Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 15,25.

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna Norica Nicolai, vicepreşedinte al Senatului, şi domnii Dan Radu Ruşanu, secretar al Camerei Deputaţilor, Mihai Ungheanu, secretar al Senatului.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Permiteţi-mi să declar deschisă şedinţa comună, a celor două Camere ale Parlamentului.

Vă voi prezenta imediat şi cvorumul.

Până atunci, v-aş ruga să începem şedinţa noastră cu un memento dedicat memoriei fostului preşedinte al Consiliului Naţional al Audiovizualului, domnul Ralu Filip, care a decedat astă-noapte. Să păstrăm un moment de reculegere în memoria domniei sale. (Se păstrează un moment de reculegere).

Vă mulţumesc.

Să ne amintim că, în afară de faptul că a fost preşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului, a fost şi un mare publicist comentator, un foarte bun cetăţean al ţării, un om al cetăţii.

Daţi-mi voie să vă anunţ prezenţa: din totalul celor 464 de deputaţi şi senatori şi-au înregistrat prezenţa 352, sunt absenţi 112. Aşadar, cvorumul legal de lucru este îndeplinit.

V-aş ruga să-mi permiteţi să vă prezint în continuare ordinea de zi şi programul de lucru alcătuite de Birourile permanente ale celor două Camere, pe care vi le prezentăm spre aprobare.

Pentru că nu a fost timp să vă difuzăm ordinea de zi, să-mi permiteţi să vă prezint conţinutul acesteia:

Punctul 1 - Prezentarea Hotărârii Curţii Constituţionale privind respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului din 19 mai 2007 referitor la demiterea Preşedintelui României şi confirmarea rezultatului acestui referendum.

Punctul 2 - Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.89/2006 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2006.

Punctul 3 - Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.90/2006 cu privire la rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2006.

Punctul 4 - Proiectul de Hotărâre privind abilitarea Comisiei comune speciale a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru controlul execuţiei bugetului Curţii de Conturi pe anul 2003 de a exercita controlul execuţiei bugetului Curţii de Conturi pe anul 2005.

Punctul 5 - Raportul de activitate şi contul de execuţie bugetară pe anul 2005 ale Societăţii Române de Televiziune.

Punctul 6 - Raportul de activitate şi contul de execuţie bugetară pe anul 2006 ale Societăţii Române de Televiziune.

Punctul 7 - Raportul de activitate şi contul de execuţie bugetară pe anul 2005 ale Societăţii Române de Radiodifuziune.

Punctul 8 - Raportul de activitate şi contul de execuţie bugetară pe anul 2006 ale Societăţii Române de Radiodifuziune.

Punctul 9 - Raportul de activitate pe anul 2006 al Agenţiei Naţionale de Presă ROMPRES.

Punctul 10 - Demisia domnului Tudor Giurgiu din funcţia de preşedinte - Director general al Societăţii Române de Televiziune.

Punctul 11 - Modificări în componenţa Comisiei pentru Afaceri Europene a Parlamentului României.

Punctul 12 - Modificări în componenţa Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative privind alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, a preşedintelui României, alegerile autorităţilor administraţiei publice locale, finanţarea campaniilor electorale şi alegerea europarlamentarilor.

Punctul 13 - Modificări în componenţa nominală a Grupului parlamentar de prietenie cu Statul Israel.

Punctul 14 - Modificări în componenţa Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Uniunii Europei Occidentale.

Pentru cei care au urmărit cu atenţie şi ştiau propunerile ordinii de zi, aş vrea să-i informez că un alt raport de activitate, cel cu privire la activitatea Consiliului Naţional al Audiovizualului, a fost amânat, tocmai legat de momentul trist la care ne-am referit în debutul şedinţei noastre.

Punctul 15 - Prelungirea termenului de depunere a raportului de către Comisia comună parlamentară de anchetă pentru verificarea informaţiilor furnizate cu privire la interceptarea comunicaţţiilor.

Vă întreb dacă sunt obiecţiuni cu privire la proiectul ordinii de zi. Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră proiectul ordinii de zi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Nu sunt.

În unanimitate, ordinea de zi a fost votată.

În ceea ce priveşte programul de lucru, vă propun ca acesta să dureze până la epuizarea ordinii de zi. Nu aş vrea să fac un pronostic asupra timpului, dar depinde de cât de eficienţi şi de pragmatici vom fi în administrarea bugetului de timp al acestei după-amieze.

Dacă sunteţi de acord cu programul de lucru anunţat? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct. 1 al ordinii de zi, v-aş ruga să îmi permiteţi ca în conformitate cu prevederile art. 47 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale să dau cuvântul preşedintelui Curţii Constituţionale, domnului profesor Ioan Vida, pentru a prezenta hotărârea Curţii Constituţionale.

Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Vida (preşedintele Curţii Constituţionale):

Doamnă vicepreşedintă a Senatului,

Domnule vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor,

Stimaţi deputaţi,

Stimaţi senatori,

Hotărârea nr. 5/23 mai 2007 referitoare la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 19 mai 2007 pentru demiterea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, şi la confirmarea rezultatelor acestuia

În conformitate cu prevederile art. 146 lit. i) din Constituţie, ale art. 46 alin. (1) şi ale art. 47 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, precum şi ale art. 45 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările şi completările ulterioare, Curtea Constituţională s-a întrunit în plen pentru a verifica dacă a fost respectată procedura pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din 19 mai 2007 pentru demiterea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, şi pentru confirmarea rezultatelor referendumului.

Curtea constată că în conformitate cu prevederile constituţionale şi legale menţionate este competentă să confirme rezultatul referendumului naţional din 19 mai 2007 pentru demiterea Preşedintelui României.

Din examinarea datelor comunicate Curţii Constituţionale de către Biroul Electoral Central cu privire la referendumul naţional din 19 mai 2007 rezultă următoarele:

• numărul participanţilor - 8.135.272;
• numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul "da" - 2.013.099;
• numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul "nu" - 6.059.315 (aplauze);
• numărul voturilor nule - 62.858.

În baza datelor prezentate, rezultă că din totalul participanţilor la referendumul naţional din 19 mai 2007 pentru întrebarea înscrisă pe buletinul de vot: "Sunteţi de acord cu demiterea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu?" cel mai mare număr de voturi valabil exprimate a fost dat pentru răspunsul "nu".

Referendumul s-a desfăşurat cu respectarea dispoziţiilor prevăzute de lege, neînregistrându-se încălcări sau incidente de natură să influenţeze rezultatul votului.

Având în vedere dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora: "Demiterea Preşedintelui României este aprobată dacă a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate la nivelul ţării ale cetăţenilor care au participat la referendum", în temeiul art. 146 lit. i) din Constituţie, art. 11 alin. (1) lit. B.c), art. 46 alin. (1) şi art. 47 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, precum şi ale art. 45 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 3/2000 pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările şi completările ulterioare, cu unanimitate de voturi, Curtea Constituţională, în numele legii, hotărăşte (majoritatea celor prezenţi în sală se ridică în picioare):

1. Constată că a fost respectată procedura pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 19 mai 2007 pentru demiterea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu.
2. Confirmă rezultatele referendumului naţional din data de 19 mai 2007 şi constată că nu s-a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate la nivelul ţării ale cetăţenilor care au participat la referendum pentru demiterea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu.
3. Pe data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României, Partea I, încetează interimatul domnului Nicolae Văcăroiu în exercitarea funcţiei de preşedinte al României.
4. Domnul Traian Băsescu îşi reia exercitarea atribuţiilor constituţionale şi legale de preşedinte al României pe data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României, Partea I. (Aplauze.)

Prezenta hotărâre se prezintă Camerei Deputaţilor şi Senatului întrunite în şedinţă comună.

Hotărârea este definitivă şi general obligatorie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi în presă.

Dezbaterea a avut loc la data de 23 mai 2007 şi la aceasta au participat: Ioan Vida, preşedinte, Nicolae Cochinescu, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Kozsokár Gábor, Petre Ninosu, Ion Predescu, Şerban Viorel Stănoiu şi Tudorel Toader, judecători.

Semnează preşedintele Curţii Constituţionale şi prim magistratul asistent.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumim membrilor Curţii Constituţionale pentru faptul că şi-au îndeplinit această îndatorire constituţională de a ne prezenta hotărârea.

Trecem la pct. 2 al ordinii de zi, respectiv Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.89/2006 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2006.

Stimaţi colegi, v-aş ruga să păstrăm ordinea, pentru a parcurge cât mai fluent posibil şi în deplină linişte lucrările noastre, cu ordinea de zi anunţată.

Dau cuvântul pentru prezentarea raportului Comisiei pentru buget. Domnului preşedinte Mihai Tănăsescu? Cine prezintă? Vă rog să prezentaţi dumneavoastră. Domnul Aron Popa.

Dau cuvântul reprezentantului ministerului, pentru a prezenta întâi proiectul legii de aprobare a ordonanţei de urgenţă, şi apoi raportul. Vă rog să fiţi cât mai succintă.

Doamna Doina Elena Dascălu (secretar de stat, Ministerul Economiei şi Finanţelor):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt Doina Dascălu, secretar de stat în Ministerul Economiei şi Finanţelor.

Prin această ordonanţă de urgenţă, ultima de rectificare a bugetului de stat pe anul 2006, s-au făcut unele modificări în structura veniturilor bugetului general consolidat şi a cheltuielilor bugetelor componente ale bugetului general consolidat, prin menţinerea valorii deficitului bugetar planificat cu ocazia rectificării precedente.

Cu această ocazie, s-au majorat veniturile bugetului general consolidat cu un procent de 0,29% din produsul intern brut şi s-au suplimentat în mod corespunzător cheltuielile, cu 0,33% din produsul intern brut.

De asemenea, s-au făcut unele suplimentări ale bugetului unor ordonatori principali de credite şi s-au diminuat prevederile bugetare la alţi ordonatori principali de credite.

Şi, în acelaşi timp, în structura bugetului general consolidat s-au operat unele modificări la intrările de credite externe şi celelalte bugete componente ale bugetului general consolidat.

Acestea au fost, în linii mari, modificările făcute cu ocazia acestei rectificări.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea comisiilor comune pentru buget, domnul senator Aron Popa.

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.89/2006 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2006.

Întrunite în şedinţă comună, în 22 mai 2007, comisiile au examinat proiectul de lege şi au constatat că rectificarea bugetului de stat pe anul 2006 a fost determinată de reevaluarea principalilor indicatori macroeconomici, analiza execuţiei bugetare la 30 septembrie 2006, precum şi de analiza gradului de utilizare a fondurilor bugetare alocate ordonatorilor principali de credite în anul 2006.

Prin prezenta rectificare a bugetului de stat se propun: suplimentarea veniturilor bugetului general consolidat cu 987,8 milioane lei, suplimentarea cheltuielilor bugetului general consolidat cu 1.098 milioane lei şi menţinerea deficitului bugetului general consolidat la 2,5% din produsul intern brut, în condiţiile revizuirii pozitive a valorii nominale a produsului intern brut.

Comisiile de specialitate ale Parlamentului, care au fost sesizate, au trimis avize favorabile, fără amendamente.

Drept pentru care cele două comisii au hotărât să întocmească un raport de admitere.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă dintre dumneavoastră, senatori sau deputaţi, doreşte cineva să participe la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege pe textele acestuia, începând cu titlul.

Dacă la titlu există vreo obiecţiune? Nu.

Supun votului titlul legii pentru aprobarea ordonanţei.

Cine este pentru? 254 voturi pentru.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abţineri?

Nu sunt.

Cuprinsul articolului unic, care conţine dispoziţia de aprobare a ordonanţei de urgenţă a Guvernului.

Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? 254 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri?

Unanimitate.

La titlul ordonanţei de urgenţă, dacă sunt obiecţii? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc. 254 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Art. 1 şi 2, dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră în bloc cele două articole.

Şi v-aş ruga să fiţi de acord, acolo unde nu sunt obiecţiuni, să votăm câte două, trei articole. De acord. Mulţumesc.

Deci, la art. 1 şi 2, dacă sunteţi de acord?

Cine este pentru? Mulţumesc. 254 voturi.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Cap. II - "structura veniturilor bugetului."

Art. 3. Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră textul art. 3.

Cine este pentru? 254 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Cap. III - "regimul şi destinaţia cheltuielilor bugetare."

Art. 4, 5, 6, 7, 8, 9 şi 10.

Dacă la vreunul din aceste texte există obiecţiuni?

Dacă sunteţi de acord să le votăm în bloc?

Supun votului dumneavoastră textele de la cap. III.

Cine este pentru? Mulţumesc. 254 voturi pentru.

Împotrivă?

Abţineri?

Nu sunt.

Cap. IV- "dispoziţii referitoare la bugetele locale."

Vă rog să urmăriţi art. 11, 12 şi 13 de la acest capitol. Nu sunt obiecţiuni.

Cine este pentru? Mulţumesc. 254 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Cap. V, destinat dispoziţiilor referitoare la bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale şi Sănătate.

Art. 14. Cine este pentru? Mulţumesc. 254 de voturi.

Împotrivă?

Abţineri?

Nu sunt.

Cap. VI, destinat dispoziţiilor finale.

Art. 15, 16,17, 18 şi 19.

Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Supun aceste texte din cap. VI votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulţumesc. 254 de voturi.

Împotrivă?

Abţineri?

Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră anexele nr.1-7, la care se referitoare art. 19 votat de dumneavoastră.

Dacă la vreuna din aceste anexe aveţi obiecţiuni? Nu.

Supun cele şapte anexe votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 254 de voturi pentru, s-a adoptat şi acest text.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? 254 de voturi.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 254 pentru, nicio abţinere, niciun vot contra, s-a adoptat.

La pct. 3, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.90/2006 cu privire la rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2006.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să prezinte succint proiectul? Vă rog, doamnă.

Doamna Doina Elena Dascălu:

Vă mulţumesc.

Această rectificare a bugetului asigurărilor sociale de stat s-a făcut cu scopul asigurării sumelor necesare plăţii sistemului public de pensii şi asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

Suma cu care a fost majorată partea de cheltuieli a bugetului asigurărilor sociale de stat a fost necesară pentru plata premiului anual aferent anului 2006 în luna decembrie şi a pensiilor, ca urmare a acordării unor majorări a valorii punctului de pensie începând cu luna decembrie a anului 2006.

În rest, celelalte modificări s-au făcut în structura bugetului de pensii şi a bugetului de şomaj, prin diminuarea unor poziţii bugetare şi suplimentarea altora, în raport de execuţia bugetului până la data când s-a operat efectiv această rectificare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul preşedinte al Comisiei pentru buget din Camera Deputaţilor, domnul deputat Mihai Tănăsescu.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege vine şi stabileşte o sinteză a modificărilor bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul trecut, 2006, detaliată la venituri pe capitole şi subcapitole, iar la cheltuieli pe părţi, pe capitole şi subcapitole, paragrafe şi titluri.

Necesitatea acestei rectificări bugetare a avut la bază în primul rând o majorare a pensiilor, precum şi o redistribuire a creditelor bugetare aprobate între naturi de cheltuieli.

În ceea ce priveşte prima componentă, respectiv bugetul asigurărilor sociale de stat, modificările care au fost aduse prin această rectificare se referă la majorarea fondurilor aferente sistemului public de pensii cu 73,5 milioane de lei, printr-o diminuare corespunzătoare cu aceeaşi sumă a fondurilor aferente sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale. Şi, în al doilea rând, s-au asigurat fondurile necesare majorării de la 1 decembrie 2006 a valorii punctului de pensie cu 16,8 puncte procentuale, respectiv, 182,7 milioane lei.

A doua componentă, respectiv bugetul asigurărilor pentru şomaj, modificările se referă în principal la majorarea veniturilor bugetului asigurărilor pentru şomaj cu suma de 64 milioane de lei, precum şi diminuarea cheltuielilor aferente, cu suma de 297 milioane de lei. În structură, principalele cheltuieli care au fost diminuate referindu-se la cheltuieli cu asistenţa socială, sume pentru acordarea de credite pentru înfiinţarea întreprinderilor mici şi mijlocii, cheltuieli cu bunuri şi servicii, subvenţii şi altele.

Vreau să vă informez că, în şedinţă comună, Comisiile pentru muncă ale celor două Camere ale Parlamentului au hotărât avizarea favorabilă a proiectului de lege.

Comisiile pentru buget din cele două Camere au examinat proiectul de lege şi au hotărât în unanimitate de voturi să adopte prezentul raport pentru admitere fără să existe amendamente.

De aceea, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, vă propun aprobarea acestui proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi, dacă la dezbateri generale doreşte cineva să intervină? Dacă nu, trecem direct la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acestuia, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Supun votului dumneavoastră titlul legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 90/2006.

Cine este pentru? Mulţumesc. Tot 254 de voturi.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Nu sunt.

Adoptat titlul.

Cuprinsul articolului unic, care conţine dispoziţia de aprobare a Ordonanţei de urgenţă nr. 90/2006, în forma prezentată de Guvern.

Supun votului dumneavoastră acest articol.

Cine este pentru? 254 de voturi pentru.

Împotrivă?

Abţineri?

Nu sunt.

Trecem la aprobarea textelor ordonanţei de urgenţă.

La titlul acesteia, dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră titlul ordonanţei de urgenţă.

Cine este pentru? Mulţumesc. 254 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Cuprinsul cap. I, care cuprinde art. 1 şi 2, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Supun votului dumneavoastră acest capitol.

Cine este pentru? Mulţumesc. 254 de voturi.

Împotrivă?

Abţineri?

Nu sunt.

Cap. II, art. 3, 4 şi 5, "regimul şi destinaţiile cheltuielilor bugetare."

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Supun aceste texte votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulţumesc. 254 de voturi.

Împotrivă?

Abţineri?

Nu sunt.

Cap. III - dispoziţii referitoare la sistemul de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

Art. 6, 7, dacă aveţi obiecţiuni la aceste două texte? Nu.

Cine este pentru cap. III, cu cele două texte? 254 de voturi.

Împotrivă?

Abţineri?

Nu sunt.

Cap. IV, dispoziţii referitoare bugetul asigurărilor pentru şomaj.

Art. 8, 9 şi 10, dacă la vreunul din aceste trei texte aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Le supunem votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulţumesc. 254 de voturi.

Împotrivă?

Abţineri?

Nu sunt.

Unanimitate.

Cap. V - "dispoziţii finale."

Art. 11, 12 şi 13, 13 referindu-se la cele patru anexe care fac parte integrantă din ordonanţă. Dacă sunteţi de acord cu aceste texte?

Cine este pentru? Mulţumesc. 254 de voturi.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Asupra anexelor nr.1/03, 1/04 şi 4/04, dacă aveţi obiecţiuni, în primul rând, la aceste anexe? Nu.

Dacă sunteţi de acord cu aceste anexe?

Cine este pentru? Vă mulţumesc. 254 de voturi.

Voturi împotrivă sunt? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră legea de aprobare a ordonanţei, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. Tot 254 de voturi.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

La pct.4, Proiectul de Hotărâre privind abilitarea Comisiei comune speciale a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru controlul execuţiei bugetului Curţii de Conturi pe anul 2003 de a exercita controlul execuţiei bugetului Curţii de Conturi pe anul 2005.

Dacă sunteţi de acord să prezint direct textul acestei hotărâri, fără să mai trecem prin faza comisiilor? De acord.

Aveţi hotărârea.

La titlul hotărârii, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? 254 de voturi.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Cuprinsul art.1, care constituie comisia, comisie ce este abilitată să exercite controlul Curţii de Conturi.

Dacă aveţi obiecţiuni la art.1? Nu sunt.

Cine este pentru? 254 de voturi.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.2 - "Raportul întocmit de comisie va fi prezentat birourilor permanente până la data de 13 iunie"; deci, 13 iunie - a şasea.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Supun votului dumneavoastră art.2.

Cine este pentru? Tot 254 de voturi.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră hotărârea în ansamblu.

Cine este pentru? 254 de voturi.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

La pct.5 - Raportul de activitate şi Contul de execuţie bugetară pe anul 2005 ale Societăţii Române de Televiziune.

Raportul comun al Comisiilor pentru cultură ale celor două Camere ale Parlamentului va fi prezentat de domnul deputat Micula. Aveţi cuvântul, domnule deputat. V-aş ruga să fiţi cât se poate de concis.

Domnul Cătălin Micula:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a Senatului şi Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a Camerei Deputaţilor şi respectiv Comisiile pentru buget-finanţe s-au reunit în şedinţe comune, pentru a dezbate documentele sus-menţionate, respectiv Raportul comun privind Raportul de activitate şi Contul de execuţie bugetară ale Societăţii Române de Televiziune pe anul 2005.

Şedinţele comisiilor au avut loc în data de 27 iunie. Raportul Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune a fost structurat pe 17 capitole cuprinzând activitatea celor 4 posturi, a posturilor teritoriale şi programele informative difuzate în cursul anului 2005, activitatea redacţională, infrastructura specifică de televiziune, baza tehnică, activitatea de producţie şi de tehnologie a informaţiei, activităţi de resurse umane, marketing şi comunicare, situaţia financiară a Societăţii Române de Televiziune.

Prin avizul comun al Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului şi al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor, trimis la comisiile de specialitate pentru cultură, arte şi mass-media, cele două comisii avizează favorabil Contul de execuţie bugetară pe anul 2005 al Societăţii Române de Televiziune.

Raportul Societăţii Române de Televiziune a fost prezentat de domnul Tudor Giurgiu, preşedinte-director general, în prezenţa unor membri ai Consiliului de administraţie, a doamnei Cornelia Ahura - director interimar al Direcţiei economice, a domnilor Titi Dincă - directorul Direcţiei artistice şi producţie, Horia Romanescu - coordonatorul Direcţiei programe, şi Horia Cazan - directorul interimar al Direcţiei tehnice.

Opiniile parlamentarilor la adresa activităţii noii conduceri a Societăţii Române de Televiziune au fost preponderent apreciative.

Preşedintele Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune a răspuns tuturor întrebărilor formulate de către parlamentari. După încheierea dezbaterilor, comisiile au hotărât să propună plenului Parlamentului aprobarea Raportului de activitate şi a Contului de execuţie bugetară ale Societăţii Române de Televiziune pentru anul 2005, cu majoritatea voturilor celor prezenţi în sală în momentul votului - 19 voturi pentru şi un vot împotrivă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale, dacă doreşte cineva din partea grupurilor parlamentare să participe? Înţeleg că nu.

Supun votului dumneavoastră Raportul de activitate pe 2005 al Societăţii Române de Televiziune.

Cine este pentru? 254 de voturi pentru.

Împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abţineri? 5 abţineri.

Cu 254 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi 5 abţineri, Raportul de activitate şi Contul de execuţie, ca şi raportul comisiilor au fost adoptate.

Trecem la pct.6 - Raportul de activitate şi Contul de execuţie bugetară pe 2006 ale Societăţii Române de Televiziune; deci, Raportul de activitate pe 2006.

Tot domnul preşedinte al comisiei de la Camera Deputaţilor, domnul deputat Micula, va prezenta raportul.

Domnul Cătălin Micula:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

"Raportul comun privind Raportul de activitate şi Contul de execuţie bugetară ale Societăţii Române de Televiziune pe anul 2006.

Potrivit prevederilor art.39 alin. (4) şi ale art.46 alin. (3) din Legea nr.41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune, republicată, Raportul de activitate al S.R.T.V. şi Raportul privind contul său de execuţie bugetară pe anul 2006 au fost depuse la Parlament în vederea întocmirii unui raport comun al Comisiei pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă a Senatului şi al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a Camerei Deputaţilor, cu avizul Comisiilor pentru buget-finanţe şi bănci ale celor două Camere în ceea ce priveşte contul de execuţie bugetară.

Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă a Senatului şi Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a Camerei Deputaţilor şi respectiv Comisiile pentru buget-finanţe şi bănci s-au reunit în şedinţe comune pentru a dezbate documentele sus-menţionate.

Şedinţele comisiilor pentru cultură au avut loc în zilele de 25 aprilie şi 8 mai 2007.

În redactarea prezentului raport comun, comisiile pentru cultură ale celor două Camere au ţinut cont de avizul comun al Comisiilor pentru buget-finanţe şi bănci.

Raportul de activitate al Societăţii Române de Televiziune pe anul 2006 este structurat pe următoarele capitole: televiziunea publică, la 50 de ani; activitatea TVR în 2006.

La capitolul reuşite, pe lângă diverse emisiuni, sunt enumerate campaniile: "Anul TVR 50" şi "Mari români" sau concursuri euroviziune "Junior 2006" - o premieră pentru TVR şi pentru România.

Între nereuşitele editoriale sunt enumerate: costuri excesiv de mari pentru diverse producţii, care nu au performant pe măsura investiţiilor; reflectarea insuficientă a evenimentelor culturale şi a personalităţilor din provincie; absenţa unor formatori de opinie.

Proporţia producţiilor TVR în anul 2006 este de 62% producţii proprii, 36% achiziţii şi 2% coproducţii.

Emisiunile informative au respectat, conform monitorizărilor făcute de C.N.A., regula celor trei treimi. Totuşi, ştirile TVR au fost inconsecvente în privinţa modului de stabilire a prezentării prioritare a unor evenimente, în detrimentul altor evenimente de interes general şi au fost deficitare la Capitolul "Transmisii ale corespondenţilor" din diferite judeţe.

Comparativ cu 2005, audienţa principalului jurnal de la TVR.1 a fost în scădere - rating de 6,8% şi cotă de piaţă de 20% în 2006, faţă de un rating de 7,6 şi o cotă de 22% în 2005.

Despre serialul "La urgenţă", care a avut un buget total de 1.319.663 euro, fără t.v.a., se afirmă că a depăşit, ca medie, alte seriale româneşti, sitcomuri sau telenovele, dar şi că nu a returnat investiţia făcută şi nu a atins ţintele de audienţă previzionate. Cota de piaţă medie a TVR.1, la nivel naţional, este de 16,7% - locul 1 -, după care urmează PROTV, Antena 1, Prima şi aşa mai departe, comparabilă cu cea din anii trecuţi.

În ceea ce priveşte resursele umane, se afirmă că, pentru eficientizarea activităţii, conducerea a efectuat o serie de schimbări la nivel organizatoric, în sensul reorganizării sau înfiinţării unor structuri necesare pentru buna funcţionare a Societăţii Române de Televiziune; reorganizarea Direcţiei de programe, prin desfiinţarea tuturor redacţiilor şi încredinţarea Departamentului de producţie editorială; reorganizarea Direcţiei tehnico-administrative şi a Direcţiei artistice şi producţie; reorganizări succesive la Direcţia ştiri şi Direcţia marketing şi vânzări şi înfiinţarea Departamentului strategie şi dezvoltare.

În urma reorganizării, au fost eliberate din funcţii de conducere 45 de persoane şi au avut loc 24 de concursuri pentru posturile de conducere.

Referitor la dotarea tehnică a TVR, se menţionează uzura peste limită a unor echipamente tehnice, ceea ce determină defectarea lor frecventă, cu repercusiuni asupra calităţii artistice şi a timpilor de execuţie. Sunt enumerate o serie de investiţii în echipamente tehnice realizate în 2006, fără să se menţioneze costul lor.

În cadrul subcapitolului referitor la activitatea Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune se afirmă textual: consiliul de administraţie nu şi-a putut exercita pe deplin prerogativele, deoarece, în ciuda repetatelor solicitări, nu a fost informat la timp cu privire la mai multe aspecte semnificative din activitatea curentă a Societăţii Române de Televiziune, fapt ce a determinat prejudicii financiare şi de imagine.

Situaţia financiară a Societăţii Române de Televiziune. Societatea Română de Televiziune şi-a încheiat activitatea în anul 2006, cu următorii indicatori economico-financiari: venituri totale - 504.937.147 lei, din care venituri din exploatare - 502.036.523 lei şi venituri financiare de 2.900.624 lei; cheltuieli totale - 522.075.024 lei, din care cheltuieli de exploatare - 520.929.434 lei şi cheltuieli financiare de 1.145.590 lei. Rezultatul net al exerciţiului este o pierdere în valoare de 17.158.538 lei.

Creanţele Societăţii Române de Televiziune, la 31.XII.2006, erau în sumă de 35.555.000 lei, iar datoriile - în sumă de 46.936.000 lei. Se afirmă că toate datoriile au avut scadenţe după data de 1.I.2007, că datoriile comerciale au fost achitate conform termenelor contractuale şi că obligaţiile către bugetul statului au fost onorate la termene legale.

Taxa pentru serviciul public de televiziune. Este subliniat faptul că, din anul 2003, cuantumul taxei TV nu a mai fost modificat, în condiţiile în care s-a constatat o continuă diminuare a numărului de plătitori. De asemenea, se afirmă că acest cuantum este la nivelul cel mai scăzut pe plan european. Pentru a susţine aceste afirmaţii, sunt prezentate date privitoare la nivelul taxelor TV percepute în statele Uniunii Europene. Concluzia este că veniturile provenite din principala sursă de finanţare a Televiziunii publice se dovedesc insuficiente.

La "Concluzii şi obiective", raportul apreciază că în anul 2006 TVR şi-a îndeplinit în mai mare măsură, decât în anii precedenţi, misiunea de serviciu public şi s-a apropiat mai mult ca niciodată de respectarea principiilor de echidistanţă, imparţialitate şi obiectivitate.

La capitolul "nerealizări", se apreciază că, din păcate, însă, managementul şi-a propus poate prea multe obiective care ţin de schimbarea politicii şi strategiei editoriale şi au fost cazuri în care investiţiile majore în diverse programe nu au fost pe măsura audienţei; nu au fost evaluate corect riscurile financiare ale colaborărilor cu producătorii independenţi din afara TVR.

Pentru justificarea deficitului dintre venituri şi cheltuieli, sunt enumerate cheltuielile suplimentare, contribuţii pentru constituirea fondului cinematografic, în valoare de 11.533.000 lei, t.v.a. aferent activităţii de televiziune - 47.217.000 lei, precum şi creşterea semnificativă a cuantumului plăţilor făcute de organismele de gestiune colectivă la 14.269.000 lei în 2006 faţă de 4.051.000 lei în 2005.

Printre obiectivele pe termen mediu, sunt enumerate: îmbunătăţirea programelor şi diversificarea ofertei, diversificarea portofoliului de canale, recâştigarea segmentelor de audienţă pierdute în timp, diminuarea birocraţiei şi obţinerea unei stabilităţi financiare.

Raportul de activitate al Societăţii Române de Televiziune pe anul 2006 a fost prezentat de domnul Tudor Giurgiu, preşedinte, director general, în prezenţa majorităţii membrilor consiliului de administraţie şi a doamnei Cipriana Voicu, directorul Direcţiei economice.

La dezbaterile pe marginea raportului, şi-a exprimat punctul de vedere: din partea comisiei de specialitate a Senatului - domnul preşedinte Adrian Păunescu, domnul vicepreşedinte Ion Dumitrescu, domnii senatori Otilian Neagoe şi Mihai Ungheanu, iar din partea comisiei de specialitate a Camerei Deputaţilor - toţi deputaţii prezenţi.

Opiniile parlamentarilor la adresa activităţii conducerii Societăţii Române de Televiziune în anul 2006 au fost în totalitate critice. Principalul reproş a fost managementul defectuos, care a dispus cheltuieli exagerate, mult peste nivelul veniturilor, ceea ce a condus la încheierea exerciţiului financiar cu o pierdere de peste 17 milioane lei. Dimensiunea cheltuielilor a fost dată de preţurile exorbitante ale unor producţii ale TVR, ale achiziţiilor de filme şi de externalizare a unor programe în beneficiul unor terţi.

S-a sesizat şi apariţia unei practici neobişnuite - aceea ca invitaţii să fie plătiţi; exemplu - proiectul "Mari români".

Cheltuielile salariale au fost nejustificat de mari, parlamentarii insistând asupra numărului mare de consilieri ai preşedintelui director general şi asupra retribuirii acestora cu sume ajungând până la 7.500 euro lunar.

Managementul defectuos a condus şi la pierderea drepturilor de difuzare a meciurilor de fotbal din Liga 1 pentru returul sezonului 2006-2007 şi pentru sezonul 2007-2008.

Membrii celor două comisii au insistat şi asupra carenţelor în asigurarea neutralităţii şi plurivalenţei politice în emisiunile canalelor TVR.

Parlamentarii au evidenţiat lipsa din raportul Societăţii Române de Televiziune a unor materiale edificatoare cu privire la cheltuielile făcute, contractele semnate şi nivelul salariilor din TVR şi au cerut în prima şedinţă conducerii Societăţii Române de Televiziune să le fie puse la dispoziţie aceste materiale, ceea ce s-a realizat ulterior doar parţial, astfel încât, la ora ultimei şedinţei, clarificările nu s-au produs în totalitate.

Preşedintele - director general al Societăţii Române de Televiziune a răspuns întrebărilor formulate de parlamentari, asumându-şi în parte rolurile de management şi lipsa de comunicare atât în interiorul instituţiei, cât şi în relaţia Societatea Română de Televiziune şi Parlament.

În intervalul cuprins între cele două şedinţe ale comisiilor pentru cultură reunite, domnul Tudor Giurgiu şi-a prezentat demisia din funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, precum şi din cele de preşedinte şi de membru în consiliul de administraţie.

Unele motive invocate de domnul Giurgiu în scrisoarea de demisie au fost contestate de parlamentari, în cadrul dezbaterilor. Membrii Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune au încercat să se delimiteze de managementul defectuos al preşedintelui - director general, afirmând că nu au fost la curent cu situaţia financiară gravă a instituţiei şi nici cu o serie de posibile ilegalităţi. Mai mulţi membri ai celor două comisii au subliniat necunoaşterea prevederilor art.27 din Legea nr.41/1994, republicată, cu privire la atribuţiile consiliului de administraţie de către membrii acestuia şi necesitatea asumării unor răspunderi colective şi solidare.

După încheierea dezbaterilor, comisiile reunite au procedat la votarea raportului de activitate pe anul 2006 al Societăţii Române de Televiziune, rezultatul fiind următorul: 12 voturi împotrivă, 5 abţineri şi niciun vot pentru.

În urma exprimării votului majoritar negativ, comisiile pentru cultură ale celor două Camere au hotărât să propună plenului Parlamentului respingerea Raportului de activitate şi a Contului de execuţie bugetară ale Societăţii Române de Televiziune pe anul 2006.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În mod normal, trebuia să prezentăm întâi raportul de activitate şi apoi raportul comisiei, având în vedere că preşedintele consiliului de administraţie, directorul general, şi-a prezentat demisia. În raportul comisiei, a fost cuprins şi un pasaj care s-a referit la raportul de activitate.

În consecinţă, ambele fiind prezentate, urmează dezbateri generale, la care, până în prezent, s-au înscris: doamna Olguţa Vasilescu, preşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, din partea P.R.M., domnul Frâncu şi, după aceea, o anunţ şi pe doamna Turcan.

Aveţi cuvântul, doamna Olguţa Vasilescu.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Stimaţi colegi,

Partidul România Mare va vota avizul de respingere a Raportului Societăţii Române de Televiziune pe anul 2006, dat de comisiile de cultură, arte şi mass-media şi susţine în continuare necesitatea constituirii, în regim de urgenţă, a unei comisii de anchetă a activităţii Societăţii Române de Televiziune, ca urmare a nerespectării legii în ceea ce priveşte cheltuirea banului public, a neasigurării neutralităţii în ceea ce priveşte programele de ştiri şi a calităţii proaste a programelor TVR.

Faptul că anul trecut TVR a avut pierderi de 17 milioane RON demonstrează încă o dată, dacă mai era nevoie, că managementul a fost defectuos şi că pălăria a fost mult prea mare pentru întreg consiliul de administraţie, nu doar pentru directorul general Tudor Giurgiu, care o fi bun artist, nu spunem, dar s-a văzut clar că nu ştie să gestioneze un colos atât de mare, cum este TVR-ul.

Faptul că TVR este singura instituţie de televiziune care primeşte bani din trei surse - taxa TV, bugetul de stat, publicitate, ar fi trebuit să o aducă pe primul loc, nu doar la cheltuieli, ci şi la audienţă. Lucru care nu se poate întâmpla când ai emisiuni cu buget exorbitant, dar de o calitate execrabilă, cum a fost cazul emisiunilor "Mari români", "Surprize, surprize" şi aşa mai departe, sau când politizezi excesiv programele informative.

Se vorbeşte cu neruşinare în raportul pe 2006 despre echidistanţă politică şi despre transparenţă, uitându-se faptul că actualul consiliu de administraţie a ascuns în mod deliberat anumite documente de comisiile de specialitate ale Camerelor, pe motiv că sunt secrete, de parcă nu era vorba de bani publici, sau că Partidul România Mare este, în continuare, boicotat cu obstinaţie.

Indiferent cine va deveni membru în viitorul consiliu de administraţie, pentru că nu mă îndoiesc că astăzi va fi demis, trebuie să renunţe la mentalitatea de slugă a unei puteri, sau a alteia, şi să acţioneze în conformitate cu legea şi cu interesul public. Trebuie să ceară o calitate superioară a programelor de televiziune, o reală transparenţă şi o depolitizare totală. Pentru că nu doar la nivel de şef de instituţie se face politică, ci şi la nivel de producători, realizatori de emisiuni şi chiar redactori, lucru care este nepermis.

Solicit Parlamentului să clarifice şi modalitatea de achitare a taxei TV, fiindcă eu, ca cetăţean, de această dată, refuz să mai plătesc bani unor incompetenţi, unor şmecheri care fac afaceri pe banul public şi unor indivizi care ostracizează un tânăr, doar pentru că este membru al Partidului România Mare, aşa cum s-a întâmplat cu colegul meu de la Mişcarea Studenţească, Andrei Iucinu, căruia nu i s-a permis să deschidă gura, deşi fusese invitat într-o emisiune de televiziune, unde a şi fost minţit că va participa alături de alţi reprezentanţi ai organizaţiilor de tineret, lucru care nu s-a mai întâmplat şi întinzându-i-se o cursă. Ruşine realizatorilor care s-au pretat la aşa ceva!

În final, solicităm încă o dată înfiinţarea unei comisii de anchetă care să stabilească vinovaţii şi să aibă grijă ca aceştia să fie deferiţi justiţiei, de această dată, nu cum s-a întâmplat data trecută, când am instituit o comisie de anchetă, s-a ajuns la nişte concluzii, la nişte rezultate, dar, mai departe, nu s-a mai întâmplat nimic.

Solicit, de asemenea, un control al Curţii de Conturi, care să prezinte date concrete Parlamentului, iar dumneavoastră vă solicit să daţi un vot favorabil pentru raportul comisiei, de respingere a raportului Societăţii Române de Televiziune.

Vă mulţumesc.

(Aplauze)

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnul Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al P.N.L.

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Stimaţi colegi,

Raportul de activitate al Societăţii Române de Televiziune pe anul 2006 nu poate convinge pe nimeni de faptul că acolo s-a desfăşurat un act de management performant.

S-au cheltuit în mod discreţionar sume mari pe proiecte nesemnificative sau emisiuni fără audienţă. Studiourile teritoriale s-au implicat prea puţin în viaţa cultural-social-politică a judeţelor limitrofe, deşi aş putea menţiona aici faptul că s-a simţit un progres faţă de 2004 sau 2005. S-au pierdut drepturile de televizare a unor competiţii sportive importante. Societatea Română de Televiziune nu şi-a respectat statutul de post public, promovând, de multe ori, subproducţii sau emisiuni strict comerciale.

Dialogul între consiliul de administraţie şi directorul general a fost superficial, iar faptul că abia în decembrie membrii consiliului de administraţie s-au autosesizat de gravele probleme cu care se confrunta instituţia, ne-a făcut pe toţi cei care am participat la discuţii în comisiile reunite de cultură să considerăm că acest organism nu şi-a făcut deloc datoria.

Sunt doar câteva motive pentru care Grupul parlamentar al P.N.L. va vota împotriva raportului Societăţii Române de Televiziune, deci pentru raportul comisiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul doamna Raluca Turcan.

Doamna Raluca Turcan:

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Am auzit astăzi un raport al comisiei privind activitatea din Televiziunea Română, am auzit nişte cifre. Cifrele nu par a fi bune, aşa cum v-aţi dat şi dumneavoastră seama, însă, astfel de cifre au mai fost, dar, pentru că nu a existat contextul politic, conducerea acestei instituţii nu a fost demisă, raportul nu a fost respins. Pentru că, după cum ştiţi, actuala Lege a Televiziunii Române permite schimbarea celor două consilii - pentru că este vorba şi de Radioul public -, atunci când raportul este respins.

Probabil că astfel de cifre vor mai apărea; probabil că vom mai auzi afirmaţii de management defectuos, de cheltuire nejudicioasă a banului public, dar atât timp cât aceste afirmaţii vor fi făcute pe actuala lege a Radioului şi Televiziunii publice, finalitatea unor astfel de afirmaţii va apărea doar atunci când contextul politic va cere schimbarea celor două conduceri.

În acest moment, din păcate, pe actuala lege nu există criterii clare de evaluare a performanţelor manageriale ale celor două conduceri; nu există criterii pentru evaluarea cheltuirii banului public şi, de asemenea, pentru transparentizarea activităţii financiare a acestor instituţii; nu există criterii de performanţă şi profesionalism în numirea membrilor celor două consilii de administraţie ale acestor instituţii.

De aceea, indiferent de votul dumneavoastră astăzi, ceea ce vom pune în schimb vom pune fără criterii, fără principii, pe aceeaşi lege strâmbă. Şi, atunci când va fi contextul politic, consiliile de administraţie vor fi demise prin respingerea rapoartelor.

De aceea, pentru că nu putem să acceptăm ca o activitate, o situaţie nefavorabilă să fie apreciată doar atunci când există un anumit context politic, parlamentarii membri ai Partidului Liberal Democrat se vor abţine de la acest vot.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Dacă mai sunt intervenţii? Domnul Dragoş Dumitriu, deputat independent.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Domnule preşedinte, nu sunteţi la curent cu noutăţile. Sunt la Partidul Conservator, nu sunt deputat independent.

Domnul Valer Dorneanu:

Din punctul de vedere al regulamentului, n-am cum să respect apartenenţa şi afilierea, dar regulamentar, nu am ce să fac.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Domnule preşedinte, dacă tot vorbim de independenţă, eu aş vrea să adaug la prezentarea extrem de bună pe care a făcut-o doamna preşedinte al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi faptul că nu putem vorbi de independenţă în cazul unor realizatori ai Televiziunii Naţionale care sunt pe statul unor patroni ai unor televiziuni private, cu profund caracter politic.

Mai mult, aceşti realizatori şi producători sunt plătiţi cu sume foarte mari, în timp ce lucrătorii mai mărunţi, dar serioşi ai Televiziunii Naţionale se plâng de banii pe care-i primesc, se plâng de banii pe care-i primesc pentru deplasări.

Acum, sigur că aş vrea să-i dau dreptate şi colegei Raluca Turcan, care a prezidat Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă şi, fără îndoială, ştie despre ceea ce vorbeşte.

De aceea, în absenţa unei legi, aşa cum spune domnia sa, a unei legi care să evidenţieze foarte clar un management bun sau prost, eu cred că cea mai bună soluţie este acea anchetă de care vorbea tot doamna Olguţa Vasilescu şi pe care ar trebui s-o demarăm fără întârziere, pentru a scoate în evidenţă şi cheltuielile şi managementul politic, deci să avem o bază faptică.

Pentru că indiferent dacă există o lege care să interpreteze managementul politic sau nu, există însă legi ale finanţelor, există legi care să evidenţieze cheltuieli nejustificate, care să evidenţieze lipsa unor criterii de performanţă atunci când s-au luat anumite decizii manageriale.

În acest context, Partidul Conservator va vota pentru raportul de respingere, al Comisiilor reunite pentru cultură şi, în acelaşi timp, solicităm această comisie de anchetă a televiziunii.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule senator Neagoe, staţi puţin, că s-a înscris mai înainte reprezentantul UDMR-ului. Poftiţi, domnule deputat.

Domnul deputat Márton Árpád, membru al Comisiei pentru cultură, implicat în fenomenul cultural.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamna preşedinte şi

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

N-am dorit să intervin în această dezbatere, noi ne-am spus puntul de vedere cu ocazia dezbaterii în comisii.

Şi noi am votat pentru respingerea acestui raport, însă s-au făcut nişte afirmaţii de la acest microfon. Da, într-adevăr, ca orice lege şi legea acestor două instituţii poate fi modificată, îmbunătăţită şi cred că este bine să facem aceste modificări. Dar şi în legea actuală avem prevederi legate de ceea ce trebuie să facă un post public, ce se înţelege printr-un post public.

Şi noi am votat împotriva acestui raport, pentru că noi am văzut, ca urmare a activităţii Consiliului de Administraţie, că acest post, în anul 2006, nu a funcţionat ca un post public. Pot să enumăr multele probleme pe care le-am ridicat, nu vă iau din timp.

Singura soluţie şi cea mai bună soluţie în continuare cred că este ca atunci când am un management care nu funcţionează aşa cum i se cere prin lege, atunci trebuie să facem schimbarea acestui management.

Dacă avem probleme cu profesionalismul sau competenţa persoanelor care au făcut parte din acest consiliu de administraţie, urmează ca partidele şi instituţiile care fac propuneri în consiliul de administraţie să se uite mai bine la persoanele pe care le propun acolo.

Nu cred în necesitatea unei comisii de anchetă, pentru că aceste comisii, ce vor face?, ce rezultate vor avea? În cel mai rău caz am constata că s-a făcut ceva pentru care ar fi bine să demitem consiliul de administraţie, dar dacă această decizie am luat-o azi, atunci de ce mai facem această comisie. Noi nu putem ancheta problemele pe care le-aţi ridicat, pe bună dreptate, numai că banii publici sunt sub vizorul Curţii de Conturi. Deci, dacă se poate face ceva, această Curte de Conturi trebuie să se ducă acolo, să vadă dacă, într-adevăr, aceşti bani publici s-au folosit aşa cum trebuie şi, pe urmă, dacă s-au constatat şi nişte nereguli care duc spre un caz penal, atunci trebuie să-şi intre în joc Parchetul, Justiţia, deci celelalte instituţii.

Nu cred, la momentul actual, că ar fi util să înfiinţăm o comisie de anchetă.

Ar fi util ca astăzi să respingem acest raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul senator Otilian Neagoe, din partea Grupurilor Partidului Social Democrat.

Domnul Otilian Neagoe:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Aş vrea, în primul rând, să fac o apreciere de ansamblu şi să spun că, de fapt, televiziunea publică nu şi-a îndeplinit principala misiune, şi anume, aceea de a prezenta publicului, cât mai lipsit de influenţă politică, imaginea unor fenomene şi fapte sociale care se derulează în societatea românească. Şi spun acest lucru pentru că, în 2005, am făcut parte din Comisia de anchetă care a fost instituită de Parlament pentru a analiza activitatea fostului Consiliu de Administraţie şi atunci s-au adus acuze grave în legătură cu echidistanţa, în legătură cu faptul că atunci televiziunea ar fi fost politizată prin ingerinţe ale Puterii din acea perioadă.

Trebuie să constatăm că, după doi ani de la acea comisie de anchetă, lucrurile se prezintă mult mai grav. Sunt cunoscute, deja, conflictele care au apărut, ele sunt publice, în legătură cu modul partinic în care au fost prezentate anumite evenimente.

Deci, în 2005, am reuşit să audiem mare parte din personalul televiziunii; am reuşit să audiem şi reprezentanţi ai societăţii civile. Cu toţii, atunci, într-un spirit, aşa, de echipă, care urmărea cu orice preţ destituirea conducerii Televiziunii şi demiterea Consiliului de administraţie, au subliniat acest lucru, că Puterea de atunci s-a bucurat de privilegii din partea Televiziunii şi a conducerii.

Iată că, astăzi, constatăm aceleaşi lucruri.

Deosebirea care este între 2005 şi 2007, deci vorbim acum despre ce au analizat comisiile, este faptul că atunci bugetul Televiziunii nu avea pierderi, avea un excedent, iar astăzi vorbim de o pierdere de 170 de miliarde.

Cineva spunea mai devreme, aici, că nu sunt criterii de demitere, că nu sunt criterii de evaluare. Ce alt criteriu ar mai trebui dacă noi constatăm că pe exerciţiul financiar din 2006, Televiziunea publică înregistrează o pierdere de 170 de miliarde, că pe lângă cei 3200 de salariaţi ai Televiziunii s-au cheltuit sume exorbitante cu colaboratorii externi; că, în interiorul Televiziunii, se constată o slabă solidaritate profesională; că sunt conflicte, în continuare, între conducere şi anumite redacţii; că între preşedintele-director general al Televiziunii şi Consiliul de Administraţie n-a existat o colaborare.

iată lucruri suficiente ca astăzi, într-adevăr, să votăm pentru demiterea Consiliului de Administraţie şi a preşedintelui - mă rog, care, între timp, şi-a dat demisia.

Deci poziţia Grupurilor Partidului Social Democrat este aceasta, că sunt motive temeinice pentru demiterea Consiliului de Administraţie al Televiziunii Române şi eu cred că este nevoie, într-adevăr, de o comisie de anchetă, pentru că, numai din ceea ce am discutat noi la comisii, n-am reuşit să depistăm toate lucrurile de amănunt, toate lucrurile care ţin de organizarea şi funcţionarea redacţiilor, de modul că, în continuare, în Televiziune este o stare de nemulţumire în rândul salariaţilor.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

(Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PSD.)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Constat că s-au încheiat dezbaterile generale. Rog liderii Grupurilor parlamentare să invite în sală toţi colegii pentru a proceda la votul asupra raportului de activitate.

Stimaţi colegi, Comisiile pentru cultură ale celor două Camere, cum aţi reţinut la începutul expunerii din raportul domniilor lor, au propus plenului respingerea raportului de activitate şi a contului de execuţie bugetară ale Societăţii Române de Televiziune pe anul 2006.

Supun votului dumneavoastră această propunere care se votează cu votul a jumătate plus unu.

Cine este pentru? 237 voturi pentru.

Împotrivă? 3 voturi.

Abţineri. Nu sunt.

Îmi cer scuze, 14 abţineri.

Deci cu 237 voturi pentru şi 14 abţineri, raportul comisiei, de respingere a activităţii, a fost adoptat cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, deci întruneşte votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

Stimaţi colegi, urmare a acestui vot, constatăm demiterea Consiliului de Administraţie şi, în această situaţie, rog liderii grupurilor parlamentare ca, în termen de o săptămână, să propună Comisiilor pentru cultură, potrivit algoritmului existent, propunerile nominale pentru noul Consiliu de Administraţie. Şi rog, de asemenea, Comisiile pentru cultură ca într-o săptămână de la primirea acestor propuneri, să facă audierile şi să prezinte raportul...

Domnul Adrian Păunescu (din banca comisiei):

Audienţe sau audieri?

Domnul Valer Dorneanu:

Audieri. Am spus audienţe?

Domnul Adrian Păunescu (din banca comisiei):

Audienţe.

Domnul Valer Dorneanu:

Audienţe dacă vor la dumneavoastră, la cenaclu; audieri la comisie.

Trecem la următorul punct al ordinii de zi, respectiv punctul 7.

Punctele 7 şi 8, Rapoartele de activitate şi conturile de execuţie bugetară ale Societăţii Române de Radiodifuziune pe anii 2005 şi 2006.

Pentru că sunt rapoarte similare, v-aş propune să le luăm în dezbatere împreună şi apoi, sigur că votul îl vom face separat.

Dau cuvântul întâi doamnei preşedinte să-şi prezinte raportul de activitate şi apoi Comisiilor de cultură să prezinte raportul comisiilor. Vă rog.

Doamna Maria Ţoghină (preşedinte-director general, Societatea Română de Radiodifuziune):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Înainte de a prezenta, pe scurt, elementele principale, evidenţiate în Raportul de activitate al Societăţii Române de Radiodifuziune, aş vrea să vă spun că ceea ce am realizat în aceşti doi ani în cadrul Societăţii Române de Radiodifuziune a fost rezultatul unei munci în echipă, atât la nivelul Consiliului de Administraţie, cât şi la nivelul Comitetului Director.

Am continuat, în aceşti doi ani, să ne exercităm, în mod unitar şi ferm, mandatul încredinţat de Parlamentul României, acţionând cu responsabilitate, exclusiv pentru bunul mers al instituţiei şi pentru afirmarea Societăţii Române de Radiodifuziune ca organizaţie media publică, în cadrul Uniunii Europene de Radio şi Televiziune.

Realizările celor doi ani de activitate sunt: promovarea unei politici editoriale în spiritul şi litera Legii nr. 41/1994, orientată spre aşteptările ascultătorilor: încheierea celor doi ani financiari cu profit, îmbunătăţirea coeziunii interne în cadrul Societăţii Române de Radiodifuziune, reducerea echipei manageriale şi a numărului de angajaţi, elaborarea Regulamentului intern al Societăţii Române de Radiodifuziune, achiziţionarea unui sediu pentru Studioul Regional Craiova, finalizarea demersurilor Societăţii Române de Radiodifuziune de implementare a standardelor europene, precum şi alocarea unor ample spaţii dezbaterilor pe problemele integrării europene.

În ceea ce priveşte reperele principale ale activităţii Societăţii Române de Radiodifuziune, la nivelul politicii editoriale, aş putea spune că a existat un cuvânt cheie pentru politica editorială, şi acesta a fost înnoirea, fără a abdica de la coordonatele conferite de legea noastră de funcţionare - informare, educaţie, cultură - şi pe bazele solide ale echilibrului, seriozităţii şi corectitudinii, Radio România a continuat ofensiva de modernizare şi de adaptare creativă a mesajului său la cerinţele unui public tot mai exigent şi mai disputat, fără însă a-şi neglija ascultătorii tradiţionali.

În aceste circumstanţe, Societatea Română de Radiodifuziune a reuşit să rămână cea mai puternică dintre corporaţiile româneşti din domeniu, cu 40% din piaţa radio şi cu o notorietate constant pozitivă.

În ceea ce priveşte obiectivele majore pentru anul 2007, Societatea Română de Radiodifuziune vizează, în plan editorial, continuarea strategiei de modernizare, a structurii editoriale, prin consolidarea unui post de informare de interes naţional cu format generalist, Radio România Actualităţi, şi valorificarea, la parametri maximi, a posturilor specializate, aflate în structura Societăţii Române de Radiodifuziune.

În domeniul economico-financiar, Societatea Română de Radiodifuziune îşi propune, pe lângă asigurarea fondurilor necesare desfăşurării activităţii de bază şi finalizării investiţiilor aflate în curs de derulare, crearea premiselor pentru creşterea veniturilor în scopul iniţierii unor proiecte investiţionale de anvergură, cum ar fi: digitalizarea arhivei, noul sediu sau consolidarea actualei Case Radio; proiecte care acum nu pot fi dezvoltate, din cauza resurselor limitate.

În sfera organizaţională, Societatea Română de Radiodifuziune urmăreşte, în continuare, definitivarea cadrului normativ intern, în paralel cu ajustarea funcţională a organigramei, pe baza experienţei anului trecut.

În sectorul tehnic, obiectivul principal îl constituie finalizarea implementării sistemului informatic integrat, concomitent cu continuarea procesului de retehnologizare a instituţiei, astfel încât programele postului public de radio să poată fi accesibile pe platformele IT, utilizate de generaţia tânără.

Rapoartele pe care astăzi le prezint în faţa dumneavoastră nu-mi aparţin, ele sunt un rezultat al întregului Consiliu de Administraţie şi vă rog să-mi permiteţi ca, în numele tuturor colegilor mei, să vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valer Dorneanu:

Şi noi vă mulţumim, doamna preşedinte.

Dau cuvântul domnului deputat Micula să prezinte, la rându-i, cele două rapoarte, pe 2005 şi 2006, cu privire la raportul de activitate al Societăţii Române de Radiodifuziune.

Domnul Cătălin Micula:

În sinteză.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumim.

Domnul Cătălin Micula:

Rapoartele de activitate şi ale contului de execuţie bugetară pe anul 2005 şi pe 2006 ale Societăţii Române de Radiodifuziune au fost, evident, discutate separat, în cadrul Comisiilor pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, precum şi în cadrul Comisiilor pentru buget, finanţe ale celor două Camere ale Parlamentului, considerându-se, în principal, că activitatea acestei instituţii a corespuns tuturor cerinţelor şi exigenţelor pe care cele două comisii le-au solicitat.

Cele două Comisii pentru buget, finanţe avizează favorabil contul de execuţie bugetară pe anul 2005 şi pe anul 2006 al Societăţii Române de Radiodifuziune; rapoartele au fost prezentate în faţa Comisiilor pentru cultură ale Camerei Deputaţilor şi Senatului de către doamna preşedintă Maria Ţoghină şi în ambele cazuri, comisiile au hotărât să propună plenului Parlamentului aprobarea raportului de activitate şi a contului de execuţie bugetară ale Societăţii Române de Radiodifuziune atât pe anul 2005, cât şi pe anul 2006. Pe anul 2005, cu majoritatea voturilor celor prezenţi în sală în momentul votului - 19 voturi şi o abţinere, iar pe anul 2006 cu unanimitatea voturilor celor prezenţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Deschid dezbaterile generale cu privire la cele două rapoarte.

V-aş ruga, reprezentanţii grupurilor parlamentare, să manifestaţi dorinţa.

Domnul Emilian Frâncu. Vă rog şi pe dumneavoastră, deci, să vă referiţi la ambele rapoarte de activitate, corespunzătoare celor doi ani.

Domnul Valeriu Tabără, după aceea.

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Pentru anul 2005 votul nostru a fost foarte clar. Era un an de început al noii structuri şi se poate aprecia că acest început a fost încurajator. Confirmarea am avut-o în 2006, când Societatea Română de Radio a demonstrat atât faptic, cât şi prin raportul prezentat că s-a adaptat rapid cerinţelor de modernizare existente în audiovizualul românesc.

Investiţiile s-au realizat judicios, în limita bugetului primit.

Posturile teritoriale, nu numai că au prezentat multe evenimente locale, dar au şi creat evenimente. Şi în felul acesta aş vrea, într-un fel, să remarc activitatea postului teritorial de radio din zona Olteniei. A continuat politica de înnoire atât a tehnicii de lucru, dar mai ales s-a dat o importanţă semnificativă alegerii şi pregătirii personalului.

O observaţie fac, totuşi, în unele judeţe sunt corespondenţi care au depăşit cu mult vârsta pensionării şi ar trebui adus acolo un suflu nou.

Grupul PNL va vota pentru aprobarea rapoartelor.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Are cuvântul domnul profesor Valeriu Tabără şi se pregăteşte domnul deputat Amet Aledin.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă mărturisesc că, împreună cu colegii din grupul parlamentar nu ne propusesem să luăm cuvântul la cele două rapoarte, ale celor două instituţii extrem de importante pentru societatea românească. N-am putut, însă, să nu ne spunem puntul de vedere la aceste rapoarte favorabile care au fost prezentate aici ca bilanţ de activitate la peste doi ani de când există o nouă conducere la post la Societatea de Radio şi de Televiziune şi, de asemenea, analiza făcută de Comisiile pentru cultură.

Dacă la prima instituţie, Televiziunea, există o nemulţumire generală şi totală, cred că este unanimitate şi prin faptul că şi Partidul Democrat a subscris în totalitate, deşi nu este în Consiliul de Administraţie. Dar eu aş vrea să remarc că Societatea Naţională de Radio, în actuala structură de conducere a Consiliului de Administraţie şi cea executivă, cred că şi-a făcut, pe deplin, datoria faţă de societatea românească şi faţă de momentul pe care-l trăim acum.

Nici una dintre instituţiile noastre publice de informare nu a fost atât de eficientă, după opinia mea, aşa cum a fost Societatea Română de Difuziune. M-aş referi aici la postul, sau la Antena Satelor, care cred că a făcut cel mai mult pentru informarea cetăţenilor ţării şi, în special, în spaţiul rural despre ceea ce înseamnă integrare europeană. Aş remarca aici emisiuni de dezbateri, inclusiv pe probleme politice, cu un grad extrem de mare de neutralitate; aş evidenţia emisiuni în care s-au pus în valoare foarte multe dintre evenimentele noastre pe care, din păcate, alte posturi şi chiar presa nu le-au evidenţiat niciodată.

Acesta este motivul pentru care, Partidul Democrat şi Grupurile parlamentare ale Partidului Democrat vor vota favorabil rapoartele prezentate.

Aş vrea să mai remarc participarea şi, mai ales, sprijinul de care s-au bucurat posturile regionale şi poate că, mergând mai departe, autonomia acestor posturi să fie confirmată şi dezvoltată, având în vedere inclusiv perceptele europene din acest domeniu.

Încă o dată, doamna preşedinte, doamna director general şi Consiliul de Administraţie, din partea noastră felicitări pentru modul cum v-aţi desfăşurat activitatea în această perioadă.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Amet Aledin şi se pregăteşte domnul senator Neculai Apostol.

Domnul Aledin Amet:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Cu siguranţă activitatea Societăţii Române de Radio este una eficientă.

În ceea ce priveşte emisiunile dedicate minorităţilor naţionale din România, putem afirma că îndeplinesc criteriile de performanţă. Studiourile teritoriale promovează aceste emisiuni; mai mult, timpul alocat acestor emisiuni este mai mare.

Într-o altă ordine de idei, se constată echidistanţa adoptată la nivelul prezentării ştirilor.

Rapoartele accentuează şi ideea de dezvoltare a infrastructurii, precum şi îmbunătăţirea condiţiilor tehnice.

În consecinţă, noi, reprezentanţii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din România, considerăm că rapoartele sunt corecte şi vom vota pentru aprobarea acestor rapoarte.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul senator Neculai Apostol.

Domnul Neculai Apostol:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Stimată doamnă preşedinte şi director general,

Ţin să vă felicit pentru activitatea Radioului Naţional, pentru rezultatele economico-financiare, care au fost pozitive, şi pentru emisiunile pe care le realizaţi la Radioul Naţional, deoarece emisiunile dumneavoastră sunt cu mult mai aproape de cetăţean, de agenda comunităţilor şi, prin tot ceea ce faceţi, nu faceţi altceva decât să descentralizaţi activitatea de la nivel central către teritoriu, pentru că acolo, în teritoriu este mare nevoie de informaţie, este mare nevoie de oameni care, cu adevărat, să sprijine proiectele guvernamentale, programele guvernamentale şi acele programe în plan teritorial.

Dacă Televiziunea Naţională este - aş putea spune - destul de distantă vizavi de cetăţean, de comunităţile locale şi de teritoriu, dumneavoastră aţi creat o echipă, aţi creat un colectiv şi în studiourile teritoriale, care sunt competente, sunt foarte valoroase şi ceea ce este important este că se apropie foarte, foarte mult de cetăţean.

Eu vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul deputat Dragoş Dumitriu.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Stimaţi colegi,

Şi Partidul Conservator se alătură celorlalte partide. Va vota raportul favorabil al comisiei. Două cuvinte: este normal să fie un raport favorabil, pentru că cei care conduc Radioul sunt profesionişti, pe doi dintre ei, prezenţi aici, îi cunosc de când erau reporteri, au realizat o carieră de succes pornind de la cea mai de jos treaptă, cea de reporter, şi cunosc, în detaliu, toată această muncă.

În acelaşi timp, pentru respectul pe care îl arată profesiei de jurnalist, cred că toţi cei de la Radio merită nu numai un raport favorabil, dar şi felicitările noastre.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Aurel Vainer, din partea Grupului minorităţilor naţionale.

Invit din nou liderii grupurilor parlamentare să-şi aducă colegii în sală.

Domnul Aurel Vainer:

Domnule preşedinte,

Doamnă preşedintă de şedinţă,

Stimaţi colegi deputaţi şi senatori,

Deşi, din partea minorităţilor a fost, de acum, un vorbitor, mi-am îngăduit să spun şi eu câteva cuvinte sau, cu îngăduinţa dumneavoastră, le voi spune.

În primul rând, doresc să fac acest lucru pentru că sunt un ascultător foarte vechi al Radiodifuziunii Române şi mă bucură că această Radiodifuziune trăieşte şi nu îmbătrâneşte la modul, să spunem aşa, de a se uza, pentru că vârsta pe care o are îi dă, în continuare, profesionalism şi competenţă.

Există, de altfel, şi am remarcat cu mult interes constanta preocupare de a înnoi şi de a diversifica. Sunt nenumărate emisiuni, care sunt altfel decât ieri, decât alaltăieri şi sunt toate pentru românul de azi şi de mâine.

Aş mai menţiona faptul că, de fapt, în această societate, nu avem numai un post de radio, România Actualităţi, care este de foarte bună calitate, dar există România Cultural, există România Internaţional, există România Tineret.

Vă mărturisesc că merită să le ascultăm pe toate şi îmi îngădui să mulţumesc pentru felul în care radiodifuziunea reflectă existenţa minorităţilor naţionale în România, ne bucurăm de respectarea întru totul a programelor şi pentru viaţa politică, dar şi pentru viaţa culturală şi religioasă. Sunt motive serioase, cred, pentru care îmi permit să felicit acest colectiv de oameni profesionişti şi foarte îndatoraţi faţă de munca pe care o fac şi, de asemenea, să spun că votez din toată inima aceste rapoarte.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

mulţumesc.

Domnul deputat Hunor din partea U.D.M.R-ului, vă rog să vă exprimaţi şi dumneavoastră punctul de vedere.

Domnul Kelemen Hunor:

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

Putem constata după aproape doi ani de când aceasta nouă conducere a preluat ştafeta la radiodifuziunea română că societatea Română de Radiodifuziune a evoluat.

Consiliul de administraţie şi doamna preşedinte, în această perioadă, au reuşit să menţină un echilibru şi să aducă radiodifuziunea română într-o zonă unde putem vorbi de credibilitate, de eficienţă şi de echilibru. Din punct de vedere financiar, când au preluat conducerea radiodifuziunii nu era o situaţie foarte, foarte roză. Prin restructurare, prin reorganizare, prin constrângeri chiar au reuşit să menţină un echilibru şi din punct de vedere financiar şi nu mai vorbesc din punct de vedere editorial, fiindcă, colegii mei, antevorbitorii mei, au spus deja ce era de spus, din acest punct de vedere.

În ceea ce priveşte dezvoltarea studiourilor teritoriale, un segment foarte important al radiodifuziunii române am văzut că, indiferent din ce zonă provenim, fiecare a constatat la Târgu Mureş, la Timişoara, la Cluj, la Iaşi, la Constanţa, la Craiova că lucrurile merg bine.

Au fost şi momente mai grele pentru Consiliul de administraţie şi pentru conducerea radiodifuziunii, au fost şi conflicte cu sindicate, cu angajaţii, dar conducerea, consiliul de administraţie şi preşedintele au dat dovadă de înţelepciune. Au purtat dialog şi au rezolvat problemele interne ale radioului după reorganizare şi au rezolvat prin dialog, au rezolvat prin înţelepciune şi noi credem, grupul U.D.M.R. că acest exemplu trebuie subliniat, trebuie arătat şi avem toate motivele să votăm pentru aprobarea raportului de activitate.

ca atare, vom vota, aşa cum am votat şi în comisie, vom vota pentru raportul de activitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

S-au încheiat dezbaterile generale.

Vă reamintesc, stimaţi colegi, şi pentru Raportul de activitate şi execuţia bugetului Societăţii Române de Radiodifuziune pe 2005 şi pe 2006, comisiile de cultură au propus vot favorabil.

Supun votului dumneavoastră întâi raportul şi execuţia bugetară pe 2005.

Cine este pentru? 235 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? O abţinere.

Deci, 235 de voturi pentru, o abţinere s-a aprobat raportul de activitate şi execuţia bugetară pe 2005.

Supun votului dumneavoastră raportul de activitate şi execuţia bugetară pe 2006 a Societăţii de Radiodifuziune.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. Tot 235 de voturi pentru. Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Deci cu 235 voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi o abţinere s-au aprobat şi raportul de activitate şi execuţia bugetară.

Doamna preşedinte, mă văd îndreptăţit să conchid asupra aprecierilor pozitive care s-au făcut la adresa activităţii dumneavoastră. Vă felicităm şi vă dorim să contaminaţi, dacă se poate, şi pe sora dumneavoastră, cea vizibilă, cu modul în care v-aţi prezentat.

Doamna preşedinte doreşte să ne spună câteva gânduri cu privire la felul cum a fost apreciată de Parlament.

Doamna Maria Ţoghină:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Sunt extrem de emoţionată. În data de 27 iunie 2005 mi-aţi dat votul dumneavoastră, nu numai mie, ci unei echipe, un consiliu de administraţie care m-a ajuta să trec peste momentele grele ale începutului.

Consider că votul pe care dumneavoastră l-aţi dat astăzi este un vot pentru care trebuie să vă mulţumesc. Meritul este al dumneavoastră, pentru că m-aţi creditat cu încrederea dumneavoastră pe mine şi pe colegii mei din Consiliul de administraţie în urmă cu aproape doi ani.

Vă mulţumim. (Aplauze)

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumim, doamna preşedinte.

La următorul punct al ordinii de zi, Raportul de activitate pe anul 2006 al Agenţiei Naţionale de presă Rompres şi Raportul comun al Comisiilor pentru cultură.

Vă rog, domnule director Roşca, să vă prezentaţi raportul. Ştiu că sunteţi capabil de multă sinteză şi v-aş ruga să ne onoraţi cu o asemenea sinteză.

Domnul Ioan Mihai Roşca (director general Rompres):

Sigur că da.

Doamna preşedinte,

domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Vreau să vă semnalez nişte repere ale activităţii Rompres în 2006. Principalul reper a fost acela că mai mult decât în anii anteriori, activitatea agenţiei s-a desfăşurat într-un mediu puternic concurenţial, ca urmare a apariţiei de noi competitori în domeniu, partea unor importante trusturi media cu posibilităţi financiare şi umane remarcabile.

Dar, într-o lume în care oricine poate fabrica şi livra informaţie, într-o lume a internetului, credibilitatea este definitorie, iar aceasta şi din această perspectivă, Rompres a făcut diferenţa. Agenţia şi-a consolidat poziţia pe piaţă, vizând pe principiile respectului pentru adevăr, obiectivităţii şi dreptului la informare.

Agenţia şi-a onorat misiunea de informare publică, transmiţând informaţii reale, fără erori şi mistificări. Rata dezminţirilor, care pentru noi este foarte importantă şi pentru media, în general, a fost nesemnificativă, iar informaţiile şi fotografiile Rompres au fost folosite de întreaga media din România şi de importante instituţii şi companii de stat sau private.

În domeniul financiar, vreau să vă informez că faţă de veniturile proprii, programate în buget, realizările Rompres au fost cu 7% mai mari şi cu 17% mai mari decât în anul anterior.

În plan editorial, şi cu asta o să închei, Rompres a continuat să-şi structureze fluxurile de informaţii pentru a satisface în cele mai bune condiţii aşteptările pieţei. pe lângă fluxurile deja existente, în 2006, agenţia noastră s-a îmbogăţit conform unei promisiuni făcute comisiilor de specialitate cu un flux zilnic on-line, intitulat "Viaţa parlamentară", în care găsiţi gratuit toate intervenţiile din Parlamentul României, un flux zilnic on-line, "Ora Europei", Serviciul specializat de revistă a presei, am dezvoltat un serviciu de infografie, unul de monitorizare de presă şi alte noi rubrici economice.

Ca să închei, vreau să precizez că toate fluxurile noastre de ştiri şi fotografii au reflectat cele mai relevante evenimente de interes naţional şi internaţional şi acolo unde s-a petrecut un eveniment important în România sau în lume, redactorii şi fotoreporterii Rompres au fost prezenţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule director.

Are cuvântul domnul deputat Micula pentru a prezenta raportul comun al celor două comisii de cultură.

Domnul Cătălin Micula:

Doamnă preşedinte,

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Raportul comun privind raportul de activitate şi contul de execuţie bugetară ale Agenţiei Naţionale de Presă Rompres pe anul 2006.

Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă a Senatului şi Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a Camerei Deputaţilor şi respectiv, Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci s-au reunit în şedinţe comune pentru a dezbate documentele sus-menţionate. Şedinţa comisiilor pentru cultură a avut loc în data de 8 mai 2007.

În redactarea prezentului raport comun, comisiile pentru cultură ale celor două Camere au ţinut cont de avizul comun al comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci.

Raportul de activitate al Agenţiei Naţionale de Presă Rompres pe 2006 a fost prezentat de domnul director general al agenţiei Ioan Mihai Roşca, în prezenţa directorului general adjunct Paraschiv Marcu, a doamnei director general adjunct Argentina Traicu şi a doamnei director financiar Elena Morar.

La dezbaterile pe marginea raportului, au participat parlamentarii celor două comisii care au pus întrebări directorului general şi care a răspuns tuturor întrebărilor. După încheierea dezbaterilor comisiile au hotărât să propună plenului Parlamentului aprobarea raportului Agenţiei Naţionale de Presă Rompres şi a contului de execuţie bugetară pe anul 2006 cu unanimitatea voturilor parlamentarilor prezenţi în sală în momentul votului.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Vă invit la dezbateri generale pe marginea Raportului de activitate al Agenţiei Rompres. Cine doreşte să ia cuvântul?

Domnul deputat Frâncu.

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Stimaţi colegi,

Rompres a dovedit şi în 2006 aceeaşi instituţie serioasă ce pune accent pe profesionalism. Multe din ştirile din fluxul său de informaţii sunt preluate, din păcate, de media naţională, fără indicarea sursei. Salutăm iniţiativa Rompres de a da o importanţă sporită reflectării activităţii românilor din diaspora sau de la instituţiile Uniunii Europene. Trebuie să-şi rezolve însă problemele de salarizare a corespondenţilor de peste hotare. Şi aici sper să-i ajutăm şi noi.

Grupul parlamentar al P.N.L. va vota pentru aprobarea raportului.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Păunescu (din sală):

Cred că sunt auzit şi de aici, n-aş mai vrea să merg la microfon. Trebuie văzut cine conduce, începând de azi, Televiziunea Română, pentru că demiterea consiliului înseamnă şi demiterea celui care, ca membru al consiliului, era preşedintele-director general. Până când va veni noul consiliu, cine conduce Televiziunea Română? E o întrebare, totuşi, legitimă.

Domnul Valer Dorneanu:

N-aş vrea să vă dau mingea înapoi dumneavoastră, dar, în fond, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă care a propus demiterea trebuia să ne facă o propunere potrivită. Dacă nu se aplică regula generală, cei demişi rămân în funcţie până la data constituirii noilor consilii de administraţie, care e regula obişnuită. Dar, aşteptăm punctul de vedere al comisiei.

Poftiţi, vă rog, la microfon şi vă exprimaţi.

Domnul Cătălin Micula:

Numai puţin, vă rog, art.26 alin.(4) spune: "Preşedintele consiliului de administraţie dizolvat rămâne în funcţia de director general până la numirea noului consiliu de administraţie sau până la numirea unui director general interimar". Este adevărat că suntem în faţa unei situaţii neprevăzute expres în lege, respectiv demisia directorului general şi a preşedintelui consiliului de administraţie, care se suprapune peste demiterea întregului consiliul de administraţie, dar care, din câte ştiu eu, în baza Codului muncii, în calitate de director general, mai trebuie să mai asigure, de la momentul depunerii demisiei, 30 de zile conducerea unităţii, timp în care noi putem propune un interimar sau "..

Domnul Adrian Păunescu (din sală):

Asta e până în 2 iunie...

Domnul Cătălin Micula:

Până în iunie avem timp.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Márton Árpád-Francisc care are soluţii la toate, de obicei.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Da, domnule preşedinte, în primul rând, pentru că textul citat aici este chiar opera mea. Pentru că este nevoie de un interimar, problema am ridicat-o şi în şedinţa birourilor reunite de a ne gândi la această soluţie de interimat, însă am fost liniştit că toate grupurile parlamentare ştiu ce au de făcut şi în două săptămâni vom avea un nou consiliu.

Sper ca, într-adevăr, fiecare grup parlamentar - şi de aceea am venit şi data trecută la microfon şi am spus - se gândeşte temeinic să propună un om, un om, adică fiecare la câţi are dreptul, oameni competenţi şi să-i audiem şi să-i numim în două săptămâni. E posibil.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu vă las să plecaţi de aici, pentru că asta înseamnă ce va fi peste două săptămâni, Până atunci, cine semnează actele, cine asigură conducerea?

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Directorul general în funcţiune, care este, deocamdată, în funcţiune, conform textului citit de preşedinte "..

Domnul Valer Dorneanu:

Din Codul muncii.

Domnul deputat Valeriu Tabără.

Domnul Valeriu Tabără:

Îmi pare rău că întotdeauna ajungem în situaţii din acestea limită şi care reies din prevederi legale pe care noi le-am aprobat aici. Cred şi cred în continuare că astfel de funcţii duble şi aceea de executiv de a conduce executivul şi de execuţie, ca şi cea prin care controlezi execuţiile ca funcţie comună, au o mare proporţie de incompatibilitate. Şi iată că astăzi ne trezim într-o astfel de situaţie în care vom fi puşi să cârpim de altfel, în afara oricărei prevederi legale. Să vedem cum vom găsi soluţia. Dar, problema care se va pune în viitor este aceea de a face o distincţie clară între ceea ce înseamnă directorul general al instituţiilor, respectiv Societatea de Radio şi cea de Televiziune şi ceea ce înseamnă preşedintele Consiliului de administraţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Pentru că în comisii nu s-a discutat şi s-a propus o asemenea rezolvare, domnule deputat Tabără, pentru că nu s-a propus o altă soluţie, deocamdată urmează să aplicăm regulile dreptului comun, să constatăm că preşedintele care a demisionat este obligat să-şi execute în continuare îndatoririle până va fi înlocuit. Dacă dumneavoastră, în comisiile reunite, consideraţi că nu e corectă o asemenea soluţie, vă rugăm să veniţi în faţa Birourilor permanente cu o altă propunere.

Deci nu există o altă soluţie legală decât ca preşedintele demisionar să-şi îndeplinească obligaţiile până la înlocuirea sa. După Codul muncii. Iar dacă nu, comisiile să se întrunească şi să ne propune o altă soluţie legală.

Domnule Hunor?

Domnul Kelemen Hunor:

Domnule preşedinte, pe procedură.

Trebuia să terminăm Rompresul şi după aceea puteam discuta sau putem discuta şi aşa, dar a intervenit colegul în timp ce noi dezbăteam raportul Rompresului.

Ce se poate face după 2 iunie, dacă, deci... 30 de zile asigură interimatul directorul general Tudor Giurgiu. Dacă până atunci noi nu vom avea un consiliu de administraţie, atunci Parlamentul numeşte pe cineva interimar. Asta este soluţia, săptămâna viitoare sau peste 10 zile când se termină acest interimat. Legal, altă soluţie nu există, dar până când expiră mandatul de 30 de zile, interimatul domnului Giurgiu, el conduce Televiziunea Română.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Haideţi să încheiem, pentru că nu mai putem supune votului dumneavoastră activitatea.

Da, poate ne daţi dumneavoastră o soluţie. Că aşa, numai să vă daţi cu părerea, nu ar fi recomandabil.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Domnule preşedinte,

Soluţia pe care o văd eu este ca cele două comisii, după ce votăm Rompresul, să se retragă pentru câteva minute şi să vină cu o soluţie în faţa plenului. Nu e normal să discutăm în plen ceea ce trebuia discutat în comisie.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să vă citesc textul de lege şi atunci vom opri alte dezbateri. Art.21 alin.(3) şi (4) din Legea nr.41/1994, în situaţia în care ne aflăm, "Parlamentul la propunerea comisiilor permanente de specialitate numeşte un director interimar cu mandat bine definit". Deci, rog comisiile de cultură să se întrunească cât mai repede şi să facă o asemenea propunere.

Domnule Micula, vă rog.

Domnul Cătălin Micula:

Ţin să precizez, pentru a nu exista o confuzie, că astăzi suntem în deplină legalitate, din data de 2 iunie putem spune că suntem în afara legii. Dar, până în data de 2 iunie avem tot timpul sau avem timp la dispoziţie pentru a propune plenului un interimat.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră raportul de activitate al Agenţiei Naţionale Rompres.

Cine este pentru?

Raportul pe 2006, v-aş ruga să observaţi faptul că această agenţie este printre singurele care respectă anualitatea raportului.

Cine este pentru? 225 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

La pct.10, urmează să luăm act de demisia domnului Tudor Giurgiu din funcţia de preşedinte-director general al Societăţii române de Televiziune, cu discuţiile care s-au făcut.

La pct.11, Modificări în componenţa Comisiei pentru Afaceri Europene a Parlamentului României. Deci, în locul domnilor deputaţi Cristian Buşoi şi Cristian Adomniţei urmează să fie nominalizaţi domnii deputaţii Ioan Timiş şi Relu Fenechiu.

Am luat act. Nu aveţi obiecţiuni, nu?

Pct.12. Modificări în componenţa Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative privind alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, a preşedintelui României, alegerile autorităţilor administraţie publice locale, finanţarea campaniilor electorale şi alegerea europarlamentarilor.

Autoritatea electorală permanentă a decis înlocuirea reprezentantului său în comisia mai sus menţionată, respectiv a domnului Gheorghe Iancu cu doamna Ana Maria Pătru. Am luat act şi de această modificare.

Pct.13. Modificări în componenţa nominală a Grupului parlamentar de prietenie cu Statul Israel. Mai exact, la cererea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul deputat Constantin Amarie va fi înlocuit cu domnul deputat Gabriel Petru Vlase, în calitate de preşedinte. Am luat act şi de această înlocuire. Nu aveţi obiecţiuni.

Pct.14. Modificări în componenţa Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Uniunii Europei Occidentale. La cererea Partidului Conservator, urmează ca domnul deputat Nicolae Popa să fie înlocuit cu domnul deputat Tudor Constantin, în calitate de membru al delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Uniunii Europei Occidentale. Nu aveţi obiecţiuni.

Pct.15. Ultimul punct de pe ordinea de zi. Comisia comună parlamentară de anchetă pentru verificarea informaţiilor furnizate cu privire la interceptarea comunicaţiilor solicită pentru motive întemeiate prelungirea termenului pentru depunerea raportului până la data de 31 mai 2007. Dacă sunteţi de acord cu acest lucru?

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cu aceasta, vă rog să constataţi că am epuizat ordinea de zi.

Vă mulţumesc pentru participare şi declar şedinţa închisă, dorindu-vă o după amiază plăcută şi, anunţându-vă că în zilele următoare, programul se va desfăşura potrivit programului fiecărei Camere.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,15.