Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse de domnul Eugen Nicolicea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Valeriu Ştefan Zgonea, Dan Radu Ruşanu şi Ioan Munteanu, secretari.

Domnul Eugen Nicolicea:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Permiteţi-mi să declar deschise lucrările şedinţei de astăzi a Camerei Deputaţilor şi să anunţ că din totalul celor 326 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 171. Sunt absenţi 155, din care 37 participă la alte acţiuni parlamentare.

Pentru început, în conformitate cu prevederile art.94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru zilele de marţi, 18, şi miercuri, 19 septembrie 2007; programul de lucru pentru perioada 17-22 septembrie 2007; informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; lista rapoartelor depuse în perioada 11-18 septembrie 2007 de comisiile permanente sesizate în fond; sumarul privind conţinutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.

În continuare, urmează să luăm în dezbatere iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi.

De la orele 18 până la 19,30, primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului ministru şi membrilor Guvernului.

Înainte de a intra în ordinea de zi, domnul deputat Codârlă vrea să facă un anunţ personal.

Domnul Liviu Codîrlă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vreau să anunţ astăzi demisia mea din Partidul România Mare şi, în consecinţă, din grupul parlamentar al acestui partid şi să vă anunţ că de astăzi voi activa ca deputat independent în cadrul Grupul parlamentar al Partidului Democrat.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Mulţumim. Am luat act.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.39/2007 pentru completarea art.67 din Legea îmbunătăţirilor funciare nr.38/2004.

Potrivit prevederilor art.115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Conform prevederilor din Regulament, urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului.

Domnul Istvan Töke: (secretar de stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale)

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Pentru a acorda un sprijin nediscriminatoriu tuturor utilizatorilor de apă pentru irigaţii, care nu au încheiate contracte până la 31 ianuarie 2007, practic, se propunea prin ordonanţa de urgenţă ca, în sezonul de irigaţii al anului 2007, termenul prevăzut la art.67 alin.(2) să fie prelungit până la data de 30 iunie 2007.

De asemenea, se propunea ca de prevederile art.67 alin.(2) să beneficieze în anul 2007 şi asociaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii înfiinţate în conformitate cu dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.147/1999 privind asociaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii, de asemenea, şi pentru persoanele fizice şi juridice din amenajările de irigaţii care se pun în funcţiune în anul 2007 şi ale căror terenuri nu au fost cuprinse în terenurile organizaţiilor.

În consecinţă, vă rugăm să aprobaţi prin votul dumneavoastră prezenta lege de aprobarea ordonanţei de urgenţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Dau cuvântul reprezentanţilor comisiilor raportoare.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă prezint raportul asupra Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.39/2007 pentru completarea art.67 din Legea îmbunătăţirilor funciare nr.138/2004.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere, pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.39/2007 pentru completarea art.67 din Legea îmbunătăţirilor funciare nr.138/2004.

Ordonanţa de urgenţă are ca obiect de reglementare completarea art.67 din Legea îmbunătăţirilor funciare nr.138/2004, cu modificările şi completările ulterioare, cu două noi alineate, alin.2.1 şi alin.2.2. în sensul că, pentru sezonul de irigaţii a anului 2007, termenul de acordarea subvenţiilor este 30 iunie, iar de aceste subvenţii beneficiază şi persoanele fizice şi juridice ale căror terenuri sunt amplasate în perimetrul amenajărilor de irigaţii care se pun în funcţiune în anul 2007 şi nu sunt cuprinse în teritoriul organizaţiilor din domeniul îmbunătăţirilor funciare.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Proiectul de lege a fost adoptat în unanimitate în forma prezentată de Senat în şedinţa din 5 septembrie 2007.

Proiectul de lege potrivit art.75 alin.(1) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi a art.92 alin.(9) pct.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Art.106 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, prevede: "Camera Deputaţilor trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse".

Întrucât nu sunt, urmează votul final. fiind o lege organică se va adopta cu votul majorităţii deputaţilor care compun Camera, adică cel puţin 166.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.14/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Caracter organic.

Potrivit prevederilor art.115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Conform prevederilor din regulament, urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dau cuvântul iniţiatorului.

Domnul Carol Emil Kovacs: (secretar de stat, Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul)

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, potrivit nevoilor reale ale acestor persoane, crearea serviciilor corespunzătoare la nivelul comunităţii bazată pe o strategie clară şi în conformitate cu particularităţile locale, ocuparea şi încadrarea în muncă în concordanţă cu noua legislaţie europeană în domeniu. Astfel, se elimină prevederile discriminatorii existente în prezent, având influenţe asupra nivelului de trai al persoanelor cu handicap şi al persoanelor care le au în îngrijire, supraveghere şi întreţinere.

Totodată, se creează cadrul legal necesar pentru persoanele cu handicap, astfel încât acestea să beneficieze de gratuitate la asistenţă medicală, medicamente, cât şi dispozitive medicale în deplină concordanţă cu legislaţia în vigoare care prevede expres în acest domeniu existenţa în textul de lege a sintagmei "gratuit".

Prezentul proiect de act normativ cuprinde şi reglementări referitoare la centrele pentru persoanele cu handicap, plata prestaţiilor sociale.

Faţă de cele prezentate mai sus, Guvernul susţine adoptarea acestui proiect de lege în forma prezentată.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Eugen Nicolicea:

Din partea comisiilor raportoare, vă rog.

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Raportul comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.14/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap în vederea creării cadrului legal pentru ca persoane să beneficieze de gratuitate la asistenţă medicală, medicamente şi dispozitive medicale, de concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, precum şi de drepturile privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului în concordanţă cu legislaţia în materie.

La întocmirea proiectului, în conformitate cu art.97 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, avizul favorabil al Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, avizul favorabil al Comisiei pentru egalitate de şanse între femei şi bărbaţi.

Comisiile propun plenului Camerei Deputaţilor aprobarea proiectului de lege ţinând cont de importanţa deosebită a categoriei de persoane ale căror drepturi sunt reglementate, precum şi de faptul că neadoptarea de măsuri imediate ar conduce la afectarea intereselor persoanelor cu handicap, elemente care vizează interesul public şi constituie situaţii de urgenţă.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art.73 alin.(3) din Constituţia României, republicată.

În conformitate cu prevederile art.61 şi 63 ale Regulamentului Camerei Deputaţilor, comisiile au dezbătut proiect de lege în şedinţă separată.

La şedinţa Comisiei de muncă şi protecţie socială, din 27 iunie 2007, au fost prezenţi 17 deputaţi din totalul de 18 membri, iar la şedinţa Comisiei pentru sănătate şi familie din 21 mai 2007 au fost prezenţi 15 deputaţi din totalul de 16 membri.

Raportul comisiilor a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 9 mai 2007.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit art.75 din Constituţia României, republicată, şi al art.92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat.

În urma finalizării dezbaterilor, comisiile propun admiterea cu amendamente a proiectului de lege.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul. Nu doreşte nimeni.

Vă rog, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doar o întrebare şi o lămurire în acelaşi timp de la domnul secretr de stat privind persoanele cu handicap grav şi persoane cu handicap accentuat: care din ele primesc însoţitor calificat şi care nu, pentru că normele metodologice încă nu dau exemplificare acestui cadru şi în multe judeţe se întâmplă că sunt persoane cu handicap accentuat care nu beneficiază de această prevedere legală.

Dacă puteţi să-mi spuneţi, fostul grad I şi grad II acum sunt nominalizate altfel, deci "accentuat" şi "grav", şi de ce cei cu handicap accentuat nu beneficiază de aceleaşi prevederi ca şi cel cu handicap grav.

Domnul Carol Emil Kovacs:

Potrivit acestui proiect legislativ, este vorba de copiii cu vârsta de până la 7 ani care au nevoie de supraveghere şi întreţinere şi prin această modificare se creează posibilitatea ca părintele copilului cu handicap să beneficieze de o serie de facilităţi, şi anume un program redus de până la patru ore, în condiţiile legii, până la împlinirea de către acest copil cu handicap sever a vârstei de 7 ani.

În acelaşi timp, se completează legislaţia existentă prin acordarea drepturilor prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.148/2005 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.7/2007 şi persoanelor cu handicap grav sau accentuat care nu realizează venituri profesionale întrucât nu au capacitatea de muncă.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Sper că sunteţi mulţumit de răspuns.

Dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul din partea grupurilor parlamentare. Nu mai doreşte nimeni.

Conform prevederilor art.118 şi 120 din Regulament, urmează să aprobăm timpul afectat dezbaterii acestui proiect de lege.

Invit Birourile Comisiei pentru muncă şi protecţie socială şi Comisiei pentru sănătate şi familie, sesizate în fond, să facă propunerile pentru timpii de dezbatere.

Domnul Gheorghe Barbu:

Vă propunem cinci şi două minute.

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulţumesc.

Supun aprobării dumneavoastră timpii propuşi de către preşedintele comisiei.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Cu unanimitate de voturi, timpii de dezbatere au fost aprobaţi.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Atenţionez colegii că există amendamente respinse în raport şi cei care au amendamente respinse sunt rugaţi să şi le susţină. În caz contrar, dacă sunt amendamente nesusţinute, nu le mai supunem dezbaterii.

Lucrăm pe lista amendamentelor admise.

De la poziţia 1 până la 10 dacă există obiecţii, comentarii. Nu există. Amendamente respinse susţinute nu există.

Trecem mai departe.

De la poziţia 11 la poziţia 20 dacă există obiecţii sau comentarii. Nu există. Aprobate.

De la poziţia 21 până la poziţia30, dacă există obiecţii, observaţii. Nu există. Se consideră adoptate.

De la poziţia 31 până la poziţia finală, 34, dacă există obiecţii, observaţii. Nu există. Adoptate.

Deci, legea se va supune aprobării în şedinţa de vot final de mâine.

Propunerea Legislativă privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice, a mediului de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.

Din partea iniţiatorului dacă doreşte cineva să ia cuvântul. Nu doreşte.

Din partea comisiei sesizate în fond. Domnul preşedinte Sergiu Andon.

Domnul Sergiu Andon:

Mulţumesc.

Suntem primă Cameră sesizată cu acest proiect de lege. El are de fapt două componente deşi foarte succint, şi anume: abrogarea art.82 alin.(2) şi abrogarea art.84 alin.(3) din Legea nr.161/2003, legea transparenţei, răspunderii demnităţilor şi aşa mai departe, deci, din vechiul pachet al reglementărilor anticorupţie.

Am punctat asta pentru a se înţelege de ce raportul nostru e de respingere, deci raportul Comisiei juridice este de respingere. Pentru două argumente diferite în funcţie de cele două reglementări: prima, cea referitoare la art.82 alin.(2), propunerea de respingere porneşte de la realitatea că norma propusă de iniţiatori este între timp reglementată, aşadar a rămas fără obiect şi anume prin Legea nr.96/2006 privind statutul deputaţilor şi funcţionarilor, textul respectiv care stabilea anumite măsuri considerate discriminatorii pozitiv, au fost abrogate.

În ceea ce priveşte cealaltă propunere, raportul de respingere se bazează pe o altfel de interpretare a sensului modificării propuse, şi anume: textul art.84 priveşte excluderea miniştrilor, secretarilor de stat, demnitarilor asimilaţi de la posibilitatea...deci incompatibilitatea lor cu calitatea de membri ai consiliilor de administraţie la societăţi, regii autonome, societăţi naţionale şi aşa mai departe.

Alin.3 face excepţie prevăzând că atunci când interesele naţionale o cer, respectiv interesele funcţionării societăţilor respective şi ale politicii economice a Guvernului, Guvernul poate deroga. Iniţiatorii propun abrogarea considerând şi având buna intenţie să egalizeze şi aici tratamentul tuturor subiecţilor de drept.

Interpretarea comisiei este că sensul derogării e altul şi nu e în beneficiul celui care beneficiază de derogare de la statutul de incompatibilitate, ci e vorba de interese ale politicii economice, ale gestiunii avutului public şi, aşa fiind, derogarea trebuie să rămână.

În concluzie, raportul nostru, cum am şi anticipat, este de respingere, el a fost adoptat în şedinţa din 11 septembrie, anul acesta, bineînţeles, a comisiei, în condiţii regulamentare.

Legea face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale. Nu doreşte nimeni.

Vă reamintesc că prin raportul comisiei sesizată în fond se propune respingerea acestei iniţiative legislative. În atare situaţie, urmează să procedăm în conformitate cu prevederile art.104 din Regulament, potrivit căruia dacă prin raportul comisiei se propune respingerea proiectului de lege sau propunerii legislative, după încheierea dezbaterii generale, preşedintele cere Camerei să se pronunţe prin vot.

Rămâne pentru votul final.

La pct.4 avem Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.84/1995, republicată, Legea învăţământului, pentru introducerea unor măsuri active de protecţie a minorilor ai căror părinţi nu se află alături de ei pe o perioadă îndelungată din cauza deplasării la muncă în străinătate.

Lege organică. Am fost primă Cameră sesizată.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, proiectul de lege se consideră adoptat în conformitate cu prevederile art.75 alin.2 din Constituţie şi ale art.113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.62/2007 pentru completarea Legii nr.260/2002 pentru ratificarea Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind statutul forţelor Statelor Unite ale Americii în România, semnat la Washington la 30 octombrie 2001.

Potrivit prevederilor art.115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului.

Doamna Katalin Barbara Kibedi (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Distinsă Cameră,

Acordul dintre România şi Statele Unite ale Americii privind statutul forţelor Statelor Unite ale Americii a fost deja ratificat de către Parlamentul României. Ceea ce lipseşte din acest acord este concretizarea unor probleme de jurisdicţie, bunăoară în măsura în care sunt comise infracţiuni de către militarii care staţionează în România. pentru evitarea unor conflicte de competenţă, prin prezentul act normativ se stabilesc aceste jurisdicţii.

De aceea, în măsura în care membrii Comisiei pentru apărare au înţeles necesitatea şi rostul acestui act normativ, rugămintea este de a adopta în forma în care a ieşit raportul comisiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri generale. Nu doreşte.

Conform art.106, Camera Deputaţilor trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai atunci când raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse.

Legea va fi supusă aprobării pentru vot final în şedinţa de vot final.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului adiţional semnat la Cairo la 21 februarie 2007 de amendare a unor prevederi ale Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Arabe Egipt privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Bucureşti la 24 noiembrie 1994.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul.

Domnul Emil Carol Kovacs:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Potrivit angajamentului politic asumat în cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, la încheierea capitolului 26 de negociere relaţii externe, România trebuie să asigure compatibilizarea cu dreptul comunitar al tuturor acordurilor internaţionale încheiate.

Încheierea prezentului protocol adiţional este necesară întrucât asigur pe de o parte respectarea angajamentului politic al Guvernului, iar pe de altă parte, aplicarea art.307 al tratatului instituind comunitatea europeană care prevede obligaţia statelor membre de a adopta măsurile necesare pentru eliminarea incompatibilităţilor între tratatele la care acestea sunt părţi şi dreptul comunitar.

Faţă de cele de mai sus, Guvernul propune şi susţine adoptarea acestui act normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Din partea comisiei sesizate în fond, vă rog.

Domnul Cornel Popa:

Domnule preşedinte,

O să spicuiesc din raportul asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Protocolului adiţional semnat la Cairo la 21 februarie 2007 de amendare a unor prevederi ale Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Arabe Egipt privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Bucureşti la 24 noiembrie 1994.

Potrivit prevederilor art.75 din Constituţie, republicată, şi ale art.92 alin.(8) pct.1 din Regulamentul Camerei, Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia pentru politică externă a avizat favorabil, de asemenea, proiectul de lege în forma iniţiatorului.

Iniţiativa legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare ratificarea Protocolului adiţional semnat la Cairo la 21 februarie 2007 de amendare a unor prevederi ale Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Arabe Egipt privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Bucureşti la 24 noiembrie 1994.

Membrii Comisiei au examinat proiectul de lege în şedinţa din 12 septembrie 2007. au luat parte 23 de membri din Comisia de politică economică, reformă şi privatizare.

În urma examinării propunerii legislative şi a punctelor de vedere exprimate de către membrii comisiei şi de către invitaţi, s-a hotărât cu unanimitate de voturi să se supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului adiţional, semnat la Cairo la 21 februarie 2007, de amendare a unor prevederi ale Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Arabe Egipt privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Bucureşti la 24 noiembrie 1994, cu amendamentele admise, care sunt redate în anexa la prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale. Nu doreşte.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Nu există amendamente respinse.

Vă rog, doreşte cineva să ia cuvântul? Trecem la dezbaterea proiectului de lege... Vă rog, nu am trecut mai departe.

Vă rog, domnule Puşcaş, din partea Grupului Partidului Social Democrat.

Mă scuzaţi, atrag atenţia secretarilor să mă atenţioneze.

Domnul Vasile Puşcaş:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Vroiam doar să fac o clarificare, să aduc o clarificare, datorită faptului că am văzut că există unele nedumeriri. Reprezentantul Guvernului spunea că este vorba de o compatibilizare a legislaţiei comunitare cu legislaţia noastră şi lumea era nedumerită că era un acord cu Egiptul. Dar vreau să vă spun, şi pentru ceilalţi colegi, deci este vorba de legislaţia care priveşte comerţul şi investiţiile, iar România a trebuit să preia normele şi punctul de vedere al Uniunii Europene cu terţe părţi din afara Uniunii Europene, deci, inclusiv cu Egiptul.

Lucru acesta trebuia să fie gata până la data aderării şi eu propun să îl susţinem chiar şi acum.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc foarte mult pentru clarificări.

Dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale. Nu mai doreşte nimeni.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Votăm poziţiile 1 şi 2, anume titlul şi articolul unic.

Dacă există obiecţii, observaţii. Nu există. Adoptat.

Legea rămâne pentru votul final la şedinţa de mâine.

Proiectul de Lege privind pentru ratificarea Protocolului adiţional semnat la Baku la 11 octombrie 2006, pentru amendarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Azerbaidjan privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Baku la 29 octombrie 2002.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Din partea comisiei sesizate în fond are cuvântul preşedintele comisiei. Vă rog.

Domnul Cornel Popa:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Protocolului Adiţional, semnat la Baku la 11 octombrie 2006, pentru amendarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Azerbaidjan privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Baku la 29 octombrie 2002.

Potrivit prevederilor art.75 din Constituţie, republicată, şi ale art.92 alin. (8) pct.1 din Regulamentul Camerei, prima Cameră sesizată este Camera Deputaţilor.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru politică externă, de asemenea, a avizat favorabil proiectul de lege în forma iniţiatorului.

Şedinţa de dezbatere în cadrul comisiei a fost în data de 12 septembrie 2007.

Au participat 23 de membri ai Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare.

Proiectul a fost aprobat cu unanimitate de voturi, cu amendamentele admise, care sunt redate în anexa la prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, de asemenea, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

Vă rog.

Domnul Aledin Amet:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Republica Azerbaidjan este o ţară importantă, dacă ar fi să ne raportăm numai la resursele naturale importante ale acestei ţări.

Propunerea legislativă este una benefică. Este necesară consolidarea relaţiilor economice şi politice cu Republica Azerbaidjan. Statul azer a investit în câteva obiective din România, în ultima perioadă, sume de apreciat. Dacă ar fi să dau numai un exemplu, mă pot referi la Parcul Sectorului 2, care începând cu luna august se numeşte Parcul Sectorului 2 "Heydar Alyev", fostul preşedinte al Republicii Azerbaidjan. Suma, după cum spuneam, este una de apreciat, investiţia este una de apreciat: 3.450.000 euro.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Se lucrează pe raportul comisiei.

Avem titlul şi articolul unic, cu amendamentele admise de comisie.

Obiecţii, observaţii? Nu există.

Adoptat.

Legea rămâne pentru votul final.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Maltei privind cooperarea în domeniul combaterii criminalităţii organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substanţe psihotrope şi precursori ai acestora, precum şi a altor infracţiuni grave, semnat la Luxemburg la 12 iunie 2007.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Dacă din partea comisiei sesizate în fond? Domnul preşedinte Sergiu Andon.

Domnul Sergiu Andon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Suntem primă Cameră sesizată.

Dispunem de avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Dispunem de avizul favorabil al Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

Obiectul de reglementare este cel pe care îl anunţă şi titlul: ratificarea Acordului cu Guvernul maltez pentru cooperare în domeniul criminalităţii organizate şi celor apropiate acestui domeniu.

Comisia a dezbătut proiectul în şedinţa din 11 septembrie 2007, în cvorum.

Cu unanimitate s-a hotărât să supunem distinsului plen al Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, proiectul, care face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Conform art.106 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse.

Întrucât nu există, legea rămâne pentru votul final.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului Adiţional, semnat la Bucureşti la 16 aprilie 2007, la Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Populare Chineze privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Bucureşti la 12 iulie 1994.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Din partea comisiei sesizate în fond, vă rog.

Domnul Cornel Popa:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Protocolului Adiţional, semnat la Bucureşti la 16 aprilie 2007, la Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Populare Chineze privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Bucureşti la 12 iulie 1994.

Potrivit prevederilor art.75 din Constituţia României, republicată, şi ale art.92 alin.(8) pct.1 din Regulamentul Camerei, prima Cameră sesizată este Camera Deputaţilor.

Consiliul Legislativ, cu avizul nr.1079/9 august 2007 a avizat favorabil.

Comisia pentru politică externă, cu avizul PLx nr.530, din 6 septembrie 2007, a avizat favorabil, în forma iniţiatorului.

Comisia a fost întrunită în şedinţa din 12 septembrie 2007. Cei 23 de membri prezenţi ai Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare au aprobat, cu unanimitate de voturi, prezentul proiect de lege, în forma iniţiatorului.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Constatând că nu sunt îndeplinite prevederile art.106, nu putem trece la dezbaterea pe articole a proiectului, pentru că nu există amendamente admise sau respinse.

Urmează votul final în şedinţa de vot final.

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.161 din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul. Nu doreşte.

Din partea comisiei sesizate în fond, are cuvântul domnul preşedinte Sergiu Andon.

Domnul Sergiu Andon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Suntem şi în cazul acestui proiect primă Cameră sesizată.

Proiectul a beneficiat, ca de obicei, de avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Guvernul nu susţine adoptarea.

Propunerea are ca obiect de reglementare modificarea a două alineate din art.87 al Legii nr.161, urmărindu-se recunoaşterea dreptului pentru aleşii locali - primari şi viceprimari - de a exercita pe perioada mandatului profesia de bază, respectiv de medic sau medic veterinar.

Noi am dezbătut, comisia a dezbătut proiectul în şedinţa din 11 septembrie, în prezenţa unor reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei şi Ministerului Reformei Administrative şi Internelor.

S-a constatat că măsurile propuse sunt în contradicţie cu, este opinia membrilor comisiei, cu principiile fundamentale exprimate de Legea nr.161, dar şi cu prevederile altor acte normative, deoarece, dacă s-ar accepta reglementarea, activitatea paralelă desfăşurată de aleşii locali vizaţi de interdicţie ar influenţa exercitarea imparţială şi obiectivă a menirii lor şi s-ar crea, pe de altă parte, s-ar crea discriminări faţă de ceilalţi aleşi locali, care au alte tipuri de profesii liberale.

Din numărul de 27 de membri ai comisiei au fost prezenţi 14 deputaţi, care au hotărât în unanimitate să propună plenului respingerea Propunerii legislative, care face parte, ca şi reglementarea de bază, din domeniul legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Dacă există cineva care doreşte să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu există.

Reamintim că, prin raportul comisiei sesizate în fond, se propune respingerea acestei iniţiative legislative.

În conformitate cu prevederile art.104 din Regulament, dacă prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea proiectului de lege sau a propunerii legislative, după încheierea dezbaterii generale, preşedintele cere Camerei să se pronunţe prin vot.

Legea rămâne pentru votul final.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului, semnat la Bucureşti la 6 septembrie 2006, la Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Coreea privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Bucureşti la 7 august 1990.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Dacă din partea comisiei sesizate în fond?

Domnul Cornel Popa:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Protocolului, semnat la Bucureşti la 6 septembrie 2006, la Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Coreea privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Bucureşti la 7 august 1990.

Potrivit prevederilor art.75 din Constituţia României, republicată, şi ale art.92 alin.(8) pct.1 din Regulamentul Camerei, prima Cameră sesizată este Camera Deputaţilor.

Cu avizul 1092 din 15 august 2007, Consiliul Legislativ avizează favorabil proiectul de lege.

În şedinţa din 12 septembrie 2007 au avut loc dezbaterile în comisie, iar cei 23 de deputaţi prezenţi au avizat favorabil, cu unanimitate de voturi şi cu amendamentele admise, care sunt redate în anexa la prezentul raport, prezentul proiect de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu doreşte.

Deci, supun spre aprobare titlul şi articolul unic.

Dacă sunt obiecţii, observaţii? Nu sunt.

Se consideră adoptat.

Rămâne pentru votul final.

Proiectul de Lege pentru aderarea Guvernului României la Convenţia Internaţională privind reglementarea vânării balenelor, adoptată la Washington la 2 decembrie 1946, şi la Protocolul la Convenţia Internaţională privind reglementarea vânării balenelor, adoptat la Washington la 19 noiembrie 1956.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Doamna Lucia Ana Varga (secretar de stat, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile):

În contextul în care Comunitatea Europeană are ca obiectiv protecţia balenelor, fapt reflectat în legislaţia europeană în domeniul mediului, şi este necesar să acţioneze pe plan internaţional în contextul propriei politici de mediu, România - ca stat membru - trebuie să se alăture eforturilor de a conserva această deosebită diversitate biologică.

Având în vedere cele de mai sus, a fost elaborat prezentul proiect de lege, pe care vi-l supunem atenţiei.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, vă rog.

Domnul Constantin Traian Igaş:

Vă mulţumesc.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Proiectul de lege a fost dezbătut şi analizat în fond în procedură obişnuită, în şedinţa din 11 septembrie 2007.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare aderarea Guvernului României la Convenţia Internaţională privind reglementarea vânării balenelor, adoptată la Washington la 2 decembrie 1946, şi la Protocolul de la Convenţia Internaţională privind reglementarea vânării balenelor, adoptat la Washington în 19 noiembrie 1956.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Potrivit art.106 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, "Camera Deputaţilor trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse".

Întrucât nu există, urmează votul final.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.61/2007 pentru reglementarea unor măsuri de punere în aplicare a Convenţiei privind constituirea Oficiului European de Poliţie.

Potrivit prevederilor art.115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului.

Domnul Marin Pătuleanu (secretar de stat, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.61/2007 reprezintă modalitatea de a îndeplini procedurile pentru crearea cadrului legal care să permită îndeplinirea tuturor cerinţelor impuse de Convenţia EuroPol şi de protocoalele la aceasta.

Proiectul de act normativ are ca obiectiv îndeplinirea obligaţiei de executare cu bună credinţă a unor tratate la care România a devenit parte în baza art.3 alin. (3) din actul de aderare, precum şi creşterea eficienţei măsurilor de cooperare în cadrul politicii în domeniul cooperării poliţieneşti.

Totodată, neîndeplinirea obligaţiilor din care rezultă aceste tratate, înainte de intrarea lor în vigoare, ar crea o imagine negativă asupra capacităţii României de a-şi realiza angajamentele asumate şi ar impieta asupra desfăşurării, în condiţii de maximă eficienţă, a cooperării vizate prin aceste tratate.

Faţă de cele de mai sus, vă rugăm să examinaţi şi să adoptaţi proiectul legii de aprobare a Ordonanţei nr.61/2007.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Din partea comisiei raportoare, vă rog.

Domnul Constantin Traian Igaş:

Domnule preşedinte,

La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, avizul favorabil al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Proiectul de lege a fost dezbătut şi analizat în fond în procedură de urgenţă, în şedinţa din 11 septembrie 2007.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului juridic necesar aplicării dispoziţiilor Convenţiei privind constituirea Oficiului European de Poliţie, încheiată în 26 iulie 1995, întemeiată pe dispoziţiile art.K3 din Tratatul privind Uniunea Europeană şi a protocoalelor la acesta, din perspectiva necesităţii de îndeplinire a obligaţiilor asumate de România în domeniul Justiţiei şi Afacerilor Interne, derivate din calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Comisia propune un raport de adoptare.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare mai doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Potrivit art.106, "Camera Deputaţilor trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse".

Întrucât nu există, urmează votul final.

Proiectul de Lege privind aprobarea aderării Consiliului Legislativ la Asociaţia Consiliilor de Stat şi a jurisdicţiilor administrative supreme din Uniunea Europeană.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Vă rog.

Doamna Kibedi Barbara Katalin:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Distinsă Cameră,

Prezentul proiect de lege îşi propune să se aprobe aderarea Consiliului Legislativ la Asociaţia Consiliilor de Stat şi a jurisdicţiilor administrative supreme din Uniunea Europeană.

Dacă parcurgem statutul acestei asociaţii, ne dăm seama de semnificaţia acestei aderări, proiectul de lege trebuind să reglementeze condiţiile în care se plăteşte cotizaţia anuală de membru al acestei asociaţii.

Prin urmare, achiesăm la concluziile raportului comisiei.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, vă rog.

Domnul Sergiu Andon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Obiectul este cel anunţat.

Suntem primă Cameră sesizată.

Şi de data aceasta Consiliul Legislativ, cu obiectivitate, a avizat favorabil proiectul de lege, care de altfel îl priveşte.

Obiectul este cel adineauri învederat de distinsa doamnă secretar de stat.

Am dezbătut proiectul în cvorum legal de 14 membri din 27, în şedinţa din 11 septembrie a.c.

Cu unanimitate de voturi, s-a hotărât să supunem atenţiei şi înţelepciunii dumneavoastră adoptarea proiectului.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Potrivit dispoziţiilor art.106, având în vedere că nu avem amendamente admise sau respinse, va urma votul final.

Proiectul de Lege pentru Ratificarea Acordului între România şi Republica Macedonia în domeniul asigurărilor sociale, semnat la Bucureşti la 27 februarie 2006.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Vă rog.

Doamna Denisa Oana Pătraşcu (secretar de stat, Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Acordul semnat la Bucureşti la data de 27 februarie 2006 între România şi Republica Macedonia în domeniul asigurărilor sociale, constituie un tratat internaţional bilateral care reglementează acordarea indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, indemnizaţiei de maternitate, pensii, prestaţii în natură în caz de boală şi maternitate, prestaţii în natură în caz de accidente de muncă şi boli profesionale, ajutor de deces, indemnizaţii de şomaj, alocaţii de stat pentru copii.

Dispoziţiile Acordului se vor aplica tuturor persoanelor care sunt sau au fost supuse legislaţiei unei părţi contractante sau legislaţiei ambelor părţi contractante, precum şi persoanelor ale căror drepturi derivă de la persoanele menţionate anterior.

Faţă de cele menţionate, vă supun adoptării acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, vă rog.

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Raport asupra proiectului de lege pentru ratificarea Acordului între România şi Republica Macedonia în domeniul asigurărilor sociale, semnat la Bucureşti la 27 februarie 2006.

La întocmirea prezentului raport comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor aprobarea proiectului de lege în forma prezentată.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor art.73 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată, potrivit reglementărilor art.75 din Constituţia României, republicată, şi a art.92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Întrucât nu există amendamente admise sau respinse, conform art.106, va urma votul final.

Reexaminarea dispoziţiilor art.9 din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr.660 din 4 iulie 2007.

Din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, domnul preşedinte Sergiu Andon, vă rog.

Domnul Sergiu Andon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

De data aceasta vin în faţa dumneavoastră cu o problemă puţin mai spinoasă. Este vorba de reexaminarea art.9 din Legea contenciosului administrativ, după ce a fost declarat neconstituţional prin Decizia Curţii Constituţionale nr.660/2007.

La data la care noi am examinat, nu demult, comisia a fost sesizată cu cererea de reexaminare la data de 3 septembrie;

a introdus-o în proxima şedinţă, 11 septembrie, în 3 septembrie nefiind zi de comisie, cu ocazia reexaminării constatând, nici nu puteam altfel, neconstituţionalitatea textului, am încercat să avem o poziţie, să-i spunem aşa, constructivă, şi să venim în faţa dumneavoastră cu o propunere de ameliorare a textului art.9, care avea o şansă de a fi declarat constituţional.

Onest vorbind, nu-i o diferenţă mare între cele două texte, şi disputa între legiuitorul care a adoptat Legea contenciosului administrativ, acest articol, şi judecătorii constituţionali, este o deosebire, să zicem aşa, de viziune de adoptare, fie în sensul - zice legiuitorul constituţional - accesibilităţii mai mari la justiţie, respectiv al posibilităţii cetăţeanului să adreseze excepţia de neconstituţionalitate indirect, prin intermediul instanţei de drept administrativ. Judecătorul constituţional contraargumentează cu o serie de principii, dintre care două sunt mai importante, şi anume: unu, că excepţia de neconstituţionalitate nu poate forma obiectul unei acţiuni propriu-zise, unei acţiuni principale. Este o chestiune prejudicială care se poate ridica numai în cazul existenţei unui proces cu alt obiect.

Iar a două obiecţie a Curţii ţine de această competenţă constituţională exclusivă pe care o are, şi pe care vrea s-o păstreze, în sensul de a fi sesizată nemijlocit, decât cu condiţia aceasta, a existenţei unui litigiu anterior.

Noi am făcut propunerea din dorinţa de a nu avea o atitudine pasivistă, şi, pe de altă parte, gândindu-ne că s-ar putea în timp să se schimbe filosofia constituţională despre rolul Curţii, şi să ajungem ca în alte ţări, unde şi excepţiile de neconstituţionalitate se ridică în faţa instanţelor obişnuite, de un anume grad.

Ce s-a întâmplat? Aşa fiind, noi am anexat raportului un amendament, şi raportul pe care sunt obligat să-l susţin, că acesta este mandatul comisiei, este raport de adoptare a acestei modificări propuse la art.9, în regim de lege organică, deci a modificat textul art.9 şi făcându-l, în opinia noastră, constituţional.

Ce s-a întâmplat între timp? Scuzaţi-mă, că v-am reţinut atenţia mai mult. S-a întâmplat că termenul de abrogare a expirat între momentul discutării de comisie şi acest moment. Sunt cele 45 de zile prevăzute de Constituţie în care un text declarat neconstituţional, dacă nu este modificat, nu mai există.

Deci, în momentul de faţă textul nu mai există, şi poziţia noastră a fi poziţia unui legiuitor care, independent de decizia Curţii, îmbunătăţeşte o lege.

Dacă aceasta rămâne singura motivare, opinia mea personală, dacă-mi permiteţi acum s-o exprim, este aceea că dacă este să îmbunătăţim Legea contenciosului administrativ, mai bine s-o facem aşezat, global, unitar, pe mai multe texte dacă va fi necesar, şi să nu venim cu o mică modificare mai mult de formulare, care poate rezista sau nu poate rezista, şi care se abate de la dezideratul pe care ni-l propunem, să asigurăm o anumită stabilitate legislativă.

Aşadar, în calitate de preşedinte al comisiei susţin raportul, pentru că acesta este mandatul, dar în calitate de deputat, dacă îmi permiteţi, propun constatarea faptului că textul a fost abrogat şi respingerea, bineînţeles, proiectului de lege, pentru că textul între timp a devenit abrogat prin efectul constituţional al trecerii timpului de la decizia Curţii. Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog să pregătiţi cartelele pentru votul electronic.

Există un singur amendament admis de către comisie, raportul este de aprobare, dar s-a făcut o propunere de respingere, autor, domnul Sergiu Andon. Deci, raportul comisiei este de aprobare, există o propunere de respingere.

Supun la vot propunerea de eliminare. Vă rog să votaţi. Se propune eliminarea amendamentului aprobat de comisie.

Cu 47 de voturi pentru, 46 împotrivă şi 2 abţineri, propunerea nu a întrunit numărul necesar de voturi deci, acest amendament nu a fost respins.

Legea rămâne pentru votul final.

Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.34/2007 pentru completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Conform prevederilor din regulament, urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului. Nu doreşte să intervină.

Dăm cuvântul reprezentantului comisiei raportoare. Nu doreşte să intervină.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte nimeni.

Conform prevederilor art. 118 din regulament, urmează să aprobăm timpul afectat dezbaterii acestui proiect de lege.

Rog reprezentanţii birourilor comisiilor raportoare să facă propuneri. Domnule preşedinte Andon, vă rog frumos să faceţi propunere pentru timpii de dezbatere în regim de urgenţă.

Domnul Sergiu Andon:

Clasicul 5 minute, domnule preşedinte, propunem.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Dacă nu, s-a adoptat acest timp de dezbatere.

Vă rog? Am fost înştiinţat acum de stafful tehnic că mai trebuia să vină un raport suplimentar, care nu a venit, fapt pentru care evident că îl vom aştepta şi nu mai discutăm acest proiect.

Până la ce punct, vă rog? Deci, poziţiile până la nr. 20, inclusiv din ordinea de zi nu au raportul suplimentar, prin urmare, le amânăm.

Trecem la poz. 21, este vorba de Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.34/2007 pentru completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.

Lege organică.

Nici la poz. 21 nu avem raportul.

Trecem la pct. 22 din ordinea de zi.

Se pare că am lucrat într-un ritm mai alert decât a putut stafful tehnic să ne multiplice materialele.

Proiectul de Lege pentru modificarea alin.(1) şi (5) ale art.64 din Legea educaţiei fizice şi sportului nr.69/2000.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Nu doreşte să ia cuvântul.

Din partea comisiei sesizate în fond, dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Dacă din partea grupurilor parlamentare, în cadrul dezbaterilor generale, doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte nimeni.

Vă reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea acestei iniţiative legislative. În atare situaţie, conform art. 104, legea va rămâne pentru votul final.

Am dezbătut pct. 22, acum trecem la pct. 23, ca să ne sincronizăm cu toţii. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea art.101 din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Nu doreşte.

Din partea comisiei sesizate în fond? Nu se doreşte intervenţia.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale, din partea grupurilor parlamentare? Nu se doreşte.

Vă reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea acestei iniţiative legislative. În atare situaţie, urmează, conform in baza art. 104 din regulament, legea rămâne la votul final.

Pct. 24, Proiectul de Lege pentru completarea art.17 din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Lege organică.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Vă rog.

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege are rolul de a face o corelaţie între programele pe care le desfăşoară Agenţia Naţională de locuinţe în ceea ce priveşte locuinţele pentru tineri, pentru specialiştii din sănătate, medici şi rezidenţi, şi atribuţia pe care o capătă direcţiile judeţene de sănătate, Ministerul Sănătăţii, privind administrarea de locuinţe pentru categoriile menţionate mai devreme. Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Dacă din partea comisiilor sesizate în fond doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Dacă în cadrul dezbaterilor generale doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Domnul Mircea Valer Puşcă:

Procedură, domnule preşedinte.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog.

Domnul Mircea Valer Puşcă:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aşa cum este prevăzut la art. 74 din Constituţie privind iniţiativa legislativă, deputaţii şi senatorii, precum şi cetăţenii în număr de cel puţin 100.000 cu drept de vot pot prezenta propuneri legislative. În ordinea de zi, prezentul act pe care noi îl discutăm, de reglementare, este prezentat ca fiind proiect legislativ. Proiecte legislative pot fi depuse doar de Guvern, iniţiativa legislativă a Guvernului se numeşte "proiect de lege", restul sunt "propuneri legislative".

Domnule preşedinte de şedinţă,

Eu vă rog să sesizaţi secretariatul Camerei, ca astfel de confuzii privind originea iniţiativei să nu se mai întâlnească pe ordinea de zi. Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da, vă mulţumesc.

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

În Constituţie sunt la fel!

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Îl voi cita pe domnul preşedinte Bogdan Olteanu: "O propunere legislativă care a fost adoptată de Senat se numeşte deja proiect".

Domnul Mircea Valer Puşcă (din sală):

Citiţi Constituţia!

Domnul Eugen Nicolicea:

Bun.

Cu privire la titlu şi la articolul unic, dacă există obiecţii, observaţii? Nu există.

Se consideră adoptat.

Rămâne pentru votul final.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.36/2007 pentru abrogarea Legii nr.476/2003 privind aprobarea taxei de notificare a prelucrărilor de date cu caracter personal, care cad sub incidenţa Legii nr.677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Conform prevederilor din regulament, urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului. Dacă doreşte să intervină? Da. Îi rog pe vorbitori să respecte indicaţiile de pe plăcuţă, şi anume, să se prezinte cu numele şi funcţia, pentru uşurarea stenogramei.

Doamna Georgeta Basarabescu:

Da, domnule preşedinte, am să mă prezint şi cu numele şi cu funcţia. Numele meu este Georgeta Basarabescu şi sunt preşedinta Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

Ca autoritate autonomă şi independentă, susţin Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.36/2007 pentru abrogarea Legii nr.476/2003, în scopul armonizării legislaţiei României cu prevederile Directivei Europene nr. 95/1946 privind protecţia datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date. Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Dacă din partea comisiei raportoare doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul Daniel Buda (din sală):

Pe procedură, domnule preşedinte.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog.

Domnul Daniel Buda:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu ştiu dacă aţi observat sau nu, nu aveţi secretar, domnule preşedinte, care să asigure conducerea şedinţei. Vă rog, prin urmare, să luaţi măsurile care se impun.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc pentru ajutorul pe care ni-l daţi, să terminăm proiecte de lege de pe ordinea de zi.

Luăm o pauză de 10 minute, până când vom avea şi al doilea secretar.

- după pauză -

Domnul Eugen Nicolicea:

Cu bunăvoinţa domnului Munteanu avem şi al doilea secretar. Continuăm lucrările şedinţei.

(În continuare, preşedintele de şedinţă este asistat de domnii Dan Radu Ruşanu şi Ioan Munteanu, secretari ai Camerei Deputaţilor).

Domnul Eugen Nicolicea:

Dacă există obiecţii asupra titlului şi asupra articolului unic? Nu există.

Legea rămâne pentru votul final.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.21 din 1 martie 1991 privind cetăţenia română.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte nimeni.

Dacă din partea comisiei sesizate în fond doreşte cineva sa ia cuvântul? Nu doreşte nimeni.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva sa ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu doreşte nimeni.

Din partea Guvernului, văd că doreşte doamna ministru să ia cuvântul. Vă rog să poftiţi. Cu scuzele de rigoare, dar eram în partea cealaltă cu atenţia.

Doamna Kibedi Katalin Barbara:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Distinsă Cameră,

Am dorit să iau neapărat cuvântul pentru că este o iniţiativă legislativă care are raport de adoptare din partea comisiei, însă doream să atenţionez plenul că, între timp, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 87/5.09.2007, care s-a publicat deja în Monitorul Oficial nr. 634/14.09.2007, ceea ce înseamnă că deja îşi produce efectele, s-a modificat consistent Legea cetăţeniei române, în sensul în care, de fapt, s-a dorit de către mai mulţi parlamentari care au avut iniţiative legislative în domeniu, umblându-se la procedura care s-a dovedit a fi greoaie şi destul de birocratică. Pentru a evita paralelismele legislative pe care nu ni le permite Legea nr. 24/2000 sau, mai rău, dispoziţii contradictorii, care nu pot armonizate, în condiţiile în care vorbeşte de autorităţi competente diferite, rugămintea mea este să reapreciaţi raportul comisiei.

Cu scuzele de rigoare, şi faţă de cei care au avut această iniţiativă legislativă, şi faţă de munca desfăşurată de membrii comisiei, însă, repet, am reuşit în sfârşit să învingem şi să adoptăm această modificare, aşteptată de către toată lumea. Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Petre Străchinaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Fac parte dintre iniţiatorii acestei propuneri legislative, despre avantajele căreia nu vreau să vă mai reţin acum, pentru că ele s-au derulat pe parcursul a doi ani de zile. Eu nu vreau să vorbesc aici nici despre politica de descurajare în problema redobândirii cetăţeniei române de către cei care şi-au pierdut-o fără voia lor în decursul istoriei, nu vreau să vorbesc nici despre faptul că o reparaţie morală putea foarte bine să se facă pe parcursul acestor doi ani şi să nu aşteptăm ca abia acum, în septembrie, Guvernul, Ministerul Justiţiei în speţă, să promoveze o ordonanţă de urgenţă care preia parţial o serie de aspecte din această propunere legislativă.

Personal, consider că această modalitate de lucru este o maşinaţiune din partea Guvernului, care a întârziat pe parcursul acestei perioade promovarea iniţiativei noastre, tocmai pentru a ieşi cu o ordonanţă de urgenţă, care, oricum, nu rezolvă problema. Este o ordonanţă care, pentru actualii guvernanţi, nu face, decât, eventual, să bifeze un lucru pe care trebuia să-l facă împreună cu noi, aşa cum am stabilit, de altfel, în cadrul Comisiei juridice, pe parcursul îndelungatelor dezbateri care au avut loc în cadrul acestei comisii.

Ştiţi foarte bine că nu este pentru prima dată când guvernanţii ne fură iniţiativele. Aici nu este vorba de orgoliu, şi eu mă bucur, în ultimă instanţă, că, într-un fel sau altul, se va face dreptate pentru cetăţenii care cer redobândirea cetăţeniei române, dar este vorba despre faptul că ordonanţa aceasta de urgenţă nu rezolvă problemele, cele pe care le rezolvă amendamentele la care am convenit în cadrul Comisiei juridice şi asupra cărora comisia s-a pronunţat până acum de două ori, după cum bănuiesc că o să aflaţi din raportul suplimentar.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Domnul Máté.

Domnul Máté András Levente:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Într-adevăr, aşa cum a prezentat doamna secretar de stat, între timp a apărut şi produce efecte ordonanţa de urgenţă care a modificat Legea nr. 21 şi singura soluţie ar fi să retrimitem la comisie, pentru a evita paralelismul legislativ. Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnul Anghel, din partea Partidului Social Democrat.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Domnilor miniştri,

Am luat cuvântul pentru că, iată, alt coleg deputat, din alt spectru politic, ne-a spus astăzi un mare adevăr: Guvernul fură! (Râsete.) Fură iniţiative legislative ale distinşilor colegi, deşi primul ministru Radu Vasile spunea că nu mai este nimic de furat în ţara aceasta. Iată că mai este! Şi dacă veţi mai absenta de la lucrări şi nu sunteţi atenţi, o să vă fure şi fotoliile! Că ăsta e Guvernul! Care trebuie dat jos!

Dincolo de asta, domnule preşedinte, conform procedurii din regulament şi fiind Cameră decizională, deci, nu suntem presaţi de timp, trebuie să trimitem legea la comisie, iar onorata comisie să o ţină până vine ordonanţa. Şi, ca atare, le va discuta împreună. Adică, va respinge ordonanţa şi o va lua ca amendamente la legea pe care au făcut-o distinşii noştri colegi.

Cred că este o lecţie pe care Guvernul trebuie să o servească, chiar dacă nu o va înghiţi cu plăcere.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Dacă mai sunt alte intervenţii? Nu mai sunt. Vă rog. Domnul deputat Movilă.

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte,

Eu propun să votăm această lege, această iniţiativă şi, în momentul în care ordonanţa va veni la dezbateri în comisiile parlamentare, să preluăm, să ţinem cont de ceea ce există. Pentru că, într-adevăr, ordonanţa este mai puţin completă decât iniţiativa legislativă pe care o parte dintre noi am semnat-o.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat o va susţine.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Pe procedură, domnul Buda Daniel.

Domnul Daniel Buda:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc foarte mult.

Domnilor colegi şi doamnelor colege,

Este o chestiune foarte simplu de rezolvat, nu trebuie neapărat să vină acest proiect de lege şi să aştepte la comisie până când va apărea şi această ordonanţă, care, într-adevăr, este în funcţiune. Nu avem decât să ducem proiectul de lege la comisie, unde, în funcţie de ceea ce conţine ordonanţa, să operăm modificările pe proiectul de lege, pe acele instituţii care sunt vizate de acest proiect de lege, astfel încât, spun eu că în două săptămâni, putem lucra pe acele aspecte din proiectul de lege care nu sunt cuprinse, iată, aflăm, în ordonanţă şi putem să întregim, practic, această chestiune.

Nu putem să tolerăm la nesfârşit această problemă a acordării cetăţeniei, pentru că ştim foarte bine că am avut deja observaţii din partea Uniunii Europene pe această problemă şi eu cred că este o chestiune pe care trebuie să o rezolvăm cât se poate de repede.

Şi Guvernul ar trebui să mulţumească parlamentarilor, pentru că, iată, şi ei au preocupări în această problemă. Şi, de altfel, nu avem un alt obiectiv decât să facem ca acest sistem să funcţioneze.

Domnule preşedinte,

în concluzie, eu cred că un termen de două săptămâni este suficient pentru a putea lucra pe acest proiect de lege. Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnul deputat Moisoiu, din partea Partidului România Mare.

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Să ştiţi că de vreo câteva minute mă găsesc aşa, într-o stare de totală dezorientare. Pentru că adineaori domnul deputat Movilă vorbea în numele Grupului parlamentar al PD-ului, iar domnul deputat Buda, parcă tot din Grupul parlamentar al Partidului Democrat face parte.

Şi atunci, numai ştiu acum, care e poziţia PD-ului? Fiindcă vreau să fiu lămurit. Ori doreşte să se discute astă-seară, ori, dacă nu, mergem la comisie.

Dar poate că ar trebui cineva să intervină. Nu ştiu, domnul Rădulescu, poate, să vină şi să facă ordine din acest punct de vedere.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnule deputat Movilă mai susţine punctul de vedere anterior? Întrucât nu mai susţine acest punct de vedere, există un consens în retrimiterea acestui proiect la comisie. Termen: 30 de zile.

Revenim la pct. 21 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.34/2007 pentru completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.

Acest proiect de lege l-am sărit, pentru că nu avea materialul aici.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Dacă din partea comisiei sesizată în fond doreşte cineva să ia cuvântul? Da. Domnul preşedinte Sergiu Andon.

Domnul Sergiu Andon:

Mulţumesc, domnule preşedinte. Nu atât că doresc, dar am înţeles că e musai să susţin raportul.

Suntem Cameră decizională.

Senatul a respins ordonanţa de urgenţă.

Consiliul Legislativ a avizat-o favorabil.

Noi am dezbătut-o în şedinţa din 11 septembrie, cu prezenţa reprezentanţilor autorizaţi ai Ministerului Reformei Administrative şi Internelor, în cvorum complet, şi am hotărât să supunem plenului, cu unanimitate de voturi a fost luată hotărârea, propunerea de adoptare a proiectului de lege, cu amendamentele admise, care, de fapt, amendamente admise, transformă legea de respingere, a Senatului, în lege de aprobare a ordonanţei de urgenţă.

Face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Dacă nu există obiecţii, rămâne pentru votul final.

Raportul Subcomisiei de anchetă parlamentară privind cercetarea legalităţii retrocedării Castelului Bran şi a procedurii de scoatere la vânzare a acestuia.

Dau cuvântul domnului preşedinte Mohora. Scuze, vă rog să vă prezentaţi, vorbitorul.

Domnul Dumitru Ioan Puchianu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mă şi prezint. Numele meu este Dumitru Ioan Puchianu şi, prin voinţa Camerei Deputaţilor, mai exact prin Hotărârea nr.6 din 20.02., am fost numit ca preşedinte al acestei Subcomisii de anchetă privind cercetarea legalităţii retrocedării Castelului Bran şi a procedurii de scoatere la vânzare a acestuia.

Vă aduc aminte că această comisie s-a constituit în urma sesizării Grupului parlamentar al Partidului România Mare, sesizare care a fost adresată Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii, iar plenul a hotărât constituirea acestei subcomisii, formată din 5 deputaţi reprezentând partidele parlamentare aflate în Parlament.

Fac menţiunea, de la început, că niciunul dintre cei 5 membri ai comisiei nu sunt împotriva proprietăţii, nu sunt împotriva retrocedării unui bun către proprietarul de drept. Însă, având această sesizare, am fost nevoiţi să cercetăm modul în care a fost retrocedat, modul în care statul, respectiv instituţiile statului au respectat procedurile de retrocedare.

În urma unei analize ce a avut ca obiect acest fapt, am parcurs peste două mii de file care conţineau documente şi acte care au stat la baza retrocedării Castelului Bran.

Înainte de a da citire concluziilor, aş vrea să fac o scurtă trecere în revistă a ceea ce a însemnat, de fapt, acest Castel Bran. Ştiţi, poate, mulţi dintre dumneavoastră că este o emblemă a României, construită în perioada anilor 1377, care a avut diferite destinaţii şi ajungând ca, în 1920, Consiliul orăşenesc Braşov să doneze acest bun către Regina Maria a României, bun care, în perioada anilor '20-'27, a fost transformat în reşedinţă de vară a Curţii regale.

După decesul Reginei Maria, Castelul Bran, cu întregul domeniu, a devenit proprietatea fiicei sale, Principesa Elena, care l-a deţinut până în anul 1948, moment în care acesta a fost naţionalizat printr-un titlu al Consiliului de Miniştri de la acea dată.

Obiectul comisiei a fost acela de a stabili dacă documentele care au stat la baza retrocedării au fost cele normale, legale şi, în baza acestora, de drept se putea face această retrocedare.

Am analizat, în primul rând, certificatele care atestau calitatea de moştenitor al celor care au cerut retrocedarea. Am constatat, însă, că, dacă la prima notificare din 2001, făcută în baza Legii nr.10/2001, erau cei patru copii plus soţia fiului decedat, în momentul de după apariţia Legii nr.247/2005 şi după revenirea moştenitorilor de a cere această retrocedare, apar doar trei dintre cei cinci moştenitori de drept.

N-aş vrea să vă citesc şi să vă ţin prea mult cu date care n-ar face decât să vă dea diverse teme, mai ales că - vă spuneam - este vorba de peste două mii de materiale, însă, aş vrea să dau citire concluziilor comisiei noastre.

Din analiza făcută în legătură cu modul în care a fost retrocedat Castelul Bran şi iniţiată procedura de scoatere la vânzare a acestuia, precum şi din examinarea legislaţiei în vigoare în această perioadă, rezultă că au fost comise mai multe ilegalităţi. Au fost ignorate dispoziţii legale şi constituţionale în materie de proprietate şi încălcarea regulilor procedurale în materia succesiunilor.

Restituirea Castelului Bran nu s-a făcut către toate persoanele îndreptăţite. Astfel, dacă notificarea iniţială din 2001 avea cinci moştenitori, după, - deci la momentul retrocedării -, apar doar trei, făcându-se menţiunea că în această perioadă s-au făcut renunţări de către ceilalţi doi moştenitori ai defunctei. Însă, procedurile legale prevăd că renunţările se pot face în termen de 6 luni de la data decesului Principesei Elena, şi nu după ce au început, prin aceste notificări, să creeze efecte.

Mai mult, retrocedarea Castelului Bran s-a făcut din domeniul public al statului, fără a se opera întâi trecerea din domeniul public în domeniul privat. Astfel, s-a încălcat Constituţia României, art.136 alin. (4), şi Legea nr.213/1998.

O altă concluzie a noastră a fost că iniţiativa de vânzare de către proprietari către terţe persoane, fără însă a respecta prevederile Legii nr.422, a fost de natură - şi acolo, în această lege, se vorbeşte despre dreptul de preempţiune al Statului Român în achiziţionarea acestor bunuri. Or, ştim foarte bine că oferta de vânzare a fost făcută către o instituţie administrativă judeţeană, recte consiliul judeţean, s-a creat o adevărată emoţie la nivel local şi o isterie - pot spune, chiar naţională -, iar, intrând în această bătălie, consiliul judeţean n-a făcut decât să altereze o procedură normală de negociere, în cazul în care Ministerul Culturii - cel care avea drept de preempţiune - s-ar fi exprimat.

În aceste condiţii, noi am apreciat - şi apreciem în continuare - că retrocedarea a încălcat atât Constituţia României, cât şi Legea nr.213/1998 şi actul de retrocedare este lovit de nulitate, conform Legii nr.213/1998.

Cred că cu toţii sunteţi interesaţi şi suntem interesaţi ca un act de reparaţie să fie făcut prin respectarea legii şi să nu încercăm, într-o grabă stupidă şi absolut sub semnul întrebării, să încălcăm legea, motivându-ne această încălcare ca un drept pe care trebuia să-l facem, încălcând, de fapt, legea. Cui foloseşte acest lucru? Cred că nimănui şi nici celor care au făcut-o nu le-a folosit şi nu le va folosi.

Deci, cam acesta a fost, pe scurt, conţinutul raportului comisiei noastre.

Dacă vor apărea discuţii, întrebări, vă stau la dispoziţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnul preşedinte Mohora. Vă rog.

Domnul Tudor Mohora:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Eu aş vrea să fac întâi precizarea, în calitate de preşedinte al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii, că această subcomisie care s-a constituit în conformitate cu art.71 al Regulamentului Camerei Deputaţilor, şi-a desfăşurat activitatea conform Hotărârii adoptate de plenul Camerei, iar, în final, după informări succesive ale plenului comisiei, acest raport a obţinut şi votul cvasiunanim, cu o singură abţinere, al tuturor membrilor comisiei.

Aş vrea, de asemenea, să completez. Nu vreau să intru în fond, pentru că este dreptul, până la urmă, al membrilor subcomisiei şi al preşedintelui să informeze şi să răspundă eventualelor dumneavoastră întrebări.

Eu aş vrea să spun doar următorul lucru, pentru că, parcă s-a pus din sală întrebarea cum se va finaliza această anchetă: se va finaliza în conformitate cu Regulamentul Camerei care, la art.78 alin. (3) spune că acele măsuri care vor fi adoptate de Cameră şi trimise instituţiilor abilitate ale statului trebuie să fie luate în discuţie de aceste instituţii. Şi, în cazul de faţă, noi solicităm să sesizăm - şi aţi văzut, în cadrul acestui raport, un proiect de hotărâre prin care vă solicităm sesizarea Curţii Constituţionale, a Guvernului României, precum şi a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care, repet, conform art.78 alin. (3), vor fi obligaţi, în eventualitatea că această hotărâre va fi adoptată de plen, să ne răspundă în legătură cu măsurile pe care le-au luat, în termen de 30 de zile, urmând ca Biroul permanent al Camerei Deputaţilor să informeze plenul. Şi, atunci, vom decide dacă validăm acele propuneri de soluţii.

Repet: noi nu dăm verdicte. Noi ridicăm nişte probleme. Considerăm că - şi susţin punctul de vedere al subcomisiei - s-au încălcat nişte prevederi legale şi constituţionale. Rămâne să vedem şi punctul de vedere al instituţiilor statului care sunt abilitate să ne răspundă şi, după aceea, veţi decide dumneavoastră ce se va întâmpla.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Din partea Partidului Social Democrat, domnul deputat Niţă.

Domnul Constantin Niţă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aceasta este consecinţa legii proprietăţii sau legilor proprietăţii pe care le-au dat Alianţa D.A. Şi-mi pare rău că domnul deputat Puchianu a făcut parte din alianţă şi a votat ca: şcoli, grădiniţe, spitale, castele, pământuri, păduri să fie date în natură înapoi, în loc să procedăm cu înţelepciune şi să le redăm, aşa cum s-au redat aceste bunuri sub o anumită formă de plată, cum s-a procedat şi în alte state.

Aceasta este consecinţa şi, din păcate, spun, după părerea mea, nici nu trebuia să ia cuvântul domnia sa la această poziţie.

Apoi, trebuie să fac câteva precizări. Nu ştiu dacă comisia a analizat dreptul de retenţie al Statului Român pe cel puţin 12-13 milioane de euro, bani pe care Statul Român i-a investit în acest castel în ultimii 10 ani, până în 2002. Cred că trebuia să facă o analiză foarte serioasă, pentru că un bun în care ai investit, în mod firesc, trebuie să-ţi recuperezi ceea ce ai investit. Or, nu cred că în raport s-a făcut această precizare.

Apoi, trebuia văzut dacă comisiile de specialitate din Ministerul Culturii şi-au dat avizul pe ordinul pe care ministrul l-a dat, de retrocedare.

Apoi, mai trebuia să vedem dacă contractul, în mod firesc, trebuia să prevadă câteva clauze, printre care dreptul de răscumpărare al Statului Român, având în vedere că acest castel a fost cedat de către comunitatea braşoveană familiei regale; deci, din acest motiv. Sigur că nu ştiu dacă aceste elemente ... nu am citit ca ele să fi fost cuprinse în raport. Dar, dacă nu sunt, aş dori ca ele să fie verificate sau, cel puţin, luate ca titlu de inventar.

Apoi, sigur că greşeala Ministerului Culturii este vădită şi grupul nostru, Grupul parlamentar al P.S.D., va vota acest raport, pentru că, după părerea noastră, este inacceptabil ca un brand al turismului românesc, al culturii româneşti să fie retrocedat fără o minimă analiză, fără a evalua care sunt consecinţele, care sunt în perspectivă evaluările privind acest obiectiv.

Deci, iată, sunt lucruri pe care, din păcate, guvernarea D.A. nu le-a făcut. Şi, pentru aceasta, eu cred că Grupul parlamentar al P.S.D. va trebui să voteze pentru sau în favoarea acestui raport, sigur, cu adăugirile pe care eu le-am făcut.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Urmează domnul deputat Ghişe. Urmează domnul deputat Costache.

Domnul Ioan Ghişe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate doamne şi stimaţi domni colegi,

Vă rog să aveţi amabilitatea să reţineţi următoarele: întâi de toate, că poziţia exprimată în faţa dumneavoastră de către domnul deputat Mohora, preşedintele comisiei, pare cât se poate de principială şi de judicioasă din punct de vedere al abordării.

A doua chestiune este aceea că, anterior, colegul meu - îmi pare rău că tocmai a ieşit acum pe uşă -, domnul deputat Niţă invocă o abordare, să nu-i spun un principiu, foarte interesant, anume că, atunci când se retrocedează foştilor proprietari, să se facă într-un mod cât se poate de judicios şi cât se poate de bine cumpănit. Numai că, la vremea când statul comunist lua aceste bunuri de la foştii proprietari, nu s-a mai făcut nici cumpănit, şi nici judicios.

Deci, problema de fond este dacă respectăm sau nu, întru totul, dreptul pe care acum Constituţia îl garantează - dreptul de proprietate.

A treia chestiune pe care doresc să v-o aduc în atenţie - şi este o chestiune de procedură şi, domnule preşedinte, vă rog să se ţină cont de ea - este următoarea: printr-o scrisoare datată 31 august 2007, membrilor Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi din Camera Deputaţilor li s-a înaintat o scrisoare a unei societăţi civile de avocaţi care, faţă de raportul Subcomisiei de anchetă parlamentară privind retrocedarea Castelului Bran, aduce o serie de obiecţii în ceea ce priveşte interpretările pe care comisia le-a făcut în raportul său, din punct de vedere al încălcărilor de lege menţionate în raportul comisiei şi care, în abordarea societăţii de avocatură şi după ce ne-am consultat cu unii dintre colegii jurişti cu experienţă, demonstrează că lucrurile nu stau chiar aşa cum scrie în raportul comisiei.

De aceea, pentru ca plenul Camerei Deputaţilor să voteze în cunoştinţă de cauză şi conform principiului juridic că este bine să asculţi şi cealaltă parte, rugămintea noastră este ca această scrisoare să fie distribuită tuturor deputaţilor, pentru ca votul asupra proiectului de hotărâre să se dea într-un mod nepărtinitor. Şi spun acest lucru, pentru că este de notorietate faptul că unii dintre membrii comisiei - în particular, chiar colegul Puchianu - se află într-o situaţie de adversitate făţişă şi public exprimată cu actualul preşedinte al Consiliului judeţean Braşov, fostul coleg şi partener de afacere al domniei sale şi, probabil, şi prieten şi coleg de partid. Or, experienţa comisiilor parlamentare de anchetă demonstrează - nu de azi şi de ieri, ci de mulţi ani - că aceste comisii, totdeauna, conţin o încărcătură subiectivă care pleacă de la relaţiile politice dintre cei care anchetează faţă de cei care sunt anchetaţi. Şi, atunci, pentru a evita acest lucru, este bine să rămânem la ceea ce comisia sesizează ca fenomen care poate constitui eventual subiect de corectare legislativă şi să facem, pe cât posibil, ca elementul subiectiv şi de relaţie personală să nu se găsească într-un vot al Parlamentului asupra unui raport al unei comisii de anchetă.

În privinţa unor sesizări la Curtea Constituţională, sigur că Parlamentul poate să solicite un punct de vedere Curţii Constituţionale. Însă, normal este ca partea care se simte efectiv păgubită în cadrul unui proces, să sesiseze în ce măsură este, sau nu, un articol constituţional. Pentru că, altfel, dacă de câte ori ni se pare că unii dintre adversarii noştri politici de azi sau de mâine procedează într-un mod nelegal, consultăm Curtea Constituţională, intrăm pe un făgaş care nu este nici eficient şi nici eficace.

Închei, prin a vă ruga, domnule preşedinte, să se distribuie tuturor deputaţilor acest punct de vedere exprimat de casa de avocatură şi votul în plen să se dea abia după aceea.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Domnul Costache. Se pregăteşte domnul Dumitriu.

Domnul Costache Mircea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă se fac propuneri în legătură cu puncte de vedere ale unor case de avocatură, probabil că vom ajunge să şi judecăm, se ne împărţim aici, în instanţe, să începem să ... sigur, să judecăm noi.

Este bine să judecăm, să avem documente, să vorbim argumentat şi cine vrea să vorbească despre felul cum a fost retrocedat şi scos la vânzare Castelul Bran, se poate documenta, de data aceasta, cu seriozitate, citind raportul care ne-a fost expediat la casetă de către subcomisia de anchetă instituită cu votul plenului, pe această problemă.

Consecvent cu programul său naţional şi justiţiar, Grupul parlamentar al P.R.M. a sesizat Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii în problema retrocedării Castelului Bran şi a scoaterii la vânzare. Două chestiuni care sunt, ambele, clar argumentate în raportul care ne-a fost înaintat.

Despre retrocedări în România, este de prisos să vorbim acum, pentru că sunt ţări de pe lângă noi care, în doi-trei ani de la schimbarea de regim, au stabilit un plafon de, să zicem, 50 de mii de dolari, un cadru legal, ce se retrocedează în natură şi ce se compensează în bani şi au terminat oamenii cu tenebrele trecutului şi au trecut la partea de construcţie şi de consolidare democratică.

La noi, se vede treaba că, după aproape două decenii de jaf şi anarhie, nu mai ştiu oamenii cum să inventeze acte şi să găsească modalităţi, instituindu-se o adevărată mafie a retrocedărilor. Dacă am ajuns şi la bunuri de patrimoniu cultural naţional, care n-au avut nimic cu regimul comunist care le-ar fi confiscat şi aşa mai departe ... Au fost bunuri de patrimoniu cultural naţional, cum este Castelul Bran şi cum sunt şi altele, care nu au ce căuta în tranzacţii imobiliare de scos la vânzare către persoane române sau străine.

Dacă cineva crede că putem merge şi mergem bine pe acest drum şi retrocedăm mâine şi Marea Neagră şi cerul de deasupra noastră, înseamnă că vrea, cu orice preţ, să declarăm închis pe aici şi să părăsim locul, că nu suntem demni de el.

Revenind la problema Castelului Bran, ca să se vadă câtă, să spunem, şmecherie prostească se află la mijloc, să citească raportul, la care au lucrat oameni serioşi şi de bună experienţă în materie juridică, şi să vadă că s-a încredinţat iniţiativa retrocedării şi scoaterii la vânzare conducerii Muzeului Bran. Este ca şi când i-ai cere directorului şcolii, conducerii şcolii să-şi retrocedeze ei şcoala unora şi să iasă acum copilaşii cu pancarde "vrem şcoala înapoi" sau românii, care se mai trezesc din când, să meargă în faţă la A.V.A.S. şi să strige "vrem România înapoi", de felul cum s-au făcut unele retrocedări şi privatizări în România şi înstrăinări de bunuri din avuţia naţională.

În momentul acesta, ne aflăm în situaţia de a constata că o conducere, directorul muzeului şi cu adjuncţii lui, au hotărât ei să retrocedeze, au hotărât ei să vândă; conducerea muzeului, să se vândă ea, pe ea însăşi, să-şi vândă patrimoniul, adică Castelul Bran aparţinător Muzeului Bran.

Asta înseamnă că cineva, un minister, foruri pe care le avem în ţara asta, se derobează, lăsând să se înţeleagă că au hotărât unii, la niveluri mici, o problemă atât de importantă.

Nu mai intrăm pe fond, pentru că în raport aţi găsit toate referirile concrete: ce înseamnă să încalci legea în mod flagrant, să vinzi obiective din domeniul public al statului, interzis clar, cu litere mari, în Constituţie, fără să faci măcar tertipul practicat foarte adesea, de a scoate din domeniul public, de a trece în domeniul privat şi de acolo să poată fi înstrăinat. Că se putea face şi aşa ceva, că s-au mai făcut. Dar, aici, probabil că s-au grăbit. Sau, lăsând la mintea unei conduceri a muzeului, a unor directoraşi, să aibă ei iniţiativa retrocedării şi înstrăinării unui asemenea obiectiv de patrimoniu cultural naţional, s-au împotmolit în chestiuni impardonabile din punct de vedere juridic.

Mă opresc aici şi spun că, de data aceasta, avem de-a face cu o sesizare a unui grup parlamentar care a fost impecabil preluată de Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii şi finalizată într-un raport, spre luare la cunoştinţă. Şi, de asemenea, într-un proiect de hotărâre, pe care, dacă va fi votat, înseamnă că se va da curs acestui raport.

Eu cred că va fi - cu scepticismul unora care râd pe sub mustaţă, aşa, pe aici, crezând că, aşa cum s-a mai făcut cu toate comisiile de anchetă parlamentară până acum, care au lansat proverbul, dictonul, zisa conform căreia dacă vrei să înmormântezi o problemă, înfiinţezi o comisie parlamentară, de data aceasta, felul cum a lucrat subcomisia de anchetă în cadrul Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii, poate să demonstreze că nu totdeauna o comisie parlamentară are menirea de a înmormânta o problemă ci, dimpotrivă, de a trage un semnal de alarmă şi de a aşeza lucrurile în matca normalităţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Urmează domnul deputat Dumitriu. Se pregăteşte domnul Márton.

Eu vă rog să aveţi îngăduinţa să ascultăm şi pe cei doi colegi. Altfel, vor fi siliţi să fie la prima oră mâine-dimineaţă.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă vorbesc în cunoştinţă de cauză despre această anchetă, întrucât raportul principal a fost făcut de către un colaborator de-al meu, un angajat al biroului meu parlamentar, expertul financiar Mihai Bărbuliceanu.

De aceea, când se vorbeşte despre meritele P.R.M.-ului, să se vorbească şi de meritele unora care au fost excluşi din P.R.M. şi care au avut o contribuţie mai substanţială, chiar, decât mulţi din P.R.M. în acest raport.

În ceea ce priveşte raportul, eu cred că este pentru prima dată când o comisie parlamentară de anchetă vine cu ceva concret, şi anume, cu o propunere de anulare a unei privatizări.

Pe cale de consecinţă, dacă noi nu vom consona, nu vom intra în rezonanţă cu această hotărâre, cu această ... (Rumoare, vociferări în Grupul parlamentar al P.R.M.)

Bine, dacă sunteţi amabili să mă lăsaţi să şi vorbesc, ar fi mai bine.

Domnul Costache Mircea (din sală):

Vorbeşti prostii, măi, Dragoş! Asta nu-i privatizare! E retrocedare!

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

De retrocedare. Mă scuzaţi, dar aveţi o voce foarte puternică, într-adevăr, domnule Costache, şi cu aceeaşi voce puternică aţi spus şi chestiile care nu erau adevărate mai înainte.

Trebuie mers până la capăt în urma acestei anchete şi anulată această retrocedare.

În al doilea rând, ceea ce mi se pare puţin subliniat prin acest raport este modul în care un preşedinte, un om politic şi un preşedinte de consiliu judeţean, cu atâta experienţă cum este domnul Căncescu, acceptă preţuri bazate pe afirmaţii false, conţinute nu în cererea familiei Habsburg, ci a celor împuterniciţi să negocieze. citesc din scrisoarea trimisă către Consiliul judeţean, şi anume că "Brandul Dracula este legat juridic de Castelul Bran." O afirmaţie absolut falsă, pentru care cei care au făcut-o trebuiau trimişi un pic în faţa procurorului, pentru că au încercat prin această afirmaţie falsă să inducă în eroare, să beneficieze de bani care nu li se cuveneau.

Nu înţeleg de ce comisia nu subliniază şi acest aspect.

Deci, repet ideea: dacă se doreşte ca Parlamentul să arate că este o instituţie care realizează ceva concret, atunci trebuie să mergem până la capăt şi să dăm o lege prin care să anulăm această retrocedare.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Noi, la vremea respectivă, ne-am opus înfiinţării acestei comisii şi am şi spus de ce. Într-un stat de drept, fiecare autoritate trebuie să facă exact ceea ce îi este permis de Constituţie. Fiecare are atribuţiile sale şi trebuie să se ţină de ele şi să nu facă treaba altora. Treaba justiţiei să şi-o facă ea.

Noi ne-am făcut treaba în momentul în care am votat o lege de retrocedare şi nu de privatizare, aşa cum s-a mai spus aici. Această lege de retrocedare a fost generală şi aici trebuie să vorbim în termeni juridici şi nu economici. era generală. Toate clădirile, toate imobilele, de fapt, care se înscriau în termenii generali descrişi de lege, trebuie să fie redate vechilor proprietari, fără nicio deosebire, fără nicio excepţie.

Ultima lege a retrocedat tot faţă de legile anterioare, Legea 10, de exemplu, care a făcut excepţie. Acesta a fost, printre altele, programul Alianţei DA şi s-a materializat în această lege. Dacă statul avea nevoie de acea clădire, atunci, fiind una de utilitate publică, se putea face demersul în consecinţă: expropriere de utilitate publică. Se plătea celui căruia i-a revenit clădirea respectivă ca moştenitor plata sumei, conform pieţei, pentru acea clădire. Aceasta este soluţia pe care noi o susţinem.

Dacă cineva are o problemă cum că s-ar fi retrocedat ceva cuiva cui nu-i aparţinea, atunci acea persoană trebuie să dea în judecată acest demers.

Voce din sală:

Cine? Care persoană? Statul român?

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Tocmai aici vreau să răspund, pentru că, se pare că unii dintre dumneavoastră nu ştiu. Statul român, în astfel de procese, poate fi reprezentat de Ministerul Finanţelor şi nu de Parlamentul României. Aceasta este Constituţia, acestea sunt instituţiile statului. Deci, dacă este o problemă, atunci Ministerul Finanţelor trebuie să stea în numele statului român faţă de o retrocedare ilegală, în justiţie.

Noi nu avem această calitate. Noi avem singura calitate de a sesiza. De exemplu, o neconstituţionalitate, este un număr de deputaţi în momentul în care s-a votat o lege pe care o găsim neconstituţională. Deci este clar: în instanţă, persoana interesată poate să invoce situaţia de neconstituţionalitate, partea interesantă fiind, dacă este statul român, trebuie să fie reprezentat de Ministerul Finanţelor. Aceasta este instituţia.

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnul deputat Uioreanu. un scurt drept la replică, după aceea, din partea domnului Costache.

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

Poate o să generez mai multe drepturi la replică, dar sper să mă abţin.

Sunt unul dintre cei care nu a semnat raportul acestei comisii şi, de fapt, am semnat cu abţinere.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu (din sală):

Cu abţinere?

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

Am semnat cu abţinere vizavi de concluziile acestei comisii, dar se poate considera şi vot negativ şi ar fi trebuit astăzi, numai că timpul, din păcate, cred că nu ne va permite, să încerc să enunţ motivele pentru care am avut această opţiune.

În primul rând, trebuie spus că, comisia a lucrat, de la bun început, sub lumina conflictului dintre domnul Căncescu sau mai bine zis între domnul Puchianu, preşedintele comisiei, şi aici bine s-a sesizat viciul de fond. Domnul Puchianu, ca braşovean, ca "relaţie" cu unul dintre cei care sunt acuzaţi, nu putea să fie preşedintele acestei comisii. dar dânsul şi-a dorit această poziţie tocmai ca să creeze şi să genereze un conflict mai mult sigur în judeţul dânsului, la Braşov, un conflict mediatic, care se petrecea zilnic în presa şi media braşoveană, de fapt. Şi aceasta am sesizat de la bun început, că, de fapt, avea loc o bătălie între cele două persoane.

A doua problemă, care iar este de formă şi de fond, de fapt, este practic că această comisie a funcţionat nu ca un dialog cu cei care ar fi trebuit să dea răspunsuri vizavi de cele acuzate în acest raport, ci ca un monolog. Ne strângeam într-o sală şi ziceam: "Am primit nişte documente de la instituţia cutare; verdictul este ..." citiţi în raport, pentru că acolo este verdictul. În mod normal, orice raport pe care o comisie îl face îl înaintează instituţiilor care sunt, într-un fel sau altul, acuzate în acest raport să dea un raport preliminar, nişte concluzii la care dânşii trebuia să răspundă.

Ei bine, nu s-a făcut nici acest lucru. S-a dorit repede, repede, să vină în faţa Parlamentului cu concluzii pe care, nu numai că sunt concluzii, sunt şi deja verdicte, dacă aţi observat. Deci nu este un raport, este deja un verdict clar, ferm, prin care comisia a hotărât că este ilegal. Uite, o să vedeţi că nu este nimic ilegal, că toate cele acuzate în acest raport, de fapt sunt ...

Domnul Dragoş Petre Dumitriu (din sală):

Lucruri politizate!

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

... nişte lucruri politizate, exact cum spune domnul coleg, şi sunt, de fapt, dorinţa preşedintelui comisiei de a impune în acest raport.

Eu cer ca raportul să fie reîntors la comisie, ca organele acuzate sau instituţiile acuzate în acest raport să-şi spună, într-un termen foarte scurt, punctul de vedere şi să avem şi punctul de vedere nu numai al Casei Regale şi al Casei de avocatură, punctul de vedere pe care l-a prezentat sau a început să-l prezinte domnul Ghişe, ci şi puntul de vedere al instituţiilor statului.

Deci cer reîntoarcerea la comisie.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Dau cuvântul domnului Costache pentru un scurt drept la replică, după aceea preşedinţilor comisiei pentru a răspunde.

Domnul Costache Mircea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu consider drept la replică, consider...

Domnul Eugen Nicolicea:

Deci dacă nu este drept la replică, nu aveţi cuvântul.

Domnul Costache Mircea:

Nu mă refer la domnul Uioreanu şi nici nu este un drept la replică. Este o punere...

Domnul Eugen Nicolicea:

Nefiind drept la replică, vă rog să luaţi loc în bancă.

Dau cuvântul domnului preşedinte.

Domnul Costache Mircea:

O să vorbesc fără microfon, pentru că s-au spus lucruri... se consemnează în stenogramă.

Domnul Eugen Nicolicea:

Deci vă rog frumos, v-am oferit dreptul la replică, afirmaţi că nu este drept la replică. Nu aveţi dreptul la două luări de cuvânt la dezbateri generale.

Domnul Costache Mircea:

Sunteţi pus acolo să-mi daţi cuvântul!

Domnul Eugen Nicolicea:

Eu sunt pus aici să respect Regulamentul!

Domnul Costache Mircea:

Regulament spune aşa, că dacă se consemnează erori în stenogramă, ele trebuie îndreptate.

Domnul Eugen Nicolicea:

Am crezut că putem să avem o dezbatere conform Regulamentului. având în vedere că timpul a expirat, suspend şedinţa. Reluăm dezbaterile la şedinţa ulterioară.

Prima parte a şedinţei s-a încheiat la ora 18,30.

- după pauză -

Domnul Eugen Nicolicea:

Declar deschisă a doua parte a şedinţei de astăzi, cea dedicată răspunsurilor orale la interpelări.

Rog reprezentanţii ministerelor să ne scuze pentru întârzierea de peste 20 de minute.

Din partea Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei un răspuns pentru doamna Micşunica Dreţcanu, care a solicitat răspunsul scris; din partea Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei un răspuns domnului Emilian Frâncu de la PNL. tema interpelării: ilegalităţi comise de Agenţia Naţională de Reglementare în Comunicaţii şi tehnologia informaţiei.

Dau cuvântul ...

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Pe procedură nu putem vorbi?

Domnul Eugen Nicolicea:

Suntem la interpelări. Nu înţeleg.

(Domnul deputat Marcu Tudor se adresează sălii fără să i se dea cuvântul. Microfonul este întrerupt.)

Domnul Marcu Tudor:

Aţi trecut, în mod abuziv, domnule vicepreşedinte ales de noi să conduceţi bine şedinţa, nu pricinos, peste dorinţa noastră de a da cuvântul la înscrierile anterioare pe procedură. Cine vă dă dreptul, domnule preşedinte? De unde sunteţi, domnule, stăpânul meu sau stăpânul acestei adunări? Am vrut, v-am atenţionat, am fost nominalizat, votat acolo, să iau cuvântul pe procedură.

Dumneavoastră nu aveţi dreptul să opriţi şedinţa. Aveaţi dreptul eraţi obligat să-mi daţi cuvântul şi colegul, tot la fel, să-i daţi cuvântul; nu ştiu ce subiect să ne opriţi pe noi să finalizăm nişte discuţii, chiar şi pe procedură, pe motive de procedură, cum fac şi eu acum.

Domnule vicepreşedinte, aveţi în mine un adversar puternic, pentru că noi, PRM-ul, deja nu mai vrem să vă avem vicepreşedinte. Noi vă vom boicota, vom face tot posibilul să nu mai fiţi ales în continuare şi vom porni această acţiune atât în tot Ardealul, cât şi în toată ţara, pentru că vă faceţi părtaşi; la obiect: o mafie a retrocedărilor, făcută acum, în frunte cu acest ..., constatate de o lume întreagă, iar dumneavoastră faceţi abuzuri în continuare.

Nu vă vom ierta nici pe dumneavoastră, nici PSD care v-a pus aici, acest tip de comportament în Parlament.

Vă atrag atenţia, domnule preşedinte, că, dacă vă veţi mai comporta vreodată aşa, vom cere Biroului permanent să ia măsurile necesare pentru ca dumneavoastră să nu mai conduceţi şedinţele. Nu vă pricepeţi într-o astfel de activitate în care au fost oameni, predecesorii dumneavoastră, capabili şi în măsură să conducă în mod corect, nepricinos, şedinţele noastre. Nu vă mai lăsăm, nu vă dau voie. Am să iau cuvântul. Cine mă opreşte, domnule? Ce fel de abuz îmi faceţi? Sunt oameni incapabili, incompetenţi, chiar şi PSD ar fi avut oameni cu mult mai capabili de a da cuvântul într-o problemă extrem de importantă...

Domnul Eugen Nicolicea:

V-aş ruga să fiţi puţin atent, fără pricină, şi constataţi că faptul că nu aţi luat cuvântul în seara aceasta nu înseamnă că nu aveţi dreptul să luaţi cuvântul atunci când va fi şedinţa legal constituită şi sunteţi primii înscrişi pe ordinea de zi. Şi consider că, în aceste condiţii, sunteţi mai avantajat dacă în şedinţa înainte de vot puteţi să vă spuneţi puntul de vedere, decât acum când nu vă ascultă nimeni.

Dacă n-aţi fi fost supărat, aţi fi constatat că nu v-am făcut niciun fel de deserviciu.

De asemenea, domnului Costache...

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Nu-mi spuneţi mie ce vreau să fac! Nu acuzaţi şi-mi impuneţi mie ce vreau să fac!

Domnul Eugen Nicolicea:

Eu nu v-am impus nimic.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Ba mi-aţi impus, că mi-aţi tăiat dreptul la cuvânt!

Domnul Eugen Nicolicea:

Eu nu v-am tăiat dreptul la cuvânt, ci v-a tăiat timpul, Zeul Cronos; era ora 18,20 şi programul se termină la ora 18. Eu am considerat că fac un lucru bun, că, în loc să vorbiţi la o sală aproape goală, veţi vorbi la plen, înainte de vot, iar cuvântul dumneavoastră va putea să influenţeze votul.

Domnul Marcu Tudor (din dreptul uşii):

Asta o puteam dialoga, nu-mi impuneţi mie ce vreţi să fac!

Domnul Eugen Nicolicea:

Putem discuta personal, dacă doriţi. Eu vă spun ce am făcut; vă spun că am fost perfect regulamentar, vă rog să sesizaţi şi Comisia juridică şi Biroul permanent împotriva mea, trec şi peste supărările dumneavoastră, că eu nu mă pot supăra pe dumneavoastră, chiar dacă m-aţi insultat; asta este. Dar vă rog să analizaţi la rece, să constataţi că nu v-am făcut absolut niciun deserviciu.

Iar domnului Costache i-am oferit dreptul la replică şi, de două-trei ori, dânsul a spus că nu doreşte dreptul la replică.

Asta a fost tot.

Domnul Marcu Tudor (din dreptul uşii):

A vrut să spună pe procedură şi i-aţi tăiat microfonul. Este un mod abuziv de a conduce şedinţa. Ce credeţi că faceţi?

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnule Tudor, eu am încheiat dialogul cu dumneavoastră. Dacă totuşi nu vreţi să reflectaţi la ce v-am spus, este chiar problema dumneavoastră.

Eu vă mulţumesc, îmi pare rău, domnilor miniştri, că aţi asistat la acest... după cum vedeţi, aţi putut să vă manifestaţi.

Deci răspunsul pentru domnul Emilian Frâncu, vă rog.

O secundă, vă rog.

Înainte de aceasta, vreau să fac o precizare pentru stenogramă. Deci şedinţa se va relua cu dezbateri generale de acolo de unde a fost întreruptă; deci nimeni nu a pierdut dreptul la replică. Sper, domnule Costache, să-i explicaţi domnului Tudor că nu mai înţelege acum, dacă-i explic eu. Da?

Domnul Costache Mircea (din sală):

Să înţelegem o temporizare?

Domnul Eugen Nicolicea:

Nu este niciun fel de temporizare!

Domnul Costache Mircea (din sală):

Din mai!

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnule Costache, puteţi să mă ascultaţi o secundă? Dacă n-ar fi fost bunăvoinţă din partea mea, nu discutam la 18,10 acest raport. Vă rog frumos să nu mai interveniţi, da? Deci, bunăvoinţă a fost cât cuprinde, da? Faptul că l-am început înseamnă siguranţa că va fi primul pe ordinea de zi data viitoare.

Deci eu nu am făcut niciun lucru rău, nu am temporizat cu absolut nimic.

Doi. Faptul că nu vorbiţi acum în faţa unei săli goale cred că este în avantajul dumneavoastră să vorbiţi în faţa unei săli prime.

Domnul Costache Mircea (din sală):

În fiecare dimineaţă vorbesc de şapte ani în sala goală. Ăsta-i Parlamentul României, eu n-am guvernat, n-am condus, mă supun regulilor greşite, că aşa le-am şi spus.

Domnul Eugen Nicolicea:

Bun! Vreţi să vorbiţi acum, poftiţi!

Domnul Mircea Costache (din sală):

Am vorbit!

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog frumos să vă prezentaţi interpelarea.

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Mă bucur că totuşi reuşim să începem această a doua sesiune şi, foarte pe scurt, v-aş cere permisiunea ca să adresez o primă întrebare şi apoi să primesc răspuns la ea, urmând ca, în funcţie de răspunsul de la această întrebare, să pot adresa şi cea de a doua întrebare pe care o am către acelaşi minister. Vă mulţumesc.

Prin controale efectuate la SC Romfilatelia SA de Corpul de control al Ministerului Comunicaţiilor cu nr. 180/22.12.2004 şi Raportul Autorităţii de Control a Guvernului României s-au constatat numeroase ilegalităţi şi abuzuri.

Din ce motiv MCTI nu a luat nicio măsură pentru sancţionarea conducerii SC Romfilatelia SA, care se face, din punctul meu de vedere, responsabilă de aceste nereguli constatate? Spun asta şi în calitate de filatelist, nu numai de parlamentar.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Vă rog răspunsul din partea Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei.

Domnul Constantin Teodorescu (secretar de stat, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule deputat Frâncu,

Doamnă deputat Ecaterina Andronescu,

Vă mulţumesc că ascultaţi răspunsul la interpelare.

Urmare a interpelării dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor, referitoare la neregulile constatate la Romfilatelia, vă comunicăm următoarele.

Neregulile constate în urma controlului vizează, în principal, aspecte ce ţin de organizarea activităţii în cadrul SC Romfilatelia şi a Companiei Naţionale Poşta Română.

În raport sunt evidenţiate unele nereguli ce ţin de activitatea curentă a celor două instituţii, ce pot fi remediate doar prin adoptarea, de către acestea, de reglementări proprii, potrivit normelor legale.

Faţă de cele înscrise în raport, precizăm că ANRCTI nu s-a conformat obligaţiei sale legale. În absenţa acestei reglementări, SC Romfilatelia SA, pentru a-şi putea îndeplini obiectul de activitate, a elaborat norme proprii şi instrucţiuni privind planul emisiunilor filatelice, condiţii de emitere, tipărire, punere în circulaţie, care nu suplinesc însă lipsa reglementărilor ce ar fi trebuit elaborate de către ANRCTI.

Corpul de Control al MCTI a efectuat verificări repetate, ce au presupus colaborarea cu alte instituţii ale Statului: CNSAS, STS, ORNIS, Administraţia Prezidenţială.

În prezent, sunt în curs de adoptare o serie de măsuri menite să corecteze neregularităţile din cadrul activităţii SC Romfilatelia SA, respectiv înfiinţarea Comisiei de tiraj, care să adopte norme specifice, să supravegheze emiterea timbrelor cu destinaţie strict filatelică, precum şi modificări ale procedurii de adoptare şi aprobare a bugetului de venituri şi cheltuieli a SC Romfilatelia SA.

Un răspuns mult mai amănunţit decât cel oral vă va fi transmis prin mail.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

În principiu, sunt mulţumit de răspunsul primit, cu observaţia că, totuşi, concret nu s-au menţionat sancţiunile, care, din punctul meu de vedere, ar fi trebuit să fie date celor responsabili, cu abuzurile, repet, grave. Eu vă dau numai trei-patru exemple şi mai departe, dumneavoastră... nu doresc ca acum, neapărat, să continuaţi să-mi daţi replică, doar dacă doriţi.

Deci o inflaţie de emisiuni filatelice care face din România să fie una dintre ţările care depăşesc ca număr de emisiuni China, Statele Unite, India, ţări care erau recunoscute ca, să zicem aşa, într-un fel, în topul ţărilor care emiteau emisiuni filatelice. Acest lucru duce la degradarea imaginii Poştei Române, filateliei româneşti.

În al doilea rând, vă readuc aminte că acest lucru m-a durut teribil, caz unic în analele istoriei UPU - Uniunii Poştale Universale. Ştiţi bine că, la un moment dat, coliţa Dimitrie Bulculescu 160 de ani de la naştere a avut valoarea nominală de 90 de mii de lei, tarif care nu există în nomenclatorul poştal, aprobat de ANRC.

Acest lucru, repet, este caz unic în lume, ca o instituţie abilitată să emită timbre doar de dragul de a emite timbre fără să aibă o acoperire legală. Ca să nu mai vorbim de foarte multe emisiuni care au avut un caracter strict filatelic şi nu poştal.

Şi atunci, vă daţi seama că, până la urmă, totul are o limită şi trebuie luate măsuri de jugulare.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

A doua întrebare, vă rog.

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Adresată tot domnului ministru şi ea se referă la un aspect pe care, într-un fel, îl leg de prima întrebare.

În conformitate cu prevederile art. 34 din Ordonanţa 31/2002 privind serviciile poştale, aprobată prin Legea 642, Agenţia Naţională de Reglementări în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei avea obligaţia de a emite un act normativ care să reglementeze condiţiile de emitere, tipărire, punere în circulaţie, retragere din circulaţie şi de comercializare a timbrelor şi efectelor poştale produse de SC Romfilatelia SA.

Toate acele erori despre care vorbeam au apărut datorită faptului că acest act de mai bine, iată, de şase ani de zile, nu a fost emis.

Ce măsuri a luat sau intenţionează să ia ministerul pentru reglementarea acestei situaţii datorate, zic eu, poate neglijenţei agenţiei?

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Răspunsul din partea Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, vă rog.

Domnul Constantin Teodorescu:

Domnule deputat,

Până în prezent, Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii şi Autoritatea Naţională pentru Reglementarea în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei nu au adoptat niciun act normativ care să reglementeze condiţiile de emitere, tipărire, punere în circulaţie, retragere din circulaţie şi de comercializare a timbrelor şi efectelor poştale.

Precizăm că, în ceea ce priveşte acest domeniu, Hotărârea Guvernului nr.42/2004 privind înfiinţarea SC Romfilatelia, ca filială a Companiei Naţionale Poşta Română, prevede că Romfilatelia are ca obiect principal de activitate emiterea, punerea şi retragerea din circulaţie de timbre şi efecte poştale. Urmează mai multe detalii: organizarea şi participarea la târguri, expoziţii filatelice...

Domnul Eugen Nicolicea:

Rog vorbitorul să facă o pauză, să nu deranjăm transmisia.

reamintesc pentru camerele de luat vederi că această şedinţă, constând în răspunsurile pe care le au miniştrii sau primul-ministru de dat parlamentarilor se adresează parlamentarilor respectivi.

În momentul de faţă există un singur parlamentar care are de primit răspuns de la Ministerul Comunicaţiilor, Tehnologiei Informaţiei, este vorba de domnul deputat Emilian Frâncu, prezent în sală, şi căruia domnul ministru îi răspunde cu riscul de a întrerupe emisiunea dumneavoastră.

Domnul Constantin Teodorescu:

Vă mulţumesc.

ANRCTI a luat la cunoştinţă de conţinutul raportului, fiindu-i înaintat Corpului de Control al MCTI-ului printr-o adresă, nr. 228/2006, prin care Autoritatea de Control a Guvernului a dispus remedierea deficienţelor apărute ca nerespectări ale obligaţiilor legale.

Pe de altă parte, atribuţiile stabilite prin HG 744 privind organizarea şi funcţionarea MCTI, cu modificările şi completările ulterioare, nu permit acestei instituţii posibilitatea constrângerii ANRCTI pentru a adopta reglementările legale în discuţie.

Singura autoritate care ar putea face acest lucru este Guvernul României, întrucât ANRCTI se află în subordinea şi coordonarea directă a primului-ministru.

Vă anexăm răspunsul şi adresa 228/2006 şi raportul Autorităţii de Control a Guvernului nr. 283/2006.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat Emilian Frâncu, sunteţi mulţumit de răspuns?

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Da. Acum înţeleg de ce a apărut această mare întârziere, repet, şase ani de zile.

Îl rog însă pe domnul ministru să facă toate diligenţele ca, în Guvernul României, să se prezinte această situaţie şi, să zicem, sub bagheta primului-ministru, agenţia să fie, într-un fel, obligată să emită aceste norme absolut necesare pentru ca relaţia dintre Poşta Română şi Romfilatelia SA să se normalizeze şi, mai ales, filateliştii din România să nu mai fie puşi în situaţia de a vedea că se degradează continuu o activitate, care, pe vremuri, era nu numai rentabilă, dar era una legată de domeniul culturii.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Şi eu vă mulţumesc.

Mulţumind staff-ului tehnic şi deputaţilor cu ajutorul cărora am adoptat astăzi peste 30 de propuneri legislative şi proiecte de lege, declar şedinţa închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,45.