Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of November 13, 2007
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.160/2007
Video - Flash & IOS
| You are here:: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of November 13, 2007 |
Sittings of the Chamber of Deputies of November 13, 2007
|
Şedinţa a început la ora 8,30. Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Ioan Oltean, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi, în a doua parte, de domnul Bogdan Olteanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Ioan Munteanu, Valeriu Ştefan Zgonea şi doamna Daniela Popa, secretari. |
|
||||
|
|
Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor. Este ora 8,30. Deschidem şedinţa de astăzi, 13.11.2007, dedicată declaraţiilor politice. |
|||||
|
|
|
Astăzi vom începe cu declaraţiile politice ale puterii şi, de aceea, îl invit la microfon pe domnul deputat Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal. Se pregăteşte domnul deputat Petru Călian, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat. Domnule deputat, aveţi cuvântul. |
|
|||
|
|
Domnul Emilian Valentin Frâncu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi am intitulat-o: "Un nou sens al comemorării bătăliei de la Posada". Considerată de istorici un moment crucial în perioada istorică a întemeierii Ţării Româneşti, bătălia de la Posada a pus capăt ambiţiilor anexioniste ale coroanei ungare din acea vreme. În toamna anului 1330, în fruntea unei armate de 30.000 de oameni, bine echipată şi înzestrată cu trupe de cavalerie grea, regele Carol Robert I de Anjou a trecut munţii în Ţara Românească. Retrăgându-se în munţi, voievodul Basarab I a organizat o ambuscadă pe drumul de întoarcere al armatei ungare, într-o vale abruptă situată pe drumul dinspre Curtea de Argeş, către ieşirea din defileul Oltului, pe teritoriul actualei comune vâlcene Perişani. Bătălia a ţinut patru zile, răstimp în care armata ungară a fost practic distrusă în întregime, cu salve de săgeţi trase de pe culmile dimprejur, cu stânci şi trunchiuri de copac azvârlite asupra ei. Conform documentului medieval Cronicum Pictum Vindobonense din 1358, "regele însuşi a scăpat cu viaţă numai schimbându-şi straiul şi armura cu un cavaler devotat, care într-acest chip s-a jertfit pentru suveranul său (...) şi a fugit de la locul luptei, privind cu jale, îndărăt, la oastea nimicită de la locul unde şi-a pierdut şi sigiliul, şi sfetnicii, şi stema dinastiei de Anjou". Am participat zilele trecute, la comemorarea a 477 de ani de la bătălia de la Posada, şi mă mândresc cu gândul că, acolo unde două armate puternice s-au înfruntat pentru ţeluri diametral opuse, la aproape cinci secole depărtare în timp se va construi o autostradă care va lega, nu doar simbolic, Ardelaul cu Ţara Românească şi Bucureştiul cu Budapesta şi, mai ales, cu restul Europei Unite. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule deputat. |
|||||
|
|
|
Îl rog pe domnul deputat Petru Călian să poftească la microfon. Urmează domnul deputat Ştefan Baban, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare. |
|
|||
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi are titlul: «"Batalioanele" lui Cioroianu». Acum, când România se află într-un impas mediatic pe plan extern, într-o situaţie delicată şi fără precedent, când imaginea noastră ca stat european se clatină, ministrul Adrian Cioroianu îşi permite să bată câmpii şi să nu ia în serios problema românilor din Italia. Soluţia domniei sale nu este una conciliantă, ci mai degrabă una de tip nazist, încălcând grav legislaţia europeană. Prin exprimarea acestei idei, care să nu uităm că în urmă cu zeci de ani a dus la moartea a milioane de vieţi, domnul ministru nu face altceva decât să genereze o stare de tensiune suplimentară, în contextul dezbaterii problemelor de infracţionalitate românească. Problema violenţelor dintre români şi italieni trebuie rezolvată prin acorduri bilaterale. Cum să liniştim apele, când tocmai tabăra noastră le tulbură şi mai tare? Nu putem sta cu mâinile în sân şi să privim indiferenţi la comportamentul celui care ar trebui să reprezinte diplomaţia română dincolo de graniţe. Să nu uităm că, pe lângă gafa cu deportarea în "batalioane disciplinare" a rromilor, în urmă cu câteva luni, tot acest ministru dorea o "normalizare a relaţiilor cu Rusia", confunda Georgia cu Azerbaidjanul, avea dubii privind retragerea din Transnistria, iar într-un document oficial folosea sintagma "limba moldovenească". Acest domn, Adrian Cioroianu, se declară a fi istoric, însă cum poate un istoric să afirme că doreşte deblocarea rapidă a discuţiilor cu Republica Moldova privind semnarea Tratatului de bază, când politica externă a României a fost să respingă un asemenea tratat, încă de la declararea independenţei Basarabiei? Aflat în Italia, Adrian Cioroianu discută în public cu numitul Costel Argint, urmărit general de Interpol, după care, printr-un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe neagă faptul că s-ar fi întâlnit cu aceste rege al rromilor. Un alt moment penibil al diplomaţiei româneşti, deoarece imaginile apărute în presă îl contrazic. După numeroase sesizări din partea altor diplomaţi români, domnul ministru încă se consideră perfect pentru această funcţie şi nu are de gând să renunţe la fotoliul său. Din respect pentru poporul român, el însuşi ar trebui să conştientizeze că nu este pregătit pentru a fi în fruntea unei instituţii care reprezintă un stat membru al Uniunii Europene. Dacă cel ce orchestrează întreaga diplomaţie românească îşi permite să facă grave greşeli de comunicare diplomatică, stau şi mă întreb, la Capitolul "Tehnici de negociere", cum se descurcă? I s-au permis prea multe greşeli acestui domn ministru care nu cunoaşte simţul măsurii, şi cer, pe această cale, public, demisia sa! Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule deputat. |
|||||
|
|
|
Îl invit pe domnul deputat Ştefan Baban. Se pregăteşte domnul deputat Dumitru Bentu. |
|
|||
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Vă mulţumesc că aţi înţeles că trebuie să mă duc la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci. Declaraţia mea politică se intitulează: "Bugetul educaţiei - între teorie şi practică". Odată cu adoptarea de către Guvernul României a proiectului de lege privind bugetul de stat pe 2008, domeniul educaţiei se vede în faţa unui moment mult aşteptat: alocarea a 6% din p.i.b. De ce atâta euforie şi interes? Pentru simplul motiv că niciun alt domeniu economico-socioal nu este privit cu atâta interes de români şi nu suscită atâtea dezbateri, revendicări, greve şi conflicte ca cel al educaţiei. Alocarea a 6% din p.i.b. pentru educaţie are în primul rând un efect psihologic. De-a lungul celor 17 ani de tranziţie postrevoluţionară, eşecurile reformei din educaţie, nemulţumirile cadrelor didactice, degradarea statutului lor social, neajunsurile salariale, nivelul tot mai scăzut de pregătire al tinerilor, lipsa lor de aderenţă la zona economicului şi alte asemenea deficienţe ale învăţământului au fost puse întotdeauna pe seama unei insuficiente alocări de fonduri prin bugetul de stat. Reciproc, salvarea şcolii româneşti a ajuns sinonimă cu garantarea acesteia, chiar dacă alocarea de fonduri suplimentare pentru domeniul educaţional a reprezentat de cele mai multe ori un element de propagandă electorală, de promisiuni neonorate şi de prevederi nerespectate în programele de guvernare. Acum, cele 6 procente sunt atinse, măcar teoretic, şi repartizarea lor, tot teoretică, urmăreşte acoperirea, într-o mare parte, a unor sectoare care ţin de profesionalizare şi inserţie pe piaţa muncii, precum şi de educaţia incipientă. La prima vedere, priorităţile bugetare din domeniul educaţiei sunt orientate spre îmbunătăţirea condiţiilor de activitate, prin dotări, investiţii, utilităţi. Puţin convingătoare rămân elementele care să sugereze ameliorarea condiţiei materiale şi a statutului social cuvenite artizanilor educaţiei. Datele statistice arată că salariile din învăţământ au crescut substanţial în ultimii trei ani, dar ştiind cu toţii cum se obţine o medie statistică, nu putem spune că toate cadrele didactice au beneficiat, sau, mai corect spus, au simţit aceste majorări, în condiţiile în care unele prevederi de ordin financiar din statutul cadrelor didactice, cum ar fi decontarea cheltuielilor efectuate de acestea cu trenul, decontarea serviciilor poştale în scop profesional etc., au diminuat drastic suplimentările salariale. Promiţător prin cifrele sale şi direcţiile de acţiune, proiectul Legii bugetului de stat destinat educaţiei poate să aducă o îmbunătăţire a condiţiilor şi a mijloacelor de aplicare a reformei învăţământului, cu ecou atât în alte domenii economico-sociale, cât şi în ceea ce priveşte ameliorarea condiţiilor actuale a acestei profesii. Şi poate aşa se va stoparea "alocarea" de sume din bugetul familial pentru fondul clasei sau al şcolii, pentru meditaţii, pentru cadouri profesorilor, învăţătorilor şi educatorilor, pentru "mici atenţii" acordate la examene. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule deputat. |
|||||
|
|
|
Îl invit la microfon pe domnul deputat Dumitru Bentu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Se pregăteşte domnul Emil Strungă, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal. Aveţi cuvântul. |
|
|||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Am intitulat declaraţia mea politică de astăzi "Oslo". Afirm cu toată sinceritatea că aş fi vrut să-l lăsăm pe Traian Băsescu cu ale sale şi să ne ocupăm de probleme mult mai importante şi mai serioase. Numai că, vorba humuleşteanului, nu ne lasă el pe noi. Supărat că nu are destul timp de antenă pentru a ne lumina, cum numai marii învăţători ai neamului o mai făceau, asupra votului uninominal şi reformarea clasei politice, din care cu "onoare" face parte, a dat o fugă până la Oslo, în "Ţara fiordurilor". Acolo, în 1995, nota bene, pe când era şi ministru şi deputat, a urmat ca bursier nişte cursuri de management în domeniul transportului maritim. După ce manageriase atât de bine flota românească, încât aceasta se "bermudizase", pur şi simplu, simţise nevoia unor studii avansate pe care, ţineţi-vă bine, le-a absolvit ca şef de promoţie. În Norvegia a avut şi o întâlnire de tip nordic, rece şi protocolară, cu Jens Stoltenberg, premierul ţării gazdă. Din păcate, nu l-a putut primi omologul său, "preşedintele norvegian", pe care a avut onoarea să-l cunoască doar ex-consilierul său buzoian şi blond. Probabil compensatoriu, a fost primit de regele Harald al V-lea, care şi-a satisfăcut augusta curiozitate de a-l cunoaşte personal pe exoticul personaj pontic. Departe de ţară, înfierbântatul nostru preşedinte nu s-a putut abţine să nu insulte din nou pe politicienii români, care sunt "murdari", "corupţi" şi care trebuie îndepărtaţi. Dacă acest lucru nu se va întâmplă imediat, politicienii ar urma să devină "maimuţe ale oligarhiei financiare". Cât despre parlamentari, aceştia sunt "amărâţi, naivi, neştiutori, manipulaţi de alţii" etc. Mulţumim pentru aprecieri, părinte neprihănit! La întâlnirea cu studenţii români ai Universităţii de management, a apărut şi o rază de speranţă pentru acest popor, peste care năpasta prezidenţială se prefigura fără izbăvire. Cităm cu reală emoţie şi nedisimulată nerăbdare: "Eu termin mandatul. Faceţi ceva pentru primenirea clasei politice!" Fiţi convins că îndemnul a ajuns cvasiinstantaneu şi în ţara domniei voastre, şi ne angajăm să începem procesul de primenire chiar cu persoana Traian Băsescu. Şi pentru că ne-aţi jignit din nou şi pentru că meritaţi, vă răspundem cu aceeaşi monedă, împrumutată din tezaurul unui neîntrecut scriitor francez - vă las plăcerea de a-l identifica prin ungherele "necuprinselor" dumneavoastră lecturi literare. Deci, amintind de maimuţe, dacă acceptăm împreună teoria lui Ch. Darwin despre originea şi evoluţia speciilor, atunci arborele dumneavoastră genealogic se sfârşeşte acolo unde pentru ceilalţi a început de mult. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule deputat. |
|||||
|
|
|
Îl invit la microfon pe domnul deputat Emil Strungă. Se pregăteşte doamna deputat Leonida Lari Iorga, din partea Grupului parlamentar al independenţilor. |
|
|||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia politică pe care o prezint astăzi în faţa dumneavoastră poartă titlul: "9 noiembrie - Ziua internaţională împotriva fascismului şi antisemitismului". Vineri, 9 noiembrie 2007, s-au împlinit 69 de ani de la dezlănţuirea campaniei antisemite a liderilor nazişti. În ziua de 9 noiembrie 1938, la Munchen, în cadrul unei adunări ample, conducătorii Germaniei hitleriste au luat hotărârea de a da mână liberă oricăror acţiuni îndreptate împotriva evreilor în multe oraşe din Germania şi Austria, unde au avut loc răbufniri violente ale populaţiei, incitată de membri ai Gestapo-ului, SS-ului, NSDAP-ului şi Hitlerjungend-ului. Programul "Nopţii de Cristal" este prima acţiune violentă din istoria modernă a omenirii îndreptată împotriva evreilor şi având drept scop exterminarea acestora şi curăţirea etnică a Germaniei şi Austriei. Programul "Nopţii de Cristal" este considerat astăzi începutul simbolic al Holocaustului, unul dintre cele mai cumplite genociduri săvârşite vreodată în numele unei ideologii. "Noaptea de Cristal", în care au fost asasinaţi peste o sută de evrei, au fost incendiate sinagogi, au fost vandalizate magazine şi birouri deţinute de evrei, a fost aleasă pentru a comemora anual Ziua Internaţională împotriva Fascismului şi Antisemitismului, şi, împreună cu Ziua Internaţională pentru Toleranţă - 16 noiembrie -, semnifică atitudinea europeană împotriva naţionalismului, rasismului, fascismului şi discriminării de orice fel. După încheierea celui de-al doilea război mondial, lumea occidentală a început să realizeze importanţa promovării toleranţei într-o lume caracterizată prin diversitate culturală. Astăzi beneficiem de avantajele convieţuirii într-o societate democratică şi datorită sacrificiului milioanelor de evrei care au căzut victime ale antisemitismului. România, ca ţară care a cunoscut regimul comunist, şi ca stat membru al Uniunii Europene, are datoria de a combate orice atitudine extremistă, opinii stereotipe sau prejudecăţi cum ar fi: antisemitismul, rasismul, xenofobia. Viziunea noastră asupra acestui gen de manifestări este interzicerea acestora şi încurajarea coexistenţei paşnice, a respectului reciproc, a interculturalităţii într-o Europă a toleranţei, a solidarităţii şi speranţei. Din păcate, se pare că istoria se repetă. În urma incidentului provocat de un român în Italia, s-a declanşat o campanie masivă împotriva populaţiei de origine română. La o scară mai mică, manifestările se aseamănă cu cele din "Noaptea de Cristal". Cine nu respectă istoria este silit să o repete. Românii din Italia sunt supuşi unui tratament umilitor şi sunt obligaţi să suporte ameninţări şi persecuţii numai pentru vina că sunt imigranţi. Este surprinzătoare atitudinea populaţiei italiene, care are încă în memorie dictatura lui Mussolini şi emigrarea masivă în America. Comemorarea în fiecare an, la data de 9 noiembrie, a Zilei internaţionale împotriva fascismului şi antisemitismului este o datorie morală ce revine fiecăruia dintre noi. În vremuri tulburi şi controversate ca acestea pe care le trăim, cu violenţe de masă, atacuri teroriste sau accente de xenofobie, se cuvine să privim în urmă, la anul 1938, când acţiunile antisemite naziste au culminat cu genocidul din "Noaptea de Cristal". Avem speranţa unei reveniri la normalitate, astfel încât istoria să nu se mai repete. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule deputat. |
|||||
|
|
|
Invit la microfon pe doamna deputat Leonida Lari Iorga. Se pregăteşte domnul deputat Garda Dezideriu, din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R. Aveţi cuvântul. |
|
|||
|
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Tema alocuţiunii mele priveşte situaţia acelor episcopii din Basarabia şi Bucovina care ne-au fost răpite după 1940 şi la care are pretenţie Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii, Alexei al II-lea. Aşadar: "Scrisoare deschisă adresată Patriarhului Moscovei şi al Întregii Rusii, Alexei al II-lea". Motto: "Scoateţi-vă mortul din casă". În orice situaţie sau eveniment care are loc pe Terra, mă interesează, fireşte, Ţara mea, România, în care m-am născut, unde am sorbit din izvoare şi am mîncat întîia fărîmă de pîine. Totodată, însă, iubesc toate ţările şi toate neamurile. De ce?, s-ar întreba unii indivizi care nu recunosc nici ţările şi nici neamurile. Ce le-aş propune eu, un trist poet şi un trecător deputat: să recitească Biblia, deoarece Dumnezeu prin neamuri lucrează. Ştiind postulatul biblic în ceea ce priveşte smerenia faţă de marii duhovnici care nu depind de naţie, ci de Bunul Dumnezeu, cu toată buna-cuviinţă a unei rasofore, cu îngăduire de la spiritul divin, îmi permit să spun următoarele: "Preafericite părinte Alexei al II-lea, Patriarh al Moscovei şi al Întregii Rusii, ascult-o cu o mare şi o veche plîngere şi pe creştina ortodoxă Leonida Lari Ioraga, fost deputat în Parlamentul URSS". Sînt sigură că nu m-aţi uitat, odată ce, după audienţa avută la Mihail Gorbaciov, mi-aţi zis, "Fiica mea, Gorbaciov iubeşte toate neamurile", într-o dulce şi frumoasă limbă română. Vă rog, părinte, nu daţi nicidecum la o parte plîngerea mea, căci în cuprinsul epistolei mele e drama, mai bine zis genocidul săvârşit de regimul comunist sovietic asupra cetăţenilor români din Basarabia şi Bucovina, trimişi în Gulag după al doilea război mondial. Şi, încă ceva esenţial, părinte, în tragedia dată nu este vorba de anumite naţiuni, fiindcă în Gulag au ajuns oameni din cam toate naţiunile, mai cu seamă oameni de valoare din intelectualitatea rusă, printre care şi marele scriitor rus Al. Soljeniţîn. În tragedia aceasta, în vreo trei valuri de deportări - în 1945, în 1947 şi în 1949 - au fost ucişi oameni de spirit pentru credinţa lor în Dumnezeu, nu de aceea că erau chiaburi, că aveau averi. Părinte Alexei, în revelaţiile divine pe care le aveţi, bănuiesc, cu învestitura Domnului, nu v-aţi întrebat vreodată că voi, ruşii, ţineţi un mort în casă? Mortul din Mausoleul Kremlinului, Vladimir Ilici Lenin? Pe timpul bolşevismului sovietic triumfător, iată că s-a găsit un călugăr, fiul cunoscutului scriitor rus Leonid Andreev, care a scris "Pădurea rusă". Fiul scriitorului mai sus pomenit, pe nume Daniil Andeev, a fost primul om luminat care a spus clar şi răspicat în cartea sa "Trandafirul lumii" ("Roza Mira"): că bietul trup al lui Vladimir Lenin trebuie să fie dat pămîntului din care a provenit. Nu înţeleg şi nu voi înţelege vreodată, ca Domnia Voastră, părintele Alexei al II-lea al Moscovei şi al Întregii Rusii, să nu recunoaşteţi pe acest om, Daniil Andreev, care în scurta sa existenţă pe pământ, între îngeri şi demoni, a avut o forţă imensă de clarvizionar! Din cauza mesajului său, vădit anticomunist, adică antidiavolesc, acest om, Daniil Andreev, a fost aruncat timp de 10 ani în puşcăriile comuniste. Şi, când ne gândim că a voit să-şi ajute neamul său! Cum anume? El, Daniil Andreev, ca şi precedesorii săi mari, cu puteri premonitorii - Vladimir Soloviov, Sfîntul Serafim de Sarov, Nicolae Berdeaev ş.a. -, este acel prim sol al luminii care a cutezat să vorbească despre mumia din Mausoleul Kremlinului. Iar neamul rus, să nu trecem cu vederea, este un neam însemnat de Dumnezeu, prin marii săi purtători ai cuvântului: Al. Puşkin, M. Lermontov, Al. Blok, S. Esenin, Ana Ahmatova, Marina Ţvetaeva, din care am tradus cu drag volume întregi. Recunosc, iubesc marea cultură rusă, dar detest profund imperialismul rusesc! Frumos neam aveţi, părinte Preafericite Alexei al II-lea. Dar este cazul să spunem adevărul curat: poporul rus este un popor chinuit, adus la grele încercări metafizice de mortul din Kremlin, şi nu merită această soartă ingrată. Păi, cum vine asta, părinte Alexei? Vă închinaţi la o mumie păgînă, astfel coborând dreapta credinţă, religia ortodoxă la nivelul de până la venirea întîia a Mîntuitorului nostru, Iisus Christos? Nu am absolut nimic cu religia egiptenilor, dar nu cred că e bine să-l jignim pe Mîntuitorul întregii omeniri, pe Fiul Domnului, venit pe Terra prin pură concepţiune. Scoateţi-vă mortul din casă, părinte Alexei! Dreapta credinţă, ortodoxia, nu se închină la mumii, iar voi încă nu aţi scăpat de bietul mort, Vladimir Ilici Lenin, iniţial Vladimir Ulianov, calmîc de provenienţă. Preafericite Părinte Alexei al II-lea al Moscovei şi al Întregii Rusii, mă uit la chipul senin al Domniei Voastre şi îmi amintesc o situaţie, aş zice, un deosebit eveniment istoric, între 21 - 25 decembrie 1989, exact pe atunci când statul român, în degringoladă, cerea ajutor armat din partea Imperiului Sovietic în agonie. Cum s-ar zice, două belele pe o ţară fără stăpîn. Atunci, când Mihail Gorbaciov a anunţat că România cere ajutor armat de la URSS, am înlemnit în sala de şedinţă, am pierdut pentru o clipă darul vorbirii. Îmi ziceam în sine: Gheorghiu-Dej, de bine de rău, încîntîndu-l pe Nichita Hruşciov cu frumuseţile şi băuturile Patriei române, a scos trupele sovietice din România, iar acum, cu trădarea tovarăşului Iliescu, ne vin iarăşi trupe ruseşti pe teritoriile noastre ciopîrţite, făcute bucăţi-bucăţi? Vrem noi sau nu vrem, însă trebuie ca în clipele de răstrişte ale omenirii să spunem adevărul nostru de creştini nu numai ai unei ţări, ci ai Universului. Adevărul, conform adevăratei istorii a României, sună aşa: cine a declarat ultimatum României în 1940, hrăpnăşindu-i teritoriile strămoşeşti, Basarabia cu tot Sudul ei şi Nordul Bucovinei? Cine a intrat cu puşca şi cu sabia în episcopiile şi eparhiile României? Cine a trimis peste un milion şi jumătate de cetăţeni români în temniţele siberiene, pe bărbaţii trecuţi de 16 ani, împuşcîndu-i în goana trenului? Tot drumul din România pînă în Siberia e semănat cu oasele românilor scoşi din case în miez de noapte pentru a depopula provinciile istorice româneşti, pentru a pregăti locul colonizatorilor. Cine a vărsat sîngele poporului meu cu o încrîncenare diabolică? Nimeni altcineva decît reprezentanţii Imperiului Sovietic. Domnia Voastră, părinte Alexei al II-lea al Moscovei şi al Întregii Rusii, cunoaşteţi foarte bine istoria tuturor ţărilor creştine, ba şi geografia lor, dar, îndeosebi, cunoaşteţi istoria şi geografia României, pentru că aţi studiat teologia la Bucureşti, şi cunoaşteţi, părinte, la perfecţie, limba română. Am aflat acest lucru chiar din gura dumneavoastră. Aşa mi-aţi spus, după audienţa mea, la Mihail Gorbaciov. Sper să vă amintiţi, deşi e o amintire destul de dureroasă, cu ce ocazie am cerut pe atunci audienţă la preşedintele URSS. Era în ziua când a avut loc înmormîntarea unui şef al CC al PCUS, Mazurov. Şi totuşi, Gorbaciov m-a primit ca să stăm de vorbă, deşi întrevederea n-a durat decît un sfert de oră, căci preşedintele se grăbea la înmormîntare. Dar mi-a fost absolut de ajuns ca să-i spun cîteva fraze clare şi ferme: "Vă sfătuiesc, tovarăşe Gorbaciov, să cugetaţi adînc. Nu trimiteţi trupe sovietice în România, dat fiind faptul că Mişcarea de Eliberare şi Reîntregire Naţională din Basarabia este foarte puternică şi s-ar putea întîmpla o baie de sînge la Prut". Iar românii de-o parte şi de alta a Prutului sînt aceiaşi români, fac parte din acelaşi neam. Era o problemă de viaţă şi de moarte pentru neamul românesc în acea perioadă. Dar, uite coincidenţă, bine organizată de serviciile secrete ruseşti. În timp ce în Parlamentul URSS, în decembrie 1989 se dezbătea Pactul Molotov-Ribbentrop sub preşedinţia fostului secretar al C.C. al PCUS, Al. Iacovlev, în România avea loc aşa-zisa Revoluţie, mai bine zis lovitură de stat ... |
|||||
|
|
Mai scurt, vă rog. |
|||||
|
|
Domnule preşedinte, Mie, domnul Mircia Giurgiu mi-a oferit minutele sale. |
|||||
|
|
V-aş ruga să vă apropiaţi de sfârşit, doamna deputat. |
|||||
|
|
Mai am o pagină şi jumătate. Vă rog frumos, îngăduiţi-mi să închei. Este un text foarte serios, care priveşte soarta episcopiilor din Basarabia şi Bucovina. |
|||||
|
|
Sunt de acord, dar mai există foarte mulţi alţi colegi care sunt înscrişi pe listele mele. Îmi cer scuze. |
|||||
|
|
Mai daţi-mi voie la două minute, măcar. |
|||||
|
|
Mai aveţi un minut. Vă rog foarte mult încercaţi să vă concentraţi. |
|||||
|
|
Eu sînt foarte concentrată, dar totuşi este o problemă serioasă. Domnule Mircea Costache, poate îmi dai minutele dumitale, te rog frumos. |
|||||
|
|
Doamna deputat, haideţi, aveţi două minute încă, şi vă rog frumos să încheiaţi. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Patria nu vă va uita! Deci, unde am rămas, la lovitura de stat, pusă la cale de tov. Iliescu, tov. Silviu Brucan şi acoliţii lor, împreună cu KGB-ul sovietic. Cît îl priveşte pe Al. Iacovlev, apoi el şi-a spălat cu ceva greşelile, căci a scris negru pe alb în masivul volum Cartea neagră a comunismului: "Fascismul a distrus peste 22 milioane de oameni, dar comunismul peste 99 milioane de oameni". Naziştii au fost condamnaţi la Nurnberg, dar comuniştii - încă nu. Legea lustraţiei ar soluţiona măcar cît de cît compoziţia şi a Parlamentului României, dar foştii torţionari aflaţi în forul suprem al Ţării o amînă şi o amînă mereu. Acum, părinte Alexei al II-lea, Vă arătaţi supărat, ba aş zice chiar mânios pe faptul că Patriarhul României, Prea Fericitul Părinte Daniel a dat curs cererilor enoriaşilor creştini din Basarabia şi Bucovina pentru reactivarea fostelor episcopii şi eparhii româneşti din judeţele istorice ale României. Ştim foarte bine despre care episcopii şi eparhii este vorba: Episcopia de Bălţi, fostă a Hotinului, Episcopia Cetatea Albă - Ismail, Episcopia Dubăsarilor şi a Transnistriei, în total vreo şapte la număr. Dar să ne întoarcem la aşa-zisa Revoluţie. Situaţia era foarte gravă. În România cîştigaseră între timp kaghebiştii ruşi, plus securiştii autohtoni, vânduţi sistemului sovietic. V-a fulgerat, părinte, măcar o dată prin gând, care-i treaba cu teroriştii? Ştie toată lumea că peste 2.000 de maşini Volga şi Lada, deschise fiind graniţele României, au invadat ţara în decembrie 1989. Şi iată, aşa, s-a întâmplat masacrul: cu tehnică performantă, simulatoare, regie, mizanscene, cu tanchete şi cu împuşcături, aşa-zişii terorişti care nu se adresau celor din Consiliul Provizoriu, ci mulţimii folosite ca masă de manevră. Vai, ce asemănare izbitoare, părinte, cu Guvernul Provizoriu din 1917, când a fost ucis împăratul Rusiei, Nicolae al II-lea Romanov, cu toată familia sa, tot din "mila tovărăşească" a lui Vladimir Ilici Lenin. Dar au trecut şi astea. Mulţi au murit fără vină, vinovaţii încă mai sînt pe globul pământesc, se mai plimbă prin parcuri şi, în necredinţa lor, nu-şi dau seama că este viaţă şi dincolo? Gîndirea lor fiind limitată, primitivă, aş spune, se rezumă la tîrguieli ieftine cu divinitatea, ceva de genul ăsta: "Hai, că am ucis copii, hai, că am ucis bătrâni şi la Bucureşti, şi la Tiraspol, hai, că am făcut un iad din ţara asta frumoasă şi generoasă, aflată între munţi şi mare, pre nume România. Dar Dumnezeu e bun şi iertător, mă va ierta şi pe mine, cu grelele mele păcate". Însă aceşti ucigaşi nu ştiu una, că până în a şaptea spiţă se plăteşte păcatul prin copii, nepoţi şi strănepoţi. Dumnezeu nu doarme cu capul pe o mănăstire. E scris în Biblie: iartă de 777 de ori câte 7 şi vei fi iertat. Da, aşa e scris. Dar îi priveşte pe cei cu frica de Dumnezeu. Iar oamenii conduşi de Satana în această lume perenă nu convin acestei prescripţii biblice, pentru că se fac a uita poruncile principale ale Domnului: nu ucide, nu fura, nu preacurvi, nu minţi. Fireşte, providenţa divină, care a dat suflet fiecărui om, nu poate piere nici chiar în cei mai mari ucigaşi. Dacă în aceştia nu este ardere întru dreapta credinţă, cel puţin este o palidă pîlpîire până în clipa trecerii lor în altă lume. Să ne amintim de hoţul răstignit pe cruce alături de Iisus Christos, hoţul care, crezând în fiul Domnului, pe loc a şi fost mântuit. Nu există om care să nu-şi dea sama de păcatele sale. Să nu ne imaginăm, părinte Alexei al II-lea al Moscovei şi al întregii Rusii, că sacrificiul Domniei Voastre de păstor al neamului rus şi al întregii creştinătăţi nu e văzut în ceruri. Ba este foarte bine văzut. E destul să aprindem o lumânare pentru un suflet la un parastas şi lumina aceea minunată ajunge imediat la destinatar. Tocmai de aceea cutez, cu toată graţia divină ce mi s-a dat la naştere pe Terra, să vă rog, părinte, cu smerenie: lăsaţi episcopiile, eparhiile Basarabiei şi ale Bucovinei care se vor acasă, să revină acasă, sub oblăduirea Patriarhiei Române. E un drept al nostru, al românilor asupra acestor instituţii bisericeşti sacramentale, fondate în 1918, după Marea Unire. De ce voiţi să se calce în picioare dreptul românilor, părinte? E o eroare să glumim cu viaţa. Episcopiile şi eparhiile din Basarabia şi Bucovina sînt ale românilor, părinte, zidite pe teritoriile strămoşeşti, pe osemintele de două milenii ale românilor drept-credincioşi. Chemarea Patriarhului României la raport la Moscova, pe 19 noiembrie curent, se aseamănă prin neîngăduinţă şi nedreptate cu o somaţie a fostului "CECA". Nu e bine şi deloc plăcut divinităţii să fie băgate chestiuni politice în treburile duhovniceşti. Ce însemnează politica? Un model de a convieţui în societate. Ce însemnează dreapta credinţă? O neasemuită comunicare incontinuă cu Tatăl sufletelor noastre, Marele Dumnezeu. Eu, părinte Alexei, de fapt, mai tare mă tem de Dumnezeu şi de îngerii săi decît de toţi aşa-zişii "puternici" ai acestei lumi. Pentru că aici, pe pământ, sîntem în trecere ca printr-o gară, pe cînd acolo, în măreţia eternităţii divine, vom fi totdeauna. În încheiere, vă reamintesc, Preafericite părinte Alexei al II-lea, Patriarh al Moscovei şi al întregii Rusii, că m-aţi numit fiica Domniei Voastre într-o dulce, frumoasă limbă română. Am rămas şi în continuare fiică spirituală a Domniei Voastre şi, dacă am rămas, repet pentru ultima oară: scoateţi-vă mortul din casă, întru binele neamului rus! Mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc, doamnă deputat. |
|||||
|
|
|
Îl invit la microfon pe domnul deputat Garda Dezideriu şi rog să se pregătească domnul deputat Adrian Moisoiu, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare. Aveţi microfonul, domnule coleg. |
|
|||
|
|
Domnul Becsek-Garda Dezsö-Kálmán: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, În viaţa noastră cotidiană şi politică din ultima vreme nu se vorbeşte despre generaţia de sacrificiu. Mă refer în special la oamenii vârstnici, care au îndurat greutăţile celui de al doilea război mondial, ororile stalinismului din anii '50 şi dictatura lui Nicolae Ceauşescu din perioada anilor 1965-1989. Mulţi dintre ei au sperat într-o viaţă mai bună după schimbările din decembrie al anului 1989. Noi, aleşii poporului, am încercat să facem mai uşoară viaţa acestor oameni sacrificaţi de regimurile totalitare, prin mărirea pensiilor, prin legile de retrocedare a imobilelor abuziv confiscate de către regimul comunist. Atitudinea noastră însă nu este suficientă pentru îmbunătăţirea vieţii acestei generaţii. Din păcate, aceşti pensionari sunt trataţi ca nişte iobagi sau robi de către funcţionarii publici din primării şi membrii comisiilor locale ale fondului funciar. Cazul cel mai concret este batjocorirea domnului Bânţu Gheorghe de către unii reprezentanţi marcanţi al Primăriei din Gheorgheni. Deşi veteranul de război din Gheorgheni de multe ori a depus plângere atât la comisia locală de fond funciar, cât şi la Poliţia din Gheorgheni şi Miercurea-Ciuc, organele de drept ale statului nu au luat măsuri pentru soluţionarea nedreptăţilor. Mai mult chiar, reprezentanţii poliţiei, de mai multe ori, au transmis comisiei noastre că nu au cunoştinţă despre abuzurile funcţionarilor din primărie şi de la fostul Ocol Silvic Gheorgheni. Era nevoie ca Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii să solicite un control din partea Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor pentru punerea domnului Bânţu în posesie, conform unei hotărâri judecătoreşti. Însă nimeni nu a tras la răspundere pe acei cetăţeni care trebuiau să fie împroprietăriţi, conform legii, cu păşuni sau fâneţe, dar care au intrat în posesia pădurii care trebuia să fie retrocedată medicului din Gheorgheni. Pentru a nu fi subiectiv, aş cita câteva pasaje din raportul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor privind acest caz: "Nu se contestă dreptul la reconstituire şi nici întinderea acestuia. La Legea nr. 1/2000 au fost validate 40 de hectare de teren forestier, dar nici până acum nus-a efectuat punerea în posesie". Adică au trecut 7 ani de atunci. Petentul, prezent la primărie în ziua controlului, afirmă că: "În 2004, o comisie formată din patru persoane a fost să identifice cele 40 de hectare de pădure validate la Legea nr. 1/2000. I-a fost indicată o zonă cu pădure tăiată. Petentul a indicat vechiul amplasament, dar şi pe acesta erau buşteni tăiaţi. Cererea depusă la Legea nr. 247 din 2005 nu a fost soluţionată până în prezent, în sensul admiterii sau respingerii cererii". Textul controlului precizează în continuare faptul că 8 persoane au fost împroprietărite în mod ilegal din pădurea domnului Bânţu: "De asemenea, pentru majoritatea celor arătaţi anterior, s-a constatat că aceştia nu au depus la dosarele lor de reconstituire acte care să dovedească existenţa în proprietate, anterior deposedării, a unor suprafeţe de pădure, acestea dovedind că au avut în proprietate fâneţe despre care, din partea ocolului silvic, s-a susţinut că s-au împădurit între timp. Pentru cererile de mai sus, s-a constatat că la comisia judeţeană nu au fost înaintate actele care stau la baza modificării hotărârii iniţiale a comisiei judeţene. Au fost înaintate doar poziţiile din anexa nr. 53 care urmau să se modifice. De asemenea, pentru cea mai mare parte dintre ele, procesele-verbale de punere în posesie pe suprafeţe mai mari sunt anterioare modificării hotărârii comisiei judeţene, în sensul că s-au făcut puneri în posesie anterior validării de către comisia judeţeană, eludându-se astfel prevederile legale privind reconstituirea dreptului de proprietate, în sensul respectării ordinii fireşti şi legale a măsurilor privind reconstituirea dreptului de proprietate. În primul rând, trebuie să existe o hotărâre de validare din partea comisiei judeţene, după care se procedează la punerea efectivă în posesie şi emiterea titlului de proprietate. Toată aceste modificări, cu mici excepţii, au fost de fapt modificări ale Hotărârii nr. 7/2000 a Comisiei Judeţene de fond funciar Harghita, dar care modificări sunt ulterioare punerii în posesie. Nu există hotărâri de comisie locală prin care să se fi cerut validări suplimentare pentru Anexa nr.53. Cu toate acestea, modificări ale Anexei nr.53 s-au făcut. Stimaţi colegi parlamentari, Legile votate în Parlamentul României nu sunt obligatorii pentru comisiile locale sau cele judeţene? Organele abilitate ale statului, oare, nu sunt obligate să se autosesizeze pentru aceste infracţiuni? Din păcate, ne-am obişnuit cu batjocorirea Parlamentului de către toate puterile statului. Din acest motiv, în România nu sunt respectate legile, iar infractorii din cadrul comisiilor locale şi judeţene sunt protejaţi de către organele abilitate ale statului. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. |
|||||
|
|
|
Îl invit la microfon pe domnul deputat Adrian Moisoiu. Se pregăteşte domnul deputat Constantin Amarie, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat. |
|
|||
|
|
Domnule preşedinte, Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată "Străzi şi monumente nedorite". Şi, pentru a mă încadra în cele 3 minute alocate, am să prezint un rezumat, cu rugămintea ca în stenogramă să fie consemnată declaraţia în totalitate. Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, doresc să supun atenţiei dumneavoastră o problemă deosebit de importantă, pe care Comisia de istorie a Academiei Române are datoria să o clarifice în cel mai scurt timp. Dincolo de imaginea romantică, cultivată cu grijă în minţile ungurilor de rând, se pune întrebarea: cine a fost de fapt Kossuth? Răspunsul este: a fost un mare publicist, orator şi patriot exclusiv ungur, care a promovat idealurile generoase ale mişcării revoluţionare de la 1848, numai pentru naţiunea sa. Maghiarii, şi nu numai ei, îl consideră pe Kossuth Lajos drept arhitectul Ungariei moderne. Acesta, însă, prin modul greşit în care a abordat problema naţională din Transilvania, a dat dovadă pe parcursul revoluţiei burghezo-democratice din 1848-1849, de vădite sentimente antiromâneşti. Nerecunoaşterea naţiunii române ca independentă şi egală în drepturi cu celelalte naţiuni istorice ale provinciei au situat cele două etnii de bază trăitoare în Transilvania - românii şi maghiarii - pe platforme diametral opuse, ceea ce a declanşat un adevărat genocid etnic împotriva românilor, soldat cu uciderea a peste 40.000 de români, cu distrugerea din temelii, arse sau ruinate a peste 230 de sate şi 300 de biserici, mănăstiri şi schituri. Dovada majoră a implicării lui Kossuth care, în momentul respectiv, exercita funcţia de preşedinte al proaspătului înfiinţat "Comitet pentru apărarea ţării", o constituie proclamaţia din 10 octombrie 1848, intitulată "Către poporul valah", în care, după ce îi invită pe români să revină în termen de 8 zile la ordine şi supunere legală, le atrage atenţia în termeni foarte drastici că s-a dat ordin maghiarilor şi secuilor să se ridice ca o furtună şi să măture gunoiul ingrat care se răscoală şi să şteargă de pe faţa pământului pe cei care nu vor da ascultare mesajului. "...Altminteri, precum e adevărat că e un Dumnezeu în ceruri şi acesta apără dreptatea, tot aşa se va coborî asprimea pedepsei pe capetele vinovaţilor şi viteaza noastră ostăşime, care a împrăştiat de curând o hoardă de trădători şi tâlhari, va porni împotriva voastră şi atunci vai de oricare turbulent, şi de trei ori vai de toţi instigatorii. Atunci, ar fi mai bine de cumva să nu vă fi născut, deoarece nimeni dintre cei care s-au sculat contra patriei, nu va fi cruţat. Dar şi până atunci s-a dat ordin maghiarilor şi secuilor să se ridice ca o furtună şi să măture gunoiul ingrat care se răscoală împotriva libertăţii patriei sale şi nu se îngrozeşte a deveni ucigaşul mamei şi fraţilor săi; să se scoale poporul unguresc şi secuiesc şi să şteargă de pe faţa pământului pe fiecare vânzător de patrie care nu voieşte a primi cuvântul cel bun.Cel căruia îi este dragă viaţa şi ţine la averea sa, să ia aminte acest ultim cuvânt care purcede din inimă binevoitoare de bine, altfel va fi pedepsit groaznic." Afirmaţiile unor istorici maghiari, conform cărora nu ar fi fost omorâţi decât insurgenţii, adică cei care purtau arme, sau că, în momentul înfăptuirii crimelor împotriva populaţiei civile româneşti, Kossuth Lajos nu se afla pe frontul din Ungaria sau Transilvania şi, prin urmare, habar nu avea de ce se întâmplă prin părţile respective, sunt infirmate de realităţile istorice care atestă că trupele maghiare au acţionat cu buna ştiinţă a lui Kossuth pentru a-i şterge pe români de pe suprafaţa Transilvaniei. Şovinismul de care a fost orbit Kossuth Lajos a împiedicat orice încercare de împăcare româno-maghiară şi de unire a forţelor revoluţionare împotriva opresorului comun, respectiv Imperiul habsburgic. Semnificativ în acest sens îl constituie modul formal în care s-au desfăşurat tratativele cu Avram Iancu. Sunt numeroase dovezi care atestă că trupele maghiare au acţionat cu buna-ştiinţă a lui Kossuth pentru a-i şterge pe români de pe suprafaţa Transilvaniei. Una dintre acestea este şi circulara semnată la 12 iunie 1849, la Abrud, deci cu numai aproape două luni de zile înaintea dezastrului final, de către colonelul baron Kemeny, adresat "Iancului şi gloatei sale valahe", în care, cu aroganţă nobiliară acesta clama: "Valahilor! Zilele voastre sunt numărate! În fruntea formidabilei mele oştiri, fortificată în sute de lupte, vom stârpi, până la ultimul vlăstar, pe toţi rebelii aflători sub arme". Kossuth nu a recunoscut nici un drept naţiei române şi, de altfel, nici sârbilor, slovacilor şi saşilor, în afara "dreptului" de a se dizolva în naţiunea ungară, de a-şi pierde identitatea naţională: "Eu niciodată, dar niciodată, sub sfânta coroană maghiară, altă naţiune, sau altă naţiune decât cea maghiară, nu voi recunoaşte. Ştiu că sunt oameni şi rase de oameni, care vorbesc altă limbă, dar mai mult de o naţiune, aici nu este". El nu putea să accepte ca sub Sfânta Coroană să existe o altă naţiune decât naţiunea ungară. Cert este că, deşi slovac (în limba slovacă numele lui înseamnă ţap), el s-a considerat după cum a declarat: "M-am născut ca ungur şi am fost educat ca ungur." Elocvente credem că sunt şi cuvintele istoricului evreu de cultură maghiară, Paul Lendvai, trăitor în Austria, inserate, pentru semnificaţia lor aparte, în cartea "Ungurii", apărută în anul 2001: "... acest revoluţionar vrăjitor, mult prea plin de el, a fost naţionalistul cel mai dement care a existat vreodată. El a pus popoarele nemaghiare să aleagă: ori supunere totală fără existenţă politică ori exterminarea!" Bilanţul catastrofal al revoluţiei de la 1848 din Transilvania reprezintă cea mai fidelă imagine a terorii dezlănţuite de unguri împotriva elementului românesc care lupta pentru dreptul sacru al libertăţii naţionale. Referitor la faptul că unii îl consideră pe Lajos Kossuth drept o personalitate mondială care a fost recunoscută de Congresul American şi primită cu mult entuziasm în America, se poate aprecia faptul că America, deşi o mare democraţie, are şi ea paradoxurile ei. Dar "tribunalele de sânge", în funcţiune, au funcţionat în Transilvania, şi nu în Statele Unite ...! În faţa refuzului revoluţionarilor unguri conduşi nemijlocit de Kossuth Lajos, de a recunoaşte drepturi egale şi pentru naţiunea română, Nicolae Bălcescu sublinia cu amărăciune: "Supremaţia cu democraţia nu se pot asocia. Dacă Ungaria vrea să-şi menţină supremaţia, trebuie să rămână aristocratică şi oprimatoare, adică în alianţă cu împăratul; dacă vrea însă să fie democratică, trebuie să întindă mâna celor nouă milioane de români, care toţi sunt democraţi." Iar la rândul său, dorind să se explice, eroul de legendă care este Avram Iancu declara: "Noi suntem oamenii libertăţii. Pentru asta ne-am revoltat, pentru asta ne-am vărsat şi suntem hotărâţi a ne vărsa sângele până la ultimul român. "Şi referindu-se la aceeaşi problemă, Avram Iancu scria la 15 iunie 1849 comandantului de brigadă ungur Iosif Simonffi: "Să credeţi, însă, domnilor, că răscularea noastră nu s-a întâmplat prin amăgirea Austriei (după cum dumneavoastră sunteţi informaţi), ci pre noi ne-au răsculat nerecunoaşterea naţionalităţii politice, tiraniile şi barbariile feudaliştilor şi aristocraţilor transilvani maghiari, pe care poporul în astă epocă nu le-a mai putut suferi şi de care inteligenţa s-a scârbit cu totul; am fost siliţi a rădica arme, a le purta în contra aceluia care mai de aproape ne tirăneşte şi se vede a ne apăsa existenţa politică, despre ce vă va certifica istoria imputând crima cui va fi drept." Fapt pentru care, Iosif Simonffi recunoaşte pe bună dreptate: "Românii şi maghiarii au neapărată trebuinţă de cea mai strânsă frăţie. Numai astfel îşi vor asigura existenţa. Prin urmare, cine seamănă discordie, ură şi produce vărsare de sânge între aceste două naţiuni surori este trădătorul propriei naţiuni." Am ţinut să readuc acestea spre ştiinţă celor care, din ignoranţă, din oportunism, din laşitate sau din calcule politice meschine, se prefac azi că nu recunosc despre ce este vorba, atunci când se pomeneşte de Kossuth Lajos şi faptele sale, care, cu câteva zile înainte ca revoluţia să fie înfrântă, a fost nevoit să fugă la Vidin deghizat în valet al unui conte polonez, cu barba şi mustăţile rase, sub numele de Tamás Udvardi. Sunt adevăruri care trebuie să le audă bine acele persoane care manipulează pe maghiarii trăitori în această ţară, adepţi ai perioadei horthysto-hungariste şi care doresc să atragă în captivitatea istorică pe cetăţenii români de etnie maghiară, oameni cu un deosebit bun-simţ care doresc să convieţuiască în armonie cu noi, românii. Sunt precizări care se impun în contextul în care unii maghiari din Târgu-Mureş, sub diferite pretexte, pun tot mai presant problema schimbării denumirii străzii Călăraşilor, cu rezonanţă afectivă şi istorică pentru românii mureşeni, în Kossuth Lajos. Oare în recuzita udemeriştilor nu mai există alte personalităţi, din domeniile ştiinţific şi cultural, bunăoară, care să nu irite populaţia românească şi care formează, astăzi, peste jumătate din patrimoniul demografic al municipiului Târgu-Mureş? Toate câte au fost spuse, fiindcă este de la sine înţeles că o declaraţie politică este limitată de timp, nu epuizează miile de motive şi surse, care atestă acelaşi lucru: Kossuth Lajos este un personaj controversat, care s-a aflat ... |
|||||
|
|
Vă rog, domnule deputat. Vă rog să vă apropiaţi de sfârşit. |
|||||
|
|
...la originea tuturor acţiunilor sângeroase îndreptate împotriva populaţiei româneşti din Transilvania anilor 1848-1849, motiv pentru care este total neindicat ca populaţiei române să i se aducă permanent aminte de o perioadă istorică neagră, în care a suferit nemeritat. Iar România este, probabil, singurul stat care, prin Guvernul său, a dispus ridicarea pe soclu, pentru a fi veneraţi, a criminalilor cu sabia în mână de pe care curge sânge românesc nevinovat. Acestora nu avem pentru ce să le ridicăm monumente, să le dăm denumiri de străzi ... Numai astfel, în timp, putem spera că se vor putea şterge cicatricele rănilor de atunci... Înainte de a încheia, doresc să reamintesc vorbele transmise de Nicolae Bălcescu lui Kossuth Lajos: "Libertatea voastră este spânzurătoare, drepturile voastre de egalitate înseamnă că popoarele care împart teritoriile cu ungurii, vor trebui să fie absorbite de elementul maghiar". De aceea, apreciez că Academia Română are datoria să îşi spună punctul de vedere. Invit pe doamna academician prof. dr. Cornelia Bodea, recunoscut drept cel mai mare specialist român în istoria anilor 1848, pe marii noştri istorici, să-şi exprime în mod clar punctul de vedere! Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Domnilor colegi, Vă reamintesc că timpul alocat unei intervenţii pentru susţinerea declaraţiei politice este de 3 minute. V-aş ruga să aveţi grijă să nu-l depăşiţi, pentru că mai există şi alţi colegi care doresc să intervină. |
|||||
|
|
|
Îl rog să poftească la microfon pe domnul deputat Constantin Amarie şi se pregăteşte domnul deputat Ştefan Buciuta, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale. |
|
|||
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică se intitulează "Demisia? Yes. Of course!" Ştiam că politica externă reprezintă, într-un fel, prelungirea politicii interne a unui stat şi, mai mult decât atât, o exprimare sintetică a forţei statului, a potenţelor sale în relaţionarea cu alte state, afirmând valenţele naţiunii pe care o circumscrie în graniţele sale sau în afara lor. Ne aşteptăm atunci, ca politica externă, aflată temporar în gestiunea unei exprimări politice, să fie deasupra tuturor disensiunilor interne şi să reprezinte interesul colectiv, dar şi al indivizilor, oriunde s-ar afla ei. Recentele evenimente din Italia, departe de a fi clarificate, sunt o acumulare în timp a problemelor nerezolvate pe plan intern şi ignorate cu totul, când indivizii care le-au creat au găsit o cale să le exporte. Dacă în ce priveşte "trebile dinlăuntru" am mai putea trece cu vederea lipsa de profesionalism a unora dintre miniştri, în plan extern aşa ceva este inacceptabil şi pretindem ca cei care ne reprezintă, începând cu ministrul de externe, să exprime cel puţin cu un pas înainte proiecţia de viitor, ca stat european. Din nefericire, într-un timp foarte scurt, actualul titular de la Externe şi-a adjudecat poziţia de cel mai slab ministru de după '90. Creditat cu multe speranţe şi impus împotriva voinţei Preşedintelui, ministrul Cioroianu a reuşit performanţa de a acumula atâtea gafe diplomatice câte ar fi suficiente pentru câteva mandate întregi de aici înainte. Cu un discurs neprofesional, departe de acurateţea, concizia şi acribia limbajului diplomatic, ministrul Cioroianu crede de multe ori că e cazul să se exprime pe sine, şi nu direcţia de politică externă a statului. Deşi ar fi fost de aşteptat ca, prin formaţie, să aibă proprietatea termenilor, cel puţin din perspectivă istorică, o serie de exprimări nefericite le-au scos din cadrul strict al limbajului diplomatic, întărindu-ne convingerea că este adeptul formei calificării la locul de muncă. Numai că statul român şi, prin el, plătitorii de impozite nu-şi permit să aştepte calificarea în diplomaţie a ministrului Cioroianu. În urma acceptării tacite a sintagmei "limba moldovenească" sau a exprimării în favoarea unor soluţii naziste pentru cei care greşesc, singura ieşire onorabilă din scenă ar fi fost demisia de onoare. Dacă pe plan intern, proasta guvernare va fi depăşită de capacitatea de autoregenerare a sistemului economico-social, în plan extern, gafele ministrului pot genera grave probleme de imagine a ţării, afectând locul şi rolul ţării noastre în relaţiile internaţionale. Să nu uităm că, uneori, pretextul declanşării unui război a fost o gafă diplomatică. Oare profesorul de istorie Cioroianu să confirme una din definiţiile istoriei care spune că "Istoria este cea care ne învaţă că nimeni nu învaţă nimic din Istorie?" Departe de a se gândi la demisie, credincios politicii mentorului său, primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu, adept al rezistenţei în funcţie orice s-ar întâmpla, ministrul Cioroianu crede că, dacă şi-a cerut scuze, este suficient să meargă mai departe cu improvizaţiile. Dacă ar fi atent la opinia publică ce s-a exprimat cerându-i demisia, ministrul Cioroianu ar trebui să aibă singurul răspuns pe care l-a dat emoţionat la întâlnirea cu Condollezza Rice "Yes. Of course!". Prin demisie, domnul ministru, nu numai că ar face un bine ţării, dar şi-ar oferi şi o şansă personală de viitor: să devină "poate istoric", aşa cum spunea Preşedintele Traian Băsescu, într-un recent interviu. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. |
|||||
|
|
|
Îl invit la microfon pe domnul deputat Ştefan Buciuta şi se pregăteşte domnul deputat Aurel Gubandru, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Domnule coleg, aveţi trei minute la dispoziţie. |
|
|||
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea se intitulează "La 24 noiembrie 2007 se comemorează 75 de ani de la foametea din anii 1932-1933 din Ucraina" Foametea (holodomorul) din anii 1932-1933 în Ucraina este considerată cea mai mare catastrofă din istoria poporului ucrainean. Foametea din acei ani nu a fost un fenomen ocazional de origine naturală sau socială, ci a fost consecinţa terorii prin înfometare, pe care puterea sovietică totalitară a folosit-o cu un scop bine determinat - genocidul. Distrugerea fizică în masă a plugarilor ucraineni prin foamete artificial provocată, a fost un act conştient de teroare al sistemului politic împotriva oamenilor paşnici, având drept urmare nu numai pierderea unei importante părţi a ţărănimii, întreprinzătorilor particulari, ci şi a unei întregi generaţii de populaţie sătească. Au fost subminate bazele sociale ale naţiunii, tradiţiile sale culturale, spirituale şi originalitatea. Prin orientarea sa antiucraineană şi scara largă de aplicare, foametea din anii 1932-1933 a devenit cea mai cumplită armă de distrugere în masă şi subjugare socială a ţărănimii folosită de regimul totalitar în Ucraina. Cifrele sunt cutremurătoare: aproximativ 10 milioane de persoane au pierit datorită foametei artificial provocate. Comisia Congresului Statelor Unite ale Americii, în frunte cu James Mace, înfiinţată datorită eforturilor diasporei ucrainene, a numit foametea din anii 1932-1933 act de genocid împotriva poporului ucrainean. În septembrie 2005, preşedintele Ucrainei s-a adresat participanţilor la Sesiunea a 58-a a Adunării Generale a O.N.U., cu rugămintea de a susţine iniţiativa Ucrainei privind condamnarea foametei din anii 1932-1933 din Ucraina, ca act de genocid. În acest sens, a fost răspândită, în calitate de document oficial al O.N.U., Declaraţia comună a delegaţiilor statelor membre ale O.N.U. privind cea de-a 70-a comemorare a foametei din anii 1932-1933, în care, pentru prima dată în istoria sa, O.N.U. a apreciat foametea ca o tragedie naţională a poporului ucrainean, şi-a exprimat compasiunea faţă de victime şi a invitat toate statele membre ale O.N.U., instituţiile specializate ale O.N.U., organizaţiile internaţionale şi regionale, fondurile şi asociaţiile să organizeze comemorări ale victimelor care au pierit în această perioadă tragică a istoriei. În memoria victimelor foametei şi represaliilor politice din Ucraina, în mai multe ţări, printre care Australia, Austria, Argentina, Belgia, Estonia, Kazahstan, Canada, Rusia, au fost inaugurate monumente comemorative, altele edificându-se în Canada, Statele Unite şi Ungaria. Prin Decretul Preşedintelui Ucrainei nr.1087/2005 "privind acţiunile suplimentare privind eternizarea memoriei victimelor represaliilor şi foametei din Ucraina", Cabinetul de Miniştri al Ucrainei a înfiinţat Institutul Ucrainean al memoriei naţionale. La 1 noiembrie 2007, Conferinţa Generală a UNESCO a aprobat, în unanimitate, Rezoluţia "Cinstirea memoriei victimelor Holodomorului anilor 1932-1933 din Ucraina", iniţiată de Ucraina. În document se menţionează faptul că holodomorul, provocat de acţiunile şi politica crudă a regimului stalinist totalitar, trebuie să devină un avertisment pentru generaţiile actuale şi viitoare în ceea ce priveşte respectarea valorilor democratice din Ucraina, acţiuni de cinstire a memoriei victimelor acestuia. Una dintre aceste acţiuni este organizarea, la 24 noiembrie 2007, în Ucraina şi în afara graniţelor ei, a acţiunii "Să aprindem o lumânare!" Recomandăm tuturor acelora care doresc să-şi manifeste compasiunea la această a 75-a comemorare a foametei ca, în ziua de 24 noiembrie 2007, cu 2-3 minute înainte de apusul soarelui, ora locală, să participe la această acţiune. Prin acţiunea "Să aprindem o lumânare!" vom cinsti memoria victimelor, vom aduce la cunoştinţa generaţiilor viitoare învăţămintele acestei tragice pagini de istorie. Luând în considerare faptul că Ucraina apreciază acest eveniment ca una dintre cele mai mari tragedii din istoria omenirii, vă rugăm să analizaţi posibilitatea recunoaşterii de către Parlamentul României a foametei din anii 1932-1933 din Ucraina, ca act de genocid împotriva poporului ucrainean şi a adoptării unei hotărâri a Camerei Deputaţilor cu privire la poziţia oficială a Parlamentului României în această problemă. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule coleg. |
|||||
|
|
|
Îl invit pe domnul deputat Aurel Gubandru. Nu este în sală? Atunci, domnul deputat Mihăiţă Calimente, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal. Şi rog să se pregătească domnul Costache Mircea, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare. Domnule deputat, aveţi la dispoziţie trei minute. |
|
|||
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Sine ira et studio". Stimaţi colegi, Toţi analiştii politici şi mare parte dintre politicieni au impresia că scandalul izbucnit între Italia şi România are ca subiect apărarea populaţiei italiene de furtişaguri, cerşetorii şi crima lui Mailat. Poate că marea masă a populaţiei italiene nu ne cunoaşte, face confuzie între rromi şi români, dar vă asigur că politicienii italieni ştiu bine care este diferenţa. Ceea ce se întâmplă acum este răspunsul Guvernului italian la amestecul nejustificat şi complet în afara uzanţelor internaţionale ale României în politica internă italiană. De ce nu avem în aceste momente ambasador la Roma? De ce şi-a dat Răzvan Ungureanu demisia din funcţia de ministru de externe? Se vede că unii în România au memorie scurtă. Cred că vă aduceţi aminte de intervenţia fostului ambasador care, alături de state precum S.U.A., Marea Britanie, Canada şi Australia cerea în mod intempestiv Italiei să nu-şi retragă trupele din Afganistan. Primul-ministru nu ştia nimic, ministrul de externe, de asemenea. Cine a cerut, peste capul celor doi, cine putea, de fapt, să ceară acest lucru? Un singur personaj şi acesta se numeşte Preşedintele României, Traian Băsescu. Cunoaştem situaţia politică încordată a Italiei. Guvernul Prodi are o majoritate fragilă în Senat. O parte a Alianţei Ulivo, care conduce Italia, este stânga comunistă, care a fost, de asemenea, întotdeauna împotriva trimiterii soldaţilor italieni în afara graniţelor. Eu nu cred că Guvernul Prodi s-a bucurat de amestecul României în problemele sale interne şi că a încasat palma dată de noi cu mare lejeritate. Jocul cui l-a făcut Traian Băsescu atunci când a făcut acest lucru? Al României nu, pentru că reacţia Guvernului italian se vede clar. Acelaşi discurs xenofob îl aveau italienii din nord faţă de cei din sud, la începutul anilor '90. Acelaşi discurs l-au avut când i-au invadat albanezi de pe uscat şi de pe mare. Nici faţă de arabii sau nord-africanii sosiţi în fel de fel de ambarcaţiuni nu au avut un alt discurs. Dar nu au trecut niciodată la fapte. Nu au dat decrete speciale pentru expulzarea acestora. Au făcut-o cu românii, poate ne explică Traian Băsescu şi serviciile atât de dragi domniei sale de ce s-a produs acum acest lucru, de ce numai cu românii? Istoria se repetă. În 1936, ministrul de externe de atunci, Nicolae Titulescu, condamna, de la Tribuna Ligii Naţiunilor, invadarea Abisiniei de către Italia. Frumos, european, în ton cu menirea Ligii. A suferit Italia în urma embargoului impus de Liga Naţiunilor? Nu. A suferit România, pentru că în 1940 Italia ne-a plătit poliţa. Dictatul de la Viena ne-a fost impus şi cu concursul nemijlocit al Italiei. Aveam 12 ani când am citit Cuore. Cartea lui Edmondo de Amicis mi-a marcat copilăria. Poate că, de atunci, am început să simpatizez Italia şi pe italieni. Apoi şcoala şi alte lecturi m-au apropiat şi mai mult de Italia. Pentru mine, teoriile dacice şi fantasmagoriile traco-getice nu au însemnat niciodată nimic. Suntem latini şi cu asta basta! În acelaşi timp, mă surprinde intoleranţa unei naţiuni care numără 60 de milioane de cetăţeni, dar care a dat lumii peste 40 de milioane de emigranţi. Nu cred că Romulus Mailat este un sfânt, dar nu vreau ca el să fie un caz Sacco şi Vanzetti. De aceea, cer autorităţilor italiene să judece cu maximă seriozitate ca acest caz să nu îi transforme pe români în ţapi ispăşitori, aşa cum italienii au fost făcuţi în America sau în alte părţi unde au emigrat. Un popor care a pătimit de pe urma emigraţiei nu poate fi intolerant cu ceea ce a făcut în ultimii 100 de ani. Îmi cer eu scuze pentru gafa făcută de Traian Băsescu când a stârnit orgoliul italienilor împotriva noastră şi cred cu tărie că relaţiile româno-italiene se vor normaliza în beneficiul ambelor ţări. Or fi un milion de români în Italia, care trimit 2 miliarde de euro în România, dar şi la noi sunt câteva zeci de mii de întreprinzători italieni, care trimit în Italia peste 20 de miliarde de euro. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc mult, domnule deputat. |
|||||
|
|
|
Îl rog să poftească la microfon pe domnul deputat Costache Mircea şi se pregăteşte domnul deputat Aledin Amet, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale. |
|
|||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Jurnal de campanie Vânt rece, ploaie mocănească, lume pestriţă. În pieţele, târgurile şi ogoarele buzoiene, negustori ambulanţi îşi expun mărfurile: blugi şi pantofi chinezeşti, articole diverse, de slabă calitate, pe capota maşinii ori pe tarabe improvizate. De vândut, nu vând mai nimic. Sutele de vizitatori caută mai mult de ale gurii: porumb, cartofi, ceapă. Sau materiale de construcţie: cuie, sârmă, aracet. Aracet şi pensule mai cumpără şi echipajele de afişaj ale partidelor aflate în campanie. Cetăţenii primesc tăcuţi: pliante, calendare, fluturaşi, pe care le pun, ude, în buzunare. Primesc şi sacoşe, cu chipul lui Stolojan. "Vor să ne dea iar plasă." zice un mucalit. "Corect, remarcă un PRM-ist. Nu vă mai învegheaţi de când tot luaţi plasă." Unii distribuie şi găleţi cu săgeată. S-ar zice că suntem cu toţii în găleată: şi economia şi tineretul şi bătrânii şi societatea românească, în general. Cu excepţia societăţii civile. Societăţii Patapievici, Liiceanu, Chireac, Mihaiu, Dinescu, Tănase & comp. îi merge bine şi fac tot posibilul ca, în continuare, doar ei să trăiască bine. În boxele staţiilor de amplificare ale caravanelor de campanie se întretaie muzici cu mesaje contradictorii. Din unele se revarsă veselia stridentă a Alianţei D.A., care, din 2004 încoace, îi fericeşte pe români cu interminabilul scandal "verde înrourat", demodatul democrat, reformat, lacom, corupt şi îmbuibat. Din altele se aud îndemnuri pentru susţinerea neoliberalismului glorios, care ne-a făcut ţara praf. Se aud şi muzici naţionale: "Doamne, ocroteşte-i pe români!" sau celebra Baladă a lui "Kashai" - "C-aşa-i românul" şi altele asemenea, preluate intempestiv de către cruciaţii lui Boier Căcărează, Barbugiul, spre deruta celor obişnuiţi ca astfel de cântece să fie difuzate de naţionaliştii autentici ai PRM. PRM-ul a fost nevoit să-şi schimbe caseta de campanie. Ei difuzează acum "Se întorc vapoarele", interpretată de regretata Doina Badea. Lumea se amuză. Fac aluzie la vapoarele vândute de Băsescu. «Ce bogaţi am fost, domnule, înainte de prăpădul ăsta. Bine zice Tribunul: "A fost rău cu comunismul, dar mai rău cu banditismul."» După 18 ani de jaf şi anarhie, România, devastată economic şi distrusă moral, agonizează. Nimeni nu mai are chef de nimic. Doar bogătaşii se mai agită să mai fure şi ei resturile care au mai rămas din odioasa proprietate socialistă, iar sărăcimea face zâmbre după venitul minim garantat, după ajutoare de încălzire. Singurii care vor fi prezenţi cu mic, cu mare la urne, în 25 noiembrie, vor fi asistaţii social, aduşi cu arcanul banilor publici de către primarii traseişti să-şi dea votul marilor cleptocraţi: Videanu, Berceanu, Frunzăverde, Cezar Preda şi Elena Udrea. Va veni la vot şi clientela finanţatoare a campaniilor democrate, Cocoş, Căşuneanu, Arpad Paşcani, Bucşaru, Besciu, Dumitru Nicolae Niro, ca să-l ajute pe preşedinte să reformeze clasa politică după chipul şi asemănarea lor. A preacinstiţilor oligarhi cleptocraţi. Ce va ieşi din urnă? Bull shit! ar zice englezul. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule deputat. |
|||||
|
|
|
Îl invit la microfon pe domnul deputat Aledin Amet. Domnule deputat, aveţi microfonul. |
|
|||
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "În favoarea dezvoltării relaţiilor culturale româno-turce". În urmă cu câteva luni, în prezenţa unor importante personalităţi din ţara noastră, a fost inaugurat, la Istanbul, Centrul Cultural "Dimitrie Cantemir", al cărui rol este să promoveze valorile civilizaţiei româneşti. Demersul face parte dintr-o strategie de colaborare, în zona culturală, România şi Turcia fiind ţări dornice să iniţieze astfel de proiecte. În acest sens, la Ankara, în anul 2006, a fost dezvelită o placă comemorativă, fiind adus un omagiu marelui om politic român, Nicolae Titulescu. Expoziţia de artă contemporană, sesiunile cu caracter ştiinţific, spectacolele tradiţionale, reprezintă, la rândul lor, repere ale bunei colaborări. La Bucureşti, există un bust al lui Mustafa Kemal Ataturk, un alt mare om politic. De asemenea, cu ocazia vizitei premierului Regep Taip Erdogan, a fost dezvelit şi bustul lui Habdullah Suphi Tanriover, personalitate a diplomaţiei din Turcia, în anii perioade interbelice. Există, de ambele părţi, dorinţa de a evidenţia, într-o măsură mai mare, valorile spirituale. Un centru cultural, care să deţină acest rol, ar însemna, cu siguranţă, o realizare importantă. Oraşul Constanţa are capacitatea de a fi gazda unui centru cultural, cu atât mai mult cu cât, în cadrul universităţii "Ovidius", există secţia de limba turcă, iar la Medgidia funcţionează Liceul "Kemal Ataturk". Extinzând ideea, raportarea poate fi făcută şi la nivelul întregii zone a Balcanilor. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule deputat. |
|||||
|
|
Îngăduiţi-mi să anunţ deputaţii care au depus declaraţiile politice la Secretariatul Camerei Deputaţilor. Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnii deputaţi: Vasile Mocanu, Mihai Dumitriu, Ioan Munteanu, Viorel Pupeză, Nosa Iuliu, Mihai Apostolache, Gheorghe Chiper, Aurel Gubandru, Filip Georgescu, Costică Macaleţi şi Minodora Cliveti. Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, domnii deputaţi: Andrian Mihei, Mihai Sandu Capră, Gheorghe Dragomir, Horea Uioreanu, Relu Fenechiu, Dan Motreanu, Rareş Mănescu şi Grigore Crăciunescu. Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, domnii deputaţi: Cezar Preda şi Ionela Bruchental. Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul deputat Ioan Aurel Rus. Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul deputat Miron Ignat. Şi din partea Grupului parlamentarilor independenţi, domnul deputat Mircia Giurgiu. Cu acestea, domnilor colegi, declar închisă şedinţa dedicată declaraţiilor politice. Ne revedem la ora 10,00, când vom începe şedinţa dedicată dezbaterilor pe marginea actelor normative înscrise pe ordinea de zi. Domnilor, o zi bună şi să auzim numai de bine. |
|||||
|
(Următoarele intervenţii şi declaraţii politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.) |
||||||
|
Declaraţie politică: "Comportamentul este oglinda în care fiecare îşi arată propria imagine" - Goethe Stimaţi colegi, Recentele incidente din Italia au adus iar România în atenţia mass-media internaţionale. Din păcate, după ani de-a rândul în care România se identifica în ochii străinilor cu copiii abandonaţi, cu sărăcia, corupţia, cu câinii vagabonzi şi problemele de mediu, percepţia asupra românilor este afectată în acest moment de o criză artificială, de o problemă de imagine pe care România se pare că nu reuşeşte să o soluţioneze. Peisajul politic românesc actual, presărat de inconştienţă politică şi de farse electorale, numele nostru de români, modul în care suntem percepuţi în străinătate din punct de vedere al nivelului de civilizaţie, pe considerente etnice şi sociale, lasă mult de dorit. Deşi nu suntem priviţi completamente negativ, imaginea pe care străinii o au despre noi nu se ridică la nivelul pe care această naţie îl are, la potenţialul său nativ şi, din păcate, vina pentru această - să îi spunem - compensare a fiecărui succes românesc cu o găinărie tot românească de proporţii nu este numai a politicienilor, nu este numai a celor care într-un fel sau altul pătează imaginea României, nu este numai a presei care reflectă mai mult aspectele negative decât pe cele pozitive, nu este a străinilor care se "încăpăţânează" să nu se documenteze despre noi şi să nu îşi schimbe părerile ... ci este a noastră, a tuturor. România nu va fi percepută altfel, românii nu vor fi apreciaţi pozitiv ca entitate, până când nu ne vom modifica cu toţii fundamental comportamentul. O ţară în care există o profundă lipsă de respect la adresa instituţiilor statului, în care însuşi preşedintele ţării aruncă acuzaţii nefondate la adresa miniştrilor în funcţie pentru a câştiga capital electoral şi instigă populaţia împotriva parlamentarilor, o ţară în care scandalurile politice sufocă atât activitatea internă, cât şi activităţile externe care ar trebui sa aducă beneficii României nu va reuşi să iasă din acest "tablou" fără o schimbare drastică, fără o atitudine fermă din partea tuturor cetăţenilor săi. Nu vom determina străinii să ne perceapă altfel sau să ne viziteze ţara doar cu mici articole, flyere sau broşuri prezentate ici şi colo la târguri de turism, nu vom face cunoscute frumuseţile naturale ale ţării, oraşele încărcate de tradiţii şi cultură, literatura, folclorul, mănăstirile, istoria acestor locuri, creaţia artistică fără un efort considerabil, fără fonduri şi fără proiecte ample şi de perspectivă, care să construiască în timp o imagine bună şi complexă a României şi românilor. Pentru a împlini aceasta, un prim pas trebuie să fie conştientizarea valorilor noastre, conştientizarea necesităţii promovării lor, importanţa traducerii operelor scriitorilor noştri în limbile de circulaţie internaţională, popularizarea realizărilor româneşti şi recunoaşterea activă şi constantă a personalităţilor pe care România le-a oferit şi le oferă cu consecvenţă culturii internaţionale. România trebuie să îşi schimbe în mod real nu doar imaginea pe care o percep cei din afară, ci şi atitudinea internă, comportamentul fiecărui individ, iar pentru îndeplinirea acestui deziderat este nevoie să se renunţe la orice formă de pasivitate. Întreaga societate românească, atât clasa politică cât şi societatea civilă, trebuie să adopte un alt mod de a gândi, un alt mod de a îşi asuma responsabilitatea pentru fiecare acţiune întreprinsă, un alt mod de a privi prezentul şi viitorul acestei ţări. Vă mulţumesc. |
|
||||
|
Unitatea de aviaţie de la Boboc, judeţul Buzău, a devenit una dintre cele mai moderne baze aeriene din ţara noastră. Pista modernizată a aerodromului are 2.500 de metri lungime şi 80 de metri lăţime. Lucrările au fost efectuate de aceeaşi firmă care a reabilitat podul de la Mărăcineni. De acum, la Boboc pot ateriza orice fel de aeronave, indiferent de mărimea lor, baza aeriană fiind pregătită şi pentru misiuni internaţionale. La inaugurarea recentă a noului sistem de radionavigaţie, alături de oficialităţile locale, la ceremonie au participat: şeful Statului Major al Forţelor Aeriene, general locotenent Constantin Croitoru, ataşatul militar al ambasadei S.U.A. la Bucureşti şi ambasadoarea Canadei în România. Oaspeţii au participat la o scurtă prezentare a Programului "Ghidul" şi a felului în care acesta s-a derulat la Boboc, după care s-au deplasat pe pista aerodromului. Panglica inaugurală a fost tăiată de generalul Constantin Croitoru şi de ambasadoarea Canadei, după care mai multe aeronave ale unităţii, printre care şi avioanele IAR 99 Şoim au efectuat un zbor demonstrativ, aterizând pe pista modernizată. Pe lângă lucrările de infrastructură, Unitatea de la Boboc a fost dotată cu un nou sistem de aeronavigaţie şi aterizare, ce cuprinde un radar de supraveghere aerodrom, un sistem instrumental de aterizare, instalaţie fixă de balezaj vizibilă chiar şi pe timpul zilei, staţie radio sol-aer şi un sistem de management la distanţă şi monitorizare a echipamentelor. O dată cu finalizarea acestor lucrări, aeronavele cu reacţie au revenit la Unitatea de la Boboc, putându-şi îndeplini acum misiunile în cele mai bune condiţii. Baza aeriană de la Boboc este a treia modernizată în cadrul Programului "Ghidul", după cele de la Feteşti şi Câmpia Turzii, devenind una dintre cele mai moderne din ţară, aici putând ateriza în caz de urgenţă şi aeronave civile care vor putea primi asistenţă din partea personalului unităţii. Prin această realizare putem trage concluzia că şi în viitor modernizarea infrastructurii va continua în judeţul Buzău. |
|
||||
|
Declaraţie politică: "Ce fel de campanie prouninominal face şeful statului?" Preşedintele Traian Băsescu a ţinut morţiş să convoace un referendum pentru a consulta populaţia pe tema scrutinului uninominal, deşi o lege în acest sens a fost asumată de Guvern şi aprobată de Parlament. Şeful statului propune o altă variantă de uninominal. Este dreptul constituţional al preşedintelui să propună aşa ceva. Şi este tot dreptul preşedintelui de a face campanie în favoarea sistemului propus. Ce presupune această campanie. O promovare şi, mai ales, o explicare a sistemului propus, pentru ca electoratul când se va prezenta la urne să voteze "Da" sau "Nu" în cunoştinţă de cauză. Sunt convins - în calitate de reprezentant al partidului care împreună cu Asociaţia Pro Democraţia a elaborat legea pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea - că nici unul dintre colegii mei nu contestă dreptul preşedintelui de a-şi promova sistemul pentru care a convocat un referendum. Din păcate, nu face deloc o campanie de promovare şi explicare a sistemului de uninominal pe care îl propune. Dacă ar face, în discursul domniei sale ar trebui să facă referiri la colegiile uninominale, să prezinte electoratului detaliat ce înseamnă aceste colegii, pentru că ele reprezintă o noutate pentru 90% dintre alegători; ar trebui să spună cum urmează să se voteze concret, cum vor obţine mandatele viitorii parlamentari, ce responsabilităţi vor avea sau ce avantaje consideră ca prezintă varianta de uninominal pe care o propune. Nimic din toate acestea. În ieşirile publice din ultimele două săptămâni ce "explică" electoratului domnul preşedinte? Că "Avem o clasă politică expirată"; "Clasa politică nu e capabilă să deservească interesul public". "Procurorii sunt buni când fac dosare pentru persoane care nu sunt politicieni, dar greşesc şi uită când este vorba de oameni politici". "Partidele fac alianţe nefireşti, cum ar fi colaborarea dintre PSD şi PNL"; "Au loc negocieri care încurajează corupţia". Are vreo legătură acest discurs cu sistemul de vot uninominal? Niciuna. Preşedintele României nu face altceva decât să se războiască cu partidele din Parlament pe care nu le agreează. Şi aceasta în condiţiile în care, cu excepţia PRM, care se împotriveşte oricărui sistem uninominal - este dreptul constituţional al fiecărei formaţiuni politice să aibă drept la opinie - niciunul dintre celelalte partide nu a atacat sistemul propus de preşedinte, ci doar au exprimat poziţii critice privind organizarea simultană a referendumului cu alegerile pentru Parlamentul European. În legătură cu o parte dintre afirmaţiile făcute în ultimele zile de preşedinte României, mă simt îndreptăţit să pun următoarele întrebări: Când domnul preşedinte spune că "avem o clasă politică expirată", se referă şi la nucleul de conducere al PD? Nu de alta, dar preşedintele executiv, Adriean Videanu, vicepreşedinţii Ioan Oltean şi Gheorghe Albu, precum şi liderul grupului parlamentar din Cameră, Cristian Rădulescu, sunt parlamentari încă din 1990, secretarul general, Vasile Blaga, din 1992, iar vicepreşedintele Radu Berceanu a făcut parte şi din CPUN. Iar domnul Stolojan, marele prieten al domnului preşedinte, provine din aparatul guvernamental al lui Nicolae Ceauşescu. Domnul preşedinte consideră drept "alianţă nefirească" o colaborare dintre PSD şi PNL, fără să vină însă cu probe în ceea ce priveşte aşa-zisa alianţă. Totuşi, mă întreb dacă o alianţă între PSD şi PD i se pare firească. Pentru că iată ce spun, într-un studiu, prezentat duminică, susţinătorii domniei sale din Societatea Academică Română: "... pe teme europene nici PSD nu e prea departe de aceste partide. Având în vedere multele uşi doctrinare lăsate deschise de democraţi, o compatibilizare a programelor celor două partide nu este cu neputinţă". Duminică, la Iaşi, domnul preşedinte a mai avut următoarea formulare: "dacă votul uninominal se va introduce din 2008..." Ce înseamnă acest "dacă"? Nu este cumva şeful statului sigur că se va introduce acest tip de vot? Îi este teamă că referendumul nu va fi validat? Preşedintele are în mapa sa soluţia ca votul uninominal să fie legiferat chiar mâine: să promulge proiectul Guvernului! PS. Aşa cum anticipa toată lumea, aşa-zisa campanie pentru referendum a şefului statului nu reprezintă altceva decât un sprijin acordat PD şi PLD în campania pentru eruroparlamentare. Dar nici măcar acest lucru nu îl face ca lumea. Pentru că, duminică, la Iaşi, nici Traian Băsescu (şi evident nici Theodor Stolojan), nu a făcut vreo referire la teme de interes european. |
|
||||
|
Declaraţie politică: "Ce are acordeonul cu politica externă"? Problema imigranţilor români din ţările europene nu este una de ieri sau de azi. Se pare că, în pofida trecerii anilor, imigranţii români trăiesc aceeaşi poveste pe care o trăiau imigranţii italieni în America, cu o sută de ani în urmă, când în scrisorile pe care le trimiteau acasă negau din orgoliu mizeria în care trăiesc şi minţeau că sunt fericiţi, sănătoşi. La fel ca şi atunci, condiţiile sunt grele şi trebuie să muncească mult pentru a-şi urma visul, de multe ori fiind vorba doar de a-şi asigura un trai mai bun acasă, în ţară. Şi, în ceea ce mă priveşte, nu cred că este relevant dacă aceşti imigranţi sunt ţigani, români, unguri sau cetăţeni de alte naţionalităţi. Important de reţinut este că, indiferent de naţionalitate sau etnie, aceştia sunt cetăţeni ai Uniunii Europene şi trebuie trataţi ca atare. Deşi acest lucru ar trebui să fie conştientizat de toată lumea, de la autorităţi la simplii cetăţeni, un exemplu negativ a fost dat, zilele trecute, chiar de Traian Băsescu, autointitulat "preşedintele tuturor românilor". Aflat în vizită în Norvegia, domnul preşedinte Băsescu nu a putut să nu observe că, pe străzile capitalei nordice, exact în faţa hotelului în care a fost cazat, erau imigranţi români care îşi câştigau existenţa cântând la acordeon. La întoarcerea sa în ţară, şeful statului a declarat că "L-am atenţionat pe ambasador că am văzut câţiva români cu acordeoane. De la acordeoane, evoluţiile pot fi neplăcute şi pentru noi şi pentru norvegieni. Îl voi atenţiona şi pe premier asupra acestui aspect". Lăsând la o parte nefericitul eveniment din Italia, al cărui principal actor a fost românul de etnie rromă Mailat, mă întreb cum este oare posibil ca, în calitate de preşedinte al unei ţări, să te afli în vizită într-o altă ţară şi să arăţi cu degetul spre cetăţenii români de acolo, atrăgând chiar atenţia asupra lor? Indiferent dacă aceştia sunt ţigani sau români. Este oare o crimă să renunţi la ţara ta pentru a încerca să îţi câştigi existenţa în alt stat? Este o crimă să cânţi la acordeon? Consider că, în loc să rezolve în vreun fel, cât mai rapid, valul de xenofobie îndreptat spre ţara noastră, preşedintele Traian Băsescu, prin observaţiile şi declaraţiile sale, nu face altceva decât să pună paie peste foc în cazul imigranţilor români. Şi, nu în ultimul rând, domnia sa uită că este preşedintele tuturor românilor, chiar şi a celor care, de nevoie, au ales să cânte la acordeon în afara graniţelor ţării. |
|
||||
|
Declaraţie politică intitulată: "Partidul Declaraţiilor (PD)". Stimaţi colegi, Parlamentarii clujeni au participat, sâmbătă, 3 noiembrie, la o întâlnire iniţiată de preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, liberalul Marius Nicoară. Evenimentul, la care a participat majoritatea senatorilor şi deputaţilor din judeţul Cluj, s-a încheiat cu concluzia susţinerii unei serii de obiective de către aleşii clujeni, la dezbaterea proiectului de buget din comisiile Parlamentului României, dezbateri care au loc în aceste zile. Domnul Petru Călian, reprezentant în acest an al Partidului Democrat, şi-a luat angajamentul în sala Consiliului Judeţean din Cluj că va redacta un amendament cu toate necesităţile bugetare ale judeţului Cluj exprimate în respectiva întâlnire. Amendamentul urma să fie semnat de către toţi clujenii membri în Comisia specială pentru elaborarea bugetului pe anul 2008. Spre surprinderea tuturor, domnul Călian, peste câteva zile, nu a mai recunoscut ceea ce a afirmat în prezenţa colegilor parlamentari şi a presei. Deputatul democrat a afirmat că nu se poate împotrivi voinţei noilor colegi de la PD care au alte interese. Acest comportament ambiguu mă determină să trag câteva concluzii:
Îmi exprim, şi pe această cale, profunda dezamăgire faţă de această atitudine a celor care sunt, în primul rând, reprezentanţii judeţului Cluj în Parlamentul României şi numai apoi reprezentanţii şefilor de partid. Dacă Partidul Democrat va schimba în ceva clasa politică, aşa cum susţine, atunci este sigur că o va schimba în sensul de a-şi ţine aleşii în poziţia "botului pe labe". Vă mulţumesc pentru atenţie. |
|
||||
|
Declaraţie politică: "Preţul grâului şi al pâinii" Siguranţa alimentară a populaţiei a devenit subiectul a numeroase dezbateri şi analize, ţinând seama de condiţiile climaterice vitrege din acest an, dar şi de scumpirile care se anunţă pentru următoarea perioadă. În acest moment, preţul grâului este de 820-910 lei/tonă, faţă de doar 400-450 lei/tonă, cel din perioada de recoltat, în această vară. Dintr-o tonă de grâu se obţin 740 kg de făină, costul uni kg fiind de 1,15 lei, cu un profit de doar 2%. Pentru obţinerea unei pâini de 280 gr sunt necesare 220 gr făină: 0,25 lei, alte cheltuieli de producţie şi de distribuţie: 0,33 lei + 2% profit (din care 10% sunt cheltuieli cu salariile). Rezultă un preţ de fabrică de 0,59 lei (valoarea pâinii + adaosul comerciantului este de 25%) şi un preţ de raft de 0,74 lei + 19% TVA = 0,88 lei/pâine, în comparaţie cu 0,50 lei/pâine de acum trei luni. Dacă în locul celor două procente profit pentru producători se ia în calcul varianta de 3% se ajunge la 1,08 lei/pâine, iar la alternativa normală a rentabilităţii de 5% s-ar ajunge la 1,50 lei/pâine. Cu toate acestea, preţul pâinii în România este cu mult mai mic faţă de cel existent în UE, deşi preţul grâului este identic. Astfel, în Franţa se practică 3,3 euro/kg, în Germania 3,7 euro/kg, în Italia 5,3 euro/kg faţă de 0,68 euro/kg. În România. Explicaţia este simplă: jumătate din cantitatea de pâine produsă în România se vinde fără documente, deci evaziunea fiscala practicată pe scară largă afectează preţurile şi în mod automat, pe cumpărători. Deci, o creştere cu 50% a preţului pâinii ar însemna un plus de 0,3 lei/pâine iar un consum de doar o singură pâine pe zi ar presupune un plus de 9 lei/lună (30 zile x 0,3 lei), ceea ce nu e deloc neglijabil pentru bugetul familiilor sărace. Soluţia pentru menţinerea unui cost rezonabil al acestui produs alimentar indispensabil din hrana populaţiei o reprezintă fără îndoială stoparea evaziunii fiscale şi creşterea suprafeţelor cultivate cu grâu. |
|
||||
|
Declaraţie politică: "Infrastructura, statul şi disperarea românilor" Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Trăim într-o ţară ruptă în două. Pe de o parte se acceptă investiţii nebuneşti în proiecte imobiliare, iar pe de altă parte nu se fac investiţii corespunzătoare în infrastructură. Sunt oraşe care cresc vertiginos. Se construiesc malluri, clădiri înalte şi cartiere de case. Totul se face pe o infrastructură moştenită din perioada lui Ceauşescu, care este învechită şi uzată. Cât timp românii vor mai cumpăra case fără canalizare şi apartamente în care este imposibil să locuieşti din cauza traficului din jur şi a drumurilor desfundate? Până să aderăm la Uniunea Europeană, instituţiile publice, care sunt leneşe şi corupte, nu aveau bani pentru drumuri, autostrăzi, canalizare şi reţele de curent. După aderare, fondurile sunt, dar ori au fost repartizate în funcţie de interese politice ori companiile care le-au primit nu sunt restructurate sau nu mai au forţă de muncă. Mediul de afaceri pe acest segment este corupt, orientat puternic spre profit dijmuind drastic sumele pentru construirea clădirilor publice şi în mod deosebit a infrastructurii. Stimaţi colegi, O bună parte din sumele alocate pentru infrastructură sunt direcţionate spre comisioanele grase atribuite celor din structurile de putere de la preşedinţie până la puterea locală, reprezentanţi ai Alianţei D.A., PNL-PD-UDMR. Precizez că PD este la putere deoarece are reprezentanţi în toate structurile de putere care sug ca nişte căpuşe din fondurile alocate pentru infrastructură. Mai mult, reprezentanţii PD-ului în instituţiile descentralizate fac presiuni şi dijmuiesc fondurile alocate pentru sănătate, învăţământ, consiliile locale şi chiar cele alocate prin programe europene, obligând pe cei care au obţinut programe să lucreze numai cu anumite firme. Pentru a-şi promova interesele de partid şi a face propagandă politică, atât PNL-ul, cât şi PD-ul şi UDMR-ul se folosesc de banii publici munciţi şi trudiţi cu sudoare de tot românul mai mult sărac decât bogat. Infrastructura care se construieşte este de proastă calitate deoarece se folosesc materiale insuficiente şi fără a se respecta minimul de tehnologie. În anul 2007 am asistat neputincioşi la prăbuşirea infrastructurii naţionale. Amintim autostrada Bucureşti-Constanţa care a devenit impracticabilă pe anumite porţiuni. De asemenea, pentru alte autostrăzi contractele au fost renegociate de Alianţa Portocalie D.A. pentru a câştiga noi comisioane şi pentru a-şi promova firmele acoliţilor politici. Stimaţi guvernanţi PNL-PD-UDMR, Cred că România se află în pragul unei crize, iar dacă statul, Guvernul României Galben şi Portocaliu, nu va rezolva rapid problemele legate de infrastructură, oamenii vor ieşi în stradă disperaţi că plătesc din ce în ce mai mult pentru servicii publice din ce în ce mai proaste. Vă mulţumesc. |
|
||||
|
Declaraţie politică: "Proprietatea - un drept fundamental" Potrivit art. 44 din Constituţia României, dar şi altor legi în vigoare, dreptul de proprietate este garantat. Proprietatea privată este un drept absolut, exclusiv şi perpetuu. Dreptul de proprietate este un drept absolut pentru că titularul său are libertatea oricărei acţiuni sau inacţiuni în legătură cu bunul său. Caracterul exclusiv al dreptului de proprietate cuprinde două idei: monopolul titularului dreptului de proprietate asupra bunului său şi excluderea terţilor, inclusiv a autorităţilor publice, de la exercitarea prerogativelor proprietăţii. În fine, dreptul de proprietate este perpetuu, în sensul că el durează atâta vreme cât există şi bunul care face obiectul dreptului. În plus, dreptul de proprietate nu se stinge prin neuz şi nu poate fi pierdut. Dar, în România secolului XXI, lucrurile nu stau întocmai cum este scris în textul legii. Un astfel de caz este cel a peste 100 de persoane din satul Jucu de Mijloc, comuna Jucu, judeţul Cluj. Aceştia, în ciuda faptului că deţin dovezi de necontestat că sunt proprietari pe suprafaţa de teren solicitată pentru a le fi retrocedată, nu au fost puşi în posesie. Cazul comunei Jucu este mai mult decât cunoscut prin prisma faptului că primarul acestei unităţi administrativ-teritoriale clujene este reţinut de forţele legii pentru diferite abuzuri. Dar acest lucru nu-i ajută cu nimic pe oamenii rămaşi fără proprietăţile lor. Toate guvernele care s-au succedat după 1989 la putere au ţinut discursuri frumoase despre garantarea dreptului de proprietate, despre punerea în posesie a titularului de drept asupra unei proprietăţi. Numai că, aceleaşi guverne au fost chemate în judecată la CEDO pentru nerespectarea acestui drept fundamental, fiind condamnate la plata unor sume foarte mari, când totul se putea rezolva foarte repede şi uşor în instanţele româneşti doar prin respectarea legii. Oare când se va aplica şi în România legea, în sensul ei strict? |
|
||||
|
Doamnelor şi domnilor, În Spania a început, luni, cea de-a doua ediţie a Congresului Românilor din această ţară. Lucrările congresului, care se desfăşoară la Torrejon de Ardoz, se concentrează asupra condiţiilor de rezidenţă şi de muncă ale românilor care trăiesc în această ţară. Peste 200 de persoane reprezentând 100 de asociaţii ale comunităţilor româneşti din Spania participă la congres. Accentul se pune pe discutarea prevederilor legislative referitoare la rezidenţa şi accesul românilor pe piaţa muncii din Spania şi măsurile pentru îmbunătăţirea modului de aplicare a acestora. Romanii vor ca, începând cu anul 2008, sa poată fi angajaţi mai uşor în Spania. Un moment important îl va constitui dezbaterea privind fondurile alocate asociaţiilor de români în cadrul programelor de imigraţie la nivel naţional şi regional în Madrid şi Valencia, având în vedere faptul că cele mai multe comunităţi de români trăiesc în aceste două regiuni. Mai multe ateliere paralele vor dezbate subiecte de interes specific pentru românii din Spania, cum ar fi: asistenţa consulară, educaţia în limba română, sprijinirea lăcaşelor de cult sau rolul comunităţii romaneşti în promovarea relaţiilor economice bilaterale. În plus, vor fi prezentate programele derulate de către Spania si România pentru susţinerea integrării în societatea spaniolă si păstrarea identităţii culturale şi lingvistice a românilor din Spania. La al doilea Congres al Românilor din Spania participă şi ministrul liberal al educaţiei, Cristian Adomniţei, care va vizita şi şcolile publice din Spania, regiunea Castilla La Mancha, în care se desfăşoară cursurile de limbă, cultură şi civilizaţie românească. Guvernul liberal al României vine în sprijinul copiilor românilor din Italia şi Spania cu un program pilot demarat prin MECT prin care promovează limba română. La cursurile de limbă, cultură şi civilizaţie românească pilotate de MECT în Spania, s-au înscris atât elevii români încadraţi în şcolile spaniole, cât şi elevi de naţionalitate spaniolă, marocană, columbiană şi ucraineană. Cursurile de limbă, cultură şi civilizaţie românească sunt integrate în programa extracurriculară, opţională, a şcolilor publice din Spania şi acoperă întregul ciclu preuniversitar I - XII. Materialul didactic şi programa pentru orele de limba română, istoria României şi geografia României sunt furnizate de MECT. Cursurile sunt finanţate de MECT, iar, la finalul lor, elevii primesc un atestat. Profesorii care predau aceste ore în Spania sunt exclusiv rezidenţi pe teritoriul iberic. Cursurile au demarat din a doua parte a lunii octombrie în zonele în care sunt pilotate, respectiv Madrid, Guadalajara, Cuenca, Toledo, Albacete şi Ciudad Real. Prin programul educaţional mai sus menţionat, iniţiat de Guvernul României, au loc aceste cursuri de limbă, cultură şi civilizaţie românească, în anul şcolar 2007 - 2008 în anumite regiuni din Spania şi Italia, urmând ca ele să se extindă, progresiv, în anii următori. Vă mulţumesc. |
|
||||
|
"Bisericile de rit vechi" Stimate colege, stimaţi colegi, Cultul Creştin de Rit Vechi cuprinde credincioşi ortodocşi ruşi veniţi pe aceste meleaguri de aproape trei secole. În ciuda dificultăţilor, ruşii lipoveni au fost devotaţi Domnului şi au păstrat vie credinţa moştenită de la străbuni. Biserica Ortodoxă de Rit Vechi este continuarea vechii Biserici Ortodoxe Ruse, unde lipovenii se închină lui Dumnezeu aşa cum o făceau părinţii părinţilor lor, de dinainte de "schisma" de la 1654. Statornici pe aceste meleaguri, ruşii lipoveni sunt deţinătorii unor valori materiale şi spirituale de excepţie şi totodată păstrători ai tradiţiei şi religiei. Istoria acestora se aseamănă cu a poporului sfânt al Lui Dumnezeu, Israel, care, pentru a-şi salva identitatea şi credinţa, a fost silit să plece datorită invaziilor străine. În ultimii ani, construirea de noi lăcaşuri de cult a luat amploare, ceea ce este o bucurie pentru noi, credincioşii. Însă pot afirma cu mare tristeţe că unele dintre ele nu sunt tocmai într-o bună stare de funcţionare. Acestea sunt lăcaşuri de cult care datează încă de la primul război mondial, altele sunt construite din lemn, care pe parcursul anilor s-au deteriorat şi necesită consolidări şi reparaţii. Sunt cazuri în care multe dintre biserici care sunt în construcţie îşi stopează lucrările din cauza lipsei de fonduri. Putem aminti şi de situaţiile în care bisericile nu au încălzire termică şi nici sobe de lemn, ceea ce face ca pe perioadă de iarnă frigul să fie resimţit. Acestea sunt doar câteva dintre problemele cu care se confruntă bisericile de rit vechi. Având în vedere aceste probleme, consider că ar trebui să ne îndreptăm atenţia mai mult asupra sprijinirii şi consolidării acestor lăcaşuri sfinte. Pentru repararea, consolidarea şi întreţinerea bisericilor este nevoie de fonduri suplimentare prin introducerea de amendamente la Legea bugetului de la Fondul de rezervă bugetară din dispoziţia Guvernului. Cu diferite ocazii am observat starea acestor lăcaşuri de cult şi totodată importanţa globală acordată religiei şi credinţei în Dumnezeu. De aceea este nevoie să sprijinim cât mai mult bisericile, nu numai pe cele de rit vechi, să le consolidăm, reparăm, pentru ca prin aceasta credincioşii din întreaga ţară să se poată închina Domnului în condiţii normale. Vă mulţumesc. |
|
||||
|
Stimaţi colegi, La iniţiativa Ministerului Justiţiei, a fost adoptată într-o şedinţa Hotărârea de Guvern privind aprobarea Planului de acţiune pentru îndeplinirea condiţionalităţilor din cadrul mecanismului de cooperare şi verificare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei. Raportul Comisiei Europene din 27 iunie 2007 privind evoluţia măsurilor de acompaniere în România după aderare, a statuat menţinerea mecanismului de cooperare şi verificare în vederea monitorizării progreselor înregistrate de România şi a solicitat elaborarea de către autorităţile române a unui Plan de acţiune care să reflecte măsurile avute în vedere pentru soluţionarea celor patru condiţionalităţi. Astfel, principalele măsuri prevăzute în Planul de acţiune sunt:
În scopul monitorizării implementării măsurilor prevăzute de Planul de acţiune au fost create două organisme inter-instituţionale: Comisia de monitorizare a măsurilor ce vizează reforma sistemului judiciar şi Consiliul de monitorizare a măsurilor care vizează lupta împotriva corupţiei, ambele organisme fiind prezidate de ministrul justiţiei. Planul de acţiune a fost elaborat pentru a răspunde exclusiv domeniilor de interes semnalate în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare. |
|
||||
|
Evenimentele sunt cunoscute. Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, s-a transformat în agent electoral al micuţei grupări politice, PLD. La Iaşi, duminică, şeful statului a fost 100% omul acestei grupări şi a atacat din plin restul clasei politice, practic partidele parlamentare care nu-i cântă în strună. A reluat prăfuita temă a oligarhilor - referindu-se de această dată la deţinătorii de canale media -, acuzându-i că nu îi permit să promoveze informaţii despre referendumul pentru votul uninominal, a reluat şi la fel de prăfuita temă a celor "322" (între timp, câţiva dintre aceştia s-au transferat la PD, deci trebuie refăcut calculul aritmetic). Nu la aceste aspecte ţin să mă refer astăzi, pentru că nu mai reprezintă de mult o surpriză atitudinea preşedintelui Traian Băsescu faţă de cei care îi critică acţiunile neconforme cu legea fundamentală. Am să mă refer însă la altceva, şi anume la adevărata surpriză pe care am remarcat-o în urma participării domnului Traian Băsescu la această manifestare electorală. Liderii filialei Iaşi a PD şi-au manifestat, în anumite cercuri, totala iritare faţă de faptul că şeful statului a preferat să participe la lansarea eurocandidaţilor PLD în loc să fie prezent la lansările candidaţilor democraţi pentru alegerile pentru Parlamentul European care aveau loc în regiune. Fruntaşii PD din Iaşi consideră că acest ajutor al Preşedintelui pentru această grupare politică afectează poziţia PD, care în ultimele luni a scăzut dramatic în sondaje. De asemenea, democraţii nemulţumiţi sunt de părere că preşedintele Traian Băsescu sprijină în mod exagerat şi inutil PLD, pentru ca această formaţiune să depăşească pragul electoral. Majoritatea celor care nu agreează implicarea şefului statului în eurocampania PLD sunt convinşi că această grupare nu va reuşi deloc să depăşească nici cele 3 procente cu care este creditată inclusiv în sondajele comandate de operatorii favorabili Preşedinţiei. De altfel, nemulţumirile democraţilor ieşeni s-au concretizat şi prin pasivitatea cu care au acţionat în mobilizarea asistenţei, fapt ce l-a iritat pe şeful statului. Am aflat de la liderii locali ai Partidului Democrat că aceeaşi poziţie o au şi şefi din alte filiale judeţene şi inclusiv o parte dintre liderii de la centru. Nu sunt acestea singurele semnale ale unei răceli în relaţiile dintre PD şi PLD, mai precis a unei îndepărtări ale democraţilor de tabăra PLD. Un prim semnal s-a înregistrat recent chiar la "centru" imediat după ce preşedintele Traian Băsescu a declarat că toţi liderii PLD se vor regăsi în echipa de conducerea a viitoarei construcţii politice ce ar urma să cuprindă PD şi PLD. După nici 24 de ore, termenul de fuziune fie a dispărut din vocabularul liderilor PD, fie dacă s-a mai pronunţat, s-au făcut referiri clare la înghiţirea PLD, însoţite de comparaţii între procentele celor două formaţiuni. Şi nu este exclus ca, într-un viitor foarte apropiat, aceste răbufniri şi nemulţumiri la adresa PLD să devină publice, iar prin diverse canale media să înregistrăm chiar şi unele atacuri mai mult sau mai puţin dure, ţinta fiind unii PLD-işti. PS: Domnul preşedinte Traian Băsescu s-a referit la Iaşi, din nou, la tema corupţiei existente în cadrul actualei clase politice şi a afirmat că uninominalul îi va mătura pe corupţi. Până una alta, am să-i dau un exemplu de act de corupţie care s-a înregistrat chiar sub ochii domniei sale şi care vizează pe unul dintre politicienii noului val pe care îl susţine. Fluturaşii electorali ai PLD Iaşi au fost tipăriţi fără a avea înserat numărul de exemplare şi nici tipografia la care au fost realizaţi, lucru cerut în mod expres de legislaţia în vigoare. Persoana care a girat această ilegalitate nu este alta decât eurocandidatul PLD, Dumitru Oprea, care a făcut o comandă pentru mai multe materiale pentru Universitate (unde este rector), şi a cerut tipografiei să-i facă bonus şi respectivii fluturaşi. Deci, fluturaşi electorali pe banii unei instituţii publice. În presa locală din Iaşi, unul dintre liderii locali ai PLD, Marius Spânu, a recunoscut că fluturaşii în cauză nu respectă legea. Deci, iată, domnule preşedinte, un model de politician corupt, nu dintre cei 322, ci din cealaltă tabără. |
|
||||
|
Declaraţie politică: "Nu vă mai bateţi joc de agricultori!" Nu ştiu de-a ce se joacă oficialii din Ministerul Agriculturii, dar joaca lor începe să miroase a incompetenţă. Pe 31 octombrie, fermierii ieşeni au fost anunţaţi că a fost sistată perioada de depunere a dosarelor pentru subvenţiile la motorină exact din... 31 octombrie. Iniţial, termenul limită pentru solicitarea ajutoarelor era stabilit pentru data de 15 noiembrie. Şi mai ciudate sunt motivele ministerului de resort pentru devansarea datei: 1) perioada optimă pentru înfiinţarea culturilor de rapiţă, orz, orzoaică şi grâu a fost depăşită şi 2) tot personalul de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură a fost trimis pe teren, în control! Domnilor de la agricultură, Abia acum aţi aflat care sunt perioadele propice pentru înfiinţarea culturilor de toamnă? Când aţi propus termenul de 15 noiembrie nu ştiaţi aceste lucruri? Sau aţi încercat să vă faceţi puţină campanie electorală? Apoi, nu vi se pare că sună cam hei-rupist toată această desfăşurare de forţe, pe teren, în controale, care nu are la bază nici un fel de strategie coerentă? E greu să rezolvaţi într-o lună de zile ce nu aţi făcut în patru ani! Dacă veţi acţiona doar când oficialii europeni vă trag de urechi atunci chiar că am încurcat-o. Din păcate, incoerenţa manifestată la vârful Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a făcut ca o mulţime de mici fermieri ieşeni să nu poată cere subvenţiile pentru motorină. Sunt sigur că această situaţie s-a repetat peste tot în ţară. La anul, vă veţi întreba, din nou, cu ipocrizie, de ce agricultura românească a rămas de căruţă. Şi nu veţi mai putea da vina pe secetă! Domnilor guvernanţi, nu vă mai bateţi joc de agricultorii români! Puneţi mâna pe carte şi învăţaţi agricultură! Vă mulţumesc. |
|
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, La 24 noiembrie se împlinesc 80 de ani de la moartea lui Ion (Ionel) I.C. Brătianu, prestigioasă personalitate a vieţii politice româneşti din cea de-a doua jumătate a secolului XIX şi primele decenii ale veacului trecut, preşedintele Partidului Naţional Liberal, de numele căruia sunt intrinsec legate Războiul pentru reîntregirea ţării, Marea Unire de la 1918, Constituţia României din 1923 şi alte evenimente de însemnătate istorică ale neamului nostru. Ionel Brătianu, cum era cunoscut în viaţa politică marele bărbat de stat, a fost fiul lui Ion C. Brătianu, moştenind de la tatăl său, care se aflase printre fruntaşii revoluţionari de la 1848, dar şi în fruntea Războiului pentru Independenţă de la 1877, nu numai cinstea, curajul şi dragostea de muncă, dar şi iubirea de patrie şi ambiţia de a contribui cu preţul vieţii la propăşirea ei, trăsături proprii tuturor membrilor acestei întinse şi străvechi familii de boieri români. Inginer de căi ferate, Ionel Brătianu părăseşte repede cariera pentru care se pregătise şi se aruncă în vâltoarea luptelor politice, domeniu în care Brătienii aveau o îndelungată tradiţie. Botezul politic şi-l face de tânăr, ca deputat de Gorj, când, deşi descendent al unei familii de moşieri, abordează problema ţărănească, afirmând că oamenii satelor, de care depinde viitorul naţiunii, suferă cel mai mult. După doi ani de deputăţie, la 33 de ani ajunge pe banca ministerială, preluând succesiv conducerea câtorva departamente, dar o mare parte a vieţii şi-a consumat-o în fruntea Guvernului. Timp de 18 ani a fost preşedintele PNL, partid pe care l-a dominat cu autoritatea, voinţa, intransigenţa şi ambiţiile sale. Afirmarea sa în viaţa politică a fost apreciată cu atât mai mult cu cât în vremea sa a avut de înfruntat o întreagă pleiadă de personalităţi, ca Petre Carp, Alexandru Marghiloman, Iuliu Maniu, Alexandru Vaida Voievod, Titu Maiorescu, Take Ionescu, Constantin Stere, Nicolae Iorga, Octavian Goga, Nicolae Titulescu şi mulţi alţii. Apogeul carierei sale politice vine în timpul primului război mondial. Din cea mai fragedă vârstă a copilăriei avea în faţa ochilor imaginea României Mari. Sub vraja acestui vis, pe care-l nutriseră atâtea generaţii anterioare de români, a pornit cu toată convingerea războiul împotriva cotropitorilor ţării şi a asupritorilor neamului nostru. Sfidând opiniile contrare ale unor filogermani convinşi ca Titu Maiorescu, Petre Carp şi Alexandru Marghiloman, Ionel Brătianu a hotărât să participe alături de puterile Antantei împotriva statelor care alcătuiau Tripla Înţelegere. L-a convins şi pe Regele Ferdinand de acest pas decisiv pentru destinul românilor şi l-a sfătuit pe suveran să nu semneze Pacea de la Bucureşti impusă de Germania, a suportat criticile mareşalului Antonescu pentru slaba dotare a armatei, dar şi imputările lui Take Ionescu şi Nicolae Iorga pentru unele greşeli politice. A riscat şi a câştigat şi, odată cu el, întreaga naţie. La Conferinţa de pace de la Paris s-a bătut ca un leu pentru viitorul României Mari. N-a ezitat să părăsească sala dezbaterilor, atunci când aliaţii ignorau cererile românilor, repetând gestul pe care părintele său îl făcuse după Războiul de Independenţă. Cu toate acestea, n-a avut fericirea să se bucure din plin de marea izbândă de la 1918. Soarta ingrată a făcut ca la 1 Decembrie, când alaiul regal îşi făcea intrarea triumfală în Bucureşti, Ionel I.C. Brătianu să nu se găsească în postura de premier şi să privească totul de pe margine, ca un simplu spectator. Dar, în orice situaţie s-ar fi aflat, lumea ştia că el este pilonul în jurul căruia se întregise Ţara. Mulţi îl criticau, cuprinşi de invidie, Regele Ferdinand îl preţuia însă enorm. Meritul său în fruntea PNL a fost, de asemenea, de necontestat. Deşi nu avea la dispoziţie un partid de mase, deşi curentele de idei apăreau în PNL ca ciupercile după ploaie, Ionel Brătianu a conferit un mare prestigiu liberalismului, care a dominat autoritar viaţa noastră din primele decenii ale veacului trecut. Trebuie spus, totodată, că Ionel Brătianu a desfiinţat politiceşte, în propriul partid, pe oricine a încercat să-l obstrucţioneze. Dar, după dispariţia sa, PNL n-a mai avut un conducător de o asemenea anvergură nici până astăzi. Apariţia unor vârfuri liberale ca Vintilă şi Gheorghe Brătianu, I.G. Duca ori Gheorghe Tătărăscu, au fost nişte meteoriţi care s-au stins repede. De aceea, PNL are mereu senzaţia că a fost înmormântat la Florica o dată cu trupul lui Ionel Brătianu. La dispariţia lui prematură (63 de ani), probabil că a contribuit şi atentatul de la 9 decembrie 1909, când a fost ţinta a trei gloanţe care l-au nimerit în plin. A scăpat atunci ca prin urechile acului. Mulţi s-au întrebat, după ani şi decenii de la acest atentat: oare ce s-ar fi întâmplat cu Partidul Liberal fără Brătianu? Ce s-ar fi întâmplat dacă la izbucnirea primului război mondial prim-ministru n-ar fi fost Ionel Brătianu, ci un Titu Maiorescu sau Petre Carp? Vestea încetării din viaţă a celui care a fost Ionel I.C. Brătianu a produs în toată ţara consternare. Nimeni nu bănuia un sfârşit atât de apropiat. Lumea obişnuită ca, timp de un sfert de veac, să-l vadă în prim-planul vieţii politice, guvernând şi dominând evenimente ori dispute de partid, cu greu se putea deprinde cu lipsa lui din arenă. Cu toţii înţelegeau că, odată cu plecarea dintre oameni a lui Ionel Brătianu, dispărea unul din cei mai destoinici cârmaci pe care i-a avut ţara noastră, mulţi fiind convinşi că va trece multă vreme până când se va ivi politicianul care să-l poată înlocui. Şi astăzi, lipsa acestui ilustru bărbat de stat se simte la fiecare pas: o simte Ţara, o simte mai ales Partidul Naţional Liberal, care de 80 de ani îşi caută şeful suprem şi nu-l găseşte. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
|
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Îmi este foarte greu să înţeleg de ce se cramponează preşedintele Băsescu de votul uninominal în două tururi de scrutin, pe care vrea să-l legitimeze în viaţa noastră politică, printr-un referendum, când milioane de români nu înţeleg nici avantajele şi nici dezavantajele acestui nou sistem electoral. Ţelul esenţial al acestui demers insolit l-ar constitui, chipurile, reformarea clasei noastre politice, care, în opinia preşedintelui ţării, şi-a epuizat cele două obiective fundamentale din perioada tranziţiei: intrarea României în NATO şi în Uniunea Europeană. Astăzi, când şi-a pierdut orice legătură cu cei pe care-i reprezintă, subliniază domnia sa, clasa politică trebuie să cedeze locul unor forţe noi, capabile să valorifice cu succes marile posibilităţi pe care ţara noastră şi le-a creat prin aderarea la UE. N-am auzit alţi şefi de stat, cu excepţia dictatorilor, care să-şi fi propus vreun asemenea proiect utopic şi nici nu cred că vom descoperi în cuprinsul Planetei noastre vreo ţară în care clasa politică este unitară, este animată de aceleaşi idealuri, este legată prin interese economice comune şi năzuieşte în totalitate spre aceleaşi scopuri politice. O dovadă în acest sens o constituie existenţa mai multor partide, diferenţiate prin doctrine diferite, care acoperă un larg spectru politic, de la stânga la dreapta. Până şi în regimurile totalitariste, unde clasa politică este strunită de un singur stat major - partidul unic - controversele ideologice şi apetitul liderilor pentru putere sunt de necontestat. Pledând în favoarea votului uninominal în două tururi de scrutin, preşedintele Traian Băsescu nu face decât să menţină deschis conflictul său cu Parlamentul, cu Guvernul şi cu partidele, în tentativa de a suprima pluripartidismul, de a crea un Legislativ docil, după chipul şi asemănarea Marii Adunări Naţionale şi de a zdruncina fragila democraţie care stă la temelia, încă neconsolidată, a statului de drept. Asumându-şi cu de la sine putere sarcina de a reforma clasa politică, şeful statului nostru vrea să ne convingă, din păcate fără argumente, că prin adoptarea votului uninominal, la viitoarele alegeri legislative, electoratul va fi în măsură să aleagă un Parlament "curat" în locul celui "mocirlos" de astăzi. Numai de nu ne-am trezi cu unul "curat-murdar", garnisit cu mafioţi şi oligarhi care, candidând pe spezele propriului buzunar şi aruncând cu banii în dreapta şi-n stânga prin circumscripţiile uninominale, au mari şanse să câştige scrutinul, chiar cu voturi puţine. Preşedintele Traian Băsescu încearcă să demonstreze contrariul, afirmând că, spre deosebire de listele de partid, în cadrul cărora orice formaţiune politică îşi înscria propria clientelă, din rândul căreia erau aleşi parlamentarii, votul uninominal obligă la desemnarea unui singur candidat care, pentru a fi votat, trebuie să fie cel mai bun dintre cei mai buni. O dată ales, candidatul partidului câştigător devine unicul reprezentant în Parlament al celor care l-au votat, putând să fie tras la răspundere direct, pentru nerespectarea promisiunilor făcute, în campania electorală. În aparenţă, votul uninominal ar putea să fie considerat spuma democraţiei. Având în vedere că la viitoarele alegeri vor participa cel puţin 15 partide, noul sistem electoral se va dovedi un veritabil instrument antidemocratic, întrucât mulţi candidaţi uninominal vor deveni parlamentari doar cu votul a 20-30 la sută dintre alegători. Preşedintele Băsescu evită să ne spună însă cine va reprezenta în parlament marea majoritate a alegătorilor (70-80 la sută) care au votat în baza altor opţiuni politice. Se mulţumeşte să afirme că votul uninominal în două tururi de scrutin este unul dur şi cu multe inechităţi. Atunci de ce pledează cu atâta înfocare pentru o asemenea inechitate de proporţii? Preşedintele Băsescu ocoleşte, de asemenea, un alt adevăr, acela că atât în cazul votului pe liste, cât şi al celui uninominal, candidaţii sunt propuşi de partide, cu excepţia independenţilor, dar mai ales că nicio formaţiune politică nu va risca să-şi desemneze candidaţii din rândul unor oameni necunoscuţi, fără o imagine conturată în viaţa publică. De unde să găsească partidele politice acei îngeri uninominali, pe placul domnului Traian Băsescu, pentru a forma un Parlament curat şi sfânt ca Edenul? Ca să ne convingă de însemnătatea votului uninominal în cadrul procesului de primenire a clasei noastre politice, domnia sa recurge la o paralelă pe cât de neavenită, pe atât de neconvingătoare, afirmând că la viitoarele alegeri parlamentare, senatorii şi deputaţii ar putea să fie desemnaţi aşa cum sunt astăzi votaţi primarii, adică în două tururi de scrutin. Dar şi aici, şeful statului se opreşte la jumătatea drumului, evitând să spună, probabil din motive subiective, cât de incorecţi, cât de necinstiţi şi cât de imorali sunt unii primari, din păcate deloc puţini. Este nevoie, într-adevăr, de o profundă transformare în mentalităţile oamenilor noştri politici, mai ales acum, când România a devenit ţară comunitară, dar o mutaţie de o asemenea factură nu se produce într-o singură zi, prin introducerea unui buletin de vot în urnă, ci printr-un proces politico-educativ, susţinut de o legislaţie adecvată. Primarul nu poate fi invocat drept o întruchipare democratică desăvârşită a votului uninominal în două tururi de scrutin. Înainte de a decide asupra unui sistem electoral, trebuie să reflectăm cu mult mai multă atenţie asupra omului pe care vrem să-l aşezăm în fruntea unei comunităţi. În Bucureşti avem şapte primari, dar numai edilul şef al sectorului doi îşi îndeplineşte cu vocaţie, pasiune şi responsabilitate misiunea încredinţată de electorat. Din păcate, doar cu o floare nu se face primăvară, darămite reformă politică. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
|
||||
|
Declaraţie politică: "Emigraţia românească: lapte şi fiere pentru România" E deja o axiomă afirmaţia potrivit căreia migraţia a făcut civilizaţia. SUA nu ar fi existat fără migraţie, românii din Italia au contribuit la realizarea a câteva procente din produsul intern brut italian, în Spania avem deja români aleşi în posturi de conducere locale. Cât despre România, aceasta a primit sume importante în euro de pe urma muncii conaţionalilor noştri. Si totuşi, prezentul este inundat de evenimente care incriminează pe români şi România de-a valma, global. Asistăm la naşterea unor valuri de antipatie transeuropeană, în mai multe ţări ale UE unde romanii muncesc şi produc venituri naţiunii respective de ani de zile, apar reacţii negative la adresa românismului. Ce este de făcut? Ca parlamentar reprezentând un judeţ, Bacăul, care are o relaţie solidă cu nordul Italiei (curse aeriene directe, căsătorii internaţionale, vizite ale personalităţilor italiene, afaceri de tot felul care înfloresc) mă simt implicată. De aceea, am acţionat. Am propus înfiinţarea la nivelul Consiliului Europei a unui mediator european pentru rromi. Faptul că mai ales rromii noştri sunt la originea unor tensiuni între noi şi italieni este de interes, iar rromii, semnificativi ca număr în grupul migranţilor europeni din mai multe ţări către vest creează probleme. Tocmai de aceea, problemele generate de ei şi problemele lor ca emigranţi se cer a fi rezolvate global, european şi nu numai de ţările lor de origine. Am scris colegilor din parlamentul italian pentru a le cere să monitorizeze felul în care expulzările româneşti conform recentului act normativ elaborat în Italia şi care a intrat rapid în vigoare, să nu încalce Convenţia europeană a drepturilor omului. Am propus alături de peste 40 de parlamentari români, înfiinţarea unei comisii mixte speciale pentru migraţii, refugiaţi şi populaţie pentru a crea un cadru parlamentar de discutare şi anchetare a unor situaţii care apar în aceste domenii. Am depus o rezoluţie la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei privind creşterea rolului parlamentelor naţionale în domeniul migraţiei. Ce aştept de la celelalte autorităţi româneşti? O atitudine demnă şi fermă cu privire la apărarea drepturilor şi intereselor cetăţenilor români aflaţi în afara graniţelor. O colaborare eficientă în domeniul prevenirii şi soluţionării infracţiunilor comise de români în străinătate. Acţiuni concrete la nivelul organelor Uniunii Europene, provocarea de dezbateri, găsirea de soluţii pentru ca cetăţenii români, care au devenit cetăţeni europeni din ianuarie 2007, să fie trataţi corect. |
|
||||
|
Domnul Mihai Cristian Apostolache: Stimaţi colegi, Declaraţia politică de astăzi are ca subiect alocaţiile de stat pentru copii. Potrivit Constituţiei României, copiii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi asistenţă în realizarea drepturilor lor, statul având obligaţia de a acorda alocaţii pentru copii şi ajutoare pentru îngrijirea copilului bolnav sau cu handicap. Constatăm însă că, în ciuda faptului că actul fundamental consacra un regim special pentru copiii României, autorităţile nu binevoiesc să respecte şi să adopte măsuri care să dea viaţa normelor constituţionale în materie. Mă refer aici la alocaţia pentru copii al cărei cuantum nu are nici un fel de legătură cu realitatea, suma fiind de-a dreptul derizorie comparativ cu nevoile copilului. Consider că este obligaţia guvernelor de a aborda urgent această problemă, în sensul creşterii acestei alocaţii în concordanţă cu nevoile prezentate, dar şi cele de perspectivă. De aceea, propun creşterea alocaţiei pentru copii la 100 lei lunar, sumă care să se împartă în două componente: 65 lei să fie acordată lunar copilului, iar restul de 35 lei să meargă către un fond de economisire garantat de stat, copilul putând să acceseze fondul de economisire numai la împlinirea vârstei de 18 ani. În acest fel, fiecare copil va avea la dispoziţie o sumă de bani lunar, iar de o altă sumă, mult mai mare, va beneficia la împlinirea vârstei de 18 ani. Vă mulţumesc. |
|
||||
|
Domnule preşedinte, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Importanţa alegerilor europarlamentare în viziunea preşedintelui şi a premierului". Asistăm, de prea mult timp, la lupta distructivă dintre un preşedinte intrigant şi interesat doar de partidul său şi un premier orgolios care nu face decât să îi ridice mingi la fileu pentru a-i întreţine stările conflictuale în care se simte bine. Peste mai puţin de două săptămâni, vom aştepta ca poporul să meargă la urne pentru a-şi vota reprezentanţii în Parlamentul European. Mai mult decât atât, Traian Băsescu ar trebui să vrea ca electoratul să meargă să voteze la referendumul pentru votul uninominal, decretat chiar de domnia-sa. Vă dau impresia cei doi oameni de stat că sunt interesaţi de reprezentarea la nivel european sau de votul uninominal? Nici pomeneală! Ei se războiesc continuu, fără să le pese măcar puţin de ce se întâmplă în jurul lor. Sunt parcă orbiţi de ura pe care şi-o poartă. În ultimele zile, l-au luat ca subiect pe ministrul de extern Adrian Cioroianu şi au început disputa pe tema oportunităţii demisiei lui, în urma unor declaraţii nefericite pe care le-a avut cu privire la imigranţii infractori. După cum bine ştiţi, s-a ajuns în situaţia ca Băsescu să solicite demisia lui Cioroianu, iar Tăriceanu să ceară demisia lui Băsescu. De mai bine de o săptămână, au dat cei doi "combatanţi" impresia că ar fi interesaţi de alegeri? Vedeţi bine că nu! Atunci, vin şi întreb: cum să fie interesaţi alegătorii de alegerile europalamentare, atâta timp cât reprezentanţii lor preferă să continue "gâlceava politică" distructivă pornită de prea mult timp? Sunt sigur că şi partidele celor doi, PNL şi PD, resimt în momentul de faţă un soi de frustrare văzând că nu primesc sprijin în campania electorală din partea conducătorilor lor, mai mult sau mai puţin declaraţi. Este ghinionul lor de a avea drept lideri oameni mânaţi doar de interese şi orgolii personale. Dar este şi ghinionul poporului român că Băsescu şi Tăriceanu au reuşit în trei ani să distrugă tot, de la agricultură, la sistem de învăţământ şi sistem sanitar, până la justiţie şi politică externă. Abia la alegerile viitoare, când electoratul ne va scăpa de ei şi vom reveni noi la putere, vom putea evalua adevăratele dimensiuni ale dezastrului creat de "râca" dintre cei doi. Acum au ajuns în situaţia de a ridiculiza prin atitudinea lor importanţa alegerilor pentru Parlamentul European. Se pare că dacă pentru ei aceste alegeri nu au nici o miză, nici nu-i interesează. Pe noi, da! Vă mulţumesc. |
|
||||
|
«"Integrarea rromilor, un subiect plasat la "şi altele"». Soarta noastră este legată, indiferent de voinţa noastră, de conaţionalii noştri de orice etnie. În România sau în afara graniţelor, cetăţenii români trebuie să convieţuiască. Atitudinile discriminatorii din ultima perioadă, care au degenerat într-un mare scandal pe plan extern, dar care şi-a găsit o scenă bună în Italia, trebuie asumate de întreaga societate, dar şi de către autorităţile române sau din Uniunea Europeană. Prejudecăţile coordonează atât discursul omului de rând, cât şi al oamenilor politici. Când un român get beget fură miliarde din buget şi sărăceşte o întreagă ţară, vina cade pe el personal. Când un rrom fură o găină sau fier vechi pentru a-şi hrăni familia, vina cade pe el, dar, în acelaşi timp, şi pe toţi rromii. Sistemul şcolar refuză să recunoască rromii ca o minoritate culturală cu interese şi nevoi diferite de cele ale restului populaţiei. Interesant este faptul că un cerşetor rrom sau un copil al străzii este mai uşor de observat decât un copil rrom care se duce la şcoală. De la aceste aspecte care pot părea minore, am ajuns ca premierul, ministrul de externe sau chiar Preşedintele ţării să facă declaraţii de-a dreptul condamnabile. Ce pretenţii să avem de la partenerii noştri europeni, când Traian Băsescu este în vizorul Consiliului Naţional de Combatere a Discriminării pentru sintagma "ţigancă împuţită", când primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu cataloghează o întreagă etnie drept una de infractori, iar ministrul Adrian Cioroianu îşi imagina lagăre de muncă în Egipt. Ce semnal au fost aceste mesaje făcute la cel mai înalt nivel pentru politica noastră externă? Ne aflăm în plină campanie electorală pentru Parlamentul European, iar o astfel de temă ar trebui să-şi găsească locul pe agenda partidelor politice. Problematica integrării romilor nu trebuie plasată la "şi altele", pentru că tocmai aceste tergiversări au condus la situaţia actuală. În această ecuaţie ar trebui să intre nu doar relaţiile bilaterale stabilite la nivel central, ci şi parteneriatele de colaborare dintre autorităţile locale din România şi cele de la nivelul Uniunii Europene. Relaţia cu diaspora nu trebuie să se reducă la amenajarea secţiilor de votare la referendumuri şi alegeri, ci la identificarea problemelor cu care se confruntă, inclusiv cele de imagine. Comunitatea europeană în ansamblul ei trebuie să recunoască această temă general valabilă şi oare cum va putea fi aceasta inclusă pe agenda Parlamentului European şi a altor foruri europene, dacă în România este de domeniul "ş.a.m.d."? Pentru a asigura României un mediu civilizat şi o societate normală, europeană, trebuie să ne pese acum! |
|
||||
|
"Întoarcerea la Partidul-stat" Datorită faptului că preşedintele este votat direct de popor, el beneficiază de o legitimitate indiscutabilă, însă responsabilitatea morală a acestuia este aceea de a reprezenta interesele întregului popor şi nu a unei anumite zone de interes sau partid politic. Accepţiunea că preşedintele este produsul unei anumite majorităţi, de o anumită coloratură politică, vine să pună un semn de întrebare în contextul definirii ideii de stat democratic. Dacă acest lucru este o povară sau o constrângere pentru un preşedinte este de preferat ca acesta să demisioneze, pe simplu motiv că nu reuşeşte să accepte obligaţiile ce îi revin prin acest statut. O astfel de atitudine greşită pune, indirect, în primejdie principiile democratice ale unui stat de drept. Un pericol care se întrevede în contextul politic actual este exaltarea ideii de cezarism, fie el şi îmbrăcat în haine democratice, care, în definitiv, constituie depăşirea atribuţiilor constituţionale şi dispreţul faţă de funcţia reprezentativă a Parlamentului. În contextul în care anumite lucruri nu sunt reglementate prin lege, se lasă loc interpretării din punt de vedere al moralităţii şi al bunului simţ. Constituţia României prevede art.84 alin.(1): "În timpul mandatului, preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nicio altă funcţie publică sau privată." Este adevărat că în Constituţie nu se precizează faptul că preşedintele statului nu se poate implica în campania electorală a unui partid ca agent electoral, însă, în Constituţie nu sunt precizate nici alte lucruri de bun simţ, de care o persoană cu un astfel de statut ar trebui să ţină cont. Suntem martorii transformării PD-ului în partidul-stat, aşa cum acesta a devenit deja partid prezidenţial. Vă sună cunoscut? Ceva în genul ăsta am trăit şi înainte de 1989, iar ascensiunea comunismului nu a pornit de la premise morale. Dacă stăm şi analizăm mesajele şi acţiunile lui Traian Băsescu, vom descoperi foarte multe expresii reproduse aproape la nivel de citat din Manifestul Comunist, făcându-mă să cred că domnia sa este un mare admirator al operei lui Marx şi Engels. Şi dacă este un admirator al acestora, cine mă opreşte să cred că el nu va pune în practică această învăţătură. Iar dacă va pune în practică aceste teorii, pot afirma cu certitudine că democraţia se află într-un real pericol. Mizez pe simţul raţional, aproape intuitiv, al acestei naţii, care are experienţa neplăcută a unui comunism mult prea prelungit, că astfel de atitudini vor fi taxate. Un exemplu pe care l-au dat ieşenii când Băsescu a vorbit unei săli aproape goale, ar trebui să-l aducă cu picioarele pe pământ şi să accepte că românii nu mai vor un tătuc, nu mai vor un stat totalitar. |
|
||||
|
Declaraţie politică: "Comunităţile româneşti - uitate din nou de Guvernul Tăriceanu II" Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Aşa cum am prevăzut în declaraţia mea politică precedentă, ministrul Cioroianu a recidivat din nou în privinţa ignorării comunităţilor româneşti de peste hotare. Conform articolului 23 din Legea nr.373/2004, cu completările din Ordonanţele de urgenţă nr.31 şi nr.35 din 2007, Ministerul Afacerilor Externe este obligat să organizeze şi să doteze secţiile de votare de pe lângă misiunile diplomatice şi consulare şi din alte localităţi din afara ţării. Ca şi în cazul referendumului pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu din 19 mai a.c., Ministerul Afacerilor Externe, condus de domnul Cioroianu, încearcă să îi împiedice pe românii din afara ţării să îşi exercite dreptul constituţional de a vota deoarece nici până acum, cu două săptămâni înainte de data referendumului, nu a fost făcută publică lista secţiilor de votare pentru milioanele de români care locuiesc în afara ţării. Probabil aşa crede ministrul Cioroianu că îi poate împiedeca pe români să voteze. Cine ştie? Domnule prim-ministru Tăriceanu, de câte ori trebuie să mai gafeze ministrul de externe Cioroianu pentru ca să vă delimitaţi de afirmaţiile acestui ministru, să nu mai toleraţi incompetenţa dânsului dovedită în mod repetat: de la necunoaşterea legilor până la afirmaţii atât de grele referitoare la anumite comunităţi româneşti? Cât timp trebuie să mai treacă pentru ca românii din străinătate să afle de la acest ministru de externe al României unde trebuie să voteze? În încheiere sper ca măcar acum, Guvernul Tăriceanu II să-şi asume responsabilitatea pentru dezamorsarea situaţiei create astfel încât comunităţile româneşti să nu mai fie ignorate şi cetăţenii români aflaţi în afara graniţelor ţării să-şi poată exercita drepturile constituţionale. Vă mulţumesc. |
|
||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, "Apără şi ocroteşte, Doamne, pe români!" Nu am crezut că îmi va fi dat vreodată să văd atâta umilinţă la care sunt supuşi atât românii din România, cât şi cei din Uniunea Europeană - "spaţiu de libertate, securitate şi justiţie". Cu atât este mai de neînţeles această situaţie, cu cât ne aflăm în anul 2007, iar România este membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Ne doare umilinţa la care suntem supuşi, pentru "vina de a fi români", din partea autorităţilor italiene dar, mai ales, din partea autorităţilor române, care au ignorat problemele etniei rome. Şi dacă, în aceste zile, asistăm la exacerbarea xenofobiei, de vină nu sunt doar cetăţenii români sau cetăţenii italieni, ci chiar diriguitorii noştri - aceia care, în loc să găsească soluţii, au exportat infracţionalitatea, graţiind clientelismul de dragul aportului financiar, ignorând legea. Românii din ţară - şi nu numai -, precum şi italienii "normali" spun că în astfel de situaţii sunt lucruri care se fac şi nu se aclamă în piaţa publică, pentru că, altfel, au efect de incitare la manifestări discriminatorii, de încurajare şi de alunecare către atitudini şi reacţii neo-fasciste. În condiţiile în care guvernanţii noştri promovează imaginea României în străinătate, consultându-se şi alăturându-se cu infractorii, şi făcând poză de familie cu "Arginţi şi Imperatori", nu mă mai surprinde "vânătoarea de români". Din poze lipseşte Monica Macovei. Mă revoltă însă atitudinea, comportamentul şi limbajul ministrului român de externe Adrian Cioroianu, căruia foarte mulţi îi spun acum ministrul Gafone, care perseverează în a face să scadă şi bruma de credibilitate care i-a mai rămas României. Iată cum, astfel, criza în problema imigranţilor români de etnie romă dintre România şi Italia tinde să se transforme în afacerea Cioroianu vs. România, sub ochii blânzi şi îngăduitori ai premierului Tăriceanu, dar sub cei îngroziţi ai oficialilor europeni. Cred că este cazul, dacă tot i-a căzut cu tronc deşertul egiptean, ca domnul ministru să se gândească de data aceasta - sigur, în măsura în care poate - dacă nu este mai bine să facă un efort şi să-şi cumpere acel teren la care visează, ca să aibă unde să se autoexileze; acum, când încă mai are timp; acum, când încă nu au fost compromise definitiv şi irevocabil relaţiile României cu Cancelariile europene. Rămâne ca inactivitatea şi insuccesul diplomaţiei române să fie salvate de negocierile cu Grupul de prietenie din Parlamentul italian, de delegaţia parlamentară a României condusă de vicepreşedintele Senatului, dr. Corneliu Vadim Tudor, preşedintele Partidului România Mare. Vizita Grupului de prietenie româno-italian efectuată în perioada 13-16 noiembrie anul curent, cred că va da roade mult mai bune decât vizita papagalilor din diplomaţia românească. |
|
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Prevederile articolului 82 din Constituţia României, privind validarea mandatului şi depunerea jurământului, se aplică in integrum şi în privinţa primului-ministru, a miniştrilor şi a celorlalţi membri ai Guvernului, care depun în mod individual în faţa Preşedintelui României jurământul de credinţă cu următorul conţinut: "Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului roman, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României". Indiscutabil, conţinutul acestui jurământ este unul extrem de profund şi viabil, fiind necesar a exista şi mai ales a fi depus într-un mod responsabil de către categoriile vizate, în orice ţară cu un regim democratic şi funcţional, fiindcă în caz contrar ne situăm doar la nivelul grotesc al emiterii şi repetării unor truisme plăcute şi reconfortante ca şi percepţie publică, dar hilare pe fond şi lipsite de o aplicabilitate practică. Desigur, în orice societate democratică, cu principii şi valori comportamentale şi definitorii transpuse cel puţin în plan teoretic, este mai mult decât evidentă şi incontestabilă existenţă unor abordări teoretice diferite şi controversate, faţă de ceea ce înseamnă raportul moralitate versus profitabilitate, prin maniera în care acesta este utilizat de către diferite centre de putere, fie ele şi executive, şi graniţa până la care aceste două concepte antagonice pot coexista în mod decent şi deloc oneros. Astfel, potrivit uneia dintre prevederile Constituţiei României reflectate anterior în articolul 82, orice guvern, indiferent de compoziţie sau coloratură politică, se obligă practic prin jurământul depus să-şi dăruiască printre altele puterea şi priceperea pentru propăşirea materială a cetăţenilor pe care îi reprezintă şi nu o propăşire individuală a primului ministru şi a membrilor cabinetului, cum se întâmplă de obicei, în mod cutumiar, în unele ţări balcanice aflate într-o permanentă tranziţie morală, ca de exemplu România. Abordând această chestiune de la sugestivul aforism a lui Nichita Stănescu conform căruia: "Cinstea nu e o vocaţie, cinstea e o opţiune", primul ministru Călin Popescu-Tăriceanu, împreună cu ministrul finanţelor, Varujan Vosganian, aflându-se probabil într-o crasă lipsă de "idei constructive" şi-au manifestat într-o manieră "candidă" opţiunea faţă de cetăţeni şi Comisia Europeană, prin modificarea şi completarea Codului Fiscal, în sensul introducerii unei taxe auto de primă înmatriculare extrem de controversată şi mai ales discriminatorie pentru posesorii de autovehicule. Astfel, dacă în primă fază această taxă îi viza în mod direct pe proprietarii de maşini second-hand şi încuraja prin taxele propuse în mod total "dezinteresat" cumpărarea de maşini noi, pe considerentul că nu putem permite ca România să se transforme într-un "cimitir de fiare vechi al Europei", ulterior însă după realizarea de către premier a unor câştiguri substanţiale prin firma al cărei acţionar majoritar este, ATS SRL, guvernul a schimbat macazul, susţinând în mod ferm schimbarea politicii, respectiv taxe mai mici pentru maşinile vechi şi taxe mai mari pentru cele noi, pe considerentul extrem de "logic" conform căruia cu cât maşina este mai nouă, cu atât aceasta va polua mai mult, iar obiectivul "grijuliului" guvern este ca poluatorul să plătească. Problema, în toată această nebuloasă, este practic reprezentată de discrepanţele majore existente între modul de percepere al interesului public pe care anumite guverne, precum cel bulgar îl au în această privinţă şi acesta este net favorabil cetăţenilor prin sumele acceptabile pe care aceştia le au de plătit pentru înmatricularea unei maşini de exemplu, în jurul sumei de 100 de Euro, şi maniera prin care actualul guvern autohton, înţelege să-şi sprijine cetăţenii: spoliindu-i. În tot acest peisaj mercantil cu o reprezentaţie sordidă, rolul de prim solist îi revine premierului Tăriceanu, care prin capacitatea managerială "de excepţie" şi prin "totala lipsă de interes privat" în scandalul creat, a reuşit cu o eficienţă demnă de invidiat şi chiar de patentat, ulterior preluării funcţiei, să obţină un profit de 30 de ori mai mare decât anterior acestei ipostaze, cu celebra firma ATS SRL, care pur întâmplător are ca şi obiect de activitate tocmai vânzarea de maşini noi, sau prin acordarea de facilităţi pentru construirea unui nou sediu pentru firma franceză ale cărei maşini au fost vândute pe bandă rulantă, din bani a căror origine nu este una deloc privată, ci publică. Plecând de la principiul conform căruia "cea mai nobilă preocupare a omului e omul", este cât se poate de evident, că pentru premierul Tăriceanu, acest principiu funcţionează fără cusur, când e vorba de propriul interes şi respectiv "omul pentru om e lup", când e vorba să contribuie conform prevederilor constituţionale la o propăşirea materială diferită de cea personală: a cetăţenilor. |
|
||||
|
Declaraţie politică: "Descentralizarea administrativă - proiecte nematerializate, acţiuni stagnate". Am arătat într-o declaraţie politică anterioară că descentralizarea administrativă a constituit, după 2004, prilejul unor angajamente nerealiste, al unor declaraţii răsunătoare, din partea noilor guvernanţi ai Alianţei D.A., dar şi al unor evidente impasuri pe planul realizărilor efective în direcţia menţionată. Însuşi faptul că s-a elaborat, în această perioadă, o lege pe tema descentralizării doar "în principiu", fără termene şi modalităţi concrete de materializare, fără obiective şi acţiuni practice de reorganizare a structurilor administraţiei centrale şi locale, constituie dovezi certe ale neglijării acestei mari probleme naţionale, a abandonării tuturor temelor care se circumscriu acestui demers de mare anvergură la toate nivelurile instituţiilor publice din ţară. S-au stabilit, ce-i drept, termene pentru finalizarea unor strategii generale şi sectoriale de descentralizare, menite să asigure redistribuirea de competenţe pe diferitele nivele ale administraţiei în profil departamental sau local. Ele, desigur, au expirat încă de anul trecut, la ora actuală nefiind cunoscută nici cea mai mică intenţie de a transmite din atribuţii (şi din fondurile alocate, de la centru spre teritoriu). Consider că, de fapt, tocmai aceste subiecte sunt cele mai greu de rezolvat: "predarea" competenţelor care întregesc încă atributele puterii centrale şi renunţarea la fondurile care asigură funcţionalitatea instituţiilor. Ele sunt de fapt cauzele care determină menţinerea situaţiei la nivelul existent anterior. Ba, s-ar putea spune, în unele privinţe (cum este cea care se referă la resursele financiare) există destule dovezi că, în ultimii trei ani, s-a parcurs un drum invers: s-au iniţiat programe şi s-au destinat fonduri pentru susţinerea lor, repartizate la nivel guvernamental; s-au stabilit, de asemenea, acţiuni, a căror desfăşurare s-a finanţat tot din fonduri centrale, alocarea lor în teritoriu fiind făcută după criterii necunoscute sau fără niciun fel de criteriu obiectiv şi riguros fundamentat. Mă rezum să ilustrez această afirmaţie cu exemple din acţiunile guvernamentale iniţiate pentru repararea şi reabilitarea şcolilor (rămânând misterios modul cum s-a stabilit repartizarea fondurilor pe unităţi administrativ-teritoriale); asigurarea sumelor necesare pentru termoficarea urbană (şi la acest capitol nu există temeiuri obiective care "motivează" defalcarea în teritoriu a fondurilor alocate); însuşi programul de alimentări cu apă şi canalizări stabilit prin Ordonanţa nr.7/2006, asemenea celui demarat în 1977 pentru lucrări similare de asigurare a apei şi pietruiri de drumuri la sate, se finanţează tot de la nivel central (şi tot acolo unde interesele politice şi nu cele social-edilitare o cer). Dar despre (ne)descentralizarea în plan financiar, despre permanenta discrepanţă dintre transferul resurselor şi necesităţile comunităţilor locale, într-o altă intervenţie, care să se constituie ca declaraţie politică, dar şi ca o... demascare a inerţiei şi pasivităţii pe această linie. |
|
||||
|
Declaraţie politică: "Despre starea sănătăţii în judeţul Botoşani şi cât de competenţi sunt responsabilii din domeniu". Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de azi se referă la situaţia în care se găseşte sistemul de sănătate botoşănean, mai ales în ceea ce priveşte numărul de medici care lucrează pentru a apăra sănătatea cetăţenilor judeţului nostru, şi cine are "grijă", la nivel înalt, de starea de sănătate din judeţ. Abia de curând, deşi se vehiculează de ani de zile că judeţul Botoşani are o carenţă în ceea ce priveşte medicii specialişti, reprezentanţii Autorităţii de Sănătate Publică, în colaborare cu ai CJASS, au făcut o cercetare care să lămurească acest aspect. Analiza a vizat laboratorul de specialitate al tuturor spitalelor din judeţ. Potrivit directorului ASP Botoşani, Gabriel Oprişanu: "S-a făcut această cercetare fiindcă ni s-a cerut de la minister o previziune a numărului de medici specialişti de acre judeţul ar avea nevoie. Conform statelor de funcţii ale spitalelor, numărul de medici necesari ar fi de 129. Astăzi, în contract cu CJASS Botoşani sunt 71 de medici. Ar rezulta o diferenţă de 58 de medici lipsă pe judeţ. La o aprofundare a situaţiei, s-a constatat că cei 71 de medici ar putea acorda într-un an aproximativ 400.000 de consultaţii pe diferite specialităţi. Însă, în evidenţele CJASS Botoşani apare că numărul de servicii decontate de CJASS este mult mai mic. Am constatat că numărul de servicii a fost de 195.000, deci, la jumătate decât maximul pe care l-ar putea realiza cei 71 de medici. Ar trebui să vin cu solicitare către minister pentru completarea cu medici. Dar, dacă nici cei 71 de medici nu îşi fac treaba la maximul de randament, la ce să cerem mai mulţi? Ne facem de râs. Aceşti medici ne sunt suficienţi. Este un mit pe care l-am spulberat. Astăzi, în Botoşani nu avem carenţă de medici specialişti, cel puţin în ambulatoriu", a spus Oprişanu. Stupefiant!!! Aşadar, un reprezentant al autorităţilor, responsabil cu sănătatea publică, face nişte afirmaţii potrivit cărora medicii din judeţ nu numai că sunt puţini, dar mai şi trag chiulul în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu şi, în consecinţă, la Botoşani oamenii sunt bolnavi, în ciuda faptului că sunt destui medici, şi asta, pentru că aceştia nu îşi fac datoria! Asemenea gogoriţă rar am mai auzit! Ne întrebăm cum este posibil ca un asemenea om să se afle la conducerea unei instituţii de o asemenea importanţă pentru siguranţa judeţului, aşa cum este domnul Oprişanu? O să şi justific de ce fac aceste afirmaţii, plecând tocmai de la spusele acestui domn. Mai întâi, studiul în cauză a fost făcut pentru că ministerul a cerut-o! Cum este posibil aşa ceva? Când orice cetăţean simte pe pielea lui că nu sunt destui medici şi că este o problemă, trebuie ca un funcţionar judeţean să nu facă nimic pentru a investiga problema, până nu este împins de la spate de un ordin venit de la Bucureşti? Poate că şi pentru a ne îmbolnăvi, stimaţi botoşăneni, ar trebui să cerem aprobare de la Bucureşti! Mai apoi, s-a constat o deficienţă de 58 de medici, dar, chipurile, nici aceasta nu e justificată, pentru că cei 71 de medici specialişti din ambulatorii au decontat către CJASS Botoşani numai 195.000 de servicii, în loc de 400,000, cât ar fi fost normal. Nimic mai nefiresc de susţinut! Este normal ca numărul de servicii decontat să fie mai mic, de vreme ce CJASS Botoşani nu are bani suficienţi să deconteze toate serviciile! Deci, este normal ca medicii să nu le înscrie şi să nu le transmită pe toate la CJASS, pentru că oricum ele nu ar fi plătite! Asta nu înseamnă că medicii închid cabinetele şi pleacă acasă. Dimpotrivă. Orice vizită în spitalele din judeţ ne arată că sălile de aşteptare sunt pline, la fel şi cabinetele de consultaţii şi tratament. Oamenii vin la medic pentru că sunt în nevoie şi nu stau să întrebe pe responsabilii cu sănătatea din judeţ dacă să-şi caute sau nu beteşugul la medic. Deci, aflăm de la domnia sa, personal, că domnul Oprişanu nu va cere suplimentarea numărului de medici pentru Botoşani, pentru că statistica îi arată domniei sale că medicii din judeţ, deşi puţini, cum recunoaşte şi dumnealui, fac faţă cu brio solicitărilor şi mai au şi timp să se odihnească şi să huzurească de bine!!! În câte spitale aţi fost, să constataţi aceste lucruri, domnule director? Mergeţi acolo şi spuneţi-le pacienţilor şi medicilor că sunt destui doctori, dar nu sunt pacienţi cărora aceştia să le presteze servicii medicale! Să vedem cine o să vă dea dreptate, şi atunci să vorbiţi despre ruşine, stimate domn! Solicit pe această cale responsabililor să-l trimită de urgenţă pe acest domn director Oprişanu, care nu numai că ofensează medicii şi pacienţii din judeţ, dar şi, în incompetenţa domniei sale, prejudiciază grav siguranţa publică! |
|
||||
|
În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul Bogdan Olteanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Ioan Munteanu, Valeriu Ştefan Zgonea, şi doamna Daniela Popa, secretari. Şedinţa a început la ora 10,00. |
|
||||
|
|
Doamnelor şi domnilor deputaţi, Continuăm şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul celor 325 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 143; sunt absenţi 182, din care 61 participă la alte acţiuni parlamentare. La punctul 2 pe ordinea de zi, avem modificări privind componenţa nominală a unor comisii permanente ale Camerei Deputaţilor. Grupul parlamentar al Partidului Conservator propune trecerea domnului deputat Corneliu Ciontu de la Comisia pentru sănătate şi familie la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, în calitate de membru. Dacă sunt obiecţii la această propunere? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră această propunere. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Propunerea a fost adoptată. |
|||||
|
|
|
La punctul 3, Informare cu privire la unele instrumente internaţionale adoptate de Conferinţa Internaţională a Muncii cu ocazia celei de-a 95-a sesiuni. Informare din partea Comisiei de muncă şi protecţie socială, domnul deputat Kerekes, vă rog. |
|
|||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia pentru muncă şi protecţie socială aduce la cunoştinţa plenului Camerei Deputaţilor că, prin Adresa nr. 1204 a Biroului permanent, o adresă din 22 octombrie 2007, Biroul permanent a trimis Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, în vederea îndeplinirii procedurii de informare a Camerei Deputaţilor, următoarele instrumente internaţionale, adoptate de Conferinţa Internaţională a Muncii, cu ocazia celei de a 95-a sesiuni, ce a avut loc la Geneva în iunie 2006. Aceste instrumente internaţionale sunt următoarele: Convenţia nr. 187 cu privire la cadrul promoţional pentru securitatea şi sănătatea în muncă, din 2006; Recomandarea nr. 197, tot din 2006, cu privire la cadrul promoţional pentru securitatea şi sănătatea în muncă şi al treilea instrument internaţional - Recomandarea nr. 198, tot din 2006, cu privire la relaţiile de muncă. Precizăm că, în conformitate cu prevederile art. 19 din Constituţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii, guvernele statelor membre ale Organizaţiei Internaţionale a Muncii au obligaţia de a supune autorităţilor naţionale competente, în termen de un an de la închiderea sesiunii, normele internaţionale ale muncii, adoptate de Conferinţa Internaţională a Muncii, sub formă de convenţii şi recomandări. Drept urmare, informăm plenul Camerei Deputaţilor de acest document, care se găseşte la comisie, unde poate fi consultat de cei interesaţi. Actul supunerii instrumentelor internaţionale ale muncii, al autorităţii naţionale competente, va fi notificat ulterior Biroului Internaţional al Muncii de către Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, aceste informaţii urmând a fi incluse în raportul întocmit de Biroul Internaţional al Muncii, care va fi prezentat Conferinţei Internaţionale a Muncii în anul 2008. Mulţumesc mult. |
|||||
|
|
Mulţumesc foarte mult, domnule deputat. Am luat act. |
|||||
|
|
|
La punctul 4, Propunerea legislativă privind măsuri pentru asigurarea siguranţei în aprovizionarea cu gaze naturale. Legea are caracter ordinar. Proiect respins de Senat. Se discută împreună cu Proiectul de Lege privind măsuri de garantare a siguranţei aprovizionării cu gaze naturale. Proiect adoptat de Senat. Prioritate legislativă aflată în procedură de urgenţă. Suntem Cameră decizională. Avem raport comun pentru cele două proiecte. Vă rog, din partea comisiei, domnule Ciopraga, aveţi cuvântul. |
|
|||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată spre dezbatere şi avizare în fond cu Propunerea legislativă privind măsuri pentru asigurarea siguranţei în aprovizionarea cu gaze naturale şi cu Proiectul de Lege privind măsuri de garantare a siguranţei aprovizionării cu gaze naturale. Membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au examinat cele două iniţiative legislative în şedinţa din 23 octombrie 2007 şi, în conformitate cu prevederile art. 68 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, au hotărât în unanimitate să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Propunerii legislative privind măsuri pentru asigurarea siguranţei în aprovizionarea cu gaze naturale PL-x nr.388/2006, cu amendamente admise, şi respingerea Proiectului de Lege privind măsuri de garantare a siguranţei aprovizionării cu gaze naturale PL-x nr.689/2007. În raport de obiectul şi conţinutul reglementării, cele două iniţiative legislative fac parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc foarte mult, domnule vicepreşedinte. Dacă există intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt. Lucrăm pe raportul comisiei. Anexa cu amendamente admise. Nu există amendamente respinse. Dacă de la punctul 1 la punctul 10 există obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptate. De la punctul 11 la punctul 20? Adoptate. De la punctul 21 la punctul 26? Adoptate. Proiectele rămân la vot final. Proiectul 689 cu propunere de respingere; proiectul 388 cu propunere de adoptare. |
|||||
|
|
|
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.21/2007 privind instituţiile şi companiile de spectacole sau concerte, precum şi desfăşurarea activităţii de impresariat artistic. Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat. Raport de adoptare, Comisia pentru cultură. Prioritate legislativă. Suntem Cameră decizională. Dacă Guvernul doreşte să-şi susţină proiectul? Nu este necesar. Comisia, vă rog. Domnule deputat Străchinaru, vă rog, raportul pe scurt. |
|
|||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Proiectul de lege vizează o mai bună organizare şi finanţare a acestor instituţii; reorganizarea Comisiei pentru atestare şi avizare în domeniul impresariatului artistic, un organism de specialitate; reorganizarea registrului impresarilor artistici şi a instituţiilor de spectacole sau concerte într-un singur registru, care să faciliteze evidenţa şi urmărirea persoanelor juridice autorizate în acest domeniu, precum şi instituirea unui regim de sancţiuni, care să aibă în vedere neînregistrarea persoanelor juridice cu activitate în domeniu. Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritatea voturilor celor prezenţi în sală în momentul votării şi Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă vă propune adoptarea proiectului de lege cu amendamentele anexate. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat. Dacă există intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt intervenţii la dezbateri generale. Trecem la dezbaterile pe articole. Vă atrag atenţia că există şi două amendamente respinse şi o să vă consult dacă se susţin. Dacă de la punctul 1 până la punctul 5 există obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptate. De la punctul 6 la punctul 10? Adoptate. De la punctul 11 la punctul 15? Adoptate. De la punctul 16 la punctul 20? Se susţine amendamentul respins de la art. 13? Domnul deputat Márton, art. 13? Nu se susţine. Până la punctul 20 obiecţii, observaţii? Nu sunt. Adoptate. De la punctul 21 până la punctul 25, obiecţii, observaţii? Adoptate. De la punctul 26 până la punctul 30, obiecţii, observaţii? Nu sunt. Adoptate. De la punctul 31 până la punctul 35, se susţine amendamentul respins de la art. 21? Da, domnul deputat Márton. Ştiam că-l aveţi, de aia mă uitam. |
|||||
|
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Aici s-a adoptat, în final, un amendament din partea comisiei şi a ministerului, care sună altfel decât cel propus de mine. Eu, în continuare, sunt convins că varianta mea este cea bună, dar nu vreau să îngreunez adoptarea legii pe care o consider una utilă şi, în ipostaza în care se va dovedi practic că eu am avut dreptate în formularea pe care propus-o, o să depun o iniţiativă legislativă de modificare a acestui articol. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat. Înţeleg că nu se susţine. Atunci, de la punctul 31 la punctul 40, obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptate. De la punctul 41 la punctul 52? Adoptate. Am finalizat dezbaterea pe articole. Proiectul rămâne la vot final. |
|||||
|
|
|
Punctul 6, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.31/2007 privind reglementarea unor măsuri financiare pentru stimularea gradului de absorbţie a fondurilor alocate prin Programul SAPARD. Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat. Raport de adoptare, Comisia pentru buget. Suntem Cameră decizională. Dacă Guvernul doreşte? Nu doreşte să-şi susţină proiectul. Comisia, vă rog frumos, raportul. Raport de adoptare. Dacă există intervenţii la dezbateri generale? Nu există intervenţii la dezbateri generale, nu există amendamente admise sau respinse. Proiectul rămâne la vot final. |
|
|||
|
|
|
Punctul 7, Proiectul de Lege pentru ratificarea înţelegerii realizate prin schimbul de note... Îmi cer scuze. Rog să se consemneze pentru stenogramă: Comisiile pentru buget, finanţe sunt întrunite separat pentru dezbaterea bugetului de stat şi li s-a aprobat să nu participe decât la votul final. De aceea, colegii noştri nu sunt acum în sală. Proiectul de Lege pentru ratificarea înţelegerii realizate prin schimbul de note efectuat între Ambasada României la Atena şi Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Elene, semnate la Atena la 15 decembrie 2006 şi 2 iulie 2007, pentru modificarea şi completarea Convenţiei consulare dintre Republica Socialistă România şi Regatul Greciei, semnată la Atena la 22 mai 1972. Legea are caracter ordinar. Raport de adoptare Comisia pentru politică externă. Suntem primă Cameră sesizată. Dacă iniţiatorul doreşte să susţină? |
|
|||
|
|
Domnul Anton Niculescu (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe): Mulţumesc, domnule preşedinte. Este vorba de înfiinţarea funcţiei de consuli onorifici între cele două ţări. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc foarte mult. Comisia dacă doreşte să prezinte raportul? Raport de adoptare. Nu există amendamente admise sau respinse, bineînţeles. Dacă există intervenţii la dezbateri generale? Domnule preşedinte, aveţi o intervenţie? Nu. Mulţumesc. Proiectul rămâne la vot final. |
|||||
|
|
|
Punctul 8, Propunere legislativă privind modificarea anexei la Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.51/2006 pentru aprobarea Programului naţional privind sprijinirea construirii de locuinţe proprietate personală. Legea are caracter ordinar. Proiect respins de Senat. Raport comun de adoptare, Comisia pentru administraţie şi Comisia pentru industrii. Suntem Cameră decizională. Dacă iniţiatorul doreşte să susţină proiectul? Nu. Comisiile, raportul, domnule deputat Duşa, aveţi cuvântul. |
|
|||
|
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Ea a fost respinsă de Senat, iar Comisia pentru administraţie şi Comisia pentru industrii de la Camera Deputaţilor, cu 25 de voturi pentru şi 18 împotrivă propun plenului Camerei adoptarea proiectului de lege de modificare a ordonanţei cu privire la creditarea construcţiilor ipotecare. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat. Dacă există intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt intervenţii la dezbateri generale. Trecem la dezbaterile pe articole. Lucrăm pe anexa cu amendamente admise. Dacă de la punctul 1 la punctul 5 există obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptate. De la punctul 6 la punctul 10? Adoptate. Nu există amendamente respinse. Am finalizat dezbaterea pe articole. Proiectul rămâne la vot final. |
|||||
|
|
|
Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Alin.3 al Art.36 al Legii nr.35 din 1997, republicată, privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului. Legea are caracter organic. Raport de adoptare din partea Comisiei juridice. Suntem primă Cameră sesizată. Dacă iniţiatorul doreşte să-şi susţină proiectul? Nu. Comisia, raportul? Raport de adoptare. (Adresându-se domnului deputat Kerekes.) Vă rog, la dezbateri generale? Dacă există intervenţii la dezbateri generale, vă consult. Nu există intervenţii la dezbateri generale, trecem la dezbaterile pe articole. Lucrăm pe anexa cu amendamente admise. Dacă la punctul 1, Titlul legii, există obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 2, Articolul unic. Obiecţii, observaţii, comentarii? Adoptat. Punctul 3, obiecţii, observaţii, comentarii? Domnule deputat Kerekes, aveţi cuvântul. |
|
|||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. M-aş fi bucurat dacă ar fi fost prezent atât iniţiatorul, cât şi cineva din partea Comisiei juridice, pentru că la acest text, alin.3, despre care este vorba, eu am găsit cele care nu este în regulă. Textual spune în felul următor: "Funcţia de Avocat al poporului este asimilată ca rang, salarizare şi condiţii de pensionare cu funcţia de ministru, iar funcţia de adjunct al Avocatului poporului este asimilată ca rang, salarizare şi condiţii de pensionare cu funcţia de secretar de stat." Dacă este asemănată ca rang şi salarizare, este în regulă, dar cineva să-mi explice care sunt acele condiţii de pensionare speciale pentru funcţia de ministru şi pentru funcţia de secretar de stat. După cunoştinţele mele, se aplică, şi în acest caz, Legea nr.19/2000, Legea pensiilor şi nu altceva. Dacă, eventual, ar fi zis iniţiatorul că este asimilată cu condiţiile de pensionare a magistraţilor, atunci înţeleg, dar aici se referă la funcţia de ministru, la funcţia de secretar de stat, pentru care, ştim cu toţii, este valabilă Legea nr.19/2000. Deci ar trebui să fie lămurită această chestiune, să nu fim ridicoli în această privinţă, să apară în text de lege o absurditate ca aceasta. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnule deputat, poate se pregăteşte ceva şi pentru miniştri, la comisie. Eu cred că este o eroare de redactare şi, pur şi simplu, trebuie eliminată chestiunea legată de condiţiile de pensionare, dacă nu sunt obiecţii pe această temă. Domnule deputat Frâncu, tot la punctul acesta doreaţi să interveniţi? Nu, la 4. Atunci, dacă există obiecţii la eliminarea acestei redactări, care eu bănuiesc că este o eroare de calculator. Nu sunt obiecţii. Supun aprobării dumneavoastră atunci punctul 3, aşa cum a fost reformulat. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Punctul 4, domnule deputat Frâncu, aveţi cuvântul. |
|||||
|
|
Domnul Emilian Valentin Frâncu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Semnalez o eroare de redactare. La alin.31: "Adjuncţii Avocatului poporului care nu au domiciliu şi nici locuinţă proprietate personală în municipiul Bucureşti beneficiază, de la data numirii în funcţie, de diurnă de deplasare." Dacă observaţi, acolo este "de la data numirii" virgulă "în funcţie" de diurnă de deplasare, ceea ce este o anomalie. Virgula trebuie pusă de la data numirii în funcţie, după funcţie şi tăiată virgula de după numirii. |
|||||
|
|
Am înţeles, domnule deputat, este cât se poate de clar. Dacă nu există obiecţii, facem această corectură. Am finalizat dezbaterea pe articole, dacă nu mai sunt alte obiecţii. Nu mai sunt. Proiectul rămâne la vot final. Vă reamintesc că acest proiect a fost elaborat de Comisia juridică la solicitarea Birourilor permanente reunite pentru a acoperi un hiatus legislativ. |
|||||
|
|
|
Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.278/2006 pentru modificarea şi completarea Codului penal, precum şi pentru modificarea şi completarea altor legi. Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport de adoptare, Comisia juridică. Suntem Cameră decizională. Dacă iniţiatorul doreşte să-şi susţină proiectul? Nu doreşte. Comisia, domnul deputat Gabor, vă rog. Comisia menţine raportul. Dacă există intervenţii la dezbateri generale? Doamna secretar de stat Kibedi, din partea Guvernului. |
|
|||
|
|
Doamna Kibedi Katalin Barbara (secretar de stat, Ministerul Justiţiei): Mulţumesc, domnule preşedinte. Distinsă Cameră, Am ţinut neapărat să spun punct de vedere, deoarece iniţiativa legislativă este alta decât ceea ce s-a adoptat în raportul Comisiei juridice. Punctual, iniţiativa legislativă se referea la modificarea art. 166¹ din Codul penal privind propaganda de război. Atât la Senat, care a respins acea iniţiativă legislativă, cât şi la Comisia juridică, s-a ajuns la concluzia că iniţiativa, de fapt, este rezolvată prin alte categorii de infracţiuni şi cu infracţiuni prevăzute de legi speciale. În situaţia aceasta, s-a adus un amendament care vizează o cu totul altă infracţiune, respectiv art. 195 din Codul penal, privind violarea secretului corespondenţei. Ceea ce s-a înţeles din motivare era de a circumscrie subiectul persoanelor calificate să fie trase la răspundere şi limitele de pedepse să fie mai mari. Ceea ce este de observat, însă, la această modificare este că ea se referă doar la subiectul calificat de funcţionari. Or, ştim foarte bine că partea generală a Codului penal face distincţie expresă între funcţionar şi funcţionarul public. În condiţiile în care dorim, totuşi, să aducem o corectură şi aceasta s-ar referi în a pedepsi mai grav persoanele care sunt şi lucrează în anumite autorităţi, cum sunt autorităţile, instituţiile publice, atunci ar fi trebuit să se regăsească şi sfera acestor subiecţi calificaţi. De aceea, din acest punct de vedere, apreciez că iniţiativa legislativă nu răspunde tuturor cerinţelor pentru care ar fi fost voit să fie adoptată. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc, doamna secretar de stat. Voinţa politică legată de această iniţiativă la comisie a fost cât se poate de clară, deci s-a dorit clarificarea acelor dubii legate de potenţiala incriminare a jurnaliştilor. Dacă redactarea nu e cea mai fericită, putem să încercăm să găsim una mai bună. Doamna deputat Aura Vasile. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Am să-i spun doamnei secretar de stat acelaşi lucru pe care l-am spus la şedinţa Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi Acum un an şi ceva, când doamna ministru Macovei a venit la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi de la Camera Deputaţilor cu o sută şi ceva de amendamente care nu fuseseră trecute prin Senat, atunci s-a putut, într-adevăr, s-a respectat întru totul tehnica legislativă şi cutumele legislative ale Camerei. La acest proiect de lege, tot timpul s-au evocat lucruri care altă dată au fost acceptate de către Ministerul Justiţiei. Deci, noi susţinem, în continuare, amendamentul colegului nostru Eugen Nicolicea. Este un lucru care corectează o mai proastă exprimare din codul de procedură, de aceea, comisie a hotărât că trebuie să treacă acest amendamente. Şi, vreau să vă informez, domnule preşedinte, că din punctul de vedere al Regulamentului Camerei Deputaţilor şi tehnicii legislative este corect aşa cum a procedat Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Numai Partidul Democrat atunci s-a opus, dar restul partidelor, grupurile parlamentare au susţinut acest lucru. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc foarte mult, doamnă deputat. În ce priveşte dreptul Camerei decizionale de a introduce amendamente la comisie, el este incontestabil, a fost, de altfel, consacrat, dincolo de regulamente, şi de Curtea Constituţională, deci nu cred că are rost să discutăm pe această temă. Singura chestiune care se ridică este dacă formularea din amendament este cea mai acoperitoare sau nu, întrucât noi dorim o formulare cât se poate de acoperitoare. Şi, de aceea, am s-o rog pe doamna secretar de stat, dacă doreşte din nou, să ne propună o altă formulare a subiectului infracţiunii. |
|||||
|
|
Doamna Kibedi Katalin Barbara: Domnule preşedinte, Din punctul meu de vedere, pentru că, practic, modul în care se formulează lasă să nu cumva să se facă o confuzie, pentru că ne referim la funcţionari sau funcţionari publici, pentru că avem şi un art.196 în continuare, în Codul penal, care se referă la divulgarea secretului profesional. Şi este de gândit, de reflectat, eu de asta am şi susţinut atunci când s-a discutat în comisie că, fiind un amendament absolut nou, chiar dacă nu cereţi oficial punctul de vedere al Guvernului pe acest considerent că e o Cameră decizională şi are dreptul să facă amendamente, indiferent că iniţiativa legislativă s-a referit la aceasta sau nu, dar cel puţin un punct de vedere oficial în scris al Ministerului Justiţiei pentru o formulare care să fie cuprinzătoare din punctul meu de vedere s-ar fi impus. Repet, sfera nu este acoperitoare, pentru că ar trebui să delimităm şi categoria funcţionarilor publici. Nu ştim dacă iniţiatorul doreşte o sancţionare mai aspră a funcţionarului public care are îndatoriri mult mai serioase, fiind într-o autoritate sau instituţie publică decât funcţionarul simplu care ştim că acoperă o altă sferă şi are definiţie specială. De aceea, necunoscând care sunt intenţiile, propunerile de a completa sunt discutabile, doar în măsura în care se reiau discuţiile în Comisia juridică de disciplină şi imunităţi şi punctăm aceste chestiuni, se poate ajunge la o definire care să nu fie vulnerabilă sub acest aspect. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Doamnă secretar de stat şi onorată comisie, ce v-aş propune, poate faceţi o discuţie la banca comisiei de câteva minute în care încercaţi să clarificaţi această chestiune, urmând ca să lăsăm proiectul mai la urmă şi să-l reluăm în discuţie dacă se găseşte o chestiune pe care se agreează. Doamna deputat Aura Vasile. |
|||||
|
|
Domnule preşedinte, Eu propun ca amendamentul să rămână aşa cum este, el a fost larg dezbătut în cadrul comisiei. Acum nu pot să aduc toate argumentele care au fost aduse în cadrul comisiei, de aceea, dacă pe parcurs se constată că nu este suficient sau că mai trebuie alte abordări nu este nici un fel de problemă ca un deputat, un parlamentar sau ministerul să aibă o altă iniţiativă. Deci, vă informez că în cadrul comisiei au fost dezbătute toate aceste lucruri pe care doamna secretar de stat le-a susţinut în acest moment, iar juriştii din cadrul comisiei au adus argumentele pentru acest amendament şi pentru raport de adoptare, pentru acest proiect de lege. |
|||||
|
|
Bun. Dacă nu se mai doresc consultări... atunci, sigur, votul va tranşa. Legea are caracter organic, deci trebuie să se strângă o anumită majoritate. Dacă mai există alte obiecţii la acest punct? Din partea comisiei avem propunerea totuşi de a lăsa acest proiect şi a-l mai dezbate o dată mai spre sfârşitul dezbaterii de astăzi, poate se mai găseşte o soluţie, dacă nu, rămâne la vot final. |
|||||
|
|
|
11. Propunerea legislativă privind înfiinţarea Avocatului copilului nr.627/2007. Legea are caracter organic. Raport comun de respingere de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. Suntem primă Cameră sesizată. Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art.75 alin.(2) din Constituţie şi art.113 din Regulament. |
|
|||
|
|
|
12. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.360/2002 privind statutul poliţistului. Legea are caracter organic. Raport de respingere, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Suntem primă Cameră sesizată. Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată în conformitate cu prevederile art.75 alin "(2) din Constituţie şi art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. |
|
|||
|
|
|
13. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.263/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea creşelor. Legea are caracter organic. Raport de respingere, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. Suntem primă Cameră sesizată. Propunerea comisiei, de respingere a iniţiativei legislative, nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptare şi, ca urmare, s-a hotărât dezbaterea pe articole într-o şedinţă ulterioară. Trecem la dezbaterea pe articole. Da. Dezbaterea pe articole. în legătură cu art.1. Obiecţii? Observaţii? Comentarii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră art.1. Cine este pentru? supun votului dumneavoastră propunerea de adoptare, că avem propunere de adoptare. Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 10 voturi pentru. Voturi împotrivă? 103 voturi. Abţineri? 9 abţineri. Art.1 a fost respins. Art.2. Cine este pentru? 10 voturi pentru. Voturi împotrivă? 103 voturi. Abţineri? 10 abţineri. Art.2 a fost respins. Art.3. Cine este pentru? 10 voturi pentru. Voturi împotrivă? 103 voturi. Abţineri? 12. Art. 3 a fost respins. Art.4. Cine este pentru? 10 voturi pentru. Voturi împotrivă? 105 voturi împotrivă. Abţineri? 12. S-a respins. Art.5. Cine este pentru? 10 voturi pentru. Voturi împotrivă? 105 voturi împotrivă. Abţineri? 12. S-a respins art.5. Art.6. Cine este pentru? 10 voturi pentru. Voturi împotrivă? 105 voturi împotrivă. Abţineri? 12 abţineri. S-a respins art.6. Art.7. Cine este pentru? 10 voturi pentru. Voturi împotrivă? 104 voturi împotrivă. Abţineri? 12 abţineri. S-a respins art.7. Art.8. Cine este pentru? 10 voturi pentru. Voturi împotrivă? 106 voturi împotrivă. Abţineri? 12 abţineri. S-a respins art.8. Art.9. Cine este pentru? 10 voturi pentru. Voturi împotrivă? 105 voturi împotrivă. Abţineri? 12 abţineri. S-a respins art.10. Art.11. Cine este pentru? 10 voturi pentru. Voturi împotrivă? 105 voturi împotrivă. Abţineri? 12 abţineri. S-a respins art.11. Art.12. Cine este pentru? 10 voturi pentru. Voturi împotrivă? 105 voturi împotrivă. Abţineri? 12 abţineri. S-a respins. Art.13. Cine este pentru? 10 voturi pentru. Voturi împotrivă? 105 voturi împotrivă. Abţineri? 12 abţineri. S-a respins. Art.14. Cine este pentru? 10 voturi. Voturi împotrivă? 105 voturi împotrivă. Abţineri? 12. S-a respins art.14. Art.15. Cine este pentru? 10. Voturi împotrivă? 105. Abţineri? 12. S-a respins. Art.16. Cine este pentru? 10 voturi. Voturi împotrivă? 105. Abţineri? 12. S-a respins. Art.18. Cine este pentru? 10. Voturi împotrivă? 105. Abţineri? 12. S-a respins. Art.19. Cine este pentru? 10. Voturi împotrivă? 105. Abţineri? 12. S-a respins. Art.20. Cine este pentru? 10 voturi. Voturi împotrivă? 105. Abţineri? 12. S-a respins. Art.21. Cine este pentru? 10 voturi. Voturi împotrivă? 105. Abţineri? 12. S-a respins. Art.22. Cine este pentru? 10 voturi. Voturi împotrivă? 105. Abţineri? 12. S-a respins. Art.24. Cine este pentru? 10 voturi. Voturi împotrivă? 105. Abţineri? 12. S-a respins. Art.25 şi ultimul. Cine este pentru? 10 voturi. Voturi împotrivă? 105. Abţineri? 12. S-a respins şi acesta. Supun votului dumneavoastră titlul legii. Cine este pentru? 10 voturi. Voturi împotrivă? 106. Abţineri? 12. S-a respins şi acesta. Proiectul rămâne la vot final cu propunere de adoptare. Potrivit procedurii, am rugămintea să vă introduceţi cartelele ca de acum să putem vota electronic, să mai câştigăm nişte timp, că mai avem genul acesta de proceduri. |
|
|||
|
|
|
Pct.14. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr.215/2001. Legea are caracter organic. Raport de respingere din partea Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibrului ecologic. Suntem prima Cameră sesizată. Propunerea comisiei, de respingere a iniţiativei, nu a întrunit numărul necesar de voturi şi ca urmare se dezbate pe articole. Trecem la dezbaterea pe articole. Supun votului dumneavoastră art. I care este articol unic. Vă rog să votaţi. Votăm electronic. Propunere de adoptare. Vă rog să votaţi. 37 de voturi împotrivă. Articolul a fost respins. |
|
|||
|
|
Supun votului dumneavoastră titlul legii. Vă rog să votaţi. Vă rog să porniţi maşina de vot. Da. Vă mulţumesc. Vă rog să votaţi. Titlul legii a fost şi el respins. Am finalizat dezbaterea pe articole. |
|||||
|
|
Proiectul rămâne la vot final cu propunere de adoptare. |
|||||
|
|
|
15. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr.21/1991 cu modificările şi completările ulterioare. Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat, raport de respingere din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Suntem Cameră decizională. Dacă iniţiatorul doreşte să susţină proiectul? Nu doreşte. Comisia? Vă rog frumos, domnule deputat Gabor, aveţi cuvântul. |
|
|||
|
|
Domnule preşedinte, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi îşi menţine punctul de vedere exprimat în raport. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat. Dacă există intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt. Nefiind amendamente admise sau respinse, proiectul rămâne la vot final. |
|||||
|
|
|
16. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.115/1996 pentru declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de control şi a funcţionarilor publici. Legea are caracter organic. Proiectul a fost respins la Senat. Raport de respingere, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Suntem Cameră decizională. Dacă iniţiatorul doreşte să susţină proiectul? Domnule deputat Moisoiu, aveţi cuvântul. |
|
|||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Eu nu înţeleg de ce se respinge sau există un raport de respingere a acestei iniţiative legislative atâta timp cât aceasta doreşte să facă o anumită clarificare din punct de vedere al averilor. În primăvara aceasta, în câteva ziare din România au apărut exemple concrete ale unor directori de regii, directori de anumite întreprinderi, care au refuzat ca să-şi declare averile. Şi, în felul acesta, pe site-ul instituţiei respective, în dreptul conducătorului respectiv nu a apărut nimic. Plecând de la această idee şi cunoscând faptul că noi, parlamentarii, avem această obligaţie ca să ne declarăm averile, eu nu înţeleg de ce nu ar trebui ca aceşti conducători de regii să nu aibă voie să-şi declare averile şi respectiv să-şi declare veniturile. şi, prin venituri vreau să subliniez tot, pentru că dumneavoastră ştiţi foarte bine că nu o dată s-a întâmplat ca diversele sporuri pe care urmează să le primească aceşti conducători să fie mai mari de salariul însuşi de care aceştia se bucură. Este o ruşine ca să se cunoască sumele pe care le încasează aceştia, este corect să existe oameni care să fie plătiţi cu sute de milioane pe lună şi în felul acesta să fie ascunşi? Eu fac apel la dumneavoastră, vă rog să apreciaţi gândul acestei iniţiative şi faptul că, de fapt asta s-a dorit, s-a dat modelul din declaraţia de avere pentru ca pe acest model pe care îl completăm şi noi să îl completeze şi conducătorii respectivelor societăţi comerciale, ai regiilor la care s-a făcut referire. Sper că veţi avea gândul bun şi veţi vota în mod corespunzător. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat. Doresc să consult şi comisia. Ieri, comitetul liderilor a decis să propună retrimiterea la comisie a acestui proiect. Dacă şi comisia este de acord? |
|||||
|
Da. |
||||||
|
|
Şi comisia este de acord. Supun votului dumneavoastră atunci această propunere pe care comitetul liderilor v-o face, de retrimitere la comisie a acestui proiect. Vă rog să votaţi. |
|||||
|
|
Termen, domnule Gabor? Nu merge, vă rog frumos, sistemul de vot, tocmai ne-aţi explicat că merge. S-a aprobat retrimiterea la comisie. Termen două săptămâni. |
|||||
|
|
|
17. Propunerea legislativă de modificare a Legii nr.49/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport comun de respingere, Comisia pentru industrie şi servicii şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Suntem Cameră decizională. Dacă iniţiatorul doreşte să susţină proiectul? Nu doreşte. Comisiile îşi menţin punctul de vedere? Da. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final. |
|
|||
|
|
|
18. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport comun de respingere, Comisia pentru industrie şi servicii şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Suntem Cameră decizională. Dacă iniţiatorul doreşte să-şi susţină proiectul? Vă rog, domnule deputat Dobre, aveţi cuvântul. |
|
|||
|
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În mod normal, n-ar fi trebuit să iau cuvântul, dar nu mă pot abţine. Această lege a trecut cu veselie prin toate comisiile Senatului, cele pe care Birourile permanente le-a îndrituit să le analizeze şi peste tot această lege a fost picată. Sunt două lucruri. La aceste comisii nu au fost invitaţi autorii. 1. Şi, este dreptul nostru să ne apărăm. 2. Această propunere legislativă a fost preluată de guvern şi dată cu ordonanţă de guvern şi ea funcţionează. Astăzi, această propunere legislativă funcţionează. Am rugămintea, când o puneţi la vot s-o supuneţi spre neadoptare, datorită dublei reglementări. Şi, câtă atenţie au avut colegii noştri din comisii ca atunci când s-a discutat în comisie, necunoscând legislaţia care deja apăruse prin ordonanţă de Guvern, au picat-o ca o propunere proastă. În fond, e vorba de ridicarea carnetului şi adeverinţei cu drept sau fără drept de circulaţie. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Da. Vă mulţumesc. Înţeleg că propuneţi retrimiterea la comisie? Nu. V-o însuşiţi. Vă mulţumesc. Comisia înţeleg că-şi menţine punctul de vedere? Domnule Frâncu doriţi să interveniţi tot aici? La dezbateri generale, haideţi! |
|||||
|
|
Domnul Emilian Valentin Frâncu: Aş dori să fac, tot în calitate de autor, o observaţie care mi s-a părut, iertaţi-mă, hilară. Se justifică în raportul de respingere ideea că dacă s-ar fi dat dovada înlocuitoare a permisului cu drept de circulaţie, pentru, de exemplu, depăşire pe bandă continuă sau neacordarea priorităţii, acest lucru ar fi putut duce la crearea unor premise favorabile, producerii unor evenimente rutiere grave, cât şi prejudicierea altor participanţi la trafic care circulă regulamentar. Cred că aceste tipuri de justificări nu ar trebui să mai apară, ci ele ar trebui să fie într-un fel, cum să spun eu, justificările făcute concret şi să se respingă, exact cum a spus şi colegul meu, pe un motiv concret. Deja în acel moment exista o... |
|||||
|
|
Nu, domnule deputat, nu discutăm aici procedura de lucru din comisii. Vă rog. |
|||||
|
|
Domnul Emilian Valentin Frâncu: Mulţumesc, asta am vrut să spun. Exista deja ordonanţa ... |
|||||
|
|
Mulţumesc. Aici nu discutăm modul de lucru din comisie, aici discutăm fondul chestiunii, dacă sunt chestiuni la dezbateri generale de susţinut. Domnule Bivolaru, tot pe fond, vă rog. |
|||||
|
|
Da. Domnule preşedinte, stimaţi colegi, probleme de fond. L-aş contrazice pe colegul Frâncu, nu sunt motivaţii chiar hilare, pentru că ne-au influenţat în această decizie de a nu accepta astfel de "facilităţi", ca să spunem, în legătură cu sancţiunile respective, numărul mare de accidente care crescând se înregistrează. Este o problemă generalizată de acum şi, sigur că Parlamentul greşeşte în momentul când încearcă să relaxeze. Sigur că tuturor ne-ar conveni să alergăm pe şosele cu viteze ridicate, dacă s-ar putea să nu mai fie nici o restricţie, dar partea proastă că nu mai avem loc. Şi nu mai avem loc şi de maşini, dar şi de morţi. Deci asta este una din problemele esenţiale, nu sunt motivaţii hilare, stimate coleg, asta este o problemă care trebuie să ne frământe pe toţi. Dar, în orice caz, rog pe toţi colegii care au aplecări spre, eu ştiu, îmbunătăţirea Codului rutier, că în acest moment, într-adevăr, avem în dezbatere la cele două comisii, şi aici chiar îl rog şi pe colegul Frâncu, pentru că o să fie şi în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, o dezbatere pe această problemă, acestea n-au o modificare a Codului rutier şi atunci aici e locul unde să venim toţi, într-adevăr, cu anumite amendări corecte ca să nu mai mergem pe ideea că venim cu argumente din acestea hilare. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat. aţi avut cuvântul, domnule deputat Frâncu... Nu aţi fost atacat. |
|||||
|
Domnul Emilian Valentin Frâncu: Daţi-mi cuvântul, domnule preşedinte... |
||||||
|
|
Nu, domnule Frâncu, nu vi s-a spus nimic aici insultător, nu s-a făcut nici un atac la adresa dumneavoastră. Vi s-a răspuns, dumneavoastră aţi vizat comisia. Deci proiectul rămâne la vot final. |
|||||
|
|
|
Pct.19. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.49/2006 privind circulaţia pe drumurile publice. Legea are caracter organic, proiect respins de Senat. Raport comun de respingere. Comisia pentru industrie şi servicii şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Suntem Cameră decizională. Dacă iniţiatorul doreşte să susţină proiectul? Nu. Comisia? Menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final. |
|
|||
|
|
|
Pct.20. Propunerea legislativă pentru modificarea art.72 alin.(4) din Legea nr.293/2004 privind statutul funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a Penitenciarilor. Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport de respingere, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. Suntem Cameră decizională. Dacă iniţiatorul doreşte să-şi susţină proiectul? Nu. Comisia? Menţine punctul de vedere. Da. Dezbateri generale? Nu sunt. Fiind propunere de respingere, proiectul rămâne la vot final. |
|
|||
|
|
|
Pct. 21. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect. Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport de respingere, Comisia pentru administraţie publică. Suntem Cameră decizională. Dacă iniţiatorul doreşte să-şi susţină proiectul? Vă rog, domnule deputat Becsek-Garda. |
|
|||
|
|
Domnul Becsek-Garda Dezsö-Kálmán: Prezenta propunere legislativă are ca obiect de reglementare modificarea alin.4 art.43 din Legea nr.184 din 2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect, republicată, astfel încât absolvenţii Şcolii tehnice de arhitectură şi construcţii a oraşelor, STACO, până în anul 1973, inclusiv cu practică profesională, de cel puţin 7 ani, să primească drept de semnătură, fără a fi necesară completarea studiilor sau efectuarea unei alte perioade de practică. Instituţia sus menţionată a oferit cursuri de complexitate şi de conţinutul celor oferite de către instituţiile superioare de specialitate, absolvenţii acestuia beneficiind de o înaltă reputaţie profesională. În condiţiile în care absolvenţii acestor şcoli, inclusiv promoţia din 1973, pe lângă cunoştinţele teoretice, prin practicarea profesiei de-a lungul anilor au acumulat suficiente competenţe practice, dovedirea abilităţilor profesionale prin obţinerea unor diplome suplimentare sau prin efectuarea unor stagii de practică devin cerinţe inutile. Domnule preşedinte, Aceşti absolvenţi ai Şcolii tehnice de arhitectură, de construcţie a oraşelor, STACO, se zbat ani de zile pentru a obţine acest drept de semnătură şi Guvernul susţine această lege. În cadrul Senatului, Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului a întocmit un raport favorabil pentru această iniţiativă legislativă. Iniţiativa a căzut datorită faptului că era lege organică şi nu primea voturile necesare pentru o lege organică. Domnule preşedinte, Eu consider că această lege este foarte necesară şi solicit ca legea să fie retrimisă la comisie pentru că eu ca iniţiator nu am fost invitat la comisie şi cred că nici reprezentantul Guvernului nu era prezent. Adică, din nou, solicit retrimiterea la comisie. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule deputat. Comisia, vă rog să vă pronunţaţi şi pe propunerea de retrimitere. |
|||||
|
|
Domnule preşedinte, Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, a fost respinsă de Senat. Camera este decizională. Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic prin raport a propus respingerea acestui proiect de lege. Sigur că domnul Dezideriu Becsek-Garda a adus aici o serie de argumente legate de această iniţiativă legislativă şi de ce a fost respinsă la Senat. Este adevărat că dânsul n-a participat la şedinţele comisiei, dar reprezentanţii Guvernului au participat la şedinţe. Chestiunea este destul de complicată, chiar dacă proiectul de lege are un singur articol şi echivalează studiile postliceale de doi ani cu studiile celor care au terminat Institutul de 3 ani de arhitectură, dându-le astfel dreptul să semneze pe proiectele şi documentaţiile de amenajare a teritoriului sau pentru construcţii. Dacă şi colegul doreşte şi a solicitat retrimiterea la comisie, comisia este de acord cu retrimiterea, pentru a avea loc o dezbatere şi în prezenţa dânsului dar, totuşi, în loc să urmărească raportul întocmit de Consiliul legislativ pe vreo 7 pagini care în conformitate cu directivele Uniunii Europene explică de ce nu poate fi adoptat un astfel de proiect de lege. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Înţeleg că şi comisia este de acord. Deci, nu mai discutăm dacă şi comisia este de acord cu retrimiterea. Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie a acestui proiect. Vă rog să votaţi. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. S-a aprobat propunerea. Domnule Duşa, termen, două săptămâni? Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
|
22. Propunerea legislativă privind retrocedarea terenurilor cultelor religioase. Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport comun de respingere, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi Comisia pentru drepturile omului, culte şi probleme naţionale. Suntem Cameră decizională. Propunerea comisiei, de respingere, nu a întrunit numărul necesar de voturi. ca urmare, s-a hotărât dezbaterea pe articole într-o şedinţă ulterioare. Trecem la dezbaterea pe articole. Supun votului dumneavoastră, sigur că vom supune votului propunerea de adoptare. Supun votului dumneavoastră propunerea de adoptare a art. I al proiectului de lege. Vă rog să votaţi. A pornit, a pornit. |
|
|||
|
|
Mulţumesc, art. I a fost respins. Supun votului dumneavoastră propunerea de adoptare a art. II. Vă rog să votaţi. |
|||||
|
|
Porneşte, porneşte, dar merge mai încet ca să ne convingă să-i lăsăm pe ăia de la RASIROM să vină. S-a respins. Supun votului dumneavoastră propunerea de adoptare a titlului. Vă rog să votaţi. Observ că nu merge. Deci, vă rog să porniţi sistemul de vot. Da. Vă rog să votaţi acum. S-a pornit. Merge, merge. Ba da, a mers. |
|||||
|
|
S-a respins. Am finalizat dezbaterile pe articole. Proiectul rămâne la vot final, urmând să fie supusă votului propunerea de adoptare. |
|||||
|
|
|
Propunerea Legislativă pentru modificarea şi completarea Legii 273/2006 privind finanţele publice locale. Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport comun de respingere. Raport comun suplimentar de respingere, Comisia de administraţie, Comisia de buget. Cameră decizională. Propunerea de respingere n-a întrunit numărul necesar de voturi şi s-a hotărât votarea pe articole. Trecem la votarea proiectului pe articole. Supun votului dumneavoastră propunerea de adoptare a art. I. Vă rog să votaţi. Vă rog să porniţi sistemul de vot. Da, observ că porneşte mai încet. Vă rog să votaţi. |
|
|||
|
|
35 din 77. Nu s-a respins. Am supus adoptarea, iertaţi-mă. Nu s-a adoptat. Bun. E în regulă. Supun votului dumneavoastră art.II. Vă rog să porniţi sistemul de vot. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. 33 de voturi din 85. Nu s-a adoptat art.II. Supun votului dumneavoastră titlul proiectului de lege. Vă rog să votaţi. Vă rog să porniţi sistemul de vot. E nevoie să spun de fiecare dată? Merge, merge, s-a pornit. V-am explicat, vor să ne dovedească că avem nevoie de ăia de la RASIROM în sală. Liderii de grup şi membrii Biroului ştiu la ce mă refer. |
|||||
|
|
Da. Vă mulţumesc. Nu s-a adoptat nici titlul. Proiectul rămâne la vot final, fără nici un articol şi fără titlu, cu propunerea de adoptare. |
|||||
|
|
|
Pct.24. Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea Legii nr.273/2006 privind finanţele publice locale. Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport comun de respingere, Comisia pentru buget, Comisia pentru administraţie publică. Suntem Cameră decizională. Propunerea Comisiei, de respingere a iniţiativei, nu a întrunit numărul necesar de voturi. Trecem la dezbaterea pe articole. Vă rog să resetaţi sistemul de vot. Supun votului dumneavoastră articolul unic, propunerea de adoptare. Vă rog să votaţi. |
|
|||
|
|
Articolul unic a fost respins. Supun votului dumneavoastră titlul proiectului de lege. Vă rog să votaţi. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Şi titlul a fost respins. Proiectul rămâne la vot final cu propunere de adoptare. |
|||||
|
|
|
Proiectul de Lege pentru completarea art.15 din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată. Legea are caracter organic. Raport de respingere, Comisia juridică. Suntem Cameră decizională. Propunerea comisiei de respingerea iniţiativei legislative nu a întrunit numărul necesar de voturi. Trecem la dezbaterile pe articole. Supun votului dumneavoastră articolul unic. Vă rog să votaţi. |
|
|||
|
|
Mulţumesc. Articolul unic a fost respins. Supun votului dumneavoastră titlul legii. Vă rog să votaţi. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. S-a respins şi titlul legii. Proiectul rămâne la vot final cu propunere de adoptare. |
|||||
|
|
|
Pct.26. Propunerea legislativă pentru completarea Codului de procedură penală. Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport de respingere. Propunerea comisiei, de respingere, nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptare. s-a hotărât dezbaterea pe articole într-o şedinţă ulterioară. Doamna deputat, aveţi cuvântul. |
|
|||
|
|
Domnule preşedinte, Bună dimineaţa, stimaţi colegi! După lupte seculare care se văd de altminteri şi pe...eu sunt aici, domnule coleg, vă mulţumesc că aţi observat. Mă scuzaţi, domnule preşedinte. V-aş ruga, de data aceasta, stimaţi colegi, să luaţi o decizie în sensul de a respinge, cu un argument pe care vi-l dau imediat, şi anume propunerea legislativă de completare a Codului de procedură penală a fost introdusă de către membrii Comisiei juridice, cu acordul Ministerului Justiţiei şi al meu, ca un text separat în proiectul de lege de modificare a Codului de procedură penală. Până când lucrurile se vor lămuri cu această lege care se pare că, în momentul de faţă, este încă pe la Curtea Constituţională, textul oricum a fost aprobat, toată lumea a fost de acord cu el, deci nu mai are sens ca noi astăzi să ne pierdem vremea cu discutarea acestuia. Aşa încât vă rog să procedaţi în consecinţă. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc foarte mult. O să procedez în consecinţă, adică vom supune votului pe articole şi apoi la vot final, că asta este procedura, şi, sigur, atunci vom respinge articolele dacă dumneavoastră consideraţi că e formula cea mai bună. Supun votului dumneavoastră articolul unic al proiectului de lege. Vă rog să votaţi. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Articolul unic s-a respins. Supun votului dumneavoastră titlul legii. Vă rog să votaţi. |
|||||
|
|
Mulţumesc. S-a respins şi titlul legii. Proiect de lege rămâne la vot final cu propunere de adoptare. |
|||||
|
|
|
Stimaţi colegi, în comitetul liderilor de ieri s-a decis, prin consens, ca pe ordinea de zi de astăzi să introducem, cu acordul plenului, şi acele proiecte la care s-au întocmit în cursul şedinţelor de comisie de ieri rapoarte. Vă informez că am primit un număr de opt rapoarte, dintre care 7 sunt de respingere şi unul este de adoptare. nu ştiu dacă s-a distribuit deja această listă în sală. S-a distribuit. Raportul de adoptare la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.65/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.118/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii aşezămintelor culturale. De asemenea, avem un număr de şase propuneri legislative sau proiecte de legi, cu raport de respingere. Dacă există obiecţii la introducerea pe ordinea de zi a vreunuia dintre aceste proiecte. Vă consult. Vă rog, doamna deputat. (Doamna deputat Aurelia Vasile se consultă cu domnul preşedinte.) |
|
|||
|
|
Deci înţeleg că nu sunt obiecţii la introducerea pe ordinea de zi. Supun votului plenului atunci completarea ordinii de zi cu aceste proiecte. Vă rog să votaţi electronic. Vă rog să porniţi sistemul de vot. Vă rog să votaţi. (Din sală se strigă că nu merge sistemul de vot electronic) |
|||||
|
|
Vă rog să resetaţi sistemul de vot şi să fiţi atenţi, cei care vă ocupaţi de sistemul de vot, sau, dacă nu, să vă pregătiţi să plecaţi acasă. Vă rog să votaţi. (Din sală este informat că nu funcţionează sistemul de vot electronic) Da. Vă supun votului prin ridicare de mâini. Cine este pentru introducerea pe ordinea de zi a acestor proiecte? Vă rog să număraţi. 134. Voturi împotrivă? Un vot împotrivă. Abţineri? Cu un vot împotrivă s-a aprobat. Vă rog, domnule deputat Rus, aveţi cuvântul. |
|||||
|
|
Domnule preşedinte, Pe procedură intervin. Aţi văzut sabotajul la care suntem supuşi de acest serviciu care vrea să ne monitorizeze activitatea. Propun ca, începând de astăzi, cu următoarea iniţiativă legislativă să votăm cu ridicare de mână, să reziliaţi contractul şi să scoateţi la licitaţie publică serviciul pentru cartele electronice în Camera Deputaţilor. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. O să ridicăm această chestiune în prima şedinţă de Birou permanent. Oricum, observ că prima oară după ce Biroul permanent şi-a manifestat nemulţumirea faţă de sistemul de vot, sistemul de vot a început să nu funcţioneze deloc, ceea ce e un lucru de laudă. |
|||||
|
|
|
Primul punct pe ordinea de zi suplimentară, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.65/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.118/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii aşezămintelor culturale. Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat. Raport de adoptare, Comisia pentru cultură. Prioritate legislativă. Suntem în procedură de urgenţă. Cameră decizională. Iniţiatorul. Nu este necesar. Comisia. Vă rog, domnule Străchinaru, raportul. |
|
|||
|
|
Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanţei Guvernului nr.108 din 2006 privind înfiinţarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii aşezămintelor culturale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.143 din 2007. Scopul acestei modificări este de a crea cadrul legal pentru ca finanţarea proiectelor derulate prin programul naţional prioritar să devină operaţională începând cu anul 2007. La lucrările comisiei au fost prezenţi 16 deputaţi din totalul de 19 membri ai comisei. Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitatea voturilor celor prezenţi în sală în momentul votului. Potrivit prevederilor art.75 din Constituţia României, republicată, şi a art.92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este Cameră decizională. În urma dezbaterii, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune aprobarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.65 din 2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.108 din 2007 privind înfiinţarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii aşezămintelor culturale, cu amendamentele existente în raport. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat. Dacă există intervenţii la dezbateri generale. Domnule deputat Marton, vă ascultăm. Nu, la dezabteri generale. Nu sunt intervenţii la dezbateri generale. Trecem la dezbaterile pe articole. Lucrăm pe anexa cu amendamente admise. Nu există amendamente respinse. Dacă de la pct.1 la pct.5. Domnule Marton? Nu sunt. Adoptat. De la pct.6 la 10 nu sunt obiecţii, observaţii. Adoptat. De la pct.11 la 16. Domnule deputat Marton, aveţi cuvântul. Şi domnul deputat Bivolaru. |
|||||
|
|
Domnule preşedinte, Am câteva observaţii redacţionale. Noi am încercat să finalizăm cât mai repede acest raport şi când el s-a definitivat sunt câteva greşeli pe care le-am sesizat. E amendament de corelare legislativă. La pct.12, pag.7, textul sună aşa: "Art.21 alin.(3) lit.a), b) şi d) în corelare cu celelalte amendamente... |
|||||
|
|
Lit.a), b) şi d). |
|||||
|
|
Lit.a), b) şi d). |
|||||
|
|
Am înţeles. Da. Obiecţii la această modificare? Nu sunt. Vă rog să consemnaţi. Mai departe. |
|||||
|
|
La pct.13, deci următorul, cam de aceeaşi natură sunt observaţiile. Deci, la şapo, se scrie: "La art.1 pct.9, alin.(4), (5), (6) şi (8)... |
|||||
|
|
Obiecţii la această reformulare? Nu sunt. |
|||||
|
|
Iar ale articolului...în loc de 28, trebuie să fie scris 23. |
|||||
|
|
Pct.23. Da? Mulţumesc. |
|||||
|
|
Şi tot la acest punct, la pag.9, art.21 alin.(3) lit.c). |
|||||
|
|
Da. În loc de lit.a). |
|||||
|
|
În loc de lit.a). |
|||||
|
|
De la pag.8. |
|||||
|
|
Da. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Alte observaţii. Domnule deputat Bivolaru, aveţi cuvântul. Înţeleg că nu există obiecţii la observaţiile domnului deputat Marton. Nu sunt. Mulţumesc. Vă ascult, domnule deputat. |
|||||
|
|
Domnule preşedinte, Rog comisia să ne desluşească o problemă. La poziţia 13 se spune că e nevoie să se întocmească un ghid operaţional. Acest ghid este realizat de către Ministerul Culturii împreună cu Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice. Pentru ca la alin.6 în continuare se spune că acest ghid operaţional se aprobă prin ordin al ministrului culturii. Este o problemă de mare noutate. Un document, o normă, o reglementare care se realizează de către două ministere este aprobată prin ordinul unui ministru. Vă rog să se pună de acord sau să ni se explice această derogare de la procedurile normale de către preşedintele comisiei. |
|||||
|
|
Domnule deputat, vă explic eu. Sunt două ghiduri operaţionale diferite, unul e la literele a) şi b) care e prin ordin comun şi scrie acolo că e prin ordin comun un pic mai jos în alin.4 şi un alt ghid e la lit.d) care se aprobă doar de ministrul culturii. Deci presupun că sunt două tipuri de obiective. Domnule Marton, vă rog. |
|||||
|
|
Domnule preşedinte, Pentru că vin banii de altundeva şi se dau în alt scop, care îl numim program complex pentru aceste aşezăminte, se acordă în funcţie de unde vin banii de către trei ministere. Sunt alea noi, ale care vor fi reabilitate şi altele care vin, de exemplu, din fondurile de dezvoltare rurală care se dau de Ministerul Agriculturii. Cealaltă se face de Ministerul Construcţiilor Publice şi numai una dintre cele trei componente se face de către Ministerul Culturii. Acolo unde se fac de celelalte două ministere, acest program se realizează împreună de Ministerul Culturii şi Ministerul Construcţiilor, sau Ministerul Dezvoltării Rurale, iar acolo unde numai Ministerul Culturii este cel care dă banul, acolo el dă ordinul. |
|||||
|
|
Înseamnă că e clarificată chestiunea. Dacă există alte observaţii până la pct.16. Nu sunt. Am finalizat dezbaterea pe articole. Proiectul rămâne la vot final. |
|||||
|
|
|
Pct.2, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii. Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport de respingere, Comisia pentru muncă. Suntem Cameră decizională. Dacă iniţiatorul doreşte să susţină proiectul. Nu doreşte. Comisia menţine raportul. Dezbateri generale nu sunt. Proiectul rămâne la vot final. |
|
|||
|
|
|
Pct.3, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii. Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport de respingere, Comisia pentru muncă. Suntem Cameră decizională. Dacă iniţiatorul doreşte să susţină proiectul. Nu doreşte. Comisia menţine punctul de vedere. Dezbateri generale nu sunt. Proiectul rămâne la vot final. |
|
|||
|
|
|
Pct.4, Propunerea legislativă privind modificarea art.80 alin.(1) din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii. Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport de respingere, Comisia pentru muncă. Dacă iniţiatorul doreşte să susţină proiectul. Nu doreşte. Comisia menţine punctul de vedere. Dezbateri generale nu sunt. Proiectul rămâne la vot final. |
|
|||
|
|
|
La pct.5, Propunerea legislativă privind completarea alin.(1) al art.78 din Legea nr.19/2000. Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport de respingere, Comisia pentru muncă. Suntem Cameră decizională. Dacă iniţiatorul doreşte să susţină proiectul. Nu doreşte. Comisia menţine punctul de vedere. Dezbateri generale nu sunt. Proiectul rămâne la vot final. |
|
|||
|
|
|
Pct.6, Propunerea legislativă privind creşterea accelerată a pensiilor minime garantate. Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport de respingere, Comisia pentru muncă. Raport suplimentar de respingere, Comisia pentru muncă. Suntem Cameră decizională. Dacă iniţiatorul doreşte să susţină proiectul. Nu doreşte. Comisia menţine punctul de vedere. Dezbateri generale nu sunt. Proiectul rămâne la vot final. |
|
|||
|
|
|
La pct.7, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.188/1999 privind statutul funcţionarilor publici. Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport de respingere, Comisia pentru muncă. Suntem Cameră decizională. Dacă iniţiatorul doreşte să susţină proiectul. Vă rog frumos, domnul deputat Moisoiu. Aveţi cuvântul. |
|
|||
|
|
Vă rog să mă scuzaţi, domnule preşedinte, că v-am rupt ritmul, dar această iniţiativă legislativă care apare acum se referă la acordarea unor pensii de serviciu pentru funcţionarii publici. Eu nu ştiu dacă s-a privit cu atenţie sau nu s-a privit cu atenţie conţinutul acestei iniţiative parlamentare. Cred că se profită de viteză şi vă invit pe toţi, pe dumneavoastră să vă gândiţi şi respectiv să votăm pentru aprobarea acestei iniţiative legislative. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Da. Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat. Dacă Comisia îşi menţine punctul de vedere. Şi-l menţine. Dezbateri generale nu sunt. Proiectul rămâne atunci la vot final. |
|||||
|
|
|
Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.109/1997 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social. Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat. Raport comun de respingere, Comisia pentru muncă şi Comisia economică. Suntem Cameră decizională. Dacă iniţiatorul doreşte să susţină proiectul. Nu doreşte. Comisiile îşi menţin punctul de vedere. Dezbateri generale nu sunt. Proiectul rămâne la vot final. |
|
|||
|
|
|
Revenim la proiectul legat de modificarea Codului penal. (Pct.26, Propunerea legislativă pentru completarea Codului de procedură penală.) Comisia? Domnule Gabor, revenim la proiectul cu modificarea Codului penal, pe care-l lăsasem la urmă. S-a ajuns la o altă formulă decât cea propusă de comisie? Nu s-a ajuns la altă formulă. Atunci proiectul rămâne la vot final şi urmează să se voteze cu varianta comisiei, înţeleg, nu? Deci, proiectul rămâne la vot final în varianta propusă de comisie. Stimaţi colegi, În aceste condiţii, stimaţi colegi, suspend lucrările până la ora 12,30, când avem votul final. Rog liderii de grup să-şi invite colegii pentru votul final la ora 12,30. |
|
|||
|
- După pauză - |
|
||||
|
|
Stimaţi colegi, vă rog să luaţi loc în bănci. Rog liderii de grup să-şi invite colegii pentru votul final. Vă rog frumos să vă marcaţi prezenţa electronic. Vă rog deocamdată să vă marcaţi prezenţa electronic pentru a verifica existenţa cvorumului. Stimaţi colegi, vă rog să vă marcaţi în continuare prezenţa. Suntem în mod evident mai mulţi decât cei care şi-au marcat prezenţa până în acest moment. Domnul Cristian Rădulescu a venit special mai târziu să-i putem ura "La mulţi ani!" şi să-l avem în faţa noastră cu toţii. Rog colegii care au venit să-şi marcheze prezenţa electronic pentru a constata existenţa cvorumului şi pentru a putea trece mai departe. Haideţi, stimaţi colegi, că n-o să stăm să facem apel nominal, că se vede de la o poştă că suntem mai mult de 165. Vă rog frumos să vă marcaţi prezenţa. |
|||||
|
|
Da. Vă mulţumesc. Constat existenţa cvorumului. Începem procedura de vot. Sunt 28 de proiecte pe lista de vot. Vor fi câteva chestiuni pe care am să le subliniez atunci când supunem votului propuneri de adoptare sau de respingere. |
|||||
|
|
|
La pct.1, Propunerea legislativă privind măsuri pentru asigurarea siguranţei în aprovizionarea cu gaze naturale. Legea are caracter ordinar. Suntem Cameră decizională. Propunere de adoptare. Vă rog să votaţi. (Conform afişajului se înregistrează 183 deputaţi prezenţi, 133 voturi pentru, 46 voturi împotrivă, 3 abţineri, un vot neexprimat.) Vă mulţumesc. S-a adoptat. |
|
|||
|
|
|
2. Proiectul de Lege privind măsuri de garantarea siguranţei aprovizionării cu gaze naturale. Legea are caracter ordinar. Prioritate legislativă. Cameră decizională. Comisia propune respingerea. Vă rog să votaţi. (Conform afişajului se înregistrează 185 deputaţi prezenţi, 122 voturi pentru, 57 voturi împotrivă, 5 abţineri, un vot neexprimat.) Vă mulţumesc. S-a respins. |
|
|||
|
|
|
3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.21/2007 privind instituţiile şi companiile de spectacole sau concerte, precum şi desfăşurarea activităţii de impresariat artistic. Legea are caracter ordinar. Prioritate legislativă. Cameră decizională. Vă rog să votaţi. (Conform afişajului se înregistrează 191 deputaţi prezenţi, 144 voturi pentru, 43 voturi împotrivă, 3 abţineri, un vot neexprimat.) Vă mulţumesc. S-a adoptat. |
|
|||
|
|
|
4. Proiectul de Lege privind pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.31/2007 privind reglementarea unor măsuri financiare pentru stimularea gradului de absorbţie a fondurilor alocate prin programul SAPARD. Legea are caracter ordinar. Suntem Cameră decizională. Vă rog să votaţi. (Conform afişajului se înregistrează 195 deputaţi prezenţi, 193 voturi pentru, o abţinere, un vot neexprimat.) Vă mulţumesc. S-a adoptat. |
|
|||
|
|
|
5. Proiectul de Lege pentru ratificarea înţelegerii realizate prin schimbul de note efectuat între Ambasada României la Atena şi Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Elene, semnate la Atena la 15 decembrie 2006 şi 2 iulie 2007, pentru modificarea şi completarea Convenţiei consulare dintre Republica Socialistă România şi Regatul Greciei, semnată la Atena la 22 mai 1972. Legea are caracter ordinar. Suntem primă Cameră sesizată. Vă rog să votaţi. (Conform afişajului se înregistrează 197 deputaţi prezenţi, 197 voturi pentru.) S-a votat. Vă mulţumesc. |
|
|||
|
|
|
6. Propunerea Legislativă pentru modificarea programului naţional privind sprijinirea construirii de locuinţe proprietate personală, aprobat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.51/2006. Legea are caracter ordinar. Suntem Cameră decizională. Vă rog să votaţi. (Conform afişajului se înregistrează 198 deputaţi prezenţi, 146 voturi pentru, 46 voturi împotrivă, 4 abţineri, 2 voturi neexprimate.) Da. Vă mulţumesc. S-a adoptat. |
|
|||
|
|
|
7. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art.36 din Legea nr.35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului. Legea are caracter organic. Suntem primă Cameră sesizată. Vă rog să votaţi. (Conform afişajului se înregistrează 199 deputaţi prezenţi, 149 voturi pentru, 44 voturi împotrivă, 4 abţineri, 2 voturi neexprimate.) Vă mulţumesc. 149 de voturi. Insuficient pentru adoptare. Retrimit la comisie. Termen, două săptămâni. |
|
|||
|
|
|
8. Propunerea legislativă pentru completarea art.19 din Codul penal. Legea are caracter organic. Suntem Cameră decizională. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. (Conform afişajului, se înregistrează 201 deputaţi prezenţi, 175 voturi pentru, 4 împotrivă, 20 abţineri, 2 voturi neexprimate.) S-a adoptat cu 175 de voturi pentru, 20 de abţineri, 4 voturi împotrivă. |
|
|||
|
|
|
9. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.263/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea creşelor. Legea are caracter organic. Suntem primă Cameră sesizată. Stimaţi colegi, Voi supune votului propunerea de adoptare a acestei propuneri legislative, în baza art.104. Dacă nu, vă reamintesc că toate articolele, precum şi titlul legii au fost respinse la dezbaterile pe articole. Deci, supun votului dumneavoastră propunerea de adoptare. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. (Conform afişajului, se înregistrează 200 deputaţi prezenţi, 33 voturi pentru, 156 împotrivă, 7 abţineri, 4 voturi neexprimate.) Propunerea de adoptare a întrunit 33 de voturi, insuficiente pentru adoptare. Legea a fost respinsă. |
|
|||
|
|
|
11. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr.21/91, cu modificările şi completările ulterioare. Legea are caracter organic. Suntem Cameră decizională. Comisia propune respingerea. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. (Conform afişajului, se înregistrează 200 deputaţi prezenţi, 189 voturi pentru, 6 împotrivă, 5 abţineri.) Propunerea legislativă a fost respinsă cu 189 de voturi pentru respingere. |
|
|||
|
|
|
12. Propunerea legislativă de modificare a Legii nr.49/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. Legea are caracter organic. Suntem Cameră decizională. Comisia propune respingerea. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. (Conform afişajului, se înregistrează 201 deputaţi prezenţi, 190 voturi pentru, 6 împotrivă, 4 abţineri, un vot neexprimat.) S-a respins cu 190 de voturi. |
|
|||
|
|
|
Îmi cer scuze, am sărit pct.10, şi vă rog să revenim la el: Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr.215/2001. Legea are caracter organic. Suntem primă Cameră sesizată. Comisia propune adoptarea. Vă rog să votaţi. |
|
|||
|
|
Revenim, pentru că înţeleg că este o neclaritate. Comisia propune adoptarea. Deci, este raport de adoptare din partea comisiei. Comisia? Cine este de la comisie aici? Domnule Fenechiu, ce propune comisia? A, da. Deci, stimaţi colegi, supun votului adoptarea, dar este vorba de acel gen de proiect care nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru respingere, au fost respinse articolele. Acum, avem propunere de adoptare, după ce s-au respins toate articolele. Deci, supun votului dumneavoastră propunerea de adoptare. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. (Conform afişajului, se înregistrează 195 deputaţi prezenţi, 76 voturi pentru, 108 împotrivă, 8 abţineri, 3 voturi neexprimate.) Propunerea de adoptare a întrunit 76 de voturi, insuficiente, ca atare, propunerea legislativă a fost respinsă. |
|||||
|
|
|
Revenim pe ordinea de zi la pct.13 - Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.63/2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. Legea are caracter organic. Suntem Cameră decizională. Comisia propune respingerea. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. (Conform afişajului, se înregistrează 206 deputaţi prezenţi, 188 voturi pentru, 16 împotrivă, o abţinere, un vot neexprimat.) S-a respins cu 188 de voturi pentru respingere. |
|
|||
|
|
|
Pct.14 - Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.49/2006 privind circulaţia pe drumurile publice. Legea are caracter organic. Suntem Cameră decizională. Comisia propune respingerea. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. (Conform afişajului, se înregistrează 203 deputaţi prezenţi, 187 voturi pentru, 8 împotrivă, 8 abţineri.) S-a respins cu 187 de voturi pentru respingere. |
|
|||
|
|
|
15. Propunerea legislativă pentru modificarea art.72 alin. (4) din Legea nr.293/2004 privind statutului funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Legea are caracter organic. Suntem Cameră decizională. Comisia propune respingerea. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. (Conform afişajului, se înregistrează 207 deputaţi prezenţi, 201 voturi pentru, 2 împotrivă, 3 abţineri, un vot neexprimat.) Propunerea legislativă a fost respinsă cu 201 voturi. |
|
|||
|
|
|
16. Propunerea legislativă privind retrocedarea terenurilor cultelor religioase. Legea are caracter organic. Suntem Cameră decizională. Propunerea de respingere nu a întrunit numărul necesar de voturi, de aceea s-a dezbătut pe articole. Au fost respinse toate articolele. Supun votului, conform Regulamentului, propunerea de adoptare. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. (Conform afişajului, se înregistrează 207 deputaţi prezenţi, 64 voturi pentru, 134 împotrivă, 8 abţineri, un vot neexprimat.) Propunerea de adoptare a întrunit 64 de voturi, insuficiente pentru adoptare, ca atare, propunerea a fost respinsă. În continuare, avem câteva proiecte pe aceeaşi procedură. |
|
|||
|
|
|
17. Propunerea legislativă de modificare şi completare a Legii nr.273/2006 privind finanţele publice locale. Legea are caracter organic. Suntem Cameră decizională. Supun votului dumneavoastră propunerea de adoptare. Toate articolele au fost respinse. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. (Conform afişajului, se înregistrează 205 deputaţi prezenţi, 81 voturi pentru,116 împotrivă, 8 abţineri.) 81 de voturi, insuficiente pentru adoptare. Propunerea legislativă a fost respinsă. |
|
|||
|
|
|
18. Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale. Legea are caracter organic. Suntem Cameră decizională. Toate articolele şi titlul au fost respinse. Supun votului dumneavoastră propunerea de adoptare a legii. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. (Conform afişajului, se înregistrează 205 deputaţi prezenţi, 67 voturi pentru, 130 împotrivă, 7 abţineri, un vot neexprimat.) 67 de voturi, insuficiente pentru adoptare. Propunerea legislativă a fost respinsă. |
|
|||
|
|
|
Pct.19 - Proiectul de Lege pentru completarea art.15 din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv. Legea are caracter organic. Suntem Cameră decizională. Toate articolele şi titlul au fost respinse. Supun votului propunerea de adoptare a legii. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. (Conform afişajului, se înregistrează 200 deputaţi prezenţi, 69 voturi pentru, 125 împotrivă, 4 abţineri, 2 voturi neexprimate.) Propunerea legislativă a fost respinsă cu 69 de voturi, insuficiente pentru adoptare. |
|
|||
|
|
|
20. Propunerea legislativă pentru completarea Codului de procedură penală. Legea are caracter organic. Suntem Cameră decizională. Articolul unic şi titlul au fost respinse. Supun votului dumneavoastră propunerea de adoptare a acestui proiect. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. (Conform afişajului, se înregistrează 206 deputaţi prezenţi, 15 voturi pentru, 184 împotrivă, 6 abţineri, un vot neexprimat.) 15 voturi sunt, totuşi, insuficiente pentru adoptare. Propunerea legislativă a fost respinsă. Am finalizat genul acesta de procedură de votare. |
|
|||
|
|
|
21. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.65/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.118/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii aşezămintelor culturale. Legea are caracter ordinar. Prioritate legislativă. Suntem Cameră decizională. Propunere de adoptare, bineînţeles. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. (Conform afişajului, se înregistrează 202 deputaţi prezenţi, 156 voturi pentru, 43 împotrivă, 2 abţineri, un vot neexprimat.) Propunerea legislativă a fost adoptată. |
|
|||
|
|
|
22. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte asigurări sociale. Legea are caracter organic. Suntem Cameră decizională. Comisia propune respingerea. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. (Conform afişajului, se înregistrează 203 deputaţi prezenţi, 196 voturi pentru, 2 împotrivă, 4 abţineri, un vot neexprimat.) Propunerea legislativă a fost respinsă cu 196 de voturi. |
|
|||
|
|
|
23. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte asigurări sociale. Legea are caracter organic. Suntem Cameră decizională. Comisia propune respingerea. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. (Conform afişajului, se înregistrează 203 deputaţi prezenţi, 192 voturi pentru, 2 împotrivă, 7 abţineri, 2 voturi neexprimate.) 192 de voturi pentru respingerea propunerii legislative. Propunerea a fost respinsă. |
|
|||
|
|
|
24. Propunerea legislativă privind modificarea art.80 alin. (1) din Legea nr.19/2000. Legea are caracter organic. Suntem Cameră decizională. Comisia propune respingerea. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. (Conform afişajului, se înregistrează 198 deputaţi prezenţi, 190 voturi pentru, un vot împotrivă, 3 abţineri, 4 voturi neexprimate.) Propunerea legislativă a fost respinsă cu 190 de voturi pentru respingere. |
|
|||
|
|
|
Pct.25 - Propunerea Legislativă privind completarea alin. (1) al art.78 din Legea nr.19/2000. Legea are caracter organic. Suntem Cameră decizională. Comisia propune respingerea. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. (Conform afişajului, se înregistrează 200 deputaţi prezenţi, 193 voturi pentru, nici un vot împotrivă, 4 abţineri, 3 voturi neexprimate.) Propunerea legislativă a fost respinsă cu 193 de voturi. |
|
|||
|
|
|
26. Propunerea legislativă privind creşterea accelerată a pensiilor minime garantate. Legea are caracter ordinar. Suntem Cameră decizională. Comisia propune respingerea. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. (Conform afişajului, se înregistrează 195 deputaţi prezenţi, 174 voturi pentru, 12 împotrivă, 7 abţineri, 2 voturi neexprimate.) Propunerea legislativă a fost respinsă cu 174 de voturi. |
|
|||
|
|
|
27. Propunerea legislativă de modificare şi completare a Legii nr.188/1999 privind statutul funcţionarilor publici. Legea are caracter organic. Suntem Cameră decizională. Legea are caracter ordinar. Comisia propune respingerea. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. (Conform afişajului, se înregistrează 201 deputaţi prezenţi, 176 voturi pentru, 17 împotrivă, 6 abţineri, 2 voturi neexprimate.) Respingerea a fost decisă cu 176 de voturi. |
|
|||
|
|
|
28. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.109/1997 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social. Legea are caracter ordinar. Suntem Cameră decizională. Legea are caracter ordinar. Comisia propune respingerea. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. (Conform afişajului, se înregistrează 198 deputaţi prezenţi, 190 voturi pentru, nici un vot împotrivă, 5 abţineri, 3 voturi neexprimate.) Propunerea legislativă a fost respinsă. Am finalizat sesiunea de vot final. |
|
|||
|
|
|
Pe procedură, domnule deputat Puşcă, aveţi cuvântul. |
|
|||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte, şi vă rog să verificaţi pe Lista de vot final, la pct.7 - dacă nu mă înşel este vorba de propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea alin. (3) art.36 al Legii nr.35/1997, republicată, privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatului Poporului. Dacă informaţia mea este exactă, aţi supus la vot adoptarea pe o lege organică, iar Parlamentul nu a adoptat-o în Cameră. Fiind prima Cameră sesizată, cred că trebuia stabilită concluzia că ea se va trimite Senatului în forma neadoptată, şi nu retrimisă comisiei, fiind o propunere legislativă. |
|||||
|
|
Aveţi perfectă dreptate, nu a fost o propunere de respingere. Îmi cer scuze. Propunerea legislativă pleacă la Senat respinsă. Vă mulţumesc foarte mult pentru această observaţie. Propunerea legislativă de la pct.7 pleacă la Senat respinsă. Cu aceasta, declar şedinţa închisă. |
|||||
|
|
Şedinţa s-a încheiat la ora 12,55. |
|||||
![]() |



