheorghe - absent
- Bardan Cornel Ştefan - absent
- Bădălău Niculae - prezent
- Băeşu George - prezent
- Bănicioiu Nicolae - absent
- Bărbuleţiu Tiberiu - prezent
- Becsek-Garda Dezső-Kálmán - prezent
- Becşenescu Dumitru - prezent
- Bejinariu Eugen - prezent
- Bentu Dumitru - prezent
- Bivolaru Ioan - prezent
- Bîrsan Iulian-Gabriel - absent
- Boagiu Anca-Daniela - absentă
- Bobeanu Răzvan-Petrică - prezent
- Boeriu Valeriu-Victor - prezent
- Bolcaş Lucian Augustin - prezent
- Bonis Istvan - prezent
- Borbély László - prezent
- Boureanu Cristian Alexandru - absent
- Boşneac Valentin Samuel - prezent
- Brînzan Ovidiu - prezent
- Brînză William Gabriel - absent
- Bruchental-Pop Ionela - absentă
- Buciu Angela - absentă
- Buciuta Ştefan - absent
- Buda Daniel - absent
- Buda Ioan - prezent
- Buhăianu Obuf Cătălin Ovidiu - prezent
- Buruiană Aprodu Daniela - membru P.E.
- Buşoi Cristian Silviu - prezent
- Buzatu Dan Horaţiu - absent
- Buzea Cristian Valeriu - prezent
- Calimente Mihăiţă - prezent
- Câmpanu Liviu - prezent
- Canacheu Costică - absent
- Cantaragiu Bogdan - absent
- Cazan Romeo Gheorghe Leonard - prezent
- Călian Petru - prezent
- Călin Ion - prezent
- Chiper Gheorghe - prezent
- Chiş Filonaş - prezent
- Cindrea Ioan - prezent
- Ciocâlteu Alexandru - absent
- Ciontu Corneliu - prezent
- Ciopraga Mircea - prezent
- Ciucă Liviu Bogdan - prezent
- Cliveti Minodora - prezentă
- Cocrea Olguţa - prezentă
- Codîrlă Liviu - prezent
- Constantinescu Anca - absentă
- Constantinescu Viorel - prezent
- Corlăţean Titus - prezent
- Coşea Dumitru Gheorghe Mircea - membru P.E.
- Crăciunescu Grigore - prezent
- Creţu Gabriela - prezentă
- Cutean Vasile Emilian - prezent
- Dan Iosif - prezent
- Diaconescu Marin - prezent
- Diaconescu Renică - prezent
- Dida Corneliu Ioan - prezent
- Dobre Traian - prezent
- Dorneanu Valer - prezent
- Dragomir Dumitru - absent
- Dragomir Gheorghe - prezent
- Drăguş Radu-Cătălin - absent
- Dreţcanu Doina Micşunica - prezentă
- Dumitrescu Cristian Sorin - prezent
- Dumitrescu Liana - prezentă
- Dumitrescu Zamfir - prezent
- Dumitriu Dragoş Petre - prezent
- Dumitriu Mihai - prezent
- Dumitru Ion - prezent
- Duşa Mircea - prezent
- Duţu Stelian - absent
- Erdei-Dolóczki István - prezent
- Eserghep Gelil - absent
- Faina Constantin - prezent
- Fârşirotu Vladimir Mircea - prezent
- Fenechiu Relu - prezent
- Firczak Gheorghe - prezent
- Florea Damian - prezent
- Fotopolos Sotiris - prezent
- Frâncu Emilian Valentin - prezent
- Furo Iuliu Ioan - prezent
- Gabor Gheorghe - prezent
- Ganţ Ovidiu Victor - prezent
- Găleteanu Monalisa - prezentă
- Georgescu Filip - prezent
- Gerea Andrei Dominic - prezent
- Gheorghe Valeriu - prezent
- Gheorghiof Titu Nicolae - prezent
- Ghiorghioni Ionesie - absent
- Ghişe Ioan - prezent
- Giurgiu Mircia - prezent
- Glăvan Ştefan - prezent
- Godja Petru - absent
- Gonţea Ion - absent
- Grigore Dan - absent
- Grosaru Mircea - prezent
- Gubandru Aurel - prezent
- Guşă Cozmin Horea - absent
- Gvozdenovici Slavomir - absent
- Hanganu Romeo Octavian - prezent
- Hellvig Eduard Raul - membru P.E.
- Hoban Ioan - prezent
- Hogea Vlad Gabriel - prezent
- Hoinaru Marian - absent
- Hrebenciuc Viorel - prezent
- Iacob Ridzi Monica Maria - membru P.E.
- Iancu Iulian - prezent
- Ibram Iusein - prezent
- Ifrim Mircea - absent
- Igaş Traian Constantin - absent
- Ignat Miron - absent
- Ilie Cristian - absent
- Iliescu Valentin Adrian - absent
- Ionescu Daniel - prezent
- Iordache Florin - prezent
- Iordache Graţiela Denisa - absent
- Iriza Marius - prezent
- Iustian Mircea Teodor - absent
- Jipa Florina Ruxandra - absentă
- Kelemen Attila Béla Ladislau - prezent
- Kelemen Hunor - prezent
- Kerekes Károly - prezent
- Király Andrei-Gheorghe - prezent
- Kónya-Hamar Sándor - prezent
- Kovacs Attila - prezent
- Lakatos Petru - prezent
- Lambrino Radu - absent
- Lari-Iorga Leonida - absentă
- Lificiu Petru - prezent
- Liga Dănuţ - absent
- Longher Ghervazen - prezent
- Luchian Ion - prezent
- Macaleţi Costică - prezent
- Magheru Paul - prezent
- Man Mircea - absent
- Manda Iulian Claudiu - prezent
- Manolescu Oana - prezentă
- Manta Pantelimon - prezent
- Marian Dan Mihai - prezent
- Marin Constantin - prezent
- Marinescu Marian-Jean - membru P.E.
- Martin Eduard-Stelian - prezent
- Márton Árpád-Francisc - prezent
- Máté András-Levente - prezent
- Matei Cătălin Lucian - prezent
- Mazăre Alexandru - prezent
- Mătuşa Tudor - prezent
- Mălaimare Mihai Adrian - prezent
- Mănăstireanu Vladimir Alexandru - prezent
- Mănescu Rareş Şerban - prezent
- Mărculeţ Petrescu Mira Anca Victoria - absentă
- Meir Nati - prezent
- Merce Ilie - prezent
- Merka Adrian-Miroslav - prezent
- Micula Cătălin - prezent
- Mihalache Sorin Dan - prezent
- Mihei Andrian-Sirojea - prezent
- Mircea Costache - prezent
- Mircovici Niculae - prezent
- Mironescu Laurenţiu - absent
- Miroşeanu Liviu Alexandru - absent
- Mitrea Manuela - prezentă
- Mitrea Miron Tudor - prezent
- Miuţescu Gheorghe Adrian - prezent
- Mînzînă Ion - prezent
- Mocanu Alexandru - absent
- Mocanu Vasile - absent (delegaţie)
- Mocănescu Coloros Dan Constantin - prezent
- Mocioalcă Ion - prezent
- Mohora Tudor - prezent
- Moisoiu Adrian - prezent
- Moldovan Emil Radu - prezent
- Momanu Corneliu - absent
- Motreanu Dan Ştefan - prezent
- Movilă Petru - absent
- Munteanu Ioan - prezent
- Muşetescu Tiberiu-Ovidiu - prezent
- Nassar Rodica - prezentă
- Năstase Adrian - prezent
- Nechita Aurel - prezent
- Nedelcu Gabriela - prezentă
- Nica Dan - prezent
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen - prezent
- Nicolicea Eugen - prezent
- Nicula Vasile Cosmin - prezent
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - prezent
- Nistoran Dorin-Liviu - absent
- Niţă Constantin - prezent
- Niţulescu Teodor - prezent
- Nosa Iuliu - prezent
- Oancea Viorel - absent
- Olarean Aurel - absent
- Oltean Ioan - absent
- Olteanu Bogdan - prezent
- Oprea Gabriel - prezent
- Ovidenie Costel - prezent
- Palăr Ionel - prezent
- Pambuccian Varujan - prezent
- Pardău Dumitru - absent
- Pascu Bogdan - absent
- Paşcu Ioan Mircea - membru P.E.
- Pavelescu Aurelian - prezent
- Paveliu Marian Sorin - absent
- Păun Nicolae - prezent
- Petrea Constantin - absent
- Plumb Rovana - prezentă
- Podgorean Radu - prezent
- Ponta Victor-Viorel - absent
- Pop Claudiu Adrian - prezent
- Popa Cornel - prezent
- Popa Daniela - prezentă
- Popa Nicolae - prezent
- Popeangă Petre - membru P.E.
- Popescu Dan Ioan - prezent
- Popescu Florin Aurelian - absent
- Popescu Ionica Constanţa - prezentă
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - prezent
- Popp Cosmin Gabriel - absent
- Preda Cezar Florin - absent
- Preda Ion - absent (Bolnav)
- Pruteanu Vasile - absent
- Puchianu Ioan Dumitru - absent
- Pupeză Viorel - prezent
- Purceld Octavian-Mircea - prezent
- Puşcaş Vasile - prezent
- Puşcă Mircea Valer - prezent
- Puzdrea Dumitru - absent
- Radan Mihai - prezent
- Raicu Romeo Marius - absent
- Rădulescu Cristian - absent
- Rogin Marius - absent
- Romanescu Marcel Laurenţiu - absent
- Rus Ioan Aurel - absent
- Rusu Mihaela Adriana - prezentă
- Ruşanu Dan Radu - prezent
- Sanda Victor - prezent
- Sandu Gabriel - absent
- Sandu-Capră Mihai - prezent
- Sasu Ion - prezent
- Săniuţă Marian Florian - prezent
- Săpunaru Nini - prezent
- Sârb Gheorghe - absent
- Sârbu Daciana Octavia - prezentă
- Sârbu Marian - prezent
- Sârbu Mugurel Liviu - absent
- Scutaru Adrian George - prezent
- Semcu Adrian Emanuil - prezent
- Seres Dénes - prezent
- Severin Adrian - prezent
- Silaghi Ovidiu Ioan - prezent
- Sireţeanu Mihail - prezent
- Sóki Béla - prezent
- Soporan Vasile Filip - prezent
- Stan Ioan - prezent
- Stan Ion - prezent
- Stanciu Anghel - prezent
- Stativă Irinel Ioan - prezent
- Stănescu Cristian - membru P.E.
- Stănescu Mircea - prezent
- Stoica Ion - absent
- Străchinaru Petre - absent
- Strungă Emil - prezent
- Szekely Levente Csaba - prezent
- Ştirbeţ Cornel - absent
- Ştireanu Octavian - prezent
- Ştiucă Alecsandru - prezent
- Tabără Valeriu - absent
- Tamás Sándor - prezent
- Tămagă Constantin - prezent
- Tănăsescu Mihai Nicolae - prezent
- Tărniceru Petru - prezent
- Teodorescu George Alin - prezent
- Timar Liviu - prezent
- Timiş Ioan - prezent
- Todoran Pavel - prezent
- Toma Florentina Marilena - prezentă
- Toma Horia-Victor - prezent
- Tóro Tiberiu - prezent
- Tudor Constantin - prezent
- Tudor Marcu - prezent
- Tudose Mihai - prezent
- Turcan Raluca - absent
- Ţundrea Ioan - prezent
- Uioreanu Horea Dorin - prezent
- Ujeniuc Dragoş - absent
- Ungureanu Petre - absent
- Ungureanu Valeriu Alexandru - absent
- Ursărescu Dorinel - prezent
- Vainer Aurel - prezent
- Varga Attila - absent
- Vasile Aurelia - prezentă
- Vasilescu Lia Olguţa - prezentă
- Vălean Adina Ioana - prezentă
- Văsioiu Horia - absent
- Vâlcov-Şandru Marcela Lavinia - absentă
- Vlase Petru Gabriel - prezent
- Vlădoiu Aurel - prezent
- Voicu Cătălin - prezent
- Voicu Mihai Alexandru - prezent
- Voinea Florea - absent
- Zaharia Claudius Mihail - absent
- Zamfir Gabriel Sorin - prezent
- Zamfirescu Dan Dumitru - prezent
- Zegrean Augustin - absent
- Zgonea Valeriu Ştefan - prezent

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mai strigaţi o dată?

Este cineva care nu a votat?

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dacă există cineva care nu a votat?

Domnul Kelemen Hunor este prezent.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mai este cineva care nu a votat? Nu mai este nimeni.

Nu mai este cazul să facem apel.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte,

Nu mai facem niciun apel.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule Kelemen, vă rog să votaţi.

Vă rog să se ridice urnele.

Membrii Birourilor permanente, la sala de Birou permanent a Camerei Deputaţilor. Haideţi să ne mişcăm repede, că apar actualităţile, vă rog.

Luaţi urnele, vă rog.

La sala de Birou permanent, vă rog.

Numai un minut să mai aşteptăm, să vină cu procesul-verbal.

Domnul secretar Puscas ne prezintă rezultatul votului secret cu bile.

Domnul Valentin-Zoltan Puskas:

Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de deputaţi şi senatori asupra proiectului de hotărâre privind modificarea structurii şi componenţei Guvernului.

Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, în temeiul art.32 alin. (4) din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, au procedat la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de către deputaţi şi senatori, prin vot secret cu bile, asupra proiectului de hotărâre privind modificarea structurii şi componenţei Guvernului şi au constatat următoarele:

• Numărul total al deputaţilor şi senatorilor - 466
• Numărul deputaţilor şi senatorilor prezenţi - 329
• Numărul total de voturi exprimate - 329
• Numărul de voturi anulate - 0
• Numărul total de voturi valabil exprimate - 329
  din care
  • Voturi pentru - 302
  • Voturi contra - 27

(Aplauze)

Potrivit art.103 alin. (3) din Constituţia României, Parlamentul aprobă modificarea structurii şi componenţei Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor; minimum 234 voturi.

Având în vedere că din totalul de 466 de parlamentari, 302 au votat pentru adoptarea hotărârii, ceea ce reprezintă majoritatea cerută de Constituţie, Parlamentul României a adoptat proiectul de hotărâre privind modificarea structurii şi componenţei Guvernului.

Semnează membrii celor două Birouri permanente.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc foarte mult.

Vă rog să luaţi loc.

Să dăm cuvântul domnului prim-ministru.

Domnule Tăriceanu, aveţi cuvântul.

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Doamnelor şi domnilor senatori,

Sigur, orele sunt înaintate şi n-am să abuzez de timpul dumneavoastră, însă mă simt obligat să vă mulţumesc pentru votul pe care l-aţi acordat pentru cei care au fost astăzi candidaţi pentru a face parte din Executiv şi apreciez că acest vot este un vot care semnifică dorinţa Parlamentului de a asigura necesara stabilitate a unei ţări care are în faţă priorităţi serioase pentru a putea să-şi îndeplinească obiectivul strategic, care este acela de a reduce diferenţele, decalajele care ne separă de celelalte ţări din Uniunea Europeană, spre binele cetăţenilor noştri.

Şi, în acelaşi timp, este un vot care semnifică şi dorinţa majorităţii clasei politice de a lăsa deoparte certurile, disputele, conflictele, care sunt evident inutile, care nu fac decât să paraziteze activitatea Executivului şi a celorlalte instituţii ale statului şi nu fac decât să încetinească o evoluţie normală şi dorită de către toţi cetăţenii spre mai bine.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Vă rog să-mi permiteţi doar câteva cuvinte, în numele Parlamentului, în primul rând, să vă felicit, să vă doresc mult succes, este o mare responsabilitate, şi să nu uitaţi că totul depinde, în mare măsură, de munca dumneavoastră de zi cu zi şi, mai ales, de această colaborare care trebuie să existe între Parlament şi Guvern, pentru a scoate legi bune pentru societatea românească.

Încă o dată, felicitări şi succes în activitate.

Cu aceasta, închidem şedinţa noastră de astăzi. (Aplauze)

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,30.