Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 18,07.

Lucrările au fost conduse de domnul Ioan Oltean, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Ioan Oltean:

Buna seara, doamnelor şi domnilor deputaţi.

Îngăduiţi-mi să deschid şedinţa consacrată răspunsurilor orale la interpelările adresate Guvernului României.

Pentru început, în conformitate cu prevederile art.94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru ziua de marţi, 4 decembrie 2007; programul de lucru pentru perioada 3 - 8 decembrie 2007; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista rapoartelor depuse în perioada 12 noiembrie - 3 decembrie 2007 de către comisiile permanente sesizate în fond, în urma dezbaterilor organizate de către acestea; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; sumarul privind conţinutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.

Avem astăzi o listă de mai mulţi reprezentanţi ai Guvernului, pentru a da răspunsurile orale la interpelările pe care membrii Camerei Deputaţilor le-au adresat acestora.

M-aş adresa, în primul rând, domnului deputat Andrian Mihei, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, domnului deputat Aurel Vlădoiu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, care au primit răspunsurile adresate Ministerului Economiei şi Finanţelor în scris, iar pentru răspunsul oral ministerul a solicitat o amânare. De aceea, răspunsurile la aceste interpelări se vor dezbate la următoarea şedinţă consacrată răspunsurilor la interpelări.

Avem prezentă acum în sală pe doamna secretar de stat Gabriella Pasztor, din partea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, pentru a oferi răspunsul oral domnului deputat Petre Străchinaru.

Doamna ministru, aveţi microfonul.

Doamna Gabriella Pasztor (secretar de stat, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului):

Domnule preşedinte,

Răspuns adresat domnului deputat Petre Străchinaru. Urmare interpelării formulate de dumneavoastră, vă răspundem că, în conformitate cu prevederile OUG nr.118/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii aşezămintelor culturale, se statuează că aşezămintele culturale pot fi: căminele culturale, casele de cultură, universităţile populare, şcolile populare de arte şi meserii, centrele culturale, formaţiile sau ansamblurile profesioniste pentru promovarea culturii tradiţionale, centrele zonale pentru educaţia adulţilor, centrele pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale şi altele asemenea.

În conformitate cu prevederile art.15 alin. (5) şi (7) din Legea învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, învăţământul preuniversitar cuprinde învăţământul preşcolar, primar, secundar şi postliceal.

Astfel, aşezămintele culturale nu fac parte din învăţământul preuniversitar. Este posibil ca unele cadre didactice încadrate în învăţământul preuniversitar, care funcţionau şi în şcolile populare de artă, să fi susţinut examene pentru acordarea definitivării în învăţământ şi a gradelor didactice.

Menţionăm că, în conformitate cu prevederile art.32 - 41 din Cap.III referitor la perfecţionarea personalului didactic şi didactic-auxiliar - Titlul I - învăţământul preuniversitar, şi anume definitivarea în învăţământ şi gradele didactice se acordă personalului didactic din învăţământul preuniversitar. Învăţământul preuniversitar este subordonat, prin inspectoratele şcolare judeţene, Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.

Şcolile populare de arte nu sunt organizate pe clase, ci în funcţie de vârsta participanţilor, mai precis copii, tineri şi adulţi. Fiind aşezăminte culturale şi nu unităţi şcolare, ele nu se încadrează în niciunul din ciclurile, respectiv treptele învăţământului preuniversitar. Aşezămintele culturale sunt subordonate numai Ministerului Culturii şi Cultelor. Gradele de salarizare sunt diferite.

Perfecţionarea personalului încadrat în şcolile populare de arte şi trecerea la alt grad de salarizare se poate realiza conform unei metodologii proprii de acordare a unor grade profesionale.

În acest context, personalul încadrat în şcolile populare de artă nu poate să se perfecţioneze prin acordarea definitivării în învăţământ şi a gradelor didactice II şi I.

Semnează ministrul Cristian Mihai Adomniţei.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, doamnă secretar de stat.

Domnule deputat, dacă aveţi observaţii, adresări suplimentare, vă rog să poftiţi la microfon şi să le adresaţi doamnei secretar de stat.

Domnul Petre Străchinaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Mulţumesc, doamnă ministru.

Sigur că sunt nevoit să am observaţii.

Dumneavoastră, în calitatea pe care o aveţi, presupun că sunteţi şi cadru didactic. Eu am fost cadru didactic şi, dacă aş preda la o şcoală populară de artă, nu aş mai sta acolo, în condiţiile în care nu aş putea nici să mă perfecţionez în sistemul Ministerului Educaţiei, şi nici să-mi cresc salariul, să-mi dau toate gradele didactice, în ideea că pe parcursul activităţii mele voi putea să profesez şi în altă parte.

Eu v-aş contrazice din punct de vedere legal.

V-aţi referit la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.118/2006 privind aşezămintele de cultură. Ea este aprobată prin Legea nr.143/2007. La art.13 alin. (3) se prevede în mod expres faptul că personalul didactic din învăţământul preuniversitar şi universitar, care îşi desfăşoară activitatea de educaţie permanentă în cadrul aşezămintelor culturale, pe care le-aţi enumerat şi dumneavoastră, în care intră şi şcolile de artă, instituţii publice, nivelurile de salarizare se stabilesc conform prevederilor Legii nr.128/1997 privind statutul personalului didactic.

Deci, coroborând aceste prevederile legale, cadrele didactice de la şcolile de artă, care sunt cadre didactice, conform ordonanţei de urgenţă, invocată şi de dumneavoastră, au dreptul să se prezinte la examenele de grad şi trebuie să li se faciliteze înscrierea şi să nu li se obstrucţioneze posibilitatea de a-şi dobândi gradele didactice.

Vă rugăm ca în cadrul ministerului dumneavoastră să coroboraţi aceste prevederi. Este vorba de statutul personalului didactic. Şi, haideţi, odată pentru totdeauna, să facem cumva ca în şcolile acestea populare de artă, instituţii pe care cel puţin eu, care am lucrat şi lucrez în domeniul culturii, le consider deosebit de importante, să reuşim să le creştem şi lor nivelul, de aşa natură încât să nu fie părăsite în masă de cadrele didactice calificate.

Dacă dumneavoastră consideraţi că aceste instituţii publice nu sunt valoroase - nu dumneavoastră personal, ci mă refer la nivelul Ministerului Învăţământului - atunci ar însemna că ar trebui să întreprindem nişte demersuri, fie să se desfiinţeze, fie să găsim nişte meşteri populari care să-i instruiască pe aceşti tineri.

Deocamdată, acolo sunt nişte cadre didactice deosebit de valoroase, unele cu rezultate la nivel internaţional, în special în domeniul muzical, în domeniul teatrului şi în alte domenii.

Sper să ţineţi cont şi eu aştept un nou răspuns la această problemă.

Vă mulţumesc încă o dată mult pentru faptul că aţi răspuns.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamna secretar de stat, dacă doriţi să mai adăugaţi ceva la observaţiile făcute?

Doamna Gabriella Pasztor:

Domnule preşedinte,

Am luat act de observaţiile domnului deputat. Vom analiza în mod sigur.

Iar referitor la munca depusă de aceste cadre, ţin şi eu să subliniez că apreciem cu toţii munca tuturor cadrelor didactice care promovează cultura, şi ştim cu toţii că se depune o muncă foarte importantă şi fructuoasă, într-adevăr, cu rezultate.

Deci, vom reveni cu răspunsul.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc foarte mult, doamna secretar de stat.

Urmează răspunsul dat domnului deputat Paul Magheru, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Domnule deputat, dacă doriţi, pe scurt, să mai dezvoltaţi interpelarea? Vă rog.

Domnul Paul Magheru:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Foarte pe scurt, am să sesizez doar câteva chestiuni din interpelarea mea, care a generat cinci întrebări adresate Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.

Ţara este plină de studenţi de la Universitatea "Spiru Haret" din Bucureşti, mai ales la învăţământul cu frecvenţă redusă şi la distanţă. Nimeni nu ştie câţi studenţi are această universitate. Nici măcar Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. Se obţin diplome de absolvire pe bandă, fără ca studenţii să înveţe carte şi fără ca să fie recunoscute de acelaşi minister.

În urmă cu o lună de zile am tras un semnal de alarmă şi am cerut ministerului de resort să stopeze degradarea, am fost obligat, oricât m-am abţinut să spun, chiar "prostituarea" învăţământului superior. Citez o singură propoziţie din partea premergătoare a întrebărilor: "Vinovată de această situaţie se face conducerea universităţii însăşi, care, imediat după îndelung trâmbiţata acreditare, a confundat autonomia universitară cu liberul arbitru şi cu nelegiuirea. Nu mai puţin vinovat este Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, care nu şi-a asumat răspunderea şi prerogativele de control asupra întregului sistem naţional de învăţământ, inclusiv cel particular.

Am cerut pe această cale să mi se răspundă la cinci întrebări. Răspunsul, şi pentru că l-am primit şi în scris, şi a binevoit să vină şi doamna ministru aici, poate fi dat şi verbal. Dar, până atunci, aş vrea să vă spun că pentru mine, cel puţin, răspunsul a fost dezamăgitor, iresponsabil. Este adevărat că între timp s-a schimbat ministrul de stat, că doamna Pasztor nu are nicio vină, că este doar purtătoarea de cuvânt, în cazul acesta, al ministerului, cu atât mai mult cu cât constat că, absolut din întâmplare, particip la un recital orădean. Domnul Ervin Szekely, secretar de stat, este orădean; doamna Gabriella Pasztor este orădeancă; eu sunt orădean. Aş vrea ca întotdeauna când ne vom întâlni în Oradea, să ne înţelegem la fel de bine ca şi atunci când v-am luat la rost şi eu am fost foarte bine intenţionat. Iau la rost ministerele dumneavoastră în serviciile învăţământului universitar.

Răspunsul foarte pe scurt a fost acesta, la prima întrebare: de ce nu este confirmat nici până astăzi de către ministru, conform legii, rectorul Universităţii "Spiru Haret" din Bucureşti?

Ministerul îmi răspunde la prima întrebare, sunt mostre de ceea ce vă spuneam, de iresponsabilitate, şi anume că, după împlinirea vârstei de 70 de ani, situaţie în care se găsea acum 4 ani şi domnul profesor Bondrea Aurelian, nu mai era titular în învăţământul superior, deci nu putea fi confirmat în funcţia de rector. Punct şi cu aceasta s-a mulţumit.

Aş vrea să vă spun, însă, că între timp a apărut Legea nr.480/2006 privind învăţământul superior particular, care nu mai limitează, este adevărat, nici vârstă, nici mandat în funcţia de conducere. Şi atunci întreb eu din nou şi precizez întrebarea: de ce n-a fost validat între timp? Şi motive ar fi fost suficiente, dar ministerul trebuie să fie mai serios şi mai responsabil faţă de destinele învăţământului superior şi studenţilor care au diplomă.

Apoi, la întrebarea câte filiale, facultăţi, specializări, cicluri, forme de învăţământ are Universitatea "Spiru Haret" şi care sunt cele autorizate sau acreditate şi care nu sunt, pentru informarea studenţilor, care sunt cele neautorizate, răspunsul, din nou, este dezamăgitor.

La întrebarea doi ni se recomandă doar hotărâri de Guvern, inclusiv anexele, unde eu găsesc toate aceste chestiuni, dar aş vrea să precizez că cele autorizate - 22 - sau acreditate - 27 - sunt în total 49, timp în care Universitatea "Spiru Haret" are sute de specializări. Eu am cerut, şi aş cere în continuare specializările neautorizate, neacreditate, pentru informarea studenţilor şi a părinţilor, care mi s-au adresat mie, ca deputat, să le fac aceste servicii.

La a treia întrebare: câţi studenţi, pe cicluri şi forme de învăţământ, are Universitatea "Spiru Haret", şi câte cadre didactice, care este raportul student-cadru didactic, se invocă cifra de peste 200.000 de studenţi. Aş vrea să vă spun că numai la învăţământul cu frecvenţă redusă şi la distanţă sunt 140.000 de studenţi, tot atâţia câţi sunt la toate universităţile de stat împreună, adică la 50 de universităţi.

Mai departe, la întrebarea a patra, şi aş întreba ministerul tot aici de ce a aprobat atunci statul de funcţii la aceste universităţi dacă nu ştie câţi studenţi are această universitate. Mai departe, de ce a acceptat sigla Ministerului Educaţiei şi Cercetării pe diplome la specializări care nu sunt autorizate. Răspunsul este din nou absolut năucitor. Va veni timpul când va fi pus în situaţia de a nu putea viza ministerul astfel de diplome ale absolvenţilor care solicită acest lucru, în vederea utilizării acestora. Halal grijă de mobilitatea profesională şi de circulaţia liberă a forţei de muncă calificate pe piaţa europeană! Deci, să aştept până când studentul respectiv şi părintele respectiv va păţi-o!

Care sunt persoanele cu înalte funcţii publice care au predat şi predau la această universitate, eventual ce funcţii deţin? Răspunsul ministerului: nu intră în competenţele Ministerului Educaţiei şi Cercetării să deţină astfel de statistici. În consecinţă, suntem în situaţia de a nu putea furniza datele solicitate în interpelare.

Şi acum, de pe poziţia unui deputat rugat de către cei în cauză, ca să nu zic în suferinţă, studenţi, profesori, părinţi, opinia publică din România, la interpelarea noastră, în fapt, după cum aţi observat, nu ni s-a furnizat nimic.

Cerem ca, după ce voi repeta aceste întrebări, cu precizările de rigoare, să ni se răspundă de către minister, ca organ de conducere şi ca organ executiv în sistemul naţional de învăţământ, fie el particular sau de stat, mai ales să ni se comunice ce măsuri au luat, iată, am neglijat eu să-i rog să spună ce măsuri au luat. Mai ales ce măsuri au luat sau ce măsuri preconizează a se lua pentru a stopa degradarea nepermisă a învăţământului superior din România.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule deputat, mulţumesc pentru dezvoltarea, chiar foarte largă şi a întrebării, dar şi a răspunsului în scris, am înţeles.

O să o rog pe doamna ministru să poftească la microfon şi să aducă explicaţiile solicitate de către distinsul nostru coleg.

Doamna Gabriella Pasztor:

Domnule preşedinte,

Fără ca să repet întrebările şi răspunsurile pe care domnul deputat le-a dezvoltat în oarecare măsură, aş vrea să aduc nişte precizări.

La întrebarea a treia, referitoare la numărul de studenţi, în răspunsul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului este precizarea, legat de cifra de peste 200.000 de studenţi, că refuzul constant al conducerii Universităţii "Spiru Haret" de a colabora cu Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi de accepta auditul ministerului şi evaluarea Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior, adică ARACIS, ne pune în situaţia de a nu putea furniza datele solicitate în interpelare.

În legătură cu acceptul siglei Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului pe diplome, răspunsul este că Universitatea procedează astfel în numele şi în baza principiului autonomiei universitare, înscris în lege.

În legătură cu ultima întrebare care dorea precizări referitoare la înalţi funcţionari sau persoane cu înalte funcţii publice care au predat şi predau la această universitate, nu intră în competenţele Ministerului Educaţiei să deţină astfel de statistici.

O ultimă precizare referitoare la cererea domnului deputat: am notat şi vom încerca să vă aducem date mai precise, respectiv la întrebarea pe care aţi formulat-o acum, să vă răspundem data viitoare.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, doamna ministru, doamna secretar de stat.

Domnule deputat, mai aveţi ceva de adăugat?

Domnul Paul Magheru (din sală):

Aştept un nou răspuns.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc frumos.

O să-l rog acum pe domnul secretar de stat Istvan Toke, din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, să se pregătească pentru a prezenta ... Am să vă rog frumos să aşteptaţi puţin.

O să-l rog pe domnul deputat Valeriu Tabără, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, să-şi dezvolte foarte pe scurt interpelarea, pentru a oferi pe urmă posibilitatea domnului ministru să răspundă.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este vorba aici de două interpelări, din păcate. La amândouă am primit răspunsul scris, răspuns oral la una singură. Problema este comună celor două, este cea a despăgubirilor rezultate din calamităţile climatice ale anului 2007 în partea de vest a ţării.

Vă mărturisesc că, revin la ceea ce spuneam şi reamintesc, în iunie 2007, cu ocazia prezentării aici a unei moţiuni de cenzură, că întârzierea declarării stării de calamitate nu a făcut decât să lovească în producătorii agricoli de pe întreg teritoriul României. Şi este cazul culturilor de toamnă din anul 2007.

În acelaşi timp, îmi declar nemulţumirea totală faţă de modul cum a fost abordată şi mai ales stabilită metodologia pentru declararea stării de calamitate pentru zonele ţării, pentru culturile de primăvară.

Este absolut de neînţeles cum această problemă se lasă doar la latitudinea Administraţiei Naţionale de Meteorologie, plus a direcţiilor agricole şi mai ales evaluările de producţie. Vreau să vă spun că la porumb evaluarea producţiei, dacă am fi făcut-o reală, ar fi fost undeva la peste 6 - 7.000 kg. În Banat nu se realizează producţii de 3.000 kg la hectar. În al doilea rând, au fost două perioade grave de secetă în Banat: una care a afectat culturile de primăvară, şi este vorba de seceta din martie - aprilie, care a afectat grav elementele de productivitate ale culturilor de toamnă (este vorba de grâu, orz, secară, triticale, respectiv rapiţă), iar pentru culturile de primăvară o secetă extraordinară (sfârşit de iulie, început de august), când practic a fost întreruptă vegetaţia şi la floarea-soarelui şi la porumb.

Este inadmisibil, domnule ministru, nu este vina dumneavoastră, de fapt, cred că înţelegerea sau acele sfaturi date cu ocazia întâlnirii ministrului agriculturii, domnul Remeş, la Chişineu-Criş, directorilor de direcţii agricole, au făcut ca foarte mulţi producători agricoli să-şi grăbească dosarele, în acelaşi timp să nu poată să le întocmească după toate tipicurile şi în aşa fel încât ei să rămână cu pagubele pe care le-au înregistrat.

Acesta este motivul pentru care am înaintat cele două interpelări, inclusiv cu dosarele unul este un dosar complet pentru porumb şi pentru floarea soarelui şi pentru culturile de primăvară de la Giulvăz, şi repet, nu-i o societate oarecare, care demonstrează şi are absolut toate documentele conform Legii nr.381/2002 şi care nu poate beneficia de aceste despăgubiri datorită faptului că, practic, zona noastră nu a fost declarată zonă de calamitate. Şi repet, vorbesc aici în calitate de specialist. Niciodată în judeţul Timiş sau în Câmpia de Vest a ţării nu s-au întâlnit fenomenele acestea de albire rapidă, în două, trei zile a porumbului. În două, trei zile, suprafeţe imense din Timiş şi din Arad şi din Caraş-Severin au fost afectate de calamitate naturală şi practic vegetaţia întreruptă. Producţiile realizate nu depăşesc 1.000 - 1.500 kg de boabe la hectar, din 8 - 9 - 10.000 kg, cât era aşteptată producţia în aceste zone.

Deci, nu este vorba de o calamitate de lungă durată, o lungă perioadă de timp cu condiţii nefavorabile de secetă, ci în câteva zile temperaturi de peste 42 de grade Celsius, care practic au determinat un fenomen foarte rar întâlnit în Câmpia de Vest. Or, repet, nu ştiu care a fost, lipsa de profesionalism, lipsa de activitate a direcţiilor agricole, luarea unor date de medie pe perioadă lungă de timp au făcut ca această zonă să fie nesusţinută, să nu le fie susţinute despăgubirile la care aveau dreptul.

Şi repet aici, n-ar fi rău, domnule ministru, ca din când în când să mai treceţi pe la direcţiile agricole sau oamenii ministerului să vadă cu ce se ocupă aceste direcţii agricole. Pentru că şi seceta aceea din martie-aprilie, de care vorbeam, trebuia să fie semnalată ministerului, aşa cum a făcut Academia de Ştiinţe Agricole pe data de 12 mai 2007. Din păcate, nu s-a luat nicio măsură nici atunci.

Or, iată că sunt oameni şi fermieri foarte buni care nu-şi pot compensa aceste pierderi de recoltă cu ceea ce li s-a dat ca subvenţii pentru înfiinţarea culturilor în toamna lui 2007. Asta este o altă problemă. Nu pot intra unele în celelalte. În acelaşi timp, se întâmplă şi, să spunem aşa, o defavorizare, constituţională până la urmă, a unor zone cu producători agricoli, şi dintre cei mai buni, faţă de alte zone, cărora li s-au satisfăcut aceste cereri şi, spun, pe bună dreptate.

Însă, repet, faţă de Câmpia de Vest a ţării, practic aceste decizii şi mai ales prevederile din Hotărârea de Guvern nr.1202/2007, din octombrie, că şi aceea a fost dată cu foarte mare întârziere, repet, cu foarte mare întârziere, şi repet, neprofesionist, este o mare pierdere pentru fermierii din Vestul ţării.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl rog pe domnul secretar de stat Istvan Toke, din partea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, să prezinte răspunsul la interpelarea dezvoltată de către domnul deputat Valeriu Tabără.

Domnul Istvan Toke (secretar de stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale)):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Practic, domnul deputat a şi dat răspunsul pe care a trebuit să-l dau eu. Având în vedere faptul că, într-adevăr, există o imperfecţiune a reglementărilor şi aceste situaţii de excepţie, care s-au produs în Câmpia de Vest, în zona Timişoarei, Aradului şi Caraşului, nu prea au avut precedent şi, din această cauză, practic nici n-am avut reglementări care să răspundă în mod pozitiv şi imediat la aceste probleme.

La cazul concret al domnului inginer Ceauşu Petre, despre care am vorbit, putem să vă spunem că, din punct de vedere legal al îndeplinirii condiţiilor din HG nr.636/2007, mai multe elemente nu au fost respectate şi din această cauză domnul inginer nu a putut să beneficieze de aceste despăgubiri. Exemplificativ, pot să vă spun că aceste prevederi spun că procedura de calcul şi acordarea despăgubirilor aferente calamităţilor naturale în agricultură sunt prevăzute de Legea nr.381/2002, cu modificările ulterioare, precum şi Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.381.

Conform alin. (2) şi (3) din Normele metodologice de aplicare, pentru culturile agricole şi plantaţiile afectate parţial se va face o constatare preliminară a pagubelor şi a cheltuielilor efectuate la data producerii fenomenului. Respectiv, la alin. (2) art.3, este prevăzut că direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene, a Municipiului Bucureşti, împreună cu consiliile locale, stabilite prin ordin al prefectului, răspund de veridicitatea, autenticitatea şi realitatea datelor înscrise în documentaţia întocmită pentru acordarea despăgubirilor. În aceste condiţii, domnul inginer nu a putut să beneficieze de aceste despăgubiri.

Procesul-verbal de constatare şi evaluare a pagubelor prezentat este incomplet, nu are număr de înregistrare ş.a.m.d.

Conducerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a recomandat ca listele producătorilor care au solicitat despăgubiri, conform HG nr.636 să fie afişate la primăriile pe a căror rază teritorială se află suprafaţa calamitată, iar situaţia producătorilor agricoli din judeţul Timiş, care au fost despăgubiţi datorită secetei excesive, este prezentată în tabelul anexat, pe care l-am şi prezentat domnului deputat.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule ministru.

Domnule deputat, mai aveţi două minute pentru eventualele observaţii. Vă rog.

Domnul Valeriu Tabără:

N-am să epuizez cele două minute. Foarte pe scurt: aş dori ca altădată, şi nu numai altădată, dar poate că şi acum se mai pot lua măsuri să facem normele metodologice în conformitate cu prevederile legale.

Normele metodologice nu pot depăşi prevederea legală, litera legii, până la urmă. Şi nu este prima dată când Ministerul Agriculturii vine cu norme metodologice care exced textului de lege. Aşa este şi în cazul Legii nr.247.

În al doilea rând, eu cred că încă mai este timp de a rezolva problemele prevăzute de HG nr.1202/2004, pentru a putea să asigurăm despăgubirile pentru cei care au pierdut în judeţul Timiş, şi nu numai. Vorbesc de judeţele la care am făcut referire: Arad, Timiş, respectiv Caraş-Severin pentru culturile de primăvară. Pentru că ceea ce este redat aici nu este corect. Deci, să se revină la o metodologie clară, 381 este o lege care nu poate cuprinde decât artificial ceea ce s-a întâmplat în ţară în acest an, pentru că nimeni nu asigură împotriva arşiţei şi a secetei, ştim acest lucru. Or, o astfel de problemă trebuia să fie rezolvată de către Guvern.

Şi, repet încă o dată, există încă timp să asigurăm prevederi, prin 1.202/4.10, deci, cu mare întârziere.

Şi vreau să vă spun, domnule ministru, că şi pentru culturile de toamnă faptul că hotărârea de Guvern s-a dat în 20 sau starea de calamitate s-a dat în 20 iunie a fost teribil de târziu. Nu ştiu ce au făcut structurile până atunci şi de ce nu au stat de vorbă cu producătorii agricoli.

Nu este singular cazul inginerului Ceauşu, este doar exemplul tipic de modul cum oamenii au trebuit să-şi facă documentaţia pe ultima sută de metri, şi, repet, încă o dată, în apropierea recoltării. Pentru că nici partea de primăvară, de care vă spuneam, nu v-a fost raportată.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Ministerului Sănătăţii Publice, îl avem prezent pe domnul secretar de stat Erwin Zoltan Szekely. Din păcate, doamna deputat Olguţa Cocrea lipseşte, o să vă rog, domnule ministru, să lăsaţi răspunsul în scris.

De asemenea, din partea Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile, îl avem prezent pe domnul secretar de stat Silviu Stoica, dar şi aici lipseşte domnul deputat Ioan Ţundrea, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator. În consecinţă, şi pe dumneavoastră, domnule ministru, vă rog să lăsaţi răspunsul în scris şi să apreciem că v-aţi făcut datoria.

În continuare, o să-l rog pe domnul deputat Adrian Moisoiu, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, să-şi dezvolte pe scurt interpelarea la microfonul camerei.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, am să fiu foarte scurt. Şi anume, interpelarea mea se referă la faptul că cultivatorii de tutun din această ţară încă nu au primit subvenţia pe anul 2006 şi suntem la sfârşitul anului 2007. Deci, pe de o parte. Pe de altă parte, nici măcar nu ştiu care este valoarea subvenţiei stabilite pentru anul 2007, deşi producţia pe 2007, deja, a fost recoltată. Vorbe au fost: că ar fi atâta, că ar fi atâta, dar nicăieri concret, în niciun act normativ.

Deci, mai mult decât clar, aceşti cultivatori, o parte dintre ei, au venit la biroul meu parlamentar şi s-au interesat: "Domnule deputat, faceţi ceva, interesaţi-vă, că, uite care e situaţia, noi vrem să cultivăm, dar nu ştim cu cât şi pentru cine".

Aştept răspunsul domnului ministru.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnule secretar de stat, aveţi din nou microfonul.

Domnul Istvan Toke:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Desigur, problema persoanelor care cultivă tutun este una destul de problematică încă, dar noi sperăm că se vor rezolva problemele, având în vedere situaţia de fapt de acum şi a premiselor pe care legile şi reglementările pe care le avem momentan ne-o asigură.

Autorizarea primilor procesatori este acordată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe baza unei solicitări scrise şi a unui dosar tehnic, care cuprinde un program de creştere a calităţii tutunului, dovada existenţei capacităţilor de depozitare şi a instalaţiilor de stabilizare şi uniformizarea tutunului contractat şi achiziţionat, precum şi dovada asigurării desfacerii tutunului contractat cu producătorii agricoli. Sistemul de autorizare a respectat prevederile Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 1503/2003. Menţionăm că fiecare prim procesator are politica proprie de calitate, diferenţiată pe fiecare grupă de varietăţi de tutun şi sistem de uscare.

Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a susţinut, prin date tehnice, o cotă de 21.352 de tone, dar s-a obţinut numai 12.300 de tone, imposibilitatea realizării acestei cantităţi fiind urmarea disfuncţionalităţilor datorate aplicării prevederilor Legii nr. 18 a fondului funciar, politicilor comerciale proprii ale firmelor multinaţionale de ţigări din România, a căror cotă de piaţă a ajuns, în anul 2007, la peste 90%, fără să se implice în contractarea unei producţii de tutun autohtone. În vederea realizării unui acord de achiziţionare a tutunului românesc, s-au organizat întâlniri ale firmelor de ţigări internaţionale cu producătorii agricoli de tutun din România.

Ieşirea din acest impas se realizează prin aplicarea corectă a sistemului de sprijin comunitar. Sprijinul comunitar este foarte atractiv pentru cultura tutunului, astfel că în următorii ani vor manifesta un interes pentru încheierea contractelor de cultură a tutunului cu producători agricoli din România şi alţi primi procesatori, dealeri internaţionali, fiind motivaţi şi de calitatea bună a tutunului românesc.

Prin sistemul de sprijin acordat în anii 2005 şi 2006, au existat pârghii de sprijin pentru grupurile de producători, dar până în anul 2007 producătorii de tutun nu s-au organizat în grupuri.

În Legea nr. 236/2003 se prevede termenul de încheiere a contractelor între primii procesatori agricoli ca fiind 31 ianuarie al anului de recoltă, iar în Regulamentul C.E. nr. 2.848 termenul de încheiere a contractului este de 31 mai al anului de recoltă.

Documentaţiile pentru acordarea sprijinului sub formă de primă de producţie pentru recolta de tutun a anului 2006, întocmite în conformitate cu prevederile H.G. nr. 965, sunt depuse spre rezolvare la centrele judeţene APIA.

Începând cu anul de recoltă 2007, sprijinul pentru producţia de tutun se acordă astfel: decuplat de producţie, sprijin pe suprafaţă - SAPS - în valoare de 50 de euro pe hectar; top-up, din care 34,42 euro hectar decuplat de producţie şi 5 milioane de euro sumă totală acordată României, care se împarte la producţia de tutun realizată. Pentru producţia programată de 25 de mii de tone, sprijinul acordat era de 2 euro pe kilogram tutun uscat livrat. La o producţie estimată de 1.500 de tone, sprijinul ajunge la 3,33 euro pe kilogram tutun uscat şi livrat.

Dacă sistemul de control realizat de Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură şi DAPR-urile vor asigura echivalenţa sistemului comunitar de control, se mai poate primi un sprijin, sub formă de primă de producţie, în sumă fixă, stabilită pe fiecare grupă de varietăţi în parte, pe kilogram tutun livrat. Prima care poate fi acordată de România reprezintă 55% din valoarea primei care se acordă în acest sistem în primele 15 state membre. Valoarea primei pentru România, diferenţiată pe grupe de varietăţi, este: Flue-Virginia cured - 1,6 euro pe kilogram, Light-air Burley 1,3 euro pe kilogram, Sun-cured oriental - 1,18 euro pe kilogram.

Strategia Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de redresare a sectorului de tutun brut prevede creşterea producţiei de tutun la nivelul cotei de tutun negociate cu Uniunea Europeană, prin autorizarea primilor procesatori care investesc în această cultură, readucerea în sector a producătorilor din zone de favorabilitate maximă care au abandonat cultura tutunului şi alinierea sistemului de sprijin pentru producţia de tutun brut în România la nivelul practicat în statele membre.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, dacă mai aveţi de făcut observaţii? Vă rog, aveţi microfonul.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Mulţumesc, domnule ministru, pentru informarea făcută.

Zic, uite că se poate ceva, adică măcar acum să se anunţe care va fi modul în care se va plăti tutunul pe anul 2006. Din păcate, din cele spuse de domnul ministru, cel puţin, eu n-am reţinut, poate că în materialul scris să fi fost, să fi reţinut când anume omul va putea să-şi primească cota parte pentru 2006. Când anume, tot concret, va putea să-şi primească banii pentru recolta sa pe 2007?

Şi, poate, şi, treaba cea mai importantă sau la fel de importantă, este pentru recolta lui 2008, nu? Pentru că, în momentul în care eu vreau să lucrez pământul şi lucrez pământul şi cultiv ceva, nu? cultiv tutun, în cazul de faţă, sau o altă cultură, nu are importanţă, trebuie să-mi fac şi eu nişte socoteli: cât mă costă cutare, cât mă costă cutare, cât mă costă cutare şi, în final, să văd, este sau nu este rentabilă o asemenea cultură. Deci, dacă eu tot am să cultiv ceva fără ca să ştiu ce şi cum sunt plătit, normal că cultivatorii sunt în felul acesta descurajaţi.

Pe de altă parte, şi cu asta am să închei, domnul ministru discută despre..., şi în material, şi în întrebarea mea, era strategia privind cultivarea tutunului. Eu cred că, indiferent de campaniile care se fac în clipa de faţă împotriva fumatului, totuşi, consumarea tutunului rămâne în continuare valabilă. Deci, după părerea mea, este unul din puţinele locuri şi regii rămase deocamdată care, de asemenea, trebuie neapărat încurajate.

Eu sper să văd în materialul domnului ministru treburi concrete şi mai ales termene respectate pentru cultivatori, sume şi date, când vor fi primiţi aceşti bani.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mulţumesc, domnule ministru, pentru efortul făcut.

Vă dorim o seară plăcută în continuare.

Acum, o să-l rog pe domnul deputat Almăşan Liviu să poftească la microfon, pentru a face o scurtă declaraţie.

Domnul Liviu Almăşan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş dori să afirm faptul că, începând de astăzi, voi activa ca deputat independent în cadrul Grupului PD din Cameră.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Ţin să precizez că, în conformitate cu art. 175 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, miniştrii interpelaţi sau secretarii de stat desemnaţi de aceştia au obligaţia să participe la şedinţa consacrată răspunsurilor interpelărilor. Spun aceasta pentru că nu avem niciun fel informaţie legată de reprezentantul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, care ar fi trebuit să fie prezent astăzi, pentru a prezenta răspunsurile la solicitarea deputaţilor: Nicolae Păun, din partea minoriţilor naţionale, şi Ioan Ţundrea, din partea Partidului Conservator. Dar, cum nici deputaţii nu sunt prezenţi, vina se împarte pe din două şi sperăm că la următoarea şedinţă vom avea prezenţa necesară.

Nemaiexistând alte puncte pe ordinea de zi, îngăduiţi-mi să declar închisă şedinţa consacrată răspunsurilor la interpelări şi să vă doresc tuturor o seară bună şi pe mâine.

Iertaţi-mă, chiar în timp ce declaram şedinţa închisă, vă cer scuze eu, domnule secretar de stat, nu am observat, avem prezent pe domnul secretar de stat Marian Pătuleanu, din partea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, nu avem în schimb prezenţi cei doi deputaţi care au adresat interpelările domnului ministru, în consecinţă, o să vă rog, domnule ministru, să le lăsaţi în scris la secretariatul Camerei. Noi vă mulţumim frumos şi vă dorim o seară bună în continuare.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,52.