Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,15.

Lucrările au fost conduse de domnul Eugen Nicolicea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna Daniela Popa şi domnul Valeriu Tabără, secretari.

Domnul Eugen Nicolicea:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschise lucrările şedinţei de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că din totalul celor 326 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 171. Sunt absenţi 155, din care 14 participă la alte acţiuni parlamentare.

Pentru început, în conformitate cu prevederile art.94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru zilele de luni, 29, şi marţi, 30 septembrie 2008; programul de lucru pentru perioada 29 septembrie - 4 octombrie 2008; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista rapoartelor depuse în perioada 22-29 septembrie 2008 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; sumarul privind conţinutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I; modificări în componenţa nominală a unor comisii permanente ale Camerei.

Înainte de a intra în ordinea de zi, vă anunţ că, potrivit art.19 alin.(2) din regulament, domnul Faina Constantin, deputat în legislatura 2004-2008 în Circumscripţia electorală nr.8 Braşov, îşi anunţă demisia din Grupul parlamentar al Partidului Conservator şi din funcţia de secretar al acestuia, urmând să-şi desfăşoare activitatea ca membru al P.N.L. în Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Dacă domnul Faina doreşte să ia cuvântul? Nu doreşte.

Doamna Jipa Florina Ruxandra, de asemenea, are de făcut un anunţ personal.

Doamna Florina Ruxandra Jipa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Ţin să anunţ plenul Camerei că, începând cu data de 26 septembrie, am înţeles să-mi dau demisia din Grupul parlamentar al P.R.M. şi activez ca atare în Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Trecem la pct.2 de pe ordinea de zi - modificări în componenţa nominală a unor comisii permanente.

Grupul parlamentar al P.S.D. propune desemnarea domnului deputat Coclici Radu Eugeniu în calitate de membru al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă şi desemnarea domnului Bălan Doru Geany în calitate de membru al Comisiei pentru sănătate şi familie.

Există obiecţii? Nu există.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Cu unanimitate de voturi, modificarea nominală a Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a fost realizată.

Proiectul de Hotărâre pentru prelungirea termenului prevăzut de art.6 alin.(1) din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.18/2008.

Dau citire hotărârii: "Hotărâre pentru prelungirea termenului prevăzut la art.6 alin.(1) din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.18/2008 pentru încuviinţarea efectuării de către Comisia pentru industrii şi servicii a unei anchete privind analiza problemelor din sectorul energetic.

În temeiul prevederilor art.77 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre: "Articol unic. Termenul prevăzut la art.6 alin.(1) din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.18/2008 pentru încuviinţarea efectuării de către Comisia pentru industrii şi servicii a unei anchete privind analiza problemelor din sectorul energetic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.475 din 27 iunie 2008, se prelungeşte până la data de 10 noiembrie 2008".

Supun la vot hotărârea împreună cu articolul unic.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Cu unanimitate de voturi, hotărârea a fost adoptată.

Am rugăminte la iniţiatori, precum şi la reprezentanţii comisiilor de specialitate să-şi limiteze expunerile pe care le fac, întrucât avem o ordine de zi foarte încărcată.

Iniţiatorii să înţeleagă că este mai important ca proiectul de lege să treacă decât a se înscrie şi a vorbi suplimentar. ţinând cont de această rugăminte, rog şi ministerele să facă acelaşi lucru. Deci, intervenţiile să fie cât mai scurte şi, dacă este posibil, doar atunci când există păreri contrare.

Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.128/1997 privind statutul personalului didactic.

Dacă din partea iniţiatorilor, doreşte cineva să ia cuvântul?

Vă rog.

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

două vorbe, pentru că aş dori să fiu foarte scurt. Se ştie problema cadrelor didactice, aspecte legate de aceasta, şi anume faptul că de fiecare dată s-au ridicat întrebări: de unde bani pentru salarii? Dar facilităţi se pot face pentru cadrele didactice? Deci, iniţiatorii, mergând pe ideea că dacă nu se poate realiza, în clipa de faţă, o creştere substanţială sau poate se va realiza la punctul următor de pe ordinea de zi, a salariului, am încercat, în acest fel, să facem o facilitare, iar facilitarea pe care v-am propus-o dumneavoastră şi pe care v-o propun prin această iniţiativă parlamentară este ca la ieşirea la pensie a cadrelor didactice să se acorde o indemnizaţie de 7 salarii, în felul acesta, undeva, să se compenseze ulterior munca pe care au prestat-o timp de 30-40 de ani la catedră.

Sper ca o asemenea propunere care a fost primită favorabil de către Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, să fie acceptată şi de dumneavoastră.

Vă mulţumim.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale, dacă mai sunt alţi doritori să ia cuvântul?

Din partea comisiei sesizate în fond?

Domnul Petre Popeangă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.128/1997 privind statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul că personalul din învăţământ să beneficieze gratuit de asistenţă medicală, medicamente, ochelari de vedere, proteze, acces în casele de odihnă şi în bazele de tratament ale cadrelor didactice şi la pensionare să beneficieze de o indemnizaţie egală cu de 7 ori câştigul brut lunar obţinut în ultima lună de activitate didactică.

Pentru întocmirea raportului, comisia a analizat avizul primit de la Comisia pentru muncă şi protecţie socială, avizul Consiliului Legislativ şi punctul de vedere al Guvernului.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art.73 din Constituţia României, republicată.

În urma dezbaterii în şedinţa din 9 septembrie 2008, comisia a propus, cu unanimitate voturilor celor prezenţi, adoptarea propunerii legislative, cu amendamentele din anexă.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă, în legătură cu titlul şi articolele de la poziţia 1 la poziţia 5, are cineva ceva de obiectat? Nu există obiecţii.

Se consideră adoptată.

Legea rămâne pentru votul final.

Poziţia 5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 pentru personalul din învăţământ.

Dacă, din partea iniţiatorului, doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Din partea comisiilor sesizate în fond?

Domnul Petre Popeangă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare creşterile salariale ce se vor acorda în 2008 personalului din învăţământ, prevăzând creşterea valorii coeficientului de multiplicare în trei tranşe: între în perioada 1 ianuarie-31 martie 2008, 1 aprilie-30 septembrie 2008 şi 1 octombrie-31 decembrie 2008.

De asemenea, pentru funcţiile didactice de predare cu gradele 2, definitiv şi debutant, pentru cele cu studii de nivel liceal, fără pregătire de specialitate, precum şi pentru funcţiile didactice auxiliare, coeficienţii de multiplicare sunt majoraţi cu 10% de la 1 ianuarie 2008, faţă de nivelul avut la 31 decembrie 2007.

Cele două comisii propun plenului Camerei Deputaţilor adoptarea cu amendamente a proiectului de lege.

Amendamentele propuse de comisiile reunite, având la bază realizările în plan economic, vizează necesitatea creşterii atractivităţii şi stabilităţii personalului didactic, precum şi necesitatea recunoaşterii importanţei sociale a profesiei de cadru didactic.

De asemenea, prin modificările propuse, sunt create condiţiile pentru renunţarea la iniţiativele legislative privind acordarea unui ajutor financiar cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar acreditat, de stat şi privat, în vederea achiziţionării de haine şi alte iniţiative legislative cu caracter social apreciate de membrii comisiilor ca fiind rezolvate în fond.

La întocmirea prezentului raport, în conformitate cu prevederile art.68 alin.(1) şi (2) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, comisiile au avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, de care s-a ţinut cont în totalitate, precum şi avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

În urma finalizării dezbaterilor, cele două comisii propun plenului adoptarea, cu amendamente, a Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului didactic din învăţământ, după cum urmează ... Şi sunt aici amendamentele pe care urmează să le dezbatem la discuţii generale.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Vă rog.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Domnilor miniştri,

Ne aflăm astăzi, după începutul anului şcolar, aş putea spune la un moment cu adevărat istoric. Istoric, prin intenţia Guvernului de a da o ordonanţă şi a mări cu circa 6% salariile personalului didactic, sau, în cazul în care condiţiile sociale, economice vor permite, cu circa 9%.

Dumneavoastră, prin reprezentanţii dumneavoastră în Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială, prin analiza indicatorilor economici cu distinşii noştri colegi din Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, s-a ajuns la concluzia că o doleanţă mai veche a cadrelor didactice, aceea de a avea un salariu decent, poate fi adusă la îndeplinire prin votul majorităţii parlamentare.

Dacă majoritatea guvernamentală putem spune că este relativă, suntem convinşi că cea parlamentară pe acest proiect şi iniţiativă legislativă, va fi covârşitoare. De aceea, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va susţine această ordonanţă, cu amendamentele care sunt şi, în speţă, la timpul respectiv, se va preciza o creştere a indicelui de referinţă 1 până la 4 milioane.

Acestea vor aduce, evident, nu bunăstare în învăţământ, nu vor aduce ceea ce trebuie, consfinţirea articolului din lege, "învăţământul este o prioritate naţională", dar vor pune un prim pilon spre redresarea României de mâine, prin învestirea în cunoaştere, în educaţie şi în viitorul acestei ţări.

Sper, stimaţi colegi, că veţi pune umărul, alături de noi, la această primă acţiune de a atrage în învăţământ pe tinerii performanţi ai României.

Vă mulţumesc pentru votul dumneavoastră favorabil. (Aplauze ale asistenţei de la balcon.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., vă rog.

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sunt în totalitate de acord cu expresia domnului Stanciu, că ne aflăm într-un moment istoric. Personal, aştept acest moment din momentul adoptării Legii învăţământului, din anul 1995, fiindcă art.2 al acestei legi stipulează cât se poate de clar că, în România, învăţământul este prioritate naţională.

Şi, cu toate că am înţeles mesajul acestui articol, guvernele de fapt nu au încercat cu toată seriozitatea de a aplica în practică acest principiu. Desigur, Guvernul actual a alocat sume fantastice nebănuite în sistemul de învăţământ, dar, în mod paradoxal, ce am constatat? Că calitatea procesului instructiv-educativ în loc să se îmbunătăţească paralel cu alocarea sumelor, e pe un trend de scădere. Şi oare din ce cauză? Datorită faptului că în urma multor discuţii politice, noi am ajuns la concluzia că este nevoie de o reformă comprehensivă a sistemului de învăţământ, cu alte cuvinte e nevoie de reforma structurii învăţământului, de reforma conţinutului, a managementului, a finanţării şi nu în ultimul rând de pregătirea şi perfecţionarea cadrelor didactice.

Noi, în urma dezbaterilor politice, am ajuns la concluzia că ar fi nevoie de un pact naţional privind sistemul educaţional, şi toate partidele politice parlamentare au semnat acest pact, pe baza căruia va trebui să elaborăm o strategie naţională a învăţământului, iar această strategie care va fi elaborată va sta la baza pachetului de legi care va reglementa sistemul de învăţământ.

Concret, mă refer la Legea învăţământului preuniversitar, la Legea universităţilor şi la Statutul cadrelor didactice.

Ei, teoretic, toate sunt bune şi frumoase. Dar am uitat de un singur lucru. Pentru a implementa o asemenea reformă comprehensivă, nu este nevoie doar de modernizarea infrastructurii învăţământului. În primul rând, succesul reformei învăţământului depinde de motivaţia de participarea activă a personalului didactic, a acelora care lucrează în sistem.

Eu sper cu toată tăria că prin votul dat azi vom face un pas serios în ceea ce priveşte ridicarea calităţii învăţământului românesc.

Vă mulţumesc.

(Aplauze din partea asistenţei de la balcon.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Din partea Partidului Naţional Liberal, domnul Ghişe. Urmează domnul Bîrsan, din partea Partidului Democrat-Liberal.

Domnul Ioan Ghişe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate doamne şi stimaţi domni colegi deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Întâi de toate, precizez că Grupul deputaţilor Partidului Naţional Liberal va vota pentru Ordonanţa nr.15 din 2008, cu amendamentele propuse pentru mărirea salariilor cadrelor didactice la nivelul prevăzut în amendamente - 45%. (Aplauze din partea asistenţei de la balcon.)

A doua chestiune care trebuie însă precizată este următoarea. În cadrul Grupului deputaţilor liberali, noi am avut dezbateri serioase datorită faptului că ordonanţa, în forma promovată în luna ianuarie, a avut prevederi diferite faţă de ceea ce astăzi se discută. Şi asta, de ce? E bine să cunoască ceea ce spun acum mai ales aceia care din afara Parlamentului nu au citit prevederile constituţionale.

Guvernul execută un buget aprobat de Parlament. Voinţa Parlamentului se exprimă în privinţa alocărilor de salarii în sectorul bugetar prin Legea bugetului de stat.

Or, aici, spunând lucrurilor pe nume, trebuie să precizăm că anul trecut, cam pe vremea asta, începea o mică păcăleală faţă de cadrele didactice. În ce consta ea? Înainte cu 10 zile de depunerea proiectului de buget de către Guvern la Parlament, un grup de colegi au iniţiat un proiect de lege pentru mărirea cu 50% a salariilor cadrelor didactice. Acest demers, în principiu, este foarte bun şi este în concordanţă cu recunoaşterea importanţei sociale a muncii pe care dascălii o fac în România.

Care-i problema de politicianism? Problema constă în aceea că la dezbaterile din comisiile parlamentare (Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi respectiv Comisia pentru buget, finanţe şi bănci) pentru bugetul anului 2008, anul trecut, pe vremea aceasta, nu s-a făcut un amendament în sensul măririi salariilor cadrelor didactice cu 50% în anul 2008. Pe cale de consecinţă, bugetul aprobat de Parlament a urmat ca Guvernul să-l execute şi, în mod eşalonat, s-au stabilit aceste tranşe de mărire de salarii conform Ordonanţei nr.15 din 2008.

Precizez că, deşi depus în octombrie 2007, proiectul de buget iniţiat de o serie de colegi de la P.S.D. a zăcut în Senat până în decembrie 2007, când a fost distribuit comisiilor parlamentare. Deci, odată ce bugetul pe 2008 a intrat în derulare, în paralel, în comisiile Senatului, se dezbătea proiectul de buget.

În aprilie 2008, Senatul a aprobat acest proiect de lege. Din aprilie, până în prezent, din nou n-a intrat în dezbaterile comisiilor decât în urmă cu câteva săptămâni şi aşa ne trezim că exact în preajmă de campanie electorală, apare această propunere, bună pe fond, care însă putea fi aprobată încă din urmă cu un an de zile. Faptul că se exploatează două situaţii, pe de o parte, nevoia de salarii mai mari ale cadrelor didactice, care trebuie împlinită, iar, pe de altă parte, faptul că s-a făcut această bombă cu efect întârziat care să explodeze exact acum, în preajmă de alegeri, asta deja este o abordare neprincipială.

Închei, prin a vă spune următoarele: creşterea economică şi eforturile pe care Guvernul Partidului Naţional Liberal, împreună cu U.D.M.R., le-a făcut, are ca şi obiectiv creşterea de venituri şi respectiv pensii pentru toate categoriile de cetăţeni şi în mod special pentru bugetari.

Noi susţinem acest proiect de lege, dar am ţinut să precizăm că ceea ce a făcut P.S.D., prin iniţiativa sa şi modul cum în paralel cu execuţia bugetului mergea cu un proiect de lege, nu a fost altceva decât o abordare politicianistă şi demagogică.

Evident că această decizie pe care o vom da "pentru" va crea o presiune inflaţionistă greu de depăşit. Însă veţi vedea că se vor face eforturi şi vor veni propuneri de la Guvern, pentru ca acest lucru să devină un fapt împlinit, şi anume dascălii din România să aibă salarii mai bune, spre decenţă, astfel încât să le fie recunoscută importanţa socială a muncii.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

(Aplauze din partea asistenţei de la balcon.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului Partidului Democrat-Liberal, domnul Bîrsan.

Domnul Iulian-Gabriel Bîrsan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Stimaţi invitaţi,

De la început, pot să spun că vom susţine acest proiect de lege prin care ordonanţa va trece prin Parlament. Dar trebuie să facem câteva observaţii. Să nu uităm că această ordonanţă, în forma în care este, am vrut s-o votăm în luna iunie. Cei care s-au opus au fost cei de la Partidului Naţional Liberal, care au tergiversat în ultima şedinţă ca să nu intre pe ordinea de zi. Trebuie să mai facem o observaţie. Este adevărat că Partidul Social Democrat a iniţiat această lege. Se pare, însă, că cei din media nu au aflat că astăzi noi votăm Ordonanţa nr.15 de modificare a salariilor şi nu iniţiativa parlamentară a Partidului Social Democrat.

În final, vreau să spunem că vom susţine şi vom fi alături de cadrele didactice, astfel încât prin creşterea acestor salarii să stabilizăm forţa de muncă din învăţământ şi poate să-i atragem şi pe tineri în acest domeniu de activitate.

Vă mulţumesc.

Îmi pare rău că din partea ministerului nu este nimeni la pupitru. (Aplauze din partea asistenţei de la balcon.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Din partea Partidului România Mare, domnul Paul Magheru.

Domnul Paul Magheru:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Mă bucur să aud că la majoritatea parlamentară sigură de astăzi se va adăuga şi votul grupurilor parlamentare ale minorităţii guvernamentale.

Aş vrea să vă spun ceea ce deja se cunoaşte. Prin tradiţie şi algoritm politic, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport avea în frunte un preşedinte P.R.M. Aş vrea acum, indiferent, că ia cuvântul din partea altui partid, cel care a făcut demersuri foarte serioase în legătură cu acest lucru a fost profesorul Anghel Stanciu care s-a considerat întotdeauna, înainte de a fi PRM-ist sau PSD-ist, un om al şcolii, încât astăzi triumfă, dacă doriţi, un demers foarte lung al unui partid al şcolii, unde nu putea să lipsească niciun grup parlamentar. Aici nu este vorba de politicianism, nu este vorba de demagogie. Aici este vorba de o reparaţie strict necesară. Altminteri, rămânem fără ceea ce constituie o retribuţie echitabilă decentă a profesorilor.

La fel, a venit Olguţa Vasilescu, a venit astăzi şi vă prezintă Petru Popeangă, iar eu, ca membru al Partidului România Mare, am susţinut întotdeauna, alături de foarte mulţi colegi, tot felul de proiecte, tot felul de propuneri legislative, ca să încercăm să cârpocim legea. Iată că de data aceasta s-a făcut dreptate. de data aceasta, profesorii vor avea o salarizare decentă fără acest lucru şi este una dintre marile realizări ale Parlamentului României că a avut în vedere o chestiune strict necesară, echitabilă.

Toţi vorbim că este investiţia cea mai importantă. Cunosc că s-au făcut demersuri până acum la preşedinţii ţării, la prim-miniştrii, la miniştrii de finanţe. Iată că, finalmente, bine că s-a impus mintea românului cea din urmă. în afara salarizării corespunzătoare, decente, a salariilor profesorilor, fără alte amendamente de umilire a profesorilor, prin această creştere, deci a salariilor, într-adevăr deschiderea anului şcolar, şi cea care va urma poimâine, universitar, poate să spune că a pornit sub auspiciile respectului Parlamentului României faţă de una din categoriile cele mai importante pentru viitorul României.

Vă mulţumesc şi sunt sigur de votul unanim al Parlamentului României la acest proiect de lege. (Aplauze din partea asistenţei de la balcon.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Din partea Partidului Conservator, domnul Mircea Costache.

Domnul Costache Mircea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Este regretabil că a fost adusă pe ordinea de zi atât de târziu şi în conjuncturi preelectorale o lege de mare importanţă pentru viaţa societăţii româneşti. Din cauza asta, şi discursurile par întotdeauna conjuncturale, convenţionale şi minate de elementul esenţial al credibilităţii.

Cu toate acestea, trebuie să recunoaştem că este importantă investiţia în infrastructura şcolară, căreia i s-a acordat o importanţă majoră până în momentul acesta, este importantă investiţia în spaţii de învăţământ, în săli de sport, în clădiri, dar cea mai importantă trebuie să fie investiţia în resursa umană, pentru a reda demnitatea profesorilor. (Aplauze din partea asistenţei de la balcon.)

Vă mulţumesc.

Investiţia în resursa umană este garanţia, pe termen lung, a perpetuării valorii în societatea românească.

Reaşezarea pe temeiuri corecte a salarizării personalului din învăţământ este şi o garanţie a scăderii gradului de infracţionalitate, pentru că numai redând demnitatea profesorilor striviţi adesea, ofensaţi de opulenţa parveniţilor perioadei pe care o trăim, nu-şi mai îndeplinesc menirea cu care au fost învestiţi.

Vă mulţumim şi mulţumim tuturor celor care reuşesc să treacă de la pasiuni personale, de la semnarea unor pacte pe educaţie, mai mult sau mai puţin formale, la actul legislativ care se finalizează cu reaşezarea, în temeiul legalităţii şi normalităţii, a unei categorii de cea mai mare importanţă pentru redresarea şi pentru reintrarea în normalitate a societăţii româneşti.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea asistenţei de la balcon.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Nu mai sunt înscrişi. Da, vă rog. Deci, la dezbateri generale. Scuzaţi-mă, vă rog.

Domnul Nicolae Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Domnul Eugen Nicolicea:

O secundă, te rog.

La dezbateri generale, fiecare partid a avut un reprezentant.

Domnul Nicolae Popa:

Este un drept la replică, domnule preşedinte. Drept la replică, pentru ca distinşii şi respectabilii noştri profesori care sunt prezenţi astăzi şi cărora le purtăm consideraţie...

Domnul Eugen Nicolicea:

Nu am constatat că vi s-a pronunţat numele şi nu aveţi dreptul la replică.

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului minorităţilor naţionale.

Domnul Mihai Radan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt Radan Mihai şi sunt secretarul Comisiei pentru învăţământ.

Orice măsură pozitivă, stimaţi colegi, care duce la un progres social şi, mai ales ceea ce s-a accentuat aici, la asigurarea resurselor umane vor afecta pozitiv şi minorităţile naţionale.

De aceea, vom susţine această iniţiativă legislativă.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea asistenţei de la balcon.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Deci nu am limitat dreptul... aţi cerut... Atenţie, aţi solicitat dreptul la replică şi nu aveţi dreptul la replică!

Domnul Nicolae Popa:

Deci spuneam ca distinşii noştri profesori să nu fie induşi în eroare...

Doamna Aurelia Vasile (din bancă):

A vorbit!

Domnul Eugen Nicolicea:

Staţi să ne lămurim problema de Regulament. Aţi solicitat cuvântul în baza dreptului la replică. Nu aveţi dreptul la replică.

Aveţi o altă solicitare acum?

Domnul Nicolae Popa:

Spun punctul de vedere al Grupului Partidului Naţional Liberal despre problema aceasta, pentru că cei de la PD-L au spus că nu au avut ocazia în iunie s-o introducă pe ordinea de zi. Eu ştiu că şi colegii noştri de la PSD au inclus pe ordinea de zi, pentru că noi, Partidul Naţional Liberal, eram în inferioritate, aveam numai 18% în Parlament şi putea să fie aprobată pe ordinea de zi din luna iulie, deci nu are dreptate colegul nostru de la PD-L.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Preşedintele Comisiei pentru muncă, vă rog.

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi doamnelor colegi,

Stimaţi invitaţi,

După cum ştiţi, cu această ordonanţă au fost sesizate, pe fond, Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială.

Aş vrea să fac doar o simplă corectură, sau un lucru care nu s-a spus aici. Deputaţi din cele două comisii, aparţinând Grupului PSD şi Grupului PD-L, sunt autorii acestui amendament de modificare şi creştere a valorii de referinţă.

Vă mulţumesc.

Şi aş vrea să se reţină acest lucru, pentru că nu s-a pronunţat.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Mai există vreo intervenţie?

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În primul rând, aş vrea să nu se facă o confuzie, pentru că, aici, un coleg de-al nostru a venit şi a spus că există un alt proiect de lege al PSD-ului, cu mărire de 54% şi că aceasta este o ordonanţă de urgenţă a Guvernului, care n-are legătură cu proiectul de lege al PSD-ului.

Ca să nu fie niciun fel de confuzie, este vorba de o ordonanţă de urgenţă care a fost amendată în cadrul Comisiei pentru învăţământ de la Senat de către colegii noştri de la PSD. Au fost formulate amendamente, a trecut în această formă, amendată de către PSD la Senat şi la Camera Deputaţilor şi este, dacă vreţi, mai mult o iniţiativă sau o lege care a ieşit a PSD-ului decât ceea ce rezulta din ordonanţa de Guvern.

Nu mai există un alt proiect de lege, acesta este singurul. Ne batem pentru el începând din luna aprilie. Spun colegii noştri că ar fi fost blocat inclusiv de noi. Vreau să vă aduc aminte câte luări de cuvânt am avut în Parlament pentru a aduce pe ordinea de zi cât mai aproape acest proiect de lege.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea asistenţei de la balcon.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Trebuie să încunoştinţez pe cei care au comentat că, în faza dezbaterilor generale, fiecare grup parlamentar poate interveni o singură dată, iar durata luării de cuvânt a reprezentantului nu poate depăşi cinci minute. Deci, incidentele de procedură ne-au făcut ca să întârziem adoptarea legii, se tot solicită diferite intervenţii.

Trecem la dezbaterea proiectului.

Cu privire la titlu, în cadrul articolului unic, este vorba poz. 1-16, inclusiv anexele. Dacă există obiecţii sau observaţii, inclusiv din partea ministerului?

Nu există niciun fel de obiecţii. Se consideră adoptate. Rămâne pentru votul final. (Aplauze din partea asistenţei de la balcon.)

Da, vă rog.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Dragi invitaţi,

Cred că este chiar un moment emoţionat astăzi, în Parlamentul României.

Vreau să vă mulţumesc sincer pentru modul în care Parlamentul României s-a aplecat spre problemele şcolii.

Vreau să mulţumesc şi Senatului, care a trecut întâi această lege şi vreau să vă mulţumesc dumneavoastră, tuturor, pentru că astăzi, de aici, de la acest microfon, într-adevăr, aţi dovedit că şcoala este o prioritate naţională.

Ea aşa trebuie să rămână, pentru că nu se poate înălţa ţara fără şcoală. Este un act de dreptate pe care-l facem astăzi profesorilor. Nu este un pas foarte mare, dar este o ameliorare şi o încercare de a remotiva profesorii.

Sunt convinsă că toţi dascălii noştri vor ţine seama de calitatea învăţământului în mai mare măsură decât până acum, pentru că, în mod categoric, trebuie să întoarcem spre societate ceea ce societatea, astăzi, trimite spre personalul didactic.

Vă mulţumesc încă o dată sincer şi sper ca mâine, toţi deopotrivă, indiferent din ce grup parlamentar facem parte, să dăm votul pe această lege extrem de importantă pentru şcoala românească.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD şi din partea invitaţilor.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Din partea Partidului Naţional Liberal.

Având în vedere importanţa acestui proiect, fiecare grup va avea câte un vorbitor şi, bineînţeles, domnul ministru va avea ultimul cuvânt.

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc, stimaţi colegi.

Mulţumesc şi invitaţilor prezenţi aici,

Desigur, cu toţii avem emoţii atunci când vorbim în faţa dascălilor noştri. Se întâmplă asta de la grădiniţă, în clasele primare. Să ştiţi că se întâmplă asta şi aici, în Parlament.

Acum, în ceea ce priveşte lacrimile, îmi cer scuze, am mai văzut lacrimi la oamenii politici. Nu de fiecare dată ele curg cu adevărat.

Ceea ce vreau să vă spun, stimaţi profesori, pentru că nu am fost, nu sunt şi nu voi fi niciodată un populist: mă bucur enorm că, în actuala guvernare, se reuşeşte ca salariile dumneavoastră să crească cu un procent motivant. (Se răspunde cu aplauze din partea unor invitaţi şi cu proteste din partea Grupului parlamentar al PSD.)

Mulţumesc pentru aplauze.

Mi-aş fi dorit ca şi în guvernările anterioare, oameni care acum au susţinut aceste măriri de salarii să le fi susţinut când erau miniştri, când erau majoritari la guvernare, dar când, trebuie să recunoască, nu aveau performanţa economică necesară pentru a putea cu adevărat să vă mărească aceste salarii.

Eu repet, mă bucur, s-au mărit salariile profesorilor, cu siguranţă Parlamentul va vota această mărire, dar rog cu tărie parlamentarii României să aibă responsabilitatea ca legile pe care le vom vota în continuare, să fie făcute în aşa fel, încât să nu ne facem de râs faţă de oamenii aceştia. Că, dacă nişte oameni vor mai promite că le dau 20 de mii de euro sau 25 de mii de euro celor care se întorc de la muncă, din străinătate, stimaţi profesori, vreau să vă spun că totul nu a fost decât o păcăleală.

Vă mulţumesc. (Proteste din partea Grupului parlamentar al PSD. Aplauze din partea asistenţei de la balcon.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulţumesc, dar scopul luării de cuvânt a fost cu totul altul.

Dacă mai există, din partea celorlalte grupuri, intervenţii? Mulţumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Sunt nu indignat, sunt de-a dreptul umilit eu, ca parlamentar, pentru că domnul Fenechiu, şeful domnului ministru Adomniţei, a venit aici şi, în mod jalnic, domnule coleg, vă văd şi la televizor, să fiţi sănătos, dar, de la tribuna Parlamentului, pot să vă dau replică.

Sunteţi un politician jalnic. Dumneavoastră aţi venit aici să vă legaţi de o doamnă, colegă de-a noastră, care n-a plâns ca un alt prieten de-al dumneavoastră de atunci, pe care acum îl înjuraţi, conform tradiţiei dumneavoastră PNL-iste, care a venit şi, plină de emoţie, a vorbit despre un proiect pentru care s-a bătut cu noi, chiar, cu cei din partidul nostru, pentru ca să adopte. Şi dumneavoastră, pe această doamnă, o asimilaţi acelei persoane care vi l-a adus pe Stolojan în vârful partidului, vi l-a scos din vârful partidului şi v-a adus acolo unde sunteţi şi trebuie să fiţi: în cartea de istorie.

Dragi colegi PSD-işti, prea mult i-am ajutat pe aceşti oameni, nu merită dacă ne tratează aşa. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc. V-aş ruga ca, în luările dumneavoastră de cuvânt, să nu mai generaţi dreptul la replică.

Vă rog frumos, procedură.

Domnul Marcu Tudor:

Domnule preşedinte,

Vă solicit să depăşim momentul acesta de demagogie ieftină. Am văzut, cei care aţi vorbit, v-au văzut profesorii, v-au aplaudat.

Vă fac o propunere, domnule preşedinte, haideţi să facem alegeri parlamentare din trei în trei luni, ca să mărim salariile până la nivel occidental. Problema este dacă ne ţin curelele până atunci. Dar, haideţi să trecem la punctul următor, pentru că până aici mi-a ajuns demagogia unora dintre noi.

Dacă nu erau alegerile parlamentare acum, domnilor profesori, cu toate că aveţi perfectă dreptate, nu cred că vedeaţi mărirea de salariu.

Haideţi să facem, încă o dată, din trei în trei luni alegeri şi mărim salariile occidental.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Din partea Partidului Democrat-Liberal, vă rog, domnul Barbu.

Domnul Gheorghe Barbu:

Doamnelor şi domnilor,

Cred că se cuvine să facem câteva precizări.

În ultimii patru ani, pe o grilă de ierarhizare a salariilor din România, în mod constant, salariile din învăţământ au crescut mai mult decât au crescut la celelalte categorii de bugetari. (Proteste.)

Vreau să spun următorul lucru: acest lucru s-a demarat în anul 2006, iar astăzi, când vorbim de o majorare substanţială, nu se face altceva decât se acordă cadrelor didactice statutul pe care-l merită mai accelerat, mai repede decât poate altor categorii profesionale bugetare şi, cu siguranţă, toate celelalte, fie că sunt din sănătate, fie că sunt funcţionari publici, vor urma să se aşeze prin majorări acolo unde le este locul.

De aceea, cred că această lege nu mai trebuie discutată mult, trebuie aprobată şi pusă în aplicare, pentru că, peste două zile, intră în vigoare ultima majorare pe acest an.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Eugen Nicolicea:

O secundă, dacă din partea altor grupuri parlamentare mai există vorbitori? Din partea PRM-ului a vorbit domnul Tudor. Vă rog. Deci, pentru celelalte intervenţii la sfârşit.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Distinsă asistenţă,

Dascălul este lumânarea care se arde pe sine ca să lumineze pe alţii. (Comentarii, murmure în sală.)

Şi dacă dumneavoastră oftaţi când se aude vorba de lumânare, poate că o puteţi aprinde de acum, cei care murmuraţi în sală.

Trebuie să vă gândiţi puţin că dascălii v-au luat de mânuţă la grădiniţă şi v-au purtat până aţi ajuns pe băncile Parlamentului, numai că aţi uitat să fiţi recunoscători faţă de ei de multe ori. (Aplauze.)

Întotdeauna când s-a pus problema salarizării dascălilor s-a votat împotrivă prin comandă politică. De această dată, pentru că se apropie alegerile, sigur că s-a venit cu această ofertă.

Nu uitaţi, stimaţi dascăli, ce vi s-a promis în 2004 şi aţi rămas cu un gust amar. N-aţi mai trăit bine după 2004 şi aţi trăit cum aţi putut. Gândiţi-vă că majorările de astăzi vă vor lovi la buzunar din ianuarie în colo, pentru că acest Guvern acum face orice ca să mai reţină la putere, dar inflaţia şi creşterea preţurilor va lovi rău de tot pe dumneavoastră şi pe întreaga societate românească.

Eu mă bucur, împreună cu Partidul România Mare, că se rezolvă momentan această problemă, dar aş vrea să fiţi fericiţi şi bucuroşi de azi înainte; aş vrea, de azi înainte, să nu văd dascăli, profesori universitari cerşind bani pe trotuar că nu au cu ce să cumpere medicamente.

Vrem să vedem: problema pensiilor s-a dus până la dascălul de la catedră? S-a dus până la dascălul care nu are cu ce să intre în farmacie, să nu spun şi în alte locuri?

Mă bucur că distinsa doamnă ex-ministru a vorbit atât de frumos de aici. Şi mă bucur, mai mult de orice, că rămâne în cursa pentru acest minister, că o altă doamnă care se lăuda că va ajunge s-a pierdut printr-un microbuz.

Mergem mai departe însă şi vom spune adevărul: este prea puţin pentru profesori cât se dă astăzi.

Justiţia, cel puţin, ar trebui să ridice o statuie fostului ministru Valeriu Stoica, care, atâta vreme cât a fost ministru la justiţie, a ştiut să facă retribuţii.

Oare câţi dascăli au fost miniştri la învăţământ de ce n-au reuşit să vină cu astfel de iniţiativă?

Spunea colega noastră, Lia Olguţa Vasilescu că, în repetate rânduri, a fost scoasă de pe ordinea de zi problema dascălilor.

Astăzi, totuşi, se va rezolva prin votul dumneavoastră şi vă rog cu toţii să fim de acord să dăm un merit prea mic celor care ne-au făcut astăzi să fim aici.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Eugen Nicolicea:

O chestiune de procedură, doamna Aura Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

De la microfonul Camerei, doresc să-mi exprim nemulţumirea faţă de colegul nostru de la PNL, deputatul Fenechiu, care, prin atitudinea lui, astăzi a jignit nu doar pe Cati Andronescu, ci toate femeile din Parlament şi, în general, femeile din România.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Doamna Andronescu, vă rog.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulţumesc.

Eu vreau să vă spun că nu sunt supărată pe domnul Fenechiu, cu o condiţie: mâine să voteze această lege. Şi vreau să-i spun domnului Fenechiu că ştiu, de câte ori este nevoie, să fiu "bărbată".

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnul Fenechiu are dreptul la replică.

Domnul Relu Fenechiu:

Nu este vorba neapărat de un drept la replică, este vorba de scuze.

Dacă doamna Andronescu consideră că am jignit-o, îmi cer scuze public, în faţa tuturor. (Aplauze.)

Nu ştiu dacă nu ar fi cazul să-şi mai ceară cineva de aici scuze, dar unii o fac, alţii nu.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Domnule ministru, vă rog.

Domnul Cristian Mihai Adomniţei:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Aş fi vrut să fiu la fel de fericit ca dumneavoastră într-o asemenea zi.

Aş fi vrut să aveţi atâta responsabilitate, încât să aveţi răbdare cinci minute ca ministrul să ajungă şi să putem discuta aşa cum aţi promis că sunteţi interesaţi să o faceţi, la moţiuni.

Din păcate, ca o clasă de copii mici, v-aţi bucurat tare că n-a venit încă domnul profesor şi aţi votat foarte repede. (Rumoare; Comentarii.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog linişte!

Domnul Cristian Mihai Adomniţei:

Când încheiaţi, continuăm.

Orişicum, vă felicit pentru votul pe care l-aţi dat, este cel mai democratic şi mai corect lucru care se putea întâmpla, dar iarăşi vă grăbiţi să vă manifestaţi înainte de a afla ce am de spus, mai ales cei tineri.

O voce din sală:

Nu ne interesează!

Domnul Cristian Mihai Adomniţei:

Dacă nu vă interesează, puteţi să aveţi alte opţiuni de făcut.

Aş fi vrut să aveţi mai multă responsabilitate şi nu doar lacrimi, să cercetaţi, aşa cum aţi avut curiozitatea la cele două moţiuni, şi ce se întâmplă cu bugetul Ministerului Educaţiei. Pentru că să nu cumva să aveţi credinţa că eu sau vreun predecesor de-al meu puteam să facem mai mult, dar n-am vrut.

Niciodată, creşterile n-au fost limitate de rea-credinţă sau rea- voinţă, întotdeauna şi nu numai în cazul meu, ci şi în cazul celorlalţi miniştri, o parte din ei fiind aici, creşterile au fost limitate doar de puterea de a le susţine a bugetului României, respectiv a bugetului naţional.

Îmi vine greu să mă manifest nepopulist în faţa unei asemenea adunări, dar vă spun că în nicio ţară democratică şi sănătoasă, cu economie cel puţin ca a noastră, dacă nu aşezată, creşteri de asemenea nivel într-un singur an, când inflaţia cumulată pe ultimii patru nu atinge nici măcar jumătatea acestui procent, nu sunt sustenabile.

Vă declar public, ca ministru şi parlamentar, nu că mă voi lupta cu această atitudine şi cu acest vot, ci voi merge la Guvern şi la mine la buget să văd de unde putem să facem rost de bani.

Vă mai amintesc o dată că orice leu dat într-un loc, spre exemplu creşteri de salarii la dascăli, înseamnă un leu în minus din alt loc, din acelaşi buget al Ministerului Educaţiei. Deci vă reamintesc, în măsura în care nu ţineţi minte, o parte nici măcar nu ştiţi, că un leu în plus la salarii vine în minus din altă parte tot de la dascăli, părinţi, copii, din sistemul de educaţie şi nu din altă parte.

Am rugămintea să reflectaţi până la ziua de mâine, deşi nu ştiu ce mai puteţi descoperi în plus, ca să sprijiniţi Ministerul Educaţiei şi voi fi foarte atent mâine la luările de cuvânt pe care le veţi avea, nu cele cu lacrimi şi de fericire şi de mulţumire, de unde găsim acel leu ca să-l dăm în plus aici.

O voce din sală:

Din firmele lui Fenechiu!

Domnul Cristian Mihai Adomniţei:

Aş prefera minima decenţă s-o aveţi.

Deci sunt total de acord cu dumneavoastră, dar, la final, în afara acestui exerciţiu democratic, sunt dezamăgit de faptul că nu aţi avut răbdare să dialogaţi cu ministerul sau cu mine, ca şi coleg al vostru, cum noi am avut toată răbdarea şi dorinţa să dialogăm la moţiuni.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Pentru a nu mai da ocazia unor drepturi la replică, în calitate de preşedinte de şedinţă, vă invederez, domnule ministru, că şedinţa a început cu un sfert de oră întârziere. Proiectul de lege era la poz. 5. În calitate de deputat, ar fi trebuit să-mi spuneţi şi mie care era modalitatea de a amâna proiectul respectiv până veneaţi dumneavoastră.

În ceea ce priveşte votul colegilor, vă reamintesc că, conform art. 122, nu s-a dat niciun vot pentru că nu a existat niciun fel de obiecţiune la textele respective şi, prin urmare, au fost considerate adoptate. Deci, nimeni nu s-a grăbit să voteze, ci pur şi simplu a trecut timpul şi dumneavoastră n-aţi reuşit să ajungeţi la timp.

Mai fac o singură precizare. În ceea ce priveşte anexele, la Anexa nr. 2 există o corecţie, şi anume coeficientul de multiplicare pentru funcţia de profesor definitiv cu vechime de 10-14 ani în învăţământ este de 4,374 şi nu de 4,734, cum apare în raportul comisiei. Fac această precizare pentru stenogramă.

De asemenea, la aceeaşi anexă, coeficientul de multiplicare pentru funcţia de institutor II, cu grad didactic II şi cu vechimea în învăţământ de 2-6 ani, este de 3,459 şi nu de 3,145, cum apare în raportul comisiei.

La Anexa nr.3, valoarea minimă a coeficientului de multiplicare prevăzut la nr. curent 68 este de 2,325 şi nu de 2,235, cum apare în raportul comisiei.

Deci am făcut această precizare pentru stenogramă. Aceasta apare şi în raportul suplimentar al comisiei, pentru că în şedinţa din data de 09.09 s-a luat act de existenţa acestor erori materiale, la care s-au aprobat corecturile necesare.

Deci legea rămâne pentru votul final.

Pct.6, Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Din partea comisiei sesizate în fond, vă rog.

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Au plecat profesorii, nu mai vorbesc!

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Iniţiatorii sunt colegi de-ai dumneavoastră sau de-ai noştri, deci nu este vorba de iniţiativă guvernamentală.

Sigur, proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr.571/2003 a Codului fiscal cu modificările şi completările ulterioare, astfel încât să fie exceptate de la plata accizelor producţia de ţuică şi rachiu de fructe, destinată consumului propriu în gospodăriile individuale.

Mai concret, comisia noastră a adoptat creşterea de la 100 de litri la 250 de litri de alcool pur neaccizat. Asta echivalează cu 500 de litri de pălincă şi circa 750 de litri de ţuică.

La lucrările comisiei au participat 27 de deputaţi din totalul de 28 de membri ai comisiei, care au votat în unanimitate propunerea prezentată mai sus.

În urma dezbaterii proiectului de Lege pentru modificarea Codului fiscal, în şedinţa din 9 septembrie 2008, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor aprobarea acesteia cu amendamentele prevăzute în anexă.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să ia cuvânt în cadrul dezbaterilor generale? Nu doreşte.

Domnul Valeriu Tabără, mă scuzaţi.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este un proiect de lege care a parcurs rapid filiera de la depunerea proiectului şi până, iată, a sosit la noi.

Din păcate, mai sunt încă câteva astfel de iniţiative. Cred că o îmbinare a lor ar fi fost cea mai fericită şi ar fi dat într-adevăr soluţiile cele mai bune pentru un sector, la prima vedere, secundar. Dar el este de mare importanţă pentru multe din zonele ţării.

Şi vreau să fac precizarea, totuşi, domnule preşedinte al comisiei că, aici, cei 250 de litri de alcool se referă la 100 de litri de alcool pur, dacă vă uitaţi la amendament. Însă sunt mai multe probleme care ar fi trebuit să fie rezolvate aici şi care nu sunt rezolvate: chestiunea aprobării cazanelor cu care se lucrează pentru producţia acestui alcool ş.a.m.d.

Însă, stimaţi colegi, eu sper ca cealaltă iniţiativă care vine să completeze această chestiune şi, din păcate sau din fericire, să fie un început pentru ceea ce înseamnă aprobarea altor proceduri de acest tip pentru realizarea produselor tradiţionale.

Aş vrea însă să completez ceva, pentru că a fost, după părerea mea, o afirmaţie absolut nelalocul ei aici. Stimaţi colegi, cei care aţi afirmat că inflaţia vine din Parlament. Nu. Vine din slăbiciunile Guvernului şi din neputinţa de a gestiona un proiect făcut pe proiecte şi care, din păcate, este astăzi anulat de modul cum este gestionat acest proiect.

Nu iniţiativele parlamentarilor vă aduc inflaţie, ci slăbiciunea unui Guvern care nu este în stare să-şi apere propriul program.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Dacă mai sunt alte intervenţii?

Din partea Partidului Naţional Liberal, domnul Popa.

Domnul Nicolae Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Într-adevăr, la reuşita acestui proiect de lege şi noi, Partidul Naţional Liberal, am avut o contribuţie serioasă, în sensul că noi am făcut propunerea, sigur, şi în urma unui amendament venit de la Comisia de agricultură, şi anume 250 de litri alcool pur să nu mai fie accizaţi, pentru ceea ce se produce în gospodăria proprie şi care sunt folosiţi pentru consum propriu.

Eu am spus-o dintotdeauna şi vreau să amintesc aici şi colegilor mei, dacă vreţi, că marea evaziune fiscală sau marea corupţie, dacă vreţi să vorbim, nu se află în această zonă a micilor proprietari, a micilor producători de ţuică, pentru că, de fapt, pentru ei acest produs reprezintă un mijloc de subzistenţă, nişte venituri modeste, cu care ei trăiesc zi de zi, mai ales cei din zona de munte, cum este zona Munţilor Apuseni din jud. Alba sau zona de deal.

Oricum, noi trebuie să valorificăm toate fructele acestea care, datorită unor restricţii şi a unor tratate de aderare care s-au încheiat la vremea respectivă, au trebuit la un moment dat aruncate, pentru că toate cazanele de ţuică, 30.000 de cazane de ţuică pe care le avem la nivelul României, au trebuit sigilate şi funcţionează la ora actuală doar 150 de cazane de ţuică.

Iată că prin acest proiect de lege, iniţiat de PSD, şi prin contribuţia noastră, a tuturor, iată că venim şi înlăturăm aceste restricţii, le dăm posibilitatea acestor oameni să trăiască decent.

Eu, în numele Grupului Partidului Naţional Liberal, vă spun că vom susţine acest proiect de lege, pentru că el este necesar. Trebuia mult mai demult să venim în sprijinul micilor producători, pentru că avem nevoie de ei, cum şi ei au nevoie de noi.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Dacă mai există intervenţii din partea grupurilor parlamentare?

Dacă nu, din partea Guvernului.

Vă rog.

Domnul Cătălin Doică (secretar de stat, Ministerul Finanţelor):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doar pentru stenogramă. Ministerul Economiei şi Finanţelor, în numele Guvernului, îşi menţine punctul negativ de vedere referitor la acest proiect de act normativ, atrăgând încă o dată atenţia asupra pericolului ca şi Comisia Europeană să declanşeze o procedură de infringement împotriva României, având în vedere că acest proiect de act normativ poate fi considerat ca încălcând directiva europeană în domeniul accizelor.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Cu privire la titlu şi la articolul unic există obiecţii? Nu există.

Se consideră adoptate. Rămâne pentru votul final.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcţie de autostrăzi şi drumuri naţionale.

Potrivit prevederilor art.115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Conform prevederilor din Regulament, urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Din partea iniţiatorului, dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Din partea comisiei raportoare? Vă rog.

V-aş ruga să propuneţi şi timpul afectat dezbaterii, după aceea.

Domnul Florin Iordache:

Vă propun 5 minute; câte un minut pentru fiecare intervenţie.

Raportul suplimentar a fost distribuit şi de Comisia juridică.

Senatul l-a adoptat.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia de administraţie a avizat, de asemenea, favorabil.

În urma dezbaterilor, comisia a hotărât, cu unanimitate, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise pe care le aveţi, stimaţi colegi, prezente în anexa la raportul suplimentar.

Face parte din categoria legilor organice.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Supun aprobării Camerei timpul propus de către preşedintele comisiei.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Cu unanimitate de voturi a fost aprobat timpul.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Trecem la dezbaterea titlului şi continuăm cu articolele.

Dacă la poziţiile 1 până la poziţia 22, inclusiv anexele, există vreo obiecţie, cu amendamentele adoptate? Nu există.

Adoptate.

De la poziţia 23 până la poziţia 27, dacă există vreo obiecţie? Nu există.

Se consideră adoptate.

Rămâne pentru votul final.

Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.

Am înţeles că aici există o eroare materială.

Vă rog să o prezentaţi, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Este vorba, stimaţi colegi, de raportul asupra cererii de reexaminare a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.10 din 9 februarie 2001.

Am fost sesizaţi cu reexaminarea.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

În Comisia juridică s-a adoptat cererea de reexaminare, cu modificările şi completările pe care le vedeţi prezentate în anexă.

Face parte din categoria legilor organice.

O singură precizare: o greşeală de dactilografiere, la art.46 la alin.(4): "poate fi formulată sau continuată împotriva titularilor". Deci, această precizare pentru stenogramă.

În rest, amendamentele adoptate în comisie le aveţi prezente, stimaţi colegi, în raport.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da, vă mulţumesc.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Vă rog.

Domnul Ioan Adam:

La dezbateri generale.

Domnul Eugen Nicolicea:

La dezbateri generale. Aveţi cuvântul la dezbateri generale.

Domnul Ioan Adam:

Se impune să procedăm la retuşurile care au fost aduse acestei legi, pentru că ea a fost adoptată în condiţiile în care a fost adoptată. Nu a fost o lege perfectă, dar perfectibilă.

Nu am făcut altceva acum, în demersul pe care l-am întreprins, decât să facem această lege să fie cât mai perfectibilă şi se impune să treacă, să ne dăm acordul să treacă această lege, generat de faptul că în practică s-au pronunţat soluţii monstruoase. S-a lăsat loc interpretărilor abuzive şi nu e nicio exagerare când vă spun că acele lacune din lege au dus la naşterea monştrilor. Când mă refer la monştri, mă refer la multe soluţii absolut aberante pronunţate în practica judiciară, soluţii care au ignorat existenţa Legii nr.112/1995.

Or, nu putem să ignorăm existenţa acestei legi, raporturile juridice care s-au născut sub această lege, motiv pentru care, prin îmbunătăţirile pe care le-am adus acestei legi, nu am făcut altceva decât să eliminăm echivocul şi să eradicăm posibilitatea pronunţării unor astfel de aberaţii juridice.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Dacă în cadrul dezbaterilor generale mai doreşte cineva să ia cuvântul?

Mulţumesc. Din partea Partidului Naţional Liberal, domnul Gabor.

Domnul Gheorghe Gabor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu consider că această lege este necesar să fie retrimisă la comisie pentru a rezolva şi acele inadvertenţe despre care a făcut vorbire domnul vicepreşedinte al Comisiei juridice, Florin Iordache, ca şi pentru a cizela, a reglementa în mod corespunzător anumite dispoziţii ale acesteia.

Astfel, la art.7 alin.(4), unde spune că se introduce un nou alineat, alin.(5), se spune aşa: "Nu se restituie în natură terenurile necesare exploatării imobilelor înstrăinate cu respectarea prevederilor legii". Şi apoi se vorbeşte de "terenuri aferente acestor imobile".

Păi, eu cred că legea trebuie să fie simplă şi clară. Care sunt terenurile necesare exploatării imobilelor construite? Şi terenul este imobil. Şi construcţia este imobil. Păi, vorbim despre două imobile diferite, atâta timp cât imobil este şi construcţia şi terenul. Şi atunci eu spun că la comisie va trebui să reglementăm în mod corespunzător acest aspect.

Apoi, tot în cuprinsul acestei legi, noi am scăpat un element de neconstituţionalitate evident. La pct.15, marginal 15, art.46, se spune după alin.(3): "Se introduce un nou alineat, alin.(4) cu următorul cuprins: Odată cu intrarea în vigoare a prezentei legi nicio acţiune de drept comun în revendicare sau de altă natură juridică având ca obiect imobilele preluate de stat nu mai poate fi formulată împotriva titularilor drepturilor".

Păi, în felul acesta se încalcă accesul la justiţie al cetăţeanului. Nu se încalcă dispoziţia constituţională, care spune că orice cetăţean al ţării noastre are dreptul de a apela la justiţie? Că este garantat accesul la justiţie? Şi noi, parlamentarii, împiedicăm acest drept al cetăţenilor.

Cred că trebuie să revedem textul, să-l facem constituţional.

De aceea, eu propun, în numele Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, retrimiterea la comisie a legii.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Dacă din partea celorlalte grupuri parlamentare mai doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri generale?

Nu mai doreşte nimeni.

Cu privire la propunerea de retrimitere la comisie, da?

Domnul Ioan Adam:

Domnule preşedinte,

Se pare că este într-o confuzie totală colegul nostru. Trebuie să facem distincţia între terenul aferent şi terenul necesar.

Dacă n-am avea această prevedere în lege, s-ar crea un monstru juridic de maniera că i s-ar atribui omului mai puţin teren decât cel pe care se află casa. Or, dacă casa se află pe 300 mp şi am merge pe teza dânsului cu terenul aferent, ne-am trezi în situaţia în care 250 metri s-ar atribui, iar restul ar rămâne la vechiul proprietar. Asta este raţiunea pentru care s-a inserat acest text de lege.

În ce priveşte chestiunea cealaltă, nu poate fi primită, domnilor, pentru că avem o referire concretă şi nu este vorba de îngrădirea accesului la justiţie, generat de faptul că din textul legii rezultă că numai cei care n-au formulat notificarea, în condiţiile art.22, nu au acces.

Deci, să fim foarte atenţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Deci, să înţeleg că dumneavoastră susţineţi să nu fie adoptată propunerea de retrimitere.

Din partea Grupului UDMR, domnul Máte.

Scuzaţi-mă, vă rog, totodată, să pregătiţi cartelele, pentru că se va supune la vot cu vot electronic propunerea colegului.

Domnul Máté András-Levente:

Foarte pe scurt, domnule preşedinte.

Atât colegul Adam, cât şi colegul Ghiţă Gabor şi subsemnatul facem parte din aceeaşi comisie, aşa că rezultă din discuţia aceasta generală deja că n-am înţeles despre ce este vorba, atunci când vorbim de terenul aferent sau necesar exploatării.

Aceste probleme le putem clarifica regulamentar doar şi doar în comisie.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Dacă nu mai există alte intervenţii pe această temă, vă rog să pregătiţi cartelele de vot.

Se supune la vot propunerea colegului Gabor ca legea să fie trimisă la comisie pentru a se clarifica problema pe care a ridicat-o, şi anume aceea cu terenul. Motivele le-aţi expus deja.

Deci, vă rog să votaţi.

Cu 57 de voturi pentru şi 35 împotrivă, proiectul de lege a fost retrimis la comisie pentru clarificările respective cu privire la teren.

Termen, până săptămâna viitoare.

Propunerea legislativă privind completarea şi modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere cu modificările şi completările aduse de Legea nr.280/2003.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Din partea comisiei, dacă doreşte să ia cuvântul domnul preşedinte al comisiei? Nu doreşte.

În cadrul dezbaterilor generale, dacă doreşte cineva să ia cuvântul?

Din partea Partidului Social Democrat, domnul Mazăre.

Domnul Alexandru Mazăre:

Ca iniţiator.

Domnul Eugen Nicolicea:

Ca iniţiator.

Vă rog.

Domnul Alexandru Mazăre:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Am gândit un proiect de modificare a Ordonanţei de urgenţă nr.202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere, cu modificările şi completările aduse de Legea nr.280/2003, în doar două puncte.

Vrem să dăm posibilitatea, prin lege, ca autorităţile locale să poată construi acea celebră şosea de coastă între staţiunea Mamaia şi Centrul istoric al municipiului Constanţa, după ce se obţin toate avizele necesare din partea Comitetul Naţional al Zonei Costiere. Practic, este autoritatea supremă, dacă o putem numi aşa, în ceea ce priveşte reglementarea zonei costiere.

Pe de altă parte, vreau să vă informez că viceprimarul Constanţei a obţinut finanţare nerambursabilă europeană pentru acest proiect.

Nu ne rămâne decât să ne dăm votul pe acest proiect de lege şi putem ca acest vis al nostru, de a avea o şosea de coastă şi ca oraşul Constanţa să intre în rând cu toate oraşele de la malul mării din lume, să devină realitate.

Un alt punct pe care l-am prevăzut în acest proiect de lege ne dă posibilitatea de a construi noi porturi turistice de agrement pe litoral. În momentul de faţă, această posibilitate este blocată de actuala prevedere legislativă. Spre exemplu, în staţiunea Costineşti, primarul de acolo, autorităţile de acolo au un proiect de a investi într-un port turistic. Există, la fel, finanţare europeană. Nu trebuie decât să modificăm acest punct din lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da, vă mulţumesc.

La dezbateri generale, dacă există intervenţii?

Vă rog.

Domnul Aledin Amet:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Urmează două propuneri legislative pe care grupul nostru parlamentar le va susţine. Sunt propuneri legislative cu siguranţă benefice pentru dezvoltarea economică a judeţului Constanţa, în special în zona turismului. Astfel, sunt aduse reglementări necesare legislaţiei actuale.

Ca reprezentant în Parlament al judeţului Constanţa, voi vota pentru adoptarea celor două proiecte legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Din partea Guvernului, vă rog.

Doamna Lucia Ana Varga ( secretar de stat, ministerul Mediului şi DezvoltăriiDurabile) :

Domnilor deputaţi,

Guvernul nu susţine modificarea legislativă, pentru că se instituie, de fapt, o excepţie de la interdicţia de construire de noi şosele în banda litorală.

Construirea unei şosele ar afecta zona prin distrugerea de suprafeţe de plajă, creşterea eroziunii în zona coastei, creşterea poluării, datorită traficului în zonele în care vor mai rămâne plaje, creşterea riscului de poluare datorită traficului.

Prin urmare, Guvernul nu susţine iniţiativa legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da, vă mulţumesc.

Dacă mai există intervenţii din partea grupurilor parlamentare?

Vă rog.

Domnul Laurenţiu Mironescu:

Domnule preşedinte,

Mă număr printre iniţiatorii acestei iniţiative legislative şi, în ciuda unor inadvertenţe vizavi de specularea turistică a noilor porturi maritime aparent blocate până acum, noi considerăm benefice pentru zonă, pentru dezvoltarea ulterioară, amendamentele care reglementează şi fac posibilă construirea noii şosele de coastă, drept pentru care vom vota pentru.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da, vă mulţumesc.

Vă rog.

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În genere, noi toţi cei care ne desfăşurăm activitatea în Bucureşti şi mai ales vorbesc despre Executiv, suntem obişnuiţi cu blocajele în trafic.

Noi, constănţenii, suntem mai puţin obişnuiţi cu blocajele în trafic şi de aceea dorim ca această şosea de coastă să devină realitate pentru că, pe zi ce trece, traficul în municipiul Constanţa devine din ce în ce mai greu şi cred că l-aţi resimţit cu toţii, mai ales când veniţi în vacanţă pe litoral.

Odată cu extinderea municipiului Constanţa - şi vorbesc aici de zona metropolitană - dezvoltarea către est, către coastă a municipiului Constanţa şi a zonei costiere este imperios necesară.

De aceea, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va sprijini această iniţiativă, pe care o considerăm că este benefică pentru a restabili, să zicem aşa, ordinea în zona costieră, pentru că această şosea va rezolva, pe de o parte, şi consolidarea şi eliminarea eroziunii falezei în acea zonă, va putea să permită intervenţia autorităţilor în caz de dezastre, de naufragii pe zona costieră şi, de asemenea, va fi benefică pentru curăţenia în zonă, igienizarea zonei costiere.

De aceea, noi susţinem şi vă rugăm să susţineţi şi dumneavoastră pentru Constanţa acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da, vă mulţumesc.

Nu mai există intervenţii.

Trecem la dezbaterea propriu-zisă.

Cu privire la titlu şi la articolul unic există obiecţii sau observaţii? Nu există.

Se consideră adoptate.

Rămâne pentru vot final.

Propunere legislativă privind regimul juridic al falezelor şi plajelor Mării Negre.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnule Mazăre, vă rog.

Domnul Alexandru Mazăre:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mi-aş dori ca şi pe acest proiect legislativ să obţinem consensul politic pe care l-am văzut exprimat de la această tribună.

Avem un proiect de lege care prevede trecerea plajelor în administrarea autorităţilor locale. Pentru intravilan, vor veni consiliile locale şi preiau administrarea. Pentru extravilan, consiliul judeţean. Repet, trecem numai administrarea. Proprietarul rămâne în continuare statul.

Vreau să fac precizarea că nu se schimbă nicio virgulă, niciun cuvânt în tot ceea ce înseamnă reglementare pe probleme de mediu. Să nu-şi imagineze cineva că, dacă ajung autorităţile locale să administreze plajele, se va putea construi orice şi oricum pe plaje.

Rămâne în continuare valabil tot ceea ce prevede legea, respectiv Ordonanţa nr.202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere.

De ce este necesar acest proiect de lege? S-a văzut că experimentul pe care l-am încercat începând cu ministeriatul doamnei Sulfina Barbu a fost un eşec total. Sunt hotelieri care plătesc de 5 ori mai mult pentru plaja din faţa hotelului decât o făceau în momentul în care aveau contractul direct cu Apele Române.

Vrem ca plajele să vină la hotelieri. Cei cu hoteluri şi cu obiective pe plaje să administreze şi plaja aferentă. Urmărim să creştem standardele turistice, urmărim ca hotelierii, agenţii economici să poată oferi servicii turistice complete turiştilor, pentru că suntem într-o competiţie deschisă.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Din partea comisiei, vă rog.

Domnul Florin Iordache:

Raportul suplimentar este de adoptare.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Aveţi raportul suplimentar de adoptare, stimaţi colegi, fără amendamente.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Din partea Guvernului, vă rog.

Doamna Lucia Ana Varga:

Guvernul nu susţine această iniţiativă legislativă din mai multe motive.

În Ordonanţa de urgenţă nr.202 din 2002, zona costieră cuprinde plaje, faleze şi marea teritorială.

În actuala propunere legislativă nu se face referire decât la plaje şi la faleză. Acesta este un motiv.

Al doilea motiv este că, potrivit Legii administraţiei publice locale nr.215 din 2001, republicată, consiliile judeţene administrează bunuri în domeniul public şi privat al judeţului, iar consiliile locale pe cele în domeniul public şi privat al comunei.

Prin urmare, autorităţile administraţiei publice locale nu au competenţă legală să administreze bunurile din domeniul public al statului, aşa cum sunt plajele şi falezele Mării Negre.

Însă cel mai important motiv este acela că întreaga faleză şi plajă trebuie gestionată şi administrată în mod unitar. Nu se poate separa administrarea mării teritoriale cu plaja submersă şi a lucrărilor hidrotehnice necesare protejării plajelor împotriva eroziunii de administrarea plajelor şi falezelor.

În ultimii 35 de ani, plaja românească a pierdut peste 2.400 ha şi Guvernul României, prin sprijinul Guvernului Japoniei, a realizat un studiu pentru un management integrat al acestor plaje. S-a finalizat acest studiu şi pentru lucrări de reabilitare şi conservare a plajelor trebuie cheltuite 400 milioane de euro în anii următori.

Deja Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile a pregătit proiecte pentru a începe aceste lucrări. Mai mult, se pot vedea şi lucrări de consolidare a falezelor pe litoralul românesc.

Ca să putem continua aceste lucrări, susţinem în continuare că aceste plaje şi faleze ar trebui să rămână în administrarea Apelor Române şi, prin urmare, Guvernul nu susţine această iniţiativă legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă în cadrul dezbaterilor generale doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnule Lificiu, vă rog.

Domnul Petru Lificiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am analizat această propunere legislativă şi practic unicul element de noutate este schimbarea titularului de administrare a plajelor şi falezelor.

Eu am discutat şi cu colegii, a trecut pe la comisie, însă trecerea, schimbarea titularului dreptului de administrare nu cred că aduce efecte deosebit de spectaculoase. E adevărat că ţelurile sunt nobile în declaraţie, dar ca şi efecte nu văd.

De aceea, eu propun, pe scurt, întrucât am auzit şi argumentele guvernului şi există proiecte începute la această oră, s-ar produce o nelămurire acolo, aş propune, domnule preşedinte, dacă sunteţi de acord, să retrimitem la comisie această lege, să sperăm pentru ultima oară, pentru a clarifica exact cum stau lucrurile şi în Europa, pentru a solicita ministerului să ne aducă şi un studiu comparativ cu ţările din Europa şi să vedem care e cea mai bună soluţie. Pentru că, consider că e nevoie să o mai analizăm o dată.

Domnul Eugen Nicolicea:

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, vă rog.

Domnul Ioan Adam:

Nu cred că e viabilă teza colegului meu. Dacă se studia cu atenţie se observa că prin intermediul acestei legi se realizează o mai bună administrare a plajelor. Guvernul ce vrea? Să păstreze plajele, să trimită nişte acoliţi de Bucureşti cărora să li se concesioneze plajele, iar acoliţii aceia să subconcesioneze la tot felul de nepricepuţi. Se urmăreşte prin acest proiect de lege să se responsabilizeze autorităţile locale.

În ce priveşte administrarea plajelor, vă rog să mă credeţi că este o greşeală gravă pe care a comis-o colegul meu, pentru că nu se trece şi dreptul de dispoziţie juridică la unităţile administrativ- teritoriale. Se trece numai posesia şi folosinţa. Deci dacă Guvernul doreşte să iniţieze programe de dezvoltare, nimeni nu-l poate opri pe guvern, pentru că statul rămâne titularul dreptului de proprietate, şi închei arătând că prin lege se pot deroga de la regula enunţată de doamna secretar de stat, deci se pot trece în administrare bunuri, dacă voinţa legiuitorului este în acest sens. Altfel că, susţin acest proiect de lege. Cred că am câştiga mult mai mult dacă plajele ar fi în administrarea autorităţilor locale care vor avea interes să le gospodărească mai bine. Că, de fapt, drept de administrare înseamnă dreptul de a le gospodări şi de a le pune în valoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Vă rog.

Domnul Adrian Ciocănea-Teodorescu:

Domnule preşedinte,

Vreau să vă aduc la cunoştinţă, stimaţi colegi, faptul că un astfel de proiect care are o scară chiar regională pune în discuţie existenţa unui studiu de impact care se face pe cel puţin doi ani de zile. Vă spun asta în cunoştinţă de cauză.

Marea Neagră are un avantaj şi un dezavantaj pentru plajele româneşti. Avantajul cel mare este că, curentul aduce nisipul de pe plajele ruseşti pe plajele româneşti şi apoi spre plajele bulgăreşti.

Din cauza unor lucrări care au avut loc în perioadele precedente, deja acest lucru nu s-a mai realizat, acest curent nu mai poate aduce o cantitate de nisip suficientă şi de aceea şi eroziunea este mai accentuată.

Studiile existente la nivelul Guvernului arată că experienţa japoneză evocată, poate chiar şi aici sau poate chiar în comisie, nu ştiu exact acest lucru, spune că lucrarea într-un singur punct face ca celelalte trei puncte importante de lucru să sufere modificări, pentru că Marea Neagră e un ecosistem viu sau, respectiv, dacă vreţi, în ea funcţionează acest curent care lucrează ţinând cont de digurile care s-au realizat în România în perioada precedentă.

Ca urmare, având în vedere importanţa substanţială a unui astfel de proiect, care este pe de o parte importantă ca posibilitate de dezvoltare, dar şi mai importantă ca să fie luată în considerare din punct de vedere al evoluţiei ecosistemului, în numele Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, vă solicit, stimaţi colegi, să retrimitem la comisie acest document, acest proiect de lege, pentru că este de o importanţă vitală ca toţi să fie de acord cu o astfel de iniţiativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Domnul Valeriu Tabără.

Domnul Valeriu Tabără:

Stimaţi colegi,

Domnule preşedinte,

Eu vă mărturisesc că nu de prea multe ori am fost în ultimii ani la mare, dar am avut ocazia, la intervale de câţiva ani, să văd zona de la Eforie şi câteva locuri de la Venus-Mangalia.

Şi mie mi se pare că şi primul proiect de lege care a trecut aici trebuie privit cu multă responsabilitate, pentru că nu este vorba acolo de o simplă şosea costieră. Sunt lucrări mult mai profunde şi mai importante de făcut pentru consolidarea falezelor etc., altfel o să ajungem să cădem cu şoseaua respectivă în mare.

Pe de altă parte, nici gestionarea pe care o face ministerul la această dată, a ceea ce înseamnă plajă şi apa marină accesibilă de pe plajă, nu este una dintre cele mai corecte, şi eu vă reamintesc, doamna secretar de stat, proiectul care a fost implementat la Venus în golf, într-unul din golfuri, cu acei saci care trebuiau puşi undeva mai în larg ca să protejeze, să determine creşterea plajei. Din păcate, nu s-a făcut aşa, deci proiectele nu se urmăresc, şi atunci cred că ceea ce au cerut colegii mei - retrimiterea la comisie a acestui proiect, este bine-venit, pentru a gândi foarte bine şi să putem lua cele mai bune măsuri, astfel încât acolo să nu se întâmple ceea ce se întâmplă, pentru că, din păcate, nici administraţia locală la un moment dat n-a rezolvat problemele şi repet, încă o dată, a se vedea cazurile de la Eforie; nu ştiu dacă s-au văzut acum, cu acele prăbuşiri de faleză etc., dar nici ceea ce a făcut Guvernul în gestionarea apei nu este corect.

Pe de altă parte, acolo sunt investitori de care trebuie să se ţină seama până la un anumit loc.

Şi cred că o retrimitere la comisie este bine-venită, aşa cum spunea şi domnul ministru Lificiu.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Lucian Băluţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Legea în discuţie face referire numai la administrarea plajelor. Deci, repet, e vorba numai de administrarea plajelor: curăţenie, repartiţie, aprins bec, stins bec... tot ce spune Guvernul poate fi făcut în continuare. Legea nu interzice. Legea a fost trimisă la comisie de două ori. Deci a făcut acest lucru.

Vreau să vă spun, ca element de noutate, bănuiesc că nu ştiţi, pe 1 mai am vrut să deschidem sezonul în Constanţa. S-a întâmplat astfel: hotelierii au pregătit hotelurile, dar cei care aveau plaja în administrare n-au pregătit plaja. Bulgarii au pregătit plaja, plaja noastră era murdară. N-am putut deschide cum trebuie sezonul.

Din această cauză, consider că această lege ne permite să intrăm în normalitate. Cred că nimeni din ţara asta nu crede că oraşul Constanţa, care este oraş-port, nu are portul în administrare, iar oraşul Constanţa, care are plajă, nu are plajă în administrare.

Normal este ca în administrarea acestor chestiuni să fie implicate comunităţile locale.

Închei prin a vă solicita să daţi drumul acestei legi. S-a întors de două ori şi, repet, vom intra în normalitate. Până în 1995 nici nu s-a pus problema, şi a fost perioada comunistă, a fost administrată local plaja. Revenim la normalitate.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ioan Adam:

În antiteză cu propunerile de restituire la comisie, aş vrea să se înţeleagă că nu se lezează dreptul de dispoziţie al statului. Statul va putea desfăşura programele. Domnul coleg Tabără spune aşa, că nici ministerul nu se ocupă, nici alte persoane juridice îndreptăţite şi nici autorităţile locale. Noi vrem să responsabilizăm autorităţile locale, autorităţile administrative de maniera să nu ne mai trezim cu situaţiile acestea create prin faptul că plajele au fost concesionate unor nepricepuţi, unor şmecheri care la rândul lor le-au subconcesionat. Noi vrem să responsabilizăm autorităţile administrative care vor putea să răspundă în ce priveşte doar administrarea acestor plaje. Programele macro ale proprietarului, adică ale statului se pot derula. Deci, nu vedem care ar fi impedimentul care să facă ca autorităţile locale să nu se poată ocupa responsabil de administrarea plajelor. Este păcat să nu facem pe cineva responsabil şi să lăsăm la general lucrurile, aşa cum sunt acum, şi să ne trezim şi la anul că administrarea pică pe mâna unor nepricepuţi, unor concesionari şi subconcesionari care nu investesc şi nu se ocupă nici elementar de administrarea acestora.

De aceea, noi ne opunem la restituire, trimitere.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule preşedinte,

Eu o să fiu foarte scurt. N-are rost să mergem la comisie. Toată lumea este conştientă că nu suntem de ieri de azi în Parlamentul României, suntem cel puţin de 4 ani, că e o problemă de cum se abordează această situaţie. Sunt unii care vor să menţină în administrarea statului, pentru că proprietatea nu se schimbă cu nimic, pentru că aşa li se pare normal, şi sunt alţii care cred în descentralizare. Şi, aici, dacă ne uităm în programele tuturor partidelor, constatăm că toată lumea este pentru descentralizare. Or, este exemplul cel mai elocvent al unei astfel de decizii care să permită transferul către ceea ce noi spunem cu toţii - că administraţia locală este capabilă să administreze mai bine dreptul de subsidiaritate, atât de disputat şi discutat în Uniunea Europeană şi aşa mai departe. Deci nu avem ce să trimitem. Aceste discuţii au fost făcute în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Nu e nimic nou sub soare. Este vorba de două concepţii şi atunci o să le tranşăm prin vot.

Asta este maniera democratică de a alege între cei care vor progresul, cei care vor descentralizare, cei care vor modernizarea vieţii economice în România şi a administraţiei în România şi cei care vor să rămână la statutul de centralizare. Asta este simplu ca bună ziua. Ce să mai discutăm în comisie? Ceea ce am discutat de foarte multe ori până acum?

Vă rog, domnule preşedinte, faţă de aceste considerente să ne exprimăm prin vot.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Potrivit art. 70, "Proiectul se trimite spre reexaminare comisiei sesizate în fond, dacă în urma dezbaterilor în plen se solicită motivat aceasta sau intervin modificări importante pentru conţinutul său". Îi rog pe cei care au făcut propunerea de retrimitere la comisie, pentru stenogramă, să precizeze la care articole se referă sau la integralitatea legii şi motivul solicitării, după care voi supune la vot.

Deci, a fost făcută o solicitare de retrimitere la comisie. Argumentele iniţiale care s-au dat mai degrabă erau în favoarea respingerii legii, nu retrimiterii şi, de aceea, vreau să faceţi precizarea exactă, la care articole doriţi retrimiterea sau dacă doriţi retrimiterea întregii legi şi motivele.

Domnul Petru Lificiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu am solicitat retrimiterea la comisie pentru următorul motiv: să vedem un studiu comparativ cum stau lucrurile în Europa, pentru că nu este o simplă descentralizare. Este un lucru deosebit de precis, este administrarea plajelor şi falezelor, iar eroziunea costieră nu lucrează pe judeţe şi pe oraşe, ea lucrează pe toată Marea Neagră şi pe toate apele planetare. Deci, eu trebuie să o văd centralizat. Din acest punct de vedere am solicitat. Acesta este argumentul pe care îl spun eu.

Domnul Eugen Nicolicea:

Bun. Argumentul dumneavoastră în rezumat este pentru o mai bună documentare, ceea ce trebuia făcut până la plen.

Da. Vă rog, domnule deputat. Bun. Asupra acestei... păi, haideţi o dată, vă rog frumos!

Domnul Adrian Ciocănea-Teodorescu:

Motivaţia pentru care solicităm întoarcerea la comisie este parţial dată şi de domnul deputat Lificiu şi, în plus, faptul că modificarea regimului proprietăţii pare a fi favorabilă dezvoltării proiectelor, acest lucru în momentul în care există... (Vociferări în sală.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog, domnule deputat, nu dialogaţi cu sala.

Domnul Adrian Ciocănea-Teodorescu:

Da. Motivez prin aceea că, aşa cum s-a mai spus, un studiu de impact asupra unui proiect important, care revine în urma acestui proiect de lege, face ca în momentul acesta proiectul respectiv să fie în pericol să nu fie realizat.

Domnul Eugen Nicolicea:

Mă scuzaţi, motivaţia aceasta este mai mult pentru respingere decât pentru retrimitere.

Bun. Am înţeles.

Doamna Aura Vasile şi după aceea tranşăm prin vot.

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule preşedinte,

Pentru mine este clar, cei doi colegi deputaţi care au luat cuvântul şi au solicitat retrimiterea la comisie o retrimit pentru alte interese decât ceea ce este trecut şi ceea ce au justificat din punct de vedere al administrării sau al proprietăţii.

Argumentele ridicate de domnul deputat Lificiu şi de colegul de la PNL nu s-au referit la nici un articol, la nici un alineat din proiectul legii, deci nu sunt îndeplinite condiţiile pentru a supune la vot retrimiterea proiectului la comisie. Deci vă rog să începeţi dezbaterea generală şi să purcedem la ordinea de zi.

Domnul Eugen Nicolicea:

Din partea ministerului, vă rog.

Doamna Lucia Ana Varga:

Aş vrea să subliniez încă două probleme.

În primul rând, ştiţi cu toţii când vă duceţi la mare că este, din păcate, prezentă o situaţie, aceea a construcţiilor abuzive pe plajă. Dacă această iniţiativă legislativă va trece, înseamnă că pe plajele din România care încă nu sunt delimitate de domeniul public al autorităţii locale, nu va mai fi nici un fel de control şi se vor putea face aceste construcţii ilegale.

O altă precizare pe care vreau să o fac este aceea că ceea ce aţi spus dumneavoastră se referă la un alt act normativ, acela al Legii privind utilizarea potenţialului turistic al Mării Negre. Este un cu totul alt act normativ. Acea lege..., dacă se dorea să fie preluată în administrare de către autoritatea locală trebuia modificată acea lege, nu Legea privind administrarea plajelor. În momentul în care actul normativ trece, din fondurile de la Guvern, prin Ministerul Mediului nu se mai poate face nici un fel de investiţie pentru stoparea eroziunii costiere sau pentru consolidarea falezelor.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Mă scuzaţi, să înţeleg din partea ministerului că dumneavoastră doriţi respingerea legii, şi nu retrimiterea la comisie?

Doamna Aura Vasile aţi vorbit pe acest subiect.... Nu, îmi pare rău...

Doamna Aurelia Vasile:

Deci, domnule preşedinte,

Privesc şi nu-mi vine să cred ca un reprezentant al Guvernului Liberal să spun asemenea enormităţi de la microfonul Camerei. Ceea ce doamna a spus nu are nici o legătură, dacă vreţi, cu ceea ce este pus în dezbatere. Iar dovada că s-au construit tot felul de magherniţe o avem din momentul în care plaja a trecut în administrarea Direcţiei Apelor şi cum Dumnezeu se mai numeşte...

Spun încă o dată, argumentele pentru retrimiterea la comisie nu sunt îndeplinite, deci vă rog să treceţi la dezbaterea proiectului de lege.

Domnul Eugen Nicolicea:

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul Tudor.

Domnul Marcu Tudor:

Să mai spună cineva că Parlamentul e plin de misogini. Doamna Aura a luat cuvântul de vreo patru ori şi eu niciodată şi ţin mâna de o jumătate de oră... că mă durea deja.

Da, eu zic că o mai multă înţelepciune nu strică. Aceasta este o problemă foarte importantă. Aici sunt şi nişte interese foarte mari, în special al administraţiilor locale, care au interes să facă demersuri pentru a câştiga bani oficial, normal, pentru dezvoltarea plajelor, dezvoltarea serviciilor pe plajă şi curăţenia lor şi aşa mai departe, dar şi pe alături, unde se aşteaptă această felie zdravănă de caşcaval pentru îmbogăţirea unora care la Constanţa au dovedit că foarte uşor se face bogăţie din administrarea plajelor.

De aceea, eu zic, în primul rând argumentul, domnul preşedinte a spus că trebuie argumentate şi una şi alta dintre propuneri. Argumentul dat, că statul român este un administrator prost, pe care l-am auzit de la revoluţie încoace până ne-am săturat cu toţii de această marotă, dar s-a dovedit că şi mai prost, infinit mai prost, sunt particularii care au pus mâna pe bogăţiile statului, nu cumva argumentul că administrarea proastă a statului, pentru că el subînchiriază plajele la nişte particulari puşi pe îmbogăţire, poate fi acelaşi şi pentru administraţiile locale pe care nu le opreşte nimeni să subînchirieze şi ele, ba, mai mult, acolo, în jocurile lor de interese fac mult mai uşor o astfel de operaţie acuzabilă statului, dar imposibilă administraţiilor locale. Ce să spun? Păi numai cu asta se ocupă administraţiile locale, cu şmecherele de astea. Dar, pentru că nu vreau să fiu părtinitor şi interesul în ce mă priveşte, şi al partidului nostru, este ca această problemă să fie tranşată foarte bine pentru oamenii normali care merg la plajă, pentru interesul ca să se poată face o investiţie acolo, pentru mult mai multe probleme decât interesul local, pe sub mână foarte important pentru mafia locală, de aceea, se fac asemenea presiuni asupra noastră. Pentru ca să nu cădem într-o capcană sau în alta eu spun că domnul Petru Lificiu are dreptate şi că nu strică să ştim cum fac şi alţii, pentru că dacă ştiam cum au făcut bulgarii cu nemţii şi făceam şi noi aşa, nu trăiam ruşinea asta pe care o trăim în ultimii ani, la plajele româneşti din România, în comparaţie cu alte plaje, perfect întreţinute, iar ale noastre într-o mizerie de nedescris. Dacă ştiam aşa, înseamnă că şi acum, dacă vom şti mai multe despre cum fac alţii nu dăunează. Ce e graba asta într-o disperare, pentru că mai e până la vară...

Deci, propunerea de retrimitere la comisie este foarte pertinentă. Şi mai stopează puţin dorinţa de îmbogăţire a unor "mazăriciu sau măzăriciu" sau cum s-o mai numi ăştia.

Sănătate! (Se adresează unui domn deputat care a strănutat.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Ultimul vorbitor, domnul Marton Arpad, vă anunţ că timpul afectat şedinţei noastre a expirat. După cuvântul domnului Marton Arpad trecem la următorul punct de pe ordinea de zi.

Domnul Marton Arpad-Francisc:

Probabil această problemă va fi dezbătută de altcineva, dacă s-a terminat timpul, totuşi mi se pare puţin deplasat ca dezbătând o retrimitere sau neretrimitere a unui proiect de lege să auzim de la acest microfon reprezentanţi ai unor partide, reprezentanţi ai unui minister vorbind despre poate inexistenţa sau necesitatea ca să se desfiinţeze autorităţile publice locale, că acolo, acele autorităţi publice locale acolo nu sunt oameni de încredere, încrederea trebuie s-o avem într-o conducere centralizată, şi asta în România din 2008, care este membră a Uniunii Europene. Şi aş ruga ca cel care va conduce în continuare această dezbatere să revină la acest proiect de lege, că am trecut dincolo.

Suntem în Uniunea Europeană, autorităţile publice locale îşi au rolul lor, alegătorii şi-au adus, sper că au ales oamenii în care au avut încredere şi să le lăsăm cât mai mult în administrare şi în decizia lor proprie, că asta am promis cu toţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Proiectul de lege rămâne în dezbatere pentru mâine.

Trecem la şedinţa consacrată la răspunsurile orale la interpelări.

Răspunsul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului la interpelarea formulată de domnul Alecsandru Ştiucă, din partea Partidului Social Democrat, cu privire la şcolile cu predare în limba română din Ungaria, Ucraina, Republica Moldova, Bulgaria, Macedonia, Albania şi Serbia.

Răspunde doamna Gabriella Pasztor, secretar de stat.

Doamna Pasztor Gabriella (secretar de stat, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului):

Domnule preşedinte,

Referitor la interpelarea formulată de domnul deputat, înaintată ministerului, vă informăm următoarele: Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nu deţine informaţii complete cu privire la întreaga reţea şcolară cu limba de predare română din ţările menţionate în interpelare. Informaţii despre situaţia unor şcoli sau solicitări de sprijinire a acestora le primim exclusiv prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, iar acţiunile de susţinere a acestora se realizează prin Ministerul Afacerilor Externe.

De altfel, în cadrul acestei instituţii funcţionează Departamentul pentru românii de pretutindeni care asigură sprijinul financiar pentru proiecte derulate de asociaţii ale comunităţii româneşti sau alte instituţii, în vederea susţinerii învăţământului în limba română.

În ceea ce priveşte măsurile întreprinse de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului pentru susţinerea unor şcoli cu predare în limba română în anul şcolar 2007-2008, putem aminti următoarele acţiuni: alocarea de fonduri de la buget pentru reabilitarea şcolii cu predare în limba română din Batania, Ungaria; trimiterea de material didactic şi beletristică unor şcoli din reţeaua şcolară a Republicii Moldova, participarea la programe de formare a cadrelor didactice a profesorilor care predau în limba română din Ucraina, Ungaria, Serbia, Republica Moldova; susţinerea participării unor copii, elevi la aceste şcoli, la tabere de vară organizate în România, ca de exemplu cu elevi din Ungaria. Următoarea acţiune, susţinerea participării la cursuri de vară, de limbă, cultură şi civilizaţie românească pentru profesori din Ucraina, Serbia, Macedonia, Bulgaria, Ungaria şi nu în ultimul rând oferirea de burse de studii pentru continuarea şcolarizării în România la toate nivelurile de studii pentru etnici români din aceste ţări, inclusiv oferindu-se locuri separate pentru elevii care au finalizat studiile liceale în unităţile şcolare cu predare în limba română din Transnistria.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Din partea Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse la interpelarea domnului deputat Petru Călian, din partea Partidului Democrat - Liberal, cu privire la cazuri de abuz al asistenţilor maternali, răspunde doamna Denisa Oana Pătraşcu, secretar de stat. Am înţeles că doamna Denisa Oana Pătraşcu a răspuns în scris.

Din partea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, la interpelarea domnului Mircia Giurgiu cu privire la punctul de vedere al ministerului cu privire la o situaţie înregistrată în Cluj-Napoca, răspunde domnul Marin Pătuleanu, secretar de stat.

Domnul Marian Pătuleanu (secretar de stat, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaţilor, prin care supuneţi analizei Ministerului Internelor şi Reformei Administrative cazul unei persoane care s-a aflat la volanul unui autovehicul şi a fost înregistrat cu o viteză în afara limitelor legale de către două aparate radar fixe din judeţul Cluj, respectiv în localităţile Tureni şi Mărtineşti, instalate la o distanţă de aproximativ 4 kilometri unul de celălalt, ale căror ceasuri nu erau sincronizate la momentul constatării contravenţiilor de referinţă, vă comunicăm următoarele.

cinemometrele care constituie parte integrantă a sistemului de înregistrare şi urmărire a traficului rutier realizat pe tronsonul Cluj-Napoca-Turda, sunt omologate de Biroul Român de Metrologie Legală, prin Certificatul nr.190 din 18.XII.2006, atestându-se astfel conformitatea acestui model cu cerinţele prevăzute de norma de metrologie legală, aparate pentru măsurarea vitezei de circulaţie a autovehiculelor, aprobată prin Ordinul directorului general nr.3001/2005 şi sunt verificate metrologic de către laboratorul Institutului Naţional de Metrologie Acustică, Mărimi Cinematice din cadrul Biroului Român de Metrologie Legală aflat în subordinea Ministerului Economiei şi Finanţelor.

Având în vedere dispoziţiile art.109 alin.(2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora: "constatarea contravenţiilor se poate face şi cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenţiei."

Şi alin.(3): "În cazurile prevăzute de alin.(2), procesul-verbal se poate încheia şi în lipsa contravenientului după stabilirea identităţii conducătorului de vehicul, menţionându-se aceasta în procesul-verbal, fără a fi necesară confirmarea faptelor de către martori, precum şi starea de fapt şi de drept relativă la cinemometrele menţionate, sancţiunile contravenţionale constatate cu acest tip de aparate radar se subscriu cerinţelor legale imperative în materie."

În ceea ce priveşte unele apărări invocate de petiţionari în faţa instanţelor de judecată, pe calea plângerii contravenţionale referitoare la nesincronizarea ceasurilor, blocurilor de prelucrare şi afişare, acestea au fost respinse de instanţă ca neîntemeiate, având în vedere atât împrejurarea că legea nu impune ca aparatele radar fixe amplasate pe un anumit traseu să aibă setată aceeaşi oră, până la identitate de minut şi secundă, cât şi prevederile punctului 346 din Norma metrologiei legale, aparate pentru măsurarea vitezei de circulaţie a autovehiculelor, conform cărora mersul zilnic al ceasornicului blocului de prelucrare şi afişare trebuie să fie de cel mult două minute distanţă, marjă în care înregistrările efectuate cu aparatele radar se încadrează.

Cu deosebit respect, semnează Ministrul Internelor şi Reformei Administrative, Cristian David.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnule deputat, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Tot n-am înţeles dacă e în regulă ce s-a întâmplat acolo şi dacă n-ar fi bine ca ceasurile să fie fixate la aceeaşi oră şi dacă este legal ceea ce s-a întâmplat, fiindcă diferenţa este destul de mare.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Îl anunţ pe domnul deputat Mircea Giurgiu că pentru răspuns Ministerul Transporturilor solicită amânare pentru interpelarea pe care aţi solicitat-o. Şi de asemenea şi pentru interpelarea domnului Alexandru Mocanu din partea Partidului Democrat-Liberal.

Din partea Ministerului Culturii şi Cultelor, la interpelarea domnului Adrian Moisoiu, cu privire la strategia eficientă de reabilitare şi renovare a clădirii Teatrului Naţional din Târgu-Mureş.

Nu este nimeni din partea ministerului aici.

Pentru domnul Adrian Moisoiu, din partea Ministerului Sănătăţii Publice, răspunde la interpelarea cu privire la situaţia dramatică a sistemului sanitar românesc prin confruntarea cu lipsa acută de personal medical calificat, domnul Szekely Ervin Zoltan.

Domnul Szekely Ervin Zoltan (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii Publice):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am predat domnului deputat Moisoiu un răspuns mai detaliat, ca să mă încadrez în timp, prezint doar în sinteză acele măsuri pe care le-a luat ministerul pentru a opri acest exod al personalului calificat medical.

Prin Ordonanţa Guvernului nr.17 din 2008, s-au majorat substanţial salariile personalului medical şi dacă cumulăm această majorare care este în jur de 30 de procente, dacă calculăm şi salariile şi sporurile acordate, cumulând cu cele de anul trecut, este o majorare de 45% a veniturilor personalului medical. Şi dacă comparăm sau cumulăm aceste majorări cu majorările salariale anterioare din 2005 până în 2008, salariile personalului medical au crescut de 2,6 ori.

În ceea ce priveşte respectul faţă de munca depusă, am instituit rezidenţiatul pe post prin care am înlesnit posibilitatea medicilor tineri de a opta pentru un post în spitalele unde doresc. Şi, de asemenea, am mărit accesibilitatea medicilor de a obţine a doua calificare.

Sigur, suntem conştienţi că, cu toate aceste majorări de salarii şi acordare de sporuri, salariile în sistemul sanitar românesc încă nu sunt comparabile cu salariile date în alte ţări ale Uniunii Europene, dar în continuare dorim ca să concentrăm efortul financiar pe această direcţie, având în vedere că într-adevăr situaţia semnalată de domnul deputat Moisoiu ne îngrijorează şi este periculos şi din punctul de vedere al bolnavilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul deputat Moisoiu.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte. Şi mulţumesc şi domnului secretar de stat pentru răspunsul pe care mi l-a dat.

Spun cinstit că aşteptam, faţă de dânsul am o deosebită consideraţie, dar aşteptam ca astă-seară să vină aici, dată fiind problematica pe care o dezbatem, însăşi domnul ministru. Probabil însă că domnul ministru trebuie să fie pe undeva pe sticlă, pe la vreun televizor, motiv pentru care neglijează răspunsul, pentru că întrebarea de bază cu care s-a terminat această interpelare a mea spunea: "nu apreciaţi că acordarea Ministerului Sănătăţii Publice, prin Legea bugetului pe anul 2009, a unui buget de cel puţin 7% din p.i.b. ar rezolva atât problemele legate de dotări cu aparatură de investigare modernă, cât şi probleme care să modifice încurajator salarizarea întregului personal sanitar?".

Deci la această întrebare de bază n-am auzit răspunsul. Răspunsul şi ceea ce am primit în scris este clar ce s-a făcut până acum. Dar ce s-a făcut până acum, în momentul când ne lăudăm că unui medic specialist maximum cât i se poate acorda este 1.700 de lei. 1700 de lei nu reprezintă nici 500 de euro, iar el merge afară pentru 5000 de euro. Păi, atunci este normal ca tânărul medic sau medicul care nu este chiar aşa de tânăr, un medic de 40 de ani, în puterea vârstei şi a experienţei pe care o are, să plece în exterior. Şi în felul ăsta medicii noştri sunt afară, iar bolnavii rămân aici în ţară, domnule secretar de stat.

Asta vă rog să-i aduceţi la cunoştinţă domnului Nicolăescu. Bolnavii noştri rămân în ţară, în timp ce dânsul e pe la televizor şi medicii sunt plecaţi în exterior. Ăsta este adevărul. Şi atunci care este măsura pe care aţi găsit-o? Păi, sigur că da, o să aducem medici din Republica Moldova şi o să aducem medici chinezi sau medici arabi şi se vor bucura şi pentru cei 500 de euro cu care puteţi să-i plătiţi dumneavoastră.

Ăsta este un răspuns? Asta este o modalitate de a rezolva problema sănătăţii? Mă îndoiesc. Adică, nu mă îndoiesc, este clar că este pur şi simplu formală şi este pur şi simplu o copilărie, pentru că, cazurile de malpraxis care în clipa de faţă se tot amintesc prin mass-media sunt de fapt o dovadă a faptului că oamenii nu sunt cointeresaţi din toate punctele de vedere.

Unde este timpul când la admitere în facultăţile de medicină erau câte 7-8-10 pe un loc? Astăzi, la admiterea în universităţile de medicină ştiţi foarte bine că dacă se realizează unu pe loc, 1,2, 1,3 candidaţi pentru un loc. De fapt, aceasta vine şi dovedeşte încă ceva, adică completează aici.

Iar un răspuns de genul dat de domnul ministru la un moment dat că în Apus n-o să plece mai mult de 2000, cei care au plecat, pentru că ceilalţi nu ştiu limba. E un răspuns pur şi simplu de râsul lumii. Pentru că întrebarea vine şi în felul următor: dar aceşti medici chinezi, aceşti medici moldoveni, aceşti medici arabi care vin încoace, care vor veni în ţară vor fi în stare să vorbească limba, să înţeleagă ei durerile şi problemele pe care le au, simptomele pe care le vor prezenta pacienţii români?

Aşa că îmi pare rău, şi încă o dată voi spune şi cu această ocazie, s-au făcut nişte paşi într-adevăr, dar suntem, vorba lui Ecaterina Oproiu "mai e mult până departe".

Şi am impresia că domnul ministru...noroc că se termină mandatul, pentru că altfel de mult era în plus.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Domnule secretar de stat Szekely Ervin Zoltan, mai aveţi de formulat un răspuns pentru domnul Petru Călian. Îl va lăsa în scris, pentru că domnul deputat nu este aici. Mulţumesc.

De asemenea, domnul Marian Pătuleanu, secretar de stat, mai are două răspunsuri la interpelări, la domnul Petru Călian şi la domnul Cristian Stănescu, P.R.M.

Vă rog să le lăsaţi scrise. Vă mulţumim pentru prezenţă.

Din partea Ministerului Afacerilor Externe, domnul Mihai Gheorghiu, secretar de stat, cu privire la răspunsul domnului Alecsandru Ştiucă, cu privire la implicarea Ministerului Afacerilor Externe în sprijinirea organizării Congresului Naţional al Învăţătorilor din România şi al învăţătorilor români de peste hotare, este rugat să lase răspunsul scris, pentru că domnul Alecsandru Ştiucă nu este prezent. Vă mulţumesc.

Din partea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pentru domnul Aurel Vlădoiu, din partea Partidului Social Democrat, dacă există domnul Istvan Toke. Am înţeles că dânsul solicită amânarea răspunsului pentru că încă nu a sosit. Domnul deputat este prezent. Vă mulţumim.

De la Ministerul Justiţiei mai avem un răspuns pentru domnul Ioan Aurel Rus, din partea Partidului România Mare. Vă rog să lăsaţi răspunsul în scris. Este prezent domnul secretar de stat Teodor Cătălin Nicolescu. Vă mulţumim pentru prezenţă.

Având în vedere că s-a epuizat lista consacrată răspunsurilor orale la interpelări, declar şedinţa închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,25.