Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,00.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Nicolae Văcăroiu, preşedintele Senatului, şi domnul deputat Bogdan Olteanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnul senator Gavrilă Vasilescu, secretarul Senatului, şi domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, secretarul Camerei Deputaţilor.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă ocupaţi locurile în sală.

Rog fotoreporterii să-şi ocupe locurile rezervate în sală. Vă rog foarte mult. Vă mulţumesc. Domnule prim-ministru, Domnilor miniştri, Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, Vă rog să-mi permiteţi să declar deschisăşedinţa comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor, şi să anunţ că din totalul de 464 deputaţi şi senatori şi-au anunţat prezenţa 337, 127 de colegi sunt absenţi, în mare parte motivat. Deci, suntem în cvorum de şedinţă.

Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au adoptat proiectul ordinii de zi şi al programului de lucru.

Aveţi în mapă ordinea de zi cu un singur punct: Dezbaterea moţiunii de cenzură iniţiate de 119 deputaţi şi senatori.

Dacă sunt obiecţiuni la ordinea de zi?

Da, domnule deputat, vă rog.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Avem astăzi de dezbătut o moţiune. Eu vreau să dezbat o problemă de procedură.

În conformitate cu art. 113 din Constituţie, moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor şi se comunică Guvernului la data depunerii.

În adresa de înaintare a Partidului Democrat, semnată de liderii de grup de la Senat şi Camera Deputaţilor, se subliniază acest articol al Constituţiei, dar după aceasta urmează o listă cu un număr de cetăţeni care nu ştiu dacă sunt senatori, deputaţi, cărui grup aparţin, dacă sunt independenţi sau nu. Mie mi se pare că seamănă cu lista care se pune la bloc când sunt de plătit cheltuielile.

În aceste condiţii, pentru că atât în Constituţie cât şi în această adresă înaintată se vorbeşte despre senatori şi deputaţi, eu v-aş ruga, domnule preşedinte, să înapoiaţi acest document iniţiatorului, să-l completeze actul pe care l-au înaintat în conformitate cu Constituţia, pentru că altfel, putem crede că sunt cetăţeni de pe stradăşi este o simplă coincidenţă de nume ale acelora cu unii dintre colegii noştri deputaţi şi senatori.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg,

Moţiunea de cenzură, ca şi listele care însoţesc moţiunea de cenzură au fost depuse la Birourile permanente. Moţiunea a fost discutată în Birourile permanente reunite, s-au verificat listele, toţi semnatarii sunt senatori sau deputaţi şi, pe cale de consecinţă, dezbaterea moţiunii este regulamentară.

Dacă mai sunt şi alte intervenţii la ordinea de zi?

Nu mai sunt alte intervenţii.

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi.

Cine este pentru? Mulţumesc foarte mult.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Deci, ordinea de zi a fost aprobată în unanimitate.

Programul de lucru va fi până la epuizarea ordinii de zi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Programul de lucru a fost aprobat în unanimitate.

Stimaţi colegi,

Trecem la singurul punct pe ordinea de zi: Dezbaterea moţiunii de cenzură iniţiate de 119 deputaţi şi senatori.

Înainte de aceasta, consult senatorii şi deputaţii, semnatari ai moţiunii de cenzură, dacă vreunul dintre dânşii doreşte să-şi retragă semnătura? Nu. Este în ordine.

Stimaţi colegi,

În legătură cu dezbaterea moţiunii de cenzură, Birourile permanente vă propun următorii timpi:

Guvernului i se alocă 60 de minute, pe care le foloseşte pentru început şi pentru final.

Pentru grupurile parlamentare din Senat şi Camera Deputaţilor s-au alocat câte 20 de secunde pentru fiecare parlamentar, astfel încât Grupurile Partidului Social Democrat au la dispoziţie 53 de minute; Grupurile Partidului Naţional Liberal au 31 de minute; Grupurile Partidului Democrat au 23 de minute; Grupurile Partidului România Mare au 23 de minute; Grupurile Uniunii Democrate a Maghiarilor din România au 11 minute; Grupurile Partidului Conservator au 10 minute; Grupurile minorităţilor naţionale au 6 minute; deputaţii şi senatorii independenţi au 14 minute.

Rog parlamentarii independenţi şi pe cei ai minorităţilor naţionale să ne transmită, aici la prezidiu, lista celor care doresc să ia cuvântul.

Sunt obiecţii legate de repartizarea timpilor? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Propunerea de repartizare a timpilor de dezbatere, stabiliţi de către Birourile permanente, a fost aprobată în unanimitate.

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art. 79 din Regulamentul şedinţelor comune, vă rog să-mi permiteţi să dau cuvântul domnului senator Ioţcu Petru, pentru prezentarea moţiunii de cenzură.

Domnule senator, aveţi cuvântul.

Domnul Petru Ioţcu:

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Guvernul Tăriceanu 2 se confruntă cu un grav deficit democratic ca urmare a precarei sale susţineri parlamentare şi, mai ales, populare, demonstrată de rezultatele recentului referendum pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu.

De asemenea, Guvernul Tăriceanu 2 se confruntă cu un deficit de credibilitate pe plan extern, fapt nepermis în acest moment, în care România trebuie să-şi mobilizeze toate resursele pentru a fructifica beneficiile apartenenţei la Uniunea Europeană, în folosul cetăţenilor.

Nu în ultimul rând, Guvernul Tăriceanu 2 se confruntă cu un deficit, la fel de grav, de competenţă, fiind, în mod evident, cel mai slab Guvern pe care l-a avut vreodată România şi reprezentând prin aceasta un pericol pentru interesele României.

Actul de guvernare s-a degradat semnificativ în ultimele două luni, fiind evident că Guvernul Tăriceanu 2 trage România înapoi, în loc să o ajute să progreseze pe drumul european pe care a pornit.

Este imperios necesar, în acest moment, să realizăm o demarcaţie fără echivoc a liniei frontului: cine este la putere şi cine este în opoziţie. Actuala situaţie, în care Guvernul României este susţinut de numai 20% din Parlament, în timp ce 80% se revendică a face parte din opoziţie, în ce ţară din lume opoziţia este de patru ori mai puternică decât Guvernul? Această situaţie nu poate să continue. Un Guvern de 20% poate asigura o misiune punctuală, pe o perioadă scurtă de timp, dar nu administrarea eficientă a ţării pentru un termen de doi ani. Cu atât mai puţin va fi capabil să facă acest lucru un Guvern care îşi stabileşte singur, ca obiectiv, să rămână la putere până când va fi dat jos.

Având în vedere aceste considerente, în vederea demiterii Guvernului condus de domnul Călin Popescu-Tăriceanu, Partidul Democrat iniţiază moţiunea de cenzură cu tema: "Guvernul Tăriceanu trebuie să plece".

Potrivit prevederilor art. 2 din Constituţia României, "suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum".

Ignorarea voinţei exprimate de poporul român cu ocazia referendumului din 19 mai 2007 ar însemna nesocotirea acestui important principiu constituţional, care reprezintă unul dintre fundamentele statului democratic.

La referendumul din 19 mai 2007, vocea cetăţenilor a fost fermă şi clară: Guvernul condus de domnul Călin Popescu-Tăriceanu trebuie să plece.

Rămânerea în funcţie a acestui Guvern este o dovadă de dispreţ faţă de voinţa cetăţenilor şi riscă să accentueze şi mai mult prăpastia deja inadmisibilă într-o democraţie europeană, dintre corpul electoral şi puterea politică.

Un Guvern care a pus într-un grav pericol interesele României pentru a da prioritate unor reglări de conturi, menite să-i garanteze păstrarea puterii, este un Guvern iresponsabil, căruia Parlamentul are datoria să-i retragă, chiar astăzi, mandatul acordat.

Rezultatele referendumului înseamnă mai mult decât o confirmare în funcţie a preşedintelui. Votul din 19 mai 2007 are semnificaţia mai profundă a unei alegeri între două proiecte politice: cel al preşedintelui Traian Băsescu şi cel al grupurilor din jurul primului-ministru Călin Popescu-Tăriceanu.

"Nu suntem singurii care susţinem acest lucru - a spus-o chiar domnul Tăriceanu - miza acestui referendum este mult mai mare decât cea a schimbării unui singur om, miza acestui referendum o constituie viitorul României în Uniunea Europeană". Iată că cetăţenii au ales viitorul pentru care s-a angajat să lupte preşedintele Traian Băsescu, având ca elemente principale continuarea reformei justiţiei şi a luptei împotriva corupţiei, reforma clasei politice, prin votul uninominal.

Opţiunea populară a fost tranşată în favoarea preşedintelui, în favoarea programului prezentat de Domnia Sa şi, în acelaşi timp, o sancţiune dură la adresa Guvernului, care avea datoria morală de a-şi prezenta demisia în faţa acestui eşec electoral.

Domnul Tăriceanu a apreciat că - şi citez - "voturile care vor fi pentru demitere trebuie să constituie un semnal serios şi preşedintele va trebui să-l ia în considerare la modul foarte serios".

Nu vedem de ce nu se aplică aceeaşi unitate de măsurăşi în sens invers, astfel încât domnul Tăriceanu să ia în serios cele peste şase milioane de voturi împotriva demiterii, exprimate de cetăţenii României. Primul-ministru a arătat că îşi asumă responsabilitatea pentru eşecul de la referendum. Singura formă pe care o poate îmbrăca această asumare a răspunderii este părăsirea funcţiei.

Cu aceeaşi ocazie, domnul Tăriceanu a afirmat într-un mod incalificabil că "trebuie să luăm pulsul românilor, să aflăm care este dorinţa lor reală. Fac un apel la clasa politică, să ne întoarcem la nevoile oamenilor". Ce caută o astfel de declaraţie în gura unui om politic, deţinătorul uneia dintre cele mai înalte funcţii în stat, care tocmai a ieşit înfrânt dintr-o competiţie electorală?

Voinţa poporului a fost deja exprimată, iar consecinţa în ceea ce-l priveşte pe domnul Tăriceanu şi Guvernul condus de Domnia Sa poate fi una singură: Guvernul Tăriceanu 2 a constituit catalizatorul procedurii de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu şi a referendumului organizat pentru demiterea Domniei Sale. Fără implicarea pătimaşă şi profund revanşardă a Guvernului şi a miniştrilor liberali, acest demers nu ar fi trecut de stadiul de exerciţiu de imagine, făcând parte dintr-o strategie electorală.

Chiar amânarea alegerilor pentru Parlamentul European a constituit un gest de încurajare a demersului de demitere a preşedintelui. Implicarea activăşi zgomotoasă a Guvernului condus de domnul Tăriceanu, cu toate armele pe care le presupune deţinerea puterii politice, a transformat, însă, această iniţiativă parlamentară întrun război împotriva preşedintelui, care a dobândit adesea accente nedemocratice şi a fost împins într-un mod inconştient către limitele extreme ale statului de drept.

Considerăm condamnabile fapte cum sunt cele prezentate în continuare: dezinformarea Comisiei Europene de către domnul Tăriceanu cu privire la situaţia reală din România. Astfel, primulministru a afirmat, discutând cu vicepreşedintele Franco Frattini, că - citez - "România este marcată de acţiunile preşedintelui, care caută soluţii politicianiste ca să-şi păstreze scaunul", când, de fapt, aceasta este tocmai preocuparea zilnică a domnului prim-ministru încă din vara anului 2005:

• incitarea la nerespectarea ordinii constituţionale şi a voinţei cetăţenilor, prin afirmaţia domnului Tăriceanu că "după referendum, multe dintre instituţii, mulţi lideri politici îl vor neglija, îl vor ignora chiar pe preşedinte".
• scoaterea din producţie a întregului efectiv de miniştri liberali, care, timp de o lună, au avut ca principală sau unică ocupaţie să susţină punctul de vedere politic al domnului Tăriceanu, războiul Domniei Sale pentru rămânerea la putere.
• restrângerea nepermisă a dreptului la vot al cetăţenilor, prin înfiinţarea unui număr insuficient de secţii de votare în străinătate, prin desfiinţarea secţiilor de votare din gări, autogări şi aeroporturi.
• încălcarea încă o dată de către domnul Tăriceanu a principiului independenţei postului public de televiziune, prin autoinvitarea Domniei Sale la emisiunea "Ediţie specială" la o oră de maximă audienţă pentru a profera atacuri la adresa preşedintelui Traian Băsescu.

Cel mai grav aspect al implicării Guvernului Tăriceanu 2 în referendumul pentru demiterea preşedintelui îl constituie, însă, motivul acestei acţiuni: interesul meschin şi politicianist al domnului Tăriceanu de a rămâne la putere cu orice preţşi de a îndepărta un actor politic pe care-l consideră incomod.

Domnul Tăriceanu nu se află la primul abuz pe care-l comite de dragul menţinerii la putere. Un alt exemplu relevant este amânarea nejustificată a alegerilor pentru Parlamentul European, importante în contextul în care prioritatea numărul unu a României trebuie să fie integrarea europeană.

Fireşte, aceste reproşuri ar putea fi privite ca mărunte, având în vedere faptul că obiectul lor este un politician, care are obiceiul de a solicita prin bileţele intervenţii la Parchet în folosul prietenului său Dinu Patriciu şi de a-l convoca pe ministrul justiţiei la întâlniri, cu acelaşi prieten, în încercarea de a găsi soluţii pentru problemele penale ale acestuia.

Domnul Tăriceanu a spus o dată "sunt unii politicieni care au visuri mici pentru România şi visuri mari pentru ei". Prin atitudinea Domniei Sale şi a Guvernului pe care-l conduce, cu ocazia referendumului din 19 mai 2007 şi a modului lipsit de demnitate în care a acţionat după înfrângerea suferită, domnul Tăriceanu demonstrează că este el însuşi un astfel de politician.

Tot domnul Tăriceanu spunea, citind, probabil, din Brătienii pe care-i place să-i invoce, dar nu şi să-i imite că, "un liberal nu alege ca ţara să meargă împiedicat". Dar cum merge România, astăzi, domnule prim-ministru, deteriorarea gravă a actului de guvernare, în ultimele două luni, nu poate fi în niciun caz trecută cu vederea.

"Avem o guvernare liberală de excepţie, un Guvern performant. Este cea mai eficientă guvernare, pe care a avut-o România vreodată, cel mai bun Guvern. România a avut guvernări liberale performante în perioada interbelică, lansate de celebra familie de politicieni Brătianu, dar are o guvernare liberală, acum, în 2007, guvernare mult mai performantă decât atunci". Iată cum vede Partidul Naţional Liberal Guvernul Tăriceanu 2 şi nu ezită s-o spună prin vocea domnului deputat Relu Fenechiu, naşul a o treime din acest Guvern.

Aceasta este realitatea? Noi spunem că nu.

De fapt, Guvernul Tăriceanu 2 este cel mai slab Guvern pe care l-a avut vreodată România. Cum altfel poate fi calificat acest Guvern, care a reuşit în nici măcar două luni de la învestitură să facă numai paşi înapoi în ceea ce priveşte reformele, care a reuşit să aducă România în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007?

În cel mai important moment, pe care l-a traversat în ultimii 100 de ani, România este condusă de un Guvern incompetent, lipsit de credibilitate şi, în acelaşi timp, dispus să sacrifice interesele naţionale în folosul celor personale.

Guvernul Tăriceanu 2 a realizat într-adevăr o performanţă, cea de a se umple de ridicol, în numai o lună de la învestitură, prin acţiunile sale, care denotă unele perfidie politică, altele amatorism, iar altele amândouă.

În discursul său în faţa Parlamentului, cu ocazia restructurării Guvernului, domnul prim-ministru Tăriceanu afirma că doreşte să continue reforma justiţiei, pentru a consolida instrumentele împotriva corupţiei şi pentru a ajunge la un act de justiţie de factură europeană.

Domnul ministru Tudor Chiuariu a înţeles să pună în practică acest angajament, având ca primă iniţiativă majoră, în calitate de ministru al justiţiei, revocarea şefului Secţiei a II-a din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorul Doru Ţuluş, care avea în lucru dosarele de corupţie ale mai multor politicieni. Acest gest fără precedent, de imixtiune politică în actul de justiţie, a determinat îngrijorare la nivelul Comisiei Europene, care a arătat că este important ca lupta anticorupţie să nu fie obstrucţionată, să nu apară ingerinţe prin schimbări, revocări sau numiri.

Cererea ministrului Chiuariu a determinat, de asemenea, proteste din partea mai multor organizaţii ale magistraţilor, care au calificat iniţiativa ca fiind discreţionară, alarmantăşi inacceptabilă.

Demersul ministrului justiţiei demonstrează foarte clar un fapt, că scopul suspendării preşedintelui a fost acela de a permite schimbarea din funcţie a unor procurori implicaţi în combaterea corupţiei la nivel înalt.

Felicităm magistraţii pentru modul în care au înţeles să-şi apere independenţa, atât de greu câştigată, dar nu putem să nu ne punem întrebarea: ne vom confrunta cu demiteri din funcţie de fiecare dată când Guvernul Tăriceanu 2 va avea un dosar de corupţie de îngropat? Asta înţelege Guvernul Tăriceanu 2 prin justiţie de factură europeană?

Demersul ministrului justiţiei demonstrează foarte clar un fapt, că scopul suspendării preşedintelui a fost şi acela de a permite schimbarea din funcţie a unor procurori implicaţi în combaterea corupţiei la nivel înalt

Astfel, cu siguranţă, România va ajunge la periferia Europei dacă domnul Tăriceanu rămâne prim-ministru, că iată deja a pornit spre acest drum.

Despre lipsa de experienţă, dublată de asumarea inconştientă a unor poziţii complet deplasate, vorbim şi în cazul domnului ministru de externe Adrian Cioroianu, care a reuşit să scandalizeze opinia publică din Republica Moldova anunţând că se opune retragerii militarilor ruşi din Transnistria.

Să nu uităm că prejudiciile provocate într-o singură lună, în plan extern, necesită ani de zile de diplomaţie coerentă pentru a fi reparată. Faptul că Guvernul ignoră priorităţile fundamentale la nivel european şi chiar mondial este demonstrat de tergiversarea elaborării unei strategii în domeniul energetic, neglijându-se faptul că securitatea energetică este o componentă a securităţii naţionale.

Ministerele de resort, reunite acum în Ministerul Economiei şi Finanţelor, nu au fost capabile ca în doi ani să elaboreze o strategie coerentă în acest domeniu. Şi în prezent ne aflăm, în această privinţă, tot în stadiul unui proiect rudimentar, care nu formulează nici un fel de orientări strategice.

Consecinţe deosebit de grave vor avea şi întârzierile nepermise din domeniul agriculturii, iar gravitatea acestora este sporită de faptul că vor afecta în mod special cetăţenii săraci din mediul rural, cei care ar trebui să beneficieze de o atenţie specială din partea autorităţilor şi să nu fie ignoraţi de către acestea. Astfel, în acest an, peste 100 milioane de euro din fondurile SAPARD vor fi pierdute ca urmare a neîndeplinirii unor formalităţi procedurale. La fel de îngrijorător este faptul că Programul naţional de dezvoltare rurală, în valoare de aproximativ 500 de milioane de euro, pentru acest an, nu a fost încă finalizat şi va fi transmis spre aprobare la Bruxelles cel mai devreme la începutul lunii iulie, fapt care poate avea consecinţe financiare şi sociale dezastruoase.

De asemenea, potenţialele probleme în acreditarea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură vor conduce la o absorbţie redusă de fonduri în domeniile cele mai stringente pentru ţară, mai ales în ceea ce priveşte dezvoltarea zonelor defavorizate.

Nu în ultimul rând, incompetenţa ministrului agriculturii este din plin demonstrată de faptul că Domnia Sa a aflat despre seceta care afectează grav zece judeţe ale ţării, numai după ce preşedintele Traian Băsescu a vorbit despre acest lucru la Iaşi.

Nu este suficient să fii un ministru prost, trebuie să fii şi desprins de realitate şi nepăsător pentru a ignora o astfel de realitate, care va avea ca efecte importuri masive de cereale, scumpiri ale produselor agroalimentare şi scăderea competitivităţii agriculturii româneşti pe piaţa Uniunii Europene.

Într-adevăr, după cum şi dânsul recunoaşte, domnul Remeş nu se pricepe la agricultură, care este un domeniu de o vastitate teribilă. În acelaşi timp, incompetenţa domnului Remeş demonstrează că Domnia Sa nu s-a bazat pe meseriaşi, aşa cum a anunţat cu ocazia audierii în comisiile parlamentare. Moralist, domnul Remeş îi linişteşte însă pe agricultorii care nu-şi vor primi subvenţiile sau care îşi văd culturile compromise - citez - "celui care are, i se va mai da şi celui care nu are, i se ia".

Problemele grave cu care se confruntă domeniul sănătăţii continuă, cu toate că sănătatea a beneficiat în 2007 de cel mai mare buget de până acum, 4% din PIB, dublu faţă de bugetul din 2004. De asemenea, bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate este cu o treime mai mare decât în 2006.

Ce se întâmplă cu aceşti bani şi cum se explică faptul că dezastrul din spitale a rămas acelaşi, că bolnavii de cancer au ieşit să protesteze în stradăşi că bolnavii stau încă la cozi interminabile în faţa farmaciilor?

Este o întrebare care necesită un răspuns urgent din partea domnului ministru Eugen Nicolăescu, dar şi a şefului său de Guvern şi de partid, domnul Tăriceanu.

Lista faptelor iresponsabile ale Guvernului Tăriceanu 2 poate continua cu acţiunile domnului ministru al transporturilor, Ludovic Orban. În puţinele momente libere, pe care i le-a lăsat implicarea sa activă în campania pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, domnul Orban a găsit timpul necesar pentru a schimba din funcţie 11 directori şi peste 100 de membri ai consiliilor de administraţie din subordinea Ministerului Transporturilor. Şi îmi permit să citez "fiind în zona liberală, sunt oameni cu viziune liberală", a recunoscut cinic domnul Orban caracterul politic al acestor epurări fără precedent.

Domnul Chiuariu nu este nici pe departe singurul personaj al acestui Guvern, care, pentru a folosi un eufemism, mai are multe de învăţat până să-şi asume o funcţie de o asemenea responsabilitate. Nu putem să uităm modul grotesc în care domnul Cristian Admoniţei, ministrul educaţiei, a reuşit să iasă în evidenţă, în faţa unui grup de şcolari de clasa a V-a, pe care încerca să-i convingă că drapelul Uniunii Europene are 15 stele, şi nu 12, cum ar putea fi tentat să creadă un cetăţean de rând, care nu este nici ministru al educaţiei, şi nici nu are competenţe importante în relaţia României cu Uniunea Europeană.

Nu putem să nu remarcăm şi faptul că domnul Adomniţei, după încheierea studiilor, se află la primul său contact cu sistemul de învăţământ. Nici la nivelul secretarilor de stat, situaţia nu este mai fericită, având în vedere că de învăţământul preuniversitar se ocupă preşedinta Organizaţiei de femei a PNL Vâlcea, care nu îndeplineşte nici măcar condiţiile pentru a ocupa o funcţie de director de şcoală.

Într-adevăr, aşa cum o spune şi domnul Adomniţei, educaţia este mai presus de orice doctrină.

La fel de ridicol ca domnul ministru al educaţiei, domnul Cristian David, ministrul reformei administrative, a trăit, până să ocupe înalta funcţie, cu convingerea profundă că România are 40 de judeţe, şi nicidecum 42.

Un alt membru al Guvernului, domnul Decebal Traian Remeş, ministrul agriculturii, are cel puţin decenţa de a recunoaşte că nu se pricepe.

Aceste câteva fapte fac ca Guvernul Tăriceanu 2 să-şi merite cu prisosinţă numele de "Guvern de întâi aprilie" cu care l-a gratulat mass-media. Asemenea perle ar fi comice, dacă nu ar fi tragice, prin consecinţele grave, pe care prezenţa unor persoane lipsite de o minimă competenţă la conducerea unor ministere importante le va avea asupra intereselor cetăţenilor români.

Acesta este Guvernul de 20% al României, rezultat al unei evidente crize de cadre, dovedite, de asemenea, de desemnarea cel puţin neinspirată a unor miniştri.

O altă dovadă a acestei crize este faptul că a fost nevoie, în disperare de cauză, de reactivarea unor foşti miniştri ţărănişti şi a unor foşti consilieri ai preşedintelui Emil Constantinescu pentru acoperirea posturilor guvernamentale.

De parcă nu ar fi fost suficient, domnul vicepremier Marko Bela a anunţat că intenţionează să renunţe la funcţie. În acest fel, Guvernul, în loc să reprezinte o locomotivă naţională, a devenit o banală gară de tranzit.

Cu acest Guvern la conducerea trebuirilor publice, orice cetăţean conştient îşi pune astfel întrebarea: încotro merge România? Cu siguranţă că nu în direcţia cea bună! De aceea, avem datoria, ca parlamentari, să încercăm să reparăm răul făcut, să recuperăm timpul pierdut şi să aşezăm lucrurile pe făgaşul lor normal.

România are nevoie acum de un Guvern stabil, profesionist, cu o majoritate parlamentară asumată în mod transparent.

Partidele politice trebuie să decidă: fie îşi asumă guvernarea, fie acceptă organizarea alegerilor anticipate. Decizia este în acest moment în mâna Parlamentului.

Indiferent pentru ce soluţii se va opta în continuare, pentru ieşirea din criza actuală, România are nevoie de aprobarea acestei moţiuni de cenzură pentru a pune capăt mandatului acordat Guvernului Tăriceanu 2.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să-mi permiteţi să dau cuvântul domnului prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu pentru prezentarea poziţiei Guvernului, faţă de moţiunea de cenzură.

Stimate domnule prim-ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Călin Popescu Tăriceanu - prim-ministruul României:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi membri ai Parlamentului,

Am venit astăzi, în faţa dumneavoastră, cu un sentiment de neîmplinire şi amărăciune, dar având foarte clar în gând ceea ce am de făcut şi ceea ce vă voi spune.

Nu am venit săţin un discurs agresiv sau justificativ. Eu, ca prim-ministru al României şi ca preşedinte al unui partid cu o istorie de peste o sută de ani, sunt întristat şi chiar ruşinat din cauza motivelor ce ne-au adus aici, în această zi.

Astăzi Parlamentul va acorda votul său asupra moţiunii de cenzură împotriva Guvernului pe care îl conduc. Un Guvern care a fost votat pentru prima dată în urmă cu doi ani, un Guvern care a fost forţat să îşi modifice structura, un Guvern care, în urmă cu câteva săptămâni, a primit votul unei majorităţi uriaşe formate din 302 parlamentari. Pentru că unii din ei sunt prezenţi în salăşi astăzi şi am încredere că nu i-am dezamăgit, o să vă spun ceea ce cred că o să se întâmple în următoarele ore.

Astăzi, Parlamentul României va da un semnal în privinţa tipului de democraţie cu care dorim să mergem înainte. Parlamentul României va trebui să aleagă între responsabilitate şi demagogie, între rezultate şi populism, între problemele reale ale României şi vorbe goale.

Avem o tradiţie democratică extrem de fragilă. Uitându-ne în urmă, cântărind toate evenimentele din ultimii 17 ani, putem spune că democraţia noastră este nouă, este în formare, procesul de consolidare fiind de-abia la început. Niciodată nu mi-am dorit să fiu parte a unui sistem politic fragil, una din naţiunile unde continuitatea politică depinde de starea de spirit a unui personaj care se crede trimisul lui Dumnezeu pe pământ, uitând complet pentru ce am fost votaţi să conducem România.

Astăzi, am venit în faţa dumneavoastră, nu pentru a apăra Cabinetul Tăriceanu! Am venit pentru a reprezenta interesele poporului român, pentru că avem o datorie faţă de el: aceea de a construi o societate stabilă, sigură, responsabilăşi prosperă.

Doamnelor şi domnilor,

Am constatat, în România ultimilor ani, o dezechilibrare a instituţiilor, care afectează însuşi fundamentul democratic al statului român.

Preşedintele României a transformat instituţia prezidenţială nu doar într-un jucător, ci şi într-un demolator, iar acest fapt a fost vizibil şi în perioada imediat anterioară referendumului, şi în perioada de campanie electoralăşi, mai ales, în ultimele săptămâni de după consultarea populară.

Românii au votat pentru ca Traian Băsescu să rămână în funcţie. Am spus-o şi respect această decizie a electoratului, această opţiune a cetăţenilor, cel care însă nu o respectă este chiar preşedintele Traian Băsescu. Şi nu o respectă, pentru că refuză să accepte că votul a fost dat pentru ca dumnealui să-şi exercite în continuare atribuţiile constituţionale, subliniez, atribuţiile constituţionale, şi nu aşa cum încearcă dânsul să acrediteze, un vot împotriva Parlamentului, a partidelor sau a milioanelor de români care nu sunt de acord cu el.

Le spun, de aceea, preşedintelui şi susţinătorilor Domniei Sale, care au depus moţiunea de cenzură: nu vom fi niciodată de acord cu o arhitectură instituţională care să ne facă să semănăm cu state precum Venezuela, Cuba sau cu fostele republici sovietice!

Într-un stat european, democratic, pentru care modelele politice sunt Germania sau Franţa, Italia sau ce ţară doriţi dumneavoastră din Uniunea Europeană, împărţirea şi exercitarea puterii se face în mod echilibrat. Orice altă abordare este un demers care, bazându-se pe demagogie şi populism, conduce spre dictatură.

În 1989, mii de români au murit pentru ca noi să nu mai ajungem într-o asemenea situaţie şi nu pot să cred că există vreun român care să-şi dorească întoarcerea la acea perioadă.

Winston Churchill spunea că "Democraţia este cel mai rău sistem de guvernare, cu excepţia tuturor celorlalte încercate de om." În mod sigur, manifestarea de voinţă a unui singur personaj înseamnă începutul drumului spre dictatură.

Cu tot respectul pentru cei care cred altfel, trebuie să spun un lucru de care sunt convins, în care cred fundamental: modelul european de democraţie se sprijină pe controlul reciproc al puterilor statului, iar Parlamentul are dreptul constituţional să cenzureze acţiunile preşedintelui.

Doamnelor şi domnilor,

Guvernul României, prin mine, stă astăzi în faţa Dumneavoastră şi de aceea vă voi vorbi despre el şi despre ceea ce eu consider că trebuie să facă pentru a-şi îndeplini misiunea pentru care a fost învestit. Dar voi vorbi despre un lucru şi mai important. Vă voi vorbi despre România. Despre o ţară cu un potenţial imens, care este distrus şi frânat de unii politicieni, politicieni pe care-i ştim cu toţii, mânaţi de ambiţii mărunte, avizi de putere, care îşi pun interesele personale în faţa intereselor poporului român, politicieni care vorbesc de popor sau stau cu spatele la interesele sale.

Am reflectat mult înainte de a mă adresa dumneavoastră, am încercat să fac tot posibilul să evit să ajungem aici, deoarece consider că acest eveniment este ruşinos pentru noi toţi, pentru clasa politică românească. Astăzi facem un rău intereselor românilor.

Ochii lumii, ai Europei, în special, sunt aţintiţi asupra noastră de mult timp. Ne privesc cu suspiciune pentru că nu mai este un secret pentru nimeni faptul că am avut o misiune dificilă în a deveni membri ai Uniunii Europene.

Mulţi nu au dorit ca noi să fim admişi, mulţi au considerat că nu suntem pregătiţi, mulţi au avut dubii în legătură cu faptul că suntem cu adevărat europeni. Cu toţii am lucrat ca să le dovedim acestora din urmă că nu au dreptate, am luat toate măsurile pentru a depăşi obstacolele, pentru a arăta că suntem la fel de bine pregătiţi şi capabili ca oricare alt stat membru al Uniunii Europene.

V-aş ruga, însă, insistent, să citiţi presa internaţională din ultima vreme. Ei nu scriu despre o Românie măreaţă, nu scriu despre marile oportunităţi de afaceri ce se deschid în faţa investitorilor străini şi a tineretului din România. Ei nu scriu despre ultimii 7 ani de creştere economică remarcabilă, despre puternicul nostru sistem educaţional şi despre integrarea României incredibil de lină în structurile europene la doar 5 luni după aderare.

În schimb, ei scriu despre eternul conflict dintre Preşedintele României şi primul-ministru, despre luptele politice interne care nu încetează să creeze ştiri senzaţionale nici măcar pentru o oră.

Şi toţi aceşti sceptici, toţi cei ce au atenţionat împotriva intrării noastre în UE, stau şi zâmbesc îngăduitori. Zilnic li se spune prietenilor noştri de la Bruxelles, de la Londra, de la Paris, de la Roma şi chiar din Washington: "V-am spus că aşa o să fie, românii încă nu sunt pregătiţi".

Vă rog, mergeţi şi citiţi cu ochii dumneavoastră aceste articole din presa internaţională. Citiţi-mi şi spuneţi-mi cumva dacă sunteţi mândri de ceea ce citiţi, pentru că eu mă simt ruşinat şi vreau să fiu bine înţeles. Nu sunt ruşinat de faptul că avem o moţiune de cenzură astăzi, în Parlament. Acest demers face parte din procesul democratic şi derivă din faptul că trăim într-o democraţie.

Guverne peste tot în lume sunt supuse unor moţiuni de cenzură. Aş fi fost un prim-ministru mândru dacă în moţiunea de astăzi s-ar fi pus în dezbatere unele proiecte ale Guvernului României, unele realizări la care au contribuit nu numai unii din semnatarii moţiunii, miniştri până acum câteva luni, sau cei de faţă. Aş fi înţeles o asemenea moţiune, bazată pe interesele reale ale românilor! Aş fi fost un român mândru dacă aş fi ştiut că acest Guvern este testat în privinţa politicilor sale economice, dacă aş fi ştiut faptul că există o dezbatere asupra sistemului de taxe şi asupra reformelor din sănătate sau în privinţa viitorului pensionarilor din România.

Din păcate, astăzi, nu avem o dezbatere despre cele prezentate mai sus. Nu susţinem o dezbatere despre nevoile cetăţeanului, iar acesta este lucrul cel mai trist!

Singurul lucru pe care îl dezbatem astăzi, singurul motiv din cauza căruia suntem cu toţii aici este dorinţa de putere şi interesele personale ale unui personaj politic care vrea să-şi subordoneze toată puterea în România. Vrea un Parlament unicameral, format numai din susţinătorii lui, vrea o justiţie care să-i judece numai pe inamicii lui şi să-i protejeze prietenii, vrea un Guvern care să execute ordinele sale. Se crede un personaj coborât din ceruri pentru a ne salva! Este, aş spune, chiar tragic.

Doamnelor şi domnilor,

Suntem cu toţii aici deoarece, alături de acest personaj politic, câteva persoane nu pot accepta faptul că nu mai sunt la putere. Nu le pasă nici cât negru sub unghie de vieţile românilor, de nevoile oamenilor care au votat pentru noi şi pe care trebuie să-i reprezentăm. Ei nu se gândesc la sănătatea economiei româneşti, nu se gândesc la imaginea noastră în străinătate şi nici la ocaziile pe care le irosim. Ştiu că aceşti oameni sunt o minoritate în această salăşi de aceea nu sunt îngrijorat de rezultatul votului de azi. Sunt doar ruşinat. Mi-e ruşine de faptul că nu mai au nici o ruşine!

Am fost primul care a recunoscut după referendum că am făcut o greşeală. Am învăţat mult din această lecţie. Am văzut cum românii se pot îndepărta de politicăşi cum politicienii se îndepărtează de români. Tot ce am făcut din poziţia mea publică a fost să îmi servesc ţara şi cetăţenii, cum am putut mai bine.

Economia României care se dezvoltă rapid, intrarea noastră în Uniunea Europeană după o lungăşi dură luptă pe care am câştigat-o împreună, oportunităţile ce se deschid în faţa tinerilor, volumul uriaş al investiţiilor străine sunt realităţi ale României de astăzi. Toate aceste lucruri au fost făcute pentru a-i servi pe cei care ne-au trimis aici, cetăţenii români. Pentru a face posibil ca fiecare cetăţean român să ducă o viaţă decentă, să aibă un loc de muncă bine plătit, o locuinţă decentă, o educaţie bună pentru copii, precum şi un sistem de sănătate profesionist, s-a depus un efort enorm pentru că trebuia să le asigurăm o viaţă europeană normală. Am reuşit să facem multe, dar cu siguranţă mult mai multe rămân să fie făcute în viitor.

Cea mai mare greşeală a mea din ultimii doi ani, şi cu siguranţă mai accentuată în ultimele luni, este faptul că am pus prea mult accent pe politicăşi prea puţin în a-i asculta pe români. Pentru prea mult timp ne-am lăsat instinctele politice să ne construiască agenda politică, pentru prea mult timp am fost ţinuţi captivi de disputele politice neprivind mai departe de ele, dincolo de conflictele politice, spre interesele reale ale poporului român.

Doamnelor şi domnilor,

N-am venit în faţa dumneavoastră trăind cu iluzia că aş fi reprezentantul lui Dumnezeu în Parlament sau în Guvern! Ar fi nu numai o necuviinţă, dar şi o blasfemie. Sunt aici doar ca să servesc poporul acestei ţări atât de bine cât pot. Noi, toţi, suntem aici pentru a sluji 22 de milioane de români care aşteaptă de la noi soluţii, şi nu dezbateri sterile. Trebuie să lucrăm în folosul lor. Din păcate, în loc să ne concentrăm asupra a ceea ce este mai bine pentru cetăţeni, punem mult prea multă energie în intrigi politice.

Trăim momente foarte importante pentru România. Acesta este primul nostru an în Uniunea Europeană. Noua noastră poziţie ne oferă multe oportunităţi, dar în acelaşi timp ne pune în faţa unor mari încercări. Cu toate acestea, din cauza luptelor politice interne, în continuare, nu reuşim să rezolvăm unele din aceste probleme.

Am muncit din greu să ajungem la stadiul la care ne aflăm - acela de a fi un membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Acum, ar trebui să lucrăm şi mai mult pentru a continua cu succes procesul de integrare în Uniunea Europeană, să fim siguri că fondurile europene vor ajunge la fiecare cetăţean, fiind distribuite corect. Trebuie să lăsăm interesele meschine deoparte, pentru că numai împreună putem promova România în străinătate, potrivit intereselor sale, numai împreună putem genera un standard de viaţă mai bun pentru toţi românii. Interesele poporului român ar trebui să fie deasupra intereselor personale, nu numai în discursurile din piaţă, ci şi în acţiunile de zi cu zi.

Doamnelor şi domnilor

Asistăm la o situaţie periculoasă. Un actor politic important, în loc să contribuie la realizarea acestei coeziuni, coeziune între instituţiile statului şi societate sau între membrii cetăţii, seamănă dezbinare.

Noi, cei din Partidul Naţional Liberal - şi sunt convins că, alături de noi este întreaga societate românească - vrem să promovăm în România un model de societate europeană. Modelul de solidaritate socială care să pună capăt suferinţelor celor defavorizaţi de perioada tranziţiei. Deşi suntem unicul partid care promovează valorile de centru-dreapta, nu vrem ca săracii să fie opuşi bogaţilor, ci vrem ca fiecare dintre noi să poată duce un trai decent.

Ca preşedinte al Partidului Naţional Liberal şi ca prim-ministru al României, propun un proiect prin care românii să fie uniţi de valorile democraţiei şi ale prosperităţii pentru viitorul lor.

Intrarea României în Uniunea Europeană trebuie să fie o realitate de care să beneficieze toţi românii. Iar acest lucru nu se poate face decât prin conlucrare, prin coeziune socialăşi politică.

De 17 ani sunt alături de Partidul Naţional Liberal, de 17 ani am promovat principiile dreptei europene în politica românească, şi de doi ani de zile sunt prim-ministrul acestei ţări.

Din această poziţie, vreau să vă mărturisesc un lucru: mă uit la România şi văd o ţară cu un potenţial uriaş, dar care mai are atât de multe de făcut pentru a-l valorifica la maximum.

În ultimii doi ani, Guvernul României condus de mine a avut câteva realizări importante:

• prima, şi cea mai importantă o reprezintă introducerea taxei pe venit şi pe profit de 16%, care a fost un factor hotărâtor în creşterea economică, fără precedent, de 7% până la 8%, în ultimii doi ani;
• continuăm să atragem niveluri record de investiţii străine;
• în ianuarie 2007 am reuşit să devenim membri cu drepturi depline ai Uniunii Europene, în ciuda opoziţiei dure, în ciuda îndoielilor pe care le aveau cu privire la reforma justiţiei, a agriculturii şi a sistemului administraţiei centrale şi locale;
• am început o serie de reforme fundamentale pentru a ne conforma cu cerinţele Uniunii Europene şi am reuşit;
• mai mult, prin reformele noastre economice, veniturile cetăţenilor au crescut cu mai mult de 24%, şi asta doar în ultimele 24 luni, şi cu 43% începând cu aprilie 2005;
• o creştere semnificativă a domeniului industrial - numai în ultimul trimestru industria românească a avut o creştere de 12%, companii renumite precum Erste Bank, Renault, Nokia consideră România locul perfect pentru investiţiile lor;
• în calitate de prim-ministru al României, am promovat legi importante în domeniul justiţiei, dintre care, după cum ştiţi, cea mai recentă, cu suportul Parlamentului, fiind Legea Agenţiei Naţionale de Integritate.
• am investit sume importante de bani în agricultura noastră, un bun exemplu fiind Programul Uniunii Europene SAPARD, care a fost extins cu sprijin financiar guvernamental suplimentar;
• Guvernul continuă să reformeze sistemul naţional de sănătate, promovând proiecte ce asigură un management profesionist al spitalelor şi, de asemenea, proiecte ce asigură fiecărui cetăţean o consultaţie medicală gratuită în fiecare an. Într-adevăr, nici eu nu sunt mulţumit cu situaţia din spitalele româneşti şi cu situaţia din sistemul medical românesc, dar a cere minuni într-un sistem care până acum doi ani suferea din cauza lipsei de bani şi a corupţiei, este populism în formă pură. Suntem pe drumul cel bun, dar mai avem un volum enorm de muncă pentru a ajunge să fim satisfăcuţi de performanţa sistemului de sănătate;
• Guvernul României a făcut reforme semnificative în sistemul de pensii prin introducerea pensiilor private. Dar nu trebuie omis faptul că pensiile au crescut cu 17% de la 1 ianuarie şi vor mai creşte cu a doua treaptă de la 1 septembrie, iar pensiile agricultorilor vor creşte, de asemenea, în următoarele câteva luni;
• de asemenea, de o importanţă majoră sunt realizările din sectorul educaţiei, după cum ştiţi, în anii 2005 - 2006 - 2007 s-au alocat sume mai mari de bani pentru investiţii în educaţie decât în toată perioada 1990-2004;
• trebuie să menţionez şi investiţiile în infrastructură, ca de exemplu, investiţiile în zonele rurale sau investiţiile în autostrăzi. În luna aprilie a fost inaugurat tronsonul Drajna - Feteşti al Autostrăzii Bucureşti-Constanţa. În afara acestui fapt peste 184 de milioane de Euro vor fi investite în acest an în Autostrada Transilvania şi alte sume importante vor fi investite în Coridorul IV Paneuropean, precum şi în Autostrada Bucureşti - Ploieşti.

Aceasta este o scurtă listă a ceea ce am reuşit să îndeplinim. Prea mulţi oameni, în continuare, nu simt beneficiile creşterii economice şi pe cele ale aderării în Uniunea Europeană. Prea mulţi oameni din aceastăţară, în continuare, suferă din cauza serviciilor sociale proaste, prea mulţi oameni caută bunăstarea peste hotarele ţării.

Şi eu mă adresez acestora pentru a le spune: aveţi dreptate! Într-adevăr, mai sunt foarte multe lucruri de făcut. Avem în continuare în faţa noastră un proiect enorm, dar cred în adâncul sufletului că suntem pe drumul cel bun. Împreună putem face ca visul de a trăi într-o ţară europeană normalăşi prosperă să devină o realitate.

Avem toate calităţile necesare pentru a îndeplini aceste deziderate. Suntem cel puţin la fel de buni ca vecinii noştri europeni şi suntem mult mai motivaţi decât aceştia să ne îmbunătăţim viaţa.

Doamnelor şi domnilor,

Ştiu că timpul este preţios, zilele care trec în astfel de dezbateri şi timpul pe care îl irosim, măcinându-ne în asemenea dezbateri sterile, ar putea să fie mai bine consacrat adevăratelor probleme şi adevăratelor nevoi ale oamenilor obişnuiţi pentru că acest timp nu se va mai întoarce. Aş vrea să vă spun că s-a încheiat vremea în care politicienii stabileau agenda, a venit vremea ca românii să stabilească ce e bine pentru ei. Puterea este în mâna cetăţenilor şi ea nu trebuie să stea în buzunarul a doi-trei indivizi. Trebuie să strângem rândurile şi să luptăm împreună în favoarea valorilor româneşti, în favoarea poporului român, în favoarea produselor româneşti pentru ca ele să fie cunoscute şi apreciate în Europa şi în întreaga lume. Trebuie să profităm de aceste evenimente istorice şi de aceste realizări, pe care acum le risipim cu inconştienţă.

Noi, oamenii politici, putem recăpăta încrederea oamenilor numai prin sinceritate. Demagogia, vorbele goale, fanfaronada şi minciuna spusă cu bunăştiinţă, atât de prezente în ultima vreme în procesul politic, dar ele ar trebui înlocuite cu responsabilitate, clarviziune şi onestitate. Niciodată nu este prea târziu, de aceea aş vrea să sper că odată consumat acest moment, ne vom întoarce la treabă. Vom pune capăt disputelor politice, vom uita ranchiunele şi vorbele care ne-au despărţit. Cred că a fost de-ajuns! Haideţi înapoi la treabă, haideţi înapoi la interesele reale ale poporului român!

Doamnelor şi domnilor,

După cum ştiţi, acest Guvern se va înfăţişa judecăţii publicului în mai puţin de 18 luni. Poporul român va spune atunci dacă acest Guvern l-a servit bine sau rău. Ştiu că acest Guvern, al cărui prim-ministru sunt, nu se află pe cea mai înaltă cotă a popularităţii sale, dar aş vrea să vă spun un lucru: sunt mândru de acest Guvern şi de tot ceea ce am realizat pentru România şi sunt optimist în legătură cu ce voi realiza în viitor.

Aş mai adăuga, cu voia dumneavoastră, că devotamentul nostru faţă de valorile fundamentale ale liberalismului precum proprietatea, libertatea şi responsabilitatea individuală, reducerea aparatului birocratic, încrederea în puterea spiritului antreprenorial românesc şi cel al economiei de piaţă au făcut posibil miracolul economic românesc din ultimii ani.

Stă în puterea noastră să continuăm. Este în puterea noastră, a cetăţenilor, să lăsam progresul să continue în aşa fel încât roadele acestuia să ajungă în toate colţurile României, astfel încât această bogăţie să nu ajungă doar la cei puţini şi puternici, ci la toţi românii.

În ultimele luni am învăţat cu toţii o lecţie importantă. Eu am învăţat foarte multe şi sunt sigur căşi partidul meu de asemenea. Fac un apel la toate partidele şi liderii politici din România. Haideţi să nu ne mai concentrăm asupra noastră, haideţi să ne concentrăm asupra oamenilor pe care trebuie să îi reprezentăm aici, în Parlament. Nu-i putem dezamăgi încă o dată. Trebuie să le arătăm că problemele lor au devenit problemele noastre, grijile şi speranţele lor sunt datoria noastră. Aceste momente de oportunitate sunt irepetabile. Haideţi să folosim acest timp pentru a face tot ce este mai bun pentru cetăţenii noştri.

România anului 2007 este un membru important al Uniunii Europene. Trebuie să acţionăm de o manieră în care să fim mândri de ţara noastră, să fim mândri că suntem români, trebuie să acţionăm în spiritul intereselor poporului român.

V-aş propune să transmitem un mesaj de maturitate şi de responsabilitate.

Haideţi să ne folosim de acest moment, să lăsăm politica de-o parte şi să transmitem un mesaj prin care să arătăm că suntem o clasă politică unită, maturăşi responsabilă.

Personal, în perioada următoare, intenţionez să las politica de-o parte şi să mă concentrez asupra funcţiei mele. Fac un apel la dumneavoastră, la colegii mei, să faceţi acelaşi lucru. Fac apel la fiecare dintre dumneavoastră. Haideţi să muncim împreună pentru a da poporului român un motiv de mândrie. Haideţi să construim împreună o Românie cu adevărat europeană! Vă mulţumesc. (Aplauze puternice din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Trecem la dezbateri.

S-au înscris 17 colegi senatori şi deputaţi. Timpul pe care îl aveţi fiecare îl ştiţi:

• Grupul parlamentar PSD - 53 minute;
• Grupul parlamentar PNL - 31 minute;
• Grupul parlamentar PD - 23 minute;
• Grupul parlamentar PRM - 23 minute;
• Grupul parlamentar UDMR - 11 minute;
• Grupul parlamentar PC - 10 minute;
• Grupul parlamentar al minorităţilor - 6 minute şi
• independenţii - 14 minute.

Vă rog să-mi permiteţi să dau cuvântul domnului deputat Victor-Viorel Ponta, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri, pentru că doamne nu sunt,

Stimaţi colegi deputaţi şi senatori,

Tot în această sală, din păcate, tot în această formulă, în decembrie 2004, ne-am exprimat neîncrederea în primul-ministru, domnul Călin Popescu Tăriceanu, desemnat de Preşedintele ţării, domnul Traian Băsescu.

Am avut dreptate, între liberali şi democraţi, dincolo de dorinţa de a ajunge la putere, nu mai exista nici un element comun. Am spus atunci şi spunem şi acum că soluţia ar fi să plece Guvernul Tăriceanu, cum bine aţi spus în titlu, dar cu un amendament esenţial, să plecaţi împreună, pentru că aţi guvernat împreună în aceşti doi ani şi jumătate. Să plece nu numai miniştrii, cei prezenţi aici, dar să plece şi toţi reprezentanţii acestor miniştri sau ai foştilor miniştri care sunt acum în sală, toţi şefii şi şefuleţii PD şi PNL care se ocupă de judeţe, care împart contracte, care câştigă o mulţime de bani pentru ambele partide, care taie păduri, care se ocupă de tot ceea ce ştiu foarte bine şi colegii de la PD, şi colegii de la PNL.

Ne puneţi acum să alegem între PD şi PNL, între domnul Tăriceanu şi domnul Boc, între domnul Flutur şi domnul Remeş, între domnul Hărdău şi domnul Adomniţei. Groaznică alegere, pentru că rezultatele unora seamănă extraordinar cu ale celorlalţi, adică sunt aproape de zero, să nu-l uit şi pe domnul Orban care, sigur, a procedat ca domnul Berceanu, în sensul că a început prin a-i da afară pe toţi oamenii care nu erau ai dânsului, ca să-i numească pe liberali. Tot nu putem alege nici între domnul Berceanu şi domnul Orban. Seamănă foarte tare.

Ne-am fi dorit să alegem între competenţă şi incompetenţă, dar, în această situaţie era foarte clar, trebuia să plece Guvernul Tăriceanu, Guvernul liberalo-democrat Călin Popescu Tăriceanu.

Spunea distinsul domn Rădulescu că, prin această moţiune, separăm apele. Apreciez dorinţele biblice. Poate că domnul Boc este un nou Moise. Dar cred că vreţi să separaţi apele altfel, vreţi să fugiţi de responsabilitate, vreţi să le spuneţi oamenilor că nu sunteţi la fel de vinovaţi ca şi liberalii pentru aceşti doi ani şi jumătate. Îmi pare rău, este o cacealma şi oamenii trebuie să vă vadă aşa cum aţi fost şi în decembrie 2004, împreună, împreunăşi când răspundeţi pentru tot ceea ce s-a făcut rău.

Sigur, dacă vreţi să fiţi şi politicieni responsabili, trebuie să spuneţi ce punem în loc. Ne-am dus, vineri, la şeful Partidului Democrat, domnul preşedinte Băsescu, şi l-am întrebat ce se pune în loc. Şi ne-a făcut o propunere extrem de serioasă: un guvern PNL-PD şi PLD. Iertaţi-mă că v-am uitat, dar, nefiind grup parlamentar, nu reuşesc să văţin mereu minte. Ne-am şi închipuit cum la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale vor fi împreună domnul Flutur şi domnul Remeş, cum la Ministerul Justiţiei va fi doamna Macovei, pentru că domnul Chiuariu va pleca cu elicopterul, probabil, la piscină, că la Ministerul Economiei şi Finanţelor vor fi cei doi liberali, liberalul trecut şi liberalul actual.

A fost o propunere serioasă sau a fost o nouă glumă a preşedintelui? Trebuia să discutăm despre un guvern pe care dumneavoastră nu mai puteţi să-l faceţi, pentru că ceea ce v-a unit, dorinţa de a ajunge la putere, a dispărut în această perioadă.

Am constatat şi vineri, constatăm şi acum că PSD-iştii sunt foarte răi, dar voturile lor sunt bune. Dacă votăm moţiunea, suntem buni pentru PD-işti să votăm şi atât, dacă nu votăm moţiunea, suntem foarte buni pentru domnul Tăriceanu să-l ţinem în funcţie.

Aş vrea să vă rog să le spuneţi încă o dată oamenilor, că poate au uitat: dumneavoastră v-aţi pus acest Guvern şi dumneavoastră trebuie să-l ţineţi până când plecaţi împreună.

Domnul prim-ministru spunea că cei care l-au votat acum 7 săptămâni speră să nu fie dezamăgiţi. Eu nu sunt dezamăgit că nu v-am votat, dar au fost şi foarte mulţi colegi de bună-credinţă care v-au votat sperând că în locul figuranţilor de la Primăria Capitalei n-o să aduceţi figuranţii de la Iaşi. Deci, i-aţi dezamăgit chiar şi pe cei care, totuşi, v-au dat un pic de credit în speranţa că va fi ceva mai bine.

Am venit să vă spun că partidul nostru nu are absolut nici un fel de datorie şi obligaţie nici faţă de Partidul Democrat, nici faţă de Partidul Naţional Liberal. Avem o singură obligaţie faţă de oamenii care ne-au votat şi faţă de oamenii care, în aceastăţară, au nevoie de politici de stânga şi o să ne batem pentru a rezolva măcar o parte din probleme. Dar, din păcate, problema pensiilor n-o putem rezolva nici cu domnul Barbu, nici cu domnul Păcuraru, problema din sănătate, cu eternul şi fascinantul domn Nicolăescu, va fi imposibil de rezolvat, problema absorbţiei fondurilor comunitare nu cred c-o rezolvăm nici cu PD-ul, nici cu PNL-ul, nici măcar cu veşnicul partid de guvernământ UDMR. Problemele din justiţie le-am rezolvat, mergem cu elicopterul şi va fi şi independenţă, vor fi şi mari peşti prinşi. Nu ştiu dacă doamna Macovei a vrut să prindă peştii. Domnul Chiuariu taie plasa în această perioadă. Important este că, în nici un caz, nici cu unii, nici cu alţii, nu putem rezolva nimic.

Nu votăm această moţiune şi nu participăm la vot în nici un fel, pentru că nu vrem ca oamenii să vadă altceva decât ceea ce trebuie să vadă astăzi, să vă vadă pe dumneavoastră, foştii prieteni, foştii iubiţi până la moarte, cum, astăzi, vă urâţi până la moarte, cum vă adresaţi epitete şi cum vă bateţi între două grupuri de interese, grupul din jurul preşedintelui Băsescu şi grupul din jurul premierului. Oamenii trebuie să vadă acest lucru şi trebuie să vă sancţioneze şi, evident, nu ne puneţi pe noi să alegem între incompetenţă şi demagogie.

Sperăm ca, data viitoare, oamenii să aleagă mai bine şi, mai ales, sperăm ca, data viitoare, votul lor să nu mai fie răsturnat de ideile extraordinare ale unui preşedinte care, sigur, ca uns al lui Dumnezeu ce este, poate să treacăşi peste votul parlamentar.

Nu participăm la acest vot şi aşteptăm ca oamenii să vă sancţioneze în egală măsură, pentru că sunteţi în egală măsură vinovaţi.

Mulţumesc. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat din cele două Camere ale Parlamentului.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dau cuvântul domnul senator Puiu Haşotti.

Se pregăteşte domnul Preda Cezar.

Domnule Puiu Haşotti, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Naţional Liberal, aveţi cuvântul!

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc.

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Stimaţi colegi,

Mă uit la lojăşi văd că lipseşte un personaj care venea adesea la şedinţele Camerelor reunite. Este vorba de domnul Theodor Stolojan. Sper să fie sănătos, să nu-l mai facă cumva cineva să plângă.

Apropo de domnul Stolojan, să vă relatez ce s-a întâmplat în mai 2002, în Hotelul Sinaia din staţiunea Sinaia. E bine săştiţi. Când domnul Valeriu Stoica a avansat ideea alianţei PNL-PD, domnul Stolojan a spus - vă uitaţi miraţi, da?, aveţi răbdare - a spus "Dacă veţi face acest pas, îmi dau demisia imediat din partid, pentru că - şi acum citez - singurul om politic cu care nu pot colabora niciodată este Traian Băsescu, pentru că este lipsit de caracter.", am încheiat citatul. Lucrul acesta este ştiut de foarte mulţi, dar îl spun, acum, în premieră, asta pentru a vedea consecvenţa domnului Stolojan.

Acum, răspunsul la moţiune are un titlu. Daţi-mi voie să-l argumentez. Am constatat că Partidul Democrat a făcut o achiziţie de marcă, nu o spun deloc ironic, nu o spun deloc ironic - s-a înscris în Partidul Democrat domnul Nati Meir. Îl respect pe domnul Nati Meir aşa cum vă respect pe oricare dintre dumneavoastră, dar mă gândesc că, aşa cum marile spirite se întâlnesc, şi într-un partid se întâlnesc acelaşi soi de oameni. Prin consecinţă logică, Partidul Democrat este precum domnul Nati Meir şi domnul Nati Meir este precum Partidul Democrat. Aşadar... (Aplauze.)

Aşadar, titlul răspunsului meu la moţiune se numeşte "119 Nati Meiri" şi voi începe cu un citat, şi, acum, mă refer la colegii de la Partidul Democrat de aici încolo, citez: "De pe unele frunţi, pânăşi muştele pleacă dezamăgite". Aforismul abia citat, al cărui autor n-am să-l numesc, nu de alta, dar nu vreau să le răpesc colegilor din Partidul Democrat plăcerea de a mai pune puţin mâna pe carte, că de altceva s-au ocupat până acum, îndeletnicire pe care, cum spuneam, au uitat-o, aforismul, aşadar, se potriveşte, în opinia mea, ca o mănuşă textului moţiunii pe care o dezbatem astăzi. Şi cum să nu fie aşa, din moment ce suntem chemaţi să ne pronunţăm prin vot asupra unui text de nici 11 pagini, un trist record de inconsistenţă în analele parlamentare româneşti postdecembriste, care, se vede de la o poştă, este deficitar atât în formă, cât şi în conţinut. Practic, cei 119... (Intervenţie din sală.)

Nati Meiri aţi spus? Da. Mă rog!

Le spun doar 119 deoarece, în unele cazuri, semnatari este un fel de a spune. Şi-au dat girul nu unei moţiuni serioase, argumentate şi convingătoare, ci unui soi de pamflet politic avortat, care abundă de inabilităţi, confuzii, fapte mai mult sau mai puţin minore culese de prin presă, dar şi, mult mai grav pentru nişte oameni politici plini de ei, de o eclatantă absenţă a suportului de idei presupuse a blinda un demers politic care-şi propune, nici mai mult, nici mai puţin, a dărâma un guvern constituţional. Este un fel, aşa, de vorbă peste vorbă, frază peste frază, coală peste coală, vorbărie goalăşi, atunci, să-mi daţi voie să mă întreb deloc retoric: cei 119, automat, trebuie să fie trecuţi în rândul sfinţilor şi să ne închinăm lor ca la icoane, iar cei 322, la fel de parlamentari ca şi dânşii, tot oameni, care n-au altă vină decât căşi-au exercitat dreptul absolut legitim cu care au fost investiţi de electorat, să fie aruncaţi în cazanul cu smoală al necuratului?

De unde până unde un asemenea maniheism? Văd o anumită nedumerire la colegii de la Partidul Democrat. Nu ştiţi ce este maniheism? Luaţi dicţionarul că n-am vreme.

De ce chemarea către unii la respectarea ordinii constituţionale de către preşedintele ţării ar fi odioasăşi ticăloasă, iar obsesia maladivă a altora de a prăbuşi un executiv, pe care - nota bene - l-au sprijinit şi din care au făcut parte până de curând doar ca să poată fura la gros, ne este prezentată drept condiţia sine qua non a fericirii întregii naţii? La aceste întrebări trebuia să ni se răspundă, nu neapărat nouă, celor care vom vota astăzi împotriva pretinsei moţiuni de cenzură, ci tocmai acelei naţiuni de al cărei trac preopinenţii noştri sunt gata să se sacrifice până la unul sau, mă rog, până la acel unul, nimeni altul decât pater patriae, marele pontif al cultului de pe capitoliul cotrocenist. Ce zic eu marele pontif? Acela este, pentru cohorta 119, de-a dreptul Jupiter. Nu-i aşa?

Ab Iove principium nam Iovis omnia plena. Acesta să vi-l traduc, că e prea mult, mult prea greu pentru voi. Se începe cu preamărirea lui Jupiter, căci el stăpâneşte totul. Vergilius, Bucolica, 3.60.

Cam asta este, redus la esenţă, filozofia moţiunii pe care o dezbatem şi vă rog, stimaţi colegi, să revedeţi primele două pagini ale textului ei propriu-zis, pagini în care preşedintele Băsescu, ridicol sulemenit cu pomada opţiunii populare din 19 mai, este alfa şi omega întregii naţiuni, este alfa şi omega întregii construcţii ce se pretinde devastatoare la adresa actualului cabinet. Încă o dată, Partidul Democrat se comportă precum maşina comunismului, îşi consumă toată energia la claxon.

Foştii noştri parteneri de guvernare din Partidul Democrat şi-au intitulat moţiunea "Guvernul Tăriceanu trebuie să plece". După ce am parcurs textul, eu aş caracteriza-o, parafrazându-l pe Helvetius, astfel: "Potop de cuvinte peste un pustiu de idei". Cum altfel am putea califica acest aşa-zis document care ne avertizează asupra pericolului pe care-l reprezintă Guvernul Tăriceanu pentru naţiunea română? Cum putem noi, cei de la Partidul Naţional Liberal, aflat acum la guvernare, să luăm în serios, cât de cât, un asemenea text?

În locul unui act serios, fundamentat pe argumente reale, avem de-a face cu un pamflet improvizat jalnic, un soi de revistă de cancan,

o construcţie superficială atât din punct de vedere al formei gramaticale, cât, mai ales, al conţinutului.

Dar nu pot să trec cu vederea un amănunt legat de certificatul de naştere al acestei moţiuni, mai precis cel legat de sarabanda strângerii de semnături pentru depunerea ei, pentru care v-ar fi invidiat pânăşi marele Caragiale. Falsul în acte oficiale comis de un fost demnitar al Guvernului, ca şi promisiunile pentru locurile eligibile făcute unor independenţi în schimbul semnăturilor pe moţiune, reprezintă încă o dovadă a tâlhăriei politice practicată de Partidul Democrat încă de la înfiinţare şi ajuns, acum, la apogeu.

Oricum, vă asigur că aceasta va rămâne un episod unic, prin tragi-comicul său, în istoria parlamentarismului românesc.

Domnilor colegi de la Partidul Democrat, vă reamintesc că, în timpul guvernării CDR din perioada 1996-2000, circula un zvon care s-a dovedit a fi realitate, anume că aşa-numiţii "oameni tun" din Partidul Democrat, care-şi criticau necontenit partenerii de guvernare pentru slabele performanţe, delapidau, în vremea aceea, fonduri publice pentru infrastructură. Sunt aceiaşi "oameni tun" care vorbesc acum de ineficienţa Guvernului Tăriceanu, din care ei înşişi au făcut parte până acum două luni şi la care se mai adaugă încă unul, de vreo trei ani, unul mic, foarte mic.

În 2003, v-am cules de pe drumuri. (Sala se amuză.)

Să nu uitaţi că, în acea perioadă, de exemplu, Grupul parlamentar PD din Senat rămăsese cu 3 senatori din 13. Aceasta este realitatea şi nu aveţi cum să ne contraziceţi.

Am construit, în naivitatea noastră, Alianţa Dreptate şi Adevăr, adică am făcut un compromis pentru un parteneriat, ziceam noi, echitabil, în favoarea României, noi mai mult decât dumneavoastră. Noi, liberalii, mai mult decât dumneavoastră, da, l-am făcut preşedinte pe Traian Băsescu, 1,3 la 1, dar iată că, pentru Partidul Democrat şi Traian Băsescu, cea mai grea povară este povara recunoştinţei. Asta ţine şi de caracter.

Drept urmare, invocând, pe parcursul a jumătate din textul moţiunii, miracolul produs prin referendumul de la 19 mai, autorii acesteia, în speţă parlamentarii PD şi alte câteva adunături, şi-au propus să demoleze construcţia la care au participat, în mod nemijlocit, timp de mai bine de doi ani, ca şi cum nu ar fi făcut parte din Guvernul condus de Tăriceanu, ca şi cum nu ar avea încă membri din propriul partid în structurile descentralizate, ca şi cum foştii miniştri - Ene Dinga, Sulfina Barbu, Mihai Hărdău şi alţii ar fi doborât toate recordurile în domeniile pe care le-au gestionat. Mi-aduc aminte că domnul Ene Dinga nu ştia nici să fluiere în limba englezăşi era ministrul integrării europene.

Această moţiune de cenzură este, în esenţa ei, o copie a mesajului prezentat Parlamentului de către Traian Băsescu după referendum. În mod deliberat şi perfid, autorii textului induc ideea că referendumul ar fi reprezentat un vot împotriva Guvernului, dar la câtă logică au dânşii... şi că premierul ar fi ieşit înfrânt din această aşa-zisă competiţie. Competiţie între cine şi cine? îmi îngădui să vă întreb. Cu cine a concurat premierul? Din câte ştim, referendumul i-a întrebat pe cetăţeni dacă doresc sau nu suspendarea din funcţie a preşedintelui. Şi atunci?!

În mod pervers, domnii de la Partidul Democrat lansează ideea că referendumul a delegitimat Guvernul Tăriceanu. Nu pot să admit asemenea aberaţii. Reamintesc că actualul Guvern a fost votat de Parlament, care Parlament este, la rându-i, rezultatul unui vot liber exprimat, în mod democratic, de către cetăţenii acestei ţări.

Pe de altă parte, nu putem decât să-i compătimim pe foştii noştri colegi din Partidul Naţional Liberal, aceşti - cum se spune - adevăraţi gimnaşti ai moralei, aflaţi acum într-un pseudo-partid, care au semnat o moţiune pentru a denigra un Guvern la care au participat gestionând ministere importante. Cu alte cuvinte, în spiritul slugărniciei faţă de Cotroceni, aceştia cedează un document care, practic, le anulează propriile realizări. Dar n-au atâta minte să priceapă. Când te gândeşti că au fost membri ai Partidului Naţional Liberal, realizezi ce înseamnă imoralitatea în politică.

În lipsa unor argumente serioase şi convingătoare, textul moţiunii pare, mai degrabă, jurnalul unui pirat supărat că nu mai are ce jefui. (Sala se amuză, aplauze.)

Textul moţiunii este, pe de altă parte, o probă de mediocritate politică, de demagogie în stare pură, de minciună, neruşinare, dar şi de incultură, o adevărată insultă la adresa minimei inteligenţe şi a elementarului bun simţ, aş adăuga.

Moţiunea este o iluzie politică, stimaţi colegi, şi ar fi mai bine ca, întemeiaţi pe adevăr să vă învingeţi iluziile, decât, întemeiaţi pe iluzii să vă învingă adevărul.

Eu cred că moţiunea dumneavoastrăşi-a atins scopul, adică este perfect inodoră, incolorăşi inutilă. Cu alte cuvinte, este cel mai inconsistent şi confuz document pe care l-am citit în ultimii ani.

Daţi-mi voie să vă relatez, domnilor colegi, că, venind spre sala plenului, erau vreo doi-trei deputaţi de la Partidul Democrat - nu le cunosc numele, sunt iluştri anonimi - care se lamentau cum că dacă moţiunea nu va fi votatăşi nu va trece, un mare om mic de la Partidul Democrat se va spânzura de un bonsai. (Sala se amuză.)

Am fost impacientat. Zic: "Domnule, să facăşi victime moţiunea?"

Între timp, am aflat că marele om mic nu are niciun bonsai, aşa încât, cu zâmbetul pe buze şi foarte liniştit, voi vota împotriva acestei moţiuni. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PNL din cele două Camere ale Parlamentului.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Invit la microfon pe domnul deputat Preda Cezar, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat.

Urmează domnul deputat Bolcaş Lucian.

Domnul Cezar Florin Preda:

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

Aş vrea să vă spun, pentru început, că mi-e greu să cataloghez discursul colegului nostru.

Cred că această moţiune nu este o insultă, este un element al democraţiei pe care avem dreptul fiecare din noi să-l promovăm. În conţinutul ei, chiar dacă nu găsim elemente care să ne mulţumească pe toţi, sunt lucruri de bun simţ. Nu am văzut în interiorul acestei moţiuni nici un fel de insultăşi cred că cei care vin la acest microfon, încremeniţi într-un proiect din anii '90, nu fac bine pronunţând asemenea cuvinte injurioase la adresa fiecăruia dintre noi, cei care am semnat această moţiune.

Parlamentul României are puterea de a reda românilor încrederea în politicieni, încrederea în valori şi în importanţa promisiunilor. Cetăţenii acestei ţări au venit la vot pe 19 mai, arătând, ca şi în decembrie 2004, căşi-l doresc pe Traian Băsescu preşedinte. Dorinţa românilor este motivaţia acestei moţiuni şi vă voi reda, pe rând, cauzele situaţiei politice actuale din România.

L-am considerat pe domnul prim-ministru Tăriceanu un partener în demersul nostru pentru reformarea sistemului politic din România, reformarea sistemului educaţional, sanitar, creşterea de absorbţie a fondurilor Uniunii Europene. Din păcate pentru alegătorii noştri, premierul Tăriceanu a pus propriile interese mai presus de interesele ţării pe care o guvernează.

Am amintit de prezenţa românilor la urne pe 19 mai pentru că această zi este de o importanţă majoră pentru evoluţia României ca stat cu adevărat democratic. Indiferent dacă ne place sau nu, trebuie să acceptăm acel "nu" spus demiterii preşedintelui Traian Băsescu.

Veţi spune că reîntoarcerea lui Traian Băsescu, aşa cum aţi şi afirmat, domnule prim-ministru, este finalul acţiunii de suspendare coordonată de PSD şi de PNL.

Stimaţi colegi, respectul nostru pentru cei care ne-au ales ne obligă la mai mult. Partidul Democrat a făcut o analiză serioasă a acestor evenimente şi a mult discutatului conflict dintre preşedinte şi premier. Poziţia domnului prim-ministru faţă de referendumul din 19 mai este încă o dovadă a faptului că Domnia Sa îşi doreşte, cu orice preţ, un tip de control care nu-şi are locul în sistemele democratice. Lipsa de coerenţă şi consecvenţă sunt elementele definitorii pentru actualul prim-ministru. Să nu uităm că, în 2005, domnul Tăriceanu nea ameninţat cu demisia de 6 ori. În 2004, sărbătorea cu noi, ca parte a Alianţei Dreptate şi Adevăr, victoria domnului Traian Băsescu, pentru ca, în 2007, să se decidă că poate guverna şi fără Partidul Democrat şi, dacă tot a scăpat de noi, s-a gândit că ar fi bine să scape şi de Traian Băsescu. Şi am observat chiar o retorică. După ce îi dai afară, liberalii spun că pleacă singuri cei pe care domniile lor îi dau afară.

Este interesant cum, de fiecare dată, premierul îşi argumentează deciziile prin grija faţă de cetăţenii acestei ţări. La inundaţii, nu a mai demisionat pentru că nu-i putea lăsa fără sprijinul Domniei Sale. A amânat alegerile europarlamentare şi a renunţat la Partidul Democrat din Guvern pentru că românii aveau nevoie de linişte. A decis să voteze pentru suspendarea preşedintelui din aceeaşi grijă pe care o poartă românilor. Constatăm că acţiunile domnului prim-ministru se petrec într-o logică îngrijorătoare, care ne arată că dânsul nu conştientizează logica instituţională a unui stat de drept.

Domnul Tăriceanu a uitat brusc de grija faţă de oameni când a stabilit regulile pentru referendumul din 19 mai. A trecut cu vederea că sâmbătă este o zi în care cetăţeni aparţinând unor culte religioase nu îşi pot exercita dreptul de vot. Unde a fost grija Domniei Sale faţă de crearea premiselor pentru respectarea libertăţii fundamentale a conştiinţei? Era chiar atât de greu să luăm în calcul cu toţii prelungirea procesului de votare cu două ore? Considerăm că două ore pentru respectarea unui drept cetăţenesc ar fi fost o dovadă de respectare a normalităţii şi din partea Parlamentului, şi a Guvernului, şi a premierului care îl conduce. Era chiar atât de greu să se asigure că există suficiente centre de votare în străinătate? Răspunsul este "nu". Din păcate, ceea ce a lipsit a fost voinţa politicăşi frica faţă de oameni.

În momentele importante, domnul Tăriceanu ne-a demonstrat că nu poate fi un factor de echilibru în economia statului de drept. Nu am văzut nici urmă de viziune la Guvernul Tăriceanu 2, poate doar o încăpăţânare de a demonstra că oricine poate ajunge la guvernarea acestei ţări.

Domnul Chiuariu, mare luptător în reformarea justiţiei româneşti, pozează într-un zmeu, deşi nu se remarcă decât prin calităţile Domniei Sale de ilustru necunoscut. S-a aventurat într-o cerere de demitere a unui procuror fără a demara, mai întâi, o anchetă. Demiterile pe motiv că aşa e bine ar trebui să fie de domeniul trecutului într-o ţară în care actualii colegi de Guvern al domnului Tăriceanu vorbesc cu nonşalanţă de eradicarea imixtiunii politicului în actul de justiţie.

Aceeaşi încăpăţânare o observ, cu părere de rău, şi la domnul Nicolăescu. Boala sistemului sanitar românesc este agravată de soluţiile domnului Nicolăescu, pachetul de legi ale sănătăţii, transferarea plafonului pentru medicamente compensate de la farmacii la medicii de familii sunt soluţii pe hârtie, care nu au rezolvat situaţia cu care se confruntă cei care apelează la serviciile de sănătate.

Mai nou, fericit că a rezolvat ecuaţia sistemului de sănătate, îşi permite să facă afirmaţii fără acoperire. Din câte ştiu, domnul Nicolăescu nu are pregătire medicalăşi nu înţeleg cum îşi permite să afirme căşeful statului suferă de mai multe boli care intră în categoria bolilor psihice.

Am afirmat şi anterior că respect faptul că unii nu sunt de acord cu prezenţa domnului Traian Băsescu la Cotroceni. Din păcate pentru aceştia, viaţa ne-a arătat că nu putem avea întotdeauna ceea ce dorim. Acestea sunt regulile jocului şi mi se pare o lipsă de bun simţ elementar folosirea unui astfel de limbaj la adresa Preşedintelui României şi nu numai.

Cum statistica nu minte, vă pot spune în câteva cifre, performanţa Guvernului Tăriceanu 2 şi aici, la noi, în Parlament. Din cele 131 proiecte de lege, transmise de către Guvern la începutul sesiunii parlamentare ordinare a anului 2007, ca reprezentând lista priorităţilor legislative ale Guvernului, au fost înregistrate la noi un număr de 56. Când Partidul Democrat a fost scos de la guvernare, nu s-au îmbunătăţit performanţele acestui Guvern şi echipei sale de miniştri. Au transmis spre dezbatere şi adoptare, de la 1 aprilie 2007, doar 9 proiecte de lege. Nimic mai grăitor pentru modul cum lucrăm.

Degradarea actului de guvernare rezidăşi din nivelul investiţiilor străine directe, care au scăzut comparativ cu trimestrul I al anului 2006 cu 33%, 60% s-au redus creditele filialelor din România furnizate de companiile mamă.

Cele prezentate anterior nu fac decât să întărească ideea acestei moţiuni, respectiv preocuparea miniştrilor Guvernului Tăriceanu de a lovi în tot ceea ce înseamnă legitimitate în viaţa noastră politică.

Aceşti oameni au drept program politic atacarea Preşedintelui României şi acest lucru nu poate decât să ne îngrijoreze. Aceasta să fie grija faţă de oameni cu care se tot laudă premierul nostru?

Românii apar doar în discursurile Domniei Sale. Rezultatul referendumului ne-a arătat, aşa cum spunea şi domnul Tăriceanu înainte de referendum, că românii vor, acum, linişte pentru a se intra în normalitate, pentru a construi viitorul lor şi al copiilor lor, într-o Românie cu adevărat europeană.

Această Românie, stimate domnule premier, are nevoie ca drepturile şi libertăţile să-i fie luate în serios, are nevoie ca dorinţele să-i fie respectate. Or, prin ceea ce aţi făcut până în prezent, nu aţi reuşit decât să striviţi aşteptările cetăţenilor acestei ţări.

Săptămânile trecute, făceaţi apel la clasa politică pentru întoarcerea la nevoile oamenilor. De aceea ne aflăm, astăzi, aici. Oamenii ştiu mai bine ce nevoi au, domnule premier, iar aceste nevoi nu le stabiliţi dumneavoastră funcţie de dorinţele de moment. Dacă, în doi ani şi jumătate, nu aţi reuşit să înţelegeţi care sunt nevoile românilor, ne vine greu să credem că putem ajuta aceastăţară, în vreun fel, cu actuala formulă de guvernare.

Ne pare rău că ne-am pierdut acest timp împreună cu dumneavoastră, domnule premier, ne pare rău că aţi pierdut timpul românilor cu încercările nereuşite de a vă transforma într-un om politic veritabil. Un om politic veritabil ar respecta logica instituţionalăşi nu ar lua criticile drept ofense personale, pentru că - să fim cinstiţi, domnule Tăriceanu - marea dumneavoastră problemă au fost criticile preşedintelui cu privire la activitatea Guvernului. Le-aţi luat drept atacuri la persoanăşi aţi ripostat cu atacuri la persoană, atacuri care au culminat cu sprijinirea suspendării Preşedintelui României, un preşedinte fără de care nu aţi fi fost astăzi premier.

În calitate de premier, aţi afirmat că vă asumaţi eşecul de la referendum. Constatăm că vă încăpăţânaţi să vă poziţionaţi în opoziţie cu Traian Băsescu şi nu faceţi decât să vă contraziceţi. Astăzi, vă doriţi

o colaborare cu Preşedintele României. Mâine, vă simţiţi mai bine atacând. Ne pare rău să vă deranjăm din liniştea în care trăiţi, dar trebuie să recunoaşteţi că înţelegeţi politica ca pe un joc de şotron.

Acestea sunt motivele moţiunii noastre "Guvernul Tăriceanu trebuie să plece", pentru că a eşuat nu numai în demersul de la referendum, ci şi în întreaga politică guvernamentală.

Guvernul Tăriceanu 2 şi-a canalizat toate eforturile pentru debarcarea lui Traian Băsescu, or fiecare român ştie că un Guvern trebuie să fie preocupat de problemele lui şi nu de lupte politice personale.

Ultimele acţiuni ale domnului premier îl descalifică moral. A vorbi despre cinste, onoare, corectitudine reprezintă un element pe care domnul prim-ministru îl foloseşte doar la nivelul discursului. În rest, ca şi miniştrii Domniei Sale, premierul scrie scrisori de recomandare a conduitei pentru Preşedintele României, atacă în stânga şi în dreapta.

Din păcate pentru Domnia Sa, această atitudine arată doar că finalul carierei sale politice este aproape, nu pentru că aşa doreşte preşedintele Traian Băsescu, pentru că aşa va dori PNL-ul. Agăţarea de scaunul de prim-ministru este cel mai bun exemplu pentru frica domnului Tăriceanu de întoarcere la anonimat.

Nu luaţi această moţiune drept un atac personal, domnule premier, aceasta este dorinţa românilor care au votat pe 19 mai şi de care dumneavoastră trebuie săţineţi seama.

Vă mulţumesc. (Conducerea şedinţei este preluată de domnul Bogdan Olteanu, preşedintele Camerei Deputaţilor.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Aţi consumat 10 minute din cele 23 ale grupului.

Din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului România Mare, domnul deputat Lucian Augustin Bolcaş.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Se pregăteşte domnul deputat Laszlo Borbely, din partea Grupurilor parlamentare ale UDMR.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru, onoraţi reprezentanţi ai Guvernului,

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al Partidului România Mare, din Senat şi Camera Deputaţilor, vine în faţa Domniilor Voastre cu autoritatea morală a unei linii politice ferme, coerente şi transparente.

Nu am votat învestitura Guvernului constituit de către preşedintele Traian Băsescu, ca urmare a alegerilor.

Nu am votat remanierea guvernamentală recentă, pentru acelaşi considerent, apreciind că aceste formule de guvernare nu pot să gestioneze corect problemele importante ale României în faţa orizontului european.

Am votat direct şi fără echivoc, în apărarea Constituţiei şi a democraţiei, atunci când, prin procedura suspendării, am solicitat demiterea preşedintelui Traian Băsescu.

Am fost singurul partid parlamentar care nu am căzut în capcana consultărilor de la Palatul Cotroceni, consultări urmate de discursul domnului preşedinte Traian Băsescu, chiar de la aceste microfoane în faţa dumneavoastră, când i-a umilit pe aceia care s-au dus la aceste consultări, aruncându-le în faţă ideea că "au venit să negocieze guverne", când i-a umilit pe cei 322 de semnatari, dintre care, o parte prezenţi, făcând aprecieri nu numai ireverenţioase, dar chiar insultătoare cu privire la calitatea lor de parlamentari.

Nu am căzut în capcana neconstituţionalităţii consultărilor care au urmat, vinerea trecută, şi care s-au dovedit numai un mijloc de presiune şi de târguială prezidenţială, pentru obţinerea unei noi majorităţi guvernamentale.

Aceasta este autoritatea noastră morală, cu care vă propunem punctul nostru de vedere cu privire la actuala moţiune de cenzură.

Sigur că am fost copleşiţi de ceea ce s-a aruncat asupra noastră de domnul preşedinte Traian Băsescu: de la ţeapă la glonţ, de la glonţ la balustradă, de la ultima instigare ce a constituit-o aprecierea că Parlamentul se luptă cu poporul, am fost copleşiţi de un noian de insulte şi nu le uităm.

Numai că domnul preşedinte Corneliu Vadim Tudor, cu care, din fericire, nu discut numai politică, ci şi literatură, mi-a adus aminte de nişte cuvinte minunate ale lui Victor Hugo: "Cine mă insultă mereu nu mă jigneşte niciodată". Şi aceasta este o poziţie parlamentară de la care noi pornim.

Cred că, la actuala moţiune de cenzură, după multiple discuţii asupra semnăturilor, cu privire la care va reveni distinsul meu coleg, domnul senator Gheorghe Funar, nu s-a constatat un lucru, şi anume, că lipseşte semnătura esenţială, definitorie a acestei moţiuni, semnătura domnului Traian Băsescu, pentru că litera şi spiritul acestei moţiuni poartă amprenta Traian Băsescu. (aplauze)

Ideea că referendumul determină plecarea unui Guvern are semnătura Traian Băsescu şi o amintesc colegilor, umiliţi de discursul pe care dânsul l-a ţinut de la această tribună.

Ideea că acest referendum demonstrează o susţinere a unui program politic prezidenţial, care este opus programului politic guvernamental, probabil, aparţine domnului Traian Băsescu şi, evident, nu trebuie multe cuvinte pentru a demonstra cât de false sunt aceste argumentări.

Dar care sunt aceste idei politice? Pentru că, în conţinutul lor, care este acest program politic care ni se impune, printr-o eventuală admitere a moţiunii de cenzură, care sunt aceste idei care reprezintă perspectiva ce ni se oferă în condiţiile în care Guvernul Tăriceanu trebuie să plece? Păi, să le enumerăm şi să vedeţi importanţa lor, să le enumerăm exemplificativ: este minciuna enormă a votului uninominal, prin sădirea credinţei că, prin aceasta, se va schimba ceva în raporturile dintre aleşi şi alegători. Este o minciună infirmată de texte constituţionale, este o minciună care permite, practic, celor pe care îi numeşte "oligarhi" să-şi cumpere parlamentari. Oare, câţi din aceşti oligarhi, nenumiţi de mine acum, îşi vor cumpăra locurile pe care le ocupaţi dumneavoastră? În Rusia, un singur mandat, Berezovski, a cumpărat 100 de locuri în Duma de Stat şi asta a dus la desfiinţarea votului uninominal. Asta doreşte domnul preşedinte Traian Băsescu?

Acesta este programul său politic? Pentru prioritatea unui asemenea program politic se bate Partidul Naţional Liberal? Am un mare semn de întrebare.

Urmează, apoi, a doua problemă cardinală, aproape decisivă: Legea lustraţiei, cea mai antieuropeană lege, care poate să funcţioneze la această dată, întrucât a fost sancţionată de două hotărâri ale Curţii Europene a Drepturilor Omului în aplicarea ei, după trecerea, acum, a 17 ani de la instaurarea unui regim democratic. Ne întoarcem la ceva ce trebuia discutat în anul 1990, întoarcerea aceasta în istorie nu este decât o simplă făţărnicie, aşa cum această Lege a lustraţiei nu este decât o lege a frustraţiei, a acelora care nu-şi pot găsi, prin propriile lor forţe, un loc pe scările ierarhiei şi încearcă să o realizeze prin înlăturarea altora, care, totuşi, merită să aibă un cuvânt de spus. Sau, prin celebra luptă împotriva corupţiei, cu campioana olimpicăşi invincibilă, doamna Monica Macovei. Această luptă a corupţiei este o luptă de vitrină, pentru că - şi aici mă întorc la textul moţiunii - ea s-a desfăşurat de către un DNA în care unul dintre procurorii şefi de direcţie avea peste 55 de dosare, mai vechi de 1 an de zile. Sigur, instrumenta dosarele unor politicieni, dar ce este mai important? Să finalizezi un dosar de politician sau, la comandă politică, să-i arăţi pisica unei citaţii, atunci când acesta nu este cuminte. Asta a fost reala luptă împotriva corupţiei. Reala luptă împotriva corupţiei ce se pretinde a fost neadoptarea în peste 1 an de zile a Legii Agenţiei Naţionale de Integritate. Şi, când singura piedică în adoptarea unei legi coerente, doamna ministru Monica Macovei a fost înlăturată, această lege a fost adoptată.

Nu fac nici o virtute din activitatea actualului Guvern în acest domeniu. Virtutea este a Senatului României, care a muncit la această lege şi care, în proporţie de 100%, a votat pentru ea.

Ne aflăm în prezenţa unui lucru care, pentru mulţi, ar putea să pară un paradox: nu am votat învestitura acestui Guvern, îl considerăm, şi la ora actuală, un Guvern care nu poate să facă faţă provocărilor unei Românii în plin proces de integrare. Dar, în acelaşi timp, demnitatea noastră, despre care vă vorbeam, nu ne permite să votăm o moţiune de cenzură la comanda şi sub semnătura preşedintelui Traian Băsescu. Nu asta este perspectiva României.

În aceste condiţii, fiind vorba de un vot secret cu bile, reprezentanţii Partidului România Mare o să-şi manifeste abţinerea de la acest vot, declarând prezenţa lor, ceea ce este obligatoriu şi normal parlamentar, dar refuzând să ia bilele şi refuzând să voteze. Vă mulţumesc. (aplauze)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Aţi consumat 12 minute. Au mai rămas 11 minute pentru Grupurile parlamentare ale PRM.

Din partea Grupurilor parlamentare ale UDMR, domnul deputat Laszlo Borbely.

Se pregăteşte, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Conservator, domnul deputat Bogdan Pascu.

Domnul Laszlo Borbely:

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Stimate colege şi stimaţi colegi,

În ultimele zile, am citit cu mare atenţie, de mai multe ori, textul acestei moţiuni. Am scris şi un text, pe care nu-l voi citi. Nu-l voi citi din două motive sau din mai multe motive: unul din motive este că - credeţi-mă, stimate colege şi stimaţi colegi -, astăzi, nu câştigă nimeni aici. Nu câştigă nimeni. Nu câştigă nimeni, pentru că, dacă vroiam să avem o discuţie pe fond şi trebuia să avem aceste discuţii de mai multe ori, trebuia să avem o discuţie în aceşti doi ani şi jumătate despre cum am guvernat şi eu, sincer, nu cred că ce a fost până în 8 aprilie 2007 a fost excepţional, iar din 8 aprilie 2007 toate relele s-au întâmplat în guvernarea acestui Guvern Tăriceanu-2, aşa cum i se spune. Sincer, nu cred. Cred, în schimb - şi sunt colegi aici, de faţă, cu care am guvernat -, cred cu tărie că Parlamentul a votat un program guvernamental în 2004, am reuşit să ducem România în Uniunea Europeană, cred cu tărie că am făcut lucruri bune şi cred cu tărie că am şi greşit. Aceste lucruri ar trebui să le discutăm. Dar, sincer, eu, timp de doi ani şi jumătate, n-am participat, din păcate, la nici o discuţie pe fond. Am participat la moţiuni cu declaraţii politicianiste, ca şi astăzi, la acuze reciproce. Nu de aceste lucruri avem nevoie, sincer. Nu de aceste lucruri avem nevoie.

Ca o concluzie, pentru că nu vreau să răpesc din timpul dumneavoastră, noi am decis, de fapt, sâmbătă, am avut o întâlnire a Uniunii Democrate Maghiare din România, şi am decis să facem acest bilanţşi îl vom face, sper, obiectiv, îl vom supune dezbaterii publice, în care vom spune ce am făcut bine sau ce am greşit în aceşti doi ani şi jumătate. Aceasta este responsabilitatea guvernanţilor. Vom analiza şi celelalte aspecte care ţin de ce vom face în continuare, pentru că avem un an foarte greu, avem nevoie de a absorbi, într-adevăr, fondurile Uniunii Europene, dar aici iarăşi s-au făcut declaraţii care nu stau în picioare. Anul acesta, România nu va putea să absoarbă foarte multe fonduri din cauze obiective şi aici voi propune în Guvern, iarăşi, să facem o analiză în ce stadiu ne aflăm şi să informăm populaţia asupra a ce avem de făcut în continuare.

Stimate colege şi stimaţi colegi, eu cred că de aceste lucruri ar trebui să ne ocupăm, îmi lasă un gust amar felul cum discutăm astăzi şi eu sper să tragem concluziile din ce s-a întâmplat, mai ales, în ultimele 5 luni de zile şi haideţi să mergem mai departe şi să facem ceva bun pentru aceastăţară, împreună, dacă e posibil. Vă mulţumesc. (aplauze)

(În continuare, lucrările sunt conduse de domnul senator Nicolae Văcăroiu, preşedintele Senatului.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Invit la microfon pe domnul deputat Bogdan Pascu, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Conservator.

Şi urmează domnul deputat Paveliu Sorin Marian, grupul de independenţi.

Domnul Bogdan Pascu:

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru, domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Ascultând toate aceste discursuri ale antevorbitorilor, m-am gândit, şi încerc să vă provoc şi pe dumneavoastră la acest exerciţiu, să stabilim despre ce vorbim noi astăzi. Vorbim, cumva, despre soluţii care să mărească pensiile, care să rezolve problemele, nevoile pensionarilor? Nicidecum. Vorbim, oare, despre soluţii de combatere a crizei, practic, a situaţiei disperate din agricultură? Sigur că nu. Vorbim despre ce va trebui să facem, ca să asigurăm românilor o viaţă mai bună în Uniunea Europeană? Categoric, nu. Astăzi, avem doar un singur punct pe ordinea de zi, să discutăm despre un penibil proces de partaj, care, însă, se discută înaintea pronunţării deciziei de divorţ. Alianţa D.A. este astăzi la putere şi este înregistrată la tribunal. Curat murdar interes naţional!

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu, aici, de faţă, a ajuns în fruntea Guvernului României ca reprezentant al Alianţei D.A., formatăşi înregistrată la tribunal de către un partid istoric, Partidul Naţional Liberal, şi de către o emanaţie fesenistă - Partidul Democrat. Astăzi, ca şi în decembrie 2004, la putere se află Alianţa D.A., PNL-PD, al cărei reprezentant este premierul Tăriceanu. De altfel, Domnia Sa a declarat, chiar puţin mai devreme, că nu este reprezentantul lui Dumnezeu.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Credeţi că în analele democraţiei mai există vreun exemplu în care

o formaţiune politică, membră a Alianţei de guvernare, cu mii şi mii de reprezentanţi în administraţie şi, practic, în toate instituţiile statului, oameni care n-au dat examen de admitere, ci au fost numiţi, acolo, pe criterii politice şi clientelare, să depună o moţiune de cenzură împotriva Guvernului din care face parte? Eu sunt sigur că nu există. În fapt, lupta între PD şi PNL, transferată din interiorul Alianţei D.A., aici, în Parlamentul României, se duce, ca între haite, pentru ciolanul puterii.

Grupurile parlamentare ale Partidului Conservator nu vor vota astăzi, pentru că dorim să fim departe, să nu facem parte din bălăcărelile politicianiste. Pe noi ne preocupă problemele reale ale cetăţenilor României. Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc.

Din partea grupului de independenţi, invit la microfon pe domnul deputat Paveliu Marian Sorin.

Se pregăteşte domnul deputat Crin Antonescu.

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Din multitudinea de domenii, care ar justifica demiterea Guvernului, am ales, pentru intervenţia Partidului Liberal Democrat, unul singur: sănătatea. Pentru tot ce au făcut în sănătate,Călin Popescu-Tăriceanu şi Eugen Nicolăescu trebuie să se ia de mânăşi să părăsească Guvernul României, pe care îl dezonorează. Mă voi opri numai asupra a 5 motive, care ar fi justificat demiterea imediată a ministrului sănătăţii, motive pentru care premierul Popescu-Tăriceanu îl ţine lipit de propriul destin, ca marca de scrisoare, pe Eugen Nicolăescu.

În primul rând, ministrul sănătăţii publice a dovedit o neglijenţă crasă în utilizarea banilor publici. Astfel, economistul Eugen Nicolăescu a intrat în istoria finanţelor publice din România prin faptul că, în decembrie 2006, din neglijenţă, a vărsat la Fondul de rezervă a primului ministru nu mai puţin de 2000 de miliarde lei, aproximativ 60 de milioane euro, din banii destinaţi îngrijirii bolnavilor, pentru că nu a fost capabil să-i cheltuiască. Această incredibilă dovadă de incompetenţă a fost repede fardată, prin redirecţionarea banilor respectivi către primăriile conduse de reprezentanţi ai Partidului Naţional Liberal. Banii, care ar fi trebuit să salveze vieţi, s-au transformat în drumuri şi podeţe, ca mită electorală din partea preşedintelui PNL, Călin Popescu-Tăriceanu. Chiar şi la jumătatea acestui an, Ministerul Sănătăţii are o rată de utilizare a fondurilor de sub 50% faţă de cele planificate.

În al doilea rând, ministrul sănătăţii a bulversat instituţii aflate în subordine, aducându-le până în pragul paraliziei administrative. Astfel, din motive presupuse, dar mai puţin vizibile, aproape că a desfiinţat reţeaua naţională de oncologie. Ministrul sănătăţii a desfiinţat specialitatea de oncologie medicală, a demis Comisia de oncologie a Ministerului Sănătăţii, a decis eliberarea de medicamente anticanceroase prin farmaciile cu circuit deschis. Ulterior, în faza dezastrului creat şi a protestelor pacienţilor canceroşi, a revenit asupra ordinelor sale.

Mai grav, însă, ministrul sănătăţii a bulversat funcţionarea normală a spitalelor. Demiterea directorilor de spital şi numirea celor interimari s-a făcut prin abuz de putere, fără a exista un minim temei legal.

În al treilea rând, ministrul sănătăţii a manipulat permanent opinia publică. Spre exemplificare, prin promisiuni neonorate şi dezinformări, după ce nu a pierdut nici o ocazie pentru a sublinia cât de revoluţionar şi de intransigent este, ministrul sănătăţii a introdus incompatibilităţi în exercitarea funcţiilor de conducere. În urmă cu o lună, Eugen Nicolăescu a răspuns la comanda PSD, încercând eliminarea acestor incompatibilităţi aproape pe şest.

Un alt exemplu: ministrul sănătăţii a alarmat, cu iresponsabilitate, bolnavii cu privire la o presupusă criză a medicamentelor compensate, doar pentru a justifica înlăturarea preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, în condiţiile în care rapoartele tuturor prefecţilor denotau exact contrariul. Ulterior, a cerut prefecţilor proveniţi din PNL să-şi falsifice rapoartele iniţiale, pentru a reieşi criza pe care o anunţase deja pe toate posturile de televiziune.

Un al patrulea motiv: contrar Programului de guvernare, ministrul sănătăţii a refuzat să aprobe contractarea serviciilor de dializă, oferite de centre private, exact la preţul oferit de Casa Naţională de Asigurări, în condiţiile în care pacienţii, arondaţi centrelor de stat, mor, unul câte unul, deoarece sunt obligaţi să prelungească intervalul dintre şedinţe, din lipsă de dializare.

Un ultim motiv enumerat aici, pentru care consider că domnul Nicolăescu este nedemn de funcţia de ministru al sănătăţii, un exemplu care nu este cunoscut opiniei publice. În anul 2005, Parlamentul României a adoptat Legea nr.327/2006, care, printre altele, acorda asiguraţilor dreptul de a-şi recupera cheltuielile făcute nejustificat pe parcursul internărilor, prin cumpărarea de medicamente şi materiale sanitare, la care ar avea dreptul, conform legii. La nici 24 de ore, după promulgarea acestei legi, Guvernul Tăriceanu a emis Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.160/2005, prin care voinţa Parlamentului a fost anulată, deşi acest act de dreptate nu presupunea cheltuirea nici unui singur leu suplimentar din bugetul sănătăţii. După un an, aceeaşi prevedere a fost, din nou, respinsă de cei care ar fi trebuit să fie apărătorii bolnavilor: ministrul sănătăţii şi Guvernul României.

Pentru a exemplifica răul făcut, voi aminti acest caz care, repet, până acum, nu a fost mediatizat, dar de care ministrul sănătăţii are cunoştinţă. În anul 2006, o pacientă, pe care o voi identifica doar prin nişte iniţiale, P.M., a adresat ministrului un memoriu prin care îi solicita să facă demersurile legale, pentru a-i fi returnaţi cei aproximativ 180 RON, 1.800.000 de lei, practic, întreaga sa pensie pe

o lună, pe care i-a cheltuit cu substanţe de contrast şi materiale sanitare pentru o coronarografie, la care, evident, avea dreptul. Răspunsul ministerului a fost unul crunt, citez: "Vă sugerăm să vă adresaţi justiţiei, pentru recuperarea acestei sume". În urmă cu trei luni, pacienta a fost nevoită să se adreseze spitalului, pentru operaţia care ar fi trebuit să-i salveze viaţa. Încă de la uşă, i s-a reproşat memoriile făcute la minister şi la Parlament, după care i s-a cerut, fără nicio remuşcare, să se prezinte în şapte zile cu suma de 34 de milioane de lei, rotund, tranşant, fără soluţie, de altfel, pentru pacientă. Zdrobită psihic, neputincioasă în faţa ticăloşilor de tot felul, cu numai două zile înainte de ziua în care ar fi trebuit să-şi cumpere ceva zile cu nişte bani pe care, însă, nu-i avea, pacienta P.M. s-a stins din viaţă, strivită de un sistem patronat, astăzi, de Guvernul Tăriceanu, insensibil la nevoile adevărate ale oamenilor.

În încheiere, vă voi spune singurul motiv pentru care primul- ministru nu a înlocuit, până acum, pe ministrul sănătăţii: bugetul sănătăţii a fost transformat, de nişte afacerişti veroşi, în surse de bani ai Partidului Naţional Liberal, iar Nicolăescu a devenit sinistrul contabil al acestei mafii, un adevărat contabil al morţii.

Guvernul Tăriceanu nu a reuşit să finalizeze nicio licitaţie în sănătate, fapt care a favorizat cheltuirea unor sume gigantice în detrimentul bugetului, dar în favoarea unor firme private. Licitaţiile pentru programe naţionale au fost amânate an de an, cotă parte din beneficiile distribuitorilor respectivi intrând în buzunarele oamenilor politici de la conducerea ministerului. Subiectul este, întâmplător sau nu, detaliat în ziarul "Cotidianul" de astăzi şi de aceea nici nu voi insista asupra lui. Când sunt, însă, anulate licitaţiile, când se iau măsuri de limitare a veniturilor distribuitorilor ... diabetice şi, apoi, se revine inexplicabil asupra lor, când se iau decizii care au dus la o creştere valorică a consumului de medicamente, într-o singură lună, cu 70%, nu pot să cred că aceste decizii contradictorii sunt întâmplătoare. Nu pot să cred că este întâmplătoare decizia ministrului sănătăţii de a efectua o licitaţie pentru autosanitare, indicând exact dimensiunile, precum şi existenţa acestor maşini pe stoc. Cei care se pricep - şi sunt convins că domnul prim-ministru se pricepe la maşini - ştiu că nici un producător auto nu produce pe stoc, cu atât mai mult nu produce pe stoc autosanitare. Ei bine, în cazul acestei licitaţii, s-a găsit un asemenea producător, ca prin minune. Nu este nici o întâmplare faptul că, din banii bolnavilor, urmează să fie cheltuiţi 300 de milioane euro, pentru analize banale care, oricum, sunt gratuite şi obligatorii. Faptul că vom cheltui 40 de milioane pe tichete secretizate şi scrisori adresate populaţiei sub semnătura ministrului Nicolăescu sau că vom achiziţiona 10.000 de laptop-uri, fără a exista un sistem informatic care să le pună în legătură, risipind încă 20 de milioane euro, nu trebuie să mai mire pe nimeni.

Nu întâmplător am lăsat la urmă Programul de construire a 28 de spitale. Utilitatea acestor spitale fără doctori a fost hotărâtă înainte de a se face minime studii de fezabilitate. Reprezintă doar o replică, de fapt, la cele 400 de săli construite de PSD. Strategiei pe termen lung şi mediu în sănătate sau elaborarea planului de paturi, documente care ar fi fost argumente solide împotriva unui asemenea program, nu au mai fost date publicităţii. Anul trecut, însă, a fost plătită o sumă de 10 milioane euro unei singure firme austriece, este drept, dar cu legături puternice în Ministerul Sănătăţii, firmă care a făcut nişte studii de prefezabilitate, de această dată, care au confirmat opinia preformată a primului ministru Tăriceanu.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

În domeniul sănătăţii nu avem în faţa noastră un Guvern responsabil, ci o şleahtă de samsari fără milă, care au privit bugetul sănătăţii ca pe o pradă. Zecile de milioane de euro, care le trec prin mâini, se pare că le-au luat minţile. Am asistat, zile întregi, la negocieri subterane privind votul la această moţiune şi salvarea Guvernului.

Partidul Liberal Democrat susţine că Guvernul Tăriceanu trebuie să plece şi există o multitudine de motive, multe dintre ele subliniate de colegii noştri în textul moţiunii care a fost citită astăzi. Dacă astăzi Guvernul Tăriceanu nu va fi înlăturat, PSD, PRM şi toţi cei care vor contribui, prin votul lor sau prin inacţiunea lor, la menţinerea lui Nicolăescu şi a lui Popescu-Tăriceanu, să nu uite, însă, că sunt complici ai acestui Guvern şi le vom aduce aminte acest lucru, ori de câte ori va fi cazul. Vă mulţumesc frumos. (aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Invit la microfon pe domnul deputat Crin Antonescu, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Naţional Liberal.

Urmează domnul senator Blaga Vasile, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat.

Domnul George Crin Laurenţiu Antonescu:

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Stimaţi colegi,

În 14-15 ani de activitate parlamentară, am iniţiat şi am susţinut sau am respins numeroase moţiuni de cenzură, moţiuni romantice, moţiuni demagogice, moţiuni stângace, moţiuni perverse, dar, niciuna - şi o spun cu toată sinceritatea şi cu toată tristeţea, şi cu toată plictiseala, niciuna dintre ele, deşi nu erau cine ştie ce grozăvii nici acelea, mediocre oricum - nu a fost, după părerea mea, mai penibilă decât moţiunea pe care colegii de Parlament, din Partidul Democrat şi auxiliarii, ne-o pun astăzi în discuţie!

În general, acest instrument extrem de important şi extrem de preţios al democraţiei parlamentare, care este moţiunea de cenzură, are, oricât de bine ar fi alcătuită sau nu, un scop foarte clar: de a pune în discuţie, dinspre opoziţie, activitatea, politicile unui guvern.

Noi nu avem de a face cu aşa ceva. Avem de a face cu un text care seamănă, mai degrabă sau întru totul, cu un fel de fluturaş de campanie de proastă calitate, ieftin, care este aruncat, fără nicio semnătură, prin pieţe. Cât va prinde, va prinde!

Nu avem, aici, decât o înşiruire de elogii la adresa "părintelui poporului" şi "trimisului lui Dumnezeu", cum s-a mai spus şi aici, şi prin biserici. Avem o jumătate de text de moţiune, care vorbeşte despre referendum şi despre ceea ce cred domnii parlamentari PD şi auxiliarii că ar trebui să însemne referendumul pentru noi toţi, şi, după aceea, afirmaţii de felul - fără nicio timiditate, fără nicio ezitare, fără niciun discernământ - "cel mai prost guvern din istoria României, de la Burebista încoace" ş.a.m.d.

Când vezi o asemenea moţiune, îţi vine, chiar ca sprijinitor politic al Guvernului, să pui mâna, să faci o moţiune ca lumea, de amorul artei, din bun simţ, pentru onoarea parlamentară.

Premierul Tăriceanu şi Guvernul Tăriceanu sunt departe de a fi infailibili! Asta e clar.

Se putea, însă, elabora o moţiune de cenzură, domnilor!

Şi ceea ce mă pune pe gânduri, mă întristează, nu-mi mai dă niciun fel de ghes să fiu nici ironic, chiar fără răutate, pentru că există ceva după dezgust, care este plictiseala, este următorul lucru: stimaţi colegi din Partidul Democrat, dependenţa absolută în care aţi ajuns faţă de Traian Băsescu, vă degradează!

Eu ştiu foarte clar, şi nu glumesc, că în Partidul Democrat sunt câţiva oameni capabili să facă o moţiune de cenzură. Sunt câţiva oameni care au chip, nume, biografie. Aceia nu se mai aud. Se aude un bâzâit necontenit de la Cluj, o îngânare care se manifestă, textual, şi în această moţiune.

Sigur că, aşa cum a şi declarat preşedintele partidului dumneavoastră, puteţi repeta, la nesfârşit, încă 4 - 5 legislaturi, cât mai trăim, cât mai trăiţi, că aveţi în vedere agenda cetăţeanului, dar, adăugaţi, pentru Dumnezeu, un detaliu: aveţi în vedere agenda cetăţeanului Băsescu ... (Râsete şi aplauze în sală)... prin tot ceea ce, de aproape doi ani încoace, manifestă Partidul Democrat. Acum, iată, şi la nivelul unei moţiuni de cenzură este vorba de agenda, odihnită, de altfel, a cetăţeanului Traian Băsescu, care are un singur punct - titlul moţiunii dumneavoastră: "Guvernul Tăriceanu trebuie să plece!"

Păi, ce, este ceva nou?

Dumneavoastră, vreme de aproape doi ani, aţi fost membri ai Guvernului Tăriceanu şi aţi cerut acelaşi lucru.

Am văzut înainte un coleg care - nu ştiu dacăşi-a căpătat drept de cetăţenie la Partidul Democrat, dar, în orice caz, aspiră, drept de rezidenţă are, măcar lângă uşă! - ne-a povestit o serie de samavolnicii făcute de ministrul sănătăţii, în cârdăşie cu premierul, cu tot Partidul Naţional Liberal ş.a.m.d.

Nu ştiu, poate unele lucruri de acolo merită un răspuns, dar sunt lucruri petrecute în anul 2006, când era vorba de un alt guvern şi când nu am avut nicio moţiune de cenzură împotriva respectivului guvern.

Domnul Boc ne-a spus, de altfel, că scopul acestei moţiuni de cenzură nu este, aşa cum am fi crezut, să discutăm - pentru că avem ce discuta - despre ce face sau nu face, ce face bine sau ce face mai prost Guvernul Tăriceanu, ci este să arătăm la televizor că PSD-ul susţine Guvernul PNL. Ne-a spus-o de câteva ori.

Eu cred că, în legătură cu raporturile dintre PNL şi PSD, lucrurile sunt destul de clare. Le-am spus şi noi, le-au spus şi cei din PSD şi oricât ar minţi domnul Boc că există protocoale secrete, nu avem de unde să i le scoatem, pentru că nu există!

Eu nu am niciun fel de jenă să spun că, din punctul meu de vedere - este, cel puţin, o părere personală - PSD-ul, ca interlocutor politic, nu este cu nimic mai puţin onorabil decât Partidul Democrat.

Deci, cine a strâns de pe stradă - ca să-i dau o replică domnului senator Haşotti - Partidul Democrat poate să discute, liniştit, cu Partidul Social Democrat, dar realitatea este că, în această conjunctură politică, Partidul Naţional Liberal, Guvernul Tăriceanu nu au şi nu vor avea un protocol, o alianţă, o înţelegere de acest tip cu Partidul Social Democrat, pentru că are un angajament luat faţă de electorat în anul 2004, care este altul, şi pe care noi, cu acelaşi program, încercăm să-l ducem mai bine sau mai rău la capăt.

Multe lucruri au mers bine în România, în ultimii doi ani şi jumătate şi, în obsesia noastră autodevoratoare, nu discutăm niciodată despre ele, şi nu discutăm nici măcar despre cele care merg rău şi ar trebui corijate. Discutăm de doi ani de zile despre ce crede domnul Traian Băsescu despre noi. De doi ani de zile trebuie să explicăm că nu suntem "oligarhi", că nu suntem "găozari", că nu sunteţi "păsărici", că nu suntem "ţigani împuţiţi", că nu avem protocol cu PSD-ul!

Există, repet, ceva mai mult decât dezgustul, există plictiseala şi dacă dorim să discutăm despre politici şi nu despre afirmaţii, despre agenda publică a României, ca ţară europeană, vă avertizez că nu am făcut-o încă, şi că, atâta vreme cât va trebui să răspundem acestui tip de demagogie nemaiîntâlnit, vom rata să o facem şi vom rata, întradevăr, în defavoarea cetăţeanului român!

Închei, în fine, răspunzând, pentru ultima oară, obsesiei simulate de domnul Boc, care, între timp, îşi linge urmele de miere ale guvernării, rămase pe degeţele, obsesiei legate de relaţiile noastre cu PSD-ul. Declară, recent, domnul Boc, că va veni un tăvălug popular - "Apocalipsa după Boc" - care va trimite PNL-ul şi PSD-ul în istorie, acolo unde le este locul. Ce compliment, domnilor din PSD!

Nu-i răspund decât atât: s-ar putea ca noi să ne ducem, mai devreme sau mai târziu, în istorie - noi suntem deja, s-ar putea să intre şi PSD-ul - dar trebuie săştie domnul Boc şi cei care şi-au pierdut numele şi chipul, şi sunt un fel de voci mai mici, deşi ar putea să fie nişte "Băseşti" mai mici, că, între copiii naturali, din punct de vedere politic, ai lui Ion Iliescu şi bastarzii lui Ion Iliescu, îi prefer pe cei naturali!

Vă mulţumesc. (Aplauze în sală)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Blaga Vasile, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat. Urmează domnul senator Funar Gheorghe.

Domnul Vasile Blaga:

Domnilor preşedinţi ai Camerei Deputaţilor şi Senatului,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Spuneam în campania pentru referendum că timpii în care vorbesc Crin Antonescu sau Ludovic Orban îi considerăm timp "pro" PD şi "pro" Băsescu, şi nu este bine să-i întrerupem! (Aplauze în sală.)

În ultima perioadă de timp, tot mai mulţi reprezentanţi de frunte ai Partidului Naţional Liberal, încercând să justifice susţinerea din Parlament de către PSD, spun că Partidul Democrat are o mie de oameni la diferite nivele ale administraţiei publice locale, de la prefecţi, subprefecţi, care ar trebui să se retragă.

Acest discurs îl are şi PSD, o parte din conducătorii lui - mai tineri, mai bătrâni - spun acelaşi lucru, doar că este vorba de trei mii aici.

Mai înainte, un coleg de la Partidul Conservator spunea de câteva zeci de mii.

Când spune acest lucru PSD-ul, nu este nicio mirare! Şi, de altfel, observaţi şi dumneavoastră cât de corect, Comisia Europeană, în toate rapoartele de ţară din 2001, 2002, 2003 şi 2004, a fost extrem de critică la adresa domniilor lor, atunci când a venit vorba de administraţie publică. Numai că noi, în Programul de guvernare, am spus un lucru clar. Atunci când am prezentat cele două mari direcţii de reformă a administraţiei, am spus pe de o parte că vom creşte autonomia publică localăşi vom transfera autonomia administrativăşi financiară de la Guvern către autorităţile locale, iar, pe de altă parte, că vom întări şi depolitiza funcţia publică.

Acest lucru a făcut ca, în urma promovării unui important pachet de legi, şi mulţumesc Parlamentului (am avut peste 90% susţinere), pentru prima dată, în prima parte a anului 2006 (în 2005 au fost rapoarte negative) să avem un raport neutru şi în cea de-a doua parte a anului 2006, un raport extrem de pozitiv.

Şi cum am depolitizat funcţia publică? În primul rând, depolitizând funcţia prefectului. El nu mai este demnitar, este înalt funcţionar public şi, deci, nu mai are voie să se implice în foarte multe aspecte legate de tot ceea ce înseamnă ... (Vociferări în sală)

Staţi liniştiţi, că vă răspund imediat!

Şi pentru că un domn ministru, aici prezent şi zâmbăreţ, de la transporturi, solicita, ieri, să-i dăm exemple şi nume de un singur demnitar PSD, eu vreau să vă spun că jumătate din subprefecţii României sunt ai dumneavoastră. (Vociferări în sală)

Deci, vă rog să reţineţi! Toţi foştii secretari generali ai prefecturilor actuale şi subprefecţii au fost nominalizaţi de dumneavoastrăşi nu v-am schimbat niciunul. Şi vreau să vă mai spun că majoritatea secretarilor generali din ministere şi din agenţii sunt ai dumneavoastră.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator Blaga, vă rog!

Domnul Vasile Blaga:

Deci, iată că principalul partid care are reprezentanţi în corpul înalţilor funcţionari publici este Partidul Social Democrat!

După aceea, urmează PNL-ul, PD-ul, cei care i-au propus, pentru că acum sunt înalţi funcţionari publici.

Am depolitizat funcţia publică, pentru că ne-am opus schimbării regulilor jocului în timpul jocului şi pentru că aşa am considerat necesar, şi bine am făcut, v-am apărat trei preşedinţi de consilii judeţene, atunci când alţii doreau să vi-i schimbe. În ordine, ca să nu uitaţi - pentru că dumneavoastră uitaţi cam des - Ialomiţa, Botoşani, Vrancea. Şi ştiţi repercusiunile şi poziţia altor colegi, vizavi de aceste demersuri.

Am depolitizat funcţia publică ... (Rumoare în sală)... Ştiu că nu vă convine, dar trebuie să înghiţiţi, pentru că am scos elementul politic în transferul de finanţe de la bugetul central la autorităţile locale, pentru ca fiecare comună din Ilfov săştie cum primeşte altă comună, din Teleorman, astfel încât acest transfer se face numai prin Ministerul Economiei şi Finanţelor!

Iată, aşadar, cum stau lucrurile!

Domnul prim-ministru ştie foarte bine că atunci când am coordonat acţiunile pentru rezolvarea problemelor de pe JAI, cea mai mare problemă a noastră a fost lipsa de încredere a Comisiei Europene.

Ce o să înţeleagă, domnule prim-ministru, după astfel de discursuri ale unor colegi de-ai dumneavoastră, Comisia, astăzi!

Aţi mai vorbit ceva, dumneavoastră, de două luni de zile, despre descentralizare? Aţi promovat, cumva, spre Parlament, măcar o lege din legislaţia secundară? Aţi promovat măcar Legea poliţiei locale, pentru că tot vorbea domnul Orban, la nesfârşit, când un singur aviz vă lipsea, cel al Ministerului Economiei şi Finanţelor şi, săştiţi, răspunde un reprezentant al PSD-ului, în faţa colectivităţilor locale, de votarea ei?

Domnul Pendiuc, primarul din Piteşti, el a fost desemnat.

Aţi mai auzit ca această lege să vină în faţa noastră, în Parlament? Nu!

Deci, vedeţi, asta este situaţia! Nu s-a mai vorbit de ele, cum nu a mai pomenit nimeni un cuvânt de motivele reale pentru care s-au amânat alegerile europarlamentare. Numai că, aţi greşit! Le puteaţi face, stimaţi prieteni din PSD, când aveaţi 22%, nu când aveţi 12%, iar dumneavoastră, colegi din PNL, când aveaţi 14% şi nu 6%.

Asta este problema şi cu cât le veţi amâna, cu atât nu veţi avea şanse să intraţi nici în Parlamentul European, nici în cel românesc.

Iată motivele pentru care v-aţi abătut de la tot ceea ce înseamnă Programul de guvernare şi noi vă sfătuim, spre binele acestei ţări, să votaţi moţiunea de cenzură!

Şi mai spun un singur lucru: neasumarea unei majorităţi în Parlament naşte monştri! Numai în ultimele două săptămâni au trecut trei proiecte de lege prin Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială, care împovărează bugetul, de la 1 ianuarie, cu 150 mii de miliarde.

De unde aceşti bani? Două sunt de la PSD şi unul de la UDMR.

De unde aveţi aceşti bani, domnule ministru de finanţe?

Iată, mai departe, motive suficiente pentru a vota această moţiune de cenzură. (Aplauze în sală)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dau cuvântul domnului senator Funar Gheorghe, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului România Mare. Urmează domnul deputat Marton Arpad.

Domnul Gheorghe Funar:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Stimaţi invitaţi,

În această zi istorică se încearcă, fără succes, naţionalizarea puterii de către Traian Băsescu.

Vă voi vorbi despre filmul "Balamucul", care are doi ani, şase luni şi douăzeci şi două de zile.

În prima decadă a lunii iunie, 2007, s-a desfăşurat a VI-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film "Transilvania". La Cluj - Napoca şi la Sibiu, în Capitala culturală a Europei, festivalul a început cu filmul regizorului Cristian Mungiu, premiat recent la Cannes, "Patru luni, trei săptămâni şi două zile".

La Bucureşti, în capitala tuturor românilor, rulează filmul "Balamucul", care a ajuns la doi ani, şase luni şi douăzeci şi două de zile. Scenariul şi regia "Balamucului" aparţin lui Traian Băsescu. În rolul principal: Traian Băsescu. În roluri secundare apar: Elena Udrea, Emil Boc şi Theodor Dumitru Stolojan. (Aplauze în sală)

Românii din ţarăşi din străinătate, în marea lor majoritate, sunt nemulţumiţi atât de filmul real "Balamucul", cât şi de harababura din viaţa politică de la Bucureşti.

După ce au cheltuit circa 40 de milioane de euro pentru fraudarea referendumului din 19 mai a.c., pentru demiterea Preşedintelui României, Traian Băsescu, aşa zişii sponsori îi caută, zilnic, pe liderii PD şi ai PLD, precum şi pe comandantul vasului numit România, le arată facturile şi le cer să intre la guvernare, pentru ca din banii contribuabililor să-şi recupereze cheltuielile făcute la referendum.

Ca urmare, s-a ajuns la această moţiune de cenzură cu titlul "Guvernul Tăriceanu trebuie să plece!"

Titlul moţiunii este greşit şi textul este o făcătură a PD-ului, între două avioane, având la bază indicaţiile preţioase de la Cotroceni şi cunoscutele repetiţii ale lui Emil Boc.

Autorii moţiunii una gândesc şi alta au scris. Ei vor ca, prin orice mijloace, inclusiv ilegale, să ajungă din nou în Guvern, iar premierul Tăriceanu să plece, fără a-i preciza destinaţia şi PNL-ul să ajungă în afara Parlamentului, lângă PNŢ - CD.

Partidul Democrat a susţinut, în urmă cu o săptămână, prin vocea inconfundabilă a preşedintelui Emil Boc, că această moţiune de cenzură a fost introdusă în Parlament, pentru a se afla cine este la Putere şi cine este în Opoziţie.

Astăzi, acelaşi lider al PD-ului susţine că a fost atins obiectivul moţiunii de cenzură, respectiv, a aflat el că între PNL şi PSD s-a încheiat un protocol secret ale cărui prevederi îi sunt cunoscute, dar, totuşi, a somat cele două partide să facă public documentul.

Pentru a se putea dumiri preşedintele PD, s-a fraudat moţiunea de cenzurăşi s-a introdus, în mod ilegal, în dezbaterea Parlamentului, o moţiune îndreptată împotriva propriului Program de guvernare, 2005 - 2008, şi împotriva propriului Guvern, în care PD şi PLD au numeroşi reprezentanţi în conducerea ministerelor, prefecturilor şi instituţiilor deconcentrate.

Avem de a face cu o mostră de "tembelism" politic, marca PD - PLD.

În filmul "Balamucul" s-au derulat următoarele episoade, în perioada 31 mai - 11 iunie:

1. În ziua de 31 mai, liderii Grupurilor parlamentare ale PD din Senat şi Camera Deputaţilor au înregistrat moţiunea de cenzură "Guvernul Tăriceanu trebuie să plece!", însoţită de tabelul nominal cu numai 116 semnături, faţă de minimum 117 prevăzut de Constituţie.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, domnul Bogdan Olteanu, a constatat că senatorul Gheorghe Flutur a fost trecut de două ori, la poziţiile 26 şi 34.

Ca urmare, fiind numai 115 semnături, s-a respins înregistrarea moţiunii.

Senatorul Gheorghe Flutur a recunoscut public faptul că a semnat o singură dată tabelul de susţinere a acestei moţiuni, a doua semnătură fiind scanată.

2. În ziua de 1 iunie, aceiaşi lideri ai PD au depus aceeaşi moţiune, la Parlament, însoţită de aceleaşi tabele nominale cu semnături, ca şi în ziua de 31 mai, la care au adăugat o filă separată, cu deputatul Nati Meir şi semnătura acestuia.

În aceeaşi zi, senatorii Mihail Lupoi şi Apostol Neculai au anunţat preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor că-şi retrag semnăturile date pe această moţiune.

Pe cale de consecinţă, din nou, cu respectarea Constituţiei României şi a Regulamentului şedinţelor comune ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, nu s-a înregistrat moţiunea de cenzură a PD.

3. În ziua de 4 iunie, aceiaşi lideri ai PD au depus aceeaşi moţiune, la Parlament, însoţită de aceleaşi tabele nominale cu semnături, ca şi în ziua de 31 mai, de unde l-au radiat pe senatorul Flutur Gheorghe de la poziţia 34 şi au adăugat Anexele 1, 2 şi 3, care conţin numele şi semnăturile a cinci parlamentari, susţinători ai moţiunii.

Astfel, cei doi lideri ai PD din Senat şi Camera Deputaţilor susţin că s-au întrunit 119 semnături la această moţiune.

În ziua de 4 iunie a avut loc şedinţa comună a Birourilor permanente ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, în legătură cu moţiunea de cenzură iniţiată de cei 119 parlamentari.

În cadrul acestei şedinţe, am adus la cunoştinţa participanţilor infracţiunile săvârşite pe seama unor senatori şi deputaţi, respectiv, cele de fals, uz de fals şi înşelăciune.

Detaliile se regăsesc în stenograma şedinţei respective.

În aceeaşi zi, de 4 iunie, dupăşedinţa Birourilor permanente reunite ale Parlamentului, am verificat tabelul cu semnăturile în original ale celor 119 senatori şi deputaţi. Am constatat lucruri incredibile, dar adevărate. Respectiv, pentru 20 de deputaţi şi senatori nu s-au respectat prevederile Constituţiei României şi ale Regulamentului şedinţelor comune ale Senatului şi Camerei Deputaţilor.

Astfel, au fost scanate semnăturile a 19 deputaţi şi senatori, iar semnătura unui deputat a fost falsificată.

Conform Constituţiei României, art.13 alin.2, "Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al senatorilor şi deputaţilor", iar alin.4 al aceluiaşi articol precizează că "Dacă moţiunea de cenzură a fost respinsă, deputaţii şi senatorii care au întocmit-o nu mai pot iniţia în aceeaşi sesiune o nouă moţiune de cenzură".

Contrar prevederilor Constituţiei României, Partidul Democrat, specializat în fraude, a depus la Parlament această moţiune de cenzură care are anexate tabelele, cu numele şi prenumele a 100 deputaţi şi senatori care au semnat olograf, iar pentru 19 parlamentari, semnăturile au fost scanate.

Ne aflăm în faţa unui precedent extrem de periculos pentru Parlamentul României, care trebuie să stopeze această hoţie a cuplului PD - PLD. În caz contrar, se va ajunge ca, aproape zilnic, să se introducă moţiuni de cenzură care vor fi semnate de câţiva parlamentari, iar restul de 120 până la 150 sau mai multe semnături ale senatorilor şi deputaţilor vor fi scanate, ca şi astăzi.

Pentru a introduce această moţiune de cenzură în Parlament, liderii PD şi PLD au recurs la fapte de natură penală, infracţiuni pentru care procurorul general al României nu s-a autosesizat, ci a fost sesizat, dar tace.

Ca şi în filmul lui Cristian Mungiu, parlamentarii PD şi PLD, împreună cu preşedinţii lor, au acţionat ilegal şi au reuşit să provoace un "avort", această moţiune de cenzură.

Semnatarii şi scanaţii acestei moţiuni de cenzură sunt preocupaţi numai de ciolan. Puteau, legal, fără să falsifice şi să scaneze semnături, să introducă mai multe moţiuni simple împotriva unor miniştri sau să vizeze anumite obiective, neîndeplinite, din Programul de guvernare 2005 - 2008, de care nu s-au dezis.

Ca să justifice moţiunea de cenzurăşi fără măcar să aştepte rezultatul votului din Parlament, Preşedintele României i-a invitat vineri, 8 iunie, la consultări, la Palatul Cotroceni, pentru desemnarea altui premier şi formarea unui alt guvern, pe supuşii din PD şi PLD, şi pe alţii dornici să încalce Constituţia României.

Dintre partidele neparlamentare, a fost convocat numai PLD-ul, aplicându-se de către gazdă o nouă discriminare. Pentru îndreptarea greşelii, ar trebui ca toate partidele neparlamentare să se ceară la consultări, la Palatul Cotroceni.

Partidul România Mare este singurul partid care a respectat Constituţia României şi a avut şi are o poziţie demnăşi fermă faţă de toate lucrăturile Preşedintelui României şi ale PD-ului.

În "răposata şi împăiata Alianţă D.A. - dezastru şi anarhie" s-a ajuns, aşa cum aţi văzut şi astăzi, la luptă deschisă, la baionetă, în faza care pe care!

Pentru ca să fie înfăptuit titlul moţiunii "Guvernul Tăriceanu trebuie să plece!", singura variantă realistă o constituie deplasarea preşedintelui Traian Băsescu la Palatul Victoria, unde, în genunchi, săl roage pe premierul Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu să-şi dea demisia.

Se apropie ziua comemorării poetului nostru naţional, Mihai Eminescu şi închei cu câteva versuri potrivite pentru PD - PLD şi pentru această moţiune de cenzură:

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Invit la microfon pe domnul deputat Marton Arpad, din partea Grupurilor parlamentare ale UDMR. Urmează domnul Hogea Vlad, deputat independent.

Aveţi cuvântul, domnule deputat Arpad.

Domnul Marton Arpad-Francisc:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Fiecare poate să decidă cine este, citez din moţiune "cel care a pus într-un grav pericol interesele României, pentru a da prioritate unor reglări de conturi, menite să-i garanteze păstrarea puterii?"

Din punctul meu de vedere, primele şase pagini ale moţiunii sunt scrise exact în acest spirit, de reglare de conturi. Nu mă voi ocupa cu aceste părţi ale textului, pentru că, spre deosebire de reglatorii de conturi, parlamentarii Uniunii Democrate a Maghiarilor din România

consideră, în continuare, că România are nevoie de o stabilitate politică. Mă voi ocupa doar cu patru enunţuri, care vizează, însă, direct, activitatea unor autorităţi ale statului.

1. Citez din nou din moţiune "Felicităm magistraţii pentru modul în care au înţeles să-şi apere independenţa!". Aceste felicitări îi sunt adresate, printre alţii, sau poate, în primul rând, procurorului Doru Ţuluş - reiese clar din moţiune - procurorul care, încălcând flagrant şi grav art.72 din Constituţia ţării, a solicitat informaţii Parlamentului României, legate de votul şi punctul de vedere ale unuia sau mai multor parlamentari, deşi, pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, respectiv, pentru voturile date, aceştia nu pot fi traşi la răspundere. Mă miră că există distinşi jurişti - pe care, de altfel, îi stimez - care semnează un act prin care este felicitat un procuror pentru încălcarea Constituţiei, sau reprezintă aceste semnături asumarea responsabilităţii de susţinere a reînfiinţării poliţiei politice?

2. Ne bucură că semnatarii moţiunii consideră, în sfârşit, că nu este bine ca ministrul justiţiei să poată demite, numi sau propune pentru numire magistraţi sau persoane în funcţii de conducere, în Magistratură, după bunul plac. Păcat că i-au acordat acest drept doamnei ministru Monica Macovei!

Le-am spus atunci, colegilor mei, de la acest microfon, că s-ar putea întâmpla să fie schimbat ministrul şi noul ministru să folosească această putere într-un mod care să nu le placă.

Iată că ne aflăm în această situaţie, dar aceasta nu este problema Guvernului, ci a Legislativului!

Există o iniţiativă legislativă de modificare a acestor prevederi. Iniţiatorul este domnul senator Frunda Gyorgy, iar iniţiativa este retrimisă la Comisia juridică de numiri, disciplină, imunităţi şi validări din Senat.

Stimaţi semnatari ai moţiunii, soluţia este în mâna dumneavoastră. Votaţi legea Frunda!

3. Dacă înţeleg eu bine, iniţiatorii moţiunii sunt de părere că forma legii privind Agenţia Naţională de Integritate este bunăşi nu trebuie să fie modificată. Cred că au dreptate. I-aş ruga însă să transmită aceste păreri favorabile şi acelor persoane din străinătate, care încă au dubii în ceea ce priveşte calitatea acestei legi, şi să respingă ordonanţa de urgenţă a Guvernului.

Deci soluţia este iarăşi în mâna domniilor voastre.

4. Semnatarii moţiunii sunt îngrijoraţi de consecinţele deosebit de grave ale unor întârzieri nepermise în domeniul agriculturii, de problemele care s-ar putea crea în acreditarea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, care vor conduce la o absorbţie redusă de fonduri. De acord. Numai că atingerea scopului nedisimulat a moţiunii, adică alegerile anticipate, ar însemna tocmai întârzierea cu cel puţin încă patru-cinci luni ale acţiunilor urgente necesare pentru realizarea structurilor funcţionale prin care pot fi absorbite fondurile sus amintite, iar aceasta ar însemna nu pierderea a 90%, ci 100% din sumele pe care le-am putea absorbi.

Ca atare, soluţia este iarăşi în mâna Parlamentului: să respingă această moţiune de cenzurăşi să lase Executivul să se ocupe de problemele urgente ale ţării. Vom vota împotriva acestei moţiuni de cenzurăşi considerăm că votul de susţinere a Guvernului este necesar pentru realizarea integrală a programului de guvernare şi eficientizarea actului guvernamental. Vă mulţumesc. (Aplauze în sală)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Suntem în următoarea situaţie. Grupurile Partidului Naţional Liberal mai au la dispoziţie 10 minute, Grupurile Partidului Democrat 6 minute.

Dau cuvântul doamnei senator Norica Nicolai din partea grupurilor liberale şi va urma, din partea Partidului Democrat, domnul Brânză William.

Aveţi cuvântul.

Doamna Norica Nicolai:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am să încerc să spun doar câteva cuvinte, pentru că suntem un Parlament la limita răbdării, datorită penibilului situaţiei. Sigur, dacă domnul Stolojan lipseşte, domnul Boc este prezent. A venit astăzi să vadă în ce măsură indicaţiile prezidenţiale - că aşa e în ţara asta, cu indicaţii întotdeauna, sau, probabil, vom reveni la epoca indicaţiilor prezidenţiale - sunt respectate de către Partidul Democrat, care, cu regret, pot să spun, a însăilat, a croşetat şi a croşetat prost o moţiune de cenzură, pe discursul domnului preşedinte adresat acestui Parlament într-un mesaj constituţional.

Eu nu am să spun că moţiunea Partidului Democrat nu este un exerciţiu democrat. Este, într-adevăr, un exerciţiu democrat, Constituţia vă dă dreptul dumneavoastră să-l exersaţi, aşa cum aceeaşi Constituţie a dat dreptul acestui Parlament să-şi exerseze un exerciţiu democratic, acel al suspendării preşedintelui. Şi aici, măsură pentru măsură, suntem în aceeaşi situaţie, la fel de legitimi dumneavoastră azi, la fel de legitim Parlamentul atunci.

Stimaţi colegi, suntem astăzi poate într-o ipostază, care nu cred că a mai fost în istoria parlamentarismului nostru. Suntem puşi să judecăm un exerciţiul penibil, un exerciţiul ridicol, pentru că ce poate fi mai ridicol şi mai puţin moral, decât să-ţi conteşti propriul tău program de guvernare. Din câte înţeleg, susţineţi această alianţă, din moment ce nu v-aţi prezentat la tribunal, în buna tradiţie a lui Caragiale, pentru a uita de ea şi în drept, şi să-ţi conteşti oamenii care aplică acest program de guvernare şi care sunt membri ai Partidului Democrat. Eu mă întreb până unde mai poate merge fariseismul în politica românească, până unde mai poate merge demagogia, şi cred că dacă avem un dram de mândrie şi un dram de caracter, pentru că se pare că unii dintre noi - nu toţi - avem şi talent, atunci ar fi de obligaţia dumneavoastră, ca partid politic care se respectă, să votaţi şi dumneavoastră împotriva acestei moţiuni de cenzură. Cred că este o provocare, pe care Traian Băsescu nu s-a gândit să v-o îngăduie şi, de aceea, vă mărturisesc că este pentru prima oară în viaţa mea de parlamentar, când, sigur, voi da un vot împotrivă pe o moţiune, pe care

o credeam mult mai serioasă, pe care o aşteptam ca pe o formulă de dezbatere asupra performanţelor unui Guvern.

Voi da un vot negativ, dar cred că, stimaţi colegi de la Partidul Democrat, din respect pentru Parlament, care merită mai mult decât ceea ce ne-aţi oferit dumneavoastră astăzi spre dezbatere, aţi putea face un gest de inteligenţă politică. Altfel, vă descalificaţi ca o anexă a unui discurs prezidenţial şi discursurile, fie ele şi prezidenţiale, sunt trecătoare. (Aplauze în sală)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dau cuvântul domnului deputat Hogea Vlad, independent.

Urmează domnul Berceanu Radu.

Domnul Vlad Gabriel Hogea:

Onorat prezidiu,

Stimaţi colegi, în calitate de deputat în Parlamentul României şi de vicepreşedinte al Partidului Noua Generaţie Creştin Democrat am semnat moţiunea de cenzură, demers politic important căruia îi voi da astăzi votul meu favorabil. Cei 119 senatori şi deputaţi care au contribuit la reuşita depunerii moţiunii, constituie, de fapt, nucleul majorităţii morale din politica românească. Ei reprezintă în Parlament interesele şi punctele de vedere ale celor 75% dintre compatrioţii noştri, care la 19 mai au dat un usturător vot de blam oligarhiei şi corupţiei. În seara aceasta vom vedea cine nu susţine moţiunea de cenzură, o coaliţie transpartinică formată din foşti duşmani de moarte, a căror acţiune comună e mânată de un singur obiectiv: evitarea confruntării directe cu electoratul. Aşa s-a ajuns la un Guvern minoritar, impopular şi profund ilegitim.

Teama de alegeri anticipate este mai presus de orice şi tocmai de aceea trei partide parlamentare mimează opoziţia, dar nu incomodează cu nimic stabilitatea Guvernului Tăriceanu 2.

Desigur, din actualul executiv fac parte şi oameni de valoare, dar, pe ansamblu, construcţia este foarte şubredă, iar consecinţele nefaste se fac simţite în mod dureros în viaţa socio-economică a ţării.

Moţiunea noastră, a celor 119 parlamentari care doresc schimbarea la faţă a României este mai mult decât un act politic antiguvernamental, este un semnal de alarmă că actuala stare de lucruri nu trebuie să dureze. Totuşi, în ciuda argumentelor logice potrivit cărora Guvernul Tăriceanu trebuie să plece s-ar putea ca Executivul să se menţină pe poziţii, graţie unei majorităţi oligarhice netransparente, dar, chiar şi în acest caz, moţiunea îşi va atinge scopul: acela de a arăta ţării întregi cine pune proptele unui Guvern care, vai, abia se mai ţine pe picioare. (Aplauze în sală.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dau cuvântul domnului senator Radu Berceanu, din partea Grupurilor Partidului Democrat, şi va urma domnul deputat Fenechiu Relu.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Doamnelor şi domnilor colegi, trăim astăzi în Parlamentul României un paradox.

Avem în faţa noastră un Guvern care se află în levitaţie, suspendat, nimeni nu-l susţine în afară de cei care fac parte din Guvern, dar majoritatea nici nu vor să-l lase să cadă. În felul acesta se preocupă unele din partidele reprezentate aici de interesul cetăţeanului, cuvânt care a fost foarte des repetat la această tribună. De fapt, e mare veselie, domnul Orban şuşoteşte cu domnul Văcăroiu, ceilalţi şuşotesc pe aici, prietenii care se văd, veselie că nu va cădea Guvernul. Aici, între zidurile Parlamentului, probabil că e ceva veselie. Dincolo de zidurile Parlamentului, când se ajunge la cetăţenii mult clamaţi aici, se coboară tristeţea, pentru că în faţa cetăţenilor trei sferturi votează altfel decât se fac aranjamentele între zidurile acestei instituţii care, poate, ar trebui să fie mai respectată.

Am ascultat eu cu atenţie ce a spus domnul Călin Popescu Tăriceanu şi, printre altele, am înţeles că România este o ţară cu potenţial, frânată însă, de unii politicieni care stau cu spatele la popor. Într-adevăr, aşa e, aici sunt de acord cu domnul Tăriceanu. Probabil că, România are un potenţial, dar politicieni ca dumnealui, care doresc să stea numai cu spatele la popor, din păcate, este o chestiune care o să-şi arate roadele mai devreme sau mai târziu.

Domnul Tăriceanu nu a vrut să mergem la corpul electoral atunci când am fi putut face alegeri anticipate şi când şi partidul dumnealui, şi Partidul Democrat hotărâseră în înalte foruri de conducere acest lucru, n-a dorit să mergem în faţa electoratului nici pentru alegerile europene pe care ni le-a prezentat ca cel mai important moment şi, după aceea, dintr-o dată, n-a mai fost deloc important, nu doreşte şi n-a dorit să meargă în faţa cetăţenilor nici măcar la referendum, dar vorbim aici între zidurile Parlamentului despre interesul cetăţenilor.

S-a vorbit mai puţin de moţiune şi foarte mult despre Traian Băsescu, bănuiesc că îl visaţi şi ziua şi noaptea, vă creează palpitaţii, vă creează tot felul de alte sindromuri la care domnul Nicolăescu nu poate să facă faţă şi să găsească un leac, pentru că, din păcate, Traian Băsescu are legătură cu cetăţenii pe care îi tot pomeniţi aici, iar dumneavoastră nu.

Sigur că, aş mai putea să spun că sunt de acord şi cu alte lucruri pe care domnul Tăriceanu ni le-a spus, şi anume spunea dumnealui: "mă adresez celor care muncesc în străinătate, aveţi dreptate că v-aţi dus acolo să munciţi". E adevărat că cei din străinătate nu se adresează deloc domnului Călin Popescu Tăriceanu, pentru că atunci când au mers la vot au votat aproape în totalitate împotriva dorinţei domnului Tăriceanu de a-l suspenda pe preşedintele Traian Băsescu, chiar dacă domnul Tăriceanu a luat toate măsurile ca cei din străinătate să nu poată să ajungă la vot. Aş mai spune că fraza aceasta poate mi-a plăcut cel mai mult, "aş fi fost un român mândru, dacă în această moţiune sar fi discutat despre probleme economice, despre realizări" sau "sunt mândru de acest Guvern şi de tot ce a realizat."

Eu am să spun câteva cuvinte despre activitatea din ultimele două luni dintr-un domeniu despre care credeam că e în interesul cetăţenilor şi, la un moment dat, am crezut că e şi în interesul domnului Tăriceanu, drumurile. De două luni de zile, aţi reuşit, acest Guvern, să opriţi tot, s-a oprit tot. Aţi oprit 11 licitaţii cu o seară înainte de a se depune caietele de sarcini din nişte motive pe care nu a reuşit nimeni săşi le explice, dar, probabil că, ar trebui să le daţi nişte explicaţii celor care au cumpărat caietele de sarcini şi se pregătiseră să liciteze, ca să se repare nişte drumuri, şi poate că ar fi bine să le dau citire: Bucureşti - Turnu Măgurele, Alexandria - Zimnicea, Vaslui - Ivăneşti, Buzău - Slobozia, Bucureşti - Călăraşi, Bucureşti - Olteniţa, Tulcea - Constanţa, Târgu Frumos -Hârlău - Botoşani, Braşov - Câmpulung, Brăila - Slobozia - Călăraşi, Bârlad - Adjud - Oneşti. Aţi amânat licitaţia pentru un drum pe care toată România îl cunoaşte în ce stare jalnică e, DN 7 A, Orăştie - Deva - Arad - Nădlac, drum pe care se intră dinspre vest în România, fără nici o explicaţie. Poate că ar fi trebuit să reparăm acel drum. Mi-aţi spus mie, domnule prim-ministru, de şapte-opt ori despre Centura vest Ploieşti şi aţi oprit lucrările când totul era gata ca să intre utilajele şi să înceapă activitatea acolo.

A început la 1martie a. c. lucrarea despre care am discutat de nenumărate ori, autostrada Bucureşti - Ploieşti, aţi oprit-o şi pe aceasta. Aţi promis aici, în faţa Parlamentului, că o să daţi de la Fondul de dezvoltare bani pentru aceste lucrări, pentru multe din ele şi încă multe altele pe care nu am timp să le citesc aici.

Nu aţi dat aceşti bani şi, probabil, mai devreme sau mai târziu, va trebui să răspundeţi. Am să închei şi eu cu un fel de motto, cum şi alţi colegi au făcut-o. "Râdeţi şi glumiţi, dar, săştiţi, că la alegeri o să plătiţi".

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimaţi colegi Grupurile Partidului Naţional Liberal mai au la dispoziţie şase minute, sunt doi înscrişi, domnul deputat Fenechiu Relu şi domnul deputat Ghişe Ioan.

De dumneavoastră depinde dacă vorbiţi amândoi sau nu.

Domnul deputat Fenechiu Relu.

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulţumesc.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Domnule Boc, dacă mai sunteţi acolo, se pare că nu mai sunteţi,

Suntem chemaţi aici, în plenul Camerelor reunite, să dezbatem un text care, după părerea mea, nu are niciun fundament, nu are nicio logică, nu are utilitate, dar, mai ales, nu are onestitate politică. Dar, dacă exerciţiul democratic înseamnă opinia Partidului Democrat, dacă în opinia acestui partid înseamnă să ne pierdem timpul cu astfel de absurdităţi, în loc să ne vedem de problemele cu adevărat importante ale acestei ţări, atunci fie, hai să le facem şi acest ultim hatâr.

Domnilor aşa-zis democraţi, observăm că doriţi să daţi jos, cu false argumente, un Guvern căruia nu i se poate imputa mare lucru, pentru că n-am văzut să imputaţi mare lucru acestui Guvern. Guvernul Tăriceanu, în schimb, vreau săştiţi că, nu pleacă atunci când vrea PDul, pentru că, totuşi, are de dus la bun sfârşit reformele pe care le-a implementat cu succes până acum.

Domnilor parlamentari de la PD, săştiţi că, alături de PNL, aţi avut şansa să vă emancipaţi. Aţi refuzat însă această ofertăşi aţi ales să rămâneţi singuri şi să vă faceţi de râs, ca un partid de slugi fricoase. (Proteste din partea Grupului parlamentar PD.)

Chiar dacă o doriţi cu disperare, şi dumneavoastră sunteţi conştienţi că nu aveţi cum şi nu aveţi cu cine să conduceţi România, aţi rămas un partid de mâna a doua, fără elite, fără performanţe politice, un partid care aţi parvenit şi supravieţuiţi politic doar folosindu-vă de scandaluri şi de populism.

Domnilor parlamentari de la Partidul Democrat, vă conduce minţile şi destinele nefericite un personaj care fură telefoanele jurnaliştilor, un personaj care îi numeşte ţigani împuţiţi şi homosexuali pe aceştia, un personaj care urcă băut la volan şi un personaj care face campanie electorală în biserici, folosindu-se de naivitatea şi de credinţa oamenilor.

Dacă vreţi putere, sunteţi liberi să o obţineţi, însă prin mijloace corecte. Săştiţi că liberalii n-o să vă lase să vă faceţi de cap doar pentru că, astăzi, staţi binişor în sondaje, datorită crizelor şi campaniilor de dezinformare pe care le iniţiaţi şi le întreţineţi.

Nu vreţi să vă spuneţi, mai degrabă, între dumneavoastră, decât să vociferaţi aici, ca la Clubul PD-PLD, basmele şi snoavele despre alegeri anticipate sau despre formarea unui Guvern PNL-PD-PLD? Pentru că realitatea este alta, Guvernul Tăriceanu - trebuie să fiţi convinşi de asta - va rămâne, îşi va face treaba în continuare, îşi va duce mandatul până la capăt, pentru că are voinţa şi competenţa necesară. Dumneavoastră, din nefericire, nu o aveţi.

V-aţi grăbit degeaba să născociţi greşeli pe care le fac miniştri liberali. Mai bine, aţi recunoaşte că multe din situaţiile critice din anumite ministere sunt consecinţa proastei administrări a reprezentanţilor dumneavoastră din fosta guvernare.

Cum puteţi dumneavoastră minţi că voi aţi făcut România o ţară membră a Uniunii Europene? Vă trădează mediocritatea politicăşi morală pe care o practicaţi. În fapt, arătaţi, în fiecare zi, că habar nu aveţi de practicile europene.

Spuneţi că Guvernul Tăriceanu trebuie să plece pentru că referendumul din 19 mai ar fi dispus acest lucru. În temeiul aceleiaşi logici, se poate spune însă că acest referendum ar fi dispus şi legalizarea tâlhăriei. Se poate spune că acest referendum ar fi dispus şi legalizarea discriminării rasiale, şi legalizarea conducerii sub influenţa băuturilor alcoolice şi, poate, şi legalitatea altor infracţiuni.

În tot timpul acesta, în care nu faceţi nici politică, nici reformă, nici opoziţie, nici alte lucruri utile pentru cei care v-au ales, nu ştiu ce faceţi dumneavoastră de fapt, nu ştiu cu ce vă consumaţi timpul public, în afară de faptul că născociţi minciuni şi găselniţe.

Domnilor de la PD, eu vă propun să mergeţi în băncile voastre, să deschideţi caietele, să pregătiţi creioanele bine ascuţite şi să aşteptaţi să înceapă lecţia de democraţie, dar ar trebui să vă asiguraţi că la catedră se află alt profesor decât eternul domn dumneavoastră îndrumător, pentru că acesta nu ştie ce este aceea democraţie.

Şi, în final, mai daţi-mi voie să vă supun unui test de seriozitate pe care sunt sigur că n-o să-l treceţi. Este o propunere care respectă întocmai demagogia dumneavoastră politicăşi lucrul pe care PD îl pretinde căţine atât de mult la el, şi anume să respecte voinţa poporului. Aşadar, domnilor parlamentari de la PD, dacă poporul, prin aleşii săi, se va pronunţa împotriva moţiunii pe care aţi iniţiat-o, vă invit să vă daţi demisia.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PNL din cele două Camere ale Parlamentului.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Invit pe domnul deputat Ghişe, pentru un minut. (Discuţii în sală, rumoare.)

Domnul Ioan Ghişe:

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Stimaţi colegi,

Contextul moţiunii este clar, e acelaşi program politic de guvernare din decembrie 2004, dar conduce altcineva decât Partidul Democrat. Distinsa doamnă Doina Cornea spune: "Criza a început la vreo 5-6 luni de la preluarea puterii, pentru că în conştiinţa domnului Băsescu trebuia să existe un singur partid, liberalii trebuiau să fuzioneze cu PD-ul ca să poată fi controlată toată suflarea politică din ţara asta. PD-ul a fost partidul domnului Băsescu, nu trebuie să uităm lucrul acesta, de aici a început războiul. Liberalii îşi apărau identitatea, nu puteau să facă altfel. Un partid are un program, o viziune politică, o moştenire pentru că este un partid de 150 de ani. Ar trebui ca toată suflarea românească să fie mândră că există aceste două partide - PNL şi PNŢCD - dar şi PNŢCD-ului tot domnul Băsescu i-a dat lovitura de graţie în timpul Guvernului Ciorbea. Eu nu pot să nu ţin cont de acest amănunt când analizez atitudinile politice. Cred că este şi un fel de invidie din cauza legitimităţii acesteia extraordinare".

Stimaţi colegi, cred că suntem de acord că doamna Doina Cornea nu este un om politic cu poziţii partizane. Dacă însăţinem cont de strategia politică elaborată în martie 2006 de Partidul Democrat şi publicată în presa centrală în 16 octombrie 2006 vom afla că stimaţii noştri colegi, foşti aliaţi, aveau un singur gând: de mână cu liberalii la guvernare şi cuţitul în spate pentru viitoarele alegeri. Scopul PD este să păcălească cetăţenii României, că ei PD-ştii sunt buni şi noi liberalii suntem răi. Şi diavolul la fel, cea mai mare păcăleală pe care încearcă săţi-o facă este să te convingă de faptul că el nu există.

Din păcate, acţiunile Partidului Democrat -şi această moţiune demonstrează - sunt împotriva interesului naţional. De ce? Pentru că ţara are nevoie de stabilitate şi performanţă la guvernare. Cifrele, statistici oficiale şi rapoartele internaţionale demonstrează căţara merge pe un drum bun şi, atunci ne întrebăm, dacă PD-ul zice că liberalii guvernează rău şi cifrele sunt bune, de ce cifrele sunt bune şi PD-ştii zic că liberalii guvernează rău?

În final, două morale: "cine se va mai alia cu Partidul Democrat, ca ţărăniştii să păţească", şi, "cine sapă groapa altuia, cade singur în ea", chiar mai mult de cinci minute. Pentru colegii de la democraţi "iartă-i doamne, că nu ştiu ce fac". (Aplauze în sală).

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc.

Dau cuvântul, pentru două minute, domnului deputat Bogdan Olteanu.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Nu aveam ce vorbi şi nu aveam de ce vorbi, dar sunt, stimaţi colegi, speriat.

Acum o lună, un deputat PD m-a trimis la Göbels. I-am răspuns că familia mea a fost acolo şi s-a întors împuţinată. Am lăsat lucrurile să treacă, m-am gândit că lipsa de cultură a unui om nu poate arunca vina asupra unui partid. Azi, înţeleg că am greşit. Nu Canacheu, ci Partidul Democrat gândeşte aşa şi au arătat-o.

Că un notoriu antisemit vorbeşte de la tribuna Parlamentului României este o ruşine pentru noi toţi, dar va trebui să aşteptăm până la viitoarele alegeri, cu speranţa de a vindeca această boală. Că vorbeşte pe timpul Partidului Democrat şi că pleacă de la tribună în aplauzele Partidului Democrat e o ruşine pentru acest partid, dar, mai ales, este o tristeţe, e tristeţea întoarcerii cu 70 de ani în urmă în istoria României şi este, stimaţi colegi, după 2 ani şi jumătate, primul meu motiv de bucurie că am imunitate parlamentară. Astăzi, ştiu ce să fac cu ea. Imunitatea mea parlamentară sper să mă apere de Vlad Hogea şi de aplaudacii săi. (Aplauze.)

Domnul Costică Canacheu (din sală):

Drept la replică, domnule preşedinte.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Bine, 1 minut.

Domnul Costică Canacheu:

Un minut, vă rog, 30 de secunde.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Jumătate de minut aveţi.

Domnul Costică Canacheu:

Atât. Este un drept banal la replică.

N-a văzut domnul preşedinte al Camerei Deputaţilor, probabil în graba cu care fugea cu ordinea de zi din sală, ca să nu votăm o lege, că acea agenţie de presă a publicat o corectură la acea ştire, în aceeaşi zi, la câteva minute diferenţă, pentru că se comisese o eroare. Un aromân nu poate fi antisemit. Dacă vreţi să treceţi la probleme etnice, domnule Bogdan Olteanu, şi să folosiţi în faţa Camerelor reunite şi a televiziunilor chestiuni care ţin de sentimente foarte profunde este jenant. Jenant, domnule Olteanu! (rumoare, discuţii)

Şi dacă aceasta este istoria pe care o aduceţi voi, acum, în faţă, ca fiind a PNL, este o minciună. Ai mei au fost liberali. Cântau cântecele georgiştilor! Făceau dizidenţă în rândul liberalilor care au căpuşit ţara. (rumoare, discuţii)

Dar ce aţi vorbit voi, astăzi, aici, ca liberali istorici, este o minciună!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc. Vă rog, vă rog!

Domnul Costică Canacheu:

Şi aceasta este replica mea.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule deputat, vă rog! Vă rog să luaţi loc. (aplauze, rumoare, discuţii)

Stimaţi colegi, am încheiat dezbaterile. Înţeleg că domnul primministru nu mai doreşte să se exprime în final. (rumoare, discuţii)

Stimaţi colegi, urmează să ne exprimăm votul asupra moţiunii de cenzură.

Vă amintesc că, în conformitate cu prevederile Constituţiei, moţiunea de cenzură se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Votul este secret şi se exprimă cu bile.

Procedura de vot prevăzută de Regulament: bila albă în urna albă, bilă neagră în urna neagră. Vot pentru moţiune: bilă albă în urnă albăşi bila neagră în urna neagră. Vot împotriva moţiunii: bilă neagră în urnă albăşi bila albă în urna neagră.

Rog să fie aduse urnele.

Până vin urnele de vot, vă amintesc că în conformitate cu prevederile articolului 17 alineatele (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:

• Lege pentru stabilirea criteriilor de bază a taxelor şi tarifelor aferente elaborării, analizei şi verificării documentaţiilor cadastrale pentru înscrierea în cartea funciară a terenurilor agricole;
• Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.16/2007 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului salarizat potrivit Legii nr.495/2004 privind salarizarea şi alte drepturi băneşti ale personalului din administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe şi de la misiunile diplomatice, oficiile consulare şi institutele culturale româneşti din străinătate;
• Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.15/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr.138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publicăşi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii;
• Lege pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice;
• Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului;
• Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.12/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător;
• Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.24/2007 privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul social şi al locuinţelor de serviciu;
• Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.9/2007 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul programării cheltuielilor publice;
• Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.13/2007 pentru completarea art.5 din Ordonanţa Guvernului nr.43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional;
• Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.111/1995 privind constituirea, organizarea şi funcţionarea Depozitului legal de documente, indiferent de suport;
• Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative prin care se stabilesc şi se sancţionează contravenţii;
• Lege pentru aderarea României la Protocolul opţional la Convenţia de la Viena cu privire la relaţiile diplomatice, referitor la soluţionarea obligatorie a diferendelor, adoptat la Viena, la 18 aprilie 1961.

Rog chestorii de la Senat şi Camera Deputaţilor. Domnul Dumitru de la Senat. De la Camera Deputaţilor?

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul chestor Erseghep.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vreau să vă spun că Birourile permanente trebuie să fie prezente

la numărarea bilelor. Vă rog, săculeţele cu bile. Vom începe cu Camera Deputaţilor. (rumoare, discuţii, râsete) Domnul secretar Zgonea. Vă rog să nu fie nimeni pe podium. Vă ascultăm.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Încep cu miniştrii Guvernului.
- Adomniţei Cristian Mihai - prezent
- Borbely Laszlo - prezent
- Nicolăescu Gheorghe Eugen - prezent
- Tăriceanu Popescu Călin Constantin Anton - prezent
- Silaghi Ovidiu Ioan - prezent
- Voicu Mihai Alexandru - prezent
- Ujeniuc Dragoş - prezent

Începem lista.

- Adomnicăi Mirela Elena - prezentă - nu votează
- Adomniţei Cristian Mihai - prezent
- Albu Gheorghe - prezent
- Almăjanu Marin - prezent
- Almăşan Liviu - prezent
- Amarie Constantin - prezent
- Amet Aledin - prezent
- Anastase Roberta Alma - prezentă
- Andea Petru - prezent - nu votează
- Andon Sergiu - absent
- Andreica Romică - prezent
- Andronescu Ecaterina - prezentă, nu votează
- Antal Árpád-András - prezent
- Antal István - prezent
- Antonescu George Crin Laurenţiu - prezent
- Apostolache Mihai Cristian - prezent - nu votează
- Ardelean Lia - absentă
- Asztalos Ferenc - prezent
- Avram Dumitru - prezent - nu votează
- Baban Ştefan - prezent - nu votează
- Bara Nicolae - prezent
- Barbu Gheorghe - prezent
- Bardan Cornel Ştefan - prezent
- Bădălău Niculae - prezent - nu votează
- Băeşu George - prezent - nu votează
- Bănicioiu Nicolae - absent
- Bărbuleţiu Tiberiu - prezent
- Becsek-Garda Dezső-Kálmán - prezent
- Becşenescu Dumitru - prezent
- Bejinariu Eugen - prezent - nu votează
- Bentu Dumitru - prezent - nu votează
- Bivolaru Ioan - prezent - nu votează
- Bîrsan Iulian-Gabriel - prezent
- Boagiu Anca-Daniela - prezentă
- Bobeanu Răzvan-Petrică - prezent - nu votează
- Boeriu Valeriu-Victor - prezent
- Bolcaş Lucian Augustin - prezent - nu votează
- Bonis Istvan - prezent
- Boşneac Valentin Samuel - prezent
- Boureanu Cristian Alexandru - absent
- Brînzan Ovidiu - prezent - nu votează
- Brînză William Gabriel - prezent
- Bruchental-Pop Ionela - prezentă
- Buciu Angela - prezentă - nu votează
- Buciuta Ştefan - prezent
- Buda Daniel - prezent
- Buda Ioan - prezent - nu votează
- Buhăianu Obuf Cătălin Ovidiu - prezent
- Buruiană Aprodu Daniela - europarlamentar
- Buşoi Cristian Silviu - prezent
- Buzatu Dan Horaţiu - prezent
- Buzea Cristian Valeriu - prezent - nu votează
- Calimente Mihăiţă - prezent
- Câmpanu Liviu - prezent
- Canacheu Costică - prezent
- Cantaragiu Bogdan - prezent
- Cazan Romeo Gheorghe Leonard - prezent - nu votează
- Călin Ion - prezent - nu votează
- Călian Petru - absent
- Chiper Gheorghe - prezent - nu votează
- Chiş Filonaş - prezent - nu votează
- Cindrea Ioan - prezent - nu votează
- Ciocâlteu Alexandru - prezent
- Ciontu Corneliu - prezent
- Ciopraga Mircea - absent
- Ciucă Liviu Bogdan - absent
- Cliveti Minodora - prezentă - nu votează
- Cocrea Olguţa - prezent
- Codîrlă Liviu - prezent - nu votează
- Constantinescu Anca - prezent
- Constantinescu Viorel - prezent - nu votează
- Corlăţean Titus - absent
- Coşea Dumitru Gheorghe Mircea - europarlamentar
- Crăciunescu Grigore - prezent
- Creţu Gabriela - europarlamentar
- Cutean Vasile Emilian - prezent - nu votează
- Dan Iosif - prezent - nu votează
- Diaconescu Marin - absent
- Diaconescu Renică - prezent
- Dida Corneliu Ioan - prezent - nu votează
- Dobre Traian - prezent
- Dorneanu Valer - prezent - nu votează
- Dragomir Dumitru - absent
- Dragomir Gheorghe - prezent
- Drăguş Radu-Cătălin - prezent
- Dreţcanu Doina Micşunica - prezent - nu votează
- Dumitrescu Cristian Sorin - europarlamentar
- Dumitrescu Liana - prezentă
- Dumitrescu Zamfir - prezent - nu votează
- Dumitriu Dragoş Petre - absent
- Dumitriu Mihai - prezent - nu votează
- Dumitru Ion - prezent - nu votează
- Duşa Mircea - prezent - nu votează
- Duţu Stelian - prezent
- Erdei-Dolóczki István - prezent
- Eserghep Gelil - prezent - nu votează
- Faina Constantin absent
- Fârşirotu Vladimir Mircea - prezent - nu votează
- Fenechiu Relu - prezent
- Firczak Gheorghe - prezent
- Florea Damian absent
- Fotopolos Sotiris - prezent
- Frâncu Emilian Valentin - prezent
- Furo Iuliu Ioan - prezent - nu votează
- Gabor Gheorghe - prezent
- Ganţ Ovidiu Victor - europarlamentar
- Găleteanu Monalisa - prezent - nu votează
- Georgescu Filip - prezent - nu votează
- Gerea Andrei Dominic - prezent
- Gheorghe Valeriu - prezent
- Gheorghiof Titu Nicolae - prezent
- Ghiorghioni Ionesie - prezent
- Ghişe Ioan - prezent
- Giurgiu Mircia - prezent
- Glăvan Ştefan absent
- Godja Petru - prezent - nu votează
- Gonţea Ion - prezent
- Grigore Dan - prezent
- Grosaru Mircea - prezent
- Gubandru Aurel - prezent - nu votează
- Guşă Cozmin Horea absent
- Gvozdenovici Slavomir - prezent
- Hanganu Romeo Octavian - prezent
- Hellvig Eduard Raul - europarlamentar
- Hoban Ioan - prezent
- Hogea Vlad Gabriel - prezent
- Hoinaru Marian - prezent
- Hrebenciuc Viorel - prezent - nu votează
- Iacob Ridzi Monica Maria - prezentă
- Iancu Iulian - prezent - nu votează
- Ibram Iusein - prezent
- Ifrim Mircea - prezent - nu votează
- Igaş Traian Constantin - prezent
- Ignat Miron - prezent
- Ilie Cristian - prezent
- Iliescu Valentin Adrian - prezent
- Ionescu Daniel - prezent
- Iordache Florin - prezent - nu votează
- Iordache Graţiela Denisa - prezentă
- Iriza Marius - prezent - nu votează
- Iustian Mircea Teodor - prezent
- Jipa Florina Ruxandra - absent
- Kelemen Attila Béla Ladislau - prezent
- Kelemen Hunor - prezent
- Kerekes Károly - prezent
- Király Andrei-Gheorghe - prezent
- Kónya-Hamar Sándor - prezent
- Kovacs Attila - prezent
- Lakatos Petru - prezent
- Lambrino Radu - prezent
- Lari-Iorga Leonida - prezent
- Lificiu Petru - absent
- Liga Dănuţ - prezent
- Longher Ghervazen - prezent
- Luchian Ion - prezent
- Macaleţi Costică - prezent - nu votează
- Magheru Paul - prezent - nu votează
- Man Mircea - prezent
- Manda Iulian Claudiu - prezent - nu votează
- Manolescu Oana - prezentă
- Manta Pantelimon - prezent
- Marian Dan Mihai - prezent
- Marin Constantin - prezent - nu votează
- Marinescu Marian-Jean - prezent
- Martin Eduard-Stelian - prezent - nu votează
- Márton Árpád-Francisc - prezent
- Máté András-Levente - prezent
- Matei Cătălin Lucian - prezent - nu votează
- Mazăre Alexandru - prezent - nu votează
- Mătuşa Tudor - prezent - nu votează
- Mănăstireanu Vladimir Alexandru - prezent - nu votează
- Mănescu Rareş Şerban - prezent
- Mărculeţ Petrescu Mira Anca Victoria - absent
- Mălaimare Mihai Adrian - prezent
- Meir Nati - prezent
- Merce Ilie - prezent - nu votează
- Merka Adrian-Miroslav - prezent
- Micula Cătălin - prezent
- Mihalache Sorin Dan - europarlamentar
- Mihei Andrian-Sirojea - prezent
- Mircea Costache - prezent - nu votează
- Mircovici Niculae - prezent
- Mironescu Laurenţiu - prezent
- Miroşeanu Liviu Alexandru - prezent
- Mitrea Manuela - prezentă - nu votează
- Mitrea Miron Tudor - prezent - nu votează
- Miuţescu Gheorghe Adrian - prezent
- Mînzînă Ion - prezent - nu votează
- Mocanu Alexandru - prezent
- Mocanu Vasile - prezent - nu votează
- Mocănescu Coloros Dan Constantin - prezent
- Mocioalcă Ion - prezent - nu votează
- Mohora Tudor - prezent - nu votează
- Moisoiu Adrian - prezent - nu votează
- Moldovan Emil Radu - prezent - nu votează
- Momanu Corneliu - prezent
- Motreanu Dan Ştefan - prezent
- Movilă Petru - prezent
- Munteanu Ioan - prezent - nu votează
- Muşetescu Tiberiu-Ovidiu - prezent - nu votează
- Nassar Rodica - prezentă - nu votează
- Năstase Adrian - prezent - nu votează
- Nechita Aurel - prezent - nu votează
- Nedelcu Gabriela - prezentă - nu votează
- Nica Dan - prezent - nu votează
- Nicolicea Eugen - prezent - nu votează
- Nicula Vasile Cosmin - prezent - nu votează
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - prezent - nu votează
- Nistoran Dorin-Liviu - prezent
- Niţă Constantin - prezent - nu votează
- Niţulescu Teodor - prezent
- Nosa Iuliu - prezent - nu votează
- Oancea Viorel - prezent
- Olarean Aurel - prezent
- Oltean Ioan - prezent
- Olteanu Bogdan - prezent
- Oprea Gabriel - prezent - nu votează
- Ovidenie Costel - prezent
- Palăr Ionel - prezent
- Pambuccian Varujan - prezent
- Pardău Dumitru - prezent
- Pascu Bogdan absent
- Paşcu Ioan Mircea - europarlamentar
- Pavelescu Aurelian absent
- Paveliu Marian Sorin - prezent
- Păun Nicolae - prezent
- Petrea Constantin - prezent
- Plumb Rovana - europarlamentar
- Podgorean Radu - europarlamentar
- Ponta Victor-Viorel - prezent - nu votează
- Pop Claudiu Adrian - prezent - nu votează
- Popa Cornel - prezent
- Popa Daniela absentă
- Popa Nicolae absent
- Popeangă Petre - europarlamentar
- Popescu Dan Ioan absent
- Popescu Florin Aurelian - prezent
- Popescu Ionica Constanţa absentă
- Popp Cosmin Gabriel - prezent
- Preda Cezar Florin - prezent
- Pruteanu Vasile - prezent
- Puchianu Ioan Dumitru - prezent
- Pupeză Viorel - prezent - nu votează
- Purceld Octavian-Mircea - absent
- Puşcaş Vasile - prezent - nu votează
- Puşcă Mircea Valer - prezent
- Puzdrea Dumitru - prezent
- Radan Mihai - prezent
- Rădulescu Cristian - prezent
- Rogin Marius - prezent
- Romanescu Marcel Laurenţiu - prezent
- Rus Ioan Aurel - prezent - nu votează
- Rusu Mihaela Adriana - prezentă - nu votează
- Ruşanu Dan Radu - prezent
- Sanda Victor - prezent - nu votează
- Sandu Gabriel - prezent
- Sandu-Capră Mihai - prezent
- Sasu Ion - prezent - nu votează
- Săniuţă Marian Florian - prezent - nu votează
- Săpunaru Nini - prezent
- Sârb Gheorghe - prezent
- Sârbu Daciana Octavia - europarlamentar
- Sârbu Marian - prezent - nu votează
- Sârbu Mugurel Liviu - prezent
- Scutaru Adrian George - prezent
- Semcu Adrian Emanuil - prezent
- Seres Dénes - prezent
- Severin Adrian - europarlamentar
- Sireţeanu Mihail - prezent - nu votează
- Sóki Béla - prezent
- Soporan Vasile Filip - prezent - nu votează
- Stan Ioan - prezent - nu votează
- Stan Ion - prezent - nu votează
- Stanciu Anghel - prezent - nu votează
- Stativă Irinel Ioan - prezent - nu votează
- Stănescu Alexandru Octavian - prezent - nu votează
- Stănescu Cristian - europarlamentar
- Stănescu Mircea - absent
- Stoica Ion - prezent
- Străchinaru Petre - prezent
- Strungă Emil - prezent
- Szekely Levente Csaba - prezent
- Ştirbeţ Cornel - prezent
- Ştireanu Octavian - prezent - nu votează
- Ştiucă Alecsandru - prezent - nu votează
- Tabără Valeriu - prezent
- Tamás Sándor - prezent
- Tămagă Constantin - prezent - nu votează
- Tărniceru Petru - prezent - nu votează
- Teodorescu George Alin - prezent - nu votează
- Timar Liviu - prezent - nu votează
- Timiş Ioan - prezent
- Todoran Pavel - prezent - nu votează
- Toma Florentina Marilena - prezentă - nu votează
- Toma Horia-Victor - prezent
- Toró Tiberiu - prezent
- Tudor Constantin - prezent
- Tudor Marcu - prezent - nu votează
- Tudose Mihai - prezent - nu votează
- Turcan Raluca - prezentă
- Ţundrea Ioan - absent
- Uioreanu Horea Dorin - prezent
- Ujeniuc Dragoş - prezent
- Ungureanu Petre - prezent
- Ungureanu Valeriu Alexandru - prezent - nu votează
- Ursărescu Dorinel - prezent
- Vainer Aurel - absent
- Varga Attila - prezent
- Vasile Aurelia - prezentă - nu votează
- Vasilescu Lia Olguţa - prezentă - nu votează
- Vălean Adina Ioana - prezentă
- Văsioiu Horia - prezent
- Vâlcov-Şandru Marcela Lavinia - absent
- Vlase Petru Gabriel - prezent - nu votează
- Vlădoiu Aurel - prezent - nu votează
- Voicu Cătălin - prezent - nu votează
- Voinea Florea - prezent - nu votează
- Zaharia Claudius Mihail - prezent
- Zamfir Gabriel Sorin - prezent
- Zamfirescu Dan Dumitru - prezent - nu votează
- Zegrean Augustin - prezent
- Zgonea Valeriu Ştefan - prezent - nu votează

Am încheiat lista de prezenţă la Camera Deputaţilor.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Urmează Senatul.

Domnule secretar Gavrilă Vasilescu, vă rog, apelul.

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor senatori, vă rog să mă urmăriţi cu atenţie.

- Antonie Ştefan Mihail - prezent, votează.
- Apostol Neculai - absent.

O să vă rog să fiţi de acord să lăsăm membrii Guvernului să voteze primii şi avem o rugăminte, din partea domnului senator David Gheorghe, să voteze la început, pentru că trebuie să ajungă la aeroport.

Deci, David Gheorghe, vă rog!

Membrii Guvernului:

Domnul senator Adrian Mihai Cioroianu - absent.

Domnul senator David Cristian - prezent, votează.

Să lăsăm Guvernul să se ducă să-şi rezolve problemele.

- Meleşcanu Teodor Viorel - prezent, votează.
- Marko Bela - prezent, votează.
- Păcuraru Paul. Domnul senator Păcuraru?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

A votat.

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Şi domnul senator Varujan Vosganian, care a votat. Continuăm prezenţa, în ordinea alfabetică:

- Arcaş Viorel - prezent - nu votează
- Ardelean Aurel - prezent - nu votează
- Arion Viorel - prezent - votează
- Athanasiu Alexandru - europarlamentar
- Basgan Ion - prezent - votează
- Berceanu Radu Mircea - prezent - votează
- Blaga Vasile - prezent - votează
- Bobeş Marin - prezent - votează
- Cazacu Cornelia - prezentă -votează
- Câmpeanu Radu-Anton - prezent - votează
- Cârlan Dan - prezent - votează
- Chelaru Ioan - prezent - nu votează
- Cinteză Mircea - prezent - votează
- Ciornei Silvia - europarlamentar
- Cismaru Ivan - prezent - votează
- Copos Gheorghe - absent
- Corodan Ioan - prezent - votează
- Cozmâncă Octav - absent
- Creţu Corina - europarlamentar
- Creţu Ovidiu Teodor - prezent - nu votează
- Cucuian Cristian - prezent - votează
- Cutaş George Sabin - absent
- Daea Petre - prezent - nu votează
- Diaconescu Cristian - prezent - nu votează
- Dina Carol - absent
- Dinescu Valentin - prezent - nu votează
- Dîncu Vasile - europarlamentar
- Duca Viorel Senior - prezent - votează
- Dumitrescu Ion Mihai - concediu medical
- Dumitrescu Gheorghe Viorel - prezent - nu votează
- Dumitru Constantin - prezent - votează
- Eckstein Kovács Péter - absent
- Fekete Szabó Andras Levente - prezent - votează
- Filipescu Teodor - absent
- Florescu Ion - delegaţie
- Flutur Gheorghe - prezent - votează
- Frunda György - prezent - votează
- Funar Gheorghe - absent
- Găucan Constantin - prezent - nu votează
- Geoană Mircea Dan - absent
- Georgescu Radu Cristian - prezent - nu votează
- Gheorghe Constantin - delegaţie
- Haşotti Puiu - prezent - votează
- Ilaşcu Ilie - prezent - nu votează
- Iliescu Ion - absent
- Iluşcă Daniel - prezent - votează
- Ion Vasile - absent
- Iorga Nicolae - prezent - nu votează
- Iorgovan Antonie - prezent - nu votează
- Ioţcu Petru Nicolae - prezent - votează
- Ivănescu Paula Maria - prezentă - votează
- Jurcan Dorel - prezent - votează
- Loghin Irina - prezentă - nu votează
- Lupoi Mihail - concediu medical
- Mardare Radu Cătălin - absent
- Marinescu Marius - prezent - votează
- Mereuţă Mircea - prezent - votează
- Mihăescu Eugen - prezent - nu votează
- Mihăilescu Petru Şerban - absent
- Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - europarlamentar
- Moraru Ion - absent
- Morţun Alexandru Ioan - europarlamentar
- Neagoe Otilian - prezent - nu votează
- Neagu Nicolae - prezent - votează
- Németh Csaba - prezent - votează
- Nicolae Şerban - prezent - nu votează
- Nicolai Norica - prezentă - votează
- Novolan Traian - prezent - nu votează
- Onaca Dorel-Constantin - prezent - votează
- Oprea Mario-Ovidiu - prezent - votează
- Oprescu Sorin Mircea - absent
- Pascu Corneliu - absent
- Păunescu Adrian - absent
- Pereş Alexandru - prezent - votează
- Pete Ştefan - prezent - votează
- Petre Maria - prezentă - votează
- Petrescu Ilie - delegaţie
- Popa Aron Ioan - prezent - votează
- Popa Dan Gabriel - prezent - votează
- Popa Nicolae-Vlad - prezent - votează
- Popescu Dan Mircea - absent
- Popescu Ionel - prezent - votează
- Popescu Irinel - delegaţie
- Popescu Mihail - prezent - nu votează
- Prodan Tiberiu Aurelian - prezent - votează
- Puskás Valentin Zoltán - prezent - votează
- Rădoi Ion - prezent - nu votează
- Rădoi Ovidiu - prezent - votează
- Rădulescu Cristache - prezent - votează
- Roibu Aristide - prezent - nu votează
- Sabău Dan - prezent - votează
- Sârbu Ilie - prezent - nu votează
- Silistru Doina - prezentă - nu votează
- Simionescu Aurel Gabriel - prezent - nu votează
- Sógor Csaba - prezent - votează
- Solcanu Ion - prezent - nu votează
- Stan Petru - prezent - nu votează
- Stănoiu Mihaela Rodica - absentă
- Stoica Ilie - prezent - votează
- StrătilăŞerban-Cezar - prezent - votează
- Stroe Radu - prezent - votează
- Szabó Károly Ferenc - prezent - votează
- Şerbănescu Verginia - prezentă - votează
- Şerbu Gheorghe Vergil - prezent - votează
- Şereş Ioan Codruţ - absent
- Ştefan Viorel - prezent - nu votează
- Şter Sever - prezent - nu votează
- Talpeş Ioan - prezent - votează
- Tănăsescu Claudiu - absent
- Tărăcilă Doru Ioan - prezent - nu votează
- Terinte Radu - absent
- Theodorescu Emil Răzvan - absent
- Tîlvăr Angel - prezent - nu votează
- Toma Ion - absent
- Tomoiagă Liliana Lucia - absentă
- Tudor Corneliu Vadim - absent
- Ţâbuleac Mihai - prezent - votează
- Ţicău Silvia Adriana - europarlamentar
- Ţîrle Radu - europarlamentar
- Ungheanu Mihai - prezent - nu votează
- Ungureanu Vasile Ioan Dănuţ - absent
- Vasilescu Gavrilă - prezent - nu votează
- Văcăroiu Nicolae - prezent - nu votează
- Vărgău Ion - absent
- Vedinaş Verginia - prezentă - nu votează
- Verestóy Attila - prezent - votează
- Voiculescu Dan - absent
- Vraciu Jan - prezent - votează

Îi rog pe colegii senatori care nu au fost prezenţi, când am făcut apelul pentru vot, să-şi semnaleze prezenţa, pentru că nu are rost să mai citesc încă o dată. Suntem puţini în salăşi vă pot observa cu uşurinţă.

Mulţumesc. (Discuţii în sală.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Numai o secundă. Domnul Zgonea este? (Discuţii în sală.)

Imediat. Mai sunt doi colegi deputaţi, care nu au votat...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Care este numele dumneavoastră? Domnule Bara, eu v-am strigat, dar dumneavoastră... Bara Nicolae, de la Bucureşti. Şi alt coleg? Mai este cineva?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci, nu mai este nimeni. Rog să fie luate urnele. Invit membrii Birourilor permanente la sala Biroului permanent al Camerei Deputaţilor. Vă rog foarte mult!

- PAUZĂ -

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Îl invit pe domnul senator Gavrilă Vasilescu să citească procesulverbal cu rezultatul votului.

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Vă prezint procesul-verbal referitor la rezultatul votului asupra moţiunii de cenzură iniţiate de 119 deputaţi şi senatori.

"În temeiul prevederilor art.32 alin.4 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, membrii Birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, procedând la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de către deputaţi şi senatori, prin vot secret, cu bile, asupra moţiunii de cenzură iniţiate, au constatat următoarele:

• Numărul total al deputaţilor şi senatorilor: 464
• Numărul deputaţilor şi senatorilor prezenţi: 381
• Numărul deputaţilor şi senatorilor care nu au votat: 153
• Numărul total de voturi exprimate: 228
• Numărul de voturi anulate: 1
• Numărul de voturi valabil exprimate: 227, din care:
  • voturi pentru adoptarea moţiunii de cenzură: 112
  • voturi împotriva moţiunii de cenzură: 115"

Din sală: Invers!

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Deci, voturi pentru adoptarea moţiunii de cenzură: 112.

Voturi contra moţiunii de cenzură... Nu vă supăraţi, dar uitaţi ce am... 115. Deci, este corect cum e trecut...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci, domnule Vasilescu... voturi... (Discuţii în sală.)

Numai o secundă! Am vrut să venim repede la dumneavoastră.

Deci, cei care au votat pentru moţiunea de cenzură: 115. (Aplauze.)

Voturi împotrivă: 112. (Aplauze.)

Deci, este o greşeală.

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Domnule preşedinte, eu citesc ceea ce este scris.

"În conformitate cu prevederile art.113 alin.1 din Constituţia României, moţiunea de cenzură se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, ceea ce reprezintă minimum 233 de voturi pentru.

Având în vedere că din totalul de 464 de deputaţi şi senatori au fost prezenţi 381, din care nu au votat 153 şi şi-au exprimat votul 228, din care: voturi pentru -115 - mergând pe ceea ce spune domnul preşedinte, şi nu pe ceea ce scrie aici - voturi împotrivă - 112 şi un singur vot anulat, Camera Deputaţilor şi Senatul constată că nu a fost întrunită majoritatea voturilor cerută de Constituţie pentru adoptarea moţiunii de cenzură."

Semnează membrii Birourilor permanente ale celor două Camere.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc.

Închidem şedinţa noastră de astăzi.

Şedinţa s-a încheiat la ora 20:10.