Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 10,37.

Lucrările au fost conduse de domnul Bogdan Olteanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnul Ioan Munteanu, secretar al Camerei Deputaţilor, şi domnul Mihai Ungheanu, secretar al Senatului.

Din prezidiu a făcut parte domnul Doru Ioan Tărăcilă, vicepreşedinte al Senatului.

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declar deschisă şedinţa comună de astăzi a Camerei Deputaţilor şi Senatului şi vă anunţ că din totalul de 467 deputaţi şi senatori şi-au înregistrat prezenţa 343, iar 124 sunt absenţi.

Cvorumul legal de lucru este îndeplinit.

Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au adoptat proiectul ordinii de zi şi programul de lucru pentru şedinţa comună de astăzi, în forma în care au fost distribuite deputaţilor şi senatorilor.

Dacă sunt comentarii în legătură cu ordinea de zi?

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Ordinea de zi a fost adoptată în unanimitate.

Dacă în legătură cu programul de lucru, care a fost propus a se desfăşura până la finalizarea ordinii de zi, sunt comentarii sau observaţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră programul de lucru.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Programul de lucru a fost adoptat în unanimitate.

Stimaţi colegi,

Faţă de punctele pe care le regăsim pe ordinea de zi, mai sunt două chestiuni de o relevanţă aparte.

Pentru început, am să-l invit la microfon pe domnul senator academician Răzvan Theodorescu.

Domnule academician, aveţi cuvântul.

Domnul Răzvan Emil Theodorescu:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Îmi îngădui, la acest început de şedinţă, a vă deturna un pic atenţia de la dezbaterile legislative, de la euforia şi bucuria pregătirilor pentru sărbători, pentru a vă aminti că, exact în aceste zile, comemorăm momentul care ne îngăduie nouă, tuturor, să fim în această sală, să facem dezbateri legislative şi să avem o euforie a pregătirilor de sărbători.

Acum 18 ani, exact, la 20 decembrie, Timişoara era primul oraş liber de dictatură. Bucureştiul se pregătea să urmeze exemplul Timişoarei, dar deja în capitala Banatului căzuseră primele şi importante victime. Aveau să urmeze oraşe din Transilvania, avea să urmeze Bucureştiul, capitala ţării, în care aveau să cadă noi victime.

Sigur, se pregătea astfel, în chip tragic, dramatic, sângeros, acea mirabilă zi de vineri, 22 decembrie, pe care chiar dumneavoastră aţi proclamat-o cu ceva timp în urmă "Ziua libertăţii româneşti", dar avem prostul obicei să uităm, uneori, ce-am legiferat în chip solemn.

Ceea ce s-a întâmplat atunci a fost, fără îndoială, cea mai însemnată cotitură din viaţa fiecăruia dintre noi şi a fost începutul unei noi Românii. Fără jertfele de atunci, destinul nostru colectiv şi destinul fiecăruia dintre noi ar fi fost cu totul altul.

Datorăm imens acelei Revoluţii, pentru că o revoluţie a fost, şi o dezbatere care va fi mâine aici, într-una din sălile Parlamentului, sper să sublinieze, încă o dată, acest lucru. Şi copiii acestei Revoluţii, care astăzi au vârsta majoratului, trăiesc altfel, tocmai pentru că au fost jertfele din decembrie '89, pentru că atunci s-a luptat şi s-a murit.

În amintirea acelor jertfe pe care se înalţă prezentul nostru naţional şi european, stimaţi colegi parlamentari, vă propun să păstrăm o clipă de reculegere.

(Se păstrează un moment de reculegere).

Domnul Răzvan Emil Theodorescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule senator, pentru intervenţia dumneavoastră şi pentru evocarea momentelor pe care atât de bine aţi spus, ele sunt cele care ne-au permis să fim astăzi în această sală.

Invit pe domnul deputat Aledin Amet, care doreşte, de asemenea, să facă o declaraţie.

Domnul Aledin Amet:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

De astăzi lumea islamică sărbătoreşte timp de patru zile un mare eveniment religios.

În România se află o importantă comunitate musulmană formată, în special, din tătari şi turci, comunitate care şi-a păstrat de sute de ani tradiţiile şi convingerile.

Într-o ţară în care există libertatea de exprimare, aceşti oameni au beneficiat de tot cadrul necesar pentru a-şi menţine respectivul spirit.

Sărbătoarea sacrificiului, aşa cum mai este denumită sărbătoarea "Curban baeram", înseamnă pentru musulmani cel de-al doilea mare eveniment religios după sărbătoarea "ramazan bairam" petrecut într-un an.

Le doresc tuturor musulmanilor, în special celor din România, sărbători cât mai frumoase. (face urări şi în limba maternă).

Stimaţi colegi, vă doresc un Crăciun fericit, să aveţi parte de tot ce v-aţi propus să realizaţi.

La Mulţi Ani! La Mulţi Ani România!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Dacă mai sunt alte intervenţii? Nu.

La primul punct al ordinii de zi avem Proiectul de Hotărâre privind prelungirea mandatului membrilor Curţii de Conturi.

Stimaţi colegi, în urma propunerii Biroului permanent şi a Comitetului liderilor, ca urmare a apropierii finalului de mandat al membrilor Curţii de Conturi, şi a nelegiferării, încă, a noului statut al acestei Curţi, s-a decis să se propună plenului o hotărâre prin care să se prelungească, până la 31 martie, mandatul membrilor Curţii de Conturi.

Dacă există obiecţii? Nu.

Supun votului dumneavoastră articolul unic.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. 340 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? 2 abţineri.

Vă mulţumesc foarte mult.

Supun votului dumneavoastră titlul hotărârii.

Cine este pentru? 339 de voturi.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Una.

Supun votului dumneavoastră hotărârea, în ansamblu, privind prelungirea mandatului membrilor Curţii de Conturi.

Cine este pentru? 340 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? 2 abţineri.

Vă mulţumesc.

La pct.2 al ordinii de zi avem reexaminarea, la cererea preşedintelui României, a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor.

Am făcut dezbaterea pe articole.

Urmează să dăm asupra acestui proiect votul final.

Dezbaterea pe articole s-a făcut în şedinţa de marţi.

Supun votului dumneavoastră reexaminarea, la cererea preşedintelui României, a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor.

Cine este pentru? 338 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? 3 abţineri.

Vă mulţumesc.

S-a adoptat.

La pct.3 pe ordinea de zi avem Proiectul de Hotărâre pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare pe anul 2008.

Are cuvântul doamna Gabriela Anghelache, preşedinta comisiei, pentru a prezenta foarte pe scurt proiectul bugetului.

Doamna Gabriela Anghelache (preşedinta Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Proiectul de buget al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare pentru anul 2008 a fost construit având în vedere criterii privind estimarea veniturilor, până la sfârşitul acestui an, realizările pe primele 9 luni ale acestui an, precum şi reglementările CNVM privind cotele aplicate veniturilor în sensul permanentizării reducerilor care s-au operat deja asupra unora dintre venituri, cum ar fi: reducerea la jumătate a cotei pentru ofertele publice de vânzare, a cotei pentru tranzacţiile cu obligaţiuni şi cu drepturi de preferinţă.

De asemenea, am mai avut în vedere posibilitatea reducerii, în continuare, a unor cote, inclusiv reducerea la jumătate a cotei pentru ofertele publice de cumpărare - vânzare.

Totodată, estimarea veniturilor a avut în vedere o serie întreagă de noi produse bursiere, care vor fi introduse în anul următor, crearea sistemului alternativ de tranzacţionare, precum şi crearea pieţei de instrumente financiare derivate la bursa de valori Bucureşti.

În ceea ce priveşte partea de cheltuieli a bugetului, ponderea cea mai mare, aproximativ 49%, o reprezintă cheltuielile de personal. Argumentele pentru acest fapt, şi anume ponderea cea mai importantă căzând pe cheltuielile de personal, sunt următoarele: numărul de personal va creşte cu aproximativ 20% în anul 2008, datorită unor cauze importante, cum sunt asigurarea supravegherii firmelor de investiţii pentru adecvarea capitalului, în baza implementării, de la 1 ianuarie 2008, a cerinţelor Acordului Basel II; trecerea la examinarea şi supravegherea pe baza raportărilor financiare prin aplicarea, tot din 2008, a standardelor internaţionale de raportare financiară; asigurarea unui număr de peste 20 de experţi în condiţiile unei retribuţii pe criterii europene care participă la grupurile de lucru ale Comitetului European de Valori Mobiliare şi la Grupurile de lucru "Ceasar", tot în cadrul sectorului pieţei de capital la nivel european; asigurarea atât din punct de vedere numeric, cât şi din punctul de vedere al gradului de profesionalism al personalului CNVM pentru a face faţă cerinţelor suplimentare şi modului de lucru pe standarde europene, în vederea reducerii fluctuaţiei de personal, ţinând cont de faptul că tentaţiile personalului calificat superior de a-şi desfăşura activitatea pe alte pieţe din Uniunea Europeană sau în alte segmente ale sectorului financiar din România este foarte mare.

Totodată, cheltuieli de personal suplimentare intervin şi datorită supravegherii firmelor de investiţii care îşi vor desfăşura activitatea, în baza paşaportului european pe teritoriul României, a operaţiunilor desfăşurate de acestea fac ceea ce generează şi sub acest aspect angajarea unui personal calificat şi menţinerea acestuia în cadrul CNVM.

De asemenea, o pondere de aproximativ 25% în buget o deţin cheltuielile de capital, ţinând cont de faptul că CNVM a iniţiat un proiect privind construirea unui nou sediu sau cumpărarea unui nou sediu în perioada imediat următoare.

Ponderea cheltuielilor cu bunuri şi servicii reprezintă aproximativ 13%, iar bugetul a fost proiectat cu un excedent de 200.000 lei, în condiţiile în care excedentul în execuţie va fi mai mare, sumele respective vor fi alocate tot cheltuielilor de capital.

Vă mulţumesc.

Dacă sunt întrebări?

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Dau cuvântul domnului senator Aron Popa, pentru a prezenta raportul comun al Comisiilor pentru buget-finanţe ale celor două Camere ale Parlamentului.

Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Domnilor miniştri,

Vă prezint raportul comun asupra proiectului de buget, venituri şi cheltuieli pe anul 2008 al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare.

Comisiile permanente ale celor două Camere au fost sesizate în fond cu dezbaterea Proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli, pe anul 2008 al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare.

În conformitate cu Regulamentul de funcţionare a celor două Camere, cele două comisii, în urma analizei Proiectului de buget de venituri şi cheltuieli, supune spre dezbatere şi aprobare plenului celor două Camere proiectul de hotărâre privind aprobarea Bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2007, în forma prezentată în anexă.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă sunt înscrieri la dezbateri?

Doamna Graţiela Iordache, vă rog.

Doamna Graţiela Denisa Iordache:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte!

Stimaţi colegi,

Domnul Bogdan Olteanu:

Bună dimineaţa!

Doamna Graţiela Denisa Iordache:

Aş dori să vă atrag atenţia, de altfel am făcut-o şi anterior, asupra unor mari nereguli care s-au întâmplat pe parcursul votării şi dezbaterii proiectului de buget al CNVM pe anul 2008.

În primul rând, la nivelul celor două comisii, în conformitate cu Regulamentul, această şedinţă trebuia convocată cu cel puţin 24 de ore înainte, lucru care nu s-a întâmplat. Mai mult decât atât, acest material a stat în Camera Deputaţilor prin diverse sertare o lună şi jumătate. Noi, cei din comisie, nu am avut timp ca să analizăm şi să dezbatem acest proiect de buget aşa cum ar fi trebuit.

În al treilea rând, faptul că astăzi se regăseşte pe ordinea de zi a şedinţelor reunite, este o nouă încălcare a Regulamentului. Raportul comisiilor de buget-finanţe nu a stat nici măcar 24 de ore la căsuţă. Nu am putut lua la cunoştinţă nici de această dată de raportul comisiei.

În al patrulea rând, vă rog să luaţi în considerare că această instituţie se finanţează din fonduri provenite de la jucătorii din piaţa de capital, niciun ban de la stat. Nici măcar o singură dată aceştia nu au fost întrebaţi, consultaţi sau măcar să li se arate ce se întâmplă şi cum se votează şi cum se adoptă un buget construit pe banii lor.

Luând în considerare aceste elemente, vă rog, domnule preşedinte, să ţineţi cont de faptul că acest proiect de buget de venituri şi cheltuieli al CNVM-ului este incorect pus pe ordinea de zi. Acesta este un aspect.

Al doilea: dacă veţi continua să procedaţi să-l supuneţi la vot, eu mă voi abţine de la acest vot (Râsete, aplauze), în semn de protest faţă de maniera în care se face dezbatere pe proiectul de buget şi maniera în care se face control parlamentar, în ceea ce priveşte o instituţie atât de importantă a pieţei de capital, în semn de protest faţă de modul în care înţelegeţi să analizaţi, să trataţi ceea ce înseamnă bugetul de venituri şi cheltuieli al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare.

De altfel, recunosc că mă aşteptam la un gest de protest şi de la doamna preşedinte al CNVM-ului, pentru că dânsa, şi de fapt această instituţie, a procedat corect şi a depus în mod corect în Parlament, bugetul. Noi nu am tratat cum trebuie această problemă.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Sunt convins că argumentele dumneavoastră şi-au produs roadele.

Domnul preşedinte Gubandru.

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Foarte pe scurt, vreau să vă spun că în ceea ce priveşte activitatea comisiilor de buget-finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor şi Senat, ele au respectat regulamentele de funcţionare.

În primul rând, materialul a venit în Camera Deputaţilor spre informarea mea, personală, dar nu am putut să-l dau în dezbatere până nu am fost sesizat de către Biroul permanent.

Biroul permanent s-a întrunit în şedinţa din 17 decembrie. Deci, luni, noi am fost sesizaţi; marţi am făcut comunicarea şi convocarea membrilor comisiei; este adevărat, nu s-a trimis SMS-ul cu 24 de ore înainte, ci cu 23,5 ore înainte de "...

Vă rog să apreciaţi dumneavoastră dacă comunicarea s-a făcut corect, convocarea şedinţei.

În plenul celor două comisii, proiectul de buget a fost votat doar cu o singură abţinere cu majoritatea celor prezenţi aflaţi în cvorum.

Prin urmare, domnilor preşedinţi, stimaţi colegi, considerăm că au fost întrunite şi respectate prevederile Regulamentului şi eu vă rog să votaţi proiectul de buget al CNVM-ului pe anul 2008.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc.

Dacă mai există o intervenţie?

Doamna deputat Iordache.

După aceea trecem mai departe.

Domnilor colegi,

Vă rog să manifestaţi spiritul Crăciunului!

Doamna Graţiela Denisa Iordache:

Domnilor colegi,

Simţiţi-vă liberi să vă manifestaţi aşa cum vă e felul. Eu vă aprob şi vă apreciez.

Aş vrea să luaţi în considerare, domnule preşedinte, că şi un minut lipsă din cele 24 de ore înseamnă încălcarea Regulamentului. Mult prea des se procedează de această maniera şi, de fapt, în şedinţele reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Este incorect. Acest Regulament împreună l-am votat şi am stat luni în şir aici, dacă vă aduceţi aminte, ca să-l putem vota, ca la rândul nostru, acum, să nu-l respectăm. Acesta este un aspect.

Al doilea aspect: vă rog frumos să-mi explicaţi cum este posibil ca un material primit în Camera Deputaţilor, pe 6 noiembrie, să nu ajungă la membrii Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, decât ieri. Vă rog frumos să-mi explicaţi, cum este posibil acest lucru.

Eu, una, personal, vreau ca atunci când votez ceva să fiu bine informată şi documentată.

Dacă dumneavoastră doriţi să votaţi în "orb" este problema dumneavoastră, votul dumneavoastră, conştiinţa dumneavoastră.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumim, doamna deputat.

Doamna deputat Aura Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Încep prin a spune că Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota raportul comun asupra proiectului de aprobare a bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2008 al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, pentru că are încredere în deputaţii pe care îi are în comisiile de specialitate, pentru că are încredere în capacitatea parlamentarilor.

Dacă în Parlament sunt parlamentari, precum antevorbitoarea mea, care prin pregătirea profesională nu se poate ridica la nivelul colegilor mei, şi din celelalte partide parlamentare, este numai o problemă personală.

Deci, încă o dată, n-o să accept niciodată ca colegi de-ai mei, care într-adevăr stau la comisie şi muncesc, în timp ce alţii umblă şi se vântură pe holurile Parlamentului, să fie jigniţi, spunând că realizează un fals sau că au întocmit un raport fără să fie documentaţi.

Spun, încă o dată, Grupul parlamentar al P.S.D. va vota acest raport.

Domnul Ioan Doru Tărăcilă:

Vă mulţumim, doamna deputat.

Invit la tribuna Camerelor reunite pe doamna deputat Ruxandra Jipa.

Aveţi cuvântul.

Doamna Ruxandra Florina Jipa:

Stimaţi colegi,

Dar, în primul rând, domnule preşedinte,

Aş vrea să vă rog să încetăm cu aceste metode pe care încearcă unii să le uziteze, mai nou, pentru că, în Camera Deputaţilor, întotdeauna lucrurile s-au făcut aşa cum trebuie. Bănuiesc că şi la Senat, de asemenea, iar ceea ce am auzit acum, aici, este un vot de blam dat de o colegă celorlalţi colegi, cu care nu sunt de acord, şi v-aş ruga să ne continuăm şedinţa în ritmul pe care îl avem noi de obicei şi fără asemenea incidente.

Vă mulţumesc foarte mult.

Cred că sunt în asentimentul colegilor mei.

Domnul Ioan Doru Tărăcilă:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Dragoş Dumitriu. Aveţi cuvântul.

Domnul Petre Dragoş Dumitriu:

Domnilor colegi,

Grupurile Partidului Conservator vor vota acest raport, atât pentru că avem încredere în reprezentanţii noştri din comisiile de buget-finanţe, dar şi în raportul Curţii de Conturi.

Totuşi, aşa cum am subliniat şi în comisie, mi se pare nefiresc, cel puţin, bazându-ne pe criterii de performanţă, ca acest raport al CNVM să se bazeze doar pe o auditare internă şi pe raportul Curţii de Conturi, şi nu şi pe o auditare externă.

Solicităm, deci, ca în viitor să se apeleze şi la această metodă.

Mulţumim.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Vă propun să trecem la dezbaterile pe articole.

Supun votului dumneavoastră art.1 al proiectului de hotărâre.

Cine este pentru? 251 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? 92 de abţineri.

Adoptat.

Art.2.

Cine este pentru? 251 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? 92 abţineri.

Adoptat.

Art.3.

Cine este pentru? 251 voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Abţineri? 92 de abţineri.

Adoptat.

Supun votului dumneavoastră Anexa nr.1 la proiectul de hotărâre.

Cine este pentru? 250 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? 90 de abţineri.

Adoptat.

Anexa nr.2.

Cine este pentru? 250.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? 91.

Adoptat.

Supun votului dumneavoastră titlul proiectului de hotărâre.

Cine este pentru? 252.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? 91.

Supun votului dumneavoastră, în ansamblul său, Proiectul de Hotărâre pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare pe anul 2008.

Cine este pentru, vă rog? 253.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? 91.

Proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Vă mulţumesc.

La pct.4 şi la pct.5 ale ordinii de zi avem votul final asupra Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2008 şi a Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008.

Stimaţi colegi,

Am stabilit în Biroul permanent şi Comitetul liderilor să propunem ca, dacă reprezentanţii grupurilor parlamentare vor considera, să se facă intervenţii după votul la cele două proiecte, la explicarea votului.

Supun votului dumneavoastră Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2008.

Cine este pentru, vă rog? 249 de voturi.

Voturi împotrivă? 93.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Vă mulţumesc.

Proiectul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008.

Cine este pentru, vă rog? 342 de voturi.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008 a fost adoptat.

Dacă există intervenţii la explicarea votului?

Doamna deputat Graţiela Iordache. (Rumoare, vociferări)

Doamna Graţiela Denisa Iordache:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Partidul Democrat Liberal a votat împotriva Legii bugetului de stat, pentru că-l consideră nerealist, nesustenabil, nefundamentat. Pentru că niciunul dintre amendamentele noastre, legate de sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii, legate de sprijinirea cercetării, legate de programele oncologice, legate de protecţia mediului, niciunul dintre aceste amendamente nu a fost acceptat.

Partidul Democrat Liberal a votat pentru bugetul asigurărilor sociale de stat, pentru că-l consideră un proiect menit să crească nivelul de trai al cetăţenilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat, domnul senator Dan Mircea Geoană.

Vă rog, domnule senator.

Domnul Dan Mircea Geoană:

Vă mulţumesc.

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Stimaţi membri ai Cabinetului,

Dragi colegi şi drage colege,

Partidul Social Democrat a avut de luat o decizie dificilă. Pe de o parte, proiectul de buget reprezintă o oportunitate şi o ocazie politică de a demonstra încă o dată că acest Guvern nu are susţinere parlamentară şi, pe de altă parte, obligaţia pe care o avem, ca social-democraţi, votaţi de peste 4 milioane de români, să încercăm să aducem corecţiile minime necesare unui program de guvernare, unei politici economice şi fiscale care se bazează pe programul Alianţei D.A., între P.N.L. şi P.D.

Proiectul de buget, ca filozofie, nu este cu nimic diferit de filozofia bugetului din 2005, din 2006, pe vremea când exista încă o majoritate de susţinere a actualului Guvern.

Am avut, de asemenea, de luat o decizie dificilă în ceea ce priveşte susţinerea amendamentelor pe care le-am considerat a fi cele mai importante.

Credem, în continuare, că proiecţia de buget pe 2008 se bazează pe estimări nerealiste.

Suntem, în continuare, convinşi de faptul că Guvernul va fi nevoit, la anul, să adopte rectificări succesive. Şi, de aceea, vreau să reconfirm de la tribuna Parlamentului intenţia noastră de a chema în faţa Parlamentului, în fiecare trimestru, pe primul-ministru şi pe ministrul finanţelor, pentru a putea să verificăm execuţia bugetară la trimestru, pentru a evita situaţii de execuţie bugetară şi sume imense cheltuite în mod neraţional, la final de an.

Din punctul de vedere al partidului nostru, pentru faptul că am reuşit să obţinem o majoritate în Parlament, vreau să mulţumesc tuturor grupurilor parlamentare care au susţinut amendamentele P.S.D.

În ceea ce priveşte obligaţia pe care o avem cu toţii faţă de pensionarii acestei ţări, bugetul pe 2008 prevede resursele necesare pentru alocarea de resurse pentru a doua etapă de creştere a pensiilor, conform legii P.S.D., aprobată în Parlament, în cursul anului trecut.

În plus, două lucruri esenţiale pentru pensionarii ţării au fost acceptate de către Parlament - şi repet mulţumirea social-democraţilor pentru votul pe care l-am avut din partea altor partide, şi anume: pentru rambursarea, de către pensionari, a tichetelor C.F.R., în valoare nominală, şi pentru introducerea unei legi aprobate în 2004, de acordarea a 25% din pensia soţului decedat soţului supravieţuitor. Sunt amendamente importante, care răspund - măcar parţial - nevoii de demnitate şi de respect pe care vârstnicii ţării o au faţă de politicienii şi de decidenţii acestei ţări.

Suntem, de asemenea, satisfăcuţi de faptul că un număr de amendamente sociale, legate de familia tânără, de Educaţie şi de proiecte sociale importante, au fost acceptate.

Suntem mulţumiţi de faptul că un număr de 30 de mii de liceeni ai ţării vor primi burse sociale, pentru a putea merge la şcoală, în continuarea unui program social-democrat important "Bani pentru liceu".

Suntem mulţumiţi de faptul că un program social de mare succes, un program social-democrat de mare succes, "Cornul şi laptele", va fi extins de la anul şi pentru clasele V-VIII. Este un lucru bun, şi tineri şi copii săraci din toate colţurile ţării vor putea să aibă un minim, un minim de decenţă atunci când merg la şcoală.

Suntem, de asemenea, mulţumiţi de faptul că tinerele mame vor primi alocaţii pentru copii, majorate de la 31 lei noi la 40 lei noi; am cerut 50 lei noi şi vom insista ca, la anul, alocaţia pentru tinerele mame să crească.

Suntem, de asemenea, mulţumiţi de faptul că un amendament legat de creşterea salariilor pentru profesori a fost acceptat ieri. Şi nu înţeleg votul împotrivă al unor grupuri parlamentare, pentru că dascălii acestei ţări, în condiţiile în care se alocă 6% din p.i.b. pentru educaţie, merită un minimum de gest. Nu putem să le spunem profesorilor să ne crească copiii în condiţii decente, dacă nu reuşim, măcar acum, când sunt bani mulţi la bugetul pentru educaţie, să plătim dascălii aşa cum se cuvine.

De asemenea, suntem fideli angajamentului partidului nostru faţă de agricultură şi faţă de ţăranii şi fermierii acestei ţări. Am reuşit să obţinem o creştere a bugetului pentru agricultură, de la 2,69% la 3%. Sute de milioane de euro vor merge către subvenţii pentru agricultură, după un an catastrofal în agricultura românească şi o conjunctură internaţională defavorabilă pe piaţa cerealelor.

Suntem, de asemenea, solidari cu ceea ce ne-au cerut sindicatele. Ca partid de stânga, avem o obligaţie de a susţine solicitările sindicatelor şi în ceea ce priveşte creşterea cuantumului pentru prevenirea accidentelor de muncă şi ceea ce reprezintă solicitarea sindicatelor din educaţie. Toate aceste lucruri rămân chestiuni importante.

Unii membri ai Parlamentului au ridicat subiectul resurselor pentru autorităţile locale. Partidul Social Democrat a rămas fidel şi perseverent ideii de descentralizare. Nu este nimic rău în faptul că bugetele pentru comunităţile locale nu vor mai fi date de pixul şefului finanţelor publice - reprezentantul Guvernului în teritoriu -, ci de cei care reprezintă autorităţile locale. Este un pas înainte şi credem că am pus capăt unui sistem discreţionar, inventat de Alianţa D.A., de a dirija resurse exclusiv pentru primari pe culoare politică. Am dus decizia mai jos. Este un lucru bun şi este un plus pe care influenţa noastră în Parlament a reuşit să o aducă.

Nu în ultimul rând, vreau să spun un lucru extrem de clar: am făcut ce am putut să facem în această conjunctură. Votul nostru nu reprezintă niciun fel de vot de cauţionare a unui Guvern care rămâne în continuare cu slabă susţinere parlamentară, tot mai şubred şi tot mai izolat.

Votul nostru reprezintă obligaţia pe care social-democraţii, ca principală forţă în Parlament, o au faţă de milioane de români. Votul nostru înseamnă şi un angajament asupra unei construcţii bugetare complet modificate.

Vestea bună este că ţara are un buget pentru 2008. vestea şi mai bună, că este ultimul buget construit pe o filozofie politică, economică şi fiscală de dreapta. Anul viitor, România va avea un buget construit pe o filozofie socială, social-democrată, în care progresul social şi progresul economic merg mână în mână. Vremea în care am avut bugete în care s-a accentuat inechitatea se va termina anul viitor. Este ultimul buget al acestui ciclu politic şi este votul pe care Partidul Social Democrat îl dă. Este un vot de oportunitate, este un vot pe alocarea de resurse pentru România anului 2008, fiind conştienţi de faptul că filozofia bugetului rămâne în continuare una deficitară.

În acelaşi timp, vreau să spun că Parlamentul României are o obligaţie de monitorizare mult mai precisă a modului în care sunt cheltuiţi banii publici. Vrem să fim, la anul, o ţară care să nu mai aibă recordul nedorit de zero la sută rată de absorbţie de fonduri europene.

Din acest punct de vedere, vreau să spun că suntem satisfăcuţi că noul ministru al agriculturii a reuşit să evite activarea clauzei de salvgardare. După un lung şir de miniştri ai agriculturii ai Alianţei, care au adus agricultura în sapă de lemn, iată că un profesionist - şi aici nu mă sfiesc să-l laud pe noul ministru al agriculturii - a reuşit să evite activarea clauzei de salvgardare. Este un lucru bun, care trebuie să ne bucure pe toţi, cei care avem un interes pentru bunul mers al societăţii.

Închei spunând că votul Partidului Social Democrat va fi în favoarea bugetului de stat şi a asigurărilor sociale, nefiind un vot de cauţionare a acestui Guvern, ci fiind un vot în favoarea unei Românii mai sociale, mai echitabile şi în aşteptarea a ceea ce întreaga Românie aşteaptă: terminarea acestei guvernări de dreapta şi revenirea la un program şi o guvernare social-democrată.

Vă mulţumesc.

"La mulţi ani!" "Crăciun fericit!" tuturor celor care au votat sau nu au votat acest buget. (Aplauze)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule senator.

Din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Conservator, domnul senator Sabin Cutaş.

Domnul George Sabin Cutaş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Vreau să spun din start că Grupul parlamentar al Partidului Conservator a votat pentru bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat, deşi nu toate amendamentele noastre au fost acceptate de Guvern, însă, în parte, acestea au fost discutate şi acceptate şi, ca urmare, şi votul nostru a fost pe măsură.

Însă, aş dori să-l rog pe domnul prim-ministru şi aş vrea să-i rog şi pe colegii noştri să ţină cont, anul viitor, de câteva iniţiative bune pe care Partidul Conservator le are şi credem noi că vor ajuta foarte mult societatea românească. Şi mă refer aici la t.v.a.-ul redus la alimentele de bază; s-a menţionat despre creşterea alocaţiei la copii - vreau să ştiţi că în cadrul Senatului, în cadrul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, iniţiativa noastră pentru creşterea alocaţiei la 50 lei a fost adoptată, iar eu sper ca, până la urmă, când va fi finalizat procesul, chiar să avem o alocaţie la copii de 50 lei; şi nu în ultimul rând, neimpozitarea profitului investit cred că este o iniţiativă care va ajuta foarte mult societatea românească.

Urându-vă şi eu, din partea colegilor mei conservatori, "Un Crăciun fericit!", "La mulţi ani!", să ne revedem sănătoşi. (Aplauze)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupurilor parlamentare liberale, domnul Călin Popescu-Tăriceanu.

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnule preşedinte al Camerei,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Vă mulţumesc, în numele Guvernului, pentru votul pe care l-aţi acordat astăzi bugetului pentru anul 2008.

Parlamentul şi-a dat astăzi girul pentru politicile şi pentru programele pe care Cabinetul şi-a propus să le pună în practică în anul viitor, iar această realitate este mult mai importantă decât declaraţiile ultimative care se fac despre cât de minoritar este Guvernul pe care-l conduc. Vă asigură că votul dumneavoastră nu va fi risipit, iar Executivul îşi va duce la îndeplinire obiectivele prevăzute pentru cel de al patrulea an de mandat.

Aş spune că votul dumneavoastră reprezintă o investiţie. Este o investiţie care ne permite să continuăm să punem în practică angajamentele asumate prin Programul de guvernare. Este o investiţie în programe de dezvoltare ambiţioase şi în politici publice menite să ne consolideze statutul de ţară europeană.

Vă asigur că ne vom onora promisiunile, indiferent de calculele pe care şi le fac diverşi adversari politici.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

România are, de astăzi, un nou buget de factură liberală, bazat pe stimularea şi susţinerea dezvoltării şi a creşterii economice. Şi acesta este un lucru foarte important pe care doresc să-l susţin şi să-l prezint, pentru că este bugetul care va permite modernizarea României.

Daţi-mi voie să vă explic, în câteva rânduri, care sunt argumentele. În primul rând, un astfel de buget asigură continuitatea şi coerenţa programelor, a politicilor şi a investiţiilor din bani publici, demarate în anii de mandat precedenţi. Nu se produc rupturi şi nu se abandonează şantierele începute. Din păcate, distanţa pe care o mai are România de parcurs pentru a ajunge la un nivel de prosperitate similar celui din celelalte state europene este mare. Ca să o parcurgem, avem nevoie de proiecte majore, care se întind pe mai mulţi ani.

În al doilea rând, acest buget este o sursă de stabilitate pentru mediul privat. Companiile şi investitorii privaţi, fie că sunt români, fie că sunt străini, cunosc ce politici fiscale şi economice am aplicat în aceşti trei ani de mandat şi ştiu la ce să se aştepte. Aceasta, cu atât mai mult cu cât menţinem cota unică de impozitare la un nivel de 16%, dar scădem contribuţiile sociale cu 6 puncte procentuale. Nu vor exista majorări de taxe sau impozite.

Prin urmare, un mediu de afaceri stabil şi transparent este un magnet pentru investiţii, iar investiţiile înseamnă locuri de muncă mai bune, deci, bani mai mulţi în buzunarele angajaţilor. Şi înseamnă, de asemenea, profit pe investitori şi fonduri mai mari atrase la buget.

Estimăm că, în anul 2008, vom încasa la buget 39,3% din produsul intern brut, comparativ cu 29% din p.i.b. în anul 2004. Produsul intern brut în euro va fi în anul 2008 aproape dublu faţă de 2004. (Aplauze)

Contăm, pentru anul 2008, pe o creştere economică medie de 6% a produsului intern brut.

În al treilea rând, aş vrea să scot în evidenţă principala măsură fiscală pe care o punem în aplicare în anul 2008. Este vorba de reducerea contribuţiilor de asigurări sociale cu 6 puncte procentuale. Am mai spus şi doresc să repet: este cea mai mare reducere aplicată taxării asupra muncii, după 1990. Este o măsură liberală şi este în concordanţă cu Programul de guvernare aprobat de dumneavoastră în 2004.

Prin urmare, ne îndeplinim promisiunea de a scădea contribuţiile la asigurările sociale cu 10 puncte procentuale, pe durata mandatului.

Subliniez, în acelaşi timp, că este o reducere realistă şi care are susţinere economică. Ea va aduce beneficii certe atât angajaţilor, cât şi bugetului asigurărilor sociale, va contribui la crearea de noi locuri de muncă şi la scoaterea la suprafaţă a muncii la negru. Este o măsură care dă o şansă în plus românilor care vor să aibă o viaţă decentă şi economiei româneşti care trebuie să concureze pe o piaţă externă dură.

În paranteză fie spus, am auzit, însă, că fostul Partid Democrat - nu ştiu cum se mai numeşte acum - a fost împotriva acestei măsuri. Mă întreb dacă reprezentanţii săi ar fi avut aceeaşi poziţie dacă mai erau în Executiv. Sincer, nu cred, pentru că ar fi trebuit să vă mândriţi cu această măsură, iar acest comportament ar fi fost normal, pentru că este o măsură bună, după cum bine ştiţi. Însă, aceasta spune mult despre vorbele care se spun despre Guvernul pe care-l conduc şi despre modul în care, din păcate, Partidul Democrat ştie să facă politică în ultima vreme.

Închid paranteza şi doresc să revin la lucrurile importante.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Spuneam mai devreme că votul dumneavoastră reprezintă o investiţie; reprezintă o investiţie în viitorul României, în dezvoltarea României.

Garanţia afirmaţiei mele constă în programele ambiţioase de investiţii cu fonduri publice pe care le vom derula în 2008, pe baza acestui buget. Finanţările vor merge către cele patru direcţii prioritare în care acţionăm deja de trei ani, şi anume: educaţie, sănătate, agricultură şi infrastructură.

Sănătatea beneficiază de un buget de 4,5% din produsul intern brut. Banii vor fi folosiţi pentru a creşte accesibilitatea şi calitatea actului medical. Continuăm programul de reabilitare a spitalelor şi începem să construim spitale noi, la nivel regional şi judeţean.

Şcoala românească primeşte un buget record, de 6% din produsul intern brut, adică 26,4 miliarde lei noi. Această sumă este cu 27% mai mare decât cea din 2007. De asemenea, finanţăm cercetarea la un nivel record, de 0,75% din p.i.b., adică de 5 ori mai mult faţă de 2004.

Infrastructura este finanţată cu nu mai puţin de 4% din produsul intern brut. Prin urmare, vom finanţa în continuare construcţia de autostrăzi şi centuri ocolitoare pentru majoritatea marilor oraşe ale ţării.

Despre bugetul agriculturii, daţi-mi voie să vă spun că a crescut cu 13% faţă de 2007, în condiţiile în care bugetul pe 2007 pentru acest domeniu este dublul bugetului pe 2006.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Aceste patru domenii prioritare au un impact pozitiv, direct şi de netăgăduit asupra vieţii de zi cu zi a oricărui român, indiferent de vârstă, de venit, de categoria socio-profesională din care face parte.

Prin astfel de investiţii din banii publici, românii încep să se bucure de efectele pozitive ale creşterii economice şi ale politicilor aplicate de Guvern în ultimii trei ani. Iar faptul că economia merge bine permite societăţii româneşti să aibă grijă şi de românii cei mai afectaţi de tranziţie, şi anume de pensionari.

În 2005, am făcut primul pas pentru a veni în sprijinul pensionarilor: am recalculat pensiile, eliminând, astfel, inechităţile din sistem. Ulterior, au urmat creşteri succesive ale pensiilor. Prin Programul de guvernare, reamintesc că ne-am propus să majorăm pensiile cu 30%, în termeni reali.

În 2008, prin prevederile acestui buget, vom ajunge la o creştere reală de 88% faţă de 2004, adică de 3 ori mai mult decât ne propusesem. Pensia medie lunară de asigurări sociale va fi de 551 lei pentru cei peste 5 milioane şi jumătate de pensionari care sunt în sistemul de asigurări publice.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

În încheiere, aş dori să subliniez că bugetul pe care l-aţi votat este un buget care corespunde statutului de ţară europeană al României; răspunde obligaţiilor pe care le avem în calitate de ţară membru al Uniunii Europene, asigură resursele pentru cofinanţarea fondurilor europene şi, mai ales prin programul de investiţii, permite reducerea decalajelor ce ne despart de celelalte state europene. Este un buget ambiţios, care vrea să descătuşeze energiile unei ţări în expansiune, sprijinind, în acelaşi timp, categoriile defavorizate.

Din acest motiv, este un buget care demonstrează că, dincolo de frazeologia politicianistă, la Guvern se munceşte. Iar munca aceasta se vede în viaţa de zi cu zi a românilor.

Vă mulţumesc pentru votul dumneavoastră, al tuturor.

În încheiere, doresc să vă adresez tuturor membrilor Parlamentului şi membrilor Guvernului mulţumiri pentru sprijinul acordat activităţii noastre din acest an.

Vă urez "Sărbători fericite" şi "la mulţi ani!" (Aplauze)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule prim-ministru.

Trecem mai departe.

Înainte de ultimul punct, aş dori să fac câteva ...

Mă iertaţi! Vă rog frumos, domnule senator Funar, îmi cer scuze.

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Apropiindu-se Sfintele Sărbători ale Crăciunului şi fiind în post, vă iert.

Domnul Bogdan Olteanu:

Chiar în bairam, din câte aflăm!

Domnul Gheorghe Funar:

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Alţii sunt în bairam cam demult şi românii au constatat lucrul acesta, iar altcineva regizează şi este actor principal în filmul "Balamucul", de aproape trei ani.

Permiteţi-mi să revin, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Aşa după cum aţi remarcat, Partidul România Mare a votat cele două proiecte de lege - şi al bugetului de stat şi al bugetului asigurărilor sociale de stat. Noi ne-am exprimat, la începutul dezbaterilor, prin colegii noştri, domnul senator Dina Carol şi domnul deputat Ion Mînzînă, argumentele care ne-au determinat să votăm astfel. Nu mai revenim astăzi, aşa cum a făcut-o prim-ministru, cu lecturarea argumentelor pentru aceste bugete, ţinându-se seama de faptul că se televizează în direct dezbaterile, dar permiteţi-mi să fac referire la câteva aspecte care ne-au determinat pe noi, senatorii şi deputaţii Partidului România Mare, să votăm cele două proiecte.

Ţara, aşa cum ştiţi, avea nevoie de cele două legi ale bugetului de stat. Nouă ne pare rău că le-am adoptat abia astăzi. Imaginaţi-vă că, la nivelul autorităţilor locale, se va lucra şi între Crăciun şi Anul Nou şi la începutul lui ianuarie 2008, pentru a adopta mai departe alte bugete. Era bine dacă reuşeam ca aceste două bugete să le fi adoptat măcar cu două-trei săptămâni în urmă. Motivele le cunoaşteţi.

Unele dintre amendamentele care au fost propuse de către parlamentarii P.R.M. au fost acceptate în cele două bugete şi, astfel, am putut să susţinem, împreună cu marea majoritate dintre dumneavoastră, cele două legi.

Ne pare rău că alte argumente şi amendamentele noastre n-au reuşit să vă convingă şi mai ales pe reprezentanţii Guvernului, pe domnul ministru Vosganian. Ne pare rău că numai P.R.M. şi Partidul Conservator au susţinut reducerea t.v.a.-ului la alimentele de bază şi la medicamente. Ne pare rău că nu s-a acceptat creşterea alocaţiei de stat pentru copii la măcar 100 lei/lună.

Un alt amendament pe care l-a făcut Partidul România Mare şi care vizează susţinerea familiilor cu copii - cel referitor la acordarea unei indemnizaţii de 300 lei/lună pentru fiecare copil mamelor care s-au pensionat, în plus la pensie, 300 lei pentru fiecare copil - nu s-a acceptat prin votul majorităţii şi mai ales datorită opoziţiei Guvernului.

Am avut multe alte amendamente care, din păcate, ne-au fost respinse. Nădăjduim că anul viitor vom avea mai mare succes.

În concluzie, aşa cum aţi remarcat, a fost adoptat un buget pentru anul electoral 2008, un buget care să permită şi P.S.D.-ului să intre la guvernare, la anul.

Vă dorim "Sărbători fericite şi la mulţi ani!" (Aplauze)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumim, domnule senator.

Dacă mai există şi alte intervenţii? Nu mai sunt.

Atunci, înainte de a începe dezbaterea referitoare la pct.6, vreau să vă informez că s-au depus la Secretarii generali ai Camerei Deputaţilor şi Senatului, în vederea exercitării de către deputaţi şi senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:

• Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.205/2004 privind protecţia animalelor;
• Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.30/2007 pentru reglementarea unor măsuri financiare;
• Legea pentru instituirea programului de stimulare a înnoirii parcului naţional de tractoare;
• Legea pentru modificarea art.58 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii;
• Legea pentru modificarea alin.(3) al art.36 din Legea nr.128/1997 privind statutul personalului didactic;
• Legea pentru ratificarea Convenţiei dintre România şi Republica Sudan pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital;
• Legea pentru ratificarea Convenţiei între România şi Republica San Marino pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi pe capital şi a Protocolului la aceasta;
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.44/2007 privind utilizarea, în condiţii de izolare, a microorganismelor modificate genetic;
• Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.77/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr.164/2001 privind pensiile militare de stat;
• Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.115/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.116/2006 privind protecţia socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective;
• Legea bugetului de stat pe anul 2008;
• Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008;
• Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor.

În continuare, doamnelor şi domnilor, la ultimul punct al ordinii de zi avem Declaraţia Parlamentului României referitoare la viitorul provinciei Kosovo.

Dau cuvântul domnului senator Dan Mircea Geoană pentru a prezenta textul declaraţiei.

Domnule preşedinte,

Aveţi cuvântul.

Domnul Dan Mircea Geoană:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisiile de politică externă ale Senatului şi Camerei Deputaţilor au sesizat, ca toţi cetăţenii României, sensibilitatea subiectului viitorului provinciei Kosovo.

Împreună cu colegul, preşedinte al Comisiei Camerei Deputaţilor, domnul deputat Glăvan, căruia îi spun la mulţi ani, este ziua domniei sale, să-l aplaudăm, este un coleg de foarte bună calitate, am procedat, în ultimele zece zile, la audieri ale ambasadorilor principalelor părţi interesate, state ale Uniunii Europene, membri ai grupului de contact şi ai statelor din regiune, şi, în urmă cu două zile, am avut şi o audiere a principalilor factori guvernamentali. Domnul ministru Cioroianu a răspuns invitaţiei noastre, alături de reprezentanţi ai celorlalte ministere şi instituţii implicate în formularea poziţiei naţionale pe subiectul Kosovo.

În urma propunerilor făcute de comisia noastră şi în urma acceptului tuturor grupurilor parlamentare şi a Birourilor permanente, daţi-mi voie să dau citire proiectului de declaraţie cu privire la poziţia Parlamentului României faţă de acest subiect.

"Luând în considerare reuniunea de ieri, 19 decembrie, a Consiliului de Securitate al ONU privind viitorul provinciei Kosovo, Comisiile pentru politică externă ale Senatului şi Camerei Deputaţilor propun plenului Parlamentului adoptarea următoarei declaraţii:

Având în vedere prevederile Rezoluţiei 1244 a Consiliului de Securitate al ONU care urmăreau crearea bazelor unei guvernări autonome a provinciei Kosovo, cu garantarea drepturilor minorităţilor în cadrul frontierelor Serbiei,

Luând act de finalizarea fără rezultat a negocierilor de 120 de zile ale reprezentanţilor troicii Uniunea Europeană - Statele Unite ale Americii - Federaţia Rusă,

Considerând că lucrările Consiliului European din 13-14 decembrie a.c. nu au condus la formularea unei poziţii consensuale comunitare asupra recunoaşterii statutului provinciei Kosovo,

Ţinând cont de necesitatea menţinerii unui climat de securitate consolidat în regiunea din care face parte şi ţara noastră,

Parlamentul României declară că:

Este în favoarea continuării demersurilor pentru găsirea unei soluţii negociate, formalizate printr-o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU;

Propune organizarea unui summit al Uniunii Europene dedicat armonizării poziţiilor în cadrul comunitar privind statutul provinciei Kosovo, integrarea europeană şi euroatlantică a statelor din Balcanii de Vest şi sistemul regional de securitate, în perspectiva summit-ului NATO de la Bucureşti, din luna aprilie;

Recomandă autorităţilor române să adopte o poziţie coerentă şi unitară faţă de o eventuală declarare unilaterală a independenţei provinciei Kosovo, care să reflecte interesele de stabilitate în regiune şi interesul naţional al României, să aibă în vedere precedentul pe care această situaţie l-ar putea crea la nivel regional şi internaţional, precum şi responsabilităţile asumate de România ca stat membru al NATO şi Uniunii Europene."

Acesta este textul declaraţiei propuse Parlamentului României de către cele două Comisii pentru politică externă ale Senatului şi Camerei Deputaţilor.

Domnule preşedinte,

Acesta este textul supus aprobării plenului Parlamentului României.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Am stabilit în Birourile permanente reunite să oferim grupurilor politice posibilitatea de a avea intervenţii pe această temă.

Va fi câte o intervenţie din partea fiecărui partid, grup, Cameră şi Senat. Rog reprezentanţii grupurilor să-mi arate intenţia de a interveni.

Avem o solicitare din partea Grupurilor Partidului România Mare, doamna deputat Anca Petrescu, vă rog.

Doamna Mira Anca Victoria Mărculeţ Petrescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vroiam să reamintesc că atât preşedintele României, cât şi primul-ministru şi ministrul afacerilor externe au declarat ferm, acum câtva timp, la Lisabona, s-au pronunţat pentru respectarea principiilor de drept internaţional a prevederilor Rezoluţiei 1244 a Consiliului de Securitate ONU şi pentru inviolabilitatea graniţelor şi împotriva independenţei Kosovo, care este o provincie a Serbiei.

Îmi pare rău că domnul prim-ministru a plecat, pentru că aş fi dorit să-l felicit personal pentru acest punct de vedere exprimat în forurile europene.

Pot să vă spun, în calitate de vicepreşedinte, că îmi pare foarte rău că comisiile noastre reunite n-au fost în stare să se ridice la acest nivel, în care cele două instituţii, prezidenţială şi primul-ministru, au fost în stare să-şi exprime o poziţie care este în favoarea interesului naţional.

Mă întreb de ce noi, ca Parlament, nu suntem în stare să facem o declaraţie care să apere interesul naţional? Această declaraţie care s-a citit aici, de fapt, nu spune nimic.

Vreau să informez plenul Camerei că luni, cele două Comisii pentru politică externă - deci eu sunt vicepreşedinte al Comisiei pentru politică externă - au avut o întâlnire cu ministrul afacerilor externe.

Am crezut că domnul ministru Cioroianu a fost invitat pentru a fi sprijinit ca să poată face faţă în contextul european, ca urmare a declaraţiei plină de demnitate pe care a făcut-o în interes naţional, în numele Guvernului. am crezut că vom avea de-a face cu o declaraţie comună, în care să exprimăm clar un punct de vedere, în care să ne apărăm interesele, şi nu să chemăm la ordine un ministru care s-a purtat demn.

Nu înţeleg de ce nu avem demnitate. Spania, Slovacia, Grecia, Cipru şi-au spus tranşant punctul de vedere.

De ce nu suntem în stare să ne exprimăm liber punctul de vedere în contextul european, când acest lucru este foarte important pentru noi, iar Uniunea Europeană dă acest drept statelor membre?

În calitate de membră a Adunării Uniunii Europei Occidentale şi vicepreşedinte al Comisiei pentru politică externă am avut nenumărate ocazii să particip la sesiuni internaţionale, iar cea mai recentă a fost Conferinţa preşedinţilor de comisii de politică externă de la Berlin, în luna mai a anului curent.

Vreau să vă informez că în toate aceste întruniri internaţionale m-am declarat împotriva independenţei Kosovo şi pentru inviolabilitatea graniţelor. Şi vreau să vă spun că de fiecare dată am avut câştig de cauză.

Am exemplificat că dacă în Spania, Ţara Bascilor şi-ar declara independenţa, sau Alsacia şi Lorena în Franţa, sau alte situaţii din Italia sau Germania, s-ar deschide Cutia Pandorei şi este un precedent periculos.

Am arătat că recunoaşterea independenţei Kosovo, în baza cerinţelor minorităţii albaneze, este o exacerbare a tendinţelor naţionaliste şi este în mersul invers al Uniunii Europene.

Aş dori să vă propun un amendament. Aş dori să vă propun următorul text: "Kosovo este o provincie a Serbiei, în care minorităţile trebuie să se bucure de toate drepturile, dar nu de cea de declarare a unui stat independent.

Noi, ca ţară, nu recunoaştem independenţa provinciei Kosovo, suntem pentru inviolabilitatea graniţelor şi respectarea prevederilor Rezoluţiei 1244 a Consiliului de Securitate ONU."

Eu, personal, ca vicepreşedinte al Comisiei pentru politică externă, mă declar pentru inviolabilitatea graniţelor şi împotriva independenţei Kosovo.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, doamna deputat.

Din partea Grupurilor Partidului Social Democrat, domnul senator Dan Mircea Geoană, vă rog aveţi cuvântul.

Domnul Dan Mircea Geoană:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am ţinut să avem un text care să fie acceptabil şi care să reprezinte un punct de vedere unitar al Parlamentului României. Sunt sensibilităţi în cadrul diverselor formaţiuni politice, dar aici este vorba de interesul naţional românesc.

Nu vă ascund faptul că am avut şi un proces de consultare cu reprezentanţii Ministerului de Externe, pentru că este firesc ca, atunci când Parlamentul României se pronunţă asupra unui subiect atât de sensibil, să încercăm să venim cu o poziţie naţională cât mai coerentă. Acesta a fost sensul textului pe care l-am propus.

Şi eu aş fi făcut, poate, un text ceva mai ofensiv şi preocupările doamnei deputat Petrescu sunt legitime.

Din punctul de vedere al Partidului Social Democrat şi al grupurilor noastre parlamentare, vreau să fac o singură remarcă: ceea ce nu a fost suficient de bine prezentat în opinia publică românească, inclusiv la conferinţa de presă pe care preşedintele României, primul-ministru al României şi ministrul de externe al României au efectuat-o la Bruxelles, după terminarea Consiliului European, a fost că acest Consiliu European a aprobat demararea procedurilor de constituire a unei forţe a Uniunii Europene de interpunere în provincia Kosovo, în eventualitatea declarării independenţei, într-o formulă controlată sau într-o formulă individuală.

Din acest punct de vedere, Partidul Social Democrat exprimă următoarea poziţie. O eventuală participare a României la forţa Uniunii Europene de interpunere, care a fost calibrată la 1800 de persoane de către decidenţii europeni, inclusiv cu acceptul părţii române, o eventuală participare românească în provincia Kosovo trebuie să fie făcută exclusiv pe baza dreptului internaţional şi obligatoriu pe baza unei aprobări explicite a Parlamentului României.

Implicarea noastră într-o eventuală misiune UE în Kosovo trebuie să ţină cont de sensibilitatea subiectului şi de poziţia exprimată de Parlamentul României în cadrul acestei dezbateri.

Este un punct de vedere care poate fi îmbrăţişat de toate grupurile parlamentare din Parlamentului României şi este punctul de vedere oficial al Partidului Social Democrat.

Vă mulţumesc. (Aplauze).

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule senator.

Din partea Grupurilor parlamentare ale PNL, domnul senator Adrian Cioroianu.

Domnule senator, aveţi cuvântul.

Domnul Adrian Cioroianu:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc foarte mult.

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

În opinia mea, această declaraţie este mai mult decât binevenită, pentru că răspunsul şi poziţia Parlamentului României trebuie să fie ferme şi trebuie să fie cunoscute atât în interiorul, cât şi în exteriorul ţării. Inutil să vă spun că dosarul este unul de o complexitate maximă şi va rămâne şi pentru următoarele luni, astfel încât poziţia pe care dumneavoastră şi noi o vom adopta trebuie să fie una care să exprime mai puţin poziţiile noastre partinice, dar să exprime poziţia noastră naţională.

Am avut plăcerea, cum deja s-a spus aici, de a participa la o discuţie binevenită şi consistentă cu membrii Comisiilor pentru politică externă, am avut plăcerea de a avea acolo pe cei care astăzi au luat cuvântul aici, fie că este vorba de domnul Geoană, de domnul Glăvan, pe domnul Radu Câmpeanu îl văd, doamna Petrescu a fost, de asemenea, în sală, drept pentru care vă încurajez în găsirea unui numitor comun.

Cred, mai curând, că trebuie să fie un document clar, care să nu evite problemele pe care doamna Petrescu le-a pus în discuţie, dar, în acelaşi timp, să aibă formula diplomatică pe care o propunea, în varianta dânsului, domnul Geoană.

Este vorba, evident, despre dorinţa noastră ca dreptul internaţional în vigoare să fie respectat, este vorba de poziţia noastră constantă, aceea de a susţine, repet, susţine drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, dar nu drepturile colective ale minorităţilor, şi îi rog pe toţi cei interesaţi să surprindă diferenţa dintre cele două sintagme, şi, în fine, să înţelegem că asupra României, până în acest moment, nu s-au făcut presiuni. Nu ne aflăm într-o minoritate de blocaj la nivelul Uniunii Europene. Suntem parte dintr-o dezbatere care încă va mai continua câteva luni de zile. Şi suntem, mai ales, unitari cu celelalte state ale Uniunii Europene în privinţa misiunii europene, prezenţei unei misiuni europene PESA în zonă, de asemenea, a unei cooperări civile şi, în fine, al treilea palier, acela pe care iarăşi îl susţinem în comun acord cu Uniunea Europeană, anume perspectivele europene pentru întreaga regiune. Nu numai pentru Kosovo, nu numai pentru o zonă, o provincie, pentru Serbia, dar şi pentru zona Balcanilor de Vest în ansamblu.

Prezenţa noastră în această misiune europeană atunci când se va produce, într-adevăr trebuie să fie pe baze juridice foarte ferme.

Deci, vă asigur, stimaţi colegi, că nu este vorba de o aventură, nu este vorba de implicarea ţării noastre într-o expediţie undeva într-o zonă pe care mulţi dintre noi n-au cunoscut-o decât din cărţi sau din manuale de istorie - este drept că istoria este una complicată -, dar vă asigur că dorinţa noastră este ca această misiune europeană, la care România este dispusă să participe, asumându-ne datoria pe care o avem, va fi făcută şi trebuie să fie făcută pe baze juridice ferme.

Vă mulţumesc şi, în continuare, vă rog să luaţi în calcul un discurs diplomatic, dar ferm în acelaşi timp, pentru că la nivel european poziţia României este cunoscută şi, mai mult decât atât, cred eu că este şi înţeleasă. Orice intenţie de singularizare nu reprezintă realitatea.

Dosarul Kosovo este în discuţie şi România, pe baza datelor din acest moment, vă aduc aminte suntem într-o realitate ce se poate încă schimba, cel puţin teoretic, pe baza datelor din acest moment, România nu va recunoaşte o eventuală declarare a independenţei unilaterale sau controlate din partea provinciei Kosovo.

Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule senator.

Din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Conservator, domnul deputat Ştefan Glăvan.

Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Ştefan Glăvan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeană, eforturile României au urmărit convergenţa propriei politici externe cu politica externă şi de securitate comună a Uniunii Europene, ţara noastră acordând o atenţie extrem de importantă politicii de vecinătate.

Dosarul Kosovo, ecuaţie diplomatică europeană, iese din atenţia Cancelariilor Uniunii Europene, România exprimându-şi dorinţa de a se găsi o soluţie negociată între părţile implicate, soluţia trebuind să fie unanim acceptată de părţile în discuţie.

În concepţia noastră, Serbia este un stat suveran şi independent, a cărui integritate teritorială nu poate fi afectată. Reconcilierea dintre sârbi şi albanezi se poate realiza numai prin renunţarea la abordarea exclusivistă şi, uneori, mitologică a trecutului prin care fiecare parte se consideră victimă, iar cealaltă, parte agresoare.

În situaţia în care provincia Kosovo îşi va declara în mod unilateral sau coordonat independenţa, fiecare stat din Uniunea Europeană, deci şi România, va decide când, cum şi dacă va recunoaşte această independenţă.

În condiţiile actuale, România a decis să nu recunoască o eventuală declaraţie de independenţă a provinciei Kosovo, această poziţie fiind în deplină concordanţă cu pilonii principali ai politicii sale externe, cu trăsăturile tradiţionale ale istoriei României. fac aici trimitere la o butadă a lui Nicolae Iorga, care spunea că "România a avut de-a lungul istoriei două ţări prietene: România şi Marea Neagră."

În conceptul ţărilor democrate, România a devenit exportatoare de stabilitate şi securitate, pledând pentru o Europă a păcii. Cea mai importantă contribuţie pe care Europa o poate aduce lumii este ceea ce Michael Brandhuber a numit reinventarea păcii. Aceasta, deoarece Europa trebuie să fie un continent al păcii şi armoniei geopolitice.

Europa trebuie să devină un sistem de dezvoltare şi democraţie, care să facă imposibile conflictele virtuale sau îngheţate.

Vă mulţumesc. (Aplauze).

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Dacă mai există alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii. Vă rog frumos, domnul deputat Miron Ignat, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.

Domnul Miron Ignat:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Acestei probleme atât de actuale ar fi trebuit să i se acorde mai mult timp pentru dezbatere şi analiză, deoarece este un subiect fierbinte şi de mare actualitate.

Declaraţia prezentată spre dezbatere în cele două Camere exprimă o poziţie faţă de situaţia din ţara vecină şi prietenă.

Declararea unilaterală a independenţei provinciei Kosovo nu ar face altceva decât să deschidă Cutia Pandorei şi noi, parlamentarii, trebuie să fim foarte atenţi şi foarte categorici în exprimarea unui punct de vedere asupra acestei situaţii delicate.

Am ascultat expunerea domnului ministru de externe Cioroianu şi mi-a plăcut poziţia fermă prin care s-a exprimat domnia sa, că România nu va accepta o independenţă unilaterală a zonei Kosovo.

În legătură cu această declaraţie prezentată, dacă este posibil, aş face o mică propunere, în ultima parte, pe prima pagină, unde scrie "ţinând cont de necesitatea menţinerii unui climat de securitate şi consolidat" eu aş propune să apară şi cuvintele "de securitate şi stabilitate", având în vedere că în toate declaraţiile referitoare la politica externă a României, România era prezentată ca o ţară exportator de stabilitate.

Voi vota această declaraţie.

Vă mulţumesc. (Aplauze).

În acelaşi timp, permiteţi-mi să prezint şi un material, tot o expunere, din partea colegului Slavomir Gvozdenovici, preşedintele Organizaţiei Minorităţii Sârbe, şi această declaraţie o voi da secretariatului.

(Declaraţie consemnată conform materialului depus la secretariatul de şedinţă).

Domnul Slavomir Gvozdenovici:

Luând act de Declaraţia Parlamentului României referitoare la viitorul provinciei Kosovo, având în vedere interesele ţării noastre şi pornind de la relaţiile bilaterale între cele două state, de la relaţiile între români şi sârbi de-a lungul istoriei, ca reprezentant al comunităţii sârbe din România, care, în bună parte, îşi trage rădăcinile din Kosovo şi Metohia, leagănul poporului sârb şi al civilizaţiei sale, sper că poziţia preşedintelui României, exprimată clar zilele acestea, ca şi a Guvernului şi a Ministerului Afacerilor Externe, se vor regăsi în hotărârea pe care ţara noastră va trebui să o ia în privinţa provinciei sârbe autonome Kosovo şi Metohia.

Reamintesc că poziţia Preşedintelui României şi a ţării noastre, în momentul de faţă, sunt în spiritul Rezoluţiei 1244 a ONU, organism internaţional suprem.

Comunitatea sârbă din România consideră că ţara noastră va proceda înţelept şi cu responsabilitate faţă de propriile interese şi faţă de regiunea Balcanilor, şi această parte a Europei şi nu va recunoaşte proclamarea independenţei unilaterale a provinciei sârbe Kosovo şi Metohia.

Considerăm că cele două părţi, Serbia, respectiv minoritatea albaneză, trebuie în continuare să caute soluţia prin dialog, sprijinite corect şi drept de ONU şi Uniunea Europeană.

În acest sens, reamintim că toate organismele internaţionale - de la Uniunea Europeană la ONU - trebuie să aibă în vedere prevederile dreptului internaţional şi inviolabilitatea graniţelor fiecărui stat membru al ONU, iar Serbia este una din ţările fondatoare ale ONU.

Domnul Bogdan Olteanu:

Stimaţi colegi,

În urma intervenţiilor şi în urma consultărilor care s-au produs şi, sigur, ţinând cont de procedura normală a şedinţelor de Camere reunite, în care nu se fac amendamente în plen, vă prezint textul final al propunerii de declaraţie, pe care-l voi supune apoi votului.

Senatul şi Camera Deputaţilor, luând în consideraţie reuniunea de ieri, 19 decembrie, a Consiliului de Securitate al ONU privind viitorul provinciei Kosovo,

Având în vedere prevederile Rezoluţiei 1244 a Consiliului de Securitate al ONU care urmăreau crearea bazelor unei guvernări autonome a provinciei Kosovo cu garantarea drepturilor minorităţilor, în cadrul frontierelor Serbiei,

Luând act de finalizarea fără rezultat a negocierilor de 120 de zile ale reprezentanţilor troicii Uniunea Europeană - SUA - Rusia,

Considerând că lucrările Consiliului European din 13-14 decembrie a.c. nu au condus la formularea unei poziţii consensuale comunitare asupra recunoaşterii statutului provinciei Kosovo,

Ţinând cont de necesitatea menţinerii unui climat de securitate consolidat în regiunea din care face parte şi ţara noastră,

Parlamentul României declară că:

Este în favoarea continuării demersurilor pentru găsirea unei soluţii negociate, formalizate printr-o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU;

Propune organizarea unui summit al Uniunii Europene dedicat armonizării poziţiilor în cadrul comunitar privind statutul poziţiei Kosovo, integrare europeană şi euroatlantică a statelor din Balcanii de Vest şi sistemul regional de securitate, în perspectiva summit-ului NATO de la Bucureşti;

Recomandă autorităţilor române să adopte o poziţie coerentă şi unitară faţă de o eventuală declarare unilaterală a independenţei provinciei Kosovo care să reflecte interesele de stabilitate în regiune şi interesul naţional al României, să aibă în vedere precedentul la nivel regional şi internaţional, precum şi responsabilităţile asumate de România ca stat membru al NATO şi UE.

Observaţiile care s-au ridicat sunt incluse, observ, în spiritul lor în textul propus.

Supun, de aceea, aprobării dumneavoastră această propunere de declaraţie politică a Parlamentului României. Vă rog să votaţi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. 239 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? 7 abţineri.

Cu 239 de voturi şi 7 abţineri, declaraţia politică a fost adoptată. Ea va fi comunicată părţilor interesate.

Ordinea de zi fiind epuizată, declar închisă şedinţa comună.

Vă doresc un Crăciun fericit şi La mulţi ani!

Şedinţa s-a încheiat la ora 12,00.