Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 11,08.

Lucrările au fost conduse de domnul Bogdan Olteanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Dan Radu Ruşanu şi Ioan Munteanu, secretari.

Domnul Bogdan Olteanu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să luaţi loc în bănci, pentru a putea începe şedinţa.

Rog liderii de grup să îşi invite colegii în sală.

De asemenea, rog liderii de grup să îşi invite viitorii colegi, cei care urmează să fie validaţi şi să depună jurământul, să ia loc în banca comisiilor. Sper că sunt prezenţi măcar la prima şedinţă.

Stimaţi colegi,

Am o rugăminte. Conform deciziei Biroului permanent şi a Comitetului liderilor, urmează să validăm astăzi nişte mandate de parlamentari.

Am rugămintea la Comisia de validare să pregătească, până după discuţia pe tema inundaţiilor, raportul comisiei, astfel încât să putem face validările înainte de vot.

Stimaţi colegi,

Înţeleg că raportul Comisiei de validare nu este finalizat, aşa că o să vă propun să punem la pct.2 pe ordinea de zi validarea de mandate şi să începem peste 2-3 minute cu informarea primului- ministru pe tema inundaţiilor şi a eforturilor Guvernului referitoare la inundaţii.

Vă rog să vă invitaţi colegii să ia loc în bănci, pentru a putea începe şedinţa în două minute.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi în cadrul sesiunii extraordinare a Camerei Deputaţilor, convocată în temeiul dispoziţiilor art.66 alin.(2) din Constituţia României şi ale art.84 alin.(4) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, prin decizia Biroului permanent al Camerei Deputaţilor.

Vă anunţ că din totalul celor 328 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrările şedinţei 247, fiind absenţi 81. Menţionez, de asemenea, că 14 deputaţi au depus în termenul legal cereri de demisie, întrucât au fost aleşi primari ai unor municipii, preşedinţi, vicepreşedinţi ori consilieri ai unor consilii judeţene, funcţii cu care este incompatibilă calitatea de parlamentar.

Totodată, doresc să fac şi un anunţ mai trist. Pentru aceasta am să-l invit la tribună pe colegul nostru, liderul Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul Varujan Pambuccian.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Cu părere de rău şi cu tristeţe vreau să vă anunţ că Sotiris Fotopolos, colegul nostru, nu mai este printre noi.

A fost un coleg bun, a fost cel care a reprezentat timp de mulţi ani comunitatea greacă în Parlamentul României, un coleg care a reprezentat cu cinste România în Grecia şi care a avut un rol important în îmbunătăţirea relaţiilor, în dezvoltarea relaţiilor dintre România şi Grecia şi care a avut un rol important şi în momentul în care se pregătea aderarea României la Uniunea Europeană.

A fost un coleg bun. Din păcate, de astăzi vorbim despre el la timpul trecut.

Dumnezeu să-l odihnească!

Vă rog să ţinem un moment de reculegere. (Se păstrează un moment de reculegere)

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulţumesc.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dumnezeu să-l odihnească pe colegul nostru!

Revenind la ordinea de zi, potrivit deciziei de convocare a actualei sesiuni extraordinare şi potrivit proiectului ordinii de zi distribuite tuturor deputaţilor, şedinţa de astăzi este consacrată prezentării raportului primului-ministru cu privire la efectele inundaţiilor produse în unele zone ale ţării, urmată de dezbateri, precum şi exprimării votului, reluării exprimării votului, mai bine-zis, asupra cererilor de urmărire penală a domnilor deputaţi Miron Tudor Mitrea şi Adrian Năstase.

Biroul permanent şi Comitetul liderilor grupurilor parlamentare vă propun completarea proiectului ordinii de zi cu două puncte: cererile de demisie depuse de 14 deputaţi, validarea mandatelor unor deputaţi şi depunerea de către aceştia a jurământului de credinţă faţă de ţară şi popor.

Dacă sunt obiecţii în legătură cu ordinea de zi?

Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi a sesiunii extraordinare.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Ordinea de zi a fost aprobată în unanimitate.

Programul de lucru urmează să dureze până la epuizarea soluţionării problemelor înscrise pe ordinea de zi.

Dacă există obiecţii la această propunere a Biroului permanent?

Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră programul de lucru.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Dat fiind că raportul comisiei de validare nu este încă finalizat, vă propun ca acest punct să fie pe locul 2 pe ordinea de zi, urmând să începem cu Raportul primului-ministru cu privire la efectele inundaţiilor produse în unele zone ale ţării.

Potrivit procedurii stabilite în Biroul permanent, urmează ca, după prezentarea primului-ministru, câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar să ia cuvântul, expunând poziţia grupului pe această temă, urmând ca, în încheiere, primul-ministru să poată să aibă o nouă intervenţie.

Nu am stabilit timpi alocaţi Guvernului sau grupurilor parlamentare. Ne vom aşeza cu toţii în limitele rezonabilului, cu siguranţă.

Invit pe domnul Călin Popescu-Tăriceanu, prim-ministru, să prezinte acest raport.

Vă rog, domnule prim-ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu (prim-ministru):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Inundaţiile din această vară au afectat, după cum ştiţi, şase judeţe din nordul ţării şi au schimbat dramatic viaţa a mii de oameni. Mulţi dintre ei au fost evacuaţi din casele lor, altora le-au fost distruse sau grav afectate casele, gospodăriile şi bunurile.

Prin intervenţia mea de astăzi mă adresez dumneavoastră, Parlamentului României şi, în egală măsură, românilor, atât celor afectaţi de inundaţii, cât şi celor care au dovedit solidaritate faţă de oamenii care au avut de suferit, au dovedit implicare şi compasiune şi vreau să le mulţumesc încă o dată pe această cale.

Sunt aici să transmitem împreună un mesaj de solidaritate şi unitate. Sunt aici să-i asigurăm pe cei aproape 27.000 de români afectaţi direct de inundaţii că Executivul, Parlamentul, instituţiile statului şi alte milioane de români sunt alături de ei.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Inundaţiile din această vară au pus din nou la grea încercare capacitatea instituţiilor statului de a interveni rapid şi eficient în sprijinul celor afectaţi.

Pentru a putea gestiona cât mai bine situaţia provocată de calamităţile din nordul României, aproape 3.000 de angajaţi ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, poliţişti, jandarmi, personal din armată, pompieri, precum şi din alte instituţii ale statului au muncit zilnic, fără odihnă, în perioada inundaţiilor.

Prioritatea noastră a fost salvarea vieţilor omeneşti. Ne-am preocupat să intervenim rapid pentru salvarea bunurilor oamenilor, a gospodăriilor şi instituţiilor sociale afectate. Am luat măsuri imediate pentru distribuirea promptă a produselor de strictă necesitate şi cazarea temporară a sinistraţilor, pentru asigurarea asistenţei medicale, iar acum, pentru reconstrucţia zonelor inundate.

Ne-am coordonat acţiunile sub un singur obiectiv: oamenii să aibă cât mai puţin de suferit din cauza inundaţiilor!

Permiteţi-mi aşadar ca în continuare să vă prezint cele mai importante aspecte privind cauzele calamităţilor, efectele lor, acţiunile autorităţilor şi planul de reconstrucţie a zonelor afectate.

În ceea ce priveşte cauzele inundaţiilor, în perioada 22 iulie - 31 iulie, în bazinele râurilor Siret, Suceava, Vişeu, Iza din nordul României s-au înregistrat precipitaţii fără precedent. Judeţele afectate au fost Botoşani, Iaşi, Bacău, Vaslui, Maramureş şi Neamţ.

În unele sectoare ale acestor râuri, debitele maxime au avut valori excepţionale, cu probabilităţi de producere o dată la 100 de ani sau chiar 200 de ani, valori care au depăşit nivelurile istorice.

De exemplu, debitul râului Prut la intrarea în ţară a avut valorile cele mai mari din tot şirul de observaţii hidrologice efectuate până în prezent. În paranteză, vă pot adăuga faptul că debitul Prutului în acele zile a depăşit debitul Dunării.

Care au fost efectele acestor inundaţii?

Calamităţi, evident, care au provocat, din păcate, şi pierderi de vieţi omeneşti. Permiteţi-mi să transmit, din nou, cele mai sincere condoleanţe şi întreaga compasiune pentru familiile celor decedaţi.

Pe de altă parte, mii de oameni au avut de suferit. Aproximativ 27.000 de oameni au fost evacuaţi temporar din locuinţele lor.

Potrivit datelor obţinute în urma anchetelor realizate în teren, inundaţiile au afectat un număr de 5.859 de locuinţe. Dintre acestea, urmează să fie reparate 4.086, 228 vor fi consolidate, iar alte 1.545 vor fi reconstruite. Au fost inundate 8.763 de anexe gospodăreşti, dintre care 1.137 au fost distruse.

De asemenea, au fost afectate 71 de şcoli, 3 dispensare medicale şi 8 biserici. Un număr de alte 39 de obiective sociale - sedii de primării, poliţie de frontieră - au fost inundate.

Totodată, au fost afectate obiective hidrotehnice şi de apărare împotriva inundaţiilor, respectiv 84,8 km de diguri, 99 km de apărări de maluri, un număr de 6 baraje.

Au fost afectaţi, de asemenea, 37 km de drumuri naţionale, aproximativ 330 km de drumuri judeţene şi 1.238 km de drumuri comunale. Numărul podurilor afectate este de 363, iar cel al podeţelor 1.541.

Pagubele din agricultură, silvicultură şi îmbunătăţiri funciare sunt estimate la aproximativ 188 de milioane de lei noi.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În ceea ce priveşte intervenţia ministerelor şi instituţiilor implicate, vreau să apreciez de la bun început modul extrem de serios şi responsabil în care s-a acţionat.

Inundaţiile din această vară din nordul ţării au impus o reacţie rapidă şi etapizată a autorităţilor statului, pe trei paliere:

1. Intervenţia pentru salvarea de vieţi omeneşti, care a constituit prioritatea noastră;
2. Ajutorarea populaţiei şi îndepărtarea efectelor inundaţiilor;
3. Evaluarea pagubelor şi reconstrucţia zonelor inundate.

Stimaţi colegi,

Mă scuzaţi dacă vă deranjez cumva prin informaţiile pe care vi le prezint.

Situaţia operativă a fost gestionată de la faţa locului prin operaţionalizarea Comitetelor pentru Situaţii de Urgenţă, care au funcţionat, conform legii, sub coordonarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative sau a Prefecţilor.

La nivelul primăriilor, au fost activate Comitetele locale pentru Situaţii de Urgenţă, în care, alături de primari, s-au regăsit şi specialişti din instituţiile publice, cu atribuţii în gestionarea intervenţiei în astfel de cazuri.

De asemenea, Societatea Hidroelectrica şi Administraţia Naţională Apele Române au luat măsuri pentru a atenua undele de viitură ce urmau să se producă.

În ceea ce urmează, vreau să vă prezint intervenţiile care au fost realizate pentru sprijinirea populaţiei.

Aşa cum am afirmat, pe perioada producerii calamităţilor, obiectivul nostru prioritar a fost protejarea populaţiei şi limitarea pierderilor de vieţi omeneşti.

Prin intervenţia promptă, eficientă şi profesionistă a personalului Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, a jandarmilor, pompierilor, consider că acest obiectiv a fost realizat.

Ulterior, ne-am concentrat pe sprijinirea celor afectaţi. În prima etapă am aprobat acordarea de ajutoare umanitare de urgenţă, constând în bunuri de primă necesitate pentru sinistraţi, precum apă îmbuteliată, alimente, produse de igienă, pături, saltele. De asemenea, am asigurat cazarea temporară a persoanelor ale căror case au fost distruse sau grav afectate.

O parte din oamenii evacuaţi din locuinţele lor au ales să stea la rude sau cunoştinţe, alţii însă au fost cazaţi temporar, până la refacerea sau repararea locuinţelor proprii, în şcoli, locuinţe modulare sau alte adăposturi amenajate. De pildă, dintre cele 286 de locuinţe modulare solicitate de autorităţile locale, au fost deja trimise în zonele afectate 262.

Inspectorii din cadrul inspectoratelor de sănătate publică au desfăşurat în teren acţiuni de vaccinare a populaţiei pentru prevenirea apariţiei de boli, iar inspectorii din cadrul autorităţilor sanitar - veterinare acţiuni de ecarisare.

La nivelul Guvernului, am decis, în data de 31 iulie, constituirea a 6 comitete de coordonare pentru evaluarea pagubelor produse de inundaţii şi pentru stabilirea planurilor de reconstrucţie în zonele afectate de inundaţii din judeţele Maramureş, Suceava, Iaşi, Botoşani, Bacău şi Neamţ. Aceste comitete au fost coordonate de câte un secretar de stat.

Ministerul Internelor şi Reformei Administrative a asigurat centralizarea informaţiilor, a estimărilor şi evaluărilor efectuate în teren în vederea identificării resurselor financiare de urgenţă şi pe termen mediu şi lung necesare pentru reconstrucţie.

Pentru a veni în sprijinul sinistraţilor, am decis ca fiecare persoană sau familie să primească ajutoare sociale de urgenţă, în sumă de 3, 5 sau, respectiv, 8 milioane de lei vechi, în funcţie de gradul de degradare a locuinţei.

Vreau să subliniez faptul că anchetele sociale în baza cărora se acordă aceste ajutoare de urgenţă pentru 22.020 de persoane s-au făcut cu rapiditate, astfel încât, în doar cinci zile de la demararea anchetelor, au început să se facă plăţile.

Majoritatea covârşitoare a persoanelor care beneficiază de acest ajutor a primit deja banii. În cursul acestei săptămâni această operaţiune va fi încheiată.

Până astăzi, la ora 8,00 dimineaţa, se făcuseră plăţile pentru circa 90% din numărul total de persoane, suma totală plătită până la momentul respectiv fiind de 85 de miliarde de lei vechi. Valoarea totală a acestor ajutoare sociale de urgenţă este de peste 95 de miliarde de lei vechi.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

La fel de important ca ceea ce am făcut până acum este ceea ce vom face de acum încolo pentru a reface cât mai rapid zonele afectate. O primă evaluare a costurilor totale de reconstrucţie indică faptul că efortul financiar necesar reconstrucţiei în zonele afectate de inundaţii se apropie de circa 500 de milioane de euro. Acesta trebuie să se reflecte în proiecte de refacere a infrastructurii de transporturi, de mediu, refacerea şi consolidarea locuinţelor distruse şi afectate, acoperirea pagubelor din agricultură, refacerea reţelelor electrice şi de comunicaţii şi altele.

Faţă de suferinţa celor care au fost afectaţi de aceste calamităţi, este de datoria noastră, a oamenilor politici, indiferent de apartenenţa politică, să dăm dovadă de solidaritate şi unitate.

Românii, prin gesturile de solidaritate faţă de semenii lor, prin donaţiile făcute, ne-au oferit în aceste zile o lecţie, din care avem cu toţii de învăţat.

În astfel de situaţii critice trebuie să lăsăm la o parte conflictele artificiale şi să susţinem proiectele în beneficiul cetăţenilor. De altfel, nu pot să nu apreciez faptul că pe unii dintre dumneavoastră, parlamentarii, v-am întâlnit în teritoriu, fiindu-le alături oamenilor greu încercaţi.

În calitate de prim-ministru, de deputat, coleg al dumneavoastră, vă chem să fiţi parte la proiectul de reconstrucţie a zonelor inundate. Trebuie să fim în continuare pe teren, să-i ajutăm pe aceşti oameni.

Permiteţi-mi să fac o paranteză. Ieri, am fost pentru a doua oară la Săuceşti, o localitate din judeţul Bacău, pentru a vedea cum au acţionat autorităţile locale şi în ce stadiu se află proiectele de refacere a zonelor afectate şi aş dori să vă spun ceea ce m-a impresionat în Săuceşti. M-a impresionat multitudinea de ajutoare umanitare - în bani, alimente, haine şi materiale de construcţii. Depozitul de materiale de construcţii amenajat de primărie era, aş spune, pe măsura dezastrului care a avut loc în comună, unde sunt peste 300 de case care s-au dărâmat. Vreau să ştiţi că majoritatea acestor ajutoare au venit de la oamenii care au dorit să fie alături de semenii lor. Multe din ajutoare au venit însă şi din partea unor firme comerciale, oameni de afaceri care au considerat că trebuie să ajute comunitatea din care fac parte.

Vreau să vă mărturisesc că m-a impresionat iniţiativa studenţilor, care şi-au folosit o parte din vacanţă pentru a da o mână de ajutor oamenilor afectaţi de inundaţii, în cadrul iniţiativelor luate de diferite organizaţii neguvernamentale, cum este, printre altele, şi Crucea Roşie.

Cine crede că ceea ce am văzut ieri la Săuceşti reprezintă un exemplu izolat, se înşeală. În zeci de alte comune se regăsesc exemple similare.

Confruntată din nou cu inundaţii, România a răspuns nu doar prin acţiunile Guvernului, de această dată, ale instituţiilor statului, ci şi prin eforturile a sute de mii de români.

Inundaţiile au arătat în acest an o altă faţă a românilor, şi anume unitate şi solidaritate.

De asemenea, am cuvinte de apreciere pentru angajaţii din instituţiile statului implicate în procesul de reconstrucţie a zonelor calamitate. Nu pot să nu remarc procedurile rapide şi transparente pe care le-au urmat în aceste zile.

Au înţeles cu toţii că prioritatea zero este acum reconstrucţia cât mai rapidă a caselor distruse, astfel încât oamenii care şi-au pierdut locuinţele să se mute în noile case până la începutul iernii.

În urma inundaţiilor, vor fi reconstruite 1.545 de locuinţe, restul până la 5.859 urmând a fi reparate şi consolidate.

Oamenii vor fi sprijiniţi cu materiale de construcţii şi bani pentru plata lucrărilor de construcţie şi consolidare.

Experienţa acumulată în anii anteriori a permis reducerea semnificativă a perioadei de timp necesare între producerea calamităţilor şi începerea livrărilor de materiale pentru reconstrucţie. Astfel, dacă în 2006, de la data producerii inundaţiilor şi până la începerea livrării materialelor de construcţie au trecut 55 de zile, anul acesta, după 15 zile de la producerea calamităţilor, a început deja distribuirea materialelor de construcţii.

Luni, 11 august, acum două zile, s-a desfăşurat licitaţia pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică pentru materiale de construcţii.

Începând de ieri, deci în aproximativ 15 zile de la producerea inundaţiilor, am început livrarea în teritoriu a materialelor de construcţii, în condiţiile unor proceduri transparente de achiziţie publică, prin Bursa Română de Mărfuri.

Conform calendarului, toate materialele de construcţii, şi anume ciment, cărămizi BCA, material lemnos, fier beton vor ajunge în localităţile afectate până la data de 15 septembrie.

Valoarea estimată a materialelor de construcţie necesare pentru reconstrucţie şi consolidare a caselor distruse este de aproximativ 570 de miliarde de lei vechi, ceea ce reprezintă circa 16 milioane de euro.

În şedinţa din 31 iulie a fost aprobată suma de 210 miliarde de lei vechi pentru reconstrucţia caselor. În şedinţa de Guvern de astăzi voi propune suplimentarea acestei sume, astfel încât să punem la dispoziţie fondurile necesare reconstrucţiei.

Locuinţele care vor fi reconstruite se bazează pe proiectele tip elaborate de Ministerul Lucrărilor Publice şi vor avea una sau două camere, în funcţie de necesităţile familiilor pe care dorim să le ajutăm.

Pentru unii, o astfel de casă este mai mult decât au avut înainte de inundaţii, poate pentru alţii, mai puţin, dar construirea noilor locuinţe este un ajutor pe care Guvernul îl poate oferi, iar interesul nostru este ca oamenii care şi-au pierdut casele în urma calamităţilor să nu intre în iarnă fără adăpost.

De asemenea, vor fi acordate fonduri pentru plata lucrărilor de reconstrucţie a fiecărei case - pentru manoperă. Acest sprijin va fi de la 25 până la 100 de milioane de lei vechi pentru fiecare locuinţă construită, consolidată sau reparată.

Suma totală estimată pentru acoperirea cheltuielilor lucrărilor de construcţii şi reparaţii este de 270 de miliarde de lei vechi.

Totodată, vrem să asigurăm oamenilor, la mutarea în noile locuinţe, obiectele necesare unui trai decent: o sobă, un aragaz cu butelie sau chiar câte un frigider, în funcţie de nevoile pe care le au şi de fondurile de care dispunem.

Şi cu acest prilej fac apel la autorităţile locale şi la comunităţile din zonele inundate să se implice ca şi până acum în procesul de reconstrucţie. Urgentă este acum eliberarea amplasamentelor pentru construcţia noilor case. Unele dintre acestea pot fi reconstruite pe aceleaşi amplasamente, însă, în cazul unor comunităţi, cred că va fi necesară schimbarea amplasamentului, pentru a nu exista risc de inundaţii şi pentru noile locuinţe.

Un important cuvânt de spus vor avea aici, fără îndoială, autorităţile locale.

Doamnelor şi domnilor,

În paralel cu refacerea locuinţelor pentru oamenii care au avut de suferit din cauza inundaţiilor, prioritară pentru Guvern este refacere infrastructurii rutiere, feroviare, a digurilor, a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor, precum şi a reţelelor de energie electrică sau telecomunicaţii afectate.

Ministerul Transporturilor a demarat deja lucrările de remediere a infrastructurii de transport rutier şi feroviar. În acest moment, pe rutele majore nu sunt semnalate probleme critice şi se acţionează pentru remedierea rutelor secundare de transport.

În ceea ce priveşte infrastructura de apărare împotriva inundaţiilor, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile a inventariat construcţiile hidrotehnice şi a făcut o evaluare a lucrărilor de refacere.

Conducerea ministerului are în lucru actele normative, astfel încât să alocăm fondurile necesare pentru realizarea a 42 de construcţii hidrotehnice şi pentru elaborarea studiilor de fezabilitate, precum şi a proiectelor tehnice pentru alte 40 de construcţii hidrotehnice afectate de viiturile din această vară.

Aceste proiecte vor continua investiţiile făcute în anii trecuţi. În perioada 2005-2007, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile a derulat investiţii în valoare de aproximativ 486 de milioane de euro.

În acest an vrem să menţinem acelaşi ritm de investiţii. Vor fi puse în funcţiune 112 km de îndiguiri, 268 km de regularizări de albii, 88 km de consolidări de mal.

Vreau să subliniez că volumul investiţiilor din perioada 2005-2008 este de 4 ori mai mare decât cel realizat în perioada 2002-2004.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Inundaţiile din această vară ne-au pus din nou la o grea încercare, din care am tras învăţăminte.

Inundaţiile din ultimele săptămâni ne-au arătat din nou că prioritatea zero pe termen mediu şi lung a României trebuie să fie investiţiile în infrastructură. Nu mă refer doar la lucrările de refacere a infrastructurii afectate de inundaţii. O mare parte din aceste lucrări au fost deja începute şi vor fi finalizate cât mai curând. Mă refer la mult mai mult. La investiţii majore în infrastructură, care să susţină dezvoltarea economică fără precedent a economiei româneşti.

Inundaţiile din ultimele săptămâni ne-au arătat că, dacă vom continua politica paşilor mărunţi în infrastructură, riscăm să fim luaţi mereu pe nepregătite, mereu cu un pas în spate.

Trebuie să renunţăm la politica paşilor mărunţi în ceea ce priveşte investiţiile în infrastructură. Această politică nu a dat rezultate până acum şi trebuie să avem tăria să o recunoaştem.

De aceea, vreau să profit de această ocazie pentru a anunţa intenţia Guvernului pe care îl conduc de a creşte la 6% din produsul intern brut fondurile alocate pentru infrastructură.

Am venit astăzi în faţa dumneavoastră şi pentru a vă solicita sprijinul pentru acest obiectiv prioritar al României europene.

Inundaţiile ne-au arătat, încă o dată, că este timpul să gândim în perspectivă, cu doi paşi înainte, şi nu reactiv.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În numele meu, al Guvernului pe care-l conduc, al dumneavoastră, vreau să le mulţumim tuturor celor care au muncit fără odihnă pentru a-i sprijini pe cei aproximativ 27.000 de români afectaţi direct de inundaţii.

Angajaţi ai Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, ai Armatei, pompieri, precum şi personal din alte instituţii ale statului, toţi aceştia merită respectul cuvenit.

Am un cuvânt de apreciere şi pentru autorităţile locale din localităţile inundate. Pentru comunităţile care s-au mobilizat pentru limitarea efectelor inundaţiilor, s-au implicat imediat în procesul de reconstrucţie care a demarat cu eliberarea drumurilor, a amplasamentelor pentru construirea de noi locuinţe. Am constatat, la faţa locului, că, spre deosebire de situaţia provocată de inundaţiile din anii trecuţi, autorităţile centrale şi locale ale statului au acţionat rapid, cu eficienţă, curaj şi profesionalism. Le mulţumesc tuturor. (Aplauze.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule prim-ministru, pentru acest raport.

Intervenţii din partea grupurilor parlamentare, în ordinea numărului de membri la constituire.

Din partea Grupului parlamentar al PSD? Domnul deputat Anghel Stanciu, înţeleg.

Domnule deputat, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Daţi-mi voie să fiu în asentimentul tuturor şi să vă propun să păstrăm un moment de reculegere pentru cele cinci victime ale inundaţiilor. (Se păstrează un moment de reculegere.)

Vă mulţumesc.

Domnule prim-ministru,

Sunt împuternicit din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat să vă mulţumim că aţi dat curs invitaţiei noastre şi a altor formaţiuni politice de a prezenta în faţa Camerei Deputaţilor un bilanţ asupra efectelor inundaţiilor şi, evident, a măsurilor pe care Guvernul intenţionează să le aplice spre a înlătura aceste efecte care, evident, ne întristează pe toţi şi cu atât mai mult pe cetăţenii cu care aţi discutat şi aţi constatat că sunt în imposibilitate de a mai locui în fostele locuinţe.

Evident, domnule prim-ministru şi stimaţi membri ai Guvernului, că trebuie să ne raportăm la ceva. Noi avem totdeauna tendinţa de a fi luaţi prin surprindere. Ba, că vine iarna când nu trebuie, ba, că vine seceta când ne aşteptăm să plouă sau plouă când ar trebui să fie secetă... Cert este că atunci când aţi fost investit prin votul Parlamentului, noi am aprobat prin vot Programul de guvernare.

La acest program de guvernare s-a specificat, la Capitolul XVIII: "Elaborarea strategiilor de protejare a cetăţenilor împotriva calamităţilor naturale, accidentelor ecologice şi expunerii în zone cu risc ecologic." Deci este o frază, dar ce se ascunde în spatele acestei fraze? Se ascunde, evident, o muncă a unor specialişti, a unor instituţii care trebuiau să ne asigure nouă tuturor cetăţenilor siguranţa vieţii de zi cu zi şi a bunurilor noastre, spre a nu fi luaţi prin surprindere şi a ne manifesta noi ca salvatorii naţiei, coborând din elicoptere, trenuri şi alte mijloace de transport, evident, în comun.

Spun acest lucru pentru că bilanţul, domnule prim-ministru, pe care dumneavoastră l-aţi citit foarte bine şi foarte corect, priveşte afectarea tot a căilor de comunicaţii, căi ferate, drumuri, poduri, podeţe, afectarea locuinţelor, a vieţii de zi cu zi, aţi spus a peste 27 de mii de cetăţeni, peste 5500 de locuinţe; alţii spun peste 8900 şi aşa mai departe.

Există, evident, în judeţele Moldovei bilanţul trist. o dată avem secetă în Moldova, o dată avem inundaţii, un an aşa, un an aşa. Şi ne amintim, domnule prim-ministru, de anul 2005. În anul 2005 am mai avut inundaţii în judeţele Moldovei. Şi aceste inundaţii sunt în principal cauzate de Siret şi de Prut. Nu vreau aici să vă aduc aminte că problema nu e nouă. Numai dacă amintim de ce scria Sadoveanu: "Venea o moară pe Siret". Evident că moara aceasta nu venea de capul ei, venea tot datorită faptului că o luaseră inundaţiile. Deci, iată că din '25, de când "moara" lui Sadoveanu venea pe Siret, nu prea am rezolvat nimic. Şi cetăţenii judeţelor Bacău şi Iaşi sun bucuroşi că facem planuri. Facem planuri ale Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, a comitetelor de bazin, a comisiilor, dar nu le implementăm. Şi, spre a vedea, domnule prim-ministru, cam ce se întâmplă în judeţe, evident că dumneavoastră le-aţi văzut, aţi prevăzut şi nişte măsuri, nu pot fi, evident, satisfăcătoare pentru cetăţeni, noi o să vă dăm ceea ce avem din judeţul Iaşi, ce am putut strânge, şi sperăm că cel puţin în judeţele Iaşi şi Bacău şi Suceava, se vor găsi mijloace financiare, nu poate de către Guvernul minoritar, poate de Parlament, pentru că fondul de rezervă este clar insuficient, ceea ce aţi spus şi dumneavoastră, iar o posibilă rectificare este apanajul şi al Guvernului şi al Parlamentului.

Deci, vă înaintez, domnule prim-ministru, lista cetăţenilor din judeţul Iaşi pe care îi şi reprezint, împreună cu domnul ministru Varujan, cu domnul ministru Adomniţei. Va fi un semn că vă aplecaţi şi spre Iaşi şi spre bazinul Siretului.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Din partea grupului parlamentar al PNL?

A, mă iertaţi, n-a terminat domnul Anghel Stanciu, aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Vă rog să mă scuzaţi, şi dumneavoastră ca şi mine, am fost şi elevi şi studenţi, aceasta a fost introducerea. Acum urmează cuprinsul.

Domnul Bogdan Olteanu:

Are cuvântul domnul deputat Anghel Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor colegi,

Este clar pentru toţi, inundaţiile sunt un fenomen natural pe care nu-l doreşte nimeni. Dar evident că acţiunea omului, în special amenajarea teritoriului, în consonanţă şi cu schimbările climatice, care vor accentua din ce în ce mai mult şi perioadele de secetă, dar şi perioadele de ploi abundente, vor necesita măsuri adecvate de prevenire şi reducere a posibilităţilor de inundaţie. Pot spune, Guvernul Năstase şi Guvernul Tăriceanu au acţionat în acest sens. Şi iată că Uniunea Europeană, care din 1998 s-a confruntat la nivel european cu peste 100 de inundaţii majore, cu peste 700 de victime, cu pagube de peste 25 de milioane de euro, a iniţiat şi aprobat o directivă. Este vorba de Directiva din 23 octombrie 2007, nr.207/60 a Parlamentului European şi respectiv al Consiliului Europei. În baza acestei directive s-a acţionat şi în România şi s-a întocmit o strategie naţională de management a riscului la inundaţii. Are peste 30 de pagini şi cuprinde aici toate măsurile pe care le-a enunţat domnul prim-ministru.

De asemenea, s-a acţionat în baza inundaţiilor din 2005 prin elaborarea Hotărârii nr.1309 din 27 octombrie 2005 privind aprobarea Programului de realizare a planului naţional pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor şi a finanţării acestuia. În această hotărâre, stimate domnule prim-ministru, şi-mi permit să vă spun şi stimate coleg, în calitate de absolvent al aceluiaşi institut şi de inginer constructor, se prevede la pct.1 - "Elaborarea planului naţional pentru prevenirea şi combaterea inundaţiilor" şi primul alineat a) - "Iniţierea studiilor privind amenajarea bazinului hidrografic Siret, grav afectat de inundaţiile din anul 2005." Peste 28 de miliarde de lei vechi alocaţi Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, pe vremea aceea, în decembrie 2005, iar în martie 2006, finalizarea studiilor privind amenajarea bazinului hidrografic Siret. Deci, iată că din martie 2006 suntem acum în 2008. Siretul nu a luat act că s-a dat o hotărâre de Guvern. Cred că ar trebui sancţionat. Ori Siretul, ori cei care nu au respectat Hotărârea de guvern şi nu au redactat planul corespunzător. Şi nu au întocmit, aşa cum spune în strategie şi aşa cum spune şi legislaţia europeană, respectiv directiva pe care v-am anunţat-o, întocmirea hărţilor de hazard, a riscurilor de inundaţii, a hărţilor de risc de inundaţii, a planurilor de gestionare a riscului de inundaţii.

Şi, totodată, informarea şi punerea la dispoziţia cetăţenilor a tuturor informaţiilor care privesc inundaţiile anterioare, pagubele care s-au produs, de ce s-au produs şi amenajarea şi sistematizarea albiei minore, albiei majore şi conştientizarea cetăţenilor că nu trebuie să mai construiască în zona albiei majore. Iar din ceea ce spun cei de la Uniunea Europeană trebuie clar asigurat debuşeul apelor la aceste debite care vin din ce în ce mai mari, ca urmare a modificării globale a climei. Deci, nu are sens să mergem pe ideea îndiguirilor aberante. Nu poţi îndigui un fenomen natural. Sumele sunt colosale.

De aceea, aşa cum spune şi strategia şi este corect ce spune, toţi cei care ar putea avea de suferit de pe urma inundaţiilor, trebuie să-şi asume responsabilitatea de a nu se expune fără măsuri de precauţie riscului la inundaţii şi nici să contribuie la sporirea acestui risc.

În sinteză, cred, domnule premier, că astăzi este încă un prim pas pe un drum de o mie de mile spre a scoate cetăţenii României, casele cetăţenilor României din zona furiilor apelor. Să ne amintim că şi în 1971 şi 1972 au fost inundaţii catastrofale, şi în 2005 şi anul acesta şi de fiecare dată când vin, atunci luăm măsuri.

Nu, trebuie să aplicăm strategia naţională, trebuie s-o reactualizăm, trebuie să aplicăm planul naţional de prevenire şi combatere a inundaţiilor, trebuie să întocmim, într-adevăr, hărţile de risc şi să aplicăm Directiva europeană.

De aceea, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat consideră, domnule prim-ministru, că această problemă trebuie reluată cu măsuri adecvate, spre a realiza şi actualiza strategia naţională, planul naţional şi de a aloca, aşa cum aţi spus şi dumneavoastră, sumele aferente. Sumele aferente nu pot fi alocate, evident, de un guvern minoritar, aşa cum este al dumneavoastră, ci necesită o hotărâre a Parlamentului cu proxima ocazie, spre a demonstra cetăţenilor că nu zugrăvim cu var antiseismic, cum a fost în 1977, blocurile, şi nu zugrăvim râurile cu mire pentru combaterea inundaţiilor, cu codul roşu şi portocaliu, ci cu măsuri ferme, constructive şi eficiente.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat. Aveţi şi încheiere?

Domnul Anghel Stanciu:

La proxima şedinţă, când vom relua acest subiect, domnule preşedinte.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal?

Domnul deputat Relu Fenchiu.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Relu Fenechiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, stimaţi colegi.

Of, politica asta ne pune ca atunci când sunt necazuri în ţară, unii dintre noi să încerce să se afirme. N-o să mă refer la antevorbitorii mei, pentru nu vreau să dau drepturi la replică, dar, stimaţi colegi, cei dintre dumneavoastră care aţi fost în Nordul Moldovei şi în zona Maramureşului în această perioadă a inundaţiilor, aţi văzut că realitatea de acolo era cu totul alta decât realitatea pe care încercăm noi s-o prezentăm astăzi de la tribuna Parlamentului. Cred că cel mai important lucru era, în primul rând, ca cei care vrem astăzi să ne dăm cu părerea de ce s-a întâmplat la inundaţii să fim acolo, să vedem realitatea.

Faţă de 2005, vreau să vă spun, ca om care am fost acolo, s-a întâmplat un lucru foarte important. În primul rând, specialiştii au fost lăsaţi să-şi facă treaba. Şi, acest fapt, faptul că specialiştii au fost lăsaţi să-şi facă treaba, a dus la un rezultat care, dacă nu a fost perfect, a fost aproape de perfecţiune.

Stimaţi domni,

cei care vă referiţi la faptul că nu s-au făcut lucrări îndeajuns de bune pentru îndiguiri, pentru protejarea cetăţenilor, vă mai spun o dată ceea ce s-a spus de multe ori, debitele pe râul Siret şi pe râul Prut au fot cele mai mari înregistrate vreodată; unii spun cele mai mari din 500 de ani, alţii spun cele mai mari din ultimii 1000 de ani. Realitatea este că mai vechi de 100 de ani nu avem înregistrări şi nu avem de unde să ştim. Faptul că pe râul Prut a existat acumularea de la Stânca-Costeşti, faptul că pe râul Prut sunt aproape 250 de km de diguri care protejează malul drept al Prutului, faptul că nişte specialişti au ştiut cum să gestioneze această problemă, toate acestea au dus la salvarea a mii de case şi a zeci de mii de oameni. Nu vreau să uitaţi că râul Prut, cu toate că a avut cel mai mare debit, repet, din ultimii 500 sau poate 1000 de ani, nu s-a revărsat şi nu a inundat nici o casă, şi acesta este meritul lucrărilor hidrotehnice care s-au făcut şi este meritul specialiştilor care şi-au făcut bine treaba.

Stimaţi colegi,

eu nu vreau să discut aici despre Strategia de prevenire a inundaţiilor, pentru că sunt reprezentanţii Ministerului Mediului şi o ştiu foarte bine, avem foarte multe lucruri de făcut, nu trebuie să intrăm în chestiuni tehnice dar nici nu trebuie să intrăm în chestiuni tehnice, dacă nu ne pricepem, nu trebuie să spunem că sunt lucruri care nu s-au făcut, dacă nu ştim că ele s-au făcut.

Vreau să vă spun că dacă nu s-ar fi ştiut unde sunt riscuri pentru inundaţii, nu s-ar fi ştiut de unde să evacuăm oamenii din casele lor. Faptul că aceste hărţi există, faptul că specialiştii au ştiut s-o spună, a făcut ca riscurile, ca pagubele să fie minime pentru gradul şi nivelul ridicat al inundaţiilor.

Nu o să continui, pentru că fac parte din partidul de guvernământ şi totuşi am văzut aprecieri din multe părţi cu privire la activitatea Guvernului la inundaţii, dar vreau, stimaţi colegi, în calitate de parlamentar acum, să vă fac un apel, să lăsăm la o parte populismele şi să venim cu pachete de legi care sunt nepopulare, dar care sunt total necesare în actuala situaţie în care, vedeţi dumneavoastră, schimbările climatice pot să ne aducă grave prejudicii. Aşa cum spunea un coleg de-al meu, trebuie să lăsăm natura să-şi recapete forma ei, pentru că altfel natura se va răzbuna. Trebuie să interzicem cu desăvârşire orice construcţie în albiile majore ale râurilor, trebuie să interzicem, dacă doriţi, şi modificări ale construcţiilor şi să cerem oamenilor, să cerem autorităţilor locale să nu mai permită construcţiile în aceste locuri, pentru că, mai devreme sau mai târziu, natura, apele vor încerca să-şi recapete terenurile pe care le-au avut. Desecările care s-au făcute în perioada de dinainte de 1989, dorindu-se o agricultură extensivă, au dus la situaţiile la care ne aflăm acum. Singurul mod care ne poate proteja de furia apelor şi a naturii este să lăsăm natura aşa cum a fost ea şi să mutăm localităţile în zone ferite de natură.

Vă invit, stimaţi colegi, în această toamnă să fiţi alături de Comisia pentru mediu la lansarea unui astfel de pachet legislativ pentru prevenirea riscurilor pe care le pot produce calamităţile oamenilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidul Democrat- Liberal, domnul deputat Dumitru Pardău.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Dumitru Pardău:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

După cum bine ştiţi, zona de nord a României a fost serios lovită de inundaţii.

Domnul prim-ministru a prezentat situaţia generală, eu am percepţia lucrurilor întâmplate în judeţul Suceava, tocmai de aceea mă voi referi în mod special la situaţia din judeţul Suceava.

De asemenea, datorită intervenţiilor anterioare, aş vrea să fac o precizare. Cred că astăzi trebuie să dăm dovadă de solidaritate, tocmai de aceea mi se pare prea mult sau superficial să vorbim de cauze, de vinovaţi. cred că trebuie să lăsăm demagogia de o parte.

Cel mai afectat judeţ a fost judeţul Suceava. Aproximativ 70% din infrastructură a fost afectată în mod grav. Există, din păcate, numeroase pierderi materiale, la nivel de drumuri comunale, judeţene, naţionale, poduri, podeţe, căi ferate, reţele de alimentare cu apă potabilă, reţele de canalizare, reţele electrice, de comunicaţii, culturi agricole, precum şi distrugeri în domeniul silvic.

Stimaţi colegi,

succint, situaţia se prezintă astfel: 864 de km - - drumuri comunale, 200 km - drumuri judeţene, 13 km - drumuri naţionale, 73 km - diguri şi apărări de maluri, 696 de podeţe, 223 de poduri, 235 de km reţele electrice, 11.482 de fântâni, 14.830 ha de terenuri agricole, 84 de pepiniere şi plantaţii silvice, 643 de podeţe şi drumuri forestiere. Practic este vorba de pagube de 3 mii de miliarde de legi vechi, în 98 de localităţi din judeţul Suceava, dintr-un total de 114.

Vreau să vă prezint separat situaţia pagubelor care i-au afectat în mod direct pe oameni. Locuinţe căzute - 42, locuinţe care urmează să fie demolate, pentru că nu pot fi refăcute - 178, iar 2098 de locuinţe urmează a fi reparate. De asemenea, 6404 anexe gospodăreşte afectate şi 129 de asemenea anexe distruse în totalitate.

Observaţi că situaţia este gravă, iar momentele când apa a venit peste oameni, peste agoniseala lor de o viaţă au fost dificile. Dacă nu se intervenea la timp, era şi mai rău. Tocmai de aceea, trebuie să remarc implicarea imediată a autorităţilor locale, a Inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă, Jandarmeriei, Prefecturii, instituţiilor deconcentrate, primarilor, consilierilor locali, consiliului judeţean şi preşedintelui consiliului judeţean.

Un lucru pozitiv l-a reprezentat prezenţa a o parte din membrii Guvernului, a primului-ministru, precum şi vizitele repetate ale preşedintelui Traian Băsescu.

Din primele momente s-a intervenit prompt, în aşa fel încât proporţiile dezastrului au fost diminuate. Solidaritatea umană a existat şi s-a manifestat foarte frumos în judeţul Suceava. Oameni de afaceri au pus imediat la dispoziţie utilaje atât de necesare în acele momente, autobasculante, ifroane, buldozere, escavatoare, dar şi alimente şi pături. Lângă aceştia se adaugă efortul oamenilor simpli, care s-au mobilizat extraordinar.

În mod special, trebuie să pun în evidenţă în faţa dumneavoastră sprijinul şi solidaritatea oamenilor din alte judeţe, din alte zone ale ţării. tuturor le mulţumim.

Astăzi apele s-au retras, accesul a fost restabilit, toate localităţile afectate au curent electric. Suntem în situaţia de a pune la punct strategia de reconstrucţie. Punctul cel mai important, fireşte, îl reprezintă construcţia caselor noi, precum şi repararea celor distruse parţial. În acelaşi timp, este necesară refacerea infrastructurii reprezentând drumuri, diguri, poduri. Încă este mare nevoie de materiale de construcţie.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Partidul Democrat-Liberal Suceava, parlamentarii Partidului Democrat-Liberal de Suceava cer tuturor parlamentarilor de Suceava să se solidarizeze, fără a pune patimă politică, în aceste acţiuni de interes obştesc.

De asemenea, Partidul Democrat-Liberal cere tuturor partidelor politice să se solidarizeze în aceste acţiuni. Considerăm că în acest context, orice atacuri politice născute din invidie sau frustrare nu sunt altceva decât deturnări de la scopul nostru comun - reconstrucţia zonelor afectate. Sprijinirea acestor oameni şi a comunităţilor lor este obligatorie. Nu trebuie privită ca o bunăvoinţă a Guvernului sau a altor instituţii abilitate. Pe masa Guvernului se află un proiect de Hotărâre de Guvern iniţiat de prefectul judeţului Suceava şi preşedintele consiliului judeţean Suceava, în valoare de 2000 de miliarde de lei vechi, care se referă strict la infrastructura comunală şi judeţeană, bănuiesc că şi celelalte judeţe afectate se află în aceeaşi situaţie şi tocmai de aceea cred că de urgenţă trebuie alocate sumele necesare de construcţie a acestor judeţe.

Solicităm Guvernului să aloce resurse suficiente tuturor judeţelor afectate, judeţului Suceava, cel mai grav lovit, fără să facă nici un fel de diferenţă între culorile politice ale administraţiilor locale şi judeţene.

În faţa inundaţiilor nu suntem nici de la PNL, nici de la PSD, nici de la PD-L, suntem oameni care trebuie să ajutăm alţi oameni şi comunităţile lor atât de greu încercate.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul deputat Costache Mircea.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Costache Mircea:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La prima vedere, raportul prezentat de domnul prim-ministru Tăriceanu este unul corect. Adică, s-a întâmplat să avem inundaţii, s-a întâmplat ca natura dezlănţuită să ne potopească o parte din ţară; nu ai cu cine te certa. Este un fenomen natural, aceasta a fost să fie, aşa a dat Dumnezeu; nu este vina nimănui.

Şi, dacă s-a întâmplat, înalţii reprezentanţi ai statului s-au dus şi ei să vadă, la faţa locului, nenorocirea, să-i încurajeze pe cei loviţi de soartă, să-i îmbărbăteze, să-i asigure că vor fi ajutaţi să iasă din necaz. S-au dus şi unele cucoane purtând pantofi, genţi şi haine ce depăşeau în valoare suma alocată de Guvern pentru localitatea respectivă.

Prin urmare, totul pare corect. Se întâmplă evenimente la care guvernanţii reacţionează, se duc, constată, dispun măsuri, promit câte ceva. Însă, dacă privim lucrurile mai atent, ne dăm seama că totul la noi este improvizaţie, superficialitate şi acţiune pompieristică, de pe o zi pe alta. Adică, lipseşte cu desăvârşire o strategie naţională de prevenire a inundaţiilor, după cum nu avem strategii nici în alte domenii importante, cum ar fi cel energetic, de exemplu. Noi am avut o lege pentru prevenirea inundaţiilor, în care prevedeam consolidări, amenajări, îndiguiri, împăduriri, regularizări, în mare parte, continuarea şi optimizarea programului ce se derula şi înainte de 1989. Dar, cum bine se ştie, propunerile legislative care vin din Opoziţie, şi mai ales din o parte a Opoziţiei, nu sunt bine primite, oricât de oportune ar fi. eu însumi am fost luat în bătaie de joc în legătură cu o propunere legislativă privind plantările de arbori.

Dacă am lua statisticile şi am merge să vedem unde s-au dus banii alocaţi prin bugetele anuale pentru refacerea îndiguirilor, consolidărilor de maluri şi a altor amenajări, am vedea că lucrările fie nu s-au făcut de calitate, fie nu s-au prea făcut deloc, în timp ce unii s-au cam îmbogăţit pe seama nenorocirii altora. Nu s-a făcut, de exemplu, nicio auditare a firmelor private care au primit lucrări din 2005 şi până astăzi.

Înmulţirea inundaţiilor, a viiturilor, a tornadelor, de la preluarea Puterii în 2004, de către guvernarea de dreapta a Alianţei D.A., pare să ne dea tuturor o lecţie, şi anume că teoria ultraliberală a statului minimal are multe hibe. Statul minimal, devenit azi statul aproape zero - cu zero resurse minerale, cu zero industrii, cu zero sistem bancar propriu, cu zero strategii naţionale, face faţă cu greu unor mari încercări. Dacă profitul net, de aproape un miliard de euro anual, de la PETROM, de aproape un miliard de euro anual, de la SIDEX şi de la alte câteva obiective mari, ar fi intrat în bugetul statului, acel stat puternic ar fi putut interveni energic nu cu 300 de lei pe cap de inundat, cu 500 de lei sau 800 de lei de casă distrusă, şi nu cu teledonuri de-a miloaga, pentru a rezolva probleme grave, şi nu cu paleative, ci cu resurse importante, în stare să refacă rapid infrastructura, imobilele şi bunurile oamenilor.

Dar, aşa, umblăm şi noi cu elicopterul de aici-colo, ne băgăm cu cizmele în noroi, teatral, le plângem pe umeri, apoi, îi lăsăm cu ochii în soare, aşteptând să le mai picurăm câte ceva cu grijă, de a le cere votul la toamnă. Dacă dumneavoastră credeţi că este bine aşa, bine să fie. Noi, însă, credem că după aproape două decenii de jaf şi anarhie a venit timpul reconstrucţiei economice şi sociale serioase. Avem la îndemână documentare, felul cum s-au oglindit în presă intervenţiile responsabililor guvernamentali. Cert este că unii par să fie foarte mulţumiţi de felul cum s-a acţionat, iar unii dintre noi găsim cu cale că încă nu s-a găsit un sistem coerent de intervenţie guvernamentală şi că teoria statului minimal îşi arată efectele.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul deputat László Borbély. Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Borbély László:

Domnule preşedinte,

Stimate şi stimaţi colegi,

Eu cred că cuvântul de ordine în această perioadă este "e nevoie de fiecare". E nevoie de fiecare. E nevoie şi de parlamentari care..., da, să meargă în teritoriu şi să vadă cu ce pot ajuta. E nevoie, evident, de Guvern, să ia acele măsuri pe care trebuie să le ia oricare guvern care ar fi la guvernare şi să ia măsuri urgente - şi cred că au fost luate aceste măsuri. E nevoie de autorităţile locale şi poate autorităţile locale au cel mai important rol, pentru că sunt cel mai aproape de cetăţean, au şi responsabilităţi în acest domeniu şi, evident, acei oameni care..., să nu uităm cum au arătat aceste inspectorate pentru situaţii de urgenţă în 2004, în 2005 şi cum arată acum, cât de dotate sau nedotate au fost în 2005, n-au avut o barcă ca lumea. Şi, acum, colegii de la Ministerul de Interne pot să spună: sunt şi bărci şi alte dotări şi sunt circa 30 de mii de oameni profesionişti care, în cazul în care este o inundaţie sau, ferească Dumnezeu!, orice alt fel de calamitate, intervin.

Deci, haideţi să nu uităm această profesionalizare a celor care trebuie să intervină în aceste situaţii. Şi noi, într-adevăr, în afară de strategii, trebuie să punem la punct prevenirea. Dar, pentru acest lucru, haideţi să nu ne ascundem după deget. Primarii n-ar trebui să dea autorizaţii de construcţie în alba râului, în acele zone în care se ştie că aproape la fiecare inundaţie se inundă din nou casele, şi noi reconstruim din nou acele case. Este o problemă gingaşă. Este o problemă sensibilă. Trebuie vorbit cu oamenii, trebuie să-i lămureşti că nu este bine să stea acolo şi trebuie să le dai, evident, un teren în altă parte, să-şi reconstruiască casele acolo unde nu mai vine apa.

Sunt lucruri simple, sunt lucruri care eu zic că s-au organizat în perioada care a trecut. Şi nu întâmplător, haideţi să spunem câteva cifre, pentru că, totuşi, dumneavoastră sunteţi cei care, evident, votaţi şi bugetul României în fiecare an şi trebuie să ştiţi cum s-au cheltuit aceşti bani. şi eu cred că s-au cheltuit justificat în ultimii ani.

Din 2005, numai pentru reconstrucţia caselor s-au dat 76 de milioane de euro. S-au reconstruit până acum 1.600 de case, vom reconstrui alte 1.550 în anul acesta şi s-au dat materiale de construcţii pentru aproape 16 mii de locuinţe. Este un efort, este un efort. Şi, într-adevăr, vreau şi eu să felicit acele comunităţi locale. Am fost şi este bine că ne ducem acolo. Nu pentru a ne lua cizme de cauciuc, ci pentru a vedea la faţa locului cum oamenii s-au mobilizat. Şi să le dăm mesaje clare, care pot veni numai de la noi. Atunci când mergem în teritoriu trebuie să le spunem: stimaţi concetăţeni, în această situaţie, trebuie să faceţi următoarele: să debarasaţi, de exemplu, curtea, să recuperaţi materialele de construcţii ce le puteţi recupera şi să pregătiţi casa pentru a veni, a elibera amplasamentul. În perioada aceasta, de exemplu, aceasta este prioritatea zero - să vină cei care trebuie să vină şi deja s-au organizat şi să elibereze amplasamentul, pentru că, altfel, nu putem porni la 1 septembrie cu reconstrucţia caselor. Este un mesaj simplu, şi oamenii au înţeles asemenea mesaje.

Vreau să mă refer încă la două aspecte care nu s-au amintit aici şi vă rog foarte mult să nu dezinformaţi. I-am auzit pe unii dintre colegi, am auzit unele declaraţii şi astăzi. Deci, acei 300, 500 şi 800 lei s-au dat ca primă urgenţă, deci nu pentru reconstrucţia caselor. Unde dăm acum, aţi auzit sumele care se dau - 57 milioane lei plus 27 pentru reparaţii.

Deci, nu s-a discutat despre asigurarea locuinţelor. Şi trebuie să spun - şi eu sunt parlamentar - că, din păcate, chiar aici, la Camera Deputaţilor, de 8 luni de zile stă în comisii acea lege pe care am propus-o în toamna anului trecut, pentru asigurarea obligatorie a locuinţelor. Eu fac un apel şi în numele meu, ca deputat, către toţi colegii mei: haideţi, poate facem un efort şi trecem această lege. Dacă această lege ar fi fost votată, acum, ar fi venit companiile de asigurări, şi pentru 10, respectiv 20 de euro, primeau aceşti cetăţeni 10 mii şi 20 mii de euro, nu de la bugetul de stat, ci printr-o formulă de la companiile de asigurări.

Haideţi să facem un efort comun şi, dacă vorbim de solidaritate, cred că şi aici ar fi nevoie de solidaritate din partea tuturor ca să treacă, de exemplu, această lege.

Sunt multe lucruri de rezolvat. Printr-o organizare bună, eu vă cer, ca membru al Guvernului, ca unul care m-am implicat, cred, din 2005, şi n-a fost uşor, să reconstruim 1.000 de case în 2005, ştiţi foarte bine, mai ales în judeţul Timiş. N-a fost uşor. Cei care sunt cunoscători ştiu ce înseamnă ca în 3 luni să reconstruieşti 1.000 de case. Acum, va trebui din nou să reconstruim 1.500 de case. Aşa cum am început, "e nevoie de fiecare". Haideţi să punem umărul, să reconstruim casele şi să rezolvăm acele probleme care, într-adevăr, trebuie rezolvate, dar numai printr-o organizare bună. Şi mai vreau să fac un singur comentariu. S-a vorbit de hărţi de risc. Vreau să vă informez că în 2005, când am venit la minister, am găsit legislaţia care spunea că până în 2004, 31 decembrie, consiliile judeţene trebuiau să finalizeze hărţile de risc. Ei, nu au făcut acest lucru. Şi, atunci, de la bugetul ministerului, am dat bani - şi nu puţini -, pentru a face 25 de proiecte-pilot în zonele cele mai afectate, şi aceste proiecte-pilot sunt finalizate; încă două trebuie să le finalizăm în lunile următoare. Şi, pe regiuni de dezvoltare, am dat 24 miliarde lei vechi pentru a face pe regiuni aceste hărţi de risc.

Eu vă rog foarte mult, aveţi o influenţă şi către consiliile judeţene. Apelaţi la consiliile judeţene ca să dea bani din buget, pentru că aceste hărţi trebuie să existe. Aşa cum s-a spus, să se facă o strategie pe baza hărţilor care există, pe baza a ceea ce avem, ca să nu ne ia, iar, aşa, prin surprindere, cum nu ne-a luat, după părerea mea, dar trebuie să facem mai mult. E nevoie de fiecare!

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnul deputat Ioan Ţundrea. Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Ţundrea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Referitor la raportul prezentat de dumneavoastră, cuprinzând măsurile luate de la inundaţii şi până la declanşarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului, care prezintă soluţiile reale pentru prevenirea acestor dezastre, vă adresez rugămintea de a răspunde la următoarele întrebări: care este finalitatea Programului PHARE 2000, în valoare de 2 milioane de euro, prin care fostul ministru P.D. al mediului, Sulfina Barbu, se angaja că va reduce riscul efectelor dezastruoase ale inundaţiilor?

Întrebarea a doua: care sunt costurile pe care românii le plătesc pentru deplasările mediatice zilnice cu elicoptere ale Guvernului şi Preşedinţiei în zonele calamitate?

Noi, conservatorii, suntem de facto implicaţi an de an în ajutorarea familiilor sinistrate, prin mijloace proprii şi fără asistenţă mediatică, şi tocmai de aceea vă întrebăm care este suprafaţa de păduri defrişată în ultimii 18 ani în România?

Vă reproduc câteva fraze din declaraţiile pe care vi le adresam în 2005: în luna aprilie 2005, am fost primul parlamentar care a solicitat Guvernului României sprijin material pentru judeţele Caraş-Severin şi Timiş, afectate de inundaţii, sesizând încă de atunci necesitatea întocmirii unor planuri tehnice şi financiare pentru fiecare localitate, astfel încât să atenuăm în viitor efectele unor potenţiale dezastre.

Acum, după al şaselea val de inundaţii care loveşte ţara, am convingerea că dumneavoastră, domnule prim-ministru, veţi urgenta întocmirea de către toate autorităţile locale de planuri tehnice şi financiare pentru situaţii de calamitate.

Este evident şi acum, ca şi în alte situaţii, că autorităţile locale declanşează un prea mare efect mediatic, în loc să intervină cu decenţă şi eficienţă pentru soluţionarea rapidă a calamităţilor. Acesta este un răspuns pe care fostul ministru P.D. îl dădea Parlamentului în numele dumneavoastră şi în care se angaja că, începând cu 2005, dezastrele inundaţiilor vor fi stopate.

După trei ani, vedem cât a fost respectat angajamentul ministrului P.D. al mediului, Sulfina Barbu.

Partidul Conservator îşi exprimă compasiunea şi solidaritatea cu românii care se găsesc în acest moment în faţa vitregiilor naturii. În ceea ce priveşte conservatorii, vor face tot ceea ce pot pentru a alina suferinţa celor loviţi de aceste calamităţi: ajutoare cuprinzând îmbrăcăminte, medicamente, hrană şi apă potabilă.

În condiţiile în care resursele financiare şi materiale există, în condiţiile în care există şi ingineri şi constructori care pot veni cu soluţii, multe dintre acestea sunt cunoscute, dar prăfuite prin birourile ministeriale, pentru remedierea problemelor în condiţiile în care sunt cunoscute zonele vulnerabile, în aceste situaţii şi în condiţiile în care această problemă este cunoscută de ani de zile, faptul că aceste fenomene se produc din nou şi au drept rezultat moartea unor oameni, nu este decât rezultatul unei inconştienţe criminale a Guvernului.

Atâta timp cât resursele financiare şi de independenţă există, alături de sprijinul din partea Uniunii Europene, iar capacităţile de planificare nu sunt puse în slujba unei politici publice care să rezolve problema inundaţiilor, este clar că nu se mai poate vorbi în cazul acestui Guvern de incompetenţă, ci de aroganţă, autosuficienţă şi ignoranţă. Deja nu mai este vorba de luptă politică sau de opţiuni ideologice, ci este vorba de necesitatea ca statul, finanţat din buzunarele tuturor plătitorilor de taxe şi impozite, să lucreze în beneficiul oamenilor, să-i ajute şi să le fie sprijin, şi nu un adversar.

Domnule prim-ministru,

având în vedere cele spuse mai sus, vreau să vă subliniez că acest raport prezentat astăzi în Camera Deputaţilor nu este suficient şi aşteptăm un răspuns clar din partea Guvernului, în aşa fel încât să nu vorbim de fiecare dată, după inundaţii, de efecte, ci să eliminăm cauzele.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor, există vreo intervenţie? Nu.

Am finalizat, atunci, intervenţiile din partea grupurilor parlamentare.

Dacă domnul prim-ministru doreşte să aibă o intervenţie în închiderea acestei dezbateri?

Vă rog, domnule prim-ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am ascultat cu atenţie intervenţiile care au fost făcute şi aş dori să puncteze câteva lucruri care mi se par importante pentru a cala această discuţie în nişte termeni rezonabili şi raţionali. Şi aş începe cu câteva elemente de răspuns pe care doresc să i le dau domnului deputat Anghel Stanciu, dar nu în calitate de deputat, ci în calitate de coleg şi de inginer. Deci, acum, domnule deputat, daţi-mi voie să vorbesc nu în calitate de prim-ministru, ci de inginer, şi de inginer care are o legătură cu acest domeniu. Sunt câteva elemente pe care nu trebuie să le scăpăm din vedere, pentru că eu apreciez că reacţia autorităţilor a fost bună, dar ne aflăm sau ne-am aflat în faţa unor fenomene excepţionale, care depăşesc limitele riscului care se ia în calcul în proiectarea lucrărilor hidrotehnice de apărări contra inundaţiilor.

Vreau să vă aduc la cunoştinţă că am avut ploi cu intensităţi care au depăşit 120 litri pe m.p. şi zi, care sunt valori extraordinare. Debitele istorice înregistrate pe Prut şi pe Siret sunt mai mari decât orice înregistrare hidrologică pe care o avem, iar la Barajul Stânca-Costeşti, unde, ca o paranteză, se vorbea că se dărâmă barajul, erau tot felul de zvonuri alarmiste plimbate de unii şi de alţii, nu numai că s-a atins nivelul de calcul al construcţiei, ci s-a mers până la nivelul de verificare, care este înregistrat probabil la prioade de peste 100 de ani.

Digurile care au rezistat, sigur, unele au fost depăşite, nivelele au fost depăşite, erau proiectate pentru nivele de 1 la 100 de ani şi chiar de 1 la 200 de ani. Deci, am avut o situaţie care, cu schimbările climatice de care aţi vorbit şi dumneavoastră, cred că nu suntem sau nu au fost avute în vedere aceste elemente, pentru a fi dimensionate în consecinţă.

Ca atare, o concluzie: datorită schimbărilor climatice care afectează nu numai România, ci multe alte ţări, şi dacă România unii consideră că nu este pregătită suficient pentru a face faţă unor situaţii excepţionale, am să vă întreb: cum explicaţi că şi în Germania au fost inundaţii? Şi, hai să spunem că infrastructura în ceea ce priveşte lucrările hidrotehnice în Germania probabil că este mai bună decât în România. Şi, totuşi, au avut inundaţii.

Deci, va trebui redesenată harta zonelor inundabile şi am să mai fac o referire la sfârşit la acest element, de ce? Pentru că noi ne-am confruntat, sigur, cu o situaţie excepţională pe care am căutat să o gestionăm, dar, în ciuda acestor măsuri pe care le-am luat, avem 1.500 de case care sunt dărâmate. Din aceste documente pe care mi le-aţi pus pe masă şi pe care le am şi eu, pentru că sunt documentele întocmite de autorităţile de resort la nivelul prefecturilor, Inspectoratului de Stat în Construcţii şi aşa mai departe, este o coloană care este foarte interesantă: "materialul folosit la construcţia caselor dărâmate". Şi o să observaţi că în 99% din cazuri este chirpici. După reţeta tradiţională, pe care o ştiţi: balegă, pământ, paie. Vă spun ceva: la orice ploaie nu rezistă. Am fost în diferite localităţi: la Rădăuţi-Prut, am fost pe străzile unde au fost inundaţii. Casele din chirpici erau toate dărâmate. Era un tânăr care-şi făcuse o casă frumoasă parter-etaj din cărămidă; a fost inundată casa, nu s-a mişcat un milimetru. Îi schimbă pardoseala şi cu asta, să zicem că, dincolo de bunurile din casă, a rezolvat problema cu casa.

Deci, la noi, 99% din casele astea, cred că cu două-trei excepţii, sunt case din chirpici.

Cred că una dintre măsurile care ar trebui luate, evident, şi acest lucru putem să-l decidem, dar numai cu sprijinul autorităţilor locale care trebuie să arate determinare şi autoritate, este să oprim acest sistem de a construi cu material "chirpici".

Doi: foarte multe case - şi avem o statistică - sunt construite în albia majoră şi atunci evident că este zonă inundabilă. Nu au autorizaţie de construcţie, nu că are autorizaţie şi a făcut-o în albia majoră. Sunt şi cazuri de acest gen, în care autorităţile au dat autorizaţii de construcţie pentru case care sunt făcute, deci sunt case cu autorizaţie, iar alte case nu au niciun fel de autorizaţie; dar, niciun fel. Nu ştiu cum s-au racordat la electricitate, la distribuitorii de energie electrică.

Prin urmare, una dintre explicaţiile - eu nu vreau să vă dau o explicaţie, dar vreau să înţelegm că amploarea fenomenului ar fi putut să fie cu totul alta dacă, de exemplu, aveam case care erau construite măcar din cărămidă, nu din altceva.

Acestea fiind spuse, vreau să credeţi că apreciez observaţiile care au fost făcute şi, pentru a avea o idee mai clară asupra sumelor investite, planurilor de amenajare, strategiei de combatere a efectelor inundaţiilor, am s-o rog pe doamna secretar de stat Lucia Varga, de la Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, să vă prezinte câteva date suplimentare, cifre elocvente care vorbesc despre acţiunile care au fost întreprinse din 2005 pentru a combate aceste fenomene, lucrările care au fost executate, sumele care au fost cheltuite şi care sunt prevăzute în continuare.

Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule prim-ministru.

Cu aceasta, încheiem dezbaterile şi vă dorim succes în acţiunile pe care le-aţi anunţat.

Pentru informarea colegilor, câteva date, doar, dacă veţi fi de acord.

Doamna Lucia Ana Varga (secretar de stat, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile):

Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Foarte pe scurt, am să vă spun că în 2005 s-au demarat studiile pentru 8 bazine hidrografice, conform Hotărârii de Guvern nr.1309, s-a realizat o evaluare preliminară a riscurilor la inundaţii, conform cerinţelor europene. În 2006 s-a întocmit un plan de acţiuni privind lucrările cu rol de apărare împotriva inundaţiilor care trebuie realizate în perioada 2006-2010. Conform acestui plan, au fost prioritizate lucrări de îndiguire, regularizare de cursuri de apă pentru 1.500 km. Fac aici o paranteză: în România există 75 mii de kilometri de cursuri de apă, lucrări de finalizare a 5 acumulări hidrotehnice, realizarea a 19 amenajări nepermanente, acele buzunare laterale care să preia vârfurile de viitură. Valoarea totală a investiţiilor estimate necesar a fi investite a fost de 1 miliard de euro pentru perioada 2006-2010. Începând cu 2005 până în 2007, au fost investite 486,17 milioane de euro, iar în anul 2008 sunt în derulare 304 investiţii, în valoare de 250 milioane de euro. Au fost, de asemenea, promovate încă 112 lucrări de investiţii în bazinele hidrografice, în special în Siret, în Prut, în bazinul Someş-Tisa.

De asemenea, ţinând cont de schimbările climatice, am demarat, din 2006, un program pentru a elabora planuri de reamenajare a bazinelor hidrografice, ţinând cont de efectele acestor schimbări climatice.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Cu aceasta, am încheiat dezbaterea pe tema acţiunii Guvernului în privinţa combaterii efectelor inundaţiilor.

Trecem la pct.2 de pe ordinea de zi, şi anume, validarea unor mandate de deputaţi.

Pentru început, vă propun să luăm act de faptul că au fost înregistrate la Biroul permanent 14 cereri de demisie din calitatea de deputat.

Astfel, au solicitat să se ia act de demisiile lor, începând cu data precizată de fiecare în cerere, următorii deputaţi: membri ai Grupului parlamentar al P.N.L. - Ionel Palăr, Grigore Crăciunescu, Adrian Emanuil Semcu; membri ai Grupului parlamentar P.D.-L. - Mugurel Liviu Sârbu, Ion Gonţea, Ionesie Ghiorghioni, Florin Aurelian Popescu, Mircea Man, Marius Bălu, Vasile Pruteanu, Aurel Olarean; membri ai Grupului parlamentar al U.D.M.R. - Kovacs Attila, Antal Árpád-András, Tamás Sándor.

Dacă vreunul dintre deputaţi este prezent şi doreşte să-şi retragă cererea? Nu.

Luăm act de aceste cereri de demisie şi declar vacante locurile de deputat respective.

Trecem la validarea unor mandate de deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Marian Sârbu, preşedintele Comisiei de validare, pentru prezentarea raportului acestei comisii.

Domnule deputat, aveţi cuvântul, vă rog.

Domnul Marian Sârbu:

Stimaţi colegi,

Comisia de validare a luat cunoştinţă de faptul că au devenit vacante 18 locuri de deputat.

Au fost depuse actele cerute de lege pentru ocuparea a 12 locuri de deputat vacante.

Potrivit art.201 din Regulamentul Camerei Deputaţilor: "locul vacant va fi ocupat de către supleantul imediat următor de pe lista partidului politic, alianţei politice sau alianţei electorale dacă, până la validarea mandatului, partidul politic, alianţa politică sau alianţa electorală pentru care a candidat confirmă în scris că aparţine acesteia. Asupra legalităţii alegerii supleantului Comisia de validare va prezenta Camerei Deputaţilor un raport."

Procedând la examinarea actelor depuse pentru validarea mandatelor şi având în vedere listele supleanţilor publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.172/2004, Comisia de validare a constatat că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru ocuparea locurilor de deputat vacante şi propune validarea mandatelor de deputaţi a următorilor supleanţi de pe listele partidelor politice, formaţiunilor politice sau alianţelor la alegerile din 28 noiembrie 2004, după cum urmează:

• În Circumscripţia electorală nr.1 Alba, domnul Radu Eugeniu Coclici, PSD;
• În Circumscripţia electorală nr.2 Arad, doamna Mihaela Adriana Vasil, PD;
• În Circumscripţia electorală nr.8 Braşov, domnul Adrian Ciocănea-Teodorescu, PNL, şi domnul Nádudvary Gheorghe-Augustin-Eugen, UDMR;
• În Circumscripţia electorală nr.11 Caraş-Severin, domnul Valentin Rusu, PD;
• În Circumscripţia electorală nr.15 Covasna, domnul Haszmann Pál Péter, UDMR;
• În Circumscripţia electorală nr.16 Dâmboviţa, domnul Iulian Vladu, PD;
• În Circumscripţia electorală nr.24 Iaşi, domnul Mihail Vlasov, PNL;
• În Circumscripţia electorală nr.26 Maramureş, domnul Ioan Radu Micle, PNL;
• În Circumscripţia electorală nr.27 Mehedinţi, doamna Elena Ehling, PD;
• În Circumscripţia electorală nr. 31 Prahova, domnul Nicolae Alexandri, PNL;
• În Circumscripţia electorală nr.35 Suceava, domnul Eugen Constantin Uricec, PD.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Dacă sunt comentarii la acest raport al Comisiei de validare? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de validare.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

S-a adoptat în unanimitate.

În acest moment sunt înregistraţi 247 de deputaţi, deci majoritatea calificată cerută de Regulament.

În conformitate cu prevederile art.3 din Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, după validarea mandatelor fiecare deputat va depune în faţa plenului Camerei, întrunită în şedinţă solemnă, jurământul de credinţă faţă de ţară şi popor.

Ca urmare, pentru a deschide şedinţa solemnă, se va intona imnul naţional al României.

(S-a intonat imnul naţional "Deşteaptă-te, române")

Doamnelor şi domnilor colegi,

Potrivit procedurilor, jurământul scris se rosteşte solemn, se semnează şi se încredinţează preşedintelui Camerei Deputaţilor.

La apelul nominal, fiecare deputat va rosti de la tribuna Camerei, cu mâna pe Constituţie şi Biblie, jurământul solemn, va semna textul acestuia şi-l va încredinţa spre păstrare preşedintelui Camerei.

Invit să depună jurământul de credinţă pe domnul Radu Eugeniu Coclici.

Vă rog.

Domnul Radu Eugeniu Coclici:

(Cu mâna pe Constituţie şi Biblie rosteşte jurământul scris.)

Eu, Coclici Radu Eugeniu, în calitate de deputat,

"Jur credinţă patriei mele România.

Jur să respect Constituţia şi legile ţării.

Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor.

Aşa să mă ajute Dumnezeu!" (Semnează jurământul şi îl depune la preşedintele Camerei Deputaţilor; Aplauze.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamna Adriana Mihaela Vasil.

Vă rog.

Doamna Adriana Mihaela Vasil:

(Cu mâna pe Constituţie şi Biblie rosteşte jurământul scris.)

Eu, Vasil Mihaela Adriana, în calitate de deputat,

"Jur credinţă patriei mele România.

Jur să respect Constituţia şi legile ţării.

Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor.

Aşa să mă ajute Dumnezeu!" (Semnează jurământul şi îl depune la preşedintele Camerei Deputaţilor; Aplauze.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul Adrian Ciocănea-Teodorescu.

Vă rog.

Domnul Adrian Ciocănea-Teodorescu:

(Cu mâna pe Constituţie şi Biblie rosteşte jurământul scris.)

Eu, Ciocănea-Teodorescu Adrian, în calitate de deputat,

"Jur credinţă patriei mele România.

Jur să respect Constituţia şi legile ţării.

Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor.

Aşa să mă ajute Dumnezeu!" (Semnează jurământul şi îl depune la preşedintele Camerei Deputaţilor; Aplauze.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Gheorghe-Augustin-Eugen Nádudvary.

Vă rog. Aveţi cuvântul.

Domnul Nádudvary Gheorghe-Augustin-Eugen:

(Cu mâna pe Constituţie şi Biblie rosteşte jurământul scris.)

Eu, Nádudvary Gheorghe-Augustin-Eugen, în calitate de deputat,

"Jur credinţă patriei mele România.

Jur să respect Constituţia şi legile ţării.

Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor.

Aşa să mă ajute Dumnezeu!" (Semnează jurământul şi îl depune la preşedintele Camerei Deputaţilor; Aplauze.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Valentin Rusu.

Vă rog.

Domnul Valentin Rusu:

(Cu mâna pe Constituţie şi Biblie rosteşte jurământul scris.)

Eu, Rusu Valentin, în calitate de deputat,

"Jur credinţă patriei mele România.

Jur să respect Constituţia şi legile ţării.

Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor.

Aşa să mă ajute Dumnezeu!" (Semnează jurământul şi îl depune la preşedintele Camerei Deputaţilor; Aplauze.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Pál Péter Haszmann.

Vă rog.

Domnul Haszmann Pál Péter:

(Cu mâna pe Constituţie şi Biblie rosteşte jurământul scris.)

Eu, Haszmann Pál Péter, în calitate de deputat,

"Jur credinţă patriei mele România.

Jur să respect Constituţia şi legile ţării.

Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor.

Aşa să mă ajute Dumnezeu!"

Isten engem ugy segelijen! (Semnează jurământul şi îl depune la preşedintele Camerei Deputaţilor; Aplauze.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Iulian Vladu.

Vă rog.

Domnul Iulian Vladu:

(Cu mâna pe Constituţie şi Biblie rosteşte jurământul scris.)

Eu, Vladu Iulian, în calitate de deputat,

"Jur credinţă patriei mele România.

Jur să respect Constituţia şi legile ţării.

Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor.

Aşa să mă ajute Dumnezeu!" (Semnează jurământul şi îl depune la preşedintele Camerei Deputaţilor; Aplauze.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Mihail Vlasov.

Vă rog. Aveţi cuvântul.

Domnul Mihail Vlasov:

(Cu mâna pe Constituţie şi Biblie rosteşte jurământul scris.)

Eu, Vlasov Mihail, în calitate de deputat, depun jurământul de credinţă faţă de ţară şi popor:

"Jur credinţă patriei mele România.

Jur să respect Constituţia şi legile ţării.

Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor.

Aşa să mă ajute Dumnezeu!"

(Semnează jurământul şi îl depune la preşedintele Camerei Deputaţilor; Aplauze.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Ioan Radu Micle.

Vă rog.

Domnul Ioan Radu Micle:

(Cu mâna pe Constituţie şi Biblie rosteşte jurământul scris.)

Eu, Micle Ioan Radu, în calitate de deputat,

"Jur credinţă patriei mele România.

Jur să respect Constituţia şi legile ţării.

Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor.

Aşa să mă ajute Dumnezeu!"

(Semnează jurământul şi îl depune la preşedintele Camerei Deputaţilor; Aplauze.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamna deputat Elena Ehling.

Vă rog.

Doamna Elena Ehling:

(Cu mâna pe Constituţie şi Biblie rosteşte jurământul scris.)

Eu, Ehling Elena, în calitate de deputat,

"Jur credinţă patriei mele România.

Jur să respect Constituţia şi legile ţării.

Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor.

Aşa să mă ajute Dumnezeu!"

(Semnează jurământul şi îl depune la preşedintele Camerei Deputaţilor; Aplauze.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Nicolae Alexandri.

Vă rog.

Domnul Nicolae Alexandri:

(Cu mâna pe Constituţie şi Biblie rosteşte jurământul scris.)

Eu, Alexandri Nicolae, în calitate de deputat,

"Jur credinţă patriei mele România.

Jur să respect Constituţia şi legile ţării.

Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor.

Aşa să mă ajute Dumnezeu!"

(Semnează jurământul şi îl depune la preşedintele Camerei Deputaţilor; Aplauze.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Eugen Constantin Uricec.

Vă rog.

Domnul Eugen Constantin Uricec:

(Cu mâna pe Constituţie şi Biblie rosteşte jurământul scris.)

Eu, Uricec Eugen Constantin, în calitate de deputat,

"Jur credinţă patriei mele România.

Jur să respect Constituţia şi legile ţării.

Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor.

Aşa să mă ajute Dumnezeu!"

(Semnează jurământul şi îl depune la preşedintele Camerei Deputaţilor; Aplauze.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Cu aceasta, am încheiat partea solemnă a sesiunii noastre.

Îi felicit pe noii noştri colegi şi le doresc succes în viitoarea sesiune, dar şi în această sesiune extraordinară. Domniile lor au calitatea de deputat şi, ca atare, au dreptul de a vota astăzi. Au, de asemenea, calitatea de a fi prezenţi pe lista de apel nominal, drept care îi invit să fie în sală.

Trecem la ultimul punct al ordinii de zi, votul asupra cererilor de urmărire penală a domnilor deputaţi Miron Tudor Mitrea şi Adrian Năstase.

Vă reamintesc că dezbaterile asupra solicitărilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, de a se formula de către Camera Deputaţilor cererile de urmărire penală, precum şi asupra rapoartelor Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi privind aceste solicitări, au avut loc în şedinţa din 23 iunie 2008, iar votul asupra cererilor formulate a avut loc în şedinţa din 24 iunie, când s-a constatat că nu a fost întrunit cvorumul de cel puţin două treimi din numărul deputaţilor, cvorum prevăzut de Regulament.

De aceea, îi rog pe liderii de grupuri să-şi invite colegii în sală, astfel încât să putem începe acest al treilea punct de pe ordinea de zi în cvorum.

Reluăm într-un minut, după ce colegii intră în sală.

Stimaţi colegi,

Pentru uşurarea procedurii, înainte de a începe votarea, dau citire componenţei Comisiei de numărare şi validare a voturilor, alcătuită din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar şi aprobată în şedinţa din 24 iunie 2008.

Consult liderii de grupuri parlamentare dacă au de propus modificări privind componenţa acestei comisii.

Înţeleg că în locul domnului Emil Radu Moldovan de la Grupul PSD se face o propunere de înlocuire.

Vă rog. Doamna deputat Aura Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În locul lui Radu voi fi eu, Aura Vasile.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, doamnă deputat.

Grupul parlamentar al PNL, domnul Gabriel Plăiaşu rămâne?

Mulţumesc.

Domnul Marius Rogin, de la Partidul Democrat-Liberal? Rămâne, eram convins. (Către domnul Cristian Rădulescu, care se îndreaptă spre tribună.) Doriţi să interveniţi aici, la comisie?

Vă rog. La componenţa comisiei, domnul lider Cristian Rădulescu.

Domnul Cristian Rădulescu:

Am un scurt anunţ de făcut. În urma validărilor de astăzi, Grupul parlamentar al Partidului Democrat-Liberal numără 68 de deputaţi. Dintre aceştia, sunt prezenţi 64. Restul sunt în spital sau sub îngrijire medicală. Toţi cei prezenţi aici vor vota pentru începerea urmăririi penale. Şi, ca lucrurile să fie clare, vor vota la vedere.

Pentru Comisia de numărare, domnul deputat Rogin.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc şi vă mulţumesc că nu ne-aţi lăsat fără domnul Rogin, care conduce toate aceste şedinţe întotdeauna.

Din partea Grupului parlamentar al PRM rămâne domnul deputat Iriza? Mulţumesc.

UDMR, domnul deputat Bonis? Mulţumesc.

PC, domnul deputat Dragoş Dumitriu? Rămâne dânsul. Mulţumesc.

Domnul Firczak, de la minorităţi? Mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră Comisia de numărare şi validare, în componenţa anunţată.

Vă rog să votaţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Aprobată în unanimitate.

Pentru operativitate, vă propunem ca şi de această dată să se voteze asemenea şedinţei precedente, în acelaşi timp pentru ambele cereri de urmărire penală.

În acest scop, vom folosi două rânduri de urne, un rând pentru cererea de urmărire penală a domnului deputat Miron Tudor Mitrea şi un alt rând pentru cererea de urmărire penală a domnului deputat Adrian Năstase. Fiecare deputat va primi, deci, câte patru bile, două bile albe şi două bile negre.

Dacă sunt obiecţii la această procedură? Nu sunt obiecţii. Mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră această procedură de vot.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

S-a adoptat procedura de vot.

Vă reamintesc că, potrivit art.126 din Regulament, bila albă introdusă în urna albă şi bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot pentru cererea de urmărire penală, bila neagră introdusă în urna albă şi bila albă introdusă în urna neagră înseamnă vot contra cererii de urmărire penală. Pentru vot nul, ambele bile se introduc în urna neagră.

De asemenea, vă reamintesc că, potrivit art.155 alin.(3) din Regulament, cererea se adoptă cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor, ceea ce în prezent reprezintă cel puţin 218 voturi pentru din totalul de 326 de deputaţi, având în vedere demisiile şi validările de mandate din şedinţa de astăzi.

Repet, cvorumul de şedinţă: 218, majoritatea necesară: 218 din 326.

Invit chestorii să-şi ocupe locurile.

Dat fiind că procedura este una complexă, îi rog pe toţi cei patru chestori să participe la această procedură, doi vor lua loc la masa din partea dreaptă, de unde vor înmâna bilele pentru una dintre cereri, doi la masa Guvernului, de unde vor înmâna bilele pentru cealaltă cerere. Care dintre domnii chestori îşi doreşte să fie ministru? Domnule chestor Albu, dacă doriţi să ocupaţi locul de prim-ministru...? Domnule Cornel Popa, de mult vă aşteptăm în Guvern...

Rog să se aşeze şi urnele. Rog să aşezaţi urnele.

Vă informez că domnii chestori au cerut bile noi.

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi, de la domnii chestori Hunor Kelemen şi Miron Ignat veţi primi bilele prin care vă exprimaţi votul referitor la cererea de urmărire penală a domnului deputat Adrian Năstase. Aceste bile vor fi introduse în cele două urne aflate în spatele domnului secretar Ioan Munteanu.

De la domnii chestori Cornel Popa şi Gheorghe Albu veţi primi bilele prin care veţi vota referitor la cererea de urmărire penală a domnului deputat Miron Tudor Mitrea. Bilele vor fi introduse în cele două urne aflate pe masa stenografelor, în faţa celor doi domni chestori, Popa şi Albu.

Dacă nu mai există întrebări sau neclarităţi referitoare la procedură, dau cuvântul domnului secretar Ioan Munteanu, pentru a da citire apelului nominal.

Domnul Ioan Munteanu:

Mai întâi, dacă dintre membrii Guvernului doreşte să voteze cineva?

- Adam Ioan - absent
- Adomnicăi Mirela Elena - prezentă
- Adomniţei Cristian Mihai - absent, Guvern
- Albu Gheorghe - prezent
- Almăjanu Marin - prezent
- Almăşan Liviu - prezent
- Amarie Constantin - prezent
- Amet Aledin - prezent
- Andea Petru - absent
- Andon Sergiu - prezent
- Andreica Romică - prezent
- Andronescu Ecaterina - prezentă
- Antal István - prezent
- Antonescu George Crin Laurenţiu - prezent
- Apostolache Mihai Cristian - prezent
- Ardelean Lia - prezentă
- Asztalos Ferenc - absent
- Avram Dumitru - absent
- Baban Ştefan - prezent
- Barbu Gheorghe - prezent
- Bardan Cornel Ştefan - prezent
- Bădălău Niculae - prezent
- Băeşu George - prezent
- Băluţ Lucian - prezent
- Bănicioiu Nicolae - prezent
- Bărbuleţiu Tiberiu - prezent
- Becsek-Garda Dezső-Kálmán - prezent
- Becşenescu Dumitru - absent
- Bejinariu Eugen - prezent
- Bentu Dumitru - prezent
- Bivolaru Ioan - prezent
- Bîrsan Iulian-Gabriel - prezent
- Bleotu Vasile - prezent
- Boagiu Anca-Daniela - prezentă
- Bobeanu Răzvan-Petrică - prezent
- Boeriu Valeriu-Victor - absent
- Bolcaş Lucian Augustin - absent
- Bonis Istvan - prezent
- Borbély László - Guvern
- Boşneac Valetin Samuel - prezent
- Boureanu Cristian Alexandru - prezent
- Brînzan Ovidiu - prezent
- Brînză William Gabriel - prezent
- Bruchental-Pop Ionela - prezentă
- Buciu Angela - prezentă
- Buciuta Ştefan - prezent
- Buda Daniel - prezent
- Buda Ioan - prezent
- Buhăianu Obuf Cătălin Ovidiu - prezent
- Burnei Ion - prezent
- Buruiană Aprodu Daniela - prezentă
- Buşoi Diana Maria - prezentă
- Butnaru Vasile - prezent
- Buzatu Dan Horaţiu - prezent
- Buzea Cristian Valeriu - prezent
- Calimente Mihăiţă - prezent
- Canacheu Costică - prezent
- Cantaragiu Bogdan - prezent
- Cazan Romeo Gheorghe Leonard - prezent
- Călian Petru - prezent
- Călin Ion - prezent
- Câmpanu Liviu - prezent
- Chiper Gheorghe - prezent
- Chiş Filonaş - prezent
- Ciocănea-Teodorescu Adrian - prezent
- Cindrea Ioan - prezent
- Ciocâlteu Alexandru - prezent
- Ciontu Corneliu - prezent
- Ciopraga Mircea - absent
- Ciucă Liviu Bogdan - prezent
- Cliveti Minodora - prezentă
- Coclici Eugeniu - prezent
- Cocrea Olguţa - absentă
- Codîrlă Liviu - absent
- Constantinescu Anca - prezentă
- Constantinescu Viorel - prezent
- Coşea Dumitru Gheorghe Mircea - prezent
- Cristea Ioan - prezent
- Cutean Vasile Emilian - prezent
- Diaconescu Marin - absent
- Diaconescu Renică - prezent
- Dobre Traian - prezent
- Dorneanu Valer - prezent
- Dragomir Dumitru - prezent
- Dragomir Gheorghe - prezent
- Drăguş Radu-Cătălin - prezent
- Dreţcanu Doina Micşunica - prezentă
- Dumitrescu Cristian Sorin - prezent
- Dumitrescu Liana - prezentă
- Dumitrescu Zamfir - prezent
- Dumitriu Dragoş Petre - prezent
- Dumitriu Mihai - prezent
- Dumitru Ion - prezent
- Duşa Mircea - prezent
- Duţu Stelian - absent
- Erdei-Dolóczki István - prezent
- Eserghep Gelil - prezent
- Faina Constantin - prezent
- Fârşirotu Vladimir Mircea - prezent
- Fenechiu Relu - prezent
- Firczak Gheorghe - prezent
- Florea Damian - prezent
- Frâncu Emilian Valentin - prezent
- Fuia Stelian - prezent
- Furo Iuliu Ioan - prezent
- Gabor Gheorghe - prezent
- Ganţ Ovidiu Victor - prezent
- Gavrilescu Graţiela-Leocadia - prezentă
- Găleteanu Monalisa - prezentă
- Georgescu Filip - prezent
- Gerea Andrei Dominic - prezent
- Ghişe Ioan - prezent
- Giurgiu Mircia - prezent
- Glăvan Ştefan - prezent
- Godja Petru - prezent
- Grigore Dan - prezent
- Grosaru Mircea - prezent
- Gubandru Aurel - prezent
- Guşă Cozmin Horea - prezent
- Gvozdenovici Slavomir - prezent
- Hanganu Romeo Octavian - prezent
- Hellvig Eduard Raul - prezent
- Hoban Ioan - prezent
- Hogea Vlad Gabriel - prezent
- Hoinaru Marian - prezent
- Hrebenciuc Viorel - prezent
- Iancu Iulian - absent
- Ibram Iusein - prezent
- Ifrim Mircea - prezent
- Igaş Traian Constantin - prezent
- Ignat Miron - prezent
- Ilie Cristian - prezent
- Iliescu Valentin Adrian - prezent
- Ionescu Daniel - prezent
- Iordache Florin - prezent
- Iordache Graţiela Denisa - prezentă
- Iriza Marius - prezent
- Iustian Mircea Teodor - prezent
- Jipa Florina Ruxandra - absentă
- Kelemen Attila Béla Ladislau - prezent
- Kelemen Hunor - prezent
- Kerekes Károly - prezent
- Király Andrei-Gheorghe - prezent
- Kónya-Hamar Sándor - prezent
- Lakatos Petru - prezent
- Lambrino Radu - prezent
- Lari-Iorga Leonida - prezentă
- Lefter Ioan-Silviu - prezent
- Lificiu Petru - prezent
- Liga Dănuţ - absent
- Longher Ghervazen - prezent
- Luchian Ion - prezent
- Macaleţi Costică - prezent
- Magheru Paul - absent
- Manda Iulian Claudiu - prezent
- Manolescu Oana - prezentă
- Manta Pantelimon - prezent
- Marian Dan Mihai - prezent
- Marin Constantin - prezent
- Martin Eduard-Stelian - absent
- Márton Árpád-Francisc - prezent
- Máté András-Levente - absent
- Matei Cătălin Lucian - prezent
- Mazăre Alexandru - prezent
- Mălaimare Mihai Adrian - absent
- Mănăstireanu VladimirAlexandru - prezent
- Mănescu Rareş Şerban - absent
- Mărculeţ Petrescu Mira AncaVictoria - prezentă
- Mătuşa Tudor - prezent
- Meir Nati - absent
- Merce Ilie - prezent
- Merka Adrian-Miroslav - prezent
- Micula Cătălin - prezent
- Mihalache Sorin Dan - prezent
- Mihei Andrian-Sirojea - prezent
- Mircea Costache - prezent
- Mircovici Niculae - prezent
- Mironescu Laurenţiu - prezent
- Miroşeanu Liviu Alexandru - prezent
- Mitrea Manuela - absentă
- Mitrea Miron Tudor - absent
- Miuţescu Gheorghe Adrian - prezent
- Mînzînă Ion - prezent
- Mocanu Alexandru - prezent
- Mocanu Vasile - prezent
- Mocănescu Coloros Dan Constantin - prezent
- Mocioalcă Ion - prezent
- Mohora Tudor - absent
- Moisoiu Adrian - prezent
- Moldovan Emil Radu - prezent
- Momanu Corneliu - prezent
- Motreanu Dan Ştefan - prezent
- Movilă Petru - prezent
- Munteanu Ioan - prezent
- Muşetescu Tiberiu-Ovidiu - prezent
- Nassar Rodica - prezentă
- Năstase Adrian - prezent
- Nechita Aurel - prezent
- Nedelcu Gabriela - prezentă
- Nica Dan - prezent
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen - Guvern
- Nicolicea Eugen - prezent
- Nicula Vasile Cosmin - prezent
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - prezent
- Nistoran Dorin-Liviu - prezent
- Niţă Constantin - absent
- Niţulescu Teodor - absent
- Nosa Iuliu - prezent
- Oancea Viorel - prezent
- Oltean Ioan - prezent
- Olteanu Bogdan - prezent
- Oprea Gabriel - prezent
- Ovidenie Costel - prezent
- Pambuccian Varujan - prezent
- Pardău Dumitru - prezent
- Pascu Bogdan - prezent
- Pavelescu Aurelian - absent
- Paveliu Marian Sorin - prezent
- Păun Nicolae - absent
- Petrea Constantin - prezent
- Piteiu Marcel Adrian - absent
- Plăiaşu Gabriel - prezent
- Podgorean Radu - prezent
- Ponta Victor-Viorel - prezent
- Pop Claudiu Adrian - prezent
- Popa Cornel - prezent
- Popa Daniela - prezentă
- Popa Nicolae - prezent
- Popeangă Petre - absent
- Popescu Corneliu - prezent
- Popescu Dan Ioan - absent
- Popescu Ionica Constanţa - absentă
- Popp Cosmin Gabriel - prezent
- Preda Cezar Florin - prezent
- Puchianu Ioan Dumitru - prezent
- Pupeză Viorel - prezent
- Purceld Octavian-Mircea - absent
- Puşcaş Vasile - prezent
- Puşcă Mircea Valer - prezent
- Puzdrea Dumitru - prezent
- Radan Mihai - prezent
- Rădulescu Cristian - prezent
- Rogin Marius - prezent
- Romanescu Marcel Laurenţiu - prezent
- Rus Ioan Aurel - prezent
- Rusu Liviu Alin - prezent
- Rusu Mihaela Adriana - prezentă
- Ruşanu Dan Radu - prezent
- Sanda Victor - prezent
- Sandu Gabriel - prezent
- Sandu-Capră Mihai - prezent
- Sasu Ion - prezent
- Săniuţă Marian Florian - prezent
- Săpunaru Nini - absent
- Sârb Gheorghe - prezent
- Sârbu Marian - prezent
- Scutaru Adrian George - absent
- Seres Dénes - prezent
- Sireţeanu Mihail - prezent
- Sóki Béla - prezent
- Soporan Vasile Filip - absent
- Stan Ioan - prezent
- Stan Ion - prezent
- Stanciu Anghel - prezent
- Stativă Irinel Ioan - prezent
- Stănescu Alexandru-Octavi - absent
- Stănescu Cristian - prezent
- Stănescu Mircea - prezent
- Stoica Ion - prezent
- Străchinaru Petre - prezent
- Strungă Emil - prezent
- Szekely Levente Csaba - prezent
- Şandru Marcela Lavinia - prezentă
- Ştirbeţ Cornel - prezent
- Ştireanu Octavian - prezent
- Ştiucă Alecsandru - prezent
- Tabără Valeriu - prezent
- Taloş Gheorghe Mirel - prezent
- Tămagă Constantin - prezent
- Tănăsescu Tudor - absent
- Tărniceru Petru - prezent
- Teodorescu George Alin - absent
- Timar Liviu - prezent
- Timiş Ioan - absent
- Todoran Pavel - prezent
- Toma Florentina Marilena - prezentă
- Toma Horia-Victor - prezent
- Tóro Tiberiu - prezent
- Tudor Constantin - prezent
- Tudor Marcu - prezent
- Tudose Mihai - prezent
- Turc Ioan - prezent
- Turcan Raluca - prezentă
- Ţundrea Ioan - prezent
- Uioreanu Horea Dorin - prezent
- Ujeniuc Dragoş - prezent
- Ungureanu Petre - prezent
- Ungureanu Valeriu Alexandru - prezent
- Ursărescu Dorinel - prezent
- Vainer Aurel - prezent
- Varga Attila - prezent
- Vasil Adriana-Mihaela - prezentă
- Vasile Aurelia - prezentă
- Vasilescu Lia Olguţa - prezentă
- Văsioiu Horia - absent
- Vlase Petru Gabriel - prezent
- Vlădoiu Aurel - prezent
- Voicu Cătălin - prezent
- Voicu Mădălin Ştefan - absent
- Voicu Mihai Alexandru - Guvern
- Voinea Florea - prezent
- Zaharia Claudius Mihail - prezent
- Zamfir Gabriel Sorin - prezent
- Zamfirescu Dan Dumitru - absent
- Zgonea Valeriu Ştefan - prezent

- Nadudvary Gheorghe-Augustin Eugen - prezent
- Rusu Valentin - prezent
- Haszmann Pál Péter - prezent
- Vladu Iulian - prezent
- Vlasov Mihail - prezent
- Micle Ioan Radu - prezent
- Ehling Elena - prezentă
- Alexandri Nicolae - prezent
- Uricec Eugen Constantin - prezent

Domnul Bogdan Olteanu:

Rog, dacă mai există colegi care nu au votat? Domnii chestori, domnii secretari? S-a încheiat procedura? Vă mulţumesc.

În acest caz, invit membrii Comisiei pentru verificarea şi numărarea voturilor împreună cu cei doi secretari de şedinţă la Sala "Mihai Viteazul".

Suspendăm lucrările, le vom relua în momentul prezentării raportului comisiei.

Rog secretariatul general să preia urnele.

- După pauză -

Domnul Bogdan Olteanu:

Preşedintele comisiei de numărare şi validare a voturilor, vă rog pentru a prezenta raportul comisiei.

Domnul Marius Rogin:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de Cameră asupra solicitării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, adresată Camerei Deputaţilor, în vederea formulării cererii de urmărire penală a domnului deputat Adrian Năstase.

Procedând la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de deputaţi, prin vot secret cu bile, asupra solicitării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, adresată Camerei Deputaţilor în vederea formulării în temeiul prevederilor art.109 alin.(2) din Constituţia României şi ale art.155 din Regulamentul Camerei Deputaţilor a cererii de urmărire penală înaintată Procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în dosarul nr.114/2007, Comisia de numărare şi validare a voturilor a constatat următoarele:

• Numărul total al deputaţilor, 326.
• Numărul deputaţilor prezenţi, 278.
• Numărul total de voturi exprimate, 276.
• Numărul de voturi nule, 6.
• Numărul de voturi valabil exprimate, 270.
• Din care: voturi pentru, 120; voturi contra, 150.

Potrivit art.155 alin.(3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cererea de urmărire penală se adoptă cu votul a cel puţin 2/3 din numărul deputaţilor. Având în vedere numărul de voturi exprimat, 120 pentru şi 150 contra, se constată că nu a fost întrunită majoritatea voturilor cerută de regulament pentru adoptarea cererii de urmărire penală a domnului Adrian Năstase, pentru faptele descrise în Referatul înaintat de Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în Dosarul nr.114/2007. Altfel spus, domnul Adrian Năstase nu poate încă fi cercetat.

Vă mulţumesc.

Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de deputaţii asupra solicitării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, adresată Camerei Deputaţilor, în vederea formulării cererii de urmărire penală a domnului deputat Miron Mitrea.

Procedând la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de deputaţi, prin vot secret cu bile, asupra solicitării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, adresată Camerei Deputaţilor, în vederea formulării, în temeiul prevederilor art.109 alin.(2) din Constituţia României şi ale art.155 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, a cererii de urmărire penală a domnului deputat Miron Mitrea pentru faptele descrise în referatul întocmit de procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în Dosarul nr. 49/2006, Comisia de numărare şi validare a voturilor a constatat următoarele:

• Numărul total al deputaţilor, 326.
• Numărul deputaţilor prezenţi, 278.
• Numărul total de voturi exprimate, 276.
• Numărul de voturi anulate, 1.
• Numărul de voturi valabil exprimate, 275.
• Din care, voturi pentru, 160; voturi contra, 115.

Potrivit art.155 alin.(3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cererea de urmărire penală se adoptă cu votul a cel puţin 2/3 din numărul deputaţilor. Având în vedere că din totalul de 326 de deputaţi, 160 au votat pentru, iar 113 împotrivă, un vot nul, se constată că nu a fost întrunită majoritatea voturilor cerută de regulament pentru adoptarea cererii de urmărire penală a domnului deputat Miron Tudor Mitrea pentru faptele înscrise în referatul întocmit de Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în Dosarul nr.49/2006.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Finalizând ordinea de zi, declar închise lucrările sesiunii extraordinare a Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc. Ne revedem la 1 septembrie.

Şedinţa s-a încheiat la ora 14,00.