Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,30.

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Dan Radu Ruşanu şi Ioan Munteanu, secretari.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să-mi permiteţi să declar deschise lucrările de astăzi ale Camerei Deputaţilor, bineînţeles cu anunţul tradiţional privind înregistrarea prezenţei. Din cei 328 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa 196; sunt absenţi 132, din care 65 de deputaţi participă la alte acţiuni parlamentare, inclusiv şedinţa Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

În conformitate cu prevederile art.94 din Regulament, vă informez că v-au fost distribuite următoarele documente: ordinea de zi pentru zilele de luni şi marţi, 16 şi 17 aprilie 2007; programul de lucru pentru perioada 16-21 aprilie 2007; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Cu privire la programul de lucru, fac precizarea că în raport cu data când vom primi avizul motivat al Curţii Constituţionale cu privire la suspendarea preşedintelui, va fi probabilă includerea unei şedinţe comune. Vă vom informa la timpul potrivit.

Vă prezentăm, de asemenea, în casetele dumneavoastră lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale, afişată şi la secretarul general, lista rapoartelor depuse în perioada 11-16 aprilie 2007; sumarul privind conţinutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.

Intrăm în ordinea de zi care, înainte de proiectele de legi înscrise, cuprinde şi solicitarea Subcomisiei de anchetă privind cercetarea legalităţii retrocedării Castelului Bran şi a procedurii de scoatere la vânzare pentru prelungirea termenului de depunere a raportului până la data de 20 iunie 2007.

Subcomisia ne semnalează faptul că nu a primit până în prezent toate răspunsurile de la autorităţile implicate, că este mare numărul persoanelor ce urmează a fi audiate şi că documentele primite până în prezent sunt voluminoase şi necesită un timp pentru analiză.

Dacă sunteţi de acord cu prelungirea termenului până la 20 iunie?

Vă rog să vă exprimaţi prin vot, prin ridicarea mâinii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem, stimaţi colegi, la dezbaterea proiectelor înscrise pe ordinea de zi de astăzi şi începem cu Legea serviciului de administrare a domeniului public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic este comisie sesizată în fond.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Rog iniţiatorul să prezinte acest proiect.

Domnul secretar de stat Alexandru.

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Internelor şi Reforma Administraţiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Serviciul de administrare a domeniului public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale face parte din sfera serviciilor comunitare de utilităţi publice şi este în prezent reglementat printr-o ordonanţă a Guvernului din 2002.

Datorită evoluţiei interne a legislaţiei în domeniu, şi în special legislaţia specifică sectorului utilităţilor publice de interes local, aceasta a fost supusă unui proces de revizuire şi aliniere la conceptele şi principiile europene privind serviciile de utilitate şi interes public, definite de Cartea albă a serviciilor publice de interes general.

Procesul de revizuire s-a concretizat în elaborarea de către Ministerul Administraţiei şi Internelor, în calitate de autoritate centrală de reglementare a mai multor legi, care au fost adoptate de Parlament pe parcursul anului trecut.

Prezenta lege sau prezentul proiect de lege întregeşte şi definitivează acţiunea de revizuire a legislaţiei primare referitoare la serviciile comunitare de utilităţi publice, aşa cum acestea sunt definite prin Legea serviciilor comunitare nr.51/2006, care a fost adoptată de Parlament.

Proiectul de lege stabileşte atribuţiile şi competenţele autorităţilor Administraţiei Publice Locale cu privire la adoptarea politicilor, programelor de acţiune şi a strategiilor de dezvoltare a serviciului, conferindu-le dreptul exclusiv de a aproba, urmări, controla şi supraveghea modul de realizare a serviciului de către prestatori, ca şi tarifele aferente activităţilor prestate.

Un alt obiectiv al proiectului constă în crearea condiţiilor favorabile pentru accelerarea dezvoltării, modernizării şi reabilitării infrastructurii edilitar-urbane a unităţilor administrativ-teritoriale ca suport al creşterii nivelului calitativ şi cantitativ al serviciilor.

Vă adresăm rugămintea să aprobaţi această lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnule deputat Uioreanu, vă rog să prezentaţi raportul Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

A, sunteţi domnul Soporan. Îmi cer scuze că v-am botezat.

Domnul Vasile Filip Soporan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a fost sesizată în vederea dezbaterii şi avizării în fond cu Proiectul Legii serviciului de administrare a domeniului public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social, avizul negativ al Comisiei pentru industrii şi servicii, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Potrivit art.75 din Constituţia României, republicată, şi al art.92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Proiectul de lege a fost dezbătut şi analizat în procedură de urgenţă, în şedinţa din 11 aprilie 2007.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului juridic unitar pentru intrarea, organizarea, conducerea, exploatarea, finanţarea, monitorizarea şi controlul funcţionării Serviciului public de administrare a domeniului public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale, din perspectiva alinierii legislaţiei naţionale la principiile şi exigenţele Uniunii Europene în domeniul serviciilor publice.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic propune plenului Camerei Deputaţilor aprobarea proiectului de lege în forma prezentată.

La lucrările comisiei au fost prezenţi un număr de 27 de deputaţi din totalul de 29 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost aprobat cu unanimitate de voturi.

În urma dezbaterii, comisia propune admiterea proiectului de lege cu modificări.

Vă mulţumesc.

Pentru dezbateri generale propun 5 minute, iar pentru dezbaterile pe articole, 1 minut.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule secretar Vasile Soporan, şi iertaţi-mă că v-am confundat cu colegul dumneavoastră de circumscripţie, domnul Uioreanu. Dau mielul, că mai e mult până atunci.

Dacă sunteţi de acord cu propunerea de repartizare a timpilor de dezbatere? Da, mulţumesc.

La dezbateri generale, v-aş ruga să vă înscrieţi. Nu doreşte nimeni.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. V-aş ruga să urmărim împreună dezbaterea pe raportul comisiei, care cuprinde în cele trei rubrici şi textele rămase nemodificate de comisie, şi amendamentele pe care ni le propune comisia.

V-aş ruga să-mi permiteţi să fac referire la punctele din raport pentru fluenţă.

Titlul legii, pct.1. Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

La pct.3 dacă sunt obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Pct.4. Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Pct.5. Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Repet, vă rog să urmăriţi punctele din raport, care cuprind şi textele din proiectul nemodificat de comisie şi amendamentele, acolo unde este cazul.

La pct.7 cu privire la art.6.

Vă rog, domnule deputat Bivolaru.

Cel cu privire la art.3, vă rog să menţionaţi la ce literă sau alineat vă referiţi.

Domnul Ioan Bivolaru:

Cred că am să mă opresc, că-s foarte multe de spus, la articolul acesta, 3 dar am să mă opresc la preambulul art.3 alin. (1).

Există extraordinar de multe paralelisme care se creează prin intermediul acestei legi. Nu de mult, noi am votat aici în Parlament, şi în Cameră, Legea nr.51 privind serviciile de utilitate publică şi am stabilit foarte clar care sunt toate domeniile de activitate în această zonă, inclusiv toate activităţile specifice ale serviciilor de utilitate publică.

Această lege, într-adevăr, doreşte să fie complementară Legii serviciilor de utilitate publică, lucru cu care trebuie să fim cu toţii de acord. Dar nu putem să fim de acord ca această lege să se calce pe bătături cu Legea nr.51. În acest context, sigur că vom găsi, dacă citim atent, foarte multe activităţi care se repetă şi sunt comune serviciilor de utilitate publică.

Îmi pare rău că Comisia aceasta de administraţie publică n-a fost destul de atentă pe această propunere, pe această iniţiativă legislativă.

În consecinţă, pentru a elimina măcar în cadrul normelor, care se vor scrie, orice fel de paralelism în crearea acestor servicii, care n-o să mai ştim la un moment dat care sunt de utilitate publică şi care sunt în cadrul acestei legi, propun în finalul alin. (1) următoarea introducere în textul acesta.

Şi, dacă mă urmăriţi, în partea finală, unde ...

Domnul Valer Dorneanu:

Partea finală a preambulului.

Domnul Ioan Bivolaru:

În partea de preambul a alin. (1), care începe cu "în înţelesul prezentei legi" ş.a.m.d., ajungem mai jos, la "nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, judeţelor, Municipiului Bucureşti, sau după caz, în condiţiile legii, la nivelul subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiului", şi aici vreau să introducem, ca să ne diferenţiem de Legea nr.51 "altele decât activităţile specifice serviciilor de utilitate publică şi cele reglementate de alte legi". Am găsit, de exemplu aici, multe activităţi care ţin de Serviciul de salubritate, pe care noi l-am votat aici, în Legea nr.51; am găsit aici prevederi ţinând de organizarea circulaţiei rutiere. Păi, de abia am votat Legea circulaţiei rutiere! Creăm paralelisme.

Deci, măcar din punctul acesta de vedere, ca să nu mai operăm alte modificări în textul respectiv, să avem această prevedere clară: "alte activităţi decât activităţile specifice serviciilor de utilitate publică şi cele reglementate de alte legi". Aceasta este propunerea.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat,

Mie, ca specialist în tehnică legislativă, evocarea paralelismelor pe care le menţionaţi şi propunerea prin care dumneavoastră vreţi să evitaţi confuziile mi se pare logică, dar cred că mai nimerit decât a mă pronunţa eu, trebuie să o facă reprezentanţii iniţiatorului, domnul secretar de stat şi apoi domnul Soporan, din partea comisiei.

Aţi reţinut! Deci, vă repet, la preambulul de la alin. (1) al art.3, după evocarea subdiviziunilor, domnul deputat Bivolaru simte nevoia de a se preciza că "alte activităţi" decât cele cuprinse în actele adoptate deja şi în vigoare.

Vă rog.

Domnul Mircea Alexandru:

Domnule preşedinte,

În principiu, sunt de acord cu această chestiune, şi cred că este o observaţie corectă, numai că, pentru rigoare, eu n-am înţeles foarte exact. Eu am înţeles ideea, dar nu exact cum va curge textul. Şi cred că acum trebuie să votăm textul.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să vorbiţi la microfon, ca să vă audă autorul propunerii.

Domnul Mircea Alexandru:

Spuneam că, în principiu, sunt de acord cu această observaţie, numai pentru că în momentul de faţă suntem deja în plen. Pentru rigoare, ar trebui să reţinem exact textul aşa cum este formulat.

Sunt de acord ca reglementarea să vizeze acele activităţi "altele decât cele care sunt cuprinse în activităţile de utilitate publică", aşa cum spune Legea nr.56.

Dar textul trebuie să fie foarte precis acum spus.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule secretar de stat,

Vă propun să nu votăm acum această propunere, care vizează tehnica legislativă şi concordanţa textului, şi vedeţi împreună textul, şi când sunteţi gata să-mi spuneţi.

La pct.6 art.3, până la sfârşit, dacă mai sunt şi alte observaţii? Nu sunt.

Repet, la pct.6 art.3, o să mai revenim când domnul Bivolaru şi cu domnul secretar de stat ne vor spune textul pe care ni-l propun.

La pct.7 art.4, dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct.8, pe care îl găsiţi la pag.20, cuprinde textul iniţial, fără amendamente.

Dacă aveţi obiecţiuni la textul iniţial?

Adoptat în unanimitate.

Pct.9, titlul Cap.II. Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

La pct.10, dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Revenim la pct.6 art.3.

L-aş ruga pe domnul secretar de stat să citească textul convenit cu domnul deputat Bivolaru.

Domnul Mircea Alexandru:

Sunt de acord cu propunerea formulată de domnul deputat Bivolaru. Deci, după "municipiilor", este vorba de "altele decât activităţile specifice serviciilor de utilitate publică şi cele reglementate de alte legi", este o formulare corectă.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Aţi ascultat acest text pentru punerea în concordanţă a prevederilor acestei legi cu cele două existente deja şi intrate în vigoare.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Textul propus de domnul Bivolaru a fost votat în unanimitate.

La pct.11, v-aş ruga să vă referiţi în continuare. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Pct.12. Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Pct.13. Aici aveţi un amendament la lit. b) de la art.9.

Nu sunt obiecţiuni.

Adoptat textul art.9 cu amendamentul respectiv.

La pct.14 art.10. Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate textul iniţial.

Pct.15. Votat în unanimitate.

Pct.16. Votat în unanimitate.

La pct.17, vedeţi că s-au schimbat titlurile Cap.III şi al Secţiunii 1.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Adoptate amendamentele comisiei la cele două titluri de la pct.17.

Pct.18. Votat în unanimitate textul iniţial, cu amendamentele propuse de comisie.

La pct.19, aveţi şi amendamente şi texte păstrate.

Nu sunt obiecţiuni.

Votat pct.19 în formularea comisiei.

Pct.20. Nu sunt amendamente.

Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni?

Votat în unanimitate.

Pct.21. Votat în unanimitate.

Pct.23, titlul Secţiunii a 2-a.

Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Pct.23, care se referă la art.17.

Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Pct.24, titlul Secţiunii a 3-a.

Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Pct.25, cu referire la art.18.

Nu sunt obiecţiuni nici la amendamentele comisiei, nici la textele neamendate.

Votat textul în alcătuirea comisiei.

Pct.27, titlul Cap.IV şi al Secţiunii 1.

Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Pct.28 art.20. Votat în unanimitate.

Pct.29 art.21. Votat în unanimitate în formula iniţială.

Pct.30 art.22. Votat în formula iniţială.

Pct.31 art.23. Votat în formula iniţială.

Pct.32 art.24. Urmăriţi amendamentul comisiei.

Nu sunt obiecţiuni.

Adoptat amendamentul comisiei şi se modifică art.24.

Pct.33 art.25, text iniţial.

Nu sunt obiecţiuni.

Adoptat textul iniţial.

Art.34, text iniţial.

Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Pct.35 art.27, text iniţial.

Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

La art.28, pct.36, pag.59, urmăriţi, vă rog, amendamentul comisiei.

Nu sunt obiecţiuni la amendament.

Adoptat şi modificat art.28.

Pct.37, titlul Secţiunii a 2-a.

Votat în unanimitate.

Pct.38, art.29. Votat în unanimitate.

Pct.39. Votat în unanimitate.

Pct.40 şi 41. Votate în unanimitate.

Pct.42, titlul Secţiunii a 3-a.

Votat în unanimitate.

Pct.43 referitor la art.33.

Dacă aveţi obiecţiuni la textul iniţial? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct.44. Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Pct.45 referitor la art.34. Pentru uşurinţă, fac trimitere la pag.67. Este pentru uşurinţa dumneavoastră.

Votat în unanimitate.

Pct.46 art.35, text iniţial.

Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Pct.47 şi 48 referitoare la art.36 şi 37.

Votate în unanimitate textele iniţiale. Comisia nu a avut amendamente.

Pct.49 şi 50 la art.38 şi 39, texte iniţiale.

Votat textele iniţiale.

Pct.51 art.40. Votat textul iniţial.

Pct.52 art.41. Votat în unanimitate acest punct.

Pct.53, titlul Cap.IV. Votat în unanimitate.

Pct.54 art.42. Votat în unanimitate.

Pct.55. Votat în unanimitate.

La pct.56, vă rog să vă uitaţi la pag.81, comisia are un amendament. De fapt, este o precizare de text de referinţă.

Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate amendamentul comisiei.

Pct.57, nemodificat de comisie.

Votat textul iniţial.

Pct.58, titlul Cap.VII. Votat în unanimitate.

Pct.59 şi 60, art.46-47. Votate în unanimitate.

Pct.61, 62 şi 63. Votate în unanimitate.

Pct.64 referitor la art.51. Votat în unanimitate.

La pct.65, comisia propune eliminarea art.52.

Dacă sunt obiecţiuni?

Votat amendamentul şi se elimină art.52.

Am parcurs textele proiectului de lege.

Dacă sunt obiecţiuni sau alte propuneri cu privire la acest proiect? Nu sunt.

Îl vom supune votului final în şedinţa de mâine.

La pct.4, Propunerea legislativă privind obligaţia Guvernului de a prezenta semestrial rapoarte în faţa Parlamentului privind îndeplinirea Programului de guvernare.

Lege organică.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi are raport de respingere.

Cine prezintă raportul? Domnul preşedinte Andon.

Domnule preşedinte Andon, ştiu că ceilalţi colegi de-ai dumneavoastră sunt în şedinţă, dar avem Propunerea legislativă privind obligaţia Guvernului de a prezenta semestrial rapoarte în faţa Parlamentului.

Dumneavoastră aţi adoptat un raport de respingere.

Domnul Sergiu Andon:

Tocmai transmiteam comisiei că în nici un caz nu pot pleca din plen, că trebuie să stau şi să susţin aici acest raport de respingere, voinţa comisiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumim.

Domnul Sergiu Andon:

Propunerea are ca obiect introducerea obligativităţii primului-ministru de a prezenta în ultima lună a fiecărui semestru în plenul Camerelor reunite un raport privind stadiul de îndeplinire a obligaţiilor asumate prin Programul de guvernare.

Cu excepţia Consiliului Legislativ care, conform tradiţiei, a avizat favorabil, propunerea legislativă nu are niciun aviz de susţinere: respectiv aviz negativ din partea Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, punctul de vedere, de asemenea, al Guvernului, cum era şi de presupus, este de nesusţinere.

În şedinţa din 11 aprilie curent, comisia a considerat că proiectul este neconstituţional, contravenind, în principal, principiului separaţiei puterilor în stat şi formulând critici mai largi, care sunt cuprinse în raport.

Acesta a fost punctul de vedere al comisiei, asumat cu un cvorum de 14 deputaţi, care, cu unanimitate de voturi, au hotărât respingerea.

Legea face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc şi încă o dată scuze pentru momentul de neatenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Din partea iniţiatorilor, domnul deputat Adrian Moisoiu.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Parcă aş fi ştiut ceea ce voia domnule preşedinte Andon să spună, pentru că special am venit, de data aceasta, cu această cărticică roşu, galben şi albastru, care este Constituţia României, şi la care dânsul a făcut adineauri referire, dar care nu are absolut nicio referire la faptul că această iniţiativă parlamentară ar fi neconstituţională.

A, că nu este cuprinsă în Constituţie? Asta este cu totul altceva, pentru că Constituţia, mama legilor, nu poate să cuprindă absolut toate posibilităţile. Ea a vrut la modul general să se refere.

Însă, la art.111, la care se referă şi raportul în cauză, se face referire la informarea Parlamentului. Deci, informarea Parlamentului este o formă, de fapt, de control asupra activităţii pe care o are de depus Guvernul. Şi atunci, n-am înţeles, de ce trebuie să ne fie frică să adoptăm o posibilitate ca Guvernul, periodic, să vină în faţa noastră şi să ne prezinte un raport asupra modului în care îşi duce la îndeplinire mandatul, la care s-a angajat cu ocazia alegerilor. Pentru că cei care sunt la guvernare, ei sunt cei care au prezentat cândva un Program de guvernare.

Deci, problema este cât se poate de clară, din acest punct de vedere. Şi atunci, în felul acesta, de fapt este vorba nu de altceva, decât de o transparenţă: posibilitatea de a vedea modul în care s-a realizat, şi nimeni nu pleacă de la reaua intenţie ca să nu aprecieze ceea ce s-a făcut bine sau să deprecieze sau să spună ceva rău despre ceea ce nu s-a făcut bine. Nu. Dorinţa noastră este ca în felul acesta să putem să stabilim ce s-a făcut bine şi, în funcţie de aceasta, Programul iniţial să fie ajustat şi, în felul acesta, să meargă mai departe.

Iar dacă apar nişte rămâneri în urmă pe traseu, care sunt posibile din diverse cauze, la diverse momente, în acest caz acestea imediat trebuie să ia măsuri printr-un program de recuperare, de atenţionare a ministerelor respective, a domeniilor la care se referă şi în care sunt nişte scăpări.

Este logic ca Guvernul să nu susţină o asemenea iniţiativă. Aşa este. Pentru că Guvernul doar n-o să fie de acord ca el să fie controlat şi el să vină şi să prezinte în faţa Parlamentului un raport. Mai ales că în articolul din lege spune că "după prezentarea acestui raport", aceasta este situaţia, sunt nişte informări pe care le face în Parlamentului, urmează dezbateri.

Ce poate să fie mai benefic pentru ca să lămurim nişte treburi şi ca să luăm nişte măsuri, decât ca în urma acestor dezbateri, pe urmă să facem paşii efectivi şi necesari în rezolvarea unor probleme.

Cred că, de data aceasta, cei din Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi sau respectiv şi din celelalte, a Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, la care se făcea referire sau alte comisii, un pic s-au grăbit. Şi s-au grăbit ca să expedieze o asemenea iniţiativă legislativă, care este deosebit de importantă.

Eu cred că dumneavoastră puteţi cu spiritul de discernământ care vă caracterizează să luaţi acea hotărâre care este benefică în acest caz, şi în acest caz, periodic, să stăm şi să urmărim ceea ce s-a făcut bine, ce nu s-a făcut bine, sau vorba domnului Funar, pe care l-aţi mai întâlnit aici, să vedem cum este cu cărticica aceea portocalie, în măsura în care Programul de guvernare este sau nu este îndeplinit.

Vă mulţumesc, şi sper în sprijinul dumneavoastră.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Stimaţi colegi,

Aţi văzut şi textul propunerii legislative, aţi ascultat şi punctul de vedere al iniţiatorului şi propunerea Comisiei juridice.

Dacă reprezentanţii celorlalte grupuri parlamentare doresc să intervină? Nu.

Doreşte, totuşi, să facă unele precizări cu privire la punctul de vedere exprimat de Adrian Moisoiu, preşedintele Comisiei juridice.

Domnul Sergiu Andon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mă folosesc de dreptul de a vorbi, în cazul de faţă cu asentimentul colegilor, în numele grupului parlamentar şi o fac din dorinţa de a fi lucrurile limpezi, într-o situaţie care a mai fost întâlnită şi mai poate fi întâlnită şi în alte împrejurări. Şi anume, a face diferenţa între o propunere judicioasă ca idee, folositoare, admitem că pertinentă sub toate aspectele şi canoanele constituţionale de la care nu ne putem abate decât cu riscurile să fim şi noi suspendaţi, dacă ar exista o asemenea instituţie pentru noi.

Şi anume, aici nu este vorba - şi membrii Comisiei juridice nici nu s-au grăbit, nici nu au fost superficiali, nici nu au avut parti pris sau, altfel spus, prejudecăţi legate de iniţiatori - dimpotrivă, sunt convins că majoritatea au înţeles substanţa unei asemenea propuneri. Singura chestiune care ne împiedică să analizăm acest proiect şi să-l adoptăm, de analizat îl putem analiza, este aceea că se fac propuneri de domeniul legilor constituţionale. "Cărticica tricoloră", cum îi plăcea distinsului domn coleg să spună, printre altele, împarte legile ... poate noi am greşit aici că am spus organice. De fapt, este o propunere din categoria legilor constituţionale, pentru că Titlul III, Capitolul IV din Constituţie prevede, reglementează limitativ raporturile Guvernului cu Parlamentul. Şi acolo avem toate metodele, toate modalităţile de raporturi juridice, că este vorba de raporturi juridice, nu politice, între Parlament şi Guvern. Nu putem adăuga decât schimbând Constituţia. Aceasta este toată problema şi de aceea comisia nu a putut aviza proiectul de lege şi de aceea şi colegii din Grupul parlamentar conservator vor vota împotriva ei.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ca să-mi dau singur dreptate, aţi vorbit şi în calitate de reprezentant al Grupului Partidului Conservator şi în calitate de preşedinte al Comisiei juridice, cum v-am dat cuvântul iniţial.

Doamna Olguţa Vasilescu, preşedinta Comisiei pentru învăţământ.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Domnule preşedinte şi stimaţi colegi,

Vreau să vă atrag atenţia asupra Regulamentului Camerei Deputaţilor, mai precis art. 180 şi, din câte îmi aduc aminte de la Comisia de regulament, acest amendament a fost făcut de membrii Alianţei D.A. şi susţinut cu toată tăria. O să vi-l citesc, ca să vă daţi seama că legea care este propusă de colegii noştri nu face altceva decât să întărească Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Mai mult decât atât, în Regulamentul Camerei Deputaţilor se specifică faptul că o dată pe lună trebuie să vină în faţa Parlamentului premierul şi Guvernul ca să dea seamă, ca să spun aşa, pe când colegii noştri au cerut să se întâmple o dată pe semestru.

Deci, art. 180 alin.(1): "La solicitarea unuia sau mai multor grupuri parlamentare sau a primului-ministru, în plenul Camerei Deputaţilor se pot desfăşura, o dată pe lună, dezbateri politice, cu participarea primului-ministru, pe probleme de interes major pentru viaţa politică, economică şi socială".

Alineatul (2): "Solicitarea se înaintează Biroului permanent în scris, cu precizarea temei de dezbatere propuse".

Alineatul (3): "Biroul permanent îl informează pe primul-ministru, respectiv primul-ministru informează Biroul permanent şi stabileşte data dezbaterii, care nu poate depăşi 6 zile de la înregistrarea solicitării".

Alineatul (4): "Primul-ministru are obligaţia de a participa la dezbaterea solicitată".

Alineatul (5): "Acelaşi grup parlamentar nu poate solicita o dezbatere politică decât o singură dată pe sesiune".

Deci, dacă este să discutăm de neconstituţionalitatea acestei legi pe care o propun colegii noştri, înseamnă că şi Regulamentul Camerei Deputaţilor este neconstituţional. Practic, noi nu facem altceva decât să întărim Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva să intervină?

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Apreciez cele expuse de domnul preşedinte al Comisiei juridice, Sergiu Andon, care spune că într-adevăr aici ar fi undeva vorba sau tangenţial ne-am duce spre o lege constituţională, depăşind atribuţiile unei legi organice.

Dar, vreau să vă întreb: nu Parlamentul a fost cel care a adus atingere Constituţiei atunci când a modificat Legea nr. 215 a administraţiei publice locale, care încalcă Constituţia? Pentru că această cărţulie roş, galben, albastru, la art. 13 spune desluşit: "În România limba oficială este limba română".

Legea nr. 215 modifică ea Constituţia, mergând la acea proporţie de 20%, de 2%, de 50%, nu ştiu cum se dă greutatea proporţiei. Cum tot atât de bine nu am înţeles greutatea sau încălcarea Constituţiei, grav sau mai puţin grav, de către preşedintele Băsescu. Nu ştiu Curtea Constituţională cum au calculat-o. Au calculat-o în centimetri lungime, au calculat-o în grame greutate? Deci, dacă este mai grav sau mai puţin?

De aceea, vin acum şi spun: prin căderea Guvernului Roman în 25 septembrie 1991 s-a trecut la prima formă de a nu mai cere să dea socoteală Guvernul în faţa poporului.

Guvernul a căzut, a fost demis, am pus un alt premier, nimeni nu ştie ce s-a făcut până atunci şi nici un Guvern de atunci încoace nu a mai prezentat în faţa poporului un raport de activitate; să vedem planul sau programul cu care am venit la învestitură s-a îndeplinit cât? 25%? 35%? 50%? Şi noi tocmai aceasta vrem să cerem. Nu vrem să dăm în cap nimănui decât să aducem premierul şi Guvernul în faţa dumneavoastră, a Parlamentului, de altfel, şi în faţa dumneavoastră, în faţa noastră să aflăm cât s-a putut realiza, cât am putut noi contribui la îndeplinirea legilor, ce legi am elaborat, ce am scos şi cum am ajutat şi noi Parlamentul, Guvernul, ca să-şi poată îndeplini programul de activitate? Atât cerem prin această iniţiativă legislativă.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nemaifiind doritori de intervenţii pe această propunere legislativă, o vom lăsa votului final mâine şi dacă votul final nu va exprima părerea comisiei, ea se va întoarce la comisie, pentru a fi dezbătută din nou, pe textele acesteia.

La pct. 5, Proiectul de Lege pentru ratificarea Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare, adoptată la Strasbourg la 5 noiembrie 1992.

Iniţiatorul. Îl rog să prezinte acest proiect şi vă rog să vă prezentaţi şi dumneavoastră, pentru stenogramă.

Domnul Attila Marko (secretar de stat, Departamentul pentru Relaţii Interetnice):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mă numesc Attila Marko, sunt secretar de stat la Departamentul Relaţii Interetnice, unul dintre iniţiatorii acestui proiect de lege, împreună cu Ministerul de Externe.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Acest proiect de lege este unul de tipul ratificărilor de documente internaţionale, de data aceasta, este vorba de Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare, un document al Consiliului Europei din 1992, pe care România a semnat-o în 17 iulie 1995.

Noi acum ne aflăm în situaţia de a fi a 23-a ţară europeană care ratifică acest instrument european care, de altfel, este unul de tip meniu, prin care ţările membre îşi selectează nivelul de protecţie al limbilor vorbite pe teritoriul acelei ţări, în funcţie de caracterul limbii respective şi în funcţie de legislaţia existentă.

Noi, în acest proiect de lege am selectat în aşa măsură, încât să se respecte întru totul cadrul constituţional şi cadrul legislativ actual. Aţi văzut şi în proiectul de lege figurează o serie de garanţii în acest sens în partea finală. Se structurează, de altfel, pe două părţi, partea a II a Cartei conferă protecţie uniformă şi egală pentru orice limbă vorbită pe teritoriul unui stat, partea a III, în schimb, face o distincţie între diferitele limbi, în sensul modului în care se utilizează limba respectivă în diferite domenii şi în funcţie de ponderea şi teritoriul în care se utilizează.

Guvernul României a înaintat Preşedinţiei acest proiect de lege în 10 martie 2006.

Am avut dezbateri în comisie şi, în consecinţă, vă adresez rugămintea de a adopta acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte, vă rog să prezentaţi raportul Comisiei pentru drepturile omului.

Domnul Nicolae Păun:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun în conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, precum şi Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare, adoptat la Strasbourg la 5 noiembrie 1992.

Trimis cu adresa nr. 179 din 28 martie 2007 şi înregistrată cu nr. 31/347, respectiv 25/210 din 28 martie 2007. Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a avizat favorabil. Comisia pentru egalitate de şanse pentru femei şi bărbaţi a avizat favorabil. Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a avizat favorabil.

Prin urmare, proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare, adoptat la Strasbourg la 5 noiembrie 1992, semnat de România la 17 iunie 1995, la Strasbourg.

La lucrările celor două comisii a participat, în calitate de invitat, şi domnul Attila Marko, secretar de stat la Departamentul pentru Relaţii Interetnice.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimiate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege pentru ratificarea Cartei Europene a Limbilor Regionale şi Minoritare, adoptată la Strasbourg.

La lucrările celor două comisii au fost prezenţi 13 deputaţi, din totalul de 16 membri.

Prin urmare, supunem plenului Camerei Deputaţilor adoptarea prezentului proiect de lege, dacă nu există şi alte observaţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte Nicolae Păun, şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri, din partea grupurilor parlamentare. Din partea Grupului P.R.M., doamna deputat Anca Petrescu.

Doamna Mira Anca Victoria Mărculeţ Petrescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vroiam să atrag atenţia asupra unor articole din cadrul Cartei. În art. 9 privind justiţia, în art. 10 privind autorităţile administrative şi serviciile publice nu se vorbeşte deloc despre raportul între limba oficială şi limbile regionale şi minoritare.

Deci, nu se specifică, în momentul în care, de exemplu, există un proces penal, aici spune că limba în care se poate derula acest proces este limba minorităţilor, fără a se specifica şi care este rolul limbii oficiale în aceste procese sau în actele administraţiei şi serviciilor publice.

Deci, cred eu că ar trebui să introducem un amendament, chiar dacă este vorba de o asemenea Cartă Europeană. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Rog iniţiatorul să răspundă, în finalul dezbaterilor, dar să fiţi atenţi şi la alte propuneri.

Domnul deputat Ghişe, din partea Partidului Naţional Liberal şi apoi din partea Grupului minorităţilor naţionale.

Domnul Ioan Ghişe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să vă rog să aveţi amabilitatea ca, în conformitate cu un articol, îmi cer scuze, nu-i ştiu exact numărul, să aveţi îngăduinţa să retrimiteţi la comisie art. 9. Şi vă spun şi de ce. Când în Comisia juridică, împreună cu cea de drepturile omului s-a dezbătut proiectul de lege...

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, am o rugăminte, îmi cer scuze că vă întrerup: ceea ce propuneţi dumneavoastră, în mod normal ar trebui să propuneţi când ajungem cu dezbaterea la acel articol, pentru că acum suntem la dezbateri generale. Vă rog.

Deci, când ajungem la art. 9, atunci faceţi această propunere.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Aledin Amet:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ca reprezentant al unei comunităţi etnice din România, remarc propunerea legislativă, care vine să completeze legislaţia din domeniu, aflată deja în vigoare. Nu pot să nu constat atitudinea favorabilă a autorităţilor statului român faţă de sistemul de învăţământ în limbile minorităţilor naţionale. Şi limba tătară face parte din acest sistem.

În consecinţă, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale din România va susţine propunerea legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat Aledin.

Poftiţi, domnul Varga Attila, din partea Grupului U.D.M.R.

Domnul Varga Attila:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Onorată Cameră,

Considerăm deosebit de importantă intenţia Parlamentului de a ratifica această Cartă privind limbile minoritare şi regionale, care a fost semnată de către Guvernul României încă din 1995.

Credem că este oportună, utilă şi necesară ratificarea, chiar dacă, considerăm că este puţin întârziată şi trebuia să se facă de multă vreme, dar este bine că s-a ajuns acum aici să fie ratificată.

Trebuie să vă aduc în vedere faptul că în 2003 a fost revizuită Constituţia, unde se prevăd anumite reglementări privind folosirea limbii materne, atât în administraţia publică, cât şi în justiţie, tocmai în consens cu prevederile convenţiei-cadru, în materie. Există reglementări constituţionale şi legale în acest sens.

Şi o altă remarcă este aceea că, fiind un act internaţional, nu cred că se poate, din punct de vedere juridic, legislativ, să se formuleze amendamente la acest text convenit de către ţările Consiliului Europei, pentru că este un act al Consiliului Europei. Se poate ratifica, respectiv se poate aproba sau se poate respinge acest lucru. Deci, aceasta, ca nişte remarci la acele observaţii care au fost formulate.

Altfel, grupul nostru parlamentar va susţine ratificarea acestei Convenţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva să intervină?

Din partea Grupului P.R.M. s-a luat cuvântul la dezbateri generale.

Domnul Ioan Aurel Rus (din sală):

Pe procedură!

Domnul Valer Dorneanu:

Rog iniţiatorul să răspundă... Scuzaţi-mă! Domnul deputat Valeriu Tabără, din partea P.D.-ului şi urmează reprezentantul Partidului Conservator. Imediat vă dau cuvântul.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Democrat salută ratificarea acestui acord şi care probabil că ar fi trebuit să fie de mult făcută, pentru că, pe această Cartă s-a discutat enorm şi s-au făcut destul de multe speculaţii, inclusiv ceea ce spunea una dintre colegele noastre venită la acest microfon.

Problema, însă, care se pune acum este acel respect care trebuie să se instaleze între ceea ce înseamnă limbile regionale şi limbile oficiale, limbile majorităţii.

Şi vreau să vă spun, stimaţi colegi, că o astfel de reglementare se găseşte în acest act. Problema este de a-l respecta şi de a nu face alte demersuri care să contravină conţinutului Cartei Europene a limbilor regionale. Fiind un act internaţional, nu ne propunem să-l amendăm acum, dar important este ca legislaţia şi aplicarea lui şi respectarea lui să se facă în conformitate cu conţinutul în totalitate al Cartei limbilor regionale.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnule Călian, numai puţin, există o intervenţie pe procedură care prevalează.

Domnul deputat Rus.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Pe procedură, domnule preşedinte.

Studiind proiectul şi mai ales expunerea de motive, am observat că şi alţi colegi au sesizat că la numite articole, cum este vorba de art. 8 - problema învăţământului, art. 9 - problema justiţiei, art. 10 - problema administraţiei publice locale, art. 11 - problema mass-media, sunt anumite neconcordanţe.

Având în vedere că la această lege sau ratificarea acestui acord noi vom fi cea de-a 23-a ţară din Comunitate, nu trebuie să ne şi grăbim. Eu propun să o retrimitem la comisie, pentru că acolo putem să intrăm să vedem: la Capitolul învăţământ cehii cer un lucru, la Capitolul cultură aromânii cer alt lucru, ori în această lege, dacă ne uităm, nu vom găsi acest lucru.

Şi atunci, vin cu propunerea să retrimitem la comisie, avem timp încă o săptămână, în care să putem să analizăm lucrurile şi, într-adevăr, să-i dăm drumul, dar să iasă o treabă bună.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Am reţinut propunerea dumneavoastră, o să o supun votului, dar, de fapt, era o intervenţie de fond, care trebuia făcută la dezbateri generale. Cu propunerea aceasta trebuia să începeţi.

Domnul Petru Călian.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Constatăm cu toţii faptul că aderarea României la Uniunea Europeană rezolvă inclusiv problemele anumitor minorităţi sau a tuturor minorităţilor, de fapt.

Prin această Cartă discutăm deja de moştenirea tradiţiilor culturale europene. Nu mai discutăm numai de tradiţiile româneşti, nu mai discutăm de tradiţii transilvane etc.

Considerăm acest proiect de lege binevenit, însă, aş dori să fac o precizare şi chiar să cer de la înalta tribună a Camerei Deputaţilor U.D.M.R.-ului să-şi retragă Statutul minorităţilor naţionale, deoarece şi alte proiecte de legi europene, care urmează să mai fie dezbătute, vor rezolva încet, încet, pas cu pas, problemele invocate în Statutul minorităţilor naţionale, care la rândul lui va deveni în cel mai scurt timp fără obiect şi, ca atare, cu siguranţă că gestul de a-l retrage ar fi unul normal, unul moral, unul în litera şi spiritul principiilor europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, fără să comentez propunerea dumneavoastră, vreau să spun plenului că ea excede dezbaterii noastre de astăzi şi i-aş ruga pe ceilalţi colegi să nu se refere la acest lucru. Este o declaraţie politică pe care vă sfătuiesc să o faceţi când se va lua în dezbatere acea lege.

Domnule Moisoiu, ce problemă aveţi, că pe fond aţi vorbit, pe procedură iarăşi aţi vorbit, de Grupul P.R.M. vorbesc.

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dar să ştiţi că acum nu trebuie să căutăm o motivaţie. Pe procedură, domnule preşedinte. Pe procedură, pentru că de data aceasta mai apare un aspect, şi anume Carta aceasta, aşa cum este aici prezentată în hotărârea care nouă ni se prezintă, are variante. Pentru că spune la fiecare dintre articolele respective că ... "soluţia cutare" şi pe urmă spune: "sau" pe urmă se explică punctul, iarăşi "sau", "sau", "sau". Dacă sunt atâtea variante şi cu "sau", în funcţie şi de limba de care este vorba, eu cred că ar fi trebuit ca la comisie să se discute frumos şi să se stabilească care este varianta care se acceptă pentru un caz sau altul.

Şi în al doilea rând, şi care este un lucru foarte important, domnule preşedinte, s-a mai amintit aici, "limbă oficială".

Domnule preşedinte, este adevărat, art. 13 din Constituţie, aşa cum aţi spus dumneavoastră, stabileşte că în România limba oficială este limba română.

Întrebarea este: cât de oficială este, domnule preşedinte, care este puterea limbii oficiale în România? Carta aceasta ar trebui să stabilească clar care este această poziţie a limbii oficiale şi cum se ierarhizează ea, care este treapta între ea şi limbile regionale? Sunt la egalitate, este una mai presus, nu este? Deci, sunt câteva mici, mari probleme, să spun aşa, mai în glumă, mai în serios, pe care comisia cred că le-a dezbătut cam cu multă rapiditate.

Şi o ultimă întrebare care se naşte în treaba aceasta: domnul deputat de la U.D.M.R. spunea aici că fiind vorba de ceva european, de un document european, nu este cazul să-l discutăm noi aici... Păi, nu am înţeles, ori este domnul Marko Attila iniţiator în numele Guvernului, ori este ceva care vine de la comisie, este un document european. Europeni suntem cu toţii acum, domnule secretar de stat şi domnule coleg, dar în acelaşi timp suntem şi români.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Stanciu, din partea Grupului P.S.D.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Onorat prezidiu,

Domnilor miniştri,

Domnule Nicolăescu,

Ne aflăm astăzi, domnule preşedinte, în faţa unui document de importanţă excepţională şi spunem acest lucru pentru că România a semnat acest document, dacă nu mă înşel, acum circa 7-8 ani sau 10 ani. Şi astăzi problema care se pune este, de fapt, a ratificării acestei Convenţii, o convenţie care, prin modul de redactare, prin modul de abordare a diferitelor domenii poate rezolva fără nici un fel de parti pris problemele limbilor minorităţilor naţionale sa problema limbilor minoritare.

P.S.D.-ul sprijină ratificarea acestei convenţii.

Există, însă, o chestiune de ordin tehnic. Această chestiune de ordin tehnic priveşte nivelurile de acceptare. Convenţia are la sfârşit o notificare în care spune că fiecare ţară poate să accepte un nivel sau altul.

Probabil că dintr-o anumită dorinţă de a rezolva problema, în favoarea limbilor minoritare, comisia nu s-a aplecat cu suficientă atenţie sau cu răbdare. De aceea, ne prezintă un raport în care, dacă nu greşesc eu, nu face alegerea respectivă.

Deci, ştim că merge de la o grupă la grădiniţă, la grădiniţe independente şi aşa mai departe. Are a), b,) c), d), pe fiecare domeniu în parte.

De aceea, domnule preşedinte, graba strică uneori treaba. Cum Grupul Partidului Social Democrat doreşte să avem o ratificare clară, în consens cu ceea ce spune convenţia, cred că ar fi util, şi pentru colegii noştri de la grupurile parlamentare, cele două: Grupul minorităţilor naţionale altele decât cea maghiară şi, respectiv, Grupul UDMR, ca în comisie să se aleagă, pentru fiecare punct în parte nivelul respectiv: a), b), c), d), cum este normal. Pentru că altfel intrăm - şi colegii de la UDMR trebuie să fie de acord - intrăm într-o nebuloasă, în care nu ştim, putem alege nivelul maxim sau putem alege nivelul minim, nu ştiu, intrăm într-o nebuloasă din care nu mai ştim pe unde să intrăm şi pe unde să ieşim.

De aceea, domnule preşedinte, vă rog să fiţi de acord să constataţi că sunt multe puncte neclare, cu implicaţii majore şi conform procedurii noastre, respectiv a atribuţiunilor pe care le aveţi prin Regulament, să dispuneţi retrimiterea raportului la comisie.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Attila Varga are cuvântul, pentru a-şi exprima dreptul la replică.

Rog apoi iniţiatorul să răspundă la întrebări şi, în final, domnule preşedinte...

Numai o clipă, vreţi să reveniţi la propunerea dumneavoastră?

Domnul Ioan Ghişe (din sală):

Pe fond, domnul Stanciu are dreptate!

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Attila Varga, vă rog.

Domnul Varga Attila:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Nu neapărat aş uza de un drept la replică, pur şi simplu, aş dori să clarific o neînţelegere - este vorba de tehnica legislativă. Fiind vorba de un act normativ internaţional, adoptat de către diferite state, printre care şi România l-a semnat, încă în 1995, procedura ratificării este o procedură specială de adoptare a actelor internaţionale. Regula este că aici Parlamentele nu mai pot interveni în text, însăşi convenţia permite anumite variante pentru anumite texte, dar textele convenite de către ţările semnatare nu mai pot fi modificare.

Or, nu este vorba, domnule coleg Moisoiu, de a fi europeni sau de a nu fi europeni şi a discuta, pentru că aici noi nu discutăm textul şi nu avem posibilitatea de a modifica textul convenţiei, putem opta între anumite variante pe care le permite însăşi convenţia respectivă, dar, în rest, procedura ratificării este o procedură strictă de aprobare sau dezaprobare.

Deci, atâta tot, nu este vorba de alte aspecte, procedura este foarte strică.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc,

Domnul deputat Ghişe doreşte să facă o precizare, de data aceasta în numele Partidului Naţional Liberal.

Domnul Ioan Ghişe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

De procedură, doresc să vă subliniez că ceea ce domnul deputat Stanciu a spus este perfect adevărat. Adică, la comisie, cred că dezbaterea, în total, nu a durat mai mult de un sfert de oră, douăzeci de minute, şi în viteza în care s-a discutat lumea, de principiu, a fost de acord: "Sigur, domnule, ratificăm Carta!"

După ce au plecat membrii din Comisia pentru drepturile omului, unul dintre colegi, care acum nu este în sală, domnul deputat Traian Dobre, a sesizat că sunt elemente sensibile, asupra cărora ar merita să discutăm. Numai că numai era Comisia juridică întrunită împreună cu Comisia pentru drepturile omului şi nu mai era la şedinţă nici domnul secretar de stat Marko.

Şi atunci, cea mai bună soluţie este cea propusă de domnul deputat Stanciu, să meargă înapoi textul la comisie, integral, şi să venim cu un raport mai detaliat. Că, acum, plus-minus o săptămână două, nu o să intre în sac lucrurile.

Şi de aceea vreau să vă rog să aveţi amabilitatea să acceptaţi această soluţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Avizat fiind de alte dezbateri cu privire la acest document internaţional, cred şi eu că problema opţiunii fiecărui stat cu privire la aplicabilitatea la diverse situaţii concrete este un lucru esenţial în stabilirea condiţiilor ratificării. Rog, de aceea, iniţiatorul să se pronunţe cu privire la aceste aspecte şi la celelalte ridicate de colegii mei.

Domnul Attila Marko:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Problema este mult mai simplă decât pare la prima vedere, pentru că însuşi proiectul de lege face această selecţie despre care aţi vorbit dumneavoastră, nu venim cu o ratificare de articol unic: "Se ratifică în ansamblu acest document", venim cu un proiect de lege în care se selectează deja acele puncte, pentru fiecare limbă în parte, care corespund nivelului propriu de protecţie şi care nu exced nici unei prevederi constituţionale şi nici unei prevederi legale existente.

Pentru a întări acest lucru pe care l-am afirmat adineaori, am şi introdus la finalul proiectului de lege câteva articole interpretative şi de garanţie, care să pună în evidenţă acest lucru. Este vorba de art. 8 şi 9 din proiectul de lege, care spun clar că nici în materie de justiţie, nici în materie de administraţie şi nici în orice alt domeniu nu se poate interpreta nicio prevedere din Cartă, în sensul de a excede drepturilor conferite de aceste documente interne ale României: Constituţia şi legislaţia existentă. Deci, legea însăşi dă aceste garanţii pentru aceste chestiuni.

De aceea, discuţia, şi în comisie, a fost una oarecum simplă în privinţa aceasta, pentru că, având deja la îndemână toate aceste elemente de garanţie, în proiectele de lege înglobate, nu a mai fost nevoie de o altă selecţie de puncte, când deja ele erau realizate.

Pe de altă parte, este foarte clar că anumite texte din textul Cartei, de data aceasta, nu din textul proiectului de lege, sunt nişte formulări oarecum ciudate, care, pe de o parte, provin din traducerea textului din engleză şi franceză, de la vremea respectivă, pe de altă parte, provin din faptul că trebuia să se convină la Strasbourg pe un text universal. De exemplu, nu apare în text contenciosul administrativ, pentru că este o chestiune specific românească, apare în schimb jurisdicţia în materie administrativă, care nu este un element propriu, dar este un element care se înţelege la nivel european peste tot şi fiecare ţară îşi interpretează aceste fraze, aceste segmente, în limitele propriei legislaţii şi constituţii.

Deci, după părerea mea, lucrurile sunt extrem de clare. Am introdus şi în proiectul de lege garanţiile care să pună România în sfera aplicabilităţii legislaţiei interne şi a Cartei, nemaivăzând, eu, cel puţin, alte impedimente în acest sens.

Dacă îmi veţi permite, eu aş propune ca acest proiect de lege să rămână în plen şi să fie discutat şi votat. Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Reprezentantul Guvernului a apreciat că soluţiile sunt clare. Se pare însă că majoritatea grupurilor parlamentare au solicitat restituirea la comisie, pentru lămurirea unor situaţii. Şi eu sunt dator să dau ascultare acestor largi propuneri şi să vă solicit votul electronic cu privire la propunerea de restituire la comisie.

Puţin, să aşteptaţi, ca să ajungă şi domnul preşedinte Păun la pupitrul său.

Vă rog, deci, să vă exprimaţi prin vot asupra acestei propuneri.

Întâi, înregistraţi-vă prezenţa.

S-a încheiat votul. Din 101 voturi exprimate, 58...

Voci din PRM:

Staţi puţin, aţi spus numai prezenţa!

Domnul Valer Dorneanu:

Am spus, înregistraţi-vă întâi prezenţa şi pe urmă votaţi. Deci, n-aţi votat?

Voci din PRM:

Nu!

Domnul Valer Dorneanu:

Grupul PRM-ului contestă votul, susţinând că nu şi-a înregistrat...

Voci din PRM:

E bine, nu mai contestăm!

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, reprezentantul dumneavoastră, viceliderul grupului, să se exprime la tribună, ca să înţeleagă toată lumea care e punctul dumneavoastră de vedere.

Domnul Ilie Merce:

Domnule preşedinte,

Au fost nişte neînţelegeri în procedura de vot, dar nu mai solicităm reluarea votului.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Deci, 58 de voturi au fost pentru restituire, 23 împotrivă.

Se restituie comisiilor.

Termenul pe care îl fixăm este de 30 aprilie, pentru că avem termen constituţional pe 11 mai.

Voci din partea dreaptă a sălii:

Domnule preşedinte, nu s-a votat!

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Am întrebat foarte clar, am cerut Grupului PRM, care şi-a exprimat nemulţumirea... Dumneavoastră, după ce spun rezultatul votului, cred că nu este un lucru foarte...

Domnule Uioreanu, aveţi dreptul să vă pronunţaţi, ca vicelider al Grupului PNL.

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

Cerem repetarea votului. De fapt, nu repetarea, efectuarea votului, pentru că ce aţi cerut dumneavoastră a fost o simplă prezenţă.

Şi vă rog să ţineţi cont de părerea noastră. Nu numai de punctul de vedere al PRM-ului, mai sunt şi alte partide, mai în partea asta.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Repetăm votul, însă v-aş ruga, aşa, pentru corectitudine, vă ştiu ardelean corect, să consultaţi stenograma şi o să vedeţi acolo, am spus explicit: "Înregistraţi-vă întâi prezenţa şi pe urmă votaţi!"

Deci, repetăm votul, ca să nu avem discuţii.

Stimaţi colegi, haideţi, că pierdem timpul degeaba.

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule preşedinte,

Mă iertaţi, dumneavoastră sunteţi jurist, eu mai ştiu un pic de matematică: sunt 18, într-adevăr, persoane, care nu şi-au exprimat votul; 23 şi cu 18 fac 41, şi 41 este mai mic decât 58. Deci, oricum, şi dacă s-ar fi întâmplat acest lucru, rămânem aşa cum a fost.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate domnule profesor, două grupuri parlamentare, prin liderii lor: PNL-ul şi Grupul minorităţilor naţionale, au contestat votul, deci, sunt obligat să repet votul.

Vă rog să vă pronunţaţi prin vot electronic, repet, asupra propunerii de restituire a raportului comisiei. S-a încheiat operaţiunea de vot.

Din 123 de voturi exprimate, 82 sunt pentru, 2 abţineri şi 39 împotrivă.

Deci, s-a restituit comisiei.

Termenul rămâne acelaşi: 30 aprilie.

Domnul deputat Stanciu doreşte să intervină, probabil, pe o procedură sau să explice votul.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Domnilor miniştri,

Stimaţi domni deputaţi, şi

Domnule Nicolăescu,

Suntem în situaţia de a spune că parlamentarii PSD sunt pentru ratificarea Cartei. Ceea ce noi am solicitat prin votul nostru este o examinare mai atentă, deoarece convenţie trebuie să iasă, conform adendei pe care o are, cu o singură variantă. Şi, acum, când toţi lucrăm cu aceste mijloace electronice de calcul, ştim că pe organigrama respectivă trebuie să fie o singură intrare şi o singură ieşire.

De aceea, mă adresez colegilor de la cele două comisii să examineze punct cu punct şi să particularizeze convenţia pe opţiunile României, fapt pe care îl permite convenţia. Deci, aceasta este sensul votului pe care parlamentarii Partidului Social Democrat l-au dat.

În particular, acum, domnule preşedinte, vizavi de faptul că distinşii colegi de la Grupul PNL au cerut să fie retrimis la comisie şi apoi au cerut să revotăm, ca să iasă alt număr, având în vedere primul scor, al doilea scor, dacă aş fi, să zicem, puţin glumeţ, cum sunt unii dintre noi, în sensul bun al cuvântului, am mai cere să mai votăm o dată, că poate iese 200 la 38.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Trecem la punctul următor, 6, de pe lista ordinii de zi, care cuprinde Proiectul de Lege privind aderarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României, prin Secţia de contencios administrativ şi fiscal, la Asociaţia Consiliilor de Stat şi a Jurisdicţiilor Administrative Supreme din Uniunea Europeană.

Dau cuvântul iniţiatorului, domnului ministru al justiţiei, pe care v-aş ruga să fiţi de acord să-l salutăm şi să-l felicităm pentru că dă importanţa cuvenită instituţiei fundamentale a ţării şi, spre deosebire de predecesoarea sa, înţelege că raporturile Executivului cu Parlamentul sunt constituţionale şi au o importanţă esenţială pentru desfăşurarea oricărei reforme. (Aplauze.)

Aveţi cuvântul, domnule ministru.

Domnul Tudor Chiuariu (ministrul justiţiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, doamnelor şi domnilor deputaţi, pentru aplauze.

Proiectul pe care vi-l supunem atenţiei astăzi se referă la aderarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României la Asociaţia Consiliilor de Stat şi a Jurisdicţiilor Administrative Supreme din Uniunea Europeană, cât şi la abilitarea instanţei noastre supreme de a plăti cotizaţia anuală la această asociaţie. Cotizaţia este modică şi se va suporta din bugetul propriu al Înaltei Curţi.

În consecinţă, vă rog, doamnelor şi domnilor deputaţi, să acordaţi votul dumneavoastră acestui proiect de lege. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule ministru.

Are cuvântul preşedintele Comisiei juridice, să prezinte raportul. Poftiţi, domnule preşedinte Andon.

Domnul Sergiu Andon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mă gândeam dacă să fac o glumă sau nu. Nu rezist, şi anume, că îmi convenea mai mult pe vremea doamnei ministru Macovei să vorbesc după, pentru că avea aceeaşi înălţime sau mai mică, acum trebuie să cobor microfoanele. E modul meu de a-l saluta pe domnul ministru.

Domnul Valer Dorneanu:

Aţi înălţat în schimb calitatea, domnule preşedinte, aţi coborât numai microfoanele.

Domnul Sergiu Andon:

Da.

Obiectul reglementării e simplu, aşa cum l-a expus distinsul domn ministru, întâmpinat cu aplauze de dumneavoastră.

Consiliul Legislativ l-a avizat favorabil.

Şi comisia l-a examinat în şedinţa din 11 aprilie curent, în cvorumul regulamentar. Cu unanimitate de voturi a hotărât să-l supună plenului spre dezbatere şi aprobare. Au fost prezenţi 14 deputaţi, am spus, cvorumul regulamentar.

Şi proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva, la dezbaterea pe fond, să participe? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului pe articole.

La titlul legii, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Textul articolului unic? Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final în şedinţa de mâine.

Trecem mai departe, la pct. 7, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.123/2006 pentru aprobarea acordării sprijinului financiar producătorilor agricoli din sectorul vegetal, zootehnic, al îmbunătăţirilor funciare şi al organizării şi sistematizării teritoriului.

Suntem în procedură de urgenţă.

Rog întâi iniţiatorul să prezinte pe scurt proiectul.

Cine prezintă, din partea Guvernului? Poftiţi, domnule secretar de stat. Vă rog să vă şi prezentaţi, pentru stenogramă.

Domnul Toké István (secretar de stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale):

Domnule preşedinte,

Doamnelor, domnilor deputaţi,

Sunt István Toké, de la MADR, secretar de stat.

Având în vedere perioada scursă şi perioada scurtă care a fost până la 01.01.2007, când România devenea membră a Uniunii Europene, precum şi necesitatea achiziţionării de resurse materiale pentru realizarea unor producţii competitive şi pentru asigurarea securităţii alimentare şi protejării mediului, era necesară acordarea unui sprijin financiar de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Pentru acordarea acestui sprijin financiar se impunea adoptarea de către Guvernul României a unei ordonanţe de urgenţă.

Conform Tratatului de aderare, România putea aplica în următorii 3 ani măsurile de sprijin care sunt aprobate prin actul normativ în vigoare la data aderării. Nepromovarea acestui act normativ până la data de 31.12.2006 elimina posibilitatea acordării sprijinului financiar în agricultură de la bugetul de stat după data aderării, cu consecinţe dintre cele mai grave privind funcţionarea exploataţiilor agricole din România.

Faţă de cele prezentate, a fost elaborat proiectul de lege anexat, în vederea aprobării ordonanţei de urgenţă pentru aprobarea acordării sprijinului financiar producătorilor agricoli din sectorul vegetal, zootehnic, al îmbunătăţirilor funciare şi al organizării şi sistematizării teritoriului, pe care îl supunem Parlamentului spre adoptare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond cine prezintă raportul? Poftiţi, domnule deputat.

V-aş ruga să anticipaţi puţin şi propunerea cu privire la timpii de dezbatere pe care îi preconizaţi.

Domnul Adrian Emanuil Semcu:

Da, domnule preşedinte, mulţumesc frumos.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi, înregistrându-se doar un vot împotrivă, în şedinţa din 11 aprilie 2007.

Proiectul de lege este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

Comisia propune admiterea cu modificări a proiectului de lege.

Fiind în procedură de urgenţă, propunem timpii de dezbatere de 10 minute.

Domnul Valer Dorneanu:

Timpii generali. Şi pe text? Pe text e timpul final sau dezbatere pe fiecare text?

Domnul Adrian Emanuil Semcu:

Final. Un minut pe fiecare.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea PSD-ului, are cuvântul domnul secretar Ioan Munteanu.

Domnul Ioan Munteanu:

Nu, sunt deputat.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Ioan Munteanu. Care, şi fără voia lui, tot secretar al Camerei Deputaţilor rămâne, în această sesiune.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Această ordonanţă de urgenţă care prevede acordarea sprijinului financiar producătorilor agricoli este necesară. Pentru toţi cei care au o minimală tangenţă cu activitatea agricolă, se ştie foarte bine că lipsesc resursele financiare şi materiale, ceea ce face ca astăzi să avem mari suprafeţe de teren necultivate şi care vor rămâne nelucrate în acest an, statistic, efectivele de animale, aproape la toate speciile, sunt din ce în ce mai mici, ceea ce ne obligăm aproape să votăm această iniţiativă legislativă.

Stimaţi colegi,

Situaţia din agricultură este una foarte gravă, este vizibilă şi pentru cei care nu înţeleg ce se întâmplă, doar dacă privesc câmpul. Pot să spun fără niciun fel de rezerve că politicile agricole din ultimii doi ani au însemnat, de cele mai multe ori, doar ambiţii sau chiar mofturi ale celor care au coordonat activitatea agricolă.

Avem la dispoziţie trei ani, trei ani în care Uniunea Europeană ne dă voie să acordăm acest sprijin financiar agricultorilor. Trebuie să o facem. Parlamentul României, Guvernul României sunt obligate să găsească soluţii să oprească prăbuşirea agriculturii.

Am să repet un lucru pe care am să-l spun ori de câte ori voi fi la acest microfon: agricultura, cu investiţii făcute, masive, poate să aducă România la un nivel de trai mediu mult mai repede decât toate celelalte sectoare de activitate, tot ceea ce înseamnă economie în ţara asta.

De aceea, Grupul Partidului Social Democrat va vota această iniţiativă legislativă, acest proiect de lege.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Popa a cerut cuvântul înaintea domnului deputat Valeriu Tabără.

V-aş ruga să apreciaţi dacă încheiem măcar dezbaterile generale în seara asta sau ne raportăm mâine.

Domnul Nicolae Popa:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Având în vedere faptul că la un proiect de lege anterior am discutat peste o oră - sigur, are importanţa lui, e vorba de Carta Europeană cu limbile regionale -, trebuie să înţelegem odată pentru totdeauna că trebuie să ne aplecăm spre sectoare şi domenii atât de importante pentru ţară şi pentru interesul general, este vorba despre agricultură, este vorba despre justiţie, unde avem steaguri galbene, avem şi steaguri roşii, pentru că n-am reuşit până acum să dinamizăm procesul acesta al reformelor în cele două sectoare. Şi o să ne trezim, la un moment dat, dacă tot ne ia valul cu alte probleme, că nu ne-am făcut datoria şi o să fim sancţionaţi de Uniunea Europeană pentru acest lucru.

Sigur că proiectul de lege care vă este supus astăzi dezbaterii este foarte important, pentru că acordă acest sprijin financiar producătorilor agricoli, şi este important pentru că, deşi Ordonanţa de urgenţă nr. 123 îşi făcea efectul, la Uniunea Europeană nu este contabilizată şi nici nu este monitorizată, decât în momentul în care este aprobată prin lege, lege unde se aduc modificările respective.

Şi, data trecută, am susţinut propunerea colegului meu Timar, de la PSD, ca acest proiect de lege să fie retrimis la comisie, pentru că trebuiau să fie făcute îmbunătăţirile de rigoare, aduse corecturile necesare, în aşa fel încât să facem o lege bună.

Pentru că, iată, în ultimul timp ne confruntăm cu un lucru destul de delicat, ne sunt trimise de la Preşedinţie spre reexaminare foarte multe proiecte de lege, ceea ce înseamnă că nu întotdeauna tratăm cu seriozitate acest lucru. Numai săptămâna aceasta, de la Preşedinţie ne-au venit spre reexaminare trei proiecte de lege, ceea ce nu este corect. Deci, noi trebuie să fim foarte atenţi, să ne aplecăm cu înţelepciune, să facem nişte legi bune.

Spunea domnul Munteanu că, într-adevăr, ne confruntăm cu lipsa fondurilor financiare. Aşa este! Nici la jumătate din necesar nu dăm sprijinul acesta financiar. De aceea, şi când facem bugetul de stat, şi când facem celelalte rectificări în timpul anului trebuie să avem în vedere să dăm agriculturii, să realizăm pâinea noastră cea de toate zilele. Pentru că, dacă nu vom face acest lucru, vom importa, ca până acum, produse agricole, 60% numai din import, în loc să producem noi.

De aceea, vă rog, stimaţi colegi, să votaţi acest proiect de lege. Grupul parlamentar al Partidului Conservator va vota pentru.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Valeriu Tabără, din partea Partidului Democrat. Şi, apoi, domnul Dumitriu, din partea Grupului parlamentar PRM.

Domnul Valeriu Tabără:

Stimaţi colegi,

Ne regăsim, ca aproape în fiecare primăvară şi toamnă, în faţa unor proiecte de lege care reglementează finanţarea agriculturii cu surse financiare, mai multe sau mai puţine. Şi vă mărturisesc că data trecută când am returnat la comisie acest proiect de lege, ne-am aplecat foarte bine asupra lui şi am încercat să-l îmbunătăţim, să-l facem funcţional.

Eu aş vrea să vă spun că eu cred că suntem în ceasul al 25-lea la această dată, pentru a mai redresa ceva din acest sector atât de important pentru economia României şi pentru ceea ce înseamnă prezenţa noastră ca şi parteneri cu celelalte state europene. Aş vrea să spun că sunt câţiva ani buni de când agricultura României, la nivel de finanţare bugetară, se regăseşte undeva la 15-20%, dacă nu sub. În condiţiile în care noi am fi avut dreptul şi obligaţia de a ne completa sursele financiare şi mai ales de a ne întări verigile principale de producţie agricolă din România.

Vă mărturisesc că dacă vom merge aşa în continuare, noi nu vom mai putea discuta în viitor despre efective reale şi de garanţie de animale şi mai ales de speciile care intră în finanţare, nu vom putea intra, de asemenea, într-o competiţie reală cu randamentele la unitatea de suprafaţă şi, ceea ce este foarte important, nu vom putea concura la ceea ce înseamnă calitate.

De asemenea, cred că este absolut normal ca aceşti bani, pe care-i dăm de la buget, să nu meargă spre produse pe care rămâne doar eticheta "fabricat" sau "produs în România", aşa cum s-a discutat data trecută la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice.

Este absolut un sabotaj al producţiei agricole româneşti, atât timp cât noi importăm 60-70% din materiile prime, le transformăm şi apoi le exportăm şi mai dorim să avem şi subvenţii pentru aceste produse.

Este o chestiune pentru mine aproape inexplicabilă şi a modului cum chiar unii dintre colegii noştri au susţinut data trecută la comisie o astfel de problemă, inclusiv publicitate pentru astfel de produse. Pentru că, în aşa fel, dacă vom folosi banii aşa, noi nu vom ajunge să redresăm sectorul agrar. Să fie foarte clară problema. Şi vă mărturisesc, ca altădată, că nici acest proiect de lege nu atinge toate sectoarele; foarte greu am adus în interiorul lui susţinerea plantelor care vor produce bioenergie sau biodiesel. Or, iată că obligăm - nu vreau acum să acuz pe cineva că s-a recomandat ca, în decurs de nu ştiu cât timp, să importăm biodiesel, să-l amestecăm, de la nu ştiu care firmă, cu motorină, când noi am putea finanţa şi produce în România şi ar trebui să finanţăm acele plante care aduc beneficiu fermierilor noştri. Asta este problema.

Şi tot aici am să spun că mă voi opune întotdeauna să susţinem acele asociaţii care funcţionează de formă, doar cu vârful, fără să aibă nicio bază. Finanţarea trebuie să fie a fermei şi a celor care produc real; că sunt produse competitive sau sunt produse tradiţionale. Mai ales acestea din urmă, care-şi fac loc pe piaţa europeană şi care ne caracterizează.

Este o chestiune care cred că va trebui să o vedem mai uşor, mai cu responsabilitate. Şi vreau să vă spun că se găsesc aici multe lucruri asupra cărora ministerul va trebui să reflecteze, să clarifice problemele, inclusiv în ceea ce priveşte ameliorarea animalelor.

Noi am dat drumul la amendament; m-am reuitat peste el după aceea şi am nişte semne de întrebare, dacă am făcut bine sau nu am făcut bine. Pentru că structurile respective, cum nu sunt nici în cazul producţiei vegetale, la această dată nu funcţionează. Şi s-ar putea ca aceşti bani să nu se regăsească nicăieri.

Vă mulţumesc.

Cu toate acestea, vă asigur că Grupul parlamentar al Partidului Democrat, am discutat în grup, va vota acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule coleg.

Are cuvântul domnul deputat Dumitriu, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Stimaţi colegi,

Nu o să mă refer la pâinea cea de toate zilele, precum colegul Popa, de a se afla importanţa acestei legi.

Sigur că este o lege foarte importantă, ca majoritatea proiectelor care vin de la Ministerul Agriculturii, dar, la audierea domnului ministru Remeş, i-am cerut să vină cât mai curând în faţa comisiei cu o situaţie foarte exactă a ceea ce a găsit la Ministerul Agriculturii. Am cerut acest lucru pentru că, împreună cu specialişti pe care-i avem în partid, sau specialişti de la alte partide, am constatat că sunt diferenţe uriaşe între ceea ce se prezintă de către oficialii, ce s-a prezentat până acum de către oficialii ministerului şi situaţia reală din teren, sau chiar situaţia din Legea bugetului.

Făcând o comparaţie între banii care se alocă prin Legea bugetului şi ceea ce se propune prin Programul de guvernare, s-au constatat diferenţe foarte mari. Deci, este un fel de vrăjeală, cum ar spune viitorul nostru coleg, Gigi Becali.

De aceea, cer încă o dată ministrului să ia în serios şi să vină cu o situaţie foarte exactă. Noi, de data asta, votăm această lege, dar îi mai dăm puţin termen şi, dacă nu vine cu această situaţie exactă domnul ministru Remeş, vom vota împotriva a tot ceea ce vine de la minister, bun sau rău, dar vom considera că este adevărul spus numai parţial sau chiar deloc.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Am depăşit programul de lucru.

Întrerupem aici dezbaterile generale. Mai este înscris un singur deputat la dezbateri generale.

Sunteţi de acord să-i dăm cuvântul?

Voci din sală:

Da!

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi.

Vă rog să mai aveţi un pic de răbdare şi mâine vom continua lucrările, cu dezbaterea pe texte, ca să putem parcurge măcar o parte.

Aveţi cuvântul, domnule coleg.

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc, stimaţi colegi.

Am vrut doar să spun în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice întotdeauna se discută pe probleme concrete şi niciodată nu o să fiu de acord ca unul dintre colegii noştri să fie acuzat de cineva care vine. Este şedinţa deschisă, pot să vină, dar să ne respectăm, aşa cum merităm, cu toţii. Am încredere în domnul Valeriu Tabără. Este fost ministru, profesor universitar şi nu cred că cineva dintre noi poate să vină şi să acuze, în plenul comisiei, că are ceva interese, la fel cum niciunul dintre noi nu cred că avem.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Cu aceasta, daţi-mi voie să declar închisă prima parte a lucrărilor de astăzi şi să vă anunţ că trecem la partea a doua a şedinţei Camerei Deputaţilor, destinată răspunsurilor la interpelări. Vom face, totuşi, o pauză de trei minute, pentru a vedea cine rămâne şi cine pleacă şi să asigurăm liniştea necesară derulării fazei a doua, în bună ordine. După pauză

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

V-aş ruga să vă reluaţi locurile în sală.

Cei care participă la interpelări, vă rog să vă aşezaţi mai în faţă, iar pe ceilalţi colegi care nu şi-au încheiat încă strânsul lucrărilor, îi rog să facă acest lucru în linişte, pentru a nu deranja răspunsurile la întrebări şi interpelări.

Pentru domnul deputat Ioan Munteanu, va răspunde la o întrebare legată de aplicarea legilor fondului funciar domnul István Tőke.

Domnul István Tőke:

Domnule preşedinte,

Domnule deputat,

La întrebarea formulată de dumneavoastră vă comunicăm următoarele: având în vedere dispoziţiile Legii nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei şi luând în considerare aspectele semnalate în interpelarea dumneavoastră, vă aducem la cunoştinţă că echipa de control a Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor va efectua verificări cu privire la procesul de reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea domnului Stoica Constantin, pentru suprafeţele de teren situate în comunele Jariştea şi Broşteni, judeţul Vrancea, la o dată ce va fi fixată ulterior, ţinând cont de programarea care va fi stabilită pentru perioada următoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat are dreptul la un comentariu, în mod sigur, la răspunsul pe care l-aţi dat dumneavoastră, domnule secretar de stat.

Vă rog să-l ascultaţi.

Domnul Ioan Munteanu:

Vreau să vă mulţumesc pentru modul în care aţi răspuns, chiar dacă el nu duce definitiv la interpelarea mea.

Eu aveam de primit astăzi, în schimb, răspuns la o interpelare pe aceeaşi temă de la ministrul administraţiei şi internelor. Şi-mi pare bine că aţi răspuns dumneavoastră. Că dacă răspundea reprezentantul Ministerului Administraţiei şi Internelor, îi explicam cum se poate da un răspuns. Este ruşinos cum a putut să scrie aici. Atât pot să spun.

Domnul Valer Dorneanu:

Puteţi să remiteţi acest răspuns reprezentanţilor ministrului pentru relaţia cu Parlamentul.

Vă mulţumesc.

Domnule ministru, vă rog să urmăriţi în continuare lucrările, pentru că va trebui să răspundeţi domnului deputat Petru Călian.

Domnule deputat Petru Călian, vă rog să ascultaţi răspunsul de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu privire la resursele din fondurile europene pentru agricultura românească.

Domnul István Tőke:

Domnule preşedinte,

Domnule deputat,

La interpelarea formulată de dumneavoastră şi înregistrată la Camera Deputaţilor, vă comunicăm următoarele: Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, prin Direcţia generală de dezvoltare rurală, va implementa pentru perioada 2007-2013 Programul naţional de dezvoltare rurală 2007-2013, care vizează măsuri corespunzătoare pentru patru domenii prioritare de dezvoltare: creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier, îmbunătăţirea mediului în spaţiul rural, calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale, Programul Leader.

Informaţii detaliate despre o primă formă a măsurilor cuprinse în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală se pot obţine accesând site-ul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

La nivelul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, a fost realizat un mic îndrumar practic pentru investiţii private. Acesta a fost transmis tuturor direcţiilor agricole pentru dezvoltare rurală judeţene, precum şi tuturor unităţilor din subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, în vederea distribuirii acestora la nivel teritorial. În curs de finalizare, se află un îndrumar pentru investiţii publice, precum şi alte materiale informative.

În cadrul unui parteneriat cu Ministerul Integrării Europene, s-a desfăşurat o amplă campanie de informare, Caravana rurală "Fermierul în Europa", informaţia fiind transmisă în mod direct locuitorilor din mediul rural, implicit potenţialilor beneficiari ai fondurilor europene din aproximativ 800 de comune.

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală este în curs de finalizare, urmând a fi lansat după aprobarea acestuia de către Comisia Europeană, moment în care va începe sesiunea de depunere a proiectelor.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat doreşte să comenteze răspunsul dumneavoastră.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Mă aşteptam ca domnul ministru secretar de stat să-mi spună cine a formulat acest răspuns. Care conducere a ministerului? Pentru că s-a făcut referire inclusiv la Ministerul Integrării şi aşa mai departe şi s-a insistat foarte mult pe faptul că, prin direcţii la nivel de judeţ, se mediatizează destul de bine chestiunile legate de aceste fonduri europene extrem de necesare.

Eu consider că tot ceea ce s-a spus nu este în conformitate cu realitatea, deoarece, la talpă, - cum spune românul -, jos, în mediul rural, agricultorii nu cunosc absolut nimic, sau majoritatea agricultorilor, de fapt, pentru că mai sunt şi excepţii, nu cunosc, aşadar, nimic legat de fondurile europene. Dacă tot s-a insistat pe mediatizare, eu cred că actualii reprezentanţi ai ministerului trebuie să fie mai fermi şi, într-adevăr, să coboare jos, acolo, la agricultori şi să le explice mai detaliat modul în care pot să şi acceseze aceste fonduri europene, destul de greu de obţinut.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Domnul Adrian Lemeni. Vă rog să răspundeţi, domnule secretar de stat, domnului deputat Petre Străchinaru, cu privire la programul de reabilitare a aşezămintelor culturale.

Domnul Adrian Lemeni (secretar de stat, Ministerul Culturii şi Cultelor):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Referitor la întrebarea legată de Programul Naţional de Reabilitare ...

Domnul Valer Dorneanu:

Numai puţin, domnule secretar de stat.

Domnul Străchinaru?

Domnul Adrian Lemeni:

Am vorbit adineauri cu dânsul.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă domnul Străchinaru aşteaptă răspunsul scris de la dumneavoastră, vă rog să i-l remiteţi şi, pentru că tot aţi venit la tribună, să răspundeţi doamnei deputat Anca Petrescu.

Doamna deputat Anca Petrescu? Da. Vă va răspunde domnul secretar de stat Adrian Lemeni, cu privire la complexul Castelului Peleş, Pelişor şi Foişor.

Domnul Adrian Lemeni:

Vă mulţumesc.

Referitor la această problematică, precizăm că, potrivit prevederilor art.9 din Legea nr.10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, imobilele preluate în mod abuziv, indiferent în posesia cui se află în prezent, se restituie în natură, în starea în care se află la data cererii de restituire.

Având în vedere prevederile legale mai sus invocate, reţinem că, potrivit aceleiaşi legi, restituirea în natură a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada de referinţă a actului normativ, nu este condiţionată de restituirea de către persoana îndreptăţită a sumei reprezentând contravaloarea îmbunătăţirilor necesare şi utile aduse imobilului.

Rezultă, aşadar, că, în cazul emiterii unei decizii de restituire în natură a imobilului asupra căruia s-au făcut lucrări de restaurare sau consolidare, investiţiile efectuate de către statul român nu ar putea fi recuperate decât ar putea fi deduse în ipoteza în care ar fi identificată o soluţie de achiziţionare de către statul român a imobilului retrocedat, ulterior emiterii deciziei de restituire în natură, obligatorie, potrivit legii.

Menţionăm că această fundamentare juridică expusă s-a întemeiat şi pe îndrumarea metodologică formulată de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, transmisă prin adresa din 19.XII.2006.

Cu privire la soluţionarea notificării având ca obiect Castelul Peleş şi anexele, în cuprinsul deciziei de restituire din acest an, la art.4, beneficiarului restituirii i s-a învederat obligaţia de a se adresa Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional a judeţului Prahova, pentru a i se elibera obligaţia privind folosinţa monumentului istoric, prin care i se vor preciza condiţiile în care se pot face intervenţii asupra Castelului Peleş şi Castelului Pelişor, întrucât acestea sunt nominalizate în lista monumentelor istorice.

Având în vedere că atât Castelul Peleş, cât şi Palatul Foişor sunt clasate ca monumente istorice în Grupa A, - fiind deci incidente prevederile din Legea nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice -, Ministerul Culturii şi Cultelor va trebui să parcurgă procedurile prevăzute de această lege. Astfel, după primirea din partea reprezentanţilor legali ai Casei Regale a unei oferte de vânzare a imobilelor, se va dispune întocmirea unui raport de evaluare a acestora. Numai în baza unui asemenea raport întocmit potrivit standardelor internaţionale de evaluare, comisia de exercitare a dreptului de preempţiune, din care va face parte şi un reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice, cu putere de decizie, va proceda la negocierea preţului de achiziţionare a obiectivelor culturale în discuţie.

În privinţa condiţiilor retrocedării domeniului denumit generic Castelul Bran, atât în cuprinsul Dispoziţiei de restituire din 18 mai 2006, emisă de către directorul Muzeului Bran, domnul Narcis Dorin Ion, cât şi al Acordului privind administrarea Castelului Bran, se precizează că imobilul retrocedat îşi va păstra, pentru o perioadă de trei ani de la data emiterii deciziei de retrocedare, destinaţia anterioară, de muzeu, funcţionând potrivit prevederilor Legii nr.311/2003 a muzeelor şi a colecţiilor publice, cu modificările şi completările ulterioare, în cadrul Muzeului Bran.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat, doriţi să comentaţi răspunsul, am înţeles.

Poftiţi.

Doamna Anca Mira Victoria Mărculeţ Petrescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Consider că nu se dă un răspuns concludent la ceea ce am formulat eu în interpelare.

De fapt, dumneavoastră, domnule secretar de stat, spuneţi în felul următor: aceste investiţii - deci este vorba despre investiţiile foarte mari care s-au făcut în Complexul Peleş înainte de '89 - ar putea fi deduse numai în ipoteza în care ar fi identificată o soluţie de achiziţionare de către statul român a imobilului retrocedat.

Deci, din această frază ar reieşi că, în momentul în care vi se oferă acest complex, dumneavoastră sunteţi dispuşi să plătiţi sau să scădeţi valoarea lucrărilor făcute de statul român, sau nu? Deci, asta era, de fapt, întrebarea şi la chestiunea asta dumneavoastră nu răspundeţi.

Acelaşi lucru v-am întrebat şi în legătură cu Castelul Bran, unde v-am explicat că acea stâncă stătea să se prăbuşească şi s-au făcut nişte investiţii foarte mari după 1990.

Întrebarea era: dacă aveţi situaţia exactă a investiţiilor făcute de statul român, măcar să le publicaţi sau măcar să se ştie de către opinia publică care au fost aceste investiţii.

Deci, dumneavoastră nu răspundeţi dacă, în situaţia în care vi se oferă acest complex, pentru a fi cumpărat de către dumneavoastră, dacă în oferta aceasta, că spuneţi de o ofertă - şi aici se bate cap în cap, că spuneţi de Ministerul Culturii, care va face o ofertă, după aceea spuneţi de Ministerul Finanţelor, care face negocierea; deci, este o contradicţie. Bun, dar întrebarea punctuală era: în momentul în care vi se face oferta, dumneavoastră veţi scădea sau nu această sumă şi dacă cunoaşteţi exact suma care a fost investită de către statul român timp de 10 ani în această construcţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule secretar de stat, vă rog să răspundeţi acestor observaţii ale colegei mele.

Domnul Adrian Lemeni:

Nu, nu am detalii suplimentare legate de investiţiile punctuale în anii de dinainte de 1990 - vă refereaţi în mod special la investiţiile făcute în anul 1970 - şi revin asupra faptului că, într-adevăr, o eventuală deducere a acestor investiţii poate fi făcută doar după ce decizia de retrocedare a fost dată şi în urma unui raport, bineînţeles, care să privească stabilirea unui preţ conform standardelor internaţionale. Nu există o ofertă în acest sens, deocamdată.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Doamnei deputat îi sugerez să se adreseze Subcomisiei de anchetă de la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii, în legătură cu restituirea Castelului Bran, pentru elucidarea altor chestiuni de mai mare amănunt.

Pe domnul secretar de stat Lemeni îl invit, totuşi, să mai dea un răspuns, respectiv domnului deputat Mircea Costache, cu privire la casele memoriale ale marilor noştri scriitori.

Domnul Adrian Lemeni:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule deputat,

Referitor la întrebarea legată de starea Casei memoriale Marin Preda, precizăm că, de fapt, casa natală a scriitorului Marin Preda, aflată în centrul satului Siliştea Gumeşti, este înscrisă în lista monumentelor istorice, din 2004, la poziţia 394.

Casa a rămas în continuare cu funcţiunea de locuinţă a familiei scriitorului, proprietarul actual fiind doamna Floarea Călăraşu, fiica fratelui scriitorului, Gheorghe Călăraşu.

Un muzeu dedicat scriitorului a fost amenajat după 1990 într-o altă locaţie din sat, în fosta şcoală, în care acesta a învăţat, de asemenea, monument istoric.

Din informaţiile de care dispunem, Consiliul local Siliştea Gumeşti a încercat achiziţionarea casei natale a scriitorului, pentru amenajarea unui muzeu, dar suma cerută a depăşit posibilităţile acestuia, în continuare existând demersuri pentru obţinerea fondurilor pe plan local.

Ansamblul este, aşadar, în proprietatea privată a familiei scriitorului. Prin urmare, în conformitate cu prevederile Legii nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, la art.36 se precizează: "cu privire la înstrăinarea, închirierea sau concesionarea imobilelor monumente istorice, proprietarii acestora au obligaţia să înştiinţeze în scris direcţia pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural naţional judeţeană despre intenţia de a înstrăina monumentul istoric în vederea exercitării dreptului de preempţiune al statului sau, după caz, al unităţii administrativ-teritoriale, în condiţiile prezentei legi".

Menţionăm că, până în prezent, nu a fost transmisă nici o înştiinţare privind intenţia de înstrăinare a monumentului istoric. Prin urmare, obligaţiile privind protejarea, conservarea şi restaurarea monumentului rămân în sarcina deţinătorului actual.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Costache doreşte să comenteze răspunsul dumneavoastră.

Domnul Costache Mircea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Într-adevăr, doresc să comentez răspunsul; să-l comentez şi să încerc să nu mă enervez. Pentru că eu ştiu că domnul Lemeni se ocupă cu domeniul cultelor, în special, şi problema ridicată de mine cred că este în răspunderea altcuiva din cadrul Ministerului Culturii. Dar, oricum ar fi, trebuie să spun că privim cu prea mare lejeritate şi cu prea puţin interes lucruri foarte importante pentru cultura naţională.

Mai mulţi cetăţeni, trecători prin judeţul Teleorman, fie ei din Argeş, din Buzău, din Iaşi, din alte judeţe ale ţării, mi-au făcut cunoscut că - oameni de litere fiind, şi educatori, profesori, cadre didactice fiind - au fost interesaţi, trecând prin Siliştea Gumeşti, să vadă Casa memorială Marin Preda.

Mărturisesc că eu nu am ajuns să văd şi să-mi pun o asemenea problemă, dar mi-au semnalat-o mie şi mi-au spus că arată într-o stare deplorabilă casa natală a marelui scriitor român Marin Preda. Şi, atunci, am adresat această întrebare, la care răspunsul vreau să vă spun că nu are cum să ne mulţumească, pentru că se precizează undeva că "din informaţiile de care dispunem" - şi ăsta este răspunsul Ministerului Culturii -, "din informaţiile de care dispunem, Consiliul local Siliştea Gumeşti a încercat achiziţionarea casei natale", dar n-a reuşit, pentru că nepoata scriitorului a cerut cam mult. Aşa li s-a părut celor de la Primăria din Siliştea Gumeşti; a depăşit posibilităţile acestuia, adică a Consiliului local. Dar, - mă linişteşte Ministerul Culturii, prin domnul Lemeni, care nu are nicio vină, şi din cauza aceasta încerc să fiu cât se poate de reţinut în a-i reproşa direct nişte lucruri, nu dumnealui, ci ministrului şi ministerului, în general, -, mă liniştesc dânşii că suma cerută a depăşit posibilităţile, dar continuă demersurile necesare obţinerii fondurilor. Pe plan local de două ori intervine: a fost preocuparea Consiliului local Siliştea Gumeşti şi continuă demersurile de obţinere a unor fonduri pe plan local.

Întrebarea mea este: consideră Ministerul Culturii că opera şi viaţa marelui scriitor român, care face parte din patrimoniul culturii naţionale şi universale, Marin Preda, autorul Moromeţilor, Viaţa ca o pradă, Delirul, Marele singuratic, Întâlnirea din pământuri, Risipitorii, consideră dumnealor că aceasta este o chestiune de interes local şi de nivel local, de se derobează atât de uşor?

Consideră dumnealor că numai tranzacţiile cu Peleşul, la nivel de 30 de milioane de euro, şi tranzacţiile cu Branul, la 60 de milioane de euro, sunt de competenţa Ministerului Culturii? Numai afacerile dubioase cu bani publici sunt de competenţa Ministerului Culturii? Iar problema Casei memoriale Marin Preda, a unui foarte mare scriitor român, a unui mare romancier român, este o chestiune de interes local, lăsată în seama Consiliului local Siliştea Gumeşti?

Dacă aceasta este viziunea Ministerului Culturii, daţi-mi voie să am dreptate, când am spus că încerc să nu mă enervez, comentând răspunsul pe care l-am primit de la Ministerul Culturii.

Nu consider că anvergura operei celui pe care-l invocăm dă dreptul cuiva ca, din "Cel mai iubit dintre pământeni", să devină cel mai ignorat dintre marii noştri plecaţi cu paşaport spre eternitate, numit Marin Preda. Şi nu numai acolo. Sunt slăbiciuni în tot sistemul. Şi rog Ministerul Culturii, prin domnul secretar de stat Lemeni, prezent astăzi aici, să-şi ia în serios menirea şi să se ocupe mai puţin de tranzacţii dubioase cu bani publici şi mai mult de conservarea, de păstrarea, de înnobilarea, de îmbogăţirea patrimoniului culturii naţionale.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule coleg, părăsiţi starea de enervare în aceste zile ulterioare Învierii şi înarmaţi-vă cu dragoste faţă de oameni, cu dragoste faţă de literatură, pentru că, vorba lui Marin Preda, dacă dragoste nu e, nimic nu e.

Domnul Costache Mircea (din sală):

Este a Apostolului Pavel.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu-i nimic. Tot pe acolo vine.

Întrebarea era din Biblie, de fapt. A fost preluată într-o operă literară.

Aveţi cuvântul, domnule Lemeni. Vreţi să mai răspundeţi?

Domnul Costache Mircea (din sală):

Ce să mai spună, domnule, după asta? Este de la culte. Omul nu are nici o vină.

Domnul Valer Dorneanu:

Am înţeles.

Aţi înţeles că trebuie să puneţi întrebările astea domnului ministru al culturii.

Domnule Costache, sunteţi mulţumit, deci, de răspunsul pe care-l veţi primi la iniţiativa domnului Lemeni de a-şi dezvolta mai mult preocuparea ministerului pentru casele memoriale?

Stimaţi colegi, este prezentă doamna Lucia Ana Varga, care va răspunde următorilor colegi, dacă sunt în sală: domnului Adrian Mihei nu este -vă rog să-i răspundeţi în scris; domnului Petre Lificiu, de asemenea, să-i răspundeţi în scris şi cam atât.

Vă mulţumesc, doamna secretar de stat.

Domnului Petru Călian îi va răspunde domnul secretar de stat Alexandros Galiatatos, cu privire la stadiul desfăşurării contractului de construcţie al autostrăzii Transilvania.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Alexandros Galiatatos:

Domnule preşedinte,

Domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră ce vizează domeniul de activitate al Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, vă comunicăm următoarele.

Suma solicitată pentru anul 2007 de către Compania Bechtel referitor la construcţia autostrăzii Transilvania este de 127 de milioane de euro. În lunile ianuarie şi februarie 2007, Compania Bechtel a respectat graficul de lucrări stabilit.

În prezent sunt demarate lucrări de construcţie pe secţiunile 2B Câmpia Turzii - Cluj Vest şi secţiunea 3C Suplacu de Barcău - Borş.

Stadiile de lucrări fizice ale lucrărilor sunt de 9,03 pentru secţiunea 2B şi respectiv 2,72 pentru secţiunea 3C.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, dacă vreţi să comentaţi aceste răspunsuri matematice.

Domnul Petru Călian:

Da, foarte, foarte pe scurt sper ca răspunsul în scris să fie mai amplu decât acest scurt rezumat şi pentru că răspunsul a fost scurt, îmi permit o scurtă paranteză şi mă încadrez în timp.

Domnule ministru secretar de stat,

Să vă pregătiţi încă de pe acum un răspuns, pentru că vă voi interpela în legătură cu cele şapte aeronave ATR 42 de la Tarom, care, efectiv, doar se mai fac că zboară şi, Doamne fereşte, se poate întâmpla orice; au o stare de degradare super avansată.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

La acest lucru nu trebuie să răspundeţi, pentru că n-a făcut obiectul interpelării, a supus-o şi colegul meu.

Domnul Laurenţiu Mironescu este? Vă rog să-i răspundeţi. Domnul secretar de stat? Domnul Călian, lăsaţi-l să-i dau o explicaţie.

Veţi răspunde în scris domnului Laurenţiu Mironescu pentru că nu este prezent în sală.

Vă mulţumesc.

Vă rog, stimaţi colegi, să constataţi că s-a încheiat procedura răspunsurilor la interpelări şi, prin aceasta, s-a încheiat şi ordinea de zi a celei de a doua părţi, condiţie în care declar închisă şedinţa de astăzi.

Vă doresc o seară plăcută.

Mâine reluăm lucrările în plen, cu declaraţii politice şi apoi dezbateri pe marginea proiectelor înscrise pe ordinea de zi, începând cu cea destinată agriculturii, pe care am întrerupt-o astăzi.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,37.